MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

c) în cadrul intim. sincronă cu sistola ventriculară. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. c) numai pe o venă vizibilă. 27.21. b) valoarea tensiunii arteriale. care poate fi comprimată pe un plan osos. b) ritmicitate. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. însemnând: a) rapiditate. Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. b) puls rapid. c) 60-80 bătăi/minut. 24. 25. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. c) valoarea temperaturii corporale. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. 23. c) vârstă şi sex. 22. b) neregulat. b) contracţiile inimii. alături de familie. Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. c) starea emoţională. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. c) puls superficial. respectiv diastolei cardiace. 4 . Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. b) rezistenţa vasculară periferică. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute. 26. b) alimentaţie şi factorii de risc. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. 28. 31. 30. viteza unei pulsaţii. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. c) slab. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta. c) tărie. 29. b) pe orice arteră accesibilă palpării. b) 70-90 bătăi/minut.

Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. b) regurcitaţie. c) în repaus. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. 36. b) anorexie. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. b) vârstă. c) polifagia. b) anxietatea. 35. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. 40. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. 33. 39. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. 38. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. b) dimineaţa după somn. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. d) pirozis. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. c) religia. la sculare. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. c) eructaţie. periodic (cauza fiind hiperaciditatea). care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. c) inapetenţă. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. 37. 34. se numeşte: a) meteorism. În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. aceasta va determinată: a) înainte de mese. 41. În alimentaţia neadecvată în deficit. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie.32. anorexia. ca problemă de dependenţă. c) perioadele de activitate sau repaus. 5 . are caracter ritmic. în exclusivitate. c) lipsa senzaţiei de foame.

asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. 6 . oligurie. culoare închisă. 46. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. b) oligurie. e) culorii. mirosului. consistenţei. d) densitate scăzută 1001-1002. e) anurie. culoare deschisă. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. b) surplus. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. poliurie. cu referire la caracterele urinei. d) perioadei de zi sau noapte. culoare deschisă. 49. c) uşurinţei defecării. c) 25 cal/kg corp/24 h. c) pacientul să aibă o stare de bine. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate.se poate manifesta prin: a) deficit. c) asigurarea unui climat cald. confortabil. c) greţuri. culoare deschisă. b) pacientul să fie echilibrat psihic. fără vărsături şi greţuri. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. b) măsurarea densităţii urinare. d) poliurie.42. d) disfagie. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040. 48. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h.ca problemă de dependenţă . 50. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. c) disurie. d) măsuri de prevenire a deshidratării. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. Care din următoarele formulări sunt corecte. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. 43. b) densitate scăzută 1001-1002. 44. c) folosirea de soluţii intravenoase. poliurie. anurie. b) regularităţii scaunelor. 45. 47. c) densitate normală 1015-1020. Alimentaţia neadecvată . vărsături.

b) spasmele vezicale. b) administrând laxative. b) prin aparatul renal. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. c) prin aparatul genital feminin. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic. 54. la indicaţia medicului. b) unor bile conglomerate. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. 58. d) prin aparatul cardiovascular. 53. b) programul de eliminare intestinală. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. d) apendicită acută. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. c) educaţia şi cultura.51. c) procesul de homeostazie. b) intoxicaţii. c) hematurie şi melenă. 56. scaun la interval de 6-7 zile. e) prin aparatul respirator. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. 59. 55. b) hematemeza şi melenă. b) hematemeză. d) melenă. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. 57. d) alimentele alterate. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. b) constipaţie. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. 7 . c) ulcerul gastro-intestinal. c) de zeamă de pepene. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. 52. c) poluarea apei.

61. c) aparatul cardiovascular. b) amenoree. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. a contractibilităţii sale. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. 64. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor.60. d) aparatul digestiv. b) ulceraţie a pielii. b) negru ca păcura. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. de relaxare. b) scăderea forţei musculare. b) pe lângă corp. b) rolurile sociale. braţele vor fi: a) sprijinite. 67. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. 70. În ortostatism. c) organizarea socială. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. Pentru menţinerea independenţei mişcării. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. b) aparatul vestibular. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. d) mişcare de circumducţie. 68. 63. c) maron-verzui. 69. b) mişcare de rotaţie. 8 . Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. c) în balans continuu. c) diminuarea volumului unui muşchi. 62. b) sistemului nervos. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. 65. 66. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. c) aparatului vestibular. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. c) mişcare de supinaţie. c) scăderea forţei musculare. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. c) oligomenoree.

involuntare ale ochilor. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. c) de ordin sociologic. b) psihologici. c) oboseală marcată. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. b) de ordin psihologic. b) absenţa stării de veghe.71. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. ortodox. 77. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. cu funcţii vitale diminuate. cu boală Parkinson. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent. mai frecventă la copii. b) faţă rigidă. 73. 75. 78. Pavorul nocturn. ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. 72. 80. clasic. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. 74. clasic. d) diminuarea metabolismului bazai. gurii. 79. c) trei = somnul paradoxal. b) hipersomnie continuă. c) sociologici. b) activitate şi deprinderi legate de somn. 76. dureri menstruale. c) diaforeză. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. 9 . b) micţiuni de urină necontrolată. b) patru = somnul lent. stare de disconfort. paradoxal. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. d) diminuarea puterii de concentraţie. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. Starea de letargie. e) capacitatea de a se destinde. c) starea de anxietate. d) sex. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. a unui braţ. mai profundă. greoi. d) tulburări de coordonare. în timpul somnului. b) mişcări convulsive.

89. 82. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. transpiraţii reci. sunt următorii: a) credinţa. f) toate manifestările sunt adevărate. b) însemnătatea personală. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. d) stări de iritabilitate. c) funcţia religioasă. b) expresia corporală. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. Clima. c) vârsta. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. d) activitatea. d) toate enunţurile sunt false. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 83. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. b) aţipiri în timpul zilei. 87. c) socio-culturală. 10 . este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. d) narcolepsie. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. b) astenie. la pacientul cu oboseală. 88. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. se manifestă prin: a) tegumente palide. c) perioade de somn perturbant. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. 85. b) psihologică. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. statutul social şi munca. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. c) maturitatea psiho-motorie. 86.81. c) comunicare. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. 84. b) tonusul muscular. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. slab bătut. b) emoţiile. b) dezinteres fată de ţinută. c) puls rar lent.

indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. 96. c) T° mediului. b) termoliza. 97. e) calităţii materialelor. 98. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. ingestia în special de proteine. Ca urmare a producerii de căldură în organism.90. stridentă poate exprima o boală psihică. 11 . vestimentaţia este un semn de sănătate. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 95. talia. statura. plămâni. b) insuficienţa cunoştinţelor. stresul. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. sărăcia. 92. b) vârstei. Asistenta medicală intervine în acest scop. aparatul gipsat. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. rinichi. f) exigenţei în intimitate. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. se realizează: a) prin vasoconstricţie. b) alimentaţia. adică pierderea de căldură din organism. c) numai prin rinichi. Termoliza. are loc: a) termogeneza. d) starea psihică. într-un termen dat. pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. b) munca. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. c) evaluarea gradului de confuzie. c) activitate. b) prin piele. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. c) credinţa şi cultura. emoţiile puternice. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. hipotonia musculară. unul din obiectivele de îngrijire propuse. slăbirea. d) activităţii. c) a şi b. 94. b) talie şi statură. c) hipertonia musculară. În vederea obţinerii unei stări de bine. 91. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. absenţa membrului superior. c) vârsta şi sexul. b) îmbrăcămintea bizară. rezultat al proceselor oxidative. 93. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate. vasodilataţie.

papule. 102. ca problemă de dependenţă. continuă. b) poarte încălţăminte călduroasă. combinativă. c) aspectul tegumentelor. 100. vezicule. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare.99. d) temperaturii mediului ambiant. b) perioada de stare. c) greutăţii necorespunzătoare. Nou-născutul şi copilul mic. c) sindrom febril. apar probleme. umedă. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. 104. d) perioada mixtă. 108. b) piele roşie caldă. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. când temperatura mediului ambiant este crescută. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. c) uşor călduţe. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. 103. la intervale regulate de timp. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. b) alcoolice. Hipertermia. c) perioada de declin. Asistenta medicală învaţă pacientul. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. La pacientul care prezintă hipotermie. 101. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. c) vasodilataţie periferică. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. În evoluţia unei febre. se manifestă cu: a) febră ridicată. b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. b) aspectul scaunului. 12 . se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. se administrează lichide: a) numai foarte calde. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. La un pacient cu hipertermie. d) pacientul să nu fie apatic. c) erupţie cu macule. In caz de hipertermie. 106. c) inapetenţă. b) poliurie. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. 105. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. b) hidratării insuficiente. în cantităţi mici. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. 107.

c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. c) temperatura corpului. 13 . 111. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. d) dezinteres pentru modul cum arată. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. 113. La persoanele vârstnice. c) culoarea galbenă a dinţilor. 110. 115. d) lipsa de cunoaştere. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. 118. d) elastică. la nevoie. Ca manifestare de independenţă. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. b) deprinderile igienice satisfăcute. c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. catifelată. netedă. b) hematoame. b) uşor deshidratată. d) anchiloze. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. 116. pielea trebuie să fie: a) curată. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. b) halena fetidă. 112. b) carenţele de igienă. d) efectuează toaleta pe regiuni. c) cu prurit. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative.109. c) hipotrofie musculară. pielea va fi: a) curată. Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. b) sănătoasă. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. c) dilatarea unor vene superficiale. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. 117. b) neadaptării organismului. pigmentată normal. c) climatului. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. c) îngrijită. 114. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. b) alimentaţia.

b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. 124. b) factorii psihologici. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. c) o securitate sociologică. b) tumefacţie. b) dezechilibru metabolic. 123. 120. c) dezechilibru electrolitic. 125. d) numai a şi b. b) curentul şi organizarea socială. c) metode de destindere.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. e) surmenaj. b) ineficace la nivel senzorial. c) frica. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. b) o securitate psihologică.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. 14 . Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. c) factorii sociologici. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. b) efectuând imunizările obligatorii. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. c) roşeaţă locală. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) emoţiile şi educaţia.Pentru menţinerea unui mediu sănătos.119. b) biologic. b) agresivitatea. Când este modificată/alterată nevoia. 128. de relaxare. 126. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. 122. d) măsuri de protecţie socială. 121. d) poluare. c) sociologic. 127.

b) nonverbal. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. b) limbaj clar. b) limbajul corpului. c) cecitate.Comunicarea. c) alcoolism. 134. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. 136.Pacientul să fie echilibrat psihic. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. precis.129.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. c) factor biologic. c) ambele enunţuri nu sunt reale. b) droguri. 132.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate. 130. c) integritatea organelor de simţ. pune în mişcare un proces: a) verbal. c) asigură un mediu de securitate. b) învaţă pacientul să menţină integritatea. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. d) anxietate. c) dinamic.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. b) factor psihologic. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. 137. 15 . b) integritatea organelor de simţ. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. e) tulburări circulatorii cerebrale. 133. b) percepţia şi emoţiile.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. 135. f) tulburări de gândire. 131.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului. b) hipoacuzie. eşec. 138.

„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate. c) izolare. c) învăţătura. anxietate. 142. e) autoacuzare. 148.139.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii. d) afazie. 146. b) jocul.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. dizartrie.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul. b) ansamblu de ceremonii religioase. d) autopedepsire. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. b) plâns. 147. d) cultura. c) sentiment dureros. c) emoţii. 140. hiperventilaţie.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. poziţie curbă. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. 143. b) atitudini corporale. c) copilăria. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. c) forme ale conştiinţei sociale.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. b) halucinaţii. 144. e) apartenenţa 141. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. b) preadolescenta. singurătate. dar şi benefic individului. c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. Pentru menţinerea independenţei nevoii. insomnie. 145. 16 . c) furie împotriva lui Dumnezeu. c) specifică pe grupe de vârstă. d) tahicardie. b) comună unui grup profesional.

eşec profesional. de tristeţe. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. autocritică. b) apartenenţa la o grupare socială. d) somnolenţă. b) îl învaţă tehnici de relaxare. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. de încetare a unei tensiuni nervoase. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile.„Neputinţa" problemă de dependenţă. b) cultura. pasivitate. d) cultura. b) un sentiment de mulţumire. 159. 157.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. care au prioritate faţă de activitatea depusă. c) eşecul profesional. 150. c) o manifestare de dependenţă. b) psihologici. 151. agresivitate. 154.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale. în vederea realizări b) stare de deznădejde. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. 156. de plăcere. sentiment de inferioritate.Care din următorii factori.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie. e) lezarea integrităţii fizice. c) descurajare. b) diminuarea unei funcţii. lipsă de ambiţie. c) constituţia şi capacităţile fizice. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. c) stare de dependenţă fizică.Pentru menţinerea independenţei nevoii. zilnice.149. c) starea de relaxare. c) vârsta. de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. 155. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. 158. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. 153. b) durerea. . c) sociologici. 152. b) integritate fizică şi psihică. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile.

Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare. c) deprinderi. sociologiei. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. c) capacitatea fizică. c) tulburări de gândire. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor. priceperi. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. b) motivarea. 163. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. 164. eticii. b) tulburări de memorie. 162.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe. 165.„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. 161.160. împreună cu bolnavul.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe. psihologiei. b) atitudini. 18 .Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. c) pacientul să fie echilibrat fizic.

b) independentă. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. b) îngrijire acordată în echipă. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. 10. c) un semn sau simptom. analiza şi interpretarea datelor. psihic şi social. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. verificarea intervenţiilor. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. comunicarea rezultatelor. 9. c) interdependentă. 6. d) toate trei. 3. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. planificarea îngrijirilor. evaluarea. b) o lipsă de cunoaştere. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. c) Abraham Maslow. 4. 5. 2. 7. b) Florence Nightingale. c) o stare de dependenţă potenţială. c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. 19 . 8. comunicarea rezultatelor. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. c) aprecierea stării pacientului. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. implementarea îngrijirilor. 1. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. . b) analiza datelor. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. b) condiţia de apariţie a simptomului. b) lipsa bolii. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. programarea acţiunilor. implementarea. interpretarea datelor.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. proiectarea intervenţiilor. evaluarea rezultatelor. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. c) dependenţa persoanei.

b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. b) concise şi clare. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. b) este nemodificabil. b) serviciul telefonic. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. b) include simpatie şi căldură. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. gânduri. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. c) o problemă de dependenţă. b) membrii echipei de îngrijiri. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. 20 . c) cu caracter închis sau deschis. c) o intervenţie planificată. formulat în termeni medicali consacraţi. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. 19. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. 20.11. c) permite schimbul de idei. c) o problemă uşoară. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. formulat în termeni proprii. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. d) toate. semnele şi simptomele prin care se manifestă. sentimente. 17. c) este individual. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. 13. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. înscris în listele unor clasificări adoptate. c) internetul şi email-ul. 14. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. c) programele de educaţie sunt identice. 12. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. 18. b) o etichetă a bolii. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. flexibil. cauza ei.

c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing. 24. . spălarea perineului de mai multe ori pe zi. . . 26. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei.neglijare. 21 1. .igienă deficitară. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie.acceptare. .îndeplinire. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. c) o excepţie pentru examenul fizic. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC). 2. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. 27. 3. e) monitorizarea semnelor vitale. b) examenul fizic al pielii. b) o tehnică de comunicare terapeutică. iritabilitate. neiritabile. . plimbări în aer liber. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie.eliminare.nutriţie. tristeţe. securitate. exerciţii de mişcare.somn. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. c) insomnie. .exces. deliberat şi profesionist. 22. bucurie. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. c) planificarea. d) intervenţiile. .exerciţii. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. 23. . . b) zgomotul contravine regulilor sanitare. 4. d) o implicaţie sexuală. . 25.dragoste.21. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. b) diagnosticul de nursing. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia.

29. apreciind rezultatele fiecăruia. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. c) termen lung. c) funcţională. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului. b) termen mediu. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. b) pedagogică.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. 33. c) implementarea . 32. d) aprecierea rezultatelor. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. 31. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. 22 . Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând.aplicarea îngrijirilor. b) măsurarea unor parametrii vitali. pedagogică şi terapeutică. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. b) planificarea îngrijirilor. 30.

c) 240° C . 8. Când sterilizarea se face la autoclav.. b) se sterilizează prin fierbere. b) autoclavare.. 23 . c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. b) este prins cu mănuşi sterile. c) se sterilizează la autoclav. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C . c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. 3.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. Se obţine o temperatură de: a) 190° C. 2. 9. b) sterile. 5. 1. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. c) 133° C.60 min.60 min. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. b) cu ajutorul razelor Gama. 10. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. c) prin flambare. b) 180° C . Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile.60 min. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 6. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni. Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. 4. b) a fost bine spălat. c) ştergere cu soluţie de formol. la o presiune de 2 atm. b) 180° C. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere.

obiecte din încăperi. la autoclav.5 atm. c) sterilizarea prin flambare. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. plăgi. b) 133° C şi 2. etc. b) sterilizarea la pupinel. d) sterilizarea cu ultrasunete. materialelor moi şi de sutură. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. 5%. 17. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. 18. 20. c) sol. b) fierbere sub presiune. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. 15. obiecte din încăperi. 19. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. material moale. c) aer uscat. c) sterilizează sălile de operaţie. 12. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. c) sterilizarea cu oxid de etilena. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. 1-3%. b) sterilizarea instrumentelor. d) alcoolul de 70°. d)sterilizarea prin ultrasunete. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. 16. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. 14. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. ploşti urinare. c) 130° C şi 2 atm. b) tinctura de iod. b) sol. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. 24 . 10%. prin fierbere. c) sol.11. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. la pupinel. cloramina 3%. 13.

b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. b) razele ultraviolete. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. b) spălare + aspirare umedă. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. 22. b) apă caldă şi detergent. b) curent. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. c) tratarea cistitelor. c) mixt. c) oxidul de etilen. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. 30. b) tratarea faringitelor. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. var cloros 10%. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele. c) vaporizarea. d) ştergerea uscată. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. 28. c) sol. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. b) raderea pilozităţii din regiune. 27. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. c) sporicidă. de cloramină 8%. c) la locul de muncă al personalului. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. 23. 25. 25 . HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. 29. 31. 26. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă.21.

34. b) consideră că sângele. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. secreţii vaginale. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. d) numai b şi c. HBV. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. pericardic. complect. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. e) numai a şi b. ţesuturi. 26 . folosind şi peria. b) lichid amniotic. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. 32. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. peritoneal. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. corect. spermă. 33. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. sinovial. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. pleural. LCR.

un adult pierde zilnic: a) 200. c) 4-6 g/kg corp/zi. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. b) 2-3 g/kg corp/zi. b) 1 g/kg corp/zi.600 ml. c) 1000-1500 ml. b) 2-3 g/kg corp/zi.600 ml.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. c) ambele variante sunt false. 10. c) amidon. b) 300. b) structural. b) în imunitatea organismului. un adult pierde zilnic: a) 200. 4. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. 11. 12.perspiratio insensibile". b) de reglator termic. c) 2-3. în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) de a reţine apa. Glucidele au rol: a) structural. 1. 8. c) ambele răspunsuri sunt false. b) 300. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1.. b) energetic. b) glicogen.5 g/kg corp/zi. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1.5 g/kg corp/zi. c) 1000-1500 ml. b) de stimulare a tranzitului intestinal. 9. un adult pierde zilnic: a) 200. Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat. c) 1000-1500 ml.5 g/kg corp/zi. 2.300 ml. 5. 3. c) structural. Prin .300 ml. Apa are rol: a) energetic. 7. 27 . Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1. b) 300. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine.300 ml. c) 4-6 g/kg corp/zi. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. 6. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui.5 g/kg corp/zi.600 ml.

c) în prevenirea arterosclerozei. Potasiul are rol în: 15. b) stimulează hematogeneza. 23. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. 22. 16. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. 17. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. Fosforul are rol: 20. c) ajută respiraţia celulară. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. c) transformarea glucozei în glucogen. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. 19. c) asigurarea respiraţiei celulare. b) potasiului. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) calciului. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. 24. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. 18. d) tinde să crească glicemia. a) sinteza insulinei. c) antiinflamator. 14. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. c) creşte colesterolemia. b) de a inhiba acţiunea insulinei. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. b) au rol în stocarea energiei. b) modificarea ritmului cardiac. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. b) în eliberarea fierului de către ficat. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. 21. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice.13. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. b) în procesul de coagulare a sângelui. b) inhibarea secreţiei gastrice. 28 .

Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. b) vitamină C. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. 33. 31. 26. e) boli infecţioase febrile.25. 29. c) stimulează longevitatea activă. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. 34. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. Vitamina B. b) este necesară formării de protrombină. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. Apa de orez are efect: a) laxativ. b) intervine în hematopoieză. c) vitamină D. b) participă la producerea de energie. esenţială procesului de coagulare. c) previne acumularea de lipide în ficat. b) vitamina A. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). c) participă la degradarea grăsimilor. b) antiinflamator. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. 30. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. 35. c) antidiareic. Carnea este o sursă importantă de: 32. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. b) fosfolipide. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. 27. 36. 28. c) inhibă producerea de energie. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. c) grăsimi. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. b)colică renală. Creierul este bogat în: a) proteine. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. a) vitamine B. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. d) după intervenţii chirurgicale.: a) are efecte antinevritice. c)insuficienţă cardiacă avansată. c) vitamina C. c) scade rezistenţa la stres. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. 29 .

c) obezitate. b) ciroză hepatică cu ascită. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic.37. c) denutriţie. 46. 39. c) hipotiroidie. 41. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. d) în tratamentul cu aspirină. 30 . Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. b) boala Addison. Scăderea aportului alimentar de potasiu. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. c) diaree. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. d) tratamentul cu cortizon. diabetul insipid. timp de 10 zile. c) hipertensiunea arterială. este indicată în: a) gastroenterita acută. litiază biliară. b) la sportivi în efort fizic considerabil. c) are efect benefic în gută. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. pancreatită cronică (cu steatoree). 44. d) alcaloză. b) ciroză hepatică decompensată. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. c) în cure de slăbire. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. 42. b) în perioada de lactaţie. d) ateroscleroză. e) hipertiroidie. 47. 45. b) arsuri întinse. 40. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. 43. c) insuficienţă cardiacă. c) insuficienţa renală acută. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. c) la persoanele de peste 60 de ani. 38. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. b) obezitate.

54. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. b) unele dermatoze. c) bananele. 56. b) boala Addison. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras.48. c) insuficienţa renală acută.1 calorii. 58. b) acidoză. c) 9.3 calorii. mămăliga. b) merele dulci. b) ouăle tari. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. c) carnea. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. 57. care fragmentează dieta. b) 4. portocalele. carnea de vita fiarta. mezelurile. 49. d) aluaturile cu unt. fructele coapte la cuptor. conservele de peşte. c) 9. caisele. b) 4. strugurii. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. c) ambele afirmaţii sunt false.3 calorii. 51.1 calorii. 52. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel. stafidele. 59. b) două mese/zi. 60. b) pentru fructe coapte. 50. brânza topită.3 calorii. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. completă. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică. b) pastele făinoase. d) uleiurile vegetale. c) cinci mese/zi. c) pentru legumele fierte. b) 4. b) carnea de vită. 31 . peştele. după tratamentul termic. egale cantitativ. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. după prăjire. c) jeleurile. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. c) 9. d) caşcavalul. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii.1 calorii. înainte de coacere. 53. 55. c) bomboanele cu alune.

66. frişca. se consumă: a) ceai fierbinte. b) brânza de vaci. 68. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. c) brânzeturile fermentate. b) conservele. c) laptele dulce. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. 62. foarte proaspete. b) ceai rece. c) apă zaharată caldă.61. d) afumăturile. b) maioneza şi rântaşurile. b) brânza de vaci dulce. b) carnea slabă. 71. c) lacto-fructo-vegetarian. b) icre. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. grisul. d) alcoolul. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. a) orezul. c) smântână. b) băuturi alcoolice. b) lacto-vegetarian. 64. tăiţei. c) biscuiţii. b) fructele şi legumele crude. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. 67. 32 72. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. c) pâinea albă. d) carnea grasă. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. c) orezul. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. orez). 65. c) came slabă de pasăre sau vită. în prima zi. b) varza. c) sosurile pe bază de rântaş. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. c) preparatele cu brânză de vaci. smântână. 70. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. 63. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. In hemoragia gastrică.

urdă. c) iaurt şi pâine prăjită. 33 . c) formele cu hemoptizie.73. În care din formele tuberculozei. îngheţata şi alcoolul. condimentele iritante. c) frişca şi smântână. 75. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile. b) carnea slabă de vită. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. ouă fierte tari. d) lapte cu fainos. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. c) pâine neagră. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. 77. brânză de vaci. b) lapte bătut. c) miere de albine. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. viţel. b) caş. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. 78. d) varză şi leguminoase uscate. 74. brânză proaspătă. pasăre. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. cu evoluţie benignă. 76. b) formele necomplicate.

b) grăsimi şi pudre. intradermică. b) fricţionarea. c) se asigură timpii de efectuare corectă.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat. b) lapte. c) nu. 6. se pot efectua: a) parţial.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. 3. în cazuri speciale. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da. Medicamentele solide se pot administra.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. 5. 9. subcutanată. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. b) se asigură asepsia materialelor. b) da. c) subcutanată. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. c) nu administrăm conţinutul. c) săpunuri medicinale. c) ambele metode. b) complet. 8. 4. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. b) frigiderul din salon. c) dulapul cu medicamente. orice soluţie uleioasă. grăsimi animale sau vegetale. intraarterială. c) numai local. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. apă. c) limonada. 34 . cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. se utilizează: a) inoforeza. 2. d) noptiera bolnavului. după caz. 10. b) intravenoasă.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. 7. cu: a) ceai. b) general.

transpiraţii. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. c) O2. 20. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. b) aerosolii. După administrarea medicamentelor. medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. 15. c) în venele de la plică cotului. 13. asistenta medicală va urmări efectele acestora. dar şi un mare dezavantaj. a stării psihice şi constipaţiei. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. b) când se urmăreşte o acţiune locală. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. 16. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. totală. 35 . b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. c) embolia gazoasă. 19. care este acesta: a) absorbţie rapidă. b) antiinflamatoare. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. Putem administra pe cale respiratorie. 12.11. b) se poate folosi când bolnavul varsă. d) modificări ale valorilor P. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. c) greţuri. d) antialgică. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. b) dozare precisă. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. frisoane. b) erupţii cutanate. edeme palpebrale. Calea naturală. c) epitelizantă. TA. în special. 18. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. b) mască. 14. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. c) amândouă enunţurile sunt corecte. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile.

Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. c) pe orice cale. hipertone. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. b) alternând locurile de elecţie. b) izotone. b) sublingual. b) lichide volatile sau gaze. coloidale. 27. c) administrare subcutanată. 29. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. c) aerosoli. 25. b) faţa supero-externă a coapsei. c) nu există indicaţii speciale.D. b) administrare intraarterială. 31. b) tinctură de iod. Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. (excepţie la tuberculină). c) izotone. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. 22. c) regiunea deltoidiană. 24. miros. b) calea intramusculară. b) subcutanată. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. culoare. b) intravenos. c) intradermică. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. 36 .R. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular.D. b) I. c) nu se face dezinfecţie.R. 30. uleioase. In cazul I. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. 28.21. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. 32. d) medic. c) calea orală. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ. 26. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. c) intramuscular. c) desensibilizare în reacţii alergice. 23.

41. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. 34. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Dintre următoarele medicamente. 37 .. b) va măsura frecvenţa respiratorie. 37. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore. cafeaua. 42. c) va măsura tensiunea arterială. 36. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. a) Nifedipin. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. c) paralizie. c) coagulant. d) stimulator respirator. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor.T. ingestia de alcool. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. d) infarct miocardic necomplicat. b) instantaneu. La atingerea nervului sciatic. c) imediat după injectare. 40. d) să ia medicamentele înainte de mese. b) tonic cardiac. b) Lanatozid. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore. b) nici un medicament antiacid. c) se continuă injectarea.. b) H. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. c) cardiopatie ischemică.A. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. c) Furantril. 35. 39. ortostatismul prelungit. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. Medicul prescrie unei bolnave digitală. b) hematom.33. fumatul. 38. b) se alege alt loc de injectat. c) laxative.

c) inhibă secreţia mucoasei bronşice.: a) Miofilin. 44. d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.A. 38 . b) cresc vâscozitatea sputei.43.A. b) Diuretic. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H. complicată cu E. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice. c) Morfină.P.T.

b) confuzie. 6.. d) dispneea. a) H. ţipăt. 5.. d) uscăciunea gurii. c) deshidratare. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic. 10. în scop adaptativ.T. b) scăderea sodiului seric. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. oligurie. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. c) vărsăturile. scădere ponderală. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului.T. 9. c) să administreze soluţia repede.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. vărsături. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. 8. halucinaţii. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+. 4.A.A. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. violenţă. 2. piele uscată. c) h. febră. peste 60% din suprafaţa corpului. edeme. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. a) edem. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. c) crize convulsive. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. 3. c) Ca++. d) Mg++. 39 . b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. 7. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. b) K+.CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. b) diabetul.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. b) tahicardia.

d) 90%. 19.Hidrocarbonaţi. b) 30%. c) scăderea în sânge a acidului carbonic.Dextroză 5% în apă. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. c) apa de oxidare. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. . 40 .45.Aminoacizi. b) 1000-1200 ml. . Ringer lactat. 12. Intr-o deshidratare mare. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă. raportată la greutatea corporală: a) 20%. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. c) 60%-70%.Normosol R. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. 15. 18. d) 4000-4500 ml. c) 3000-3200 ml. confuzii. pacientul prezintă: a) edem cerebral. .11.NaCl 0. b) apa conţinută în alimente.Glucoza 33%. b) agitaţie. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone .Bicarbonat de Na. 20. b) soluţii izotone: . b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen.45%. 17. c) devierea reacţiei acido-bazice. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil. c) pH în limite de 7. Dextroză 5% în soluţie salină. Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . halucinaţii.NaCl 0.prin acumulare în sânge a bazelor tampon. c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. c) soluţii hipotone . . 14. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare.35-7. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism.9 %o. 13. . 16. Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

după un efort fizic. 12. c) pleurezie. . c) criză de astm bronşic. Un tânăr. d) anurie. b) stop cardio-respirator reflex. braţele pe coapse. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. 14. dispnee. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. la pat. în special copii. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC. Un pacient cu TBC diagnosticat. necesitând teste de investigaţi suplimentare. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. 13. 11. 15. d) atelectazie pulmonară. hipersonoritatea la percuţie. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. 17. IDR la tuberculină pozitivă. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. 16. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. prezintă brusc o durere toracică violentă. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic.10. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. c) şezând cu braţele pe lângă corp. fără alte semne în acest moment. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. d) trebuie izolat imediat. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. b) pneumotorax. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. sub terapia indicată de medic. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. c) este o tuberculoză activă.

Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani. d) un pneumotorax. c) hipovolemiei. c) respiraţie şuerătoare. b) creşterea numărului de hematii. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. 24. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. c) administrarea de penicilină. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . cianozei. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. 23. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. b) bronşită cronică. b) pleurei. d) creşterea agregabilităţii plachetare. 19. junghiului toracic. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. 22 Cianoza apărută la un bolnav. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. ca urmare a întreruperii administrării de O2. d) scăderea frecvenţei respiratorii. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. 25. b) culoarea sputei. d) inspir scurt. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. d) pneumotoraxului în tensiune. 21. c) inspir prelungit. c) transpiraţia abundentă. tahicardiei. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. a) sinuzită. febrei. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. b) inspir prelungit. b) la fumători. . c) la femei. b) o atelectazie pulmonară. c) un abces subfrenic. expir prelungit greoi.18. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. b) colapsului pulmonar masiv. c) parenhimului pulmonar. 20.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. b) subfebrilitate constantă. d) bronhiilor şi alveolelor.

35. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. 34. d) înainte de Rx. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. c) aportului alimentar. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. b) alveolele pulmonare. c) determinarea grupei sanguine. d) poziţiei corpului. b) o pleurezie. c) produsele lactate. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. d) un emfizem subcutanat. Dl. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. c) pleura. După ce aţi obiectivat hemoptizia. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală. Un bolnav de 65 ani. 29. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. 33. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. b) igienei şi confortului. d) tacâmurile contaminate. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. V. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. 32. cristalin în plămâni. b) radiografie toraco-pulmonară. b) creşterea frecvenţei respiratorii. torace în butoi. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. 31. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. TC.28. 30. d) citologia sputei. c) o fractură costală. TS. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. Primul examen la care va fi supus este Rx. pulmonară. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. cu scleroemfizem pulmonar. . Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. d) traheea. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. fumător. pentru a fi examinat de un medic specialist.

poate fi redusă. b) poziţia şezând. striaţii sanghinolente a orofaringelui. Înainte de bronhoscopie. 42. C . Insuficienţa respiratorie a d-lui V. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. se efectuează o anestezie locală. c) lichide în cantitate mai mare. 38. c) cistoscopie. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei. d) uşor disconfort la înghiţit. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. b) alimente preferate. aplecat uşor înainte. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă.36. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. d) laringoscopie. . 39. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. 41. a) toate cu excepţia lui D.mese dese în cantităţi mici.prevenirea constipaţiei.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne.restricţii de lichide. c) disfonie. Când au revenit la salon după examinare. c) A şi D. D . 43. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie. 37. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. V. Pacientului i se prescrie drenaj postural. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. d) toate în afară de D. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. b) bronhoscopie. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. B . c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. b) A şi C. Ce va trebui să raporteze. b) întărească musculatura respiratorie. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. b) edemul feţei şi gâtului. Dl. prompt.

a) A. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. D . b) a evita pericolele. c) a comunica. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. anxietate şi epuizare fizică. 51.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. D b) B. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. 47.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. b) comportament potenţial destructiv. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg.R. c) conservarea energiei. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. secundar depresiei. de 64 ani. 48. c) respiraţie dureroasă. d) testul limitelor toleranţei. sacadată. D. 49. E . Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând. Dl. B. 45. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. B. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. se plânge de greutate în respiraţie. c) toate fără E. d) a dormi. c) oboseala. este fumător de la vârsta de 11 ani.44. B . Dl. datorată deficienţelor de a înghiţi. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. . 46. b) deshidratarea. Nu necesită terapie medicamentoasă. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. 50. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie. d) toate fără C. S. C. b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. insomnie. b) fortificarea. d) administrarea de O2 la cerere. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. a se odihni.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă.. d) delirul. sprijinit în pat. C.

b) cacao cu lapte şi miere. d) permite bolnavului somnul. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. Tânăra fiind bolnavă. c) febră şi dureri articulare. 56. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. d) dureri articulare. Bolnava se plânge că are nasul înfundat. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. .C. în urmă cu o săptămână. 59. 54. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator.c. d) benefică. b) orofaringele. Tusea la început este uscată şi seacă. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. fiind un depresiv al s.R.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. 58. Această zonă inflamată este: a) sinusul. prezintă febră mare şi tuse persistentă. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. b) productivă.R. c) furnizarea de aer cald şi umed. cefalee. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică.S. d) să iasă la aer curat. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament.A. pentru mucoasa bronşică.A. c) persistentă. b) să i se administreze antibiotice.L. c) teritoriu bronşic.n. b) strănut. 53. I. 55. b) este iritantă. 57. congestie nazală. văzută de medicul de circă.S. de 18 ani. 52. punând diagnosticul de bronşită acută. Este denumită: a) iritativă. tulburări de vedere. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce.C. Simptomele precoce ale I. c) ceai cu pâine prăjită. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. d) teritoriu bronşiolitic. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. durere moderată în gât. c) scăderea temperaturii.

c) nodului sino-atrial. b) utilizeze o sondă foarte fină. c) un pneumotorax. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. c) diureză. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. 2. c) flutter atrial. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. din ţesutul de conducere al inimii. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. 62. b) glicemie. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. 3. 5. d) reţeaua lui Parkinje. . deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic.d) cafea. b) pericardită. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. 61. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. b) o spondilartroză. b) fasciculul lui Hiss. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. c) angină pectorală. e) o pancreatită acută. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 4. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. 1 Care centru. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. b) aritmie extrasistolică. 60. d) o radiculită.

Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. b) 5 gr/zi. 7. c) diureticele. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. 17. c) bolile digestive. 8. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. 13. 11.6. c) 2 gr/zi. 14. 16. 10. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. c) trilogia Fallot. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. c) insuficienţă cardiacă globală. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. b) persistenţa de canal arterial. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. b) comunicarea interventriculară. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. 15. b) 75%. c) pneumotoraxul spontan. sunt: a) fumatul şi alcoolul. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. b) tromboflebitelor. c) lipsa aportului vitaminei C. b) nifedipinul. 19. b) 100 mmHg. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. 12. 9. În tratamentul nefarmacologic al HTA. c) 90%. ascita. c) 110 mmHg. Edemele cardiace. c) boli varicoase. b) efortul fizic. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. 18. . c) digoxinul. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. b) betablocantele (Propranolol). b) infarctul de miocard. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi.

24. 25. b) somnolenţă. c) hepatomegalie. e) după prelevare.. 20. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă. Oxigenoterapia. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. 27. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. b) emisie de sânge. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. cardiomegalie. b) compresie eficientă de minim 5 minute. anxietate.. a) hiperkaliemie.6 1/min. insomnie. d) poziţionarea bolnavului. apatie.8 Vmin. edeme ale membrelor inferioare. dilataţia jugularelor. tahicardie. b) dispnee cu ortopnee. ascită. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. . reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. d) oligurie. agitaţie. c) diuretice. reorganizarea locului. pacientului i se administrează rezerpină. b) 3. 22. d) şanţului radial. la locul puncţiei. In cadrul tratamentului antihipertensiv. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. 26. c) 6-10 1/min. abordul venos periferic pentru perfuzie. depresor al SNC. 28. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. 21. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. d) diaree. tuse. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. b) pregătirea materialului. bradicardie. c) hipotensiune ortostatică. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. După efectuarea puncţiei. c) venei poplitee.b) nu dispar la presiune. 23. hipoaciditate gastrică. hemoptizie. b) venei temporale.

Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. 33.c) hrănirea imediată a bolnavului. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. să schimbe zilnic ciorapii. În care din următoarele afecţiuni. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. . asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. b) asistenta medicală. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. c) mâna stânga. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei. se realizează de către: a) medic. b) obezitate şi orostatismul prelungit. c) fistulei arterio-venoase. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. 30. b) nu are pregătire specială. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. b) mâna stângă. b) piciorul drept. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. 34. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. 29. să poarte pantofi confortabili. d) elevi. În cazul efectuării unui EKG. b) trombangeita obliterantă Burger. Abordul venos periferic. d) hipercolesterolemia. 32. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. va beneficia de următoarele îngrijiri. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. b) tromboflebitei. c) oxigenoterapie. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. 36. 38. b) repaus la pat. c) studenţi. c) piciorul drept. arteroscleroza. 35. 31. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. d) medicaţie tonicardiacă.

lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical . Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic. obiceiurile alimentare. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac.P. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. Este în colaps cu midriază şi apnee. D-na M. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. este adusă în secţia medicală. dar nu paralizată sau cu incontinenţă.Dl. Z. . d) nimeni nu va atinge pacientul. valoarea pulsului. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. deoarece este fără respiraţie.. de ce soţul ei are acest sentiment. nu are respiraţie. înainte de aplicarea unei manevre. d) cantitatea de urină eliminată. valoarea TA şi a greutăţii corpului. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. d) arterita localizată la membrele inferioare. 42. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. 39. palidă. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. = 5. are fii. d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare.Dl. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. starea limbii. este foarte îngrijorat. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. 41. 64 ani. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. care o întreabă pe asistentă. riscul fiind aproximativ. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor.Fiind necesară o defibrilare.G. b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. îi este teamă de moarte.n. 43. imobilizată la pat de câteva săptămâni.D-na N.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. 40.tromboflebită. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare. valoarea TA.4 g%. c) o dilatare a peretelui unei artere. b) ea nu va fi total imobilizată la pat.. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice. c) gradul de paloare. 44. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică. cu sclere uşor gălbui. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. 45. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice.c. mişcarea membrelor. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. deci riscul este redus. G. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. b) culoarea scaunului. internat pentru o afecţiune cardiacă.

I. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. A doua zi după internare soţul d-nei J. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. 47. d) crearea mediului de siguranţă. la 30 min. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . în infarctul de miocard nu radiază deloc. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere. cere externarea acesteia. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. D-na J. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu. 46. este internată la serviciul de T. d) antibioterapie. interval. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA. Fetiţa J. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray... exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. c) oferirea de informaţii corecte. d) medicamente hipotensoare. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. .D. 52. Asistenta răspunde. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. c) menţinerea pacientului în clinostatism. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. d) administrarea de antiaritmice. 51. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. înaintea intervenţiei.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive.bolus. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac.F. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. b) oxigen pe sondă nazală. 49. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. d) durerea radiază în braţul stâng. c) medicamente sedative. 50. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. atât de necesar pacientei în acest moment. se repetă după 5 minute administrarea. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie.. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator.

Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. prin compresiunea: a) arterei radiale.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. . c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". c) păr şi unghii fragile. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. 54. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. b) mucoase uscate şi diaree. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. modificări vizuale. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. 59. friabile. Anterior intervenţiei. D-na A. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă. 58. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente. d) insuficienţe circulatorii. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. b) decupaje de hârtie desenată. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei.53. colorată înainte. Ana . d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. 57. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. c) arterei temporale. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. 55. 56. d) să doarmă cât mai mult posibil. Pacienta se plânge că este mereu obosită. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. În perioada postoperatorie. b) să nu se gândească la oboseală. Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor.A. b) venei cubitale. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală.D-na Ana primeşte 0. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. c) hTA ortostatice.71 de ani. d) bradicardie. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă. b) HTA maligne.25 mg Lanoxin/zi.

Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. 1. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris. greţuri şi vărsături postprandiale. b) morcovul. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. 4. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. d) zahărul. b) prin administrare de antispastice. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide.Dl. 61. de a aduce valorile TA la un nivel normal. c) permanentă. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. condimentat. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur. 3. este tratat în spital pentru HTA. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. b) dureri în epigastru. 5. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. c) evoluează frecvent spre perforaţie. 62. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. b) ştie ce este pulsul bradicardie. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. 6.. 2. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic. b) anaclorhidrie. b) substanţelor caustice. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. B. acuză stare de oboseală şi ameţeală. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. Nelu .60.N. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. . b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. c) sosul picant. TA arată 170/92 mmHg.57 ani.

c) nu intervine. d) carne slabă fiartă sau la grătar. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. c) deshidratarea. b) ouă moi. perişoare dietetice din carne. c) supe cu cereale. d) paracetamolului. c) pacientului B. b) radioscopie gastro-intestinală. b) anunţă de urgenţă medicul. b) colică hepatică. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. 10. 15. 17. b) borborismele.c) aspirinei. În care din următoarele investigaţii radiologice. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. se rezolvă de la sine. b) hemoragia. . c) irigoscopie. ceai şi frişca. c) brânzeturi proaspete. b) inhibă centrul respirator bulbar. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. 16. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. c) produc spasm al sfincterului Oddi. Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. c) constipaţia. 12. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. 11. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. 9. c) inflamaţii cronice. În plină criză dureroasă de ulcer. c) mobilizarea precoce a pacientului. b) pacientului A. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. b) 2 1 lapte/zi. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. 14. 13. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele.

Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului. b) o evacuare completă a tubului digestiv. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. forma. c) nici o pregătire.i. c) tranzitul baritat. b) psihică a nursei. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. 26. va fi: a) irigoscopia. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. c) pensa hemostatică. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. sânge. 23. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. . 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. c) prezenţa produselor patologice — puroi. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. mirosul. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. c) delegat. 22. 25. c) profilactic. 19. c) 10-12 u. b) urografia.i. b) 2-5 u. d) doar forma şi cantitatea. 28. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă . 18.. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast.de unică folosinţă. 20. c) psihică a anturajului bolnavului. d) colecistografia. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. paraziţi. b) delegat şi autonom. culoarea.. c) un regim alimentar lacto-fainos. b) terapeutic.i. 21. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. 27. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv.

i se cere bolnavului: a) să respire profund. . c) novocaină 1% = 5-10 ml.b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. c) sonda Faucher. 33. c) bila. 32. b) scurgerea bilei A. b) suc pancreatic.. apoi în decubit lateral drept. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. 38. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal. 39. b) încălzită. c) umectată. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. c) nu există indicaţie expresă în acest sens. c) numele executantului. 35. 36. 31. c) bila C. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. b) în decubit lateral stâng. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. 30. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. 40. b) bila B. In momentul extragerii sondei gastrice. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml.. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. a) bila A. b) sonda Einhorn. 34. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml. aceasta se: a) pensează. c) să înghită. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. c) şezând. 29. b) înnoadă. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal.

44. D-l. fumător. c) de golire a colonului. c) doar două ore. c) soluţie Haycn. 50. 45. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. 46. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. . c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. 51. esofagului şi intestinului subţire. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. K. 40. 49. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor. b) un scaun cu spătar. limpede. b) laparotomie. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. c) tranzit baritat.. D-l V. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. după pusee repetate de indigestie. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. d) laparoscopie. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil.b) intoxicaţiile involuntare. în vârstă de 40 ani. b) seringă de 20 ml.I. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. 43. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. greţuri. d)tubaj esogastroduodenal. agent de asigurări. 41. va introduce încet circa 300 ml lichid. b) şezând. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. c) decubit ventral sau dorsal. denumit: a) gastroscopie. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. c) celiotomie. vărsături. este internat pentru examninarea tractului digestiv. 47. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare. c) pâlnie. c) un cărucior rulant. b) irigografie. senzaţie de arsură în epigastru. b) până la venirea medicului. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile.

c) decolorare albăstruie a ombilicului. hipopotasemie. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. 58. b) potasiu în cantitate crescută. d) evaluează funcţiile vitale. c) monitorizarea semnelor vitale. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului.S. ar trebui să includă. b) distensie abdominală. vărsături postprandial precoce. de urgenţă. După un scurt interviu — culegere de date. 59.. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente. a fost tratat cu un anticolingeric. T. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. c) urmarea unei cure balneare.56 ani. 55.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. asistenta oferă medicului informaţii utile. b) abdomen mărit de volum. Prezintă ascită şi varice esofagiene. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. pacientul are dificultăţi în respiraţie. d) menţinerea pH gastric. D-l A. După aplicarea acesteia. Planul de îngrijire al acestuia. melenă). Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută. b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. Bazându-se pe această manifestare. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. D-l V. Pacientul sângerează. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. b) utilizarea medicaţiei antiacide. constipaţie. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. zaţ de cafea. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. La externarea din spital. După instalarea în pat. . vedere neclară. 52. c) restricţie de sodiu. Sandu . Diagnosticul medical este ciroză hepatică. Evaluarea D-lui T. 53. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. diaree. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. Soţia îl aduce la camera de gardă. 56. c) să monitorizeze semnele vitale. c) greţuri. 57. d) să informeze medicul. c) HTA.I.I. b) să-1 încurajeze să respire adânc. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. c) sondă nazo-gastrică. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii.D. 54.

c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). d) va întrerupe drenajul pensând tubul. . d) toate. 63. neomicină). Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. 62. concomitent. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic.18 ani.d) supravegherea sistemului circulator. A. 61. b) intubaţie. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. d) ritmul de cooperare şi de revenire. 66. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. cuprinde următoarele. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. c) este sigură că este o situaţie normală. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. b) prin regim sărac în reziduri. 65. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. crescute.I. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. Care sunt deciziile urgente. Cazul se complică spre şoc hemoragie. la intervale de 30 de minute. transfuzie. b) anunţă imediat medicul. clisme repetate. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. 60. 64. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. d) dietă hidrică 3 zile. Pentru care din următoarele motive. c) măsuri generale de TI. e) planificarea la examen endoscopic. privind îngrijirea postoperatorie. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. c) aprecierea progreselor în evoluţie. . un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. aspiraţia în arborele traheobronşic. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. c) dietă fără regim 3-4 zile. sânge roşu. Înainte de gastrectomie. plus antibioterapie. regim hidric 1-3 zile. este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică.

Oliguria este o modificare a volumului diurezei. 2. 6. b) la 4-5 zile. c) o hemoragie internă exteriorizată. b) o hemoragie externă. b) 1200-2500 ml/24 h. b) administrăm vitamina K şi C. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. 5. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. 1. D-l D. b) o afecţiune a aparatului renal. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. b) dureri la micţiune. c) în dimineaţa următoare. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 69. 3. c) 3500-4000 ml/24 h. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. . Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. în mod obijnuit: a) la 7 zile. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. b) măsurarea densităţii urinare. 4. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. 68. d) după felul anesteziei. c) emisiune nocturnă de urină. B. b) sub 1000 ml/24 h. după rahianestezie. e) la 48-78 ore.

c) Razebilul. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. b) mai frecventă la bărbaţi.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. 17. b) radiografierea căilor biliare. 12. c) insuficienţă renală acută. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. b) Pobilanul. b) administrare de antispatice. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal. c) oprirea diurezei. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. 11. IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale.45. . 10. 14. inclusiv a colecistului. b) laparoscopia şi sumarul de urină. c) caracterizată prin frison şi febră mare. b) incontinenţă urinară. b) anemiile hemolitice. c) acidoză metabolică. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. b) pH între 7. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. b) infarctul miocardic acut. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. 8. 15. c) mixedem. 13. c) deshidratarea. b) prezenţa calculilor. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie.35 şi 7. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. 7. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală.

1.5 mg%. . c) radiografică.5-2 1 de lichide. c) ape gazoase. b) 0. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . c) toaleta organelor genitale externe. c) tavegyl. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului.6 . 25.5 mg%. 23. lăsată timp îndelungat în vezica urinară. e) introducerea sondei. 27. c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. c) 20 . Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată.40 mg%. 22. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin. 29. b) 2-3 1 de lichide acidulate.3 mg%.18.6 . b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă. 28.40 mg%. b) 0. d) pregătirea materialelor necesare sondajului.1. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 . Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h.3 mg%. 19.40 mg%.3 mg%. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. 26. b) fructe bogate în celuloză. Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi.6 . c) 20 . în recipient special. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile. c) 20 . b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. 20.1. b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. c) după ingestia a 1. 21.5 mg%. b) 0.' 24. b) repetarea sondajelor vezicale. Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . c) calculi vezicali radioopaci. b) hematologică.

În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. c) ataxie şi disurie. HTA. Ce deficienţe urmează a fi corectate. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. edemele. d) tulburările digestive. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. 36.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. c) se corectează numai după examenul de laborator. d) o bucată de tifon.. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. 30. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. 31. 38. originea este renală. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. 39. b) în ultimul pahar. 37. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. b) cu soluţii izotone. b) scădere ponderală şi apatie. c) în toate trei paharele. preoperator. . originea este vezicală. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. 32. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. c) hipoproteinemia. c) asigurarea unei diete hiperproteice. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. 33. 35. b) o foaie de plastic. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. 34. de 9 ani. c) o bucată de pânză albă subţire. A. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin.C. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. originea este uretrală sau prostatică. este internat cu sindrom nefrotic. b) asigurarea repausului la pat. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. orar. b) schimbarea pansamentului. c) determinarea rezervei alcaline.

ouă.000-100. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. b) dureri lombare surde. d) edeme albe. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. este adusă la spital cu febră. Pentru a considera urocultura pozitivă. 47. nedureroase. citit). frisoane. c) peste 100. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână. apoi lunar. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii. Pacienta B. disurie. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. 43. prezintă anurie. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. c) colibacil. 40. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie.000 germeni/ml. b) klepsiella. In pielonefrite acute. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul.. 46. M. b) reducerea lichidelor ingerate. c) eliminarea urinei cu dificultate. 48. c) polakiurie. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. moi. 44. 41. brânză). b) va lua prednisonul seara la culcare. d) piocianic. 45. Se efectuează urocultura. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă..C.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. c) diferite activităţi (scris. transpiraţie. 25 ani. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. b) între 10. Pacientul B. timp de 6 luni. Prednison/zi.000 germeni/ml.B. în vârstă de 6 ani. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic.000 germeni/ml. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. Ce este important . este internat cu pielonefrită. cu excepţia: a) febră... 42. cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus.F. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului.

este oligurică şi are proteinurie. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. în ultima vreme. Contracţiile musculare apărute la D-na E. b) 3-7 zile. b) va creşte aportul de lichide. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. 52. Boala D-nei E. de 50 de ani. are de 15 ani. Având secuse musculare D-na E. de la o amigdalită tratată acasă. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. să nu cadă. b) aplicarea loţiunilor calmante.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. apare uremia prin insuficienţă renală. glomerulonefrită cronică. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. după spălare cu săpun activ. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. D-na E. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. In acest caz. nu răspunde bine la tratament. orar. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. fără medic. să se pună două perne lateral. b) autourmărirea în timpul dializei. d) 3-4 săptămâni. ea devine foarte sujennda. d) va administra calciu intravenos. ulterior. relatează că. . b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. 54 B. Ea solicită un preot. 51. 49. cu 2 copii. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. 50. va alerta asistenta medicală. c) 1-2 săptămâni. D-na E. Maladia D-nei E. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. reapariţia simptomelor de nefrită. 53. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. edemele au crescut. Sanda -17 ani. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. Periodic a constatat. este internată cu diagnosticul de IRA . se agravează. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar. c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. La internarea actuală. c) să fixeze bine tuburile de dren. cu excepţia: a) administrarea de O2. 55. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. c) cheamă preotul. la capătul patului. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. va trebui: a) să fie legată la pat.

2. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. d) refacerea lichidelor pierdute. b) venă lărgită. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. b) parasimpaticul. 56. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . b) refularea lichidelor pe nas. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână.Fowler. c) roşeaţă. 6.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. d) hiponatremie. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. 4. c) hipernatremie. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. b) hipokalemie. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. .. c) un reflex cutanat. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. 1. b) un reflex vegetativ. 3. 58. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . c) automonitorizarea în timpul dializei. c) neuropatia diabetică. b) nevralgia trigeminală. b) independenţă în manevrarea şuntului. 57. c) idiopaticul. 5. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. Sanda B. eficienţă. Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie.scop. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul.

Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. c) relaxarea musculară. c) electromiografică. c) mers cu paşi mici. b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. b) tulburări de formare a bolului alimentar. 16. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. c) pierderea vocii. c) paralizia unei jumătăţi de corp. 10. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. 14. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. târşiţi. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. b) utilizează corect obiectele. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. c) tulburări de fonaţie. 15. 17. c) nu înţelege cuvântul vorbit. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. . 12. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte.7. b) incapacitatea de a efectua calcule. b) mers ca de beţiv . b) paralizie generalizată. 13.„mers ebrios". b) diminuarea forţei musculare. 8. b) mişcarea involuntară. b) paralizia părţii inferioare a corpului. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. 18. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. c) contracţii musculare urmate de relaxare. c) aude dar nu înţelege. c) nu reproduce corect cuvintele. c) fasciculaţii involuntare. b) electroencefalografică. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. b) înţelege cuvântul vorbit. c) rigiditate vasculară. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. 19. 11. c) paralizia celor patru membre. b) nu înţelege ceea ce este scris. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară.

31. 28. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. c) paralizie masticatorie. 27. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. c) prodrom şi aură. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. voce nazonată. 24. b) incapacitatea de a citi. b) cefalee nevrotică. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. c) anosmia = absenţa mirosului. b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. 32. 23. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. c) halucinaţii vizuale. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările.20. b) halucinaţii olfactive. b) antecedente heredocolaterale. c) tulburări gustative. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. c) traumatisme. 22. b) neperceperea culorilor. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. 26. ştearsă. c) căderea maxilarului. c) incapacitatea de a scrie selectiv. 29. 21. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . b) tulburări de scris. 30. b) tulburări de formare a bolului alimentar. b) paralizie masticatorie. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. 25. c) durere de cap (cefalee). b) tulburări de echilibru. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. c) spasm facial.

Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura.a) mişcarea de pendulare. b) mişcarea de numărare a banilor. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. b) accidente vasculare cerebrale. b) după consumul de alcool. c) mers încet cu paşi mici. c) somn cu durată peste limitele normale. 33. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul. c) accidente coronariene. 41. 37. c) renal. b) abuz de medicamente. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. c) consum de narcotice. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. 38. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. 35. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. b) în timpul somnului. 42. . c) după consumul de droguri. b) este tremurătura de repaus. isterice. 43. 34. c) aşteptăm să se termine criza. Tulburările de mers. 39. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. b) poziţionăm postural pacientul. b) rigiditate. c) tulburări de vorbire. c) mişcarea de întors ceasul. c) mişcarea de balansare. b) endocrin. b) somn superficial cu treziri dese. au caracter: a) psihogen. b) tulburări oculare. 40. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. 36.

Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. 52. 45. c) deficit motor. 47. 56. c) izolare. b) acumulare în exces de LCR. c) evacuarea în exces de LCR. 53. 46. c) redoare de ceafa. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. b) obezitatea. c) predispoziţia ereditară. b) luminozitate scăzută. b) incontinenţă de fecale. c) hemostatice. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. b) tulburări vestibulare. 50. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. b) anticoagulante. c) tulburări motorii. c) transport pe distanţe mari. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. b) risc de accidente. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. 54. b) cefalee occipitală. 51. c) valori tensionale crescute. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. b) prezintă repaus obligatoriu la pat.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. 49. . c) muşcarea limbii. b) dureri auriculare. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. 48. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism.44. b) criza convulsivă generalizată. c) edem cerebral generalizat. 55.

Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. 64.C. b) privirea saşie. c) la naştere. b) mers fără supleţe cu paşi mici. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. 61..N. b) proces infecţios la nivel respirator. b) tulburări psihice. ciclică în puseuri. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat. 66. 68. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. 62.57. c) tulburări digestive. c) pacientul va fi pregătit psihic. 65. c) alternantă cu remisie completă. b) îndepărtăm obiectele radioopace. 67. 69. 58. b) transplancentar. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. . 59. la nevoie. c) tulburări senzitivo-senzoriale. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. b) acută. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. b) contractura musculară. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. fără recidivă. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. c) vederea dublă. c) criza de pierdere a conştientei. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. c) radem zona de examinat. 63. c) proces infecţios asupra S. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. 60. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat.

Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. c) îl depune în sacul colector. d) numai dacă pacientul acceptă. b) 5/5 cm indiferent de sens. c) domiciliul pacienţilor. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral. 80. c) o compresă nesterilă. 75. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. 81. 71. b) sala de operaţii. c) 10/10 cm din centru în afară. b) un tampon de vată. 72. c) medic. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. 70. 74. c) mănuşile nu sunt necesare. b) şezând. 76. 79. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. . c) alcool sanitar. nesterile. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. b) mănuşi sterile. 73. Biopsia musculară se execută în: a) salon. 77. b) nu. b) nesteril. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. numai în cazul HTA. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. b) tinctură de iod.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. b) asistenta medicală de laborator. 78. c) da.

