CAPITOLUL I - PIAŢA FINANCIARĂ ŞI PIAŢA DE CAPITAL

1.1. Piaţa de capital în accepţiunea economică
Orice economie naţională, indiferent de nivelul său de dezvoltare, este caracterizată de existenţa şi funcţionarea unor pieţe specializate unde se întâlnesc cererea şi oferta de active financiare necesare dezvoltării în cadrul firmelor a producţiei de bunuri şi servicii. Circuitul activelor financiare se desfăşoară între ofertanţii de fonduri (investitori) şi beneficiarii acestora, tranzacţiile având loc pe piaţa financiara. Piaţa financiara este alcătuita din doua componente, având în vedere tipul activelor financiare care se negociază şi mecanismul prin care acestea sunt introduse în circuitul financiar: a) piaţa de capital; b) piaţa monetară.
PIAŢA FINANCIARĂ

PIAŢA DE CAPITAL Active de capital Titluri financiare pe termen lung

PIAŢA MONETARĂ Active monetare Titluri financiare pe termen scurt

PIAŢA PRIMARĂ

Figura nr.1. Structura pieţei financiare
PIAŢA SECUNDARĂ

Prin investiţii în sens larg se poate înţelege şi cumpărarea de acţiuni, obligaţiuni sau alte active mobiliare. Acestea sunt de fapt investiţii financiare, deci, această piaţă este ceea ce numim o piaţă financiară. În sens economic, prin investiţie se înţelege cumpărarea de clădiri, echipamente, maşini, utilaje şi alte active pentru a fi folosite în scopul producţiei de bunuri şi servicii. Această procedură este facilitată de o piaţă aşa numită primară, de emisiuni noi de acţiuni şi obligaţiuni care de altfel poate fi considerată o formă de economisire. Deci, piaţa de capital, în accepţiunea economică este compusă din piaţa primară şi piaţa secundară. Aceasta din urmă este o piaţă financiară pe care cererea se realizează prin

1

necesitatea de restructurare a portofoliilor deţinătorilor de active financiare, iar oferta apare concomitent datorită acestei funcţii de restructurare şi din economii. Piaţa monetară este piaţa capitalurilor pe termen scurt şi mediu, fiind reprezentată de piaţa interbancară şi de piaţa titlurilor de creanţă negociabile. Pe piaţa interbancară operează Banca de Emisie, băncile comerciale, trezoreria publică, casele de economii, care au calitatea de creditori, dar şi de debitori în cazul completării fondurilor proprii. Tranzacţiile pe această piaţă îmbracă forma „acordării-rambursării” creditelor. Instrumentele negociate sunt: certificatele de depozit (titluri negociabile ce atestă existenţa unui depozit în cont), bonurile de tezaur (emise de trezoreria publică), titlurile pe termen scurt (emise de instituţii şi societăţi financiare). Piaţa financiară este piaţa capitalurilor pe termen lung, pe care se emit şi se tranzacţionează valori mobiliare ce servesc drept suport al schimbului de capitaluri. Piaţa financiară este cea pe care se cumpără şi se vând active financiare, fără a fi schimbată natura lor. Ea exprimă o relaţie directă între deţinătorul şi utilizatorul de fonduri. Practica din România pune în evidenţă opţiunea pentru concepţia anglo-saxonă, potrivit căreia piaţa de capital este o componentă a pieţei financiare. Piaţa de capital se prezintă ca un mecanism de legătură între investitori şi emitenţi a căror decizie de investire vizează două obiective complementare: rentabilitatea, respectiv un grad înalt de fructificare a capitalurilor; lichiditatea, adică recuperarea cât mai operativă a capitalului investit.

Piaţa de capital este o piaţa în care se negociază şi se tranzacţionează instrumente financiare în funcţie de cererea şi oferta specifică. Principalele beneficii ale pieţelor de capital asupra dezvoltării economice sunt: • eficienţa, competitivitatea şi solvabilitatea sectorului financiar; • accesul societăţii noi şi în formare la finanţarea prin acţiuni şi/sau obligaţiuni; • descentralizarea proprietăţii şi a distribuţiei averii; • solvabilitatea societăţilor comerciale. Aceste beneficii trebuie să ţină însă cont şi de costurile şi dezavantajele pieţei de capital: ciclurile economice şi impactul asupra obţinerii capitalului, încrederea investitorilor, puterea sectorului financiar, etc.

1.2. Trăsăturile pieţei de capital
Piaţa de capital prezintă următoarele trăsături:

2

(1) este o piaţă deschisă, în sensul că plasamentul este efectuat în marea masă a investitorilor, iar tranzacţiile cu valori mobiliare au caracter public; (2) produsele pieţei sunt instrumente pe termen lung. Pe piaţa de capital banii sunt investiţi pe o perioadă mare de timp, în timp ce pe piaţa monetară resursele sunt utilizate pentru finanţări pe termen scurt. (3) valorile mobiliare, ca produse ale pieţei, se caracterizează prin negociabilitate şi transferabilitate. Ele pot fi transferate de la un posesor la altul, oferind investitorului posibilitatea de a vinde oricând produsul respectiv la un preţ specific condiţiilor pieţei, sau care rezultă din negociere la un moment dat. (4) tranzacţionarea valorilor mobiliare nu este directă ci intermediată. Intermediarii au un rol important în ceea ce priveşte punerea în contact a emitenţilor cu investitorii sau a investitorilor ce deţin valori mobiliare în portofoliu cu cei care doresc să le cumpere. Piaţa de capital oferă modalităţi de investire respectiv de atragere a capitalului, diferite de cele specifice sistemului bancar. În locul alegerii depozitelor bancare, investitorii pot achiziţiona valori mobiliare iar emitenţii pentru a nu apela la credite bancare pot atrage capitaluri prin emisiune de acţiuni şi obligaţiuni.

1.3. Structura pieţei de capital
Diversificarea produselor tranzacţionate, a procedurilor şi tehnicilor de vânzare/cumpărare a valorilor mobiliare, precum şi modalităţile diferite de finalizare a tranzacţiilor, au impus structurarea pieţei de capital în raport de diferite criterii: a) Privită prin prisma producerii şi comercializării valorilor mobiliare, piaţa de capital cuprinde două segmente: • Piaţa primară - secţiunea pieţei în care un emitent oferă spre vânzare, pentru prima data (oferta publica de vânzare primara), valori mobiliare nou emise, pentru a obţine capital (acţiuni sau obligaţiuni); Oferta publica de vânzare se realizează prin intermediul unui intermediar sau unui grup de intermediari, pe baza unui Prospect de oferta, autorizat de CNVM (Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare - Autoritatea de reglementare şi supraveghere a pieţei de capital); • Piaţa secundară - secţiunea pieţei în care valorile mobiliare se vând şi se cumpăra, prin intermediul SSIF-urilor sau instituţiilor de credit, intr-un mod organizat, reglementat şi supravegheat de CNVM. Cuprinde mai multe tipuri de tranzacţii: tranzacţii 3

investitor. d) În funcţie de momentul finalizării tranzacţiilor se deosebesc: • Piaţa la vedere . iar preţul de tranzacţionare se formează prin concentrarea cererii şi ofertei într-un loc anume pentru aceeaşi valoare mobiliară şi la acelaşi moment. piaţa de capital cuprinde: • Piaţa reglementată . respectiv livrarea titlurilor sau mărfurilor către noul cumpărător şi efectuarea plăţii.este piaţa care presupune că finalizarea tranzacţiilor. b) După natura valorilor mobiliare tranzacţionate.reprezintă principala componenta a pieţei de capital. cât şi în raport cu propriile ordine ale participanţilor. oferte publice de preluare (scop peste 33% din companie). • Piaţa opţiunilor . din punctul de vedere al interesului investitorilor (lichiditate mare: deţinerile de acţiuni se pot 4 la o săptămână în funcţie de .investitori. • Piaţa contractelor la termen . • Piaţa la termen .este o piaţă de licitaţie. se realizează la o dată viitoare. oferte secundare de vânzare. • Piaţa extrabursieră (OTC) . atunci putem spune că piaţa primară este o piaţă a emitenţilor în care fluxurile financiare sunt direcţionate în relaţia emitent . • Piaţa obligaţiunilor . unde negocierea valorilor mobiliare este condusă de o terţă parte fără ca vânzătorul sau cumpărătorul să intre în contact.piaţa pe care valorile mobiliare se tranzacţionează pentru livrarea şi plata viitoare. fluxurile financiare fiind direcţionate de la un investitor la altul. e) Privită prin prisma lichidităţii şi a obligaţiilor de raportare. se deosebesc: • Piaţa acţiunilor – piaţa pentru acţiuni comune şi preferenţiale ale firmelor private.la vedere (spot). c) Având în vedere cadrul instituţional prin care se realizează tranzacţiile de valori mobiliare se deosebesc: • Piaţa bursieră . negocierile realizându-se prin intermediul unui sistem de tranzacţionare computerizat sau folosindu-se negocierea directă. oferte publice de cumpărare. Dacă avem în vedere fluxurile financiare care se creează între emitenţi şi investitori sau cele investitori .piaţa pentru instrumente de datorie de orice fel.piaţa pe care se tranzacţionează contractele de opţiuni.este o piaţă nelocalizată la nivelul căreia tranzacţiile se derulează atât pe baza ordinelor de la clienţi. Termenul “imediat” presupune executarea obligaţiilor într-o perioadă ce variază de la o zi până reglementările în vigoare.este piaţa pe care valorile mobiliare sunt tranzacţionate pentru livrare şi plată „imediată”. iar piaţa secundară este o piaţă a investitorilor.

Totalitatea valorilor mobiliare ce se tranzacţionează pe o anumită piaţa se numesc produse bursiere. Clasificarea valorilor mobiliare Valorile mobiliare se împart în: 1. CAPITOLUL II .VALORILE MOBILIARE – INSTRUMENTE ALE PIEŢEI DE CAPITAL Valorile mobiliare sunt exprimarea materială a celor mai reprezentative active de capital. 5 .schimba rapid în bani sau banii în acţiuni). care sunt instrumente financiare ce consacră drepturi patrimoniale asupra veniturilor financiare şi asupra veniturilor financiare ale emitentului. derivate.piaţa în care se tranzacţionează valori mobiliare ale emitenţilor care. sintetice. respectiv preţul de piaţă înmulţit cu numărul de acţiuni emise) de cel puţin un milion de euro. 2. de exemplu. • Sistem alternativ de tranzacţionare . care sunt titluri ce generează drepturi asupra altor active care se numesc active suport sau active de bază. drepturilor aferente deţinerilor de acţiuni (dreptul de subscriere şi drepturile de alocare). Activele suport pot fi active reale sau active financiare. Pe aceasta piaţă întâlnim emitenţi cu o capitalizare (sau valoare de piaţă. pot fi emise în formă materială sau pot fi evidenţiate prin înscriere în cont şi conferă deţinătorilor drepturi patrimoniale (ex: dreptul de a obţine o dobândă sau un dividend) şi nepatrimoniale (ex: dreptul la vot). Valorile mobiliare sunt instrumente negociabile. de tipul acţiunilor. sunt titluri financiare de tipul celor derivate dar cu referire la active financiare sintetice de tipul indicilor de bursă. fie aleg să fie tranzacţionate (listate / cotate) pe o piaţă cu obligaţii de raportare mai reduse. 3. Adesea reprezintă un sistem de pregătire şi creştere a emitenţilor în vederea alinierii la criteriile Pieţei Reglementate. obligaţiunilor. cu cel puţin 25% din acţiuni deţinute public şi cu grad ridicat de transparenţă (obligaţii de raportare mai multe). primare. fie nu se încadrează în criteriile de Piaţă Reglementată.

Datorită faptului că acest dividend poate varia (sau poate fi chiar zero). fiecare cu caracteristicile ei: ca valoare nominală. şi atestarea calităţii de acţionar se face printrun extras de cont.dreptul de a participa la hotărârile importante cu privire la activitatea societăţii. . (pe suport de hârtie) sau în formă dematerializată (prin înscriere în cont.Acţiunile sunt titluri ce atestă un drept de proprietate asupra unei părţi a capitalului social al societăţii emitente. După modul de identificare a deţinătorului de acţiuni se deosebesc: acţiuni nominative şi acţiuni la purtător. Ele pot fi transmise de la o persoană la alta fără nicio formalitate. respectiv prin posibilitatea de a alege şi de a fi ales în consiliul de administraţie al societăţii. prin participarea la Adunările Generale ale Acţionarilor (AGA). care. ca valoare de emisiune. . Practic. acţiunile se mai numesc şi valori mobiliare cu venit variabil. După drepturile pe care le generează acţiunile pot fi: ordinare şi preferenţiale. Acţiunile la purtător nu au specificat pe acestea numele deţinătorului. Acţiunile nominative pot fi emise în formă materială.dreptul de proprietate asupra unei părţi a activelor societăţii. în cazul lichidării (încetării funcţionării) acesteia. precum şi la conducerea societăţii. . se plăteşte înaintea dividendelor la acţiunile ordinare.dreptul la informare cu privire la evoluţia economico-financiară a firmei emitente. ca valoare contabilă sau ca valoare de piaţă. proprietarul acţiunilor este proprietarul unei părţi din societatea emitentă. 6 .dreptul de a primi în fiecare an o cotă parte din profitul societăţii (sub formă de dividende) corespunzătoare cu numărul de acţiuni deţinute şi cu suma alocată de conducerea societăţii pentru plata dividendelor. Acţiunile preferenţiale conferă posesorului lor calitatea de coproprietar şi asigură o rentabilitate minimă pe baza unui dividend fix. acţiunile dematerializate pot fi numai acţiuni nominative). Acţiunile ordinare reprezintă fracţiuni ale capitalului social şi conferă drepturi egale deţinătorilor lor. dintre care cele mai importante sunt: . acţiunile conferă şi alte drepturi. Deţinătorii acţiunilor preferenţiale nu beneficiază de dreptul la vot (în afara cazului în care a fost dispus altfel prin contractul preferenţial). Pe lângă dreptul de proprietate asupra unei părţi a societăţii emitente. fiind recunoscut drept acţionar. de regulă. etc. În ceea ce priveşte valoarea unei acţiuni aceasta se poate exprima sub mai multe forme. cel care le deţine. parte corespunzătoare cu numărul de acţiuni deţinute.

Aceasta valoare nu oferă prea multe informaţii investitorului şi are un caracter cel mult orientativ. Există o mare varietate de tipuri de obligaţiuni. unele fiind precizate încă de la emisiune: • valoarea nominală. obligaţiunile numindu-se valori mobiliare cu venit fix) şi. Obligaţiunile nu conferă aceleaşi drepturi ca şi acţiunile. durata de viaţă a obligaţiunii. societatea emitentă are nevoie la un moment dat de un împrumut şi emite obligaţiuni. emise de societăţi comerciale şi obligaţiuni municipale. reprezintă suma pe care emitentul trebuie să o ramburseze posesorului obligaţiunii. Valoarea de piaţă reprezintă preţul la care se tranzacţionează acea acţiune pe o piaţă bursieră. de rambursarea sumei plătite pentru cumpărarea obligaţiunilor. chiar mai mică.Valoarea nominala a unei acţiuni se obţine prin raportarea capitalului social la numărul total de acţiuni. Aceasta este valoarea la care investitorii pot să îşi procure respectivul titlu financiar de pe piaţa secundară. Aceasta valoare este de regulă mai mare decât cea nominală deoarece include şi cheltuielile de emisiune. garanţii. etc. Obligaţiunile sunt instrumente de credit. • • • • 7 . la expirarea perioadei de împrumut. adică perioada dintre emitere şi scadenţă. Obligaţiunile reprezintă un titlu de creanţă asupra societăţii emitente. emise de societăţi comerciale sau de organisme ale administraţiei de stat centrale şi locale. emise de administraţia publică locală (oraşe şi municipalităţi). dar posesorul lor beneficiază de o dobândă periodică (din acest motiv. pe termen mediu şi lung. Cumpărătorii obligaţiunilor împrumută societatea emitentă cu suma pe care au plătit-o pentru cumpărarea obligaţiunilor. dar poate fi şi egală sau în anumite cazuri particulare. Valoarea contabilă este dată de raportul dintre capitalul propriu şi numărul de acţiuni în circulaţie. după modul de răscumpărare şi de plată a dobânzii. Obligaţiunile pot fi împărţite în două mari categorii în funcţie de emitentul acestora: obligaţiuni corporative. Concret. Obligaţiunile au câteva elemente caracteristice. volumul total al emisiunii. Valoarea de emisiune reprezintă preţul la care se vând acţiunile în momentul emisiunii. dobânda (cuponul). scadenţa.

preţul de emisiune, adică valoarea la care se pune în circulaţie efectiv obligaţiunea; acesta poate fi mai mare decât valoarea nominală (supra pari), egal cu aceasta (ad pari) sau mai mic (sub pari), lucru stabilit în funcţie de condiţiile pieţei şi de urgenţa obţinerii fondurilor;

• •

modalităţile de rambursare; randamentul obligaţiunii, indicator calculat în funcţie de preţul de emisiune şi dobânda anunţată. După modul de identificare a deţinătorului, obligaţiunile pot fi la purtător şi

nominative. După forma în care sunt emise, obligaţiunile pot fi materializate şi dematerializate. După tipul de venit pe care îl generează, obligaţiunile se grupează în: obligaţiuni cu dobândă, care sunt emise la valoarea nominală, valoare care de regulă, se rambursează la scadenţă şi generează venituri din dobândă care se plătesc în conformitate cu condiţiile emisiunii; obligaţiuni cu cupon zero, denumite şi obligaţiuni cu discount (sau cu reducere), ce sunt emise la un preţ de emisiune mai mic decât valoarea nominală ce este plătită la scadenţă. Câştigul investitorului este reprezentat de diferenţa dintre preţul de cumpărare plătit de deţinător şi preţul de răscumpărare la scadenţă. În funcţie de gradul de protecţie a investitorilor, se deosebesc: - obligaţiuni garantate cu anumite active. În cazul în care societatea nu-şi efectuează plăţile (dobânzi şi/sau împrumuturi), investitorii se pot baza pe dreptul la acel activ; - obligaţiuni negarantate, ce reprezintă împrumuturi pe termen lung şi sunt emise de către societăţi fără nicio garanţie specifică. Emisiunea lor se bazează pe încrederea de care se bucură societatea emitentă. În practica internaţională, au apărut, pe lângă obligaţiunile clasice noi tipuri de obligaţiuni:  obligaţiuni convertibile în acţiuni. Deţinătorul are dreptul ca în cadrul unui termen fixat prin contractul de emisiune, (2-4 luni), să-şi exprime opţiunea de convertire a titlurilor în acţiuni;  obligaţiuni indexate. Emitentul îşi asumă obligaţia de a actualiza valoarea acestor titluri în funcţie de un indice, de comun acord cu investitorul. Indexarea

8

se aplică fie asupra dobânzii, fie asupra preţului de rambursare, fie asupra ambelor elemente;  obligaţiuni cu dobândă variabilă. Emitentul se obligă să modifice rata dobânzii pe durata de viaţă a obligaţiunii, pentru a asigura o fructificare în conformitate cu condiţiile pieţei;  obligaţiuni speciale cu cupon ce poate fi reinvestit. Acestea permit deţinătorului să aleagă între a primi cupon de dobândă în numerar sau de a primi obligaţiuni identice cu cele iniţiale. Dreptul de subscriere reprezintă instrumentul financiar transferabil prin care un deţinător de acţiuni comune îşi poate exercita dreptul de preempţiune - dreptul de a cumpăra acţiuni comune dintr-o emisiune nouă, proporţional cu numărul de acţiuni pe care le deţine, la preţul de subscriere, înainte de oferta publică. Drepturile au valoare de piaţă şi sunt intens tranzacţionate. Drepturile trebuie să fie exercitate într-o perioada relativ scurtă de timp, circa 30 de zile. Drepturile de alocare sunt valori mobiliare negociabile, emise pe termen scurt, care certifică dreptul deţinătorului acestuia de a primi o acţiune care îi va fi atribuită la momentul înregistrării la Depozitarul Central a unei majorări a capitalului social. De asemenea, aceste instrumente financiare pot fi emise şi în cazul ofertelor publice primare iniţiale de vânzare. Cu ajutorul drepturilor de alocare, investitorii vor putea să-şi marcheze câştigul obţinut din ofertă, înainte de începerea tranzacţionării acţiunilor pe Bursă. Drepturile de alocare sunt tranzacţionate ca şi acţiunile folosind aceleaşi reguli şi sistem de tranzacţionare. Valorile mobiliare derivate rezultă din combinarea valorilor mobiliare primare care au o existenţă de sine stătătoare pe piaţa financiară şi a căror emisiune este legată de nevoia de protecţie împotriva riscurilor sau de necesitatea gestionării eficiente a portofoliului. În categoria valorilor mobiliare derivate se cuprind contractele forward, futures sau options. Produsele sintetice sunt produse de tip coş având drept scop dispersarea riscurilor pe un număr cât mai mare de valori mobiliare ce cuprind coşul (ex: contracte pe indici bursieri).

