PROIECT DIDACTIC OBIECTUL: Limba şi literatura română CLASA: a X-a SUBIECTUL LECŢIEI: Nichita Stănescu, „Cu o uşoară nostalgie” TIPUL

LECŢIEI: însuşire a cunoştinţelor OBIECTIVE OPERATIONALE: a) Obiective cognitive: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa: O1 - sa identifice tema si motivele existente in poezie; O2 - sa prezinte semnificatia titlului; O3 - sa recunoasca trasaturile liricii neomoderniste in configurarea poeziei, ilustrandu-le cu exemple; O4 - sa descopere principalele procedee artistice care dau expresivitate poeziei O5 - sa selecteze cuvintele si expresiile –cheie si sa determine semnificatia lor O6 - sa mentioneze doua elemente prin care sa evidentieze prezenta eului liric b) Obiective afective: La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili sa: O7 - să integreze noile informaţii în sistemul propriu de valori O8 - să aprecieze noile informaţii ca utile şi folositoare; O9 - sa fie dispusi sa recepteze noi informatii. Strategii didactice:  de tip dialogat  bazate pe activitatea de grup si individuala a elevilor. Metode şi procedee: conversaţia, problematizarea, lectura selectivă şi expresivă, lucrul cu manualul, demonstratia, explicatia, analiza literară. Resurse materiale tabla, fise de lucru, manualul, fise cu citate. Forme de organizare a clasei: frontal, individual, pe grupe. Evaluare: observarea sistematică a elevilor, chestionare orală cu aprecieri prin calificative. Material bibliografic: • Nichita Stănescu, Ordinea cuvintelor, ediţie îngrijită şi prefaţă de Alexandru Condeescu, Editura Cartea Românească, 1985; • Nichita Stănescu, Îngerul cu o carte în mâini, antologie, studiu introductiv şi bibliografie de Alex. Ştefănescu • Nichita Stănescu, Fiziologia poeziei, Editura Eminescu, 1990; • Adrian Costache, Florin Ioniţă, Adrian Săvoiu, Limba şi literatura română (manual pentru clasa a X-a), Editura Art; • Alex. Ştefănescu, Istoria literaturii române contemporane (1941-2000), Editura Maşina de scris, 2005; • Iulian Boldea, Poezia neomodernistă, Editura Aula, 2005; • Daniel Dimitriu, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Editura Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 1997 • Ion Pop, Nichita Stănescu, Editura Albatros; • Nichita Stănescu. Poezii (texte comentate), antologie, tabel cronologic, prefaţă şi comentarii de Ştefania Mincu, Editura Albatros, 1987; • Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală, Editura Polirom, Iaşi, 1999; • Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Universităţii “Al. I. Cuza”, Iaşi, 2004.

Fişă cu citate 1.Se simte că poetul are mintea clară. în cazurile obsesive. Geneza poemului) 5.. să înţeleagă că Nichita Stănescu nu propune o reformă lingvistică pentru a fi adoptată în viaţa de zi cu zi.” (Nichita Stănescu. Fiziologia poeziei) 3. Istoria literaturii române contemporane) 6. atâta cât durează lectura poeziei lui. e vârsta încrederii. .Tinereţea e cea mai dorită vârstă a omului! Şi-o doresc în egală măsură şi copiii şi bătrânii. că studiază cu mare curiozitate lumea din jur. implicit a poeziei. însă. înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică. . Ştefănescu. că dispune de energia şi răbdarea de care e nevoie pentru a căuta «cuvântul ce exprimă adevărul». care poate să ţină până la 30 de ani. a acelei iluzii că lumea e în întregime a noastră şi noi suntem cu totul ai lumii. Ştefănescu.. Nichita Stămnescu descoperă «vârsta de aur» a cuvântului şi. a unei anumite naivităţi sufleteşti.. că simţurile nu-i sunt uzate..Descoperind «vârsta de aur a dragostei».” (Daniel Dimitriu. Puterea de a gândi şi în cântec a omului îl face să poată fi un etern adolescent.. care este ceva mai lungă decât cea biologică. . dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei. .” (Alex. [. Nichita Stănescu a inventat expresia limba poezească.Adolescenţa e mai mult decât vârsta speranţei. că este încă este.Pentru a distinge limba folosită de el în poezie de limba propriu-zisă. Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine.] Cititorii trebuie. nu mai apar decât foarte rar. tânăr. dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor... . Fiziologia poeziei) 2. Nichita Stănescu.” (Nichita Stănescu.” (Daniel Dimitriu.” (Alex.] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii. ci ne invită să intrăm în joc doar pentru scurtă vreme.. Studiu introductiv la volumul Îngerul cu o carte în mâini) .. Nichita Stănescu. Geneza poemului) 4. .[.. ci în sensul adolescenţei sufleteşti.

familiarizarea cu . pe scurt.Se enumeră volumele de poezii ale lui Nichita Stănescu .exemplificarea campului semantic nostalgie pentru lirica lui .” (Nichita Stănescu) . rolul nişte lacuri”) acestora în exprimarea .vârsta de aur”). Actualizarea cunoştinţelor (3 min) 3. [. a unei anumite naivităţi sufleteşti. care poate să ţină până la 30 de ani. dar cred că prelungirea în maturitate a acestor revelaţii constă în special în exprimarea lor.Cred că vârsta de maximă revelaţie – cel puţin aşa cum s-a întâmplat cu mine.Se prezintă.. Captarea atenţiei pentru lecţia nouă (2 min) Obiective urmărite Conţinutul lecţiei .Clipele erau mari ca de compoziţie.Evenimentele lecţiei 1. care este ceva mai lungă decât cea biologică.Elevii sunt impartiti in 6 grupe si pirmesc fise ce contin sarcini de lucru principalelor motive pentru fiecare din cele trei catrene cele trei strofe. literare prezente în -Titlul – intră în relaţie cu ultimul vers al poeziei..Exemplificarea temei adolescenţei prin alte poezii ale lui Nichita ideilor Stănescu. care are o nuanţă de . Moment organizatoric (1 min) 2. raportul omului cu timpul.. ci în sensul adolescenţei sufleteşti.Pregătirea clasei pentru lecţie .Notarea absenţelor Strategie didactică Evaluare 4.exprimarea primei impresii după lectura textului. . volum (O viziune a sentimentelor).Elevii primesc fişele cu citate şi sunt solicitaţi să le citească şi să le interpreteze • .lectura poeziei Cu o uşoară nostalgie textul lui Nichita . ambiguitatea – trăsătura esenţială a . Desfăşurarea lecţiei (22 min) . trăsăturile neomodernismului (pentru încadrarea scriitorului în contextul literaturii române) . înţelegând nu în mod neapărat adolescenţa biologică.identificarea şi identificarea unor structuri care să semnificative pentru tema (... Nichita Stănescu raportul adolescentului cu lumea. încadrarea poeziei în Stănescu. dar cred că nu numai cu mine – este aceea a adolescenţei.prezentarea neomodernismului Conversaţia Lectura selectivă Conversaţia Aprecieri prin calificative Observarea sistematică a elevilor Chestionare orală cu aprecieri prin calificative Lectura expresivă Conversaţia Observarea sistematică a elevilor Chestionare orală cu aprecieri prin calificative Lectura selectivă ..căutătorii pietrei filozofale”.legătura dintre citat şi poezie .inimile explicarea elementelor noastre de hoinari”. .. . în cazurile obsesive.identificarea . .stabilirea temei poeziei – adolescenţa (. nu mai apar decât foarte rar.] Cred că după această vârstă a adolescenţei nu mai vin noi revelaţii.identificarea unor operei lui Nichita Stănescu elemente specifice .

Concluzii . in a treia strofa pluralul persoanei I sugereaza fie tineretea ca substantiv colectiv ce insumeaza o intreaga generatie. doritorii vor face la alegere unul dintre exercitiile 2 sau 4 de la pagina 173. a treia secvenţă – perspectiva diferită a adolescentului asupra timpului. .delimitarea secvenţelor poetice 5.Secvenţele poetice sunt corespunzătoare strofelor.Incipitul – primele două versuri – construit cu ajutorul anititezei (sensera – să lumineze). atenuarea sentimentului de tristeţe prin epitetul uşoară . in srtofa a II-a se adreseaza oricarui tanar animat de inaltare spirituala prin persoana a II-a singular. surprinde două fenomene simultan (întunericul-lumina. a efemerităţii vârstei adolescenţei) . de Nichita Stanescu.Tema pentru acasă – eseul de la pagina 173 Realizeaza. . iar iluminarea este în plan interior) . care se reflecta in sufletul si gandul eului liric. deschiderea spre noutate.In prima strofa eul liric este ilustrat prin persoana I avand un caracter generic si desemnand o categorie de varsta (adolescentii) su cuplul de indragostiti. devenind semnificativ pentru preferinţa poetului pentru adolescenţă.Notarea si aprecierea elevilor care au participat la lectie. familiarizează cititorul cu o atmosferă specială. curiozitatea specifică vârstei. Asigurarea feed-backului (12 min) melancolie. se detaşează ultimul vers. Pentru puncte in plus. înserarea este momentul misterios. fie adultul constient de existenta sinelui de-atunci. Analiza literară Observarea sistematică a elevilor Explicaţia Conversaţia Chestionare orală cu aprecieri prin calificative . .Se da ca activitate independenta / individuala rezolvarea unei fise de lucru.text . comentariul literar al poeziei Cu o usoara nostalgie. in una-doua pagini. a doua secvenţă – naivitatea. fiecare secvenţă este concepută pentru a ilustra o idee poetică (prima secvenţă – dorinţa de cunoaştere. versul independent – conştientizarea trecerii timpului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful