You are on page 1of 60

DAn LUCINESCU

PARINTELEARSENIEBOCA, un sfental zilelor noastre
BinecuvAntez inifiativa scriitorului Dan Lucinescude a evoca figuraluminoasi a Pirintelui Arsenie Boca de la SAmbita de Sus, cel care,pe durata primei jumitifi a vielii sale,a fluturat steagul mirturisirii ortodoxe in plini eri stalinisti, cu ecouri la scari nafional5. Tinerele noastregenerafiitrebuie si-l cunoascl pe marele duhovnic.

{F

.3c,-j6G.4J+e

al Clujilui TBARTOLOMEU

pATNfgtPARSENIE

BOCA un sfint al zilelornoastre

Introducere
Abordarea, indiferent sub ce form5, a sublimei existente a Pirintelui ArsenieBoca,estecoplegitoare, putAnd friza lipsa de modestiegi de smerenie, ceruti de Domnul IisusHrisios. Esteo certitudine ci vor veni, la un moment dat, prezentlri caresd surprindi micar parlial exemplara via!5 a celui care, de pe pozilia de sfAntin viali, a creatsi condus ceamai inalt_a gcoali de purificarea sufletelor, intr-un moment de plinl desfbgurare a obscurantismului comunist,din RomAniaocupati de sovietici,dupi 23 August 1944. Am avut mareagansi, in existenlamea de adolescent,si cunoscla binecuvAntata Ministire SAmbita,pe ceamai deosebiti personalitate din intreagamea existenga. ln plin atac ateist, Pirintele Arsenie reugise,cu aiutorul forlelor Binelui, si creezecel mai puternic curent spiritualist cunoscutweodaF pe plaiurile romAnegti. Intrega mea structuri era orientat[ pe liniile cunoagterii la ;tiinfifice, pe care inci le studiam. Meritul de accedere acestmediu de inalti spiritualitate, format de Pirintele ArsenieBoca, revine surorii mele, care atunci era studenti in medicinS.Ea era evoluati spiritual, gisind in cercul de tineret studenlescdin jurul PSrintelui,un indreptar gi un lel al existenlei. Din cauzaregimului comunist nou instalat, am fost obligat si schimb sublimul zborurilor aviatice,cu laboratoarele gtiinlelor agazise precise.Eram in casap[rinlilor mei din nordul Moldovei, chinuindu-mi si pot facefali la sesiunea de varl a exameneloruniversitare,izolatintr-o camerl mare

Dan Lucinescu

pARwrErg aRSENIEBOCAun sfantal zilelornoastre

qi frumoasd,caredldea spregridini. Brusc,am simlit ca un unei persoaneaflatein spateleuqilor inchibruiaj, prezen,ta se ale camereiin careinvifam. DucAndu-mi si vdd ce se intAmpli, am dat pestesoramea,caremi-a explicatci eava sta acoloin picioare,pani cAndii voi promite ci mi duc cu eala Mindstirea BrAncoveanu, de lAngi Figirag. Mirturisesc c[, deqim-am dus cu eala Pirintele, eramcontrariatgi mAhnit cd nu-mi mai puteampregiti examenele. Ajuns la ministire, am vdzut, in cele din urmd, grupul mare de tineri, blieli gi fete,"toli studenli, care formau un in livada ministirii, in jurul unui cerc de sute de persoane, mamelon. Pe acelastitea, ca pe un scaun,un b5rbat tAnf,r, extremde frumos, imbricat cu o sutani albi din lAni de miel gi incins cu o curealati de piele neagrl.,pecareera o catarami cu un X mare pe ea.Pirul era negru lucitor, cu o barbi relativ micf,, totul incadrAndo figur5 frumoasi, din care !Agneau doui jeturi ca de laser,din ochii de un albastruce nu-l puteai privi. Personal, nu aveamintenlia de a audiape acest personajcarete frapa,apirAndu-miin minte intrebareadaci acestbirbat estesaunu un impostor, carefarmec[ sutelede studentedin jurul lui. M-am plasatla o distan!5 de peste o suti de metri de acelgrup, care-lascultain extazpe preotul cilugir, sprijinindu-mi umirul de unul din pomii tineri din jurul meu. Eram extremde curios,ceputeaspuneacestc5lug5.rcu studii universitare,unui grup mare de tineri, studenli la rAndullor, aprecialiin mediul lor ca elite.Am fost mirat de ceeacepovestea cel din vArfulmamelonului,recunoscAnd ci era vorba de o nuvel5 a scriitoareisuedeze SelmaLagerlo{, pe careo citisem mai de mult, tradusi ln francezd sub denumirea,,La flame" (Flacara).Era vorba despreun tAndrprin!, fiul dogelui Venefiei, frumos gi strilucitor, alintat gi admirat de frumoaseledin falnicaVenelie.TAnirul prin! duceao via!5 de petrecerigi de chefuri continui, cu un comportament

alterat,specificcelor caretriiesc numai din pliceri. In una din acele seri,tAnlrul prin!, incAntatatAt de propria persoani cAt gi de adulaliadin jur, sub efectulvinurilor fine bdute,gi-aetalatdin plin orgoliul hipertrofiat.Sprestupoarea tuturor el igi lui angajamentul de a aduce de la mormAntul SfAnt,o flacirI aprinsl pAn[ in Venelia,ignorAndaberaliile evidenteale aceluiangajament. A doua zi, intreagaVenelie vorbea despreiminenta plecarea prinlului la Ierusalim,urmAnd si aduci de acolo flaclra aprins[ de pe mormAntul aceluitAnir frumos, cu un cal splendidgi cu SfAnt.Plecarea imbricimintea de cavaleratotinvingitor, a fost urmiriti de intreagacetate. A trecut mult timp f[rl ca cinevasi mai qtie de fiul dogelui, plecatde unul singurin lumeamusulmani anticregtini,o buni parte din cetifeni fiind convinsi cb acesta nu mai este in viali. TAnirul ajunsese cu bine la Mormintul SfAnt, fiind un exceplional spadasin, cu armuri elasticedin metal impletit gi cu un cal deprinscu luptele cilare. Totul a decursbine, pAni in momentul cAnds-a urcat pe cal cu ficlia aprinsi, pe care trebuia si o plzeasci cu riscul vielii. Yizlnd ci vintul din fa\diiva stinge flacdra, prinlul se intoarsecu fala spre coada calului, reugindastfelsi menlin6 aprinsi flacdra. Nenorocireas-aprodus la trecerea aqez6n, prin mijlocul unor alecdror locuitori, viaztnd pentru prima oar[ un cavaler cll5rind cu fala la fundul calului, s-au adunat in grupuri mari, strigind ci respectivulcilire! esteun nebun gi incepAndsi aruncecu pietre in el. Cu greu reugiprintul sdiasddin sat,dar vestea se duserepede,ci un cavaler cregtinsti inverspe ga,cu o flclie aprinsi^inpiitre zi. in celedin urmi reugisi lcoleascl micile localiteli, pAni cAndgrupuri mari de arabi se luarI dupi el, atacAndu-I. Prinlul preferi sI fie jefuit de tot ce aveascump pe el, in

Dan Lucinescu

i$

PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt al zilelornoastre

schimbul plstririi vii a fl5cerii.Ajuns in zdrenle ii fu luat qi in schimb un dAndu-i-se calul, un foarte valoros pur sAnge, ce semina mai mult a mdgar. catAr, de prinlul lor, plecat de prea Cet5lenii Veneliei uitaseS. avAndconvingerea multi vreme in lumea necredinciogilor, cl murise.Dupi un timp indelungatintrl pe poarta de sud a cetilii venelieneun cerqetorin zdrenle,cilare pe un asin, cu o flacirl aprinsl, in plini zi.Lapufin timp, intreagacetate afle ce acelcergetorduceacu el flacira vie de la mormAntul lui Iisus,cu imensesuferinle,pe carenumai un sfAntle putea un alt om, un adevirat cregtin, indura. Fiul dogelui devenise care se ddrui Domnului pentru restul vielii, fiind declarat, dupi moarte,sfAnt. Grupul de sute de studenli urmirise cu emolie aceanudisculiile cu Pirintele Arsenie. cu nerf,bdare vell, agteptAnd el le spusecI vor discutacu prima ocaSpremirareaacestora, zie, avAndcevade ficut. Eu l-am v6zat cum coboari de pe acelmamelon gi in loc si seduci pe aleeace duceala stirelie, seindreptain direcfia in careerameu.M-am dat repedela o parte,dar PlrinteleArseniemi-a pus o mAnI pe umir, intrebAndu-mf,: ,,- Ei, Dane, spune drept, mai crezi ci sunt un impostor?". $tiam sigur c[ nimeni de acolo nu mI cunoagte, fiind pentru prima datl la M5nistirea SAmbita,iar soramea, destul de timidl gi retras5,nici nu mai eraprin preajmi. M-am intors spre Pirintele, privindu-l emofionat, dar gi jenat, rugAndu-lsi mi ierte, c5 intr-adevir imi puneam aceastiproblemi, implorAndu-l in dilemei mele. minte pe Dumnezea si mI ajute in rezolvarea Pirintele a continuat si mi lie cu mAnade umir, spunAndumi ci ar vrea si st5.mpulin de vorbi, mergAndprin livada intre mine m5nistirii, cltre biserici. Vreau si menlionez c5. gi pirintele Arsenie Boca erau diferenlemari, atAt de virsti gi de studii, cAt gi in ceeace privegtecomuniuneace-o avea

cu spiritualitatea in Iisus.Afirm cu modestiecI de atunci s-a creato prietenieintre noi, de careeramfericit,degicongtient de marea superioritatea Pirintelui Arsenie,carel-a ficut iubit de o lari intreagd, fiind mareleduhovnic de careromAnii nlpistuili de soarti aveau atAtde multi nevoie. In pulinii ani care au urmat pAnI la arestarea mea'de citre regimul comunist, PS.rintele Arsenie qtia de greul ce mi aqteapti.La SfinteleSirbltori de Paqtiale anului 1947,am vrut si-l avemcu noi la masapascali,impreuni cu pirintele Mladin, viitorul mitropolit al Ardealului. DucAndu-mi sdl invit la casadintre apele SAmbetei, la inceputul urcu;ului spre cabanasiseascl de pe culme, l-am gisit jos in cAmpia din jurul ministirii, inconjurat de cAteva mii de oameni ingenuncheafi, agezali in cercuriconcentrice, in mijlocul c[rora predica de pe o micl in5llime, Pirintele Arsenie.Mi-am dat seamaci esteo imposibilitate si pot lua legitura cu el, distanla dintre noi fiind de cca 150de metri. StAndpe margineaacestuimare cercde credinciosi, ficeam eforturi si gisesco solufie.La un moment dat,plrintele Arsenies-aoprit din predici, intorcAndu-se spremine gi,atenfionAndu-m5 cu mAnaintinsl, mi-a spuscu voce tare ,, nu pot asfdzi, ci mAine",M-a emotionatprofund constatarea ci Pirintele Arsenie areharuri divine pe carenumai sfinlii le au.in relaliileuzuale cu Pirintele, m-am convinsde imensul decalajdintre marea lui forli spiritualSgi oamenii obignuifi,cu careel nu discuta, ci rispundea fieciruia la gAndurilepe careinci nu le exprimau. A fost mareamili a lui DumnezeLr, asupramult incercatului popor romAn, ca in cea mai grea perioadi din istoria lui, ceaa ocupafiei comunisto sovietice,snJ aibi alituri pe sfAntulPirinte Arsenie Boca. ParinteleArsenie, la fel ca marii sfinfi, !r.1iain af._q54 -timpulqi, putdnd aveao viziune clari asupradesfiquririi lui.

Dan Lucinescu

PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAntaIzilelor noastre

in ziua a doua de SfintelePagti,Pirintele a dat curs invitafiei de a lua o masi cregtini impreuni, in casade pe insula dintre apelepdrAuluiSimbita, de pe drumul spre creasta la dispozifie. El sosiimpreuni muntelui, pe carene-o pusese Pirintele Mladin, cu bunul lui prieten din timpul facultaqii, inci din studevenitulterior mitropolit, agacum ii prevestise denlie, pirintele Arsenie.Mult mai tArziumi-am dat seama, datoritl surorii mele careil urmirise cu mare atenlie pe duhovnicul ei, ce rost a avut aceamasi cregtineasc[. Plrintele stitea la aceamasi exactin fala mea,privind cu atenfie intreagameafizionomie, cala o radiografie. Conform spuselor mele, Pf,rintele capul in mAini,cu o expresurorii ;i-a sprijinit sie de durereinterioarS. In acelemomente el gtiadramaticul meu viitor apropiat, suferind impreuni cu ceilal;i studenli inchigi,rizbunareacumulati de mulli ani, de citre forfele de stAnga bolgevice, imp otriva studenlimii romAne. Aceste prime pagini lin loc de introducere in modesta meaprezentare a vielii Pirintelui Arsenie,incercAnd s5redau cadrul real de desflgurare a luminoaseivieli a acestuiSfAnt, mult prea sus ca spiritualitate, comparativ cu neinsemnatele noastreexistenfe.

Anii copiliriei gi ai studiului

O veche inlelepciune spune ci Dumnezeulucrea zi prin oameni,iar in cazulPlrintelui Arsenie,printr-o femeie cu o viali aparte,de adeviratl schirmice,avAndul pe Dumnezeu permanentin suflet. Locurile de mare frumuselemontani determini si o anumiti puritate umani oamenilor ce crescin mijocul acestora. Aga era gi satul numit Vala de Sus,situat la o altitudine mai

ei, ValadeJos.Lomarein MunliiApuseni fafi de omoloaga lnaltegi alungite,-mai aproape calitateaVala de Susarecreste de gi fiind alese ca locuri de zbor plutit cer de Dumnezeu, de speciali de zbor din perioadadeceniupanti de citre gcoala patru. lui Pentru a putea fi infeleasl legitura dintre naturi gi'spiriin plasate tualitate,trebuie sI vizitim ministirile romAnegti, zone montane, ale ciror priveligti fac pe oamenii hipersensibili si licrimeze. $coalaisihasti romAnesc[,intemeiatl de de-alungul culmilor carpatiDaniil Sihastru,s-a desfhgurat la rAnd.Frumuselea sufleteascl a oamene, mai multe secole nilor de la munte estedatorati densitilii mici de populafie, la viala de dincolg mai oameniiavAndtimp si se gAndeasci mult decAtla ceade aici. inainte de plecarea in America a sofului ei Iosif, de meserie pantofar,in clutareaunei vieli mai bune, Cristina,mama cu nespuPirintelui Arsenie,rimase insircinati, rugAndu-se la icoanaMaicii Domnului si-i deaun copil care sddragoste sf,-liubeasci gi si-l slujeascipe Dumnezeu.Solul nu a mai venit, a$acum s-aintAmplatcu mulg ardeleni,solia lucrind 1910, la cAmp, Crissaupiscind oile satului.In}g septembrie tind niscu un biiat, pe careJ botezd.Zian. mamasaci ii aplreaicoaPirintele Arseniespuneadespre na Maicii Domnului cAndmergeala cAmp,datoriti rugiciuun conilor fbcute.Pirinfii Pirintelui Arseniemai avuseseri pil, o fatl care muri de tAnir5. Copilul Zian :urm6cursurile gcoliiprimare de patru ani, la el in satul Vala de Sus,remarcAndu-se prin felul lui deosebitde a fi, iubind naturagi ingriinceputein iind bredulii din jur. in timpul gcolii elementare, anul1917, el fu remarcatpentru preocupirile lui intelectuale precoce. gcoliiprimare in anull92l, el intrd printre Dupi absolvirea primii la Liceul Avram Iancu din Brad. In timpul celor opt

Dan Lucinescu

ani de studii liceale,el se remarci printr-un comportament iegit cu totul din comun. Fiind dotat cu o inteligenll de excepfie,el studie in afaraprogramuluiliceal cirlile de psihologie gi de filozofie clasici,pe carele puteaprocura de la bibliotecaliceului, neavAnd timp pentru ceeace era considerat ca firescpentru nigte adolescenfi. TAnIrul Zian uluia pe toli cei din jurul sf,uprin frumuseleasafizici gi sufleteasci, care il deosebeau de ceilalEi din jur. Ajuta cu plicere pe oricine era in dificultate,marcAndinsi o atitudine severl pentru manifestdri anticregtine,mirturisind fhri rezervecredinla ln Iisus Hristos.Acest comportamentii determini pe cei din jur s[-i spunl SfAntul.TAndrul Zian, indrdgostit de natur5, salvdun copacin curs de dezvoltare, careeraamplasat intr-un loc flra lumini gi apd,incepAndsI seusuce.El il replanti intr-un alt loc, degitoli spuneauci nu seva prinde, fiind sortit disparispre surprindereatuturor, incepAnd !iei. Copacul a rrinviat", si sedezvoltegi si impresionezeprininilgime givigoare,fapt ce-i determini pe toli sIJ boteze,,GorunullruiZian". TAnirul Zian absolvi liceul Avram Iancu din Brad ca gef de promolie, in anu/^l929 qi in toamna aceluiagi an, 1929, fu admis la Institutul Teologicdin Sibiu, cunoscutpentru prestigiul siu, datorit5 unor profesoriteologi de eliti. AcestInstitut deveniAcademia TeologicS.,,Andrei $aguna']al clrui rector, Dr. Teolog Dumitru Stiniloaie, fu numit in 1936,de citre mitropolitul Nicolae Bnlan. Pirintele Dumitru Stiniloaie a primit, datoritl funcliei sale de rector, o locuinli la palter, in cl5direaAcademierr pentru el gi familia sa. In anul 1933,laabsolvirea Institului Teologic,mitropolitul Nicolae Bilan l-a trimis pe teologulZian Boca la Bucuresti, pentru a urma cursurile Institutului de Belle Arte. El devenise cunoscutpentru deosebitullui talent la pictur5., pe care marelemitropolit Bilan vroia si i-l cultive la cel mai inalt nivel. Pirintele Boca eraun inifiat, prin spiritul lui evoluat,dAn10

t
,fl

ii 'ti ii

PARINTELE ARSENIEBOCA un sfhntal zilelor noastre

'$

du-giseama ci pentru pictura sfinlilor eraabsolutnecesario buni cunoagtere a anatomieiumane.in acest.sens el urmi, in paralel,cursurileFaculteliide Medicini, in specialcelede anatomie, condusede profesorulFranciscRainer.Consecintele acelorstudii medicaleau fost deosebite, contrib.uindla executarea unor picturi unice, careevidenliazd, o inalti spiritualitate qi deosebitecunogtiinte necesare pictorilor. Un foarteinteresant aspect din perioadade instruire a Pirintelui Arsenie,carea contribuit la cunoagterea profundi a filozofiei cregtine, a fost cel al preluirii valorilor teologicegi misticede la unul din cei mai mari profesoriai timpului, Nichifor Crainic. Acestaa suferit ani grei de pugcirie comunistl la Aiud, in dramaticaprigoanl anticregtin5, sub formele ei cele mai brutalegiintolerante,caurmarea ocupirii RomAnieide citre trupele rusesti. Printre multiplele talente ale P5.rintelui trebuie menlionat gi pe cel al cAntirii la flaut, carerevelamarealui sensibilitate. Perioadade studii la Belle Arte a contribuit la desivArgirea Pirintelui Arsenie ca pictor, depigind cu brio fazade amatorism, pentru a deveniun pictor complex,de largi viziune artisticl gi cregtinl. Picturile din perioadagederiiPirintelui Arseniela Driginegti vor fi cunoscute intregii lumi, a$acum se intAmpl5 cu cei care-gidep5gesc epoca,asemlnitor unei flori apirute in timpul iernii. Pe lAngi contribulia talentului siu deosebit,la valoarea picturilor PS.rintelui Arsenie un aport l-a avut gi Harul divin care l-a insolit de-a lungul intregii sale viefi, inchinati lui Dumnezeu. Pirintele Arsenie Boca a absolvitInstitutul de Belle Arte in anul1935,iar in toamnaaceluiagi an a fost hirotonisit ipodiacon9i cite!,la Sibiu. in acelagi timp estehirotonisit qi diacon celib.Votul celibatuluireprezinti actul supremprin care serenunli la viala lumeascl,alegAnd pentru totdeaunacalea
ll

Dan Lucinescu

pARiNTETT,ARSENIE BoCAun sfdntal zilelornoastre

diruirii totale lui Dumnezeu. momente de mare solemnitate La scurt timp dupl aceste cregtini, Pirintele Dumitru Stiniloaie,noul rector al Academiei Teologice,,Andrei $aguna'lle oferi Pirinlilor Arsenie o-locuinfi in curteaAcademiei.in Boca gi Duilitru Popescu locuin![ fu glzduit gi tAnirul profesorde teologiedr. aceeagi Nicolaie Mladin, viitorul mitropolit al Ardealului. Camera din dreaptalocuinlei menlionatea fost datl Preotului absolvent al Teologiei,Teodor Nichifor, un sibiancunoscutin lual AcademieiTeologice mea clericali, carefu numit secretar gi dactilografal lucririlor profesoruluirectorDumitru Staniloaie.Este foarte interesantlprietenia de o viali a celor trei tineri teologi, Pirintele ZianBoca, devenit dupn hirotonisire Arsenie Boca, dr. prof. Nicolae Mladin gi pirintele Dumitru Popescu, carelocuiau in incinta Academiei,,Andrei$aguna" din Sibiu. Cei trei prieteni, avAndo puternici comuniunein spiritualitatea divini, igi intrerupeau fiecare activitatea lor in fruintelectuali in serile senineale Sibiului gi seintAlneau AcademieiTeomoasagridini a locuinlei lor, careaparlinea logice.TrebuiespuscI tinerii respectiviaparlineauelitei din perioadade glorie a deceniuluipatru, din trecutul secolXX. si poli asista de la distanll la elevaliileinteEra o splendoare harul lui Dumnezeuin lectualeale acestorminfi, careaveau fiinla 1or. Am avut fericireade a-i putea ascultape acegtitrei titani ai spiritualitllii cregtineromAnegti,la slujba de inviere din anul 1947,linutl la 4 dimineala, in altarul din pidurea Minlstirii SAmbita, cAnd crestelemunfilor str5luceausub cununa z6pezl| care inci nu se topise, iar luna mAngAiacu lumina ei proaspetele flori de mir din livadace ne inconjura. I-am auzit pe acegtiprelali binecuvAntalide Dumnezeu ciin 12limbi, putAndasculta pentru prima oari tind evanghelia limba aramaici. Vremurile erau grele, iar furtuna uciderii anticriste era in pragul declanglrii.Pirintele Arsenie,binet2

cuvAntatde Dumnezeu,triia anticipatin suflet dezastrulce urma si vie, in timp ce un muritor obignuit ca mine am fost ocrotit de Dumnezeu si nu gtiu dinainte nimic despresAngelenevinovatce urma sI curg5,incepAnddin anul urmitor, asupramultor sutede mii de oameninevinovafi,gi in primul rAndasuprastudentilor crestini in zbiciumata istorie a poporului romAn s-au succedat numai de-zastre, salvarea fiind date de ocrotitoarelepdduri gi vigiuni in munli, in care,dup[ ce pulina agonisireera in vielile, pentru a o lua de ruguri de fleciri, puteausi-gi salveze la capit, intr-un ciclu dramaticfdri sfArgit. Singuraperioadl luminoasda romAnilor a fost scurtl din plcate, ceade dupi formareaRomAnieiMari, doar doul deienii de inflorire $i linigte.Aceanoaptede inviere eraasem5nitoare unui priveghi de inmormAntare. Mitropolitul B[lan a fostbinecuvAntat de Dumnezeupentru a indruma tinerele valori spiritualedin jurul slu. El gi-a dat seama de realavaloarea pirintelui Arsenie,fiind uluit de strilucirea minlii sale, pe carevoia s5o fructifice. romAneasc[ nu a avut perioadede respiBisericacregtini existenladatoriti biro, agacum arn mai spus,ducAndu-gi necuvAntatelor mindstiri, careau sfidatr[ul istoriei, al repetatelor atacuritltare, turcegtigi culminAndprin celerusegti. Astfel, Mf,n5stirea Neam! din Moldova, Coziaqi multe altele presirate de-alungul Carpalior,au reugit si aibi gcoii de catehizare, seminareteologice,tipografii gi altele,dar toate la un loc nu s-auputut comparacu evolutia teologici de la N{unteleAthos din Grecia,saucu luminateleinstitute gi biblioteci din Vatican.Mitropolitul Belangtia despreexistenla unor scrieriprelioasela Muntele Athos, pe carele puteaaduce nurnai prin intermediul unei minli extrem de luminoase, precum ceaa Pirintelui Arsenie.Acestaeraun bun cunoscitor a limbilor orientale.Printre scrierile vizateerau gi volu-

r3

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCAun sfantal zilelornoastre

Plrintele Arsenie Bocaprimi sarcinadin parteaMitropolitului Bilan de a se duce trei luni la SfAntulMunte, pentru tuturor volumelor gcoala isihastl de acoloqi pentru aducerea Filocaliei,scrisi numai in greacl. ciPlrintele Arsenie era congtientde binefacerileacestei lStorii gi de probele grelece'trebuiasdle treaci, in specialin qcoliisihastede acolo.El o aveainci in mincadrul severelor resPecte pe mama sa,cAndterminasestudiile universitare, ci va duce tirFacultatea de Teologie.Ea aveaconvingerea o vialI laicf,, agacum fac majoritateaoamenilor cu studii. Atunci cAndveni la eagi-i spusecf,seva c[lugdri, mamaii lui capul in miini, sirutAndu-l gi binecuvintindu-I, spunAndu-i Ucenicia in isihasm, cd ,,faremult m-am rugat pentru asta". pe careurma si o indeplineasclla Muntele Athos, aveasI-i monahismulciruia i sediruise. desdvArgeasci Mlnistirile cregtinede pe acestmunte, consideratsfhnt, constituiauun ansambluspiritual de mistici cregtinl, in spiritul ortodoxiei cregtinebizantine,ajunsi la apogeuprin isihasm.Acesteministiri constituieun important centru monahic,caredateazd dinsecolulal VII lea.Centrul monahalde aflati sub pe muntele Athos esteo Republicl Confederale, jurisdiclia canonici a Patriarhatuluidin Constantinopol ;i sub protectoratulpolitic al statuluigrec.Acest centru monahic deline importante vestigiiinci dln secolulal IX-lea gi vacomplexminlsgi operede arti. In acest loroasemanuscrise tiresc existi gi un schit romdnesc,care se cofrunti cu multe greutili materiale,nefiind ajutat nici micar de statul romAn, a clrui legislalieinclude ajutorareaeconomici a minlstirilor, dar nu gi a schiturilor. Spremeritul multor personalitili t4

romAne, schitul de la Muntele Athos a fost;i esteajutat,continuAndsI fie un puternic focar de inalti spiritiralitate, vizitat adesea de pelerini romAni.Accesulla cAteva din aceste ministiri este extrem de greu, realizabilprin lifturi primitive, construite din funii trasepe scripefi.Estebine de gtiut cd o buni parte din aceste minlstiri grecegti au primit insemnate danii de la Domnitorii romAni,printre care,la loc de frunte, se afl5martirul Domn al larii RomAnegti, ConstantinBrAncoveanu. in pofida lipsuriior cu careadesea au fost confruntatePrincipatele RomAnegti, majoritatea Domnitorilor munteni gi moldoveni au trimis ajutoare,considerabilepentru acele vremuri, ministirilor de la SfbntulMunte Athos. Pirintele-Arsenie a fost integrat cu trup gi suflet rigorilor monahalealeacestui centru de inaltaspiritualitate, cum foarte pulini monahi venili acolo au ficut-o. Fl a e''rferimentat !4itile-isihaste, de genul ,,irnitatio Christi", efectuAndmarele post de 40 -d-e_zile. Acesta demonstreaz[ qupe_{Lo_{itate3r spiritului asupra.mate{iei, in pofida gtiinlelor mEdicale, care menlioneaz{e.xpie.qga umalr5dupi dep5girea celor 30 de zile de inanifie. IB-puq-c_i_riile comUnjgte dintre anii 1948-1963, a fost un numir de delinuli politici, c_ttj-td;i_cqqg!-lqg in!_e-gse, care au supravieluitunor perioademai lungi de 30 de zile feri mAncare,triind numai cu apiParintel_e_fureniea fructificat la maximum cele 90 de zlle de vilfa isihasti la Muntele Athos, refecAnd traseulgreuparcurs de Sf.Apostol Pavelin Grecia,cunoscuti pentru munlii ei abrupfi, caretrebuie escaladali cu mari dificulteli. in vre-mea apostolilornu eraudrumuri tdiatein munli gi nici celebrele subduclii montanesau viaducte. PirinteleArsenie eraun mareiluminat, putAndsivalorificedin plin prelioasele manuscrise de la ministirile Muntelui Athos, printre ele fiind gi cslebreleEitrocalir, existentenumai in limba greaci. O parte din ele erau scrisein limba eleni, r5

