Curs 4 :REPERE PSIHOGENETICE ȘI PSIHODINAMICE ALE DEZVOLTĂRII

Stadiul în perspectivă genetică presupune:  ordinea diverselor achiziții este neschimbată;  există o structură proprie stadiului, și nu doar o juxtapunere de proprietăți;  structura reconvertește achizițiile anterioare, care nu dispar, ci se manifestă doar în altă formă; Fiecare stadiu comportă un moment de pregătire și unul de închegare / reprezintă un moment de echilibru al vieții psihice = relativ ==== trecerea la un nou stadiu. STADIALITATEA COGNITIVĂ (J. PIAGET) Stadiul inteligenţei senzoriomotorii (0-2 ani)  corespunde dezvoltării şi coordonării capacităţilor senzoriale şi motorii ale copilului. Principalul „instrument” psihic al adaptării la realitate este schema senzorio-motorie, în timp ce principala „achiziţie” este permanenţa obiectului.  De la acţiuni reflexe la activităţi orientate de scop.  Permanenţa obiectului.  Acomodarea este mai accentuată decât asimilarea Stadiul preoperaţional (2-7/8 ani)  Abilitatea de a gândi în simboluri.  Abilitatea de a opera logic într-o singură direcţie.  Comunicare verbală.  Este posibilă schematizarea obiectelor în desen.  Dificultăţi în a sesiza punctul de vedere al celuilalt – egocentrism. Stadiul operaţiilor concrete (7/8-11/12 ani)  Capacitatea de a rezolva logic probleme concrete prin directă a obiectelor.  Surprinderea invarianţei.  Înţelegerea legii conservării.  Capacitatea de a clasifica şi seria.  Înţelegerea reversibilităţii. Stadiul operaţiilor formale (11/12 ani – 15/16 ani sau niciodată)
1

manipularea

rău este ceea ce nu aduce beneficii. Nivelul moralității convenţionale (10 –13 ani)  Stadiul 3.  Stadiul 5.  Preocupări privind probleme sociale şi de identitate STADIALITATEA MORALĂ (L.E. pe aşteptările familiei. demnitatea umană şi egalitatea. la tinerețe sau niciodată)  Judecată bazată pe concepte abstracte.  Stadiul 1. orientarea se face în direcţia obţinerii recompensei. al moralității contractuale și al acceptării democratice al legii : binele este apreciat după ceea ce socialul stabileşte ca standarde ale drepturilor individuale. ERIKSON 1. Judecată bazată pe aprobările celorlalţi.  Raţionamentul ipotetico-deductiv. valorile şi legile comunităţii. rău . Capacitatea de a rezolva probleme abstracte.Eveniment: hrănirea  Factori sociali determinanți – mama.  Stadiul 6. al moralității bunelor relaţii: binele şi răul sunt apreciate după cum acţiunile produc plăcere şi după cum sunt apreciate de alţii (a fi bun/rău). al scopului şi schimbului instrumental individual (hedonismului instrumental naiv): binele şi răul sunt evaluate după nevoile personale: este bine ceea ce aduce avantaje. Nivelul moralității postconvenţionale (al autonomiei morale sau al interiorizării / acceptării personale al principiilor morale) (după 13 ani.  Stadiul 4. STADIILE DEZVOLTĂRII PSIHOSOCIALE . al moralității ascultării: regulile sunt respectate pentru a evita sancţiunea (binele şi răul sunt evaluate după consecinţele fizice ale acţiunii: este bine ceea ce este recompensat. autoritatea trebuie respectată şi ordinea socială menţinută. 2 . al moralității legii și ordinii: orientare spre lege şi ordine. al moralității principiilor individuale de conduită: binele şi răul sunt probleme ale conştiinţei individuale şi implică o serie de concepte abstracte ca justiţia.  Standaredele de judecare sunt etichetele culturale ale anturajului / faptele sunt judecate după consecințele lor.ceea ce este pedepsit).  Stadiul 2. KOHLBERG) Nivelul premoral/preconvenţional al judecăţii morale (copilăria mijlocie) – 4-10 ani  Judecată bazată pe nevoi personale şi pe regulile altora. Încredere/ neîncredere (naştere – 1 an) .

 Dezvoltarea sentimentului autonomiei personale sau îndoielii (ruşinii). 3 . profesia  Responsabilitatea / devoțiunea. 7.Eveniment: controlul propriului corp. relația de cuplu. Dezvoltarea sentimentului de încredere sau neîncredere în mediu (faţă de cel care îngrijeşte copilul) – funcţie de modul în care este îngrijit. 8. ERIKSON 5.  Factori sociali determinanți – familia.Autonomie/Dependență (1– 3 ani) . al încrederii în sine.  Factori sociali determinanți – părinții. politice sau confuzie de roluri 6. Identitate/confuzie de roluri (adolescenţă) (12-18/20 ani) Eveniment: relaţiile cu cei similari (co-vîrstnici). Maturitate (realizare / rutină) (35-50/60 ani). de reuşita autocontrolului sfincterian şi al mişcărilor PSIHOSOCIALE.  Conturarea identităţii prin exersarea de roluri specifice ocupaţiilor. Bătrânețea (integritatea eului / disperare) (+60 ani)  Factori sociali determinanți – pensionarea. viața post-pensionare. 2.  Factori sociali determinanți – modelele/covârstnicii.  Înțelepciunea. genului.Tinereţe (intimitate / izolare) (20-30/35 ani) Eveniment: întemeierea familiei  Factori sociali determinanți – prietenii. în funcţie de nivelul abilităţilor de autoservire.E.