. Unui bolnav cu epilepsie. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. b) macaragiu. b) 40 picături/min. d) economist. b) poziţionarea laterală. c) conducător metrou. pe care asistenta îl curăţă zilnic. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. aproximativ o săptămână. 86. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. cu excepţia: a) conducător auto. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. 82. c) prevenirea complicaţiilor generale.c) când LCR-ul este sanguinolent. . d) mobilizarea precoce activă. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. recomandată. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. 89. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. c) îmbrăcat-dezbrăcat. b) activităţi manuale diverse. 85. 83. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. c) mers. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. c) 70-80 picături/min. b) o soluţie de clorură de Na normală. b) supravegherea funcţiilor vitale. d) apă bicarbonatată.. c) apă distilată. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. 88. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara. 84. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. b) poziţia şezând.i/ml. e) repaus absolut la pat. ce reduc greaţa. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u.. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. i se interzic următoarele profesiuni. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. 90. e) clătirea gurii după vărsături. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. 87.

capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. sub observaţie. instruită. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. b) în perioada acută. Ioana. . 12 ani. b) Trendeleburg. c) o aşezăm în decubit dorsal. d) reduce intensitatea durerii. inteligentă. c) nu contează momentul ales. 93.91. ce durează 10-20 sec. b) promovează drenajul venos. clonic. Este internată la spital. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. 92. D-lui M. b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. c) evitarea mişcării. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. să se mişte. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. conştientă. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. comă. 98. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. b) începând cu membrul plegic. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. 99. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. cu amplitudine superficială şi adâncă. însoţită de mama ei. i s-a pus dg. c) să-i permitem să se ridice. c) nu contează. automatism. c) de decubit lateral. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. d) respiraţii rapide. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. c) creşte valoarea TA. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°. 95. care este anxioasă şi dominatoare. 97. 96. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. timp de 24 h. E. mai bine. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. 94. dar să fim asiguraţi unde se află. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic.

este: a) poziţionarea. 106. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. fără ajutor. tonic. somn. în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. d) să efectueze cât mai variate activităţi. asistenta medicală ar trebui . b) să fie adus în starea de independenţă. include: a) monitorizarea orelor de somn. 101. 108. are de 10 ani Parkinson. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. c) tulburări trofice cutanate. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. este: a) confuzia. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. clătinarea. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. Cea mai potrivită îngrijire nursing. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. somn. 104. 100. b) scopul meu este să mă deplasez independent. Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. c) curând. 72 ani. pentru a alina suferinţa pacientului. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. D-l R. c) paloarea tegumentelor. clonic. c) clonic. tonic. d) aură. 105. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. voi merge. 107. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. d) aplicarea de aţele la membrele afectate. D-l. 102. M. b) intenţia de tremurătură.o lezare incompletă a vertebrei T4. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. d) tremurătură.O. clonic. 22 ani. I. somn. Marin. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. b) evitarea alimentelor carbohidrante. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. 103. tonic. automatism.b) aură.

7. b) activitatea sistemului nervos. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. 2. speriat. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. c) după 65 ani. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. b) depresii endogene. de lămâie. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. b) teama de murături. Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. 1. c) spasmele musculare severe. 109. contradictorii. de tip nevrotic. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. 4. 9. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. b) ficatul. lipsite de consecvenţă: a) confabulează. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. b) nu văd nici un gândac. . c) o circulaţie sanguină bună. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 8. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. b) scăderea apetitului. b) să nu accepte incontinenţa.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. b) minte. 5. dând cu spray. 3. d) realizarea diurezei. c) balbism. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. b) după 50 ani. 6. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. c) rinichiul. cu evenimente imaginare. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. se numeşte: a) autism. c) are halucinaţii. b) ecolalie. pentru: a) formarea protrombinei.

b) trenant. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. b) demenţă senilă. b) limbajul însuşit este minim. c) vasectomie. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. 17. 16. 15. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. c) demenţă. integrată socio-pro-fesional. 12. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana.10. c) tulburări psihosomatice. cu tendinţă la transfer către psihoze. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. d) clodelazin. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. 18. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. 21. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. 13. 19. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. 11. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. c) meprobamat. c) boala Alzheimer. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. . întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. b) sterilet. c) nu poate avea o existenţă independentă. b) alcoolism. b) diazepam. 14. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute.). 20.

inert. b) dizarmonii în structura personalităţii.22. pot fi: a) halucinaţiile auditive. c) afecţiuni neurologice. 30. b) denumită şi „petit mal". 23. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. ■ 28. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. ' tonico-clonice. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) thanatofobie. b) depresie majoră. cu tulburări confuzionale la vârstnici. 29. c) demenţă. c) haloperidol. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. b) stări depresive. cu flexibilitate ceroasă. pot surveni: a) deces. c) adultului. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. b) anxietate. Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. tremurături. b) imobil. b) anxietate. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. c) dezinhibiţie sexuală. b) acte de agresivitate. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. fatigabilitate. 27. c) gândire forţată. jovial. b) adolescenţei. . b) schizofrenie. c) halucinaţiile vizuale. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale. e) acvafobie. d) halucinaţie. cântă. d) ambivalenţă afectivă. 32. 31. c) pierderea stării de conştientă. 26. b) nitrazepam. c) în stare de comă de gradul IV. 24. este: a) parţială sau focală. dansează. 33. b) halucinaţiile vestibulare. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei.

Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. c) distrofii. b) halucinaţii vizuale. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial. In coma alcoolică. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. d) complicaţii banale. ce constituie o urgenţă. b) fenobarbital. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază. b) măsurarea TA şi pulsului. convulsii. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. b) malformaţii congenitale. 40. b) reducerea efectelor secundare. d) realizarea unei diete echilibrate. tahicardie. c) supravegherea diurezei. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. 44. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. b) promovarea contactului cu realitatea. depersonalizare. 36. c) majeptil. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. fără importanţă pentru nou-născut. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. b) cubital.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. c) median. 35. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. 39. transpiraţii. 38. c) prevenirea debutului psihozei. Asistenta medicală. b) pot fi cantitative. 42. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. îşi va propune următoarele obiective: .34. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. 37. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. c) da. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. c) tulburări de gândire. dacă se asociază şi cu furosemid. c) pot fi calitative. b) se evită asocierea.

care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. e) terapia familiei. 51. d) ergoterapia. 49. b) fenobarbital. e) previne agitaţia în salon. b) administrarea de diazepam . a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. . c) amitriptilină. 48. c) nu cere supraveghere deosebită. 50. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. 46. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. b) insulinoterapia. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. d) nitrazepam. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. d) supraveghează continuu pacientul. 52. 45. c) uscăciunea mucoasei bucale. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. b) pe ce cale se administrează diazepamul. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. d) constipaţie. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. d) hidroxizin. c) diazepam. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. c) psihoterapia în grup sau individuală.cu scop sedativ. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. b) antideprin. b) prevenirea complicaţiilor medicale.a) promovarea dezvoltării optime. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. 47.

În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. familială. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. c) în perioada de reinserţie socială. profesoară. b) în convalescenţă. c) relaxare. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. are anorexie. Doamna A. c) epilepsie. o persoană fără prieteni. c) oligofrenie. 59. 54. c) prevenirii tulburărilor de decubit. b) epilepsie. capabilă „fofesional are sentimentul că. 56. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. de 31 de ani. d) numai în perioada de convalescenţă. b) depresiei. 58. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. d) apatiei. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică. d) odihnă. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. b) schimbării lenjeriei. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. 57.53. insomnie şi a scăzut în greutate. 55 Doamna R. c) isteriei. . 60. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. b) ergoterapie. b) infarct de miocard acut.

Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. respiraţiei. c) luxaţia de şold. 4. 5. c) degete scurte. 6. Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. după activitatea desfăşurată. . c) independenţa în comunicare. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor. d) febră. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. ca: a) ruptura de menise. e) limitarea mişcărilor. 1. Unei paciente cu osteoporoză. c) să se odihnească cât mai mult. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. b) tenosinovita. 8. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. respiraţiei. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. c) genu valgum. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. 2. c) a membrelor inferioare. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. c) ameţeli. 3. d) a membrelor superioare. d) lordoza. b) să doarmă pe un plan dur. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. b) scolioza. d) degete mari. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. înainte de activitate. 9. b) degete supra numeroase. 10. b) vărsături. b) măsurarea pulsului. tensiunii arteriale. b) obstructivă. tensiunii arteriale. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). b) toleranţa la efort.

d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. b) diabetul. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. 16. c) perturbarea imaginii corporale. c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. b) anxietate. c) deformarea regiunii la distanţă. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. 12. 15. ca problemă. c) fetiţe. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. 11. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Deficitul de autoîngrijire. d) infecţii bacilare (bacii Koch). 17. . c) umăr globular. b) deformării şi rigidităţii articulare. 13. 14. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. d) atelă gipsată gambiero-podală. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. b) aparat gipsat pelvi-podal. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. c) panariţii şi furunculi. b) femeia la menopauză. c) atelă gipsată femuro-podală. d) echimoză. b) impotenţă funcţională. d) masaj al regiunii. b) uşoară abducţie elastică a braţului. 19. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului.c) captarea vărsăturilor pe 24 h. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. 18. d) schimbării locului de muncă. d) băieţi. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet.

b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. 27.20. . cu fractură de col femural operată. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. amorţeli. b) electromiograma. în cazul unui pacient cu extensie. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. dorsal sau ventral. c) încurajarea pacientului. b) biopsie osoasă. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune. 28. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. 23. b) se recuperează imediat segmentele. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. d) interzicerea vizitatorilor. b) cefalee. c) presiune la nivelul membrului afectat. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. c) scintigrafie osoasă. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. piciorului şi a degetelor. 24. În cazul unei bolnave de 70 de ani. c) radiografia simplă. 29. e) program de mobilizare la 8 ore. tracţiune. internat în secţia de ortopedie. ameţeli. b) unei articulaţii. 22. 25. b) terapeutic. 21. 26. c) ambele. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. d) previne eventualele mişcări ale gambei. b) aparat gipsat brahio-palmală.

35 Bolnavul D. 38. c) examene imunologice. b) este ajutat. subfebril. d) 2 ore. c) măsurarea pulsului şi TA. c) anchiloze. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. D-na R. transpiraţii abundente. 37. împreună cu pacientul imobilizat la pat. b) evitarea ortostatismului prelungit. 34. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. c) 3 1/2 ore. în vârstă de 17 ani.30. A. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. răceală şi albirea degetelor. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului.. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. Imobilizarea la pat. inapetenţă. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie..Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. b) escare. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. d) examene bacteriologice. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. Asistenta întocmeşte. 31. c) disconfort. b) mănâncă bine. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. de 38 ani. C. b) deficit de autoîngrijire. senzaţii de furnicături. dimineaţa. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. d) evitarea sedentarismului. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. Domnul B. b) explorări serologice. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. c) dureri. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături.M. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. 32. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. 33. cu insomnie. . b) 8 ore. predispune pacientul la următoarele complicaţii. este palid. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. d) durere. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor.

Durerea articulară se accentuează la: .C. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. b) poliartrita reumatoidă. c) coxartroza.H. în ordinea priorităţilor. b) secundară. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. intervenţiile. c) imobilizare pe un plan tare. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. 40.. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. b) examenul lichidului sinovial. d) uree. 1. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. c) primele 2 vertebre lombare.In cazul pacientului M. b) un examen radiologie osteoarticular. d) uneori fizioterapie. c) proteină C reactivă. 4.S. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. b) tratament cu tuberculostatice. 2. 3.e) IDR. c) un examen radioscopic pulmonar. 39. 7.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. d) guta. b) fibrinogen. 8. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. 5. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. c) terţiară. c) spondilita anchilozantă. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. b) vertebrele cervicale. 6. d) nu există o lombozare predilectă.. b) gonartroza.

c) repaus. 13. b) supravegherea pulsului. c) hipertrofia extremităţilor osoase. d) căldură. ameţeli. b) un regim alimentar hiposodat. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. b) un semn subiectiv.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. 15. 19.A. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut. b) uzura cartilajului articular. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. b) frig. 9. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. 10. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. b) episod inflamator. c) mişcări articulare limitate. 12.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. c) cefalee.. 16. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . 17. b) risc de complicaţii oculare. b) impotenţa funcţională musculară. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. dezbrăcare. T°. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. Artroza. 18.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. 11. cea mai frecventă boală reumatică.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. încălţare. T. 14. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. c) anchiloza articulară. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. b) anxietatea.a) mişcare. c) complicaţiile gastrice.în întocmirea unui plan de îngrijire. d) modificarea schemei corporale.

b) hormon de creştere. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. 1. cu tumefiere. c) boala Addison. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid.V.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. 5. Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. 7. 22. c) tomografie computerizată. stare generală modificată. c) boală Cushing. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. b) boală Addison. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. 23.D-na N. b) gigantism. 3. b) numai pasivă. b) stimularea secreţiei de adrenalină. In artroze şi spondiloze. c) raze ultraviolete. b) boala Cushing. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. b) examene serologice . Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. b) parafină. c) repetarea lor la 3 ore. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald. c) va relua activitatea în mod gradat. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana.a) durata scurtă. 20. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. 2. 4. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. 21. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. b) execuţia uşoară. c) exoftalmie. . Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă.factori reumatoizi. 6. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. c) hormon corticostimulant. mai prezintă febră.

c) regim alimentar. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. c) senzaţia de vomă. 13. 8. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. scăderea ponderală. c) ambele. d) infecţia ascendentă. 11. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. c) hiperglicemiei provocate. 18. va face o operaţie pentru adenom de prostată. 14. c) reflexogramei achiliene. 12. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. b) administrarea unui preparat de calciu. c) corticosuprarenală. PS. pigmentarea tegumentelor. inapetenţă. b) testului THORN. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. b) atonia musculară a sfinterului vezical. b) administrare de hormoni deficitari. b) nanism. 15. b) ADH-ul hipofizar. c) mixedem. . Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. 9.b) sistemul nervos parasimpatic. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. 10.76 ani. 16. c) hiperfuncţia adenohipofizei. b) 48 ore. c) 2 ore. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. b) iodului legat proteic. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. b) hipotensiune arterială. . 17. paloare. b) încetarea drenajului. c) insulina. hipotensiune arterială. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. D-l. c) durerea abdominală. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie.

In formularea următoarei probleme a pacientului . furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. tulburări ale somnului. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee. răspunde la întrebări.19.sau hipertiroidie. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). 27. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. a lentoarei psihice. d) nu este necesară o astfel de instruire. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. dacă vor fi fierte în apă cu sare. 23. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). urmărind: a) scopul dietei. c) tulburări ale aparatului genital. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. subţiri. c) datorată somnolenţei. c) folosirea de creme. 20. c) dificultate în vorbire. cu aspect „de linguriţă". b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. dar cu valoare deosebită într-un contest dat.. Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. c) subţiri şi fisurate longitudinal. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. 22. 21.Alterarea confortului". b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. printre care: a) labilitate afectivă. b) tulburări gastro-intestinale. friabile. . Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. e) tulburări de memorie. 26. transpiraţie. c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. d) cu aspect „pătrat". Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. c) modul de preparare a alimentelor. d) agitaţie marcată. În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". b) uneori. c) nu. Culegerea de date prin interviu. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. oboseală. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. b) lentoarc în gândire. b) lungi şi înguste. tulburări cardio-respiratorii. 25. 24. b) observarea aspectului tegumentelor.

b) Echo. să crească motivaţia pentru unele activităţi. Intervenţiile aplicate D-nei IM. b) abord venos. D-na M. sunt în ordine: a) monitorizarea P. de tiroidă. 31. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. c) cu lipsă de sodiu. scintigrafie tiroidiană. Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. R. TA. g) sedare. d) cu lipsă de fier. . de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. are guşă simplă. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. b) cu lipsă de iod. 33. c) pac. 28. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. 5%. c) substituire volemică cu glucoza sol. f) administrarea de blocanţi.d) pudrarea tegumentelor. b) intoxicaţie acută exogenă. prezintă cădere a părului. M. d) determinarea probelor de disproteinemie.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG..I. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. 45 ani. D-na I. Acuză o scădere a greutăţii corporale. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). T°. c) stare psihotică acută. 30. e) folosirea de colaci. guşă şi TA crescută. nervozitate. tulburări ale somnului. 32. 29. în ciuda apetitului păstrat. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. c) dozare a T3T4. Ioana. e) administrarea de tireostatice. c) o determine să se mobilizeze ziua. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. d) explorări specifice. TSH bazai.

Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. din populaţie următorul procent. 11. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. c) diabet major şi diabet minor. b) deshidratarea. . 5. b) glicozuria din 8 h. 1. polidipsie. d) hormonali. b) cronică. 8. c) 3 stadii. a diabetului include factori: a) ereditari. b) de mediu. greu de stabilit. poliurie. Etiologia. b) 4%. b) polipnee. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). poliurie. 7. c) angiopatia diabetică.50%. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. d) 5 stadii. c) creşterea lipidelor în sânge. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. 6. b) 4 stadii. hiperlipidemie. obezitate. 4. 2. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). c) glicozuria din urina spontană. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. c) plasmă. c) mixtă. 9. Diabetul zaharat afectează. c) 8. d) glicozuria din 48 h. 3. c) polifagie. tahicardie. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. b) hiperglicemie şi glicozurie. b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. b) LCR. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. c) numai a şi b. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. 10. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea.

cele care intră în acţiune în 90-120 minute. 18. b) numai ereditară. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. 20. . f) să insiste pe lapte. c) rapidă. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. d) hiperuricemie. b) mixtă. c) 12. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. c) de comportament. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). d) să bea ceaiuri bine îndulcite. b) lente. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. una din măsurile terapeutice. b) să insiste pe un regim echilibrat. 19. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. 15. e) să reducă consumul de sare. d) premixte. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. d) particulară. Insulinele lente. legume. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic. c) 5 h. sucuri concentrate de fructe. tară grăsimi. au o durată a efectului de: a) 10 h. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. cartofi. 21. b) leziuni viscerale (mai ales renale). de cele mai multe ori. cereale cu lapte. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. c) manifestări respiratorii grave. b) 24 h. b) lentă. 16.12. 17. Regimul alimentar reprezintă. ou fiert. c) intermediare. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. 13. c) secundară. d) renunţarea la orice activitate fizică. 14.

c) sucurile de fructe. 23.E. d) stresul psihic. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. b) supa de zarzavat. d) realimentare numai prin P. umiditate. b) hipocalorică. . c) modificarea valorilor TA. b) scăderea în greutate. b) tratament dietetic. Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. 30. d) carnat. 28. 31. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. de alcool. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. vorbire monotonă. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) hiperproteică. 27. Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. 26. d) căldură umedă locală. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. 24. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei. c) artrita. c) aport crescut de fructoză.V. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. b) abuz alimentar. b) lacto-fructo-vegetarian. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. c) hidrozaharat. b) voce lentă.22. 29. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. b) flebita. 25.

b) duratei de subalimentaţie. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. c) prevenirea complicaţiilor.. d) danturii individului. d) mers pe jos 60-90 min/zi. Realimentarea . c) anorexiei pasagere. de masticaţie. b) HTA. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. d) uscăciunea tegumentelor. b) pierderea imaginii de sine. 34. 36. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. e) toate enunţurile sunt corecte. d) tulburări psihice. b) depunerea de efort fizic crescut. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. 35. c) intoleranţă la efort fizic. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. e) plăgi nevindecabile. . Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare.32. b) să prezinte mobilitate normală. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. c) practicarea unor sporturi (înot. lipidic. ciclism). b) manifestările de dependenţă. c) să aibă poziţie adecvată. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. 37. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. b) risc crescut faţă de tbc. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. 38. c) tulburările de deglutiţie. 39. tenis. 33.

c) mobilitate redusă. polifagie. vărsături.40. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. 43. 46. c) să depună efort fizic deosebit. b) menţinerea căilor respiratorii libere. 47 S. Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. 45. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. să recupereze deficitul ponderal. poliurie.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. mioclonii. e) toate sunt enunţuri corecte. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . b) să comunice verbal corespunzător. este internat cu comă hiperglicemică în spital. bradicardic. 41.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. dureri abdominale. d) risc de invalidităţi.C.C. b) semne de deshidratare. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii.. tremurături. b) comprese calde. In accesul gutos. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. 48. d) hipertensiune. c) asigurarea igienei corporale. . d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. b) asigurarea realimentării progresive. d) halenă acetonică. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. elev în vârstă de 16 ani. c) convulsii. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. reci. 44. b) greţuri. 42. b) este inconştient şi prezintă acidoză. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie.

Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. S. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. c) cianoza. Pentru a-şi îndeplini rolul ei.49. c) ragadă. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 1. glicozuriei. şi nu are voie să o folosească. . care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. cu tratament oral . Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. b) congestia. d) toate formulările sunt false. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. transpiraţii. D-l. 50. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. b) integritatea ei. c) glandele sebacee.I. b) galbenă. I. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid.I. 5. 6. Domnul S.sulfamide şi dietă. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. tremor. 40%. b) zgârietură. 3. c) violacee (sistem venos afectat). c) sensibilitatea termică. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. a fost adus la camera de gardă de către soţie. 4. 2. b) glandele sudoripare. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor. In cazul pacientului. nelinişte. b) reducerea ingestei de alimente. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. b) modificări ale hipodermului. 51. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). c) pete vasculare congenitale. pielea are nevoie de o condiţie principală.

b) igiena anexelor pielii.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse. c) recolta produsele patologice. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune.Veziculele pe fond eritematos. d) impetigo.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. c) tricofiţia. 10. d) imunofluorescenţa. 14. b) nu pot lua orice localizare. b) examinarea histopatologică. c) presterilizare corectă. d) numai în prezenţa umidităţii. 13. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. b) pitiriazis versicolor. 16. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. sunt caracteristice în: a) scabie. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor.7.Bolile unghiilor sunt: a) pelada. c) contactul cu alergeni. e) oricând. 12. c) urticarie.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. 9. c) endoscopia gastrică. b) prezintă prurit localizat.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. b) examenul citologic. 11. c) hidratarea corespunzătoare. b) onicoza. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. 8. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. . b) infecţii fungice. b) aplicaţii locale de alcool 70°. c) testare prin scarificare. 15.

b) alterarea integrităţii pielii. d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. c) reintegrarea socio-profesională. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. b) observarea apariţiei unor complicaţii. 20. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. b) problemă a pacientului. c) disconfort. 19. d) absorbante. d) reintegrarea socio-profesională. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. 18. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor. c) pungă cu apă foarte rece. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local.17.În afecţiunile dermatologice. 25. b) tinctură de iod. b) prevenirea complicaţiilor. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. mucoaselor şi anexelor. c) antiinflamatoare. b) antipruriginoase. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical. 21. c) hidratarea cutanată. 22. 26. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. 23. . Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. b) fricţionarea cutanată. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. 24.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. d) cicatrizarea rapidă. c) prevenirea extinderii leziunilor. c) manifestări de dependenţă.

5. c) alterarea imaginii corporale. leziuni cutanate. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. c) măsuri de prevenire terţiară. c) termici. 7. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. d) de distrugere a hematiilor. b) plasmă. b) 35 %. c) 45 %. 4. 2. d) numai a şi b. b) măsuri de prevenire secundară. stare de hidratare. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. 28. d) rol în apărarea organismului. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate.27. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. c) ganglioni limfatici. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. d) formaţiuni limfoide. c) ambele. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. b) turgor. . mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. b) plasmatici. b) de cimitir al eritrocitelor. b) transportă CO2 la plămâni.Aprecierea aspectului tegumentelor. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. 6. c) igiena personală. 3. d) trombocitari. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară. c) rol de termoreglare. b) măduva osoasă. d) modalităţi de alimentaţie. e) numai c. secreţie sudorală. c) de elaborare a anticorpilor.

c) stabilirea valorilor hemoglobinei. 16. c) pacientul să fie susţinut de familie. b) modificări ale respiraţiei. 15. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. c) întâlnită la bărbaţi. zilnic. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. 9. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. 13. e) determinarea glucozei şi a ureei. melena. 12.hematoame. peteşii. junghi toracic. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . Hemofilia este: a) o afecţiune renală. e) splenomegalie. . d) transfuzia de concentrat de factor VIII. c) risc de şoc hemoragie. d) dispnee. 10. d) scaune diareice. b) pacientul să fie ferit de traumatisme.A. a durerilor în membrele inferioare. d) tahicardie. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. hematurie. epistaxis. 11. b) transfuzia de masă eritrocitară. de anturaj mai ales în perioadele terminale. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. c) determinarea bilanţului hidric. semne neurologice de focar. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%.T. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. b) apariţia edemelor. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. cefalee. b) numărarea hematiilor. d) stabilirea rezistenţei globulare. dureri abdominale. hemoragii. c) oligurie. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. H.. b) un sindrom hemoragie ereditar. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei.8. dureri articulare. 14. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli. b) perna electrică. peteşii şi echimoze. cefalee. b) elemente purpurice. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci.

infecţii ale cavităţii bucale. Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. b) acordarea de sfaturi genetice. paloare. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. oboseală. c) colul numeral. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. paloare. b) femural sau tibie. b) oboseală. slăbiciune. b) blocarea maturării liniei leucocitare. faringelui. 26. 24. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. 23. d) alergii alimentare. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. 19. c) alergii medicamentoase. c) splenomcgalie. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. c) leucemia cronică limfatică. 22. inapetenţă. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. plămânului. scădere ponderală. d) poliadenopatii. c) icter. slăbiciune. b) cancer. echimoze. b) leucemia cronică granulocitară. b) perforaţia inimii. d) au întotdeauna simptome evidente. 18. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică.17. scădere ponderală. pulmonare. . extenuare fizică. 25. b) vasculopatii şi trombocitopenii. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. rece. 21. epuizare. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. c) pot fi şi cu evoluţie acută. b) administrarea de aspirină şi analgezic. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. d) imobilizarea membrului inferior drept. c) reorientarea profesională. 20. dureri articulare. c) proliferarea excesivă de elemente imature.

31.27. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. b) eritrocite standard. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. b) bradipneea expiratorie. c) splenomegalia. b) pacientul să se autoîngrijcască. 34. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. b) 1/100. d) prezenţa de albumină. în urină. 32. . c) scintigramă hepatică şi splenică. c) 2/100. c) inapetenţa. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. c) dureri articulare şi musculare. c) a şi b. c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. c) ambele afirmaţii sunt reale. b) puncţie splenică. b) modificarea coloraţiei pielii. 33. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. b) eritrocite standard. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. 28. în abundenţă. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. 30.

c) audiometrul. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. catarală şi supurată. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. b) alcool 70°.R. b) în sus şi înapoi. b) proces supuraţiv. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. d) 10 m. în prezenţa unui furuncul. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. 8. c) în jos şi înapoi.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. Durerea otică. b) masticaţie.L. 1. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. c) aplicarea de căldură uscată local. 11. b) hipoacuzie posttraumatică. La un pacient cu otită medie congestiva. 4. b) aplicarea de comprese reci. b) difuză şi focalizată. 3. d) DNF. c) 5 m. c) supuraţie otică. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. 9. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. 7. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. 6. c) dureroasă şi nedureroasă. . c) o durere la nivelul urechii medii. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. locale. c) sindrom vertiginos.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. b) o compresă sterilă şi o pensă. b) o dermită a conductului auditiv extern. 10. b) 3 m. d) respiraţia profundă. c) tracţiunea pavilionului urechii. este exacerbată de către: a) tuse. 5. b) diapazonul. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. 2. Otita medie acută poate fi: a) congestiva.

Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. voce voalată. d) stare de şoc. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. d) cavităţii bucale. b) cofoză. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. agitaţie. f) cefalee. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. 20. b) erupţii tegumentare. 18. b) H. paloare. 16. c) nistagmus. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. c) unele infecţii cutanate. c) cianoză. somn liniştit. tuse lătrătoare.12.A. 21. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. vărsături. pierderea echilibrului. 19. c) papilomatoza şi papilomul cornos. b) corticoizi. apatie. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h.. . betablocante. 14. d) 24 h. c) expistaxis repetat. hipnotice. scăderea auzului. c) antimicotice. c) sinusurilor.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. b) dispnee cu polipnee. b) nasului. greaţă. e) voce nazanată. În prezenţa vegetaţiilor adenoide. vasodilatatoare. 15. b) epiteliomul şi sarcomul. d) secreţii mucopurulente abundente. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. hipotensoare. c) 72 h. 13. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. b) pulberi vegetale inhalate. 17. antipiretice. b) 48 h. tahicardie.T. d) streptococul hemolitic. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. anticoagulante. c) surditate maximă.

b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul. Bolnavului amigdalectomizat recent. d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. . c) să vorbească. b) gargară cu ceai fierbinte. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. 24. NA . i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. c) pacientul să facă frecvent gargară.R. 23. c) tahicardie. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h.9 ani. b) nelinişte. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile. Pacientului V. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare. c) nu are importanţă ce şi cum.22. La întoarcerea în salon. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. 25. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat).

b) un ulcer cornean. 2. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. c) paralizia nervului oculomotor. 1.convergente. . c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. c) o inflamaţie. 11. 5. b) o tumoară malignă. Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. 8. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. 6. d) presbiţia. b) presbiţia. c) astigmatismul. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. b) opacifierea cristalinului. b) lentile biconcave. afecţiune a ploapei. 9. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. b) miopia. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. este: a) o tumoară benignă. b) secreţie conjunctivală. 3. c) astigmatismul. b) intoleranţa la lumină. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. 4. 10. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. 7. Orfeletul. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. b) viciu de refracţie. Keratita este: a) inflamafia corneei.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. c) lentile cilindrice .

b) viciu de acomodare. se efectuează cu: a) optotipul.. orjeletul. b) blefarita. hipermetropia. b) pierderea bruscă a vederii. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. c) oscilometrul.A. b) hipermetropia. 13. Dl. c) hipertensiune intraoculară. b) creşterea tensiunii intraoculare. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. c) dispariţia vederii. V. conjunctivita. c) scăderea tensiunii intraoculare. b) oftalmoscopul. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. . Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. b) combaterea aterosclerozei. 22. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. în spatele cristalului. astigmatismul. iridociclita dacriocistita. 15. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. d) pierderea vederii nocturne. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. d) cataracta. 21. 18. A fost internat pentru tratament. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. c) strabismul. la copilul şcolar. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. recent. 20. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. c) pierderea vederii centrale. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. 16. 17. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. 19. c) miopia. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. 14. b) modificările chimice ale proteinelor.12.

h. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. tahicardie. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. astigmatism. d) diplopia. 28. 27. durerea. 25. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă.T. 26. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. Spasmele de acomodare în hipermitropie. c) şi se determină câmpul vizual. c) aplicarea unui unguent oftalmic. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi.23.A. b) cefalee localizată frontal după citit. . tulburări psihice. c) stare de nelinişte. b) capacitatea de a distinge culorile. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival. b) fotofobia. b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. se pot însoţi de: a) paloare. c) scăderea acuităţii vizuale. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. 24. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă.

Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. . b) sistemul imun. b) geografici. b) tulburările de tranzit intestinal. c) fagocitele. c) artificială. b) piele. 9. herpes labial. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. 2. 10. c) condiţiile de muncă. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. c) temperatura adecvată. c) deshidratare. c) de laborator. 6. b) enantem. 4. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. 8. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. pot fi: a) casnici. b) gazda receptivă. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem. c) sporiciditatea. 3. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. b) mixtă. Factorii naturali. c) complement. c) hTA şi hipotermia. 5. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. b) naturală. d) dinamica erupţiei. b) cefalee. b) chimice. ca factori epidemiologici secundari. inapetenţă. b) prin vectori. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. d) epidemia. c) indirectă. d) rozătoarele. d) sursa de infecţie. 1. tahicardie. 11.

va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. în cazul îmbolnăvirii de varicela. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. b) consumul redus de lichide. c) materii fecale. b) receptivitatea organismului. 21. b) prin picăturile lui Pflugge. d) pudra de talc cu mentol. c) testul Elisa. . 18. Pentru ameliorarea pruritului. b) examen hematologic. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. b) difteriei. care utilizează tuberculina purificată PPD. Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. b) identificarea agentului patogen. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . ca problemă a pacientului cu scarlatină. c) datele epidemiologice.12. b) reacţii de fixare a complementului. b) urină. c) scarlatinei. b) alcoolul iodat. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. 17. d) reducerea anxietăţii. c) rujeola. d) parotidită epidemică. c) scaunele diareice. la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. c) examen bacteriologic.Widal. 14. 22. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. 15. În afecţiunile respiratorii. c) supravegherea funcţiilor vitale. 20. b) Zona zoster. este în legătură cu: a) hipertermia. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. 19. c) prin mâinile murdare.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. c) alcoolul mentolat. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. 13. multiple.IDR Mantaux. 16. Culegerea de date. Riscul de deshidratare.

polipneea. 28.se pot transmite: a) prin tatuaje. d) de la mamă la fat.23. care se efectuează sunt deosebit de importante. b) bacteriile saprofite din organism. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. c) nerespectarea regimului alimentar impus. b) scarlatină. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. câte 15 minute. în afară de: a) TGP. b) se administrează medicaţia antitermică. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. 33. nazal şi traheobronşic . pe frunte. Agentul etiologic al scarlatinei. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. D . 25. cu lumină puţină. b) durere la înghiţit alimentele solide. c) izolarea bolnavului. c) salivă. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. b) sângele contaminat. c) rujeolă. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. b) electro. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. b) combaterea febrei. c) bacilul coli. tuşea. endocorditei bacteriene. C. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. d) educarea bolnavului. c) prin contact sexual. diareei. Triplul cater — ocular. 31. examenele de laborator. 24. 30. . Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. Când îngrijim un pacient cu meningită. b) previne infecţia tegumentelor.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă. TGO. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. de mai jos. 29. Hepatitele virale: B. d) pâine proaspătă. 26. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. c) uree şi acid uric.şi inumoelectroforeza. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . 32. torace şi la nivelul membrelor. b) înghiţituri mici-fracţionate. 27. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. după dorinţă. moale.

b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. . dacă medicul consideră necesar. 37. d) când pielea este curată. b) 1 lună şi 6 luni. 40. Se administrează. 3 luni. 36. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. b) rubeolă. B. 42. a dispensarizării. b) ritmul controlului. d) 1 lună şi 9 luni. intactă şi au căzut toate crustele. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. b) pe durata a 3 săptămâni. c) după forma bolii (A. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. 39. 35. c) hepatită acută. c) o dispensarizare corectă. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. b) vaccinarea contacţilor. asistenta oferă informaţii utile. Metionina. d) prin examen clinic de laborator. d) dezinfecţia WC-urilor. ceaiurile. etc). In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. 6 luni. c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită. pentru perioada de covalescenţă. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului.34. 41. c) diuretic. c) hepatită acută. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii.6°C. e) varicelă. c) 1 lună. Anca -10 ani. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. b) analgezic. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. b) bronşită acută. 12 luni şi 18 luni. b) evitarea consumului alimentelor interzise. c) recoltarea de sânge sau urină. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). c) când toate elementele de pe piele au cruste. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. 38. d) parotidită epidemică.

c) asigurarea tegumentelor curate. c) controlul tegumentelor. culoarea lor. 46. este internat pentru rujeolă. c) nu se cer îngrijiri speciale.5°C şi transpiră din abundenţă. d) asigurarea lenjeriei curate. e) rujeolă. băut sau fumat.T. c) scarlatină. c) nu are importanţă. D) AR. 44.11 ani. 45. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. b) vaccin DiTe toată viaţa. d) tuse convulsivă. C) AP. d) controlul sclerelor. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani. în planul de îngrijire. 47. . b) fără să se fi spălat pe dinţi. a) tetanos. E) BCG.HB.43. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. are febră de 39. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. B) DiTePer. A. uscate. b) difterie. f) parotidită epidemică. . d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. F) v.

.. b) 25 martie 2001. d) îi dă o pătură să se încălzească. prezintă B. b) prezenţa B.A. când sunt tahicardice.T. de 26 de am. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai. prezentaţia este O. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. 2. 8. 7. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea.C. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului. ameninţare de avort. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală.C. 5. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. în travaliu. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră.N. d) creşterea în volum a uterului.. d) 25 decembrie 2000. c) 15 aprilie 2000. b) analiza. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. D-na G.D. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene.I. d) însoţirea la sala de naştere..S. de 25 de ani. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene.F. trebuie să i se asculte B. D-na G. c) micţiunile frecvente..F. cu sarcină luna a patra. 4.C. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene. prezintă sarcină de 32 săptămâni..D. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat. dur lemnos. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. când sunt bradicardice.D. Gravida L. e) stabilirea priorităţilor problemelor. este în travaliu.. Pacienta Z. modificate. măsurată. b) în jurul ombilicului..F. de 28 de ani. Care din următoarele semne constatate la gravida D. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. 3. . c) B.D. înălţimea fundului uterin.Z.. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii.. pe linia mediană. d) mişcările fetale. f) evaluare. 6. b) mişcările fetale. cu sarcină la termen.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.C. c) obiective d) culegerea datelor. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene.F.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

d) naşterea fătului înainte de termen. b) colposcopie. c) gastroscopie. 2. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. usturime. sânge în cantitate moderată. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. edem. 6. de 32 de ani. c) utilizarea prezervativelor. . durata 3-4 zile.. Pacienta M. c) injecţia. Tratamentul local. benignă.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. 1. c) herpes genital. c) tablete pe cale bucală. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. d) puncţia fundului de sac Douglas. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. d) trichomonas vaginalis. b) sarcină extrauterină. d) metroragie. 4. prurit. b) aplicarea de tampoane. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. d) supozitoare. c) placenta praevia. periodic. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. în caz de: a) avort spontan. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. c) menstră. 3. b) condiloma late. b) alăptare sau menopauza. 7. d) fibrom uterin. b) ovule vaginale. Pacienta T. 5. alergică. în caz de afecţiune ginecologică. 9. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. prin organele genitale. cancerigenă. poate fi: a) irigaţia vaginală. 8. stare de disconfort. pierde. poate fi vorba de: a) menoragie. ar putea fi vorba de. b) hipermenoree. d) aplicarea de ovule. d) schimbarea partenerului. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. a) condiloma acuminatum.

în afară de: a) modificarea ciclului menstrual.000 u. în urma unei hemoragii metroragice. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. modificarea pulsului. 12. cu sângerare abundentă.10. 13. b) cu ser fiziologic sau apă distilată.D-na C. medicamentul ce-l are de efectuat. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. are de efectuat 800. c) glicerina. d) Oehlecker.v. c) sângerarea vaginală abundentă. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. d) plimbare fără însoţitor. durata de 6 zile. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. 11. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. 16. pentru a nu apare incompatibilitatea. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. de 23 de ani. penicilină la 6 ore. 15.i. d) traumatismelor abdominale repetate. d) mărirea de volum a uterului. Pacienta Z. 17. Semnele clinice caracteristice. sunt următoarele. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. c) K. c) diabetului zaharat. 14. 18. Pacientei Z. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. c) cu novocaină. i se prescrie clisma. Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z. b) intoxicaţiilor endogene. b) hidratare cu ceai îndulcit. pentru a diminua durerea.Ginecopatei C. c) Simonin. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. d) colposcopia. poate fi vorba de: a) dismenoree.D. b) prăbuşirea TA. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. c) pielografia. . b) Jeanbrau. c) menoragie. ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. de 32 de ani. b) clorura de calciu. conform vârstei sarcinii.. are ciclul menstrual la 18 zile. trebuie să i se administreze sânge. b) histerosalpingografia. b) multimenoree. d) metroragie. d) A.

B. de 20 de ani. micţiuni dureroase. b) leucograma. Pacienta G. b) sângerarea uterului. e) bilirubina. dintre care unele sunt biochimice. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. c) tulburări de micţiue. b) infecţie cu gonococ. d) creatinina. care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului. c) R.. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt.19. b) grupul sanguin. 24. Prin observare. ai constatat că pacienta T. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. . de 27 de ani. 20. d) problemele se vor rezolva de la sine. în general. d) instalarea menopauzei. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. leucoree. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. 26. 22. 21.. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. prezintă fibrom uterin. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. d) parazitare cu candida albicans. d) nu are importanţă. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea.W. de 42 de ani. 25. În vulvovaginitele fetiţelor. tegumente iritate. să ia tetraciclină. 23. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. efectuează tratamentul cu tetraciclină. c) ureea sanguină. c) îngrijorarea este nefondată. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. c) folosirea anticoncepţionalelor. Pacienta C. d) tumorile benigne de ovar. b) avorturile anterioare. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit.. Soţul d-nei H. prurit. c) parazitare cu trichomonas. prezintă leucoree galben-verzuie. constipaţie. Pacienta M. cum ar fi: a) hemoleucograma.

postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală. . c) alimentaţie bogată în vitamine. 29. Doamna T. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. 30. b) respectarea măsurilor de igienă locală. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic.. ocitocină. c) să-şi păstreze imaginea de sine.27. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. d) ocitocină. progesteron. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. din spital. b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. datorită diagnosticului de carcinom la sân. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. b) prolactină. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. ocitocină. d) nimic deosebit. d) să facă vizite. este internată şi pregătită pentru mastectomie. plimbări şi excursii. la orice vârstă.. c) extrogeni. progesteron. c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. 28.

b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. 3. moderate. ca asistentă pe sector. diureza). b) greutatea femeii. d) diluate şi albe.C. aspectul lohiilor. la ora 12. c) cantitate mică. 8. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. merge să-şi alăpteze copilul. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. respiraţia.00: a) asigurarea eliminărilor. c) pulsul. prezintă perineorafie. 2. d) eliminările (scaun. d) alcool iodat. 5.. c) apă oxigenată. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. 1. b) roşii.. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. Pacienta Z. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. este în a treia zi de lăuzie. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. . f) reorganizarea locului de muncă. 4. e) alăptarea la sân. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri.. d) nou-născutul plânge după alăptare. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor. 6 Lăuza T. D-na Z. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°.G. este în a IH-a zi după naştere. b) administrarea tratamentului medicamentos.: a) creşterea în greutate a noului născut. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. c) măsurarea lungimii copilului. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. are impresia că nu se alimentează suficient. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. b) proba fiecărui supt. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării.A.Îngrijiri ale lăuzelor. d) stoarcerea sânului.P. d) supravegherea diurezei.F. de aspect maroniu. temperatura.P. g) supravegherea alăptării.

prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". e) reorganizarea locului de muncă. D-na B.5 cm/zi. d) involuţia uterină.O. c) furia laptelui. c) dorinţa de a urina. b) eliminările. are o severă preeclampsie. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. d) modul de executare. 13. b) starea pansamentului. c) scop. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. ea a născut în urmă cu 3 ore. este după operaţie cezariană. c) starea perineului. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. b) valorile funcţiilor vitale. 14. c) montarea deschizătorului de gură. la palpare.L.M. 15. b) globulos şi flasc. După naştere.G. 12. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete. 10. D-na F.G. Lăuza D. Lăuza R.G. aflată în a 4-a zi de lăuzie. b) pregătirea materialului. b) 0. 16. . care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. Involuţia uterină se face cu: a) 0. d) scăderea în greutate. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T.. d) aspectul tegumentelor. respiraţiei şi reflexelor. c) nepalpabil. pregătirea psihică. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică.9. d) malformaţia nou-născutului. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel.2 cm/zi. d) mama consideră copilul urât. c) mama se teme să nu lezeze copilul. c) 1 cm/zi. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA... această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. b) involuţia rapidă a uterului. b) încurajarea parturicntei. D-na B. 17. 11. naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. prin incizie pe linia mediană. c) greutatea corporală. este în a 3-a zi după naştere.

4.18. b) serosanghinolente. c) sanghinolente. c) 30 de zile de la naştere. c) respiraţii = 35/minut. cât stă copilul la maternitate. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. b) serosanghinolente. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. b) se aplică local un unguent bactericid. 20. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. 22. b) serosanghinolente. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. d) tegumente cianotice. Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. 23. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. e) sebum la nivelul plicelor. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. 21. 1. c) sanghinolente. 19. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. c) ambele răspunsuri sunt bune. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. b) puls = 70/minut. 2. b) 7 zile. b) anticorpi. D-na S. merge să alăpteze nou-născutul. Îngrijiri ale nou-născutului. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. . b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. c) sanghinolente.L. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină.

d) sângerarea ombilicului. c) culoarea galbenă a pielii. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. d) macrosomi. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. d) scăderea în greutate a nou-născutului. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali.500 grame. d) cianoza extremităţilor. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. c) malformaţii vizibile. 11. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere. 6. scorul APGAR este notat: a) 7. b) bătăile cordului în limite normale. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). s-a născut la ora 12. cu excepţia: a) greutate sub 2. plânge viguros. 12. b) talie sub 47 cm.5. 9. cu excepţia: a) gangrenei umede. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore. c) imediat după naştere.00. b) naşterea prematură a nou-născutului. . 8. d) 10.900-2. d) depinde de starea generală a nou-născutului. d) onfalitei. Prematuritatea se defineşte prin următoarele.120/minut. b) 8. Copiii cu greutatea de 2. c) hematomului. c) prematuri. el prezintă pulsul . b) granulomului. Născut cu asfixie albă. d) plânset viguros.500 grame. 13. c) aspect de păpuşă de ceară. 10. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. b) subponderali. c) 9. mişcă extremităţile. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi.. Nou-născutul G.

16. c) asfixie albă. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. b) tinctură de iod. 15. c) sol. 18.14. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. cianoza generalizată. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. 20. . c) urini ce pătează scutecele. d) e preferabil laptelui de vacă. b) mameloanele ombilicale. 22. Prima manevră de îngrijire. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. c) salmonella.5°C. b) tumefierea mameloanelor. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. c) stropirea cu apă rece. 19. 21. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. b) asfixie albastră. d) înfăşarea nou-născutului. b) bacilul bifidus. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii. d) protargol. b) se prepară în apă nefiartă. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. b) coloraţia icterică a tegumentelor. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. d) descuamaţia fiziologică. imediat după naştere. 17. b) dezobstruarea căilor respiratorii. c) rivanol. d) scaun galben auriu. nitrat de Hg 1%.

28. b) la prematuri. b) temperatura de 40°C.500 grame. reflexul suptului. umiditate constantă. sistem de alarmă. umiditate 50%. urina. d) a hidratării suficiente. cu tegumente icterice.%. temperatura. sistem de alarmă. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. oxigen 40 vol. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. d) funcţiile vitale. a) masarea blândă a toracelui. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. b) să se poată fierbe. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. c) dezobstruarea căilor respiratorii. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. Pentru supravegherea nou-născutului. c) temperatura 36°C. b) între 10-12 zile. c) alimentaţia la sân. în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile.7 zile. 31. b) somnul. 26. în greutate de 2. oxigen 40 vol%. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. c) la dismaturi. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. c) funcţiile vitale. 27. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. b) a nerespectării regulilor de igienă. . Nou-născutului de 4 zile. scaunul.23. d) vârsta mamei. 29. reflexul suptului. greutatea. oxigen 20 vol%. c) între 5. b) fototerapia. 25. trebuie să i se efectueze unele intervenţii. c) a naşterii premature. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. c) să aibă cusătură pe mijloc. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. d) gavaj. d) baia generală. 30. 24. umiditate 70-80%. respiraţia. d) după 14 zile. d) la macrosomi. b) multiparitatea.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

greutatea normală. este internată la secţia de pediatrie. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. 22. d) identificarea problemelor de nursing. greutatea adecvată. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare. de 16 ani. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi.. 26. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. este internat în secţia de pediatrie.R. L. Copilul D. C. CI.19. în cadrul evaluării. d) normală. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. cu meningită.. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic. c) recoltarea analizelor de laborator. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. c) nu se practică provocarea vărsăturii. d) mere coapte. 24. b) acetonă. de 2 ani. de 14 ani. c) retardarea mintală. c) mică. V. 25.. Pacientul C. 23. asistenta. 21. c) decubit lateral. greutatea normală.. c) examenul sucului gastric. d) septicemia. b) în primele 4 ore de la ingestie. b) hidrocefalia. de 7 luni. d) decubit ventral. consideră înălţimea: a) normală. după puncţie. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. Copilul A. greutatea normală. c) migdale. b) examenul coproparazitologic. b) decubit dorsal cu pernă. b) menţinerea căilor respiratorii libere. d) se practică mai întâi spălătura gastrică. cu semne de deshidratare moderată. este suspectat de giardia şi lamblia. este internată cu otită medie acută bilaterală. după o gastroenterită acută. în comă hiperglicemică. 20. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. b) crescută. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. este intoxicat cu ciuperci. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. .

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

c) aspecte ale senescenţei echilibrului. b) terapie recuperativă. 18. include: a) tulburări cantitative. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. c) măsurile de prim ajutor calificat. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. Incontinenţa anală. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. b) căderile alternative. d) relaţiile sociale şi familiale. b) o infirmitate umilitoare. de regulă hipersomnia. b) accidente banale. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. c) o infirmitate demoralizantă. individualizat. c) să bea o cană cu ceai de tei. 12. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. în sensul inversării. b) vârsta înaintată. d) greu de suportat. c) bolile cronice. 19. 14. 17. Dissomnia reală a vârstnicului. 11. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial.10. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. . insuficient cantitativ. c) căderile repetate. c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. b) întocmind un plan de îngrijire. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. 13. c) somnul diurn. 15. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. b) tulburări ale ritmului normal. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie. 16. 20. c) tulburări cantitative. b) complexitatea consecinţelor. de regulă hiposomnia. b) autonomia. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. c) posibilitatea de a bea şi mânca. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. b) să facă un duş rece. întâmplătoare.

acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. 27.21. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. b) factorii de risc. c) respiraţia cu buzele strânse. c) reinstaurarea reflexului de micţiune. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace.Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. 25.actuală şi potenţială". c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. 26. d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . . d) semnele unui deficit nutriţional. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. c) dependenţă. 28. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . 29. b) creşterea capacităţii vezicale. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. d) factorii de risc şi bolile cronice. b) pierderea controlului. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice. b) consumarea de alimente semisolide. e) efectuarea de clisme evacuatoare. d) folosirea de laxative. c) mesele rare şi bogat-cantitative. b) în ce moment al zilei. fructe şi legume moi. b) incontinenţa urinară indusă. c) se modifică în raport cu poziţia. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor. 24. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. b) absenţa diareei. 23. b) ingerarea suficientă de lichide. tranzitorie şi reversibilă. 22. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă.

Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. orarul lor. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. ceai. alcool). b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. b) HTA. e) afecţiuni neuro-psihice. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. d) osteoporoza.c) tipul de dispnee. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. d) afecţiuni cardiace. d) respectarea regimului alimentar. durere. În cazul incontinenţei urinare reversibile. 36. d) menţinerea valorilor TA. c) menţinerea rezistenţei musculare. c) diabetul. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. c) hipertrofia de prostată. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. 32. depresie. c) menţinerea mobilităţii articulare. etc. In cadrul procesului de nursing. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. 34. 31. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. b) felul eliminărilor. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. 33. . 30. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. b) probleme respiratorii. b) tulburări de deglutiţie. 37. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. e) poliartroza. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. Intervenţiile preventive.

fac parte. c) aerisirea camerei de dormit. Pentru prevenirea uscării pielii. pot fi următoarele. asistenta medicală recomandă următoarele. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. . din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. d) gută. c) coordonarea. b) echilibrul. diureză. Care sunt acestea: a) dexteritatea. c) hemiplegiile. d) tulburările de auz.38. d) condiţiile de mediu. c) a se folosi săpunuri grase. e) depunerile de grăsime. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. c) mobilitatea articulară. 42. d) cină uşoară. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. d) a nu se face abuz de pudră de talc. 44. 41. veselă. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. eventual un pahar cu lapte. d) forţa musculară. b) deformările coloanei vertebrale. 45. b) deficit de autoîngrijire. c) alterare a integrităţii tegumentelor. f) toate enunţurile sunt adevărate. c) ascultarea de muzică ritmată. R. 39. în general. c) semne de nedormit. b) respectarea tratamentului cu somnifere. de a se conforma unui regim de viaţă. P. b) valorile TA. 43. c) lipsa anturajului favorabil. intacte. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. 40. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. cu corectarea ritmului veghe-somn. mai ales după ora 18. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. b) maladia Parkinson. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite.

51. După ce durerea a fost evaluată. c) 35. c) uşor de determinat. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. Odată cu vârsta.1°C. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. 50. e) manifestată prin ipohondrie. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. c) consumarea de lichide cât mai calde. brusc. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C. 48. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. 47. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua. 54. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. d) prezentă la femei. 52. Este cel mai adesea: a) atipică. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. . b) în coexistenţă cu boala somatică. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. 53. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. decizie. b) 37. 49.46. c) oboseala. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). b) asigurarea unei poziţii confortabile. b) o reducere a grăsimilor. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. b) deshidratarea. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. d) consumarea de lichide reci. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate.4°C. Pentru prevenirea hipertermiei. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră.

58. c) surplusului ponderal. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. 56. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. 57. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale. ca primă etapă a procesului de îngrijire. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. d) tulburărilor tactile. cu faţa la partenerul de dialog. în nevoia de a comunica. b) va da dovadă de empatie. 59. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. b) evaluarea funcţiilor cognitive. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. b) terapeutică. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. c) pedagogică. Pentru a fi independent.55. b) să aibă o viaţă socială. b) acuităţii vizuale scăzute. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. clar. Culegerea de date. . c) trecutul patologic. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) va vorbi lent. 60.

1. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. . a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. c) să aducă rezultatele de la laborator. 3. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. c) prin injecţie intravenoasă. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. 2. c) grija pentru odihnă. d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. c) fortral. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. d) combaterea durerii. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. seara hidric. b) prin injecţie intramusculară. înlăturarea fricii de spital. 7. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. b) înlesnirea vizitei familiei. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit.şi postoperatorie. b) mialgin. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. înainte de începerea anesteziei. somn liniştit. şi. d) diazepam. deci. d) pe masa de operaţie. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. 4. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. Ce medicamente se administrează cu 30 min. c) cu 1-2 h. b) în seara premergătoare. b) regim hidric. 6. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. 8. d) să interpreteze rezultatele.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. 5. b) să ducă probele la laborator.

astuparea glotei şi asfixierea bolnavului. 10. 14. c) albastră. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. . d) protecţia antiinfecţioasă. fentanilul. c) uşor inflamabil. b) neagră. vărsături. b) tahicardie. morfina. c) implementare. dispnee. 15. d) portocalie. 13. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari.5-1%. algocalminul. volatil. 11. b) analgezia. Pentru a avea un somn liniştit. c) relaxarea musculară. b) planificare. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. Pentru evitarea confuziilor. administrăm: a) fenobarbital. buteliile de gaz sunt colorate standard. 12 Care din analgezicele de mai jos. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. d) diagnostic de nursing. b) mialginul. b) mialgin. seara dinaintea operaţiei. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. d) intoleranţă la medicamente. d) romergan. c) căderea limbii. b) 2-A%. b) lichid incolor. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. b) hTA. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. beralginul. fortralul. c) cefalee persistentă. c) 8%. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0. c) paracetamol. c) piafenul.9. 16. d) insolubil în grăsimi. 17. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza.

b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. în perioada postoperatorie. 20. fără pernă. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. c) starea generală a bolnavului. . d) în decubit dorsal. b) felul anesteziei. c) decubit ventral. b) mobilizarea bolnavului. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. cu capul flectat spre dreapta. 24. d) combaterea atelectazei pulmonare. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. 25. d) complicaţiile care apar. c) monitorizarea cardio-vasculară. d) epistaxis şi lipotimie. 19. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. putând lua orice poziţie doreşte. Care din următoarele. b) în poziţie Trendclenburg. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. 22. Pentru îngrijirea unui bolnav. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. nu va ridica capul. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. b) decubit lateral. d) administrarea unor medicamente specifice. ţinem seama de: a) natura operaţiei. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. e) monitorizarea funcţiei renale. 23. d) urmărirea evoluţiei febrei. 21.18. c) tulburări circulatorii periferice. b) escară de decubit. cu o tăviţă renală alături. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. c) stimulează peristaltismul. c) protejarea zonelor de presiune. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. b) încurajează mobilizarea.

Pentru un bolnav. 34. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator.000 cal/zi.500 cal/zi. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. d) în poziţie Fowler. c) cu rahianestezie.000 cal/zi. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. b) la copii. după dorinţă. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă.000-1. b) 800-1. b) cicatrizarea plăgilor. c) 1. 33. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. 31. c) coloana vertebrală. insuficient tratate. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. c) în poziţie Trendelenburg. 30. c) cu afecţiuni esofagiene operate. b) irigare cerebrală deficitară. c) la fumători. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. d) 3. b) membre inferioare. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide. b) cu peritonite operate. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. putându-şi schimba în anumite limite poziţia. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. d) efectuarea de baie parţială zilnică. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. 32. cu o operaţie medie. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. 28.000-3. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. 29.26. .000 cal/zi. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene.000-4. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2.

c) ce produce insuficienţă hepato-renală. cel puţin în primele zile postoperator. d) mobilizarea la marginea patului. 42.35. scoasă. În prima oră după anestezia generală. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. 41. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. 40. b) reductor. . d) pentru a nu putea fi mobilizată. b) calea intravenoasă. b) toxic pentru organism. 36. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). 39. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii. 44. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. în funcţie de evoluţie. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. 43. b) supravegherea aspectului pansamentului. de un bolnav agitat. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic. d) lipide. b) simptomatic. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. 38. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. 37. d) modificarea conduitei. b) pentru a nu aluneca. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. c) provocăm tuse artificială. c) barbotor. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. La administrarea oxigenului din bombă. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. b) vitamine. c) de urgenţă. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. c) apă şi electroliţi.

3. 8. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. b) de ieşire. c) febra mare şi mucoasele uscate. c) să-i controlăm respiraţia. 1. b) să controleze respiraţia. 5. c) 150-250 mg. c) imobilizarea fracturilor osoase. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. b) transport de urgenţă la spital. d) aplicarea garoului. 2. c) hemostază locală. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. b) pansament compresiv. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. 6. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. c) compresiune la distanţă. 9. . b) 100-200 mg. c) să scoată persoana afară din garaj. b) tahicardia. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. b) evaluarea rapidă a situaţiei. 4. cu un motor de maşină funcţionând. d) dilataţia pupilară. e) administrarea medicaţiei hemostatice. d) 300-400 mg. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 7. şocul anafilatic. c) sunt egale.

Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. . b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. b) administrarea de antialergice. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. d) încălţămintea lejeră. b) fără complicaţii. b) de gradul III. a) eritem. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. 16.10. c) imobilitatea prelungită. 11. c) se transportă victima la spital. b) flictene. c) cu stare de şoc toxicoseptic. 18. b) să câştigi încrederea pacientului. În accidentele maxilofaciale. 13. c) de gradul IV. b) tamponament local.În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. 20. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. 15. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. 12. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. b) frigul uscat. 17. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. 14. c) gangrena. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. 19. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. b) marginea inferioară a mandibulei. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată.

Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. b) nu este nevoie de imobilizare. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. d) indiferenţă.paralizii. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. b) accentuarea durerilor. 27. c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. 29. c) sete accentuată. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. b) prevenirea complicaţiilor . cu resturi alimentare (eventual). c) foloseşte o atelă Kramer. b) sediul fracturilor. 24. . In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. întreruperea continuităţii osului. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. crepitaţie osoasă. 28. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. la locul accidentului. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. c) imobilizarea provizorie. 25. 26. c) elasticitatea cutiei toracice. b) stare de agitaţie.21. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. crepitaţie osoasă. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. impotenţă funcţională. d) hemostază provizorie. c) mobilitate anormală. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. corectă a fracturii. c) calmarea durerii. 23. deformarea regiunii. hemoragii. 22. c) schimbarea tamponului din oră în oră. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal.

40. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. puls tahicardie. 38. 36. hipotensiune arterială conştientă pierdută. c) 100-120/min. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. c) insuflaţia aerului gură la gură. b) 2 la 15. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. b) până la apariţia bătăilor inimii. cu capul mai jos decât restul corpului. c) trusa pentru traheostomie. b) 8-10 minute. . stare de inconştienţă.60/min. cu picioarele atârnând la marginea parului. puls absent. c) 20 minute. b) dispariţia midriazei.. b) 40. b) în orice poziţie. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. pe un plan dur. cu capul în hiperextensie. c) poziţie şezând. 32. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. 37. 31. 35. c) respiraţie oprită. b) medicaţie tonică cardiacă. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept.30. puls filiform.. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. b) clinostatism. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. stare de inconştienţă. paloare midriază. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. c) decubit dorsal. c) 1 la 2. In stopul cordiorespirator. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. b) respiraţie profundă. In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8.4 minute. c) recolorarea tegumentelor. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. cu capul mai ridicat decât restul corpului. 33. 34. relaxare sfincteriană.80/min.

b) comă vigilă grad I. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. c) poziţia semişezândă. 49. b) hemiplegie. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. c) pacient somnolent. 47. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. d) comă ireversibilă grad IV. are o durată între 3-15 min. 46. emoţii. . debutul se instalează lent: a) diabet. b) pacient agitat. c) stenoză mitrală. 44. hipotensiune. somnolent. b) poziţia decubit ventral. b) 15 min. b) infarct miocardic acut. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit.41. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. c) 30 min. afazie. b) durere toracică surdă. Durerea coronariană ce survine la efort. puls filiform. c) Trendelenburg. tahicardie. b) decubit lateral sau semi-ventral. 48. c) administrarea de atropină. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. In care dintre come. 45. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). fotofobie. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. transpirat. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. c) tulburări respiratorii. 43. b) tulburări renale. b) hemoragii cerebrale. c) comă propriu-zisă grad II. Pacientul inconştient.. cu tegumente palide şi reci. frig. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. redoare de ceafa. 42.. 50. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. hipertensiv. comatos. 51. c) intoxicaţii cu cianuri. d) uremie.

54. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. b) o leziune cerebrală. b) extracţia corpului cu pensa. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. 53.c) agitaţie psiho-motorie. . c) o leziune medulară. c) spălătură cu seringa Guyon . c) hipertensiunea arterială. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. 55.apă distilată. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. sete de aer. b) hemiplegia. 52.

pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. T°. Ritmul vizitelor. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. 5. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. II de sarcină. d) determinarea valorilor TA. . Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. c) în ultimele 4 luni de sarcină. La primul interviu. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. c) câştigul sau pierderea în greutate. I de sarcină. c) la sfârşitul sem. 4. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. b) tehnica puncţiei venoase. c) modalităţi de administrare a O2. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. 7. b) la sfârşitul scm. pe parcursul vizitelor. P. 9. a controlului periodic. a controalelor periodice ale gravidei. b) continuu. 8. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. 6. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. c) sarcinile trecute. 2. c) doar în trimestrul II de sarcină. 3. b) vaccinările efectuate. b) responsabilitate şi corectitudine. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. c) respect al regulamentului de funcţionare. evoluţia lor. La terminarea stagiului practic în comunitate. 1. d) în trimestrul I de sarcină. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. R.

speciali. sincer. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. cu toc jos. urmează evaluarea. ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. . La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. 13. Pentru evitarea cefaleei. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. d) atitudinea permanentă de anxietate. 16. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate. a migrenei.10. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. curat. 14. b) cum să discute direct. 11. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. cu asistenta medicală. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. 15. După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. 12. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. nepoluat. 17. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. d) depistarea factorilor de risc. d) purtarea de ciorapi elastici . b) evitarea obezităţii.

usturimi. să se prezinte la medic. b) monitoriza câştigul în greutate. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. 24. ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. gravida va: a) bea lapte cald seara. b) constipaţia şi somnul dificil. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. 25.18. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. d) sângerarea gingiilor. 22. . d) hemoragiile vaginale. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. c) răul de dimineaţă. comune celor 3 trimestre de sarcină. 23. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. c) măsura fundul sacului uterin. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. b) numai c şi d. condimentele şi prăjelile. c) tulburări de vedere. b) sunt foarte dureroase. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. La vizitele din trimestrul II de sarcină. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii. Oboseala ce este acuzată de gravidă. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. inelele nu se mai potrivesc. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. 21. Un anumit grad de edem este normal. c) evita mesele abundente. 19. Care din următoarele acuze. b) numai în trimestrul I de sarcină. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. 20. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. Cum se manifestă aceste edeme. d) de natură infecţioasă. b) dacă apare şi durere.

Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. 29. c) îngrijirea ochilor. 34. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. 33. orificiilor auditive şi nazale. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. c) perimetrele cranian şi toracic. b) diversificată. b) în fişa de sănătate a copilului. c) toleranţă alimentară bună. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. c) în caietul sugarului aflat la mamă. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. b) scăderea fiziologică în greutate. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. b) reflexele tonice. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. 31. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii. c) artificială. c) aspectul testiculilor. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. d) doar b şi c. Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. ascendentă. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. d) criza hormonală. 28. b) artificială. 32. 30. tonusul muscular. e) icterul fiziologic. . b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. c) diversificată. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. c) sensibilitatea dureroasă. b) eliminarea de urină şi materii fecale. mobilitatea. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. 27.26. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei.

mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. poate prezenta: a) regurgitări. d) când a apărut primul dinte. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. c) refuzul de a vaccina copilul. 36. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. c) alimentaţia necorespunzătoare. . b) o relaţie specială de încredere cu familia. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. 40. la sugar. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. 42. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. va nota în caietul sugarului. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. c) nu este nevoie de o activitate specială. Mama sau bunica. d) numai b şi c. După ce sugarul este alăptat. b) când sugarul a ţinut capul. 37. c) vârsta şi starea generală. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. de sinceritate. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. b) un program zilnic conceput de mamă. c) crampe abdominale. b) colici abdominale. b) administrarea incorectă a O2. observaţii despre acesta. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. 39. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. 41. 38. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. e) câte ori a schimbat scutecele. d) mobilitatea redusă. după dorinţă. d) persoanele bolnave. c) când sugarul a stat în şezut. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. f) câte ore a dormit în cursul zilei.35. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. b) condiţiile de supraveghere.

43. 49. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. c) aprecierea stării de nutriţie. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. 44. 51. c) ulei (fiert). 48. b) plicile şi cutele pielii. d) securitate. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala.5°. c) nevoile sociale. 46. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. b) aplicarea de comprese-împachetări. b) 20° şi 22°. ştergerea. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. c) 18° şi 20°. în vârstă de 1-3 ani. d) determinarea taliei. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. c) regiunea interdigitală. d) toate cele de mai sus. 50. . b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. b) numai a. . temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. b) determinarea greutăţii. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. c) colicele. b) prezenţa eritemului fesier. d) 18° şi 22°. 45. b) talc (în strat subţire). b) nevoile emoţionale. În timpul băii. 47. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). După baia generală. c) aprecierea dezvoltării fizice.

se va evalua referindu-ne la următoarele. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. . e) comportamentul personal-social. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). 56. c) semnele bolilor transmisibile. c) din 6 în 6 ani. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. 59. c) medicamente (tablete. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. 57. în afară de: a) mânuirea cănii.comunitate. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. b) semnele bolilor respiratorii. la jocul cu: a) obiecte mici. apă. c) scrisul cu creionul. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. 55. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. d) comportamentul adaptiv. La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. 54. b) cu nisip. 53. ţinând cont de: a) vârstă. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. Familia este informată corespunzător. alergatul. Dezvoltarea comportamentală şi socială.52. a lingurei. drageuri). pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. b) părţi din jucării descompuse. b) asistenta de igienă din teritoriu . e) comportamentul pcrsonal-social. Asistenta medicală instruieşte părinţii. c) aruncarea mingii. 58. c) cântând. b) sex. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. săritul. c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. b) o dată la 12 luni. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. b) mersul singur.

Pentru înscrierea la grădiniţă. conform planului stabilit. .60. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. 62. cu: a) asistenta de gardă. a) IDR la PPD. c) tulburările de poziţie. e) social afectiv. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. a unui dialog cu copilul. 66. c) MICRO. c) tonul. e) indicatorii de dezvoltare fizică. e) capacitatea de gândire. asistenta medicală va colabora. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. d) verbal. c) mixt. 65. b) capacitatea de cunoaştere. b) examen coproparazitologic. c) lupta cu instinctul sexual. c) acuitatea auditivă. b) asistenta socială. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. comportamentul: a) cognitiv. pentru rezolvare. In realizarea unei comunicări eficace. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). 64. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. b) motor. în mod individual. 61. d) doar la vârsta de 5 ani. d) dezvoltarea mentală . Pentru cazurile de copii care necesită. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. b) limbajul. 63.limbajul. d) capacitatea de comunicare. atitudinea şi limbajul necesar. b) aprobarea colegilor. c) la vârsta de 5 şi 7 ani. 67. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. oferind informaţiile necesare.

71. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. d) colaborează bine cu mama. c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. încredere. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. e) inspiră încredere şi siguranţă. c) încurajarea participării la activităţi de grup. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. d) alimentaţia necorespunzătoare. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. are spirit de echipă. d) activitatea fizică prezentă. b) starea neurovegetativă şi endocrină. b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. 70. b) antecedentele vaccinate. b) este bine pregătită profesional. AA.sondarea directă. 72. c) este organizată. În activitatea zilnică în creşe. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. 69. dragoste. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. 75. 74. c) depistarea abaterilor de la normal a AV. c) insuficienta somnului.68. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. .chestionare. b) numai prin discuţii cu familia. c) metode obiective . 73. b) oferirea de afecţiune. d activităţii infirmierelor din subordine. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii.

81. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. 77. b) asistenta medicală. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. c) odihnă după masă şi somn. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. e) toate enunţurile sunt adevărate. 79. Asistenta medicală întocmeşte. Prin activitatea sa zilnică. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. 80. colaborând cu educatoarea. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. d) starea de sănătate a personalului. c) starea de igienă a localului. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. 78. . b) condiţiile de mediu. programul de activitate şi odihnă. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. 82. individualizat de vârstă. Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă. c) diapozitivul. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului.76. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. b) filmul. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. c) medic. 83. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. d) psiholog. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. e) activitatea din blocul alimentar. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. d) problemele specifice ale preşcolarului.

f) frigider pentru probe alimentare. c) examen clinic. 86. c) aparat pentru măsurarea TA. . 91. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. e) termen mediu. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). e) examen neuro-psihic. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. d) determinarea perimetrului toracic.S. b) XII. 87. c) I şi II. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. d) pe 4 luni. Controalele medicale periodice. d) optotip cu cifre. c) vaccinare a tuturor contacţilor. c) T° corpului. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie.F.84. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii. b) cântar de persoane şi taliometru.S. cuprinsă în planul anual al M. 88. e) VIII şi IX. în conformitate cu ordinele M. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice. 85. Pregătirea unei campanii de vaccinare. b) MRF şi RBW. e) frigider pentru vaccin. c) aprecierea TA şi P.F. 90. d) VIII. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. c) termen scurt. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar.. b) TA şi P. 89. b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. b) pe 2 luni. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. d) RBW şi vaccinare DiTe. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. e) educaţie pentru sănătate. b) determinarea greutăţii corporale.

La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. 93. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. e) numai 6 ore. c) casete video. d) timp de 48 h. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. b) în recipiente corespunzătoare. e) numai contraindicaţiile definitive. 99. b) fumatul şi alcoolul. d) filme. „Relaţia dintre sexe. h) anatoxină tetanică (la frigider). c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. c) igiena personală. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. 96. pliante. d) materiale pentru pansat plăgi. 98. Probele alimentare din ziua respectivă. b) respectarea normelor de igienă în cantină. c) închise şi etichetate. . hemostază. 97. e) materiale pentru diferite imobilizări.92. c) soluţii dezinfectante. b) locul de elecţie şi doza. d) modul de prelucrare a alimentelor. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. broşuri. b) în colaborare cu conducerea şcolii. 95. b) diapozitive. b) IX-XII. asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. c) numai din clasele IX. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. g) medicamente de urgenţă conform baremului. 94. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical.

de educaţie şi sanitare. b) grădiniţă specială. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. f) handicapul. c) starea fizică. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. 106. d) desfăşoare un interviu corect.îngrijire. aproximativ 65% din totalul lor. b) prevenirea crizelor. d) menţinerea unei stări stabile. va fi: a) dinamic. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. d) afecţiunea cronică. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. b) unic şi ferm. e) comportarea la stress. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. b) conştientizarea nutriţiei. 101. dacă este cazul. 103. 105. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. 104. în instituţii de ocrotire. b) prevenirea complicităţilor. . c) interpersonal. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. f) centre de educaţie specială şi recuperare. Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. complet. d) licee teoretice.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire.100. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . c) şcoală postliceală. d) toate enunţurile sunt adevărate. In întocmirea planului de îngrijire. g) stabilitatea la mediu. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. e) secţii de SIDA.

Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. 110. De aceea vârstnicul va folosi. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. c) cu reaşezarea unor intervenţii. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului. b) aprecierea capacităţii de autoservire. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. 109. e) condiţiile materiale ale familiei. c) hidratare corespunzătoare. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. c) efectuată doar 2 h pe zi. c) înlăturarea disconfortului. b) succesive. 108. dependenţa. pregătind astfel vârstnicul. Evaluările vor fi: a) finale. b) bastonul. c) raportul cu activitatea. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. d) cârja. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. Întocmirea anchetei medico-sociale. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. c) cadrul. . zilnic. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător.107. b) respectarea orarului. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. produse mai ales prin cădere. 111. 113. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. b) individualizată. d) stimulată. 112. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. pensionarea. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate.

d) crearea unui sentiment de linişte. c) comunicarea. solidaritate.114. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. aproximativ 800 ml. b) ţin seama de toleranţa fizică. securitate. e) starea dentiţiei. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. e) se evaluează periodic. c) creşterea capacităţii vezicale. e) ergoterapie de funcţie. În incontinenţa de urină. . b) menţinerea ambianţei obişnuite. 116. c) apărarea demnităţii. d) ţin seama de toleranţa psihică. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. b) evitarea pasivităţii. 120. în afară de: a) hrană şi eliminare. d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. 115. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. e) respingerea şi abandonul persoanei. 118. c) prezenţa unor modificări de eliminare. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. mobilizare. 119. b) prezenţa umană. d) activitate fizică. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. b) controlul durerii. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. 117. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor.

zahărul şi alcoolul. c) nu va mânca carne deloc. Pentru menţinerea greutăţii ideale. b) mării consumul de produse cerealiere.121. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. de pâine integrală. b) va face mai multă mişcare fizică. Pentru prevenirea constipaţiei. . persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. 122. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite.

a 27. b 2.c 96. b 104. c 23. 66.c.b.b a. a. b 119.b.c 107. c 4. 158. c 17.b a. 154. a. a 97.c. 61.c. c 21. 43. e 128.c 129. 38. 159.d 86. 157. a.b. 49. b 132.c 28. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE. 50. 46.c.c. 147.d 137.b b a.c 115.c 101.b. b 103. 55.b.b a. 3c. 149. a. 165. 44. 62.d 117. c. 160. b.b a. a 10. c 17. a 10.c 111. b 114. c 9.b 77. a 73. a. 1.c a. a 8. a 118. a. 37. b 32. c 127.c 99. a. a. c 14. c 34.b.d a b d b. c 71. c 92. d 3. a. 164. 63. c 22.b. c 134. 59. c 78.b.b. 53. 143.b. a 84.c a b a.c.d 93.c.b.b c a c a a. a. a 106. b 19. exces 26.b. 60. 156. a 91.4e 25. b 27.e c a. 54.b. a.c. c 120.b b. a. 152. c 31. a 125. b 24. 56.d 113.b.c. 142. a 8. 45. c 11. 140. 148.d 20. b. b 26. 139. a. 163.b 69. 150. c. a.e b a.b. c 5.b 124. b. b 122. c 7. a 7. c 21. b 29.Grila cu răspunsuri corecte.c 85.c 89. b 16. b 18. 146.1b.b. c 105. b 2.b.c 83. c a d b a a. a 12. 144. 1c. a. 2a.b. b 18. a.b a a b b c a.3b.b a.c a.d a. 67. 47.b.b 3. b 30. 64. f 90.c 35.b. b. a. b 72.b 136. a 15. a. 36. c 109.e 19. 161.b. d 13.b c a.c 126. c 79.c a.c.d 75. a . 42.b a.c b a. b 20. a 70. 39.c b a b a. b 135. a.c 121.b 4. b. a.d a. c 12.b. 58.c 131. a 5.b. b 23. c 74.c b a b a a. 40. a 24. c 9. a. 141. a 110.d 82. a 33. c 6. 51.c 102. a. =2a. c 14. c 11.c. a. b 81.c 30. a. b 16. a.d 130. a. b 32 b 33. b.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1.b.b 98. 138.c 133.c 108.c 100. a.e c a.b.c. 52. 145. a. 155. a 31.c b a. 65. a. a 76.c.d a. 153. a. a. a 13. b 123. 57.5d.b a.c a.b. b 6. b. 41.c 112. securitate dragoste. 68.c 22.b. 48.d.d 116. c 15.b.c 88.b 94.c. c 87. e 95. b. 151. a.4d 29. 162.b. a 80. b 25.

b. 26. 11. 2.c 13. 32. 12.d a. b b.b b. 67. 71.d 19.b.b. 36.b. 74.b 8.c a. c 12.d 17.d c c a.b c a.b. a.b a b 37.c.b.b. 41. b a b b.b. 3.d b. 76.b c a.c c c a.d a. 25.c d 29.d a. 53.b a.c a. 21. a. 31. 17. 77.b.c a. 55. 61. 44. 40. 19.c 8.b. 62. 64.c b 65.b.b a. 24. 16. 28. 6. 6. a. b. 23.b. 13.c b b c b.c b b.c a. 30. c 9. 70. a. 13. 22. 27.d a. 10.c a. 2. 38. 31.d a.c a. 3. 8. a.b a. 34.e a 49. 23. a 10. 32.b.b b b.d. 37.b. b 5. 34. 21.c b a b a b. 14. 14. b a a. 58. 24.d 16.b. 68.b. 7. 38. 78. 29.c a. 20.c. 69.c c 10. 52. 28. 4.b a. 15. b a.e c. 23.c.b a a.d a.b a. 50. 42.d.c a.b a b.c 15.b. a. 56. 42. 44. 26.b a.c a.c 22. a. 5. 72. 43. a b c b b c a. 59. 66.b. 24.c b.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI.c.c.b.c b. 1. 36. 60.d 15. 18.b a. 41.c. a. 27. 33.b. 21. 17.b a a a. 33.c b. b 6.e b.b a. 39. 7.c.b c c a.c a.b. 22.b.c a a b 33.b d 28.b. 46.c a. a a c b a. 30. a.b. 35.c c b 174 . 45. 25.c.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. 48. 75. a 3. 4.c a b.c a. 11. 27. 43.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1. 18. b 11. a b b b a a b. a a b a. b a. 54.c a. a b. 40. a.c. 63. 26.b 7. 30. 16. 73. 29. 47. 1.b c b b a. 20.c a. 34.c c a a.c 2. 18. 51. c a. 25.c 14. 9. 57.b 4.b c a. 35. 32. 39.b.c a c a. 19. 12.d a. 20. 31. 9. 5.

b 33.d c a a a a 15. 50.b. a 34. 3b. 62.d a. 25. c 2. 23.b c a. 1. 27. 31. 30. 52. 17. 57.c b a d a b c b a 40. 15.c. 20. b a. 18. a 6. 16. 54.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. 26.c 22. 32. 24. b. 31.c a. c d c b c a c a c b c c b 53. 29. 18. d 38. 21.d 3. d 39. b d b b a. 46. 19. a c a a a b c 8. b b c c a b a. 36. 43.c. 53. 24.c b 52. 9.c b. 28. 45. 12. 14. 1. a 6. a 4.d 35. 25. 11. 56. 22. 60.c 175 .d a. 20. 10. b 11. 62. 55. 5e 28. 59.d a. 34. 47. b 5. a 13. 4. 22. 16. 28. 25. 58. 51. b 2. c 14. 50. 21. b 12. b 3. 48. 56.b. 39.b a.d a. 49.d a. 18. 19. a 4. 15. 26. 21. 43. a.c 31. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 7. 42. 55. 45. 42.b. 47.c 29. 23. 61. a 14. b 10. b 8. c 7. 59.b. a c c d c b a. 3. 41. 44.c b. a d d b b d a.b. 51. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 46.b a.d b c c c c c 27. 48. 41. c 8. 26.c a b c b b d a b b a a. a. b. a 32. 6. 1a. 38.e b. 33. a. b 7. 17. 57. b 13. 49. 40. 20.b 29.b 30. 32. c 5. 24.c. 58. 35. 44. 5.c. b 10. a. 1.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI.d b. 13. 23. 37. a 9. 2c. c 36. 2. 16. 30.b c. c 12. b 9. d a c c a a d a a. b 11. 61. c 37. a a. 17. 54.c 27. 60. 19. 4d. a.

22.b. 16.c a. a 19.d 7.c a.c a a. d b c d c d b.c a. 47.c a. 56. 19. c 3.b. 78.b. a 27. 55. 55. 72. 3c. d 3. 66. 27.b. a 13. 34.b. 23. 49. 41. 49.c 176 55.c a. 22. 1d.b.c . c a b a a c a. 51. 59.c a.b.b. a 35. 39. c 9. c 6. 21.b. a 30.b. 69. 56. 41.b.c d a.b.b.c b a.b 4.b 3. a 13.b. 66. 20. 46. c 4. 40. a a. 89. 60. 69. a a b. a.c b c a. 40. 54. b 32.b. 23.c a. 45.c a.c a b a a c a. 63.c a.c. c a a b c b b a a. c 5. 90. 29. a. b 2.b. 58.b. 17. 44. 80. d 7. 35. 30.d a c a. 62. b 11. b 10.c 8. b 31.b a. 25.c 7. 38.b.b. 32.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.c a. 33. c c a b c b c a b a a. a. 49. 4a. 32. 54.b.b.b b a 37. 58. 21. 38. a 9. 54. 31. 18. 64.e a. 16.b.b. 42.d c a. 38. 57. 46. c 15.c c a b d c b c a.b a. 22.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.c b b a.c a c b a 25. 82. 26. 43. a 5. b 16. c 10. 39.b. a.c 33. 28.b a a a b. 64. 51. 43. c 5. 44.b. 31.b a b b. 70.c c b. 21. 20.c b a. b.c a b c a c a.c a. 53. 74.c a 29. 46.b. 52. a. 51. d 36.b. 40. 63. 87.b b b 43. 39. 17. 1. 5e 29. b 28. 58. 35. 57. 18. 61. c 12. c 17. 84.c a. c 26. 36. 52.d a. c 6. 83.c. b 9. b 14. 50. c 8.c.d.c a b. 88. 1. b 6.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. b 10. 20.b a 48. 52.c a. 15.c a. b 4. c 15. c 11.c a b c a b b a. 76. 71. 41. 25. 48.c a.c. 50.b. 26.c a. 77. 47. 1.b.b. b 11. 65. 65. a. 14.c.b. 47. 79. c 34. 48. 37. 61. 53. a. 28. a. 62.b. 68.c a. 44. 59. 81. c 12. b c c a.c. 75. 34.b. 67. 53. 42. 85. 42. 24. b 18.d c a a a c c c 57. a 12. a.c 2.d a. 23.b.c a.d e b. 36. 45. 45.b. 2b.c a b a. c 8. 24.b. a 13. 67. 86.c a. 30. 24. 27. b 2. 68. 19.b.b. a 14.c b b 73.b. a. 50. 33. 37.b. a a. e 60. 56.

d 100. a. 18. 19. 2. b 30. a. 20. 36.b c a. c c d a. 1.b a a.d a. 43. 17.b 105.b 109.d a.a.d a.b. 14.b. 53.91. 15. 4c.d 104.b.c. 3d. 17.b.b a. a. 94. 40. 1. a a.b. 5.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii.c.d a. 41. 13. 28. c b b a d a b b a.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.b.b.b. 17. a b b a 95. 38. 14.d a.b. 12.d d c b 28. 57. 5.b a. 25.b 101. c 10. 20. 58.c a.c b. 14. a 4. 35. 26. 1a. 3. 15. 60.b a c. 16.c b.b a.e 49.b.c 61. b 3. a 7.b. a 2.b a a. b. 32. 21.c b a a a. 2. 1c. 25. 6e. 4.b. 39.b.b. b 8.d a. 34. 31. b 12. 18. a. 38. 56.c.b.b. 5. 97. a c a a 99.c.b.b a 21.d 16. 47.c 103.d 37.b a. 3.d.c a.c 3a.c c 29. a b. 2b.c c a 6. 30.c a.c a. 9.b 108. a. 98.b. 6.c b.b 9.c a. a 11.b. 8.b a.c 22. c 15.c a a. 7.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. 2.c. c a. 21. 21. 12. 3. a.d. 36. 42.b. 29.c a. b 10. 24. b 5. 28. a. 7. 45.c.b. 16.d. a. c 6.c 106. a 8. 46. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. 33.b. 4. 31.b. 52. 22.c a. a 12.b c a a. 96. 11. b 9.c a.c a.d b b 25.c b c b c a. 34. 29.c b a.c b b a. 26.b. 18. 44. 2b. 27. 13. 6. 50.d a.b 107.c 14. 33. 27. a 32. c c b b c b a 8. 19. 23.b. 19. 23. c 9. 32. 48.d a. 59. 40.b. 1.c c b b b a b a 37.c a. 51.e a. 27.c a. 7g 177 . 54.e 10.b c 19. 4. 22.b. 55. 5f. 15.b. 13.c a. 20.b. 92.b a.b 102.c a.e 22. a 31. a 10. 20. 17. b 11. d a a. 23.b a. 16.d a.b a.b. 39. a. 24. a 13. 93.c a.d a.c a. 24.b. b.b. 18.c. b 7. a 11.c. 35. a. b.c 33.b 23. 1. 30.b. b b a a. b. 26.c c a.b.

d 23. 26. 1.b.c. 36. 3. 20. 1. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. b 11. b b c b a a.c a a. 1a. 2. 30. c 50. 3. a 10. 37. 4c. 3d. 21.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.b. 43. 15.b.d a b a b. 14. c 8.c 11. 6. b 5. 6. 20.b b.b a. 2. 23. 24.c. 13.b.c b a. c a.d c d.c a. a b c a a c 19.c d a.d a.d a. 26. a.b.c 8. b 7. 24. c 9. 14. b 2.c a.c. a. 23.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.c c b a.c a.d 34. c 9. 19. 29. 17. b.b. b.c 11. b 6. 17. 21.b.b b a.b.c b 7. 21.d e b a 45.b. 3.c. 27.b. 6.c. 7.d a.c a. 2. 1.c e b. 19.c a. a. a. 42.d a.c 51.c.c 12. 39. a.b. 33. 26.b. 26. a. 18. 27.c a a. a. d 46. b. 14. c c b. 20. a. 17. 25.d 13. 15. a. 28. 23. 44. c. 24. a 15.b 25. 18. 14. 4. 32. b 11.b.b a 178 . c 7. 22. 1.b.c a. 31. 17. a 11. b 13. 22. 40. a. 13. 18.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. 4.b. c c a.b. 16. b 8.b 10.b a. 2. 24.d b a. a.d a.d a 6. c b b a a. 17.b. 31. c 10.b. d 12. c 47. 28.b. 32. c 10. 20.c. 3.b. c 12.c c a 19. 16.b. 33. a. 4. b a a b a a.c a b 22.d 13. c 4. 18. 19. a a. 16. 1. 20.b. b 8.b. a.c a.b b a 21.e 10.d a a. d a. 15.c a.c. 28.c.b. 23. c b b. 41. a. 5.b 25.e 16.c. b 48.d a. 16.c. 30. 22.c c a a. 24.d c b a.c 29.c a. 2b. 34.b.c a. 22.b. 18. 35. a. 28.c.d a.c 9.c a.b. 5.b. 21. 12. 15. a. a 9.c. a.c 7.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice.b.d 9. 25. 38.b.c 12.b. b 14. 27. 5.c.b a.c.d a. 5.b. 25. 27. c 49. 4.b.b a.b c a b a.e a. b.c 8.d 3.

a 15. c 22.b.b.d a. 13. 19. 29.d c. 3b. din bumbac. b 3. 1. c 9. 18. 179 31. c 11.c 6.c. b 1. 2b. 25. 5. 16.c 28. 19.d 11.d 20.c Îngrijiri ale lăuzelor. să se poată fierbe 3. F-. a. 28.c b 8.c.b. 20. 6g 8.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. b 4. 38. 5.b.c. 24.d 6.c 45.d c. 17. c.b.d. 19. c. b.c 24. E-. a . 15. b.b.d c a.d a. b 30. a c c b a b.c b. b 23. 5e. b.d 9.5. 37. 31. a 11. 2.d a. b 8. b. 15. 16.d.c 13.c a. a. 28.c b a a.d a. a. 17. b 2. 19. a.d c 41.d 42.7. a. 4d.c. c 29.c b. 18.d a. 1. 40. 2b.d c.c 10. 21.c. 2. c 9. 16. 23.b 31.b.b. b.b 4.d a. a.b 14.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. a.e a.d 5. 12.c a a.e 33.b 11. 22. a.1. 6. a 16.b 46. b 6.c 2.c. 15. 36.d 7.c c a a. d b. a. a. b. 4c. 18.d 44.c 9. 30. 4.b.c. 2a. 14. B-a. 26.b.d a. 4d 5. c 8.c.b b a. b . b 7.d d b a 22. 18.c b a d a. b. a. a. 13. C-. 34. 20. a. 5a. 7.b a c 7.c b 27.e 21.c a. a. 29. 47. b c c c c a b a a a.c 12. 23. 3c.d 10. 17. 15.b. moale.c a. 26. 3b. albă. 26. a.2. 7f. 16. 27. 24. b 29. 6. 23. 35. c . a 25.d c. 21. 17. c. 17. a 30. b 12. 1. 1c. 20.b. 4. a.c b.b 10. a.c c a.6. 33. b 27. a.b. a. 25. c 5.c.c b. D-e.b.4. 30.d c b c c.c b.c 4.c c d b. 18.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. a.b. c. 22. 14.b. c 26. c 32. c 12. A -a. c 23. b. 32.c 3. a.b a. 4d. b 12. c 13. 25.c 8.b. fără cusături pe mijloc.3.e Îngrijiri ale nou-născutului. a 7. 1d.b. a. 22. 19.c. 24. 3. . 3. b 10. 21. 1.d c a a. 2a.b. c 2.d b. 5e 13. a. 39. 1c.c a. 20.b.b. 6f 9.b. d 43. b.d 14. 1a.b.c b 28. c 10. b 11. 14. 27. a. 3e. a.d b b.b 21.

7. 35. 26. 27.c 20. 32.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice.b. 1d.c 9. 25. a 27.c a.c 36.d a. b 12. a 48. c. 2.d 39. 2b. 33.b.b. a 22. 22. 38. 60. 56.c a. 55.c.c a. 5a. 31. a.d 21.b. 1f d b a. b.d 36. c 9.c 11.c d a.d.e 47.d b.d 8. c 15.d 15.c. b 23. b.b b c b a.c a.b 18.b. a.b. 24. 39. 52.c a. 3a. 1.b. 53. 20. a. a. a 18. 15. b 8. a a b b a c a b b 10. a.b.b. a.e 45. 6. 3d.f 2. b 17. 33. a 6.c a.c. 26.d 6. 23. b.d a b b. a.d b d b.d a. 22. 21. b. 58. c-caracterul relativ al deficienţelor. 36.d 29. c 14.d b. 43.d b. 1. a.b. 9.c. 5e 38. a. 30.c. a. b 16. 37.c.e 43. d a.c b. a a.c. 24.d a a a. 34. 42.d a.d a.d a. 40. a. 30.b a. c 16. c 17. a.b. b 10. 28.d a.b. 4c. a. a-caracterul diferenţial. c b a.d a.c 27. 11. b 13. a.b.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE.c 35.c.b b.d. b. 41. c 31.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste. 7.d 25.d 41.b.b 5.c. 16. 14. a. f 42. 2c.b. 37.c. a. a.c a. a 20. 51.c 180 .c 19. a. 32. 31. c 34.b. b-polideterminarea. 18.c 5. 35.b. c. b 28. 13.c.c 3. a.d 4.c. 4b.d 3. 19. d. 23.c a. 34. 29. b.d 32.b. f 4.b. a. a 37. a. 1. b 30.b. 44.b.d 10.e a.c.c.b. 28.b. c. 3. 1b. 29.d c a.c a. a. 57. a.c 12.d b.b. 41. 4.b 19.c. 40. 3a. 2c.c 14. 39.c 21. c 7. b.d d d c.c b a.c a. 8.c 2. 38. 6e. b 46. 5.b. 59.c 44. 49. b.c b a a a. 25.d e a. a.b 11.d b. 50. 17.d 40.c 33.e a.e.c 13. 4d 24. b 26. 12. 54.c.d a. a.b. b.

b. 92. a. 16. 56. 79.b 17.d 11.c b a.c 24. a 12.b.b 122.d 4. 49. 38. 71. a.e. a. 31.d b.d.c.b.d 22. d.c a.c. a 10. 59. 60.b a.c b e.c a.b. 86.b.b. 47.c 12.b.e b. a.e a. 84.b. c a. a.c a. a.b.f 103.b.b.b 181 .b. 33. 36. a. 43. 97.c a.c 3. 83.c a.d 118.d.c a.d 21.e 112.c.d b. 54.b. b.b.f 120. 46. a 9. 22.f a. 68.c 14. 41. b.c 4.c a. 57.e a. a. 70.d b.d 5. b.b. 38. 48.d 121.c 25.c a b a 45. 43. 45.b.c. a. d. 69. 53. 50.d b c a.d 20. d 106. 37.b. 46. a.b.c b. 81. 91. 90. b 13.c.c.b b.c. 51.c.c 7. a. 40. b 9.c a.b.c b. a. b 8.d b.c a.e 115.b. b. 34.d 107. b 7. b 11. 55. b.c.d. 72.b.d 27.b. 73. b. 41.c 15. a. a. 49. 94. a 117. 65. 25.b.c a.c 18.c a. 42.c 114.c b a. 52.b. 42.d 110. 19.c.c. a. c. 39.d c a. a.h 98. d 6.e 76.c. 17.d a. 13. 74.c. 88. a.c. 32.c a. 39.c. 85.b.d 10. 51. 82.e 113.b. 66. 20. 87. 36.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE. a. a.c. 28.c b 23. a. 24. 44. 58.b. e.c. 1.c a. a. 80.c. 48. 47. a. d.c.d a.e a.b 23.c 16.b. 53. 67.b.d 2.c. b.c 105. b 108. 63.c a c b a a.d a. 61.b. 29.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.b.d a c b c a.c.c.b a.c. 18. a.b.d a.b.d a. 37.b. b.b a.c a.b.d 104.c a. a. 28.b. a. 35. 62. a. 78. b 77.b.b.d a.c 102. 30. a b c c a. 54.b b.d b. c 3. d. 1.c.d a. a.c c a.c.d. a.b.b.b. a.d 109.d 52.d a.c 100.c b a. a. c b b b.d 99. b.c. 96. a. 26. a.d 116.b. 75. d a.c.g. a. 35. 29. a.c.c 8.b b.b. a. 15.c. d 6. 89. 40. 95.d.c a.d. 14. 55. 64.c a a.d 111. 32.b.b.c b a.c 5.c e a. 27. e 50.f a.d b.c 19. 33.c. c 2.c b.b.c. a.d a. 44. a c c b.e a.d 101.c 26. 21.d a.b.b.b. 93. a.c c c b a c 34.d a. d 119. 30. b.b. 31.

Nursing în chirurgie. Bucureşti.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Bucureşti. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică.Ginecologie. Medicală.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. 2000.Medicină internă. C. D. Bucureşti. L. 1995. Viaţa medicală românească. R. TITIRICĂ . CHIRU şi colaboratorii . Z. Ed. 1996. Ed. 1998. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti. Bucureşti.Ghid practic de neurologie. Bucureşti. Zecasin. BORUNDEL . PÂRLOG . N. 1998. Cison. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. TITIRICĂ . E. Universul. Ed. M. Athena. 1993. MOLDOVAN . D. 1996. Ed. STOIANOVICI . CRIŞĂN. Ştiinţă şi Tehnică.Fundamente în nursing. Bucureşti. Bucureşti. CHIŢIMIA şi colaboratorii . Ed.Educaţia pentru sănătate în şcoală. Bucureşti. L. RĂŞCANU . Ed. Ed. Ed. GH. VUZITAS .Urgenţe medico-chirurgicale. MARCEAN. 182 . NANU . 1999. Info Team. CHIRU . Fiat Lux. Ed. All. FL. MINCU şi colaboratorii . Universul. Ed. 1994. Bucureşti. NANU . Ed.Neurologie şi psihiatrie.Psihologie medicală şi asistenţă socială. Carol Davila. 1995. E. Ş. Sub redacţia C. Info Team.Puericultura şi pediatrie. 1996. 2002.Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali.Puericultura şi pediatrie.Boli infecţioase şi epidemiologie. GEORMĂNEANU. POPESCU . BOCÂRNEA . M.Chirurgie. Specialităţi înrudite. FL. Ed.Obstetrică. Ed. M. C. BOGDAN. Bucureşti. M. O. Ed. L.Manual de medicină internă. Bucureşti.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C. 1999. Bucureşti. 1994. Ed. CONSTANTINESCU . . A. Ştiinţă şi Tehnică.Ghid de nursing geriatrie. Cison. 1998. BUCUR. 2001. 1997. ANGHELESCU. Ed. Bucureşti. 1998. Ed. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. MORARIU şi colab. Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică.

.81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii..................... Morariu Letiţia .............................................................. Nutriţie şi dietetică............................. Morariu Letiţia....................... Morariu Letiţia ............................................120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice.... ...................................................................... 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii............... Spătaru Ruxandra.................140 Capitolul VIII.. Puiu Victoria .................. 23 Capitolul IV...................................... .............. Pârlog Maria..... Puiu Victoria ..................... Spătaru Ruxandra ...................... Ştefănescu Florica..................... Morariu Letiţia............... Spătarii Ruxandra.............. Procesul de îngrijire............................... Ştefănescu Florica..................................... Spătaru Ruxandra.............. 27 Capitolul V......................... Spătaru Ruxandra........... Îngrijiri comunitare.................. Morariu Letiţia...............................................................................135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice............ ..... Modificări hidroelectrolitice.... Morariu Letiţia ........................................................ . 2 Capitolul II......................................93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie............................................. 34 Capitolul VI. Spătaru Ruxandra............................................... ...112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase........ .............. ......................................65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.................................................... Nevoile fundamentale umane................................ Morariu Letiţia................ Morariu Letiţia............................... Metode de prevenire a infecţiei................................................................ Spătaru Ruxandra........ ............130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste........................97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice......................................................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale..............................174 Bibliografie selectivă.... Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale........91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine................. Morariu Letiţia ............................................ Spătaru Ruxandra................. Tofan Ruxandra . ............................ 19 Capitolul III....51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive.............. Chiru Florian....109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice.........................................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare......................... Puiu Victoria ..... Morariu Letiţia .............................. Morariu Letiţia...CUPRINS Capitolul I........................... Spătaru Ruxandra............58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale............102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice...................................... Administrarea medicamentelor.........158 Grila cu răspunsuri corecte........................... Morariu Letiţia...........................şi post operatorie.........87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice........................................184 ............................. Spătaru Ruxandra .... Spătaru Ruxandra............................................ Spătaru Ruxandra........................71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice............................................ Ştefănescu Florica................................................ Puiu Victoria ..................................... Spătaru Ruxandra...........128 Îngrijiri ale nou-născutului.........146 Capitolul IX.................... Spătaru Ruxandra .................... Morariu Letiţia ....................................................................................183 Cuprins ............................. Spătaru Ruxandra ......... Puiu Victoria ........105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL............. Pârlog Măria.............. Morariu Letiţia ................. Morariu Letiţia ..... Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. Spătaru Ruxandra..... 152 Capitolul X.....................................................124 Îngrijiri ale lăuzelor...... Morariu Letiţia .....................

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.