9

CAPITOLUL III – ISTORICUL BURSEI DE VALORI
Bursa este cea mai reprezentativă instituţie a economiei de piaţă care adăposteşte o piaţă, care concentrează în acelaşi timp şi în acelaşi loc cererea şi oferta specifică. Piaţa bursieră este o componentă a pieţei financiare. Se consideră că bursa a apărut la Anvers. Aici se întâlneau oamenii de afaceri pentru a negocia scrisorile de schimb sau mărfurile care urmau să fie livrate ulterior încheierii tranzacţiei. Cercetătorii consideră că denumirea de bursă provine de la familia Van den Börse, care locuia la câţiva kilometri de acolo, la Bruges. Lângă hotelul lor comercianţii aveau obiceiul să se întâlnească pentru a negocia. Această bursă, al cărui frontispiciu era ornamentat cu inscripţia „pentru folosinţa comercianţilor din toate ţările şi de toate limbile” va deveni centrul financiar al imperiului lui Carol Quintul, în secolul al XVI-lea. Prima bursă, însă, a fost inaugurată de Regina Elisabeta I la 23 ianuarie 1571 sub numele de Royal Exchange. În 1760, un grup de 150 de brokeri au format un club la o cafenea din Londra, unde se întâlneau pentru a tranzacţiona titluri, iar în 1773, membrii clubului au votat pentru schimbarea numelui acestuia (Jonathan Coffee House) în Bursa de Valori (Stock Exchange). Bursa de la Londra s-a dezvoltat rapid, impulsionată de noile descoperiri ale ştiinţei şi tehnicii, iar până în secolul al XIX-lea s-au deschis mai mult de 20 de burse de valori în ţară, care au operat independent până în 1973, când a avut loc integrarea tuturor pieţelor pe care se tranzacţionează titluri de valoare în Marea Britanie. În cursul secolului al XVII-lea şi al XVIII-lea au fost înfiinţate burse în majoritatea ţărilor europene: în Germania, la Ausgburg şi Nurnberg, apoi la Hamburg şi Koln; în Austria, la Viena; în Belgia, Elveţia, Italia, Spania, Rusia, România. De asemenea, în aceeaşi perioadă, au fost înfiinţate burse în Japonia şi Statele Unite. În Japonia, bursele de mărfuri au apărut înaintea celor de valori mobiliare cu aproape un secol. În anul 1790, în Statele Unite, se puteau tranzacţiona doar două tipuri de titluri: obligaţiuni de război emise pentru a acoperi o datorie de 80 de milioane de dolari şi acţiunile primei bănci centrale americane, Bank of United States. Brokerii şi dealerii vindeau şi cumpărau aceste titluri în birouri, cafenele, pieţe în jurul Wall Street. În lipsa unui loc bine stabilit şi a unui program de tranzacţionare, vânzătorii şi cumpărătorii trebuiau să se caute unii pe alţii prin tot oraşul, ceea ce făcea ca această piaţă să nu aibă o

10

mijlocitorilor de schimb şi mijlocitorilor de mărfuri. La fiecare nume. al cărui nume a fost inspirat de locul de întâlnire al brokerilor. a burselor de valori şi mărfuri. brokerii făceau oferte de vânzare şi cumpărare pentru titlul respectiv. această lege reglementa înfiinţarea. în cadrul licitaţiei deschise. „Bursa de efecte. După încheierea crizei economice 1929 – 1933. se tranzacţionau 56 de titluri din domeniul bancar.PIAŢA DE CAPITAL DIN ROMÂNIA – ISTORIC ŞI STADIU ACTUAL 4. al transportului şi al asigurărilor. brokerii new-yorkezi semnând un document prin care conveneau să tranzacţioneze titlurile doar între ei. odată cu refacerea economică. Abia la 17 mai 1792 toate aceste probleme au fost rezolvate. cunoaşte şi ea un curs ascendent.1. În fiecare zi lucrătoare preşedintele şedinţei striga numele celor 30 de acţiuni. anul 1939 reprezentând apogeul perioadei interbelice. una câte una (sistemul „call”). În 1817. sub un copac la numărul 68 Wall Street. brokerii de pe Wall Street au dat organizaţiei lor un nume: New York Stock and Exchange Board (scurtat în 1836 la New York Stock Exchange) şi au impus reguli stricte de desfăşurare a tranzacţiilor precum şi desemnarea unui preşedinte. ca urmare a adoptării acestei legi. 11 . Acest fapt s-a datorat ca urmare a adoptării Legii asupra burselor. Expansiunea spre vest a tinerei naţiuni americane. prin decret regal. în Monitorul Oficial al României din decembrie 1882 fiind publicate cotaţiile bursiere ale primelor companii româneşti tranzacţionate. acţiuni şi schimb în Bucureşti”. a avut loc la 1 decembrie 1882. la Bursa din New York erau listate treizeci de titluri. în 1817. CAPITOLUL IV . a apărut în România prima bursă de valori. La momentul anului 1939. Realizată după model francez.prea mare lichiditate. condiţiile economice favorabile precum şi inventarea telefonului au făcut necesare în 1872 extinderea şi renunţarea la sistemul “call” în favoarea tranzacţionării continue a tuturor titlurilor listate. În acest fel cea mai mare bursă de valori din lume şi-a început existenţa datorită unui simplu document întitulat The Buttonwood Agreement. în clădirea Camerei de Comerţ. De abia un sfert de secol mai târziu. Deschiderea bursei din Bucureşti. păstrând însă licitaţia. Repere ale dezvoltării pieţei bursiere din România În anul 1881.

Bursa de valori din România a fost reînfiinţată în anul 1995. Astfel s-a ajuns nu numai la un sistem compatibil cu marile burse. de a reconstrui această piaţă. 12 . Procesul de reconstrucţie a început cu cel legislativ – au fost necesari doi ani până la adoptarea Legii 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori – şi a continuat cu cel de educare a publicului larg. urmând ca. Odata cu înfiinţarea bursei. printr-o decizie a Guvernului României. Prima şedinţă de tranzacţionare a avut loc în data de 20 noiembrie 1995. ci şi la un sistem extrem de performant şi de bine integrat în privinţa funcţionalităţilor oferite. de fapt. iar sistemul de tranzacţionare STEA (Sistemul de Tranzacţionare şi Execuţie Automată) să fie adoptat condiţiilor specifice României. 1996. printre care şi cea a Bursei de Valori Bucureşti. în termen de trei ani de la înfiinţare. primul an real de activitate. înregistrându-se o dublare a numărului membrilor Asociaţiei Bursei (62 membri).Sfârşitul celui de-al II-lea război mondial a însemnat şi sfârşitul pieţei de capital şi al bursei de valori. Instaurarea proprietăţii de stat a făcut să dispară produsele specifice: acţiunile. Interesul societăţilor de valori mobiliare s-a menţinut însă pe un trend crescător. titlurile de stat autohtone şi externe (cu echivalent în lei – aur). CNVM decide înfiinţarea unei burse de valori numai după ce minimum cinci societăţi de servicii de investiţii financiare au solicitat şi primit autorizaţia de negociere în bursă. a constituit. care îşi regăseşte începutul în anul 1992. să ramburseze din comisioanele aplicate tranzacţiilor efectuate suma necesitată de înfiinţarea sa. care a însemnat o cotitură importantă în istoria României. Conform legii. fenomenul a fost favorizat de finalizarea procesului de privatizare în masă a societăţilor comerciale şi a oportunităţilor oferite de acesta. Decizia de înfiinţare a BVB a fost data în urma solicitării a 24 foste SVM-uri membre ale Asociaţiei Bursei. obligaţiunile corporatiste. Revoluţia din 1989. de a negocia acţiuni emise de şase societăţi comerciale. Cel de-al doilea an al Bursei de Valori Bucureşti. Un grup de specialişti din diferite sectoare economice au avut şansa. şi a fost finanţată de la bugetul de stat. cu sprijin din partea autorităţilor canadiene s-a hotărât ca specializarea personalului să se efectueze în instituţii similare din Canada. accentuată de programul de reformă ce i-a urmat a adus necesitatea reclădirii pieţei de capital şi a instituţiilor acesteia.

respectiv obligaţiunile municipale. HORIZON. Acest an a fost marcat de lansarea în septembrie a primului indice. reprezentând 3. Anul 2001 a însemnat şi punerea în funcţiune a unui nou sistem de tranzacţionare destinat în acest moment tranzacţionării instrumentelor financiare cu venit fix. În anul 1998 se lansează cel de-al doilea indice al BVB. 1997 fiind un an al performanţei pieţei de capital.6% pe parcursul anului. Pentru a se asigura diseminarea informaţiilor despre piaţa bursieră s-a proiectat şi realizat cadrul general pentru punerea în funcţiune a unei platforme care să asigure Bursei posibilitatea publicării informaţiilor specifice în pagina proprie de Internet. BET a apărut ca urmare a nevoii unui instrument sintetic de cuantificare a performanţelor activităţii pieţei bursiere.34% din PIB-ul anului 2001. mecanismele de funcţionare: acestea şi-au demonstrat viabilitatea însă. mediul economic ostil a limitat performanţele financiare ale Bursei.Anul 1996 a fost primul an în care Bursa şi-a încercat. în primul rând. este momentul crucial al anului 1999. ceea ce a dus la creşteri spectaculoase ale capitalizării şi volumului tranzacţiilor la Bursă. care a funcţionat ca un veritabil „barometru” al activităţii pe piaţa bursieră. BET-FI. La 1 noiembrie 2000. Totodată. Politica Bursei privind selecţia calitativă a emitenţilor ale căror acţiuni sunt înscrise la Cota Bursei s-a accentuat în cursul anului 2000. indicele BET-C care urmăreşte evoluţia preţului tuturor valorilor mobiliare înscrise la cota BVB şi care alături de indicele BET conturează o imagine completă asupra evoluţiei de ansamblu a pieţei. Capitalizarea bursieră a depăşit pragul de un miliard de dolari. iar indicii bursieri au urmat tendinţa generală de creştere. Bursa şi-a concentrat atenţia asupra creşterii standardelor ce trebuiau îndeplinite de către emitenţii de valori mobiliare pentru admiterea şi menţinerea la Cota Bursei. anul 2001 a însemnat listarea acţiunilor a două mari societăţi: Banca Română pentru Dezvoltare – Group Societe Generale (BRD) şi Societatea Naţională a Petrolului Petrom (SNP). Acesta reflectă tendinţa de ansamblu a preţurilor fondurilor de investiţii tranzacţionate în cadrul Bursei. BET. Implementarea noului sistem de tranzacţionare al Bursei. Bursa de Valori Bucureşti a cunoscut un salt semnificativ în dezvoltarea ei. indicele BET apreciindu-se cu peste 38. Bursa de Valori Bucureşti lansează primul indice sectorial. 13 .

construit în conformitate cu principiile Familiei de Indici pentru Europa Centrală (CECE). modificările care au avut loc în acest an pe piaţa primară a emisiunilor de obligaţiuni. diminuându-se astfel decalajul faţă de pieţele bursiere cele mai avansate ale Europei Centrale şi de Est. în perspectiva aderării ţării noastre la Uniunea Europeană. Capitalizarea totală a Bursei de Valori Bucureşti s-a apropiat la sfârşitul acestui an de pragul de 12 miliarde de dolari şi reprezenta peste 17% din PIB. condiţiile optime pentru ca anii următori să aducă mai multe companii pe piaţa de capital din România şi. În acest an a fost consemnată o premiera pentru piaţa de capital din România: tranzacţionarea la Bursa de Valori Bucureşti a drepturilor de preferinţă. unde au apărut câţiva emitenţi importanţi din rândul băncilor comerciale. a fost utilizat în acest an la tranzacţionarea obligaţiunilor. Anul 2004 a demonstrat că finanţarea prin utilizarea mecanismelor pieţei de capital începe să devină şi în România o alternativă reală la finanţarea prin credit bancar sau prin reinvestirea profitului. implicit la Cota Bursei de Valori Bucureşti. compensare – decontare şi înregistrare. Bursa de Valori Bucureşti a elaborat. începutul anului 2005 a marcat şi extinderea platformei electronice ARENA pentru operaţiunile realizate cu acţiuni. tot mai multe companii au ales să-şi finanţeze proiectele de dezvoltare prin noi emisiuni de valori mobiliare. La Bursa de Valori Bucureşti. o dată în plus. Sistemul de tranzacţionare dezvoltat de specialiştii Bursei de Valori Bucureşti “inhouse”. existând obiectivul de a fi implementat complet în Bursă.În anul 2002 toţi cei trei indici calculaţi de Bursa de Valori Bucureşti au atins niveluri maxime istorice. rata anuală de creştere a acestora fiind spectaculoasă. 14 . Anul 2005 a reprezentat o nouă recunoaştere internaţională a Bursei de Valori Bucureşti prin lansarea în comun cu Bursa din Viena a indicelui ROTX. în acest an. un plan de fuziune cu Bursa Electronica Rasdaq care avea ca scop consolidarea şi dinamizarea pieţei de capital româneşti. şi serii de emisiuni cu valori de ordinul zecilor de milioane de dolari evidenţiază. în cursul anului 2003. Sistemul ARENA a fost dezvoltat “in-house” de către specialiştii Bursei şi a fost utilizat până în prezent doar pentru realizarea negocierii tranzacţiilor cu instrumente financiare cu venit fix. Dacă la început doar un număr redus de societăţi şi-au valorificat avantajul de a fi listate la Cota Bursei şi au derulat operaţiuni de majorare a capitalului social conform planificărilor. De asemenea. Noua platformă asigură suportul tehnic pentru derularea tuturor operaţiunilor legate de negocierea şi finalizarea unei tranzacţii bursiere: tranzacţionare.

legiferată prin semnarea în 1994 a unui Memorandum de Înţelegere de către guvernele României şi SUA.În anul 2006 a avut loc autorizarea BVB ca operator de piaţă de către Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM). alături de activităţile tehnice aferente. pentru a răspunde necesităţii existenţei unui mediu instituţional şi tehnic corect şi transparent pentru tranzacţionarea tuturor acţiunilor distribuite în cadrul Programului de Privatizare în Masă. 15 . sub forma unei societăţi cu răspundere limitată aflată în proprietatea ANSVM. RASDAQ este rezultatul direct al cooperării româno-americane. În anul 2008 la BVB au fost lansaţi doi noi indici: BET-XT şi BET-NG. având ca obiect de activitate administrarea sistemului de tranzacţionare. prin care au fost create premisele restructurării instituţionale a cadrului de funcţionare a pieţei bursiere din România. a fost lansată oficial la 25 octombrie 1996. A fost iniţial constituită ca o structură tehnică afiliată ANSVM. inclusiv SIF-urile. Guvernul României s-a obligat la rândul său să promoveze o orientare către sectorul privat al instituţiilor pieţei de capital şi să asigure valorile mobiliare într-un volum care să justifice asistenţa acordată de Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite. al căror domeniu de activitate principal este asociat cu sectorul economic energie şi utilităţile aferente acestuia. BET-NG este un indice sectorial ce urmăreşte mişcarea preturilor acţiunilor companiilor tranzacţionate pe piaţa reglementata BVB. Fuziunea Bursa de Valori Bucureşti . prin care Agenţia pentru Dezvoltare Internaţională a Statelor Unite (USAID) se obligă să deruleze în România proiectul „Dezvoltarea pieţei româneşti de capital”. Niciun acţionar nu poate deţine mai mult de 5% din drepturile de vot şi nu se distribuie dividende. 4. pentru sprijinirea programului de reformă al Guvernului României. În septembrie 2007 a început tranzacţionarea instrumentelor financiare derivate în cadrul pieţei reglementate la termen administrata de BVB. RASDAQ SRL a preluat şi dezvoltat departamentele de emitenţi şi supravegherea pieţei. În prezent este societate pe acţiuni având ca acţionari ANSVM şi membrii săi. După integrarea operaţională cu ANSVM din 2002. BET-XT este un indice blue-chip şi reflecta evoluţia preturilor celor mai lichide 25 de companii tranzacţionate în segmentul de piaţa reglementata. ca Piaţă Naţională de Valori Mobiliare RASDAQ. Emiterea autorizării CNVM fusese precedată cu doar câteva luni înainte de finalizarea procesului de fuziune dintre BVB şi BER.2.A.Bursa Electronică Rasdaq Bursa electronică RASDAQ S.