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCA un sfAntaI zilelor noa$re

cunoscut6gi sub denumireade greacaveche,care a stat la bazaculturii occidentalede ast6zi.

patru volume ale Filocaliei,careerauinci in lucru. Vecin cu camerele in carestiteau PirinteleArseniegi Pirintele Mladin erasecretarul Academiei,preotul Teodor Nichifor. Acestail

careafirmau c[, inc[ din perioadagederiiPirintelu-i*fusenie cala Muntele Athos, acestaaveaputeri spirituale deo-seb-ite, Printre aceste de a,proape. re-i uluiau pe cei care-lcunogteau puteri .ta gi invinggteagravitafiei,fiind vyrrlstAnd in picioadeaie la altar in timpil lituighiei, cu picioarelela 30--40.cm podelei. suDra tuturor celorlalte beneficii ale qederii Plrintelui if"r. Tn

s5u,Pr. Nichifor, c-gntur-4 monlhaJl ficuti din piele, de el insugi,careaveascrisdin metalrrlS HS NI KA'; careavea semnificalia,,IisusHristos biruie'i in acelagi timp ii explica&JIrl in careun adevirat galugg trebuie s[ fie un adevirat ostagal lui Hrisibifiin-breCif .,rio"t" a1mgle s_pirtualedate de Dumnezeu.Cu aceeagi ocazie, i-a arltat o parte intimi a imbricimintei cilugiregti, caretrebuiapurtJti pAni la moarte si pe careagtepta cu neribdare sI o poartecind va fi,,inchinoviat" gi tuns in monahism.

Academiei o mare bucurie pentru toli cei din conducerea P.S"rjntele fost a din Sibiu. Cel mai fericit ,,Andrei $aguna" -Sftniloaie, care era entuziasmatde manuscrisele bumitru Filocaliei,adusede pirintele Arsenie.Atet de important[ era

Perioada duhovniceasci de la Ministirea SAmbita Domnitorul martir ConstantinBrAncoveanu a fost ingrijorat in timpul domniei sale de soarta romAnilor de dupi munfi, aflali sub ocupalie striinl. AtAt el, cAt gi alli voievozi, au cumpirat cu bani grei, mogii dupn moqii in zona AImagului gi a Figiragului, situate la nordul firii RomAneqti,in continuarea crestelormontane. Astfel, existain Transilvania o oazi romAneasci,care trebuia si lupte impotriva desnafionalizirii unguregti gi a celei habsburgice.RomAnii din Ardeal nu aveauvoie si-gi construiascibiserici din piatri sau cirdmidi, ci doar bisericule din lemrl realizAndu-se astfel constructii bisericegtidin lemn, ale clror frumuseli incAnti
T7

L6

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCA un sfAntal zilelornoastre

de Sus. la SAmbata a romAnilor din Transilincercirile de desnalionalizare e, fdri sI dea rezultate,dugmaniilor vania au fost numeroas

Ardeal.Acliunea barbari menlionati a fost dusi la indeplinial cirui nume nu meriti nici mf,car re de un generalaustriac, si fie pomenit. de la SAmbita a Ministirea lui Constantin BrAncoveanu fost gi ea distrusa, fiind reconstruiti ulterior, cu mari eforin iunie 1939, turi. La venireaPirintelui Arsenie la SAmbata, ministireasci din ordinul Mitropolitului Bilan, aceaagezare arita foarte modest,pentru a evita termenul de jalnic. In nua fost schimbate mai cAlivaani, fala acesteiaqezdrimonahale a Pirintelui, incununati de total, prin munca binecuvdntatf, marelelui talent artistic.Estede necrezutce a putut facehaa fost plantarea, rul Pirintelui Arsenie.Prima mare realizare in parteanumiti mitropolie, acolo unde veneaMitropolitul Bilary a unei livezi de pomi fructiferi, carea crescutrepede, devenindun adevlrat paradisin perioadade inflorire. A urmat refacerea clidirii bisericii gi a picturilor, urmati de creareaunor alei pline de farmec,iar in parteadinspre munte a fost construit un mic lac, cu un pode! din basme,cu binci gi ornamentdri cu pietre de dimensiuni mari gi multe altele. toaPirintelui din 1948, Trebuie sd.precizezcidupi arestarea te acelebijuterii au fost distruse. Pirintele Arsenie a zidlt turnul clopotnifei, care include 18

cAteva camerepentru cdlugiri, intrareain minlstire ficAduse prin bolta corpului clopotnifei. In perioadade dominare comunisti s-auconstruitin perimetrul mlnistiresc cArciumi gi locuri de cazarc, cu un confort extrem de redus.Aceste aspecteerau completatede muzica localurilor gi de gilagia chefliilor.Revenindla atmosfera ministireascl din perioada Plrintelui Arsenie,afirm cu nostalgiegi tristele ci in foarte puline locuri am mai putut-o intAlni, printre acestea aflindu-se pe prim plan Ministirea Sfinlilor Arhangheli Mihail gi Gavriil de la PetruVodi, pistoriti de marelemonahJustin PArvu,Mindstirea Sihistria la care s-a pistrat atmosferade sfinfeniecreati in principal de regretatulPirinte Cleopa,cAt gi Ministirea de la Techirghiol,pistoriti de PdrinteleArsenie Papacioc. Pot afirma cu emolie ci mormAntul Pirintelui Arsenie de la Ministirea Prislop a redatmlnistirii cu acelagi nume farmecul de spiritualitate monahice pe care-l intAlnisem numai la Ministirea Sdmbita,cAndera pistoriti de cel al clrui trup martirizatseafl6in acelmormAnt. Plrintele Arsenie a venit la SAmbita in prim[vara anului 1939, unde in lunaiunie esterrinchinovat", iar in anulurmitor, pe data de 3 mai 1940, estetuns in monahisrr5 luAndnumele de'Arsenie. El gi-acontinuat in aceiprimi ani de duhormicie la SAmbeta lucrul la finalizareatraducerii celor 12volume ale Filocaliei,alecirei volume au fost tipirite parlial la Sibiu.P6rintele Stiniloaie a menfionat, in prefafaprimelor volume, meritele deosebitela aparilia in limba romAni a Filocaliei, nominalizAndprintre principalii ctitori ai acesteivalorase lucriri, pe Pirinele ArsenieBoca.Pirintele Teodor Nichifor povestegte ci s-atrudit si-gi procure cele12volume ale Filocaliei, parfial tipirite la Bucuregti,dupi transferul p[rintelui dr. Dumitru Stiniloaie la Universitateadin Capitali. Cu toate eforturile de a avea toatevolumele,preotul a constatatci-i Iipseavolumul II, situalie care-i creao accentuatimAhnire.
19

Dan Lucinescu

al zilelornoastre PARINTELEARSENIEBOCA un sfAnt

de Fiind parohla o bisericSdin sibiu, sosiIa el o credincioasd cu anterior, ta Minestirea SAmbIta,pe carenu o cunoscuse volumul II al Filocaliei,semnatl pe paginade titlu de citre Pirintele Arsenie. un om in vArst6,fost cAntire! la Minlstirea SAmblta in perioada de duhovnicie a Pdrintelui Arsenie, povesteacu ^smerenie qi frici de Dumnezeu,cum a apirut PdrinteleArspre altarul din senie din clidirea Bisericii, indreptAndu-se litrTghie.El s-a.repezit pidure, unde urma si slujeasc[SfAnta iperiat spre pdrinteleArsenie,lipAnd infricoqat:,,VaiPirinte, sunteii plin de fl5ceri!" dar P[rintele i-a rispuns calm ci a urcf,in altar. simlit ci-l ardecevagi fire si mai spuiealtceva, duhovniactivitate inaltl de Dupi implinirea a trei ani .""r.f,, a avut loc in 10 aprilie 1942,oficiereamarei taine a hirotonisirii ca preot monah a Pf,rinteluiArsenie, intr-o atmosferi de inalla spiritualitate.La aceafestivitateau asistat prelali de ranginaltl printre ei fiind insugiMitropolitul B5lan Sibiului,p lrintele Mladin, cunosculi al erdealului,-episcopul de Ia Academii Teo[ogicI din Sibiu 9i zeci de preoli din immulte sutede !6rani. In deprejurimi, la care s-au-adaugat tursul a trei ani de duhovnicie,la un nivel pe care nici un Pirintele locuitor al larii Figiragului nu-l mai cunoscuse, enoriag dintre obignuit6 relalia 9i Arsenie depigise crimult populalii a|-intregii spiritual mentor un El d^evenise preot. ^din sutelede satedin zonelelimitrofe qi din cele mai indepirtate col;uri ale !5rii. Incinta curlii mlnlstiregti-era mare, intinzAndu-r" p" latura de sud est,pe multe zeci de hectare din de pdgune,lacire seputeaajungepri-nnigteporli ugoare, sArmaghimpat[. in timpul ser6atorilorde pestean, cAndse gtia ci-predici pirintele Arsenie,acele zeci de hectareerau in marealor majoritate![rani. umplute cu mii de credinciogi, in miilocul acesteicAmpii,cu iarbi proaspit[ gi odihnitoare pentru suflet,existaun dAmbinalt, carein majoritateacazr-

predica rilor marcadelimitirile de proprietate.De pe acesta mii de credinciogi, carestiteau Pirintele Arseniecelor cAteva inalti credin!5in in genunchipe iarba.Aceasti atmosferi de celorce priveaude la distanli, marile reDumnezeu, sugera uniuni de la inceputul cregtinismului. Concomitent cu aceaimpresionantdoficiere de hirotonire, Pirintele Arsenie Boca fu numit qi StarefulMinistirii sa activitaSAmbita.Un important capitol din prestigioasa te a fost acelade creator de miqcarespiritual5in mijlocul studenlilor gi al tineretului romAn,din ceamai dramatici perioadda istoriei poporului. Tineretul studios era confruntat cu marile problemealetimpului siu. Asupra RomAnieiMari, oblinut5 cu sacrificiilea sute de mii de ostagi,se ndpustir5, in anul1940,toate forlele rSului,stimulategi dirijate de Rurebotezat5 siacomunizatS,, UniuneaSovieticl. Ea schimbase sloganele de apiritoare a Ortodoxismului,cu celede conducere a claseimuncitoregtisubjugatdde exploatatoriiburgeziei romAnegi alte ineplii aseminitoare.Visul rusesc,de la gipentru PetrucelMare incoace, erade dominarea Europei, acest vis cucerirea gurilor Dunirii eravitali. In 1940ei au declaratci granilelefireqti ale Rusiei sunt la Carpafi.Pentru a ajuirgela ei, URSS-uls-a aliat atAtcu UngariaHortisti, care cit gi cu Bulgaria, cireia-i promivisapreluarea Transilvaniei, imensefhcutede vitesese tot litoralul romAnesc. Sacrificiile jii lupt[tori romAni erauanulate,iar libertateaa milioane de ardeleniera sugrumati, prin preluareaArdealului de Nord singurul de citre Ungariairedentisti.In acestmaredezastru, sprijin erain Dumnezeu, pe care-lciuta tineretulstudenlesc gi toli oamenii cu sufletulcurat din RomAnia,degipropaganmari eforturi de distrugerea credinlei dabolgevici ateef6cea poporuluiromAnin Dumnezeu. Aparifia Pirintelui Arsenie, in acele momente de lupti dintre bine gi riul comunist,stimulat cu sume mari de bani
2l

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA ulr sfAnt al zilelornoastre

de cdtreRusiabolqevizati,a fost harul gi mila lui Dumnezeu, aplecatiasupraromAnilor.Pirintele ArsenieRocaapolarizat alituri de foigelebinelui, o mareparte din studentime,carela antichristului rusescin RomAnia,in iurul anului instaurarea a fost martirizatl in celemai atrocechinuri in inchisoaL948, rea Pitegti,unde domina ordinul impus de generalulcomupe pereli prin torturi". nist Nicolschi: ,, de a le siri carnea Ministirii de la SAmin cadrul Pirintele Arsenie a creat migcarespiritual5a Filocaliei,la carepartiblta o adevaratf, cipau mii de intelectualidin toate colgurilelnrii gi majoritaulterior in tea l6ranilor din satelefhgirigene, extinzAndu-se Nichifor marele teolog remarca aproapetoatd !ara, aqacum veneala din toate centreleuniversitare Crainic. Studenqimea tinecu entuziasmul Mlnistirea SAmbitapentru a-l asculta refii pe Pirintele Arsenie,pe care-lconsideraucel mai mare vizionar al acelor vremuri. Datoriti imensei personalitili a Plrintelui, majoritatea liranilor fhgirigeni au ficut abonamentela Filocalia,careera in curs de tipirire la Sibiu, in cea mai sirac[ perioadi din ultimii ani, datorati in principal secetei. Jara Figiragului, ca gi multe alte locuri din 1ari, spiritual5,prin aparilia miraculoasi a unui trf,ia o renagtere in plini sepetrecea nou apostolal lui Iisus.Miracolul acesta agresiunecomunisti, dirijat[ de trupele de ocupalie sovietici, constituind un paradox,posibil numai prin voia Celui de Sus.Era incredibil ca in perioada cAnd elitele neamului erau ucise sau bigate in pugcirii, sl se produci o reinviere impospontandde mare intensitatea spiritualitilii cregtine, forfele. lupta cu toate tiiva cireia comunismul ocupanfilor Activigtii de partid din Bragovgi Figirag erauuluili gi deconcertafi,venind in celedin urmi sl steade vorbe cu Pirintele Arsenie, la Ministirea de la SAmbita, pentru a-l convinge si devini membru de partid. Ei li demonstraucl ideologia comunistl este de partea slracilor qi cI are multe puncte

comune cu ceeace face Pirinteie Arsenie Boca. Rispunsul s5ua fost plin de bunivoinla, spunAndu-le cI el va fi primul comunist,atunci cAndaceqtia vor credein Dumnezeu. $ansa mare a tuturor celor care-ladoraupe Pirintele gi a marii ernulalii spirituale apdruti in aceaperioadi, a fost debutul derutant al instal5riicomunismuluiintr-o lari cre;tini, total anticomunisti. Liderii importanfi de partid erau congtienli de ostilitatea populatiei,neputAnd inci in acea perioaddde inceput si introduci teroarea, caredin picate s-aaplicatcu toati gamaei de criminalitate,incepAnddin 1948. Pirintele a rezidit biserica ministirii, reaiizAndlucruri exceptionaleintr-un tirnp uimitor de scurt, neducAndu-se si-gi vadl mama, la Vafa de Sus,pentru cI el era intr-o legituri spirituali permanenti cu_99, fard ca aceasta si-qi dea seama. legituri, ci bitrina mami era $tiind, datoritl acestei ingrijoratdgi voia s5-gi vadafiul siu, care-ieramai dragdecAt orice altceva pe lume, 4_vi,zut:o spiritual cum vine spreel, la Ministirea SAmbita.CAnda,,vdzut-o" apropiindu-secu trenul, a trimis un credincioscu clrufa, sI o ia din halta Voila, ceamai apropiati de mlnistire. La pulin timp dupi ce ciruta trimisi de Plrintele trisese aproapede linia feratd,veni si trenul, al ci.rui vagon in careera mama Pirintelui, se opri exactin dreptul acesteia. Mama Pirintelui coborAexactlAnga cirut5, intrebAndu-lpe omul de lAngi ea culn poate ajunge ia mdnistire. B5trenafu uluitl cAndclrula9ul ii spusesI se urce,pentru c5.fusesetrimis de Pirintele sd o ia. Aiunsi la ministire, s.-a dus direct in biserici, unde,in altar,erafiul ei, agteptAdu-l cu neribdaresi iasi de acolo.Pirintelestiaexact ce se intAmpli, continuAndintentionat sI steaacolo.Dupi oarecare timp, cAndbitrAna se siturasesi-gi agtepte fiul, incepu si plAngi, negtiind ce se intAmpl5.Pestepufin de la inceputullacrimilor mamei sale, iegiPirintele Arseniedin altar gi,imbrafiqAnd-o cu afecliune, ii spuseci ii erador de plAnsul

Dan Lucinescu

PARINTELE ARSENIEBOCA un sfAntaI zilelornoastre

ei,pe care-lgtiadin copilirie. CAndrimaserf,singuri,bitrAna nu a spus ii spuseci i-a fost probabilruginecu ea,de aceea Pirintelui fu prompt: sa; rispunsul oamenilor cd estemama ,,Dacile spuneamcine egti,fiecarear fi vrut o bucati din haina dumitale". Mama Pirintelui i-a spusla aceastiprimi viziti cl, atunci cAndera insircinati, avizut cu ochii minlii exact o frumusele care ce vede ea acum la Ministirea SAmbdta, mult timp i-a rimas in minte. Toli cei din Mdnlstirea SAmbltaerauuluifi de mAncarea Pirintelui Arsenie, care era aproape inexistentd.Pirintele inci din perioada Mladin gi ceilalli preofi care-lcunoscuserd studenfieide la Sibiu gi cAndlucra cu Pirintele Stiniloaie la Filocaliei,spuneaucn i;i pregltea singur mAncatraducerea rSA-&-ppEt, compusl in principal din morcovi cruzi saudali prin rizitoare. Unul din multele aspecteuluitoare la Plrintele Arsenie, pe eracunoa$terea oamenilor,in zonelelor celemai ascunse, gi caredetermini toacarepsihiatrii le consideri inaccesibile De fiecaredati cAnd ti gamade comportamenteantisociale. eram in preajma Pirintelui, mi se revelaufaletele,nesfArgite neintAlnitenici la oamenii ale capacitilii lui ep-istemologice, considerali supradotaf i. Qg+ogtggr Pirintelui Arsenie .nu la careajunseaparlinearafiunii, qi-puterilortranscedentale se,precum marii isihagti.Am asistatla intAmpliai de genul celor menfionate,cind un tAnir credinciosil rugi pe Pirintele si-i spunddaci si se cisitoreasci saunu, cu o fati carei sep5reapotriviti pentru el. Plrintele i-a spuscf, ar fi bine sd i-o prezinte,saumlcar s6-iaratefotografiaacesteia. CAndi-a ardtat-o,Plrintele s-auitat atent-cAteva secunde,dupi carei-a spus cI r-Lu-i cunoagtereprofunpentru eL Aceasti Potriviti dI a sufletuluiumary i-a determinatun supranume, respectiv lui l-au cunescut pe Pirintele Dumnezetr". care Cei ,,Biciul pot afirma ci nu"mai int5lniseripanl la el un suflet atit de

elevat,despre care afirmau ci esteincadrat in rAndul sfinfilor, firi a facenici un riu nici celui mai picltos, dar apirAnd talnelelui Iisus,precum spovedania, Sfinta euharistie, taina cisitoriei gi a curileniei sufletegtia celulei debazdasocietifii cregtine,careestefamilia. Fiind congtientde marearesponsabilitate de duhovnic,a

ra comportamentelor umarle,cgr.g*zu_L$pll,9aji i , insistat asup Fol insistat in predicilesaleasupracapitolelorde Bgl-e-Lige' a
_ir-npgrtanfivitali din viala oamenilor, prezentate simplu, pe inlelesul oricirei minli umane.Un exemplude abordare a fost acelanumit ,, necazurileproduse de copii, pirinlilor'i Sub aspectulunor fapte banale,PSrinteleArsenie aborda tege,seticede mare importanfe. \llglgdata, spuneaPim_4tlci rintele, p.?Jinlil nu trebuie si acuzecopiii pentru faptele lor negative,demonstrAndci inJreaga culpabilitate aparline pi4-uflor, care au iqg,elst conduitele cerute de bisericl celor caresunt cisltorifi. perbqfi cqqllqrjitrebuie si segAndeasc5 la_ rg_gp onsab ilit"teffi acestorobligalii coboari individul de la nivelul uman la cel Anjma]&.CAndbirbatii tineri se culci cu nevestele lor, in perioadade procreere, trebuie si se gAndeascS.lajainarasitorie,i, in careambii soli trdbuiesi participe la ea,nu ca la o distracfie,ci cu o.-ma[e Blpgnderc, privind soarta copilului rezulat din actul sexual.' CAndbirbatul yine seara acas5, dupi ce a trecut prin cdrciuma apropiati, unde a biut cAteva pahare,se culci surexcitat cu sofia, f6reafi conqtient de stareade semiebrietatein care seafli, tollnindu-se in patul siu, in plini incongtienli despre gpy_iftgtea conceperii ln aceastare.D_egr q-apro-.du-s fe_cundar-egrnesglg-eond4ii, sepoate afirma cu certitudine civiitorul copil ve fi tarat sub aspectpsihic,eu consecinlemultiple, imprevizibile.Qopilul niscut in aceste condilii are toate gansel. de g SgPg"$fl glg$.p-ljle unui tatf, incongtient, ajuns la nivel subuman.In mod certp-er-inlirvor aveamulte nepliceri de la

PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAntaI zilelor noastre Dan Lucinescu

impiriliei, aqacum indrumindu-i Pe calea cercas[-i salveze, Trebuie de Cerului. impirllia spre calea sa, numea Sfinlia

1919, osemintelemiilor de ostagiromAni,provenind din luptele din Caryalii meridionali gi risiriteni, din primul rizboi mondial, zdceaurispAndite pe crestelemunfilor, constituind hrana parliali a silbiticiunilor. in niciun alt stat european qu s-apetreculun asemenea privitor la eroii nafiosacrilegiu gah,in alte stateconstruindu-se pentru ei cimitire memoriale. Ceeace mairimisese din oaseleacelor eroi au fost parlial a pestezeceani de Ia incetarea adunatede abiadopi trecerea primului fizboi mondial gi adusela mausoleuleroilor de la Mirigegti. $arii pseudo-cregtinigi reali dugmani ai acestei ![ri care au constituit 9 p3rte din conducereaRomAniei din perioadadintre celedoui rizboaiemondiale,au transformat celebraMlnistire Viciregti, un splendid monument istoric, in pu$c6rie,fur ticilogia lor a fost finalizati de conducereacomunisti, carea dlrAmat-oln intregime. Ula din ministirile istorice din zona montani a Munteniei, a fost transformati, in aceeagi perioad[ interbelici, in c-eqtrude handicaPafi.Fali de actele '99r-es"Ile--91 9ca-41i'd,e, reprobabile prezentate,atitudinea Pirintelui Arsenie de a construi capeleln cetifi de tradilie abandonategi de a reface ministiri precum celede h Snmbitagi Prislop,constituieexpresialuptei dintre bine gi riu gi dintre sacrugi profan.Acea capeli construiti de Pirintele Arsenie constituiegi un omagiu adus suferinlei familiei marelui voievod Mihai Viteazul, inchisl timp de pesteun an in incinta cetllii Figirag, careera inci in perioadaei de glorie. Pirintele Arsenie consideraun act de maximi sacralitate citfreaevanghelieiin timpul slujbei, afirmAndc[ laSfegsarea 3.$f ggf participi insusi Iisus Hristos. El vorbea celor din

;*"ilili
RomAnieiMari, in factori ostili acestei!iri. Dupi realizarea
26

sfintei taine a Euharistiei, preotul cita cuvintele lui Iisus la cina cea de taini din.joia_Mare:,,lua!i mAncali,acestaeste trupul meu, care se frAngepentru voi, spre iertareapicate27

La instituirea d.rpti miqteiql, si rubGi titurgrcn.

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCA un sfAntal zilelor noasrre

sfAnt5taini, Pirintele lor". Qe fiecaredati cAndseoficia acea Arsenib hcrim-a.Acela era plAnsulmistic in fala mireliei lui Dumnezeu.

lara fuseseocupati de trupele rusegti.Ea s-a cllugirit, primind numele de maicaAlexandraqi devenindstareli la m5nistirea ortodoxi infiinfati de ea.in perioada gederii salela BraryprincipesaIleanaa fost un exemPluunic de demnitate gi de modestiein acelagi timp, facAndmulte actede caritate,

solut al existenleiSale'i PjriaLelefu qen_lc vo rb egtedespre cAqllulavAndloc tevaasemenea cazuri, in L940, cind s-aprodus dezastrulevacuirii forlate a locuitorilor Basarabiei. Pirintele fusese trimis pe acelelocuri, pentru a invila de la specialigtii din zoni tradifia metaloplastiei, respectivproducereaicoanelor acolerite cu argint sauaur,sauorice alt metal stfilucitor. Exactin acea perioadi cAndPlrintele seaflaln Basarabia, U*RSS:ul a dat ultimatum Ron{nigi de a se retragein doui zlle,cu armatagi cu toate autoritllile de stat din Basarabia, care era teritoriu pur romAnesc. Ticilogia acesfuistat comunist, cu antecedente inci din perioadafaristi, s-amanifestat si de aceastldati, nerespectAnd termenulde retragere. Dupi ngn0aiaJi au venit tancurile rusegti care au blocat goselele, oprind astfelscurgerea refugialilorpe principalelegosele.

oameni din zonl care-Icosiderauun sfAntin viali. Aceastd viitoare maic[ aveaun suflet superior,fhcandeforuri de a-gi educa copiii pe nivelul cregtin al spiritualit5fii. Ei au urmat cursurilegcolii primare din Bran, impreunl cu copiii !5ranilor din jur, gi erauimbrlcali la fel ca ceilal$,in costumeletradilionale ale zonei Branului.

de oameni,acelaci ,rDomnul Iisus Hristos yine din cAndin p€ntru a nu seuita adevirul abcAndin viala noastr5,ca.omr
28

in acelemomente tragice,cAndLnele familii abandonaseri cirufele, luind in mAni doar clteva boccele, au apS.rut cAteva avioaneugoare, carearuncaumanifeste, demonstrAnd prin confinutul lorprimitivismul regimului de teroaresovietic. Unpreot aflat in refugiu cu familia, mergAndpeste cAmpuri cu un mic bagajin mini, ridici de pe plmAnt unul din manifestele aruncatedin aer,pentru a aflace mai vor aceicriminali. El a fost curios si gtie ce vroiau rugii comunizalisi transmiti miilor de oamenifugirili din gosele pe tot felul de hArtoape, ca pe nigte jivine ce trebuiau exterminate. Acel text hilar, de mare primitivism sufletesc, ii- indgm4a sI nu mai fug1;i si rimAni in raiul sovjlig, dAndexemplupe o femeie stahanovisti,carereugise astfel,dupi munci inumane,si primeascldrept rasplatlun patefon( !! !).

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfdntal zilelornoastre

rusegti U_nitifimilitare romaneau fost oprite de tancu-rile pe unii ."t. rr"titeri din urml cu mare vitezd,impugcAndu-i S-a epolefii' rupAndu-le gi ofi1eri,iar soldalilor gradalilor creatun conflict internafional,datoriti omorArii sub genilea si se refuzase la Herla, care uneibaterii de artilerieromAnegti predeagi s[ li se rupi epolefii.Josniciaruseascia mers pAni icolo, incAt au molificlt harta teritoriului cedat din nordul Bucovinei,degiexistaucopiile gi originalelehirlilor iniliale. Arsenie reugisi seurce in ultimul tren carePl.T" P-erintele unii peste alfii, din gara Chiginiu, in care'erau_ingrimidigi se fuga, vlf reugesc nu oam"enidisperali care gtiau c[ daci in Siberia,dupi lungi 9i mari suferinfi. El muri cu sig-uran,ti o mici boccealuatd in pripi qi o pAinede foraveain mAlne La un moment dat,elzdtr mat mic, pentru a-gipotoli foamea. i-napropiereun omsla$, careprivea cu tristele profllqd! dgz-.-astrul d1njurul lul intrega lui figuri exprima o imensi durere pentru toi ce vedea.Felindu-i-se mili, Pirintele,se intinse ipre el, oferindu-i pAineace o aveain mAni. CAnd plrintele figuri ce exprima o maximi durere, mAna Spr3-lg-e4 "-intint ci Pirintele po,vestegte omul respectivdisplru instantaneu. seama dindu-gi atunci s-a cutremurat de aceaclipi mistici cI era insuqi Fiul Domnului, cu chipul durerilor de care-v-orbea Isaia:,rmielul"careia plcatele noastre. in plinl . Pirintele Arsenie l-a rnai vdzvt pe-Domnr''l-Iisus, noapluafi erau suferinti a teroriicomuniste, cAndoamenii lor, pentru a intiri rAndulmucenicior in cretea de la casele dinla Atotputernicului. Pgintelg Arsenie sPuneain diverse ocazlici Domnul lisus Christosvine uneori in viala noastri amintind oamenilorci El a fost qi om, pentru q3.q.m-o.,b-1tnuit, jertfa supremi a acceptAnd a puteamAntuip9 cei credinciogi, crucificlrii, in celemai mari chinuri omenegti. ' Studenlii de la Facultateade Teologie din Sibiu ftcuseri versuri de chemarein jurul Plrintelui Arsenie: cAteva
30

Venili acum si dim darul La Ministirea BrAncoveanu, Venili acum cAtmai e vreme, Ne cheami Pirintele Arsenie. Plrintele nu-i llsa pe studenli si cAntestrofele dedicate lui, spunAnd:,,N-o cAntali,c[ mi leagi!'i Plrintele Arsenie dep[gisecu mult stadiul sufletesc al monahiei,iar lunile petrecutela Muntele Athos i-au dat prilejul si triiasci viala de isjhast, de care aveanevoie in multe momente. El stitea la Ministirea SAmbita,in mijlocul oamenilor,pentru a-i ajuta gi a forma sufletelecelor tineri, in specialpe celeale studence va veni pesteintreg poporul rofilor, p-reviztnd dezastru.l mirl prin ocuparea !5rii de citre Rusiasovietici inl944. Cirarea pe malul apei SAmbita, ce urcl sus pdni la cele mai inalte creste ale munlilor F5girag, este cutremuritoare prin mirelia peisajelorce se desfigoarl din ce in ce mai silbatic,pe misura inaintirii sprepiscuri.Am avutbucuria de a facede mai multe ori acestdrum, de Ia mlnistire spre col$i Bolaceni,simlind ci mi infrilesc cu duritatea muntelui pe care-lstribiteam gi cI sufletulimi estemai aproapede atotputernicia divini. Potecaurc[ silbatica vale a rAului SAmbita, pe malul ei drept, la altitudine din ce in ce mai mare fald de firul apei,de carete despartmulte zecide metri. Apa SAmbetei a $pa! timp de milenii stAnca de granit a muntelui, mf,rind gradul de silbiticie a acestei v5i. Intr-o iarni am urcat cu schiurilein picioareaceastivale,datoriti' ztrpezri foarte abundentedin acelan gi a greut[fii mari a rucsaculuiplin de alimente, pe care-laveam in spate. Am avut cAteva clipe de panica,cAnd schiul dinspre vale a derapat,pribugindu-mi, in adeviratul sens al cuvAntului, spre hiul ce se deschidea sub mine. Emoliile au durat doar cAteva secunde,oprindu-

3r

Dan Lucinescu PARINTELEARSENIEBOCA un sfAnt al zilelornoastre

cregtinilor de a aflamaimulte despre Dumnezeu,ql_ericij le spun ce4-g_g!!a$t_epqgtutip-dsni, ceea ce_ exprimi asp._a!_ialitate4. gi atemp oralitatgi D ivinutui. pirinteleArsenie a fost, fire nici un fel de dubiu, un sffnt in viae, p.1igStemp oral!14_gea spiritului siu, gtia desfh ld', gurarea .ca.r evenimentelor. Eram la Ministirea Sambria in anul1946, cand cei pufini €are supravieluiseriprizonieratului sovietic se intorceaupe la casele lor. Numirui celor carenu s-aumai intors niciodati erafoartemare,datoriti condigiilorneinchipuit de grele,avutela minele din siberia,,",, .hi", al acelora carelucraula minele de c[rbune de la Nitropetrovsk. sprecase, - -D"pa slujbadin prdurg oameniiseraspd^ndeau le lor, uneori chiar alituri de pirintele, cire aveatr'eburipe tot intinsul mindstirii. La un moment dat, o liranci de varsti t":di.^.ery g."nunchi-in fala pirintelui, iugAndu_lcu la_ ir crimi in ochi sd-ispuni daci sopl ei, care a c{zutprizonier, se va intoarce acase sau nu. Reicqiapirintelui a fost ferma,
33

a igq.tg1dlq-Ul11l dete-ffiini , careimplicit il aW-elit,i,"tl..Fv tralrtatea. In incercarea

oameniin varstd,ajutali de cei in putere.cei careau asistat la aceaoficiere,rpun ci niciodati vreo slujbe linutJ de pirinteleArsenienu avlt elevalia spirituali ca ceadinmunte, 1 de la chilia Pirintelui. oamenii plangeau, iar intregul munte prrea ca se aldturi aceleisfbgietbare rugiciuni. DJpa terminareaslujbei oficiateacolo de parintele-rvsenie,oJmenii au coborAtm_untele, m,ergand sprecasele lor din cAmpia Figira_ gului,cand,dintr-odati, auzird.cum secutremuri.muntie de tri^snetele ploii carese revirsa pestepimantul uscat,la fel ca sufletele aceloroameni.Ei erau^ infriiigi cu ogorul gi cu munca lor de zi cu zi, inrlfand rugi citre'oo-tti, ca ogoarele sI rodeascS. s-a dus vest-ea repe-de desprerugeciune"?ir, -.rrrte a Plrintelui, carea fost aicultatede Celie Sus. Existenla de dupa moarte are,printre multe carateristici pe carele vom aflafiecare la randuisiu,aceea a atemporaliti-

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCAun sfint al zilelor noastre

spunAndu-isi se ridice gi si in{eleagi ci el nu esteghicitor, ea trebuind si se roagede DumnezeuAtoputernicrl. Comportamentul femeii a fost cutremuritor, aruncAndu-se cu tot

in ultima vineri de lucru la chilia din munte, Pdrintele le-a zis:,,-AcumcoborAmios; ducefi-vI si vi spilali, ci s-arputqa loc. inaltul Mitropolit Bilan nu Prea sI nu mai urclm in acest

Acea chilie in munte, iubiti de Pirintele Arsenie, a fost lu-

i:,rVine,mii, gi tltucul tiu'l Acestaveni intr-adevdrs[n1tos,

seari, avdndgrij e s,a fi e aprinsfo cul in timp ul intregii nop !i, ca oamenii r," po"ta dormi, frr5-a simli ricoarea nopfii de munte. Unul din acei oameni, Dobrin Ioan din Sivistreni, acum un om in vArst5,igi aduceaaminte cum Pirintele ii atenliona si termine poveqtilede la gurafocului, avAnd nevoiede lilligte pentru a seruga. lor de pauzi, , Odati, cAndPirintele le vorbeain perioadele el ii intrebi: ,r-Cumvi separevoul ci suntemnoi acum,vorbind gi muncind in numele lui Dumn ezetJ?",Ia care aproape toli rispunseri: ,r-Suntemaici precum Domnul Iisus cu apostolii". 34

rusine. -.""Fi"."r.

credincioscareveneala Pirintele Arsenie dldea dupn posibilitili bani pentru biserici 9! pentru pomelnice. peiintele ii indruma spre un vas cu deschideremare, in care
35

Dan Lucinescu

pAnfNfuf,ARSENIE

al zilelornoastre BOCAun sfAnt

si puie ce vor si dea.Printre cei venili acolo erau gi oameni cu foarte pufine posibilitnli materiale, neavdndde murte ori bani si seintoarci acasi.La sfhrgitulfiecirei slujbe,pirintele anunla,cuglal tare-sivie la el toli cei carenu au'banisi ajungi acasd, sau Ie trebuie pentru diferite necazuri.El finea in mAni acelvas mare cu bani, iar cei necijifi treceauprin fafa luir luAndcu mAnalor cAlibani aveau nevoie. Ministirea SAmbitaeraunloc de pelerinajcareimpresiona atdtprin numirul mareal celor care-lciutau sufletegte pe Pirintele, cAtgi prin diversitatea acestora, de la bolnavi-gi bitrAnirla toati gamade fiinfe umane.Printre acegtia dominau cei tineri, in specialstudenfimea,careforma gcoalamare a sufletelorcare-lciutau pe Dumnezeu,prin haiul netigiduit al PerinteluiArsenie.Li aceagcoalrspirituali particip'aucu predileclie studenli gi studentela litere gi filoiofie, li gelle precum $t", la teologie gi mul$ ce studiau gtiinlele exacte, hzica,matematica,politehnica gi altele.U:r grup de studengi la teologie il intrebi in una din zile pe piriitefe .om si demonstrezeexistenlalui DumnezeucAndvor fi preoli? pirint-ele le-a rispuns cn tlsngi exis:tqnfq de a fi tfebu_ia se li {blgl lo_r demonstrezeexistenla lui Dumnezeu. Prezenf" r'tn,.ri pt.ot, avind hqrul lui Dumnezeu in sufl-et, domini riul gi atrige pe cei buni. Njng-e"$j.nu arevoie si judecepe un preot, pentru cd. pe el il va judeca-Dumnezeu, mult mai ierre.decAt pb d$i, ur-3"d, sI rispundf, pentru nerespectarea har,uluicipitit prin taina hirotonisiriiLa pirintele Arsenie veneau gi foarte mulg intelectuali, unii cu vArsteinaintate,dar gi sute de ![rani gi femei din satele din jur. Pe una din ele,Pirintele a intrebat-o de ce nu se duce la bisericadin satulei. Rdspunsul veneaaproapestereotip, indiferent ce femeiede la lar5 eraintrebat5:,,Apoi, vezi, Pirinte, preotul nostru mai bea,nu-i ca dumneata'iPirintele replicaprompt, spunAndu-i: dumitale,cAtgi celelalte ,rFetele
36

sf,fiepreoli a$acum vi pladin sat,trebuiesi facl copii, ca-r.e cevou5".

in preaimdpe Pirintele Arsenie Cina ceade Taini, avAndu-i gi pe bunul lui prieten, Pirintele Mladin, viitorul mitropolit al Ardealului. Masa era servitl de o preacuvioasimaici, adusi acolo de Pirintele Arsenie, care gtia cu harul siu, ci Eram imaceastimasi era,intr-un fel, o masi de despirgire. preuni cu mama gi cu soramea, datoritl cireia am avut bipe Pirintele.F+r lui Dumnezeude a-l cunoagte necuvAntarea 4u-mi dideam seamaci P[rintele Arsenieanticipa,cu harul La acea sd netirilitafuie sufeiingece mi agteptauin ctlrAqrd'
37

Dan Lucinescu

BOCAun sfint al zilelornoastre PARINTELEARSENIE

de 4-5 luni ca si-mi pot explicaaceastarePremonitorie,avut5 in preajmacolfilor Bolacenidin Figirag.

Arestareadin 1948gi plecareala Prislop Tragicacapitularenecondilionati de la 23 Augustl944, a adus RomAnieigi poporului siu dezastreatAtde mari, care nu mai pot fi regisite in decursulintregii ei istorii. Din p5cate,istoria estesubiectiv[ gi dictati cu forla de invingltori, rAmAn cu iar deformirile, omisiunilegi inexactitnlileacesteia adevirate, cu girul istorice evenimente vremii drept trecerea zigiistorici. unor aqa adela aga-zisele referitoare necesar si fac o precizare Este la poporul rus. vlruri istorice care se referi in exclusivitate malefic al in evidenld factorul scoate O analizi pertinenti conducitorilor acestuipopor, care s-a manifestatprin doa zeci de rinla silbatici de hegemonieqi de deznalionalizare dln secolulal XV-leaqipin5 in prezent.in popoare,incepAnd 5 secolede existen!5statah, respectivdin 1500,cAndexista doar principatul Moscovei gi pAni acum, statul Rus s-a extins spre est,in prima fazdpindla Urali, continuAndapoi cuin final la Marea Galbeni, unde cerireaSiberieiqi ajungAnd au fost oprifi temporai deJaponeziin\907.inl945, Rusia a declaratrizboi Japoniei,in ultima zi inainte de incetarea conflictului mondial, ripindu-le japonezilorjumitate din insula Sahalin.in urma cuceririlor statalerusegti,au dispdrut limbile popoarelorcuceritegi chiar o parte din locuitori, care au fost ucigi gi dugiin Siberia;in locul autohtonilor s-aextins populalia rus5.Un exemplucutremuritor estecel al Bucovinei de nord, ocupatl ca urmare a pactului Molotov-Ribentrop gi a cirei populalie a fost parlial ucisl prin deportirile
38 39

Dan Lucinescu

pAruNfBLs ARSENIE BOCA un sfAntal zilelornoastre

in Siberia;orasul Cernluli are astfel o populafie majoritari ruseascd, prin repopulareaforlati de citre armati qi de citre_ alli funclionari ai imperiului rus. Ceeace mi miri gi ma nelinistegte in mod deosebitestenepisareasi isnorareatotala a statelorvesteuropene p rivjtg-iq._ ti extindere ".Laid teritoriali ruseascS. Nt^cazfi"ii";;nt ."i J y"-etiqii "rt" esticea Poloniei,ocupati de r.ugiin-Jgg9, ca urmare a aceluiagipact Molotov-Ribgntrop. Anglia si Franla s,-9 q!!u f4c_g.asq njmic de aceastd tragedie,degi in momentui aceladramltic po|onjei.in din 1939, ar4belestat_e aLdat_aslguri.ri.ferftoriale pacea semnatd la aga-zisa victorie din 1945, celedoui puteri europene nu au manifestat nici o vagi intenlie de disculpare. D upi. cddereaUniunii _S, owietice,a reapir-ut-visul de liegemonie al lui Petru cel Mare, in cadrul schimbarii nume]ui ir.rRusia, degio parte din stateledin fostul imperiu rus gi-au obflnut independenfa.Si-apus cineva dintre^romAniintrebareaiU_qqs5r.fiEglise de istoricii romAni semen(ioneaz| ci in secolulXIX Principatelerorrraneau fost alternativocupat9 de-armatarusi, insumAnd38 de ani de ocupalie?Mg."tgda aplicat[ de Hli in cursul ocupaliilor teritoriile, a fost cea spusi de ministrul de externeMolotov inlg44, cAnda fost atenlionatc5-rugii vor avea probleme cu ocuparea Romaniei, locuitorii ei fiind viteji gi independenfi.RiJpunsul lui a fosi canu_vor ci nu vor avea avea probleme,datoriti probleme, datoriti experienfei cumulat{in se_ colede hegemonie, apiicand planurilebine cunoscute astfel: qe sfert srer L din t:rr populatie popuraue trece uece ,,qn ,ulr de partea partearnvrngatorulur, invingitorului, uq_4t uq_4lt timul sfert din polulit'i9--l-e jstoric din pqpn in lund'i Nic_t_g{r perioadade ocupareiusedsii i RomAnieinu JiCiii m[car un rAnd desprea-_{,_evirurile armistifiului de la 23august. MajoritatearomAnilortineri gtiu doar cI s-asemnatun irmistiliu cu rugii, carea fost benefic,terminAndu-se astfelrizboiul. Realitateaa fost,insi,cu totul altagidramaticd.Complotul format
40 stgrtil omorAm, al treilea_sfe:til deportlm in Siberia, iar ul-

armistifiu, a schimbatgeneraliirode cei ce au creataqa-zisul frontul contra rugilor pe aliniamentul mani, comandanlipe -Rosnovanu-Ia9i, Tg. Neaml- StAnca, ",gqii,-&e-npffi.prdonAnd oJtagilor si tto mai tragl nici un glon! impotriva p-ozifiilorrucu munilii a frontului resegti,s$pn-du-qg$ig'pf-o;gjziona1.e.-a 20.000de soldaligi ofileri ai armateiromAneau spectiv,Peste fost luali prizonieri, supravieluindun sfert din er,iar trupele rusegtiau inaintat firi nicio rezistenli spre sudul Moldovei gi apoi in restul Munteniei, in timp ce in noul ziar ScAnteia se iliruiau numele noilor localitafl cucerite de armataroqie ,,biruitoare". Comandantul suprem, GeneralulIon Antonescu, a fost statuluia fost preluati de ruqi. iar conduceiea aresiit, ' D-atasemnlrii armistiliului a fost de 13septembrie1944. Tgatg.punuglg_t#li au fost luate de armata rusi ca pradi de rai$6i, inclusiv navelemilitare qi civile romAnggti,impreuni cu tot parcul aviatic militar gi civil. Printre capturi a figurat qi celebrulbric gcoali,,Mirceacel BetrinI a Renumita fabricd de avioanemilitare IAR de la BraEov. labuloanelede prindere pe podeauade pAnS &pl-ifumsntage ca beton, iar intregul parc de avioanea fost luat de asemenea pradi h-une din minele plrisite din nordul Olte-triei de ritzbol.. a.tlr,care erau depozitatein lingourl pe;te 17vagoane-d-" petrolului gi a cerealelorv€ndute reprezentaucontravaloarea de statul romin Germaniei.Aceastl mare cantitatede aur a fostluatl-integral de ruqi, careau avut 9i obrlznicia de a-lacula zapemaiegalilAntonescu,in procesullui de condamnare mo-arte,cf, a distrus economia firii, in timp ce tq$i-anali;tii t cI RomAniaavea,ladataocudintre tirile '' .gqpel{ economie oi tvtondiJ.]" acestuiade cltre ii _b-alfg-c-qlte.a ca zi natioratf,prin declararea

4r

Dan Lucinescu

pARfNfglE,aRSENIE

BOCAun sfAntal zilelor noastre

nalea RomAniei azilei de 23Auqust. Mareamajoritate a popurafiei?in Romaniaera ostili atat comunismului,in numele ciiuia rusii ocupaseri cit gi ruEilor^ingeneral,cici dupi independe"t"';tii;;it !ara, de Romdnia fagede turci, lugii deveniseriperiiolul numarur unu Aspectul hilar provocat i" .o_rr.,ismul rus, in l-:lliy numele":i. cdruia ocupaserd lara in 1944,a fost numirul membrilor de partid din Roma.ri",."r" era de ordinul sutelor,, similar membrilor unui cl'b sportiv.Repursi"i;rt d;;irr,, gl;; statul-ce-ireprezenta a fost f"r-".r"ni aceeaqi, indiferent de schimbirile de nume aleace^stuia. Este demn de remarcatm min fagade strdini, pe care,i. cu prieteniesi se aciueze in a a ciror agresivitatefata de Ro ripirea provinciei voievodale Basarabia, in rgr2.Dupd aceasrziesi sreacu trupelepe teritorutut, subpretextulrdzboaielor rmAniau reugit si_i invingi pe enla in 1877,sub conducerea 31, sa piriseasci teritoriiie romAnegti. Dezastrele produse Romaniei de crtre Rusia au continurdus de ei a fost in)gI7, cdnd, mperiului Habsburgic,alituri frontul pe zeci deklometri, rtru ostagiiromAni. Cu jertfe nchide aceabres6,atacati de .zen.Zecilede mii de rugi care retrasin debandadi'prd'dAndoragele gi satelegisite i" :t#
42

i:,TH**:tr#:tffiffit:

RomAniinu au memorie scurt5,atunci cAndcei apropiafi lor sunt ucigigi prndali de ,,rusnaci", agacum ii numea poporul. La trecerea doar a20 de ani, romAniis-auizbit din nou de criminalitatearuseascd, gi U.R.S.S.-ulreocupAndBasarabia nordul Bucovinei,gi generAnd altepierderi umanegi materiale de necalculat. FalI de aceastlsuccesiune de agresivitate, crimi gi jaf, romAnii au cipitat o respingere organicefale de tot ce era rusesc, in pofida marii toleranlecareii caracterizeaz5. Aceasta s-atransformat,in timp, intr-o incompatibilitatede nerezolvat intre poporul romAngivecinul de la Rislrit, cel carene-a agresat aproapedoui secole. Previziunilelui Molotov s-aurealizat,acel sfert preconizat din rAndulpopulaliei trecAnd,,cuarme gi bagaje"alituri de ocupantulrus. Conform planului, ar fi trebuit ucis un*alt sjefi din populafie gi alt sfe--rt trimis in surghiunul siberian. finale au condus la o soluliemai ugor realizabili de eakulele cltre cqn-ducerea rgge1sgia RomAniei,care trebuia pusfl in practicl ng"{I}gi dupi consolidarea forlelor de represiunegi desfiinEarea monarhiei gi a forfei spirituale reprezentatide bisericacregtin[. Prima mi,sur[ luati in cadrul consolideriiputerii comuniste a fost ceaa decapitlrii armateiregalea RomAniei,prin la fiiiarte a mareqalulu-i condamnarea Antonescu gi a varfurilor de comandi ale acesteia, iespectivmarii genlrah romAni. Mlsura imed-iat.urm.itoare a fost lichidarea intregii armate,prin punereain disponibilit-ate a tuturor ofiferilgr, pletindu-lein avanssoldape 6luni. in locul lor au fost proarmateimilitari din cele doui divizii movatela conducerea formate de Ana Paukerin URSS,din rAndulprizonierilor de rizboi romAni,careau alesaceasticale,in locul mortii in lagirele rusegti.
43

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfdntal zilelornoastre

De multe ori Pirinteateismulcomunistnu o puteadistruge. le Arsenie spuneacelor din jur, care-liubeau cu tot sufletul lor: -,,Sinu mi plAngelicind voi muri, pentru ci astfelvi voi puteaajutamai mult decAtdin via![.Lanecaz sdmi rugali gi e-u voi facetot cepot si vd ajut'i T,asfArgitul lui Decembrielg47, urcAndpe creasti,la cabana de lAngl Colgi Bolaceni,am vrut si-l vid pe Plrintele. El era in rugiciune. Nu mi-am putut explicanici cauza in ultimele zile de ce m[ cuprinsese q]4fii tristeli sfaqietoare tristele, aseminitoare de mea plina $??"r" pe munte. Starea momentului cAndafli despremoarteaunor oamenidragi,s-a produs atunci cAnd,intrAnd in curteamlnistirii, l-am intAlitit p. Pirintele Arsenietotal schimbat.inainte de a ajungeIa ci mareacatpsel, privindu-l de la distanll, mi-am dat seama A fost prima dati cAndil vedeampe Plrintele tro$.,incepuse. Primul lucru Pe caremi l-a Arseniein rasf,monahalf,neagrf,. forlati a regeluiMihai I, datoriti comunicata fost abdicarea ciruia s-aputut menline un echilibru labil in RomAniaocupati de sovietici.Niciodati nu l-am vizutmai indoliat pe P6regerintele Arsenieca in acelemomente de dupi abdicarea lui. Am scosaparatulde fotografiatgi m-am pregltit s5-ifac o pentru Sfinlia Sa.El a intins mAinilespre fotografie,exclusiv imaginea mine, in semnde refuz al aceleiincerc[ri de a-i avea intuitiv mi se plruri a care din acelemomente de despdrfire, fi de lungi durati. Pirintele igi completi refuzul prin semne, cu ultimele cuvinte auzitede la el: ,rNu acum Dane, qApdv"a Pentru Pirintele Arsenie,aceaiarbi verde a [_iA-rba-verde!". via!5, nu a mai sositin aceastd purificirii societilii romAnegti plivind la eadin luminata Lume a implriliei Cerului. La implinlrea a patru ani de la ocupareaarmati a RomApremisele necesare niei, conducereasovietici igi realizase brutale qi inumane ale colectivizhli treceriila transformlrile ;ijr etatizirii fabricilor gi a tuturor formelor economiceexis-

Dan Lucinescu
PARINTELE ARSENIE BOCA un sfdntal zilelornoastre

tentein RomAnia. Qftimul act de mare criminalitatea fost desfhgurat in luna Mai p rln 4leq!4l!-i4_m as i in int1e4gaa cf i u n ea p rin !ar6, !9 \8, cipal5fiind indreptati spre toate centr"ele studen_fegti. Ac;iunea a fost de o anvenguri extrem de mare,or.rie.il* fiirrd ficute concomitentin t-oate centreleuniversitar",irrrro"pt", de14/15 mai 1948. in primul val au fost arestalisute de studenli, din fecare centru universitar,ca expresiea sentimentului de ,rrh ".,rmulata de mulp ani imp-otrivastudenfimii rominesti nafionalegi crestine. Din aceanoapte nefasti de 14rnai 194g, arestf,rile nu s-au ini la prima destindere-politici rii supravieluitoridin sutelede politic au fost elibera(i. ZeciIe ciriile gi lagirele comunisteau sipatesubzidurile de detentie, ntre carefruntea criminalititii rugciriilepitegti., Gherlan Aiud, ea Neagri gi de multe alte lo_ curi rimase secrete. Mormintele delinulilor eraunotate codificatde conducerile pugciriilor, firi a fi cunoscutenici dupi trecer"u p.rt" 18ani de la ciderea comunismului,privani familiile si " pe cei ' ^ carei-au iubit sdle poati aprindem*icaro lumAnare. _ Pirintele Arsenie fusesehirtuit de organelecomuniste, dar greul pentru dansul gi peniru toli roiranii se accentua odati cu infiingareanouluibrgan de represiunepolitici de tip sovietic,numit securitate. valului de arestdriefectuate in mai r94g serispandi !e=ste.4 pirintele i".rt:"gl jl Arsenie gtiind deja d'espre !ar5, Tf *" ele, inci inainte de abdicarea regelui, prin harul siu de.ciarviziune.in una din dimine;iledi'nuliimelezile alelunii mai,

Pirintele se rug5 toati noaptea,pregitindu-gi a doua zi diminealaun mic pachetcarecontinea numai obiectede cult, gi citeva lumAniri iu precum o icoani mici, o evanghelie chibrite al6turi,nepunAndin micul bagajnimic pentru corpul s5u.Pirintele gtia deja c5securigtiierauin drum spre el, ducAndu-se sdse roagein altaruldin pidure. Masina'securit5!i opriselAngi turnul clopotnilei,vaiindu-l cum serugain altarulde lemn, careerain apropiere. El nu s-aoprit din rug5ciune decAtatunci cAndsecurigtiiintrar[ defa in micul altar, anuntAnduJsi vini imediat cu ei. Pirintele le-a spussi mai aqtepte pulin, ci mai are cevade ficut. Echipa de securigti eraintimidati, dar gi infricogatl,pentru ci auzisede puterile speciale pe careacestmare cilugir le avea,aducAnd masina de teren chiar lAngi altarul din pidure. in grabl micul bagajal PerinteluiArUn cilug[r adusese seniein timp ce goferulsecurist, urcat la volan, roti cheiade contact pentru a porni motorul maginii. Spfe stupoarea tuturor, motorul se rotea,f5rd insi sd porneasc5. $oferul avea fa;a transpirati, in timp ce ceilalli doi se schimbarl la fa!5, intrAnd in panici. Pirintele le vorbi calm, spunAndu-le ci va mergecu ei firf, probleme,daci il_vo-r__li_gaminute sicdteva gi'termineo treabi. ingrijorafi, securiqtiiii ficurd semnsi se ducf,,in timp ce goferul,ajutat de ceilalli doi, incercari din nou si porneascimotorul. La un moment dat gi-audat seama ci vor rdmAnefer6 curent la baterie,renunlAndresemnali sI mai incerce. Plrintele apiru pestepulin timp, agacum spusese, urcAndu-se de buni voie in maginaal cirui motor refuzasi funcfioneze. Pdrintelele ficu semnsdporneas cd,,la carecei trei seuitar[ nelinigtifi,pentru cd gtiaucI aceasta nu goferului mai funclioneazi. Pirintele ii ficu semn s[ invArneincrezitor, o roti ugor la dreapta, ti cheia,iar cAndacesta, motorul incepu si duduie,in timp ce securigtiiintrarS. in panic5.Pirintele Arseniele spuse mustrltor ci nu ar fi avut nici
47

PARINTELEARSENIEBOCA un sfantal zilelornoastre Dan Lucinescu

in de la inceputs[ faci cetrebuia. o problemiidaci l-ar fi lasat clipeleurmitoare maginasecuritilii se indreptl spre cetatea nume' Figiragului, aflati in mijlocul oraguluicu aceiaqi mergesPre putea securitilii Singuruldrum Pecaremagina ai Simbatade Sus;i prin ceadeJos, prin satele trecea Fagera"g pentru a-l ciior locuitoriieneau in timpul liber Ia menestire predicile. pe PlrinteleArseniegi a-i asculta vedea ,. alert 9i plin de conritmul Astizi estegreu de imaginat,in pentru r,'ulsiunisociale gi in specialpolitice' ce reprezenta stAnt acel SAmblta miile de oamenidin pieaj-" Menirtirii vecu afecliunecredincioqii in via!1.Plrintele igi intAmpina lui numele pe fieciruia nili din toatepirlile prii, spunAndu-i mic gi dAndu-i tisprl.rso.ile duhovnicegtila frimAntirile ce in minte gi in suflet.Unii dintre ei seruqinaucumplit le arrea momente,reieP[rintelein acele ce le spunea cind, din ceea le mf,rturisis-Cra nu geaci le cunosteatoatepdcatele, Pe care nici la spovedanie.Acei siteni aveaumult bun simt 9i acea triire erirotivaspeciali numit5 rugine,careacum estepe,cale De fricl de a nu-l intAlnipe Pirintele cAndaveau de dispariqie. cevaiuginos pe congtiinli, se stridulau si-gi spelepicatul, rilterior cAtmai corectposibil, chiar atunci cAnd purtAndu-se ^nu-i Pirintelui intr-o vedeanimeni. Doar simpla prgzenJ_a,a anumitl zonl aduceadupi sine o reali purificaresufleteasci din jur. a popuialiei ^ pe drumul nafional Magina t"..tiita1ii inci nu ajunsese pe marginea apiruseri cAndsute de oameni Sibiu-Figerag, lor cum era dus de securitate. sa-lvadi pe Parintele goselei, bei trei securiqti?in magini intrari in panici, vlzAnd cum gtirea numirul sltenilor creqte 9i cAtde repedesetransmisese cu observari arestlrii Pirintelui. La un moment dat securigtii era sute de metri in fala lor, goseaua groazd, cum la cAteva niavea nu atitudine 6locati de o mulqimede [6rani,a ciror mrc pagnlc.

Pirintele, vizdnd panica de pe figurile securigtilor,le-a spussf, nu le fie fricl, pentru ci el ii va linigti pe localnici. Maginasecuritigiifu obligatasl seopreascila cAlivametri de acelblocaj. Securigtiiii ficuri loc Pirintelui si coboaredin maginl intrebAndu-ipe acei credinciogi,ce estecu ei acolo. Masa de oameni rispunse simultan prin zeci de voci; ci au vrut si-l vadi. Pirintele le spusecalm si stealingtili, avAnd copii de crescutgi multe alte probleme,nefiind nevoies[ fie in final el le apirat de ei, avAndu-lapdrltor pe Dumn ezeur. la casele voastre,unde aveli o mulgimede spuse:,,Duce!i-vd lucruri de ficut gi rugafi-vi lui Dumnezeu,careare griji de to!i'i Masa aceeade oameni se repezi sf,-i slrute mAna,in timp ce Pirintele se depirta cAlivametri, binecuvAntAndu-i in grup, apoi se urc[ in magini, in timp ce oamenii se ddduloc maginiisi treacl. Pirintele spuseserl la o parte,facAnd cprigtilor si ocoleasci;oseauaprincipalir pe car€s-arputea adunamulti oameni gi si foloseascidrumurile lateraledinsecuritilii intri in Flgespremunte. in celedin urm[ magina rag,oprind la sediulinfiinlat de curAnd.Pirintele fu dus intreraudejain se-cqqititii un scaun.$.gfii un birou, oferindu-i-se pe drum, cAtgi in legitura cu felul in temd cu celeintAmplate c3repirintele Arsenieliniqtisegrupul de fdrani. PestecAtva timp veni sd-lvadi proaspitul ;e{ al securit5lii din Figiraq, pe scaunuldin fala lui. Acesta ii care-l saluti, aqezAndu-se din ordin superior,insi areconvingerea spuseci el aclionase cf, Pirintele nu va fi relinut mult timp, nefiind gisite culpe in final, de totul depinzAnd, cares[ justifice o condamnare, gefiilui de la Bragov. care-lareso ori, veni unul din securigtii Dupi aproximativ ordinul de a fi relinut intr-o celuli din taseri,comunicAndu-i cSdrulcet[lii F5girag. SpremirareaPirintelui, el vizu ci una dintre aripile cet6lii era deja p5rzitide ostagiinarmaJi,urcali

Dan Lucinescu

aIzileiornoastre PARINTELEARSENIEBOCA un sfAnt

a voievodului.Ugametalicl aveao vizieti, odioasaasasinare

siu se lumini, triind clipele binecuvAntate de Dum4ezeu, aleiegirii din timp gi din spafiu.Primul gAndfu de a-Lrugape Domnul SfAntsi-i perpetuezeaceatrlirer prln desprindrea sufletului sdu de tot ce era lumesc. Sufletullui se resemnl atunci cAndinleleseci Dumnezeuii hirizise inci mqlli ani de lupti impotriva rdului, atAtal celui din suflelglgoameni1or,cAt gi a celui diavglgsc impus milioanelor de romAni de citre comunigti,batjocoritorii obrazuluiinsAngerat al lui Iisus.Atunci gi-a dat seamasufletul lui greu incercat,cI mai estemult pAndse va putea afla in nesfArgita linigte, a r-na1ii spiritualit5li. Pirintele agezl m-isula de lemn pe zidul dinspre risirit, transformAnd-o intr-un mic altar, pe care puse tot ce avea in mica boccealuati din chilia lui de la Ministirea BrAncoveanu. El aprinseo lumAnarepe un sfegnicde..lenrn, cu un chibrit din singura cutie luatl cu el in boccea.Alituri puse Asezatin genunchi cruceasfinlitifcAt gi SfAntaEvanghelie. rece,Pirintele trecu treptat in lumeamareispiripe lespedea tualitnli divine,mullumindu-i Domnului Atotputernic, penharului Siu pesteomeneasca saexistenfi. tru revirsarea in inspecJ-ie ofilerulde serviciu, insolit Dupa un timp v*g4i vizetei de gardianulde pe sectiarespectivi,ridicAndcapacul de la celulaPlrinteluiArsenie givlzAndu-lcum seruga.94nd deschiserluga celulei,imediat dupi vizionareaprin vizeti, viz:url, cU stupoare gi groazS,ci aceastaera complet go{5. lor fiinCu cAtpriveaumai mult celulagoali, cu atAtintreaga !I se tulbura. Gardianul,careproveneadin mediul lirlnesc din zonI, aveabinele gi mila iniscute in fiingasa.El fusese tulburat ci trebuiasi lie inchis un preot, careeraca un sfhnt, carese ruga tot timpul in genunchiDomnului Atotputernic. aduOghii celor doi se mireau in orbite, in timp ce sAngele nat in capul lor le transforma figura intr-un cuptor h fleceri, aproapede a lAgniprin piele. AtAt ofilerul cAtgi gardianuligi
51

50

Dan Lucinescu

pARtttttLEaRSENIE BOCAun sfAnt al zilelornoastre

scuturauintregul corP,sAsepoatetrezi din cel mai mare co$mar trf,it de eivreodlte. Cu-cAtse uitau mai atent in celuli, apirea complet goal[. Deja prin minlile cecu atAt aceasta lor doi se depinau scenariilecglemai sumbre,de arestare 9i op_erafii intregii pentru dezvlluirea de ancheti prin torturl, de facilitare a evaderii unui definut, aflat in timpul anchetei. Nevenindu-le si creadi acearealitate,amAndoiseproptiri in

era iniuntru in carne gi oase. Ofilerul cu fala congestionati,

de victorie, el seadresi dispreluitoratAtgardianuluicAtgi, in special,ofilerului de serviciu,anunfAndu-icI-viitorul lor va fi mai mult decdtsumbru, ei fiind implicali intr-o acliune de derutaregi de inducerein eroarea comandamentului securit5.!ii, in slujbaclrui serviciustriin se urmAndsl sestabileascl seafl5.Venireazgomotoasigi plini de orgoliu a conduc'erii curit5lii dldu loc la un spectacol unic. Intreagasuperioritate gi siguranli de sine a proasp5tuluicomandantde securitate, s5:-de,zu-mfli ca balonul inlepat de cevaascufit, cAndofilerul dgscrviciu, cu fala crispati de iritare, smulsecheiacelulei din mAnagadianului,deschizAnd brusc uga.fu,faga tuturor apiru celulagoali, agacum raportaseofilerul de serviciu,carei strigi iegit din fire, s5-i spuie cirui serviciu strlin aparline acel comandant. Comandantul zonei de securitateBragov, avAndgradul de colonel, sedeplasi a doua zi la Figirag, unde sedeclangase un mare scandal in mijlocul cadrelorde acolo. gi la organelesuperioarede partid Cazul respectivajunsese care coordonau intreaga zond,. Ei veniri special si vadi ,rce elucubraliipot scoate nigtecadrede partid, insuficientpregitite gi influenlatede curentemistice retrograde".O comisie compusi din medicul gefal municipiului Bragov, qefulregionalei de partid, cAt;i a celeide securitate, fu intruniti in plen pentru a rezolvamanifestirile retrograderecente.Cercetdrile intreprinse de acegtia au decursla fel ca cele anterioare, vlzAndu-l pe pirintele Arsenieprin vizeti, dar caredisplrea atunci cAndsedescuia ugacelulei. De comun acord intr-un context de pistrare total5 a secretului, s-a ajunsla o hotirAre unic5, de punerein libertate aSalugaru}*ipreotArsenieBoca.Aceasti decizieerasingura acelinexplicabileveniment. Cind a doua careputea rezolva hotlrAreade zi, o intreagi comisies-adus s[ puni in aplicare a Pirinelui Arsenie, aceasta punere in libertate constat[_ci era descuiati. Plrintele ArsenieBoca ugacelulei respective 53

52

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfental zilelornoastre

s-aintors in aceeagi zi la Ministirea SAmbita,sprerealafericire a miilor de lirani din toati lara Flgiragului 9i a altor mii de credincioqidin intreaga!ard. Aceastl victorie a pirintelui a creatinsi premizelehotlririi de distrugere a acestuia,prin toate_ eforiuril.g=;im-eJp-d.ele numirul unu al regimului coposlbile,el deveninddugmanul munist din RomAnia,reugindtemporarsi infrAngi prin inalti spiritualitatemitul invincibilitilii conceplieir,rnterialiste. sa, la fi-in1a Am reugit si aflu despre o-$€Ii9*dgglS"p,,*ege atentate oameni.Unul din aceste desprecaregtiu doar cAgiva unde Pirintele Arsenie a s-a petrecut la AAanas.tie4-.Qe;g1c-a, gi a rezistataceleitentative.L-au aruncatin lacul &"t-!.o^t$yjt o cerCernica,in condilii in caremoarteasaera considerata titudine. Revenitla locul lui cel drag,acolounde fiinla lui se infrilise cu natnra,reugis[.] aibi in permanenli pe Dumnezeu in sufletul siu. AvAnd alituri harul Lui, el vizu cu ochii intriiaga sufletuluilinloliul morlii careincearci si-i infhgoare lui fiinli. Pirintele Arsenie nu numai ci ng era speria! de moarte, spre impiritia Cerurilor seva face dar gtia ci agsap!4"!,f-gpSfe numai atunCilandO"-".lreu atotpuiernicva hotlri. in noit-econdilii create,de a fi vAnat." rSlbati.iunile care cad sub glonpl vAnltorului, Pirintele Arsenie imbrici haina morlii fap de lumea in mijlocul cireia se ndscuse, dep5gindcu sufletul vicisitudinele viefii de muritor. Intreagalui via![ aparlinealui Dumnezeu. asupra O tristele generaliseabf,tuse lirii, in carearestirile gi starea determinAnd permanenti de tensiunese accentuau, ai Pirintelui Arsenie,si c,adiin pe bielii !5rani, fiii sufletegti genuchiin fala icoanelorgi si spuni cu vocetare ci,, a venit apocalipsa". Mitropolitul Bilan il iubea pe Pirintele Arsenie, prefuindul la realalui valoare,dar presiunileimpotriva acestuia

creSteau timpului. odat6cu treceea IntAmplirile cu Pirintele Arsenie de Ia arestarea sa la F5girag, nu numai cI nu se uitallr ci cipitau noi dimensiuni e5-tr.9m cu fiecarezi ce trecea.Organelede de periculoase, partid nu puteautrececu vederea infrAngerea suferiti pe linia lor de materialismexacerbat. Problemalui depigisede mult limit[rile provinciei,fiind preluati de celemai de temut formaliuni ale ministerului de interne. --Feiiomenul religiosdin RomAnianu fu ripus de prigoana arestirilor si a torturilor din perioadaanchetelor, ce sltccearestare, creAndu-se uneori impresiaci acestfenodau orice men prolifereazd., cuprinzAndmedii socialecareerauindiferente sub aspectreligios,inainteadeclangirii aceloracte de teroare. In cele din urmi s-a luat o.hotirAre in cadrul conducerii ministeruluide interne, resp ectiv a departamentulgi de $ecuritilii Statului, de care aparlineau toate regional_ele securitate,care recun-o,gte.aindirsct puterea de necontes.tat a incluzind nu numai pe ortodocgi,ci gi pe b[sericii cregtine, catolici gi pe greco-catolici, indiferent de desfiintarea acestora din urm5. Aceasti hgtlrAre se referealqpf_ltr$Ie" ug.gi e, aparli n And securit ilii St atuD i rectii de_Jgpj i- a-gtjfg_l_rgigA5 lui gi vizAndi+"principal creqtinismul. Mutarea la Prislop a PirinteluiArsenie, in 25 noiembrielg4S

Ordinul de pirisire a Mdnistirii Sdmbita se inscria pe linia acliunii de distrugere fizicda Pirintelui Arsenie Boca, care era ganditi pe o perioadi lungI, in care se sconta cedareaorganismuluisiu, supusunor indelungateprivafiuni, in final solulia extremi de asasinare, existAnd in cazulin care

Dan Lucinescu

PARINTELE ARSENIE BOCA UNSfANt AIZiICIOT NOAStTC

moarteanu ar fi survenitde la sine. Ordinul de plecarela Prislop era dat de Mitropolitul Bein inlan, care,la rAndul lui, era pe muchia de supravieluire alta sa funclie eclesiasti;i de existen!5. in sine,dacl nu s-ar fi supusordinelor date de partidul comunist,careconducea direct, atAtministerul de interne, cAt gi, in special,departamentul Securit5liiStatului. Estede la sine de inlelesde ce,imediat dupipvenimentele din 1989, P.C.R.(ale conduceriiconiitetului cendosarele timp de 50 de ani,in cadrul tral) au fost declarate inaccesibile primei formalii statalecondusi de Ion Iliescu,carefaptic era continuatoarea vechiului regim comunist, rebotezatdemocrat. in acea vreme Ministirea Prislop figuranumai scriptic,in realitateeanemaiputAndfi consideratinici la mirimea unui schit. Totul acolo era in paragind,de la cl5direabisericii la intregul persoconstrucliile adiacente, de stricti necesitate. nal monahalal aceleiaqeziribisericegti pirisite eraconstituit din trei cilugiri, care triiau din plin drama creatdde comunismul rusescinstalatprin forfa tancurilor gi cu bunlvoinla pregedintelui Rooseveltal SUA, din timpul celui de al doilea rdzboimondial, carea ajutat URSS-ul si cuceresciaproape toatl Europa. Cei trei cilugiri triiau dramaBisericii Ortodoxe din Transilvania.AtAt conducitorii imperiului Habsburgic, cAt gi alte populalii iredentistedin Transilvania, flcuserl eforturi disperatede deznalionalizare a romAnilor,carefuseseristipAnii acelei regiuni. Domnitorii Jirii RomAnegti,congtienli de aceadrami din Transilvania,au cumpirat de la austriecilara Almagului gi pe ceaa Figiragului, singurelein carenobilii romAni nu ajunseserd gerbi.ConstantinBrAncoveanu a ctitorit binecuvdntata mindstire de Ia SAmbita. Acegtiocupanli ajunseser[ la concluziac[ piedicadeznali56

onalizirii esteBisericaOrtodoxS,cu ministirile gi bisericile p9 carein jurul anului 1700le-audistrusin intregime,prin .et, bombardamentele comandate de un generalaustrilc,numi, rul lor ridicAndu-se la 70. Tot atunci s-a consideratci este momentul prielnic pentru rupereacregtinilorortodocgidin Transilvania de influenla domnitorilor munteni, lesAndu-le intregul _cult ortodox, cu singuramodificare ca acegticregtini s[ fie sub influenfa gi conducerea Romei Papale. Dumnezeua aplrat aceastipopulalie cu suflet de veritabili cregtini, carea cdpitat pentru prima datl dreptul la studii gratuitela Roma,la Propaganda Fide gila alteinstitulii de culturi, avAnd ca rezultat nasterea$colii Ardelene si renagterea congtiintei nafionalein Transilvania. Dupi aproximativtrei secole,comunigtii au desfiinpt bisericaromAni numiti greco-catolici., pe enoriagisi revini la suzeranitateipatriarhiei de _obligAnd la Bucuresti,careerasubordonati statului devenitcomunist. - _C"itrei cllugiri de la Prislop fuseseri greco-catolicigi obligaliprin celemai sadice metodesf,treacf la ortodoxie,in timp ce sute de preoli gi episcopigreco-catolici au murit in credinp lui Iisus,in inchisoarea de la Sighet. Mutarea Pirintelui Arsenie la Prislop era in realitateo trimitere in surghiun,unde in condiflile de atunci ar fi murit de frig, de boli gi de subnutrifie,neexistAnd nici un enoriag care si vinf, la o fostd ministire, in curs de pribugire totale. Era firesc si se fi intrebat ierarhii care l-au mutat acolo pe Pirintele Arsenie,cum va putea acestasd supravieluisc1 I totalSde asistenli medicali, :ie,unde isihagtiimai erau toLa Prislop nu aveacine siri in ;olatezone din !ari, sub aspectul reliefului, legitura cu Muntenia putAnd fi efectuati numai prin silbatica vale a Jiului, a cdrui lpi izvorlgte din cei mai severimunli granitici ai lanlului Carpatic, munlii Retezat,al

s7

Dan Lucinescu

pAruNtgt g ARSENIEBOCA un sfAntal zilelor noastre

atingeinillimea de 2 509 metri. La nordul cerorvArf,Pelaga, acestuisevermunte granitic seafl[ Jara Hafegului,incircatd de eroicul inceput al poporului romAn,unde s-audestigurat sub conducerea legendaruluirege rizboaiele daco-romane, dac Decebal.lmediat pe parteanordici a munfilor Retezat, in se afl[ celebrabiserici Orlea, cAtgi toatevestigiiledacice, Am fost de mulfrunte cu cetilile dacicede la Sarmisegetusa. in zona te ori in Jara Hafegului,venind din Devagi ajurlgAnd mic, numit de localnici submontani cu trenul cu ecartament decovil.M-am mirat de ce nu l-a surghiunitCarol al Il-lea pe Ion Antonescula Prisop,ci la minlstirea Bistrifa, maregalul greu, pentru cI in Jara Halegului sunt locuri la carese ajurrge Prislop.Planurilediaboliceale printre ele fiind gi Menastirea iecurigtilor s-au transformat in proliferareacregtinismului, acel loc piriginit de la Prislop,devenind o noui Ministire fericili asaltat[ de un numir inzecit de credincioqi, SAmbata, Arsenie.MAna si-l regiseascipe sfAntullor in via![, Pdrintele lui Dumn ezetra coborAt asuPraaceleiageziri minlstireqti pirisite, odati cu venirea Pirintelui Arsenie acolo. Este inlredibil ce poatefacemAnaomului, atunci cAndesteinaripat ceamai interesantlestetransde harul lui Dumnezeu.Partea formareaMinistirii Prislop in cel mai important loc de pelerinaj din;ari, prin existenlaacolo a mormAntului celeimai mari personalitagmonahale,de la Daniil Sihastruincoace. Tofi preolii monahi care-lcunoscuseripe Pirintele Arsenie, congtienli de ceeace el reprezinti, au venit sil vad[ la Prislop,unde situaliaeraradicalschimbatirprin harul deosebit al icestuia. Printre ei seaflagi fostul colegde laAcademia Teologici de la Sibiu, pe atunci preotul Dumitru Popescu, viitorul Arhimandrit Serafim Popescudupn votul monahal, devenitstare!la Minlstirea SAmbita,intre anii 1949-1955. in 14septembrie1949aavutloc la Minlstirea Prislop,tunLeonida dereain monahism a doul personalitSlieclesiastg
58

Plimideali devenitulterior mitropolitul ArdealuluiAntonie fiind Pllmideall, careinjurul anului 2000 seimbolndvi grav, obligatsi steain scauncu rotile, trecind in rAnduldreplilor dupi doar cAlivaani. Fiind prin Sibiu, in aceaperioadi, am avut bucuria sI stau de vorb[ aproapeo or5, cu aceamare personalitate, arhiereulAntonie Phmideah, un exemplude in tot ce fbcea. modestiegi de sobrietate Al doilea preot carea fost tuns in monahismla Prislop a fost StelianManolache,care a primit numele de Dometie. Cu ocaziaaceluieveniment,Pirintele Arsenie ii spusenoutu o sd ajungi un om lui monah Antonie Pl5m[deali; ,,M6., terminase teologia.Acede-abia mare!",degipe atunciacesta lagilucru i l-a spusPirintelui Mladin, cAndincl era student gi se amuza slrind peste cliile de fin: ,rMi, atunci cind vei purta cArjade mitropolit, s[-!i mai aduci aminte gi de noi", iar nu pesteprea mult timp devenilntr-adevir mitropolitul Ardealului. Minlstirea Prislop estesituata,la fel ca toate ministirile mari de pe teritoriul 1irii, intr-un loc deosebit, din punctul de vedereal naturii in mijlocul clreia se afli. Degi situati la in buni parte cu maredistanli una de alta,Prislopulseam[nf, minlstirea de maici Viratec, de la poalelemunlilor Neamfului, descrigi cu mult farmec de Calistrat Hogag. CunoscAnd bine ambele minlstiri, am incercat sI aflu ce sti labaza farmecului dat de triirea in acelelocuri, situateIa peste500 de kilomeri distan!5una fali de cealalt[.Mi-am pus lntrebarea daci estesaunu un factor subiectivcare-midetermini aceastl starede bine deosebit,in celedoui locuri menfionate.Un estefarmeculdat de Dumnezeu, factorbeneficde necontesat maicilor carenu mai aparlin viefii cunoscutede noi. Orele in gir de rugiciune in plini noapte,cAtgi intr-o buni parte din climatbenefic,asemindtorceluitriit in mijlocul zi, creazdun unui grup mare de credinciogi,ale ciror rugiciuni se insu-

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfint al zilelornoastre

ottt"tt asuPra organismul]ti benefi.ce de Dumne zev, ctJefecte gi asuprasufletului respectiv. Mlnistirea Prislop face pa1reverberafiilespirituale ie din locurile la care Je insumeazf, triit au care oameni ale milioanelor de 9i au murit eroic pe acelemeleaguri.Degiminf,stireanu estesituatl'in munte, ci in zona subirontani, aerul estede marepuritate,iar serile9i diminelile au rlceala zonelor montane,chiar in timpul verii. Cimitirul estein afaraministirii, la o coti mai inalti, de unde o noti de severitate incep pidurile de brad,totul in jur avAnd dup[ mii de ani pistrAnd abrupte, pante dati de relieful cu

tina gi de distrugerede la ridicini a moralei cregtine. Dragostea adusdde Iisus in lume, a fost inlocuiti de marxi_sm-leninismul rusesc, promulgAndcu spuml la guri legea de bazi marxisti: ,,urigi,urAgi cu toat[ putereavoastri de oameni, dugmanii de clasi gi pe toli dugmanii poporului'lMoralamarxisti trebuia si inlocuiasci radicalmorala cregtin5,al cirei elementde bazi eraiubireaaproapelui. Efrtrebuiainlocuit5 cu delaliunea,obligAndpe fiecares[ divulge orice act ostil regimului comunist,preconizAnd aberanta legislaliede a divulgape propriul copil, pe so!,pe prieten saupe strlin. in acestsensa_fost promulgatl legeaal cirei nume era:,romisiune de denunt",iar incilcareaacesteia atrigeadupi sinecondamniri cu inchisoare pAnI la 7 ani. eei 50 de ani de regim comunistau avut ca efectdistruger;qmoralei gi implicit degradarea adusila cregtine sufleteasc[, celmai coborAtnivel. Ceeace invechiul regim s-anumit prietenie,aceasta a dispirut total, fiecarepdzindu-sede celilat, cre6ndo panici 9i o neincredere generalizat[. In aceste condilii PS.rinteleArsenie era condamnat la moarte de acestregim criminal, la fel ca cei aproximativun milion de cet5leni, delinuli in diverse locuri, precumla canal qi ln toati suita groaznicl de inchisori. Qintre acegtia au supravieluit foarte pufini, rdmAnAnd cu multe tare, carein final le-au scurtat viafa. Acea schimbareprodusi la Ministirea Prislopconstituiapreludiul tragediei prin careurma si treaci P1rinteleArsenie.El vedeacu spiritul greul ce se apropiade el, intirindu-se prin rugiciuni prelungite.El gtia ci trebuie si treacl prin focul purificator al suferinlelor din viitoarele detenlii. De abia se incheiaseanul 1950cind, in iurul datei de 15 Ianuarie,sosila Ministirea Prislopmaginade teren a securitiJii, aparlinand inilial imensului lot de jeep-uri, dat de americaoi Rusiei,in cadrul legii Leasand Land. Aceasti lege de

60

6r

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfdntal zilelornoastre

Statului.

soartamareluilor duhovnic.Magina demari cu vitezi mare, alevreunei pentru a evitaprobabil anumiteactenecontrolate maici.

cu pistolul lAngnel, veni un plutonier care-ispuseP5.rintelui si coboare, ducindu-l intr-un hol, unde i seordoni sI scoatl tot ce avea gi gireturilede la bocanci. la el, inclusivcureaua Rsgimul de detenlie de la sefiile regionaleale securitdlii gra cel mai sever,fiind supravegheat direct de conducerea superioari a celuimai dur 9i firn scrupuleorgande represiune. Delinulii din aceste locuri, la fel ca cei din cadrul clidirii ministerului de interne, erau obligafi si poarte ochelarinegri, prin carenu pitrundea nici ceamai mici razd, delumini. Acestmod de tratarea delinulilor ficea parte dintr-un amp-lu glstem cleorigine asiatic5,de distrugere a sistemului nervos atdgJinu!i!-o""r. Ei eraudugiin subteranele sediilor respective, intr-o stare de gog intrelinuti permanentprin celemai sadice metode,pentru cedarea nenroasi qi fizigi a celui aflat in fazade ancheti. Tratamentul celor arestali Ei delinuli de securitateastatului era similar crl,ffiatarea a pieselor t^e;Iel$e care erau distrusesi aruncate la degeuri, daci nu coryec.-!4Ie,

comi. E:gg!Ug^lUl-{_e*c"gp_ al acestoraera consideratun suc{.e_ cg,q du-se numirul r p oporului . rrdugmanilo _micgorAn Au fo st cazur i cAnd,datoriti c_o."+ glli{rjg i d e! i nuf i 1or,acegt i a ng p_uteau sd dea nume reale,inventAndculpabili imaginari. LJneori, pgnt{u a seipa cu viali din torturile respective, lipau cI spun adevirul. ln acelemomente de semidecu disperare men!5,victima imaginaun depozit de arme, de instalalii de comunicaresecreti gi altele. Urrul din cilugnrii de la fostul schitSihla,imi povestea cum
62

63

Dan Lucinescu

BOCAun sfAnt PARINTELEARSENIE aIzilelornoastre

a aiunsgridina din jurul clopotnilei si semenecu gropile de fundaliipentru viitoare clidiri, ca dup5. un crunt bombardarnent aerian.In una din zilelede mareteroareimpotriva preperioadede teroarecomunisti olilor de la ministiri, din acea cilugf,rul respectivfu aruncatintr-un dintre anii 19501960, Suceava, cu lanluri la mAini gi Jeepal regionaleide securitate din zona de ia picioare.Bietul ciluglr nu gtia ci securitatea la o percheziliedomiciliarl nigtescrinord a Moldovei gdsise sori vechi,probabil din tippul ultimuluir6zboi, in careerau le menlionateun numir de arme militare,pe car6un sergent ca si munte, ascunsese lAngeo clopotni!1 dintr-un schit de treacl imbricat civil, de trupele rusegti,careluau prizonieri pe toli cei in uniformi saucu armela ei.Ajuns la sediulsecuritifii, cdlugirul fu dus direct in camerade ancheti, carede penfapt eraloc specialde torturd, dotat cu tot ce eranecesar tru aceasta. Norocul mareal cdlugirului a fost dat de sisternul lui nervos extrem de robust gi de o inteligenli deosebiti.El aflasede mulg preoli gi ciluglri ucigi in ancheti, dAndu-gi timp, pentru ca in final si-gi conseama ci trebuiasi cAgtige vingi torfionarii, ci nu au ce scoatede la el. Slt[ugul gef era o namili inalti gi plini de grisime, care speraca prin acliunile lui criminale si fie promovat din gramajor.Acestail lu5 cu o mAnI de pe scaunul dul lui de sergent pe carefusesepus gi incepu sil izbeascide pereli gi de poboaiti, armamentulci te fac bucl!i", dea,urlAndu-i:,rScoate, incepAndsi-l loveasclcu pumnii gi cu cizmele.Cilugirul gi-a mult pAnesIfie omorAt,urmAndsi ci nu va rezista dat seama ia de la schit pe alt cIlug5r,ca sf,-lucidi gi pe acelain chinuri. Atunci a inceput snlipe cu voce baritonali, si se opreasci din lovituri, ci le di armamentul. In scurt timp biroul fu umplut care-ispusesi se de subofileri imbricali civil gi de un ofi1er, spelela chiuveti de singele de pe fafn gi sI dea declarafie. Cilug[rul scriselapidar cI in curteaclopotnifei esteingro64

patarmament,dar el nu poategti exactlocul, dar cu siguranlI acesta va fi glsit daci sesapi.A doua zi un pluton din cadrul trupelor MAI, cu hArlefegi lopefi, pleci gribit si aducl acea importanti capturd.Intre timp cilugirul fu dus intr-o celuli, unde i-au dat apl gi o bucatl de pAine.Plutonul acelaajunse repedela schitul Sihla, asaltAnd la propriu clopotnifa construiti din lemrg dind podelelela o parte gi gisind in final nigte ilari din cAnepi, agigalide nigte sfori. Cu convingerea ci vor gisi armamentul, ei sipari o bucati mare din gridina clopotnifei,pAni sehse seara. Obosili gi plini de nervi sq intoarserl la Suceava, unde reincepurl anchetacilugirului, carerepetaci armamentulesteingropatin grldina clopotnigei,ffuia gti unde anume.Operaliunea aceasta a fost sesizati de ministerul de interne unde se gtia cI acelecadredin provincie sunt compusedin lncepitori, carein afari de a bate gi d.g-a-ueide oameni, nu gtiau mare lucru. fp lrimis un ofiqer guperior,careera departede a fi un inger, dar aveao mulgime de probleme mai importante decAtniste armament ascuns in pImAnt, care cu siguran![ nu mai era funclional. E_I dadu ordin sI-i fie aduscilugirul, caresosiponosit giplin de sAnge uscatpe sutanalui, caresemina cu orice, dar numai a haini cilugireasci nu. Ofilerul ii spusesi ia loc pe un scaun,proptindu-gi ochii severipe cilugirul mai mult buimac decAtcongtient,al cirui dosarera gol, cu puline date de starecivih. El ii spuseel nu vrea decAtadevirul gi-i ceru si spunl rapid tot ce gtie. Calugirul respiri ugurat,uitAnd-secu o privire inteligenti Ia cel din fagalui, spunAndu-i ci fuseseluat din clopotn_ila, unde nigte ismene la uscat puses_e gi s-a treziflegat de mAini gi de picioare. DupI cel-au dat jos din magin[ au inceput s5-lbat[ ca sI le spuni unde esteingropatarmamentul.El a minlit de frica morfii, dAndu-giseamaci trebuie si vorbeasci orice, venindu-iin minte si spuni ci armamentulestein pImAnt.

Dan Lucinescu

BOCAun sfental zilelornoastre PARINTELEARSENIE

Ofi;erul dadu ordin sI fie spilat de urmele torturii, dupa care cilugirul fu scosafari pe poarta securit[lii, dAndu-i o sumi miniml de bani, casi poati ajungela schitullui, atenfionAndu-lsi nu scoati o vorbi desprece s-aintAmplat. QlzuI Pdrintelui Ars enie erain atentiacon ducerii Mini stea rului de interne,depigind cu mult posibilitSlilede rezolvare celor de acolo,nefiind vorba de faptepalpabile,a ciror culpl chiar agaabuzivecum si poati fi incadrati in legileexistente, lui la securitatea erauin acea vreme.Incarcerarea din Bragov constituiade fapt o metodi de intimidare si de descumpaqiminimum posibil, de re in activitatea lui spiritual5,realizAnd aJ desprindede marealui masi de credinciogigi de tineretul al cirui lider spiritual erade fapt. Pirintele eraaduszilnic, cu ochelarinegri la ochi, in una din celulelede ancheti, lisAndu-l ore intregi ftri si vadi pe nimeni. Anchetatorii-gefi se diferenliau de bltiugi, prin faptul ci aveauun minimum de studii, degi ln prima faz\. au fost primili gi oameni f5r[ studii sau meserie,careprin firea.gi*regFtul ler erau utili pAni intr-un anumit punct. Ofilerii au fost instruili inilial la sediulMinisterului de interne de cadre NKVD, c.udiverse specialitlEi in ancheti, pe baza studiilor de psihanalizi gi in intocmite in multitudinea de laboratoare multe alte specialitifi, rispindite in pldurile de mesteacin din jurul Moscovei. Eglg4.ft_!a cumulat[ de chinezjjn -miile de ani de conducerea marelui lor imperiu a fost preluati gi adaptatl in acesteinstitute, pgntru necesitilile N^KVD-ului gi transmise. securitigilor infiinlate de ei in toate lirile de sub cortina de fier, aparlinAndagaziselorzone de influenli, convenite intre Churchill qi Stalin. Este de la sine inlells cI in fazaei de inceput, securitatea foloseacadreinstruite in grabi. U, na din metodelede a determina pe delinuli sl fie maleabili solicitirilor anchetatorilor era creareaunei atmosferede continui tensiune,in care do66

mina imprevizibilul. Aceastaincepeacu celula de detenfie, care nu aveaniciun geam ci doar pereli de beton luminali puternic de un bec de mare vataj, care nu se stingeaniciodati. La crearea acesteitensiuni psihice gi nervoasecontridin celuli spre diversecamerede anchet5, b,uiadeplasarea la distanle mari, Parcursede delinuli in in-lg-q$qllat plasate 'fotali dati de ochelariinegri purtali permanent obscuritate, la iegirea psihicl creati de acelecondilii era din celull. Starea similarl unui zbor intr-o noaptede picurl, atunci cind indicatoarele de zbor sunt defecte. Asupra definutului se crea o evenimensfa-rede mare anxietate,referitoarela desfigurarea telor legatede el. Delinutului i seputeaintAmplaorice,de la cu celemai la drogarea aruncarea in gol de la un etajsuperior, "variate metode, coexistAndin psihiculdqirutului gi posibilitateaimpuqcirii in ceafl, specifici NKVD-ului gi multe alte respective. acliuni de distrugerea persoanei Pirintele Arsenie era consideratunul din celemai dificile cazuride ancheti, elfind imun la toate metodeleenunfate, cazuri datoriti unei inalte spiritualitifi, careare in asemenea in interolul de proteclie total6, similari unei cugti Faraday, riorul cf,reiapoli rezistala celemai inalte tensiuni electrice, po4tefi inde ordinul zecilorde mii de vol$.{gga$Lirealitate leleasf,+$pai de cei care cred iqmarea spiritqalitate divini, il proteBragov, carein acelemomente de arestla securitatea jau total, ficAndu-l imun la orice acfiune umani distruitivi. superioar1 a securitlfi statului eracongtienti Conducerea cI nici una din metodele utilizate de ea in anchetenu avea nici un efect asupraaceleimari personalitili monahale,dar trebuia si mimeze cl igi fac datoria gi ci nu accepti existen!a ,runor agazise forfe spirituale",pe care doctrinarii marxigti-leninigti nu le recunosc.Dupi scurgereaa cAtorvazile de detenlie in celuli, fari a fi scosla nici un fel de ancheti, Pirintele Arsenie fu condus prin intunericul dat de ochelarii
67

Dan Lucinescu

PARINTELE ARSENIE BOCA un sfAntal zilelor noastre

ce-i fuseseri pugi pe ochi, in una din multiplele camerede anchetl, fdriafi deranjatde cineva.El eraconqtientde situacare49 centrali a securitSlij, lia in qareestepusl conducerea izolarea fiind lui, singura posibilitate gti" ." sl faci in cazul de maselede credinciogi. acestuia Era firesc ca nu toate cadreledin securitatesi gtie acest dorea lucru, iar fiecaredebutantin acelorgan de represiune, cei din nul gtia mai bine. U. ce ceea sI fie promovat, folosind ."r" .i"., folosili la-torturi,intrl din intAmplarein camerade ancheti in carestitea de mult timp pirintele Arsenie,coqsiderAndci sosisemomentul sI arategefilorce era el in stare, lovindu-l cu mAnadreaptl, cAtputu de tare,unde putu nimeri.

nurnitl,,dinte pentru dinte, ochi pentru ochi'1-Regi*y_l gopunist aveacavectorde aplill-ng crima gi rizbunareape orice cale.S_Igganul,,no-i de -minerii 49 gan{im-_AptigJg_i _muncim, aduqiin Piaga UniveisitAflide dqmnul fost tevariq Iliescu,se prin pedepsirea generalizase sub diverseforme, a intelectualilor carerespinseserl pe noii conducitori. Am cunoscut o doamnl, depSgind vArstatinerefii, fosti profesoar[de limbi striine, caJ-e a fneut igrprudenla de a nu agrqa noii ocupanfi.Ea a fost obligati si faci oficiul de femeie ' de serviciula wc-ul de la Universitate. in cadrul acestei atitudini de pedepsirea dugmanilorpoin porului, ag hotdrAt q? .4e.3. o dispozilie guvg{namgntgla, afaralegilor de drept bxiitente, care si poatl condamnapgr gggs*u[dezkabil,la inchisoare administrativi, Pe un anumit numlr de luni, careputea si ajungi de ordinul zecilor.Astfel lor oameni de vArstdinaintatl, chiar au fost luali din casele gi peste 80 de ani gi condamnaliadministrativcu munci la Canal. in aceastl categorieau intrat toli cei careau {e.tiry!fgggltii in timpul regimului,,burghezo-mostaL-liadmi.4lstrative de '... :*-3''-'.. i la fel caprimarii de gieresc". ftTi fogtii prefecli Eisubprefecfi, rizboiuora$esaumunicipii, dinaniilgz} pini la inceperea lui, au*fost condamnali administrativ, i-ndifere-nt de v6rstele ale majoritl(ii acestora. inqiU[ate Categoriademnitarilor din

administrativi. acteloroficialede condamnare

ol politicd,a iisi-ffiOqtot*rbeli.a,indiferent ae ap#te" e;1d1

nici micar legeatalionului, va oricdrei logici, nerespectdnd
68

avut cel mai dur regim de extermiqare in cadrul inchisorii de tJsigtret, deipre ai"e cirei victime s-ascrisqi s-a discutatpuziselor,memorialede la Sighet'iAcestea au blic, in cadrul aga incetat atunci cAnd fundatia striini finantatoaresi-a inchis porfile. Am menlionaf acestlucru pentru a nu llsa impresia ci guJemarjfe de stinga post revolulionare ar fi ficut aceste actedeosebite. Viala delinufilor de la canalera extrem de greapentru cei
S'--J*eww *o"*-J+ 1 t "

Dan Lucinescu

PAITINTELEARSENIE BOCA un sfdntal zilelornoastre

o muncemanuali,pentru cl normelede sice nu avuseseri p4t eraude mulp metri cubi de pamAntpe'zi,iar hranaziiniEste normelorrespective. de indepliniiea .e .r" condiqionati de la sine inleles ci uiei unu-ldin aceioctogenarinu puteau chiarmai mult, nePrlmetri cubide pimAntpe zr.sau sipa 3-.4 pentru cei scogila muncl, mind in aceastisitualii mAncarea Ei primeaumasa cu care,de bine de riu, seputeasupravielui. de definutpolitic carestl1n celule,a cirei valoarecaloricf,se specila caqexie, ce ducea ridicala 500-600caloriipe zi, ceea fici celor a ciror subnutrilie determinl moa1tea. Supravieluitorii regimului de exterminarede la gantierele,,Canalului Dun[re-Marea Neagri" au fos tineri saula maturitate,careet Existadesigur9i un cabinet la fel ce re, construit din lemn., condamnalipoli-tic,dar care nu medici folosili erau nu.mai aveaula dispozilie necesartrlde medicamente. Acesta era la frecventatde deqinuliiin vdrsti, careerauscutili de iegirea Fogpicioare. lucru, infazain carenu se mai puteauline pe tii politicieni din regimul antebelic,carenu fuseseri trimigi h Sighet, au murit in mare parte la canal,find de multe ori obieitul ilaritifii gardienilor, datoriti fazei de senilitate in careajunseseri,.J.tr-"re a regimului de acolo. AcestorbitrAni li se ficeau farsepusela calede paznici,careseamuzau povesde cum aritau minigtrii din vechiul regim. -ein.ev-a.imi tea cum un ga:dian il intreba Pe un fost ministru, in vArstl 80-de ani, daci vrea sf, se duci la cabinetul de boli 4.gp-e.t,-u interne; bietul bitran le rispundea c[ el estede la externe-4i alte glume penibile, pe seamacelor care erau gata si-qi dea sufletul acolo. - Pirintele Arsenie fu dus cu un jeep, de la securitateaBragov,lalaglrul de delinuli de la OcneleMari, und,etrebuiasi soseasci-hotirAreacondamnirii administrative de 9 luni, cu

muncd la Canll. intreagaregionalS de securitate., care-l c:unoqtea pe Pirintele, ca urmarea indelungatuluifilaj a intregii lui activitili incd de la Ministirea SArnbita,respiri-uguraii c[ scipi de el.

puteauneori sdconstituieun mare disconfort.

indelungatlntr-un anumit loc, cunoscutsub complexanotiune de ,,acastr".

caloriii zilnic. inci din perioadastudenfieide la Sibiu, Pirintele minca
7l

Dan Lucinescu

BOCAun sfAnt al zilelornoastre PARINTELEARSENIE

qi alt foarte p uli n, t:o_{"c_9yiJ$! referitorla stadir le prezentate rintelui Arsenie,explici iSrtera tre el gi elementelede rePresir in impirilia Cerului. de zlIe,pAn[ la trecerea la Braqovla OcneleMari nu s-afide Firintelui Celltoria lui fizice.Parcut in condi$ii de menajamemnta Persoanei celor citeva sute de kilometri, intr-o maqini de tecurgerea ren?estulde veche,fhri a-l intrebanimeni de mult timp dacl ii estesete,foame saufrig, ar fi creatgravesuferinfeoriclrui de m-ultneom obiqnuit,dar nu Pirintelui, caresubordoriase Arsenie cesitltiie corpului marii lui forle spirituale.Pi-tintele detinuli .nnogi"" demult,prin spirit, chinul zecilorde mii de din inchisori gi lagire, mullumind prin rugiciuni Dumnezeului Atotputernic ci i-a dat posibilitateas[ sesmeresaci 9i si sepurific? in focul sfbntal suferinlei.Qrtgi." Pe careo ducea uco* erahirizit[ sufletuluisdu,carethnjeaspremareapurificare spirituali, numitl de Iisus MAntuire. Ajuns la Ocnele Mari, Pirintele pricepude ce a fost adus mii de oameni,avAnd acoloprin voinla Celui de Sus.CAteva in jur iArma ghimpatn 9i foigoarein virful cirora stiteau soldaiii inarm"fi securit[fii, aveaunevoie,in grell prin care "i sIu duhormicesc.Este greu de prezentat treceau,de harul scriptic felul in cares-arevirsat mila Domnului asuprade!iavAnd nugilor din laglrul Ocnele Mari, majoritateaacesto-ra pedepsemaril Unii din ei fuseser[ trimigi acolo din Aiud, din armade peste25 deani,mulli Proveneau avAnd pedepse ti, ofi1ericire fuseleri epurali gi careaveauo atitudine durl fali de conducerilepugciriilor. Munca de exterminarede la minele Ocnele Mari dldea la certitudine celor din Minsterul de interne, care veghqau' definufilor politici, ci puteausclpa de aceifoqti distrugerea ofi1erirecalcitranlidin armataregali, foarte repede.
72