03.000 de societăţi comerciale – societăţi mici. Succesul arhitecturii concepute pentru sistemul RASDAQ este dovedit de contribuţia importantă adusă la procesul de concentrare a acţionariatului. Este un sistem de negociere. care au devenit nume de referinţă – au posibilitatea de aşi tranzacţiona acţiunile la Bursa Electronică RASDAQ. Sistemul de tranzacţionare RASDAQ este un sistem electronic de mare capacitate şi performanţă.8 miliarde de dolari. Piaţa de negociere se bazează pe principiul introducerii cotaţiilor indicative. prin numărul emitenţilor şi al acţionarilor.şi.2006 fiind ultima zi în care s-au tranzacţionat acţiuni pe această platformă). Pe acest sistem există două pieţe de tranzacţionare pentru acţiunile societăţilor de pe Piaţa RASDAQ: una de licitaţie (RGBS) şi una de negociere (XMBS). în valoare totală de aproape 1. acestea executându-se automat în momentul egalării preţului de vânzare cu cel de cumpărare. nu în ultimul rând. RASDAQ s-a identificat cu economia românească şi a parcurs împreună cu aceasta toate suişurile şi coborâşurile tranziţiei. a resimţit toate crizele financiare şi politice şi a marcat pozitiv fiecare moment de creştere. număr extrem de mare de acţionari distribuiţi arbitrar în teritoriu – lucru ce impunea un sistem pentru vânzare/cumpărare uşor accesibil de la distanţă.7 milioane de tranzacţii cu 11 miliarde de acţiuni emise de un număr de aproximativ 5000 de emitenţi. fiind. piaţa cu cea mai mare dimensiune din Europa şi una dintre primele pieţe din lume. în care participanţii afişează cotaţii de cumpărare şi/sau vânzare pentru fiecare valoare mobiliară în care sunt interesaţi (tip "quote-driven"). având în vedere caracteristicile noii pieţe româneşti de capital: număr mare de societăţi listate. într-un mediu de tranzacţionare eficient. circa 3. măsurată prin faptul că pe parcursul primilor 6 ani de existenţă. 16 . condiţii mai puţin restrictive de listare. RASDAQ operează folosind tehnologie de înaltă clasă într-un sistem în care formatorii de piaţă se află în competiţie pentru a oferi cele mai bune preţuri de vânzare şi cumpărare. Prin amploarea şi implicaţiile sale. în dezvoltare. ARENA. din orice oraş. prin această piaţă au fost încheiate peste 1.Sistemul ales – NASDAQ – s-a considerat a fi cel mai potrivit. sistem cu formatori de piaţă (market makers) – oferind lichiditate şi vizibilitate emitenţilor . În prezent. toate societăţile tranzacţionabile fiind translatate pe sistemul de tranzacţionare al Bursei de Valori. dar şi companii mari. Anul 2006 a reprezentat pentru Piaţa RASDAQ renunţarea la platforma de tranzacţionare PORTAL (17. Piaţa de licitaţie funcţionează pe principiul introducerii ordinelor ferme în sistem.

În acest sens s-au purtat discuţii la Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare în vederea aprobării Codului B.82 mil. Acţionarii Bursei de Valori Bucureşti şi ai Bursei Electronice RASDAQ (BER) au luat pe data de 30 noiembrie 2005 decizia finală privind fuziunea. respectiv ai ofertei.V. ca Operator de Sistem. majoritatea fiind emitenţi de pe RASDAQ.B. iar RASDAQ la circa 0. 132 se tranzacţionau pe piaţa RGBS. efectuării tranzacţiei la un anumit preţ. drepturi. 254 de emitenţi cu o lichiditate ridicată erau avuţi în vedere pentru a fi selecţionaţi pe Sistemul Alternativ de Tranzacţionare. euro. sistemele alternative vor include şi „Sistemul de Tranzacţionare Acţiuni Nelistate” (STAN). euro. euro.1 mil. Societăţile au fost împarţite pe cele două pieţe în funcţie de criterii de lichiditate.17 mld. Circa o treime din aceste societăţi vor dispărea. din cele 2420 societăţi listate. La sfârşitul anului 2006. euro. Odată cu trecerea mai multor societăţi listate de pe Bursa Electronică Rasdaq pe platforma de tranzacţionare ARENA a Bursei de Valori Bucureşti a avut loc şi o modificare interesantă în formarea preţului acţiunilor la aceste firme.487 – pe piaţa XMBS. ajungând la circa 17. Prin absorbţia RASDAQ. administrează Sistemul Alternativ de Tranzacţionare RASDAQ.B. 1. care se tranzacţionează foarte rar. având alte motive de suspendare. în timp ce restul de 801 societăţi listate nu erau translatate pe platforma ARENA. Bursa a fost evaluată la 8. B.care reprezintă intenţia.000 de societăţi. şi categoria acţiuni tranzacţionate pe o altă piaţă românească). În anul 2006 Bursa de Valori Bucureşti se afla în proces de autorizare a Pieţei RASDAQ ca Sistem Alternativ de Tranzacţionare. pe piaţa de licitaţie fiind translataţi cei mai interesanţi emitenţi din punct de vedere al volumelor de tranzacţionare. „Titluri de credit” (obligaţiuni corporative şi municipale) şi „Organisme de plasament colectiv” (acţiuni şi unităţi de fond). cu sectoarele: „Titluri de capital” (acţiuni. În calitate de operator de sistem. De asemenea. În vederea fuziunii. capitalizarea Bursei se îmbogăţeşte cu 2. Aceştia şi-au dat 17 . Pe piaţa unificată sunt înregistrate (în anul 2005) circa 6.65 mld. pe baza cotaţiei având loc negocieri ulterioare între brokerii reprezentanţi ai cererii. dar nu şi obligaţia. S-a trecut astfel de la metoda de negociere de vânzare a acţiunilor la metoda licitaţiei. marcând astfel încheierea unui proiect demarat în 2003.V. La sfârşitul anului 2006. categoria internaţională acţiuni tranzacţionate pe o piaţă reglementată.

emiterea de regulamente şi instrucţiuni care reglementează diferite aspecte ale pieţei de capital (tranzacţionarea acţiunilor.15% din totalul efectuat pe piaţă în 2006. Între 1997 şi 2000. Valoarea tranzacţiilor efectuate cu acţiunile acestor 67 de emitenţi a reprezentat 61. Dintre aceste 254 societăţi. finanţe şi bănci ale Senatului şi Camerei Deputaţilor. În anul 2006.N.supravegherea aplicării legilor şi regulamentelor pe piaţa de capital. Dacă structura emitenţilor ar fi rămas nemodificată.). direcţia generală supraveghere.24% din valoarea tranzacţiilor pe RASDAQ. .). etc. 67 au fost promovate la Categoria I ATS. conform criteriilor enunţate în Codul BVB ca operator de piaţă.V. depăşind ca valoare a tranzacţiilor Bursa. 4. dintre care un Preşedinte şi doi Vicepreşedinţi.M. reformă şi privatizare a Camerei Deputaţilor. etc. piaţa instrumentelor financiare derivate. Comisia este condusă de şapte comisari numiţi de Parlament. etc. Printre atribuţiile CNVM se numără: . 18 . Comisiei economice a Senatului şi Comisiei pentru politica economică. din fuziunea celor două pieţe ar fi rezultat una dintre cele mai importante pieţe din zonă. C. Instituţiile pieţei de capital din România Instituţiile pieţei de capital din România sunt următoarele: 1.acordul de principiu în urmă cu un an pentru a fi tranzacţionaţi pe ATS. organizarea societăţilor de servicii de investiţii financiare. asupra activităţii desfăşurate. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este autoritatea administrativă autonomă cu personalitate juridică ce reglementează şi supraveghează piaţa de capital.). deschiderea de agenţii noi ale SSIF. şi este organizată pe direcţii şi departamente care se ocupă de toate domeniile pieţei de capital (direcţia generală autorizare-reglementare.aprobarea operaţiunilor legate de activitatea firmelor implicate pe piaţa de capital (majorările de capital social ale firmelor tranzacţionate la bursa. RASDAQ a fost principala piaţă de capital din România. raportează Comisiilor pentru buget. Acestea sunt societăţile cele mai lichide. precum şi instituţiile şi operaţiunile specifice acestora. aceşti 254 emitenţi au totalizat 76.3. . Aceasta s-a datorat faptului că pe piaţa RASDAQ au fost listate majoritatea societăţilor privatizate în cadrul Programului de Privatizare în Masă (PPM). urmând ca apoi să semneze contractele.

 Institutul Francofon de Reglementare Financiară ( IFREFI ) IFREFI a fost creat în iunie 2002 la iniţiativa a 9 autorităţi de reglementare financiară francofone. -stabilirea unor principii generale de supraveghere a tranzacţiilor internaţionale cu valori mobiliare. IFREFI este o structură de dialog şi cooperare care are drept principale obiective schimbul de informaţii şi experienţă şi elaborarea de studii şi cercetări cu privire la pieţele 19 .  Organizaţia pentru Operare şi Dezvoltare Economică (OECD) În septembrie 2001. pentru îndeplinirea obiectivelor statutare. care are ca scop schimbul de informaţii privind experienţa ţărilor aflate în procesul de aderare şi crearea unui cadru de consultare în vederea unei armonizări depline cu reglementările şi standardele Uniunii Europene. Dintre organizaţiile internaţionale de profil enumerăm:  Organizaţia Internaţională a Reglementatorilor de valori mobiliare Începând cu anul 1996. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare este membru al Organizaţiei Internaţionale a Reglementatorilor de Valori Mobiliare (IOSCO). la care au participat reprezentanţi din Albania. România. în mai 2001. OECD a iniţiat o serie de întâlniri privind guvernanţa corporativă în sud-estul Europei. document care prezintă un set de principii şi recomandări practice privind guvernanţa corporativă în regiune. CNVM încheie acorduri de cooperare cu alte autorităţi de reglementare şi supraveghere a sectorului financiar. Bosnia-Herţegovina. a fost înfiinţat Grupul Consultativ pentru reglementarea şi supravegherea pieţelor de capital. Serbia şi Muntenegru. -oferirea de asistenţă reciprocă în vederea promovării integrităţii pieţelor interne. organism de reprezentare internaţională. în vederea schimbului de informaţii şi asistenţă tehnică. Croaţia.De asemenea. CNVM a participat activ la cele patru reuniuni care au avut loc între 2001 şi 2003. Macedonia. în urma cărora a fost finalizată Cartea Albă a Guvernanţei Corporative în sud-estul Europei. Bulgaria. care are ca principale obiective: -cooperarea şi schimbul de informaţii în vederea promovării unor standarde înalte de dezvoltare a pieţelor interne.  Grupul Consultativ pentru Reglementarea şi Supravegherea Pieţelor de Capital La iniţiativa preşedinţilor comisiilor de valori mobiliare din 12 ţări candidate.

forma juridică a Bursei de Valori Bucureşti a fost schimbată. având calitatea de administrator al unui sistem de plăţi care asigură compensarea fondurilor şi decontarea operaţiunilor cu instrumente financiare.financiare. La data de 13. Bursa de Valori Bucureşti S. registru. 297/2004 privind piaţa de capital.2005. 297/2004 privind piaţa de capital. De asemenea. Casa de Compensare Bucureşti SA 20 . a fost înfiinţată. care sunt supuse apoi aprobării Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare. 1/2005 privind sistemele de plăţi care asigură compensarea fondurilor. activitatea acesteia începând să se desfăşoare de la data înregistrării sale în Registrului Comerţului. compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare precum şi alte operaţiuni în legătură cu acestea astfel cum sunt definite în Legea nr. este nelimitată. 9/2005. adoptată în data de 10 ianuarie 2005. a Legii nr.07. Societatea reprezintă succesorul universal şi continuatorul de drept al Bursei de Valori Bucureşti. în conformitate cu prevederile Regulamentului BNR nr. 297/2004 privind piaţa de capital. Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare din România a devenit membru IFREFI în mai 2004. 4. Durata de funcţionare a B. 31/1990 privind societăţile comerciale. prin înregistrarea la Oficiul Registrului Comerţului.A. având forma de societate comercială pe acţiuni care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu prevederile actului său constitutiv.C. pe diverse tematici. 285 din Legea nr. în baza art. Bursa de Valori Bucureşti S.V. Forma juridică a BVB este aceea de persoană juridică română. cu prilejul Reuniunii Anuale care a avut loc în Elveţia. instituţie de interes public. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. Depozitarul Central Depozitarul Central este instituţia care furnizează servicii de depozitare. prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti. persoană juridică română. 2. Institutul îşi propune promovarea formării profesionale prin organizarea de seminarii de pregătire. Bursa de Valori Bucureşti îşi adopta regulile şi procedurile de funcţionare necesare. cu modificările şi completările ulterioare şi ale legislaţiei române în vigoare. a Legii nr. de schimbare a formei juridice a Bursei de Valori Bucureşti.B. modificat şi completat prin Regulamentul BNR nr. înfiinţată în temeiul prevederilor Legii nr. 3. Organizată pe principiile autoreglementării.

. 5. "A. compensare şi decontare a tranzacţiilor cu instrumente financiare derivate încheiate pe piaţa reglementată la termen (Piaţa Derivatelor) administrată de către Bursa de Valori Bucureşti.S. programe. 21 .M. fiind o componentă indispensabilă a acesteia. odată cu constituirea întregii pieţe de capital.promovarea cunoaşterii realităţii economice şi sociale naţionale şi internaţionale. membrii Parlamentului. şi la piaţa bursieră. seminarii şi conferinţe în scopul creşterii gradului de cunoaştere al participanţilor la piaţa de capital. Casa de Compensare Bucureşti asigură derularea în mod corespunzător a operaţiunilor menţionate anterior prin îndeplinirea funcţiilor de casă de compensare şi contraparte centrală. Asociaţia Brokerilor Asociaţia Brokerilor a fost înfiinţată în 1995. administrat şi supravegheat Piaţa RASDAQ şi ulterior a promovat fuziunea dintre Bursa de Valori Bucureşti şi societatea RASDAQ.V. Organizaţie patronală şi profesională. Casa de Compensare Bucureşti desfăşoară activităţi cu privire la admiterea şi menţinerea calităţii de membru compensator şi agent de compensaredecontare. .Casa de Compensare Bucureşti este instituţia care efectuează operaţiuni de înregistrare. precum şi supravegherea activităţii acestora.N. în general. Scopul său principal este să promoveze un mediu favorabil dezvoltării pieţei de capital şi să joace un rol decisiv în procesul de elaborare a politicilor economico-financiare şi fiscale. Asociaţia Brokerilor reprezintă interesele membrilor săi în raport cu autoritatea pieţei de capital. Institutul de Guvernanţă Corporativă Institutul de Guvernanţă Corporativă are ca obiect de activitate următoarele: .promovarea cuantumului internaţional de cunoştinţe profesionale către personalul societăţilor deţinute public din România şi perfecţionarea acestora din punct de vedere teoretic şi practic. prin cooperare internaţională şi standardizarea expertizei (Principiile OCDE).derularea de programe de instruire în domeniul pieţei de capital.derularea de proiecte. cei ai Guvernului şi ai altor instituţii care pot influenţa activitatea bursieră. sub denumirea iniţială de Asociaţia Naţionala a Societăţilor de Valori Mobiliare. 6. precum şi administrarea riscurilor la care este expusă o casă de compensare prin utilizarea de mecanisme tehnice şi instrumente specifice. Asociaţia Brokerilor reuneşte 91% din societăţile de servicii de investiţii financiare active pe piaţa bursieră. garantare. în special. care au impact asupra pieţei de capital din România. Totodată." a înfiinţat. .

1.V.1. Categoriile de emitenţi care operează pe piaţa de capital sunt: 1. în conformitate cu prevederile din Legea 297/2004 privind piaţa de capital şi a regulamentului C. în conformitate cu prevederile legale în vigoare.V. În anul 2007 plafonul de compensare reprezenta echivalentul în lei a 4. emite sau intenţionează să emită instrumente financiare. nr. de cel puţin echivalentul în lei al 1. nr. pentru a ajunge la începutul anului 2012.N.1.000 euro sau.500 de euro/investitor individual.PARTICIPANŢII LA PIAŢA DE CAPITAL 5. Fondul are ca obiect principal de activitate colectarea contribuţiilor membrilor şi compensarea creanţelor investitorilor provenind din incapacitatea unui membru de a restitui fondurile băneşti şi/sau instrumentele financiare datorate sau aparţinând investitorilor. Limita plafonului de compensare va creşte gradual.000. Emitenţii şi operaţiunile cu valori mobiliare 5.000 de euro/investitor individual. 10/2006. incluzând profitul sau pierderea din ultimul exerciţiu financiar. în limita plafoanelor stabilite în conformitate cu reglementările C.M. 3/2006 privind autorizarea. b) societatea să aibă o capitalizare anticipată. Societăţile comerciale care sunt organizate şi funcţionează în conformitate cu Legea nr. Categoriile de emitenţi care operează pe piaţa de capital Emitentul este entitatea cu sau fără personalitate juridică care în condiţiile legii a emis.M. Fondul de Compensare a Investitorilor Fondul de Compensare a Investitorilor este persoana juridică constituită sub forma unei societăţi pe acţiuni. la echivalentul în lei a 20.M. să aibă capitalul şi rezervele. de cel 22 . organizarea şi funcţionarea Fondului de compensare a investitorilor.N.N.V. CAPITOLUL V . în măsura în care valoarea capitalizării nu se poate anticipa. 31/1990 republicată şi care îndeplinesc următoarele condiţii: a) societatea să fie înfiinţată şi să îşi desfăşoare activitatea. cu modificările şi completările ulterioare.7. înfiinţată conform Legii 31/1990 privind societăţile comerciale. modificat prin regulamentul C. care sunt deţinute şi/sau administrate în numele acestora în cadrul prestării de servicii de investiţii financiare.

000 euro. în următoarele situaţii: a) acţiunile pentru care s-a solicitat admiterea la tranzacţionare sunt distribuite publicului într-o proporţie de cel puţin 25% din capitalul subscris. Orice persoană care intenţionează să facă o ofertă publică va înainta CNVM o 23 .000. trebuie să existe un număr suficient de acţiuni distribuit publicului. În situaţia unei emisiuni de acţiuni adresate publicului. reprezentat de această clasă de acţiuni. admiterea poate avea loc numai după încheierea perioadei de subscriere.1. cu un procent mai mic de acţiuni decât cel prevăzut anterior. Se consideră că s-a distribuit publicului un număr suficient de acţiuni. calculat potrivit cursului de referinţă comunicat de Banca Naţională a României. cumpărarea sau subscrierea respectivelor valori mobiliare. care prezintă informaţii suficiente despre termenii ofertei şi despre valorile mobilare oferite.1.3. datorită numărului mare de acţiuni existente în circulaţie şi a dispersiei acestora în rândul publicului. numite generic titluri de stat. 5. astfel încât să permită investitorului să adopte o decizie cu privire la vânzarea. oraşe. Ofertele publice Oferta publică de valori mobiliare este comunicarea adresată unor persoane. în conformitate cu prevederile legale.puţin echivalentul în lei al 1. drepturi şi warante. c) societatea să fi funcţionat în ultimii 3 ani anterior solicitării de admitere la tranzacţionare şi să fi întocmit şi comunicat situaţiile financiare pentru aceeaşi perioadă. Ministerul Finanţelor Publice care poate emite obligaţiuni şi alte instrumente de natura acestora. b) este asigurată funcţionarea normală a pieţei. obligaţiuni neconvertibile sau convertibile în acţiuni. la data cererii privind admiterea la tranzacţionare.2. Operaţiunile cu valori mobiliare. Admiterea la tranzacţionare pe piaţa reglementată Acţiunile care fac obiectul admiterii la tranzacţionare trebuie să fie liber negociabile şi integral plătite. 2. Judeţe. Acestea pot emite acţiuni. 5. Pentru ca acţiunile unei societăţi să fie admise la tranzacţionare pe o piaţă reglementată. făcută sub orice formă şi prin orice mijloace. 3. comune şi alte autorităţi ale administraţiei publice care pot emite obligaţiuni şi alte instrumente financiare de natura acestora. care precede admiterea la tranzacţionare.

cerere de aprobare a prospectului. b) poate fi obţinut de un potenţial investitor în mod gratuit. După aprobarea prospectului/documentului de ofertă. iar prospectul sau documentul de ofertă trebuie să fie disponibil publicului. acesta trebuie să fie disponibil publicului. Prospectul/documentul de ofertă se consideră a fi disponibil publicului. dacă are ca obiect valori mobiliare propuse de emitent spre a fi subscrise la data emisiunii. oferta publică devine caducă. Anunţul de ofertă publică poate fi lansat în orice moment după emiterea deciziei de aprobare a prospectului/documentului de ofertă de către CNVM şi trebuie publicat în cel puţin două cotidiane de difuzare naţională. Perioada de derulare a ofertei este cea prevăzută în anunţ şi în prospectul sau documentul de ofertă. în situaţia în care aceasta a decis să ofere acest serviciu. oferta devine obligatorie. sau la sediul operatorului pieţei reglementate pe care sunt admise la tranzacţionare respectivele valori mobiliare. cel puţin la c) este publicat în format electronic pe website-ul ofertantului şi al intermediarului ofertei. în cazul ofertei publice de cumpărare. Oferta publică de vânzare Oferta publică de vânzare poate fi: a) primară. în cazul ofertei publice de vânzare. în forma şi având conţinutul în care a fost aprobat de CNVM. La expirarea perioadei de derulare. 24 . pe suport de hârtie. Anunţul de ofertă publică trebuie să conţină informaţii privind modalităţile prin care prospectul/documentul de ofertă este disponibil publicului. sediile ofertantului şi intermediarului respectivei oferte. 15-50 zile pentru oferta publică de cumpărare şi de preluare. La data publicării anunţului. dar nu poate depăşi termenele stabilite prin reglementările CNVM. d) este publicat în format electronic pe website-ul operatorului de piaţă pe care se intenţionează admiterea la tranzacţionare a respectivelor valori mobiliare. însoţită de un anunţ. e) este publicat în format electronic pe website-ul CNVM. sau a documentului de ofertă. într-una din următoarele situaţii: a) este publicat în unul sau mai multe cotidiene de difuzare naţională. respectiv minim 5 zile şi maxim 12 luni calendaristice pentru oferta publică de vânzare. cel mai târziu la data iniţierii derulării ofertei publice.

3. 6. raportul cu privire la rezultatele exercitării dreptului de preferinţă. e) situaţiile financiar-contabile pentru ultimele trei exerciţii financiare încheiate sau pe perioada scursă de la înfiinţare pâna la data depunerii la CNVM a prospectului de ofertă. copie din ziar şi Monitorul Oficial al României). c) copie de pe dovada deţinerii valorilor mobiliare subiect al ofertei. 2. În vederea aprobării prospectului de ofertă publică de vânzare ce urmează să fie publicat. hotărârea AGEA/organului statutar. dacă emitentul are mai puţin de trei ani de funcţionare. în cazul unei oferte publice secundare de vânzare. g) ultimul raport trimestrial (în cadrul prospectului se va specifica expres dacă informaţiile financiare cuprinse în raportul trimestrial sunt auditate). Oferta publică de vânzare va fi făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii de investiţii financiare. dovada publicării hotărârii aferente respectivei emisiuni în Monitorul Oficial al României (copie din Monitorul Oficial al României). 5. d) documentele aferente AGEA/organului statutar care a aprobat respectiva emisiune. h) modelul formularului de subscriere. ofertantul trebuie să depună o cerere însoţită de: a) prospectul de ofertă (trei exemplare originale). 25 . certificatul constatator de la Oficiul Registrului Comerţului sau alte documente legale din care să rezulte componenţa actuală a consiliului de administraţie/organului statutar. convocatorul AGEA/organului statutar (dacă este cazul.b) secundară. f) rapoartele auditorului financiar aferente situaţiilor financiare prevăzute anterior. Nicio ofertă publică de vânzare nu poate fi făcută fără publicarea unui prospect aprobat de CNVM. cu respectarea prevederilor legale în vigoare. b) anunţul de ofertă publică de vânzare. procesul verbal al AGEA/organului statutar. 4. dovada achitării acţiunilor subscrise în cadrul dreptului de preferinţă. 7. dacă are ca obiect valori mobiliare emise în prealabil şi oferite spre vânzare de către proprietarul acestora. în cazul ofertei publice primare de vânzare. 8. declaraţia membrilor consiliului de administraţie/organului statutar din care să reiasă dacă au fost formulate opoziţii sau dacă hotărârea privind respectiva emisiune a fost atacată în justiţie. respectiv: 1.

trimestriale). În cuprinsul prospectului se poate face referire la informaţii privind emitentul cuprinse în documente. precum: a) rapoarte anuale şi intermediare (semestriale. pentru o dată anterioară cu cel mult trei zile lucrătoare datei de depunere a cererii de aprobare a prospectului de ofertă. după caz. spaţiul destinat acestor menţiuni fiind completat ulterior aprobării prospectului de ofertă publică. m) structura sintetică actuală a acţionariatului emitentului eliberată de entitatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului. Prospectul de ofertă. În perioada de la depunerea cererii de aprobare şi pâna la momentul aprobării prospectului de ofertă publică este interzis ofertantului şi intermediarului implicat să desfăşoare următoarele activităţi: a) oferirea spre vânzare către public a valorilor mobiliare obiect al ofertei. cum ar fi de exemplu o fuziune sau o divizare. b) acceptarea integrală sau parţială de plăţi pentru valorile mobiliare obiect al ofertei. dacă este cazul. de distribuire sau contractul privind activităţile de stabilizare a preţului. respectiv data de înregistrare. anunţul publicitar. ce au fost publicate şi care au fost aprobate de CNVM sau întocmite cu respectarea prevederilor legale. dacă este cazul. precum şi cea de la data de referinţă a AGEA. j) copia contractului de intermediere. o) documente legale care atestă structura actuală a acţionariatului ofertantului. k) declaraţia pe răspunderea reprezentantului legal al emitentului din care să reiasă dacă au fost înregistrate modificări semnificative ale situaţiei economico-financiare a emitentului faţă de datele prezentate în prospect. precum şi orice alte documente aferente ofertei publice de vânzare nu cuprind menţiuni referitoare la preţ.i) modelul formularului de revocare a subscrierii valorilor mobiliare oferite. p) declaraţia ofertantului privind preţul oferit în cadrul ofertei care va fi depusă la CNVM obligatoriu în plic închis şi sigilat. n) în cazul unei oferte publice secundare acordul AVAS sau al altei instituţii publice implicate în privatizare cu privire la vânzarea respectivelor valori mobiliare (dacă este cazul). 26 . l) declaraţia pe răspunderea reprezentantului legal al intermediarului că nu există conflict de interese prin intermedierea acestei oferte publice. b) documente întocmite cu ocazia unor operaţiuni specifice. c) desfăşurarea oricăror alte operaţiuni în legătură cu valorile mobiliare obiect al ofertei.

precum şi posibilitatea închiderii anticipate se precizează explicit în cadrul prospectului de ofertă. Distribuirea către public a valorilor mobiliare ce fac obiectul ofertei publice este făcută prin intermediar sau/şi printr-un grup de distribuţie. Fişa de prezentare a emitentului. dacă valorile mobiliare sunt emise de un emitent care solicită pentru prima dată admiterea la tranzacţionare pe o piaţă reglementată sau care nu a mai oferit public valori mobiliare. 27 . cu condiţia actualizării acesteia.c) situaţii financiare şi rapoarte de audit. putând fi folosit în cazul mai multor emisiuni de valori mobiliare. d) actele constitutive ale societăţii. Oferta poate fi iniţiată după cel puţin şase zile lucrătoare de la data publicării anunţului de oferta. prin care se realizează oferta publică de vânzare. Metoda de intermediere. intermediar şi grupul de distribuţie. în acest interval. CNVM se va pronunţa în privinţa aprobării prospectului de ofertă. Ofertantul notifică CNVM şi operatorul pieţei reglementate sau al sistemului alternativ de tranzacţionare cu privire la rezultatele ofertei publice în termen de maximum cinci zile lucrătoare de la data închiderii acesteia. Prospectul de ofertă aprobat de CNVM este valabil 12 luni după publicare. dacă este cazul. în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. aprobată de CNVM. Acest termen va putea fi extins la 20 de zile lucrătoare. Oferta se consideră închisă la data expirării perioadei de derulare prevăzută în anunţul şi prospectul de ofertă. conform reglementărilor CNVM. emitentul este obligat să pună la dispoziţia ofertantului orice informaţie necesară pentru întocmirea prospectului de ofertă publică. g) notificări/comunicări către deţinătorii de valori mobiliare. În cazul intermedierii ofertei de către mai mulţi intermediari se depun la CNVM contractele încheiate între ofertant. În cazul unei oferte publice secundare. e) prospecte aprobate şi publicate anterior. cu condiţia actualizării acestuia conform legii. f) informaţii făcute publice conform obligaţiei legale a emitentului de informare periodică şi continuă. sau la data închiderii anticipate conform prevederilor din prospect. în termen de cel mult 30 de zile de la formularea cererii. este valabilă o perioadă de 12 luni.

în legătură cu o distribuţie semnificativă a respectivelor valori mobiliare relevante. preţul de cumpărare este cel puţin egal cu activul net pe acţiune conform ultimei situaţii financiare a emitentului. Oferta publică de cumpărare Oferta publică de cumpărare reprezintă oferta unei persoane de a cumpăra valori mobiliare.) prin care ofertantul şi/sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat au dobândit acţiuni ale societăţii subiect al ofertei. exclusiv pentru susţinerea preţului de piaţă pentru o perioadă predeterminată de timp. Oferta publică de cumpărare trebuie făcută printr-un intermediar autorizat să presteze servicii de investiţii financiare. Pentru determinarea celui mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat sunt luate în considerare toate operaţiunile (oferte publice. după data iniţierii ofertei. 28 . b) preţul mediu ponderat de tranzacţionare. în documentul de ofertă şi în decizia de aprobare. echivalente cu acestea. în respectiva perioadă. realizată de către un intermediar.Activităţile de stabilizare a preţului vor fi derulate în conformitate cu reglementările CNVM Stabilizarea preţului consta în orice cumpărare sau ofertă de a cumpăra valori mobiliare relevante sau orice tranzacţie cu instrumente asociate. În situaţia în care nu este aplicabil niciunul din criteriile prevăzute anterior. operaţiuni de cumpărare derulate pe pieţele reglementate. În situaţia în care. difuzată prin mijloace de informare în masă sau comunicată pe alte căi. existentă în piaţă. Preţul oferit în cadrul ofertelor de cumpărare este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre: a) cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la CNVM a documentaţiei de ofertă. Oferta este irevocabilă pe întreaga perioadă de derulare a acesteia. aceasta putand fi initiata după cel puţin trei zile lucrătoare de la data publicării anunţului de ofertă. adresată tuturor deţinătorilor acestora. majorări de capital social. oferta devine caducă. dar sub condiţia posibilităţii egale de receptare din partea deţinătorilor respectivelor valori mobiliare. ofertantul sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat cumpără valori mobiliare de tipul celor obiect al ofertei. iar la expirarea valabilităţii sale. Termenul de valabilitate este cel stipulat în anunţ. este foarte mare. în condiţiile în care oferta de a vinde. aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la CNVM a documentaţiei de ofertă. etc.

în afara ofertei. În cadrul unei oferte publice de cumpărare/preluare. În cadrul documentului de ofertă se va prevedea inclusiv un raport de schimb. g) declaraţia ofertantului şi documentele legale din care să reiasă preţul la care ofertantul şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat au achiziţionat acţiuni ale emitentului (dacă este cazul). În vederea aprobării documentului de ofertă. sau scrisoare de garanţie bancară ce acoperă întreaga valoare a ofertei. d) dovada depunerii garanţiei reprezentând cel puţin 30% din valoarea totală a ofertei. şi. e) copie a contractului de intermediere. suma ce va fi blocată pe toată perioada ofertei. În cazurile în care ofertantul oferă la schimb alte valori mobiliare. numai în situaţia în care sunt respectate cumulativ următoarele condiţii: a) cumpărarea se realizează la un preţ mai mare decât preţul de ofertă. întrun cont bancar al intermediarului. emisă în favoarea intermediarului. 29 . ofertantul sau persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat pot cumpăra în afara ofertei acţiuni de tipul celor care fac obiectul ofertei. valori mobiliare sau ca o combinaţie între acestea. ca alternativă la valorile mobiliare oferite la schimb. ofertantul poate fixa preţul în bani. f) declaraţia ofertantului privind persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în ceea ce priveşte emitentul. fie valori mobiliare. În cazul în care ofertantul oferă la schimb valori mobiliare. acest lucru fiind specificat expres în cadrul documentului de ofertă. b) anunţul de ofertă publică de cumpărare/preluare. trebuie să fixeze şi un preţ în bani. ofertantul depune la CNVM o cerere însoţită de: a) documentul de ofertă publică (trei exemplare originale). documentul de ofertă va conţine informaţii cu privire la aceste valori mobiliare similare cu cele dintr-un prospect de ofertă publică de vânzare a valorilor mobiliare respective. h) declaraţia intermediarului ofertei privind eventualele conflicte de interese cu ofertantul şi/sau cu alţi clienţi. b) cumpărarea se realizează cu cel puţin opt zile lucrătoare înainte de închiderea ofertei. astfel încât investitorii să aibă posibilitatea să opteze pentru a primi fie bani. c) declaraţia ofertantului privind preţul oferit în cadrul ofertei. ofertantul are obligaţia să majoreze preţul din oferta publică astfel încât acesta să fie cel puţin egal cu cel mai mare preţ plătit de ofertant în afara ofertei. După data iniţierii.

l) alte informaţii şi documente pe care CNVM le consideră necesare. ofertantului şi pieţei reglementate pe care se tranzacţionează respectivele valori mobiliare poziţia sa cu privire la oportunitatea preluării. Consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării. respectiv de către consiliul de administraţie al ofertantului (dacă este cazul). j) declaraţie pe răspunderea ofertantului conform căreia documentele depuse sunt conforme cu originalul şi reflectă caracteristicile actuale ale ofertantului. În termen de max. în vederea dobândirii a mai mult de 33% din drepturile de vot. de îndată ce anunţul preliminar este publicat.i) raportul întocmit de evaluatorul independent în conformitate cu prevederile reglementărilor CNVM incidente. dacă aceste persoane deţin acţiuni. dacă este cazul. după caz. iar în cazul în care nu există astfel de reprezentanţi. Oferta publică de preluare Oferta publică de preluare voluntară este oferta publică de cumpărare. respectiv consiliul de administraţie al ofertantului (dacă este cazul) aduce la cunoştinţă reprezentanţilor angajaţilor societăţilor respective sau. pieţei reglementate pe care se tranzacţionează valorile mobiliare respective şi va fi publicat în cel puţin un cotidian central şi unul local din raza administrativ-teritorială a emitentului. cu precizarea a. subiect al preluării. CNVM se va pronunţa cu privire la aprobarea documentului de ofertă. pentru toate deţinerile acestora. în termen de maximum 5 zile societăţii subiect al preluării. 30 . La data la care este publicat. va transmite CNVM. Oferta publică de cumpărare trebuie să se desfăşoare în condiţii care să asigure egalitate de tratament pentru toţi investitorii. următoarelor aspecte: a) argumentele care au stat la baza formulării opiniei cu privire la preluare. După aprobarea de către CNVM. direct angajaţilor. anunţul preliminar va fi transmis. cel puţin. k) structura sintetică a acţionariatului emitentului şi extrase de cont pentru ofertant şi persoanele cu care acesta acţionează concertat. în vederea aprobării acestuia. Persoana care intenţionează să deruleze o ofertă publică de preluare voluntară va transmite CNVM un anunţ preliminar. reprezentanţilor angajaţilor societăţilor respective. adresată tuturor acţionarilor. lansată de o persoană care nu are această obligaţie. în termen de 10 zile lucrătoare de la înregistrarea cererii. faptul că se intenţionează iniţierea ofertei. Consiliul de administraţie al societăţii. documentul de ofertă este transmis de către consiliul de administraţie al societăţii subiect al preluării. direct angajaţilor. 5 zile de la primirea anunţului preliminar de ofertă.