Delinufii din acellagir contrastauputernic cu cei de la-caei provenind foartemari pe carele aveau., 4al,prin pedepsele din inchisorile celor sortili si nu mai iasi -dinele,preculp ,r{u moarteaunor mari personaftgatulAio4 caredeterminase litl1i intelectualegi spirituale. Qitualiagrea de la canal,carenu poate fi contestati de nij.i".sd-ulu, ln special cea m eni, apirea p alide plilt. -q-f Uzi-m-e-,a. delqqeleb;aZarcd., parte din temnila Aiud, cu regimul de fhre regineride citre conducereapugciriei eJ1tgru14;am.afigat respective. Bunul Dumnezeua lucrat prin oameni,oferinduJe sprijinul divin celor venili din Aiud la Ocnele Mari, prin persoana binecuvAntatia Pirintelui Arsenie. Pentru a comPensa munca grea din subteran, escavdndmetale care confineau noxe foirte grave,aveaudupl iegireala suprafali regimul de lag[r, care se diferenlia total de cel celular.Dupn iegireadin congut, delinulii erau liberi sI circule prin lagir, avAndu-se vingerea din partea administraliei ci in curind nu vor mai preLentaniciun pericol politic, datorit[ noxelor zilnice care le scurtauviafa. Pirintele Arsenie fu repartizat in una din barlcile exissau tehte, care erauin permanenlI ocupatede cei ce iegeau numite subteran, lucru din de intre in schimburile sd urmau in limbaj mineresc rrguturi". Vesteasosirii Pirintelui se r6spAndi extrem de repede,mul$mea de delinuli venind peste el in numer mare.P[rintele le-a explicatci nu poate faceslujbi qi nici si lie predici, ambeleatrigAnd pedepsecolective El i-a rugat si se imparti in grupuri, caresi se foarte severe. lag[rului, unde va putea sta de vorbi cu ei aleile pe plimbe mai neobservat,mai alesci-i relinuseri hainele, obligAnduJ de min[. PrezenlaPlrintelui Arsenie si imbrace salopetele in mijlocul acelor oameni, care erau intr-o suferinfl greu de infeles,fu pentru ei o mare binefacerepsihicl gi spirituali.
73

Dan Lucinescu

PARINTELE ARSENIEBOCA un sfAntaI zilelornoastre

Uimirea numirului mare de delinufi, careavurebucuria si steade vorbi cu perintele,depigiseorice limita, ficAnd fiecarein parte efortul de a-giaminti unde putusepirintele si-i fieciruia pe numele lui mic 9i atacunoasci, adresAndu-se cAndin disculiile avute,tocmai problemelecare-lfrImAntau. Pirintele le spunea fieciruia ce era mai important pentru ei; unui definut carenu putuse dormi nopfi in gir,pentru ci nu gtia nimic de sofia gi copilul lor dupi ce fusesearestat, ii spusesi fie linigit, pentru ci au venit plrinlii lui si-i ajuerapentru te. Aceasti u$urarede suflete,ficuti de P1rin@le, Unii definufi au acelemomente mai mult decdtorice altceva. vrut sI-i cadi in genunchi gi si-i sirute mAinile.Au inceput si aibibucuria de a ei,pentru cafiecare sI seorganizezeintre selumina in cadrul intAlnirii cu acelsfAntin ri"!", carevenise acolo in mijlocul unor mari suferinfe,pentru a le alina greul ce le apisa sufletele. ce se in celedin urmi ofilerul politic al laglrului a sesizat intAmplacu majoritateadefinulilor, carede la venireaacelui preot pireau schimbafi, atAt din punct de vedere fizic, cAt gi comportamental, devenind senini gi linigtifi, comparativ cu zbuciumul puternic din intregalor fiin1i, avut cu pulin timp in urmI. El raporti comandantului lagirului ci noul venit de la Bragov are o mare influenfi asupradefinufilor, nu sub aspectpolitic, ci religios.Adresa trimisi de Ministerul de Interne, in care se afla sentinla de condamnareadministrativi a Pirintelui Arsenie,sosise de aproximativdoui zile gi seafla pe biroul comandantului, care nu aveanici o grabi si o cileascl, nefiind cu menliunea rrurgent" saurrconfidentiat':ln cele din urmd i se ficur[ delinutului sosit de la Bragov, formele de trimitere la gantierulPoartaAlbi, din cadrul complexului,,CanalulDunire-Marea Neagri'l Plrintele p[risi lagirul de la OcneleMari, plecAndcu trenul, insolit de un ofi1eraparlinAnd acelui loc de detenfie,
74

consideratde mulli ca un lagir al morfii. Pirintele era imbricat in hainelecivile modeste,cu carevenisela Regionala de securitateBragov,feria a atrageatenlia celor din jur. El ii spuseofilerului si nu fie ingrijorat, pentru ci el nu are nici ceamai mici intenlie de a fugi de sub escortasa,privindu-l semnificativ in ochi, cu o privire detagatl de ceeace se infigura ofilerului se tAmplain jurul s[u. Aproape instantaneu destinse, nemaiavAnd nimic din tensionarea de pAni atunci. Cil5toria destulde lungq de la un capit al larii cdtrecelilat, decurgeafiri nici un incident, P[rintele Arsenie fiind hoterAtsi-gi ducl cruceacredinleilui, cu totali linigtesufleteasci, fali de DomnulAtotputernic, sufeprimind cu recunogtiinln rinfa pe carei-o dedea,congtientde rolul ei purificator. Cel mai neinsemnatmoment de tulburare privind suferinla prin care trecea anula parlial harul lui Dumnezet, care se revirsa asupracelui care acceptatotal suferinla.Plrintele il avea pe Dumnezeuin sufletulsf,u,riminAnd seninla tot cevenea asupralui, gtiind ci totul sefbceacu voia Celui de Sus. Lrilial au fhcut o escali in Gara de Nord, luand dupl P5rinaproapedoul ore de agteptare, trenul spre Constanfa. tele observi imediat dupl trecerea Dunlrii o parte din imensul gantier,unde se formau sufletelesuperioaregi tot acolo unde eraumarile cideri faustice, in hiul deznldejdii gi a rein Dumnezeu. negdriia tot ce estesuperior,inclusivcredinga LIn avocat cu mare suflet qi cu o atitudine superioarl in fala suferingei,imi spuneadupi ce se terminase iadul rizbunirii superioare are comuniste,ci suferinlapugclriei pentru cauze doui cIi distincte:a innobil5rii sufletuluiprin suferinfi, saua ciderii sufletegtitotale, spre fazasubuman5. Trenul cu cei doi, preot crucificat gi securist in vAltoarea marilor incerciri, opri in haltaPoartaAlb6, de unde in cAteva minute ajunserl la comandantullagdrului de delinuli poliunor formalititi, ofilerul pleci gribit si tici. DupI semnarea
'/s

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sf6ntal zilelornoastre

ajungi mai repedela el,in timp ce Pirintele Arseniefu luat in depozitare primire de un plutonier,care-ldusela magaziade a hainelorcivile qi de unde-gilui haineledin materialvlrgat, lenjeria cazondde numit zeghegi corp,pantalon,haini, manmaterial,toate cu un grad de uz:ud ta gi o tichie din acelagi avansatiqi penibile din punctul de vedereal igienei,nedeope jos. Gardianulii comunici de cAlpelede spalat sebindu-se Pirintelui cI fuseserepartizat la brigada 7-a, formatd din 42 de delinufi, impirfili in 6 echipe.Primul contact al Pirintelui a fost cu geful de brigad5, care la fel ca ceilafi gefi,nu era consideratdelinut politic. Viala la canalera ext4emde grea, daci we-unul din gefi erapus sf,extermine pe un delinut din subordineasa. Brigadierul la care fuseserepartizat pirintele Arsenie, era GheorgheAvarvarei,un om voinic, cu aparen![ inspiimAnun liran titoare. In realitate acestaera un om cumsecade, cuminte gi harnic din centrul Moldovei, condamnatla o pedeapsi administrativ[ de 52 de luni, pentru cI nu predase cota obligatorie de cereale,stabiliti in funcfie de suprafafa de teren cultivat. O agravanti care contribui la cuantumul pedepseiprimite de acestafuseseatitudinea agresivi fagi de pregedintele colectivei din satul lui, care inainte de instalarearegimului comunist era cunoscut ca un ho! notoriu. DupI23 August 1944acesta agteptase cu nerlbdare sI serizbune pe,,chiaburul" Avarvarei, careJ prinsesede mai multe ori furind gi care palme. in loc s5-ldeape mAnagefuluide post, ii dndu cAteva GheorgheAvarvarei fu luat intr-o buni zi de noul miligian al indi satului,care-ldusela sediulmililiei gi-lbitu zdravdn,la caliile qefului organizaliei debaz6,din sat, fostul ho!, gi sub pti"iritl satisfhctiteale acestuia.in momentul cAndArr"rrr"rei, un om foartevoinic, il vizu amuzAndu-se de suferinlalui, mililianul,l-ar fi agresat serepezispreel gi dacl nu intervenea

in mod grav. Plrintele Arsenieseuiti cu ochii lui albagtri,unici in felul lor, la brigadieruldin fafalui, careseschimb; la faEa gi-i spuse ci vreasI steapulin de vorbi cu el,in patru ochi. Avarvareiii spuseci gi-adat seama cine estePirintele gi ci va facetot ce poate si-i micgoreze din greul pe care-laveade infruntat. Ei ficu semnunui definut si vie spreel.Acestaeragefulechipei in careera repartizatPirintele, un om in vArsti, la fel ca majoritateacelor din acea grup5,careseadunaser[in apropiere, si-l vadi pe noul lor colegde munci. Cind au rimas singuri, Pirintele le-a spuscI gtie desprevia(a lor extrem de greala acel Canaf fiind obligati la vArstalor si depuni o munci cu mult pesteputerile lor, neputAndindeplini normele de 3-4 metri cubi de pimAnt s[pat gi incS.rcat in camioane. ln aceste condiqii ei nu primeau hrana zilnicl a gantierului,din cauza neimplinirii normelor. Echipeleerau astfelalcituite ca membrii acesteia si aibi aproximativaceeagi puterede muncd, munca depusi fiind calculati pe echipl 9i nu individual. Astfel normele neindeplinitedeterminauprimirea a jumit5erauprevizibile,ca aceia lii din hrananormali. Consecinlele mai in vArsti si fie din ce in ce mai slibili, conducerea securitalii avAndsperantaci nu vor rezistapAndla terminarea lunilor la careeraucondamnali. $antierul se intindea pe zeci de kilometri, avAndforma unui qan!,latde cAteva sutede metri, a cdrui lungime sepierdeain depirtiri. Lucririle de la Canaipot fi considerate meparticipind la ele pestejumltate de rnilion de galomanice, oameni,dintre caremajoritateaeraudelinuli politici, cu pedepsepAndla 5 ani, cAtgi cei cu condamniri administrative. Nu cred cI cinevacarenu a participatmicar cAteva zile la aceleinumane lucriri igi poateimaginaintregul ansambludemenfial,acoperitparlial de o masi sufocanti de praf. Zeci de mii de oamenisipau manuaf cu tArnicoape,lopefi, casmale
77

Dan Lucinescu

BOCAun sfdntal zilelornoastre PARINTELEARSENIE

asupritorii claseimuncitoare. cutul,,burghezom oqieresc",

dividuale de sipat zllnic, care erau de ordinul a multor metri cubi. Nimeni din cadrul conducerii lagdrelornu a avut vre-

ce. Nenorocireaceamai mare a acestuipopor, a fost determinati de rusi, care au flcut mari eforturi sd ocupe zonele romAnesti,incepind din secolulal XWII-lea gi pdni acum, ocupAndnordui Bucovineigi intreaga Basarabie. Datoriti Angliei prin Churchill gi Americii prin.Roosevelt, au fost omorAli de cltre ocupatiaruseasc[milioane de romAni,printre acegtia fiind gi cei de la canalulDunirea-MareaNeagr5,unde a fost chinuit gi Pirintele ArsenieBoca. Grupa in carefuseserepartizat Pirintele eraformati integral din oamenicaredepdgiserdvArsta de 60 de ani,caredupd primele luni de lucru, prezentau toatesimptomelepribugirii fizicetotale. Gheorghe Avarvareiincercasi mlreascl pe cit posibil numirul de metri cubi declaralica sipali de aceagrup5,putAndu-le da destulde rar,dreptul la alimentaliaacordati celor cu normele indeplinite. SosireaPlrintelui Arsenie in mijlocul delinulilor fu ase, mindtoare cu o oazi salvatoare de la moarte.La sfArqitul pri-

asemlnitoare. Problemelemari nu au fost intAlnite de ocupanli la intelectuali, despre care Marx sPuneaci aceqtiaconstituie o categorielabili gi inconsecventl.De la ea flcea exceplie studenlimeagi armata,ai cirei ofileri erau formali de mici in colegiilemilitare, cu o educaliespeciali,careaveacaprin-

op-r_ife.aF*up-ra PS.rintelui, care ii spusezAmbind ci se poate vedeaefectulintiririi grupei cu inci un om. AvarvareizAmbi, continuAndse-lpriveisc[ pe Pirintele, fir[ a-gi ascunde fala de noulvenit. Plrintele il intreb[ zAmbinddaca respectul mai gtie cevade la Miria gi copilul lui, VasilicS.? Reacliaace, lui om caretAnjeain fiecareclipn dupi familia lui fu brusci, la fa!i. Brigadierul il intrebi mirat daci P5schimbAndu-se localitatecu el. Pirintele se uit[ cu rintele este din aceeagi la acelom chinuit sufletegte, spunandu-i ci dstedin -b_h-ndet"

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCAun sfantal zilelornoastre

trecut[.

in majoritateaacliunilor sale,au intervenit gi la justificarea pentru opinia publici, a opririi acelormari lucriri. Felul cum a procedat statul comunist romAn, condus de rugi in acel caz,devineincredibil pentru oamenii din societilile normale. Cu ajutorul presei comunistegi a tuturor sistemelorde manipularea opiniei publice,s-afbcut cunoscut,,felul ingrozitor in care cinci ingineri, care conduceautehnic lucrlrile de proiectaregi execufiea lucririlor la acelcanal,au sabotat statul comunist romAn,la ordinele unor forle capitalistedin apus".Procesulgi judecarea acestorrrtridltori ;i agenfistriini" a fost public Aia avut caverdict condamnarea li moartea celor cinci ingineri. Acestproces,precum 9i sistarea lucrului Ia Canal a avut loc dupi ani grei de crime gi suferinfe,careau constituit epurareanoii societili comuniste de ,putregaiul b urghezo-moqieres c al fostului regim capitalist". Soartacelor gaptecolegi din echipain carefuseserepartizatlalucru Pirintele Arsenie Boca ar fi fost mai mult decAt tragic5; ei urmau si slsbeasc5 continuu, pdni la pribugirea lor fizici si nervoasi, iar expiereaacestoraurma si seproduci intr-una din sordidele barici ale condamna!ilor administrativi de la Canal. Dumnezeui-a iubit pe acei oameni,tri, milAnduJe pe Plrintele Arseniein mijlocul lor. Harul divin

in timpul detenliei in celuli, de un criminal de drept comun, pus cu el in celuli in acestscop.Au existatbrigizi conduse d-ecriminali bltlugl avAndcomplici pe cei din conducere,

lucririlor la acelgantiergigant,careingroziseopinia publicl. Minciuna gi falsul care au caracterizatregimul comunist

Avarvarei stArnicuriozitateagardianului ce aveain pazd, acea

8r

Dan Lucinescu

pAruurerB

ARSENIE BOCA un sfAntal zilelornoastre

zonl. Acestaera un !5ran din zona dobrogeand,carefusese rcpartizat datoriti ,,originii lui sinitoase"-si faci armata la trupele Ministrului de Interne, denumit in generalMAI. El proveneadin celecAteva sutede firani sdracidin Oltenia, care au fost improprietirili cu zecehectarede pimAnt in Cadrilater. Dupi cedarea acestuia Bulgariei,inl940, acegticolonigti primiseri in schimb 5 ha de teren arid in Dobrogea. Dupl terminarea armatei el rispunse favorabil ofertei de a se incadra in trupele MA[, primind dupl un curs de trei luni, gradul de sergent,fiind repartiz[t la trupele din regionala Dobrogea,careefectuapazadefinulilor de la canal.El veni in mod specialsi vadl aceaechipi, care din codaga bfigdzli condusi Avarvarei, de incepusesI depigeasci zl7nic, normele destul de mari. Atenlia ii fu atrasi de un de{inut de virsti medie, nou venit la canal,al cirui chip sediferenfiavidit de alecelor din jurul slu. Gardianulveni direct la el, intrebAndu-lcurios, ce meserieare.Pirintele seuiti lung la el, cu aceiochi de un albastruiegit din comun, careradiaulumini gi bunitate, rlspunzAndu-i senin ci estecllugir. Efectul asupratAnf,rului sergentfu evident,schimbAndu-se la fali gi oprindu-sebrusc intrebarea din careintenliona si i-o punl. Instrucliunile primite interziceat discufiile cu delinufii, tocmai pentru a nu fi influenlali de acegtia. Privindu-l prietenosel se rezumi in a felicita intreagaechipi pentru felul cum muncea. Comportamentul echipeiin careeraPirintele seschimba in bine pezicetrece, deplgind inexplicabilstareade depresie a fieciruia din ei. Intreagaechipi era in permanenlain jurul noului venit, a cirui forfi spirituali ii intirea in suferintalor. Pirintele erabinecuvAntatin mijlocul lor, influenfAndu-leintreagafiinEa. Din starea in careseaflau,revenisede disperare ri la o buni dispozifie,aseminltoareperioadeilor de libertate. Ceeace nici unul din ei nu puteapricepe,era fenomenul prin care dintr-odati imensul greu al slpatului la aceimetri
82

cubi de pimAnt, impugi prin normi, dispiru complet,lisAnd loc unei stiri de acceptabilitate caredeterminl realizarea lntregii norme gi uneori chiar deplgind-o. Gardianul depazi veni de mai multe ori la brigadalui Avarvarei,si vad[ cum reuqesc oamenii din grupa lui si sapemii de metri cubi de pimAnt, fiind slabi gi nedepringicu munca frzicl,. Privirile ii furi atraseimediat de cel ce spusese ci era cilugir, ale cirui brafe aclionau cu ugurinla unui excavator; mormanul de pimAnt scosde el mlrindu-se cu repeziciune. CAndplrintele se opri din lucru si se odihneasci,gardianul veni lAng5el gi-i spusesi facl mai despauzelede lucru, pentru cI datoriti lui au dispirut problemelecu aceastlbrigadl de carerispundea. Raporturile dintre paznicigi echipain careera,,cllug1rul", nume dat Pdrintelui de citre acegtia,erau din ce in ce mai bune, tratAndul pe acesta fricu respectgi chiar cu oarecare ci. Pdrinteleera cunoscutperitru putereasa de comunicare prin spiritr putAnd lua legltura cu cei care-ierau dragi,precum cu mama sa,ce locuia departerla Vala de Sus.El a aflat pe aceastlcaleci estebolnavi gi ci nu mai are mult de triit. De fiecare datl cand se odihnea la indemnul gardianului, el lua legitura cu ceacare-ladusese pe lume qi caretriise ca o maici de ministire. in una din zilele careau urmat, pirintele sedusela gardian gi-l rug[ s5-l lasecAteva ore si se odihneasci,promilAndu-i c5-giva indeplini norma de lucru. Acestaii spuseci poatesi se opreascl din lucru, avdndincrederein el. Restul grupei muncea de zo4 vizAnd ci plrintele are probabil nigte probleme.Ei se uitari in jur sal vadi cum se odihneqte, dar nu reugiri si dea de el. il vizuserl insi in acea zi extrem de trist gi binuird ci ingAndurat acea bolii made stare era datorati 9i mei sale,desprecarele vorbise. ori prin dreptul zonei de lucru Gardianultrecu de cAteva
83

Dan Lucinescu

pARtUftIpARSENIE BOCAun sfdntal zilelornoastre

a ,,cllugdrului", negisindu-l probabil datoritl odihnei de lonevoie.Ghinionul sergentuluiapiru, insi, c6.nd careavea cotenentulcare rispundea de pazaintegrali a zonei incepu impreuni cu gardienii din subordine,verificareanumerici a delinulilor, aflAnddespreun posibil control al securitilii Totul fu in ordine pani ajunseri in zona in carelucentrale. cra brigadalui GheorgheAvarvarei,din subordineasergentului nou venit la canal.Ei incepurl numiritoarea, dar lipseaun definut, identificAndu-la fi lipsi tocmai pe ,,cilugir". Imediat s-a dat alarmain'toat1 zona din subordinealocotecu tolii si vadi daci zona ingrldita a fost nentului, alergAnd definutului. Fiind inci in sparti, pentru a facilita evadarea plini zi, locotenentulnu a vrut sd dea alarmagenerali,pAnI astfel sperAnd nu g5segte locul prin cares-aprodus evadarea, cI vina va cidea pe cel careaveaacelloc in pazi. Negisind nimic, locotenentulhotiri si repeteverificirile tuturor zonelor, revenind in cele din urmi la brigadade careaparlineaPirintele; intreaga formalie de c[utare era epuizati, cu qiroaie ce vor decurge de transpiraliepe figuri gi cu frica pedepselor din aceaevadare,deqi totul din vastul sistem de paz6era intact. incepAnddin nou numirltoarea oamenilor din grupa indici ci nu lipsegte aceasta din careficea parte ,,cilugf,rul", nimeni. Gardianulzoneiincepu si seuite la fiecaredelinut in parte, vlzAndul spre surprinderea lui pe Pirintele Arsenie, caresipa cu sArgla malul canalului. Locotenentul gi intreaga echipi respirarf,ugurafi, neinlelegAndtotugi ce se intAmplase,dovedindu-seci nimeni nu iegisedin zoni, iar toate gardurile exterioare erau intacte. Gardianul il intrebi mirat pe ii spusecalm Pirintele unde a fost in aceltimp, la careacesta aprobarea lui. Acesta ci s-a odihnit, primind pentru aceasta ii spuseci totugi el a lipsit, nefiind vizut de nimeni, degi nu erau semne ci p[risise lagdrul.Rispunsul dat de plrintele i-a uluit pe to!i; ,,Inpauza de odihni pentru care am primit

aprobare, mamei mele,la Vafa de am fost la inmormAntarea Sus'iintreagaechipi se retrasespretreburile fieciruia, neinnimic din ceeace sepetrecuse. Si plececinevagi sI lelegAnd selntoarci din MunliiApuseni, in aproximativdoui ore,fird a deschide saudeterioravreo poartl sauvreun gardghimpat al lagirului, erain afaraputerii lor de inlelegere. Conducerea securitilii prelul imediat problema, fiind convinsl ci pirintele a dormit pe undeva neobservat,neputAndfi plauzibilSplecarea si intoarcerea de la Vala de Sus, unde ar fi asistatgi la inmormAntare,in doui ore jumitate. Unul din coloneii comandan{idin cadrul securitifii, dddu ordin si se verifice daci Preotul Arsenie Boca a participat saunu la inmormAntarea mamei salecarea avut loc in Vata de Sus. Rispunsul a venit direct generaluluicomandantal Departamentului Securit6liiStatului,gi se confirmaparticiparea la inmormAntarea mamei saledin localitatea Valade Sus,a preotului cilugir ArsenieBoca. A doua zi sosi la comandamentulsecuritilii de pe lAngi $antierul Canalul Dunire-Marea Neagrdordinul de a pune in libertatepe numitulArsenie Boca.iriqedinqa avuti inicest senssehotira in unanimitatecf,acest preot poatefi mai bine supravegheat in libertatedecAtinchis,de unde poateplecagi veni cAndwea.

Revenirea la Ministirea Prislop, din lagirul de Ia Canalul Dunire-Marea Neagri, in anul1952pAnnin 1959

Eliberareaplrintelui Arsenie de la canal a avut loc pe la mijlocul anului 1952,plecand direct la mindstirea lui, unde
85

Dan Lucinescu

pARItttEt-gRRSENIE BOCAun sfAnt a1 zilelornoastre

c5funcliona numai ca duhovnic al maicilor,dupi alungarea lugirilor de acolg toli fiind fogtii lui ucenici. "Datoritd Plrinteie qtia c[ anii clarviziunii ce-l caracteriza, Acea revenirela binelui firl suferin![ vor dispirea repede. Min[stire Prislop gtia ci va fi scurtl, dupl careva cuvAntata .iste,carein Pofidaeforturilor, ani care-imai ;ic. in aceiqaPte eaminlstire, carerimisese Pe ,ainstalirii comunismului,care-;i arita din plin adevirhtafa!5,pirintele sereglsi deplin in puiernica sa l6gaturl cu Divinul, intlrindu-se pentru ultima si ceamai greapartea vielii lui. pe intotdeintt" 1itt"" seamade suferinlelegrele ale celo,r de la care-iintAlnea,precum a fost cu colegii lui {9 munci pirinlor, la eliberarea din sufletele Canal.VizAnd dlsperarea s-a indurat de ei gi a mai muncit impreuni inci telui, acesta doui zile,filcdndtot ce puteapentru a-i int[ri sufleteqte' RevenireaPlrintelui-Arsenie Boca la MS.nistireaPrislop constitui un reviriment spiritualpentru fervenlii religiogidin intreaga!ari. Sereeditafenomenulspiritual de la Mlnistirea SambIta,din perioadain carePirintele eraacolo. inci, in intrearlul comunistnu seconsumase Din pdcate, a tot distrugere criml val de pr[]Antuind imens ga un 9i I" r,r era conform cu materialismulvulgar,de tip tractorist, comunist[-a-lirii. In aceaperioadi de impus de conducerea din secolul20,valul de ur[ gi de crisfAiqital deceniuluigase la apogeu.In pugcf,riierau minalitate din RomAniaajunsese incn ucigidelinulii politici cu un sadismf5.rimargini.ln 1952 nu incetaseri climele din Pitegti,la fel gi in pugciria de tristd amintire Gherla,unde mareletartor eraun fost ldcituq ajuns colonel,pe nume Goiciu. a-terorii coin cadrul unui grafic de agravare Progresivf, a fost atinsin muniste sepoate constatac[ maximul acesteia

perioada1952-1960. Aceastacoincideacu revenirea Plrintelui Arseniela Ministirea Prislop,in careurmffrireaactivitilii salea fost continu5. Prin aceste observaliipermanente, conducerea securitlfii qi implicit ceaa Comitetului Central gi-a dat seamaci riul partizanilor din munli era aseminitor unei picituri de api intr-un vas,comparativcu cel al ministirilor rispAnditein intreaga!ar[. Acestea,,contaminau" din punctul lor de vedere, o populalie intreagl cu o trlire spiritualS,total contrarie comunismului,pe caretrebuiausi-l impund tuturor celor ce doreausi scape cu viali gi si nu m[reascl numirul delinufilor politici din pugclrii. Alarmantddin punctul lor de vedere era in specialzona subcarpatici,unde nu s-a putut face colectivizarea. HotirArea lor finali a fost ceade aplicare a unor revolutionare", printre care se gi aflau ordinele de de,,mlsuri molarea bisericilor gi cel al eradicirii totale a monahismului. Acesta,impreunl cu fenomenul religios au fost considerali a ,,factoriretrograziai societ5lii'] avlnd efectul de ,,drogare populaliei'i SpresfArgitul celui de al gaselea decenius-auficut mii de arestlri printre toli cei ce participaula manifestiri religioase de amploare,fiind considerate manifestdriostile regimului comunist. Arestdrile au continuat cu fcrqtiidelinuli cu pedepsemici, careaveaumanifestiri ostile,precum participareala parastase saula vreo inmormAntarea unui fost delinut politic, fiind considerate manifestiri gi chiar comploturi impotriva noii ordini sociale. Aceqtia primeaupedepse exagerat de mari, dela}} de ani in sus,subiustificarea incadririi acestora ca recidiviqti. Tot in aceaperioadi au fost arestaficei care au avut imemisiunilepostului de radio,Europa prudenla sdcomenteze Liberi". Un fost delinut politic cu condamniri mari imi poceiproasplt condamnati, vestea cum soseau in celulele cu ve-

Dan Lucinescu

BOCAun sfantaIzilelornoastre PARINTELEARSENIE

acliuneade formare a lofurilor de,,antirevolulionari"' Comitetul Central ordonasesecuritllii si curelenoua so-

reapentru perioadagreain careajunseseri. Atunci ie.td t".oiitatea consideracl estemomentul, toli ace;tia erau arestaliin grup sau individuial, constituind 1oturiie pentru proces,a iaror denumire era cea a profesiilor celor inculpati. mareleprofesor9i avoa cdzrstgi capcane in una dln aceste cat IstrateMicescu. Lin o"recaredin mediul lui fu prelucrat de securitate,pentru ca in schimbul rimAnerii in libertate, sI-gi apropieoamenii din cerculsiu gi si le incite sentimente

antiguvernamentale. Agenlii incercausf,-iconvin96,,,cd,vin americanii", slogan de careseamuzaugi securiqtii, sauprovocAndu-i la comentareagtirilor emisiunilorpostului EuropaLiberi saual unui alt post antiguvernamental. Astfel apireau succesivin fala instanfelor judecitoregti specialcreateun numir mare de loturi denumite,, lotul jurigtilor, al medicilor,al militarilor" gi al altor profesii. ProfesorulIstrateMicescufu condamnatin acea perioadi de tristi amintire,la 25 ani munci silnicl, cu confiscarea averii, careconstain principal dintr-o splendiddvili cu etaj,din preajmaparculuiCigmigiu. Pulinii oamenide bine, caresclpaseri de arestiri, povesteau scenede mare tragism,din momentul confiscirii vilei respective. IstrateMicescu aveauna din cele mai frumoase biblioteci din Bucuregti,carede la sineinlelesnu interesa pe cei care aruncau de la etaj toate cirlile in strad[, cu exceplia unei fig5nci, care vindea seminle in acel colg, in conuri de hArtie,rupte din cirlile aruncatein strad5. O cunogtinli imi povesteacI a cumpirat in mod special cAteva cornetecu seminlerpentru a identificadin paginilecu qareerauconfeclionate acestea, carteadin carefusese ruptI. Aceeaqi conducere comunistl ajunsese la concluziacorecti ci mediul rural romAnescera cel mai tradifionalist, fiind purtitorul pesteveacurial tradiliilor de careaceazisd,lume noui" doreasi sedebraseze, indiferentde mijloacelefolosite. Ultima concluzie,cum spun nemfii, a fost cea a desfiintradilionali in ![rii mediului rural, transformAndqeranimea muncitori industriali,rupli de legiturile tradilionale,datoritI cirora au putut supravieluivicisitudinilor istorice. Am stat personalde vorbl in aceaperioadl cu un primar al unei mici localitlfi de munte din Bucovina,intrebAndul dacl mai vin origeni in acelelocuri frumoase,si se bucure

Dan Lucinescu

BOCAun sfint aI zilelornoastre PARINTELEARSENIE

de frumuseleanaturii de acolo.Acestam-a Privit lungr intretot bAndu-mi la rAndullui: -,,Undesi mai vie, dacl aProaPe satul va fi demolat'l ocazieam aflatun lucru ingrozitor,povestit de Cu aceeagi incredereci nu-l,torn" autoritililor de un localnic, careavea la orag.Pentru ci aceleregiuni montane nu putuser[ fi covitelor, lectivizate,populalia triind in principal din cregterea norfixat le-au apropiater conducerilecomunistedin oragele me de carnedin produclia lor de vite, careera mai mare de-

acestora. pungi de plasticpusepestecapetele Pirintelle Arsenie qtia cu ochii sufletului siu cu har divin necljita peste_ desprevalul de suferinlece urma s[ sereverse populalie cregtini a fIrii, careera supus[ la grelesuferinfe,la cari se adiuga durerea intemnilirii unor oameni dragi din familie gi din preajmi. totali, eracompusf, Societatea firii, in curs de comunizare din doui categoriidistincte,ceacareficuse pactul mefistofelic la sclri diferite, in mod gradual; unii cu mari reticenle 9i problematizdri,iar allii trecAnd cu arme qi bagaje,in deplini dezinvolturi, de partea riului invingltor. Cealaltl parte erala rAndul ei impirlitd intre cei din temni!e, consideraliparlial morli pentru societategi cei carese luptau eroic si supravieluiasciin credinla lui Dumnezeu, toamnei,careseindreaptdzbuprecum cocorii de la sfArqitul iand Ia inallimile luminii lui Iisus,slabi dar hotirAli, infruntAnd nu norii qi vAnturiletiioase, ci dugmlnia gi ura celor din jur, carein loc de Dumnezeuil aveau pe Stalin.
90

Am rimas stupefiat cAnd o buni prietenl din copilirie, fini Si corecti in tot ce fhceainainte de dezastrulcomunizirii, mi-a povestit dupi terminareamarii tragedii rogii, felul cum simteaea categoria a societ5fii.Fiind deoseostracizat6. bit de dotati intelectualajunsese gefdde catedri unversitard, la marxismlenism.Accentuezaprecierile mele total pozitive din studenfie,pentru viitoareagefi de catedri politic[. IntAlnindu-nedupi ce intregul cogmartrecuse, inaceastS. telectuali mi-a fhcut o destiinuire carem-a blocat. Doamna respectivi povesteadespreatmosferaplicutl in compania colegilor ei universitari,avAndin mod real sentimentecalde de prietenie. Toati aceasti atmosferi plicuti, cu rafinamenteleunui mediu universitar elevat, dispirea brutal, ficAnd loc unui mare disconfort psihic, cAndin acelbirou de qefde catedri intra rrunnemembru de partid". ei era sinceri, afirmind ci in mijlocul colegeJustificarea lor ei partinice apeleeraulimpezi gi senine, iar apariliaintrusului nepartinic era similari furtunii de pe mare, care rupe brutal seninitateagi linigtea z5;llor marine senine.Aceasti confesiune confirmf, existenla distinctl gi contradictorie a celor doul lumi din perioadaterorii comuniste. Ea mi-a fost reconfirmatl distinct gi dureros,de citre un domn in vArsti, corect din punctul de vedereal unui fost funclionar superiorde banci, cunoscutprin modestiagi sope o aleedin cimitirul Belu catolic din brietatealui. TrecAnd Bucuregti,am vizut pe majoritateacelor care treceauprin dreptul mormAntului unui episcopcatolic,martirizat in inde la Sighet,aprinzirndu-i la clpitAi o lumAnareqi chisoarea cu deosebite condescenden!5. inchinAndu-se La rAndulmeu am aprinsgi eu o lumAnare, intrebAndu-l in de nu a {hcut ce gi el acest continuare lucru, pentru un prelat carea suferit pentru credinlalui. Rispunsul acestuidomn in

9r

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCAun sfAnt a1 zilelornoastre

a fost scurt 9i dur: ,,A9a-i vArst[,impecabilcomPortamental, trebuie daci nu gi-avizut de treabi". Atunci am inlelesde cenimeni nu sarein ajutorul unui bicAndesteatacati9ijefutrAnsaual unei doamneneajutorate, este iti in tramvaisauin alt milloc de transport.Constatarea de imensulriu fdcut de cei plina de tristele,dAndu-miseama intregii societSliromAneqti. 50 de ani de comunism asuPra Toati lumea gtie de marelejaf efectuatasuPraRomAniei, de citre ocupalia sovieticl, flri sI ne dim seamacd partea cea mai dramatici este constituitd de distrugereanoblelei Unde este cildura, nota afabilaa indisufletului romAnesc. vidului banal de pe stradi, saupoeziaunei halbe de bere la o terasl sauchiar la o cArciumi de cartier? CAli oameni sunt congtienlicI frumoasabijuterie a sufletului, prietenia,a dispirut pentru totdeauna? Din picate, s-auprodus modificlri de comportamentsocial,in mai micl misuri gi in vestulEuropeigi in restullumii, dar izulpsihic lisat de comunism,nu dispareodati cu generalia ce a promovat-g efectul fiind Precumcel genetic,care setransmitediluat pestedouf,-treigenerafii. Atunci cAnd l-am vdzat pentru ultima oari pe Pirintele

intAmpinateavind efectulinalprii spreDumnezeu.CAnds-a episcopureintors de la Canal,plrintele i-a trimis o scrisoare lui Andrei de la Arad in care-imullumea lui DumezeuPentru ci i-a dat harul divin al inalflrii prin suferinlele pugciriei. in aceasuferinlI a indeplinit dorinla Domnului, prin carea ieqit mai intirit ca niciodati. Prelalii care-l cunoscuserlpe pirintele Arsenie igi manifestau deplina admirafie pentru elevafialui spirituall gi pen92

tru harul cu care-ldiruise Dumnezeu.Pirintele SerafimPopescuspuneadespreacestsfint ci Dumnezeu d5, harul siu oamenilorcu pic5tura,in timp ce Pirintelui Arseniei l-a dat cu g5leata. PrincipesaIleana de la Bran, sora regelui Carol al Il-lea, deveniti cilugirili, spuneadesprePirintele Arsenie,ci lara lui nu a gtiut si-l preluiasci la realalui valoare;in loc s[ fie lisat s[ luminezeminfile studenlilor la universit[li gi ale oamenilor in ministiri, a fost surghiunitgi linut in umbri. Pdrinteleera un vizionar gi un clarvdzltor,precum marii sfinli ai bisericii lui lisus, gtiind, dupa revenireade la Canal, cI aceasfAnt[ mf,nlstire,impreuni cu deosebitele maici din soborul acesteia, vor fi cuprisein curAndde intunericul prigoanei,lafel cala inceputul cregtinismului. El a intrebatpe maicile de la acea ministire daci arvreasi invelepicturabisericeasci. La rdspunsul pozitiv al majoritilii acestora, Pdrintele le-a pus la treabi, si aranjeze cameracare era destinati oaspefilor, in atelierde picturi, p€ carein zilele ce au urmatrl-a dotat cu tot ce eranecesar. Toateustensilele, vopselelegi mobilerul au fost procurate de pirintele, prin credinciogiicare-liubeaugi care-lrugaseri si picteze cevacu mAnalui sfinliti. In acestfel, aceletinere smerite,avAndpe Dumnezeu in suflete,au inceput si puni pe pdnzl.,o parte din sufletul lor curat. Plrintele gtia ci pestepulin timp vor veni camioanele cu securigti,si le imprlqtie in toati tara, cu excepliacelor care spuneauci sereintorc la familiile lor. Printre ultimele sfaturi ceputusesf,le dea,era si nu dea cursdirectivelorsecuritifii, de a intra in viala laici obignuiti. Pirintele le sfltui si seduc5la fostaministire de lAngi padin Sinaia, unde funcfioneazl.incl,omarebisericl latul Peleg gi si vorbeascicu preotul de acolo,sdle angajezelarefacerea fiind picturilor, iar in timpul lor liber si lucrezela noi icoane,
93

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfdntal zilelornoastre

acolomulte spalii libere,unde-giputeaugisi un culcug. ln afaraatitudinii antireligoase a noului regim comunist, nimeni in afaraPirintelui nu-gi putea irnaginasi se ajungi la aceafaz6de mare barbarism,in caresI se distrugi gi si se inchidi licaEurilesfinte,ce dlinuiau de multe sute de ani.

Desfiinfarea ministirilor

gi zidurile MinistiEra intr-o zi posomorAti, cAnd parcd, in bicAndmaicile erau ingenunchiate rii Prislop plAngeau, dureros de valul de uri ce-l simserici, cu sufleteleap5sate ci se apropie de ele. Brusc, leau cu marealor sensibilitate, liniqteacernit5,a ministirii fu intrerupt[ de zgomotul unor camioanede mare putere,intrate cu vitezi in incinta mdnlssinistru din frAnelepuse brutal. Un ofi1erde tirii, scrAgnind securitatecobori dintr-un jeep, plasatin fruntea camioane1or.Acesta se duse cu precizie spre clidirea stirefiei, unde primi maicastareli sepregiteasi participela slujbl. Aceasta ordin si intrerupi slujbagi si scoati toate maicile afari din biserici. CAnd tot personalulmlndstirii se adunasein faga le comunic5 sec ci din acel moment actistdrefiei, afi+e-r]ll vitateaminlstirii inceteazir.ga urmAnd s[ fie inventariatf,gi luati in primire de viitorul contabil al azilului de bitrAni, ce va funcfiona in incinta fostei minlstiri. El comunici fiecirei si revie in acelagi loc la stirefie, cu o singuri bocfostemaie.i ceala careaveaudreptul, caresi conlinl lucrurile personale. Plrintele Arsenie fu intAmpinat de un civil, coborAt dintr-un automobil venit in spatele camioanelor. Acestase legitimi a fi secretarulepiscopieidin Arad, care-iintinse un plic mare, cu antetul episcopiei.Secretarulil inviti si deschidi plicul gi si citeascd arhiereului.Prin acelact oficial,preotul d.ecizia
94

Arse-nie Boca nu mai aveavoie,incepAnddin aceazi, si aibi nici un fel de activitatepreofeascigi nici si mai poartehainelq respective. I seacordl dreptul s[ sestabileasciacolounde va vrea,qapersoanilaic5.Secretarul ii spusein continuareci ar fi mai bine sI piriseascl fostaminlstire in maginaepiscopiei, evitAndastfelcontactuldirect cu securitatea. Pirintele Arsenie aflasedespreaceastitragediecu harul sg{Letului gi o primi cu deplini seninitate,gfiind c5-.noile su&fin+ pe carele aveain fa!5 constituiauvoia lui Dumnezeu. Acestesuferinlecontribuiaula purificarea in continuarea sufletului sdu.Taina aceleirreconomii"celeste urma si fie dezviluiti afuneftand spiritul atinge,,mAntuirea". Maicile adunatein fala st[refiei primiri ordin sd-giscoati broboadele monahalede pe capgi si seacopere caoricelaici. Fiecdreimaici i.severifici sumarbocceaua, carenu trebuiasa conlini podoabebisericegti. in celedin urmi, intregul corp monahal al fostei Minastiri Prislop fu imbarcat intr-un camion careaveadoud binci plasatede-alungul perefilor.Camionul cu maici demari repede,indreptAndu-se spre s-ediul sscqritilii din Deva.Linigteadin camion era deplini, fiecare maicl fiind integrat[ total in spiritualitatea rugiciunilor, inin marea lor incercare, tirindu-le cu bunS.tatea harului divin. intr-un timp relativscurt, camionulintri in curteasecuritifii, iar grupul de rnaicifu condusin salamare din fala secretariatului.Fiecare maici erachemat[pe rAndin interiorul biroului, unde i secompletafigapersonald, careincludeadatele privind pirinfii, rudele, vArsta,studiile gi de-c-laraJia privind viafi, de si convinnarta-gP-t1-Une lnclusiv {1-e-qgia Pssjbjla g-ed€+olitice.Destinalia a fost declarati de citre fiecareca fi-indJaperinfi, c-onformsfatului Pirintelui. Fiecareprimi o sumi modici de bani, necesaritransportului la noua destinalie. Aceasti tragediese petrecu la fiecareministire de mai95

Dan Lucinescu

aIzilelornoastre BOCAun sfAnt PARINTELEARSENIE

ci, cu unele deosebiripline de tragism.LJnexempluau fost suferinlele mlicufelor de la Minlstirea Vbrateq care este cunoscuti pentru viala religioasi a maicilor de acolo. Organizarea aceleibinecuvAntatemdnlstiri era unici in felul ei, cevasimilar fiind la Agapia,unde numirul caselormaicilor era mai mic. Pe dealuriledin jurul incintei mari a Minlstirii Viratec, careera ingriditi cu ziduri de cetate,se aflauzecile de case alemaicilor,ascunse dupipomi gi dupi multitudinea de flori. Fiecarecasi aparlineaunei maici in vArsti, carein decursultimpului adunase in jurul ei doul pAni la trei maici tinere, care in prirn5.[rzAa monahiei flceau rrascultare"la maicaconsacratimonahiei,conform unor fazecaretrebuiau absolvite. CAndmaicabatrananu mai putea efectuaconducereaaceluimic colectivcu economie-proprie, aceasta preda conducereauneiadin maicil€ c?re.i r,r.."i" ca virst[. Fi"."re casdavea beciul ei, pod gi dependinfe. Dup[ inchiderea oficiall a mlnistirii, maicile au fost obligate si plece fiecarepe la caselepi,rintegti,indiferent dac[ acestea mai existausaunu. Au fost cAteva cAzuride Etsredraln numir care un maici, de unele affit de in vArsta, 4n4tismr au pirisit mf,nistireain fala securigtior, indreptAndu-se spre Tii.rguNeamf cu intenlia de a se ascundetemporar gi a reveni pe ascuns la casele lor, in careurmau sI steaascunse. Intreaga zoni din jurul Mlnistirii Viratec are mari deniveliri de teren,cu dealuriinalte gi vii prlpistioase, careau la bazalor arbugtigi b5lirii, iar p6dureainconjoari trei sferturi din aceaagezare monahali. Acestecondigii au permis unui numdr de maici si piriseasci drumul lor spre oragqi sI se ascunddcAtmai bine in imediataapropierea ministirii, care nu a putut fi transformati in cimin de batrAni,din cauzaniultiludiniiderfuu{e rispandite p e aceamare varietatede teren. CAnds-alisat noaptea,acestea s-auintors pe ascuns la casele 1or,ascunzAndu-se de preferinli i_n poduri, unde eramai cald
96

gi de unde puteauvedeaapropierea vreunui pericol.Venitul fiecirei maici,inaintede alungarealor din ministire, erafoarte mic, provenind din gazduire-a pe timpul verii a unor turigti, cunoscufi de ani de zile. De asemenea, aveauun mic venit din confecfionareaunor covoarela atelierul mare al ministirii, saudin conservarea pe iarn6a ciupercilorculesedin prdure gi aztrzavafurilor cultivate in gridina proprie. Tradilia v&fii grele mlnistiregti includea uscareaunei cantititi mari sauchiliilor. Maicile fugide46is", linut5 in podurile caselor te stiteau ascunse unde puteauin jurul caseilor, iar noaptea ulc-au inpod, cu o cani de api luati de taizvor, in caremuiau Dramatismul ajungeala apogeu cAtevafelii de pAine uscatS. i"ntimpul iernii, cAnd.apa ingh4apeste tot, fiind nevoite sl o ia de la.pArAul aflatpe o vale din jur. Ani de zile acelemaici au dus o viaii de schirmicie,ajutate de rugiciunile permanente gi de harul cu carefuseserS. diruite de Dumnezeu. - Min-istirile mari de cil.ugiri, precum ministirea Neamfului, qu avut un tratament e,xtrem de dur din parteasecurit[lii. Toli monahii sub 60 de ani au fost imbarcali in camioanegi dugi Ia marginea Baciului, iu barici muncitoregti, pizite de ostagidin trupele MAI, qqde au fost supugiunui regim similefc.gluidedeknqie.Ei nu aveauvoie sipiriseasclbaraca, iar daci vreunul ar fi flcut-o, era prins imediat datoritd uniformei aseminitoare celor din pugcirii, suportAnd tratamente ingpqa-qe, prin bitli gi tot felul de injosiri. U__qul din cilugirii Neam!, cg-ngpeleGheronte, care infu sese {.-lqA4anastirea chis in baricile de la Baciu, esteacum stare{ulnoii mf,nf,stiri, go-qgggltede el suh.cr.ucea de pe Carairnan.Dramatismul prin care a trecut acest schivnic esteprezentat de el intr-o brogur5,carese afle la aceadeosebiti mlnistire. lncercAnd si fugi din acel arest de la Baciu, fu arestatgi condamnat la muncile de la Canaf unde aflase ci urma si fie ucis.El avu o v-iziunea Maicii Domnului, care-ispuneacum s[ fugi. Reugi
97

fi

Dan Lucinescu

pARfNtplf,ARSENIE BOCAun sfdntal zilelornoastre

urcandpe platoul m-unfilorBus5 ajungi pe valeaPrahovei, cegi,unde gisi o vigiuni, in carea stlt pani la redeschiderea ministirilor inl976. El s-a imprietenit cu urgii, putAndu-se de la ciobani,iar atunci inlelegecu ei, primind cevamAncare cAndnu mai putea ribda de foame,coboranoapteapAn[ in unde lua piine uscatl dusi parteade munte a oraquluiSinaia, la gheni. lnp de 17 ani, intre 19599i 1976,Pirintele Gheronte a stat intie silblticiunile Munlilor Bucegi,rezistAnddatoritl stadiului siu spiritual, de adevirat schivnic. Pirintele Arsenie a gtiut ci trebuie si steadoi ani departe de ochii securitllii, care, degiil cluta cu insistenfi, nu reuqi sI afle nimic de el. Fiind in haine laice gi fare barba, el reugi sI supraviefuiasci,avAndin mod discret sprijinul maicilor de la fostul atelier de picturl de la Mlnistirea Prislop,care ascultAnd de sfatul Pirintelui, se aciuaseridiscretin incinta Acolo prelalii gi cei bisericii din apropiereapalatului Peleg. ci nu gtiu cine esteacelpictor, care din jurul lor seprefhceau mai didea o mAni de ajutor tinerelor carereficeaucu succes nigtepicturi distrusedin pronaos. si-gi mireasci curtea9i dereugise Bisericade lAng[ Peleg pendinfele, datoriti intervenliei cdtorva capeteincoronate conde la Peleg,care cedari bisericii suprafefelenecesare venili de deunde eventualiicredinciogi, struirii unor anexe, parte, sI poati fi gizduili gi chiar hrlnifi, conform tradiliilor min[stiregti, preluategi de bisericilemai bogate. Nu existao alte zoni mai bun[ pentru Pirintele Arsenie de a se face nevdzutdecAtzona palatului Pelegqi a bisericii din apropiere,unde in permanenli se perindau sute de vizitatori din toati lara gi din striinltate, care voiau si admire un palat regal ridicat in plin munte, intr-o zoni pitoreasci. Pirintelui Arsenie ii plicea nespusde mult natura gi in special ceamontani din aceazoni din apropiereaCaraimanului,
98

unde se ducea adesea in haine simple, ce nu se deosebeau de cele ale liranilor din zoni. Sus,pe platOulBucegilor,el retriia copiliria din Munlii Apuseni, unde se niscuse,$i o parte din viala cilugireasci din Munlii Figirag, unde se afla Ministirea SAmbita,de care-llegaumulli ani de duhovnicie, in mijlocul unor oameni cu sufletecurate.De pe platou, el coborala schitul de la intrareain pegtera Ialomicioarei, unde cilugirii erau inob^ilafi,in marea lor majoritate, de infelepciunea senectulii.ln aceastipeqteri se poate ascundetemporar oricine fhri a puteafi gisit, in pofida tuturor eforturilor ficute. Ea estefoarte mare gi cu multe ramificalii descoperite qu-maide speologii careau fhcut indelungateinvestigafii. Natura are darul de a te apropiade Dumnezeu,bineinfeles corespunzitorstadiului de evolulie sufleteascla fiecirui individ. Pirintele Arsenie aveao..relafie speciali cu muntele, datoriti mediului montan in carese niscusegi copilirise, in Munlii Apuseni, al ciror farmecil pot descoperinumai cei carelocuiescmai mult acolo. Munlii Bucegi au o configura{ieextrem de variati, cu surprize pe care le descoperila tot pasul,care determini accidenteuneori mortalecelorcarenu au rlbdareasi-i descopere treptat frumusefile.Pirintele Arsenie era deprinscu muntele, avAndo condi$e fiziciformatiinci din copil[rie, adaptatl prietililor de teren greu accesibile. El era infrllit cu pericoinaintede a ajungela ele.El era lele munfilor, pe carele Sesi4a integrattotal mediului alpin de pe platoul Munlilor Bucegi, avAndla putAndparcurgedistanlemari pe poteci de creast5, altitudini mari, dezinvolturacelui niscut gi adaptatmediului Pirintele primise cu seninltateinterzicerea efecturespectiv. totali irii slujbelorgi a tainelor preofegti,avAndconvingerea intAmplitor, ci cu voia Domnului, pe care gp_n:nic nu este il aveapermanent ln s,ufut, incepAndsi fie cunoscut de oamunlilor gi de cei care menii cu sufletulcurat de pe crestele
99

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCAun sfdntal zilelornoastre

intrau in CasaDomnului. Acegtiaerau uluili de binele ce-l in preajmalui, in specialcAndii privea cu ochii care s-ir4leau lumina binelui gi a adevSrului. rispAndeau Pirintele tAnjea dupn chilia lui din Munlii Figiragului, sescansipati de credinciogiisdilirani de acolo.Securitatea de acealucrarein munte, caredin puncul lor de vedJlizase

pra sfinlitei chilii a pirintelui Arsenie. Existenfa ca pictor a Pirintelui pribegie,inceputdcu desfi.in1aDupi o greagi periculoasii

toate forfele rf,ului. Marea masi de intelectuali,cAtgi mullimile de credinciogi din toatemediile, eraugi ei supugipericolului prigoanei urmirindu-l cu sufletulPe maantimonahaleqi anticregtine, punAndu-irele lor duhovnic, careera izgonit $r^persecutat, se in pericol insigi existenlafrzici. In aceastisituafie,cAnd toatefor;ele riului seuniri impotriva PlrinteluiArsenie, spi100

ritele superioare pe cei din au fost al5turi de el, determinAnd jurul Patriarhiei, acea Dup[ irr grea perioadl ajutor. si-i sard de ascundere prin munfi, in locurile gtiutede Pirintele ca sigure,sosiordinul de angajare capictor muncitor la atelierele Patriarhiei, carefunclionau la schitul maicilor, de unde ciluera girilele fuseseri alungate. Perioadaoficiala de angajare intre anii 1959gi 1961. Despreaceastiperioadi existl multe relatlri, ln principal de la credinciogiqi de la divergiteologi gi preofi, careaflaseri unde se afli Pirintele, gi despreicoanelepictate de el acolo.Unul din acegtia, studentla teologie, il ruga pe Pirintele si-i pictezeo icoani, pe carein cele din urmi a primit-o, aqigaldg i.q_t_e_n!ia cI esteposesorulunei icoanecu-mult har Cevamai tArziuacesta relatacum fu salvati de Dumnezeu aceaicoand;fiind cu ea pe motocicleti, ploaiai-a distrus tot ce aveala el, cu excepliaicoaneidatl de Pirintele Arsenie. i,ntr-untimp relativ scurt,mulgi din fogtii credinciogiai Plrintelui, aflar1c5-lpot glsi la SchitulMaicilor, unde acesta gi ii indruma in rezolvarea ii binecuvAnta greutililor cu care erauconfruntali.Dupi trecerea anilor,o parte din ei vorbeau despreBu!_e-rea pirintelui de a ghici gAndurilecelor careveneaula el. cu o puternici iritare a pielii, dupi ce Unul dintre acegtia, multe tratamemtegi primi diversesfaturi,printre incercase fu trimjs de cineva care gi acelade a se opera de amigdale, Maicilor. care atunii era la Pirintele, Schiiul la lntrebindu-l recunoscucI nu credegi ci daci credein Dumnez3u,acesta Pirintele il expedie tr]ii?iiit nimic, nici din Noul Testament. lapidar,sdseopereze de amigdale. Dupl repede,spunAndu-i vindeci se complet, rimAnAnd acesta cu nedumeoperalie, lui doctorul, rirea,, D=_ldgSUa acelfost preot ce-i spusese lui infectate?'1 amigdalele cu sl faci La schitul maicilor, in interiorul ciruia se desfiquraactil0l

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfAnt aIzilelornoastre

vitateade picturi a Patriarhiei,se oficiau slujbelereligioase, la fel ca la bisericile obignuite.Pirintele Arsenieparticipala aceleoficieri, ca simplu cantor, pistrAndu-gibarba cilugireasc[ tradiflonali. Exista un numir mare de mirturii ale celor carel-au ciutat pe Pirintele gi la schitul maicilor, referitoarela marelelui har, de a vedeaceeace nu poatefi vizut. Mulqi tineri i seplAngeau ci seintri greu la facultate,neavAnd indrizneala si incerce,fiind vorba de facultagi greleprecum

rle interioi1are- ies la suprafagi prin vibraEii ondulatorii, la la rAndul lor, materializeafel ca cele ale gAndului. QulogiJ,e, zi vibraliile mentale,intr-un fenomen de intimi reversibilitate. Privind un tablou, yibraliile policolore se transformi prin intermediul percepliei vizuale in gAnduri,care sunt in realitate cele ale pictorului respectiv.Este singura arli care este corelati direct cu spiritualitatea. Iggqa reflectd inalta spritualitatea celui carei realizat-o. Un exempluconcludent in acestsensil constituiep_icturile bise_riqe-*i ale monahului Irineu Protcenco,de la Minf,stirea Sihistria, carea pictat capela din incinta ministirii respective, construiti pe ascuns in perioadacAndbisericile erau demolate.Despre ele nu s-a vorbit, pentru ci totul era inv5.luitintr-o atmosfer[ de clandestinitate.Orice cetllean al RomAnieia admirat o icoan_i-g Maicii Domnului, cu o lacriml pe obraz,a c5rei rispAndire are amprenta bunivoinlei divine. Ea aparline monahului Protcenco,vir al pictorului Ciucurencu. Pictura aceleicapele s-af[cut cu pulin inainteadesfiinlirii ministirilor, timp in carepictorul cdlugir Protcencg care-gi pierduseun ochi, in ziua in care picta. Lucririle lui celebresunt Maica po,ste4 Domnului, icoanasfAntuluiIlie gi alte cAteva, caresepot vedeain capelanoul. Pentru a ajungela easeurc[ pe pridvorul
t02

chiliilor din dreapta bisericii,aflati in mijlocul incintei.Dupi una saudoui ugi ale unor chilii, seintrf, in noua capeli. Iubeamacelelocuri gi fiind cu alte treburi in jurul oragului Tg.Neam!, dupi I976,m-am hotirAt si facnigtefotografiiale frumusegilornaturii din jur. Era in jurul orei 16,pe timp de varl, cAndam incercatsi fotografiezcAteva icoanede acolg printre carepe ceaa Maicii Domnului. Un c[lugir mi-a dat un prelungitor cu bec, dar era prea intuneric in capeli. Am fixat aparatul, pe un sfegnic gi am pus un Kodac profesional, timpul lungr pentru fotografiere. DAndu-lla developat, a venit la mine doamnarespectivicu pozaMaicii Domnului a lui Protcencoin mAni, exultdndde entuziasm,admirAndtimp indelungatfotografiarespectivi.Paradoxul a constatci ladeiegit au fotografiile doar flcute in restul fiind capela, velopare gapeli de la Ministirea vo-alate. Pestemulli ani, iq aceeaqi un specialist englez venit ln viziti, cduta febril in Sihistria, Baedecker celebrapicturi a Maicii Domnului, leinlelegAnd cum de nu esteinclusi printre celebritilile aceluighid de turism, consideratprintre cele mai bune. Trapdia popgry_lq romAn constdin neglijareamarilor valoriE@nale, iirivind toate domeniile,inc-ir.rsin celeale marilor personalitfli spiritgale,precum ceaa Pirintelui ArsenieBoca. Picturilg Pirintelui Arsenie Boca, din aceaperioadi de nu sunt cunoscutenici mdcar de lnare prigoani religoas5, spgcja-llgti, trecAndin anonimat, ca multe alte valori artistice. Bamele acelor celebrepicturi, cAt gi catapeteasma din lemn a capeleide la Sihistria, sunt valori artisticeunice,care stArnescemolie pentru inalta calitate a sculpturii. Ele au de un mare sculptor al acestei fost executate !Iri, profesorul G-heorghillde la TArguNeam!, carea fost seleclionatchiar in timpul comunismului,pentru o sculpturi trimisi cadou Bulgariei.Datoritl poziliei saleanticomuniste pregedintelui de pugcirie politici, a fost expulzatgi marginalizat $iaan_i]or

r03

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIE BOCA un sfAnt aIzilelornoastre

din toate cercuriieartistice,murind bolnav qi deprimat. Pavicisitudineie,care rintele Arsenie a depigit cu superioritate l-au ajutat si urcepe celernai inalte trepte in loc sd-ldoboare, alespiritualitilii, reuginddupi moartesi ajutepe tofi cei ce-i soliciti. Qeld am fost recentla Ministirea Prislop,maicile de acoimpulinirii pdmAnp;qble{44,a 1oerauconfruntatecu ma-rea tului de pe mormAntul Plrintelui, cares-a dovedit a fi temecarerelineaucelespuse duitor pentru bolile credinciogilpr, db el, de a nu-i plAngemortea,putAnd sd-iajute mai mult in in vialaaceasta. decAt lumeaDomnului Ceresc, in anul,1968Pirintele Arsenie Boca a fost pensionat de o pensie modici, dar importantd din Patriarhie,dAndu-i-se punctul de vedere al legislaliei comuniste din aceavreme, activitateacelor cu vArstaapti de munci. care restriclion_a Plrintele Arseniea putut munci unde gi AvAndpensionarea, in marealucrarede fel el s-aputut angaja cum dorea.In acest pictare a bisericii din satulDriginescu, devenitulterior orag cu numele Mihiileqti de Ilfov, situat la iegireasud vestici a Bucuregtiului. Inlelepciunea populari exprimdaforismul:,,Necunoscute sunt ciile Domnului", confirmatdprin &-lulin carea evoluat relaliaduhovniceascia Plrintelui Arseniecu masade credinimpuse de regimul comuciogi,in pofida restricliilor severe nist. bisericadin satulDriglFiri ca nimeni si-gi dea seama, nescu lui locul Ministirii SAmblta,sub aspectulfuzionirii spirituale dintre Pirintele Arsenie qi masalargi a credinciogilor. Inalta spiritualitatea Pirintelui depigeapiedicile puse de securitateintre el qi masa de credinciogi.Atunci cAnd i Pirintele stitea s-a impus si nu mai discute cu eredinciogii, aproapetot timpul pe schelele ridicate de-alungul perelilor cu acegtia. mindstirii, pentru a-ipicta gi a comunicasufletegte
104

Credinciogiiveneausi se inchine la icoane,deasupra cirora era Pirintele cu pensulelein mAni, rispunzind monosilabiccelor de sub el, atunci cAndsecuristulde pazl lipsea. Pictarea icoanelorgi a scenelorreligioase, de pe perelii bisericii,constituieforma transcedentalia legiturii Pirintelui cu Dumnezeu.Acea picturl de la Driginescu va ciplta un alumi-t grad de sacralitate, transmisi de inalta spiritualitate a stAntuluiin viafi, monahul ArsenieBoca. Prigoanaantireligioasidin acea perioadi setransformase in teroare feroce,pe caresutegi sutede femei,birbafi, f-reptat tineri gibitrAni si-o asumaq infruntdnd oamenii securitifii, care in final capitulau, neputAnd,din punctul lor de vedere, sI se lupte cu morile de vAnt,reprezentate de o masi de oameni, ajungisub nivelul siriciei. Majoritateaacestora venea de la distanle mari, numirAndu-gi cu mAinile tremurinde, mdrunfiguladunatdin buzunarele ponosite,iar lipsade mAncareo considerau ofrandi adusi lui Dumnezeu,Cazide post. C.-ei carenu au trllt aceaperioadi de mare sfAgiere sufleteasc-i,nu potinlelege durereacelor careaveaupe cinevadrag in pugcf,rie, din sutelede mii de delinuli politici. Un prieten imi relataintrebareace i-o pusese unei doamne in vArsti, marcati de durere, referitoarela lacrimile acesteia,cAndmdncadiscret,aproape pe ascuns, un col; de pAine. Aceasta il privi lungr murmurAndun vag rispuns, c6 in acele momente segAndegte la cinevaapropiat,careprobabil suferi de foamein pugcirie.Acea intelectuali, supuii tuturor confruntirilor cu o lume ce nu-i aparfinea, s,abprit din ciugulitul ca de pasire,a buc5lii udatede propriile lacrimi. IritareasecuritSfii, datoriti imposibilitilii de a opri marea comuniune dintre credinciogigi Pirintele Arsenig aiunsese la limita suportabilitifii, determinAndu-lpe Pirintele si ia votul tlcerii, utilizat de isihagti,cAnd doreausi nu le fie tulburati comuniunealor spirituali cu Dumnezeu.in acele r05

Dan Lucinescu

BOCA un sfAnt aIzilelornoastre PARINTELEARSENIE

p1r[fia Cerului". ^ Pictura Pirintelui Arsenie, din interiorul bisericii de la Drlginescu, esteunici in felul ei, constituind un indreptar de inalte spiritualitate cregtinS,fiind vorba de decriptarea unei comuniciri de ordin superior,citre cei iniliali in gisirea ,,Adevirului, CIii gi Viefii'i P5rinteleArsenie Boca era un vizionar,ca toli sfinlii care astfelceea cunoscAnd nu au limitirile temporalegi spafiale, ce noi muritorii numim viitor sau trecut. Existi o picturi a Plrintelui la biserica Driginescu, care a fost parlial pricemultor ani. Pe aceapicturi vizionari, cu puti, dupi trecerea caractereapocaliptice,se pot distinge doui turnuri -foarte inalge,la distanli^relativ mici unul faJede altul, care se dezagregl in imengi nori de praf gi de fum. Privind aceapicturi imagini ale esteimposibil si nu o suprapuibinecunoscutelor mai tArziu,in mult turnurilor gemene,petrecute distrug-erii 2001.

tate.Este straniu de ce aceastipictur[ cu totul deosebiti nu decriptareaei. Aga cum am estesupusi unei analize,pentru vibratorie a ginmai menfionat, pictura este transguner-ea
l06

iglito-r, in timp ce imprimantele inregistreazitranspunera scriptici a acestora. dintre ele estedati de Marea deosebire a nuanlirilor de de cltre elementele scriptice {-eformarqa mAJefinele ale gAndului,care pot fi exprimateplenar prin muzici sau prin picturi. In cadrul limitirii scriptice a finelii de gAndire,pe prim plan se situeazi limbajul, cu multitudinea lui de limbi, carese deosebesc intre ele prin numlrul de cuvinte gi prin conlinutul acestora, carepoatevaria de la foarte siracrla extrem de bogat.Existi in acestsenso remarci de exceplionalipertinen!5,exprimati astfel: o ia "Sdfr_dpl Acestor ale li menlionate gAndul_ui, inai4leqyglbgr: Limitari de muzicl. Trebuiede remarcatci ,seopune pictura, urmatS. lungimile de undi ale gAndurilo.rsunt mai aprotf.yg_qf$i piate de cele ale culorilor- prin caracteristicile lor specifice. Estenecesar si selini seama gi de gqadul de evoluliementali gjndryLddui, carepoate saunu decripta gAndireapictorului respectiv.Sub acestaspect,pictura la care Pirintele Arsenie Boca a lucrat 15ani, constituiepentru cei cu un anumit grad de evolulie duhovniceascl,cel mai important mes{ spiritual contemporantransmis omenirii de o mare personalitate cregtini, carea atins nivelul sfinfeniei. . inci inainte de terminarea picturilor bisericii de la Driganescu,in anul1983,PS.rintele Arsenie igi intocmi un atelier propriu gi o chilie, in mica agezare sub formi de ateliere de picturi, infiinfati de un grup de maici, in curteabisericii de Acesteafuseseri alungatedin Ministirea PrislAngi Peleg. lop, reugindsi transformeacelloc in mic agezimdnt monahal inl976, cind s-auredeschis toate ministirile din {ari. Menanterior, sfatul dat acestormaici de citre Pirintele lionasem a drsenie, pe atunci la Prislop, inainte de tragica desfiingare ministirilor din 1959,de a deschideun mic atelier de pictUrALaSinaia,pe lAngi Bisericadin preajmapalatului Peleg. au reugitdeplin in iniliativele lor, pictAnd Maicile respective

ro7

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfantal zilelornoastre

icoanele pictatede ele,in chiogculdin curteabigi expunAnd sericii din Sinaia,situatl pe Furnicarpe drumul ce urci spre cota1400qi spretelefericulcitre cota 2000.

Trecerea spre marea spiritualitate a Pirintelui Arsenie Boca

Pirintele Arsenie a trlit ca un sfhnt qi a murit ca un martir, asasinat prin maltratarecriminali, in 28 noiembrie 1989, de citre ofi1eride securitate. Cu puterile lui deosebite doi de vizionar,gl g-i--a v5;zqttmoaqtq4, prin pictareapremonitiorie la bisericaDrdglnescu,a unui cilugir rlstignit. Trecerealui din aceastiviafl s-a produs, conform unor martori, dupi ce avusese o disculie cu m[rimi alevremii, cirora le-a spusgreselilece le fac in actiunealor de guvernare. gi-audat DiscutAndcu cAlivacredinciogiapropialilui, acegtialu_iasupramorlii ce urma si vie, seamadesprep9-tgep.er-eaprobabil EleafirmAndci eava fi determinatl.{9,o.,-ft-meie'] (miituria ipJrJin" vteri.i b.t-iti"q.o). na Ceaugescu Horia, carelocuia la distanli micl de Pirintele firintele Arsenie, Etie de--lniAlni1ea pe care o avusese cu inalte pe-rso; naliteli cu pulin inainte de a fi omorAt.La intoarcerea de la aceaintrevedere, Ipg$ilg in care se afla a fost semnalizatlsI P[opreascide cltre doi secu-rigt!, in timp ce goferulii spuse, rintelui, accelerAnd motorul, ci acei doi ii pericliteazi viafa. Plrintele Arsenieii rlspunsecu fermitatesi opreasci,pentru nimic prin implicarealui ci are copii gi greutdli,nerezolvAnd in celece yer qrne. Securigtiil-au dat jos pe pirintele, bruscAndu-lgi bigAndul brutal in alti magini, caredemari imediat. Estegreu si se aflecum a decursmaltratarea Pirintelui, dar cert esteci l-au supusla celemai greletorturi, printre care r08

gi.aledegetelor, careprobabil i-au fost distruse,cu exceplia arltitorului de la mAnadreapti. Acest a fost singurul scosla v.qdere din patrafir,in sicriul Perintelui,pentru a fi sirutat. in situalii normale,mai alesla un duhormic,iubit de credinciogii lui, se scoateintreagamAni. Pe figura Pirintelui Arsenie, al cirui corp eraa;ezatin sicriu la Mlnistirea Prislop unde a fost ingropat,sevedeaupe pomelii obrazuluiarsuri circulacu mirimea diametrului de cca2 cm,iar pieleafefei avea I_g, urmele unor traumatisme,cip5tAnd o transparenli a cirei culoareera galbenverzuie.Moartea Plrintelui a avut loc la Sinaia,unde cadavrulsiu a fost predat de securitate maicilor de la mdnistirea din aceeagi localitate.PJeotulBuneqcul-a gpilat, dupl carel-a imbricat in hainepreole9ti,pe carenu le qr,ai purtasedin 1959, cAndi seinterzisese practicarea preotiin final in sicriu. Transportulsicriului fu facut -ei,agezAndu-l imediat la Mdnistirea Prislop,unde fu agezat in biserici. inin mormAntul lqgtnlaatareaa avut loc in 4 decembrie198p, alesde Pirintele inci din via!f,,unde,urma si steapdni la a doua inviere din morli" . Sicriul Pirintelui Arseniea fost ageiti cufaEa fiind vegheatde 6 persoane, prin rotaiie. fa al1lta Iajugl orei opt gi un sfertveni in biserici P[rintele Bunescu, carein fala sicriului s-a oprit si a spus cu emolie gi hot5rAre intregii asistente: ,,-OAMENI BUNI, EU NU SUNT'VINOVAT DE MOARIEA PARINTELUI-': Toat5 lumea din biserici gi-adat seamade constrAngerile la carea fost supus acelpreot, carein final s-ahotirAt si rimAnd cu sufletulcurat, afirmAndneimplicarea lui in acea crima.Ceeace estepenibil, dureros gi regretabil,aste incercarea_ aproapegeneralizati, a vinovafilor, prin broguri gi fascicoledin zid*edigEulpare moartea naturali a Plrintelui, are, cale-y-o.-r sa-dem-o-nqtr-eae determinatl de boalSgi de o suferinldindelungati. Trebuie celor care,chiar daci nu au particiaccentuatic,ulpabilitatea s-auinscrisin corul dezinformirii qi al pat direct la asasinat, r09

Dan Lucinescu

PARINTELEARSENIEBOCA un sfAnt aIzilelornoastre

gi condamnarea manipulirii, impiedicAndastfel anchetarea comunismului. clderea dupi crime, fiieasCia acestei rJn cazsimilars-apetrecutin Polonia,unde un omolog al a fost ucis de doi ofiPirintelui Arsenie,plrintele Popiliugco, cu pulin timp inainteaciderii comunismuleri de securitate, lui. Cazul a fost anchetatgi dezviluit opiniei publice, deterla un numir ofigerilorasasini, minAnd in final condamnarea crimelor amploarea in RomAnia, de ani de detenfie.La noi regimului comunist a fost atAtde mare,incAtcrimele produseln timpul anchetelorde securitategi in cadrul pugclriilor Pitegti, Gherla, Aiud, Sighet,Canalgi in puzderiade puqcirii ce impAnziseri!ara,ar ingrozi intreagalumecivilizatl,,pref.er4ndu-sepistrarea ticerii gi rimAnereaintr-o regretabih deqidere morah generalizatd.

Epilog
Despreun sfAntprecum Pirintele Arsenienimeni nu poate Fce o prezentare exhaustivi. cumne-aspusin viafi, si-l che-

ntelenumil ir, ."".rri deosebite, pentru ' folosul duhormicesc al celor aflaii in momente grele.' Eorlele spiritualeale celui ce a fost un sfant"inviati sunt multiple, print-reele situAndu-se, pe prim plan, citirea gAnputAnd fi astfel un real qi un tjmiduito'r de duhomic dUri]o.r, suflete. citre cei . O alta forli benefici a fost transmit_e1e=e=e=gglgei slabr5! w fe.r!nzi,din forlele p6[iiiJi din iele ?-cordatede harul divin; trebuie amintiti gi p-osibilitateapdrintelui de a ssapropiade divin prin iegirea din temporalitate gi spafialita-te;fiind la canal,s-i dus la inmormAnGrrea mamei saled" la Va!a,la 760 km distanE5, in cAteva minute. Pirintele a fost lrn vizionar pestevremi. A sevedeapictura de la bisericaDriginescu, pltirrinddistrugerea Turn^urilor Gemene,cu multi ani inainte. infigigareaPirintelui era carismatici,cu ochi unici ca putere de transmiterea forlelor binelui. F.laveapgterea de d_omi4a4 a spiritelorrele,de transmite_ re a gAndurilorsaua sfaturilor. Pirintele tlq_-iq_e-ezA pe cei cu sufletul curat, in cazuri importante pentru evolulialor spirituali. El afirmaaspectul bellt

rr0

Dan Lucinescu

NOTA BIOGRAFICA Dumitru Dan Lucinescu s-aniscut la 21 mai 1927inBoto$31, in familia magistratului Teodor Lucinescu si a'Alexandrinei.

genetical fieciruia. " ,,No,rr" tragem din maimu!6, dar mergem cu pagi tepezi

Lui". ooruncilor ^ la fo,,Sofl"t.le dreplilor urci la,,cer",pentruimbogilirea cul Duhului Stint'l

Bibliografie PlrinteleArsenieBoca' Mirturii din TaraFisirasului despre EdituraAGATON. Cigmileanu. Edilie ingrijiti dL Ioan
L12

. Mama estecondamnati politic . O sorl, studenti in anulV la arhitectura este gi ea conlr3

qcoala9i . etii-toial it"a""ti la medicini, abandoneaz6' asistent ca esteadoptaia de o matugi pentru a putea lucra medical.-

damnati politic 3 ani.

Boca,vizutd ca un instrumentcaresi concretizeze renastereapoporuluiromAn. pa_rintelui A fost un apropiat al Arsdnie ' Boia gi al parintelui Ilie Cleopa.'
CARTI SCRISEDE DAN LUCINESCU: " CicIuIVITRALII rizboi " Spre o Lupta "fertfa din Neguri " Intoarcerea delumi " SfArsit o Stefan celMare9iSfAnt

Activitate gtiinfifici: . autor al volumelor "Tehnologii ultrasonice, magnetoscopice si de analizi spectrali"-1968; .-fg6g'aein" i"t..ietor la AcadeniiaRomini, la centrul

o SPania o Din Scandinavia la Pontul Euxin o Ancorarein Absolut o Omul-Creatie Divini o SfArEit intunecat de Ev ' DepigireaCondlgiei Umane o Efemeritatesi Divin " Destine o Aspiralii o Pirintele Arsenie Boca - un SfAntal zilelor noastre o Voievodul

Membru al Uniunii Scriitorilor din RomAnia.

114

u5

Cuprins

lntroducere Anii copiliriei qi ai studiului.....

.................3 ............................8

Perioada ...............17 duhormiceasci de la M6nlstireaSAmbita.................. Arestarea la Prislop......... din 1948giplecarea .......................39

MutarealaPrislopa PirinteluiArsenie, in 25 noiembriel1948............55 Revenirea la Ministirea Prislop,din lagirul de la Canalul Dunire-MareaNeagri in anul1952 ...............85 pini in 1959 Desfiinqareamindstirilor.................... Existenfa capictora Pirintelui. ...............94 .......................100

Trecerea 108 spremareaspiritualitatea Plrintelui Arsenie Boca............. Epi1og.......... Bibliografie Noti 8iografici............. .............111 ..............112 .............113

rr6