va informa CNVM şi piaţa reglementată asupra tuturor operaţiunilor efectuate de către membrii consiliului de administraţie şi ai conducerii executive cu privire la respectivele valori mobiliare. cu excepţia actelor de administrare curentă. De la momentul recepţionării anunţului preliminar şi până la închiderea ofertei. consiliul de administraţie al societăţii. convocatorul urmând a fi publicat în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii. Consiliul de administraţie al societăţii. nu mai poate încheia niciun act şi nu poate lua nicio măsură care să afecteze situaţia patrimonială sau obiectivele preluării. operaţiunile care includ majorări de capital social sau emisiuni de valori mobiliare care dau drept de subscripţie ori conversie în acţiuni. c) opinia cu privire la strategia viitoare a ofertantului referitoare la societatea subiect al preluării (precizată în cadrul anunţului preliminar). subiect al preluării. convocarea adunării generale este obligatorie. conform ultimei situaţii financiare a emitentului. de la momentul recepţionării anunţului preliminar. în special asupra angajaţilor. o cerere de aprobare a documentului de ofertă. în vederea informării acţionarilor cu privire la poziţia consiliului de administraţie în ceea ce priveşte respectiva ofertă. În cazul în care cererea privind convocarea este formulată de un acţionar semnificativ. aferent ultimelor 12 luni anterioare datei de depunere la CNVM a documentaţiei de ofertă. Consiliul de administraţie poate să convoace adunarea generală extraordinară.b) punctul propriu de vedere cu privire la efectele pe care le va avea preluarea asupra întregii activităţi a societăţii subiect al preluării. Preţul în cadrul ofertelor publice de preluare voluntare este cel puţin egal cu cel mai mare preţ dintre: a) cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară datei de depunere la CNVM a documentaţiei de ofertă. b) preţul mediu ponderat de tranzacţionare. Publicarea anunţului preliminar obligă ofertantul să depună la CNVM. precum şi cu privire la eventualele efecte pe care aceste planuri le pot avea asupra angajaţilor şi asupra zonei în care societatea îşi desfăşoară activitatea. grevarea sau transferul unor active reprezentând cel puţin 1/3 din activul net conform ultimului bilanţ anual al societăţii. subiect al preluării. în maximum 30 de zile. 31 . Sunt considerate a afecta situaţia patrimonială. c) preţul rezultat prin împărţirea valorii activului net al societăţii la numărul de acţiuni aflat în circulaţie.

au dobândit poziţia de deţinător a peste 33% din drepturile de vot. numai dacă. astfel încât să atingă sau să depăşească 50% din drepturile de vot ale respectivului emitent. Anterior adunărilor generale ale acţionarilor. acţiuni ale aceluiaşi emitent. urmare a achiziţiilor sale sau ale persoanelor cu care acţionează în mod concertat. anterior intrării în vigoare a legii nr. ulterior intrării în vigoare a legii îşi majorează deţinerile. în vederea operării în registru a suspendării. Drepturile de vot se suspendă astfel încât respectiva persoană să nu poată exercita în adunarea generală a acţionarilor poziţia dobândită fără derularea unei oferte publice adresată tuturor deţinătorilor de valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora. deţine mai mult de 33% din drepturile de vot asupra unei societăţi comerciale este obligată să lanseze o ofertă publică adresată tuturor deţinătorilor de valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora cât mai curând posibil. dar nu mai târziu de 2 luni de la momentul atingerii respectivei deţineri. drepturile aferente acţiunilor achiziţionate care depăşesc 50% vor fi suspendate. prin alte operaţiuni. consiliul de administraţie/administratorul unic al emitentului are obligaţia să verifice pentru acţionarii înregistraţi la data de referinţă. Ofertele publice de preluare obligatorii O persoană care.Ofertantul sau persoanele cu care acţionează în mod concertat nu mai pot lansa. iar respectivul acţionar şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu mai pot achiziţiona. În caz contrar. CNVM poate suspenda la cerere sau din oficiu acest drept de vot. cu respectarea prevederilor legale incidente la momentul dobândirii. drepturile aferente valorilor mobiliare depăşind pragul de 33% din drepturile de vot asupra emitentului sunt suspendate. Responsabilitatea cu privire la suspendarea drepturilor de vot revine consiliului de administraţie/administratorului unic al emitentului. vor derula o ofertă publică obligatorie. iar respectivul acţionar şi persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat nu mai pot achiziţiona. Până la derularea ofertei publice. prin alte operaţiuni. 32 . Până la derularea respectivei oferte publice. precum şi societăţii care ţine evidenţa acţionarilor respectivului emitent. dacă nu sunt incidente prevederile legale privind tranzacţiile exceptate. o altă ofertă publică de preluare vizând acelaşi emitent. acţiuni ale aceluiaşi emitent. drepturile de vot care sunt suspendate şi să informeze corespunzător societatea care ţine evidenţa acţionarilor emitentului. timp de un an de la închiderea ofertei de preluare precedente. Persoanele care. 297/2004.

Conform legii. în condiţiile şi la preţul prevăzute anterior. prin răscumpărarea de către societate a acţiunilor proprii. Dobândirea poziţiei reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului se consideră neintenţionată. dacă s-a realizat ca efect al unor operaţiuni precum: • • reducerea capitalului. • fuziunea/divizarea sau succesiunea. cu luarea în considerare cel puţin a următoarelor criterii: • preţul mediu ponderat de tranzacţionare. precum şi al convertirii acţiunilor preferenţiale în acţiuni ordinare. 33 . subscriere sau conversie a drepturilor atribuite iniţial. Preţul oferit va fi cel puţin egal cu cel mai mare preţ plătit de ofertant sau de persoanele cu care acesta acţionează în mod concertat în perioada de 12 luni anterioară ofertei. deţinătorul unei asemenea poziţii are una dintre următoarele obligaţii alternative: • • să deruleze o ofertă publică.Aceste norme nu se vor aplica în cazul în care poziţia reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului a fost dobândită ca urmare a unei tranzacţii exceptate. aferent ultimelor 12 luni anterioare derulării ofertei. iar dacă acest lucru nu este posibil. în urma transferurilor de acţiuni realizate între societatea-mamă şi filialele sale sau între filialele aceleiaşi societăţi-mamă. Executarea uneia dintre obligaţiile prevăzute mai sus se va face în termen de 3 luni de la dobândirea respectivei poziţii. În cazul în care dobândirea poziţiei reprezentând mai mult de 33% din drepturile de vot asupra emitentului se realizează în mod neintenţionat. urmată de anularea acestora. să înstrăineze un număr de acţiuni. preţul oferit va fi determinat în conformitate cu reglementările CNVM. ca rezultat al exercitării dreptului de preferinţă. prin achiziţionarea de acţiuni de la Ministerul Finanţelor Publice sau de la alte entităţi abilitate legal. în cadrul procedurii executării creanţelor bugetare. corespunzător pierderii poziţiei dobândite fără intenţie. în urma unei oferte publice de preluare voluntară adresată tuturor deţinătorilor respectivelor valori mobiliare şi având ca obiect toate deţinerile acestora. depăşirea pragului. tranzacţie exceptată reprezintă dobândirea respectivei poziţii: • • • • • în cadrul procesului de privatizare.

societăţile de asigurare. care sunt definiţi în practica americană drept “acele persoane juridice care efectuează un volum ridicat de operaţiuni comerciale cu valori mobiliare”. alte instituţii financiare autorizate şi reglementate. 2 al legii este definită urmatoarea categorie de investitori: „investitor calificat”: • entităţi autorizate să opereze pe pieţe financiare. precum şi alte entităţi ce nu sunt autorizate ori reglementate şi al căror unic obiect de activitate este investiţia în valori mobiliare.2. 5. Investitorii individuali şi investitorii instituţionali Investitorii sunt a doua categorie importantă de participanţi la piaţa de capital. • autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale. vin în întâmpinarea emitenţilor şi fac posibilă dezvoltarea activităţii acestora. societăţile bancare.• • valoarea activului net al societăţii. 34 . întrucât prin surplusul de economii de care dispun şi pe care doresc să le facă cât mai profitabile. instituţii de credit centrale. în conformitate cu standardele internaţionale de evaluare. Investitorii se impart şi ei în două categorii mari. Sunt investitori instituţionali: fondurile de pensii. conform ultimei situaţii financiare auditate. societăţile de asigurări. societăţile de administrare a investiţiilor. Dacă ar fi să diferenţiem cele două categorii de investitori ar trebui spus că ultima categorie dispune pe de o parte de o mai mare potenţă financiară. valoarea acţiunilor rezultate dintr-o expertiză. ofertantul transmite la CNVM şi la operatorul pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare notificarea cu privire la rezultatele ofertei publice care va fi publicată pe website-ul operatorului pieţei reglementate/sistemului alternativ de tranzacţionare. fondurile de pensii. organisme internaţionale şi regionale. respectiv: investitorii individuali – persoane fizice – şi investitorii instituţionali. fondurile mutuale. societăţile de servicii de investiţii financiare. În termen de maximum şapte zile lucrătoare de la data închiderii ofertei publice. etc. precum instituţiile de credit. Evaluatorul independent trebuie să îndeplineasca condiţiile profesionale prevăzute de reglementarile CNVM. precum: Fondul Monetar Internaţional. Conform prevederilor art. societăţile de investiţii. efectuată de un evaluator independent. organismele de plasament colectiv. iar pe de alta de un grad de sofisticare mai ridicat.

subiect al recunoaşterii reciproce. • titlurile de participare sunt. CNVM poate decide să autorizeze societăţi mici şi mijlocii cu sediul în România.000.000 euro. active totale în valoare mai mare de echivalentul sumei de 43.V. poate fi considerată echivalentă a operaţiunii de răscumpărare. subiect al recunoaşterii reciproce.) sunt fondurile deschise de investiţii şi societăţile de investiţii. număr mediu de angajaţi pe perioada unui exerciţiu financiar mai mare de 250. CNVM poate decide să autorizeze persoane fizice rezidente în România. care solicită în mod expres să fie considerate investitori calificaţi. anumite societăţi mici şi mijlocii. care solicită în mod expres să fie considerate ca investitori calificaţi. Activitatea O. cifra de afaceri anuală netă mai mare de echivalentul sumei de 50. 3.P.M.000 euro. • anumite persoane fizice. Investitori instituţionali Organisme de plasament colectiv în valori mobiliare Organismele de plasament colectiv în valori mobiliare (O.C. investitorul a lucrat sau lucrează în sectorul financiar cel puţin de un an. la cererea deţinătorilor. 2. care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii: • au ca unic scop efectuarea de investiţii colective.M. • entităţi legale care îndeplinesc două din următoarele trei criterii: 1. având o poziţie care necesită cunoştinţe privind investiţiile în valori mobiliare. • • • valoarea portofoliului de valori mobiliare al unui investitor depăşeşte 500.Banca Centrală Europeană. plasând resursele băneşti în instrumente financiare lichide şi operând pe principiul diversificării riscului şi administrării prudenţiale. 35 . răscumpărabile continuu din activele respectivelor organisme. dacă aceste persoane îndeplinesc cel puţin două din următoarele criterii: • investitorul a efectuat tranzacţii de o mărime semnificativă pe o piaţă reglementată cu o frecvenţă medie de cel puţin 10 tranzacţii pe trimestru în ultimele patru trimestre calendaristice.C. Banca Europeană de Investiţii sau alte organisme similare. de a se asigura că valoarea titlurilor sale de participare pe o piaţă nu variază semnificativ în raport cu valoarea activului net unitar.000.P.000 euro.V.

I.P.I.A. pe bază de contract civil.M.P.C.C.V.M. sau un depozitar. S.A.C.C.P. sau depozitar care acţionează în numele unui O. sunt înfiinţate fie sub formă de fonduri deschise de investiţii. este înregistrată în contul O. să contracteze împrumuturi.I. poate achiziţiona monedă străină sau devize..V.M. înregistrate. fie sub formă de societăţi de investiţii.V.A. vor fi emise numai la momentul în care contravaloarea acestora.V. dematerializate şi conferă deţinătorilor lor drepturi egale. pentru fiecare zi lucrătoare. şi depozitarul care acţionează în numele unui O.V. care acţionează în numele unui O.M.. Fondurile deschise de investiţii Unităţile de fond emise de fondurile deschise de investiţii sunt de un singur tip.O. inclusiv în cazul procedurii de insolvabilitate.P. la preţul stabilit pe baza valorii activului net.P... poate autoriza un O.A. Un O.M.N. o S.M. certificată de către depozitar şi valabilă pentru ziua în care a fost depusă cererea de răscumpărare. dar nu mai mult de 10 zile lucrătoare de la data depunerii cererii. în baza datelor certificate de depozitar.M. certificată de către depozitar şi valabilă pentru ziua în care se efectuează cumpărarea.M. până la concurenţa a maximum 10% din valoarea activelor sale. Societăţile de investiţii autoadministrate. nu poate contracta împrumuturi în contul acestora.P.I. prin act constitutiv.V.C. Valoarea activului net şi valoarea unităţii de fond ale unui fond deschis de investiţii vor fi publicate zilnic de către S.V. Creditorii unei S.C.M. C. S.C.M. inclusiv în sistemul împrumuturilor reciproc acoperite (backto-back). Preţul de emisiune este stabilit pe baza valorii activului net. Unităţile de fond se cumpără la preţul de emisiune.V. Unităţile de fond pot fi răscumpărate. Participarea la un fond deschis de investiţii este atestată printr-un certificat ce confirmă deţinerea de unităţi de fond. 36 .M. la preţul net de emisiune. O societate de investiţii.C.P. Fondurile deschise de investiţii nu emit alte instrumente financiare în afara unităţilor de fond.C. va fi calculat la data primirii cererii de răscumpărare.V. Titlurile unui O. Preţul de răscumpărare a titlurilor de participare la un O.P.C.V. Unităţile de fond vor fi plătite integral la momentul subscrierii.P. ai depozitarilor sau subdepozitarilor nu pot institui proceduri împotriva activelor unui O. Plata va fi efectuată într-un termen rezonabil. Nicio societate de investiţii autoadministrată.A. nu pot efectua vânzări în lipsă de valori mobiliare sau alte instrumente financiare. nu pot acorda împrumuturi sau nu pot garanta în folosul unui terţ astfel de împrumuturi.V.I.P. Prin derogare.

În vederea efectuarii activităţii lor. Totodată. autorizată în conformitate cu prevederile prezentei legi sau de un consiliu de administraţie.I. în conformitate cu legislaţia bancară aplicabilă. 37 .3. în conformitate cu reglementările CNVM şi este de cel puţin echivalentul a 300. şi nu pot. Capitalul iniţial al unei societăţi de investiţii care se autoadministrează este calculat.1.3. 5. 297/2004 intermediarii sunt societăţile de servicii de investiţii financiare autorizate de CNVM. traderii trebuie să fie autorizaţi de CNVM şi să fie înscrişi în Registrul CNVM. 31/1990 privind societăţile comerciale. plătite integral la momentul subscrierii. 5.000 euro. Intermediarii În conformitate cu prevederile Legii nr. Traderii Traderii sunt persoane juridice constituite sub forma unei societăţi pe acţiuni sau a unei societăţi cu răspundere limitată. precum şi entităţi de natura acestora autorizate în state membre sau nemembre să presteze servicii de investiţii financiare. O categorie specială de intermediari o constituie traderii care acţionează pe pieţele la termen şi care efectuează tranzacţii cu instrumente financiare derivate. care efectuează exclusiv în nume şi pe cont propriu tranzacţii cu instrumente financiare derivate. conform Legii nr. calculat la cursul de referinţă comunicat de Banca Naţională a României. În vederea autorizării şi a înscrierii în Registrul CNVM. în conformitate cu actele constitutive. Societăţile de investiţii sunt administrate de o S. instituţii de credit autorizate de Banca Naţională a României. societăţile de investiţii pot administra numai activele proprii.Societăţile de investiţii Societatea de investiţii emite acţiuni nominative. republicată.A. în nicio situaţie. traderii trebuie să indeplinească următoarele condiţii: a) să aibă ca obiect exclusiv de activitate tranzacţionarea în nume şi pe cont propriu a instrumentelor financiare derivate de natura contractelor futures şi cu opţiuni. să fie mandatate pentru administrarea de active în favoarea unei terţe părţi. de natura contractelor futures şi cu opţiuni.

297/2004 sunt împărţite în două categorii.3. calculat la cursul de referinţă al B. Serviciile de investiţii financiare Serviciile de investiţii financiare reglementate de Legea nr. Societăţile de servicii de investiţii financiare.000 Euro. administrarea portofoliilor de conturi individuale ale investitorilor. C. La înfiinţare. servicii principale.1.2.. delapidare.N. e) să prezinte toate documentele prevăzute de reglementarile CNVM incidente. dare sau luare de mită. o societate de servicii de investiţii financiare (SSIF) este persoană juridică. abuz de încredere. care constau în: a) b) c) d) preluarea şi transmiterea ordinelor primite de la investitori în legătură cu executarea ordinelor în legătură cu unul sau mai multe instrumente tranzacţionarea instrumentelor financiare pe cont propriu. înfiinţată sub formă de societate pe acţiuni. Agentul de servicii de investiţii financiare Potrivit prevederilor Legii nr. c) să dispună de o dotare tehnică corespunzătoare care să-i permită conectarea la sistemul pieţei reglementate. capitalul iniţial este egal cu capitalul social integral vărsat în contul deschis în acest scop la o societate bancară. precum şi alte infracţiuni de natură economică. conducerea administrativă şi executivă: 1.S. pe bază unul sau mai multe instrumente financiare.R. să nu fie acţionari semnificativi şi să nu deţină nicio funcţie sau să fie angajaţi ai să nu se afle sub interdicţia vreunei sancţiuni dată de CNVM.2. cu respectarea mandatului dat de aceştia.N. 5. mărturie mincinoasă.R. 297/2004 privind piaţa de capital. 2. fals.R. emitentă de acţiuni nominative şi care funcţionează conform autorizării şi sub supravegherea Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare cu scopul prestării de servicii de investiţii financiare.N. sau ai unui alt trader autorizat de CNVM. 3. discreţionară. uz de unui intermediar autorizat de CNVM sau B.A. şi anume: 1. sau de să nu fi fost condamnaţi pentru gestiune frauduloasă. financiare. fals. B.3.b) să aibă un capital iniţial reprezentând echivalentul a minimum 50. atunci când aceste portofolii 38 . altfel decât pe cont propriu. din ziua vărsării. înşelăciune. d) acţionarii/asociaţii. alte autorităţi similare. 5.

b) închirierea de casete de siguranţă. Conducătorii sunt persoanele care. care va fi determinat cu respectarea reglementării CNVM. potrivit actelor constitutive şi/sau hotărârii organelor statutare ale S. în care respectiva societate de servicii de investiţii financiare este implicată în tranzacţii. c) acordarea de credite sau împrumuturi de instrumente financiare unui investitor.I. consultanţă acordată societăţilor cu privire la orice probleme legate de structura de capital.N. Conducătorii.F. 2. 125. trebuie să fie asigurată de cel puţin două persoane. 297/2004 introduce conceptul de capital iniţial al unei S. în vederea executării unor tranzacţii cu instrumente financiare. şi va fi de cel puţin echivalentul în lei a 50. f) consultanţă de investiţii cu privire la instrumentele financiare. d) e) alte servicii privind subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm.I.000 euro.S..F. Spre deosebire de prevederile legale anterioare. precum şi alte categorii de intermediari vor putea presta servicii de investiţii financiare pe pieţele reglementate. sunt împuternicite să conducă şi să coordoneze activitatea 39 .F. Trebuie menţionat faptul că noile reglementări prevăd faptul că societăţile bancare şi alte instituţii de credit supuse supravegherii B.000 euro.000 euro sau.S. care trebuie să fie angajaţi ai S. în funcţie de serviciile prestate de S. legea nr. care constau în : a) custodia şi administrarea de instrumente financiare. administratorii. servicii conexe.includ unul sau mai multe instrumente financiare..S.S.S. g) servicii de schimb valutar în legătură cu activităţile de servicii de investiţii financiare prestate.I.. precum şi consultanţă şi servicii privind fuziunile şi achiziţiile de societăţi. emise în conformitate cu legislaţia comunitară. cu contract individual de muncă şi pot fi membri ai consiliului de administraţie. e) subscrierea de instrumente financiare în baza unui angajament ferm şi/sau plasamentul de instrumente financiare. echivalentul în lei a 730. controlul intern şi acţionarii semnificativi Conducerea S.I.F.I. strategie industrială.R. pe cont propriu şi pe contul terţilor.F.

participaţia. prin care ar dobândi o poziţie semnificativă.I.S..N. recunoscut de CNVM. Condiţii de autorizare a agenţilor pentru servicii de investiţii financiare: a) să fie angajat cu contract de muncă şi reprezentant exclusiv al SSIF.. Orice acţionar semnificativ care îşi propune să-şi diminueze.F. a calităţii de filială a sa.S. e) să nu fie membru al consiliului de administraţie. d) să nu deţină acţiuni într-o altă SSIF decât dacă este o societate deţinută public şi are acţiunile tranzacţionate pe o piaţă reglementată şi numai cu condiţia ca deţinerile individuale şi cumulate să nu depăşească 10% şi respectiv 20% din capitalul social şi drepturile de vot ale unei astfel de SSIF. direct sau indirect. a sucursalelor şi a altor sedii secundare. direct sau indirect. care reprezintă mai puţin de 20%. indicând mărimea poziţiei avute în vedere. trebuie să notifice în prealabil CNVM. 33% sau 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot. b) să aibă cel puţin studii medii. astfel încât aceasta să atingă sau să depăşească 20%.I. Totodată. c) să fi promovat un curs de pregătire pe piaţa de capital.I.A. Orice persoană care îşi propune să achiziţioneze. orice acţionar semnificativ care îşi propune să-şi mărească participaţia..F.S.zilnică a acesteia şi sunt investite cu competenţa de a angaja răspunderea intermediarului. acţiuni la o S. ori care intenţionează ca respectiva S. f) să nu se afle sub interdicţia unei sancţiuni date de CNVM. al conducerii executive. ori care are ca rezultat pierderea de către S.F. B.. trebuie să notifice în prealabil CNVM. C.S. cenzor/auditor financiar al altei SSIF sau al unei societăţi comerciale care se află în procedura de reorganizare judiciară sau faliment. 40 . g) să nu aibă antecedente penale şi fiscale. să devină o filială a sa. 33% sau 50% din capitalul social sau din totalul drepturilor de vot. în această categorie nu se includ persoanele care asigură conducerea nemijlocită a compartimentelor din cadrul S. referitoare la interzicerea exercitării oricărei activităţi profesionale reglementate de prevederile legale în vigoare.S. precum şi cu condiţia să nu fie aleşi ca membri ai conducerii unei astfel de SSIF.R. trebuie să notifice în prealabil CNVM.F.I.

să elaboreze şi să utilizeze eficient procedurile interne necesare prestării serviciilor de investiţii financiare.2. să angajeze toate resursele. Implementarea şi supravegherea respectării regulilor de conduită de către toţi intermediarii care prestează servicii de investiţii financiare pe teritoriul României vor fi asigurate de către CNVM. Conform acestor principii.I.297/2004 şi ale regulamentului CNVM nr. conducătorii. intermediarul trebuie. S. prin care să se asigure o politică adecvată suficientă pentru îndeplinirea de către societate. să transmită investitorilor toate informaţiile relevante privind tranzacţiile în care contrapartea este intermediarul. experienţa investiţională şi obiectivele cu privire la serviciile solicitate. 5. are obligaţia întocmirii unor proceduri interne. administratorii. conform reglementărilor CNVM incidente.2.3. Acestea vor fi supuse autorizării CNVM şi au obligatţa de a participa la stagiile de pregătire privind cunoaşterea legislaţiei pieţei de capital. precum şi regulile emise de pieţele reglementate pe care aceştia tranzacţionează. angajaţii şi colaboratorii acesteia a prevederilor Legii nr. să solicite de la investitori informaţii referitoare la situaţia lor financiară.2. În acest scop.F.S.3.3. Compartimentul de control intern Condiţii de autorizare. Persoanele din cadrul Compartimentului de control intern vor fi subordonate funcţional şi vor raporta direct Consiliului de administraţie al SSIF. imparţial şi cu diligenţă profesională în scopul protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei. Totodată. retragere a autorizaţiei personalului din cadrul compartimentului de control intern SSIF are obligaţia de a constitui un compartiment de control intern specializat în supravegherea respectării de către aceasta şi de către personalul acesteia a legislaţiei pieţei de capital şi a normelor interne. cel puţin: • • • • să acţioneze onest. SSIF vor implementa principii care vor lua în considerare calitatea persoanei pentru care este prestat serviciul. 12/2004.5. 41 . Obligaţiile SSIF şi ASIF faţă de clienţi Reguli de conduită Intermediarii şi agenţii pentru servicii de investiţii financiare sunt obligaţi să respecte regulile de conduită emise de CNVM.

Contractele de administrare de portofoliu vor cuprinde suplimentar: 42 . să desfăşoare activitatea în conformitate cu reglementările CNVM aplicabile administrării activităţii. Contractul va fi însoţit de cererea de deschidere de cont pentru fiecare client care se va anexa contractului şi va cuprinde cel puţin următoarele: • • • • • • • • • • • datele de identificare a clientului persoană fizică sau juridică. după caz. iar în cazul în care acestea nu pot fi evitate. să asigure investitorilor un tratament imparţial. orice alte clauze privind prestarea serviciilor de investiţii financiare convenite de părţi.• • să încerce să evite conflictele de interese. tipul. informaţii privind clientul în scopul întocmirii profilului acestuia şi anume: venituri cont bancar estimarea valorii investiţiei nivel de risc obiective investiţionale deţineri de valori mobiliare mai mari sau egale cu 5% numele şi decizia de autorizare a ASIF care a deschis contul. consimţământul expres al clientului pentru stocarea de catre agent/SSIF a instrucţiunilor/confirmărilor acestuia transmise telefonic. Contractul în formă scrisă va conţine cel puţin următoarele clauze: • • • • • • • serviciile de investiţii financiare ce vor fi prestate. eventual ştampila acestuia semnătura persoanei autorizate din partea SSIF şi ştampila societăţi anexă: copia documentului de identitate sau a certificatului de înmatriculare. conţinutul şi frecvenţa documentelor privind activitatea desfăşurată ce vor fi transmise clienţilor. modul în care contractul poate fi reînnoit şi/sau modificat. durata contractului. procedura şi mijloacele prin care clienţii vor transmite ordine şi instrucţiuni. comisionul pentru prestarea serviciilor de investiţii şi/sau consultanţă acordată clienţilor privind instrumentele financiare. în scopul protejării intereselor investitorilor şi a integrităţii pieţei.

identificarea tranzacţiilor pe care SSIF le poate face numai cu acordul expres al clienţilor. iar în situaţia în care delegarea nu priveşte întregul portofoliu. • • posibilitatea clienţilor de a revoca unilateral. fuziuni. modificări de capital anterioare.) numele şi decizia de autorizare a ASIF care a preluat ordinul. instrumentele financiare şi pieţele reglementate pentru care această delegare poate fi acordată.• • • caracteristicile contului de portofoliu. posibilitatea SSIF de a delega competenţele primite în baza contractului de administrare. Pentru tranzacţiile efectuate în numele clenţilor SSIF vor întocmi următoarele documente: a) formular de ordin. în orice moment. dreptul clienţilor de a dispune transferul tuturor sau al unei părţi din sumele băneşti ori instrumentele financiare deţinute la respectiva SSIF fără plata vreunei despăgubiri. pentru fiecare ordin de tranzacţionare care cuprinde cel puţin: • • • • • • • • • • • • • • numele clientului denumirea valorii mobiliare/instrumentului financiar piaţa reglementată deţinerile privind respectiva valoare mobiliară/instrument financiar cantitatea şi preţul (limită sau la piaţă) tipul ordinului (vânzare/cumpărare) momentul preluării ordinului (data şi ora exactă) termenul de valabilitate dacă ordinul a fost plasat la iniţiativa clientului sau la recomandarea agentului acordul clientului pentru preluarea acţiunilor de la societatea de registru alte precizări privind informarea corecta a clientului (luarea la cunoştinţă de oferte publice în derulare. dacă este cazul. limitele şi condiţiile unei asemenea delegări. divizări etc. eventual ştampila acestuia ştampila SSIF sau a sediului secundar numele clientului b) formular de confirmare a efectuării tranzacţiilor care va cuprinde: 43 . mandatul dat unei SSIF în baza contractului de administrare.

politici contabile şi note explicative. f) raportul auditorilor interni.. situaţia modificărilor capitalului propriu. trimestriale sau semestriale. b) “raportul privind evidenţa operaţiunilor de împrumut. după caz. taxe. raportul administratorilor. d) raportul semestrial. 44 . care va cuprinde situaţiile financiare semestriale compuse din bilanţ. situaţia modificărilor capitalului propriu şi situaţia fluxurilor de trezorerie. c) “raportul privind tranzacţiile cu instrumente financiare derivate”. 2.F.. cantităţi preţul mediu de achiziţie pentru fiecare valoare mobiliară preţul zilei de raportare diferenţe favorabile/nefavorabile disponibilul de numerar în contul clientului istoric de tranzacţionare şi de evolutţe a situaţiei financiare c) formulare de raportare către clienţi.I. întocmite şi transmise CNVM. care vor conţine după caz: Obligaţii de raportare financiară În scopul supravegherii de către CNVM a activităţii desfăşurate de S. raportul auditorului financiar. cont de profit şi pierdere. e) raportul anual.• • • • • • • • • • • • denumirea valorii mobiliare şi cantitatea preţul de execuţie momentul executării ordinului (data şi ora exactă) calitatea de broker sau dealer în care a acţionat SSIF comisioane. a cumpărărilor în marjă şi a vânzărilor în lipsă”. situaţia fluxurilor de trezorerie. 3. situaţiile financiare anuale compuse din bilanţ. impozite percepute numele clientului denumirea valorlor mobiliare deţinute.S. cont de profit şi pierdere. aceasta va depune la CNVM următoarele situaţii şi documente: a) situaţii financiare lunare. care va cuprinde: 1.

Obligaţiunile 45 . precum şi de furnizare de opinii în legătură cu vânzarea şi cumpărarea de instrumente financiare. A s. de selectare a portofoliului. Notaţiile de rating ale tuturor serviciilor de rating sunt similare.S.Anual S. Piaţa globală a ratingului se extinde continuu datorită utilizării crescânde ca sursă de finanţare a pieţelor de capital în locul creditului bancar. Fitch Investors’s Service Fitch. va transmite CNVM. în timp ce S&P merge de la AAA până la D. inclusiv deţinerea de disponibilităţi băneşti sau instrumente financiare în contul investitorilor. Duff&Phelps) asupra riscului de neachitare a unei obligaţiuni de către un debitor – adică a riscului de neplată la timp şi în întregime a principalului şi a dobânzii de-a lungul vieţii instrumentului evaluat (obligaţiuni. reprezentânt un factor important în luarea deciziei de investire. fie la solicitarea acestuia. Un rating înseamnă o evaluare făcută de o agenţie specializată (ex: Moody’s Investors’Service. Deci rating-urile sunt nişte calificative care se dau în funcţie de capacitatea şi bunăvoinţa emitentului de a-şi achita obligaţiile. Prestarea de servicii de consultanţă de investiţii exclude: • • • preluarea sau executarea ordinelor investitorilor pentru achiziţionarea sau înstrăinarea de instrumente financiare. garanţii de împrumut şi orice fel de poliţe de debit). un ghid al abilităţii şi dorinţei emitentului de a întruni condiţiile emisiunii. decontarea tranzacţiilor.d.m. fie din iniţiativa consultantului de investiţii. 5.3. Primele patru categorii. cel mai scăzut rating. Ratingurile agenţiei Moody’s variază de la Aaa la Aa. raportul privind structura organizaţională şi sistemul de contabilitate.a. Consultanţa de investiţii şi agenţiile de rating Prin consultanţă de investiţii se înţelege recomandarea personală dată unui client.F. Standard&Poor’s Corporation.3. un risc relativ mic.I. până la C care este cel mai scăzut rating. Agenţiile de rating evaluează emisiunile de titluri debitoare pe categorii sau clase de risc şi le marchează cu litere. în legătură cu una sau mai multe tranzacţii cu instrumente financiare şi constă în servicii de analiză a instrumentelor financiare. O parte integrantă a pieţei de capital în general şi a pieţei obligaţiunilor în special o reprezintă agenţiile de clasificare a riscului de împrumut – agenţii de rating cum sunt cunoscute pe plan mondial. de la Aaa (AAA) până la Baa (BBB) sunt denumite “grad de investiţie” (investment grade) însemnând printre altele. administrarea portofoliilor investitorilor. până cel târziu la data de 31 martie.

A. 297/2004 privind piaţa de capital. nominative. ceea ce înseamnă că posibilitatea emitentului de aşi îndeplini este mai puţin sigură. diferenţele de mai mult de un nivel sunt extrem de rare. Capitalul social este împărţit în 2. Aceste obligaţiuni sunt denumite “junk bonds” datorită randamentului mare dar şi riscului mare.269. BVB S. B. acestea sunt de regulă aceleaşi. desfăşurându-şi activitatea pe principiul autofinanţării. fiecare acţiune având o valoare nominală de 10 lei. CAPITOLUL VI . dematerializate. Caa. Ratinguri diferite de la agenţii de rating diferite pentru acelaşi emitent sunt rare şi sunt denumite “split ratings”. şi care are ca scop oferirea unui cadru organizat şi legal pentru întâlnirea cererii cu oferta de capital pe termen mediu şi lung.2004.C.07.2004. de schimbare a formei juridice a Bursei de Valori Bucureşti.C. 46 . înfiinţată în temeiul prevederilor Legii nr.12. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori. a cărei activitate se bazează pe reglementări publice şi unde se negociază valorile mobiliare înscrise la cotă. adoptată în data de 10 ianuarie 2005. Ca. şi repartizat celor 71 de membri ai Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti. Capitalul social al S. Bursa de Valori Bucureşti S. format prin transformarea unei părţi din activul patrimonial reevaluat al Bursei de Valori Bucureşti la 31. În general când un emitent are ratinguri provenite de la mai multe agenţii de rating. Ea este o componentă a pieţei financiare secundare. C şi D ) sunt considerate “speculative”. fiind înfiinţată în baza art. În prezent.69 milioane lei. înregistrat în evidenţele contabile ale Bursei de Valori Bucureşti la 31. Societatea reprezintă succesorul universal şi continuatorul de drept al Bursei de Valori Bucureşti. în întregime subscris şi vărsat. este de 22. persoana juridică română.A.cu ratinguri mai mici decat ale celor cu grad (nivel superior) de investiţie (Ba.000 acţiuni ordinare. Bursa de Valori Bucureşti funcţionează ca societate pe acţiuni (SC Bursa de Valori Bucureşti SA). prin hotărârea Adunării Generale a Asociaţiei Bursei de Valori Bucureşti. Bursa de Valori Bucureşti este constituită ca o instituţie publică non-profit. instituţie de interes public. 285 din Legea nr. De obicei ele diferă doar cu un nivel.BURSA DE VALORI BUCUREŞTI – CADRU GENERAL DE ORGANIZARE ŞI FUNCŢIONARE S.

potrivit Actului Constitutiv. este de finanţare a economiei (în speţă a agenţilor economici). De asemenea. ea oferă investitorilor garanţie morală şi securitate financiară prin măsurarea continuă a lichidităţii valorilor mobiliare înscrise la cotă. legate şi subvenţii. Acţiunile BVB pot fi ordinare şi preferenţiale. Convertirea acţiunilor dintr-o categorie în alta se realizează potrivit prevederilor Actului Constitutiv. Bursa a beneficiat de finanţare de la bugetul de stat în primul an de activitate.Toate acţiunile BVB sunt emise în forma dematerializată. În cazul în care se constată existenţa unor situaţii care ar conduce la depăşirea acestui prag. Acţiunile preferenţiale nu pot depăşi o pătrime din capitalul social al Societăţii. protecţia investitorilor. Bursa de Valori îndeplineste rolul preponderent pe care îl are pe piaţa de capital românească prin respectarea unor cerinţe de transparenţă a pieţei bursiere. Piaţa reglementată la vedere administrată de B. constituie la dispoziţia sa şi utilizează fonduri băneşti în condiţiile legii. nominative şi indivizibile şi se transferă prin înscriere în cont. Rolul cel mai important al pieţelor bursiere. Bursa completează circuitele necesare pentru ca resursele financiare disponibile în piaţa de capital să poată ajunge în zonele productive. Bursa posedă.B. Ea deţine cu titlu de proprietate bunurile din patrimoniul său şi este abilitată să primească donaţii.are următoarea structură: a) Sector Titluri de Capital. un alt rol important al bursei este acela că aceasta înlesneşte circulaţia capitalurilor. Consiliul Bursei va proceda la convocarea Adunării Generale extraordinare a acţionarilor Societăţii. foloseşte şi dispune în mod autonom de bunurile pe care le are în patrimoniu în direcţia realizării scopului pentru care s-a înfiinţat. la societăţile comerciale emitente de titluri. prin vânzarea sau revânzarea lor pe această piaţă. pro-rata. care le pot utiliza în mod eficient. de la respectivii deţinători ale acestora. b) Sector Titluri de Credit. titlurile financiare putând fi uşor transformate în lichidităţi sau schimbate în alte titluri. c) Sector Organisme de Plasament Colectiv (OPC). Bursa se autofinanţează din comisioanele percepute conform reglementărilor bursiere.V. Astfel. de asigurare a unor nivele de eficienţă şi lichiditate corespunzătoare pentru titlurile tranzacţionate. în condiţiile prevăzute de Actul Constitutiv. 47 . în vederea răscumpărării de către Societate a acţiunilor respective. d) Sector Instrumente Derivate. prin mobilizarea capitalurilor pe termen mediu şi lung. În exercitarea dreptului său de proprietate.

 Categoria titluri de stat.  Futures acţiuni.  Categoria internaţională acţiuni.  Categoria unităţi de fond.  Categoria internaţională obligaţiuni.  Categoria 2 drepturi. CAPITOLUL VII .  Categoria 3 obligaţiuni corporative.  Categoria 2 obligaţiuni corporative.  Futures schimb valutar.  Categoria 3 acţiuni.  Categoria obligaţiuni municipale.TRANZACŢIILE BURSIERE 7.Sectorul Titluri de Capital cuprinde:  Categoria 1 acţiuni.1. Sectorul OPC cuprinde:  Categoria acţiuni.  Categoria 3 drepturi.  Categoria alte titluri de credit.  Categoria internaţională drepturi. Sectorul Instrumente Derivate cuprinde:  Futures indici bursieri. Sectorul Titluri de Credit cuprinde:  Categoria 1 obligaţiuni corporative. Tipologia tranzacţiilor bursiere 48 .  Categoria 1 drepturi.  Categoria 2 acţiuni.

care se derulează pe baza contului în numerar deţinut de client la firma broker. • tranzacţii la termen de o lună sau “cu reglementare lunară” . urmând a fi executate la o dată fixă. După momentul executării contractului. sau într-una din lunile următoare. prin intermediul agenţilor de bursă şi în conformitate cu reglementările pieţei bursiere. care reprezintă cumpărări şi vânzări pe datorie efectuate prin contribuţia brokerului cu un credit în numerar sau cu un împrumut pe titluri. • tranzacţii cu lichidare pe bază de aranjament special. Dacă se consideră natura contului deschis de client la firma broker. în cel mult 60 zile la NYSE. dată în funcţie de opţiunea vânzătorului (spre exemplu. La bursele de tip american se derulează următoarele categorii de tranzacţii: • tranzacţii cu lichidare imediată (cash delivery). tranzacţiile bursiere se referă la contractele încheiate în incinta burselor de valori.În sens larg. în perioada de lichidare a lunii în curs. încheiate pe piaţa secundară. • tranzacţii cu lichidare normală (regular settlement). se disting: • • tranzacţii pe bani gata (cash). respectiv acelea la care executarea contractului (livrarea titlurilor şi plata preţului) are loc imediat sau în câteva zile de la încheierea tranzacţiei la bursă. când executarea (respectiv. 49 . În sens restrâns. sau în 19 zile de la contractare la TSE). se disting tranzacţii specifice pieţelor de tip american şi tranzacţii încheiate la bursele de tip european. care conduc la finalizarea operaţiunilor într-un anumit număr de zile bursiere. tranzacţiile bursiere cuprind toate contractele de vânzare/cumpărare de titluri şi alte active financiare. tranzacţii în marjă (margin trading). care se încheie în bursă la un moment dat. La bursele de tip european (după modelul francez) se deosebesc următoarele categorii de tranzacţii: • tranzacţii la vedere. din momentul încheierii contractului (între 3 şi 7 zile). predarea valorilor mobiliare şi plata acestora) are loc chiar în ziua încheierii contractului. caz în care lichidarea are loc la o scadenţă. indiferent dacă acestea se tranzacţionează la bursa propriu-zisă sau pe pieţele interdealeri.

Acestea izvorăsc din nevoia de deplasare a capitalurilor disponibile. Tranzacţiile la vedere Cunoscute şi sub denumirea de trazancţii “cash” sau “pe bani gata". respectiv cumpără când oferta este excedentară. având drept scop obţinerea unui profit din diferenţa de cursuri între momentul încheierii şi momentul lichidării operaţiunii. se cumpără un titlu pe o piaţă unde acesta cotează mai ieftin şi se revinde concomitent pe o altă piaţă unde titlul cotează mai scump. dar. Urmărind chiar obţinerea unui profit din diferenţe de cursuri. sau în perioada de lichidare normală (câteva zile din momentul încheierii tranzacţiei). operaţiunile de bursă pot fi clasificate după cum urmează: • operaţiuni simple de investire. • operaţiuni cu caracter tehnic. permit cumpărătorului. tranzacţiile la vedere se caracterizează prin aceea că persoana care adresează ordinul de vânzare sau cumpărare îşi asumă obligaţia ca imediat. fie să se declare. După scopul urmărit. Principiul pe care se bazează astfel de operaţiuni este acela de a cumpăra ieftin şi de a vinde scump (buy low. şi un risc. deoarece evoluţia cursului bursier nu poate fi anticipată cu precizie. sell high). Aceste tranzacţii se derulează pe baza 50 . în sensul echilibrării pieţei. • operaţiuni speculative. încasându-se diferenţa de preţ. ce se încheie sub forma contractelor negociate de tip forward. prin care se urmăreşte obţinerea unui câştig din diferenţa de cursuri. • operaţiuni de arbitraj. fără ca practic arbitrajorul să-şi asume riscul preţului.1. în mod corespunzător. spre deosebire de cele cu termen ferm. fie să aleagă între a executa contractul sau a abandona prima plătită iniţial. generate de interesele vânzătorilor şi cumpărătorilor. tranzacţii de tip condiţionat. Contractantul îşi asumă. la scadenţă. implicit. 7. Aceştia vând titluri pe cont propriu. creatorii de piaţă acţionează. precum şi din intenţia de modificare a structurii portofoliului de valori mobiliare deţinut sau pentru transformarea activelor financiare în lichidităţi. care sunt efectuate de agenţii de bursă pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii pieţei. Cei care efectuează astfel de tranzacţii joacă rolul de creatori de piaţă (market makers). cumpărător sau vânzător. să pună la dispoziţia partenerului titlurile vândute sau suma de bani reprezentând preţul tranzacţiei.1.• • tranzacţii ferme la termen. care se execută la o dată viitoare. atunci când se manifestă o cerere neacoperită pe piaţă. De exemplu. în funcţie de oportunităţile pieţei.

respectiv titlurile ( dacă este cumpărător) în intervalul de 3 zile de la data tranzacţiei. respectiv. Tranzacţia la vedere implică două fluxuri între cumpărător şi vânzător: 1. fluxul de transfer al banilor. În situaţia în care clientul nu-şi respectă. este suportată de client. obligaţiile asumate. tranzacţiile la vedere se derulează printr-un mecanism care asigură accesul direct şi continuu al intermediarilor la informaţiile referitoare la preţ şi la cele furnizate de emitenţii valorilor mobiliare şi care dau. la NYSE termenul în cazul contractelor cu lichidare normală era până în anul 1997 de 5 zile pentru derularea contractelor între brokeri şi de maxim 7 zile pentru reglarea raporturilor între brokeri şi clienţi). primind contravaloarea integrală a acestora în contul său. astfel. din momentul în care obligaţia scadentă de depunere a fondurilor nu a fost îndeplinită. 51 . Derularea şi finalizarea tranzacţiei se efectuează în intervalul T+3. transferul dreptului de proprietate. Astfel. iar pentru cele cu lichidare normală.contului "cash" deschis de client la firma de broker. brokerul va proceda la lichidarea poziţiei clientului său. fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin transcrierea noului deţinător în registrul emitentului. prin cumpărarea titlurilor de pe piaţă. în urma executării contractului. după cum urmează: • • prin vânzarea titlurilor respective la valoarea lor de piaţă. Un client care vinde "cash" trebuie să predea valorile mobiliare contractate în cadrul aceluiaşi termen. un investitor poate cumpăra valori mobiliare. termenul este stabilit prin regulamentul pieţei (de exemplu. sau când cumpărarea acestora are loc la un curs mai mare decât cel din momentul angajării poziţiei). la cursul curent. Orice diferenţă nefavorabilă rezultată din astfel de operaţiuni (când lichidarea poziţiei prin vânzarea titlurilor se realizează la un curs mai redus decât cel la care au fost cumpărate. compensareadecontarea şi. În prezent. cu condiţia să plătească integral contravaloarea acestora. în vederea lichidării poziţiei unui client care nu a predat integral titlurile vândute. posibilitatea clienţilor de a lua decizia referitoare la investiţia într-o anumită valoare mobiliară. Orice tranzacţie la vedere se derulează în trei faze: tranzacţionarea. 2. La Bursa de Valori Bucureşti. investitorul va primi banii (dacă este vânzător). pentru contractele cu lichidare imediată derulate pe pieţele de tip american lichidarea are loc în ziua încheierii contractului. Astfel. adică la trei zile lucrătoare de la data tranzacţiei.

caz în care brokerul acordă clientului său. Tranzacţiile la termen Tranzacţiile la termen se caracterizează prin aceea că partenerii convin să-şi îndeplinească obligaţiile peste o anumită perioadă de timp de la data încheierii tranzacţiei (1. o anumită importanţă a poziţiilor speculative la cumpărare şi la vânzare. Tranzacţiile se încheie la bursă într-o anumită zi. cumpărătorul şi vânzătorul sunt definitiv angajaţi din ziua negocierii: primul de a plăti titlurile cumpărate. în anumite limite. el trebuie să depună în termenul aferent lichidării normale. Nu pot fi negociate la termen acţiunile societăţilor comerciale care au fuzionat cu altele.6 luni. Prin urmare. numai o anumită "acoperire". Contul de siguranţă se deschide atunci când un client cumpără mai multe titluri cu aceeaşi sumă de bani sau acelaşi număr de titluri cu o suma iniţială mai redusă.2. nu trebuie să achite firmei broker cu care lucrează întreaga contravaloare a acestora. sau mai mult). reprezintă cumpărări de titluri primare pe datorie. diferenţa pană la valoarea contractului constituind-o împrumutul pe care clientul îl obţine de la broker pentru tranzacţia respectivă (debit balance).Tranzacţiile în marjă. sau marjă (margin). indiferent de evoluţia cursului de piaţă la termenul tranzacţiei. obligaţiunile aferente împrumuturilor care încep să se amortizeze. utilizând titlurile drept gaj pentru împrumut. În cazul operaţiunilor la termen ferm. Negocierile la termen pot fi ferme şi condiţionate. un credit pentru realizarea operaţiunii bursiere. investitorul care dă ordin de cumpărare a unui volum de acţiuni. În mod similar. cele pentru care există o cerere şi o ofertă constant ridicate. precum şi valorile mobiliare considerate a nu avea caracteristicile unui titlu la termen. cel de-al doilea de a ceda titlurile vândute. Valoarea tranzacţiei se determină pe baza cursului la termen prestabilit. ca o variantă a tranzacţiilor la vedere (sau "pe bani gata"). Acestea sunt cunoscute şi sub denumirea de tranzacţii în conturi de siguranţă de tip “M” (Long margin accounts).1. dar reglementările în conturi şi livrarea titlurilor urmează să se facă la o dată viitoare. şi anume: un volum suficient de mare al tranzacţiilor. 7.3. lista valorilor mobiliare negociabile la termen poate fi completată cu titlurile care se dovedesc a fi cele mai dinamice pe piaţa la vedere. Lichidarea tranzacţiei având loc la o dată viitoare. tranzacţiile la termen 52 . Cotează la termen valorile mobiliare cele mai active pe piaţa la vedere.

dispunând de alternativele deciziei sale. Aceasta depinde de decizia operatorului. pe marile pieţe bursiere cu contracte pe opţiuni. suportând un cost. În forma lor clasică tranzacţiile cu primă prezintă următoarele caracteristici: • • • • • • • scadenţa tranzacţiei este fixă. Tranzacţii condiţionale derulate cu titluri primare sunt operaţiunile cu primă şi stelajele. • tranzacţiile cu primă se încheie pentru o cantitate determinată de titluri.creează avantaje suplimentare pentru operator. fie să-şi definească poziţia de cumpărător sau vânzător de titluri. aceştia vor revinde sau răscumpăra titlurile la o diferenţă de curs mai mare sau mai mică. deoarece cumpărătorul. fiind dat de cursul la termen prestabilit pentru scadenţa aleasă. are dreptul. în funcţie de evoluţia viitoare a cursului valorilor mobiliare tranzacţionate. care. cumpărătorul îşi asumă obligaţia de a plăti vânzătorului o primă. În astfel de cazuri. ţinând seama şi de cheltuielile de negociere. în sensul că o cumpărare de titluri la termen ferm poate fi urmată de revânzarea lor. în cazul renunţării la contract. la scadenţa tranzacţiei. riscul asumat de operator atunci când lucrează pe poziţia descoperit este limitat la mărimea primei. care pe măsura apariţiei unor noi produse bursiere au fost în mod treptat înlocuite. cu cât scadenţa este mai îndepărtată. Tranzacţiile condiţionale sunt derulate la termen. preţul de cumpărare într-o tranzacţie cu primă este. preţul tranzacţiei este predeterminat. Tranzacţiile cu primă sunt operaţiuni bursiere de tip condiţionat. Tranzacţii condiţionale cu titluri derivate sunt contractele de opţiuni. trebuie . (de regula 100). pentru una şi aceeaşi primă aferentă a trei scadenţe diferite preţul contractului este cu atât mai mare.să compenseze avantajul pe care îl acordă vânzătorul. iar vânzarea la termen ferm poate fi urmată de răscumpărarea titlurilor. la scadenţa tranzacţiei.prin diferenţele de preţ . mai mare decât pe piaţa cu reglementare lunară. prima reprezintă pierderea maximă penntru cumpărător. contul de titluri al fiecărui operator trebuie să se soldeze. de regulă. după cum. iar contul de numerar va ti creditor sau debitor. fie să renunţe la contract. 53 . dar finalizarea lor nu este obligatorie.

• Tranzacţiile cu primă pot avea caracter speculativ sau pot constitui o modalitate de protejare a investiţiei împotriva riscului de curs bursier. Deci. este persoana fizică sau juridică care plăteşte un premiu pentru a obţine dreptul de a efectua o tranzacţie de vânzare sau de cumpărare la un preţ menţionat în contract şi numit preţ de exersare. sau vânzător la preţul cel mai mic precizat în stelaj. până la scadenţa finală. la preţul cel mai mare prevăzut în stelaj. Tranzacţiile cu opţiuni Opţiunile sunt contracte încheiate prin intermediul bursei de valori sau prin altă instituţie abilitată şi au ca obiect tranzacţionarea cu drepturi privind executarea de tranzacţii în viitor cu valori mobiliare. Vânzătorul unui stelaj apreciază că până la scadenţă cursul valorilor mobiliare tranzacţionate va fi stabil. cumpărătorul contractului OPTIONS nu este obligat să îşi exercite dreptul de efectuare a tranzacţiei din contract.1. deţinător al contractului OPTIONS. Stelajul comportă două cursuri. fie în sensul creşterii. Tranzacţiile cu stelaj sunt operaţiuni la termen care combină caracteristicile tranzacţiilor ferme cu cele ale operaţiunilor condiţionale. poziţia operatorului depinde de evoluţia cursului pieţei. Acesta poate fi cumpărător al valorii mobiliare tranzacţionate. valute şi indicatori ai pieţei de capital. într-o perioadă determinată. Stelajul reprezintă o tranzacţie fermă.3. Vânzătorul de contract OPTIONS. Limita inferioară şi cea superioară a cursului sunt denumite bornele stelajului. Cumpărătorul. 54 . fie în sensul scăderii. în timp ce cumpărătorul stelajului anticipează o puternică fluctuaţie a cursului titlului tranzacţionat. Caracterul condiţional al stelajului este dat de faptul că operatorul care a achiziţionat un stelaj are dreptul ca la scadenţă să-şi stabilească poziţia. separate printr-un ecart. specificată în contract şi numită dată de expirare a contractului. 2. Principalele elemente şi clauze ale contractelor de opţiuni sunt: 1. Tranzacţia de stelaj se încheie pe termen de 6 luni. numit garantor sau autor. se obligă să-şi îndeplinească obligaţiile ce-i revin în cazul în care cumpărătorul se decide să-şi exercite dreptul de efectuare a tranzacţiei din contract. este persoana fizică sau juridică. care în schimbul încasării premiului plătit de cumpărător. mărfuri. dar operatorul poate executa contractul chiar în lichidarea lunii următoare încheierii tranzacţiei. Spre deosebire de cumpărătorul unui contract de tip FUTURES. în funcţie de evoluţia cursului. deoarece la scadenţă operatorul are obligaţia să execute contractul. 7. sau într-una din următoarele cinci luni.

estimează că preţul titlurilor financiare care fac obiectul contractului va creşte. astfel încât să realizeze un profit prin cumpărarea lor la preţul pieţei.1. Simbol. între care există relaţii de interdependenţă: 55 . Cumpărătorul de CALL. ENTITATEA BURSA Entitatea "bursa" (termenul nu este utilizat având semnificaţia de instituţie) reprezintă o entitate distinctă care include tipuri generice de sub-entităţi. Contractul de tip CALL Cumpărătorul îşi rezervă dreptul – opţiunea – de a cumpăra un lot de titluri financiare la un preţ de exersare prestabilit. Cumpărătorul de PUT.V. în poziţie bearish. într-o perioadă determinată. în poziţia bullish. CAPITOLUL VIII . astfel încât el să realizeze un profit prin vânzarea lor la preţul pieţei. Componentele sistemului de tranzacţionare al B. într-o perioadă determinată. şi stările acestora Componentele sistemului de tranzacţionare al B.Tipuri de opţiuni (OPTIONS) Există două tipuri de contracte OPTIONS.B. Contractul de tip PUT Contractul de tip PUT – cumpărătorul îşi rezervă dreptul – opţiunea de a vinde un lot de titluri financiare la un preţ de exersare prestabilit. Simbol-Piaţa.B. estimează că preţul titlurilor financiare care fac obiectul contractului să scadă sub mărimea preţului de exersare la care vinde acţiunile.V.TRANZACŢIONAREA LA BURSA DE VALORI BUCUREŞTI 8. depăşind mărimea preţului de exersare la care cumpără acţiunile. Piaţa. sunt următoarele: a) b) c) d) Bursa.

Succesiunea obişnuită a stărilor unei pieţe este următoarea: Preopened (Pre-deschidere). stări specifice precum şi alte caracteristici distincte în funcţie de clasa de simbol respectivă. se calculează şi se afişează preţul potenţial de deschidere. se pot gestiona ordine (introducere. Ordinele introduse în starea Pre-deschidere a pieţei sunt înregistrate în sistem fără a fi executate în momentul introducerii sau în decursul stării respective a pieţei. o entitate "simbol-piaţă" este o componentă a unei pieţe. Este o stare în care se permite participanţilor la sistem manipularea ordinelor. În această stare. • tip de simbol . după reguli specifice. după regulile specifice pieţei căreia îi aparţine. PreClosed (Pre-închisă) şi Closed (Închisă). tipuri. care sunt administrate în mod independent şi între care pot exista relaţii de interdependenţă. fără a se încheia tranzacţii. Inchisă (Closed) – stare în care toţi utilizatorii se pot conecta la sistem. Opened (Deschisă). de moneda de decontare. Opening (Deschidere). O piaţă este caracterizată prin prisma stărilor sale. Pieţele definite în cadrul entităţii Bursa pot avea definiri. Bursa este deci un sistem unitar compus din mai multe secţiuni de piaţă. modificare. reluare. un tip de simbol este caracterizat de clasa simbolului (tipul produsului tranzacţionabil prin intermediul sistemului). în care se tranzacţionează un simbol. Suspendată (Suspended) – stare în care accesul la sistem este permis numai personalului BVB.conţine simboluri.• pieţe . Stările unei pieţe pot fi următoarele: Preopened (Pre-deschidere).conţine entităţi simbol-piaţă. anulare). în cadrul căreia pot fi tranzacţionate unul sau mai multe simboluri şi care funcţionează în mod independent. 56 . program. Bursa poate avea următoarele stări: • • • Deschisă – stare în care toţi utilizatorii pot desfăşura operaţiuni în sistemul de tranzacţionare al BVB. respectiv moneda de tranzacţionare. suspendare. pot transmite mesaje şi pot consulta rapoarte ENTITATEA PIAŢA Entitatea "piaţa" reprezintă o componentă a Bursei.

Pentru entităţile simbol-piaţă care prezintă un dezechilibru de preţ (cel mai bun preţ de cumpărare mai mare sau egal cu cel mai bun preţ de vânzare). se alocă cantitatea (volumul) instrumentele financiare. Closed (Închisă) În starea respectivă. retragerea. tranzacţiile încheiate. Opening (In proces de deschidere) În această stare: • • • • • se calculează preţul şi volumul de deschidere pe baza algoritmului de deschidere. se calculează şi se afisează în timp real preţul potenţial de deschidere precum şi volumul potenţial tranzacţionabil la deschidere. se suspendă sau se reiau ordine în sistem fără a se încheia tranzacţii. anularea. în cursul stării respective. În această stare. statistici. Sistemul afisează în timp real ordinele de cumpărare şi de vânzare din piaţă. se execută secvenţial tranzacţiile din lista anterioară. se retrag. nu se pot efectua operaţiuni de gestionare a ordinelor. dealurilor sau cotaţiilor şi nu se pot încheia tranzacţii dar pot fi accesate interogările sistemului referitoare la ordine. nu se efectuează tranzacţii dar pot fi vizualizate interogările referitoare la piaţă. modificarea. De asemenea. PreClosed (Pre-inchisă) Este o stare în care se introduc. În starea Deschisă are loc tranzacţionarea în piaţa continuă. se pot gestiona ordine. tranzacţii. cotaţii şi dealuri şi se efectuează tranzacţii. pot fi accesate interogările sistemului. Opened (Deschisă) În această stare. se modifică. simbol-piaţă. fiind permisă introducerea. Piaţa principală 57 . se identifică tranzacţiile posibile. se calculează şi se afişează preţul potenţial de deschidere. piaţă. se generează lista tranzacţiilor care urmează a fi executate pe baza preţului unic şi a volumului de deschidere. suspendarea sau reluarea ordinelor precum şi încheierea tranzacţiilor. statisticile cu privire la bursă. se pot gestiona ordine.

care formează o unitate logică administrată independent.disponibil pentru tranzacţionare. calcularea Ultimului Preţ de Tranzacţionare. se efectuează distinct atât la nivelul simbolului respectiv. care prezintă caracteristici diferite (parametri şi metode de tranzacţionare specifice) şi are desemnată o piaţă de referinţă. 3.în această stare. dacă simbolul participă într-un index. Un simbol care se află în starea Suspendat nu este disponibil pentru tranzacţionare în nicio Piaţă din cadrul Bursei. Reluarea tranzacţionării simbolului respectiv. Preţul de referinţă este considerat drept bază de raportare pentru toate pieţele în care este definit simbolul respectiv. 58 . considerată a fi piaţa principală a simbolului.în această stare. Simbolurile urmează în mod implicit stările pieţelor din care fac parte. determinarea schimbării nete a preţului unei valori mobiliare. fie preţul mediu înregistrat în piaţa principală a simbolului. simbolul nu este disponibil pentru tranzacţionare. Entitatea Simbol-Piaţa Principală este folosită pentru: 1. utilizat pentru calcularea variaţiei maxime de preţ admisă pentru simbolul respectiv în data de tranzacţionare curentă.Piaţa principală a unui simbol este piaţa care furnizează preţul de referinţă al unui simbol într-o şedinţă de tranzacţionare. ENTITATEA SIMBOL Un simbol reprezintă o valoare mobiliară care se tranzacţionează în cadrul Bursei şi se poate tranzacţiona pe mai multe pieţe. Un simbol poate avea una dintre următoarele stări: • Ready (Disponibil) . simbolul este disponibil pentru tranzacţionare. • Suspended (Suspendat) . iar entităţile simbol-piaţă corespunzatoare au starea Closed (Închisă). Sistemul permite ca preţul de referinţă al unui simbol să fie considerat fie preţul de inchidere. Entităţile simbol-piaţa din care face parte simbolul respectiv pot avea stări diferite de starea pieţei căreia îi sunt asociate. La Bursa de Valori Bucureşti preţul de referinţă este preţul de inchidere. O entitate simbol-piaţă reprezintă asocierea unui simbol cu o piaţă în care acesta se tranzacţionează în cadrul Bursei. indiferent de starea Pieţei respective. cât şi la nivelul fiecărei entităţi componente simbol-piaţă. în condiţiile în care starea simbolului este Ready (Disponibil) . 2. atunci din piaţa principală se extrag datele necesare calculării indicelui respectiv (chiar dacă simbolul face parte şi din alte pieţe).

împrumut. De exemplu.2. Fiecare ordin este individualizat şi definit cel putin de următoarele: • • • instrumental financiar obiect al tranzacţiei. condiţiile de fixare a preţului şi de valoarea titlurilor financiare sau cantitatea de instrumente tranzacţionate. prin care investitorul instruieşte agentul să efectueze operaţiunile de vânzare. iar entităţile simbol-piaţă corespunzătoare au starea Closed (Închisă). gajare. şi anume: Preopened (Pre-deschidere). Opening (Deschidere). de maniera de execuţie şi plată. ordinele de bursă pot fi: 59 .• Delisted (Delistat) . un simbol în starea Suspendat va determina starea Simbol-piaţă Closed. plăţi şi transfer de active.în starea respectivă. Din punct de vedere al preţului. simbolul nu mai este disponibil pentru tranzacţionare. Ordinul de bursă şi ordinul de tranzacţionare Ordinul de bursă este definit ca fiind instrucţiunea care exprimă oferta fermă de cumpărare sau de vânzare a unor instrumente financiare. Closed (Închisă) şi au aceleaşi particularităţi de definire şi funcţionare cu cele disponibile la nivel de piaţă. Opened (Deschisă). Stările unei entităţi simbol-piaţă sunt identice cu stările unei pieţe. 8. Ordinele se diversifică în funcţie de clauzele lor privind durata de valabilitate. sensului ordinului. cumpărare. într-o piaţa Deschisă. Caracteristicile ordinului de tranzacţionare. PreClosed (Preînchisă). care poate fi: Cumpărare sau Vânzare. O entitate simbol-piaţa poate avea o stare diferită de cea existentă la nivelul pieţei respective. ENTITATEA SIMBOL-PIAŢĂ Entitatea simbol-piaţă reprezintă o asociere a unui simbol cu o piaţă în care acesta se tranzacţionează în cadrul Bursei şi care formează o unitate logică administrată independent. Ordinul de tranzacţionare este mijlocul de operare al contului de investiţii şi cuprinde condiţiile concrete de execuţie ale unei tranzacţii. preţul specificat pentru tranzacţionarea instrumentului financiar.

Ordin la piaţă. preţul mai bun reprezintă un preţ mai mic sau egal cu preţul specificat în ordin. • Pentru ordinul de cumpărare. Se poate întâmpla ca între timp. ordine cu preţ nedeterminat. Un ordin "fără preţ" este un ordin care nu are specificat un preţ în momentul introducerii în sistemul de tranzacţionare. Cel mai bun preţ se asociază în funcţie de situaţia specifică existentă în piaţă la momentul introducerii ordinului. • Ordinul are doi timpi: unul de aşteptare de la momentul lansării. până când piaţa atinge preţul limită când acest ordin se declanşează pentru execuţie şi un timp de execuţie dacă sunt întrunite condiţiile solicitate de investitor. şi anume dacă este un ordin de cumpărare va fi asociat cu preţul de vânzare cel mai mic din şirul ofertelor de vânzare. • Riscul este că limita stabilită de el să nu fie atinsă. 60 . 2. Ordine cu preţ nedeterminat Acest tip de ordine are două forme în sistemul de tranzacţionare al BVB: 1. Ordin fără preţ. reprezintă un preţ cel puţin egal cu preţul specificat sau un preţ mai mare. deci ordinul să nu poată fi executat.• • ordine cu preţ predeterminat faţă de o limită. preţul să ia valori în afara limitei ordinului. când preţul instrumentelor financiare vizate atinge din nou valoarea limită specificată. drept pentru care investitorul este nevoit să aştepte o altă ocazie. Un preţ mai bun are semnificaţii diferite în funcţie de sensul ordinului: • Pentru ordinul de vânzare. dar care devine ordin limită prin alocarea de către sistem a celui mai bun preţ al entităţii simbol-piaţă respective. Ordine cu preţ predeterminat Un ordin limită este un ordin prin care se cumpară sau vinde un număr stabilit de instrumente financiare la un preţ specificat sau mai bun. Dacă ordinul nu este executat imediat va deveni un ordin limită care aşteaptă execuţia la preţul cu care a fost executat parţial.

se execută părţial dar ordinul nu execuţie în sistem.” Ordin de tranzacţionare deschis . dacă se pune problema tranzacţiei în sine şi nu a preţului. Din punct de vedere al termenului de valabilitate.este acel tip de ordin prin care investitorul stabileşte o durată de timp în care acceptă executarea tranzacţiei.ordin valabil până la execuţie sau anulare. investitorul pune accent pe tranzacţie. deşi la un preţ nedeterminat încă. Sistemul de tranzacţionare va asocia un preţ real unui astfel de ordin în funcţie de condiţiile de piaţă. ordinul trebuie executat imediat. în limita a 62 de zile calendaristice. adică în câteva minute de la lansare. Ordinul la piaţă este înregistrat cu un preţ limită specific (generat de către sistemul de tranzacţionare) şi poate fi executat printr-un interval de preţuri până este atins preţul limită propriu. Ordin de tranzacţionare cu valabilitate prestabilită . ci numai cantitatea. 61 rămâne afişat spre . În afară de aceste tipuri de ordine. există ordine cu termeni speciali de execuţie: Ordine cu restricţii speciale de volum. el cunoaşte preţul pieţei în momentul lansării ordinului şi este conştient că ordinul său se va executa imediat. Expresia specifică acestor ordine este “valabil până la . În situaţia în care nu sunt îndeplinite condiţiile pentru execuţia integrală a ordinului respectiv. imediate.Ordinul la piaţă . Lansând acest tip de ordin. Logica “ordinului la piaţă” este aceea că oricând există un cumpărător şi un vânzător de titluri financiare. . Un ordin la piaţă nu are un preţ determinat în momentul introducerii sale în sistem. în vederea reducerii riscului pe care un agent de bursă şi-l asumă în momentul introducerii unui ordin la piaţă. un ordin de bursă poate avea oricare dintre următoarele termene de valabilitate: Ordin de tranzacţionare la zi . . Preţul asociat unui astfel de ordin se calculează de către sistem în funcţie de limita de variaţie maximă admisă pentru preţul instrumentului financiar la momentul introducerii ordinului şi ţine cont de protecţia de preţ.care trebuie executat numai în cursul zilei în care a fost lansat.market orders – este ordinul prin care investitorul impune tranzacţionarea imediată a unei cantităţi sau valori de instrumente financiare la preţul pieţei. FOK (Fill or Kill) . pe care se obligă să-l accepte. Scopul protecţiei de preţ este stabilirea unui preţ limită pentru ordinul la piaţă. Investitorul nu specifică preţul.ordin de tip "Executare sau Anulare" introdus în vederea execuţiei integrale.

Cotaţii O cotaţie este o pereche de ordine. Identitatea Participantului care afişează cotaţia fermă este vizualizată de toţi Participanţii.Ordinul Execuţie Minimă în care se specifică un volum minim care trebuie executat într-o singură tranzacţie. AON – Totul sau Nimic. unul de cumpărare şi celalalt de vânzare. Un ordin stop loss este un tip de ordin prin care se minimizează expunerile la pierderi dacă piaţa se mişcă împotriva poziţiei investitorului. sau să prevină o pierdere în cazul în care preţul valorii mobiliare scade. iar următoarele tranzacţii se execută fără restricţii de execuţie. MF – Minimum block – este un ordin în care este pusă condiţia ca prima tranzacţie rezultată din execuţia parţială a ordinului respectiv trebuie să satisfacă volumul minim specificat ca multiplu de blocuri de tranzacţionare. Scopul unui astfel de ordin este să protejeze un profit care încă nu a fost materializat. iar următoarele tranzacţii se execută fără restricţii de execuţie. Este un ordin înregistrat în Registrul ordinelor cu termeni speciali şi care devine activ în momentul în care există condiţii pentru execuţia sa integrală prin una sau mai multe tranzacţii. Ordin ‘la atingere’ este un ordin de cumpărare sau de vânzare care. Ordine cu restricţii speciale de preţ Ordin ‘stop pierdere’. devine ordin la piaţă şi trebuie executat la cel mai bun preţ existent. în cadrul unei cotaţii ferme. 62 . în momentul în care este atins un anumit preţ. Tipul de ordin are următoarea comportare: prima tranzacţie rezultată din execuţia părţială a ordinului respectiv trebuie să satisfacă volumul minim specificat. Cotaţiile pot fi ferme sau informative. Cotaţia fermă de cumpărare-vânzare sau cotaţia fermă reprezintă ansamblul format din oferta fermă de vânzare şi oferta fermă de cumpărare introduse simultan în piaţa principală de către un market maker pentru o anumită serie de titluri de stat. Cotaţiile ferme sunt utilizate la tranzacţionarea cu market maker şi trebuie să respecte reguli şi restricţii specifice: • preţul de cumpărare este mai mic decât preţul de vânzare. Ordinul devine activ în momentul în care are loc prima tranzacţie la preţul ţintă specificat. Este un ordin prin care se stabileşte un preţ ţintă la care ordinul devine activ. Cotaţia fermă reprezintă obligaţia de a cumpăra sau a vinde un număr de valori mobiliare la un anumit preţ.

Cotaţia informativă reprezintă intenţia. Contrapartea poate confirma dealul. Pieţe şi tranzacţii bursiere utilizate la B.V. Tranzacţia bursieră se efectuează pe baza ordinelor de bursă introduse de agenţii de bursă. Iniţiatorul poate şterge deal-ul trimis pentru încheierea tranzacţiilor înainte ca acesta să fie acceptat. contrapartea vizualizează dealurile primate. Dealuri Deal-ul este un ordin care reprezintă baza de negociere pentru încheierea de tranzacţii în pieţele în care tranzacţionarea se face prin mecanismul de negociere. nu şi obligaţia. Procesul de negociere directă poate fi iniţiat pe baza informaţiilor afişate în registrul cotaţiilor informative. Identitatea Participantului care afişează cotaţia informativă este vizualizată de toti Participanţii. în care acţiunile se tranzacţionează în cantităţi mai mici decât un bloc de tranzacţionare. ceea ce echivalează cu încheierea tranzacţiei sau îl poate refuza. Tranzacţia bursieră este contractul de vânzare-cumpărare de valori mobiliare. înregistrat prin sistemul de tranzacţionare al BVB. Piaţa Deal – piaţa auxiliară a pieţei Regular. • • Piaţa Odd Lot . pentru care B. de negociere. 63 .B. Nu există un Registru al acestor ordine. de tip “order-driven”. cu respectarea reglementărilor bursiere referitoare la activitatea de tranzacţionare.V.piaţa auxiliară a pieţei Regular.3. de a cumpăra sau a vinde un număr de instrumente financiare la un anumit preţ. în care acţiunile se tranzacţionează pe blocuri de tranzacţionare şi care determină preţul de referinţă al acestora. de tip “order-driven”.B. Acţiunile se tranzacţionează în următoarele pieţe: • Piaţa Regular – piaţa principală. stabileşte o valoare minimă a tranzacţiei. deal-urile fiind introduse pe baza cotaţiilor afişate în Registrul Cotaţiilor informative.• participă direct la încheierea de tranzacţii (o cotaţie fermă este parte a unei tranzacţii). Procesul de negociere prin intermediul mecanismului de deal este vizualizat exclusiv de către părţile implicate (iniţiatorul şi contrapartea): • • iniţiatorul vizualizează dealurile iniţiate. 8.

de tip “orderdriven”.• Piaţa Buy-In şi Piaţa Sell-Out – pieţe auxiliare ale pieţei Regular. 64 . în cadrul procedurilor de corecţie a erorii sau la solicitarea Depozitarului Central.B.V. iniţiate de B.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful