Managementul tehnologic si operational reprezinta un complex de principii generale si decizii particulare, ce reglementeaza mersul procesului tehnologic de productie si a operatiilor

tehnologice de productie, in special, determina schemele si consecutivitatea executarii operatiilor tehnologice si a proceselor independente si dependente ale sistemului de productie. Disciplina “Managementul tehnologic si operational” include studiul legitatilor generale si a principiilor de organizare rationala a operatiilor si proceselor de productie, interpretarile teoretice, modelele si metodele de solutionare a sarcinilor de productie in conditiile tipice de productie, caracteristice oricaror business- tehnologii si domenii de activitate economica. Lucrarea data reprezinta suportul metodic al disciplinei, care va asigura eficient efortul studentilor in insusirea teoretica si realizarea practica a programului de studiu conform exigentelor stabilite de Scoala Superioara si va contribui la asimilarea eficienta a cunostintelor in ceea ce priveste cele doua functii ale managementului: formarea procesului de productie si asigurarea curenta a procesului de productie, atat prin definirea totalitatii de principii, decizii, masuri de asigurare eficienta a pregatirii si functionarii sistemului de productie ca un sistem integru, compus din parti componente si elemente, cat si prin abordarea sistemelor organizationale ale productiei ca functiei manageriale, care imbina un complex de sarcini omogene de gestiune, planificare, tehnologie, economie etc. si reprezinta moduri de alegere, diviziune si cooperare a elementelor proceselor de productie pentru realizarea obiectivelor intreprinderilor (firmelor) in conditiile minimizarii consumului de resurse. Lucrarea data va fi urmata de “Managementul tehnologic si operational in tabele si scheme”, ce va integra contentul domeniului dat al disciplinei si va contribui la aprofundarea cunostintelor studentilor specialitatii “Managementul firmei” in domeniile tehnologiei, tehnicii, economiei diverselor genuri si domenii de activitate economica a firmelor si la asigurarea nivelului bun de cunostinte a viitorilor manageri in domeniu.

2
CUPRINSUL

PARTEA 1. BAZELE MANAGEMENTULUI PRODUCTIEI SI OPERATIILOR...................................... 6 Tema 1. Notiunea si continutul managementului productiei si operatiilor............................................................ 6 Tema 2. Notiunea de organizatie, sistem de productie si sistem operational ........................................................... 7 Tema 3. Evolutia conceptelor asupra esentei si structurii organizatiei....................................................................... 8 Tema4.Clasificarea, functiile, proprietatile, caracteristicile si trasaturile organizatiilor economice ca sisteme de productie...................................................................................................................................................................... 12 Tema 5. Ciclul de viata al organizatiei economice ca sistem de productie................................................................. 20 Tema 6. Legile generale ale organizatiei economice ca sistem de productie si operational ...................................... 22 PARTEA 2. BAZELE TEHNOLOGIEI INDUSTRIALE Tema . Notiuni de baza despre tehnologie............................................................................................................ Tema. Fazele ciclului de viata a unei tehnologii si transferul tehnologic.......................................................... Tema. Factorii ce influenteaza procesul tehnologic................................................................................................ PARTEA 2. ORGANIZAREA STRUCTURILOR SI PROCESELOR DE PRODUCTIE A ORGANIZATIEI ECONOMICE................................................................................................................................................................ Tema 7. Abordarea structurala a organizatiei si principiile generale de organizare a structurilor ................... Tema 8. Clasificarea principiilor generale de organizare......................................................................................... Tema 9. Principiile de organizare rationala a structurii de productie................................................................... Tema 10. Principiile de organizare rationala a procesului de productie............................................................... Tema 11. Structura de productie a intreprinderii.................................................................................................... Tema 12. Structura procesului de productie la intreprindere.................................................................................. Tema 13. Organizarea procesului de productie in spatiu............................................................................................ Tema 14. Organizarea procesului de productie in timp............................................................................................. Tema 15. Organizarea procesului muncii si a locurilor de munca...........................................................................

23 23 27 29 31 33 35 36 37 38

PARTEA 3. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE PRODUCTIE............................................................................ Tema 16. Organizarea productiei de baza.................................................................................................................. Tema 17. Organizarea asigurarii (aprovizionarii) material-tehnice a productiei.................................................... Tema 18. Organizarea gospodariei energetice a intreprinderii................................................................................... Tema 19. Organizarea gospodariei de instrumente a intreprinderii.......................................................................... Tema 20. Organizarea gospodariei de reparatie a intreprinderii............................................................................... Tema 21. Organizarea gospodariei de transport a intreprinderii.............................................................................. Tema 22. Organizarea gaspodariei de depozite a intreprinderii...............................................................................

40 40 42 44 46 48 50 51

PARTEA 4. FORMELE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI................................................................................. Tema 23. Concentrarea productiei................................................................................................................................. Tema 24. Specializarea productiei................................................................................................................................ Tema 25. Cooperarea productiei.................................................................................................................................. Tema 26. Diversificarea productiei............................................................................................................................... Tema 27. Combinarea productiei..................................................................................................................................

53 53 55 56 57 58

PARTEA 5. PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PRODUCTIE............................................................................. Tema 28. Continutul sistemului de planificare a productiei.................... .................................................................... Tema 29. Organizarea planificarii sistemului de productie....................................................................................... Tema 30. Planificarea operativa a productiei................................................................................................................ Tema 31. Pprognozarea sistemului de productie..........................................................................................................

59 59 60 62 67

3
PARTEA 6. GESTIUNEA SISTEMULUI DE PRODUCTIE .................................................................................. 69 Tema 32. Gestiunea capacitatii de productie................................................................................................................ 69 Tema 33. Gestiunea rezervelor de productie................................................................................................................. 71 Tema 34. Gestiunea programului de productie............................................................................................................ 73

PARTEA 7. PREGATIREA SI CONTROLUL PRODUCTIEI.................................................................................. Tema 35. Pregatirea organizational-tehnologica a productiei (POTP)....................................................................... Tema 36. Controlul productiei.......................................................................................................................................

76 76 79

PARTEA 8. TEHNOLOGIILE MODERNE DE MANAGEMENT DE PRODUCTIE.......................................... Tema 37. Tehnologiile logistice, inginiring, sistematizare a proceselor si operatiilor de productie/ business-ului. Tema 38. Tehnologiile de reorganizare a structurilor de productie........................................................................... 85 Tema 39 . Tehnologiile de remunerare a muncii..........................................................................................................

81 81 90

PARTEA 9. ORGANIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL IN DOMENIUL MANAGEMENTULUI TEHNOLOGIC SI OPERATIONAL........................................................................................................................ Tema 40. Deciziile manageriale in domeniul productiei......................................................................................... Tema 41. Argumentarea economica a deciziilor in domeniul organizarii productiei......................................... Tema 42. Organizarea procesului decizional in domeniul productiei..................................................................

97 97 99 100

PARTEA 10. CULTURA SI NIVELUL ORGANIZATIONAL-TEHNIC AL SISTEMELOR DE PRODUCTIE SI OPERATIONALE......................................................................................................................................................... 102 Tema 43. Cultura organizational- de productie ....................................................................................................... 102 Tema 44. Nivelul organizational-tehnic al productiei si modelele de evaluare...................................................... 104 Tema 45. Directiile dezvoltarii managementului productiei ai operatiilor............................................................. 105

BIBLIOGRAFIA........................................................................................................................................................... GHID METODIC PENTRU REALIZAREA LUCRARILOR PRACTICE ....................................................... BIBLIOGRAFIA..........................................................................................................................................................

109 111 152

4 PARTEA 1. BAZELE MANAGEMENTULUI TEHNOLOGIC SI OPERATIONAL Tema 1. Notiunea si continutul managementului tehnologic si operational

Managementul, in general, este: 1. stiinta interdisciplinara, bazata pe investigatia influentei aspectelor organizatorice, tehnice, economice, ecologice, psihologice, sociale etc. asupra eficientei utilizarii resurselor si competitivitatea deciziilor luate; 2. gen de activitate profesionala privind organizarea proceselor de realizare a unui sistem de obiective formulate conform misiunii organizatiei. Natura elementelor din componenta organizatiei: -elementele si factorii de determinare a structurii social-economice a organizatiei (indivizii cu abilitatile lor, interesele, gradul de formare profesionala, entitatile sociale, subdiviziunile, repartizarea competentelor si raspunderii, relatiile neformale, fluxurile informationale); -elementele de determinare a structurii tehnice de productie a organizatiei (mijloacele de productie, resursele materiale, regulile tehnologice). Sistemul de productie reprezinta un proces tehnico-economic complex care cuprinde totalitatea activitatilor desfasurate in cadrul unei intreprinderi pentru realizarea produsului/ productiei in functie de tipul intreprinderii (industriale, agricole, de transport, comerciale, etc.). Elementele necesare pentru desfasurarea procesului de productie sunt : resursele umane/ munca, resursele financiare/ capitalul, resursele muncii/ obiectele muncii, mijloacele muncii, timpul, spatiul, satisfactia. Obiectul de studiu al cursului “Managementul productiei si operatiilor ” ca ramura a stiintei managementului cuprinde : 1.sistemele de productie si sistemele operationale, concretizate din punctul de vedere al continutului si raporturilor dintre componentele organizatiei economice ca personalitate juridica; 2.organizarea sistemelor de productie, a tehnologiilor si operatiilor din punctul de vedere al procesului de transformare a intrarilor sistemului in iesiri ca functie de management, ce asigura realizarea misiunii si obiectivelor sistemului; 3. rationalizarea nivelului de continut si calitate a sistemelor de productie pentru asigurarea procesului eficient de transformare a componentelor de intrare a sistemului in componentele de iesire si realizare a obiectivelor definite de organizatie; 4. particularitatile continutului proceselor tehnologice de productie si a operatiilor in cadrul intreprinderilor, firmelor, companiilor, asociatiilor si altor organizatii din ramurile de baza ale economiei nationale: industrie, energetica, transport, comert, constructie, agricultura, comunicatii etc., producatoare de diverse tipuri de productie si prestatoare de servicii de productie; 5. argumenrarea tehnic-economica a procesului decizional in domeniul managementului de productie ; 6. nivelul organizational-tehnic al productiei. Materia cursului “Managementul tehnologic si operational” constituie bazele teoriei organizatiei ca sistem de productie, abordarea sistemica a gestiunii, metodele de argumentare economica a deciziilor in domeniul organizarii productiei, aplicarea principiilor de rationalizare a structurilor sistemelor de productie, organizarea productiei de baza, auxiliare si de deservire, organizarea gestiunii si controlului procesului de productie. Metoda cursului “Managementul tehnologic si operational”- abordarea sistemica, functionala, reproductiva, dinamica; analiza si sinteza; clasificarea si codificarea; planificarea strategica si tactica;

5 deductia si inductia; generalizare si particularizare etc. Sarcina cursului “Managementul tehnologic si operational” consta in studiul si analiza influentei, pe care o exercita indivizii si grupurile de indivizi asupra functionarii sistemului de productie a organizatiei economice, precum si modificarilor, activitatii eficiente si obtinerii rezultatelor necesare in baza utilizarii resurselor tehnologice si materiale. Reesind din faptul ca : 1. organizatia economica reprezinta un sistem organizational - de productie/ sistem organizational-operational ; 2. continutul sistemului reprezinta substanta sistemului, totalitatea indivizilor, mijloacelor de productie si obiectelor muncii ; 3. substanta sistemului reprezinta obiectele muncii sistemului de productie ; 4.reglarea sistemului reprezinta totalitatea mijloacelor, ce asigura o astfel de activitate a sistemului, cand starea “iesirii” sistemului este corelata normativelor determinate ; 5. sarcina principala a reglarii sistemului consta in stabilirea unei stari de functionare a sistemului, determinate de sistemul de planificare ca o functie a gestiunii ; 6. esenta gestiunii constituie totalitatea notiunilor: organizarea gestiunii, procesul gestiunii si informarea, manifestata prin distributia rationala a rolurilor indivizilor in organizatie ; 7. rolurile / comportamentul indivizilor in organizatie pot fi considerate mediul intern al organizatiei; 8. diviziunea muncii in domeniul conducerii conditioneaza diviziunea responsabilitatilor si competentelor in ceea ce priveste subordonarea ierarhica si participarea in procesul decizional in domeniul productiei, sistemul organizational poate realiza obiectivele scontate, utilizand diverse combinari de resurse si strategii, fapt ce explica absenta unei solutii “optime”. Managementul productiei si operatiilor este obiectul de studiu interdisciplinar in urmatorul sistem de stiinte: -Teoria organizarii, care studieaza macronivelul, in special conditiile si premisele comportamentale ale organizatiei, eficienta organizatiei, posibilitatile de adaptare si realizare a obiectivelor, si in special: esenta, tipurile;obiectivele, misiunea, mediul; structurile, comunicatiile; mecanismul de functionare; adaptarea, proiectarea; dinamica organizatiei; -Teoria managementului, care studieaza: subiectele si obiectele de conducere; stimularea si motivarea; luarea si realizarea deciziilor; formarea si competenta managentului (conducerii); conducerea; conducerea liniara si functionala; -Tehnologia, care studieaza resursele tehnologice si materiale a intreprinderilor, adica obiectele si mijloacele muncii; -Comportamentul organizational, care studieaza micronivelul, in special comportamentul indivizilor si a grupurilor; -Psihologia, care studieaza: instruirea, treningul; motivarea; personalitatea, perceperea; satisfactia muncii; estimarea actiunilor; atitudinea fata de munca ; comportamentul; -Sociologia, care studieaza: dinamica de grup; normele, rolurile ; statutul, puterea; conflictele; birocratia ; cultura organizationala; socializarea; -Psihologia sociala, care studieaza: modificarea comportamentala ; modificari pozitionale ; procesele de grup; -Antropologia, care studieaza: valorile comparate ; normele comparate ; pozitiile comparate ; particularitatile etnice; -Stiintele economice, care studieaza: reglementarile economice ; relatiile de piata ; eficienta economica ; strategia economica; -Stiintele juridice, care studieaza: reglamentarile de drept ; regulile si normele ; raspunderea, sanctiunile;

6.. investit. 14. si. 9. ce maximizeaza profitul sau bunul social . structurii si continutului sistemului ca personalitate juridica. telecomunicatiile.Prigojin). -firma (in sens uzual). ce functioneaza inrtr-o baza relativ constanta pentru realizarea obiectivului general sau obiectivelor generale. functia gestiunii manifestata in crearea si perfectionarea sistemului.procesul de ordonare a elementelor unei multimi intr-un tot intreg rational si bine determinat.”elementul sistemului social ‘’.” (dupa A.. tehnologice.. Organizatia reprezinta unitatea substantei si a procesului de finctionare a sistemului.ordonarea interna .atributul important al sistemului etc.” (dupa A.instrumentul de coordonare a intereselor diversilor subiecti -pentru economisti. 2.pentru economisti. 10. ce se caracterizeaza prin individualitate. -obiect. si. ce sunt create constient cu exprimarea clara si consecventa a tendintei de realizare a unor obiective si sarcini specifice. 13. in dreprul puterii reprezentative. tehnologiile Tema 2. orientata spre realizarea obiectivului comun. adica in sens de verb . 2.. de obicei. adica in sens de substantiv. pe de o parte. Organizatiile economice pot avea doua forme uzuale: -intreprinderea (in sens uzual).proprietatea importanta a sistemului. 4..“a organiza”..coordonarea partilor componente ale sistemului determinata de structura interna.este organizatia.... de drept.totalitatea raporturilor sociale... informationale . 7.Stinchcomb).sistemul de raporturi sociale stabile.inchise.grupul social cu diviziunea functionala a muncii.. sistemul impersonal de relatii si norme.”.”. mentinerea ordinii in functionarea sistemului.”. 11. realizeaza in comun o anume activitate in baza anumitor reguli si proceduri si intermediaza relatia “individul-societatea”.” (dupa M Weber). 15.formatiunea. care reproduce sistemele stabile de actiune sociala -pentru sociologi. microformatiunea.este organizatia.. pe de alta parte. care studieaza: fluxurile informationale .entitatea sociala constienta si coordonata cu anumite granite. In sens ingust organizarea reprezinta unitatea formei. ce se ocupa de un gen de activitate si executa anumite functii de productie (a marfurilor si serviciilor).6 -Informatica. In sens larg organizarea inseamna: 1. ce se caracterizeaza printr-o structura interna organizata si multiple raporturi de diversa natura (fizice. si actiune de productie – pentru economisti . adica asociatie de indivizi. umane etc. sistem de productie si sistem operational Termenul “organizatie” (“organizare”) este folosit cu urmatoarele sensuri: -proces sau activitate privind sistematizarea in timp si spatiu a tuturor elementelor unui anumit obiect. -subiect. determinata prin transformarea intrarii sistemului in iesire in vederea realizarii obiectivelor stabilite. sistemul social. a procesului de functionare a sistemului in corespundere cu misiunea sa.) . 8. 12. mai mult. sau cu penetrare redusa din exterior.reprezinta: 1. Organizatia. pentru care sunt caracteristice diverse genuri de activitate . determinate de factorii administrativi si culturali. si. economice.sistemul rational si coordonat constient de genuri si tipuri de activitate. mediul social. 3. motivarea decizionala . posibil. 5.in care reglarea este exercitata de grup special de indivizi: conducatorul. Notiunea de organizatie.formatiunea omeneasca deosebita.starea ordonata a elementelor unei multimi. aparatul administrativ.

saturatia si decaderea. 2)procesul transformational (tehnologia de productie). Sistemul de productie este creat pentru executarea unor anumite marfuri / prestatia anumitor servicii. marfuri de larg consum). alte resurse etc. relatia cu mediul exten si relatia inversa. numarul componentelor trebuie sa fie minim. continutul mecanismelor de coordonare si modele de interactiune. transformarea “intrarilor ” sistemului in “iesiri” si realizarea obiectivelor sistemului. ce include “intrarile” si “iesirea” sistemului. -bunuri materiale fabricate (marfuri de consum industrial. lansarea pe piata. ce asigura procesul de influentare a obiectului de catre subiectul gestiunii.este metodologia de cercetare a obiectelor ca sisteme. cresterea. Elementele unui sistem reprezinta entitati de diferite tipuri si cu caracteristici diferite (oamenii. Sistemul reprezinta o multime de elemente intre care exista relatii sau raporturi neintamplatoare. Etapele ciclului de viata a marfurilor sunt urmatoarele: elaborarea. ce asigura caracterul ciclic al functionarii organizatiei. organizare etc.). si directionate spre transformarea materiei prime in produs finit in vederea realizarii rezultatelor stabilite: -bunuri materiale naturale (anumale. Abordarea sistemica . Pot fi evidentiate trei nivele de influenta a ciclului de viata a marfurilor asupra activitatii sistemelor de productie: -primul nivel. mijloacelor de productie respective si a altor resurse. 2)componentele structurii interne. unite prin comunicatii si sistemul de gesiune intr-un tot intreg. rezultativitatea carora este caracterizata prin ciclul lor de viata. 3)iesirea/output-uri (venitul. precum si relatiile/conexiunile directe si inverse. ce formeaza un tot intreg cu mediul inconjurator si se caracterizeaza prin capacitatea de autoorganizare pe parcursul tuturor fazelor ciclului sau de viata. procese de productie. ce prezinta totalitatea componentelor interdependente. care interactioneaza in vederea realizarii unui obiectiv comun. modul subordonarii. dar suficient: 1)componentele mediului extern. tehnologii. Structura organizatiei determina modul de distribuire a sarcinilor.echipamente. Structura interna a organizatiei poate fi analizata prin intermediul analizei sistemice. Termenul de sistem de productie este definit ca totalitatea proceselor tehnologice. vegetale.7 economica sau poate reprezenta o asociatie de intreprinderi. Tehnica de descompunere a sistemelor pe elemente este numita decompozitie functionala sau structurala. Organizatia este un sistem complex si integru de elemente interdependente. -utilizarea metodei dialectice. cand descompunerea de mai departe nu mai este utila pentru studiul sistemului se numesc sisteme-atomi sau black-boxes. Sistemele sunt constituite din trei parti: 1)intrarea/input-uri (materia prima. minerale). ce asigura combinarea obiectivelor locale si se afla in anumita ordine in vederea realizarii optime a obiectivului principal al sistemului.Orice sistem poate fi considerat subsistem al unui sistem mai complex (hipersistem/suprasistem). rebutul). Elemente de oprire a descompunerii unui sistem. energia.). Metodologia analizei organizatiilor: -abordarea sistemica. care reprezinta nivelul strategiei de dezvoltare a . Structura sistemului reprezinta totalitatea componentelor sistemului .

). ce se afla intr-un regim comunicational intensiv si care sunt cointeresate in succesele intreprinderii.8 intreprinderii si influenteaza prognozarea activitatii intreprinderii in cadru mediului extern. grupurile pot fi divizate in : -grupurile principale. in special. organele fiscale). privind alegerea directiei de diversificare si extindere a piatelor de desfacere sau de specilizare si restrangere. furnizorii mijloacelor si obiectelor muncii. consulting etc. -auxiliare. muncitorii. Structura procesului de productie cuprinde urmatoarele activitati: -de organizare si de conducere. muncii conditiile sociale Asigurarea continuitatii si eficientei procesului de productie Realizarea productiei Achitarea deplina si la timp a impozitelor Cumparatorii/clientela -grupurile ne principale. care repezinta nivelul decizional. -de desfacere. investorii. incep cu studiul de fezabilitate. coineresate indirect in succesele intreprinderii (companiile de asigurare. conducatorii/administratia. cointeresate direct in suscesul intreprinderii (proprietarii. in special. constituita din grupuri de parteneri. legat de derularea etapelor ciclului de viata. creditorii. presupun realizarea obiectivului industrial nou. -al treilea nivel. Activitatile de productie pot fi grupate pe trei urmatoare segmente: -activitati de pregatire a fabricatiei. creditorii Conducatorii. orientat spre elaborarea strategiei de marketing al marfurilor. obiectelor premiile. cumparatorii/clientela. -de aprovizionare. Intreprinderea reprezinta formatiune complexa. care reflecta problemele de productie si asistenta a marfurilor executate. -de baza. . problemele de asigurare a competitivitatii. -de logistica. rolul fiecariu grup este reflectat mai jos: Grupurile de parteneri Investitorii. -al doilea nivel. administratia Contributia grupului Cerintele de compensatie Capitalul de imprumut Cunoasterea afacerii si Remunerarea competentele muncii de si cota profitului Actionarea mijloacelor si Salariul. -pentru procesele de productie cu caracter inovator: sunt activitati mai complexe. etc. audit. continutul carora depind de caracterul productiei: -pentru procesele de productie de caracter curent: sunt activitati de pregatire/ intretinere a posibilitatilor de desfasurare a procesului tehnologic de prelucrare/ transformare a materiei/ materiilor prime si materialelor auxiliare in conditiile de respectare a unui anumit regim de lucru si in conformitate cu fisa tehnologica pe fiecare tip de produs/productie.

-de marcare. rentabile economic in conformitate cu . -de certificare a calitatii. sistmatizarea informatiei despre fenomenele si procesele economice.analiza mersului si rezultatelor activitatii economice. 5. care consta in organizarea functionarii eficiente a elementelor mecanismului economic in vederea optimizarii utilizarii resurselor umane. 2. -subsistemul de asigurare a regulamentului intern de functionare (2).sistemul de deservire tehnica a productiei. 2.sistemul de creare a structurii rationale de productie si de organizare a proceselor de productie de baza. -de testare calitativa. -de ambalare. etc. 3. cuprinde totalitatea de activitati/ procese/operatii successive sau concomitente de transformare/prelucrare a materiei prime in produs. care cuprinde urmatoarele doua subsisteme: -subsistemul de creare a structurii de productie rationale (1).sistemul de pregatire a productiei: -sarcina: crearea produselor noi si organizarea pregatirea documetatiei de constructie si tehnologice al productiei. evaluarea eficientei si posibilitatilor de perfectionare in baza unor criterii argumentati stiintific. 5.organizarea gestiunii. care reprezinta activitatea de baza a intreprinderii. nivelul de diviziune sociala a muncii . -de finisare. -activitati de pregatire a produsului –marfa. 4.9 -procesul tehnologic.asigurarea informationala a gestiunii.sistemul de gestiune a productiei.crearea produselor calitative. ce au ca scop pregatirii procesului de transformare a produsului obtinut la sfirsitul unei linii de producere in marfa la iesire din intreprindere. adica sunt procese de pregatire a desfacerii. 4. obiectivul: 1.controlul mersului realizarii planurilor si a deciziilor manageriale. 3. care cuprinde prognozarea si planificarea curenta si de perspectiva a sistmului economic. materiale si financiare ale sistemului economic.sistemul de pregatire a productiei. Functiile principale ale gestiunii economice a sistemului de productie: 1. in special. depinde de spcificul ramurii/domeniului in care activeaza intreprinderea. continutul carora este legat de rezultatul procesului de prelucrare/ transformare a materiei/materiilor prime si materialelor auxiliare si activitatile legate de produs/productie. colectarea. Obiectivele si sarcinile sistemelor de organizare a productiei sunt urmatoarele: 1. cuprind urmatoarele activitati/procese/operatii: -de control.sistemul de activitati functionale ale intreprinderii. Fiecare sistem pate fi divizat in subsisteme in dependenta de natura problemelor. include urmatoarele cinci sisteme si subsisteme: 1.planificarea. Organizarea productiei reprezinta totalitatea masurilor si actiunilor lucratorilor intreprinderii privind alegerea si asigurarea celor mai rationale cai de realizare a planului de productie la nivelul de calitate determinat. natura produselor executate. prelucrarea.

componenta si nomenclatura sectiilor de productie. determinata prin elaborarea regimului rational de munca. elaborarea proceselor de productie. 2.numarul personalului este de ½ din numarul total al muncitorilor. solutionarea problemelor legate de crearea structurii rationale de productie in interiorul intreprinderii. -obiectivul: 1. 3.asigurarea productiei de inalta calitate la etapade proiectare. asigurarea conditiilor normale si continue a mersului proceselor de productie si a calitatii produselor executate. pastrare si exploatare. ce ar asigura calitatea inalta si stabila a productiei in procesul de fabricatie. -elementele organizarii productiei: organizarea lucrului cu furnizorii in vederea asigurarii calitatii inalte a materialelor achizitionate si a productiei primite prin relatiile de cooperare pe uratarele etape: -acordarea conditiilor tehnice.% . diviziune pe sectoare de productie. sistemul de deservire tehnica a productiei: -importanta sistemului: 1. evidenta particularitatilor si alegerea metodelor rationale de organizare a pregatirii tehnice a productiei in dependenta de caracterul productiei executate si specificul de ramura. 3.10 perspectivele de dezvoltare a productiei. -controlul de inspectie si operativ a calitatii materialelor si articolelor contractate. prognozarea agumentata stintific a nivelului tehnic-economic al productiei. in special. transportare. conditii necesre: crearea climatului social-psihologic favorabil in interiorul colectivului de munca. 2.sistemul de creare a structurii de productie rationale si organizare a proceselor de productie de baza: -sarcina subsistemului (1): 1. % Ponderea muncitorilor pe procesele de deservire tehnica a productiei. -prezentarea rapoartelor ministerelor de resort privind calitatea materialelor furnizate etc. prognozarea economica a nivelului necesar al calitatii pentru perioada de executare in serie si iesire pe piata de consum. -colaborarea in vederea achizitie utilajului metrologic. 2. asigurarea nivelului modern de organizare si desfasurare a proceselor de productie. 2. in special.diminuarea costurilor de productie. momentele principale: metodele de diminuare a duratei ciclului de creare a produselor. nivelul de specializare a sectoarelor de productie. nivelul de cooperare interna. calitatea muncii si productivitatea muncii.perfectionarea sistematica a proprietatilor produselor. numarul rational poate fi de 1/3 din numarul muncitorilor indiferent de gradul de sporire a nivelului tehnic al productiei.. solutionarea problemelor legate de crearea rationala a structurii de productie in interiorul sectiilor de producere. -particularitatile: 1. 2. repartizarea muncitorilor de deservire tehnica a productiei pe categorii poate fi urmatoarea: Categoria muncitorilor Ponderea muncitorilor de categoria data in numarul total al muncitorilor . in special. nivelul de specializare interna. 2. -participarea in atestarea productiei.

3 -de reparatie-constructie a cladirilor de la 1. sistemul de activitati functionale ale intreprinderii cuprinde subsistemele urmatoare.5-8. care pot fi diferentiate la intreprinderile mari sau concentrate la intreprinderile mici si mijlocii: Directiile functionale de intreprinderii (subsistemele) activitate a Planificarea tehnic-economica Agrumentarea economica a sporirii calitatii productiei Planificarea indicatorilor tehnic-economici pe sectii.7 pana la 7.5 de la 8.5 pana la 6 de la 7.5 5.5 pana la 29.5-8 pana la 5-7 de la 1.8 pana la 5 de la 4 pana la 22.5-3 pana la 1 de la 2.5 de la 14. ramurale si intreprindere pentru organizarea si gestiunea proceselor de deservire tehnica a productiei in baza experintei avansate nationale si internationale.5 pana la 2 -de asistenta a sistemelor energetice de la 2.3 pana la 18.5 de la 3 pana la 4.5 de la 10 pana la 14.elaborarea standardelor de stat.5 pana la 5.5 de la 2.5 100 -caile organizatorice posibile de perfectionare a proceselor de deservire tehnica a productiei. 4.5.5 pana la 2 -de reparatie a sistemelor electrice de la 4 pana la 1 de la 5.5 de la 2.11 de la 15-16 pana la 7.5 pana la 7-9 de la 53-55 pana la 33-35 de la 22.7 de la 2. sectoare si servicii de Planificarea operativ-calendaristica Asigurarea ritmicitatii productiei lucrarilor de productie dupa grafic si a Evid enta rebutului de productie pe sectii de Izola rea pieselor si ansamblurilor rebut Aprovizionarea material-tehnica Asigurarea intreprinderii cu materie prima si materiale de calitate conform planurilor de livrare Evidenta si darea de seama contabila Evidenta si analiza pierderilor din rebut in Activitatea financiara Participarea impreuna cu serviciile de desfacere in perfectarea actelor pentru Finantarea furnizorilor Solutionarea litigiilor .5 pana la 16.5 de la 10-11 pana la 2-5 de la 2.

care presupune controlul si gestiunea calitatii productiei.sistemul de gestiune a productiei: -functiile: 1. metodicilor si altor acte. -crearea si coordonarea bazei informationale de asigurare a proceselor de gestiune.tactica. 2.operativa.strategica. -sarcinile: -realizarea proceselor de coordonare a activitatii tuturor lucratorilor si a subdiviziunilor de productie a intreprinderii. . interactiunii lor. nivelului stiintifico-tehnic si realizarea estimarilor de prognoza a factorilor calitatii productiei pe termen lung. -determinarea obligatiunilor functionale de producere si administrare a tuturor subdiviziunilor si lucratorilor intreprinderii.12 Activitatea informationala Organizarea activitatii informationale privind calitatea proceselor de productie Munca si remunerarea muncii Elaborarea regulamentelor privind remunerarea muncii Elaborarea formelor si metodelor progresive a muncii Realizarea (desfacerea) productiei Asigurarea pastrarii. scarii de productie. -alegerea formelor rationale de organizare si a mijloacelor tehnice de realizare a proceselor de gestiune. -argumentarea stiintifica a principiilor si metodelor de gestiune alese. regulamentelor interne. care presupune determinarea perspectivelor de dezvoltare a intreprinderii. -elaborarea si utilizarea rationala a sistemelor automatizate de gestiune. instructiunilor. 3. constructiilor productiei. care presupune efectuarea lucrarilor de asigurare a nivelului dat a planurilor de productie. drepturilor si obligatiunilor prin elaborarea standardelor intreprinderii. transportarii productiei finite si a deservirii ei in timpul si deservirea tehnica a productiei in procesul de exploatare Obtinerea datelor despre indicatorii proprietatilor consumiste ale productiei Studierea pietelor de desfacere si a cererii consumatorilor Pregatirea si sporirea calificarii Organizarea lucrarilor de instruire si sporire a calificarii personalului in domeniul personalului productiei Solutionarea litigiilor Organizarea lucrarilor in domeniul propagandei calitatii 5.

-dezvoltarea stiintelor precise (orientarea scolilor: raporturile interumane.evolutia stiintelor precise si stiintelor despre om.XX privind organizatia : 1.delimitarea managmentului de proprietate. 2.cresterea organizatilor mari. -diversitatea cererii de consum (orientarea scolilor: conceptul pietelor interioare). -in dependenta de scoala stiintifica: -teoria clasica -teoria organizatiei eficiente -teoria comportamentului administrativ -teoria Glassier -teoria potentialului organizational -teoria institutelor si a modificarilor institutionale Factorii principali ai stabilirii si evolutiei scolilor stiintifice de management in sec. -afirmarea raporturilor de piata (orientarea scolilor: sistemele sociale). prioritatea obiectivelor sociale si evolutioniste). Clasificarea teoriilor de formare a organizatiilor: -in dependenta de modul lor de abordare a gradului de optimizare a organizatiilor: -universale. motivele stimulentele).XX: Prima jumatate a sec.13 Tema 3.XX: -delimitarea conducerii de proprietate (orientarea scolilor: legitatile si principiile de construire organizatiilor). -situationale. A doua jumatate a sec. teoria aliantelor. care insista asupra existentei unicului mod de organizare rationala a organizatiei. -de descriere a celei mai bune organizatii. TEORIA CLASICA La elaborarea teoriei clasice a organizatiei au contribuit: a si a si a . -cresterea organizatiilor mari (orientarea scolilor:diviziunea muncii. -cresterea incertitudinii dezvoltarii si a investitiilor riscante (orientarea scolilor: teoria institutelor si modificarilor institutionale. -de accentuare a sarcinilor functionale a subdiviziunilor organizatiei. -de analiza a organizatiei in integritate. a functiilor si raspunderii). -tehnologiile informationale (orientarea scolilor: marketing). Evolutia conceptelor asupra esentei si structurii organizatiei Premisele elaborarilor teoretice din sec. care insista asupra diversificarii structurii optimale a organizatiei de la situatie la situatie in functie de tehnologie sau mediul exterior. 3. -in dependenta de modul lor de elaborare: -de deductie logica in baza elaborarilor stiintifice. -globalizarea productiei si a pietelor (orientarea scolilor: biheviorism). -de alegere a caracteristicilor de baza pentru descrierea organizatiilor.XX: -modificarile revolutionare in tehnologie (orientarea scolilor: modul sistemic de abordare managementului). -complexitatea si scientointensivitatea productiei (orientarea scolilor: potentialul organizational cultural).

2) determinarea intervalului de timp standard din considerentele definirii prioritatii actiunilor. -sistemul premial de salarizare. lucrarilor de constructie-proiectare si planul de extindere a lucrarilor. ce constituie aspectul integral de determinare a metodelor si timpului standardizate (Taylor-sistemul diferential de salarizare in acord. -analiza temporala.14 a)F. stiintific.constituie o directie a teoriei clasice. si.Guilbret.Kuc. b)H. F. -normarea.teoria birocratica. A. 2.Urvic. bazata pe afirmatia ca lucrul. -investigatii in actiune si timp (Taylor). si legarea acestora de analiza planului general al intreprinderii. 4.asigurarea fundamentarii diviziunii muncii si raspunderii intre conducator si angajati. este procesul de stabilire a elementelor temporale independente ale sarcinii. instruire . c)M. G.XX).Fayol. 3. incat fiecarui individ sa-i revina numai atatea functii cate ar putea sa execute. . -cronometrarea. Principiile de baza: -diviziunea planificarii si executarii lucrarilor.salariul minim garantat).teoria organizatiei. poate si trebuie studieat cu ajutorul metodelor stiintifice pentru argumentarea unui mod superior de organizare a procesului de productie. urmarind obiectivele: 1)alegerea modului cel mai bun de executare a sarcinii. aplicarea prin anii 40 sec. H. ce a initiat specializarea conducatorilor (Taylor). ce consta in cautarea indivizilor cu abilitatile necesare si instruirea lor pentru realizarea acestora (Mancterberg ”Psihologia si eficienta industriala”. ce consta in cercetari si analize sistemice a muncii.1913.Gantt.Taun.Veber. este procesul de fixare a timpului necesar pentru executarea sarcinii dupa stabilirea ulterioara a modului sau preferential de solutionare. M. este procesul modern de cercetare si stabilire a normelor (normativelor) pentru tipurile principale a lucrarilor. Gantt.fundamentarea stiintifica in locul deciziilor voluntare a fiecarui element al lucrului. educatie si dezvoltare a fortei de munca. este procesul de investigatie a miscarii elementelor principale a masinilor si instrumentelor. Metodele utilizate: -analiza miscarii. G.Taylor.Lyzney. ce consta in specializarea functiilor si a muncii conducatorilor si muncitorilor.Manstenberg. Tezele principale: 1. H.Emerson.si L. ce consta in diviziunea muncii conducatorilor in asa mod. -selectarea si instruirea. L.colaborare stransa cu oamenii pentru asigurarea nivelului de lucru conform principiilor stiintifice elaborate. Gantt. fluxurilor materiale. J.managementul (a)Managementul stiintific (Taylor).Universitatea Harward.Reilly. -dirijarea functionala a grupului.utilizarea anumitor criterii de selectie. utilizate in procesul executarii lucrarilor (Gulbrett). in special executor.

coraportarii centralizarii si descentralizarii. se deosebesc prin disciplina puternica executiva. 5. 3) delegarea (transferabilitatea) competentelor nivelurilor inferioare de conducere.constituie o directie a teoriei clasice. -asigurarea omogenitatii si coordonarii sarcinilor de productie.ca mod de departamentare a sarcinilor de productiedupa anumite criterii. -angajarea bazata pe calificarea tehnica a lucratorului si protejarea lui de disponibilizare voluntara.ca criteriu de stabilitate a acordurilor dintre organizatie si angajati. 4.XX. Fayol). 6.organizatiile birocratice au structura piramidala cu pozitionarea conducatorului in punctul de varf.disciplinei. ce presupune un inalt grad de atasare a angajatului de organizatie.puterii si raspunderii. ce formuleaza principiile de functionare a organizatiei.15 (b)Teoria organizarii (inceputul sec. Caracteristicile sistemelor birocratice ( dupa M.Weber).diviziunii si specializarii muncii . 8.lantului.procesului.ca rezultat firesc ale primelor patru principii prin crearea lantului de subordonare a conducatorilor de la nivelul de varf de conducere pana la nivelul de jos cu delimitarea urmatoare: 1)determinarea corecta a sarcinilor. -mentinerea distantei sociale cu clientela si intre angajati prin instaurarea raporturilor impersonale si formale.constituie o directie teoriei clasice. Franta.ca definire a raporturilor ierarhice unice de executare a instructiunilor. bazata pe imaginea sociologica despre rationalizarea si previzibilitatea comportamentala a muncii colective pentru asigurarea posibilitatii de planificare strategica a organizatiei.ca determinare a caracteristicilor scontate ale organizatiei.unitatii ordinelor (instructiunilor).Weber): 1)verigile ierarhice de comanda.ca mod de determinare a proportiilor intre dimensiunea puterii si abilitatile managementului.ca stabilire a corectitudinii comunicarii conducerii cu angajatii pentru motivarea corecta a muncii. 7. (c)Teoria birocratica a organizatiei (M. -raspunderea individuala pentru actiunea personala sau a subalternilor.rezultatului final. 2. 4)admisibilitatea existentei raporturilor orizontale. 3. se deosebesc de .unitatii scopului si conducerii.ca mod firesc si superior de productie cu caracteristici calitative superioare la aceleasi eforturi prin utilizarea mai rationala a indivizilor si grupurilor de indivizi. 2)activitatea departamentelor strict determinata dupa anumite criterii. Tezele principale: -specializarea superioara a sarcinilor de productie dupa tipuri de lucrari. Principiile de organizare: 1. 9.ca stabilire a relatiei intre raspunderea si puterea conducatorului.

6)relatiile impersonale.este factorul ce asigura eficienta organizatiei birocratice prin delimitarea obligatiunilor functionale si a raspunderii.increderea si raspunderea conducatorilor si subalternilor si libertatea discutarii problemelor de catre . Caracteristicile comparate ale organizatiei: 1. competentele si raspunderea subalternilor si conducatorilor. 2)specializarea obligatiunilor functionale . Universitatea Michigan) Factorii organizatiei eficiente bazate pe motivatiile individuale si manifestate prin: -procesul de elaborare a obiectivelor. Factorii mediului exterior: -sporirea concurentei din partea organizatiilor din strainatate. 7)coordonarea. -complicarea tehnologiilor si necesitatea formarii si perfectionarii permanete a specialistilor. esenta politicii fiind in asigurarea disciplinei executive in organizatie.este efectuata de sus in jos. Directiile de dezvoltare a organizatiilor de la sisteme birocratice la sisteme mobile si intelectuale: 1)lucrul necalificat --------------->lucrul intelectual 2)sarcinile monotone------------->inovatiile si manifestarea de atentie 3)lucrul individual----------------> lucrul colectiv 4)lucrul functional---------------->lucrul de proiect 5)profulul unic-------------------> profiluri multiple 6)puterea conducatorului-------->autoritatea clientului 7)coordonarea de sus----------->coordonarea la fiecare nivel ierarhic TEORIA ORGANIZATIEI EFICIENTE (dupa R. conducatorii carora ignoreaza rolul constrcutiv al principiului de delegare a competentelor si responsabiitatilor in schimb propunandu-si prezenta si amestecul in toate si peste tot.sunt bazate pe normele si regulile. bazata pe competenta . -aspiratiile la libertatea si initiativa individuala. precum si punerea la dispozitia conducatorilor tuturor parghiilor si instrumentelor de conducere. -luarea deciziilor.Lickert “Sistemul-4”. infirma favoritismul si familiarismul. lucratorii nu au deprinderi de coordonare a lucrarilor la nivelul respectiv pozitiei lor in sistem. 3)politica unica privind drepturile si obligatiile . -sporirea nivelului general de educatie profesionala. -controlul. ce fixeaza drepturile. -interes sporit pentru sanatate si dezvoltarea multilaterala a personalitatii. creand starea de instabilitate si incertitudine in organizatie.creeaza conditii de crestere profesionala a lucratorilor. -descentralizarea. 5)cariera profesionala. 4)operatiunile standardizate la fiecare loc de munca.16 organizatiile preautocrate.

fara imprecizii si deformari.obiective”.obiectivele de productie: -organizatia clasica.concentrat la nivelul superior de conducere.centralizat.procesul motivational si includerea angajatilor in gestiune: -organizatia clasica.procesul de comunicare: -organizatia clasica. active. se admit deformari. cu influenta. 3. 6. -organizatia eficienta. pasive. larg. 4.deschis.stimuleaza participarea in grup.descentralizat. 8. -modelul decizional include conceptul limitelor individuale de percepere in luare deciziilor. sanctionarea greselilor. -organizatia eficienta.relativ descentralizat. -organizatia eficienta-superioare. pentru a limita procesul decizional. nu stimuleaza participarea de grup. cu influenta neconsistenta asupra activitatii subdiviziunilor.procesul de interactiune: -organizatia clasica. -organizatia eficienta. -structura organizationala este conceputa ca “set de planuri pentru actiune”. poate lua decizie adecuata. -organizatia eficienta.procesul decizional: -organizatia clasica. TEORIA COMPORTAMENTULUI ADMINISTRATIV (conceptia lucratorului administrativ si notiunea de rationalitate limitata dupa G. -lucratorul poate constientiza cateva variante posibile de actionare. .17 angajati: -organizatia clasica.presupune aplicarea sanctiunilor. 5. -organizatia eficienta. -organizatia poate limita obiectivele.informatia se deplaseaza pe verticala.procesul de determinare a obiectivelor: -organizatia clasica.presupune 2. 7.procesul de control: -organizatia clasica. limitat. -organizatia stabileste obiectivele in baza premiselor admisibile si inadmisibile valorice. -obiectivele finale ale organizatiei pot servi la construirea lanturilor “mijloace.centralizat.inchis. uneori nu le poate defini. -organizatia eficienta-informatia se deplaseaza liber.nu presupune -organizatia eficienta.inferioare.presupune participarea angajatilor in procesul de gestiune.Simon si March ) Principiile de baza: -lucratorul urmareste obiective proprii. accentul pe autocontrol si luarea deciziilor. dar si nu optima.

dinamic.XX. 2. departamentalizarea. delegarea competentelor. 3. SUA si A. -in cazuri particulare membrul arganizatiei poate apela la Curtea de Apel.structura.XX) Tezele principale: -existenta a cel putin a patru subsisteme partial interdependente in fiecare organizatie: 1. constituita din functii diverse. -apelurile sunt examinate sub prisma politicii organizatiei. mediu si sursele de resurse: . -notiunea “rationalitate limitata“ integreaza doua elemente-cheie: specificul obiectivelor si formalizarea.structura. informatiile si mijloacele necesare. -nu exista diferentieri de rol (conducator. ce realizeaza raportul dintre sursele de resurse si mediul exterior.Ansoff.18 -organizatia poate determina complexul de sarcini.legislativ. TEORIA POTENTIALULUI ORGANIZATIONAL (anii 70 sec. -conducatorul trebuie sa asigure functionarea subsistemelor executive si reprezentative. anii 40 sec. caracteristic pentru perioada pana la cel de-al doilea razboi mondial.Chandler “Strategia si structura”). TEORIA GLASSIER ( dupa proiectul companiei Glassier si Institututlui Tavistok.de productie. de apel. executorii carora trebuie sa urmeze anumite exigente (diviziunea muncii.structural. 2. ierarhizarea optima dupa criteriul temporal necesar.executiv.reprezentantiv. 4. caracteristic pentru perioada postbelica. criteriul fiecarui nivel este perechea “conducatorul-subalternul”). si functioneaza in baza legilor adoptate. -existenta a doua sisteme: 1. ce elaboreaza politica organizatiei cu participarea reprezentantilor consiliului muncitoresc si “ordinea” stabilita pentru functionarea conducatorilor. bazat pe analiza pe etape a interdependentelor dintre firma. -exista doua moduri de abordare a formarii structurilor organizationale: 1. asteptarile stabile. “regulilor stabilite” si precedentului.subaltern) in sistemele executiv si de apel. ce se formeaza prin alegerea reprezentantilor in consiliul muncitoresc impreuna cu conducatorii. 2.structura cu urmatoarele trasaturi principale: -fiecare membru al organizatiei are dreptul sa apeleze orice hotarare a conducatorului in nivelul superior pana in instanta superioara.structural. I.sociala. -oricine poate beneficia de serviciile avocatului. programul curent si complexul factorilor -limita. repartizarea functiilor si rationalizarea conducerii. bazat pe structura interna a firmelor. care explica efectul invers al rationalitatii organizatiilor in anumite conditii. Tezele principale: -organizatia industriala este un sistem.teorie aplicata firmelor sensibile la schimbarile mediului exterior.

4)optimizarea structurala--------> optimizarea potentialului organizational. Modificarea unui element nu inseamna modificarea intregului sistem.tara” este cea mai eficienta. -elementele constitutionale ale potentialului organizational sunt: 1)conducatorii 1----------------> conducatorii 2. 5)adaptatia structurilor---------->construirea structurilor. 7)potentialul organizational 1-----> potentialul organizational 2.XX.distribuirea. b)raporturi instabile cu mediul (aspectul dinamic). 6)sistemele orienarii valorice 1---> sistemele orientarii valorice 2. 5)procesele tehnologice 1------->procesele tehnologice 2. sistemului de valori. crearea filialelor structura multinationala “filiala. modificarile institutionale si functionarea economiei”) Tezele principale: .piata”.Nort “Institutele. D. structura functionala este cea eficienta. iar in final schimbari de structura. -in conditiile iesirii pe piata internationala. TEORIA INSTITUTELOR SI A MODIFICARILOR INSTITUTIONALE (anii 80-90 sec. -tendintele de dezvoltare a structurilor organizationale sunt: 1)structura unificata ------------> multitudinea tipurilor de structuri in organizatia unica. -cultura organizatiei.19 a)raporturi stabile cu mediul (aspectul static). -structura divizionala a organizatiei este considerata “structura functionala multiplicata”. 2)structura 1-------------------->structura 2. iar problemele strategice. 3) politica activa in domeniul inovatiilor. SUA. sunt totalitatea de procedee si metode strict documentate de solutionare a problemelor de conducere.productia . 2)stabilitatea -------------------> dinamism. 4)sistemele si procedurile 1 ----->sistemele si procedurile 2. iar structura de matrice este cea mai eficienta. 2) asigurarea competitivitatii. sisteme si proceduri. in care se incearca combinarea politicii de piata cu elaborarea strategiei firmei.este totalitatea personalului de conducere. -in conditiile raporturilor externe relativ constante strategia de baza consta in diminuarea costurilor de productie si concurenta de pret. 3)informatia 1------------------->informatia 2.marketing” se intensifica. la randul lor. adaptarea companiilor multinationale la pietele nationale. -in conditiile contemporane directiile comportamentale ale firmelor sunt: 1) realizarea consumului economic a resurselor. 3)reactivitatea------------------> planificarea. -in conditiile minimalizarii ciclului de viata a produselor ca rezultat al RTS raporturile “investigatii stiintifice . -in conditiile contemporane modificarea mediului exterior conditioneaza modificarile strategice si ulterior modificarile caracteristicilor organizationale. ultimele. una din formele structurii multinationale este matricea de tipul “produs.

regulile de joc. este o structura. creaza drepturile de proprietae efective si influenteaza politica dezvoltarii. -functionarea economiei este determinata in mare masura de organizarea de stat. consortiumuri. daca sunt sustinute de organizatiile. Concluziile analizei tranzitiei de la economia planificata la economia de piata: -normele neformale se modifica foarte lent. -factorii organizationali influenteaza mai puternic decat factorii tehnici dezvoltarea economiei. constitutiile) si neformale (contractele. codurile comportamentale si codurile etice). ce cuprinde institutii diverse: legile. ce au ca obiectiv structurarea interactiunea lor.sunt limitele formale (legile. -evolutia institutionala a economiei are loc sub influenta interactiunilor dintre institute si organizatii. modificarilor de conglomerate. procedura racordarilor. comportamentul moral si etic al indivizilor in interesul maximizarii veniturilor.20 -piata este un fenomen complex si neunivoc. -institutul prezinta un set de reguli. -cheia cresterii economice este organizarea eficienta a economiei. 5)limitarile neformale pot asigura cresterea economica in lipsa legislatiei stabile numai pentru perioade scurte de timp. holdingurilor. precum si factorii de suprimare. ca restructurarea informationala si tehnologica a procesului de organizarii a productiei si a conducerii . ce formeaza legile economice. cointeresate in aceaasta. coduri comportamentale. dar elaborarea lor dureaza. 2)reformele pot fi eficiente numai odata cu modificarea sistemului institutional. in special teoria corporatiilor orizontale si a uniunilor strategice. -conceptul pietelor interne ale corporatiilor (conceptul pietelor organizationale). -teoria aliantelor (formelor asociative de organizare si conducere). . elaborate de oameni. -cu cat este mai ridicata incertitudinea institutionala. si in urmatoarele conditii: 1)institutele politice isi pastreaza stabilitatea. tipuri de relatii si raporturi. 4)cresterea economica durabila necesita elaborarea legilor si regulilor. DIRECTIILE MODERNE IN ELABORARILE TEORETICE in teoria organizarii: -reinginiring. iar modificarile revolutionare au rezultate diferite de cele asteptate. -sistemele politice-economice efective formeaza structuri institutionale flexibile la influenta factorilor de soc si instabilitate. -institutele formeaza structura motivationala a societatii si a economiei. conceptul organizatiilor de retea (organizatiilor virtuale). cu atat sunt mai mari costurile operationale. -noile institute apar atunci cand societatea nu poate realiza venituri scontate in conditiile existentei sistemului institutional vechi. -institutele. cand primele determina “regulile de joc”. iar celelalte sunt “jucatorii”. 3)modificarea normelor comportamentale ca suport al noii legislatii este un proces lung si in lipsa mecanismelor de incitare organizarea de stat nu poate fi stabila.

formalizarea nesubstantiala a activitatii.universitatile. lipsa de ierarhizare.Parsonson (dupa functii): 1)producatoare de produse si servicii. surse de finantare. educatiei. la care se refera spitalele. care este caracterizata prin structura formalizata neconsiderabil. 2)concernele de afaceri (economice). agentiile de . utilizata in productia in masa.Blo si V.. -dupa T. consumate de societate. care este caracterizata prin ideologia puternica ca baza activitatii. 4)organizatia diverisficata (divizionala). obiective. care este caracterizata prin nivel inalt de rationalizare si standardizare a activitatii de productie. nivel inalt de calificare profesionala. 2)utilitariste. bazate pe coineresarea materiala.Scott (dupa destinatia sociala): 1)organizatiile de beneficiu comun. 3)integrative cu scopul de solutionare a conflictelor sociale siasigurare a interactiunii diverselor elemente ale societatii. 6)organizatia misionara. nivel inalt de dezacord (conflict) a structurilor. nivel inalt de specializare orizontala a activitatii profesionale de nivel calificational superior (adhocratia). proprietatile. la care se refera firmele producatoare de marfuri si servicii. 2)politice.Mintsberg : 1)organizatia antreprenoriala. la care se refera partide politice. 4)de sustinere a modelelor. ierarhia nedezvoltata a managementului. conducerea descentralizata. caracteriticile si trasaturile organizatiilor economice si sistemelor de productie Clasificarea organizatiilor se efectueaza dupa criteriile dimensiune. ce urmaresc anumite scopri politice si realizeaza puterea in societate. activitate de sine statatoare a specialistilor. care este caracterizata prin caracterul contradictoriu in actiunile partilor componente aparte.. care este caracterizata prin trasaturile organizatiei birocratice. -dupa P. care este constituita din sectii (filiale) relativ independente. bazate pe impunerea fizica sau militara. functiile. Tema 4.21 asociatiilor economice si grupurilor. cluburile. capacitatea inovationala.Ettioni (dupa modurile de subordonare a membrilor si implementarea controlului): 1)coercive. 3)organizatiile sustinatoare. asociatiile. structura complicata. 3)simbolice. 7)organizatia politica. culturii etc. functii. formalizarea considerabila. specializarea ingusta. rolul impunator al liderului abilitat cu functii de coordonare si control. 3)organizatia profesionala. diferentierea obligatiilor. 5)organizatia inovationala. forma de proprietate. dimensiuni neconsiderabile. centralizarea conducerii. uniunile profesionale. bazate pe solidaritatea si comunitatea morala sau ideologica. -dupa A. comertul etc. genuri de activitate. nivel inalt de incredere intre membrii organizatiei. tehnologii utilizate etc. 2)birocratia mecanica (“organizatia-masina”). care este caracterizata prin structura simpla. nivel mediu de formare si calificare profesionala. scolile. In modul urmator: -dupa G. ce reproduc si dezvolta traditiile in domeniul instruirii. Clasificarea. clinicile.

ce functioneaza conform legislatiei in vigoare si regulamentelor. -dupa tipul de activitate: -economice. -dupa forma de proprietate: -de stat. centrele. ecologice etc. -neguvernamentale.care sunt constituite pe linga guvern cu scopul de realizare a politicii guvernului in doemniul dezvoltarii antreprenoriatului. -pe actiuni. care au si alte surse de finantare decat bugetul. -mixte. unitatile militare. comisiile etc. care sunt finantate de stat sau autoritatile publice locale.). strain). fundatiile. de transport. -dupa dimensiune: -mare. la care se refera organizatiile de productie (industriale.. profitul obtinut al carora este utilizat in mentinerea functionarii si dezvoltarea organizatiei. -nebugetare. uniunile. -de intermediere etc. la care se refera institutiile de stat. la care se refera fundatiile. -neformale. -dupa obiectivul economic principal: -comerciale (profit). -mica. care reprezinta organizatia inregistrata oficial. -necomerciale (non-profit).. agricole etc. businessului mic etc. -organizatiile birocratice. partidele. la care se refera uniunile. uniunile profesionale. obiectivul principal a carora este obtinerea profitului. -mixta (de stat. -stiintifico-de productie. -asociatiile voluntare. serviciile de pompieri. ce isi desvasoara activitatea voluntara. -publice. privat. institutiile penitenciare etc. salvare. care . -publice. la care se refera partidele politice.Samaha: -organizatiile antreprenoriale. biserica si alte formatiuni religioase. -dupa R. ce desfasoara activitatea de productie a marfurilor si serviciilor. institutiile stiintifice. politia. -cu capital strain. -dupa apartenenta capitalului: -nationala. -dupa obiectivul social-politic: -guvernamentale. -municipale. 4)organizatiile producatoare de bunuri sociale.22 protectie sociala etc. -dupa sursele de finantare: -bugetare.. -individuala privata. comitetele. asociatiile. -cooperativa. -dupa caracterul formal de constituire: -formale.Wastram si H. blocurile. de cultura si sport. -medie. care desfasoara activitate sa in afara cadrului legislativ..

-informationala. -comerciala.23 reprezinta organizatii publice de initiativa. -centrul ingineresc. -intreprindere. -firma venture. -consortiumul.. 2. -intreprindere-fiica. -organizatia religioasa. -consulting etc. -parcul tehnologic. -asociatia. -intreprindere-filiala. -dupa formele de asociere a intreprinderilor: 1. -alimentatie publica . -financiara. -dupa tipul de control: -intreprindere paternala. -comerciala.in baza integrarii verticale. -dupa apartenenta ramurala: -industriala. -cooperativa de productie (artelul). -dupa genul activitatii de antreprenoriat: -de productie. . -organizatie publica. -dupa forma organizational-juridica a organizatiilor economice: a) antreprenoriat individual b)antreprenoriat asociat : -societate pe actiuni (corporatia): -concernul. -turistica . -de mediere. -intreprinderea unitara.asociata. -de transport. -cooperativa de consum. -bancara. -agricola. -uniunea.in baza integrarii orizontale. -fondul. -centrul de novatii (inovatii). -holdingul. -institutia.in baza diversificarii. 3. -parcul stiintific.

reprezinta o organizatie sau uniune de organizatii. -sporesc stabilitatea colaborarii economice. -crearea superfilierelor (grupurilor economice-de productie) independente si mari prin: 1. HOLDINGUL .. personalitate juridica. comert. ce permite concentrarea produciei pe un anumit sector datorita economiilor din dimensiunile de productie. -sunt forma eficienta de consolidare a resurselor materiale si a capitalului de productie a diverselor companii.diversificarea (repartizarea) riscurilor. investigatii tehnice. Arhitectura sistemului de gestionare a societatilor pe actiuni: nivelul I: adunarea actionarilor. productie. filiere. -repartizarea competentelor si a raspunderii intre diverse organe (marketing. 2. Organizatiile corporative: -constituie carcasul tarilor industrializate si a economiei mondiale. CORPORATIA (societate pe actiuni) .atragerea capitalurilor pentru realizarea priectelor mari prin avantajele determinarii exacte a cotei-parti in proprietate si raspunderea limitata pentru obligatiunile corporatiei. arhitectura contemporana este reprezentata prin compania-mama cu o retea de societati-fiici. conglomerate sau alte structuri organizationale de piata. planificarea strategica a procesului de productie si desfacere. ce detine pachetele de control a actiunilor altor companii cu scopul de exercitare asupra lor a functiilor de control si gestiune. gestiune a mai multor subdiviziuni. activitatea bancara. creata pentru protajarea intereselor si privilegiilor membrilor sai in diferite domenii de productie si stiinta (industrie.crearea organului de stab in componenta verigii siperioare din colaboratorii pentru solutionarea problemelor. agentii si alte formatiuni economice cu diferit statut juridic si grad de independenta economica. aprovizionare. 2. productiv. -joaca rol de parteneri ai statului in elaborarea si realizarea liniei strategice in procesul modernizarii economiei. activitatea de asigurare). 2. nivelul II: consiliul directoral. presupune posibilitati de manifestare a initiativei si a spiritului intreprinzator. ce necesita utilizarea potentialului tehnic. liniar-functionale. ce determina atat continutul sistemului de raporturi intre societate si actionari. -sporesc nivelul reglarii macroeconomice a productiei. formelor moderne de trecere la sisteme autonome descentralizate. -contribuie la rezolvarea urmatoarelor probleme: 1. transport. creata in baza asociatiilor. bazate pe delimitarea nivelului de regie corporationala de nivelul economic-productiv. .organizatia. cat si gestiunea societatii. nivelul III: organul executiv. inclusiv internationale. deosebita prin forma uniunii capitalurilor. functiile principale a carora constau in controlul financiar.asocierea a doua sau mai multor subdiviziuni.gradul mare de concentrare a consumului. competenta caruia poate fi delegata organizatiei comerciale (prin contract) sau antreprenorului individual (prin contract pentru gestionare fiduciara). organizarea si stimularea investigatiilor stiintifice si elaborarilor tehnice. Societatea pe actiuni reprezinta forma organizationala-de drept a activitatii de antreprenoriat. desfacere) ale corporatiei in conditiile: 1. este nucleul specific a corporatiilor contemporane.volumului constant si sortimentului limitat a productiei omogene. Tendintele in managementul contemporan a corporatiilor: -utilizarea structurilor traditionale.24 -de cercetare etc. ce determina eficienta concentrarii activitatii de desfacere a productiei. filiale. combinatelor etc.

2)la crearea holdingului compania-mama tine cont de vointa si opinia societatii-fiici. formuleaza obiectivele de dezvoltare.este companie pur financiara. -dispunurea reciproca a actiunilor companiilor in interiorul unei tari sau din tari diferite. CONSORTIUMUL (in domeniul activitatilor de inovatie. 3)integrarea conglomerata a intreprinderilor de o tehnologie.este companie cu drept de activitate economica antreprenoriala. -conglomeratele. -dupa tipuri (holdinguri cu participarea capitalului de stat): -companii industriale integrate. pentru realizarea controlului asupra preturilor. cu scopul concentrarii tuturor tipurilor de resurse si potential intelectual pe portiuni concrete de munca pentru utilizarea lor mai eficienta. ce controleaza companiile mari. reprezentantelor. -crearea retelelor de holdinguri. nu sunt intotdeauna eficiente pentru bugetul de stat. selectarea si aprobarea personalului superior de conducere. Conditiile de eficienta: 1)gradul inalt de concentrare a productiei in ramura. pentru protectia intereselor de grup a entitatilor economice asociate. decat asocierea. specializate in licitatiile de gaj. 5)diferentierea in formarea si sustinerea holdingurilor din partea statului. 2)monopolurile naturale -ramuri. -holdingurile bancare. 3)crearea societatilor. activitatea de audit. realizeaza relatiile de coordonare si comunicare intre subiectii sistemului de holding si gestionarea financiara unica. dupa ce pachetul este vandut la licitatii la preturi joase. unde activitatea structurilor corporative este limitata. pentru realizarea unei politici de productie. societatile-fiici independente in luarea deciziilor pe intrebarile operative elaboreaza tactica activitatii acestora pe piata. -dupa forma de proprietate: -de stat. tehnice. in forma de societati cu raspundere limitata .25 Clasificarea: -dupa caracterul activitatii: -holdingul pur . si marketing unice. -holdingul mixt (sau operative). -mixte. gestionarea tuturor resurselor. Tendintele de dezvoltare a holdingurilor: -crearea subholdingurilor in componenta companiilor mari. Competentele: compania de frunte a holdingului elaboreaza strategia. holdingurile initial obtin pachetul de control. holdingurile sunt create nu fara participarea ccapitalului de stat. -internationalizarea activitatii holdingurilor prin deschiderea filialelor. fuziunea sau cumpararea activelor. 4)cumpararea necontrolata a pachetelor de control a actiunilor de structurile comerciale criminale. -private. -crearea holdingurilor-rantie.fiici permite obtinerea de temeiuri juridice pentru penetrarea pe pietele tarilor. holdingul exercita gestiunea financiara a societatilor-fiici. societatilor-fiici in diverse tari si regiuni. Avantajele: 1)holdingul este modul mai ieftin si mai simplu de obtinere a controlului asupra altei firme. -holdingurile diversificate-este companie societatile-fiici a careia nu sunt interdependente functional si tehnologic si se refera la diverse ramuri economice.

care-si pierd independenta si se lichideaza. schimbul de brevete etc.26 sau societati pe actiuni) .o forma de asociatii in baza acordurilor intre mai multe banci. intreprinderi. conditii contractuale. care dicteaza intreprinderilor politica privitor la preturi. actiunilor sau realizarii proiectelor cu consum inalt de stiinta si capital. Clasificarea dupa formele de proprietate: -private (in baza de acorduri).. inclusiv celor internationale cu pastrarea independentei economice si juridice a partenerilor. si activitatea carora este coordonata dintr-un centru unic. conducerea este efectuata de leaderul ales.este forma de asociere in forma de acord intre intreprinderile unei ramuri industriale privind controlul asupra desfacerii si aprovizionarea unica cu materiale a procesului de productie a tuturor participantilor sindicatului. volumul de productie.monopolizarea profitului. -de stat (in baza de instructiuni si reguli). -fuziunea prin comasare: firmele vechi se asociaza in rezultat supravietuind una. cotele. care isi pastreaza independenta de productie si comerciala. tehnologice etc.prezinta forma organizationala de asociatie a intreprinderilor. 2. -asociatii de intreprinderi formal independente dar subordonate holdingului. pietele de desfacere. dar isi pierd independenta comerciala. . raspunderea pentru obligatiunile contractuale este limitata de cota-parte in volumul de livrari si servicii in diverse forme. exclusiv domeniile de activitate ce constituie obiectivele consortiumului..este acordul intre intreprinderile unei ramuri sau ramurilor tehnologic dependente. de productie. pot avea formula “holding + reteaua de intreprinderi heterogene”.dupa nivelul de asociere: -asociatii de intreprinderi fuzionate deplin. companii. Clasificarea : . diviziunea pietelor de desfacere. state in scopul efectuarii de operatiuni mari financiare de plasament a imprumuturilor. pentru realizarea activitatii comune de elaborare si implementare a programelor mari stiintifice si de productie. CONGLOMERATUL . conditiile de angajare a fortei de munca. ce apare in rezultatul: -fuziunii functionale. TRUSTUL . -fuziunea prin asociere: compania noua apare in baza mai multor firme vechi. care isi pastreaza independenta juridica. centre stiintifice. -fuziunea prin absorbtie: se stimuleaza schimbul actiunilor conglomeratului pe actiunile firmelor ce se absorb la conditii avantajoase. firme. SINDICATUL . care coordoneaza activitatea asociata. -dupa directia de asociere: -trusturi verticale (trustificarea verticala a intreprinderilor in veriga unica tehnologica).este: 1. scopul principal . care isi pierd independenta de productie si comerciala.este acordul intre intreprinderile dintr-o ramura sau mai des acord international privind preturile. iar celelalte isi pird independenta si se lichideaza. CARTELUL . sunt orientate spre dezvoltare si maximizarea profitului indiferent de sfera de activitate. de piata sau conglomerate a diverselor firme indiferent de relatiile lor orizontale sau verticale.asociatie provizorie (pentru realizarea proiectelor mici) sau permanenta (pentru realizarea proiectelor mari) a organizatiilor stiintifice. volumul de productie etc.

ce se formeaza prin asocierea capitalurilor intreprinderilor. -dupa structuri: -financiara (banca.F.este neprofitabil.reprezinta tipul deosebit de corporatie. agentiile broker. subdiviziunile de comert exterior. bursa de marfuri. cresterea potentialului economic a participantilor asociatiei.27 FIRMA VENTURE (firma de risc) . societai-fiici etc. -compania de frunte in alte tari + filiale. -holding+ holding+ etc. Clasificarea: -dupa modurile de formare: -prin initiativa participantilor.aduce profituri de 30-200 de ori mai mari decat investitiile initiale. in 30%. -verticale (procesul de productie integrat in verigile tehnologice). in 30%este profitabil neconsiderabil. agentiile informational publicitare). carausie si servicii). Capitalul de venchur in 15% din cazuri se pierde. consolidarea competititvitatii pe piata interna si externa si a relatiilor tehnologice si de cooperare.I.. si in general cu scopul de control a anumitor sectoare economice. GRUPURILE FINANCIAR-INDUSTRIALE (G. -prin acordurile interguvernamentale. -transnationale. -comerciale (companiile de comert exterior. Formele organizationale: -societati multinationale (sau internationale).N. SOCIETATILE TRANSNATIONALE (S. in 25%. societati-fiici in alte tari. institutiilor de credit si financiare etc. -globale. -dupa modul de integrare: -orizontale (procesul de productie cu caracter multiprofil). -prin decizia organelor de stat.este o forma de colaborare dintre firme industriale si universitati in scopul utilizarii eficiente a potentialului stiintific si de laborator a universitatilor pentru accelerarea implementarii de tehnologii noi.firma creata pentru realizarea activitatilor economice cu grad sporit de riscuri. sporirea eficientei operatiunilor de productie si financiare.). . -de productie (intreprinderile de productie).T. firme de asigurare. cu granitele transnationale si activitate desfasurata pe piata mondiala prin intermediul filialelor si societatilor sale din strainatate.sunt structuri multifunctionale diversificate. cu scopul maximizarii profitului.) . “PARCUL TEHNOLOGIC”-este o forma de creare si de functionare a firmelor de venchur pe linga universitati si institutii de cercetari stiintifice pentru sustinerea intreprinderilor noi inalt tehnologice de risc. “PARCUL STIINTIFIC”.. -dupa arhitectura: -compania de frunte+ filiale.

cultura. care sunt create de antreprenori colectivi si sisteme sociale mari.ramura.organizatiile intermediare.. stiintifice. institutiile). 3.conducerea sociala (verigile centrale ale supraorganizatiei). partide etc. -cumpararea intreprinderii si trasformarea acesteia in companie-fiica. Clasificarea: -dupa structura organizationala: -S. -acordul privind investigatiile stiintifice. ce realizeaza 1.reprezinta firma internationala. functionalitatea. societati pe actiuni.28 INTREPRINDERILE MIXTE INTERNATIONALE (I. departamentul si institutia de stat.). -acordul privind ingineering-ul etc. -organizatiile din sfera socializarii . 2. prestatia de servicii. -acordul privind gestionarea. tratament etc. produse alimentare. conducerea unica. fiduciare. -crearea intreprinderii-fiici in strainatate. -organizatiile din sfera integrarii sociale (comune). -secundare (supraorganizatiile) . -dupa formele organizationale: -intreprinderi mixte internationale.deschise.A. . de proiectare. 1. -acordul privind localizarea productiei si desfacerii. locuinte. -principiul paritatii. producatoare de servicii recreative (odihna. -S.. -dupa criteriul modului empiric de formare: -intreprinderile din sfera de productie si distribuire a valorilor materiale si serviciilor intreprinderile de productie. Clasificarea organizatiilor ca entitate organizatorica in societate dupa tipuri: 1.M.R.intreprinderile. care reprezinta entitati sociale organizate. -semnarea contractului de licenta cu firma-rezident. -acordul privind tehnologiile. autoritati locale. instruire. baza reglementarii interne. -dupa criteriul functional: -organizatiile din sfera satisfacerii necesitatilor umane (individuale) . clasificarea: -dupa criteriul nivelului organizational: -primare (intreprinderile.L.disciplina. -dupa trasaturile principale: -principiul echitatii drepturilor partilor. formata din doua sau mai multe intreprinderi nationale cu scopl utilizarii depline a potentialului fiecarei din parti pentru maximizarea efectului economic a activitatii acestora. comerciale. -institutiile din sfera activitatii intelectuale -medicale. regiunea.).de afaceri (intreprinderile. rationalitatea. educationale.).furnizoare de valori spirituale.controlul social (organele de supraveghere). bazate pe relatiile interorganizationale. producatoare de bunuri materiale de consum individual (imbracaminte.de stat. maruntusuri etc. ce realizeaza ambele functii (educationale.organizatiile. institutiile). -acordul privind elaborarea productiei si serviciilor.inchise -S. 2.I.A.

-functionale dupa specializarea supravegherii (statiile sanitar. se caracterizeaza prin: autonomie relativa.tinta): -orientate in exterior spre interesele membrilor societatii. teatrul. . -in grup (transportul public etc. repartizarea relativ stabila a rolurilor. cinematograful.).). procuratura. procesul decizional democrativ.statutul si principiul elegibilitatii. -dupa continut (obiectivele.achizitia).29 informationale etc. -organizatiile asociative (familia. 2. care reprezinta generalizarea participantilor individuali. . baza reglementarii interne.asezarile.). -dupa componenta demografica a personalului. spitalul etc. salubrizarea etc. stabilitatea relativa a personalului. -categoria organizatiilor colective (asociatia stiintifica etc.). posibilitati suplimentare juridice si materiale. -organizational.) -de subordonare: -dupa atribitiile supraorganizatiei. -orientate in interior spre interesele membrilor organizatiei. tendinta de autoactualizare etc. cunoastere. -dupa caracterul relatiilor sociale: -interorganizationale: -de cooperare: -unilaterale (livrarea. Clasificarea organizatiilor economice ca sisteme de productie: -dupa gradul de interdependenta a sistemului si mediul extern: -inchise. ce presupune ignorarea efectului influentei exterioare.de masa (dupa dependenta dintre distanta sociala si spatiala): -de auditoriu: -individuale (parcul taxi. arta.). -integratoare (constructia. grupul neformal).). baza motivationala consta in convingeri. care sunt caracterizate prin unele trasaturi ale organizatiilor.in grup (gazeta. ierarhia. sunt forma importanta a creativitatii publice si autoorganizarii in masa. clasificarea dupa criteriul empiric: -dupa tipul de apartenenta: -categoria organizatiilor individuale (asociatia de prietenie binationala etc.unionale. politia). care sunt caracterizate prin prezenta mai multor trasaturi ale organizatiilor. -orientate spre crearea de valori noi in tehnica. necesitatea comnucarii. universitatea etc. -dupa nivelul de standardizare comportamentala. -de clientela: -individuale (magazinul..). -dupa nivelul de dezvoltare a bazei material-tehnice etc. nivel nesemnificativ de formalizare. centrele de control metrologic etc.epidemiologice. 3.

-abstracte. ce presupune interactiunea dinamica cu mediul inconjurator. ce presupune nelimitarea termenului de functionare a sistemului. are entropie negativa. -dependente (subsisteme sau sisteme) ca parte componenta a sistemului unic. ce presupune numarul de componente unitare supra 301. -specializate. ce presupune functionarea sistemelor pe anumite perioade de timp. Cunoasterea si dimensionarea unui mare numar de proprietati ai sistemelor de productie reprezinta conditia obligatorie in analiza structurii si continutului componentelor sistemului pentru luarea corecta a deciziilor. -pe termen lung. Functiile (proprietatile) organizatiilor: 1)organizatorica ca instrumentul de solutionare a sarcinilor sociale. utilizate in sistemele logice. -dupa dimensiune: -mici. ce presupune descrierea comportamentului sistemului printr-o singura functie. Caracteristicile generale ale organizatiei: -complexitatea. ce este determinat de nivelele. ce presupune descrierea calitativa a comportamentului sistemului. ce participa in procesul decizional. -dupa modul de descriere: -determinate. juridic si fizic independente. ce prezinta gradul de diferentiere in cadrul organizatiei. -dupa gradul de independenta de mediul extern: -relativ de sine statatoare. ce prezinta complexul de reguli si proceduri.30 -deschise. -stohastice. ce presupune numarul de componente mai mic de 30. -mari. utilizate in substanta sistemului: -fizice. -discrete. de mentinere a structurii proprii. utilizate in sistemele materiale. -dupa tipul marimilor. -dupa nivelul de specializare: -complexe. ce asigura posibilitatea de autoreorganizare. ce presupune descrierea comportamentului sistemului prin functii probabiliste. ce presupune specializarea pe executarea unei functii sau lucrari pe o singura faza a ciclului de viata a obiectului. ce presupune executarea intregului complex de functii sau lucrari pe fazele ciclului de viata al obiectului. evitare a lichidarii. . si crestere datorita exedentului afluxului de resurse in sistem. -nedefinite. -coraportul dintre centralizare si descentralizare. 2)sociala ca entitate sociala. poate deveni inchis odata cu limitarea contactelor cu mediul. ce presupune numarul de componente unitare intre 31 si 300. ce determina comportamentul lucratorilor. -mijlocii. matematice etc. -dupa termenul de functionare: -pe termen scurt. -formalizarea.

3. -dimensionarea. asigurarea resurse a sistemului cu alte sisteme ale mediului extern. intensitatea schimbului de informatie sau resurse ale sistemului si a mediului extern.numarul de sisteme a mediului extern.gradul de interdependenta a niivelelor ierarhice. 2.. ca fiecare component al sistemului poate fi examinat nu separat.proprietatile. ce se caracterizeaza prin: 1. -multitudinea descrierii. -caracterul succesoral al trasaturilor sistemului. 2. 5. -delimitarea orizontala.proprietatile. ce caracterizeaza esenta si complexitatea sistemului: -primatul intregului. se manifesta in procesul de structurare si decompozitie a obiectivelor organizatiei sau proprietatilor (indicatorilor) marfurilor.volumul informatiei manageriale etc. -prioritatea calitatii.integrarea lor. 2.gradul de influienta a legilor si legitatilor obiective asupra functionarii sistemului. ce stabileste.numarul nivelelor ierarhice. ce caracterizeaza relatia sistemului cu mediul extern: -interdependenta sistemului si mediului extern.gradul de independenta a subsistemelor sistemului. ca fiecare component poate fi considerat subsistemul unui sistem global. ce se caracterizeaza prin parametrii: 1. -rigiditatea.complexitatea descrierii si gestiunii sistemului. . 2. -integritatea verticala. stiintificametodica.numarul relatiilor sistemului cu mediul la un component sau un parametru.gradul de influenta a altor sisteme asupra sistemului dat. viteza modificarii independente a componentelor sistemul. ce presupune.numarul de nivele ierarhice de gestiune ale sistemului. -complexitatea structurii. ce caracterizeaza gradul de compatibilitate juridica. iar functionarea in comun a componentelor heterogene si dependente determina proprietati functionale noi ale sistemului.numarul parametrilor si tipul modelului de gestiune. care poate fi divizat in parti componente si invers. proprietatile.nivelul de modificare a parametrilor pe anumita perioada de timp.neaditivitatea proprietatilor. 3. ce se caracterizeaza prin parametrii: 1. gradul de libertate al sistemului. Proprietatile sistemelor de productie: 1. informationala. 3. ce presupune caracterul de legitate a mostenirii trasaturilor dominante si recesive a sistemului de la generatie la alta. -neaditivitatea. ce presupune reactivitatea sistemului la influientele mediului. 4. ce stabileste.gradul de influienta a subiectului asupra obiectului de gestiune. 4. -compatibilitatea. ce se caracterizeaza prin: 1. ca sistemul este un tot intreg unic. ce caracterizeaza metodologia de formulare a obiectivelor sistemului: -concentrarea pe anumita directie. modificarile carora influienteaza sistemul integral.31 3)gestiune. ce presupune caracterul obligatoriu a construirii arborelui obiectivelor sistemelor social-economice si de productie. 2. 3. 2. 3. 3.complexitatea comportamentului. ce caracterizeaza: 1. -deschiderea. 2. -ierarhizarea.numarul relatiilor intre subsistemelor de un nivel. ce presupune alegerea unui nivel structural ierarhic in analiza sistemului. ce se caracterizeaza prin: 1. ci numai in legatura cu celelalte componente. ce presupune primatul calitatii in asigurarea functionarii si supravietuirii sistemelor de productie.dependenta lor. -gradul de independenta. 6. ce reflecta numarul de componente si relatii interne ale sistemului.

ce se caracterizeaza prin: 1. -indeterminarea asigurarii informationale (asimetria informationala) ce reflecta caracterul probabil al situatiilor strategice. ce este determinat ca unica cale de dezvoltare a sistemelor de productie. ce caracterizeaza parametrii de functionare si dezvoltare a sistemului : -capacitatea de autoeducatie.este diferentierea circuitului resurselor. flux simplu. ce presupune primatul intereselor sistemului fata de interesele subsistemelor. -emergenta.fiabilitatea functionarii sistemului fara pauze in conditiile iesirii din functie a unui din componente.durata medie de asteptare a rezultatului modificarii parametrilor de intrare. 4.stabilitatea starii financiare a orrganizatiei. 3. in conducere de productie sau conducere operativa). care poate avea caracter subiectiv sau obiectiv.invariabilitatea parametrilor de proiect al sistemului in perioada plan. parametrii carora influenteaza realizarea misiunii si obiectivelor plan ale organizatiei. pentru care sistemul continua sa functioneze normal. -optimumul. autorecuperarea. asociati prin diviziunea privata si cooperarea muncii.este complexul interdependent de factori materiali de productie si colectivul aferent de lucratori. ce caracterizeaza necongruenta componentelor sistemului obiectivelor (functiilor). 4. -multiplicativitatea. -inertia.32 -prioritatea intereselor sistemului de nivel superior. . ce se caracterizeaza prin nivelul de apropiere de nivelul optim al parametrilor de proportionalitate. pragul de adaptivitate este determinat prin nivelul maximal al modificarilor parametrilor mediului extern. ce este caracterizata prin: 1. viteza modificarii parametrilor de iesire a sistemului ca reactie la modificarea parametrilor de intrare. autoinstruire si autodezvoltare. 2. -adaptivitatea. -fiabilitatea. -sinergismul. interes economic specific.diferentiere economica . sociale ale organizatiei.organizare unitara. sistemele neorganizate sunt supuse distructiei mult mai repede. -nivelul de standardizare.diferentiere tehnica -de productie . -nivelul inovational al dezvoltarii. ce caracterizeaza capacitatea sistemului de a functiona normal in conditiile de variabilitate a parametrilor mediului extern si de adaptare a sistemului la modificarile mediului. ce caracterizeaza gradul de satisfacere a exigentelor sistemului in ceea ce priveste utilizarea potentialului sistemului. continuitate. ce caracterizeaza caracterul multiplicativ al unor parametri ai sistemului. tehnice. -nivelul de organizare. definitivare structurala unica. tactice si operative.diferentiere patrimoniala (avere in proprietate. determinate de caracterul continuu al functionarii si dezvoltarii al organizatiei. paralelism. ce caracterizeaza nivelul de substituire si compatibilitate al sistemului dat cu alte sisteme in conditiile cooperarii internationale si competitivitatii globale. 2. 2.motivarea misiunii si perspectivitatea politicii economice. independenta decizionala. a proceselor de productie si gestiune a organizatiei.proprietatile. 3. ce este definit ca efectul sumativ organizational al functionarii componentelor (subsistemelor) sistemului. -alternativitatea al cailor de functionare si dezvoltare. Atributele intreprinderii din punct de vedere juridic: 1. raspunderea economica. Atributele intreprinderii din punct de vedere economic: 1. ritmicitate etc.

3)activitate comuna. 7)grad inalt de formalizare a relatiilor interpersonale. numarul lucratorilor. sunt determinate de genurile de activitate. 3)sistemul de distributie a bunurilor. regulamentul). 6)controlul sever a executarii obligatiilor.Stinchcomb: 1)puterea legitima asupra oamenilor. 4)resursele. 8)depersonalizarea -reumanizarea comunicarii de productie. ameliorarea calitatii. ce uneste indivizii organizatiei si interesele individuale. 3)gestiunea. 2)dominatia creativitatii indivizilor.mobilitate (modificari de structura si de organizare pentru insusirea productiei noi. marimea suprafetelor de productie. -dupa A. -deumanizarea muncii si relatiilor interpersonale. ce este realizata sub diverse forme de interactiune. 5)diviziunea specifica a muncii. -ale organizatiilor economice: 1)asociatia de indivizi. ce permite integrarea activitatii indivizilor si contribuie la formarea integrala a organizatiei cu noi proprietati. 3)flexibilitatea dezvoltata a gestiunii. marimea capitalului. 3. diminuarea costurilor de productie). contractul de constituire.33 2. 4)anumite hotare. 4)delimitarea clara a sarcinilor. 6)existenta premiilor si pedepselor. 2)grad inalt de formalizare a tehnologiilor de productie. 2)obiectiv comun unic.Berns si D. 5)formalizarea (statutul.. 5)delimitarea clara a obligatiilor. marimea resurselor materiale etc. 4.raspundere materiala de sine statatoare.participare in circuitul civil de sine statator si din numele propriu. cu functii si roluri diverse ale oamenilor ce creeaza diverse parti componente ale organizatiei. 2)dreptul de proprietate asupra resurselor. -ale organizatiei organice (dupa T. 3)ierarhia rigida. ce permite functionarea organizatiei in regim autonom. 2)ierarhia cu norme stabilite de comportament si forme de control. Trasaturile organizatiei: -generale: 1)scopul. marimea teritoriului. -posibilitatea dominarii intereselor indivizilor asupra obiectivelor generale etc. -posibilitatea potentiala de transformare in sistem birocratic inutil. -ale organizatiilor birocratice: 1)structura functionala centralizata. Dezavantajele: -incapacitatea de adaptare la conditiile si circumstantele externe si interne schimbatoare.Stalker): 1)dominatia factorului uman. .

pentru care este specifica lipsa experientei. sistemul de motivatie).Milner. nivelul de concurenta. -misiunea este factorul de stabilitate si certitudine a obiectivelor organizatiei. Cunoasterea teoriei dezvoltarii organizatiei si a ciclului de viata a organizatiei prezinta un interes deosebit pentru urmatoarele domenii: -alegerea tipului de management. un sir de bariere. -determinarea stilului si problemelor curente ale organizatiei. -asigurarea realizarii misiunii organizatiei pe intreaga ei perioada de functionare. consumatori. valorile. obiectivul strategic. 2)descrierea domeniului de activitate si a produsului organizatiei (produsele sau serviciile). crestere sau profitabilitate). care trebuiesc infruntate pentru continuarea cresterii organizatiei. ce . conform caruia dezvoltarea organizatiei este bazata pe conceptia periodicitatii aparitiei problemelor in organizatie si pe logica interna de solutionare a acestora. care se caracterizeaza prin curtenirea firmei (organizatiei) in momentul fondarii si initierii activitatilor economice. -conceperea corecta a evolutiei organizatiei. principiile.Grayner. starea nestabila pe piata. responsabilitatea fata de parteneri. de supravietuire. Misiunea. depistarea problemelor nestandarde. Importanta misiunii: -misiunea este baza decizionala a organizatiei. -preintampinarea barierelor de crestere a organizatiei. destinatia principiala a organizatiei prin care ea se deosebeste de altele si in cadrul careia isi determina caracterul activitatilor sale. Ciclul de viata al organizatiei economice Ciclul de viata al organizatiei (CVO) reprezinta intervalul de timp. 5)descrierea conceptului intern (laturile forte a organizatiei. conform caruia dezvoltarea organizatiei este asemanata dezvoltarii unui organism viu. Continutul misiunii organizatiei: 1)filozofia (conceptele de baza. -asigura increderea si sustiinerea organizatiei din partea participantilor externi. factorii de supravietuire). punctul de reper pentru definirea obiectivelor si sarcinilor.Modelul B.de ingrijire.reprezinta filozofia de existenta.de copilarie. pe care activeaza organizatia (locul si rolul in sistemul raporturilor de piata). perspectivele de dezvoltare.Adises. 2. 3)obiectivele organizatiei (curente si strategice. -misiunea directioneaza si amplifica eforturile lucratorilor organizatiei. avantajele concurentiale. 2. 3. In stiinta managementului contemporan sunt cunoscute urmatoarele modele ale CVO: 1. 6)caracteristica pietei.Modelul A.34 Tema 5.Adises: 1. Fazele ciclului de viata al organizatiei dupa A. 4)caracteristica potentialului si a tehnologiilor (procesele sau inovatiile).Modelul L. societate). 7)descrierea imaginii externe a organizatiei (imaginea si reputatia. conform caruia dezvoltarea organizatiei este bazata pe conceptia ciclului de afaceri. in care are loc schimbarea previzibila si consecutiva a starilor organizatiei.

“haide-haide” sau faza de crestere rapida. -atitutidea fata de personal: lucratorii sunt unul din resursele organizatiei (tip operational).proprietarii firmei se transforma in manageri mediocri. ritmurile modificarilor valorilor factorilor. .* Fazele ciclului de viata al organizatiei dupa B. ce asigura increderea inalta in interiorul firmei si fiabilitatea mai puternica de functionare a firmei. investigatiilor si relatiilor de infrastructura. apeland la modelul antreprenorial a managementului corporativ). determinarea caracterului tendintelor lor de evolutie si asteptari. desfacerii.de formalizare si conducere. costurilor. -importanta factorului “timp”: nu cel mai important factor in concurenta (tip operational).Milner: 1. spirit inalt creativ. factor primordial in lupta concurentiala (tip strategic).in conditiile R. atingand anumite dimensiuni sau scara de activitate. aprovizionarii. spirit ul inaltei discipline. -analiza mediului (determinarea ponderii factorilor externi. prin studierea volumului de vanzari. schema data se realizeaza foarte incet sau nu se realizeaza din cauza neincrederii in managerii “straini”. cand nu exista piata reala de capital. economici. stabilirea bilantilui dinamic intre organizatie si mediu (tip strategic). -estimarea actiunilor concurentilor (pentru determinarea posibilitatilor concurentilor in nisa data.M. tehnologici etc. cand activitatea organizatiei este bazata pe principii de familism. calitatii. 3. prin analiza posibilitatilor de creare a tehnologiei sau achizitionare a acesteia. iar cand dimensiunile firmei depasesc 100-150 pers.antreprenoriala. rezultat: factorul dominant al concurentei). lucratorii sunt resursul cel mai important al organizatiei (tip strategic). cand firma. -estimarea eficientei pe termen scurt de timp: profitabilitatea (tip operational). de formulare a obiectivelor organizatiei. prin studierea starii factorilor politici si de stat. -analiza schemei antreprenoriale (pentru determinarea resurselor necesare si posibilitatea obtinerii lor.de inflorire.inceteaza. 4.. 3. calitatea marfurilor si serviciilor (tip strategic). asigurare cu materie prima. precizia previzibilitatii modificarilor in mediul interior si timpul de adaptare la modificarile din mediul exterior. este transformata din particulara in publica si isi continua functionarea sub conducerea unei echipe de manageri profesionisti (red. 2. satisfactiei a cererii/ capacitatii pietei si posibilitatilor de eliminare a marfii de pe piata.este starea de dezvoltare a proceselor inovationale din faza precedenta. servicii.35 nu sunt descrise in manualele de management. -modul principal de realizare a obiectivelor: optimizarea utilizarii resurselor interne (tip operational). rezultat: volumul posibil de vanzari pe piata). maximizarea profitului cu respectarea intereselor entitatii sociale (tip strategic). capital. caracterul determinat al factorilor.este starea de stabilizare a structurii organizatiei. prin studierea tehnologiei. . se formeaza misiunea organizatiei. rezultat: caracterul nedefinit al factorilor. rolurilor . regulile managentului “regulat” (managementului stiintific) incep sa functioneze mai aproape de sfarsitul fazei de crestere rapida.de junime 5. de introducere a regulilor si procedurilor. rezultat: formarea sistemului de conditii si premise initiale)..este starea de stabilire si de formare a ciclului de viata al productiei. iar fondatorii. materiale. tipurilor de conducere dupa criteriul mentinerii proportiilor stabile intre constanta si novatii si urmatoarele caracteristici: -destinatia principala: maximizarea profitului (tip operational). alegere a directiilor de dezvoltare: -alegerea marfurilor sau serviciilor (pentru determinarea nisei pe piata. suprafete.colectivitatii. organizarii.

este starea de depistare a noilor posibilitati de productie. iar.Grayner: 1.este numai usor conturata de Grayner. birocratismul in crestere. transformarea organizatiei in “organizatie-conveier”. cand sunt bune toate mijloacele entuziasm. initiativa.de declin.de colaborare. in particular. centralizarea puternica a procesului decizional. functiilor si obligatiilor angajatilor. bazate pe principiile managementului pe proiecte.“gestionarea directa”. recrutarea acestora numai conform principiilor de rationament functional-profesional. complicarea procesului inovational si de conducere. lipsesc caracteristicile precise ale organizatiei. iar durata acestei stari poate fi destul de lunga. cresterea puterii concurentiale a furnizorilor. ce nu trebuie neglijat. Implementarea metodelor de management regulativ se manifesta prin formalizarea procedurilor businessului si procedurilor de gestiune. ce conditioneaza cresterea numarului de conflicte. Pe de alta parte. caracteristic pentru faza a doua. este considerat.de coordonare . Trecerea de la o faza la alta are natura revolutionara.de delegare a responsabilitatii . cauzat de starea de intertie durabila a organizatiei. Pe de alta parte.reprezinta schema clasica a antreprenoriatului intern sau a cooperarii captive. micsorarea profitabilitatii. diminuare a cererii pentru productie. initierea motivationala poate prezenta pericol de izolare a businessului si neglijare a principiilor de cooperare. elaborarea culturii executive si manageriale. impusa de ierarhiile superioare. Conducatorul de proiect devine managerul si conducatorul unui business independent. incat problemele ce apar prezinta pericol pentru functionarea in continuare a acesteia. deci. Pentru conducerea superioara a organizatiei este caracteristic un nivel superior de profesionism si rolul de investor. familiarism. 2. aventura. ce ar asigura “pornirea” organizatiei si nivelul suficient de eficienta. . ce necesita aceleasi eforturi ca si la inceput in prima faza: entuziasm. poate prezenta pericol. utilizarea principiilor tehnologice de organizare a procesului de conducere si. Algoritmul actiunilor conducatorului in faza de: a) creare a organizatiei: -studierea minutioasa a cererii de consum pe piata concreta. 5. ca se manifesta prin elaborarea si respectarea pricipiilor de cooperare intre diviziunile independente ale organizatiei. Acestea determina eficienta destul de sporita a organizatiei in general. dar si experienta managementului “mecanizat”. legiuitor si controlor al eficientei investitiilor.36 4. Haosul in organizatie este atat de evident.este a cincea faza de dezvoltare a organizatiei -”colaborarea”.este starea de decadere. eficienta sporita a mecanismelor interne de gestiune. schimbarea managementului. micsorare a volumului de productie.spiritului creativ. ”Delegarea responsabilitatii”. datorita “zonarii” organizatiei dupa responsabilitate si elaborarii mecanismelor motivationale. In aceste conditii eficienta organizatiei este maxima. 5.de elaborare a structurii. iar tot ciclul de viata al organizatiei reprezinta succesiunea perioadelor de evolutie si revolutie.este prima faza a evolutiei este comuna pentru organizatii de orice tip si se manifesta prin spirit creativ antreprenorial sau de “pedalare”. 4. in general. 3.este a doua faza de dezvoltare . Fazele ciclului de viata al organizatiei dupa L. si. extindere a pietei si sporirea volumului de productie.este a treia faza de dezvoltare a organizatiei. creativitate si deplina absenta a profesionismului.de gestionare directa .este a patra faza de dezvoltare a organizatiei -”coordonarea” sau TQC (“Total Quality Control”) se manifesta prin elaborarea si respectarea mecanismelor de coordonare interna a subdiviziunilor independente. determinata de caracterul haotic de functionare a organizatiei si impunerea fireasca a “mecanizarii” procesului de conducere. aflate la aceasta faza.

-determinarea politicii de productie si tehnice-stiintifice a organizatiei in comun cu consumatorii. eficientizarii structurilor de matrice etc. -organizarea rationala a procesului de conducere. -optimizarea coraporturilor dintre centralizare si descentralizare in conducerea companiei. c) maturitate a organizatiei: -monitorizarea sistemica a comportamentului concurentilor si corectarea proprilor planuri. posibilitatilor si strategiilor companiei. inclusiv plasamentul personalului.37 -selectarea si estimarea informatiei privitor la activitatea si intentiile concurentilor. -realizarea modificarilor in organizarea si metodele de conducere a intreprinderii. sporirea calitatii produselor si cautarea noilor sfere de aplicare a capitalului. analiza comparativa a resurselor. stabilirea relatiilor cu pietele si furnizorii noi. . crearea sistemului de responsabilitati. -luarea masurilor necesare de atragere a resurselor suplimentare. b)crestere a organizatiei: -solutionarea problemelor sociale ale colectivului. -analiza posibilitatilor de economisire a resurselor si directionarea companiei spre activitatile profitabile pe termen scurt -analiza posibilitatilor de asociere cu alte companii si/sau diminuare a nomenclaturii productiei pentru eficientizarea utilizarii potentialululi existent. -crearea conditiilor necesare pentru mentinerea si fortificarea potentialului intelectual al organizatiei. -analiza necesitatii modernizarii tehnice a productiei si perfectionare a sistemului de productie. -asigurarea proportiilor dintre activitatea curenta si inovationala. sistemului decizional. grupurilor decizionale. -ponderarea necesitatii si rationalitatii sporirii potentialului companiei si introducerea corectarilor necesare in strategia companiei. implementarea structurilor progresive de conducere si tehnologiilor informationale etc. d)declin a organizatiei: -centralizarea puternica a procesului decizional. sistemului motivational si stimulente.

-legea unitatii analizei si sintezei. profund al fenomenului organizarii prin intermediul metodologiei “stereofonice” “integrative”. care reflecta actiunea legilor dialectice. ca procesul analizei (adica. inflorirea. cand se studieaza statica organizatiei. componenta elementelor de constituire. b)manifestate in dinamica (in procesele de productie ca functia de gestiune): -legea sinergiei. declin. diferentierii etc. concordanta sau dependenta lor.sinteza. poate avea caracter general sau particular. care determina ca suma proprietatilor unui tot intreg organizat nu este egala cu suma aritmetica a proprietatilor fiecarui element al intregului. bazate pe unitatea obiectiva a tuturor manifestarilor ale obiectului real. care reflecta determinarea fezabilitatii totale prin fezabilitatea minima particulara. dintre care cele mai importante. motivarea realizarii obiectivelor activitatii. -modul structural. -modul postdisciplinar. delimitarii. competenta si abilitatile indivizilor. care determina caracterul general al dezvoltarii organizatiilor si consecutivitatii fazelor ciclului vital: stabilirea. precum si codimensiunea. ca intr-un intergru organizat nu poate fi mai multa organizare decat intr-o informatie sistematizata. poate reflecta relatiile cantitative sau calitative. societate si gandire umana. ce se manifesta in natura. care afirma. Clasificarea legilor organizarii (dupa A. care reflecta necesitatea coraportarii partilor componente a unui tot intreg. la inceput se efectueaza analiza. care pot fi reprezentate prin diverse funtii de productie ce demonstreaza relatia dintre volumul productiei fabricate/serviciilor prestate si consumul resurselor. -legea autoconservarii.Bogdanov): a)manifestate in statica (in structurile organizatiei ca forma): -legea compozitiei. cand se studieaza structura. -legea proportionalitatii. c) legile si legitatile de dezvoltare a sistemelor (peste 30). care afirima. utilizate in evaluarea si prognozarea comportamentului sistemelor de productie si operationale. se refera la functionare sau dezvoltare. Legile generale ale organizatiei economice ca sistem de productie si operational Legea reprezinta reflectarea relatiilor obiective si stabile. fazele ciclurilor sunt studiate de . repetativitate relativa si ascendenta. apoi. care reflecta necesitatea coordonarii obiectivelor organizatiei. -legea celor mai mici. integrare etc. realizate in procesele in forma de ‘spirala’. sistemul de relatii umane. deci sa consume (exploateze) econom propriul resurs. ca orice sistem real fizic (organizat) tinde sa se conserveze ca o entitate integra. sunt : -legea dezvoltarii ciclice. -modul comportamental. indreptate spre sustinerea obiectivului principal cu caracter mai general. Majoritatea legilor organizatiei se manifesta in proprietatile sistemelor de productie si sunt determinate de modurile de abordare a organizatiei: -modul formal. b) legile de functionare. cand se studieaza dinamica organizatiei.) este complementat prin procesul de sinteza (adica. caracterizate prin ciclicitate. care afirma. -legea ontogenezei. -legea informarii-sistematizarii.38 Tema 6. motivarea muncii. Gruparea legilor sistemelor de productie/operationale : a) legile de constituire. procesele inverse de asociere. statice sau dinamice.). cand se studieaza continutul nou.

atunci este evidenta existenta rezervelor in tehnologice si necesitatea valorificarii lor. dupa ce poate fi stabilit sensul economic al rationalizarii/ perfectionarii tehnologiei in functiune sau al crearii unui nou proces . astfel. dupa ce pot fi calculati indicatorii tehnologiei reale de fabricatie a anumitului produs. ce utilizeaza principiul dat. pot fi folosite metodele de prognoza bazate pe analiza substutiei. -legea eficientei descrescande a perfectionarii evolutive a sistemelor de productie/operationale. creste cel putin ca patratul cresterii eficientei sistemului. daca valorile indicatorilor tehnic-economici reali tind valorile indicatorilor ideali (termodinamici). mecanismul concurential contribuie la dezvoltarea pana la faza spre . perfectionat in baza unui principiu tehnic. in baza indicatorilor ideali este efectuata prognozarea momentului de valorificare totala a resursului potential al eficientei tehnologiei si inlocuirii acesteia prin tehnologie noua. in practica aspectele manageriale ale problemei date sunt mai deficile decat aspectele tehnologice/tehnice ale sistemelor de productie. dupa ce poate fi calculat volumul investitiilor necesare pentru realizarea procesului. ce caracterizeaza normele teoretice de consum a materiei prime si energie pentru o unitate de productie. pot fi continue si anticipative. iar randamentul lor tinde spre limita de jos. studiul actiunii legii in diverse ramuri industriale permite formularea unei serii de dependente. bazate pe metodele de analiza a valorilor limita. pot fi caclulate in baza legilor termodinamicii. deaceea pozitia managerilor privind relatia " mai mult efort mai mare eficienta" este corecta numai in prima faza . care reflecta dezvoltarea sistemelor pe ultima faza a ciclului. daca diferenta dintre valorile indicatorilor tehnic-economici reali si ideali este considerabila.stiintific dat. ce la randul sau determina necesitatea tranzitiei spre utilizarea noilor principii de actionare. utilizarea oricariu principiu de ctiune conditioneaza ineficienta economica sau imposibilitatea perfectionarii unor solutii tehnice si a sistemelor. pentru intreprindere este foarte importanta problema determinarii limitei rezultativitatii tehnologice ale sistemului pentru asigurarea stabilitatii functionarii sistemului in limitele determinate ale parametrilor prin previziunea modificarilor posibile si anticiparea eforturilor ineficiente. ce presupune studiul proceselor de substituire a unor tipuri a tehnicii cu altele si a tranzitiei la un nou sistem tehnologic. imperativul tehniologic consta in : orice directie a dezvoltarii tehnice nu este nelimitata sau infinita si nu poate genera mai mult decat potentialul continut in sine . cand modifcarile tehnologice si evolutioniste a fiecarei generatii a modelelor sunt totale si dezvoltarea lor ia un caracter evolutiv. conform carora la un anumit nivel de dezvoltare atins costul modelelor noi ale sistemului. atunci efectul perfectionarii tehnologiei existente este consderat nesemnificativ si este evidenta necesitatea elaborarii unui proces principial nou. evaluarile de prognoza. limitele productivitatii oricarui proces fizico-chimic.39 teoria economica .

formula legii: doua sau mai multe tehnologii. modificarea nivelului tehnologic al produsului. pentru care factorul distributiei reprezinta o varietate a capitalului clientelei si valoarea caruia este creata in comun de furnizor si consumator si aduce beneficii ambilor. -legea tranzitiei la procesele cu numar redus de operati. in final. principiul de modul reprezinta o particularitate a construirii sistemelor tehnice. invinse in lupta concurentiala dupa regulile profitabilitatii ascendente. sporirea fiabilitatii procesului de productie integral si reducerea consumului de resurse materiale si energetice in baza efectului de multiplicare a totalitatii de sisteme. poate fi realizata prin unirea mai multor tehnologii si astfel simplificarea fabricarii produsului. pe cand pozitiile invingatorilor nu pot fi subminate nici prin aparitia produsului considerabil superior. . 3. exceptie a legii eficientei descrescande – industriile/ tehnologiile scientointensive. se ‘’inchid‘’ in nisele de piata. executate de un sistem.accelerarea/stoparea procesului de modernizare a sistemelor tehnologice. conceptul careia este bazat pe ideea tranzitiei conceptuale la tehnologiile noi.realizarea bazata pe principiul ‘’de modul’’ a formulei "scara plus debordarea". ca modificarea cu 20-40% a consumului de munca este insotita de modificarile constructive minimale ale produsului numai pana la consumarea limitelor de evolutie a produsului proiectat in cadrul sistemelor tehnologice existente. dezvoltarea tehnologiilor scientointensive genereaza noi probleme: necesitatea volumului considerabil a capitalului initial in: 1.40 finala a ciclului. inclusiv si prin modificarea regulilor de amortizare a utilajului. cercetare-dezvoltare . care. pot forma o combinare integrativa ce simplifica substantial schema generala a sistemului. ce presupune subordonarea dimensiunilor sistemelor modului de proiect si asigurarea diverselor sisteme tehnice compexe cu dispersia mare a caracteristicilor. consecintele gestiunii procesului de dezvoltare a sistemului de productie pot fi urmatoarele: 1. conditioneaza calea de evolutie directa si descoperirea cailor noi de dezvoltare. insotita de micsorarea brusca a consumului de munca. companiile/ firmele. dintr-un numar argumentat redus de tipuri si dimensiuni de elemente-model identice primare (tipice sau standardizate). 3. 2. influentarea procesului de innoire a nomenclaturii productiei. sistemele tehnologice cu numar redus de operatii se caracterizeaza prin unificarea mai multor operatii in una singura principial noua. dezvoltarea retelelor . deaceea tehnologiile noi isi incep dezvoltarea in cadrul tehnologiilor vechi. influentarea intensificarii/extensificarii dezvoltarii ramurilor/ economiei. 2. 4. este considerat. influentarea productivitatii la nivel ramural si national . 5.reducerea/marirea termenului de exploatare a utilajului tehnologic.

41 consecintele gestiunii procesului de tranzitie la sisteme cu numar redus de operatii : 1.cresterea substantiala a productivitatii ; 2.cresterea randamentului capitalurilor fixe de productie; 3. reducerea brusca a numarului necesar de sisteme; 4. reducerea brusca a necesarului de piese, ansamble si subansamble, materiale, resurse umane etc.; rezultativitatea productiei (productivitatea muncii, capacitatea fondurilor fixe de productie) creste pe etape si numai in numite conditii organizational-tehnice, in special:

Caracteristica etapei Productivitatea muncii

Modificarea capacitatii fondurilor fixe fata de etapa 1

diviziunea manufacturala a

muncii

mecanizarea operatiilor de productie de sporirea capacitatii si vitezei functionare a masinilor de baza influenta redusa a muncilor manuale operatiile auxiliare, de transport de cu pe si

mecanizarea operatiilor auxiliare, de transport si aditionale, gestiunea automatizata a elementelor mecanice si hidropneumatice sporirea marginala a capacitatii masinilor, intreprinderi-gigant, sporirea fiabilitatii sistmelor, masini combinate, agregate pe elemente mecanice, hidropneumatice si electronice cu programe de gestiune blocuri cu fiabilitate inalta in imbinare cu masinile electronice, linii automate tehnologii cu numar redus de operatii si cu o faza tehnologii cu numar redus de operatii de fiabilitate inalta si sisteme tehnologice bazate pe realizarile si descoperirile stiintelor fundamentale

combinate

42 * raportul valorilor medii a etapei urmatoare la precedenta. -legea cresterii varietatii necesare si complexitatii sistemelor, care reflecta dependenta sporirii diversitatii deciziilor luate de cunostintele despre obiectul gestiunii si a resurselor; probabilitatea depasirii limitelor stabilite a caracteristicilor creste odata cu sporirea diversitatii deciziilor proiectate peste nivelul determinat ; legea este bazata pe principiul diversitatii necesare- principiu fundamental al teoriei managementului; problema compatibilitatii caracteristicilor necompatibile ale sistemelor, in special, ordonarea, complexitatea, diversitatea si eficienta, este solutionata prin crearea sistemelor cu numar redus de operatii, utilizarea principiului modularii procesului de creare a tehnicii si realizarea ‘’legii simplitatii’’ in baza analizei dezvoltarii sistemelor ; este considerata exagerata pozitia despre dezvoltarea catastrofala a tehnologiilor si a progresului tehnic spre complicare; complicarea tehnologiilor de fabricatie este inlocuita deseori prin practicarea strategiei de marketing bazate pe legea simplitatii prin realizarea proceselor de distributie fizica a productiei cu numar redus de operatii sau/si utilizarea principiului de modulare prin standardizarea productiei si a ambalajului; dezvoltarea sistemelor spre formarea obiectelor tehnice stratificate pe nivele si cu caracteristici multifunctionale de ‘’camp’’ determina aparitia tehnologiilor flexibile in diverse ramuri ale activitatii economice ; ierarhizarea nivelelor modulelor determina ierarhia factorilor de formare a sistmelor tehnice, iar modificarea sistemului multistratificat difera principial de modificarea sistemului traditional autonom prin caracteristicile starii sistemului ce determina realizarea unei anumite functii din totalitatea posibila/ ‘’campul de functii posibil‘’ si reprezinta obiectul de studiu al sinergeticii ca stiinta bazata pe teoria termodinamicii inechilibrului, in special : -procesul de integrare a structurilor variate, cu diferit ritm de dezvoltare in unitati evolutioniste mai complicate este conditionat de sistemele neliniare deschise , exemplu : ponderea companiilor transnationale in capitalul mondial sau investitii straine directe; -rezultativitatea variantelor diverse de creare a sistemelor complicate este determinat combinarea argumentata a "setului" de moduri de asocierea si creare a unitatilor evolutioniste complexe ; -crearea sistmelor in baza structurilor de diversa complexitate este insotita de iesirea la nivelul ierarhic superior de organizare, sau supraorganizare si de accelerarea dezvoltarii structurii in procesul de integrare. PARTEA 2. ORGANIZAREA STRUCTURILOR SI PROCESELOR DE PRODUCTIE A ORGANIZATIILOR ECONOMICE Tema 7. Abordarea structurala a organizatiei si principiile generale de organizare a structurilor de productie Structurile organizatorice sunt destinate coordonarii si controlului activitatii departamentelor, diviziunilor si indivizilor. Abordarea structurala este aplicata in organizatii pentru asigurarea elementelor principale de functionare si conexiune intre ele si presupune utilizarea diviziunii muncii, orizontul de control, descentralizarea si departamentarea. Structura organizatiei este reprezentata prin conexiunile fixate dintre subdiviziunile si indivizii

43 organizatiei si este conceputa ca schema determinata de interactiune si coordonare a elementelor tehnologice si de personal, ale unitatilor functionale sau liniare. Structura organizatorica reprezinta totalitatea sectiilor si serviciilor intreprinderii (firmei), activitatea carora consta in constituirea si coordonarea functionarii sistemului de management, elaborarea si realizarea deciziilor manageriale privind executarea planului de afaceri si a proiectului inovational. Obiectivul organizatiei serveste reper in directionarea fluxurilor de conexiuni si competente. Structura de gestionare a organizatiei de productie ce obiect de proiectare reprezinta un sistem complicat de interactiuni tehnologice, economice, informationale, administrative-organizationale, ce pot fi supuse analizei si proiectarii, precum si de caracteristici social-psihologice si conexiuni, ce sunt determinate de stilul conducerii, nivelul de calificare si abilitatile lucratorilor, atitudinii lor fata de munca. Problema proiectarii structurii organizationale de conducere- este o problema cantitativa-calitativa multicriteriala, ce se solutioneaza in baza combinarii metodelor stiintifice (inclusiv metodelor formalizate) de analiza, estimare si modelare a sistemelor organizationale cu activitatea conducatorilor, specialistilor si expertilor privind alegerea si evaluarea celor mai bune variante de solutii organizationale. Procesul proiectarii organizationale consta in ajustarea treptata la modelul structurii manageriale rationale, in care metodele de proiectare au rol auxiliar in examinarea, evaluarea si acceptarea spre realizare practica a vatiantelor celor mai bune a solutiilor organizationale. Metodele de proiectare a structurilor: 1)analogice, care presupun folosirea formelor organizationale si a mecanismelor manageriale aprobate in practica organizatiilor cu caracteristici organizationale asemanatoare (obiective, tipul tehnologiei, mediul organizational, dimensiuni); se aplica pentru elaborarea structurilor-tip a organizatiilor de productie si determinarea granitelor si conditiilor aplicarii lor; doua moduri de abordare: a)definirea valorilor si tendintelor modificarii caracteristicilor organizationale principale si formelor organizationale si mecanismelor manageriale conforme; b)tipizarea solutiilor principiale generale privitor la caracterul si raporturile dintre verigile aparatului de conducere si posturi in conditii de lucru determinate de tipul organizatiei si ramura; solutiile-tip trebuie sa fie polivalente, corectabile periodic si sa admita anumite devieri in cazurile necoinciderii conditiilor reale de lucru cu conditiile-tip; 2)analitice- de expertiza, care consta in analiza si investigarea organizatiei de catre specialisti calificati cu participarea conducatorilor si alti lucratori, privind definirea particularitatilor specifice si problemelor organizatiei in general si a aparatului managerial in special, precum si elaborarea recomandarilor de reformare a structurii organizationale in toate aspectele; elaborarea descrierilor grafice si tabelare a structurilor organizationale si a proceselor manageriale (ruta tehnologica a functiilor administrative sau a fazelor lor); 3)de structurizare a obiectivelor, care prevede elaborarea sistemului de obiective a organizatiei, inclusiv formularile cantitative si calitative) si analiza ulterioara a structurilor organizationale din punctul de vedere a conformitatii acestora sistemului de obiective in urmatoarele etape: a)elaborarea sistemului (“arborelui”) de obiective, ce reprezinta baza structurala a activitatilor organizationale; b)analiza de expertiza a variantelor de structura organizationala din punct de vedere a asigurarii organizationale pentru realizarea fiecarui obiectiv, respectarea principiului omogenitatii obiectivelor

44 pentru fiecare subdiviziune etc.; c)elaborarea cartilor drepturilor si responsabilitatilor pentru realizarea obiectivelor fiecarei subdiviziuni, gen de activitate interfunctionala, care definesc domeniul responsabilitatilor (productia, resursele, forta de munca, procesele de productie si conducere, informatia), rezultatele pentru care se stabilesc raspunderea, drepturile subdiviziunilor in realizarea rezultatelor (aprobarea, prezentarea spre aprobare, coordonarea, confirmarea, control); 4)de modelare organizationala, care reprezinta elaborarea reprezentarilor formalizate matematice, grafice, automatizate etc. de repartizare a imputernicirilor si responsabilitatilor organizatiei ca baza pentru constituirea, analiza si evaluarea variantelor structurilor organizationale dupa combinarile variabilelor aferente; tipuri de modelele: -matematico-cibernetice a structurilor ierarhice (modele de optimizare stratificata, modele de dinamica sistemica etc.); -grafo-analitice a sistemelor organizationale (reprezentarile de matrice, de retea, tabelare, grafice); -naturale a structurilor si proceselor organizationale; -matematico-statistice. Factorii de determinare a tipului, complexitatii si gradul de ierarhizare a structurii organizatorice a intreprinderii: -scala de productie; -nomenclatura de productie; -complexitatea si nivelul de unificare a productiei; -nivelul de specializare, concentrare, combinare si cooperare a productiei; -gradul de dezvoltare a infrastructurii regionale; -gradul de integrare internationala a intreprinderii etc. Factorii de dezvoltare a structurii intreprinderii: -dezvoltarea specializarii si cooperarii productiei; -automatizarea conducerii; -aplicarea abordarilor stiintifice in proiectarea structurii si functionarea sistemului de management; -respectarea principiilor organizarii rationale a proceselor de productie (proportionalitatea, directionalitatea etc.); -substituirea structurilor de gestionare existente prin structuri de problema-tinta. Tipurile structurilor organizatorice: -liniara; -functionala; -liniar-functionala; -de matrice (stab); -de brigada; -divizionala; -de problema-tinta. 1.Aplicarea partiala a structurii functionale este posibila la nivele superoare de conducere sau la nivelul de subdiviziune sau sectii, structurate dupa produs, client sau criteriul teritorial (structura liniarfunctionala) si dupa criteriul pietei de desfacere (structura divizionala). Importanta functiilor de desfacere, de producere, financiare este recunoscuta prin determinarea rolului lor superior in structura

45 organizationala, si mai sus de care se situeaza numai cinducatorul intreprinderii. Organizatia functionala este directionata spre stimularea calitatii muncii si a potentialului creativ a angajatilor, precum si din considerente de economisire conditionata de cresterea de scala a productiei de marfuri sau servicii, standardizarea sarcinilor prioritare in perspective inguste si practica evidentei rezultatelor activitatii fiecarui element al structurii. Departamentarea functionala nu este eficienta pentru organizatiile cu nomenclatura mare a productiei si activitate pe piata internationala, ce depind puternic de conjunctura legislativa internationala, legislatiile nationale, politica si conjonctura pietei de consum, fapt, ce confirma tendinta contemporana pe plan mondial de dezintegrare a productiei. In practica, structura functionala se foloseste numai in combinare cu structura liniara de arhitectura ierarhica verticala, ce permite executarea functiilor superspecializate, bazate pe subordonare stricta si responsabilitate pentru realizarea sarcinilor de proiectare, productie, livrare. Descentralizarea conducerii in cadrul structurii liniar-functionale determina delimitarea drepturilor si responsabilitatii intre organele de conducere, specializate in elaborarile tehnice, achizitia de materie prima si materiale, organizarea procesului de productie, desfacere etc.si este eficienta in situatiile, cand piata reprezinta un tot intreg si se caracterizeaza prin concentrare inalta a consumului. Structurile functionale de orice tip sunt absolut ineficiente in cazurile urmatoare: -diversificarea inalta a productiei, -caracterul complicat si imprevizibil al relatiilor interne si externe, -dinamismul lansarii inovatiilor pe piata, -lupta concurentiala pentru piete de desfacere, -cresterea dimensiunilor corporatiei, -largirea nomenclaturii de productie etc., cand se pierde capacitatea de reactie la modificari din cauza deconectarilor intre competente si responsabilitati pe nivelele structurale ale sistemului.

2.Structurile divizionale pot fi considerate ca forma de conexiune a verigilor organizationale partial autonome si dirijate centralizat, ce deservesc o anumita piata, si sunt eficiente in cazul diversificarii inalte a productiei si gradului limitat de descentralizare, care complica problemele informatizarii si procesul decizional. Structurile divizionale, create pentru fiecare tip de productie si insotite de subdiviziune functionale la orice nivel structural, au capacitatea riscanta de extindere rapida in ramurile megiese sau pe piete noi, fapt, ce deruteaza diviziunile de la logica de functionare a organizatiei. Factorii de influentare a raportului centralizare-descentralizare: -dimensiunile organizatiei (numarul mare de angajati determina cautarea beneficiilor din specializare, ca rezultat creste diferentierea orizontala, gruparile functiilor asemenatoare pot crea situatii de conflict, aceasta la randul sau conditioneaza necesitatea dezvoltarii structurii verticale, aparitia noilor nivele verticale este lenta; problema repartizarii responsabilitatii apare la numarul de angajati - 10; la 50-100 angajati- problema delegarii unor functii de conducere; 50-300 - problema micsorarii sarjei conducatorilor; 100-400 - problema determinarii de functii noi); -tehnologiile de transformare a resurselor materiale, financiare, umane etc. in productie sau servicii, care influenteaza neuniform asupra diverselor parti ale organizatiei si depinde de gradul de complexitate a organizatiei; influenta este mai puternica cu cat este mai aproape subdiviziunea

si sa amelioreze deservirea clientelei. ce sporeste posibilitatile reale de realizare a obiectivelor asteptate.) ce influenteaza activitatea organizatiei si asupra carora organizatia exercita un control slab. tehnologiile rutine/sablonizate influenteaza gradul de formalizare a rolurilor si deaceea grupurile functionale nu sunt efective. tehnologiile nesablonizate dimpotriva folosesc cunostintele specialistilor si necesita delegarea competentelor decizionale. economisti. desfacere. ce se caracterizeaza prin mobilitate. ce se subordoneaza conducatorului de varf. cand pentru intreprindere este importanta functionarea pe diverse piete de desfacere. este eficienta in cazurile cand este necesara stimularea verigilor locale si economisirea mijloacelor din localizarea operatiunilor comerciale. Responsabilitatea pentru obtinerea profitului revine conducatorilor de subdiviziune. precum si costurile. -mediul exterior.46 organizationala de baza sa operationala. Tendintele restructurizarii organizationale: -sporirea considerabila a independentei elementelor separate a structurilor de conducere si crearea firmelor.1 Caracteristica comparata a structurilor organizationale de conducere Structurile organizationale de conducere -asigura realizarea sarcinilor specifice -operatiunile controlate descentralizate prin ale subdiviziunilor si evaluarea centralizata a rezultatelor si investitiilor. c)structurate mixt pe principiul de produs si teritorial este caracteristica pentru firmele divizionale mari cu inalt grad de diversificare a produselor. Tabelul 1.Structurile organizatorice de brigada sunt create la intreprindere pentru executarea de lucrari si realizarea de parti componente a productiei in forma de brigazi complexe. bazata pe arhitectura liniar-functionala. in cazul incertitudinii neconsiderabile este eficienta structura mecanica a organizatiei. adaptabilitate la cerintele pietei. avantajeaza economia locala. orizontul de control al carora cuprinde activitatea de baza sau auxiliara de productie. furnizorii. 3. care include institutele si structurile (cumparatorii. iar activitatea carora este omogena si geografic extinsa. legate de productia unui anumit produs. tehnologi. . muncitori etc. flexibilitate. cand statului-major central al organizatiei se subordoneaza sectiile economic independente specializate pe produs este motivata si eficienta daca pentru intreprindere este important sa coordoneze diverse genuri de activitati. in conditiile de incertitudine inalta este eficienta structura organica. iar componentele structurii organizationale vor avea rol instrumentelor principale de control si adaptare a organizatiei la incertitudinea externalitatilor. -formarea organizatiilor comerciale independente. Tipurile structurilor divizionale: a)structurate pe produs. agentiile de stat etc. Structurizarea pe produs poate fi bazata pe arhitectura divizionala. inginerie. constituite din constructori. b)structurate teritorial este atractiva pentru firmele mari diversificate.fiica in baza acestora. ce permite pastrarea si dezvoltarea integrala a sistemului de productie. ce utilizeaza patrimoniul intreprinderii de baza pe principii de arenda.

reprezinta 1.47 -eficienta maxima in mediul stabil -eficienta maxima in mediu instabil -contribuie la productia eficienta a marfurilor -aplicabile si serviciilor in conditiilediversificarii inter-dependente pe produs sau teritorial -asigura economii a costurilor de regie -orientate spre procese decizionale rapide -presupun specializarea functiilor si competentelor -creaza conditii organizationale pentru abprdari -orientate spre concurenta de pret -destinate aplicarii tehnologiilor -functionare buna in lipsa concurentei de pret traditionale -destinate si aplicarii pietei in conditii pietelor sau tehnologiilor noi -specializarea de productie. aceleasi deprinderi profesionale (conducatorii liniari si functionali.). in care conducerea genurilor importante de activitate . -stabilitatea organizatiei. 2)organul colegial consultativ (comitete. 4)organul colegial de control. 4. 3)activitatea nemijlocita de executare a deciziilor luate. nu formeaza tipuri de structura separate. consiliul de experti etc. permit precizarea metodelor de executare a deciziilor.poate fi folosit in lipsa conducatorului liniar pentru indeplinirea unor functii sau pentru acordarea de asistenta conducatorului in luarea deciziilor importante. Directiile de activitate a organelor colegiale: 1)deciziile privind strategia si politica generala. ce conditioneaza aparitia de idei noi.in general functioneaza ca organ de permisiune privitor la luarea deciziilor corespunzatoare exigentelor determinate de catre conducatori si organ de control privind realizarea acestor decizii. ce se datoreaza schimbului reciproc de informatii. Structurile de proiect. la nivelele mijlocii de conducere contribuie la cooperarea functionala mai buna intre specialisti si coducatorii liniari. nu substituie ci completeaza activitatea specialistilor experti angajati.). economiei. 3)organul colegial. -coliziunea diferitor opinii. specialisti in domeniul tehnologiei. Avantajele formelor organizationale colegiale: -intelegerea deosebita interpersonala se realizeaza cand grupurile sunt compuse din membri ce au acelasi tip comportamental. 2)actele de conducere si activitatile administrative. ce asigura coordonarea buna a activitatii subdiviziunilor. activitatii comerciale etc.sunt create pentru studierea. experienta intre conducatori si crearii conditiilor pentru formarea personalului de conducere tanar. ce depaseste frecvent -diversificare interna a corporatiei sau cumularea verigilor capacitatea maxima a subdiviziunilor specializate organizationale externe Organele colegiale de conducere.structurile. ce depaseste -amestecul posibilitatile verigilor superioare pentru coordonare mai buna a planificarii centralizate subdiviziunilor si ridicarea eficientei activitatii lor -solutionare rapida a problemelor aflate -solutionarea în competenta rapida a problemelor interfunctionale complicate unuiserviciu functional -integrarea verticala.reprezinta forme de organizare a muncii colective de conducere. analiza si concluzionarea unei probleme. imputernicit in luarea deciziilor. pot fi imputernicite cu anumite competente decizionale sau delegare de competente si pot avea functii consultative. Formele organelor colegiale: 1) organul colegial cu caracter informational.sunt necesare la nivelele superioare de conducere.

ce amelioreaza functionarea structurii proiectate formal.48 productiva a organizatiei necesita administrare permanenta in conditii de limitare stricta a costurilor. necesar ocupat de lucrator. -crearea de grupuri provizorii pentru solutionarea problemelor comune pentru mai multe subdiviziuni. luate la nivelul superior de conducere si sporirea capacitatii organizatiei de a prelucra o baza informationala imensa pentru reactionarea operativa la situatiile create. acumulari de informatie etc. 5)influenta bazata pe cunoastere si informatie este mai considerabila in cazurile cand grupul este format din specialisti de diferit nivel de conducere. -tranzitia de la rolul integrator la rolul conexator a conducatorului. -stabilirea contactelor fiabile intre subdiviziunile. care este valabila in conditiile unui program special pregatit prealabil si definirii locului de nivel. termenilor si calitatii lucrarilor si presupune mecanismele de solutionare a conflictelor interpersonale. componenta calificativa a grupului. 2. in cazurile cand exista diferentiere considerabila a functiilor si genurilor de activitate. sfaturi. care determina gradul de atasament al lucratorilor pentru realizarea sarcinilor comune. Formele conexiunilor orizontale: -folosirea contactelor directe intre conducatorii. In conditiile de absenta a resurselor necesare pentru delegarea competentelor este eficienta numai structura orizontala. in cazurile cand aceasta nu este necesara. definirea sistemului de stimulare. create pentru solutionarea unei sarcini complexe (elaborarea si realizarea proiectului) la nivel determinat de calitate si costuri prin atragerea specialistilor de diferit profil. implicati in solutionarea problemelor comune. Conditiile eficientei interactiunilor: 1)sistemul motivational al angajatilor. sarcinile interdependente cu caracter de productie conditioneaza concentrarea informatiei si a competentelor la nivel superior. implicate in solutionarea problemelor comune. legate de organizarea interactiunii sistemelor verticale si orizontale de conducere . Se deosebesc prin scala de activitate. grupurile in asa caz trebuie sa reprezinte .. grupul este eficient prin recomandari. competente. 4)imputernicirea participantilor. care isi asuma responsabilitatile pentru solutionarea comuna a problemelor in conditiile cand echipele permit diminuarea fluxului informational si a timpului pentru luarea deciziilor. orizontul problemelor tehnic-stiintifice si de productie. organizatii provizorii (echipe). interorganizationale. -crearea organelor noi “integratoare” pe orizontala de conducere. 2)numirea conducatorilor liniari. 3)asigurarea bazei informationale necesare pentru procesul decizional. si depinde de conditia de creare a grupului. -crearea grupului permanent sau de echipe pentru solutionarea problemelor interfunctionale frecvente. Una din tendintele de dezvoltare a organizatiei este diminuarea numarului de decizii. eliberarea lucratorilor de la executarea functiilor precedente includerii in grup. caracterul conexiunilor cu verigile liniare si functionale ale organizatiei etc. intergrup. Imputernicirea nivelelor inferioare este posibila in conditiile asigurarii cu resursele necesare la fiecare nivel a stucturii verticale a organizatiei. bazata pe procesele neformale. -stabilirea responsabilitatii duble in punctele critice de solutionare a problemelor in structurile organizationale de matrice. sarcinile de ordin tehnic conditioneaza competentele si informatia la nivel inferior.

nu este eficient in lipsa interventiilor permanente a verigilor superioare de conducere. 2. Trasaturile structurilor organizatorice: -caracterul complex. de cel putin o subdiviziune. utilizate in gestiunea organizatiei. Formele de organizare a lucrarilor in cadrul proiectului: 1)crearea grupului special. 2)alegerea sectiei principale prin atribuirea de competente si responsabilitati suplimentare conducatorului unei sectii functionale. responsabili de competitivitatea obiectelor. prin aplicarea experientei. 7)practica solutionarii situatiilor de conflict. planificata prealabil. ce pot fi create ca conflicte de interese sau de prioritati a subdiviziunilor participante la solutionarea in comun a problemelor generale.nu este eficient in lipsa interactiunii cu structurile functionale si liniare. 3)numirea conducatorului de proiect.se aplica in industria aerocosmica. 6)procesul orizontal de conducere trebuie sa se racordeze la procesul verical pentru a nu deteriora sistemul de aprovizionare cu resurse. reputatiei. si care delegheaza unele din obligatii conducatorului de proiect.o varietate flexibila si mobila a structurii multiple de proiect. atribuirea lui puterii depline privind solutionarea problemelor de elaborare si realizare a proiectului. determinat de gradul de diviziune a functiilor in organizatie. unde membrii fiecarei echipe sunt subordonati nu numai conducatorului de proiect. determinata de gradul de aplicare a regulilor si procedurilor. -formalizarea.49 “diagonala” organizatiei. electronica. carora sunt atribuite functiile de coordonare a lucrarilor si administrare a resurselor aferente.Structura de matrice a organizatiei . sectiei de coordonare sau a comitetului special. 8)conducerea: subdiviziunea cu acces deosebit la informatie sau subdiviziunea de profil in problema -sarcina sunt mai avantajate in ocuparea posturilor de conducere in grup. constructoare de avioane si tehnica de calcul etc. ca consecinta a lipsei de cultura profesionala sau de cunostinte. ce se reflecta in schemele organizationale si obligatiunile functionale. si ce pot fi rezolvate prin cautarea de compromise si noi alternative acceptate de parti. pe de alta parte. numarul posturilor complementare este determinat doar de nomenclatura productiei si gradul de specializare a productiei la intreprindere. -raportul dintre centralizare si descentralizare. care este complementata prin posturile constructorilor generali sau managerilor de proiect. o varietate a structurii organizatorice liniar-functionala. pe de o parte.este: 1. rolului conducator sau prin evitarea conflictului. ce determina nivelurile decizionale in organizatie. Criteriile de eficienta a structurilor organizationale: 1)relatiile reale dintre indivizi si munca lor. Organizatia formala reprezinta o structura de competente si functii. conexiunile orizontale ramanand parte componenta a procesului decizional cotidian. si dimpotriva. uneori este mai eficienta numirea conducatorului dupa analiza tuturor factorilor. dar si conducatorilor functionali respectivi. 3)competentele si functiile angajatilor organizatiei la fiecare nivel. 5. stabilita in . 2)politica conducerii si metodele de influenta a comportamentului personalului.

. securitatea personala etc. ce nu poarta caracter directiv. interesul general al grupului de indivizi. Organizatia neformala reprezinta o structura a interactiunilor neplanificate prealabil. dar este formata sub influenta factorilor diversi.50 baza formarii interactiunii intre componentele organizatiei si caracterizata printr-un anumit grad de standardizare a functiilor. necesitatea obiectiva de colaborare. in special.

principiul conformitatii obiectivelor si resurselor.principiile de rationalizare a proceselor.principiul prioritatii functiilor.principiile de rationalizare a structurilor. 5. 10. 4. 4.principiul labilitatii functiilor ca procesului de prefectionare a organizatiei. 3.principiul concentrarii pe procesul de formare a conexiunilor stabile.principiul specializarii ca faza obligatorie a progresului formelor experientei organizatorice. 4.principiul conformitatii eficientei si cheltuielilor. conjugarii. 9.principiul prioritatii obiectului fata de subiect. 2. 3. 2. 2. 13.principiul proportionalitatii componentelor sistemului dupa diverse criterii. ingresiei si desingresiei sistemelor. Clasificarea principiilor de organizare dupa A.principiul relativitatii.principiul corelativitatii formei organizatorice ale sistemului si mediului extern. 6. inclusiv de productie.principiul verigii slabe. necesare si ordonate din sistem. 5. 3.principiul selectiei componentelor sistemului.principiul conformitatii spiritului organizatoric si de subordonare. -organizarea functionarii si dezvoltarii sistemelor de productie.principiul continuitatii modificarilor in sistem.51 Tema 8.principiile generale de organizare a structurilor. 4. a sistemelor naturale. 2.principiul unitarismului si concordantei metodelor organizatorice. Clasificarea principiilor de organizare (3): .principiul examinarii obiectului din punctul de vedere organizational.Bogdanov: 1. actiune si contractiune. 11. 8.principiul actualizarii functiilor.principiul relatiei in lant a componentelor sistemului.principiul neutralizarii disfunctiilor.principiul omogenitatii si imitatiei sistemelor inteligente. Clasificarea generala a principiilor organizarii: 1. 6.principiul compatibilitatii componentelor sistemului dupa diverse criterii. 7. 3. 12.principiul combinarii optime a centralizarii si descentralizarii. Clasificarea principiilor de organizare (1): 1. Clasificarea principiilor generale de organizare Domeniile de aplicare a principiilor de organizare: -proiectarea sistemelor de productie.principiul compatibilitatii componentelor sistemului.principiile generale de organizare a proceselor. 5. Clasificarea principiilor de organizare (2): 1.principiul paralelismului mersului proceselor particulare in spatiu si timp.

-delimitarea exacta a gestiunii liniare de gestiunea functionala. -simplificarea procedurilor de conducere. verigii slabe. 5)trebuie de exclus repretarea aceluiasi principiu pe o singura directie.principiile de organizare a procesului de conducere: -asigurarea maniabilitatii maxime. -excluderea maximala a influentei factorului subiectiv. 2. -reducerea numarului nivelelor ierarhice si verigilor in structura. lantului). -uniformitatea distributiei lucrarilor. -automatizarea productiei si conducerii. -minimizarea activitatilor de conducere pe orizontala si verticala. functionare si dezvoltare a organizatiei. 2.din punctul de vedere al gradului de obiectivitate (abordarea sistemica. Examinarea principiilor: 1. -conformitatea drepturilor si obligatiilor.52 1. -respectarea normelor de maniabilitate. -asigurarea parametrilor informationali necesari ai conducerii. -combinarea rationala a reglementarii.din punctul de vedere al gradului de abstrativitate si conditiilor de utilizare in teorie si practica. -utilizarea standardizarii in conducere. 2)vastitatea. Principiile generale moderne de organizare: -orientarea functionarii sistemului de productie spre consumator (clientela). continuitatii. normarii si instructajului. . nivelul de motivare si concretizare a principiilor influenteaza nivelul de stabilitate si eficienta a organizatiei. -reducerea cheltuielilor de regie. -acordarea proceselor in timp si spatiu. -conformitatea formelor organizatorice de utilizare a sistemelor tehnice de organizare a procesului de conducere. -unitatea responsabilitatii si spiritului organizatoric. -sporirea calitatii deciziilor. Principiile trebuie sa corespunda urmatoarelor exigente: 1)principiile concretizeaza legile si legitatile de formare. 3)exista doua directii de rationalizare: a structurilor si a proceselor.principiile de organizare a structurii de conducere: -flexibilitatea si economia structurii de conducere. -determinarea rationalitatii centralizarii conducerii. relativitatii. -orientarea spre obiectivele stabilite. 4)descrierea esentei si eficientei principiilor trebuie sa asigure posibilitatea dimensionarii si analizei lor. -globalizarea dezvoltarii sistemelor in baza structurilor de bloc. -standardizarea sistemului si componentelor sistemului. -conformitatea schemelor generale si teritoriale de conducere.

este evaluat prin: ponderea indicatorilor.53 Tema 9. 8.consta in determinarea parametrilor cantitativi ai organizatiei (numarul componentelor si relatiilor. utilizarea rationala a resurselor.Structurarea obiectivelor organizatiei . contribuie la crearea spatiului de drept a functionarii organizatiei in cadrul international.Studierea mecanismului de functionare a legilor organizarii. utilizate in organizare. productivitatea. esentei si particularitatilor functionarii organizatiei.indicatorii generali de nivelul doi.Aplicarea abordarii sistemice in formarea structurii organizatiei.consta in reglarea economica si de drept a proceselor de fondare a organizatiei. este evaluat prin: ponderea productiei realizate de organizatie. contribuie la argumentarea procesului decizional si asigura intelegerea din partea partenerilor externi ai organizatiei. 2. calitatii deservirii.indicatorii integrali a calitatii productiei. la nivelul unu.). la nivelul trei.contribuie la sporirea calitatii si eficientei gestiunii. pentru care este elaborat arborele obiectivelor pana la nivelul trei (la nivelul zero. . cheltuielile de exploatare pentru termenul normativ de exploatare.Intemeierea juridica a structurii organizatiei . 9. 4.contribuie la definirea listei principiilor concrete. 6. pretul. stabilitatea. contribuie la cunoasterea mai buna a structurii sistemului de productie.indicatorul complex a competitivitatii pe pietele concrete.Asigurarea dimensionarii cantitative a structurii organizatorice. durabilitatea etc. Principiile de organizare rationala a structurii de productie Principiile de organizare rationala a structurii de productie: 1.Studierea proprietatilor sistemului .consta in construirea arborelui de obiective in general si pe fiecare produs.Orientarea functionarii organizatiei spre realizarea competitivitatii.contribuie la sporirea calitatii managementului si eficienta utilizarii resurselor. eficienta.consta in sesizarea si elaborarea listei de proprietati ai sistemului. 5. contribuie la diminuarea indeterminantei si sporirea calitatii structurii organizatiei. in care sunt clar reglementate tezele si exigentele organizatiei de orientare a sistemului de productie spre consumator. permite ponderarea obiectivelor si sarcinilor dupa importanta.Asigurarea prioritatii problemelor strategice fata de problemele tactice -reprezinta baza tehnicaorganizatorica a realizarii competitivitatii si eficientei la faza de proiectare a organizatiei.contribuie la asigurarea competitivitatii produsului si a intreprinderii.indicatorii particulari a calitatii si cheltuielilor de exploatare). 3. 7.Formularea misiunii organizatiei . este evaluat prin: ponderea productiei competitive ale organizatiei pe piata externa si interna.consta in constatarea filosofiei si destinatiei. la nivelul doi .Aplicarea abordarii de marketing in formarea structurii si strategiei organizatiei . este evaluata prin: ponderea actelor si documente ale organizatiei. respectarea actelor normative internationale si nationale in toate domeniile economiei. 10. ce caracterizeaza statica si dinamica subsistemelor de management al organizatiei si includerea lor in baza de date.

in volumul productiei brute.Sporirea nivelului de automatizare a productiei si conducerii .Aplicarea abordarii complexe (inclusiv aspectele tehnice.consta in orientarea organizatiei spre solutionarea problemelor concrete la etapa proiectarii organizatiei. este evaluat prin: ponderea productiei .Orientarea spre probleme .N.T. ecologice.Aplicarea abordarii normative in formarea structurii organizatiei. 16. 13.N.N. realizate conform licentelor proprii. si S. organizatorice. contribuie la formarea unei structuri functionale si fiabile. 17. 2)ponderea indicatorilor planificati. 19. contribuie la analiza variantelor de alternativa a cailor de realizare a obiectivelor si luarea deciziilor maximal conforme situatiei concrete. clar contribuie la reducerea consumul de munca a lucrarilor de proiectare.M. este evaluat prin: ponderea volumul productiei. luate in consideratie la elaborarea structurii in numarul total de aspecte tehnice. 12.Globalizarea strategiei organizatiei.. psihologice. educatiei etc.consta in studierea influentei situatiilor concrete assupra procesului de elaborare a structurii organizatiei.reprezinta raportul dintre consumul de munca a proceselor automatizate si consumul total de munca a lucrarilor productive. 4. informaticii. utilizate in proiectarea si functionarea organizatiei. este evaluat prin: nivelul de integrarepe elementele structurii organizatiei. este evaluat prin: ponderea aspectelor manageriale.Aplicarea abordarilor situationale in formarea structurii organizatiei . 3. politice.consta in orientarea organizatiei spre studierea relatiilor dintre: 1. este evaluat prin: ponderea operatiilor de productie si gestiune.T. utilizati in calculele multivariante in numarul total de indicatori planificati. sporirea productivitatii muncii si calitatii executarii lucrarilor.fazele ciclului de viata a obiectului.procesul inovational reprezinta directia prioritara in asigurarea competitivitatii sistemelor de productie.Asigurarea caracterului inovational al structurii organizatiei .Asigurarea adaptivitatii structurii organizatiei la mediul extern .Reducerea numarului de componente si relatii in sistem .consta in stabilirea normativelor conducerii la faza de proiectare a structurii pentru toate subsistemele de productie. contribuie la sporirea competitivitatii produselor executate prin integrarea international in domeniul stiintei. dureaza mai mult decat crearea organizatiei unificate. 2.. sau numarul licentelor proprii inregistrate in anumita perioada. creare si deservire a sistemului de productie. sau S. know-how.contribuie la orientarea sistemului de productie spre satisfacerea cererii de consum. tehnicii. 15. economice. . organizatorice. reducerea costurilor de productie si ameliorarea conditiilor de munca. economice.M. ecologice.consta in organizarea structurii organizatiei spre concurenta globala si dezvoltarea S. contribuie la reducerea pierderilor de materiale si timp efectiv de lucru. realizate de S.Aplicarea abordarii integrationale in formarea structurii organizatiei. este evaluat prin: 1)numarul actelor metodice. sociale. psihologice) in formarea structurii organizatiei.N. 18. executate automat in consumul total de munca in operatiile date.nivelele ierarhice. componentele sistemului.subiectii conducerii pe orizontala. 20. 14.sistemul simplu.54 11.

Asigurarea proportionalitatii structurii organizatiei -contribuie la echilibrarea dupa capacitate. 2)coeficientul de repetare a componentelor de acelasi nivel ierarhic in structura proiectata. calculat ca raportul dintre valoarea minima a parametrului si valoarea maxima a parametrului (capacitatea. termenii de executare si alti parametri de productivitate a structurilor organizatorice. este evaluat prin: coeficientul de standardizare.9] 23. 27. este evaluat prin: indicatorul fiabilitatii organizatiei . diminuarea costurilor unitare ale resurselor etc.. contribuie la consumul econom al resurselor. este evaluat prin: coeficientul de proportionalitate a structurii. nr. utilizate in realizarea programului de productie. c. este evaluat prin: 1) coeficientul unificarii interproiect al structurii calculat ca raportul dintre numarul de componente imprumutate de la alte structuri.reprezinta activitatea de determinare in standarde si alte acte normative de norme. si numarul total de componente de acelasi nivel in structura proiectata. 2)numarul de forme de .Asigurarea fluxului liniar (simplu) a structurii organizatiei. asigura mobilitatea si flexibilitatea structurii si competitivitatii organizatiei.Stimularea formarii si dezvoltarii structurii organizatiei .2. 29. este evaluat prin: coeficientul.55 21. este evaluat prin: ponderea productiei de profil in volumul total al productiei.[Economica i jizni. 1995. calculat ca raportul dintre numarul de componente (blocuri) standardizate de acelasi nivel in structura proiectata in numarul total de componente de acelasi nivel ierarhic. calculat ca raportul dintre numarul total de componente de acelasi nivel ierarhic si numarul total de componente de acelasi nivel ierarhic.Asigurarea nivelului optimal de universalizare .asigura sistematizarea parametrilor structurii organizatiei. contribuie la adaptivitatea parametrilor de functionare a organizatiei (sistemul de productie) la mediul extern sau intern. 26. reguli si caracteristici a obiectelor standardizate in vederea sporirii calitatii lor. asigurarea cu resurse. metodelor etc.Asigurarea nivelului optim a specializarii organizatiei si subdiviziunilor -contribuie la sporirea nivelului de automatizare a productiei. informatia.Unificarea si standardizarea componentelor structurii organizatiei.).contribuie la sporirea calitatii procesului decizional. personal calificat etc. este evaluat prin: 1) ponderea premiilor in fondul de salariu a proiectantilor.Asigurarea nivelului optimal de centralizare a conducerii .. 24.calitatea lucrarilor executate. 25. informatiei etc.consta in concentrarea diverselor functii a unui muncitor in conditiile de imposibilitate a cresterii dimensiunii productiei. eficientei si substituibilitate. standardizarea.unificarea consta in reducerea rationala a numarului de siruri dimensionale tipizate ale sistemelor.consta in capacitatea obiectului de modificare sub influenta factorilor operativi a mediului extern sau intern. 28. productivitatea. 22.consta in crearea sistemului de motivare a lucratorilor organizatiei.Asigurarea flexibilitatii structurii organizatiei.Reglementarea structurii organizatiei. executat de organizatie.consta in elaborarea caii optime a obiectelor muncii. calculat ca raportul dintre lungimea optimala a caii mersului obiectului muncii (cu exceptia verigilor excesive si revenirea la punctul initial) si lungimea faptica (reala) a caii. componentelor. in organizatie.

sector etc. procese etc. riscul si indeterminarea. 30.permite sporirea nivelului organizatoric si de eficienta a proceselor de productie. 31.Aplicarea abordarilor stiintifice in studiul proceselor . ce consta in proprietatea de autoreglare a sistemului.. 4.prioritatea principiului contribuie la asigurarea competitivitatii organizatiei. fiabilitatea si eficienta functionarii organizatiei.Homeostaticitatea . sporirea nivelului de maniabilitate a organizatiei.56 stimulare morala. informationale. calitatea deservirii(1). Tema 10. cheltuieli de exploatare(2).consta in asigurarea prioritatii conceptului calitatii oricaror obiecte: marfuri. drept. 3)a puterii executive.Combinarea rationala a centralizarii si universalizarii proceselor -consta in cautarea raportului rational . Principiile de organizare rationala ale procesului de productie: 1.Asigurarea caracterului inovational al dezvoltarii organizatiei. contribuie la sporirea competitivitatii obiectelor in raportul urmator: calitatea produsului (4). insusirea. administrativ. conducere.Asigurarea comparabilitatii deciziilor. conditiile de utilizare a obiectului.consta in asigurarea proceselor de productie si gestiune cu acte normative de diverse tipuri si genuri: 1)internationale..Reglementarea de drept a proceselor de productie si conducere. motivationale si psihologice ale organizarii productiei. economice. 6. economic. 8.Perfectionarea sistemului de management al organizatiei. 9.Selectia echipei de profesionisti.permite sporirea spiritului organizatoric. competitivitatii marfurilor produse si a organizatiei in general. 5. 7.permite reutilarea rapida a proceselor de productie si de gestiune la noile cerinte ale consumatorilor la iesirile sistemului sau subsistemelor (sectia. 4) a organizatiei. Principiile de organizare rationala a procesului de productie Principiile rationalizarii proceselor cuprind intregul complex al aspectelor de productie. penal etc. metoda de obtinere a informatiei. utilizate in organizatie. asigura sporirea calitatii si eficientei deciziilor. realizarea principiului permite participarea organizatiei in cooperarea internationala si implementarea realizarilor mondiale in management. dimensiunea productiei. 3. 2.). 2)de drept civil. utilizarea econica a resurselor si sporirea calitatii productiei executate.Orientarea proceselor spre calitate.Asigurarea adaptivitatii proceselor de productie si gestiune . lucrari. factorii constituie “coloana vertebrala” a managementului.managementul este definit ca sistemul de realizare a competitivitatii obiectului gestionat.Elaborarea sistemului managerial al organizatiei. servicii. documente. pretul(3). inflatia.asigurata prin luarea in consideratie a factorilor: calitatea obiectului.

permite asigurarea adaptivitatii si receptivitatii proceselor de gestiune la factori externi. 15. resurselor umane. stimulare(4) si convingere(2).Automatizarea proceselor. iar universalizarea excesiva sporeste consumul de munca a lucrarilor. 14. pentribuie la intelegerea mai buna a legitatilor de dezvoltare a sistemului si la luarea de decizii calitative. 11. contribuie la sporirea motivarii sistemului de stimulare si sanctiune a lucratorilor in dependenta de calitatea muncii in vederea sporirii eficientei procesului de productie.Asigurarea proportionalitatii proceselor. argumentarii. centralizarea excesiva distanteaza subiectul gestiunii de obiect. permite utilizarea eficienta a resurselor din contul solicitarii maximale a capacitatilor de productie. contribuie la extinderea numarului de parametri de conducere si sporirea gradului de determinare a sistemului.contribuie la extinderea numarului parametrilor de conducere a sistemului si reducerea consumului de munca a proceselor in conditiile sporirii volumului de investitii in automatizare. permite reducerea ciclului de productie si de gestiune in spatiu . 10. regulamente de gestiune a oricaror procese.57 dintre centralizare si universalizare. 13.consta in stabilirea sistemului de conducere cu stricta formalizare a diviziunii muncii si responsabilitatilor. 17. mijloacelor tehnice si informatie. permite directionarea resurselor financiare.consta in determinarea importantei obiectului dupa anumite criterii.Asigurarea operativitatii conducerii. 19.consta in stabilirea de reguli. informationale pentru asigurarea proceselor aferente celui mai eficient obiect. tehnologii.Asigurarea caracterului informativ a proceselor de conducere.Combinarea rationala a metodelor de conducere a personalului. 18.caracterizeaza suficienta informatiei calitative pentru decurgerea normala a proceselor de conducere.consta in capacitatea subiectului sau obiectului condus de a reactiona oprtun la incitatii stohastice sau tinta. metode.Reglementarea proceselor . perspectivitatii si eficientei proceselor. contribuie la asisgurarea directionarii speciale.Ponderarea obiectelor de conducere. 12. proceduri.consta in determinarea anumitor proportii cantitative (conform legii celor mai mici cele mei eficiente sunt proportiile echivalente) dintre compontele sistemului. permite optimizarea procesele de conducere. ce ar exclude revenirile inutile in punctul initial din cauza neorganizarii lucratorului sau procesului.consta in determinarea corecta a raportului dintre metodele de constringere(4).Personificarea conducerii si stimularea rezultatelor muncii . coeficientul de proportionalitate este calculat ca raportul dintre capacitatea minima si capacitatea maxima a locului de munca in perioada anumita de timp. 16.Asigurarea receptivitatii proceselor de conducere. munca.consta in sensibilizarea sistemului de conducere la actiunea factorilor externi si interni.Asigurarea fluxului simplu a proceselor .consta in optimizarea caii obiectului muncii si informatiei prin operatiile tehnologice si de gestiune.

tehnologia. forjare. reducerea rebutului de productie si sporirea calitatii lucrarilor. montare. magazie). sarcinile. coordonarea interactiunii lor in timp si spatiu. 5)automatizarea proceselor.). presupune situarea subdiviziunilor functionale si subdiviziunilor de productie in apropiere nemijlocita pe teritoriul intreprinderii (organizatiei).produsul finit cu parametrii determinati de bisness-planul intreprinderii. de instrumentar. 21. croire. ). stantare etc. 6)asigurarea proportionalitatii proceselor partiale.Asigurarea ritmicitatii proceselor . -subdiviziunile auxiliare. coeficientul de paralelism este calculat ca raportul dintre durata ciclului de productie pentru deplasarea paralela a obiectelor muncii pe locurile de munca si durata ciclului de productie pentru deplasarea consecutiva a obiectelor muncii. complexului de lucrari in perioada calendaristica determinata. 4)analiza sistemica si optimizarea coeficentului fluxului proceselor de conducere si de productie. 22. cu atat mai complicat este procesul de organizare si mai redusa durata procesului. inclusiv pauzele. 2)ocncentrarea organizatorica a proceselor. coeficientul de continuitate este calculat ca raportul dintre durata timpului de lucru si durata totala a procesului de productie.). permite reducerea duratei ciclului de productie. turnare.este caracterizat prin regularitatea consecutivitatii aceleeasi operatii in timp. 3)reducerea distantei intre componentele proceselor. 7)analiza rationalitatii structurilor si proceselor. ce asigura transformarea intrarii sistemului in iesirea sistemului . participantii. producerea de . este elementul de baza a modelului principial al organizatiei pe langa elementele: obiectivele. coeficientul este calculat ca raportul dintre lungimea optimala a caii de parcurgere a obiectului muncii la operatia data si lungimea faptica. si volumul planificat al lucrarilor pentru aceeasi perioada. la randul sau sunt clasificate in modul urmator: -de colectare (de conditionare a materiei prime. ce asigura transformarea intrarii sistemului in iesire. Clasificarea subdiviziunilor de productie ale intreprinderii: -dupa tipul procesului de productie: -subdiviziunile de baza. de acoperire etc. ce reprezinta sectiile si sectoarele de productie a intreprinderii. este baza coordonarii functionarii tuturor elementelor ierarhice ale organizatiei. auxiliare si de deservire. permite solicitarea uniforma in timp a locurilor de munca. energetica. termica. ce executa productia destinata pentru consumul intern sau necesitatile proprii ale intreprinderii. 20. Structura de productie a intreprinderii Structura de productie a intreprinderii reprezinta totalitatea subdiviziunilor de baza.Asigurarea paralelitatii proceselor . factorii de optimizare a proceselor conform principiului: 1)situarea subdiviziunilor organizatorice si de productie pe mersul proceselor de productie. Tema 11. ce reprezinta sectiile si sectoarele de productie(de reparatie.este caracterizat prin gradul de suprapunere a operatiilor in timp si cu cat mai multe suprapuneri sunt. dar nu supra plan. -de asamblare -incercare (de asamblare. -de prelucrare (mecanica. in special piese de schimb si instrumentar pentru utilajul nestandard.58 si timp.este caracterizata prin gradul de optimizare a pauzelor reglementate si lipsa pauzelor nereglementate. coeficientul rimicitatii este calculat ca raportul dintre volumul total al lucrarilor efectuate in anumita perioada de timp. incercare etc. colectare.Asigurarea continuitatii proceselor .

cand sectia sau subdiviziunea de productie este specializata pe executarea unui anumit tip de productie sau unui anumit component constructiv al productiei. -dupa forma de specializare a productiei: -subdiviziunile. -asigurarea omogenitatii constructive a productiei. Factorii de dezvoltare a structurilor de productie a intreprinderii: -studierea sistematica a realizarilor in domeniul proiectarii si dezvoltarii structurilor de productie in vederea adaptivitatii si mobilitatii structurii intreprinderii la inovatii si productie noua. principiul nu este economic pentru nomenclatura mare de produse din cauza reutilarii dese a utilajului si marirea duratei ciclului de productie. -subdiviziunile de deservire (transportul de productie. -subdiviziunile. principiul tehnologic simplifica administrarea sectiei prin transmiterea si redistribuirea volumul de lucru de la un strung la altul. -asigurarea conformitatii componentelor structurii de productie a intreprinderii principiilor organizatorice a productiei.). control tehnic) reprezinta sectiile si sectoarele. sectia este divizata pe sectoare pe produse separate. energetic etc.dupa principiul de produs. utilajul dupa structura sa nu este omogen si se foloseste la prelucrarea anumitor piese sau componente ale productiei. principiul este utilizat pentru productia de serii mari si de masa. diminuarea costurilor. -reducerea termenului normativ de exploatare a fondurilor fixe de productie. depozitele. -asigurarea conformitatii structurii principiului liniaritatii organizarii proceselor tehnologice in vederea diminuarii duratei ciclului de productie pe produse. utilajul tehnologic de acelasi tip este plasat conform mersului procesului tehnologic de prelucrare a unui grup de produse neomogene. aer conditionat. -crearea organizatiilor juridic independente mici cu specializarea de produs sau tehnologica in interiorul organizatiilor mari. -sporirea nivelului de automatizare a productiei. (de reparatie. piesele sunt prelucrate in partizi. abur etc. -asigurarea proportiilor rationale a subdiviziunilor de baza. depozite). -respectarea graficului reparatiei preventive de plan a fondurilor de productie fixe a intreprinderii. -optimizarea numarului si dimensiunilor subdiviziunilor de productie a intreprinderii. sporirea productivitatii. . astfel unele sectii de productie sunt organizate dupa principiul tehnologic.59 energie electrica. utilajul este plasat liniar in ordinea executarii operatiilor tehnologice. ce nu produc productie. cand sectia sau subdiviziunea de productie este specializata pe executarea unei anumite operatii tehnologice sau lucrari. -subdiviziunile. principiul este utilizat pentru productie de tip unic si de serii mici. transportarea pieselor pe la locurile de munca este efectuata in partizi. -asigurarea conformitatii nivelului calitatii proceselor in sistemul structurii de productie a intreprinderii nivelului calitatii sistemului la intrare. in realitate intreprinderile cu un nivel inalt de combinare si nivel scazut de specializare tehnologica sau de produs au o structura tipica diversa. principiul contribuie la implementarea metodelor progresive de organizare a productiei si a muncii. organizate dupa principiul de produs. dar asigura functionarea normala a sectiilor de baza si auxiliare de productie (de transport. organizate dupa principiul tehnologic. -planificarea rationala a subdiviziunilor si a planului general al intreprinderii. dupara operatiilor nu este acordata intre sectoarele de productie. organizate dupa principiul mixt. sectoarele de productie pot avea configuratia corespunzatoare ciclului inchis de productie si sunt dotate cu utilajului diversificat necesar. cand sectiile si sectoarele intreprinderii sunt specializate pe principii diferite. iar altele. scularie.linii in flux si linii automate-prin ridicarea calificarii si sporirea responsabilitatii muncitorilor. auxiliare si de deservire. partial.

procesului de pregatire a documentatiei de constructie si tehnologice.iesirea productiei”. de exemplu: Biroul de constructie ------> Sectia tehnologica In-put -------> Sectoarele -------------------> de colectare ----->Sectoarele prelucrare de Out-put --------------> Sectoarele de asamblare Productia auxiliara Productia ---------------> de deservire Activitatile. ce determina functionarea organizatiei in cadrul ciclului “factorii de intrare. 6)subordonarea regulilor de comportament. Structura de productie a intreprinderii de obicei corespunde structurii tehnologice. -utilizarea proceselor tehnologice cu consum specific redus de materiale. . Directiile de perfectionare a functionarii subdiviziunilor de productie de baza: -sporirea nivelului de specializare si concentrare a productiei a pieselor de acelasi tip prin unificarea pieselor si unitatilor de asamblare la faza de contruire. precum si a procesului de organizare a deservirii productiei. 4)executarea rationala / utilitara a sarcinilor tehnice si administrative. 3)productia marfurilor si serviciilor. 2)utilizarea productiva a factorilor de productie fata de volumul de iesire a productiei gata. 7)satisfacerea diverselor interese a indivizilor si grupurilor. factorului timp si adaptarii la mediul exterior: 1)achizitionarea resurselor. -mecanizarea si automatizarea proceselor tehnologice. care reprezinta totalitatea raporturilor aferente procesului tehnologic de fabricatie a produsului. 5)investirea in organizatie. innoirea la timp a fondurilor.procesul de productie . -analiza si utilizarea metodelor moderne de management.60 reducerea duratei reparatiilor si sporirea calitatii reparatiilor. -utilizarea formei de organizare a muncii de brigada. -analiza si utilizarea principiilor de rationalizare a structurilor si proceselor. -utilizarea metodelor de fabricatie in grup pentru sporirea caracterului de serie a pieselor si eficientei.

lucratorul nemijlocit. structura si/ sau compozitia chimica a materiilor prime.munca vie. Structura procesului de productie reprezinta componenta procesului de productie pe elemente si ponderea lor in ciclul de productie. care reprezinta modul concret de realizare a procesului tehnologic. grup de muncitori sau in conditiile de productie automatizata . chimice sau fizico-chimice.este totalitatea metodelor de combinare efectiva a elementelor de baza a procesului de productie in timp si spatiu. ce se executa fara schimbarea . uscarea naturala a semifabricatelor dupa vopsire etc. in rezultatul carora materialele initiale si semifabricatele se transforma in productia gata. ce se executa la un loc de munca si cuprinde toate activitatile utilajului si a muncitorului/ grup de muncitori de prelucrare/ transformare. care reprezinta parte unei operatii tehnologice.reprezinta durata procesului de productie.obiectul muncii.fara participarea muncitorului si fara reutilarea utilajului. ce contine actiunile de modificare si determinare ulterioara a starii obiectului de productie. de un singur muncitor. 3.totalitatea proceselor interdependente ale muncii sau a proceselor naturale (care se petrec fara participarea omului: racirea semifabricatelor.reprezinta locul. -regimul de lucru. orientata spre crearea bunurilor materiale. ce influenteaza obiectul muncii prin intermediul mijloacelor muncii. elementele si notiunile principale: -metodele tehnologice.reprezinta: 1. care reprezinta conditiile/parametrii in limitele carora se desfasoara operatia/ faza tehnologica. pana la obtinerea produsului finit. asupra unui si aceluiasi obiect al muncii. 2.61 Tema 12. -procedeul tehnologic. Elementele de structura ale procesului de productie: 1. 2.).combinarea obiectelor si mijloacelor muncii si a muncii vii in timp si spatiu.satisfactia necesitatilor in conformitate cu documentele de plan sau ideea. 4. Organizarea procesului de productie (organizarea productiei) . -stadiul. 5. care determina modificarile esentiale in forma. utilaje etc. pot fi constanti sau variabili.timpul.spatiul. agregate. sau obiectul aflat in procesul de transformare in produs intermediar sau final. chimica.reprezinta fractia mijloacelor de productie sau a capitalului fix al intreprinderii (masini.o parte a procesului tehnologic limitata in timp si spatiu. ce functioneaza in vederea sitisfactiei necesitatilor de productie. 6. ce se desfasoara int-un utilaj. care reprezinta definirea starii/starilor successive ale unei transformari a materiei prime in procesul tehnologic.este o parte a procesului de productie. -faza tehnologica.reprezinta materia prima si materialele. 2. 2. executata la un loc de munca. Structura procesului de productie la intreprindere Procesul de productie reprezinta: 1. -operatia tehnologica. care constituie elementul de baza al procesului tehnologic si reprezinta: 1.o parte a procesului tehnologic. unde se desfasoara procesul de productie. unde se produce transformarea fizico-chimica a materiei prime (pentru industria metalurgica.mijloacele muncii.activitatea constienta a omului. din care se fabrica productia.) prin intermediul carora omul influenteaza obiectul muncii si se realizeaza procesul de productie. care reprezinta modul de realizare a procesului tehnologic in baza fenomenelor fizice. alimentara) sau. -procesul tehnologic. asamblare a piesei/grup de piese simultan.

). -schema de flux tehnologic. care reprezinta procesele. logistica la “iesirea” sistemului de productie al intreprinderii: organizarea desfacerii productiei. care reprezinta prezentarea grafica a fluxului tehnologic.reprezinta procesele de transformare (prelucrare) a obiectului muncii prin modificarea (schimbarea) exteriorului. ce determina profilul si specializarea intreprinderii si este destinata realizarii in afara intreprinderii. care nu sunt nemijlocit legate de obiectul muncii concret si care asigura conditiile necesare pentru desfasurarea normala a proceselor de productie de baza si auxiliare prin prestatia serviciilor de transport. care reprezinta procesele de productie (stocarea . ce este consumata de intreprindere pentru indestularea necesitatilor proprii (productia de reparatii. stantarea. combustibil si alte resurse energetice etc. b)procesele de productie la nivel de subdiviziune. -procesele de prelucrare a procesului de productie de baza. starii. Clasificarea proceselor de productie: . b) auxiliare. ce contribuie la desfasurarea normala a proceselor de productie de baza de prelucrare a obiectului muncii si destinat asigurarii procesului de productie de baza cu utilajul. energetica. -schema liniei/ instalatiei tehnologice. c)procesele de productie la nivel de organizatie. care reprezinta prezentarea grafica a instalatiilot tehnologice conform fluxului. -dupa nivelul structural de desfasurare: a)procesele de productie la locul de munca. calcularii costurilor. reparatia mijloacelor de transport. predarea obiectului gata. etc. dispozitivele. (executarea instrumentelor si dispozitivelor pentru necesitatile subdiviziunilor intreprinderii. -fluxul tehnologic. dimensiunilor. care reprezinta procesele de productie. formelor. c) de deservire/ logistice. coordonarea si aprobarea actului normativ etc. -ciclul de fabricatie. desfasurate intre locurile de munca a subdiviziunii sau procesele naturale. producerea de apa calda de cazangerie etc.dupa destinatia si natura produselor executate: a) de baza/principale. verificarile/ probele tehnice. proprietatilor fizice sau chimice. instrumentar etc. in conformitate cu documentele de plan sau ideea initiala. potentialului etc. inctrumentele de masurat. tipului de cuplare cu alte obecte. energetice). care reprezinta succesiunea operatiilor in cadrul unui process tehnologic de transformare/ prelucrare a materiei prime in produs finit.reprezinta procesele de pregatire a muncii vii si a mijloacelor de productie in spatiu si timp (operatiile de taiere sau croire a materiei prime. reprezinta procesele. care reprezinta procesele de transformare a materiei prime si materialelor in productie.).). care reprezinta procesele de transformare a materiei prime si materialelor in productia gata. lucrarile si serviciile industriale.) pentru prelucrarea obiectului muncii in obiect util. reparatia utilajului tehnologic. permit evidentierea intrarilor si iesirilor in vederea elaborarii/ optimizarii bilanturilor (materiale. pregatirea locului de munca. pregatirea utilajului si a documentelor necesare etc. decuparea materialelor. care reprezinta timplul necesar pentru transformarea/prelucrarea materiei prime de la prima pana la ultima etapa a procesului tehnologic. desfasurat la un loc de munca concret. utilajului sau sculei de prelucrare. care reprezinta orice tip al proceselor de productie. se clasifica in modul urmator: -procesele de pregatire a procesului de productie de baza . producerea de aer comprimat de statia compresoare. -procesele de finisare a procesului de productie de baza. ).62 regimului de lucru. control. caracteristicilor sau parametrilor. prestatia de servicii de transport si depozitare.reprezinta procesele de pregatire a obiectului muncii transformat (prelucrat) pentru preluarea formei necesare transportarii sau predarii destinatarului (asamblarea.

serviciile de carausie etc. c)de metoda. in regim nestationar (cu parametrii variabili ai regimului de lucru) . ce presupune organizarea tehnologiilot de cercetare. in care se situeaza intreprinderea .) . e)biologice . d)biochimice . b)tehnologii de asamblare. b)de diferentiere. uzura sporita a utilajului. uzura redusa a utilajului. b)mecanizate . prelucrare a lemnului. sunt caracteristice pentru producere de mare tonaj (industria chimica. c)procesele de productie mixte. -dupa modul de desfasurare im timp: a)procesele de productie discontinue. care se desfasoara intr-un singur utilaj cu o singura incarcatura/ sarja. supusa transformarilor prin operatii unitare.). -dupa gradul de participare a fortei de munca : a)manuale . dezavantaje: variatia caracteristicilor productiei de la o sarja la alta.). c)automatizate . care diferentieaza . care se desfasoara conform schemei anterioare . d)robotizate . -dupa rolul in pozitia concurentiala a intreprinderii : a)esentiale. e)cibernetizate . marketing. constructii de masini. consumuri specifice scazute . avantajele: flexibilitate mai mare pentru produse dupa tipodimensiuni . costul sporit pentru muncile menuale. dezavantaje : flexibilitatea redusa pentru alte produse. etc. discontinutate la incarcare/descarcare si continuitate la captarea/ prelucrarea produselor secundare. ce presupune organizarea fazelor de productie. de exemplu. electronica. care se desfasoara neintrerupta a procesului de incarcare/descarcare a materiei prime in regim stationar (cu parametrii de lucru constanti) . informatizare. posibilitatea automatizarii proceselor de baza si auxiliare/ deservire. etc. in rezultatul carora se obtine materia prima. -dupa gradul de modificare a materiei prime : a)tehnologii de transformare . desfasurate intre subdiviziunile de productie a organizatiei (intreprinderii). in rezultatul carora se obtin semifabricate. electrotehnica. b)chimice . -dupa provenienta materiei prime : a) de extractie. d)procesele de productie ciclice. b)procesele de productie continue. b)de prelucrare. -dupa fazele ciclului de vaita a produsului: a)de produs. c)fizico-chimice . posibilitati reduse de contral a parametrilor de lucru. sunt caracteristice pentru producere cu mic tonaj (industria chimica. ce presupune obtinerea unui anumit produs . care se desfasoara in conditii cu caracteristici ale procesului discontinuu si continuu. petroliera. care caracterizeaza domeniul de activitate economica. b)de proces.63 obiectelor. eficienta economica numai pentru productie de serie mare . avantaje : calitatea uniforma a productiei. -dupa transformarea/prelucrarea fundamentala a materiei prime: a)fizice .

resurse de productie. -scurtarea pauzelor interoperationale si intersectoare de productie. Efectele organizarii rationale a procesului de productie in spatiu: -diminuarea duratei ciclului de productie. Conditiile de eficienta a procesului de organizare a productiei: -analiza pozitiilor concurentiale la “intrarea” sistemului de productie. -argumentarea parametrilor “iesirii” sistemului de productie. -plasamentului rational a personalului.64 Tema 13. -scurtarea marsrutelor tehnologice. materiale. -analiza parametrilor mediului extern. . Regulile de organizare a procesului de productie in spatiu: 1)nivelul calitatii procesului de productie in faza finala este determinat de nivelul calitatii al procesului de productie in faza intermediara. 2)asimilarea (insusirea) procesului de productie trebuie executata cu inceperea la “intrarea” in sistem si cu analiza preventiva a procesului. -solicitarii eficiente a utilajului si planificarii operative. Organizarea procesului de productie in spatiu Organizarea procesului de productie in spatiu.reprezinta modul de combinare a proceselor de productie de baza. -analiza parametrilor procesului de productie ca sistem. auxiliare si de deservire pe teritoriul organizatiei (intreprinderii) in vederea transformarii “intrarilor” sistemului de productie in “iesirile” sistemului conform parametrilor de competitivitate la nivelul tuturor componentelor al sistemului de productie.subdiviziunea. Conditia de eficienta ale organizarii procesului de productie consta in diviziunea muncii intre subdiviziunile structurale ale intreprinderii in baza: -specializarii. -utilizarea mai eficienta a mijloacelor circulante a intreprinderii. este realizata in structura de productie a organizatiei economice pe orizontala (organizatia. -plasamentului rational a utilajului.locurile de munca) si verticala (locul de munca. poate fi reprezentata prin suprapunerea imaginara a structurilor organizatorice si de productie si stabilirea de conexiuni spatiale (teritoriale).organizatia). -analiza competitivitatii furnizorilor de materie prima.subdiviziunile.

caracterizeaza intensitatea procesului de organizare a productiei. luna). de asteptare intersectoare. adica pauze reglementate (durata pauzei de prinz. proceselor tehnologice. durata pauzelor de partizi.este determinata de durata operatiilor de pregatire-finisare a unei partizi de obiecte de munca pe parcursul unui schimb de lucru (pregatirea locului de munca la inceputul schimbului. utilarea utilajului. -reducerea ponderii pieselor prelucrate mecanic. semestru. Parametrii organizarii procesului de productie in timp: 1)ciclul de productie . durata proceselor naturale.este determinata de durata executarii operatiilor tehnologice. 7)coeficientul calendaristic .reprezinta modul de combinare in timp a proceselor de productie de baza. sporirea nivelului de consolidare a pieselor pentru productia de masa si serii mari. si numarul locurilor de munca. inclusiv asteptarea eliberarii locului de munca. solicitate pentru executarea operatiei date. dispozitivelor. 6)durata ciclului operational pentru o operatie depinde de modul de deplasare a pieselor prin locurile de munca si este egal cu raportul dintre durata operatiilor de prelucrare a tuturor pieselor (detaliilor) din partida. utilajului. si timpului pauzelor. 4)durata operatiilor tehnologice. -unificarea si standardizarea partilor componente si elementelor constructive ale articolului.este raportul zilelor calendar la numarul de zile lucratoare in perioada de exercitiiu (an. pe parcursul caruia obiectele muncii lansate in productie se transforma in productie gata. Factorii de reducere a duratei ciclului de productie: -simplificarea schemei cinematice a articolului (produsului).). constructiei articolului. inclusiv factorul executarii operatiilor simultan. -intensificarea specializarii pe piesa. adica pauze nereglementate ( durata proceselor naturale. coeficientul executarii normelor supra plan. instalarea sculelor si ajustajelor. 3)durata perioadei de lucru. depinde de desfasurarea procesului de asamblare a articolului fabricat si calcularea duratei ciclurilor de productie a pieselor detasabile sau a partizilor. 3)structura ciclului de productie reprezinta componenta ciclului de productie pe componente si depinde de particularitatile productiei si a proceselor tehnologice. b)in timpul de repaus. 2)durata ciclului de productie este calculata ca suma timpului de lucru si a pauzelor. Organizarea procesului de productie in timp Organizarea procesului de productie in timp. pregatirea locului de munca la sfirsitul schimbului) si timpul unitar de productie. de asteptare interoperationala. tehnologice si functionale in baza unificarii si extinderii programului de productie. intarzieri in livrarea obiectelor muncii etc.este intervalul de timp de la inceputul pana la finalul executarii productiei. auxiliare si de deservire in vederea transformarii “intrarii” organizatiei (intreprinderii) in “iesire”. de tipul de productie etc. adica timpul. -simplificarea si perfectionarea proceselor tehnologice de fabricare.este determinat de pauzele reglementate: a)in timpul de lucru. odihna etc. 5)timpul pauzelor .). si include elementele timpului unitar de productie. organizarii productiei. paralel. echipamentului. ema 14. . ce include timpul tehnologic efectiv si pauzele de partida. durata operatiilor de deservire (transportare-depozitare) si operatiilor de control.65 -utilizarea eficienta a fondului de timp calendaristic si fondului de timp nominal.

. -diminuarea productiei nefinite. -mecanizarea si automatizarea evidentei timpului si operatiilor de control si transportare-depozitare. Procesul muncii. -accelerarea fabricatiei productiei. -reducerea pauzelor interoperationale. Organizarea procesului muncii si a locurilor de munca Organizarea procesului muncii. -accelerarea circuitului mijloacelor de circulatie. conducere sau creatie. 3)unelte de munca. sectiilor etc. -stimularea economiei timpului si respectarii exigentelor de calitate. 2)obiectul muncii. Tema 15.reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de influentare a individului asupra obiectului muncii prin intermediul uneltelor de munca sau de influentare de catre individ prin intermediul uneltelor de munca a obiectului muncii in vederea realizarii produsului material sau nematerial in conditii naturale sau artificiale determinate. 4)produsul material a activitatii. -sporirea capacitatii de productie a sectoarelor. Importanta economica a micsorarii duratei ciclului de productie: -micsorarea necesitatii de mijloace de circulatie a intreprinderii in productia nefinita.reprezinta procesul de coordonare si conjunctie in timp si spatiu.66 -analiza respectarii principiilor de organizare rationala a proceselor de productie. este faza finala (actul final) a oricarui proces de productie. -asigurarea utilizarii eficiente a utilajului. Componentele procesului muncii: 1)totalitatea metodelor si mijloacelor de influentare a individului. a intreprinderii. -diminuarea gradului de incertitudine al sistemului de productie ca elementului sistemului de management. -reducerea duratei proceselor naturale prin substituirea lor cu operatii tehnologice. ocupate neproductiv. -economisirea suprafetelor de productie. -sporirea rentabilitatii productiei. -diminuarea costurilor productiei-marfa. care reprezinta suma modurilor si procedeelor interdependente a investigatiilor teoretice sau realizarilor practice a oricaarei activitati in oricare domeniu de activitate. -sporirea gradului de repetabilitate a proceselor si operatiilor prin unificarea si tipizarea proceselor partiale neomogene. -sporirea ponderii normelor de timp argumentate tehnic. dupa cantitate si calitate a obiectulu muncii. normelor de consum a resurselor. uneltelor de munca si a muncii vii in conformitate cu principiile de organizare a procesului decizional. normelor de deservire.

intelectual. tehnologiei. neciclic. -dupa periodicitatea executarii lucrarilor: continuu. 2)simularea procesului tehnologic.numar limitat de operatii tehnologice pe un loc de munca. sporirea consistentei muncii si protectia sanatatii lucratorului.). 3)crearea conditiilor confortabile de munca. forta de munca. informatie. -dupa rolul sau locul procesului muncii in procesul de productie: de baza. mecanizat. 5)perfectarea reaultatelor muncii. scule variate. 6)predarea si implementarea lucrului. ideei etc. -de satisfacere a necesitatilor spirituale si sociale ale individului.numar mare de operatii diverse pe un loc de munca.reprezinta complexul de masuri. Fazele generale ale procesului muncii: 1)analiza situatiei (problemei. auxiliare. automatizat. utilaj universal. de deservire.). Factorii organizarii rationale a locului de munca: -tipul productiei: -productie unica si de serii mici. -dupa substanta obiectului muncii: material. Continutul procesului de organizare a locului de munca: 1)determinarea specializarii rationale a locului de munca. scule si echipament tehnic specializat. . -dupa nivelul de automatizare: manual. 4)executarea lucrului. 3)pregatirea si aprovizionarea locului de munca (cu resurse materiale. -dupa ramura de productie: productie materiala.67 5)conditii naturale sau artificiale determinate. mixt. nematerial. utilaj tehnologic. este considerata veriga principala a structurii de productie a intreprinderii. -dupa obiectivul pentru consumatori: -de creare a bazei materiale pentru satisfacerea necesitatilor. Locul de munca. ciclic. planului de lucru. Clasificarea proceselor muncii : -dupa caracterului muncii: fizic. 7)stimularea rezultatelor bune ale lucrului. sensual. programului.reprezinta fractia suprafetei de productie. 2)dotarea tehnica a locului de munca. -de satisfacere a necesitatilor publice. automat. productie nemateriala. influentei factorilor. orientate spre crearea la locurile de munca a conditiilor necesare pentru efectuarea procesului muncii productiv. -de satisfacere a necesitatilor materiale ale individului. tehnologie etc. 4)planificarea rationala. Organizarea locului de munca. -productie de serie. inclusiv suprafata ocupata de utilajul tehnologic si inventarul necesar pentru efectuarea eficienta a sarcinii de productie determinate. prognozarii rezultatelor etc.. virtual. 5)deservirea functionala neintrerupta a locului de munca.

1-2 operatii tehnologice la un loc de munca. mobile. plansete pentru documentatie). -diversitatea muncii. -dupa nivelul de mecanizare: -cu predominarea procedeelor manuale in executarea operatiilor tehnologice. masa de lucru). -dupa specializare (profil de productie rational). chei. specializarea. rafturi.sporirea nivelului de serie a productiei si reducerea numarului de reutilari a utilajului tehnologic. baza specializarii este unificarea articolelor si a elementelor constructive si tipizarea proceselor tehnologice. -inventarul (dulapuri. -dupa apartenenta profesionala: pentru muncitorii de baza. productivitatea muncii sporita.).organizarea locului de munca este orientata spre coordonarea lucrului masinii si a muncii vii. pentru ingineri si functionari. -echipament organizatoric (dispozitive de comunicatie. nivelul de mecanizare si automatizare a proceselor tehnologice. casete.). reducerea numarului de locuri de munca. Clasificarea locurilor de munca: -dupa caracterul lucrului executat: stationare. -dispozitive de securitate. . reparatia. pentru muncitorii auxiliari. structura echipamentului tehnologic include: -utilajul tehnologic de baza (strungul.organizarea locului de munca este orientata spre eliminarea participarii nemijlocite a muncii vii. confort si securitate. -utilajul auxiliar (transportoare. instrument de masurat). socluri etc. -locuri de munca automatizate. efectul specializarii. paza. iluminarea industriala. -locuri de munca mecanizate. -locuri de munca robotizate (LMR). -echipament tehnologic si instrument (dispozitive de fixare. suporturi). -conditiile muncii etc. comune (garduri. protectoare. ecrane de protectie.68 -productie de masa. utilaj tehnologic si echipament tehnic special. instrument de taiat. -complexitatea muncii. inclusiv pentru productia de serie si serii mici. stelaje. dupa muncitor este pastrata functia de supraveghere si deservire (controlul. sanitaro-igienice. ventilarea industriala. stivuitoare. numarul de piese sau operatii tehnologice la un loc de munca. stative etc.operatiile tehnologice executate in regim automat. livrarea si montarea ajustajelor. scaune. reglarea. pultul.pe locuri de munca deseori sunt organizate zone de deservire a muncitorilor. -tipul muncii . reducerea nomenclaturii pieselor aprofundeaza specializarea locului de munca.este determinat de omogenitatea pieselor dupa criteriul constructivtehnologic pentru fiecare operatie tehnologica. asigurarea sincronizarii proceselor tehnologic si de munca. -tara (lazile. evacuarea pieselor). nivel sporit de concentrare a operatiilor tehnologice la un loc de munca. containere. -dupa nivelul de dotare tehnica -este determinat de profilul de productie. implementarea robotilor industriali permite marirea numarului de locuri de munca automatizate.

zona auxiliara a locului de munca. -utilarea. situarea corecta a pieselor si prefabricatelor la locul de munca. Functiile deservirii locurilor de munca: -reparatia. obiectele de interior si mobilier). 2)caracterul preventiv.utilizarea economa a spatiului. conturat in planul orizontal si vertical de zona de accesibilitate a mainilor muncitorului. -interna. ce trebuie sa asigure poza. conturul zonei de lucru interne este determinat de zona de accesibilitate a mainilor muncitorului fara deplasarea sau rotatia lui pe locul de munca. -organizarea etc.reprezinta masurile realizate neintrerupt. -dupa planificare . 5)economicitatea. periodicitatea si metodele de executare a lucrarilor de aprovizionare auxiliare si deservire a locurilor de munca. zona de lucru -reprezinta sectorul spatiului tridimensional.reprezinta plasamentul rational a echipamentului tehnologic si a instrumentului in dulap. -dupa sistemul de deservire. 6)mobilitatea. 4)caracterul complex. -aprovizionarea materiala. proiectat in dependenta de zonele de baza si auxiliara.reprezinta plasamentul rational a utilajului de baza si auxiliar.zona locului de munca a muncitorului. minimizarea numarului si traectoriei miscarilor muncitorului.69 colectarea rebutului industrial. -asigurarea instrumentului necesar. -controlul tehnic. cerinta principala in organizarea interna a locului de munca. munca productiva si protejata a muncitorului: -externa. miscarile comode a muncitorului si executarea miscarilor cu ambele maini. inventarului si echipamentului organizatoric la locul de munca. ce reglementeaza tipurile. . cu conditia de deplasare a muncitorului la 1-2 pasi si rotatia corpului la 180o. procedeele. ce asigura utilizarea economa a suprafetei de productie. -transportarea. ocupata de obiectele muncii folosite mai rar in procesul muncii. 3)fiabilitatea.planificarea este determinata de plasamentul spatial al tuturor elementelor materiale de productie la locul de munca. Exigentele fata de sistemele de deservire a locurilor de munca: 1)caracterul planificat.

presupune exercitarea operatiilor tehnologice pentru piese si articole intr-un singur exemplar sau in partizi mici. Organizarea productiei de baza Modul de organizare a productiei de baza este determinat de metoda de organizare a procesului de productie si tipul productiei. c)metoda de organizare a productiei in flux presupune amplasarea locurilor de munca pe directia mersului procesului tehnologic. individuala) presupune executarea nomenclaturii vaste a productiei intrun singur exemplar. Metodele de organizare a proceselor de productie de baza . admite lansarea in productie si executarea de piese. -periodicitatea lansarii productiei. ansamble. adica exista un oarecare paralelism in realizarea operatiilor tehnologice. -caracterul tehnologiei de productie. Modurile de deplasare a partizilor de piese prin operatiile procesului tehnologic: 1)deplasare consecutiva. cand partida este transmisa in integritate de la operatie la alta.70 PARTEA 3. de dimensiuni determinate. Clasificarea metodelor de organizare a productiei de baza: a)metoda unicala (de unicat. -volumul (programul )anual al productiei. -consumul de munca al productiei. iar piesele se deplaseaza conform unor scheme complexe. ce se caracterizeaza printr-o serie de trasaturi: interdependenta operationale a executarii procesului tehnologic. procesul tehnologic de executare a articolului este divizat pe operatii si la fiecare loc de munca este realizata una sau cateva operatii inrudite. organizate dupa anumite tipuri de productie. ordinii de amplasare a utilajului continuitate a procesului de productie. adica totalitatea mijloacelor si modurilor de realizare productie de baza. ORGANIZAREA SISTEMULUI DE PRODUCTIE Tema 16. 2)deplasare paralela. obiectele sunt transmise de la o operatie la alta cu bucata sau partizi corespunzator ritmului de lucru a bandei transportorului. unice si irepetabile. de efectuare a a procesului de consecutivitatii si gradului de Factorii de determinare a metodei de organizare a productiei: -vastitatea nomenclaturii productiei executate.sunt modalitatile procesului de productie de baza. fara anumita consecutivitate a executarii operatiilor. subansamble si articole in partizi periodic repetabile. b)metoda de organizare a productiei non-flux (in partizi) presupune prelucrarea obiectelor muncii la anumite locuri de munca. cand partida este transmisa de la o operatie la alta indiferent de gradul de gata a partidei. 3)deplasare paralel-consecutiva (mixta). piesele unei partide sunt executate paralel la toate operatiile tehnologice. . cand executarea pieselor la operatia tehnologica urmatoare este inceputa pana la momentul de finalizare a prelucrarii intregii partide pe operatia premergatoare. obtinanduse un grad ridicat de paralelism si continuitate a procesului de productie.

cooperare si combinare a productiei .tipul de productie in serii mici. specializarea utilajului foarte ingusta. -coeficientul mai mic de 10 . 6)viteza de miscare a liniei in flux continue este determinata de raportul dintre lungimea (pasul) si tactul liniei. tipul determina nivelul de concentrare.totalitatea caracteristicilor organizational-tehnice si economice si particularitatilor de combinare a factorilor si elementelor organizarii procesului de productie. 4)numarul de locuri de munca la o operatie este egal cu raportul dintre durata operatiei date si tact. fazele de evolutie a automatizarii: 1)automatul. Clasificarea si caracteristica tipurilor productiei: a)productia unica. 2)ritmul liniei . neomogena dupa natura productiei si consecutivitate. executate sau ce trebuiesc sa fie executate in perioada determinata de timp la numarul total de locuri de munca. ce se caracterizeaza prin nomenclatura larga si volume mici ale produselor executate. marimea caruia depinde de programul liniei de productie in flux si se calculeaza ca raportul dintre fondul de timp util de lucru a liniei intr-o anumita perioada de timp (luna. 5)coeficientul de solicitare a unui loc de munca la o operatie este egal cu raportul dintre numarul de locuri de munca calculat si numarul considerat. incat timpul de prelucrare sau asamblare a unui articol la fiecare loc de munca a liniei trebuie sa fie egal sau proportional unei valori (tact sau ritm).este procesul de proiectare a procesului tehnologic si de organizare a muncii in astfel de mod.tipul de productie in serii medii.tipul de productie de masa. gradul superior de calificare a muncii. operatiile tehnologice nu sunt fixate strict dupa locurile de munca. viteza de miscare a liniei in flux discrete pentru partide de transmisiune este determinata de raportul dintre pasul conveierului si ritmul lui. utilajul special si specializat. -coeficientul mai mic de 20. 2. stabilitatea si volumul productiei executate. zi. utilajul special si universal. solicitarea locurilor de munca este neuniforma in timp. schimb) si programul de productie a liniei in aceeasi perioada. 2)linia automatizata. d)metoda automata de organizare a procesului de productie presupune executarea procesului tehnologic cu eliberarea totala sau partiala a muncitorului.categoria de clasificare a productiei. 3)sectoarele de productie complex automatizate. . -coeficientul egal cu 1.este intervalul de timp intre executarea si lansarea a doua articole consecutive. parametrii tipului de productie: -coeficientul de fixare a operatiilor tehnologice la un loc de munca . specializare. care se determina ca raportul numarului tuturor operatiilor tehnologice.tipul de productie in serii mari. 3)sincronizarea. ca dimensiune este invers proportionala tactului si se caracterizeaza prin cantitatea articolelor. realizate intr-o unitate de timp. regularitatea.tipul de productie unic. partizi mari. Tipul productiei reprezinta: 1. -coeficientul mai mic de 40 .este timpul. distributia coeficientului de fixare pe tipuri de productie este urmatoare: -coeficientul mai mare de 40 . inclusiv cu trecerea de la o productie la alta prin restructurizarea procesului tehnologic cu cheltuieli de timp minime in baza inlocuirii programelor.71 Parametrii liniei in flux: 1)tactul liniei . determinata de vastitatea nomenclaturii.este caracteristica de baza a tipului de productie.

-materiale. -pentru reutilarea tehnica a productiei. operatiile tehnologice sunt fixate dupa anumite locuri de munca si sunt executate in anumita consecutivitate. -pentru executarea serviciilor. -combustibil achizitionat. -pentru constructie capitala. -dupa destinatie: -pentru executarea/fabricarea productiei. tip.cantitatea articolelor constructiv identice. dar nu de masa sau executarea unei nomenclaturi limitate in partizi repetate periodic si volume relativ mari.72 b)productia de serie. Organizarea asigurarii (aprovizionarii) material-tehnice a productiei Aprovizionarea material-tehnica a productiei reprezinta un component al logisticii si al subsistemului de asigurare a managementului de productie. -pentru extinderea productiei. -pentru necesitatile de reparatie. -articole de garnisire.cantitatea anumita de articole de anumit gen. -utilaj tehnologic achizitionat. -tahnica de calcul si alt utilaj. la un loc de munca sunt solicitate nu mai mult de 1-2 operatii tehnologice. -apa etc. instrumentarul de taiat si masurat etc. -echipament tehnologic (dispozitivele. seria de productie reprezinta: 1. c)productia de masa. -energie. determina calitatea procesului de transformare a intrarii sistemului in iesirea sistemului. 2. -utilaj de incarcare-descarcare. ce se caracterizeaza prin nomenclatura ingusta si volume mari de productie cu cerere constanta timp indelungat. aplicate pieselor de acelasi tip. -mijloace de transport noi. sir dimensional si de executie. Tema 17. realizate conform documentatiei tehnice-de constructie unice.exploatare. denumire. Clasificarea resurselor material-tehnice ale intreprinderii: -dupa tipuri: -materie prima. inlusiv: -pentru constructie noua. consta in asigurarea livrarilor resurselor material-tehnice la depozitele intreprinderii in cantitate necesara si in termenul necesar in conformitate cu businessplanul intreprinderii/ organizatiei. .). ce se caracterizeaza prin specializarea intreprinderii in executarea unei nomenclaturi mai largi de produse de cerere constanta. lansate in productie intr-acelasi timp si consecutiv dar fara pauze.

-de modernizare. -cu predominarea intereselor corporative a firmei. -dupa destinatie: -de productie. -dupa caracterul masiv de utilizare: -utilizarea de masa. -de garnisire (echipare). sporirea eficientei investitiilor etc. reducerea duratei ciclului de productie. -utilizarea speciala. inclusiv sporirea productivitatii muncii. -analiza nivelului organizational-tehnic si calitatii productiei executate de concurenti . 3)reproducerea resurselor. -prin sponsorizare. Clasificarea necesitatilor de productie: -dupa factorul subiectiv: -cu predominarea intereselor subiective. 2)utilizarea resurselor pe una din directii. -de renovare.. pentru alte utilaje. -pentru utilaj final si sisteme de productie. -prin licitatii. -dupa conditiile de aparitie: -de ramura. Obiectivele aprovizionarii material-tehnice ale procesului de productie: -asigurarea la timp a subdiviziunilor de productie ale intreprinderii cu resursele material-tehnice in cantitatea si de calitatea necesare. -ameliorarea utilizarii resurselor. . 4)utilizarea sau decontarea resurselor.73 -pentru reconstructie. randamentului fondurilor fixe. personale a individului din grupul decizional. -agregate. Procesele de organizare a miscarii resurselor include: 1)atragerea resurselor pentru executarea lucrarilor pe toate etapele ciclului de productie. asigurarea ritmicitatii proceselor. -dupa rolul si locul in lantul : -primare. utilizarea totala a resurselor secundare. reducerea circulatiei a mijloacelor circulante. -utilizarea unicala. trenduri. -productie proprie etc. -prin relatii directe cu producatorul. -de ramuri conexe (adiacente). -analiza furnizorilor de resurse. Formele aprovizionarii material-tehnice: -prin intermediul comertului bursier.

3.. 2)normarea necesitatii in anumite tipuri de resurse. 4)Biroul Gestiunea rezervelor (stocurilor): -grupul Elaborarea normelor si normativelor rezervelor (stocurilor).grupuri pe resurse: -grupul Utilaj. 2. 7)organizarea livrarii. Procesele de aprovizionare material-tehnica a productiei: 1)executarea investigatiilor de marketing a pietei furnizorilor pe tipuri aparte de resurse. 5)elaborarea bilantului material. -grupul Studiul competitivitatii furnizorilor. -grupul PR (relatii cu publicul) etc. Structura sectiei aprovizionarii material-tehnice a productiei: 1)Vice-Directorul intreprinderii pentru problemele de productie. 3)Biroul Normarea si planificarea aprovizionarii cu resurse a productiei: -grupul Elaborarea metodelor de optimizare a utilizarii resurselor. pastrarii si pregatirii resurselor de productie. 3)elaborarea masurilor organizational-tehnici de reducere a normelor si normativelor de consum al resurselor. 4)alegerea canalelor si formelor de aprovizionare material-tehnica a productiei. inclusiv: 1. 8)organizarea aprovizionarii locurilor de munca. 11)analiza eficientei utilizarii resurselor.grupuri pe functii marketing: -grupul Asigurare informationala..grupuri mixte. 6)planificarea aprovizionarii material-tehnice a productiei. -grupul Optimizarea rezervelor (stocurilor). -grupul Elaborarea normelor si normativelor strategice si tactice. -grupul Articole de garnisire etc. -grupul Echipament tehnologic. -grupul Asigurarea tehnica a gestiunii rezervelor etc. -grupul Materia prima. 5)Biroul Aprovizionarea locurilor de munca: -grupul Dotarea tehnica. -grupul Elaborarea bilantului material. -grupul Elaborarea planului aprovizionarii material-tehnice. 9)evidenta si controlul utilizarii resurselor. 2)Biroul Marketing furnizorilor de resurse. -grupul Elaborareanormativelor resurse.74 -de ramuri neomogene. . -grupul Studiul imaginii furnizorilor. -grupul Materiale. 10)organizarea colectarii si prelucrarii deseurilor de productie. -grupul Analiza eficientei utilizarii resurselor. -grupul Studiul preturilor. 12)stimularea ameliorarii utilizarii resurselor.

-grupul Evidenta. 6)Biroul Eficienta utilizarii resurselor (structura poate fi similara structurii Biroului Marketing).75 -grupul Organizarea asigurarii operative . . analiza utilizarii resurselor etc. control.

-pentru incalzirea sectiilor si sectoarelor de productie.. -gazele naturale. Clasificarea resurselor energetice: -curentul electric. Clasificarea tipurilor principale de energie: -energie electrica. . -pentru ventilarea sectiilor si sectoarelor de productie. -statiile de compresor stationare sau mobile (aer comprimat) etc. Sursele de aprovizionare a intreprinderii cu energie: -functionarea sistemului de aprovizionare centralizat. receptia gazelor are loc prin reteaua de gaze naturale magistrala sau intreprinderea cu utilizarea energochimica a combustibilului etc. -energie termica a combustibilului solid. -energie chimica a combustibilului solid. -cazangeria (aburul. receptia aburului are loc prin reteaua termica raionala sau centrala termica a intreprinderii. -gazele lichefiate. Destinatia resurselor energetice la intreprindere: -forta de miscare. -combustibil natural. -achizitia de la terti. apa calda). -aerul comprimat. -productia proprie asigurata de: -statia electrica a intreprinderii (energia electrica).76 Tema 18. -aburul. -pentru iluminarea sectiilor si sectoarelor de productie. ce asigura aprovizionarea continua si ritmica a intreprinderii cu energie de toate tipurile in conditiile respectarii securitatii tehnice. -condensatul. lichid si gazos. lichid si gazos. -energia mecanica. exigentelor de calitate si consumului economic al resurselor. -apa sub presiune. -in procesele tehnologice. -statia de generatoare de gaze (gazele de generator). -pentru necesitatile gospodaresti etc. . Organizarea gospodariei energetice a intreprnderii Gospodaria energetica -reprezinta sectorul de productie auxiliara a intreprinderii. -energia termica a aburilor si apei calde. -apa calda. ce asigura aprovizionarea neintrerupta prin crearea de rezerve de capacitati a utilajului energetic: intreprinderea receptioneaza energia electrica de la sistemul electric central prin substatia transformatoare a intreprinderii .

5)Laboratorul termic. activeaza pe schiimburi. trenduri. -acumulatoare etc. -prin sponsorizare. 8)Sectia termica: -cazangeria. 2)Biroul Utilizarea energiei.sectia comutare: -centrala telefonica. 3)Biroul Utilaj energetic. 3)reproducerea resurselor. -prin licitatii. -instalatii de transmitere si receptie. -instalatii de pompare a pacurii. Personalul gospodariei energetice: -inginer de serviciu. -sisteme de aprovizionare cu apa. acetilena. 12)Sectia de instalatii si utilaje electrice. -instalatii de comutare. -centrala de oxigen. 7)Sectia de curent electric cu tensiune joasa: . Structura gospodariei energetice: 1)Energeticul Sef (la intreprinderi mari) sau Mecanicul Sef (la intreprinderi mici). raspunde de functionarea gospodariei pe durata schimbului de lucru. -reteaua termica a uzinei. .. 4)Laboratorul electric. -ventilarea industriala. -prin relatii directe cu producatorul.77 Formele aprovizionarii material-tehnice: -prin intermediul comertului bursier. 9)Sectia gaze: -reteaua de generare a gazelor. Procesele de organizare a miscarii resurselor include: 1)atragerea resurselor pentru executarea lucrarilor pe toate etapele ciclului de productie. -productie proprie etc. -instalatia frigorifica. 11)Sectia de reparatie a motoarelor . 4)utilizarea sau decontarea resurselor. 2)utilizarea resurselor pe una din directii. 10)Sectia electromecanica. -personalul sectiilor energetice de schimb. 6)Sectia energie electica: -centrala electrica producatoare de forta motoare.

dupa destinatia consumului energiei (productiva sau neproductiva). -tactic. -automatizarea proceselor de productie. -consumul specific a energiei electrice pentru 1000 m. este clasificat in modul urmator: -dupa destinatie: -strategic. -consumul specific pe tipuri de lucrari.cub. Obiectivul principal al planificarii gospodariei energetice consta in asigurarea organizarii rationale a producerii si consumului resurselor energetice in baza elaborarii bilantului energetic. -perfectionarea schemelor consumului de energie. -randamentul procesului de generare a energiei electrice si termica. -utilizarea in procesul de productie a resurselor energetice economice. -costul de productie unitar pe tipuri de energie. -de dare de seama. -dupa nivel: -particular (pe agregate. -general (pe intreprindere/intreprinderi. este constituit dupa criteriul teritorial-de productie si obiective. Bilantul energetic reprezinta un capitol al bilantului material al intreprinderii. sectie. tipul de prelucrare etc. -indicatorii dotarii muncii cu echipament energetic.). -stimularea ameliorarii utilizarii resurselor energetice etc. Standardele principale de organizare si gestiune a lucrarilor de deservire energetica a productiei : Directiile principale de perfectionare a functionarii gospodariei energetice: -achizitia utilajului cu consum redus de resurse energetice. -utilizarea metodelor analitice in normarea resurselor energetice. inclusiv a resurselor energetice secundare. -structura bilantului energetic a intreprinderii. 2)indicatorii de eficienta a utilizarii energiei: -consumul specific pe tipuri de energie.78 -personalul de reparatie-montaj. tipuri de resurse. . a evidentei si controlului utilizarii resurselor energetice. -perfectionarea proceselor tehnologice. -simplificarea structurii gospodariei energetice a intreprinderii. Indicatorii de functionare a gospodariei energetice: 1)indicatorii de eficienta procesului de productie a energiei: -consumul specific combustibilului in producerea energiei electrice si caldura. -perfectionarea constructiei utilajului energetic. ce reflecta rotatia interna a energiei de anumit tip. articolele bilantului sunt grupate pe sectii si sectoare de productie. sector). inclusiv cu indicarea pierderilor de energie in retea. -structura bilantului energetic al sectiilor. -de plan. de aer comprimat.

79 .

reparatie.80 Tema 19. exploatare. 4)tipizarea proceselor tehnologice. achizitia. panelurile. fileturile. 5)unificarea sculelor tehnologice si a elementelor constructive. Clasificarea instrumentului tehnologic: -instrumente de taiat. executarea. precum si a cooperarii productiei. 2)simplificarea schemelor cinematice ale articolelor. 7)calculul stocurilor de rezerva a instrumentelor (fondul de exploatare de la depozitul central). Organizarea functionarii gospodariei de instrumente a intreprinderii: 1)controlul tehnologic al documentatiei de constructie privind caracteristicile tehnologice ale constructiei articolelor. 8)proiectarea spatiilor de productie. 15)organizarea evidentei si controlului utilizarii sculelor. 3)dezvoltarea specializarii tehnologice si pe produs. unificarii intertipuri si intratipuri a articolelor. repararea si restaurarea sculelor. sectoarelor de productie si a locurilor de munca cu scule necesare in cantitate si asortiment necesar. materialele. ce asigura centralizarea efectuarii lucrarilor de asigurare a procesului de productie cu instrumentariul tehnologic necesar. evidenta. 16)organizarea reparatiei si restaurarii sculelor. achizitie sau fabricare. tesiturile. partilor lor componente si elementelor de constructie (dimensiunile liniare. in conditiile de minimizare a costurilor de proiectare. -matrite. exploatarea. Obiectivul principal de functionare a gospodariei de instrumente a intreprinderii consta in organizarea asigurarii neintrerupte a sectiilor. restaurare si utilizare. a mijloacelor tehnice si elaborarea proiectelor organizatorice pentru pastrarea si livrarea sculelor la locurile de munca.). 14)organizarea livrarilor de scule la locurile de munca. -pres-forme. -modele. -dispozitive pentru masini-unelte. -instrumente de masurat. . 9)proiectarea si fabricarea sculelor speciale. pastrare. -dispozitive demontabile universale. 11)incheierea contractelor pentru achizionarea si livrarea sculelor de la terti. -dispozitive pentru lacatuserie. acoperirile etc. proiectarea. diametrele. pastrarea si livrarea lor in sectii si la locurile de munca. 10)realizarea investigatiilor de marketing. 12)controlul de intrare a sculelor si materialelor achizitionate de la terti necesare pentru fabricarea sculelor speciale si universale. 6)calculul necesarului in scule si instrumente pe tipuri. Organizarea gospodariei de intrumente Gospodaria de instrumente reprezinta totalitatea de sectii si sectoare de productie auxiliara a intreprinderii. -instrumente auxiliare etc. razele. 13)organizarea pastrarii sculelor si a echipamentului tehnologic.

20)stabilirea de relatii durabile cu furnizorii instrumentului tehnologic in vederea ameliorarii in continuare a calitatii. subordonat Tehnologului Sef: 2)Loctiitorul Sefului de Sectie pentru producerea sculelor: 3)sectorul Marketing. ameliorarea evidentei operative . unificarea si standardizarea. depistarea avantajelor concurentiale ale intreprinderii . 16)Contabilitatea sectiei. perfectionarea evidentei. reducerea duratei procesului de elaborare si fabricare a echipamentului tehnologic. dezvoltarea investigatiilor de marketing . 14)Sectorul Economie si Planificare. analizei si motivarii lucrarilor. . a partilor componente si elementor constructiv . 4)sectorul Instrumente achizitionate. controlului. eficientizarea reparatiilor si restaurarii instrumentului.utilizarea abordarii stiintifice a sistemului de productie si a metodelor de management . controlul proprietatilor tehnologice a constructiei articolelor/pieselor fabricate. tipul de productie. intensificarea controlului tehnic . 6)sectorul Dispecerat.simplificarea constructiei productiei. 5)Depozitul central. sistematizarea normativelor . 12)scularia sectiilor de productie 13)Sectorul Tehnic. -in domeniul managementului. 7)Loctiitorul Sefului de Sectie pentru exploatarea sculelor: 8)sectorul Supraveghere tehnica. reparatiei si restaurarii echipamentului tehnologic. ameliorarea limitelor de consum . natura productiei executate etc. tipizarea proceselor tehnologice.81 17)analiza eficientei utilizarii instrumentului. 19)stimularea ameliorarii utilizarii instrumentului tehnologic. organizarea aprovizionarii ritmice si continue a locurilor de munca cu instrumentarul de productie necesar . 9)sectorul Reparatie preventiva. organizarea ascutirii centralizate a sculelor .asigurarea conditiilor normale de functionare a depozitului central de instrumente. Structura de productie a gospodariei depinde de dimensiunea intreprinderii. 11)sectorul Abrazive. -in domeniul proiectarii si producerii instrumentului tehnologic.. 18)elaborarea si argumentarea economica a masurilor organizational-tehnice de ameliorare a utilizarii instrumentului tehnologic in procesul de productie. sculariilor . 10)sectorul Normative.unificarea si standardizarea instrumentului. utilizarea sistemelor de automatizare a proiectarii in baza clasificarii si codificarii instrumentului tehnologic . utilizarea principiului abordarii stiintifice si de optimizare a procesului de productie in faza proiectarii. si poate fi constituita din urmatoarele unitati: 1)Sef Sectia Instrumente. Directiile principale de perfectionare a functionarii gospodariei de instrumente: -in domeniul proiectarii productiei fabricate si a procesului tehnologic . -in domeniul exploatarii. 15)Ateliere de instrumente (scularie).

82 Tema 20.) sau a constructiei integrale . Clasificarea lucrarilor de reparatie: -de preventire a uzurii intensive : 1)deservirea tehnica reprezinta operatia sau un complex de operatii. shimbarea unor piese uzate. destinate mentinerii in regim de functionare conform destinatiei a obiectului in timpul exploatarii. reparatia utilajului tehnologic si elaborarea masurilor de substituire a utilajului uzat prin utilaj mai progresiv si de eficientizare a utilizarii utilajului tehnologic. Procesul de reparatie include executarea lucrarilor de reparatie in conditiile de stationare minima a utilajului. reglarea si incercarea utilajului in conditiile productiei reale . supravegherea. fluxului simplu. in special. -ponderea utilajului neinstalat. -de recuperare partiala a uzurii fizice si morale : 2)reparatia curenta reprezinta reparatia cu volum mic de lucrari. verificarea utilajului electric. Reparatia reprezinta procesul de restabilire a capacitatilor de productie initiale a uneltelor de munca. Organizarea gospodariei de reparatie a intreprinderii Gospodaria de reparatie a intreprinderii reprezinta totalitatea sectiilor si subdiviziunilor auxiliare de productie. in termen cel mai redus si la timp in vederea minimizarii costurilor de productie. pastrarii sau transportarii in vederea prevenirii uzurii intensive a obiectului (lucrari de ungere/lubtifiere. partial pierdute in rezultatul utilizarii in procesul de productie. asamblarea. 2)analiza nivelului de specializare. Procesele de organizare a gospodariei de reparatie: a) economice: 1)analiza structurii organizatorice si de productie din punctul de vedere a asigurarii proportionalitatii. -ponderea utilajului uzat fizic. sporirii calitatii productiei si a productivitatii muncii la intreprindere. . 3)analiza utilajului tehnologic dupa urmatorii indicatori: -necesitatea in utilajul dat. asistenta tehnica. 3)reparatia medie reprezinta reparatia cu volum mai mare de lucrari. paralelism si automatism a proceselor de productie. inclusiv a pieselor de baza (rama.carcasa etc. examinare a pieselor si ansamblurilor/subansamblurilor). -varsta medie a utilajului (pe grupuri). 5)modernizarea reprezinta restabilirea utilajului/ obiectului in vederea sporirii nivelului tehnic si apropierea de modelele moderne de aceeasi destinatie. a tuturor mecanismelor cu dezasamblarea lor partiala sau totala . ce asigura analiza nivelului tehnic. continuitatii. verificarea preciziei tehnologice etc. reglare. partiala a pieselor. 4)reparatia capitala reprezinta reparatia. efectuata pentru restabilirea starii bune de functionare a articolului si a resursului sau complet sau apropiat de complet prin inlocuirea sau restabilirea integrala. dispozitivelor de transmisiune sau de punere in miscare. . reglarea unor ansamble/subansamble. reparatia sau schimbarea unnor mecanisme si piese cu gradul de uzuura superior nivelului admisibil . -ponderea utilajului in reparatie. combinare a productiei in vederea optimizarii parametrilor procesului de productie. in special. fixare.

-randamentului utilajului dupa productivitate. controlul realizarii si stimularea realizarii planului strategic de sporire a eficientei functionarii gospodariei de reparatie. 11)calculul indicatorilor reparatiei preventive a utilajului pe grupuri si in special: -analiza respectarii graficului reparatiei preventive la intreprindere. 3)perioada interexamenationala . 4)elaborarea programului de perfectionare a formelor de organizare a productiei. 9)calculul necesarului de suprafete de productie pentru gospodaria de reparatie. -consumul de munca a reparatiei utilajului pe grupuri de utilaje si tipuri de lucrari de reparatie. 15)elaborarea. 14)organizarea aprovizionarii material-tehnice a gospodariei de reparatie a intreprinderii. Factorii de organizare a gospodariei de reparatie: 1)complexitatea si nomenclatura productiei executate. 10)calculul necesarului de resurse de munca pentru gospodaria de reparatie. .83 -coeficientul lucrului pe schimburi a utilajului tehnologic. -structura ciclului interreparatie pe grupuri de utilaje. c)organizatorice: 12)organizarea lucrarilor de reparatie. -durata perioadei interreparationale. -randamentul utilajului dupa timp. 6)elaborarea normelor necesarului de utilaj pentru inlocuirea partilor uzate. 4)structura ciclului interreparational – este lista/ tabelul si consecutivitatea executarii lucrarilor de reparatie si intretinere tehnica a unitatilor de utilaj in perioada ciclului interreparational.este intervalul de timp intre doua reparatii capitale consecutive sau intre momentul punerii in functiune a utilajului si prima sa reparatie capitala. Indicatorii normativi ai procesului de reparatie: 1)ciclul interreparational . -rentabilitatea fondurilor fixe de productie. 2)perioada interreparationala . 13)organizarea deservirii tehnice a parcului tehnologic in perioada interreparationala. b)tehnice: 5)elaborarea programului de ameliorare a utilizarii utilajului pe grupuri.este intervalul de timp intre examenul tehnic si reparatia de intretinere anterioara examenului tehnic. reutilare si constructie capitala. -analiza structurii fondurilor fixe de productie. 8)elaborarea normelor necesarului de materiale si energie pentru utilajul tehnologic si de alte elemente ale fondurilor fixe de productie. 7)elaborarea normelor de piese de schimb pentru utilajul tehnologic.este intervalul de timp de functionare a utilajului intre doua reparatii capitale planificate. -necesarul de resurse pe tipuri de lucrari de reparatii. -parametrii de organizare in timp si spatiu a reparatiei preventive a utilajului intreprinderii. -analiza nivelului de mecanizare a procesului de productie. precum si a structurii organizatorice si de productie a intreprinderii. -volumul anual a lucrarilor de reparatii.

sporirea calitatii lucrarilor de proiectare. 6)Depozitul. 4)nivelul de specializare. . combinare si cooperare a gospodariei de reparatie. reducerea duratei lucrarilor de proiectare. Structura gospodariei de reparatie: 1)Mecanicul Sef.respectarea principiilor de organizare rationala a productiei (proportionalitatii. subordonat Inginerului Sef sau Directorului Tehnic. utilizarea sistemelor automatizate de proiectare in baza clasificarii si codificarii. paralelism etc. -in domeniul proiectarii si executarii pieselor de schimb. -in domeniul planificarii reproducerii fondurilor fixe de productie. utilizarea metodelor de retea. 3)Sectia tehnica. combinare si cooperare a productiei de baza. 3)nivelul de specializare.utilizarea abordarii stiintifice in organizarea si planificarea lucrarilor de reparatie si utilizarea metodelor de management. 5)Atelierul de reparatii mecanice. peerfectionarea sistemului motivational al calitatii muncii etc. -in domeniul organizarii lucrarilor de reparatie.). deservirii si reparatiei fondurilor fixe de productiedezvoltarea specializarii pe produs si functionale a lucrarilor. Directiile principale de ameliorare a functionarii gospodariei de reparatie: -in domeniul organizarii productiei.unificarea si standardizarea elementelor pieselor de schimb. 4)Sectia organizatorica. Functiile sectiilor gospodariei de reparatie sunt similare functiilor sectiilor si birourilor din alte structuri ale intreprinderii. -in domeniul supravegherii tehnice. 2)Sectia economica.84 2)programul de productie. sporirea nivelului tehnic a atelierului de reparatie mecanica.dezvoltarea specializarii si cooperarii productiei de baza si gospodariei de reparatie.

ce asigura organizarea si efectuarea deplasarii materialelor de baza si materialelor auxiliare. -dupa tipul incarcaturilor: -mijloacele de transport pentru deplasarea incarcaturilor pulverulente. -mijloacele de transport pentru deplasarea incarcaturilor lichide.85 Tema 21. -dupa directia deplasarii: -mijloacele de transport cu deplasare orizontala (traversa. accelerarea mijloacelor circulante. -organizarea rationala a procesului de carausie. . -mijloacele de transport cu deplasare mixta (macara). -mijloacele de transport deseori servesc la reglarea mersului procesului de productie si asigurarea ritmului productiei. -dupa regimul de functionare: -mijloacelede transport cu regim de functionare continuu (sisteme de conveier etc. locuri de munca si operatii ale procesului tehnologic in conformitate cu conditiile contractelor. -mijloacele de transport manuale. echipamentului tehnologic si a altor incarcaturi intre sectii. -serviciile de carausie reprezinta parte componenta a procesului de productie. -mijloacele de transport de sectie. Criterii de functionare a gospodariei de transport: -prestatia serviciilor de transport de calitate. -prestatia serviciilor de transport in conditii de oportunitate. -mijloacele de transport cu regim de functionare periodic (automobile. -mijloacele de transport cu deplasare verticala (lift. utilajului. elevator etc.).). rutele optimale si in termenii stabiliti. optimizarea traficului si a circulatiei incarcaturilor contribuie la reducerea duratei ciclului de productie.). productiei gata. sectoare. elevator etc. diminuarea costurilor de productie si sporirea productivitatii muncii. Clasificarea mijloacelor de transport: -dupa domeniul deservirii: -mijloacele de transport intersectii. -mijloacele de transport mecanizate. -prestatia serviciilor de transport la preturi minime posibile. carucioare cu autotractiune etc. -mijloacele de transport pentru deplasarea incarcaturilor cu bucata. Organizarea gospodariei de transport a intreprinderii Gospodaria de transport a intreprinderii reprezinta totalitatea sectiilor de deservire.). -dupa nivelul de automatizare: -mijloacele de transport automate. Importanta gospodariei de transport: -functionarea ritmica a gospodariei de transport determina stabilitatea si eficienta functionarii intreprinderii. semifabricatelor. Activitatea de transportare reprezinta parte componenta a activitatii logistice a intreprinderii.

elaborarea si implementarea masurilor de perfectionare pe seama rationalizarii schemelor si respectarii principiilor organizatorice ale proceselor de productie. vagoane descoperite. -mijloacele de transport de cablu (cu o sina. -mijloacele de transport fara sine (automobile. -mijloacele de transport de elevare (ridicare). 8)planificarea operativ-calendaristica a operatiilor de transport. -perfectionarea normarii. -reducerea vechimii medii a mijloacelor de transport si sporirea ponderii mijloacelor de transport progresive. cisterne.lifturi. productivitate etc. slepuri.). vagoane. de lant.).). -sporirea nivelului de automatizare a productiei si gestiunii gospodariei de transport. evidentei si controlului utilizarii mijloacelor de transport.funicular. vagoane speciale. -mijloacele de transport pe apa (vapoare. stationare. miniere. -perfectionarea sistemului de motivare a sporirii eficientei utilizarii mijloacelor de ransport a intreprinderii. macarale de automobil.). 7)proiectarea schemelor de circulatie a incarcaturilor. structura de productie a intreprinderii. ulucuri etc).. 5)calcularea normelor si normativelor de consum a resurselor materiale pentru exploatarea si reparatiea mijloacelor de transport. elevatoare. -transport de conveier (dispozitive si instalatii pe banda rulanta. . randamentul capacitatii si randamentul in timp. tractoare. razuitoare etc. 4)argumentarea economica a alternativelor de utilizare a mijloacelor de transport.platforme etc. motorole. de tractor. basculante etc. 3)analiza eficientei utilizarii mijloacelor de transport dupa criteriile: nivelul de solicitare.destinatar” . -altele (pneumatica. 10)evidenta. radiere. electrocaruri etc. Directiile de perfectionare a calitatii si eficientei functionarii gospodariei de transport a intreprinderii: -intensificarea cooperarii si specializarii functionale si pe produs a productiei. de fringhie). vase cu remorca). 9)dispecerizarea lucrului mijloacelor de transport. Procesele de organizare a gospodariei de transport a intreprinderii: 1)planificarea strategica a innoinrii mijloacelor de transport. remorci. tipul si scara de productie. controlul si motivarea sporirii calitatii si eficientei functionarii gospodariei de transport a intreprinderii. 6)elaborarea bilantului circulatiei incarcaturilor “furnizor. 2)analiza structurii de productie a intreprinderii. Structura gospodariei depinde de natura productiei fabricate. -analiza respectarii principiilor organizatorice ale procesului de carausie in productie. locomotive diesel. hidraulice.86 -dupa tipuri: -calea ferata sau mijloacele de transport cu sine (motolocomotive.

-incaperi auxiliare. ce indeplinesc functiile de pastrare. -termenii stabiliti. destinate prelucrarii in diferite sectii de productie. -depozitele semiacoperite.. . evidenta si control al miscarii resurselor material-tehnice si a productiei finite. -depozitele de semifabricate si prefabricate. Clasificarea depozitelor: -dupa volumul lucrarilor: -depozitele intreprinderii. materialelor.tehnice. -cheltuieli minime. Activitatea de depozitare reprezinta parte componenta a activitatii logistice la intreprindere. destinate pastrarii ambalajului din lemn. -depozitele de productie gata. -depozitele speciale. Depozitele resurselor material-tehnice ale intreprinderii se refera la gospodaria auxiliara a intreprinderii . -depozitele sectiei de productie. ambalarea si livrarea marfurilor catre destinatar. -depozitele auxiliar. -depozitele de rebuturi de productie si a materiei prime reciclabile. combustibil etc.). -depozitele de deservire a productiei. -dupa constructie: -depozitele deschise.87 Tema 22. inventarului de productie. -depozitele acoperite. -dupa destinatie (tipuri): -depozitele de materiale (materiale de baza. -dupa nomenclatura incaperii: -incaperi de destinatie de productie de baza. Criteriile de functionare a gospodariei de depozite a intreprinderii: -nivelul determinat de calitate. materiale auxiliare. ce realizeaza garnisirea. materialelor pentru ambalaj. depozitele productiei gata se refera la gospodaria de deservire a intreprinderii. uniformei etc. Organizarea gaspodariei de depozite a intreprinderii Gospodaria de depozite reprezinta totalitatea de sectii de deservire sau auxiliare ale intreprinderii.

. stivuitoare ). -lifturi. -remorchere electrice. -autoincarcatoare. -linii automate de cantarire si preambalare. -autostivuitoare. -dupa capacitate. -dupa caracterul operatiilor tehnologice: -cu mecanizarea complexa a tuturor operatiilor tehnologice. -cu sine de acces la calea ferata etc. -dispozitive gravitationale. inclusiv automatizarea gestiunii proceselor tehnologice.88 -dupa dimensiuni (dimensiunile depind de normativele valabile pentru diverse ramuri si genuri de activitate economica): -dupa suprafata. -dupa infrastructura de transport: -cu debarcader. -scripete. -utilajul pentru pastrarea marfurilor in vraf si cosuri: -dispozitive pentru cosuri. de automobile. -dozatoare. -suporturi. -containere specializate. -cu automatizarea tuturor operatiilor tehnologice. -cu mecanizarea partiala a operatiilor tehnologice. etalatoare. -carucioare. 2)utilajul de transport basculant (dupa destinatia functionala): -masini si mecanisme pentru ridicarea incarcaturilor: -macarale (umblatoare. inclusiv mecanizarea gestiunii operatiilor. 3)utilajul de cantarit si preambalat (dupa constructie): -cantare. -masini de incarcare-descarcare: -masini de incarcare-descarcare. -utilajul pentru pastrarea marfurilor lichide: -rezervuare. Clasificarea utilajului de depozit: 1)utilajul pentru pastrarea marfurilor: -utilajul pentru stivuirea si pastrarea marfurilor impachetate sau cu bucata: -stelaje (universale si speciale). -masini si dispozitive de transportat: -conveiere. -hambare. electrice piramidale. -mufle electrice. -masini de incarcat electrice. de consola.

utilizate in lucrarile de depozitare si prelucrare a incarcaturilor la depozit si sporirea ponderii mijloacelor tehnice progresive. -automate de cantarit si impachetat. -sporirea nivelului de automatizare a productiei si gestiunii gospodariei de depozit. proiectarea si construirea lor.procesul. elaborarea si implementarea masurilor de perfectionare a depozitelor. 5)organizarea evidentei si controlului miscarii fluxurilor materiale. 2)determinarea nomenclaturii si tipului incaperii pentru depozit. directionat spre sporirea volumului de productie sau de prestatie a serviciilor intreprinderii. 3)elaborarea schemelor de plasare a noilor incaperi pentru depozit. FORMELE DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI Tema 23. -reducerea vechimii medii a mijloacelor tehnice. -perfectionarea sistemului de motivare a sporirii eficientei utilizarii mijloacelor tehnice a intreprinderii.procesul de centralizare a productiei de acelasi tip in organizatiile mari si in hotarele unei regiuni. Structura si personalul gospodariei de depozite a intreprinderii: 1)Sef Depozit 2)Birou pe grup de marfuri 3)Contabilitatea 4)Magazineri 5)Operatori Directiile de perfectionare a calitatii si eficientei functionarii gospodariei de depozit a intreprinderii: -intensificarea cooperarii si specializarii functionale si pe produs a productiei. Procesele de organizare a functionarii gospodariei de depozite: 1)analiza structurii de productie a intreprinderii dupa criteriul de respectare a principiilor organizarice ale procesului de productie.89 -dispozitive de impachetare. . 7)analiza eficientei functionarii gospodariei de depozite. -perfectionarea normarii. PARTEA 4. -analiza respectarii principiilor organizatorice ale procesului de depozitare si prelucrare a incarcaturilor in depozite. evidentei si controlului utilizarii mijloacelor tehnice. Concentrarea productiei Concentrarea reprezinta: 1. 6)organizarea executarii comenzilor si livrarii incarcaturilor de la depozit. 4)elaborarea planurilor operativ-calendaristice de functionare a depozitelor. 2.

2. Formele concentrarii productiei: 1. 2)PTS in ramura data. -capacitatile optime de productie a sectoarelor si sectiilor de productie a intreprinderilor sunt determinate de capacitatile unitare a utilajului. necesare realizarii programului de productie in conditiile consumului minim de resurse de munca. .concentrarea productiei specializate.)si volumul consumului. 3. care este mai putin eficienta. care la fel este destul de eficienta.marirea dimensiunilor intreprinderilor universale. nici prin procesul de prelucrare complexa a materiei prime. diminuarea eliminarii substantelor toxice in mediul inconjurator. permite utilizarea masinilor cu productivitate inalta. minelor etc. supraconcentrarea nu este dorita pentru complicarea procesului de gestiune a intreprinderii. ce permite sporirea calitatii productiei realizate si scaderea pretului. care asigura eficienta maxima si centralizarea productiei omogene la intreprinderile mari. a gospodariilor de deservire si alte subdiviziuni specializate. Particularitatile de natura ramurala nu permit stabilirea dimensiunilor unice a productiei si a intreprinderilor.90 Factorii ce influenteaza concentrarea: 1)cresterea necesitatilor in anumite tipuri de productie. permite utilizarea personalului de calificare superioara si a sistemelor automatizate de productie.concentrarea productiilor combinate.) este determinata de capacitatile unitare a agregatelor si a utilagelor gospodariilor de deservire. chimice. a sistemelor flexibile automatizate. forma (3)se poate manifesta si prin crearea de linii tehnologice automatizate sau rotative de productivitate inalta. 4)combinarea masinilor si utilajelor de acelasi tip. de incaltaminte. 3)sporirea numarului de masini si utilaje de acelasi tip.) sunt determinate de parcul rational de utilaje si linii tehnologice in flux si automatizate. asigura consecutivitatea executarii proceselor tehnologice. reesind din posibilitatile de executare a productiei finite. liniile tehnologice in flux si automatizate. textile etc. crearea de sectiilor si laboratoarelor specializate functionale este intemeiata in cadrul intreprinderilor mari. 3)particularitatile ramurilor de productie. termenele de exploatare a utilajelor si constructiilor (carierelor. tehnologiile informationale moderne si resursele. dependente de rezervele resurselor. metodele moderne de organizare a procesului de productie. a centrelor de prelucrare in cadrul unei intreprinderi. de prelucrare a lemnului. Concentrarea prin marirea dimensiunilor intreprinderilor este determinata de: a)in industrie: 1)sporirea capacitatilor de productie unitare a masinilor si utilajelor. -dimensiunile optimale ale intreprinderilor din ramurile prelucratoare cu procesul discret de productie (intreprinderile constructoare de masini. prelucrarea complexa a materiei prime si a deseurilor. Nivelul de concentrare a productiei este determinat de costurile de productie minime. electroenergetice. de scara mare in subdiviziunile de productie de baza si de scara mai mica in subdiviziunile mai mici de productie (auxiliare). 2)sporirea marimilor constructiilor si cladirilor. permite concentrarea productiilor independente. -marimea optimala a intreprinderilor din ramurile prelucratoare cu procesul de productie continuu (intreprinderile metalurgice. de ciment. intreprinderile universale intrunesc productiile de tip autonom si slab dependente tehnologic. in special: -marimea intreprinderilor din ramurile extractive este determinata de conditiile naturale si volumul de extractie a resurselor naturale. nelegate nici prin omogenitatea sau consecutivitatea proceselor tehnologice. de zahar etc.

n HHI= Suma Xi2. b)prin indicele Herfindal-Hirshman (HHI). unitare. 2)concentrarea relativa. Indicatorii concentrarii productiei: 1)concentrarea absoluta. -concentrarea medie -45%<CR 3< 70% si 1000< HHI < 2000 (piata este moderat concentrata). In rezultatul analizei indicatorilor cantitativi si calitativi este estimat gradul de evaluare a concurentei. unele productii din industria chimica: 1)sporirea capacitatilor de productie unitare a agregatelor si constructiilor principale. 2)organizarea rationala a productiei. -ponderea volumului de productie a intreprinderii in volumul total de productie pe piata de desfacere etc.CR3>70% si 2000<HHI<10000 (mediu slab concurential ). in special: -volumul de productie. industria cimentului. -concentrarea inalta . ce asigura micsorarea costurilor unitare si a pretului de cost a productiei realizate. -valoarea medie anuala a capitalului fix de productie. care caracterizeaza dimensiunile de productie a intreprinderilor. particularitatile tehnologice exclud posibilitatea utilizarii masinilor si agregatelor cu capacitati mari. c)in industria constructoare de masini.91 b)in electroenergetica. . 3)organizarea rationala a conducerii. alimentara etc.coeficientul normativ al eficientei comparative a investitiilor. deaceea. usoara. b)prin costurile de productie totale minime si costurile unitare minime pe termen lung. adica gradul de monopolizare a intreprinderii. siderurgie. Xi2. 4)evaluarea gradului de concentrare (monopolizare) a pietelor de desfacere: a)prin coeficientul de concentrare (CR3). unde: i= 1 n-numarul subiectilor economici pe piata (ramura). 3)dimensiunea optima a intreprinderii este determinata: a) prin costurile echivalate minime: Costurile echivalate (varianta i) = Costurile de productie + E n Ii + Costurile de transport. -numarul mediu scriptic a angajatilor. productia se caracterizeaza nu prin capacitatile unitare a agregatelor. i ----> min. Ii . care exprima influienta companiilor mari asupra situatiei pe piata: -concentrarea normala -CR<45% si HHI <1000 (piata nu este concentrata). metalurgie.ponderea subiectului economic i in 5 in volumul productiei pe piata (ramura). i unde: En. ci prin: 1)numarul de unitati de masini si utilaje. care caracterizeaza nivelul de distribuire a volumului total de productie in ramura intre intreprinderi de diferita marime. in special: -ponderea volumului de productie a intreprinderii in volumul total al productiei pe ramura.investitiile capitale pentru varianta i. care exprima ponderea a trei celor mai mari subiecti economici pe piata sau in ramura.

de exemplu. roti dintate. 2.). -efectul sinergetic. Efectele negative ale concentrarii: -efectul de monopol. Formele specializarii in industrie: 1)pe produs. care reprezinta concentrarea producerii anumitor piese si agregate.. care exprima specializarea interioara in cadrul intreprinderii. -aparitia interprinderilor internationale. 3)pe faza de productie sau tehnologica. Tipurile diviziunii muncii: 1)Diviziunea particulara a muncii in industrie. -problemele sociale. care reprezinta concentrarea producerii anumitor tipuri de productie de consum final. 4. obiectul specializarii poate fi uzina de automobile sau utilaje. in cadrul unor intreprinderi si subdiviziuni. fabrica de confectii etc. fabrica de filare. formele si metodele de interventie a organismelor antimonopol in procesul de formare a mediului concurential pe piata de consum data. precum si executarea proceselor tehnologice separate. de exemplu. Indicii specializarii: . care exprima diviziunea industriei pe ramuri si diferentierea si specializarea lor continua. -efectul de dominare a firmelor mari. care se manifesta prin efectul sumar superior din asocierea eforturilor. operatiile tehnologice aparte sau tipurile realizate de productie. semifabricate. fabrica de finisare etc. Efectele pozitive ale concentrarii: -avantajele in conditiile de concurenta. 5)specializarea productiilor interramurale. adica este un proces de concentrare a productiei omogene sau realizarea unor operatiuni tehnologice..concentrarea activitatilor pe directiile de productie speciale si relativ inguste.92 directiile. -posibilitatea utilizarii noilor metode de management. Specializarea productiei Specializarea reprezinta: 1.procesul de concentrare a anumitor tipuri de productie in anumite ramuri ale industriei. -utilizarea eficienta a resurselor. 2)pe piesa (detaliu).unitatea dialectica a proceselor diametral opuse: diferentierea ca diviziunea muncii si concentrarea ca asocierea operatiilor omogene sau a productiei omogene. 3. care reprezinta transformarea fazelor separate de productie in produceri de sine statatoare. 2)Diviziunea unitara a muncii. 4)specializarea productiilor auxiliare. uzinele constructoare de masini de destinatie generala (reductoare.procesul de diviziune a muncii pe anumite tipuri (particulara si unitara) si forme. uzinele de reparatie. obiectul specializarii poate fi uzina de turnare. vilbrochen etc. -accesul la piata mondiala. -efectul sporirii costurilor. Tema 24.

care exprima ponderea productiei ramurii specializate in volumul total de productie de anumit tip. pe de o parte. sectiei. organizatii si alte structuri. forma deosebita de raporturi de productie rationale si de lunga durata. Tipurile de raporturi de cooperare: 1)interregionale (administrative. mecanizare si automatizare a productiei in scopul obtinerii productiei la preturi concurente si in termene reduse. cand intreprinderile si organizatiile apartin unei regiuni. pe de alta parte. si. 3. ce apartin de diferite ramuri de productie din diferite regiuni. economice). Contradictia dintre largirea si schimbarea frecventa a nomenclaturii produselor executate. care la randul sau poate fi rezolvata prin: a)unificarea articolelor. intreprinderii. 3)interramura. 2. cand intreprinderile si organizatiile apartin de diferite ramuri de productie. b)largirea aplicabilitatii pieselor de acelasi tip in cele mai diverse articole. Criteriile cooperarii: a)la “intrare”: 1)calitatea productiei (articolele de completare. cat si de “iesire” a structurii. sporirea nivelului de specializare. procesul de stabilire si folosire de raporturi relativ durabile cu caracter de productie si conducere intre intreprinderi. 3)coeficientul specializarii pe piesa (detaliu). cand in cooperare participa mai multe intreprinderi. organizatii. care la randul sau se rezolva prin: a) organizarea productiei in masa si serii mari a articolelor sau semifabricate de acelasi tip. care exprima ponderea productiei intreprinderilor specializate pe piesa (detaliu) si sectiilor in volumul total de productie a ramurii. intre intreprinderi si ramuri independente in vederea realizarii comune a productiei complexe. Nivelul optimal de specializare este determinat in baza calculului economic a dependentelor dintre programul de productie (scara de productie) si consumul factorului munca (pretul de cost) a articolelor. 2)coeficientul de specializare. partilor lor componente. sectiei. In rezultatul specializarii apare contradictia dintre largirea si innoirea nomenclaturii productiei.93 1)coeficientul de extindere a productiei. cand intreprinderile si organizatiile apartin de o ramura de productie. pe de o parte. Cooperarea productie Cooperarea reprezinta: 1. care exprima ponderea productiei de profil (de baza) in volumul total de productie a ramurii. 2)intraregionale. si sporirea lenta a numarului de intreprinderi specializate tehnologic sau pe piese. 4)intraramura. complexele si alte componente a produsului finit) a . -pe piesa (detaliu). 4)nomenclatura si sortimentul productiei. intreprinderii. fiecare fiind specializata in producerea partilor componente a produsului finit sau in executarea de lucrari (pestatia de servicii) separate. -tehnologica sau pe faza de productie. Tema 25.poate fi efectuata atat la etapa de “intrare” a structurii. b) standardizare si unificarea determina esenta Progresului Tehnic-Stiintific in industrie. Formele de cooperare: -pe produs sau agreate.

Indicii cooperarii: 1)ponderea valorii semifabricatelor. in valoarea totala a productiei intreprinderii.( Pretul + transport) x (pieselor. an en-gros si colectare obtinute prin cooperare cooperare 6)eficienta economica a specializarii si cooperarii. care exprima sporirea negativa a costurilor de productie in conditiile sporirii volmelor de productie: Economia Costul de Costul Cantitatea articolelor din extinderea = productie . internationala). care exprima marimea medie ponderata a numarului de intreprinderi in cadrul raporturilor de cooperare a intreprinderii principale. b)la “iesire”: 1)fiabilitatea consumatorului. 5)economia din extinderea productiei. 2)pretul acestei productii. 4)structura cooperarii pe tipuri si forme (regionala. 4)fiabilitatea furnizorului. 5)calitatea serviciilor “postvanzare”. raporturilor de unitar. pieselor.EnI + din ameliorarea si cooperarii: unitare de transport specializare calitatii in urma specializarii . 3)misiunea consumatorului. ramurala.94 organizatiei-furnizor. 3)raza de cooperare. detaliilor si agregatelor. 2)numarul intreprinderilor in cadrul raporturilor de cooperare. sau competitivitatea furnizorului. produselor). care exprima parametrii calitativi rezultatelor implementarii formelor de specializare si cooperare a productiei: Eficienta Micsorarea Micsorarea Volumul Profitul economica costurilor cheltuielilor productiei suplimentar a specializarii = (de productie + specifice ) x dupa . 3)imaginea si misiunea furnizorului. 6)costurile de exploatare a produselor furnizorului la consumator etc. achizitionate de la intreprinderi prin cooperare . 2)imaginea consumatorului.

95 Tema 26. energiei si rebuturilor: -in forma prelucrarii consecutive a materiei prime pana la obtinerea produsului finit. 5)existenta comunicatiilor calitative dintre diverse productii de baza. 4)oportunitatea organizational-economica a reuniunii productiilor. Caracteristicile combinarii: 1)posibilitatea tehnica de reunire a productiilor neomogene in lantul tehnologic unic. Formele combinarii: -dupa specificul tehnologic: 1)in baza executarii consecutive a fazelor tehnologice de prelucrare a materiei prime (semifabricatele obtinute pot fi utilizate ca produs intermediar pentru consumul industrial sau ca produs final). auxiliare si de deservire. forma organizarii productiei. ce permite: -micsorarea consumului specific de materiale. -largirea bazei de materie prima a industriei. -dupa modul de organizare: 1)combinarea verticala. Tema 27. Combinarea productiei Combinarea reprezinta: 1. intreprindere. 2)proportionalitatea productiilor dupa productivitate sau capacitate. care exprima numarul de ramuri in raporturi de dependenta.procesul de realizare a productiei neomogene in cadrul unei intreprinderi in baza consecutivitatii executarii fazelor tehnologice de prelucrare a materiei prime si a rebuturilor de productie. firma.K. cand materia prima este prelucrata complex. -in forma prelucrarii complexe a materiei prime (producerea mai multor produse finite din acelasi tip a materiei prime). 2. concern. 3)in baza utilizarii complexe a materiei prime. extinderea nomenclaturii si sortimentului productiei in cadrul unei companii. -diminuarea poluarii mediului ambiant. bazata pe imbinarea diverselor ramuri de productie intr-o organizatie mare in vederea simplificarii raporturilor de productie pe toata axa tehnologica. -in forma utilizarii rebuturilor de productie pentru executarea productiei de alt tip. materialelor. Diversificarea productiei Diversificarea (D) reprezinta forma cea mai complicata a concentrarii. care exprima dezvoltarea simultana a genurilor independente de productie. 2)combinarea orizontala. . 3)unitatea teritoriala a productiilor reunite. cand prelucrarea este realizata consecutiv de la materia prima la semifabricat sau productie gata. si poate fi determinata in modul urmator: D= 1.HHI sau numarul echivalent n = 1 / 1. 2)in baza utilizarii complexe a rebuturilor de productie: -in forma combinarii tehnologiilor din ramuri industriale diverse.

-economia conventionala de consum de materiale si materie prima. 6)termenul de recuperare a investitiilor capitale. iar din rebuturile create sunt obtinute semifabricatele auxiliare sau produsele finite. etc. 5)utilizarea eficienta a resurselor. Indicii combinarii: 1)ponderea productiei. Cc . 5)eficienta economica a specializarii si combinarii productiei.economia investitiilor capitale. TR2. care exprima beneficiul obtinut din aplicarea formelor de specializare si cooperare: Eficienta economica a specializarii si = [( Csp.volumul productiei in baza combinarii.investitiile capitale specifice in conditiile de specializare si combinare a productiei.Cc ) + ( TR1 . -sporul randamentului capitalului fix de productie. 3)gradul de utilizare a rebuturilor de productie la intreprindere.TR2) + ( Isp.Valoarea capitalului fix Termenul de recuperare a investitiilor capitale = ------------------------------------Economia anuala conventionala din micsorarea costurilor de productie Efectele combinarii: 1)reciclarea complexa a rebuturilor de productie. 2)randamentul maximal al proceselor de extractie de substante utile. . Isp. 4)numarul de tipuri de productie secundara. 4)manevrarea resurselor intreprinderii. combinarii productiei unde: Csp. obtinute prin combinarea productiei in volumul total al intreprinderii. 2)gradul de extractie a substantelor utile din materia prima. realizata de intreprindere prin combinarea productiei. 6)executarea productiei competitive.costuri de productie unitare in baza specializarii si combinarii productiei.coeficientul normativ al eficientei comparative. Vc.96 3)mixta. 3)sporirea potentialului tehnico-stiintific si de personal. Ic.Ic) En] Vc + En^I . Criteriile de eficienta economica a formelor de organizare sociala a productiei: -eficienta la nivelul economiei nationale. care exprima eficienta economica a costurilor formelor de organizare a productiei: Isp totale . -sporul rentaabilitatii (profitabilitatii). En. necesare pentru dezvoltarea ramurilor extractive. cand din aceeasi materie prima sunt realizate semifabricatele de baza sau produsele finite. TR1. care se determina ca raportul cantitatii rebuturilor utilizate la cantitatea lor totala. ^I .cheltuieli de transport specifice pana si dupa combinarea productiei.

ce include un complex de lucrari: 1. PARTEA 5. Principiile planificarii in domeniul organizarii productiei: . -numarul conventional de lucratori disponibilizati. 2. -formarea nomenclaturii si asortimentului optim de inovatii si inventii in baza aplicarii adordarii stiintifice. -abordarea stiintifica. -asigurarea complexa a realizarii si stimularea realizarii planurilor. -accelerarea vitezei de rotatie a capitalului circulant. -crearea posibilitatilor de perfectionare a diviziunii internationale a muncii in baza integrarii statelor. -dezvoltarea formelor progresive de organizare a productiei. 4. -unitatea organica a planurilor intreprinderii. loc de munca si calitatea lucrarilor. 3. -diminuarea costurilor si sporirea profitului si a rentabilitatii. resurse. executanti. PLANIFICAREA SISTEMULUI DE PRODUCTIE Tema 28. planurilor ramurale si a economiei nationale.97 -micsorarea duratei ciclului tehnologic. Principiile planificarii: -centralismul democratic. -asigurarea fiabilitatii functionarii si dezvoltarii firmei (intreprinderii). termeni. evaluarea si optimizarea variantelor alternative de realizare a obiectivelor determinate in faza marketingului strategic. -dezvoltarea sociala a colectivului. -coordonarea realizarii planurilor pe sarcini. -accelerarea implementarii realizarilor PTS. Sarcinile planificarii in domeniul organizarii activitatii sistemului de productie : -asigurarea proportiilor progresive in dezvoltarea productiei sociale.elaborarea planului. -complexitatea. -ameliorarea utilizarii capacitatilor de productie. -alegerea strategiei optimale a firmei (intreprinderii) pentru perspectiva in baza prognozelor variantelor de alternativa a marketingului strategic. Continutul sistemului de planificare a productiei Planificarea reprezinta o functie a managementului .prognozarea.analiza situatiilor si factorilor mediului exterior. realizarea cresterii stabile si a plasamentului rational. -perfectionarea structurii de ramura si structurii resurselor energetice si combustibil. -orientarea subdiviziunilor spre realizarea rezultatelor superioare finale la costuri minime.realizarea planului. precum si a resurselor materiale si de munca. -proportionalitatea.

3)asigurarea elaborarii planurilor. 2. ce necesita prognozare. -asigrarea relatiei inverse a sistemului de planificare.factorii de infrastructura ale regiunii. cu actiune indirecta.pentru specialisti.include aprovizionarea informationala.constituita din: 1. tactice si operativ-calendaristice in diverse domenii ale activitatii economice si de productie ale organizatiei. ce constituie structura interna a sistemului de planificare..fluxul de informatie de la executantul planului la elaboratorul planului. factorii macromediului si micromediului al organizatiei (cu actiune directa. inclusiv de competitivitate. 2. -automatizarea sistemului de planificare. 3. sistemul vamal.documentele necesare.parametrii infrastructurii regiunii.reprezinta: 1.reprezinta: totalitatea obiectelor de planificare: 1. ce realizeaza conducerea procesului de elaborare a planurilor si organizarea realizarii planurilor. 2. Componentele structurii interne a sistemului de planificare: 1)baza stiintifica.principii stiintifice. -argumentarea economica a planului. 3. 4)subsistemul condus. fluxurile sunt determinate de calitatea insuficienta a planurilor sau exigentele sporite ale consumatorilor etc. 4.98 -succesiunea dintre planurile strategice si tactice. 14 abordari stiintifice ale planificarii. 4. 3. 5)subsistemul conducator . ajustare.macromediul si infrastructura regiunii). perfectare etc. . 2. 3)mediul extern -reprezinta: 1.fluxul de informatia de la executantul planului la furnizorii intrarii sistemului de planificare. 2)iesirea. -ponderarea obiectelor de planificare. coordonare.metode de planificare. -orientarea sociala a planului. metodica. spiritul activ al intermediarilor. -asigurarea seriei de variante a planului. 2. 5)sistemul de planificare .specialistii.parametrii intrarii si iesirii sistemului.reprezinta managerii. normativele de competitivitate a obiectului de planificare. elaborate la etapa marketingului strategic in conformitate cu misiunea si obiectivele organizatiei. argumentare.resursele necesare.politica antimonopol.reprezinta sistemul planurilor strategice. -asigurarea caracterului adecvat al indicatorilor de plan. Componentele sistemului de planificare: 1)intrarea. informatia suplimentara utilizata in elaborarea planurilor. -asigurarea echilibrarii planului dupa resurse. 4)relatia inversa . sistemul fiscal. de personal si resurse a procesului de planificare.pentru manageri.reprezinta planurile. puterea concurentiala in ramura si ramurile adiacente.reprezinta: 1. -integrarea planurilor in parametrii mediului extern al sistemului de productie. calitatea bazei normative a sistemului de management. juridica.sarcinile de plan si parametrii. ce elaboreaza planurile. elaborate in conformitate cu exigentele consumatorilor si in vederea realizarii normativelor.reprezinta procesul de elaborare si luare a deciziilor in domeniul planificarii. 2)planurile conforme obiectivelor organizarii.

-dupa continut: -pe probleme. -tactice. 7)coordonarea realizarii planului. reclamatiilor si pretentiilor consumatorilor. 6)difuzarea sarcinilor de plan executantilor.este un proces decizional despre modul de exploatare al sistemului operational in conditiile cererii agregate. 4)elaborarea deciziei de plan. 2)dezvoltarea tehnica si organizarea procesului de productie. realizate de sistemul operational dat. inclusiv de competitivitate a obiectului de planificare. -curente. 2)comparatia eficientei obiectului cu realizari mondiale superioare.este volumul total al cererii la toate marfurile si serviciile. 3)indicii de sporire a eficientei economice a productiei. 2)formarea sistemului de planificare. 8)evidenta si controlul realizarii sarcinilor si parametrilor de plan. Organizarea activitatii de planificare -reprezinta procesul de transformare a intrarii sistemului de planificare in iesire in vederea realizarii obiectivelor organizatiei (firmei).99 Tema 29. coordonarea si aprobarea planului. -operative. Continutul procesului de planificare (etapele): 1)studierea problemei. -dupa obiective: -strategice. Clasificarea planurilor: -dupa perioada de planificare: -de perspectiva pe perioade de timp lungi. a fondului de brevete. 4)analiza surselor bibliografice. 3)precizarea normativelor. 5)formarea directiilor de dezvoltare a obiectului etc. a rapoartelor stiintifice. Capitolele planurilor: 1)productia si realizarea productiei. 9)stimularea realizarii planului. 5)perfectarea. . 3)cuantificarea devierilor indicatorilor obiectului de planificare. Organizarea planificarii sistemului de productie Planificarea executarii productiei . cerere agregata . Continutul etapei de planificare (operatiile): 1)analiza situatiei sau obiectului dupa indicatori calitativi si cantitativi (resurse). -complexe. -locale.

9)fondurile de stimulare economica. situationala ). 12)protectia naturii si utilizarea rationala a resurselor minerale. in expresie valorica). . Calitatea planului -reprezinta totalitatea parameetrilor planului. 4)indicatorul optimalitatii planului. 5)investitiile si constructiile capitale. 11)dezvoltarea sociala a colectivului. 9)note. profitul si rentabilitatea productiei. sfarsitul). normativa. coexecutantii). 7)munca si personalul. 3)realizarile mondiale in domeniul dat. pragul de admisibilitate a devierilor depinde de durata perioadei planificate. 5)executantii (responsabil. ce corespund principiilor si abordarilor stiintifice ale planificarii si asigura devieri minime de la valorile de plan a parametrilor faptici. 7)necesarul de resurse (in expresie naturala. 8)costurile de productie. -aplicarea principiilor de planificare. in expresie valorica). 3)indicatorul de realitate a realizarii planului. -sporirea calitatii asigurarii informationale si metodice a planificarii. 10)finantele.reprezentat prin coeficientul. Conditiile sporirii calitatii planului: -abordarea stiintifica a gestiunii (sistemica. spatiului aerian si a pamantului. conditiile de elaborare si realizare a planului. 2)gradul de intensitate a realizarii planului -reprezentat prin coeficientul (1). directiva. Elementele planurilor: 1)codul si denumirea obiectului (capitol. 6)locul executarii (subdiviziunea. 8)rezultatul scontat (in expresie naturala. -stimularea calitatii planurilor. locul de munca). Criteriile calitatii planului 1)gradul de adecvare a modelului teoretic a indicatorului planificat datelor faptice . 6)nivelul de argumentare a planului. subcapitol). evolutie. integrationista. dinamica. comportamentala. 2)cifrele de control si unitatea de masura. optimizationala.reproductie. 7)nivelul de risc al planului. obtinuti in rezultatul realizarii planului. de marketing. structurala. 5)indicatorul echilibrarii planului. functionala. 13)activitatea economica externa. 4)termenul de executie (inceputul. nivelul de incertitudine. procesuala. calculat ca raportul dintre cresterea absoluta a indicatorului real si valoarea absoluta a indicatorului faptic.100 4)normele si normativele. 6)asigurarea material-tehnica.

financiare. -oportunitatea deciziilor si organizarea activitatii de prevenire a dereglarii procesului de productie sau de revenire la parametrii de productie stabiliti. sectoare si locuri de munca. un schimb). Gestiunea operativa a productiei este realizata in baza urmaririi neintrerupte a mersului procesului de productie prin exercitarea influentei concentrate asupra colectivelor sectiilor de productie. pentru locurile de munca .101 Tema 30.in structura pe piese si noduri de piese. Sarcinile planificarii operative: 1)asigurarea realizarii uniforme a procesului de productie pe locuri de munca. o decada. muncitorilor (lucratorilor) in vederea asigurarii neconditionate a realizarii programelor de productie aprobate. Conditiile de realizare a gestiunii operative ale productiei: -diviziunea exacta a lucrarilor pe perioade scurte de timp pentru sectoarele de productie. -asigurarea livrarilor externe a articolelor (materialelor) de echipament. o zi de lucru. Obiectivele planificarii operative: -solutionarea problemelor principiale de scoatere. Planificarea operativa a productiei Planificarea operativa presupune elaborarea detaliata a planurilor intreprinderii si a subdiviziunilor ei (sectiilor de productie. Continutul activitatii de planificare operativa: 1)organizarea elaborarii si executarii planurilor operativ-calendaristice de productie si a sarcinilor de productie la nivel de sectii. 4)reglarea mersului procesului de productie. 5 zile. -includerea in programul de productie a produselor noi. 2)organizarea aprovizionarii locurilor de munca. -organizarea exacta a tehnologiilor prelucrarii fluxurilor informationale privind mersul procesului de productie si procesul decizional. 3)organizarea evidentei si controlului mersului procesului de productie. -utilizarea resurselor interne materiale. brigazilor si locurilor de munca) pentru intervale scurte de timp (o luna. de munca. substitutie a produselor lansate in productie. sectii si .in stractura pe piese-operatii. sectoare. -monitorizarea parametrilor procesului de productie. sectoarelor. este strans legata de planificarea tehnic-economica.

care consta in organizarea executarii pieselor unificate si normalizate in partizi in ordinea formarii si completarii rezervelor de depozit pentru asigurarea asamblarii uniforme si realizarii cantitatilor uniforme in timp a nomenclaturii variabile a produselor. 2)dispecerizarea. care complementeaza sistemul b). Volumul productiei total pe intervale de timp (faptic) Coeficientul realizarii uniforme = 1 . care reprezinta procesul de elaborare a planurilor operative si graficelor de executare si realizare a productiei.planificarea operativa la nivel de sectii si sectoare de productie se efectueaza in baza coordonarii lucrarilor de executare a planului de productie. care consta in stabilirea si respectarea permanenta a anumitei periodicitati in executarea partizilor de piese conform graficului standard a productiei in flux si de masa. sunt cunoscute urmatoarele modificari: a)sistemul de depozit. ordinea perfectarii. ansamble de diferit grad de finisare (de gata) pentru fiecare sectie.----------------------------------------------------------------------------a productiei (lucrului): Volumul productiei total pe intervale de timp (plan) sau mediu 2)utilizarea eficienta a resurselor de productie si a fortei de munca. c)sistemul de planificare pe termenul de livrare intersectii . care consta in crearea starii de saturatie in semifabricate. ce presupune executarea lucrarilor de productie si a productiei in nomenclatura si volume determinate de planul-grafic.102 intreprindere in general. realizata dupa determinarea programului de productie. este utilizat pentru serii mari si serii de masa a productiei sau pentru nomenclaturi mari de productie. Planificarea operativ-calendaristica este a doua faza de planificare. cand unitatea de planificare-evidenta este piesa de fiecare denumire. subansamblu. sector de productie sau loc de munca. ansamblu si articol sau pe fiecare masina sau grup de masini. componenta si precizia normativelor plan-calendar. ce reprezinta evidenta operativa. controlul si reglementarea executarii planurilor operative sau a mersului procesului de productie. unitatea de planificareevidenta este partida. . unitatilor de evidenta-plan a productiei. asigurarii proportiilor in productie si a controlului general a executarii planului de productie. iar gradul de precizare depinde de tipul de productie: -pentru procesul de productie in flux cu asamblarea pe conveier si nomenclatura limitata a productiei se elaboreaza planul-grafic a conveierului pe volumul total a productiei. organizarea circuitului documentatiei de plan si de evidenta la intreprindere. Sistemele de planificare operativa a productiei . metodica si tehnica a lucrarilor de planificare a productiei. d)sistem pe termen standard. Fazele planificarii operative: 1)planificarea calendaristica. b)sistemul de planificare pe norma gradului de finisare a productiei. -pentru pentru procesul de productie individual sau in serii mici se elaboreaza planul-grafic pe operatii si fiecare piesa. este utilizat in cazurile ciclurilor mari de productie. este utilizat pentru serii de productie mijlocii si mari. subansamble. piese.reprezinta baza metodologica. Tipurile de sisteme de planificare operativa a productiei: 1)Sisteme pe unitate de piesa. precum si lista. 3)minimizarea duratei ciclului de productie si a volumului productiei nefinite. determinate de gradul de centralizare.

5. dezavantajul sistemului constituie cantitatile egale si consumul diferit a pieselor cu diferit grad de finisare. cand unitatea de planificare-evidenta este comanda. daca timpul de prelucrare a ambelor piese la o masina coincide dar nu este egal. In cazul a mai multor masini problema determinarii consecutivitatii operatiilor de prelucrare este solutionata prin aplicarea metodei de clasare totala a operatiilor. unitatea de planificare-evidenta este masinagarnitura. atunci planul-grafic este considerat optim. sistemul este dezavantajat de dificultatile. piesele carora sunt prelucrate sau asamblate la utilajul aferent brigazii.metodele normative. componenta careia include piesele de completare a anumitei masini. atunci consecutivitatea prelucrarii poate fi voluntara). este utilizat in conditiile productiei de masa. cauzate de caile diferite parcurse de piesele din componenta ansamblului. 3. 1954: pasul a)determinarea timpului minim de prelucrare a piesei: daca pe masina A. 6.metodele de bilant. periodicitatea unica de lansare in productie si termen unic de intrare in urmatoarea faza tehnologica. b)sistemul pe grup-complet. este utilizat pentru toate articolele. unitatea de planificare-evidenta este brigada-complet.103 e)sistem de planificare pe tactul fluxului de productie. care consta in organizarea lucrarilor de planificare a procesului de productie pentru grupuri de subansamble de piese cu procesul tehnologic comun. care consta in uniformizarea productivitatii tuturor verigilor de productie aferente tactului unic de realizare a productiei gata.metodele de analiza si sinteza. 1.metodele de planificare de retea . Metodele de planificare: 1metodele economico-matematice de planificare operativ-calendaristica a productiei .metodele de programare liniara . cand unitatea de planificare-evidenta este setul (garnitura) de piese.Metodele economico-matematice de planificare operativ-calendaristica a productiei: a)Metoda Jonson Sarcina principala a planificarii operativ-calendaristice consta in determinarea consecutivitatii si momentelor de timp de inceput de prelucrare a pieselor pe masini: in cazul a doua masini se presupune ca planul-grafic optimal asigura minimizarea timpului total de pauze pe masina A si masina B (algoritmul Jonson. 4.complet in procesul de productie. care consta in organizarea lucrarilor de planificare a productiei pe subansamble de piese ca unitatea de plan-evidenta. c)sistemul pe masina-complet (conventionala). incepand cu procesul elaborarii documentatiei tehnice. atunci in plan se include pozitia 1 sau daca pe masina B. sunt utilizate pentru productia unica sau serii mici. b)Metoda indicativa . consta in planificarea calendaristica a lansarii-executarii productiei pentru fiecare comanda. d)sistem pe brigada-complet. ce sporeste volumul productiei nefinite si durata circulatiei mijloacelor circulante. selectate conform unui anumit criteriu: a)sistemul pe subansamblu-complet. 2)Sisteme pe unitate de complet. 2. atunci se include pozitia n. 3)Sisteme pe unitate de comanda. pasul b)excluderea piesei din orizontul de examinare si intoarcerea la pasul a): daca consecutivitatea prelucrarii pieselor este determi nata.

c)planificarea volumului de productie prin monitorizarea si compararea capacitatilor de productie. b)planificarea volumului de productie in conditiile cand: -numarul personalului si a volumul productiei sunt variabile. . -formularii concrete si precise a obiectivului de calcul. -limitarii resurselor. durata pauzelor cauzate de lipsa sau calitatea necorespunzatoare a materialelor si instrumentarului necesar. functia de baza consta in minimizarea costurilor totale in baza determinarii dependentei costurilor si timpului de prelucrare a pieselor si a criteriului de eficienta relativa pe fiecare masina sau grup de masini. c)Metoda L. ce se utilizeaza in determinarea traseelor optime de transportare a materialelor de la producator la consumator in forma de solutionare de matrice. 2)suplimentelor pentru ore supra plan. numarul de producatori si consumatori inclus in matrice nu este limitat. reprezinta scheme-grafice in forma de diagrame pentru fiecare tip de activitate productiva. timpul necesar deservirii tehnice a utilajului. cererii si a stocurilor in doua perioade de timp. graficele Gantt utilizate in planificarea procesului de executare a comenzilor contin semne conventionale. -existentei alternativelor de comportament. inclusiv determinarea: -dimensiunii cererii si ofertei. in special saptamana.Metodele de programare liniara se aplica pentru solutionarea problemelor de repartizare a resurselor deficitare pentru tipurile de activitate concurentiale. 4)pierderilor cauzate de deficit. Problemele solutionate prin programarea liniara: a)determinarea combinarii optime a doua articole. d)problema de transport. permite monitorizarea permanenta a procesului de executare a lucrarilor sau situatiilor de risc pe etape si anumite perioade de timp. timpul-rezerva in caz de risc. -costurilor sau profiturilor. 2. legate de deplasarea unui articol de la producator la consumator.Gantt Metoda este utilizata in cazul necesitatii de a asigura comenzile speciale. informatiile de baza sunt normativele in ore de prelucrare a obiectelor la masina si pe comenzi. 6)cheltuielilor cauzate de disponibilizarea personalului. ce reflecta timpul efectiv pentru efectuarea comenzii date. 5)cheltuielilor cauzate de angajari. 3)costurilor stocurilor. pe de o parte. precum si solicitarile constante de utilaj in conditiile proceselor de productie continuu si discret. -deficitul este admisibil. pe de alta parte. si determinarea perativa a posibilitatilor alternative de solicitare totala a capacitatilor de productie a intreprinderii. penetru ca nu permit efectuarea calculelor analitice si efectuarea unui control complex. situarea producatorului si consumatorului. volumul efectiv realizat la momentul dat de timp. in conditiile: -existentei dependentelor liniare intre variabile. sunt aplicabile in conditii de planificare simple.104 Metoda este utilizata in cazul productiei cu nomenclatura complexa si repartizarea de matrice a plasamentului comenzilor pe masini. -este determinata sarcina de minimizare a: 1)salariului de baza. deficitul resurselor energetice sau productivitatea insuficienta sau greselile personalului.

de constructie etc. presupunandu-se nule costurile de transport ale productiei de la orice producator la consumatorul fictiv. . -celulele trebuie sa corespunda independentei punctelor. ce reprezinta existenta variantelor de deplasarecu acelasi nivel de costuri. Unele aspecte nereglate ale problemei de transport: -caracterul dependent al plasamentului in schema initiala. ce se rezolva ca dependenta. ameliorarea solutiei preliminare si elaborarea solutiei ulterioare pana la momentul cand optimizarea in continuare a solutiei sau cautarea alternativelor este imposibila. sunt valoroase prin flexibilitatea procesului de luare a deciziilor. 5)costurile de deplasare (metoda distribuirii modificate “modi-metoda”). permite depistarea locurilor de implementare a modificarilor necesare si dimensiunile profiturilor din acestea. ce consta in necorespunderea frecventa a capacitatilor de productie nivelului cererii. fiabilitatea mijloacelor de transport sau a deservirii la producator. se utilizeaza ca concept de penalizare pentru alegerea traseului in varianta nu cea mai optima din punctul de vedere al costurilor de transport.reprezinta prezentarea grafica a consecutivitatii si interdependentei tuturor lucrarilor executate si a rezultatelor obtinute in procesul realizarii complexului de operatii. -cu interpretare mixta. -problemele de maximizare. -pe evenimente. 3)aproximarea prin metoda Foghel.105 Fazele de solutionare a problemei: 1)elaborarea solutiei preliminare. verificarea. inclusiv pana la momentul realizarii obiectivului sau obiectivelor stabilite. -degenerarea solutiei. ce reprezinta metoda de calcul rapid al costurilor de transportare indiferent de durata si structura ciclului de deplasare. Modelul de retea. 3. reprezentata prin indicatorul volumului cererii fictive si calculata ca diferenta dintre oferta existenta si volumul ofertei necesare. -necorcondanta cererii si ofertei. 4)optimizarea problemei de transport prin metoda “treptelor”: -solutia optimala reprezinta “cea mai buna din posibile” metoda de actionare in conditiile anumitor limite. 2)executarea controlului. ce se rezolva prin regruparea in sistemul existent de distribuire a productiei. -existenta mai multor variante ale solutiilor optime. consta in cautarea conditiilor admisibile ale solutiei conform urmatoarelor exigente: -respectarea conditiilor de limitare a matricei. -numarul celulelor din matrice trebuie sa fie cu 1 mai putin decat numarul producatorilor. ce consta in problema utilizarii functiei profitului prin reprezentarea indicatorului profitului de indicatorul costurilor relative.Metodele de planificare de retea includ metodele de determinare a cailor critice in baza modelelor de retea a duratei operatiilor tehnologice prin evaluari determinate si evaluari probabiliste si se aplica in planificarea proiectelor in domeniile stiintific. -verificarea optimumului costurilor celor mai convenabile trasee de distributie a productiei prin compararea costurilor de transport dupa criteriul de asigurare a schemei mai convenabile de distribuire. poate fi reprezentata cu orientarea: -pe lucrari. varianta preferentiala va depinde de convenabilitatea incarcarilor la producator.

durata lucrului fictiv este zero. evenimentul final pentru fiecare lucrare coincide cu evenimentul initial pentru fiecare lucrare posterioara. cand lantul consecutiv al lucrarilor din retea are durata sumativa maxima. nu este proces si nu are durata. care stabileste caracteristicile probabiliste numai pentru totalitatea lucrarilor interdependente. ce reprezinta procedeu. -compus. precum si supravegherea si executarea functiilor de control. cand lantul consecutiv a lucrarilor leaga orice doua evenimente a graficului de retea sau orice eveniment din retea si evenimentul initial sau final. ce necesita consum de timp si nu necesita consum munca si/sau alte resurse. -calea. -stohastica. dependenta logica. lucrarile situate in afara caii critice se caracterizeaza prin . care stabileste interdependenta tipologica a lucrarilor si caracteristica lor cantitativa exacta. poate fi: -deplina. care este elaborata in dependenta de gradul de detalizare si natura complexului de masuri si sarcinile concrete de planificare. poate fi cifrat si interpretat grafic in forma de linie de legatura intre evenimentele initial si final. cand lantul consecutiv a lucrarilor leaga evenimentele initial si final. pe grafic este reprezentat prin linie punctata. -multicriteriala. munca si alte resurse in conditiile invariabile si stabile de executare (numarul de executori. asteptarea unui document elaborat de organizatia exterioara sau de alta subdiviziune. -lucrul. dar ce demonstreaza existenta dependentei intre posibilitatea executarii lucrarii posterioare si rezultatele evenimentelor anterioare. Notiunile de baza a retelei: -evenimentul.106 -in forma de matrice. actiune. pe grafic este reprezentat prin linia continua. -final. care reprezinta consecutivitatea tehnologica continua a lucrarilor in retea. realizarea unui stend. ce reprezinta dependenta logica a doua-trei evenimente. Tipuri de retea: -structurata. locul si caracterul executarii lucrarilor) in limitele admisibile. ce necesita consum de timp. ce reprezinta procesul. -critica. executate in conditii constante si ce aduc la rezultate interpretate univoc. munca si resurse materiale. care stabileste caracteristicile probabiliste ale conditiilor si timpului de executare a lucrarilor. -initial. realizarea unui plan tematic de participare la expozitie. este considerat criteriu de optimizare al modelului de retea. -scurta. dar este necesar pentru continuarea realizarii lucrarilor ulterioare. pentru retele cu multe obiective pot fi mai multe evenimente finale. poate fi : -simplu. ce nu necesita consum de timp. -“asteptarea”. este reprezentat pe grafic prin linie continua. ce reprezinta procesul. -determinata. nu este conditie de inceput a lucrarilor retelei. -”dependenta” sau “lucrul fictiv”. poate avea urmatorul inteles: -”lucrul efectiv”. ce reprezinta rezultatul executarii a unei sau mai multor lucrari anterioare conceput univoc. care reprezinta formularea obiectivului intregului complex de lucrari. de exemplu. de exemplu. care reprezinta punctul de inceput a retelei si formularea conditiei pentru inceputul complexului de lucrari sau operatii. poate fi determinata prin nominalizarea consecutiva a evenimentelor. proces natural.

5)marimea stocurilor peste plan. 4)solicitarea locurilor de munca. aflate in prelucrare sau asamblare la locurile de munca a liniei in flux continuu: Stocul tehnologic = Numarul obiectelor x Numarul locurilor + Numarul obiectelor muncii la o operatie muncii la 1 loc de munca de munca la control Stocul tehnologic = Suma stocurilor tehnologice la toate operatiile b)de rulment. care este determinata in baza a doua evaluari de experti: 3 x durata lucrarilor in conditii favorabile + 2x durata lucrarilor in conditii rele Durata = ---------------------------------------------------------------------------------------------------5 2)primul termen de realizare a evenimentului. care este determinata ca timpul marginal. aflate in procesul de . care este egal cu durata sumativa a lucrarilor situate pe calea maxima de la evenimentul initial. dar maxima nu poate depasi rezerva de timp a caii date. 5)rezerva de timp particulara. cand lantul consecutiv al lucrarilor din retea are durata egala sau mai mica decat cea maxima. Caracteristicile principale ale retelei: 1)durata probabila a lucrarilor. care este egal cu diferenta dintre durata caii critice si durata sumativa a lucrarilor caii maxime de la evenimantul dat pana la evenimentul final. ce reprezinta obiectele muncii. ce permite marirea sau substituirea in timp a duratei de executare a lucrarii fara afectarea termenului de realizare a evenimentului final. 3)termenul final de realizare a evenimentului. articole. caile subcritice sunt cele mai importante in procesul planificarii. ce reprezinta obiectele muncii. ce permite marirea sau substituirea in timp fara schimbarea primilor termeni de inceput de realizare a lucrarilor posterioare. care este determinata ca timpul marginal. subansamble. care se clasifica in modul urmator: -stocurile ciclice: a)tehnologice. -subcritica. 2)ritmul liniei in flux. aflate in stoc peste norma intre operatiile tehnologice pe linia in flux si cauzate de productivitate diferita a locurilor de munca megiese. c)de transport. 3)numarul locurilor de munca. situate pe aceeasi cale pot avea diverse valori ale rezervelor totale de timp.107 existenta rezervelor de timp. ce reprezinta numarul total a obiectelor muncii (piese. 4)rezerva de timp totala. adica a caii critice. rezerva Indicatorii plan-calendaristici ai procesului de productie (sunt calculati in dependenta de tipul liniei in flux): 1)tactul liniei in flux. Lucrarile.

3. Criteriile de eficienta a planificarii operativ-calendaristice a productiei: 1. subansamblelor. care sunt formate pentru asigurarea functionarii ritmice a liniei de productie 2 in conditiile functionarii neregulate a liniei de productie 1. efectuare a la alta operatie.minimizarea cheltuielilor de timp pentru reutilare.este perioada de timp. care sunt constituite din piese si subansamble. orice schimbare.asigurarea solicitarii totale a capacitatilor de productie si fortei de munca. de exemplu. cu cat stocul de rulment este mai mic cu atat eficienta productiei este mai mare: Numarul operatiilor precedente Numarul operatiilor urmatoare Stocul = Durata fazei perioadei x [( ------------------------------------. care se formeaza pentru compensarea functionarii neregulate sau abaterilor de la tactul liniei in flux.. ansamblelor sau articolelor.1 ) de transport la o transmitere pe linie (pentru linii in flux continue) d)de siguranta (de rezerva). c)de siguranta (de rezerva). 2.) ( -----------------------------------) de rulment de deservire pt operatii Durata operatiilor precedente Durata operatiilor urmatoare perechi Faza . in care nu se petrec schimbari in ordinea de operatiilor -perechi. care sunt formate pentru neutralizarea neuniformitatii productivitatii liniilor de productie interdependente sau neconcordantei dintre tactul liniei discrete si graficul livrarilor si graficul consumului pieselor. trecerea muncitorului cumularea unitatii suplimentare de utilaj etc. transportate de la o linie la alta.) x Numarul operatiilor de rezerva Tactul liniei asigurate Stocul ciclic total = Stocul + tehnologic Stocul + Stocul de transport de rezerva -stocurile interciclice: a)de transport.108 transportare interoperational: Stocul = Numarul de piese x ( Numarul operatii . b)de rulment. .asigurarea perioadelor uniforme de timp intre lansarea partizilor omogene de piese. inseamna inceputul unei noi faze. Timpul functionarii neregulate a liniei la o operatie Stocul = ( --------------------------------------------------.

starea productiei nefinite.clasarea corecta productiei. semnalizare si prelucrare a informatiei: . 6. 3.realizarea productiei-marfa conform planurilor pentru volum si termen. -luarea de masuri operative in vederea prevenirii dereglarilor in procesul de productie. -supravegherea functionarii subdiviziunilor de productie codase etc. -controlul articolelor de garnisire.pregatirea operativa pentru realizarea sarcinilor curente.respectarea tactului liniilor in flux.nivelul de asigurare completa a lucrarilor de asamblare in baza planurilor-grafic. 2.nivelul de asigurare a normelor de devansare. lucrarilor si operatiilor tehnologica in procesul de organizare a lucrarilor de planificare a productiei.reprezinta controlul centralizat si gestionarea operativa continua a mersului procesului de productie in cadrul intreprinderii sau a subdiviziunilor structurale. 3.asigurarea planurilor cu resursele necesare. -pentru intreprinderile cu productia de serii mari si de masa: 1. Directiile activitatii de dispecerat: -controlul realizarii nomenclaturii productiei.starea stocurilor de depozit. 4. Obiectele de dispecerizare: -pentru intreprinderile cu productia unica si de serii mici: 1.termenii de lansare-realizare a partizilor obiectelor muncii. -controlul stocurilor la nivelul sectiilor de productie. -lichidarea consecintelor dereglarilor procesului de productie. Dispecerizarea ca faza finala a planificarii operative a productiei .gradul de aprovizionare material-tehnica a procesului de productie. -controlul pregatirii si aprovizionarii procesului de productie. 2. -pentru intreprinderile cu productia de serie: 1.elaborarea preventiva a planurilor operativ-calendaristice cu luarea in consideratie a stocurilor formate de productie nefinita.asigurarea bazei logistice a procesului de productie.termenii de efectuare a lucrarilor pe anumite comenzi.asigurarea prioritatii productiei de baza cu durata mare a ciclului tehnologic in organizarea proceselor de productie. 2. -pentru toate tipurile de productie: 1. Eficienta functionarii serviciului de dispecerat este bazata pe asigurarea procesului de productie cu mijloacele tehnice de comunicatie. 5. 2. 8. -coordonarea functionarii subdiviziunilor intreprinderii. Sarcinile principale ale dispecerizarii: -controlul sistematic a planurilor-grafice de executare a productiei. starea stocurilor pe si intre linii in flux. 7.109 4.

4)comunicatiile televizate si bioteleviziunea. Functiile Serviciului Dispecerului-Sef: -controlul mersului realizaarii programului de productie pe tipuri de productie si fazele procesului de productie. -elaborarea masurilor de prevenire a dereglarilor procesului de productie. este presupunerea bazata pe cunostinte. fototelegraf. Metodele si continutul dispecerizarii sunt determinate de tipul de productie. -dispeceri de schimb. telegraf. pa fazele procesului de productie. radio). perioadele de timp apropiate sunt inutile din . 3)semnalizarea de productie. Structura Serviciului de Dispecerat (in componenta Sectiei Planificare-Dispecerat.reprezinta evaluarea nivelelor cererii pentru productia realizata in anumita perioada de timp de perspectiva. subordonat ViceDirectorului pe productie a intreprinderii): -Dispecerul-Sef. -bazarea pe responsabilitatea clara si succesivitatea conducerii operative a productiei. Prognozarea sistemului de productie Prognoza. -operatori.110 1)comunicatiile de dispecerat administrative-de productie (telefonice speciale. Tema 31. ce asigura elaborarea planului argumentat stiintific si optimal de sporire a calitatii si eficientei productiei in baza utilizarii variantelor de prognoza a indicatorilor calitatii si cheltuielilor. -grupuri de dispeceri pe tipuri de productie. -evidenta si controlul aprovizionarii locurilor de munca. Cerintele fata de sistemele reglarii de dispecerat: -bazarea pe organizarea planificarii operative a productiei. -asigurarea controlului neintrerupt si a supravegherii mersului procesului de productie. necesare realizarii planului. Prognoza comerciala . teletape. -Biroul central. principala exigenta consta in minimizarea erorilor evaluarilor date. -evidenta si analiza stationarii utilajului pe parcursul schimbului de lucru. ce asigura controlul automatizat a procesului de productie prin intermediul dispozitivelor de evidenta si inregistrare.reprezinta documentul anterior planului. 2)semnalizarea de recunoastere-apel. perioada de prognozare trebuie sa fie destul de indepartata. -executarea rapida si exacta a dispozitiilor conducerii.

caracteristicilor calitativi a obiectului. 4. . -continuitatea -consta in colectarea permanenta a informatiei suplimentare dupa realizarea prognozelor si ajustarea permanenta a prognozelor. Organizarea activitatii de prognozare ..tendintei de modificare a elementelor de cheltuieli pe fiecare faza a ciclului de viata a obiectului. studierea si utilizarea maxima a factorilor mediului extern si internal obiectului ca sistem.111 punctul de vedere al eficientei nule ale masurilor organizational-de gestiune. Continutul procesului de prognozare: 1)colectarea materialelor de prognozare. 2)analiza materialelor de prognozare.adaptarea metodelor si parametrilor de prognozare la factorii dati. -spionajul industrial (economic). -caracterul adecvat.tendintei de modificare a efectului util al obiectului.consta in: 1. utilizate in luarea deciziilor operative si strategice.conditiilor de productie a obiectului. concentrate spre crearea conditiilor pentru prognozarea efectului util si elementelor cheltuielilor de productie agregate in vederea pregatirii informatiei.utilizat in scopul reducerii timpului necesar realizarii prognozelor.consta in realizarea prognozelor pentru organizatia concreta. integrate in structura organizatorica a intreprinderii. 2. 6. -fluxul simplu -consta in organizarea transmiterii informatiei pe calea cea mai scurta. Prognozarea . 2. situatia concreta. 3)ajustarea materialelor de prognozare. 3.utilizat in vederea obtinuerii evaluarii cat mai precise a probabilitatii de realizare a tendintei de modificare a efectului util si a efortului pentru obtinerea lui. Metodele de obtinere a informatiei pentru prognozare: -obtinerea informatiei oficiale verbale.determinat de caracterul probabilistic al dezvoltarii obiectului.posibilitatilor de diminuare a consumului de resurse si timp pentru desfasurarea procesului de prognozare. 5. Sarcinile organizarii activitatii de prognozare: -colectarea si sistematizarea informatiei necesare.consta in utilizarea indicatorilor cantitativi a calitatii si cheltuielilor. organizarea rationala a procesului de prognozare trebuie sa asigure obtinerea operativa a variantelor de dezvoltare a: 1. -maniabilitatea . -obtinerea informatiei oficiela scrise. componentelor obiectului si a tehnologiilor utilizate. -automatismul -utilizat in vederea reducerii timpului si consumului de munca in colectarea si prelucrarea informatiei primare si realizarea prognozelor. -formarea specialistilor in metode si procedee de prognozare. -formarea si organizarea functionarii organelor de lucru. -adaptivitatea etc.reprezinta complexul de masuri interdependente. metodelor matematice si modelelor de gestionare .conditiilor de consum a obiectului.reprezinta determinarea dezvoltarii a productiei in baza definirii tendintelor si legitatilor de modificare a productiei in trecut si considerarea modificarilor posibile viitoare sub influenta PTS. -alternativitatea. -paralelismul . Principiile organizarii activitatii de prognozare: -adresarea .

-procedee: de comparare. b)modele multifactoriale.este totalitatea procedeelor si metodelor. c)opinia agregata a comerciantilor. detalizare si descompunere a indicatorilor. Analiza economice . -metode: de bilant. la care se recurgin procesul elaborarii planurilor si argumentarii obligatiunilor suplimentare a colectivelor intreprinderii: complexa. -distribuirea instrumentarului. economica etc. Analiza operativa . -gestionarea stocurilor de productie.este un examen . 2)metode calitative. d)modelul asteptat al consumatorului. sectiei. Problemele de gestionare solutionate prin metodele si modele de prognozare: -administrarea fluxurilor de transport in orase.permite estimarea activitatii economice a intreprinderii. b)juriu (brainstorming). substitutie in lant (de eliminare. -repartizarea cheltuielilor pentru publicitate si reclama. -optimizarea programelor de lucru a salilor de studii si laboratoare in institutiile de invatamant. evidentierea elementelor de baza a lantului etc. pentru perioade scurte de timp. in general. grafoanalitica. etc. Analiza ulterioara a planurilor curente si de perspectiva. Metodele de prognozare: 1)metode cantitative (calimetrice). utilajului. -optimizarea programelor de circulatie a avioanelor. 5)analiza problemelor sporirii calitatii productiei. 6)elaborarea prognozelor in cadrul programului complex. statistica. locala (cu obiective speciale). utilizate la efectuarea studiului activitatii economice si de productie a intreprinderii. resurselor materiale si umane la intreprindere etc. . media ponderata).). ce presupun efectuarea prognozelor in baza analizei numerice: a)analiza seriilor cronologice: -prognoze in baza mediei retrospective (media dinamica.permite estimarea corecta a rezultatelor activitatii economice in perioada planificata. ce presupun efectuarea prognozelor in baza colectarii si prelucrarii opiniilor subiective a grupurilor de indivizi selectati conform anumitor exigente si criterii in dependenta de tendintele asteptate aferente indicelui analizat: a)de expertiza. determinarea cadrului de participare a intreprinderii in rezultatele activitatii ramurii si economiei nationale. -prognoze in baza analizei statistice.112 4)analiza tendintelor stabilite. Analiza tehnica-economica preventiva (anticipata) .

4)utilizarea modelului. modificarea proprietatilor carora influenteaza sistemul integral si obiectele. -limitarea in timp sau pe costuri de colectare si prelucrare a informatiei. turbulent. Ipoteza lui Ansoff –‘’problemele companiei sunt . informatia de intrare. algoritmul de actiune. productie-costuri. ce reprezinta interpretarea proprietatilor sau a caracteristicilor obiectului reprodus prin intermediul propozitiilor matematice si simboluri. 5)innoirea modelului. Problemele modelarii: 1)erorile si datele de intrare incorecte. organele puterii locale si de stat. GESTIUNEA SISTEMULUI DE PRODUCTIE Tema 32. -mediul inconjurator turbulent. Din punctul de vedere al abordarii sistemice ‘’intrarile’’ sistemului in intregime si a fiecarui element al sistemului caracterizeaza actiunea mediului asupra sistemului. 2)construirea modelelor (obiectivul modelului. inaccesibilitatea Situatiile de aplicare: -lipsa datelor statistice pentru perioada precedenta.113 Tipurile de modele: 1)modele fizice. care reprezinta copii marite sau micsorate de obiecte sau sisteme. proprietatile carora variaza in rezultatul modificarilor comportamentului sistemului. TEA 6. 2)limitarile informationale (mediul informatiei). ce reprezinta interpretarea grafica sau tabelara a obiectului (sistemului) reprodus. 4)costuri excesive. organele fiscale etc. 3)frica utilizatorului. Procesul de construire a modelelor: 1)stabilirea sarcinii (diagnostigarea problemei). iar ‘’iesirile’’ caracterizeaza influenta lor asupra mediului. 3)modele matematice (simbolice). Gestiunea sistemului de productie Sistemul de productie functioneaza intr-un mediu determinat de totalitatea tuturor elementelor. de exemplu scheme organizationale. -dificultatea determinarii cantitative a factorilor de influenta a indicelui analizat si a interdependentei incatorilor. Mediul extern al sistemului de productie sau operational include furnizorii. 2)modele-analog. cumparatorii. datele de iesire si variantele de aplicare a datelor). -aparitia de noi factori de influenta a functionarii intreprinderii (firmei). 3)verificarea modelului.

. rezultivitatea economica etc. resursele. fiabilitatea. astfel.114 determinate de mediul extern si conditioneaza modelul optimal al comportamentului acesteia’’. cheltuielile de exploatare. posibilitatile tehnice ale sistemului dupa destinatia de baza. Partile componente ale algoritmului gestiunii sistemului de productie sunt: evaluarea. indicatorii ecologici. Schema generala a gestiunii sistemelor de productie. adica a sistemului de productie. 3. conform careia pentru asigurarea stabilitatii sistemului dinamic. cuprinde relatiile dintre urmatoarele blocuri (dupa Luibusin): 1. indicatorii competitivitatii productiei (pretul. caracteristicile ergonomice si estetice ale sistemului. optimizate pe perioada lunga de timp. tehnologia).). metoda analizei de proiect. regulile si normele de proiectare) si teoria proiectarii economice a sistemelor (metodele. incat sistemul sa realizeze functiile sale timp indelungat. modelul cunoasterii legilor de constituire. productivitatea. inclusiv capacitatea de productie. regulile. forma organizational-juridica. analiza factoriala etc.). dimensiunile. orientate spre obiectivul: obtinerea normei de profitabilitate. functionare si dezvoltare a sistemelor. inclusiv rezervele de productie. modurile procedurilor de optimizare a alegerii deciziilor competitive: analiza functional-valorica. sistemul de productie/sistemul operational (parametrii de gestiune.rezulta din teoria gestiunii automate. este necesara realizarea anumitor conditii. bazate pe teoria proiectarii sistemelor (metodele. diagnosticul si prognozarea. 2.

precum si randamentului maxim de utilizare a resurselor existente. Modernizarea de tip reprezinta executarea modificarilor tipice de caracter largit pentru consructiile de serie.fondul maxim posibil de timp de functionare a utilajului intreprinderii aferent conditiilor specifice a procesului de productie continuu sau discret. 3)diminuarea capacitatii de productie. 6)coeficientul de utilizare a capacitatii de productie.115 Tema 32. Gestiunea capacitatii de productie a intreprinderii depinde de factorii: -cantitatea si calitatea utilajului in functiune . 2)sporul capacitatilor de productie. -regimul de lucru acceptat (stabilit) . atunci programul de productie al intreprinderii este considerat neasigurat cu capacitati de productie necesare.elaborarea si controllingul periodic al bilantului capacitatilor de productie a intreprinderii .durata unui schimb. important: daca volumul de productie este mai mic decat capacitatea de productie medie anuala. -nivelul specializarii si cooperarii productiei . -nomenclatura productiei cu volum mare de munca . -nomenclatura si sortimentul produselor . Modernizarea reprezinta procesul de renovare tehnica a capitalului fix al intreprinderii. 2. b)indicatorii. 5)capacitatea de productie medie anuala.12.14).modernizarea capacitatilor de productie a intreprinderii . grupurilor de utilaj tehnic. Metodele de gestionare a capacitatilor de productie : 1. ce caracterizeaza nivelul de asimilare/ insusire a capacitatilor de productie de proiect si a capacitatii medii de productie a intreprinderii . 2. Indicatorii bilantului capacitatii de productie. ce are ca obiectiv excluderea uzurii morale si ridicarea caracteristicilor tehnici-economici ai utilajului/echipamentului pana la nivelul modelelor cele mai moderne. care este calculat ca raportul dintre volumul productiei anuale si capacitatea de productie medie anuala (plan sau efectiv) . -nivelul organizarii muncii si a procesului de productie. volumul maxim posibil anual de productie a intreprinderii aferent nomenclaturii si sortimentului produselor stabilite. legata de necesitatile procesului de productie dat. ce caracterizeaza utilizarea utilajului in timp si dupa capacitate (pp. numarul de schimburi . 4)capacitatea de productie de iesire (pentru sfarsitul perioadei de exercitiu). Modernizarea concentrata reprezinta imbunatatirea obiectului. Gestiunea capacitatii de productie Capacitatea de productie a intreprinderii reprezinta: 1. Indicatorii utilizati in analiza capacitatii de productie a intreprinderii sunt grupati in trei categorii : a)indicatorii. sectiilor. . agregatelor. -proportionalitatea suprafetelor lucrative a sectoarelor. utilizati in gestiunea capacitatii de productie: 1)capacitatea de intrare (pentru inceputul perioadei de exercitiu). -productivitatea maxima posibila a fiecarei unitati de utilaj . -productivitatea (randamentul) suprafetelor de productie .

atunci utilajul este suprasolicitat.p. important: toate intreprinderile indiferent de forma de proprietate si dependenta departamentala includ cheltuielile pentru reparatia fondurilor fixe de productie in componenta costurilor de productie si realizare a productiei . care poate fi calculat ca raportul dintre programul de productie in norma-ore pentru utilajul dat si coeficicnetul executarii normelor de productie .p. C< 1. ora/un.m. 8)coeficientul de solicitare a utilajului (C). 1)economia conventionala sau profitul suplimentar din efectuarea modernizarii obtinut din scaderea costului de productie. care poate fi calculat ca produsul dintre fondul nominal de timp a unitatii de utilaj si ponderea (randamentul) dupa timp a utilajului . care poate fi calculat ca produsul dintre variatia costului specific de productie pana si dupa modernizare si volumul productiei executate dupa modernizare . care poate fi calculata ca raportul produsului dintre numarul unitatilor de utilaje pe un sector de productie si fondul efectiv de timp a fiecarei unitati de utilaj la norma consumului de munca la o unitate de productie sau piesa-operatie. care determina nivelul capacitatii de productie a utilajului dupa ajustarea la conditiile concrete de productie si normele progresive in ramura data . x Durata calendaristica a . care poate fi calculat in modul urmator : Fond calendaristic de timp = 24 ore x 365 zile = 8760 ore (pentru intreprinderi cu procesul de productie continuu) 6)solicitarea utilajului.ore Capacitatea = ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------de productie Suprafata utila pentru 1 unitate de productie. important : daca: C= 1. 3)fondul efectiv de timp a unitatii de utilaj. x Fond nominal timp. 2)capacitatea de productie. 7)randamentul utilajului. ce caracterizeaza utilizarea utilajului si a suprafetelor in expresie naturala sau valorica . randamentul dupa timp a utilajului este calculat ca diferenta ( 1 – pierderi pentru reparatia utilajului din timpul lucrat. . atunci utilajul este utilizat deplin. C> 1. m. reparatia si intretinerea fondurilor fixe neproductive se efectueaza din contul profitului net a intreprinderii . care poate fi calculat ca raportul dintre solicitarea utilajului sau grupului de utilaje si randamentul respectiv . care poate fi calculata in modul urmator: Suprafata utila totala a sectiei de productie. 9)capacitatea de productie (dupa suprafata de productie).116 c)indicatorii. % / 100 ) 4)fondul nominal de timp a unitatii de utilaj care poate fi calculat in modul urmator: Fond nominal timp=[Fond schimburilor unit. utilaj calendaristic (Numarul zile + Numarul zile ) x Durata ] sarbatori schimbului x Numarul odihna 5)fondul calendaristic de timp. atunci utilajul este subsolicitat.

sector) pentru executarea productiei agregatului (sectiei. care este utilizat pentru analiza nivelului de utilizare a capacitatilor de productie si este calculat ca raportul dintre volumul productiei-marfa in perioada anumita si suprafata totala sau suprafata productiva (suprafata ocupata sub utilaje) a intreprinderii (sectiei. sectoarele auxiliare care poate fi calculata ca raportul dintre capacitatea de productie pe sectie. care poate fi calculat ca raportul dintre numarul de utilaaj-schimburi pe zi si numarul unitatilor de utilaj in parcul intreprinderii . care poate fi calculat ca raportul dintre volumul de productie realizat conform normativelor de proiect si capacitatea de proiect a utilajului . care poate fi calculat ca raportul dintre volumul de productie (plan sau fapt) si capacitatea de productie medie anuala . ore 10)coeficientul de insusire a capacitatii de proiect in limitele termenului normativ. suprafata productiva. 14)coeficientul solicitarii intensive a utilajului. sectorului de productie). sectiile.p. 15)coeficientul utilizarii utilajului dupa puterea nominala (pentru productia multinomenclatura).117 ciclului de productie pentru o unitate de productie. 16)coeficientul integral de solicitare a utilajului. sectoarelor auxiliare si ponderea consumului productiei primului agregat (sectie. sectorului) si valoarea medie anuala de bilant a mijloacelor fixe productive respective 19)randamentul utilizarii suprafetelor de productie (sau volumul productiei la 1 m. 11)coeficientul de utilizare a capacitatii medii anuale de productie. care poate fi calculat ca raportul dintre fondul efectiv de timp si fondul de timp planificat . 13)coeficientul utilizarii pe schimburi a utilajului. agregat de baza si produsul dintre capacitatea agregatelor. care poate fi calculat ca raportul dintre consumul de energie electrica a utilajului pentru perioada data si produsul dintre timpul de functionare a utilajului si puterea dispozitivului de actionare . care poate fi calculat ca produsul dintre coeficientul solicitarii extensive si coeficientul utilizarii utilajului dupa putere . care poate fi calculat ca raportul dintre volumul de productie faptic si volumul de productie maximal posibil . care poate fi calculat ca raportul dintre volumul productiei-marfa anuale a intreprinderii(sectiei. 12)coeficientul solicitarii extensive a utilajului. . sectorului) auxiliar . sectoarele de baza si agregatele. sector. sectiilor. 17)coeficientul de cojugare a capacitatilor de productie dintre agregatele. sectiile. 18)randamentul mijloacelor fixe productive.

energetice si financiare. 2. 3)perfectionarea organizarii muncii si organizarii a productiei. 4)analiza complexa. tracerea la regim in mai multe schimburi de lucru. ameliorarea componentei personalului prin micsorarea cheltuielilor de munca a personalului auxiliar si management etc. -dupa termenul de utilizare a rezervelor de productie: 1)curente. 3)analiza ulterioara. Clasificarea rezervelor de productie: -dupa locul de formare: 1) rezervele de asociere a intreprinderii. micsorarea consumului de munca vie in procesul de productie. implementarea tehnologiilor cu consum redus de resurse.totalitatea mijloacelor materiale. 2)de prespectiva. de implementare a metodelor progresive de organizare a procesului de productie si de munca si de difuzare a experientei avansate cu scopul de a diminua sau lichida pierderile de productie.). 3)de utilizare a resurselor de munca (micsorarea pierderilor timpului efectiv de munca. prezenta carora este necesara pentru dezvoltarea planificata a intreprinderii industriale.posibilitatile noi de eficientizare a utilizarii resurselor nevalorificate a intreprinderii in perioada planificata sub influienta PTŞ. utilizarea complexa a materiei prime. .).118 Tema 33. diminuarea rezervelor supra norma. 2)perfectionarea proceselor de productie. implementarea automatizarii complexe a productiei. Metodele de depistare a rezervelor de productie: 1)analiza preventiva. Tehnicile de analiza tehnica-economica a activitatii economice a intreprinderii: -comparatiile. 3. Resursele de productie reprezinta: 1. utilizarea rationala a resurselor secundare). 5)analiza locala. aflate in dispozitia interprinderii. 4)lichidarea pierderilor de tot genul si a cheltuielilor nerationale. forma de stocare a resurselor materiale de productie pana la lansarea lor in procesul de productie.rezerva de eficientizare a productiei industriale. -dupa tipul de utilizare a resurselor: 1)de utilizare a obiectelor muncii (selectarea rationala a materialelor si a rebutului. -dupa modul de utilizare a rezervelor: 1)perfectionarea tehnicii. substituirea materialelor naturale prin sintetice. micsorarea numarului utilajului nemontat etc. Gestiunea rezervelor de productie Rezervele de productie reprezinta: 1. 2)analiza operativa. 2)rezervele de asociere a subdiviziunilor. precum si de munca. ridicarea gradului de utilizare intensiva si extensiva a utilajelor.stocurile de productie (de materie prima si materiale). tehnice. 2)de utilizare a mijloacelor de munca (perfectionarea tehnica si modernizarea utilajului. 2.

c)costul livrarilor partiale sau urgente la adresa clientelei. 3)costurile de depozitare a rezervelor material-tehnice: a)valoarea capitalului investit in rezerve. -statistice. metodele de modelare etc. b)cheltuielile de depozit (suprafetele de depozit. 2)costurile de perfectare a comenzilor. timp lucrat supra plan de productie. delapidarilor. c)cheltuielile de receptionare. Obiectivul crearii rezervelor de productie. 3)rezerve de productie gata. -decompozitia. -detalizarea. c)sezonului comenzii. d)pierderi de volume de livrare sau pierderi de clientela. deficit de materiale sau materie prima. ce depind de valoarea rezervelor. b)valoarea totala a comenzii. b)cheltuielile de transport. care depind de marimea reducerilor pentru. piese achizitionate si materiale. pe de alta parte. a)volumul comenzii. -grafoanalitice. b)costul monitorizarii sublivrarilor de productie gata la adresa clientelei cauzate de absenta rezervelor de productie gata. determinate de consumul lor in procesul de productie. care formeaza un anumit tampon intre productivitatea sistemului operational si viteza de livrare sau realizare a productiei. d)cheltuielile de reutilare a utilajului. Sistemul de gestionare a rezervelor de productie reprezinta decizia privind timpul si volumul de livrare. care includ: a)cheltuielile de birou. determinate de sistemul de gestionare a rezervelor: 1)costurile de achizitie a obiectelor. alimentarea cu energie electrica. excluderea necesitatii in livrari continue.119 -eliminarile. pe de o parte. 2)rezerve de productie nefinita. c)impozitele si taxele de asigurare. uzurii fizice. personalul). si asigurarea flexibilitatii operationale a sistemului de productie. -evidentierea verigilor principale.este formarea unui anumit amortizor intre livrarile consecutive de materiale. -de bilant. ce formeaza un anumit tampon intre operatiile de productie consecutive. . ce formeaza un anumit tampon intre livrari si consum in productie.). mediile. Tipurile de costuri de productie. Tipurile de rezerve. -economice-matematice (gruparile. corelarea. 4)costurile determinate de absenta rezervelor: a)timp de productie neutilizat. d)devalorizarea rezervelor din cauza uzurii morale. determinate de sistemul de gestionare a rezervelor: 1)rezerve de materia prima.

). reprezinta sistemul de control permanent al nivelului de rezerve. si se utilizeaza in urmatoarele cazuri: a)obiecte de valoare mica. reprezinta sistemul de control periodic al nivelului de rezerve. cand utilizarea obiectului este legata direct de planurile de productie ale altor obiecte (in special. c)nivelul ridicat a prejudiciului cauzat de absenta rezervelor. d)acelasi furnizor pentru mai multe livrari.120 Tipul cererii pentru rezervele material-tehnice: -cererea dependenta. productia gata). materiale. cand utilizarea obiectului nu este conditionata de planurile de productie ale altor obiecte (in special. 3)planificarea timpului de plasament a comenzii pentru satisfacerea 2) la data plan de incepere a producerii. . c)costuri mici a lipsei de rezerve. 2)conceptul livrarilor “exact la moment”(just in time ). C. Sisteme de gestionare a rezervelor cu cererea dependenta (MRP . Sistemele de gestionare a rezervelor cu cererea independenta: 1)sistemul cu volumul fixat. Sistemul japonez de gestionare a stocurilor: 1)minimizarea rezervelor de productie din cauza costurilor mari a capitalului si a suprafetelor de productie. este utilizat in urmatoarele cazuri: a)costurile specifice mari a obiectelor de aprovizionare. 3)integrarea sistemului de gestionare a rezervelor (stocurilor) de productie si a filisofiei business-ului.sistemul de planificare a resurselor materiale): Fazele MRP: 1)determinarea cifrei totale de resurse necesare in baza planului de productie si a specificarii materialelor. b)costuri mici de depozitare a rezervelor material-tehnice. Sisteme de gestionare a rezervelor: A. 2)determinarea cifrei nete de resurse necesare in baza datelor de inventariere privind rezervele existente si comandate pentru livrare. B. e)caracterul imprevizibil sau stohastic al cererii. calitatii si automatizarii productiei. b)costurile mari de depozitare a rezervelor material-tehnice. j)materiale sau obiecte de consum de productie curent. 2)sistemul cu timpul fixat. e)cerere relativ constanta. piese de rezerva etc. d)reducerile de pret pentru volumul comenzii. -cererea independenta.

iar situatia de productie constituie o stare intermediara intre procesul de productie discret si procesul de productie continuu. semestriale. nivele de calitate. calcularea numarului necesar de personal si timpului necesar de baza si peste norma. In conditiile de deficit cererea curenta poate fi satisfacuta peste un anumit interval de timp. constituie baza pentru elaborarea devizelor de cheltuieli. productiei nete. Programele de productie anuale. nomenclatura productiei reprezinta componenta productiei executate la intreprindere pe tipuri sau denumiri. Exigentele fata de planul de productie si realizare a productiei-marfa: -determinarea precisa a necesitatii in productia fabricata si argumentarea volumelor de productie. volumului cererii si a volumelor de livrare. variabila. 3)determinarea capacitatilor de productie pentru volumele necesare de productie. Planul de productie si realizare reprezinta parte componenta a planului anual al intreprinderii. -racordarea complexa a volumelor de productie si realizare in expresie valorica si cantitativa. 2)determinarea volumelor de productie in baza volumelor de livrare.). Gestiunea programului de productie Gestiunea programului de productie este realizata prin monitorizarea si controlul permanent al executarii planului de productie si realizare/vanzare. profiluri. in conditiile de cheltuieli minime si cadrul necesar de calitate. care contin sarcina privitor la nomenclatura si volumul total de productie. se folosesc in planificarea activitatii sectiilor si sectoarelor de productie auxiliare si de deservire. 3)factorii eficientei economice (utilizarea fortei de munca. Sarcina principala a planului de productie si realizare satisfacerea maximala a necesitatilor economiei nationale in productie de inalta calitate si in conditiile de utilizare rationala a resurselor intreprinderii. 2)rezervele existente in perioada data. utilizarea mijloacelor fixe de productie. 2)strategia intreprinderii (firmei). lunare pe sectii de productie. rezervele si stocurile de productie etc. Planul de executare a productiei influienteaza urmatoarele costuri de .121 Tema 34. Sursele de asigurare a programului de productie: 1)productia fabricata in perioada data. determina capacitatile de productie necesare si nivelul asteptat de rezerve de productie. productiei-marfa (productia-bruta). precum si calculate in dependenta de capacitatea de productie a grupurilor de utilaje. -argumentarea planului de productie din punct de vedere al resurselor si capacitatilor de productie. 4)determinarea volumului total al productiei realizate. marci. Fazele de elaborare a planului de productie si realizare: 1)determinarea nomenclaturii si asortimentului productiei fabricate. 3)combinarea surselor 1) si 2) de satisfacere a cererii. Factorii elaborarii programului de productie: 1)cererea (constanta. sorturi . Programul de productie trebuie sa asigure volumul necesar al productiei in termenul respectiv. ciclica). brigazilor si locurilor de munca nemijlocit. pozitiile de nomenclatura (unitatile de evidenta si planificare) fiind detalizate pe sectii si tipuri de productie. Asortimentul (sortimentul) productiei caraceterizeaza compponenta unui anumit tip de productie pe genuri.

-legate de angajarea si disponibilizarea muncitorilor. care se determina ca suma dintre soldul productiei la depozit la moment si diferenta dintre volumul asteptat al productiei fabricate si livrate in perioada ramasa curenta. volumul de productie etc. care corespunde cel mai bine structurii resurselor intreprinderii si asigura cele mai bune rezultate de functionare a intreprinderii dupa anumite criterii (profitul. care se determina ca produsul dintre volumul de productie mediu pe zi pentru sfarsitul perioadei planificate si timpul normativ de depozitare a produselor. asteptarea livrarii etc. costurile de productie. si soldul stocului productie in depozit .122 productie: -de depozitare a productiei gata. -sisteme cu cerere dependenta (planificarea necesitatilor de productie). Sisteme de dirijare a stocurilor de productie reprezinta complexe de decizii privitor termenul de realizare a comenzilor si dimensionarea lor . folosind modelul urmator al problemei: . soldul stocului se calculeaza ca diferenta dintre volumul stoclui la sfarsit si inceput de perioada . -sistem cu timp fixat. necesare pentru pragatireaproductiei pentru livrare (formarea partizilor. stocarea. determinate conform contractelor incheiate. -de deservire a portofoliului de comenzi rezervate.).programul.) . sistemele pot fi grupate in modul urmator : -sisteme cu cerere independenta. 3)volumul stocului de depozit pentru inceput de moment. Indicatorii planului de productie si realizare: 1)volumul de plan a productiei (de anumit tip). este determinat prin metodele programarii liniare. -”volumul de productie variabil la numarul constant al fortei de munca”. ambalarea. Programul de productie optimal . 2)volumul livrarilor. care poate fi calculat ca suma dintre volumul livrarilor. cand utilizarea obiectului de aprovizionare este determinata de planurile de productie ale altor articole. -legate de transmiterea unor lucrari in antrepriza. cand cererea la obiectele de aprovizionare nu este conditionata de planurile de productie a altor articole: -sistem cu cantitate fixata. -legate de munca suplimentara sau stationare neproductiva. Strategiile de planificare a volumului agregat de productie: -”volumul de productie constant la numarul constant al fortei de munca”. care se calculeaza ca suma dintre volumul productiei si soldul stocului productiei la depozit. -”volumul de productie variabil la numarul variabil al fortei de munca”. 4)soldul productiei la depozit la momentul de sfarsit al perioadei.

.cheltuielile resursului i pentru fabricarea productiei j. e)lucrari cu caracter industrial. executate de muncitorii intreprinderii.). i)ambalajul. stiintei si tehnicii. Nmax j... j=1 unde: P.123 n n P = S xj pj. Repartizarea volumelor de productie pentru fiecare tip de produse pe perioade calendaristice ale anului (semestru. b)piese de schimb. Nmin j. -serviciile transportului de uzina. Indicatorii planului productiei in expresie valorica: 1)productia marfa.valoarea sumara a indicatorului-criteriu de optimizare.2. j=1 Nmin j< xj<Nmax j.. c)sporirea caracterului de masa a productiei in anumite perioade calendaristice prin marirea seriilor si limitarea nomenclaturii produselor. inclusiv urmatoarele tipuri de productie: a)productie gata. pj. gospodaria locativa. d)productia sectoarelor auxiliare. c)semifabricate de productie proprie. b)utilizarea si solicitarea eficienta si uniforma a capacitatilor de productie. include valoarea productiei intreprinderii fabricate si pregatite pentru realizare in perioada planificata pentru fiecare tip de productie: -productia unitatilor de productie a intreprinderii.m). n. aij.. limitat de posibilitatile intreprinderii. care reflecta volumul productiei fabricate. -productia livrata intreprinderii de unitatile sibordonate. finantate din contul fondului de dezvoltare a productiei.evaluarea productiei j dupa criteriul de optimizare. in conditia S xjaij <Ai (i= 1. luna) eate realizata conform urmatoarelor cerinte: a)respectarea termenelor de livrare a productiei conform contractelor. Ai. livrata tertilor.volumul de productie a produsului j minimal necesar si maximal.numarul de denumiri (marci) a productiei.cantitatea productiei j in planul de productie optimal. Important: nu se includ in productia marfa lucrarile (serviciile) cu caracter neindustrial: -reparatia capitala a cladirilor si constructiilor. neinclus in pretul en-gross a productiei. legate de insusirea si implementarea tehnicii noi. k)lucrari cu caracter industrial. xj.. j)reparatia capitala si modernizarea utilajului. executate tertilor si gospodariilor neindustriale proprii (constructia capitala.cheltuielile totale a resursului i. gospodaria agricola auxiliara etc.

7)soldul productiei nefinite pentru inceput de perioada de plan. se calculeaza ca suma dintre volumul productiei marfa. 5)productia neta (normata). care include: -piese. serveste la efectuarea calculelor privind productivitatea muncii. in special: a)productia marfa. include productia livrata si achitata de client. se calculeaza ca produsul dintre gradul de finisare a productiei conform graficului ciclului de productie si costul planificat al productiei . care reflecta volumul lucrarilor si productiei proprii. care este considerat ca valoare asteptata (faptica). se foloseste in calculele pentru cazurile productiei cu durata mare a ciclurilor de productie. inclusiv aflate in perfectare ca productia gata . sector de productie se calculeaza ca produsul dintre volumul productiei executate in expresie naturala si normativele calculate anterior .) sunt calculate prin repartizarea normativului productiei nete la productia gata proportional salariului de baza a muncitorilor in modul urmator: normativul productiei nete revenite la unitate de productie gata inmultit la raportul dintre salariul de baza a muncitorilor de baza pentru piesa sau ansamblu si salariul de baza a muncitorilor pentru articol . care reflecta volumul productiei intrate in consum. etc. . care se determina ca raportul dintre volumul productiei realizate minus soldul productiei sublivrate si volumul productiei realizate. volumul este corectat in dependenta de marimea stocurilor productiei nerealizate in modul urmator: volumul productiei marfa plus soldul stocului productie in depozit plus diferenta dintre volumul productiei livrate dar neachitate la inceputul si sfarsitul perioadei . se determina ca diferenta dintre valoarea productiei marfa si costurile materiale minus amortizarea . reflecta valoarea nou creata. c)soldul echipamentului tehnologic special de productie proprie . 3)nivelul executarii obligatiilor de livrare. -comercializarea rebutului si a surplusului de valori etc. a)normativele productiei nete pentru pozitiile de nomenclatura (piesa. 4)productia bruta. -livrarea si vanzarea tertilor energiei electrice si a productiei gospodariilor neindustriale. -produsele (articolele) in asamblare si in incercare. normativul include salariul personalului inclusiv varsamintele in asigurarea sociala si profitul pe unitate de produs . b)volumul productiei nete normative pentru sectie. 6)productia nefinita. ansamble. b)soldul productiei nefinite. ansambluri.lucrarile de investigatie stiintifica si proiectare tertilor. serveste la efectuarea calculelor privind obligatiunile de livrare si a profitului. iar pentru sfarsit de perioada se calculeaza prin doua metode in dependenta de datele . componenta este identica productiei-marfa. soldul productiei nefinite inperioada planificata si soldul echipamentului tehnologic de productie proprie in perioada planificata . destinate prelucrarii sau asamblarii ulterioare. este calculata in preturi angro sau preturi de contract in cazul exporturilor. randamentul fondului de salarizare. 2)productia realizata. care include valoarea productiei indiferent de gradul ei de finisare in preturi comparabile.124 . semifabricate de diferit grad de finisare.

9)soldul productiei nefinite in preturi angro se calculeaza ca produsul dintre costul de productie respectiv si coeficientul de ajustare . -pentru calculul coeficientului in cazurile de nomenclatura mare a productiei se aplica formula : costul de productie a productiei marfa pentru trimestrul IY al anului plan impartit la durata in zile a trimestrului IY. -pentru produsele complexe cu durata mare a ciclului de productie intensificarea cheltuielilor are un caracter neuniform.m. inmultit la durata ciclului de productie. luna) cand intensificarea are loc uniform .5 (1+ cota cheltuielilor materiale initiale in costul de productie a produsului) se transforma in formula : cota + media ponderata a cheltuielilor materiale a produsului . care este calculat ca raportul dintre cheltuielile materiale de productie plus costul de productie al obiectului si costul lui de productie dublu.. deaceea durata ciclului de productie este segmentata pe intervale de timp (zile. cifrele totale pe intreprindere se calculeaza ca suma simpla a volumului productiei nefinite pentru fiecare articol . -pentru articolele de gabarite mari marimea productie nefinite se calculeaza pe anumit moment/ data conform nivelului de realizare a lucrarilor dupa graficul ciclului de productie al produsului prin determinarea produsului dintre gradul de finisare a produsului si costul de productie planificat pentru fiecare produs sau comanda . totul inmultit la durata ciclului de productie si coeficientul intensificarii cheltuielilor materiale mediu pe grupuri de produse sau productia totala a intreprinderii . adica raportul dintre costul mediu de productie a articolului in ciclul de productie neterminat si costul de productie a produsului finit . sectoare. volumul fabricat de piese si ansamble in expresie naturala inmultit la costul lor de plan) pe sectii. media ponderata se calculeaza ca raportul dintre suma pe intervale de timp a cheltuielilor si costul de productie a produsului finit . . u. -indirecta prin utilizarea coeficientului intensificarii costurilor in modul urmator : volumul productiei mediu pe zi a articolului. 8)coeficientul intensificarii cheltuielilor pe produs. saptamana. depozite de sectii etc. zile inmultit la coeficientul intensificarii cheltuielilor de productie pentru articolul dat . un. coeficientul de ajustare se determina ca raportul dintre valoarea productiei marfa in preturi angro fixe si costul de productie mediu in ultimele trimestre respectiv in anul de referinta si de plan .125 necesare si tipul productiei: -directa prin adunarea elementelor respective (adica. formula coeficientului de intensificare a cheltuielilor : 0. inmultit la costul de productie al articolului.

PREGATIREA SI CONTROLUL PRODUCTIEI Tema 35. -actualitatea programelor tehnice-stiintifice si planificare a complexului de lucrari de productie creste pentru organizarea productiei de serii mari sau masa la nivelul exigentelor de competitivitate. totalitatea proceselor de pregatire tehnologica (PTP) si organizatorica (POP) a productiei. inclusiv a proceselor de cercetare stiintifica. in domeniul functiei de proiectare si fabricare a echipamentului tehnologic. 4.reprezinta sistemul de organizare si gestionare a procesului tehnologic de productie la toate nivelele.reprezinta totalitatea proceselor stiintifice-tehnice interdependente. 2. executarea utilajului nestandard. -metodele de productie. ce asigura nivelul de pregatire tehnologica a intreprinderii pentru executarea planificata a productiei la nivelul de calitate determinat. faza ciclului de viata a productiei. -actele normative organizatorice. Problemele POTP: -actualitatea programelor tehnice-stiintifice de pregatire a productiei noi creste in conditiile de sporire a nomenclaturii productiei de serie. -clasificatoarele informatiei tehnice-economice. -elaborarea proceselor tehnologice pentru productia noua. -gestionarea operativa a proceselor de pregatire organizational-tehnologice a productiei. Elementele proiectului de lucru al PTP: -tehnologiile informationale. -fisele de post etc. Pregatirea tehnologica a productiei (PTP). Sistemul unic de pregatire tehnologica a productiei (SUPTP) . determinat de standardele de stat si aflat in procesul continuu de perfectionare in baza realizarilor stiintei si tehnicii in vederea asigurarii: 1. -contractarea resurselor material-tehnice necesare. Obiectivul principal al procesului de pregatire tehnologica a productiei este pregatirea documentatiei tehnologice si organizatorice pentru desfasurarea procesului de productie.126 PARTEA 7. in domeniul functiei de asigurare a proprietatilor tehnologice ale constructiilor produselor. utilajului si ajustajelor necesare nestandarde pentru productia originala. 3. in domeniul functiei de organizare si gestionare a PTP. Pregatirea organizational-tehnologica a productiei (POTP) Procesul de pregatire organizational-tehnologica a productiei (POTP) reprezinta: 1. -procesele tehnologice. 2. -documentatia pentru fiecare sector si loc de munca. in domeniul functiei de elaborare a proceselor tehnologice. incercare si construire a productiei noi. Sarcinile PTP: 1. utilajului si a capacitatilor de productie ale intreprinderii. -normarea necesarului de resurse material-tehnice. -analiza tehnologiilor. Sarcinile POTP: -analiza proprietatilor tehnologice ale productiei noi. . -elaborarea planurilor operativ-calendaristice de lansare si livrare a productiei. -calculul normativelor de organizare ale proceselor de productie.

si.adaptibilitatii productiei la insusirea tehnicii si productiei noi. sesizare. si. completarea si circulatia. 2. 2.analiza sistemelor PTP existente. -reducerea cheltuielilor pentru realizarea PTP. 2. -standardizarea echipamentului tehnologic si a instrumentarului. -reducerea duratei ciclului de pregatire tehnologica a productiei (PTP). tehnicii si productiei.127 abordarii sistemice unice pentru intreprindere in alegerea si aplicarea metodelor si mijloacelor PTP la nivelul realizarilor progresive ale stiintei.este determinata de doi factori: 1.reprezinta un complex de lucrari.stabilirea modului de elaborare a normelor si normativelor etc.eficientei PTP. Structura SUPTP. identificare si brevetare.utilizarea in calitate de masive primare de informatie in sistemele automatizate de gestionare a productiei. Obiectivul principal al SUPTP -este asigurarea conditiilor necesare pentru realizarea nivelului determinat de pregatire tehnologica a productiei de orice tip si la nivelul stabilit de calitate. 3. tehnologiei si orgaizarii productiei..reprezinta sistemul de determinare a normelor. unificarea si standardizarea documentatiei tehnologice. -sporirea nivelului de utilizare a echipamentului tehnologic standardizat. -sporirea nivelului tehnic al productiei. care presupune: 1. 3. tehnologic. constructor la solutionarea problemelor principale de dezvoltare a tehnicii. -concentrarea efortului organizatoric. Codificarea tehnologiilor permite automatizarea procesului de evidenta.componenta functionala a PTP si 2. Fazele SUPTP: 1. in termenii stabiliti si cheltuieli optime de resurse.unificarea formelor si modului de perfectare a documentelor. -agregarea utilajului in baza utilizarii elementelor standarde. 4. -sporirea calitatii productiei. Sistemul unic de documentatie tehnologica (SUDT) . caile de elaborare ale procesului tehnologic tipizat: .elaborarea procesului tehnologic optimal pentru conditiile concrete de productie si fiecare grup clasificational. ce include: 1. organizarii rationale a mecanizarii si automatizarii lucrarilor ingineresti de construire a obiectelor si mijloacelor de productie. 4. 3. Efectele SUPTP: -sporirea nivelului de utilizare a proceselor tehnologice tipizate si standardizate. -sporirea productivitatii muncii in procesul productiei de serie si masa. sistematizarea si analiza solutiilot tehnologice posibile pentru fiecare grup de clasificare a productiei. Tipizarea proceselor tehnologice . 5.interdependentei dintre PTP si sistemele si subsistemele de automatizare a gestionarii productiei. -sporirea flexibilitatii proceselor tehnologice.tipizarea proceselor tehnologice. nivelele decizionale a solutionarii sarcinilor PTP. care este destinat optimizarii numarului proceselor tehnologice originale si reducerii consumului de munca a proceselor . -tipizarea si standardizarea proceselor tehnologice si control al productiei. Baza SUPTP: -analiza structurala si sistemica a ciclului PTP. 2. de elaborare a proceselor tehnologice si de gestiune a PTP.elaborarea proiectului tehnic al PTP. regulilor si regulamente unice privind perfectarea.elaborarea proiectului de lucru al PTP.

de proiectare (a ideilor si variantelor a obiectului nou in forma de scheme si desene). mijloacelor de control. rezultatele cercetarilor se materializeaza in crearea de produse si tehnologii noi. .tehnologice . -de organizare-planificare. -cercetari experimentale. modului de combinare a elementelor procesului de productie in timp si spatiu. ceea ce determina caracterul lent al uzurii morale a productiei. 2. dar si alegerea obiectelor muncii. realizabile la orice etapa -rezultatele sunt orientate spre verificarea investigatiilor stiintifice.de sintetizare a rezutatelor investigatiilor ulterioare. deprinderea procedeelor si modurilor practice de executare a productiei cu caracteristice tehnice stabile si in volum stabilit.realizarea abordarilor stiintifice. incercare si construire a productiei noi .verificarea posibilitatilor de materializare a normativelor de competitivitate a productiei. -de constructie. 6. Tipurile de lucrari. -insusirea industriala a productiei noi la nivelele: 1. metodelor de management aprobate anterior in solutionarea problemelor si elaborarea deciziilor rationale in conformitate cu complexitatea. valoarea obiectului condus si alti factori. Clasificarea lucrarilor de cercetare-dezvoltare: -investigatii fundamentale -rezultatele teoretice se materializeza in descoperiri.128 1)optimizarea procesului tehnologic in functiune.realizarea practica a portofoliului de inovatii si inventii. obiectivul principal.de creare a modelelor. caracterizat actual prin revolutia stiintifica. aplicarea in modele experimentale sau de laborator. 2.reprezinta parte componenta a POTP. 3.este parte componenta a punerii (lansarii) in procesul de productie a produsului. 4.extenderea aplicarii industriale si saturatia pietei cu produse noi. Tehnologia determina nu numai ordinea executarii operatiilor. 5. transmise ulterior in productia de serie sau nemijlocit consumatorului. chimice si biologice. se clasifica in lucrari: 1. 5.aplicarea in productie experimentala. 4. ce include elaborarea si pregatirea. principiilor. descoperirea de noi proprietati ale materialelor si compusilor noi. Procesele de cercetare stiintifica.aplicarea in cadrul altor investigatii stiintifice sau probleme. efectuate in procesul pregatirii stiintifice-tehnice a procesului de productie s produsului nou: -de investigatie stiintifica.orientarea activitatii inovationale spre dezvoltarea capitalului uman. mijloacelor muncii. 2. 2. elaborate la etapa marketingului strategic. manifestata in domeniul tehnologiilor industriale prin trecerea de la procesele tehnologice mecanice la complexe fizice. bazat pe utilizarea realizarilor progresului tehnic-stiintific (PTS). Principiile activitatii de cercetare-dezvoltare la intreprindere: 1. -tehnologice. Insusirea (valorificarea) productiei .de incercare. Procesul de invechire a tehnologiei noi decurge mult mai lent decat procesul de invechire a utilajului. utilarea tehnica complexa a procesului de productie. teorii si viziuni noi. functiilor.crearea sau modernizarea modelelor de tehnica noua.de constructie (a obiectelor ingineresti si sistemelor tehnice). 2)elaborarea procesului tehnologic nou. inventii. fundamentari ale aparatului de notiuni. descoperirea noilor metode de management. Sarcinile activitatii de cercetare-dezvoltare la intreprindere: 1. perfectionarea si verificarea procesului tehnologic. -lucrari de cercetare si constructie -rezultatele reprezinta produsul intermediar intre productia experimentala si productia industriala. -investigatii cu caracter aplicativ -rezultatele sunt directionate spre studierea si aplicarea practica a investigatiilor teoretice. 3. insusirea si incercarea modelelor experimentale in productia de serie.

129 -material-tehnice, -economice, -social-psihologice.

Tema 36. Controlul productiei

Sistemul de control al calitatii productiei -reprezinta totalitatea metodelor si mijloacelor de control si reglare a componentelor mediului extern (rezultatele investigatiilor de marketing, lucrarile de cercetaredezvoltare, materia prima, materialele, articolele de garnisire, parametrii nivelului organizational-tehnici si sistemul de management al intreprinderii), ce determina nivelul calitatii productiei la fazele marketingului strategic, de cercetare-dezvoltare si productie, precum controlului tehnic la toate fazele procesului de productie. Controlul tehnic - se numeste: 1. verificarea respectarii cerintelor tehnice de calitate pentru productia executata la toate fazele ale procesului de productie, verificarea conditiilor de productie si a factorilor, ce asigura nivelul necesar de calitate; 2. complexul operatiilor interdependente de control, efectuate in conformitate cu ordinea stabilita). Clasificarea operatiilor de control: -dupa sarcinile stabilite: -controlul profilactic; -controlul de receptie; -controlul complex; -controlul special; -dupa faza ciclului de viata a obiectului controlului: -controlul la faza marketingului strategic; -controlul la faza cercetare-dezvoltare; -controlul la faza pregatirii organizational-tehnologice a productiei; -controlul proceselor de productie; -controlul la faza pregatirii obiectului pentru functionare, exploatare, deservire tehnica si reparatie; -dupa obiectul controlului: -controlul obiectului muncii; -controlul mijloacelor de productie; -controlul tehnologiei; -controlul organizarii proceselor; -controlul conditiilor de munca; -controlul muncii; -controlul mediului exterior; -controlul parametrilor de infrastructura a regiunii; -controlul documentelor; -controlul informatiei; -dupa faza procesului de productie: -controlul de intrare (preventiv); -controlul operational (intermediar);

130 -controlul productiei gata (final); -controlul procesului de transportare; -controlul procesului de pastrare; -dupa executantul operatiilor de control: -autocontrol; -controlul managerului; -controlul maistrului; -controlul Sectiei controlului tehnic; -controlul de inspectie; -controlul de stat; -controlul international; -dupa posibilitatea utilizarii ulterioare a obiectului de control: -controlul distructiv; -controlul indestructibil; -dupa caracterul deciziei: -controlul activ (preventiv); -controlul pasiv (de inregistrare); -dupa vastitatea controlului: -controlul total; -controlul selectiv; -dupa regimul de control: -controlul intensiv; -controlul normal; -dupa gradul de mecanizare a operatiilor de control: -controlul manual; -controlul mecanizat; -controlul automatizat; -controlul automat; -dupa momentul controlului: -controlul preliminar; -controlul curent; -controlul final; -dupa modul de obtinere si prelucrare a informatiei: -controlul analitic; -controlul statistic; -controlul de inregistrare; -dupa periodicitatea executarii operatiilor de control: -controlul continuu; -controlul periodic. -dupa modul de executare a operatiilor de control: -controlul stationar; -controlul mobil. -dupa metodele controlului calitatii: -controlul utilarii; -controlul-grila; -controlul prin metode statistice;

131 -metoda controlului total sau selectiv; -metoda analizei statistice a procesului tehnologic; -metoda analizei statistice a utilajului; -metoda analizei statistice a calitatii productiei. -dupa particularitatile parametrilor de control: -controlul formelor geometrice si a dimensiunilor; -controlul exteriorului productiei si a documentatiei; -controlul proprietatilor fizico-mecanice, chimice etc. a materialelor si semifabricatelor; -controlul defectelor interne a productiei; -controlul proprietatilor tehnologice a materialelor; -controlul incercarilor; -controlul respectarii disciplinei tehnologice. Sectia controlului calitatii productei la intreprindere reprezinta un organ de sine statator al intreprinderii, obligatiunile si drepturile, structura si componenta careia sunt determinate de Regulament, aprobat de catre directorul intreprinderii. Functiile Sectiei controlului calitatii productiei sunt determinate de functionarea sistemului de management al intreprinderii: -in domeniul evidentei (dupa criteriile: cantitate, calitate, cheltuieli, executori, termeni, tipul de resurse, pe tipuri de marfuri, pe fazele de productie, pe fazele ciclului de viata, pe subdiviziunile intreprinderii, piete de desfacere, capacitatea de piata a marfurilor produse, statistica refuzurilor, cheltuielilor de exploatare, deservire tehnica si reparatie etc.): -asigurarea vastitatii evidentei; -asigurarea dinamicii evidentei; -asigurarea caracterului sistemic al evidentei; -automatizarea evidentei; -asigurarea succesiunii, utilitatii si perspectivitatii evidentei; -utilizarea rezultatelor evidentei in sistemul de stimulare a calitatii muncii; - in domeniul controlului tehnic: -asigurarea principiilor efectuarii operatiilor de control; -asigurarea vastitatii operatiilor de control (obiectul controlului: materiale, semifabricate, productia finita a intreprinderii sau productia nefinita, procese tehnologice, mijloace de productie, disciplina de productie, cultura generala de productie); -asigurarea realizarii productiei in corespundere cu exigentele documentatiei tehnologice si de constructie; -contribuirea la minimizarea duratei ciclului de productie, consumului de mijloace de productie; -asigurarea datelor si informatiei, necesare pentru elaborarea masurilor de sporire a nivelului calitatii productiei si costurilor de productie. Principiile de organizare rationala a controlului tehnic: 1)vastitatea controlului tehnic dupa obiectele de control (toate elementele si fazele procesului de productie sunt obiectele controlului tehnic); 2)conformitatea tehnicii, metodelor si formelor organizatorice a controlului tehnic particularitatilor tehnicii, tehnologiei si organizarii procesului de productie; 3)argumentarea eficientei organizarii rationale ale controlului tehnic si a elementelor controlului tehnic prin calcule economice precise;

132 4)asigurarea diviziunii precise a obligatiunilor si raspunderii executantilor si subdiviziunilor intreprinderii; 5)utilizarea metodelor statistice eficiente de control a motivatiei.

ARTEA 8. TEHNOLOGIILE MODERNE DE MANAGEMENT DE PRODUCTIE SI A OPERATIILOR Tema 37. Tehnologiile logistice, inginiring, sistematizare a proceselor si operatiilor de productie/ business-ului

Tehnologiile logistice Unul din principiile de baza a intreprinderii moderne este principiul de organizare a structurii de gestiune orientate pe proces, gestiunea resurselor in a informatiei reprezintind procesul central. Intreprinderea moderna (ISO 9000) reprezinta obiectul cu fluxuri de intrare (materia prima, semifabricate, piese de schimb etc.), fluxuri de iesire (produse. servicii) si sistemul intern al proceselor, in care procesul de coordonare a gestiunii tuturor resurselor materiale, umane, informationale, mijloace de productie, energetice este asigurat de logistica. Logistica este definita ca organizarea proceselor de diferite tipuri; in sens ingust poate fi definita ca organizarea busines-proceselor companiei.; in management este definia ca arta de creare a conveierului, ce sistematizeaza si structureaza intreaga activitate a companiei/firnei/intreprinderii in baza unei imagini/ unui model ideal al organizatiei sau afacerii nemijlocit; in sens larg reprezinta punctul de vedere general (strategic, tactic, operational) asupra companiei/firmei/intreprinderii si partenerii sai de afaceri cu fluxurile materiale si informationale in calitate de integrator. Obiectivele logisticii in domeniul resurselor materiale sunt determinate de “ sase reguli ale logisticii ”: 1.marfa necesara 2. de calitate necesara si 3.in cantitati necesare trebuie livrata 4.in termenul necesar 5. la destinatia necesara si 6.cu cheltuieli minime. Costurile operatiilor logistice unitare sunt caracterizare printr-o strinsa interactiune, deaceea integrarea intr-un singur flux a diverselor functii de productie si determiinarea raportului optimal dintre interesele diverselor verigi ai lantului logistic permite obtinerea unui rezultat comun superior sumei efectelor unitare, adica sistematizarea lantului tehnologic de miscare a fluxurilor poate fi echivalata efectului organizational sinergetic. Obiectul logisticii reprezinta un sir de evenimente, care reprezinta o actiune directa, care strabate toate procesele/ activitatile intreprinderii de la un capat la altul, ceea ce presupune necesitatea elaborarii si utilizarii unui astfel de conveier, cand in locurile de jonctiune sa fie cat mai putine intreruperi, defecte si actiuni necontrolate. Componentele logisticii dupa ciclul tehnologic: -logistica achizitiilor, care reprezinta procesul de asigurare/aprovizionare optimala si oportuna a firmei/intreprinderii cu resursele materiale necesare; -logistica distributiei, care reprezinta procesul de asigurare a rationalizarii procesului de promovare fizica a produselor de la producator la consumator si de formare a sistemului eficient de deservire logistica;

133 -logistica productiei, care reprezinta procesul de asigurare oportuna si complexa a productiei in conformitate cu contractele economice, de reducere a ciclului de productie si de optimizare a costurilor de productie; -logistica depozitarii, care reprezinta procesul de optimizare a operatiilor, legate nemijlocit de prelucrarea si perfectarea partizilor de livrare, de optimizare a numarului de depozite necesare si amplasarii lor teritoriale; -logistica transportarii, care reprezinta procesul de optimizare a sistemelor de transport, alegerea tipurilor magistrale si a mijloacelor de transport. De determinare a rutelor si canalelor de transportare, de asigurare a unitatii tehnologice a procesului de depozitare-transportare. La randul lor componentele (functiile) logisticii pot fi reprezentate ca proces in conformitate cu clasificatorul etapelor procesului decizional pe fazele ciclului managerial. Operatiile logistice saut realizate in baza principiilor de diviziune a muncii: unele gestioneaza miscarea marfurilor/banilor/informatiei pe conveier, altele- asigura posibilitatea acestei miscari; unele operatii sunt considerate principale, altele- auxiliare/asiguratoare. Lantul tehnologic este divizat pe pasi, pasiipe componentele intrarii/iesirii, care si reprezinta punctul de control al lantului. Ulterior sunt determinate si punctele de evidenta al lantului, care reprezinta etapele miscarii, unde pot avea loc modificarile cantitative/calitative ale fluxurilor marfare, banesti, materiale, informationale, umane etc. si pe care vor fi efectuate operatiile de colectare, prelucrare si redistribuire a informatiei. Specialistii considera, ca: 1. este rationala efectuarea controlului numai a abaterilor de la programul stabilit al lanturilor fluxurilor pe fietace directie a business-ului; 2. este rationala simplificarea lanturilor prin perfectionarea fiecarei etape si excluderii unor portiuni/erigi ai lantului; 3. dificultatile in utilizarea instrumentelor de rganizare a business-proceselor reflecta problemele generale de gestiune a firmei/intreprinderii, inclusiv problemele culturii. Mai jos sunt prezentate ca exemplu unele elemente ale logisticii depozitarii sub aspectul metodologiei IDEF. Baza informationala de control a sistemelor logistice depozitarii cuprinde noua elemente (1. tipul valorilor materiale; 2.originea valorilor materiale; 3. caracteristicile cantitative; 4.caracteristicile valorice; 5.plasamentul; 6.momentul receptiei si locul plasamentului; 7. momentul livrarii din locul plasamentului; 8.modul de transportare; 9.durata transportarii), anumite forme de evidenta manageriala si elemente, ce reflecta specificul activitatii, ceea ce permite depistarea si descrierea veridica si precisa a fluxurilor sistemului logistic prin aplicarea metodologiei modelarii fluxurilor informationale, interactiunea cu functiile IDEF 1 in baza ER-diagramelor (Entity Relationchip) si metodologia modelarii functionale IDEF 0. Modelele obtinute pot fi transpuse in cadrul sistemelor de programare proiectate si astfel reprezinta baza de utilizare larga a proacticilor BRP (business proces reengineering). Sistemul logistic informational permite descrierea a trei clase de obiecte: 1.”documente” (contracte, acte, facturi, dispozitii de plata etc.), care grupeaza obiectele de intrare sau iesire a business-proceselor de baza si continutul/contentul informational al carora este determinata prin nivel inferior de descrierecampuri; 2.” ghiduri”, care sunt utilizate pentru colectarea si acumularea datelor in forma de registre pe grupuri de marfuri, tipuri de materi prima, contragenti, depozite, subdiviziuni, colaboratori si alte obiecte importante; 3.”darile de seama”, care servesc ca mijloc de deducere a informatiei manageriale si sunt utilizate ca “intrari” in organizarea proceselor de gestiune, sarcina carei consta in preluicrarea informatiei in vederea formularii actiunilor de ajustare a business-proceselor de baza. Misiunea metodologiei IDEF 0 este formulata ca definitia sarcinilor in baza obiectivului madelarii si punctul de vedere asupra modelului. Elementele principale de vizualizare a metodologiei IDEF 0: 1. blocul, ce reprezinta o oarecare functie de business, caracterizata prin patru laturi (gestiune, intrare, iesire, mecanism); 2.fluxul (curba interface), ce descrie datele , gestiunea neformala s.a. ce exercita influenta

in esenta modelele reprezinta regulamentele de functionare a intreprinderii/ organizatiei economice ingeneral sau a srtucturilor organizatorice si coordonarea activitatii lor . iesire. misiunea carei consta in determinarea caracterului informatiei necesare pentru realizarea functiilor descrise prin diagrama IDEF 0. receptorul. 2. Busines-modelarea ca parte componenta a business-inginiringului reprezinta elaborarea modelului de functionare a organizatiei economice in vederea solutionarii sarcinilor determinate in conditiile de dinamizare a mediului exterior. care consta in alegerea si utilizarea metodelor si masurilor speciale de sporire a lizibilitatii diagramelor prin limitarea numarului blocurilor pentru o diagrama si a numarului de curbe interface intrate /iesite la o latura a blocului. fluxurile pot fi de intrare. care propune un set de mijloace orientate pe proiectarea sistemelor informationale corporative prin integrarea cu mijloacele de elaborare si estiune a bazelor de date. 3. gestiunea. fluxurile externe pot fi subliniate prin metoda “tunel”.oriare din trei laturi. mecanismul.principiul de limitare a complexitatii. busines-modelare. ce interactioneaza cu blocurile –functii (in IDEF 0 sunt detaliate blocurile functionale). adica de ascundere sau ivire a curbei din tunel. care asigura la randul sau continuitatea procesului de . saturatia pietelor de consum.din punctul de vedere a potentialului de vizualizare reprezinta o variatie ER-diagramelor.principiul programului contextual. care se manifesta prin detalierea blocurilor –fluxuri. Utilizarea tehnicilor de businessmodelare permite transformarea procesului de perfectionare a afacerilor ca sistem de activitati economice/ operatii/ procese tehnologice si de gestiune intr-un proces tehnologic cu minimizarea riscurilor. car reprezinta interpretarea grafica a obiectului modelat printr-un singur bloc.134 asupra functiei descrise de bloc. care reprezinta interpretarea prin modelare a situatiei practice. 2.caracterul dubla. legate de implementare a business-proceselor noi prin posibilitatile de optimizare a acestora. busines-inginiring. fireasca. totalitatea modelelor descrise executate in format anumit constituie repozitariul companiei. conform careia orice business-proces poate fi divizat/descompus in mai multe operatii/ actiuni/businessfunctii simple. cotidiana (intrarea. care permit vizulizarea procesului de organizare a business-ului. Tehnologiile de inginiring a busines-proceselor (business-modelarea) In practica firmelor/companiilor se introduce tot mai frecvent notiunile noi de modelare a structurii si a busines-proceselor.instructiunea/ regulamentul).dispecerul. fluxul poate fi interpretat ca imaginea reala sau informationala a obiectului. Sunt cunoscute mai multe programe ce sustin mijloacele de modelare din familia IDEF: -Design / IDEF (MetaSoftware).marfa livrata. modificarea preferintelor consumatorilor si reducerea ciclului de viata a produselor/marfurilor/serviciilor. -BPwin / ERwin (Logic Works). sursa si receptorul fluxurilor. Particularitatile metodei: 1. reinginiring. iar functia poate fi prezentata ca totalitatea de functii elementare. Sistematizarea busness-functiilor se prezinta ca o procedura simpla. Metoda IDEF 1 reprezinta metodologia modelarii informationale. iar toate fluxurile sunt interpretate ca intrate din exterior fata de obiectul modelat.principiul decompozitiei functionale. de gestiune. Ideea tehnologiei IDEF 0 consta in reprezentarea functiilor business-proceselor in forma de oarecare transformari a fluxurilor de intrare in fluxul de iesire in onditiile de control a fluxurilor de gestiune prin aplicarea unui “mecanism” transformational. diagrama contextuala si diagramele ei obtinute prin descompunere formeaza “mapa”. reprezentate de bloc: sursa-latura de iesire a blocului. 3. Principiile utilizate in metodologia IDEF 0: 1. intensificarea concurentei.

ce permite aplicarea unui sir larg de instrumente manageriale in baza principiilor de planificare de retea. Modelele de planificare de retea. -tranzitia la computerizare in baza elementelor de descriere a proceselor (resurse. verigilor structurale. fundamentate pe ideile de proiectare. in prezent modelele sunt incluse in componenta blocului –tip al programelor de masa a office-sistemelor. 3. consecutivitatea executarii functiilor. -modelul business-procesului de nivel superior conform standardului SADT / IDEF0. Sunt cunoscute trei variante de descriere a business-proceselor: 1. formulare etc. ceea ce permite aplicarea tehnicilor standardizate de analiza si optimizare a proceselor si constituirea sistemului informational unic. permite depppistarea portiunilor slabe sau neoptimale ale busines-procesului. care pune in evidenta conexiunile functionale. unde ICAM este programul intergrat de computerizare a industriei elaborata de specialistii militari din SUA) si case-tehnologiile. Tipurile business-modelelor: -modelul organizational-functional. orientate pe sporirea indicatorilor de eficienta in baza determinarii proceselor-cheie de asigurare a competitivitatii companiei/firmei/intreprinderii. 2. organizare si legare simultana a mai multor tipuri de procese dupa tipul conveierului/conveierelor in baza standardelor de descriere a proceselor si suprapunere a descrierilor in baza medii. lungi. -modelele analizei strategice. -modelele structurii financiare. documente. -analiza strategica a organizarii business-proceselor companiei/firmei/intreprinderii in vederea modelarii interactiunii functionale intre subdiviziunile structurale.descrierea formala prin sistemul de documente particulare (tabele. -constituirea sistemului calitatii la intreprindere. ce permite organizarea lucrului intr-o baza tehnologica superioara si in conditiile de economisire a resurselor financiare si fara ridicarea principiala a a culturii manageriale. modelul functional si modelul de repartizare a raspunderii.XX. Obiectivele modelarii business-proceselor: -construirea modelului organizational-functional.). este utilizata in analiza ulterioara a activitatii. -modelele informationale. efectului dublarii sau lipsei functiilor. arborilor de structura a indicatorilor etc. in anumit standard international sau de intreprindere. actiuni.programelor. proceselor de productie si livrarilor productiei gata. care este constituit din modelul structurii organizatorice. stratificate ale business-proceselor este utilizata familia programelor Project management.descrierea grafica prin diagramele proceselor. inclusiv discrepantele posibile. executori. conditii de structurizare/ierarhizare). . -modelele strategice.135 coordonare a activitatilor diverse in baza moderna tehnologica de gestiune. -modelele bugetare. verbala in forma voluntara de instructiune sau ghid. modelul nu pune in evidenta conexiunile functionale. exigenta ISO 9000. elaborate prin anii 70-80 sec. fluxurile materiale si informationale. fluxurile materiale si informationale. permite realizarea analizei suficientei si necesitatii functiilor. familia IDEF (IcamDEFinition methodology. -organizarea si optimizarea verigilor logistice. reprezinta procesele in forma unei consecutivitatii determinate de lucrari/actiuni/activitati si de interactiuni. Pentru schemele complicate. ce determina recomandarile de descrierea a activitatii/activitatilor companiei/ firmei/intreprinderii in vederea asigurarii unei mai bune tranparente si nivelului garantat de calitate a elaborarilor.

Cauzele culturii scazute in domeniul project-managementului: 1. caracter integrant.. ce caraacterizeaza starea sistemului. Notiunea de sistem cuprinde o serie de notiuni filozofice si generale: proprietatem relatie. vizualizarea carora este realizata cu ajutorul schemelor structurale. starea fiecarui element este reprezenat printr-o pereche de vectori (vectorul costurilor-vectorul productiei). determinata pe posibilitatea “citirii” schemelor stratificate de descriere a proceselor complicate tehnologice si de productie. raport. Producerea/ productia in teoria economica este definita ca transformarea productiei chltuite /costuri in productie realizata/fabricata in corespundere cu tehnologia data. ce e bazeaza pe depistarea. Fiecare element al sistemului este determinat de un set de variabile.136 Astfel. domeniul de activitate. ce formeaza sistemul conceptual unic. este conditionata calitatea noua a managementului proceselor/operatiilor pe tot lantul tehnologic indiferent de structura teritoriala a business-ului si numarul verigilor tehnologice. 2. adica totalitatii tehnologice-de productie.). aprovizionare material-tehnica etc. separarea obiectelor ca sistem. Interesul economistilor consta in determinarea raportului dintre costuri si productie.de productie. intreprindere. elementele de constructie etc. informationale si de timp. Sistemele contituite din subistme tehnice si umane se refera la clasa organizationale (organizatii). Descrierea organizatiei se prezinta ca rezultatul sintezei desrierilor nepotrivite sau intercomplementare. sectie. studiul carora este bazat pe utilizarea metodelor de decompozitie si sinteza. structura. intreg. sunt interdependente si determinate prin proprietati si caracteristici. Sunt cunoscute mai multe modele de descriere de diferit nivel de detaliere. subsistem. adica a mecanismului de functionare a sistemului organizational si posibilitatilor de modificare. si in particular. plasarea administrativ-teritoriala. obiectivele si sarcinile de analiza a obiectului si consta in fixarea legitatilor relativ invariabile si statice de functionare a sistemului.administrative. element. insa procesele de productie/elementele sunt obiecte de gestiune complicate si tipice. fluxurilor materiale etc. implementare a tehnicii noi. conditionate de anumita tehnologie. de dezvoltare sociala. mediu. 3. Aceeasi tehnologie de productie permite realizarea diverselor procese. Descrierea generala a tehnologiei de productie din punctul de vedere economic este determinata prin numirea tuturor proceselor de productie posibile. prin proprietatile ce formeaza sistemul: caracterul legat si integrant. adica prin determinarea totalitatii starilor posibile. la randul lor. Structurizarea sistemelor organizationale este determinata de caracterul obiectului. care constituie baza . totalitatii tehnice sau totalitatii posibilitatilor de productie a elementului. parte. unitate. pentru elementele economice de diferit nivel (sector. inconformitatea vitezei de modificare a mediului extern si vitezei de reactie a firmei la tehnologiile noi. Tehnologiile de sistematizare a prosesului/ business-ului Metodologiile moderne de studiere/ analiza a organizatiilor economice cuprind metodele. Variantele posibile de structurizare a sistmelor organizationale aunt bazate pe descrierea lor grafica dupa mai multe criterii: criteriul tipurilor de relatii. informationale. de munca. constructie capitala. In cazul general. separate prin decompozitie. finante. componentele caruia. Descrierea centrului ca organilui administrativ este efectuata prin descrierea actiunilor de organizare a functionarii sistemului.costurile de implementare si asistenta a programului este de 5 ori mai mare decat programul IDEF. Starea sistemului este definita ca totalitatea starilor elementelor si relatiilor sistemului. ramura) si destinatie functionala (elementele de productie elementele de transport.riscul nerecuperarii destul de mare in conditiile absentei culturii activitatii in regulamentele rigide functionale.

. fluxurile materiale si informationale. “suprasolicitate”. -efectuarea modelarii business-proceselor dupa criteriul costurilor prin determinarea structurii business-procesului cu costurile optime. 2. ceea ce permite evaluarea corecta a rentabilitatii produselor si eliminarea din sortimente a tipurilor de produse nerentabile. “amestecul” tehnologiilor cu mentinerea eficientei productiei. “amortizate”. in rezultat devine posibila determinarea costurilor producselor. Daca este valabila admiterea precum ca totalitatea tehnologica a elementului de productie est inchis. ca permite efectuarea distibuirii precise a cheltuielilor pentru productia finita si nefinita. -analiza dinamica. construirea bugeteloe operationale. pe functiile distributiei probabilitatilor. determinate de obiectivele strategice ale firmei/intreprinderii. metoda permite efectuarea urmatoarelor tipuri de analiza: -analiza distributiei costurilor pe functii in vederea depistarii functiilor “scumpe” si perfectionarii lor. precum si determinarea contributiei fiecarei functii in crearea fiecarui produs sau serviciu/ deservire. Metoda ABC-analizei (analiza functional-valorica Activity Based Costing)este bazata pe regula “2080” ( 20% din toate eforturile determina 80% din rezultat).1/3 de denumiri de materiale si 10-15% din valoarea anuala a consumului de materiale. pieselor. adica urmarirea caracteristicilor dinamice ale business-procesului. concav si contine elementul nul.137 modelarii in domeniul planificarii productiei. functiile de transformare etc. grupul B.) pe directii functionale. -analiza costurilor operationale. 3. analiza permite depistarea portiunilor “nestabile”. cand sunt cuantificate functiile. 80% din bere este consumat de 20% de consumatori permanenti. Astfel. Sistematizarea procesului de productie/ business-ului incepe de la structurizarea fluxurilor de intrare si iesire prin utilizarea tehnicilor de analiza logistica (metodele ABC. . planificarii in conditiilele limitarii resurselor. -determinarea celor mai rationale forme de organizare a activitatii (specializarea. grupurile diverse de clienti si segmente de piata in vederea alegerii strategiilor de productie si de piata a firmei/intreprinderii. clientilor. care este bazata pe business-modelarea dinamica. “subsolicitate” sau neoptimale ale businessprocesului in vederea schimbarii structurii business-procesului si distribuirii optimale a resurselor. Analiza permite evaluarea costurilor functiilor sau operatiilor si elaborarea in aceasta baza a structurii optimale a business-procesului/proceselor dupa criteriile de optimizare a parametrilor timp si costuri. ce permite urmarirea modificarilor starilor functiilor. atunci este posibila: 1. adica 80% din costul de productie este determinat de 20% din componente. asigurarea existentei regimelor tehnologice optime la hotarul totalitatii posibilitatilor de productie a elementului. 80% din costul stocurilor este determinat de 20% de denumiri de stocuri depozitate. -analiza functional-valorica in baza costurilor de timp. fluxurilor materiale si informationale in timp. 80% din voluml zilnic al productie este realizat in 20% de timp de lucru.abordarea tehnologica a neexecutarii productie si neproducerii costurilor. cooperarea etc. cele mai corecte scheme de distribuire a cheltuielilor de circulatie pot fi bazate pe descrierea precisa a businessproceselor (activitatilor functionale) ale organizatiei si studiul resurselor si timpului necesare pentru executarea functiei date. grupul C cuprinde alte denumiri de materiale cu ponderea dde 5-10% din valoarea anuala de materaile consumate. clasificarea fluxurilor materiale intrate dupa volumul achizitiilor anule efectuate se face pe grupuri in ordinea micsorarii costurilor consumului lor anual: grupul A cuprinde denumirile de materie prima si materiale cu valoarea aproximativ 75-80% din costul anual total de materiale consumate.si XYZ-analizei).

tehnologic. la categoria Z se refera resursele cu consum neregulat si posibilitati de scazute de prognozare. masa profitului si venitul marginal permite formarea a trei liste a produselor de grupa A si depistarea tipurilor de produse prezente in toate trei liste cu scopul analizei detaliate a proceselor de productie a acestora. rentabilitatii. Astfel.). economic. . Metoda XYZ permite efectuarea clasificarii resurselor firmei/ intreprinderii pe categorii in dependenta de caracterul consumului lor si preciziei prognozarii modificarilor in consumul lor inordinea cresterii coeficientului de variatie. iar minimizarea cheltuielilor de timp si resurse este realizata prin gestiunea directa a fluxurilor materiale si informationale in baza aplicarii metodelor moderne de analiza. Analiza produselor realizate de firma/intreprindere (fluxurile de iesire) dupa ponderea lor in volumul vanzarilor. Suprapunerea metodelor ABC si XYZ permite clasificarea resurselor firmei/intreprinderii in noua grupuri cu tehnici de gestiune speciale. benchmarking-ul intern presupune comparatia executarii operatiilor si eficientei lor dupa urmatoarele criterii cantitative si calitative: -indicatorii productivitatii. metodologic in baza coordonarii obiectivelor locale a subdiviziunilor structurale si obiectivul general/global al organizatiei economice. eficientei. in care integrarea verigilor este efectuata la nivelul tehnic. -caracteristicile de timp. -indicatorii costurilor. cota productiei cu defecte. profitabilitatii. ponderea returnarilor etc. indicatorii calitatii (cota rebutului. care consta in studierea modurilor de realizare a anumitor rezultate ale business-activitatii ale altor firme/intreprinderi si a deosebirilor existente ale mediului intern si extern al organizatiilor. gestiune a business-ului si optimizare a solutiilor interfunctionale consta in examinarea totalitatii proceselor firmei/intreprinderii de pe pozitiile lantului material unic. modificarile neconsiderabile ale cheltuielilor si precizia inalta a prognozelor.138 -analiza comparativa (benchmarking). abodarea logistica a problemelor de organizare. la categoria X se refera resursele cu volumul stabil al consumului. la categoria Y se refera resursele cu tendinte cunoscute de consum/cheltuieli si precizie mica de prognozare.

volumul investitiilor. economiei. b)a procesului managerial. normele de maniabilitate aprobate. -de expertiza. proportionalitatea repartizarii drepturilor si responsabilitatilor. lagul de insusire a productiei noi etc. -economicitatea aparatului de conducere ca criteriu de eficienta economica (costuri/rezultate maximale. c)a nivelului tehnico-organizational si gradului de rationalitate a structurii. nivelul de centralizare a functiilor administrative.sunt exprimati prin rezultatele concrete si consumul muncii de administrare (cheltuielile de regie.sunt exprimati prin numarul verigilor a sistemului managerial. exprimate prin capacitatea definirii problemelor organizationale si reformelor aferente a proceselor de productie. cheltuielile pentru lucrari de investigatie in domeniul sistemelor manageriale. -adaptabilitatea si flexibilitatea. exprimata prin calitatea deciziilor luate in cadrul termenilor si resurselor stabilite.)si costurile de regie.139 Tema 38. Indicii de evaluare a eficientei organizationale: a)a sistemului managerial. profitul. formarea si reciclarea personalului administrativ. costul de productie. estimarea se realizeaza la etapa de proiectare si analiza structurilor manageriale dupa criteriul posibilitatii mai depline si mai stabile de realizare a obiectivelor determinate sau de diminuare a costurilor de regie. exploatare a mjloacelor tehnice. -fiabilitatea. numarul personalului administrativ etc. Tehnologiile de reorganizare a structurilor de productie Criteriul unic de eficienta comparata a structurilor organizationale este realizarea complexa. -flexibilitatea. caracteristicile cantitative. stabila si deplina a obiectivelor in domeniul productiei. indicii normati a aparatului de conducere sunt: -productivitatea. cheltuielile de constructie. calitatea productiei. pentru achizitionarea tehnicii de calcul si alte mijloace tehnice. utilizate in regie. ce permit determinarea nivelului de progresivitate a structurii in functiune si a variantei rationale a structurii sau modului de perfectionare a acesteia. -adaptibilitatea.reprezinta elementul elaborarii solutiilor de proiect si solutiilor de plan. progresului tehnic si dezvoltarii sociale prin intermediul urmatorilor indici de functionare a aparatului de conducere: -productivitatea aparatului privind prelucrarea informatiei.) Eficienta proiectelor organizationale. cladirilor si spatiilor. Modurile de determinare a eficientei organizationale: -de comparare cu etalonul. -fiabilitatea aparatului de conducere. -economicitatea.sunt exprimati prin rezultatele finale ale activitatii organizatiei (volumul de productie. efectul de la realizarea carora trebuie sa depaseasca costurile de productie in termenul normativ. -operativitatea. -operativitatea procesului decizional. nivelul de .

complexitatea si integritatea proceselor manageriale. -realizarea consecventa a ajustarilor planificate (modificarile marunte asigura efectul mai mare). 3)lipsa orientarii spre perspectiva a intreprinderii. complexitatea asigurarii informationale a procesului tehnologic de productie. 7)asocierea unitatilor economice. -garantarea simplitatii si preciziei recomandarilor planului de ajustari. 4)divergentele pe problemele organizationale. ce sporeste spiritul responsabilitatii lor. -ridicarea nivelului de informare a colaboratorilor. 8)modificarea tehnologiei de productie. -elaborarea planului general de perfectionare a structurii organizationale. e)a asigurarii conformitatii structurii ierarhice caracteristicilor sistemului de obiective a organizatiei si a gradului de reflectare a efectului realizat. Fazele procesului analitic de cercetare a strategiei intreprinderii: . 10)conjunctura economica externa: Incapacitatea intreprinderii de a functiona eficient sau supravietui poate aparea in rezultatul: a)deciziilor strategice nejustificate. 2)suprasolicitarea conducerii de varf a intreprinderii.. structura organizationala si obiectul conduceriiexprimata in proportionalitatea componentei functiilor si obiectivelor manageriale. 5)cresterea dimensiunilor intreprinderii (scalei de productie).140 specializare si izolare functionala a subsistemelor etc. d)a concordantei dintre sistemul managerial. Procesul de ajustare a structurii organizationale de conducere a intreprinderii prevede: -analiza sistematica a functionarii organizatiei si a mediului pentru definirea zonelor problemice in baza compararii organizatiilor concurente sau inrudite din alte domenii de activitate economica.. Ajustarea structurilor organizationale poate fi conditionata numai de cauzele justificate din punctul de vedere a costurilor ajustarilor structurii sau elaborarea proiectului nou: 1)functionarea insuficienta a intreprinderii. asigurarea procesului managerial cu mijloacele tehnologice etc. 9)influenta tehnologiei proceselor de productie. Influenta dimensiunilor intreprinderii asupra caracterului problemelor organizationale: Numarul lucratorilor Problema organizationala Actiunile sau deciziile posibile formularea obiectivelor definireadecizia responsabilitatilor diviziune a muncii repartizarea personalului delegarea functiilor de conducere determinarea diminuarea orizontului de control si a limitarilor solicitarii conducatorilor determinarea numirea functiilor ajutorilor noi marirea numarului de specialisti coordonarea functiilor de de conducere formalizarea proportia procesului decizional de grup elaborarea controlul. corespunderea numarului si componentei lucratorilor volumului si gradului de complexitate a lucrarilor.delegarea competentelorprocedurii descentralizarii manageriale 6)sporirea diversificarii productiei.

controlul operativ) . piata insusite modificari in cadrul structurii existente 2. b)dimensiunilor neeficiente a productiei. d)incapacitatii difersificarii productiei si unei singure piate de desfacere. piata noi noi in combi-nare cu serviciile marketing si desfacere organizarea noua a organizatiei in forma subdiviziunii noi sau completeaza structura existenta Tendintele in modificarea structurilor organizationale: -structura unificata -----> pluritatea structurilor in organizatia unitara. -crearea retelei proprii de intreprinderi comerciale cu functii de desfacere si aprovizionare. -analiza capacitatii potentiale si gradului de saturatie a pietei. precizarea factorilor negativi a structurii ce compenseaza elementele neformale si eficienta acestora. domeniilor de incertitudine. piata insusita crearea grupului productiei noi crearea grupului productiei 6. -analiza eficientei sistemelor de desfacere si aprovizionare prin definirea si realizarea algoritmului urmator de definire a partenerilor solvabili si a comercializarii rapide a productiei: -contactarea structurilor comerciale de intermediere.Productia. factorilor de functionare. III-studierea obiectivelor si planurilor curente intreprinderii. tehnologia.141 I-definirea sarcinilor intreprinderii (ceea ce determina structura intreprinderii). -optimizarea structurala --------> optimizarea potentialului organizational. c)invechirii sortimentului productiei sau delocalizarii desfacerii. IY-estimarea concordantei structurii organizatiei si sarcinilor. -analiza preturilor pe piata.Productia.Productia noua. -stabilitatea --------> dinamism. Influenta inovatiilor asupra modificarii structurii organizationale: Intensitatea si scala inovatiilor Modificarile organizationale 1. pentru ce se studieaza structura formala existenta. tehnologia insusite.Productia noua. laturile slabe si puternice. tehnologia si piata insusite elaborarea produsului in cadrul structurii 3. tehnologia insusita marketing sau crearea noului grup de desfacere 5. II-analiza structurii organizationale in baza determinarii variabilelor de influentare a realizarii sarcinii intreprinderii (componentele structurii economice si de productie a intreprinderii. -reactivitatea --------> planificarea. -cercetarea concurentilor. analiza mediului exterior). piata noua.Productia si tehnologia noi. repartizarea resurselor. procesele manageriale de baza (planificarea. alternativelor posibile de dezvoltare prin stabilirea parametrilor de proiect. precum si evaluarea resurselor umane a intreprinderii.Productia. -adaptarea structurilor ---------> constituirea deplina a structurilor. planurilor. piata noua existente sau crearea grupului nou studierea pietei de serviciul 4. tehnologia. Algoritmul reformarii intreprinderilor si adaptarii lor la conditiile de piata: -planificarea strategica. .

de marketing. II-culegerea informatiei. Y-proiectarea sociala. -gestionarea financiara. III-determinarea directiilor de activitate. Functiile organizatorice a verigilor ierarhice: -de varf : 1)formarea structurii organizationale conforme strategiei activitatii intreprinderii. . 2)perfectionarea formelor si metodelor de gestionare. capabili sa exercite functiile de gestionare externa in timpul desfasurarii procedurilor de sanare si faliment a intreprinderilor.142 -formarea subdiviziunii de marketing la intreprindere. Reorganizarea intreprinderii reprezinta un proces organizational-tehnic si social. Fazele reorganizarii intreprinderii: I -pregatirea. -corpul deosebit de conducatori. 4)coordonarea. -analiza costurilor intreprinderii. -gestionarea activitatii de productie. -conducatorii nivelului mediu. filiale) si a personalui functional (financiar. ce poseda cunostintele si deprinderile necesare pentru gestionarea liniara a subdiviziunilor de productie (sectiile. dinamicii si structurii lor . inclusiv organizarea productiei si dezvoltarea bazei tehnice-tehnologice. coordonarea procesului de productie si a conexiunilor aferente. 3)dezvoltarea potentialului personalului odata cu ridicarea gradului de calificare si spiritului activ a angajatilor. IY-proiectareaorganizational-tehnica. ce poseda cunostinte si experienta necesare pentru gestiunea productiei si personalului. -conducatorii nivelului superior. 2)gestionarea. conducatori. stimularea calitatii muncii a colaboratorilor. 3)control. -organizarea activitatii subdiviziunii. ce poseda potentialul profesional si personal pentru realizarea conducerii strategice si a procesului decizional. lucratori de diferit nivel ierarhic.proprietari. YI-modificarile.determinarea urmatoarelor directii a eforturilor de adaptare a intreprinderii la conditiile concurentiale: -reorganizarea structurii de gestionare a intreprinderii: -definirea sarcinilor si obiectivelor la nivelul subdiviziunilor. filiere. -de mijloc: 1)automatizarea complexa a procesului de productie. . Caracteristicile profesional-calificative a personalului de administrare potential: -conducatorii nivelului inferior de conducere. juridic). ce lezeaza interesele grupurilor diverse. sectoarele.

4)definirea calitatilor membrilor grupului de reorganizare absente la colaboratorii organizatiei. 5)definirea deprinderilor necesare membrilor grupului pentru desfasurarea reorganizarii. interpretarea participarea incorecta activa a prin dureaza convingere daca sunt implicati toti Atragerea in proiect deficit de informatii despre modificari dureaza daca interpretarea obiectivelor si rezistenta lainitiatorii proiectului rezistenta ca consecinta simpla la a asistenta adaptarii in dureaza. indirjire opreste fata de initiatori. directiile necesare pentru realizarea obiectivului. 2)definirea obiectivelor proiectului dat.adaptare costuri ridicate Tratative si acorduri rezinstenta conducerii schimbul din stimulentelor frica de costuri pe sustinere ridicate. rezistenta si apropierea rezistenta pasiva realizarii reorientarii posibile a Metodele manageriale la faza I: Determinarea necesitatii reorganizarii analiza modificarilor (de piata. orientate spre consumator.CULEGEREA DE INFORMATII SI DETERMINAREA PROBLEMEI. in special. a volumului si periodicitatii productiei si prestarii de servicii. dezbaterile pentru elaborarea abordarii unice determinarea obiectivelor Instruirea grupului de reorganizare formarea grupului crearea sistemului de motivare si cointeresare Planificarea modificarilor crearea sistemului gestionar a modificarilor gestiunea de proiect II.PREGATIREA. precizarea resurselor necesare. 3)determinarea componentei grupului de reorganizare dupa nivelul si continutul cunostintelor. cererea curenta si pe termen lung de timp.143 I. ce cuprinde urmatoarele probleme: 1)determinarea sarcinilor si rezultatelor asteptate ale activitatii conducatorilor de varf a organizatiei asupra proiectului dat. tehnologice. gradului de implicare a conducatorilor in elaborarea proiectului dat. elaborarea schemelor structurale ale organizatiei. sistematizarea proceselor de reorganizare. deprinderilor si experientei profesionale. care consta in determinarea produselor si serviciilor. determinarea genurilor de activitate. si cuprinde . modurilor de realizare a proiectului dat fara cauzarea de prejudicii organizatiei. a mediului) Asigurarea acordului in verigile superioare discutarile. 6)determinarea problemelorce necesita sustinerea si increderea lucratorilor organizatiei. dar necesare. Masurile de asigurare a sustinerii modificarilor organizationale: Premisele aplicarii Instruirea si informarea insuficienta. noi rezistente pierdere a privilegiilor Numiri si regrupari a insuficienta personalului si costurile infruntarea ridicate rapida a a amenuntarea rezistentei proiectelor la in viitor din cauza neincrederii si lezarii intereselor deficit de timp sau Pericolul putere la sanctiunilor initiatorii risc inalt.

4)determinarea modurilor de realizare a buisness-planurilor si cererii consumatorilor imposibile la moment. dar fiind realizate in viitor pot schimba radical activitatea organizatiei. 12)determinarea modului de informare a colaboratorilor organizatiei despre conceptul si strategia modificarilor.7. si cuprind urmatoarele problemele: 1)determinarea genurilor de activitate de baza si auxiliare. 9)determinarea cauzelor ramanerii in urma a companiei in activitatea organizationala si a concluziilor. Metodele manageriale la faza III: . 5)determinarea si redeterminarea orizontului interactiunii cu pertenerii de afaceri.144 urmatoarele probleme: 1)determinarea proceselor principale in activitatea organizatiei. informatiei si fluxului operational in procesul de productie. 2)determinarea concordantei proceselor de reorganizare si a proceselor consumatorilor si furnizorilor. 8) determinarea masurilor necesare. 6)determinarea laturilor pozitive si defavorizate ale proceselor de reorganizare in parte. Metodele manageriale la faza II: Definirea intereselor curente si de modelarea perspectiva comportamentului a consumatorilor Planificarea si dimensionarea masurilor metoda de dimensionare si evaluare analiza ciclurilor de timp Determinarea obiectelor si subiectelor modelarea proceselor Elaborarea modelului a starii curente a organizatiei modelarea proceselor Modelul de extindere a orizontului modelarea de dezvoltare proceselor cu integrarea cu furnizorii programarea orientarea spre firmele-consumatoare modelarea proceselor analiza proceselor de productie Elaborarea schemei structurale a organizatiei elaborarea schemei organizationale evidenta consumurilor dupa genurile de activitate Determinarea proceselor prioritare analiza eficientei proceselor III .ELABORAREA DIRECTIILOR DE ACTIVITATE. 3)determinarea proceselor strategice a organizatiei. cuprinse de procesul reorganizarii si ordinea executarii lor. consumatorii. aliatii strategici pentru ameliorarea mersul lucrurilor. 2)determinarea deplasarii resurselor. 3)determinarea motivatiei esentei modificarilor organizationale. luind in consideratie p. 4)determinarea consecutivitatii de reorganizare a proceselor in timp. 10) determinarea posibilitatilor de aplicare a rezultatelor fazei II in proiectarea proceselor proiectate de reorganizare. care consta in elaborarea viziunii problemei. 11)determinarea sarcinilor specifice de perfectionare a proceselor noi. furnizorii. 7)determinarea altor companii de acelasi nivel ce desfasoara procesele de reorganizare si infrunta dificultatile. ce poate contribui la realizarea rapida a obiectivelor.

care consta in determinarea aspectelor sociale a procesului de reorganizare prin descrierea companiei si a personalului. 2)determinarea modurilor efective de achizitionare a resurselor si tehnologiilor necesare. care consta in caracterizarea tehnica a procesului de reorganizare si cuprinde urmatoarele probleme: 1)determinarea resurselor tehnice si tehnologiilor necesare in perioada de reorganizare. si cuprinde urmatoarele probleme: 1)determinarea resurselor tehnice si umane necesare in perioada reorganizarii. PPROIECTAREA TEHNIC-ORGANIZATIONALA. 4)determinarea gradului de modificare a obligatiilor si programelor de instruire necesare. precum si planurile preventive privind politica de personal. . Metodele manageriale la faza IY: Metodele manageriale Modelul interactiunii subiectelor si obiectelor proiectarea informationala Verificarea conexiunilor procesului analiza procesului muncii Instrumentele si informatica proiectarea informationala Asocierea interfeis-urilor si informatiei proiectarea informationala Evaluarea variantelor proiectarea informationala Eficientizarea regimului de control proiectarea informationala proiectarea informationala Plasamentul modulelor selectate proiectarea informationala Utilizarea tehnologiilor proiectarea informationala automatizarea strategica planului automatizarea strategica managementul procesului Y. elaborarea planului interactiunii elementelor sociale si tehnice.145 Metodele manageriale Intelegerea structurii procesului analiza procesului muncii Intelegerea dezvoltarii procesului analiza procesului muncii Determinarea operatiunilor importante analiza evaluativa a procesului analiza ciclurilor temporale Comparare nivelurilor de dezvoltare a companiilor-analoge compararea realizarilor si neajunsurilor companiei cu cele ale companiilor-analoge Determinare factorilor de stimulare analiza procesului muncii Estimarea posibilitatilor de perfectionare aanaliza procesului ciclurilor temporale Optimizarea schemei procesului cu luarea in consideratie a intereselor consumatorilor viziune conceptuala intergarea cu furnizorii programele de parteneriat Functionarea ideala cu luarea in consideratie viziune conceptuala a intereselor tuturor participantilor procesului Integrarea intereselor participantilor interni viziune si conceptuala externi a Prognozarea pe etape a reorganizarii viziune conceptuala IY. utilizate in perioada de reorganizare. 3)determinarea caracterului interactionarii elementelor tehnice si sociale ale sistemului.PROIECTAREA SOCIALA. caracterului lucrarilor. 3)determinarea obiectivelor si masurilor in sfera sociala. 2)determinarea posibilitatilor existente pentru realizarea urgenta a programului integral si pe etape. stimulentelor.

4)determinarea modurilor de asigurare si mentinere a contiinuitatii procesului de modificari. Metodele manageriale la faza YI: Metodele manageriale Finalizarea elaborarii modelului de activitate modelarea procesului Elaborarea proiectului tehnic proiectarea informationala Elaborarea planurilor de verificare a mijloacelor planificare calendar tehnice in regim de avarie Atestarea personalului matricea calificativa Proiectarea sistemului proiectarea informationala Instruirea personalului Experimentarea procesului nou Perfectionari si modificari Perfectionarea permanenta sistemul conexiunilor inverse crearea sistemului de control ajustarea permanenta a procesului dimensionarea lucrarilor managementul proiectului . care consta in elaborarea versiunii experimentale si a proiectului finit de reorganizare a productiei si cuprinde urmatoarele probleme: 1)determinarea momentului de inceput a procesului de control si nivelului de exactitate a alegerii strategiei.146 5)determinarea elementelor si directiilor de rezistenta sau a obstacolelor realizarii reorganizarilor. Metodele manageriale la faza Y: Metodele manageriale Posibilitatea contactelor consumatorului personalului imputernicirea personalului metricea calificativa Caracterizarea tipurilor de lucrari matricea calificativa Atestarea noilor locuri/ grupuri de munca brigazile de autogestiune Determinarea calificarilor si exigentelor fata matricea de personal calificativa Caracteristica structurii manageriale brigazile de autogestiune Conturarea granitelor organizatiei crearea schemei structurale a organizatiei Modificarea caracterului lucrarilor matricea calificativa Modelul organizational a perioadei de tranzitie Modelul modificarii programului managerial modificari in sistemul managerial Modelul stimularii personalului remunerarea personalului si stimularea managementul proiectului YI. 6)determinarea imaginii organizatiei noi. 3)aprecierea modurilor de garantare a lipsei erorilor. 2)determinarea mecanismelor necesare pentru solutionarea problemelor posibile.MODIFICARILE. 5)determinarea mijloacelor posibile pentru reorganizarea integra a intreprinderii.

ce este ceruta de piata de consum. 2)productivitatea. care reflecta capacitatea organizatiei de a produce asa cantitate de productie si de asa calitate. -dupa tipuri: 1)productia.gradul de realizare a obiectivelor intreprinderii in conditiile de utilizare a resurselor limitate. care reflecta raportul dintre volumul productiei si resursele utilizate. si asigurarea interdependentei dintre criteriile de eficienta in cadrul unei perioade de timp determinate. rebutului. Eficienta ca categorie reprezinta: a)din punctul de vedere social . si include urmatorii indici: profitul. 3)pe termen lung. 5)dezvoltarea. pauzelor neproductive etc. 2)intermediare. . si include urmatorii indici: randamentul capitalului si a fondurilor.indicele plurivalent. care reflecta beneficiile membrilor organizatiei. b)din punctul de vedere al obiectivelor si resurselor . volumul vanzarilor. si trebuie definit prin proportiile dintre diverse genuri de activitati de achizitionare si utilizare a resurselor. si reflecta cointeresarea materiala a societatii ( in special. 3)satisfactia. productivitatea reprezinta maximizarea obiectivelor organizatiei in conditiile consumului minimizat de resurse. ponderea pe piata etc. a cumparatorilor si clientilor. care reflecta gradul de reactie a organizatiei la modificarile mediului interior si exterior.. 4)adaptabilitatea. unitatii valorice. pe de o parte. determinat si dimensionat in limitele acceptate de conducatorii organizatiilor atat private.147 Evaluarea modificarilor si ajustarilor la fiecare faza si pupa finalizarea lucrarilor in cadrul reorganizarii este bazata pe un sistem determinat de indici cantitativi si calitativi.. iar utilizarea productiva a resurselor este conditia necesara dar nu suficienta a eficentei. cat si de stat. inclusiv favtorilor psihologici si sociologici. c)din punctul de vedere al teoriei sistemelor .conditia necesara a activitatii productive a organizatiei. Criteriile eficientei organizatiei: -dupa factorul timp: 1) pe termen scurt. si este un criteriu intermediar si mai abstract. a grupurilor sociale ce presteaza organizatiei resursele date) in rezultatele activitatii organizatiei si raspunderea conducatorilor pentru aceasta. care reflecta capacitatea organizatiei de a supravietui in perspectiva lunga de timp in baza reorganizarii tehnice si organizationale.

148 Tema 39. Tehnologiile de remunerare a muncii

Evaluarea muncii reprezinta procesul de grupare a lucrarilor dupa rangul lor valoric in vederea remunerarii echitabile a muncii salariatilor; este efectuata in doua etape: 1) stabilirea consecutivitatii lucrarilor; 2) determinarea valorii banesti a lucrarilor. Tehnologiile de evaluare a muncii: 1) de grupare a lucrarilor/muncilor pe ranguri conform importantei, obligatiilor, raspunderii, calificarii, gradului de complexitate sau valoare; 2) de clasificare a lucrarilor dupa categoria tarifara si nivelul de remunerare; 3) de puncte pentru fiecare factor a sistemului de evaluare a lucrarilor; 4) dupa durata lucrarilor fara supraveghere. Tehnologiile de salarizare sunt bazate pe criteriile urmatoare: 1)timpul ( in combinare cu alternativele maririi zilei de lucru): 1)micsorarea zilei de lucru + supliment pentru timpul lucrat peste norma; 2)marirea numarului de zile nelucratoare si duratei concediilor (concediu platit de o saptamana este echivalent cu marirea salariului pe unitate de timp cu 2,7%); 3)saptamana lucratoare de 4 zile + accentuarea motivatiei muncii; 4)programul flexibil de lucru cu determinarea perioadei obligatorii de aflare a personalului la locul de munca. 2)cantitatea (volumul); 3)combinarea timpului si a volumului (suplimentele si platile suplimentare): -pentru timpul lucrat supra norma; -pentru munca in zile de odihna; -pentru lucrul in schimbul doi sau trei; -suplimentele regionale; -suplimentele speciale; -premii pentru productivitate. Inlesnirile financiare (contin elemente de stimulare morala dupa A.Maslow si F.Hertberg): 1)suplimentele la salariul de baza in forma de premii, indexare, participare in profit; 2)salariile tarifare in acord sau diferentiate; 3)premiile pentru anumite lucrari sau operatii cu caracter auxiliar; 4)inlesnirile cu destinatie speciala; 5)salariul tarifar “hi-day”. Factorii de determinare a salariului: 1)factorii mediului (cererea si oferta fortei de munca, costul cosului minim de consum, costul amestecului statului); 2)factorii determinati de caracterul muncilor (conditiile de munca, gradul de complexitate, gradul de raspundere, deprinderile necesare);

149 3)factorii firmei (productivitatea, profitabilitatea, sindicatele etc.); 4)factorul personal (dimensiunile si/ sau durata angajarii). Obiectivele politicii intreprinderii privind salarizarea: -asigurarea regimului de angajare a fortei de munca; -asigurarea structurii optime a angajatilor; -stimularea carierei lucratorilor. Politica firmei pentru salarii: 1)determinarea marimii salariilor aferente contractelor tarifare pentru diverse categorii de angajati, normelor legale si conditiilor pe piata muncii (masa absoluta a salariului); 2)diferentierea salariilor in cadrul firmei (marimea relativa a salariului); 3)determinarea formei de salarizare. Pentru determinarea posibilitatilor de participare a individului in procesele economice si de conducere sunt folosite notiunile urmatoare: -potentialul omului- reprezinta totalitatea capacitatilor native, educationale, instruire si experienta; -potentialul de munca a omului- reprezinta totalitatea caracteristicilor individului (sanatatea, morala, comunicabilitatea, spiritul creativ, disciplina, studiile, profesionalismul, resursele timpului de lucru), ce se manifesta in procesul muncii; -capitalul uman- reprezinta totalitatea caracteristicilor individului (sanatatea, aptitudinile native, studiile, profesionalismul, mobilitatea), ce determina productivitatea (eficacitatea) si pot servi drept sursa de venituri (beneficii) ale individului, familiei lui, intreprinderii si societatii; -forta de munca- reprezinta capacitatea omului de a munci, totalitatea caracteristicilor fizice si intelectuale ale omului, ce pot fi utilizate in procesul de productie. Clasificarea personalului pe categorii dupa functii: -personalul productiv: muncitori ; personalul tehnic superior ; functionari si personal contabil ; personalul auxiliar inferior ; paza ; stagieri si ucenici ; -personalul neproductiv: personalul regiei comunale ; personalul institutiilor social-culturale ; personalul medical etc. Planul intreprinderii pentru munca si salariu reprezinta un capitol din planul anual al intreprinderii; este legat logistic de planul dezvoltarii organizationale si tehnice a intreprinderii, destinate asigurarii diminuarii consumului de munca vie si cresterii productivitatii muncii. Sursele de date pentru plan: -cifrele de control; -normativele economice; -programul de productie a intreprinderii; -planul de dezvoltare tehnica si organizationala a intreprinderii; -normele progresive (de ramura) a consumului muncii si a remunerarii muncii; -datele darilor de seama din perioadele anterioare privitor munca si salariile; -bilantul fortei de munca, care reprezinta tabelul general al starii intreprinderii privind utililzarea, angajarea, formarea personalului pe an calendaristic sau semestre si este legat de planul pentru munca.

150 Structura planului intreprinderii pentru munca si salariu: capitolul 1- sporirea productivitatii muncii; capitolul 2- numarul personalului; capitolul 3- fondul de salariu; capitolul 4- necesitatile suplimentare in personal si sursele de asigurare.

Exigentele fata de planul intreprinderii pentru munca si salariu: -asigurarea sporului constant al productivitatii muncii si ritmurilor de devansare a productivitatii fata de ritmurile de sporire a salariilor; -respectarea raporturilor echitabile si corecte intre salariile aferente diverselor categorii de lucratori in corespundere cu cantitatea (volumul) si calitatea muncii in cadrul fondului general de salarizare pentru 1 leu productie sau 1% crestere a productiei; -asigurarea raportului optimal dintre numarul de personal, antrenat in productie, deservire si management. Indicatorii principali pentru capitolul 1 al planului: 1)numarul total al personalului ; 2)productivitatea muncii; 3)cresterea relativa a productivitatii muncii; 4)cresterea probabila a productivitatii muncii sub influenta factorilor tehnici-de productie: -modificari structurale in productie; -ridicarea nivelului tehnic a productiei; -perfectionarea managementului, organizatiei productiei si a muncii; -modificarea volumului de productie; -factorii de ramura; -punerea in functiune a noilor intreprinderi. Important: Actiunea factorilor este determinata de modificarea numarului personalului pe fiecare factor si total: a)modificarea structurii programului de productie influenteaza productivitatea muncii prin: -modificarea volumelor de productie (Ms): Consum munca (la 1 leu productie in perioada de baza Consum munca la 1 leu productie =

plan ) x Volum productie plan Modificarea numarului ------------------------------------------------------------------------------------------------------------personalului Fondul efectiv de timp la 1 muncitor x Coeficientul executarii normelor

-modificarea cotelor livrarilor pe linia relatiilor de cooperare in volumul total al productiei, daca productivitatea muncii este calculata in baza productiei brute (Mc): 100 - Cota livrarilor cooperare perioada plan

151 Micsorarea numarului personalului = ( 1- ------------------------------------------------- ------ ) x Numarul personalului in 100 – Cota livrarilor prin cooperare in perioada de baza perioada baza b)ridicarea nivelului tehnic al productiei prin ridicarea perfectionarea constructiei produselor, mecanizarii si automatizarii proceselor de productie, implementarea tehnologiilor avansate etc., ce determina diminuarea consumului munca a productiei conform planului de dezvoltare tehnica si organizare a productiei (Mt):

(Consum munca perioada Programul Timp pana masurile b)

Consum munca perioada x productia x

- dupa masurile b)

plan actiune masurilor Modificarea = ------------------------------------------------------------------------------------------------------numarului Fondul efectiv timp x Coef.executarea normelor 12 personalului pe factori

----------

Modificarea numarului personalului total

Suma modificarilor numarului de personal pe factori b) = -----------------------------------------------------------------Fondul efectiv timp x Coeficientul executari normelor

Modificarea numarului personalului determinata de renovarea si modernizarea utilajelor (Mu): Numarul total unit.utilaj.per.plan = [ 1- ------------------------------------------------------------------------------] x Num. + Num. x (1+Spor.productiv. x Coef.) + Num..x (1+ S x C) utilaj. initial utilaj nemodernizat funct. modernizat la Ms c)perfectionarea managementului, organizatiei productiei si a muncii se manifesta prin: 1.diminuarea pierderilor timpului de lucru, cauzate de lipse la locul de munca, disciplina si conditii de munca insuficiente, organizarea rea a inzestrarii tehnice a locului de munca etc.( Mp); 2.perfectionarea managementului productiei, ameliorarea structurii managementului; 3.diminuarea numarului personalului de calificare joasa; 4.extinderea normelor si zonelor de deservire; 5. implementarea sistemului de organizare stiintifica a muncii. ajustat utilaj.nou timp

Modificarea Cota . numarului pers. pers.pe

Num. x pers. utilaj.

152 Num.zile per.plan Num.pers.la utilaj Modificarea = numarului pers.1) -------------------------------------------------- x Num.zile per.baza Num.zile per.baza personal x -----------------initial Num.pers.total ajustat la Ms Num.

d)modificarea volumului de productie (Mv): Num.pers.per.baza x ( % spor.volum.prod. - % spor.pers.fara muncitori) Modificarea = ------------------------------------------------------------------------------------numarului pers. 100

e)factorii de ramura, care influenteaza productivitatea muncii prin determinarea numarului personalului disponibilzat, pot fi: 1.insusirea de productie noua; 2.modificarea conditiilor climaterice, geologice; 3.modificarea metodelor de extragere a resurselor naturale etc. (Mr): Modificarea pers. (total sau pe factor) -------------------------------------------------------- x 100 Num.pers.initial - Modificarea pers.

Sporul productivitatii = muncii per.plan

Cota sporului volumului productie determinata de sporul productivitatii muncii (Cv): Sporul pers.fara muncitori Cv = 100 - ------------------------------------------------------ x 100 Sporul volumului prod.(pentru valori <100%)

Indicatorii principali pentru capitolul 2 al planului: 1)Numarul personalului industrial, necesar pentru executarea volumului de productie plan in conditiile ridicarii productivitatii muncii: Numarul pers. Sporul volum. per.baza x prod.plan Numarul personalului = --------------------------------------------- - Modificarea numarului pers.(Mv) initial 100

2)Numarul personalului productiv include muncitorii, ce nemijlocit participa in procesul tehnologic de productie:

pe calificari) Volumul lucrarilor plan Numarul = ------------------------------------muncitori de baza Productivitatea muncii plan (pentru planificarea pe norme de productie) Numarul loc.execut.b)1) sau Norma de deservire la 1 lucrator (pentru lucrari nenormate se utilizeaza calculul pe locuri de munca.153 Consum munca a programului de prod.= 1+ -------------100 Numarul ---------------------------------------------muncitori auxiliari (pentru lucrari normate) Volumul lucrarilor = analog p. pe profesii. normelor de deservire sau productivitate. unde: muncitori de baza Norma deservire x (sistemul la loc. linii flux) = Coef. lipselor reglementate Num. 4)Numarul personalului neproductiv este determinat in baza schemelor de personal.normelor (sistemul in acord. munca x Numarul schimburilor Numarul -----------------------------------------------------------------.lipselor Coef.munca pe unitate de timp. bazat pe functiile si factorii ce conditioneaza volumul muncilor pe fiecare functie dupa consumul muncii (pentru solicitare uniforma a lucratorului) sau locuri de munca (pentru solicitare neuniforma a lucratorului). care reprezinta numarul personalului prezent zilnic la locurile de munca pentru . Caracteristicile efectivului intreprinderii: -componenta efectiva. numarul de schimburi. numarul lipselor reglementate). Numarul muncitorilor = ------------------------------------------------------de baza Fondul efectiv timp x Coef.. 3)Numarul si componenta personalului managerial si tehnic superior este determinat de statele (schema) de personal a intreprinderii.

ce include fractia fixa (constanta). impozite si altele). numarul nu se planifica si este reglementat de marimea fondului special de salarizare. Salariul nominal reprezinta masa salariului (venitului) neajustata la modificarea preturilor la marfuri si servicii. Salariul suplimentar reprezinta diverse (b.reprezinta indicatorul componentei si a structurii minime de consum a bunurilor materiale si servicii. bazata pe urmatoarele principii: -determinarea bazei initiale la nivelul salariului minim. efectuate conform contractelor. in special premii. Salariul real (puterea de cumparare) reprezinta volumul bunurilor materiale si servicii.reprezinta standardul minimumului de trai standard mai inalt decat bugetul minim de existenta. necesare mentinerii sanatatii si asigurarii vitalitatii omului.c. adaosurile nedeterminate de rezultatele sau contributia muncii. dar nedeterminate de executarea functiilor de baza. -componenta medie scriptica.reprezinta scala de tarificare si remunerare a muncii tuturor categoriilor de lucratori.d) tipuri de plati supra salariul de baza. si fractia variabila. suplimente pentru maestrie profesionala. d)alte plati. inclusiv personalul aflat in concedii legale. c)suplimentele. Baza de salarizare a functionarilor din sistemul bugetar: 1)tabelul tarifar unic . -componenta scriptica. stabilit legislativ. 4)Bugetul minim de consum . temporar si sezonier. 6)Salariul tarifar minim nu include suplimentele si adaosurile. suplimente pentru functia de brigadier. . 5)Salariul minim reprezinta granita de jos a valorii fortei de munca necalificate. aferenta normei stabilite a muncii. servicii. gradul de calificare si complexitate a activitatii date. ce corespunde standardului de trai scazut.. care reprezinta media ponderata a componentei scriptice a personalului. 3)Bugetul minimumului de existenta. -componenta nescriptica. care include personalul angajat pentru executarea lucrarilor de volume mici si caracter variabil si neinclus pe lista personalului permanent. exprimata in forma baneasca. concedii medicale etc. care reprezinta numarul personalului permanent. se calculeaza ca raportul salariului nominal la indicele de inflatie a preturilor. plati la tarife progresive pentru conditii de munca deosebite de conditii normale. remunerari pentru ore suplimentare. determinata de importanta socialeconomica. 2)Structura minimumului de existenta . care pot fi procurate pe salariul nominal la un anumit nivel de preturi la marfuri si servicii. exprimate in forma remunerarilor banesti lunare pentru executarea lucrarilor simple si in conditii normale de munca (este stabilit de stat). Salariul de baza (tarifar) reprezinta remunerarea muncii conform tarifelor salariale aplicate la intreprindere. premiile si alte plati si este bazat pe salariul minim pentru executarea in plin volum a normelor de timp de lucru si a obligatiilor functionale. b)premiile si recompensele. Structura salariului reprezinta coraportul elementelor salariului: a)salariul tarifar (de baza).determina elementele de cheltuieli a bugetului minimumului de existenta (pentru alimentatie. Indicatorii principali pentru capitolul 3 al planului : 1)Minimumul de existenta . Organizarea remunerarii muncii la intreprindere reprezinta modul de combinare a metodelor de evaluare a procesului muncii si rezultatelor muncii si a sistemelor de remunerare a muncii lucratorilor.154 asigurarea mersului normal a procesului de productie. Salariul reprezinta suma remunerarilor banesti si valoarea remunerarilor in forma naturala pentru lucrari (munci).reprezinta baza de calcul a minimumului de existenta. adaosuri regionale etc. marfuri nealimentare.

2)sistemul tarifar . Caracteristicile tabelelor tarifare: -diapazonul. deprinderile si cunostintele teoretice necesare.b) 100 = de baza .reprezinta totalitatea normativelor (tabelul tarifar. ce reprezinta raportul cresterii absolute a coeficientilor tarifari la coeficientul inferior. care se foloseste pe portiunile “inguste”. nivelul de formare profesionala. 3)indrumarele tarifare-calificationale. -cresterea absoluta a coeficientilor tarifari. salariile tarifare. -salariul tarifar.Sistemele formei de salarizare in acord: 1)directa: a)in baza normelor de productivitate si salariul tarifar: Salariul tarifar in acord pe categorie Salariul in acord ------------------------------------------------------(pe unitatea muncii) Norma productivitatii muncii (sau salariul in acord de baza) = b) in baza normelor de timp si salariului tarifar pe categorie: Salariul in acord = Salariul tarifar x Norma de timp (salariul de baza) in acord pe categorie pe unitate de prod.155 -cresterea tarifelor salariale pe categorii in baza coeficientilor tarifari ca factor de motivare si stimulare a muncii.supra norma Salariile + Salariile x 3)progresiva. indrumarele tarifare-calificationale) privind diferentierea si reglarea nivelului de salarizare a diverselor categorii si grupuri de lucratori in dependenta de calificarea lor.reprezinta ghiduri pentru tarificarea lucrarilor si atribuirea categoriilor tarifar-calificationale in baza caracteristicilor tarifar-calificationale: exigentele pe calificari si profesii. 2)premiala: Premii Premii Nivelul pt lucru pt lucru x supraplan Salariul ----------------------------------de baza a). ce se calculeaza ca produsul dintre salariul tarifar pentru categoria 1 si coeficientul tarifar respectiv. ce reprezinta raportarea coeficientilor tarifari categoriilor-limita. Sistemele de salarizare: A. -cresterea relativa a coeficientilor tarifari. ce reprezinta diferenta intre coeficientii tarifari megiesi.b) de baza a). -numarul categoriilor tabelului tarifar. descrierea lucrarilor sau obligatiunilor functionale tipice pe profesii si categorii calificationale. ce franeaza procesul de productie sau pentru . exprimat in procente.

x Timpul lucrat Timpul nominal 2)premiala.156 sporirea productivitatii muncii fara desfasurarea reinzestrarii sectiei de productie si atragerea de muncitori suplimentari: Coef.auxiliari Salariul = -----------------------------------------------------Norma productivitatii muncitorilor de baza 5)in acord la ordin.execut. normelor . cand este necesar de a asigura nivelul ridicat al calitatii muncii sau in situatiile.a normelor 4)indirecta. pe portiuni “inguste”.executare Baza salariului Coef. care se constituie din partea fixa (salariul de baza in acord sau pe luna) si partea premiala pentru rezultatele muncii si se foloseste in situatiile. B. care se foloseste pentru salarizarea muncitorilor auxiliari: Salariul = Salariul tarifar muncitorilor auxiliari x Coeficientul executarii normelor muncitorilor de baza Salariul tarifar a muncit.progresiv in% sporire Salariul = Salariul + Salariul x -----------------------------------x a salariului de baza tarifar de baza Coef.Sisteme de salarizare pe unitate de timp: 1)simpla: -pe ora: lucrat -pe zi: Salariul = Salariul tarifar pe zi x Timpul lucrat Salariul = Salariul tarifar pe ora x Timpul in conditii slab -pe luna (tarifar): Salariul tarifar lunar Salariul = ------------------------. in conditiile efectuarii muncilor mecanizate partial. cand dimensionarea muncii si a valorii lucrarilor este dificila: arimea premiului conform regulamentului in % Premiul = Salariul de baza ---------------------------------------------------------------- x . care se foloseste in cazuri de avarie. reglementate.

sectii.157 100 Pentru salarizarea functionarilor si a personalului tehnic superior pot fi folosite sistemele premiale si in acord pe ordin. Formele si sistemele de salarizare a lucratorilor se stabilesc de conducatorii intreprinderii cu sau fara consultatii cu sindicatele. acorduri de ramura si speciale.) este determinata de proprietarul intreprinderii (organizatiei) in baza marimii salariului minim stabilit legislativ. sarcinile si conditiile organizational-de productie a intreprinderii in general si pe anumite sectoare. Salarizarea angajatilor sferei nebugetare (municipale. portiuni de productie. contracte colective si individuale. private individuale. Particularitatile remunerarii muncii in brigazi (munca colectiva): Salariul tarifar pe categorie si operatie Salariul = -----------------------------------------------tarifar Norma de productivitate pe brigada a) individuale in acord: Salariul = Salariul tarifar x Volumul productiei pe brigada b)colectiva in acord: Suma salariilor tarifare a membrilor brigazii 1)Salariul = -----------------------------------------------------------Norma productivitatii utilajului (agregatului) 2)Salariul = Suma salariilor tarifare pe operatii ajustate la consum munca pe operatie 3)Fondul salariu pe brigada = Salariul tarifar x Volumul productiei pe brigada sau Fondul salarizare pe brigada = --------------------------------Suma salariilor tarifare 4)Salariul tarifar x Salariul pe membru brigada 5)colectiva in baza coeficientului de participare: . pe actiuni etc. reesind din obiectivele.

coef. -experienta profesionala (2< Kp<4. Salariul = Fondul de salariu / Suma reitingurilor Salariul tarifar = Salariul x Coeficientul reitingului muncitorului Salariul muncitolului = Salariul tarifar x Reitingul muncitorului x Coef.5) cu cresterea anuala de 0.x Coef.plan. coef. determinate de colectiv si nu dupa ghid).3.158 Fondul salarizare brigada = --------------------------------. Inzestrare a muncii x Coef.calitatii muncii.x Salariul tarifar Suma salariilor tarifare Salariul x Coeficientul pe de participare brigada membru ajustate la coef. unde coef.de participare 6) colectiva in baza coeficientului valorii muncii: Fondul de salarizare = --------------------------------. calitatii muncii x Coef. de baza muncitorului plan .valorii muncii pe membru Salariul muncii x Numarul pe membru zile lucrate a colectivului a membrilor colectivului pe timpul lucrat 7) colectiva in baza coeficientului reitingului muncii conform urmatoarelor componente: Reiting lucrarilor= Ks x Kp x Kc Coeficientul ------------------------------------ reitingului Reitingul muncitorului muncii = Suma reitingurilor colectivului -nivelul de studii (0.8< Ks <2).valorii Suma coef.05 iar in primii 6 ani de 0.asigurare se folosesc corectarea reitingului muncii lucratorului in dependenta de contributia lui pentru . -abilitatile lucratorului de realizare a propriilor cunostinte si experiente (Kc corespunde categoriei de calificare.

Metodele de calcul a fondului de salarizare directa in acord pentru muncitori: 1)in baza de tarife si volum de executare a productiei plan: Fondul = Tariful pe unitate x Numarul de produse de salarizare de produs de acelasi tip operatiile procesului (pentru toate tipurile de produse. Metoda principala de planificare: metoda normativa. in cadrul diapazonului nominal a nivelelor de calificare si in baza elementelor sistemelor de salarizare cunoscute (ghiduri tarifare-de calificare.stabilirea dependentei directe a marimii fondului de salarizare de rezultatele finale si sporirea productivitatii muncii. tabelele tarifare. sistemul tarifar. 8) modelul netarifar de salarizare constituit in determinarea pozitiei lucratorului in dependenta de categorie. zi.in 159 rezultatele activitatii intreprinderii. abilitatile fizice si intelectuale etc.asigurarea ritmurilor devansatoare a cresterii productivitatii muncii fata de cresterea salariului mediu. executarea functiilor de stat. chemele salariilor tarifare) si specificului intrepindrerii. Sarcinile principale ale planificarii -1. luna in baza fondului de salarizare directa. 2. calitatile personale profesionale. schema de personal. Sursele de date pentru planificarea fondului de salarizare: -programul de productie. datele privind consumul muncii si costurile salariale pe unitate de productie. precum si suplimentele la salariile de baza. 9)salarizarea conducatorilor intreprinderilor si subdiviziunilor in sfera bugetara este determinata conform Hotararilor Guvernului si depind de dimensiunile intreprinderii si coeficientul de depasire a salariului tarifar a muncitorului de categoria 1 plus plata suplimentara pentru rezultatele anuale financiare a intreprinderii. numarul lucratorilor pe categorii. platile suplimentare pentru orele lucrate in timpul schimbului. Fondul de salariu a muncitorilor include salariul de baza si salariul suplimentar. fondul plan de salariu include platile banesti ale lucratorilor conform salariilor tarifare si premiilor din fondul de salariu. continutul obligatiilor functionale si a functiilor de productie. -fondul zilnic de salariu include fondul de salarizare pe ore. constituit din salariul in acord si pe unitate de timp: -fondul de salariu a muncitorilor in acord pe ora include fondul de salarizare conform salariile tarifare. pentru toate de productie) . Poate fi calculat fondul de salariu in acord pe ora. bazata pe normativele economice stabile de formare a fondului de salarizare conform indicatorilor financiar-economici a activitatii intreprinderii: Fondul de salariu plan = Fondul de salariu de baza +/-Normativul salariului pe unitate de crestere a productiei x Cresterea productiei plan. Planificarea salariului trebuie sa asigure cointeresarea crescanda a fiecarui lucrator in ameliorarea rezultatelor muncii individuale si colective. -fondul lunar de salariu include fondul zilnic de salarizare si platile pentru zile-pauze reglementate. platile pentru ore-pauze reglementate in timpul orelor de lucru si suplimentele pentru orele supra timpul de munca. deplasari de studii. unde fondul de salarizare baza este egal cu marimea fondului de salarizare a perioadei precedente .

. Metoda de calcul a fondului de salarizare pe unitate de timp pentru muncitori: Fondul = Tariful x Numarul de muncitori x Fondul de timp efectiv de salarizare pe ora de baza sau auxiliari pentru volumul total de productie Fondul de salarizare = Salariul tarifar x Numarul anual lunar x Numarul lunilor-luncru muncitori cu in perioada acelasi salariu Recompensarea = Fondul total de salarizare x Ponderea concediilor concediilor pe zi in fondul efectiv de timp Recompensarea = Fondul total de salarizare x Ponderea absentarilor pentru executarea pe zi in fondul efectiv de timp functiilor de stat Metodele de calculul a fondului de salarizare a personalului pe categorii: tehnic superior. paza si ucenici se bazeaza pe schemei de personal a intreprinderii: Fondul de salarizare pe categoria data = Solda de functie x Numarul de functionari de categoria data x Numarul de luni in perioada plan. dar este considerat in calcularea salariului mediu. este calculat prin metoda indicilor. 2)raportul ritmurilor de crestere a productivitatii muncii si a salariului . Fondul de salarizare al personalului nescriptic este calculat. personalului tehnic inferior.160 2)in baza consumului munca pentru volumul plan de productie in ore-narma si salariului mediu ponderat tarifar pe ora: Fondul = Salariul mediu x Consum munca de salarizare pe ora pe ora (pentru volumul plan de productie) Salariul mediu pe ora = Tariful pe ora x Ponderea muncitorilor de fiecare categorie. Fondul de salarizare al personalului neproductiv este calculat in baza schemei de personal pentru categoria data. functionarilor. de regula. Important: Fondul de salarizare nu include primele din fondul de stimulare materiala. in limitele mijloacelor alocate. Componenetele planului pentru munca: 1)fondurile de salariu.

cresterea salariului” cu specificarea raportului “cresterea salariului . Planificarea salariului mediu Salariul mediu este calculat pentru fiecare categorie a angajatilor si total pe intreprindere in baza fondului stabilit de salarizare si numarului mediu scriptic a angajatilor.0.procesul de activitate . 2.0. personalului auxiliar.161 -cresterea medie a salariului la 1% de crestere a productivitatii muncii la nivel de intreprindere depinde de raportul masurilor.diminuarea veniturilor . Important: Fondurile de salariu calculate pe elemente este comparat cu planul stabilit in baza normativelor de formare a fondului de salarizare si poate fi corectat (ajustat) in vederea inadmisibilitatii depasirii cheltuielilor planificate.diminuarea pretului .cresterea profiturilor .cresterea preturilor . munca este totdeauna individuala si depinde de calificare profesionala. -experienta managerilor moderni confirma primatul salariului in realizarea eficientei sporite. TEA 9. ora) de salarizare si suma plan a premiilor din fondul de stimulare materiala la numarul mediu scriptic a lucratorilor. ora) este calculat ca raportul fondului anual (lunar. ORGANIZAREA PROCESULUI DECIZIONAL MANAGEMENTULUI TEHNOLOGIC SI OPERATIONAL Tema 40. pe zi. -notiunea “intreprindere armonica” presupune remunerare echitabila.diminuarea volumului de productie . Deciziile manageriale in domeniul productiei IN DOMENIUL Decizia manageriala -reprezinta: 1. determinate de ambii factori: -cresterea salariului la 1% de crestere a productivitatii muncii pe grupul de factori determinati de cresterea nivelului tehnic de productie este de 0. paza si ucenici este calculat ca media anuala sau media lunara. Salariul mediu anual (sau lunar. abilitati etc.cresterea salariului real (puterii de cumparare a salariului) . precum si relatia inversa “ slariul mic eficienta joasa .cresterea vanzarilor”. a functionarilor.6 .cresterea costurilor de productie . loialitate. spiritul de initiativa si inventivitate. Important: Se disting diverse abordari a raportului “salariu .diminuarea volumului de productie”. sarguinta. zi. calitatea muncii.eficienta” sau “eficienta-salariu”: -filozofia clasica si experienta afirma primatul eficientei. -cresterea salariului la 1% de crestere a productivitatii muncii pe grupul de factori determinati de nivelul de calificare a muncitrorilor. vechimea in munca. cenzul de instruire profesionala. determinarea variantei concrete de actiune.cresterea eficientei productiei diminuarea costurilor de productie .1. Salariul mediu al personalului tehnic-ingineresc.cresterea volumului vanzarilor . este de 0. experienta companiei “Ford” confirma relatia directa “cresterea salariului .9%.3%.salariul mic” cu specificarea dependentei “ salariul mic diminuarea salariului real .

ce se deosebesc de precedentele prin complexitatea sporita a obiectului. -dupa durata actiunii: strategice. caracteristice situatiilor cu un numar mai mare de factori. -dupa subsistemul sistemului de management: tinta. de nivelul de jos. ce necesita decizii operative. 3. -decizii intuitive probabiliste. grafice. ordin. interne. -dupa metodele de formalizare: verbale (text). -dupa complexitate: standarde. -dupa obiectul de actionare: externe. -decizii rationale stohastice. necomerciale. nestandarde. Clasificarea deciziilor in domeniul productiei: -dupa faza ciclului de viata a produsului: marketingul strategic. -dupa complexitatea factorilor : -decizii intuitive stohastice. cercetare-dezvoltare. -dupa obiectiv: comerciale. Factorii calitatii deciziilor manageriale in domeniiul productiei: -aplicarea abordarilor stiintifice si a principiilor. operative.. Formularea problemelor manageriale este bazata pe formularea raspunsurilor la intrebarile: pentru ce? ce anume? cum? pentru cine? cu ce cheltuieli? in ca cantitati? in ce termeni? unde? cui de livrat? la ce pret si cand? care sunt efectele pentru investor si societate? Problemele complexe trebuiesc formalizate si ponderate dupa actualitate. -dupa modul de comunicatie: verbale. -dupa forma: plan. -decizii optimale stohastice. 2)formula sau varianta de actionare a sistemului conducator asupra sistemului condus. de acelasi nivel de incertitudine. ce satisfac clientul concret si asigura realitatea realizarii deciziei. caracteristice situatiilor cu un numar redus de factori. Calitatea deciziilor reprezinta totalitatea parametrilor deciziei. -dupa organizare: colective. 3)activitate oranizational-practica a conducatorului in cadrul sistemului condus. matematice. -dupa rangul de gestiune: de varf. -aplicarea metodelor de modelare.. de asigurare etc. tactice. pregatirea organizational-tehnologica a productiei etc.162 nemijlocit. -dupa domeniul de activitate: tehnice. cautarea. dispozitie. solicitare. scrise. dimensiune si nivelul de risc. de nivelul de mijloc. . indicatie.. electronice. -motivarea deciziilor calitative etc. si. -dupa dimensiune: complexe. desfasurat in sistemul conducator si legat de pregatirea. program. personale. cu un nivel sporit de incertitudine si durata considerabila a realizarii deciziei. particulare. economice etc. caracteristice situatiilor simple cu un numar redus de factori si pe termen scurt. Aspectele deciziei manageriale: 1)gen de activitate. -automatizarea gestiunii. alegerea si acceptarea variantei /variantelor de actiunare.rezultatul final al procesului.

-asigurarea resurselor necesare.exprimat in urmatoarele componente: 1. 4. -decizii optimale probabiliste.iesirea -reprezinta decizia. -formularea sarcinilor. cheltuieli si termeni. -formularea obiectivelor. determinata de calitatea insuficicenta a deciziei sau cerintele sporite ale clientele pentru decizia data. atunci cand problema in totalitate este exprimata prin indicatori cantitativi. -nivelul de risc a investitiilor. 5. sistemului de luare a deciziei. 2. Componentele sistemului decizional: 1.intrarea . include urmatoarle operatii: -pregatirea.mediul extern . utilizate in procesul de elaborare.factorii micromediului firmei (intreprinderii). 4)analiza parametrilor intrarii sistemului. termenul de livrare. este aproape de zero. 3. grad de risc a realizarii rezultatului scontat. probabilitate a realizarii. 2. preturile etc. volumul vanzarilor. -realizarea sarcinilor. -perfectarea actelor necesare.factorii de infrastructura a regiunii ce definesc calitatea deciziilor in doemniul organizarii productiei. rezultatele segmentarii. ce necesita solutionarea conform exigentelor pietei (cerintele cientelei. 3. Ordinea perfectionarii componentelor sistemului decizional: 1)reglementarea parametrilor calitatii deciziei: -indicatorul entropiei. .se caracterizeaza prin parametrii problemei. -ponderarea obiectivelor. este aproape de 1.factorii macromediului. 3)analiza factorilor mediului extern. calitatea marfurilor.presupune aplicarea necesara a abordarii sistemice in vederea determinarii structurii problemei. -nivelul de adecvare a modelului teoretic datelor reale. ce caracterizeaza prin indeterminarea cantitativa a problemei. -probabilitatea realizarii deciziei dupa indicatorii de calitate. -pragul minim admisibil al eficientei. -prelucrarea informatiei.procesul luarii deciziei. -cautarea informatiei. se caracterizeaza printr-un grad inalt de incertitudine si numarul mare de factori. 2)reglementarea indicatorilor eficientei deciziei: -limitele eficientei deciziei. atunci cand problema nu poate fi cuantificata si este determinata doar calitativ.realitia inversa.caracterizeaza informatia de la consumator la persoana de decizie (intrarea sau procesul sistemului). -depistarea problemei.163 -decizii rationale probabiliste. exprimata cantitativ sau calitativ si caracterizata prin anumit nivel adecvare. interdependetele componentelor sistemului si ordinea perfectionarii componentelor. ce se deosebesc prin numarul sporit de factori.).

11)de optimizare. indicatorii organizational-tehnici ai productiei. 7)modelarea tehnologiei procesului de luare a deciziei. -asigurarea comparabilitatii variantelor deciziilor. comparabilitatea este asigurata prin: 1. costurilor.argumentarea masurilor tehnice. precizia prognozei depinde de numarul factorilor luati in consideratie. 2)structurala. 7)complexa. 14)situationala.164 5)elaborarea si realizarea masurilor sporirii calitatii informatiei la intrare in sistem. -structurarea problemei si elaborarea arborelui obiectivelor.ameliorarea relatiilor cu mediul extern. organizatorice si/ sau economice de ameliorare a indicatorilor particulari a subsistemului-tinta de management (indicatorii calitatii. sarcina specialistilor consta in efectuarea analizei complexe a situatiilor concrete. 8)integrationala. parametrii factorilor de intrare a sislemului. prin metoda discontarii la momentul de inceput sau sfarsit de perioada. problemele ecologice). 10)elaborarea deciziei. Factorii comparabilitatii variantelor deciziilor: 1)timpul. 4. -studierea influentei legilor economice asupra eficientei deciziilor in domeniul organizarii proceselor tehnologice.dezvoltarea subsistemului de asigurare. indicatorii consumului specific a resurselor. profiturilor etc. 6)precizarea exigentelor fata de iesirea sistemului. 9)elaborarea masurilor de ameliorare a parametrilor procesului decizional. -utilizarea metodelor analizei functional-valorice. 9)dinamica. 5)de reproductie a produsului. . 13)comportamentala. 6)normativa.dezvoltarea subsistemului condus. 5. 2.dezvoltarea subsistemului conducator. 3. -asigurarea persoanei de decizie cu informatia necesara pentru caracteristica tuturor componentelor sistemului decizional. 10)procesuala. Conditiile de asigurare a calitatii si eficientei deciziilor: -aplicarea celor 14 abordari stiintifice in elaborarea deciziilor: 1)sistemica. 4)functionala (pe produs). factorii mediului extern. de prognozare. 12)directiva. care este luat in consideratie pentru actualizarea cheltuielilor. modelare si argumentare economica a deciziilor. 8)analiza parametrilor procesului decizional. 3) de marketing. nivelul dezvoltarii sociale a colectivului.

). conditiile de munca a lucratorilor etc. -imaginea consumatorului si cultura de productie. care se calculeaza ca raportul dintre indicatorul calitatii obiectului in varianta veche si indicatorul calitatii in varianta noua . 7)inflatia. este luata in consideratie conform formulei: valoarea nominala a functiei inmultita la coeficientul calitatii obiectului. -tipul productiei. unde valoarea functiei poate fi pretul.. care sunt luate in consideratie pentru calculele eficientei proiectelor realizate in conditii diferite. metodele de calcul: verificarea stabilitatii dupa pragul rentabilitatii sau efectul integral. la care se refera : -regimul de lucru (utilizare a obiectului). nivelul de progresivitate a tehnologiei. cheltuieli de exploatare etc. complexitatea. incertitudinii comportamentale. care se manifesta prin dependenta dintre cresterea volumului de productie si micsorarea costurilor de productie din contul cresterii cheltuielilor la consumator. sporirea costurilor de exploatare si reparatie. -particularitatile productiei (dimensiunile. insolvabilitatii partenerilor. se utilizeaza extrapolarea.165 2)calitatea obiectului. expertiza.). tipurile de riscuri posibile: juridic-legislativ. rata inflatiei este dupa datele oficiale ale BN). care este determinat numai pentru calcularea costurilor de productie sau consumului de munca a primelor exemplare sau partizi a productiei in serie pana la insusirea (asimilarea) ei totala. descrierea formalizata a incertitudinii. -nivelul organizational-tehnic si social al productiei (nivelul de automatizare a productiei. conjunctural. care se manifesta in diminuarea productivitatii obiectului. economic exterior. coeficientul insusirii productiei este determinat individual pentru fiecare tip de productie. consum de munca. care este determinata de metodele de obtinere a informnatiei. 4)efectul de scara a productiei. prognozarea parametrica in dependenta de precizia necesara. masa. Regulile de asigurare a comparabilitatii variantelor deciziilor: 1)varianta de baza este ultima varianta in timp. 5)calitatea informatiei. calitatea etc. investitiile etc. pret.este luat in consideratie conform formulei urmatoare: Valoarea functiei = Valoarea nominala a functiei x Rata inflatiei. asimetriei informationale. . amplasarea geografica etc. politic. cantitatea. evenimentelor de forta-majora. de productie (tehnologic). 6)conditiile de utilizare (exploatare) a obiectului.. 4)insusirea obiectului in productie. 3)factorul calitatii obiectului. sunt calculate in baza ratei individuale de scontare pe proiecte concrete. este luat in consideratie conform formulei: Valoarea functiei obiectului = Valoarea nominala a functiei x Coeficientul factorului (functia obiectului-investitii. ajustarea parametrilor poiectului si normativelor economice.. stabilita 8)riscul si incertitudinea. coeficientul factorului dimensiunea productiei este determinat individual pentru fiecare tip al productiei). cost de productie.

sporirea calitatii procesului cu diminuarea costului de productie a produsului in rezultatul reducerii numarului de stationari a procesului de productie si rebutului de productie (la producator). 4)aplicarea principiului abordarii complexe in calcule manifestat in efecte directe si indirecte din procesul de realizare a inovatiilor. ce permite ridicarea pretului produsului (la consumator). materialelor. efectul economic al realizarii deciziei se manifesta dupa actul vanzarii (la producator) si dupa actul cumpararii in procesul consumului/ exploatarii marfurilor (la consumator). 6)automatizarea procesului de colectare si prelucrare a informatiei. obiectelor de echipament achizitionate). 3)aplicarea principiului abordarii sistemice in calcule. Tema 41. 3)reducerea timpului de elaborare a variantelor si sporirea calitatii deciziei este asigurata prin aplicarea tehnologiilor moderne informationale. b)diminuarea costurilor unitare in rezultatul sporirii calitatii procesului si parametrilor de intrare a sistemului. Metodele de calcul ale efectului economic al masurilor de perfectionare ale sistemului de management al productiei: 1)efectul economic al masurilor de sporire a calitatii intrarii sistemului (calitatea materiei prime. elaborare si realizare a deciziilor. 7)elaborarea si functionarea sistemului de responsabilitati si motivare a luarii deciziilor eficiente. Argumentarea economica a deciziilor in domeniul organizarii productiei Argumentarea tehnic-economica complexa a deciziilor in domeniul productiei reprezinta faza finala a procesului de elaborare a deciziei. 2)evidenta cheltuielilor si rezultatelor de-a lungul ciclului de viata al produsului. 5)asigurarea deciziilor tehnice si organizatorice multivariante. 5)baza juridica a deciziilor. este calculat ca efectul net sumar din: a) sporirea costurilor unitare in rezultatul utilizarii materiei prime de calitate sporita.sporirea calitatii procesului de productie. care se manifesta prin: 1. 4)asigurarea a deciziilor multivariante (nu mai putin de trei variante pentru a decizie). c)sporul pretului de prognoza fata de pretul vechi (efectul net este efectul sumar minus . nivel de calitate.166 2)formarea variantelor de alternativa este efectuata in conditiile asigurarii calitatii si efificientei inalte a deciziei. 6)asigurarea comparabilitatii variantelor dupa informatia initiala realizata prin echivalarea variantelor la acelasi moment de timp. 2. 8)existenta mecanismului de realizare a deciziilor. Principiile argumentarii economice: 1)evidenta factorului timp. conditii de utilizare.

de mai multe nivele . subdiviziunile structurale. serviciile functionale . este calculat ca diferenta scontata sumara dintre venitul (prognoza) si costul masurilor respective. 2)efectul economic al masurilor de sporire a calitatii procesului in sistem. functionari aparte .) si a dezvoltarii organizational. determina precis ce. Clasificarea deciziilor -dupa gradul de structurare: neprogramate (slab structurate). gestionarii operative. sporirii nivelului de automatizare. -dupa nivelul decizional: organizatia in intregime. ema 42. tactice (pe termen mediu). la fel poate fi luat in consideratie efectul social sau ecologic. tehnice. determinata sau confirmata ulterior momentului luarii acesteia. care presupun perfectionarea tehnologiei. Organizarea procesului decizional in domeniul productiei Numarul si importanta deciziilor luate (decizii bune sau decizii rele) pot servi ca baza la estimarea efortului managerial si a posibilitatior organizatiei de a realiza obiectivele sale de productie si a functiona eficient. formarea profesionala a personalului. Caracteristicile deciziei: 1)activa si pragmatica. crearea fondului de rulment a pieselor de schimb etc. -dupa directia de influentare: interne (in interiorul organizatiei ca sistem). montaj. -dupa durata de actiune: strategice (pe termen lung ).167 costul masurilor de sporire a calitatii intrarii sistemului). 3)eficienta. -dupa profunzimea de influentare: de un singur nivel . 2)corectitudinea deciziei.. organizationale. externe (cu actiunea . transportarea. care este calculat ca diferenta scontata dintre profitul prognozat specific si suma investitiilor in achizitia unei unitati de productie. programate (programate). proprietatilor ecologice etc. sociale. -dupa continut: economice. se exprinma prin sporirea calitatii marfurilor si satisfactiei maxime a exigentelor / necesitatilor consumatorului. 2)elaborata in interesul realizarii obiectivelor de productie a organizatiei. stiintifice. Criteriile de estimare a deciziilor: 1)conformitatea cu exigentele obiective aferente deciziiei pozitive pentru momentul dat. 3)efectul economic asteptat al elaborarii si implementarii masurilor de sporire a calitatii marfurilor (sporirea productivitatii. -dupa numarul de participanti in procesul decizional: individuale . de grup. 4)efectul economic asteptat al achizitiei marfurilor noi (mijloacelor de productie) de catre consumator. organizarii productiei. in final (la consumator si producator in mod egal). asisitenta tehnica.cand si cum trebuie de facut. -dupa numarul de obiective: cu un obiectiv . cu obiective multiple . punerea in exploatare. calculele sunt efectuate in conformitate cu principiile de asigurare a comparabilitatii variantelor. operative (pe termen scurt). adica aduce anumite beneficii economice sau organizational -economice. tehnice a productiei. se manifesta prin transferul calitatii de la intrare in sistem spre proces si iesire. fiabilitatii. care este calculat ca suma scontata dintre profitul prognozat din vanzari si efectul ecologic sau social al utilizarii marfurilor de calitate sporita minus costul masurilor respective.

Faza II. Faza IY. asignarea de resurse necesare. -interni. -descrierea situatiei-probleme. ce determina inconformitatea intre functionarea organizatiei si obiective. Alegerea deciziei: -determinarea criteriilor de alegere. -estimarea consecintelor posibile.decizie indeterminanta” ). organizarea sistinerii deciziei. -discrepantele trebuie sa fie considerabile si evidente. 4.Organizarea realizarii deciziei si estimarea ei: -plan de realizare a deciziei alese. -circumstantele situatiei (necesita importanta pentru persoana de decizie a calificarii: “decizie determinanta. -selectarea informatiei necesare. Conditiile starii de necesitate in luarea de decizii: -existenta de discrepante intre nivelul de dezvoltare dorit si cel realizat.transmiterea deciziei spre realizare.alegerea intre alternative ( prin metodele: de suficienta si de maximizare). selectia informatiei si alternativelor de solutionare.depistarea si definirea problemei (eficienta activitatii scade fata de perioadele precedente. 2. -controlul mersului realizarii deciziei. -importanta deciziei pentru organizatie (neconsiderabila. Formularea sarcinii de solutionare a problemei: -aparitia situatii noi. 5. -persoana de decizie urmareste sa diminueze discrepantele.cautarea. -alegerea deciziilor aferente criteriilor necesare. grava). 3. -determinarea problemelor. Faza III. alegand un numar limitat de factori). -presiunea timpului (lipsa de timp pentru luarea deciziei determina conducatorii sa atraga atentia mai mult consecintelor negative decat celor pozitive. -alegerea deciziei prioritare. . Procedurile de organizare ale procesului decizional: Faza I. analiza comparata fata de alte unitati este neavantajoasa). -elaborarea variantelor posibile de decizie.168 exteriorizata).luarea deciziei. Fazele procesului decizional: 1. Elaborarea variantelor solutiilor: -formularea exigentelor si limitelor. -selectarea informatiei necesare. Factorii starii de necesitate in luarea de decizii: -externi. -estimarea deciziei si aparitia situatii noi. rezultatele nu corespund obiectivelor scontate. medie. crearea de conexiuni inverse. -persoana de decizie este increzuta in posibilitatea diminuarii discrepantelor.

timp. Important. lipseste modul sistemic de alegere a alternativelor. inflatia. -conditiile dificile. Rangurile conditiilor de luare a deciziilor: 1)starea statica: -conditiile simple. delimitarea factorilor decizionali. rezultatele si consecintele fiecarui caz. indeterminanta moderata: a)numar mic de factori si componente ale mediului. dobanda. conducatorul trebuie sa analizeze alternativele pana la gasirea deciziei suficiente pentru solutionarea problemei la nivel minimal. c)factorii si componentele mediului sunt in modofocare permanenta. In conditiile de: a) certitudine sunt utilizate metodele si procedeele standarde de luare a deciziilor. c)factorii si componentele mediului sunt in permanenta modificare. Modurile de luare a deciziilor in dependenta de orientarea persoanei de decizie: 1)rational. b)factorii si componentele sunt asemanatoare.). modificarile legislative.169 Factorii de risc a procesului decizional: capitalul. nivelul de lichiditate. 3)intuitiv. pentru aceasta subiectul trebuie: -sa cunoasca obiectivele sale si sa le rangeze dupa importanta. care reprezinta proces de generare in grup a ideilor si critica posibilelor alternative. . Strategiile de luare a deciziilor: 1)ocolirea incertitudinilor (ocolirea surselor de incertitudine si mizarea pe varianta cea mai buna). 3)diminuarea indeterminantei mediului extern (prin tratative cu sursele de indeterminare etc. 2)administrativ. indeterminanta usoara: a)numar limitat de factori si componente ale conditiilor inconjuratoare. -sa aleaga alternativa ce asigura maximizarea obiectivului scontat. -sa cunoasca toate alternativele posibile. Metodele decizionale in grup: 1)asalt.rezultatul asteptat este maximal. c)factorii si componentele raman in general precedente. sunt examinate toate alternativele. indeterminanta moderata: a)numar mare de factori si conditii de mediu. indeterminanta considerabila: a)numar mare de factori a mediului. c)factorii si componentele sunt la fel si invariabile.procesul decizional este bazat pe analogie. creditarea. b) incertitudine sunt aplicate experienta. b)factorii si componentele nu sunt asemanatoare. 2)transformarea incertitudinii in factor bine determinat (analogia cu perioada precedenta perioadei de incertitudine).exigentele pentru decizii sunt minimale. 2)starea dinamica: -conditiile simple. asociatii conceptuale. b)factorii si componentele sunt asemanatoare. b)factorii si componentele sunt asemanatoare. previziune. -conditiile dificile. abilitatile creative a conducatorilor. -sa cunoasca toate avantajele si dezavantajele tuturor alternativelor. intuitia.

. care reprezinta o varietate a metodei grupului nominal. care reprezinta procesul limitat de discutie sau comunicare in grup conform algoritmului urmator: -fixarea ideilor fiecarui membru al grupului. decizia definitiva se determina ca ideia cu reiting-ul total obtinut maximal. -fixarea tuturor ideilor grupului. -completarea anonima si independenta a anchetei. -prelucrarea rezultatelor anchetei. -inaintarea noilor decizii de fiecare membru al grupului si repetarea algoritmului pana la obtinerea de consensus. b)deciziile in grup sunt eficiente in cazurile cand este nevoie de precizie inalta. Eficienta deciziei: a)deciziile individuale sunt eficiente in cazurile cand este nevoie de operativitate. nu necesita prezenta fizica a tuturor membrilor grupului. 2)conducatorul poate lua decizia dupa consultatia cu altii. -familiarizarea fiecarui membru cu rezultatele anchetei.170 2)metoda grupului nominal. -examinarea fiecarei idei. are urmatorul algoritm: -definirea problemei si a posibilelor solutii prin anchetarea fiecarui membru al grupului. desifrarea si totalizarea. 3)conducatorul poate fi membrul grupului de decizie. dureaza mai mult. 3)metoda Delfi. Schemele de luare a deciziei: 1)conducatorul poate lua decizia singur. -determinarea de fiecare membru al grupului a reiting-ului fiecarei idei.

operatiilor sau afacerii in general.171 PARTEA 10.gradul pana la care subiectii organizatiei se bucura de sustinere in interesul realizarii activitatilor coordonate. . b)experienta. regulilor in functiune. -integratia. -identificitatea.gradul de identificare a lucratorilor cu organizatia in general. Procesele tehnologice nereglate devin eficiente in conditiile de cultura inalta a organizatiei. Cultura puternica se caracterizeaza prin valorile principale ale organizatiei. Caracteristicile culturii organizationale: -autonomitatea individuala. adusa de succesori.nivelul ajutorului din partea conducatorilor angajatilor. -asigurarea manageriala. independentei si posibilitatilor de exprimare a initiativei in organizatie. Subcultura exprima valorile unui grup sau departament functional/ geografic al organizatiei economice. CULTURA SI NIVELUL ORGANIZATIONAL-TEHNIC AL SISTEMELOR DE PRODUCTIE SI OPERATIONALE Tema 43. dar atenueaza controlul. -asistenta. experientei colective. ce deosebesc organizatia data. -structura.gradul. -directia. acceptate de majoritatea membrilor organizatiei. -dirijarea conflictelor. asistenta si sustinerea angajatilor sai.gradul dependentei remunerarii de rezultatele muncii. care sunt puternic mentinute. -diviziunea muncii. Cultura organizatiei este derivata a doua componente: a)admiteri si prioritati ale celor ce o creeaza. -stilul de conducere. difuzate si cultivate. Cultura slaba se caracterizeaza prin absenta valorilor stabile. rotatia puternica a opiniilor. Factorii organizationali ce influenteaza nivelul culturii organizationale: -postul. ce mentine initiativa individuala.gradul de formare a obiectivelor si perspectivelor activitatii organizatiei. cultura accentuand atentia supra centralizarii procesului decizional. Procesele tehnologice formalizate asigura stabilitatea si eficienta organizatiei. -dirijarea riscurilor. fata de care managementul asigura conexiunile de comunicare.gradul de solutionare/aplanare a conflictelor. Cultura organizational– de productie Cultura organizationala reprezinta un sistem de idei si viziuni acceptate in organizatie asupra modurilor de organizare a productiei. formelor de relatii si realizarii rezultatelor activitatii.conducerii directe si controlului. -stimularea.exprima valorile centrale.gradul de asumare a riscurilor si stimulare a inovatiilor de catre lucratorii organizatiei.pozitia in sistemul structural organizational.gradul responsabilitatii. Cultura dominanta in organizatie.interactiunea organelor si persoanelor.

aparatul de conducere este “fabrica informatiei”. b)liberal. sistematizare. inclusiv comunicarea prin reteaua de microprocesoare. contabiltatea. reprezinta date din documente. stilului conducerii. procedurilor si strategiei organizatiei. astfel. -modificarea mijloacelor de comunicare. aceasta presupune accentuarea importantei destinatarului informatiei si nu a sursei de informare.caracterizat prin coordonare neformala. -limbajul.. legate de crearea organizatiei si/sau descrierea deciziilor importante.. -implementarea sistemelor corporative.).caracterizat de combinari multiple a stilurilor. sisteme automatizate de receptionare. precum si capacitatea de estimare corecta de conducator a procesului de . descentralizare. -cifrica sau numerica. nivelurile ierarhice cu functii mixte sunt: -oficiile personal. care este mijlocul de identificare a membrilor organizatiei cu cultura sa sau subcultura . financiare. public relations etc. c)intermediar . -orala.deciziilor. -traditiile. inadmisibilitatea datelor incomplete. promovate prin design-ul. desfacerii. mobilierului. si utilizeaza aceasta informatie in calitate de baza pentru realizarea altei productii. grad de formalizare si standardizare minimal. zone inguste de administrare si centralizare considerabila. nivelul superior de conducere). vestimentatia etc. spirit creativ. -simbolurile materiale. zone mari de administrare. care contine descrierea evenimentelor. aparatul de conducere este “fabrica” de producere a doua tipuri de produse: -informatia (structurile producatoare: subdiviziunile de inginerie tehnica.caracterizat prin formalizare. ce reprezinta date computerizate. structuri ierarhice inalte. formele comunicarii depind de natura informatiei despre destinatarul (destinatarii) informatiei. coordonatori de grup. a)autoritar. structurizarea intreprindeii dupa obiective. planificarea teritoriilor si cladirilor. ce receptioneaza informatia in urmatoarele forme: -electronica. input-ul informatiei destinate altor nivele ierarhice de conducere etc. pastrare si transmitere a informatiei cu noi caracteristici privind puritatea canalelor informationale. transmisa pe telefon etc.172 Metodele de transmisie a culturii: -informatia. -subdiviziunile de marketing. ”oficiu electificat” la ”oficiu electronizat”. ”oficiu mecanizat”. standardizare impunatoare si divizionare dupa tipul de tehnologie si functii. ierarhie mai joasa. coordonarea efectuata ierarhic in baza statutului. -automatizarea procesului de executare a functiilor conducatorului. tendintele moderne in asigurarea informationala a organizatiei: -schimbarile radicale in organizarea si tehnica asigurarii informationale a conducatorului (micro. -deciziile (structurile producatoare: subdiviziunile de administrare a productiei. ce determina strategia organizatiei etc. de care sunt legate valorile principale ale organizatiei si sunt conditionate in mare masura de stilul conducerii . ce reprezinta sisteme complexe informationale de administrare a intreprinderii. computerile personale ca componenta a sistemului legat cu bazele de date. evolutia metodelor de functionare a organizatiei de la ”baroul contopistului”. dublarea.si minicomputerile.

prezenta subculturilor. directiile fluxurilor comunicative: orizontala. evolutia factorilor economici.. reglarea de stat. functiile comunicativitatii in grup sau organizatie: control. definiri generale. motivare. conducator de proiect. de stimulare. Mecanismele de coordonare a nivelului de cultura organizationala : -coordonarea neformala si neprogramata (voluntara). dimensiunile organizatiei. reprezentant al clientului. planuri sau programe de actiuni. bazata pe intelegere. tehnologici etc. transmiterea informatiei . abordata in doua moduri: 1)coordonarea este efectuata de conducator. Coordonarea culturii organizationale presupune: a)analiza culturii. de reglare. exprimarea emotionala. este eficienta in urmatoarele conditii: 1)lucratorul trebuie sa stie sarcinile sale si a subdiviziunii. birou special. varsta organizatiei. este insotita de costuri suplimentare ignorate numai in cazuri de urgenta. unde se tine cont de prioritatile individuale si interesele de grup . -coordonarea de grup.codare. efectuata in cadrul consfatuirilor de productie. . legate de concurenta. in caz contrar tendinta de neuniformizare a proceselor creaza problema entropiei. schimbarea conducerii. este aplizata pentru a unifica intelegerea sarcinilor generale. fazele ciclului de viata a organizatiei. -coordonarea individuala. 173 desifrare si destinare a informatiei intr-o directie si alta. 2)lucratorul trebuie sa stie exigentele fata de munca sa. b)elaborarea propunerilor si masurilor speciale preventive. care are in subordonare cel putin doua subdiviziuni. Comunicarile sunt eficiente atunci cand procesele de codare si desifrare a informatiei sunt uniforme. ce include auditul culturii. eliminative. -coordonarea programata impersonala. in special: criza organizationala.. nivelul culturii. 2)coordonarea este efectuata de un conducator numit special: conducator pe produs. ce se exprima in aparitia barierelor de comunicare eficienta. stereotipuri psihologice etc. bazata pe metodele si regulile de lucru standardizate in forma de proceduri. Schimbarea culturii organizatiei este posibila sub influenta externalitatilor. verticala: ascendenta si descendenta. 3)lucratorul trebuie sa se perceapa parte componenta a organizatiei.

-indicatorii progresivitatii ptroceselor tehnologice utilizate. Nivelul organizational al productiei (NOP). care cuprind indicatorii organizational-tehnici si volumul investitiilor necesare pentru sporirea nivelului OT sau micsorarea consumului de munca (altfel.% Nivelul de specializare Nivelul de mecanizare pe Dezvoltarea operaţii Micşorarea metodelor in consumului flux de muncă pe unitatea de producţie c) urmatorul sistem de indicatori Bacanov. metodelor de organizare si gestiune.reprezinta treapta dezvoltarii mijloacelor de productiei si nivelul de progresivitate a tehnologiei. automatizare si robotizare a productiei. -indicatorii progresivitatii si calitatii productiei. b) metodici ramurale. Dezvoltarea organizational-tehnica a productiei la nivel de intreprindere . Nivelul organizational-tehnic al productiei (NOTP). Valoarea indicatorilor NOT a proceselor tehnologice de executare a productiei specializate după CarlicGradov. Nivelului tehnic al productiei (NTP). care include peste 200 de indicatori ai nivelului tehnic-economic al productiei. . sporirea productivitatii muncii) cu o marime determinata la tranzitia de la un nivel OT la altul. implementarii productiilor flexibile automatizate. Nivelul organizational-tehnic al productiei si modelele de evaluare Nivelul organizational-tehnic (NOT) reprezinta nivelul realizat al dezvoltarii mijloacelor de productie. cresterea NOT este legata de scaderea consumului de munca a procesului de executare a productiei.este bazata pe realizarea proiectelor investitionale si inovationale de perfectionare a tehnologiei. organizarii productiei. Pentru caracteristica NOT pot fi utilizate: a) cartoteca Institutului de Economie a Academiei de Stiinte USSR.174 Tema 44. integrare a stiintei si prouctiei.reprezinta nivelul de dezvoltare a organizarii procesului de productie. -indicatorii progresivitatii tehnicii utilizate. gestiunii si nivelul de organizare a proceselor. muncii. muncii si gestiunii. -indicatoriinivelului de mecanizare.Seremet: 1.reprezinta gradul de corespundere a tehnologiei si organizarii proceselor de productie exigentelor intrarii sistemului si exprima eficienta politicii inovationale.indicatorii nivelului tehnic-stiintific al productiei: -indicatorii activitatii de cercetare-dezvoltare.

X flexibilitate reprezinta totalitatea indicatorilor. -indicatorii implementarii tehnicii noi. organizational-administrative si sociale de gestiune. ce satisfac necesitatile interne si a pietei. X flexibilitate). ce caracterizeaza flexibilitatea productiei. Vr. ce permit realizarea rezultatelor.perioada medie de pregatire si insusire a .175 -indicatorii dotarii tehnice si energetice a muncii. Cp). -indicatorii organizarii muncii. cooperare si plasare a productiei: -indicatorii duratei ciclului de productie. MP. Pn. consecutivitatii (continuitatii.indicatorii nivelului de organizare a productiei si muncii: -indicatorii nivelului de concentrare. Vr. unde: X continuu reprezinta totalitatea indicatorilor ce caracterizeaza continuitatea procesului de productie.). n} Aactivele intreprinderii dupa bilant. Cpcota profitului destinata innoirii/ insusirii productiei noi. executarii programelor tehnic-stiintifice si a dezvoltare tehnica. specializare. -indicatorii utilizarii metodelor economice. MP-mijloacele proprii. evidenta si control.nivelul tehnic al tehnologiilor utilizate poate fi determinat prin raportarea la modul respectiv al sistemului tehnologic sau etapa de dezvoltare. pentru evaluarea flexibilitatii productiei pot fi utilizate criteriile: -rezultatele activitatii intreprinderii in perioada curenta. planului de 2. 3. .indicatorii nivelului de gestiune a activitatii economice si a infrastructurii neproductive: -indicatorii structurii de productie a intreprinderii. Ppr. P mi. e) nivelul organizational-tehnic al productiei la comanda poate fi determinat de indicatorii: Y(T) = f (X continuu. planificare. __________________________________________________________________ d)in conditiile de realizare a paradigmei dezvoltarii contemporane “efectul de scara plus efectul debordarii/cuprinderii” definita mai simplu ca productia de masa la comanda cu eficienta determinata de continuitatea acesteia: . -indicatorii conditiilor si relatiilor economice externe. -indicatorii conditiilor sociale a colectivului de munca. -indicatorii starii esteticii industriale si culturii de productie. flexibilitatea productiei poate fi determinata prin urmatoarea relatie: X flex = f(S stabilitatea la innoire. -indicatorii rationalizarii utilizarii resurselor naturale si protectiei mediului.volumul realizarii. X mod de organizare reprezinta totalitatea indicatorilor ce caracterizeaza modul de organizare tehnologica. liniaritatii). Pn profitul net. (Pm i. paralelitatii. -indicatorii activitatii de normare. C capacitatea de innoire) = f {(A.nivelul organizational poate fi determinat de indicatorii de solicitare a utilajului (coeficicentul de solicitare. -indicatorii eficientei economice a masurilor de implementare a tehnicii noi. X mod de organizare. -indicatorii structurii organelor de gestiune a intreprinderii. coeficientul schimburilor de functionare a utilajului etc. -capacitatea intreprinderii de a planifica si prognoza procesul dezvoltarii sale in vederea innoirii. indicatorii ritmicitatii si altor principii de organizare rationala a productiei.

. -varsta medie a utilajului tehnologic. care corespund nivelului zero a arborelui indicatorilor. n- Clasificarea indicatorilor NOTP: -dupa nivel: -complecsi. -ponderea muncitorilor de productie in numarul total al lucratorilor intreprinderii. care este determinat ca raportul dintre numarul muncitorilor de baza si auxiliari cu functii de deservire a masinilor si supraveghere a automatelor si numarul total a muncitorilor de baza si auxiliari. -nivelului organizatoric. -dotarea tehnica a muncii. -sintetici. -coeficientul frecventei traumatismelor la intreprindere. -particulari. sunt determinati ca functie a indicatorilor particulari. P pr. unde: a0. -coeficientul proportionalitatii proceselor de productie partiale dupa capacitate. -nivelul de cooperare a productiei.a5-coeficientii de regresie. 2)K= ao + a3KNTP + a4K NOP. -varsta medie a proceselor tehnologice. care este determinat ca raportul dintre numarul de procese progresive si numarul total de procese in corespundere cu metodica intreprinderii. care corespund nivelului unu al arborelui indicatorilor. si ca raportul invers. -indicatorul de fluctuatie a cadrelor intreprinderii. Factorii nivelului organizatoric al productiei: -nivelul de specializare a productiei. a2. sunt determinati ca raportul dintre indicatorii faptici la indicatorii normativi (sau de plan) in conditiile cand influenta indicatorului faptic (real) asupra NOTP este pozitiva. -coeficientul lucrului in schimburi a utilajului tehnologic. -dupa caracterul procesului formalizat: -nivelului tehnic. cand influenta este negativa. -nivelul de progresivitate a proceselor tehnologice. a3.productiei noi. -ponderea pierderilor de timp in fondul nominal sa fondul efectiv de timp. care este determinata ca raportul dintre valoarea fractiei active a mijloacelor de productie fixe si numarul total al lucratorilor intreprinderii. 176 medie a perioadei medie de productie si realizare a productiei.. Factorii nivelului tehnic al productiei: -nivelul de mecanizare si automatizare a productiei. este determinat dupa una din formulele: 1)suma indicatorilor sintetici ponderati. 3)K=a5Ka1NTP Ka2NOP .durata nomenclatura productiei. a1. a4. care corespund nivelului doi al arborelui indicatorilor. -nivelul de completare a statului de personal.

parteneriatul cu furnizorii.). grupuri mici. 5)stabilizarea componentei lucratorilor (reciclarea. a formelor si metodelor de conducere a operatiilor de productie si desfacere: 1)realizarea descentralizarii operatiilor de productie si comercializare.etc. -globalizarea.). 2)expansiunea inovationala. 2)dezvoltarea structurilor organizationale (structuri divizionale. cautarea pietelor de desfacere si diversificarea operariilor. -depistarea trasaturilor slabe ale organizarii productiei la intreprindere. -integrarea si intersectia functiilor. Tendintele moderne de dezvoltare a organizatiei economice ca sistem operational si de producere: 1)dezvoltarea sistemelor operationale integrate (procese de productie flexibile. -prognozarea strategica ( profitul optim pe peroade lungi de planificare etc. ema 45. 4)dezvoltarea sistemelor de stimulare (participarea in profituri. -orientarea spre crearea valorii adaugate si calitatea muncii. Directiile dezvoltarii managementului productiei ai operatiilor Directiile modificarilor structurilor organizationale. diminuarea dimensiunilor intreprinderii). -coeficientul ritmicitatii proceselor de productie. 3)dezvoltarea sistemelor managementului calitatii (munca fara defecte. piete interne. stocuri minime. -ridicarea rolului inovatiilor si antreprenoriatului. -elaborarea cailor de ameliorare a NOTP. -flexibilitatea si adaptabilitatea. -accelerarea productiei. dezvoltarea stimularii nemateriale). -orientarea spre actionar. -extinderea tehnologiilor informationale. activizarea personalului.177 -coeficientul continuitatii proceselor de productie. Directiile principale de modificare a elementelor modelelor manageriale: Obiectul modificarilor . democratizarea conducerii). reorientarea profesionala. centre strategice de profit). autocontrol). -rolul de frunte a clientului. 6)antrenarea lucratorilor in gestiune (grupurile de muncitori si comitetele. structuri de retea. reingeneering. ridicarea permanenta a spiritului creativ si a randamentului productiv a personalului. -coeficientul paralelitatii proceselor de productie. In special: -orientarea spre previziune. 3)debirocratizarea. -coeficientul proceselor de productie in flux simplu. Domeniile de aplicare a valorilor indicatorilor NOTP: -analiza nivelului de progresivitate productiei.

Sarcinile organizatiilor in ceea ce priveste lichidarea deficitului de cunostinte (repartizarea neuniforma a cunostintelor tehnologice intre lucratori si organizatii): -obtinerea de cunostinte. competitivitatea interna sporita. ce se manifesta prin flexibilitate.asteptarile lucratorilor satisfacerea necesitatilor 178 cresterea calitativa a personalului orientarea concentrata aparteneta la culturi diferite combinari ale organelor capitalul informatia realizarea nivelului posibil fara compromise realizarile nivelului dat Fazele evolutiei tendintelor managementului organizatiei: 1)delimitarea functiilor de conducere de proprietate. experienta). -transmiterea cunostintelor. functionale. Managementul cunostintelor: 1)ca functie cuprinde: -depistarea resurselor organizatiei. 3)tranzitia la organizatia informationala. obtinute in rezultatul valorificarii proprietatilor de flexibilitate si adaptabilitate sunt factori mai puternici decat tendinta permanenta de a realiza rezultatele dorite cu orice pret. 2)organizarea administrativa-de comanda cu ierarhie verticala. inclusiv. 2)ca gen de activitate manageriala cuprinde: -practica atribuirii valorii suplimentare informatiei existente prin . verigile superioare ale aparatului de conducere. ce presupune intelegerea factorilor si mecanismelor de acumulare si aplicare a cunostintelor de fiecare individ si organizatie. Proprietatile organizatiilor economice moderne: 1)utilizarea potentialului antreprenorial in interiorul intreprinderii. costurile asociate si alte costuri prin simplificarea operatiilor. tendinta spre diversificare. ce se transforma la randul lor in “intreprinderi autonome”. utilizarea prioritara a echipelor. ce presupune transformarea organizatiei in “organizatia cu piata interna” bazata pe caracterul autonom a functionarii structurilor liniare. de marketing. creeaza baza fiabila pentru relatii de parteneriat. -utilizarea suplimentara a resurselor organizatiei. Posibilitatile noi de extindere geografica a pietelor intreprinderii si marirea liniilor de productie. -insusirea cunostintelor. “Pietele organizationale” diminueaza costurile pentru evidenta. 3)managementul cunostintelor (abilitati profesionale. 2)adaptarea permanenta la dinamica mediului exterior. atasarea fata de individ. -cautarea permanenta a experientei de varf.

in conditiile organizatiilor de retea stabile. ce asigura eficienta superioara organizatiilor de antrepriza. necesare pentru productia sau serviciile stabilite. activitatea carora este coordonata prin mecanismele de piata si nu metode de comanda. producatori.prezinta totalitatea firmelor sau a unitatilor specializate.179 depistarea. 2)organizatia de retea in zone cu firme de productie mici. 4)asocierea. dinamice. beneficii reciproce Greselile tipice in dezvoltarea formelor organizationale: 1)extinderea formei peste posibilitatile sale interne. in care consecutivitatea comenzilor ierarhice este substituita prin comenzi in lant provind livrarea productiei si dezvoltarea relatiilor cu alte firme. 4) managementul schimbarilor prin flexibilitatea modificarilor organizationale ale sistemelor operationale si de productie. Retelele . Caracteristica proprietatilor organizatiilor raporturi contractuale Mijloacele de comunicare in baza tehnologiilor moderne Modelul de solutionare a litigiilor control. Tipurile organizatiilor de retea: 1)organizatia de retea pentru realizarea proiectelor mari. . companiile comerciale. 5)pastrarea trasaturilor. 3)firmele de productie mari. depozitarea. selectarea (filtrarea). -crearea mediului educational interactiv. cele mai frecente sunt urmatoarele forme: ORGANIZATIILE DE RETEA Organizatiile de retea. -atribuirea cunostintelor cu caracter aplicabil . ordin administrative normele reciprocitatii Gradul de flexibilitate Climatul in organizatie Prioritatile sau alegerea deschidere. bazata pe cooperare. companiile financiare). sintetizarea.organizatii. Trasaturile specifice ale organizatiilor de retea: 1)dispunerea tuturor resurselor. caracteristice formelor de baza a structurilor. 3)comportamentul activ in realizarea proiectelor comune. consumerist. a organizatiilor si coordonarea reciproca a actiunilor participantilor grupului de retea (furnizori. 4)uniunile strategice. dispersate geografic si asociate in sistem unic. 2)fundamentarea preferentiala pe mecanismele de piata decat pe formele administrative de conducere. restabilirea si difuzarea cunostintelor reale in forma aplicabila.

la inceputul realizarii unui proiect sunt determinate strict obligatiunile si create mecanismele raporturilor de productie eficiente si de solutionare a litigiilor. orientarea incorecta a modificarii retelei. 2. 3)retea dinamica.180 2)aparitia modificarilor ce nu corespund logisticii interne a entitatii organizationale. . deaceea fiecare firma (subdiviziune) trebuie sa mentina competitivitatea proprie si sa reziste factorilor de pericol. ce conditioneaza necesitatea controlului gradul de interdependenta a partenerilor permanenti. Formele organizatiilor de retea: 1) retea stabila. obiectivul principal consta in obtinerea avantajelor concurentiale prin oferirea libertatii antreprenoriale subdiviziunilor firmelor. prezinta organizatii cu granitele formale. care conditioneaza crearea relatiilor de piata in interiorul firmei. ce pot transforma reteaua in organizatia verticala. ORGANIZATIILE VIRTUALE Organizatiile virtuale pot fi urmatoarele tipuri: 1. ce accentueaza capacitatea sistemului de adaptare prin orientarea subdiviziunilor independente spre piete interdependente. legata de forma divizionala a organizatiei. si modificarile nejustificate sau negandite. ajustare constanta si permanenta in dependenta de inovatii tehnologice.corporatiile de productie a produselor virtuale.organizatii de tip “umbrela”. extinderea extraordinara a retelei. sunt in stare de innoire. de piata sau alti factori a mediului extern. 2)retea interna (piata interna). care este utilizata pentru deservirea pietei previzibile prin asocierea resurselor specializate a partenerilor (subdiviziunilor firmei) in corespundere cu lantul valoric pe produs.sunt conditionate de doua particularitati ale retelei (caracterul interdependentei intre componentele retelei si relatii de piata voluntare bazate pe raporturi contractuale). pericol prezinta tendinta de utilizare deplina a resurselor in favoarea centrului. aceasta poate frana dezvoltarea retelei dinamice si capacitatea sa de repartizare eficienta a resurselor si a personalului. insusirea si stemului de standarde). comportamentul este gestionat nu de o veriga structurala sau conducator dar de rezultatele activitatii. fiecare component mentine competitivitatea sa prin deservirea clientilor in afara retelei. 3. Conexiunile organizatiei de retea. eforturile fiecarei firme urmareste oferirea structurilor noi avantajelor concurentiale noi (iesirea la piete noi. componentele legate prin acorduri concrete de nucleul firmei verticale sunt substituite prin reteaua stabila. implementarea inovatiilor tehnologice. puternic dispersate in spatiu si timp datorita multitudinii de contracte si subcontracte cu externalitatea. cat si modificarile ce provoaca disbalantarea relatiilor dintre cumparatori si vanzatori. concentrate spre rezultatul final. relatiile de piata sunt structurate adecuat conditiilor de functionare a organizatiei si nu sunt limitate de norme administrative sau de o anumita parte. pericol prezinta atat factorii ce suprasolicita mecanismele de piata.

-integrarea partiala cu compania materna si pastrarea relatiilor de posedare comuna a proprietatii atat timp cat aceasta este convenabila. pot beneficia de resurse financiare din partea subdiviziunilor superioare. pe piata) sunt prezente la fiecare nivel de organizare. investigatii. -formarea aliantelor provizorii cu organizatiile din domeniile de activitate inrudite . prioritatea spiritului de afaceri in loc de aspiratiile carieriste etc. vanzatorii detailisti si cumparatorii. fara a necesita reorganizare. furnizorii. pe produs. -posibilitatea livrarilor globale. -crearea premiselor pentru formarea organizatiei educationale: utilizarea cunostintelor acumulate si asigurarea furnizarii de informatii noi. conditionate de mediul extern. daca numarul subdiviziunilor este mare pot fi numiti coordonatori (de exemplu. . muchiile caruia prezinta intersectia a trei subdiviziuni ale structurii organizationale cu directii diferite. constructie. fiecare subdiviziune poate actiona ca organizatie multidimensionala sau in conditii de autonomie la orice nivel structural. tranzitia de la subordonare la coordonare. -raporturi contractuale a angajatilor cu administratia la nivelul tuturor verigilor structurale. cu organizatiile cointeresate.181 Particularitatile corporatiilor virtuale: -caracterul diversificat de functionare. posibilitatea de a refuza activitatile neprofitabile sau neefective prin transmiterea acestora altor companii si axarea pe intrebarile si problemele de competente de baza si avantajele competitive. financiare. speciale prin formarea unui sistem unic informational despre consumatori si piata de consum. bazate pe o serie de acorduri. produsul carora se consuma in interiorul organizatiei (sectiile de aprovizionare. increderea reciproca. -mentalitatea noua a conducatorilor: refuzul controlului total. aplicarea metodelor de design si computerizare a proceselor de productie. care antreneaza lucratorii de inalta calificare a companiei. sunt libere in alegerea partenerilor si cumparatorilor. de productie). Tipurile unitatilor organizationale: 1)structurile determinate functional. ce vor fi considerate credite externe obligatoriu rambursabile. -raporturile de parteneriat si relatiile. decizia privind cresterea productiei si marirea dimensiunilor subdiviziunii va depinde numai de garantiile de vanzare a productie. Organizatia multidimensionala arhitectural poate fi reprezentata prin cub. pentru grupul operational si service sau grupul serviciilor administrative si serviciu personal). reorganizarea nu este strict necesara in cazul cand toate trei tipuri de unitati organizationale bazate pe trei directii de diviziune a muncii (functionale. -realizarea relatiilor si activitatilor manageriale in baza sistemelor informationale integrale si locale. contracte si posedarea comuna si reciproca a proprietatii. sumele profiturilor vor fi obiectul impozitarii corporative. sunt considerate centre de profit in organizatii cu “piata interna”. personal. iar structura organizationala a companiei ramane neschimbata. distribuitorii.reprezinta organizatia adaptabila la modificari. juridice. ORGANIZATIILE MULTIDIMENSIONALE Organizatia multidimensionala . deaceea interactiunile dintre acestea poarta caracter neregulat. structura organizationala interna nu trebuie sa suporte modificari esentiale. precum si telecomunicatiilor.

nu au nevoie de investitii. poarta raspundere totala pentru deciziile luate la nivelul centrelor de profit cu care conduc. caracterizata prin: -lipsa autoritatii absolute a unui individ. -conducatorii fiecarei subdiviziuni la orice nivel al organizatiiei cu “piata interna” sunt considerati conducatori generali in cazul cand subdiviziunea aferenta este considerata organizatie fractionara (organizatie structura careia repeta structura subdiviziunilor la fiecare nivel organizational).182 2)structurile determinate pe produs sau servicii. reprezentand compania pe piata si piata in companie. care poate fi utilizat pentru ameliorarea productiei proprii si elaborarea produselor noi. componenta lor este determinata de dimensiunile si caracterul pietelor de desfacere. 3)structurile de piata. Particularitatile structurii multidimensionale fata de structurile de matrice: -conducatorul subdiviziunii vinde serviciile sale altor subdiviziuni. pot beneficia de fondurile (in forma de credite) subdiviziunilor ierarhic superioare. -in organizatia de matrice lucratorii au doi conducatori: unul. ce formeaza consiliul respectiv. functioneaza ca centre de profit.. protejarea utilizatorilor pietelor unde activeaza. ORGANIZATIILE CIRCULARE Organizatia circulara reprezinta organizatia cu ierarhia democratica. folosesc personalul special. -pe langa fiecare conducator este creat un consiliu. 2. -fiecare conducator este obiectul puterii colective a lucratorilor. iar surplusul lor neutilizat este transmis subdiviziunilor superioare. al doilea. produsul carora se consuma in afara organizatiei (uzinele si sectiile corporatiilor mari). -fiecare conducator are doi subordonati. -conducatorul subdiviziunii. -participarea la consiliu este obligatorie numai pentru conducator. activitatea altor subdiviziuni este considerata externa.conducatorul sectiei de intrare (resurse materiale). -posibilitatea participarii fiecarui individ la procesul decizional. -conducatorii organizatiilor multidimensionale au un grad ridicati de autonomie in executarea functiilor control si de conducere generala. -fiecare consiliu poate coopta reprezentanti din alte subdiviziuni functionale cu participarea la vot a subordonatilor etc. asa profituri sunt impozabile in cazul organizatiilor cu “piata interna” in marimea necesara acoperirii costurilor operationale. obtin profituri din vanzari. clientii careia sunt din exterior nu este considerat conducatorul subdiviziunii nivelului inferior. pot aferi servicii organizatiilor din exterior dar nu concurentilor si atunci cand acceasta nu cintravine obiectivelor organizatiei. . engrossistilor) au doua functii: vanzarea productiei altor subdiviziuni ale organiatiei si realizeaza serviciile sale clientilor externi.conducatorul sectiei de iesire (productie). determinate de clasificarea clientilor externi ai organizatiei (filiale delocalizate geografic sau sectii pentru deservirea consumatorilor mari. nu au subdiviziuni de piata. -orice subdiviziune din organizatiile de matrice au doua dimensiuni: de intrare si de iesire. subdiviziunile de marketing pot fi organizate ca a treia dimensiune. sunt mobile in ceea ce priveste includerea sau excluderea din structura.

gradul de cooperare intre subdiviziunile relativ autonome a organizatiei.mai mult pluraliste. 5. -crearea lantului de cunostinte prin utilizarea potentialului intelectual a tuturor lucratorilor si formarea aliantelor economice. elaborarea si implementarea standardelor de evidenta contabila. Conditiile constituirii organizatiei intelectuale: Libertatea alegerii -accesul liber la informatie -libertatea antreprenoriala -liberalizarea grupurilor de lucru Managementul corporativ limitat Raspunderea comuna echitatea si pluritate sistemul educational voluntar autogestiune democratica Conditiile de eficienta a functionarii organizatiilor intelectuale: -utilizarea drepturilor si avantajelor libertatii antreprenoriale in interiorul organizatiei in combinare cu comunitatea stabila si gestionarea rationala. Obiectivul principal al organizatiilor circulare este considerata posibilitatea de sporire considerabila a calitatii si eficientei managementului.organizarii structurale pentru inceput ierarhice. pe care piata nu le poate rezolva. mai tarziu de autogestiune cu arhitectura flexibila si mobila. ce interactioneaza in baza principiilor: 1. 3. relatii noi de disciplina. ORGANIZATIILE INTELIGENTE Organizatiile intelectuale .183 -leaderii de grup sau subgrup sunt alesi in cazurile de reprezentanta a subdiviziunilor numeroase. . 2. supravegherea si asigurarea calitatii asteptate de consumatorii externi. ce depinde de gradul de autonomie a unitatilor structurale. decat control administrativ. decat a “statului totalitar”. 4. -dreptul libertatii comunicarii si a personalitatii asigura dezvoltarea relatiilor neformale in interiorul organizatiei. -atitudinea lucratorilor fata de consumatori reflecta atitudinea organizatiei fata de lucratori. coordonare orizontala. procese strusturale si principii de structuri informationale deschise. -grupul de lucru are reputatie si pondere mai mare decat indivizii din componenta grupului (efectul sinergetic). raspundere directa si controlul executorilor. -functiile manageriale a organizatiei mijlocii constau in crearea normelor si regulilor de lucru. -posibilitatile pietei codimensionate cu dimensiunile posibilitatilor organizatiei ca comunitate.mai mult a “comunitatii libere”. -organizatia trebuie sa asigure managementul centralizat a problemelor. volumul de autocontrol.reprezinta organizatii formate din numar mare de intreprinderi mici.

Мигун О.Г. Теория и практика.шк.Д. Теория \кономического анализа. ce presupune capabilitatea de instruire. 9)a invata in domeniile noi. -instruirea ca proces de sustinere. BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: BIBLIOGRAFIA: Ансофф И. Виногоров Г. lectii) + Instruire interactiva . -toleranta fata de idei noi sau adverse si genuri de activitate. Бизнес-план предприятия. Под общ.184 ORGANIZATIILE AUTOEDUCATIONALE Educatia organizationala prezinta: 1. Trasaturile corporatiilor cu vechime mare de activitate: -adaptibilitate la mediul extern si modificari. М. -instruirea ca proces curent. Анализ хозяйственной деятельности в промышленности: Учебник/ Богдановская Л. 3.И.1996. .poate fi interpretata simbolic: Instruire = Instruire conform programului (carti. -instruirea ca proces de prevenire.Ю.А. 1999.Ф.: Финансы и статистика.И. 2. 3)a invata dupa granitele organizatiei (de la furnizori si clienti).:Выш. -grad inalt de atasare. 1997. Modurile perfecte de instruire = Initiativa + Spiritul novator.ред. Новая корпоративная стратегия..sursa continua de formare a avantajelor concurentiale a companiilor. 2003. В. 6)a prognoza viitorul. 4)a invata pe verticala..Дону. ce presupune crearea sistemului de valori proprii.. 7)a folosi in practica tot ce s-a invatat si a invata in practica. Ростов-на. и др. -finantarea conservativa ca factor de franare a investitiilor riscante a corporatiei.. 8)a invata mai repede decat se schimba mediul exterior. ce conditioneaza decentralizarea conducerii. Питер Ком. Principiile organizatiilor autoeducationale: 1)a invata mai repede decat concurentii. 5)a da intrebari corecte si a “invata in actiune”.strategia modernizarii permanente a metodelor si ridicarea eficientei tuturor activitatilor.А. 2)a invata in interiorul organizatiei.. Савельева Н. Феникс.. Бринк И. consolidare a personalului si identitatea culturii organizationale. Шеремет А.Стражева. Мн. a crea scenarii si a invata de pe scenarii. Баканов М.

//Harvard Business Review.Н.Рывкина.П. Минск. Как выбраться из ловушки молодости.М.:Инфра-М. Diversitatea.1-2. 2002.1972. Managementul si Internetul.В.Ф.-М.. 2000. Дьякова В. Теория организации. Лифиц И.М. 1989. № 8 от 25 февраля 2002. Конспект лекций. Технологический процесс: концепции. 1998. А.:Машиностроение. ЮНИТИ. оценки: Пер.П.:Экономика. Экономика для менеджеров:10 важных инструментов для руководителей: Пер. Риггс Д.: Финансы и статистика. 1996./Под ред..М.:Пер. Экономика предприятия. 1997. с англ. Производственные системы: планирование. Probleme ale sistemelor economice nationale. Бизнес-план фирмы: Теория и практика. 1990.. 1994. “Эксперт”.А. С. метрологии и управления качеством товаров. Введение в управленческий и производственный учет.М.:Дело. с.М. М.Н.Бухало. Фатхутдинов Р. М. Eficient.. Всеобщая организационная наука. Managementul modern. Организация. Норма.1995. Градов А.А. Planificarea strategica.П. 1989. Константинов Г. Пер.. 2002.М.Управление развитием производства: опыт США.:ЮНИТИ. Экономика.Дело.А.Г..Certo...-М.Б. Любушин Н. планирование и управление деятельностью промышленного предприятия / Под ред. М. Larry Grayner. Н. Оперативно-производственное планирование предприятий. Анализ и планирование. 2000. // Основы теории и методики. Пригожин А.Суходоевой.Г. с англ... М. 1995.-М.Гибкое развитие предприятия. Motivarea salariatilor. 1993. Teora.Baron T. Финансы и статистика. Буров В. Самочкин В.. 2000.Табалиной.. Организация производства.с англ. Николаева М. М. Liz Clarke.пособие. /Под ред. Карлик Е.А.П. 1985. Лещева В.. Современная социология организаций. 5-ое издание. -Л. Киев. Настольная книга руководителя. Craiova.А..Л.А.:ИНФРА-М.. 7 нот менеджмента. etica si mediul global./Под ред. Управление бизнесом на основе законов развития технических систем...М. Липсиц И. Ломакин А. Korka M.Spirit romanesc.:Люкс-Арт.1989. Зайцев Н. /Под ред. организация и планирование промышленного производства. 2002.-М. 2000.-300P. Управление производством. 2002.1996. 1972. Bucuresti. Teora. Ed. Мильнер Б.. Чиркова М. Любушин Н.1973.-М. 1998.М. Рыбкина С. Основы стандартизации. calitatea.//Эксперт. The evolution and the revolution in growing organizations.1996.М. 1994.24-28.. Васильев Ю. Экономическая эффективность концентрации и специализации производства в машиностроении. .Т. анализ и контроль. Друри К. //Маркетинговая и финансовая деятельность предприятий. Богданов А. с англ. Экономика промышленного предприятия.П. Морошкин В. Анализ финансово-экономической деятельности предприятия. Количественный подход.. Organizarea si conducerea. Товароведение потребительских товаров. Филонович С..-М. Bucuresti. Badita M.А. Bucuresti. М.. Коллективные методы выработки решений: Учебн. Samuel C.П. Бигель Дж.С.Лисицина.Новгород: ННГУ.185 Буров В.:Тандем. Сергеев И. 1999.М. Л. Managementul schimbarii. М.:Инфра-М.. модели. Statistica pentru afaceri. 1996 Майталь Ш.Н. Сахал Д.Л.

. Под ред. Минск.Анатомия социальной системы.Лакусты. 1989.1996. Organizarea si conducerea.Нижний Новгород: ННГУ.С.П..” Вестник МГУ. Производственные системы: планирование.М.2004 Экономика строительства. Controlul.1994. M.№4. S.с англ.Л.М. M.М.1995.Certo Managementul modern.А.Ломакин и др.Stefanescu. Доблаев В. Под ред. В. Капитоненко В. М.П. Вестник МГУ.Т.Н.Л.Градова. Aramis. Экономика. 2002. Analiza factoriala a fenomenelor socialeconomice in profil regional. Competitivitatea.И.С.А.:прогресс. Bucuresti. Попкова Е.. 1996.К.№4.Bucuresti. “Феникс”. Чиркова М.Stefanescu Analiza factoriala a fenomenelor socialeconomice in profil regional.Суходоевой. Кунц Г. Преимущества вертикальной интеграции в формировании новых организационо-производственных систем. Юрайт.Л. ГА: Конспект лекций.1996.1-2. Vergil Voineagu.М.Furtuna. Бизнес-план предприятия: теория и практика.Лисицына.М. Управление: системный и ситуационный анализ управленческих решений. Стратегическое управление.1995. Румянцева З. Справочник директора предприятия. 1995.№4. 2002. Vergil Voineagu.Буров. Любушин Н.Ю..Е.А.Бухало. Под ред. Теория организации. Diversitatea. В. 2004 Федосеев В.Ф. F.Н. Организация.-Тула: Шар.1995.А.. Motivarea salariatilor..1996.Voineagu. №10. М.1995. Bucuresti. Российский экономический журнал. Российский экономический журнал. планирование и управление деятельностью промышленного предприятия.Хозяйственная организация как объект социологии. анализ и контроль: Пер.Analiza sistemelor economice. Российский экономический журнал.Савельева.Н.Экономика предприятия. . Управление бизнесом на основе законов развития технических систем // Маркетинговая и финансовая деятельность предприятий/ Под ред. 1996. Мильнер Б. М.. 2002.СПб. 1997.Киев.Г. Организация производственых систем (теоретическое основание организационной науки)..Voineagu.Проблема структурной инерции и ориентиры развития организации.М.М. Оперативно-производственное планирование предприятий. C. Понятие и принципы построения управленческих структур. Организация как объект управления. 1999.Скляренко.1996. Российский экономический журнал.186 Виханский О.М.О”Доннел С. Смирнов В.E.В. etica si mediul global.ALL.Прудников и др. Под ред. Ростов-на-Дону. Planificarea strategica.Furtuna.Г.. Под ред. Paun M. ИНФРА-М. Пригожин А. F.Бизнес-план фирмы. Современная социология организации. №4.М.Инфра-М. Managementul si Internetul. 2004 И.. А. Строение и динамика социальной организации. Рыбкина С.Н. Риггс Дж.З. Радаев В.1972.Г. calitatea. Bucuresti. Хачатуров С. Teora. Теория организации. Aramis. Ицхокин А.. Экономическая стратегия фирмы.И. организация и планирование промышленного производства.№2.П. 2003 В. М.-М. Samuel C.Н.1981.Степанова.1995.М. Экономико-математические методы и модели маркетинга. 1996. 1995.1990.Инфра-М..С.Бринк.

. Elaborarea structurii ierarhice a companiilor multifunctionale.......... Liz Clarke. Sarcina 4.. Bucuresti....... Elaborarea structurii tehnologice a intreprinderii industriale..... ......... 2002 Gh.......Stanculescu.. Evrica...................... 1993.............. 2003...... Managementul operatiunilor de turism...GRIBINCEA MANAGEMENT TEHNOLOGIC SI OPERATIONAL GHID METODIC INUTUL Partea 1.............................. 2002 V. Sarcina 3. Managementul proiectelor de constructii......... Managementul schimbarii...Teora......Cotelnic.. Bucuresti............Basanu........... A...... Ed.....Fundatura..... Bucuresti......... Studierea functionarii legilor organizarii................. Lucrari practice...............................Economica.. Editia III-a...... G.............................ALL BECK......... D.Radu...Kotler... 1994.................. Aurelia DUCA... Elaborarea sructurii brigazii de productie.. D... Buc............ Bazele organizarii sistelor de productie... Ed.. Chisinau.. Bucuresti... Sarcina 6..... Managementul marketingului..Diacon Corescu....... Lucrarea practica 1........... Management-Marketing (activitatea comerciala a agentilor economici)...187 F............................................................ 2002........... Studierea problemei sporirii calitatii productiei.... Managementul activitatii de productie........Curteanu.............. Ed.... Sarcina 7.......... Sarcina 5... Elaborarea structurii de productie a intreprinderii..................... Teora.................. Elaborarea misiunii organizatiei........................ Sarcina 2............ Sarcina 1.................

.......................................... Sarcina 6.......................................................... Sarcina 4...................... Sarcina 8....... Determinarea necesarului de energie electrica a sectiei mecanice a intreprinderii..................... Evaluarea nivelului de insusire a productiei........................................................... Verificarea respectarii regulilor abordarii sistemice a structurilor producţie.......... Sarcina 5.................................................. Elaborarea bilantului energetic al intreprinderii. Sarcina 1...... Sarcina8............. Lucrarea practica 4............................................................................ Determinarea necesarului de aer comprimat pentru sectorul de productie............................................... Evaluarea masurilor de sporire a calitatii “intrarilor” firmei......... Determinarea coeficientului sinergiei si a nivelului de organizare a sistemului producţie .................. Abordarea sistemica a gestiunii producţiei............................................................. Sarcina 2............... Sarcina 3............................................................. Determinarea coeficientului de siguranta a sistemului producţie. Evaluarea factorului dimensiunii productiei........................................................... Lucrarea practica 3......................................... a volumului lucrarilor de reparatie....... Determinarea marimii circulatiei sculelor si a normelor stocurilor de siguranta..................................................................................Organizarea proceselor de productie auxiliare si de deservire................. numarului necesar de utilaje si a necesarului anual a seectorului de productie in materiale de reparatie. de de de de de .......... Evaluarea factorului calitatii obiectului ..... Sarcina 7....................................................... Sarcina 1....... Sarcina 5..... Determinarea necesarului de abur pentru incalzirea cladirii halei industriale.......... Sarcina 10.......... Evaluarea proiectului organizatoric(determinarea pragului de rentabilitate)..... Sarcina2.................................................................... interreparationale si a perioadei intre examene tehnice............................. Sarcina 4.................... Evaluarea conditiilor de utilizare a obiectului............................................... Sarcina 6........... Sarcina 9.. Sarcina 7............................................................. perioadei .... Determinarea duratei ciclului interreparational................188 Lucrarea practica 2......................... Determinarea volumului necesar de investitii ........ Determinarea necesarului de apa pentru prepararea emulsiei refrigerente.... Determinarea elementelor inutile a sistemelor producţie............................................. Sarcina 4.....Evaluarea rentabilitatii proiectului inovational...................................................... Determinarea necesarului de energie electica pentru iluminarea sculariei intreprinderii....................................... Determinarea ordinii analizei componentelor structurii si a mediului intreprinderii...... Determinarea rentabilitatii investitiilor................ Sarcina 1................................................................... Sarcina2............................................ Sarcina 5.......................... Sarcina 3......... Sarcina 6........ Determinarea gradului de progresivitate a caii de dezvoltare a sistemului producţie................................ Sarcina 3.......... Argumentarea economica a deciziilor in organizarea procesului de productie.. numarului muncitorilor auxiliari ......................... Analiza structurii organizatorice prin abordarea sistemica..... Evaluarea factorului inflatie.................... Sarcina 7.........

................ Sarcina 14............................ Prognozarea nivelului organizational-tehnic al productiei..... Partea 3...................................................... Tema1.... Lucrarea practica 8.................... Determinarea tactului liniei in flux.......... Elaborarea si analiza structurii timpului de munca a muncitorului ....................... Determinarea nivelului de cooperare a productiei.. Tema 4.........Determinarea numarului necesar de conveiere si calculul randamentului lor....... Sarcina 2.............. Sarcina 3....................................................... numarului de locuri de munca si nivelului lor de solicitare.......................... Sarcina 12............................Organizarea planificarii productiei................................................ Tema2................................... Determinarea numarului necesar de autocare si automobile.. Determinarea nivelului de combinare a productiei......................Planificarea productiei....................................... Sarcina 1............................................................................................................................................................................. Bazele organizarii muncii.......................................................................... Sarcina 1.... Analiza structurii venitului lucratorilor............ Sarcina 13... Tema 3........Organizarea procesului de productie .. Sarcina 4.............................................................................................189 Sarcina 9......... Elaborarea graficului deplasarii obiectelor pe conveier in partizi si calculul duratei ciclului tehnologic pentru deplasare consecutiva........................... randamentul mijloacelor de transport si numarul de rute pe zi..................................... masei incarcaturilor pe zi................................... Lucrare de control... productivitatii mijlozcelor de transport.............Determinarea suprafetei totale a depozitului .............. Sarcina 2..... Formele de organizare a productiei........... Sarcina 2.................Determinarea numarului necesar de mijloace de transport.......................................................................... Lucrarea practica 7..............................................Determinarea duratei operatiilor de incarcare-descarcare................. numarului de rute pe zi................................ Probleme ..................... Organizarea deservirii simultane a mai multor strunguri.................................................. Sarcina 1.............................. Sarcina 1.......... Evaluarea nivelului organizational-tehnic a productiei..................................................... Evaluarea si analiza nivelului organizational-tehnic al productiei........ paralela si mixta................................................................................... Organizarea proceselor de productie de baza.. Elaborarea si optimizarea graficului de retea a pregatirii tehnice a productiei noi de automobile..... numarului de muncitori-operatori.................................... Lucrarea practica 6.......... Sarcina 11...... Partea 2... Sarcina 1.................... Lucrarea practica 5...................... ....... Planificarea operativa a productiei in serie.................Organizarea muncii si salarizarii.......... Eficienta economica a masurilor de sporire a calitatii sistemului de productie.......... Sarcina 2..................... Sarcina 5.......................... Sarcina 10..Elaborarea graficului deservirii complexe a locurilor de munca pe sectorului de productie..................... numarul necesar de macarale si productivitatea lor pe ora.Calculul programului de productie ...... Tema 5....

...... N.............. L.....Calculul parametrilor liniei in flux cu conveier de distributie si plasamentul liniar al locurilor de munca....................... R....Rosca...Fathutdinov........A....................................................................I... Sarcina 5.......................Scerbacov.....Sivcova................. .............................Planificarea fondului de salariu..K..Planificarea costurilor de productie.....Novitchii.A.......Ribchina...190 Sarcina 2.......... ....... Sarcina 6. Sarcina 3....G. V........ * In lucrarea data au fost folosite materialele P............. S.Planificarea fortei de munca (numarului salariatilor)...........Determinarea combinatiei optime a grupului de produse pentru procesul de productie cu utilaj de diferit tip prin metoda simplex de programare liniara. Sarcina 4...

. 5)cultura utilizarii intensive rationale. In baza urmatoarelor date: a)elaborati structura rehnologica a intreprinderii constructoare de masini. precum si sectiilor productiei de baza si de deservire. Elaborarea sructurii brigazii de productie In baza urmatoarelor date: a)elaborati structura brigazii de productie din sase oameni cu substuibilitate totala a lucratorilor si a brigadierului -coordonator in frunte. c)definiti tipul culturii organizationale a colectivului: 1)ce accepta ideea necesitatii modificarilor organizationale (sporirea calitatii productiei). In baza analizei functionarii unei organizatii: a) urmariti actiunea legilor organizarii. b)determinati configuratiile principale ale structurii elaborate. pregatirii tehnologice si de constructie a procesului de productie. Sarcina 3. b)determinati tipul structurii elaborate. 2)ce accepta posibilitatea realizarii modificarilor. Elaborarea structurii tehnologice a intreprinderii industriale. 2)cultura utilizarii extensive totale.191 Lucrarea practica 1. care constituie totalitatea de raporturi a procesului tehnologic de executare a productiei. Sarcina 4. 4)cultura utilizarii rationale neintensive. Studierea problemei sporirii calitatii productiei In baza datelor formularului: a)stabiliti daca corespunde cultura organizationala a colectivului uzinei obiectivelor propuse. d)definiti tipul culturii organizationale a uzinei din punctul de vedere a eficientei utilizarii potentialului organizatiei: 1)cultura utilizarii nefunctionale. b)stabiliti modurile de manifestare a legilor organizarii. c)stabiliti daca managerii organizatiei in activitatea lor practica folosesc actiunea legilor organizatiei Sarcina 2. Bazele organizarii sistemelor de productie Sarcina 1. Studierea functionarii legilor organizarii. 3)ce neaga posibilitatea realizarii modificarilor. 3)cultura utilizarii intensive nerationale. b)stabiliti daca este nevoie de schimbat sau de modificat cultura organizationala.

uzinei.Elaborati structurile unei de furnizori si consumatori. 6. *productia.Posibilitatile potentiale a organizatiei (componenta materiala a culturii organizationale): multifunctionale *avem baza tehnica nu rea. ce ar cuprinde sistemul de productie. *sporirea calitatii produselor este proces scump. 3. inclusiv organizatiile stiintifice si intreprinderile de constructie-incercare. *ne staruim sa executam lucrul bine.Expresii distincte: *pentru calitatea materialelor si pieselor de garnisire livrate noi nu purtam raspundere. este competitiva.192 Formular Aspectele culturii organizationale a colectivului uzinei (vis-à-vis de problema calitatii) 1. cumparatorii sunt satisfacuti de proprietatile productiei noastre. 5. insa problema calitatii depaseste cadrul 1. 3. b)structura de productie. dereglarile apar la fazele si Sarcina operatiile 5.Determinati avantajele integrarii verticale a intreprinderilor. noi executam. determinati daaca misiunea companiei este functionala . 2.Ipotezele importante: *produsele noastre corespund standardelor. Sarcina 6. deaceea la moment nu este nevoie de nici o schimbare. ce corespunde exigentelor internnationale. 2. *este necesar crearea sistemului de conducere eficient. deaceea productia noastra este cea mai buna in regiune.Caracterizati adaptibilitatea si flexibilitatea structurilor ierarhice. Elaborarea misiunii organizatiei a)Comentati misiunea declarata a companiei X. 4.Determinati relatia dintre strategia si structura companiile integrate vertical.Definiti aspectele juridice ale crearii astfel de asociatii. cumparatorii sunt satisfacuti de pretul productiei noastre. *conducerea decide. *sistemul calitatii ar fi putut implementa la uzina.Normele comportamentului organizational: *executam lucrarile conform tehnologiei. 4.Explicati rationalitatea structurilor. executam autocontrolul. structurii ierarhice a companiilor 5. Elaborarea anterioare. noi depindem companii.Valorile distincte materiale: *sporirea calitatii productiei este rezultatul optimizarii procesului de productie. instructiilor. folosind urmatoarele date: a)structura tehnologica. noi nu avem divergente privind calitatea lucrarilor. in anumite conditii putem informa conducerea despre imposibilitatea executarii.

daca: “obiectivele companiei X. celelalte tipuri de resurse energetice si combustibil intreprinderea cumpara. precum si oferirea lucratorilor si actionarilor companiei posibilitatilor de realizare a scopurilor personale”. 5) intreprinderea vinde tertilor deseurile metalice si fierul vechi. Intreprinderea realizeaza patru tipuri de agregate (prese mecanice si hidraulice. dispozitive ultrasunet pentru purificare). prestatia clientelei a productiei si serviciilor de calitate superioara la preturi aaccesibile.servirea intereselor societatii. masini pentru dispersare si melanjare. 4) intreprinderea produce de sine statator aer comprimat si apa calda. Elaborarea structurii de productie a intreprinderii Elaborati structura de productie a intreprinderii dupa urmatoarele trasaturi: 1) intreprinderea este specializata in domeniul producerii utilajului tehnologic pentru industria metalurgica si industria ceramica. necesare cresterii companiei. 2) intreprinderea nu elaboreaza documentatia de proiectare si constructie pentru utilajul tehnologic utilizat si executa doar lucrari de pregatire tehnologiica a productiei. b)Formulati misiunea unei organizatii.193 in conditii complicate. . ce ar permite crearea de profituri. 3) ponderea instrumentelor si echipamentelor achizitionate constituie aproape 50%. Sarcina 7.

legaturile inverse). Abordarea sistemica a gestiunii producţiei Sarcina 1. functionale. Sectia Gestiune. *Abordarea de marketing presupune introducerea postului de Vice-Director pe marketing. respectarea principiilor sistemice etc. Economie. in functiile caruia face parte elaborarea strategiei organizatiei. 1). relatiile cu mediul extern. de marketing. Adunarea actionarilor Consiliul Directorilor Conducerea Directorul General Primul Vice-Director -Inginerul Sef Sectia Planificare Dezvoltare Strategica Loctiitorii Directorului general: pe economie si finante. si carui . output-ul.prim loctiitorul Directorului General.1. procesuale. ce determina dimensiunea sistemului. c)Comentati structura data din punctul de vedere a abordarilor sistemice. Finante pe probleme sociale Contabilul Sef Serviciul Gestiunea Personalului Firma de comert exterior Sectia Productie A Sectia Productie B Sectia Productie C 70 intreprinderi si complexe financiar autonome Sectia service Sectia Productia D Sectia Productia E Sectia Productia marfurilor Des. precum si componenta si interdependentele subsistemelor structurii interne. Structura organizatorica a conducerii “ __________” Recomandari de rezolvare: *Abordarea sistemica presupune descrierea mediului extern al organizatiei (input-ul. trebuie sa fie minimal dar suficient pentru realizarea obiectivelor sistemului”) in baza structurii organizatorice a conducerii unei intreprinderi (des. Analiza structurii organizatorice prin abordarea sistemica a)Analizati respectarea regulii a 3-a a abordarii sistemice (“numarul componentelor sistemului. complexe. pe securitate si relatii cu pblicul.194 Lucrarea practica 2. pe resursele umane. b)Determinati avantajele structurii date. structurale.

metode. Des. functii. si ponderarea acestora pentru proiectarea structurii. marketing tactic.195 sunt subordonati sefii sectiilor de cercetare a pietei. motivare. manageriale.2. *Abordarea complexa a proiectarii structurilor presupune luarea in consideratie in masura egala a aspectelor tehnice. Schema consecutivitatii analizei componentelor sistemului Sarcina 3. finante etc. marketing strategic. evidenta si control. a componentelor lui structurale dupa obiective. *Abordarea procesuala presupune includerea in functia de gestiune a functiilor marketingului strategic. *Abordarea functionala presupune elaborarea structurilor cu luarea in consideratie a exigentelor (obiective. folosind datele din des.3. organizare a proceselor. centrul informational al organizatiei. Sarcina 2. Determinarea ordinii analizei componentelor structurii si a mediului intreprinderii Determinati consecutivitatea analizei componentelor structurii si mediului extern a firmei prin numerotarea cerculetelor din des. Verificarea respectarii regulii a 14-a a abordarii sistemice a structurilor Verificati gradul de respectarea regulii a 14-a a abordarii sistemice a structurilor. *Abordarea structurala presupune determinarea unui tot intreg.2. 1 1 2 3 4 . economice (inclusiv financiare). planificare. si nu prin adaptarea structurilor noi la componentele existente ale sistemului. reglare si coordonare. functii) la output-ul sistemului.

3.99. 2.3.3.4. 3. 4.1.imaginea comerciantului.3. Structura cu componenta inutila Sarcina 5. 4-calitatea deservirii maasinii.4.3. Determinarea coeficientului sinergiei si a nivelului de organizare a sistemului Determinati efectul sinergetic si nivelul de organizare a sistemului.1-termenul de exploatare a produsului.4-cheltuielile medii pentru piese de schimb.5.costul unei reparatii capitale a masinii. 0.1-cheltuielile de livrare.4.2. 4.1 1. 2. 3.3. 0. 1. ca cifrele din des. 4. Sarcina 4. 3.1. abuziva al sistemului din des.97. Arborele competitivitatii produsului (incorect) 4. 3.1-termenul de garantie.2cheltuielile pentru constructia garajului. Determinarea elementelor inutile a sistemelor Determinati componenta inutila. Sarcina 6.2. 1. Des.2. 4.3. 3.4. 2. 2.3-profitul.nivelul organizationaltehnic a productiei si a organizatiei de reparatie.3 indica urmatoarele: 1-calitatea produsului (masinii).4-nivelul galagiei produse in timpul functionarii produsului. 2.indicele calitatii deservirii tehnice.volumul vanzarilor in perioada de resort. 3.2. 1.1costurile de productie.intermediatorului. 3. 4. Determinarea coeficientului de siguranta a sistemului Calculati coeficientul de siguranta a sistemului. 1. daca securitatea componentelor lui sunt agale cu: 0.98. 2. 1.1.2.3. Recomandari de rezolvare: Pentru rezolvare trebuie de tinut cont de faptul. 2 1 3 5 4 Des. 2-pretul. 4. 1.3-productivitatea. 4. 3-cheltuielile totale in domeniul exploatarii produsului in perioada termenului normativ.196 1.5-fiabilitatea produsului.1.4. 1. 4.2-resursul interior. daca eficienta functionarii .2.

700 mii u.mon.m. daca firma a achizitionat utilaj electrotehnic in suma de 200 mii un. 550mii u.mon. daca in anul t1 suma nominala a investitiilor. pentru perfectionarea sistemului managerial. Investitia va fi rentabila daca suma economiilor scontate va depasi costurile de achizitie.m.mon. rata dobanzii anuale.m.12%.12%.100 un..m. iar a celor 5 subsisteme-2. Argumentarea economica a deciziilor in organizarea procesului de Sarcina 1.5 mil. in conditiile: a) celelalte conditii sunt invariabile. Determinarea rentabilitatii investitiilor Determinati rentabilitatea investitiilor firmei in modernizarea parcului tehnologic. 1. ucrarea practica productie 3. pentru elaborarea know how-ului a sistemului managerial.pentru elaborarea marcii comerciale. Determinarea gradului de progresivitate a caii de dezvoltare a organizatiei Determinati daca calea de dezvoltare a organizatiei este progresiva din punctul de vedere a regulii 30 a abordarii sistemice. Determinarea volumului necesar de investitii (b) Determinati suma necesara a investitiilor in anul t1.u. pentru implementarea tehnologiilor de licentiate de prelucrare a pieselor. unde r -rata dobanzii anuale. Determinarea volumului necesar de investitii (a) Determinati marimea investitiilor peste 2 ani.10%.m. b) in rezultatul inflatiei la inceputul anului 4 rata dobanzii a crescut pana la 15%. 1. suma economiilor anuale a costurilor curente din exploatarea utilajului nou60 mii un.5 mil.u. 5 si 3. rata dobanzii anuale. Sarcina 2. 4. Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi formula scontarii pentru sfarsit de perioada: Iscon=Inom(1+r)t. volumul vanzarilor in anul de resort -800 mil. termenul de exploatare a utilajului . Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi formula scontarii pentru inceput de perioada: Iscon=Inom[1/(1+r)t] Sarcina 3. Sarcina 7.197 sistemului este egala cu 15. pentru elaborarea inovatiei. Completati tabelul: .2 mil. 3. Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi metoda scontarii pentru inceput de periada a sumei economiilor pe termenul de exploatare a utilajului. folosind urmatoarele date: cheltuielile pentru activitatea inovationala in anul de resort -2. daca suma plan a investitiilor pentru anul t3 -100 un.u.5 ani. si rata dobanzii anuale .m.mon.u.

Coeficientul csaderii anuale a productivitatii strungului in Sarcina 5. un. 4. Evaluarea factorului dimensiunii productiei . Evaluarea factorului calitatii obiectului Determinati: a)cheltuielile medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in anul t8. 2.Cheltuielile medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in anul t4.mon. daca: Tabelul_______ 1. b)productivitatea anuala a strungului in anul t8( celelalte conditii sunt invariabile). un.piese 3.Productivitatea anuala a strungului in anul t4.198 Tabelul______ Coeficientul scontarii b) Sarcina 4.Coeficientul sporirii anuale a cheltuielilor medii anuale pentru exploatarea si reparatia strungului in perioada t1.t8.

Costurile de productie conform variantei vechi. c)programul anual a fabricarii in serie a productiei A.mon. un. ani 2. daca: Tabelul_______ 1. un. 4.Programul anual de productie conform variantei vechi. .Costurile de productie a articolului N 3000. Evaluarea nivelului de insusire a productiei Determinati: a)costurile de productie pentru articolul cu numarul de ordine N2000. Programul de productie pentru prima jumatate de an este de 15 mii un.Coeficientul de influenta a factorului sporirii productiei Recomandari de rezolvare Pentru calcule folositi rata cresterii volumului de productie. b)costurile pentru productia insusita in serie.mon. daca: Tabelul_______ 1.Programul anual de productie conform variantei noi. 2. 3.Durata insusirii productiei A in serie. un. In a doua jumatate de an volumul productiei va creste de 4.3 ori.Coeficientul de insusire a articolului N 2000 6. un. Sarcina 6.199 Determinati costurile de productie a articolului conform variantei noi de fabricatie si analizati factorii ce au influentat consturile.

coeficientul de insusire a productiei cu N3000 in serie se calculeaza in modul urmator: 2.2). Coeficientul de insusire a productiei cu numarul de ordine N3000 poate fi gasit in rezultatul diferentei dintre coeficientul de insusire a produsului cu numarul N2000 si ponderea micsorarii costurilor de productie dupa prima mie de exemplare. N2000 (102 x 2. b)volumul vanzarilor in anul 1 in preturile de la sfarsitul anului 2.______. unde 0. iar in conditiile productiei 2 -1600.2 . Evaluarea factorului inflatie Determinati: a) preturile la productia A si B pentru sfarsitul anului 2.200 Recomandari de rezolvare: Pentru calcule nu este determinata dependenta matematica dintre costurile de productie a articolului si numarul lui de ordine in serie. De exemplu. Costul de productie a articolului cu numarul de ordine N15000 insusit in serie va fi: 200 : 1. daca productivitatea anuala a strungului.mon.Volumul productiei A realizate in anul 1.5). incepand cu coordonatele articolului cu numarul de ordine N3000.97= 102 (un.). 1.doua schimburi.2-0. Astfel poate fi calculat costul productiei cu numarul de ordine N5000 (102 x1.23(ponderea scaderii costurilor pentru articolele cu numarul de ordine dupa 1000) = 2. un. Regimul de functionare in conditiile productiei 1 este de trei schimburi. Deaceea trebuie de construit graficul dependentei costurilor de numarul de ordine in serie a produsului dupa datele randurilor 2-6 a tabelului.97.1.23=1. utilizat in conditiile productiei 1 este de 2500 piese. Tab.5 / 5-2. Recomandari de rezolvare: In calcule comparatia poate fi realizata in conditiile producitiei 2. Sarcina 8. Evaluarea conditiilor de utilizare a obiectului Comparati eficienta utilizarii strungurilor. . iar in conditiile productiei 2 . c)rata medie a inflatiei pentru productia firmei. folosind urmatoarele date: Tabelul_______ Recomandari de rezolvare: Pentru calcule pot fi folosite formulele mediei aritmetice ponderate si indicilor statistici. Sarcina 7. iar ponderea poate fi determinata ca raportul dintre diferentele coeficientilor de insusire a productiei si numerele de ordine in serie a productiei.

Evaluarea masurilor de sporire a calitatii “intrarilor” firmei Analiza vanzarilor firmei a demonstrat scaderea in ultimul an a volumului productiei realizate. Analiza procesului in sistem a demonstrat.mon. 2.Rata inflatiei pentru productia B in anul 2 Sarcina 9.Pretul mediu unitar a productiei B in anul 1.Pretul unitar pentru productia noua. . un.201 2.Rata inflatiei pentru productia A in anul 2 6. Rezultatele calculelor reprezentati grafic. Recomandari de rezolvare: Pragul de rentabilitate reprezinta cantitatea de productie pentru care profitul firmei este egal cu zero sau veniturile sunt egale cu costurile. materialelor. garniturii. Evaluarea proiectului organizatoric(determinarea pragului de rentabilitate) Determinati pragul de rentabilitate a proiectului. Firma nu poseda potential si timp pentru producerea de sine statatoare a electromotoarelor. componentul “slab” al “intrarii” fiind electromotorul ca articol de garnisire a produsului firmei.mon 5.un. Pentru calcule folositi formula pragului de rentabilitate determinat ca raportul dintre costurile totale fixe si costurile unitare variabile. folosind datele urmatoare: Tabelul______ 1. mii un. reclamatiile clientelei si opiniile privind ameliorarea produsului. produse de alte firme. organizarea productiei si a muncii corespund parametrilor de competitivitate.mon. ca tehnologia. Dati explicatii. Analiza calitatii materiei prime. Sarcina 10.Costurile totale fixe. 3. ce au influentat nivelul avantajelor concurentiale. informatiei a depistat unele lacune la “intrarea” sistemului.Volumul productiei B realizate in anul 1. 3.un.mon. un. mil. un. un.Pretul mediu unitar a productiei A in anul 1. La a doua etapa a analizei firma a studiat piata electromotoarelor de aceeasi clasa si a determinat trei cele mai bune variante de electromotoare. 4.Costurile anuale totale de productie.mon. La prima etapa a analizei firma a studiat factorii interni si externi. 4. mil.Volumul anual de productie.

Recomandari de rezolvare: Pentru calculele variantelor alternative costurile curente trebuiesc scontate pentru momentul de inceput la rata scontului: d = R + i + r pentru anii 2.Pierderi prognoza din rebuturi de asamblare a modelului nou pentru programul anual de productie. 7. 10. ani 3.mon.Cheltuieli de transportare si pastrare a partidei de electromotoare din 100 un.Anul lansarii modelului nou 11. un. un.mon.Programul anual de productie in anul1.Cheltuieli pentru investigatiilor de marketing. 5. in anul 1.mon.mon. un 13. un.Durata producerii modelului.Capacitatea prognoza pe anii 2 .Pretul electromotorului pentru modelul nou in anul 1.mon.mon.Coeficientul de insusire in serie a productiei electromotoarelor in anul 1 6.Rata inflatiei pe piata data (i). 2. un Alegeti cea mai buna varianta din trei de alternativa.4 a pietei pentru modelul nou.mon. un./an 9. 8.202 Argumentati economic necesitatea si eficienta masurilor de sporire a calitatii “intrarilor” firmei.Rata dobanzii bancare (r). Pretul motorului vechi este de 300 un. un. un.la 100 un. . un 14. 4. Costurile de transportare si pastrare pentru motorul vechi este de 3800 un. folosind urmatoarele date: Tabelul ______ Valoarea pe variantele de alternativa 1. un. 3 si 4. realizarea proiectului organizational.Factorul de risc al proiectului (R).Pretul articolului in anul 1.Indicele sporirii calitatii electromotorului (modelul mou fata modelul 12.

Evaluarea rentabilitatii proiectului inovational Firma decide sa lanseze un produs nou pentru ce a fost elaborat proiectul organizational. (4) Efectul economic total se calculeaza ca in varianta 1 si 2. Sarcina 11. . (3)Sporirea profitului din cresterea pretului la produsul nou se calculeaza ca in varianta 1. 2)costurile totale nete pe anii realizarii proiectului. 3 si 4 (colonita 3 din tabel). obtinuta din sporirea calitatii “procesului” se calculeaza ca in varianta (1). (1)Sporirea costurilor unitare de productie din utilizarea motorului nou se calculeaza ca in varianta 1. (2)Micsorarea costurilor unitare de productie. (3)Sporirea profitului pe seama cresterii pretului la produsul nou se calculeaza ca diferenta scontata dintre pretul nou si pretul vechi. 3)rata rentabilitatii economice si rentabilitatea medie anuala a proiectului. adica micsorarea rebutului de productie. obtinuta din sporirea calitatii “procesului” se caluleaza ca in varianta 1.32 (colonita 4 din tabel). (3)Sporirea profitului din cresterea pretului la produsul nou se calculeaza ca in varianta 1. (1)Sporirea costurilor unitare a produsului pe seama utilizarii electromotorului nou se calculeaza ca suma dintre diferenta scontata a pretului nou micsorat la marimea coeficientului de insusire a motorului si diferenta scontata a cheltuielilor de transport si pastrare pentru o unitate de produs. Determinati: 1)venitul net scontat al proiectului. 3 si 4 (colonita 2 din tabel) minus randul 6 din tabel. In varianta 2 suplimentar la varianta 1 se va tine cont de coeficientul insusirii in serie a produsului prin diminuarea pretului la produsul nou la marimea coeficientului respectiv pentru anul 2. (1)Sporul costurilor unitare de productie din instalarea modelului nou a electromotorului se calculeaza ca suma dintre diferenta scontata a preturilor la modelul nou si vechi si cheltuielile unitare scontate pentru transportare si pastrare. se calculeaza ca diferenta scontata la momentul de inceput dintre pierderile unitare din rebuturile de productie pentru modelul vechi si nou. In varianta 3 spre deosebire de variantele 1 si 2 de calcul factorul riscului proiectului este mai mare. Astfel din trei variante alternative cea mai buna va fi considerata varianta mai ieftina. businessplanul. 3 si 4 minus randul 6 din tabel. (4)Efectul economic total se calculeaza ca suma efectelor pentru anul 2. Rata scontului d= 0. Varianta 3. Varianta 2. (2)Micsorarea costurilor unitare de productie din sporirea calitatii “procesului”. cand pretul nou se calculeaza ca produsul dintre pretul vechi si indicele sporirii calitatii produsului. realizat planul de achizitii de utilaj nou si echipament de productie. (4)Efectul economic total pe toata perioada realizarii masurilor se calculeaza ca suma dintre efectele totale (1 )+ (2) +(3) pe perioada 2. (2)Micsorarea costurilor unitare a produsului.203 Varianta 1.

. 5)Rata rentabilitatii interne reprezinta rata scontului.mon.un. rata riscului pentru proiectul dat .204 4)rata rentabilitatii interne. si care poate fi calculata ca suma dintre marimea ratei scontului pentru ultimul venit net scontat pozitiv si raportul dintre ultima marime pozitiva a venitului net scontat si diferenta dintre ultima marime pozitiva si prima marime negativa a venitului net scontat. pe orizontala ..%). 4)Rentabilitatea medie anuala (in %) a proiectului se calculeaza ca raportul dintre rata rentabilitatii (3) si termenul de exploatare a utilajului. lansarea proiectului a avut loc in anul 2. un.12% anual.mon.2 mil.. Daca venitul net scontat este pozitiv. 5)termenul de recuperare al proiectului.4 ani. termenul de exploatare a utilejului dupa lansare . rata dobanzii bancare.rata.un.. 2)Determinarea venitului scontat net ca suma diferentelor scontate pentru inceput de perioada dintre veniturile si cheltuielile respective. folosind urmatoarele date: costurile totale in anul unu (de baza ) au constituit 17 mil. Recomandari de rezolvare: 1) Determinarea ratei scontului (vezi sarcina 10). atunci si rata rentabilitatii este mai mare de 1 si proiectul poate fi considerat eficient.8%. ucrarea 4. rata inflatiei pe piata data . pentru care marimea veniturilor scontate este egala cu costurile scontate.un. Rata rentabilitatii interne poate fi reprezentata gragic ( pe verticala -venitul net scontat. 6)Termenul de recuperare a proiectului se calculeaza ca raportul dintre venituri si costuri scontate pe perioada realizarii proiectului. Proiectul este considerat eficient daca venitul scontat net este pozitiv. Completati tabelul: Tabelul_____ Coeficientul scontarii 3)Rata rentabilitatii proiectului se calculeaza ca raportul dintre venituri si cheltuieli scontate pentru moment de inceput de perioada. in anul 2 3 mil.mon. Organizarea proceselor de productie auxiliare si de deservire .mon.10%. venitul asteptat din realizarea proiectului (fara impozite) in perioada 2-5 este de 10.

Determinarea necesarului de energie electrica a sectiei mecanice a intreprinderii Determinati necesarul anual de energie electrica pentru sectia mecanica.2 schimburi. pierderi de timp pentru reparatia de plan . fondul de timp nominal (numarul de zile de lucru in an) -254.85. randamentul mediu a electromotoarelor -0. durata schimbului . regimul de lucru al sectiei . Elaborarea bilantului energetic al intreprinderii Elaborati bilantul energetic a intreprinderii din ramura constructoare de masini in baza urmatoarelor date: Tabelul______ Bilantul anual al necesarului de energie electrica a intreprinderii Articolul si obiectul bilantului Achizitionat de la terti: sectia instrumentala sectia de reparatie mecanica blocul administrativ Statia de compresoare Consum neproductiv: Pierderi de energie in retea si transformatoare Recomandari de rezolvare: Pentru a completata tabelul trebuie calculata ponderea articolelor bilantului in consumul total al energiei electrice pe intreprindere (col.9.75.5 kW.205 Sarcina 1.8 ore. Sarcina 2.5) si consumul unor articole a bilantului. ce pipsesc in col. coeficientul de actiune simultana a utilajului -0.96. coeficientul mediu de solicitare a utilajului -0.4.470. folosind urmatoarele date: puterea utilajului instalat in sectia mecanica . randamentul retelei electrice -0.

folosind uramatoarele date: corpuri de iluminat . temperatura medie a aerului pe intregul termen de incalzire -7oC.5%. 3)consumul de aburi necesar pentru perioada de incalzire: Consum = (Norma consumului x Capacitatea cladirii x Diferenta de temperatura x Durata perioadei de incalzire) / 1000 x Caldura specifica a aburului (540 kkal/kg) Sarcina 5.actiune simultana P= --------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Randamentul retelei x Randamentul motorului Sarcina 3. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv de lucru a utilajului pentru doua schimburi: F = Fondul nominal x Durata schimbului x Numarul de schimburi x Timpul util (100. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea duratei perioadei de incalzire..5) 2)Determinarea necesarului anual in energie electrica a sectiei macanice: Puterea sumara a utilajului x Fondul efectiv de timp x Coef.200 zile. m3.0 . temperatura din interiorul cladirii +150C.10. norma consumului de aburi .cub. Determinarea necesarului de abur pentru incalzirea cladirii halei industriale Determinati consumul de aburi necesar pentru incalzirea cladirii sectiei de colectare.12. consumul mediu pe ora a aerului comprimat pentru un strung -10m 3. folosind urmatoarele date: capacitatea utila a cladirii .8700 m.206 .75. folosind urmatoarele date: numarul de strunguri .solicitare x Coef. puterea medie nominala a unui corp de iluminat . coeficientul actiunii simultane a corpurilor de iluminat 0. oC .5 kkal / ora . durata perioadei de incalzire . Determinarea necesarului de aer comprimat pentru sectorul de productie Determinati necesarul de aer comprimat pentru sectorul de productie.100 W. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv de functionare a corpurilor de iluminat. Sarcina 4. numarul de zile-lucru in luna -22. Determinarea necesarului de energie electica pentru iluminarea sculariei intreprinderii Determinati necesarul de energie electrica pentru iluminarea sectiei instrumentale. 2)determinarea necesarului de energie electrica pentru sectia instrumentala. 2)determinarea diferentei de temperatura pentru perioada de incalzire. durata lucrului corpurilor de iluminat . .17 ore.0.

85. numarul admisibil de reparatii a masuratorului pana la uzura totala. numarul descule de taiat in ascutire si restaurare -70 un. marimea uzurii admisibile a scoabei.4 mm. pierderi de timp pentru reparatia plan -4%. 2)determinarea necesarului de aer comprimat pentru o luna. numarul sculelor de taiat in magaziile sectorului de productie.201 un.4 mm...2 schimburi. marimea stratului indepartat la fiecare ascutire. regimul de lucru . marimea uzurii admisibile a sculelor.207 randamentul strungului dupa timp -0..0. randamentul mediu a strungurilor .2 schimburi.5 Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv a utilajului.8. dupa putere -0. durata schimbului de lucru -8 ore.75. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea fondului de timp efectiv.. Numarul de scule de taiat la locurile de munca in sectia de productie -115 un. pierderi de timp pentru reparatia plan -6%. timpul de lucru a instrumenttului intre doua ascutiri -2 ore. consumul mediu pe ora a unui strung.3. timpul intre doua partide livrate de scule -20 zile.0.consumul dublu a sculelor pentru toata perioada de executare a comenzii. consumul mediu pe zi pe perioada de executare a comenzii -35 un. folosind urmatoarele date: numarul de strunguri -35. durata schimbului -8 ore. 2)determinarea consumului anual de apa. coeficientul pierderilor de aer comprimat.2 ore. timpul mecanizat pentru prelucrarea unei piese -0. numarul de zile lucratoare in an . c)normele de siguranta a sculelor pentru depozitul central dupa sistemul “minimum-maximum”. coeficientul de verificare prin sondaj. regimul functionarii strungului. b)marimea fondului de rulment a sculelor pentru sectia de productie.1. norma stocului de rezerva a sculelor de taiat la depozitul central . folosind urmatoarele date: programul anual de piese prelucrate cu scule din otel -180 mii un.10 mkm.. norma de rezistenta a scoabei.3 l.5 pentru programul anual de productie.7. Sarcina 7. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea normei de uzura a taietorului: Norma = (Marimea uzurii admisibile a sculelor/ Marimea stratului indepartat + 1)x 2 2)determinare numarului necesar de scule de taiere pentru programul de productie: Numarul = (Programul de productie x Timpul prelucrarii mecanizate unei piese) / Norma de uzura a .2. Determinarea necesarului de apa pentru prepararea emulsiei refrigerente Determinati consumul anual de apa pentru prepararea emulsiei refrigerente pentru racirea sculelor pentru sectia mecanica. Determinarea marimii circulatiei sculelor si a normelor stocurilor de siguranta Determinati: a)numarul necesar de scule din otel cu marimea 16x25 mm si scoabe de masurare 87-0. perioada intre momentul de ridicare a comenzii si livrare a sculelor la depozit -10 zile.2630. coeficientul admisibil de uzura a masuratorului -0. numarul de zile lucratoare -21. numarul de masurari pentru o piesa -5. Sarcina 6.254.1.0.

5: Norma= Coeficientul uzurii admisibile a masuratorului x Marimea uzurii admisibile a scoabei x Norma de rezistenta a scoabei x Numarul admisibil de reparatii a masuratorului pana la uzura totala 4)determinarea numarului necesar de scoabe de masurare pentru programul de productie: Numarul= Programul anual xNumarul de masurari pentru o piesa x Coeficientul de verificare prin sondaj / Norma de uzura a scoabei (1. 110%-operatori..11. a volumului lucrarilor de reparatie. tipul productieiin serie.5) 3)determinarea normei de uzura a scoabei 87-0. numarului muncitorilor auxiliari . nivelul mediu de complexitate a reparatiei unui strung . masinarie etc.Coeficientul scazamintului sculelor) 5)determinarea fondului de rulment a sculelor de taiere la depozitul central: Fondul de rulment= Stocul de scule la locurile de munca + Storul de scule in ascutire si restaurare + Stocul de scule in magaziile sectiei de productie 6)determinarea normei minime de rezerva a sculelor de taiere la depozitul central: Norma min= Norma stocului de securitate = 2 x Consumul zilnic de scule 7)determinarea normei stocului de rezerva de scule la depozit pentru comanda totala: Norma = Norma min rezerva + Perioada intre eliberarea comenzii si livrarea sculelor x Consumul mediu zilnic de scule 8)determinarea normei maxime de rezerve: Norma max = Norma min + Timpul intre doua livrari de scule x Consumul mediu pe zi de scule Sarcina 8.otelul de constructie. c)numarul necesar de strunguri pentru executarea lucrarilor de reparatie si asistenta tehnica a utilajului. numarul muncitorilor de ingrijire pe anumite tipuri de lucrari (lacatuserie. norma de timp pentru executarea lucrarilor de reparatie sunt indicate mai jos in tabel. conditiile de exploatare a utilajului -normale. timpul normativ de lucru a strungului in .208 taietorului x( 1-Coeficientul scazamintului inainte de vreme a sculelor 0.3 un. perioadei interreparationale si a perioadei intre examene tehnice. d)necesarul anual a sectiei de productie in materiale pentru reparatie. Determinarea duratei ciclului interreparational.) pentru nivelul de executare a normelor de productivitate de 120% pentru lacatusi. folosind urmatoarele date: in sectia de prelucrare mecanica sunt instalate 40 strunguri pentru prelucrarea metalelor. numarului necesar de utilaje si a necesarului anual a sectorului de productie in materiale de reparatie Determinati: a)durata ciclului interreparational. b)volumul lucrarilor de reparatie si lucrarilor intre reparatii. perioadei interreparationale si intre doua examene tehnice. tipul materialului in prelucrare .

reparatie de complexitate medie. 0.2 schimburi. 3)determinarea duratei perioadei intre doua examene tehnice dupa formula: D=Ciclul interreparational.2.0. N(lucrari de lacatuserie)=500 un. norma de deservire pe schimb pentru un muncitor de ingrijire: N(lucrari de operare)=1650un.strung-ore x Factorul tipul productiei (1-pentru productia in masa si serii mari.209 perioada interreparationala A=20000 ore (cu tendinta de minimizare a normativelor ciclului intereparational). 4)determinarea volumului anual total a lucrarilor de reparatii dupa formula: V= [( Consumul munca reparatie capitala. 0.reparatie curenta. coeficientul consumului mediu de materiale pentru reparatii de complexitate medie si capitale. fondul anual efectiv de timp de lucru a unui muncitor de ingrijire .C1 (Reparatia curenta).12.ore-norma xNumarul reparatii capitale + CxN reparatii medii +CxN reparatii curente +CxN examene tehnice) / Ciclul interreparational] x Numarul unitati de complexitate reparationala a utilajului de categorie data. 0.2000 ore.ani)/ (Numarul de reparatii medii +Numarul de reparatii curente +1). 5) determinarea dupa aceeasi formula a consumului de munca pe anumite tipuri de lucrari (de lacatuserie. coeficientul consumului de materiale pentru examene tehnice si deservirea tehnica -1.E4-C3-E5-C4-E6-RC2. fondul anual efectiv de timp de lucru a strungului. 2)determinarea perioadei interreparationale dupa formula: P=Ciclul intereparational. un.E2-C2-E3-M1(Reparatia de complexitate medie). ore/ (Numarul reparatii medii +Numarul reparatii curente +Numarul examenelor tehnice +1).5-productia in serii mici si de unicat) x Factorul calitatea obiectului (1-pentru oteluri de constructie. x n (numarul de unitati de utilaje de categorie data).7-sectii de productie cu prafuire si umiditate inalta) x Factorul grupul de utilaje (1-pentru strunguri usoare). structura ciclului interreparational a utilajului instalat: RC1(Reparatia capitala)-E 1(Examen tehnic). coeficientul consumului de materiale pentru reparatia curenta si capitala. regimul de lucru. 15%din utilaj. norma consumului de materiale pentru reparatia capitala a unei unitati de reparatie -14 kg de otel. 6)determinarea volumului anual de lucrari de asistenta tehnica pentru perioada interreparationala pentru lucrari de lacatuserie.3-productia in serii mijlocii.0... operare ai alte si in total dupa formula: .1835 ore. operare si alte lucrari).un. 1.7-oteluri de rezistenta) x Factorul conditii de exploatare a utilajului (1-pentru conditii normale in sectiile mecanice... 1.rep. N(alte lucrari )=3000 un.8-fonta si aliaje neferoase. 100%din utilaj.6. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea ciclului interreparational pentru strunguri dupa formula: C=Ciclul interreparational normativ (=24000). structura lucrarilor de reparatie a utilajului: 5%din utilaj-reparatia capitala. ore (luni.

capacitatea autocarelor. 9)determinarea numarului necesar de unitati de utilaj pentru executarea lucrarilor de operare in perioada de reparatie si interreparatie dupa formula: Nstrung=(Consum munca lucrari reparatie + Consum munca lucrari deservire) / Fondul efectiv timp a unitatii utilaj pe schimb x Numarul schimburi x Coeficientul executarii normalor in timp.ore xNumarul de schimburi / Norma lucrarilor de deservire tehnica a unitatilor de reparatie pentru un muncitor pe schimb) x (Numarul unitati compl.cap.kg. 10)determinarea consumului de materiale pentru executarea lucrarilor de reparatie pe tipuri de reparatie dupa formula: M= Coeficientul consumului de materiale x Norma consumul de materiale pentru o reparatie capitala pe unitate reparationala (0.210 Va= (Fondul anual efectiv de timp a unui muncitor. +0.4) / Fondul anual efectiv de timp x Coeficientul executarii normelor de timp.8. 1 la 2 si de la sectia nr. durata unui schimb.9. folosind urmatoarele date: traficul lunar al intreprinderii este organizat conform listei (tabelului) de sah. randamentul automobilelor. masei incarcaturilor pe zi.curente).8 ore. durata medie a unei rute . regimul de lucru -2 schimburi. numarului de rute pe zi. productivitatii mijloacelor de transport Determinati numarul necesar de masini si autocare. 11)in acelasi mod poate fi calculat consumul de alte materiale.0. Sarcina 9. 8)determinarea numarului necesar de muncitori pentru executarea lucrarilor de deservire tehnica a utilajului in perioada interreparationala in total si pe tipul de lucrari dupa formula p. productivitatea mijloacelor de transport.28 min. capacitatea automobilelor -5 tone.medii + 1.7. 7)determinarea numarului necesar de muncitori pentru executarea lucrarilor de reparatie a utilajului in total si pe tipuri de lucrari dupa formula: Nmun=Volumul total de lucrari de reparatie (din formula p.0. transportarea altor incarcaturi se efectueaza cu automobilele.0 Numarul unitati agregate cu rep. transportate timp de o zi cu fiecare tip de mijloace de transport. numarul de rute pe zi si masa incarcaturilor.x numarul unitati utilaj de categorie data). incarcaturile sunt transportate de la sectia de productie nr..2 tone. durata medie a unei rute -23 min. Determinarea numarului necesar de autocare si automobile.rep. lista/tabel de sah a fluxurilor de transport in cadrul intreprinderii pentru luna in tone este prezentat mai jos: Tabelul____ Punctul de Punctul plecare de destinatie .15N unitati agregate cu rep.2 la 3 cu ajutorul autocarelor.05Numarul unitatilor de agregate cu rep. randamentul autocarelor dupa capacitate.. numarul de zile lucratoare in luna -22.

coeficientul de solicitare a mijlocului de transport.1 Recomandari de rezolvare: 1)determinarea masei incarcaturilor. randamentul mijloacelor de transport si numarul de rute pe zi Determinati numarul necesar de mijloace de transport.min 5)determinarea masei incarcaturilor(t).ore x Numarul de schimburi x 60 x Durata unei rute. folosind urmatoarele date: incarcaturile din sectiile de productie in sectia de asamblare sunt transportate cu electrocarul.t / Numarul rute pe zi / Numarul neecesar de autocare 7)determinarea masei incarcaturilor.t / (Numarul de zile lucratoare pe luna x Coeficientul neuniformitatii traficului) 6)determinarea productivitatii (t/ruta)autocarului dupa formula: P= Traficul lunar pe ruta. 10)determinarea masei incarcaturilor.t / (Capacitatea unei unitati de transport. traficul . Sarcina 10. numarului de rute pe zi.ore) 4)determinarea numarului de rute pe zi.211 Depozit rebuturi nr. 8)determinarea numarului necesar de automobile.t x Randamentul unitatii de transport x Fondul efectiv de timp a unei unitati de transport pentru un schimb. 9)determinarea numarului de rute. efectuate de un autocar dupa formula: N= Durata unui schimb. transportate de autocare pe zi dupa formula: M= Traficul lunar pe ruta. 2)determinarea fondului efectiv de timp de lucru a unei unitati de transport. 3)determinarea numarului necesar de autocare dupa formula: N= Traficul lunar pe ruta. capacitatea nominala a electrocarului -1t. transportate cu autocarele pentru o luna. transportate cu automobilele pe luna. efectuate de un automobil pe zi. 11)determinarea productivitatii automobilului.ore x Numarul de schimburi x Randamentul autocarului dupa timp x 60 / Durata unei rute. Determinarea numarului necesar de mijloace de transport. transportate de automobile pe zi.

2)determinarea coeficientului de solicitare a electrocarului. Determinarea duratei operatiilor de incarcare-descarcare. durata unui schiimb . 3) determinarea numarului de rute pe zi. randamentul electrocarelor dupa capacitate.m/min + Durata totala a operatiilor de incarcare/descarcare.min 2)determinarea numarului necesar de electromacarale dupa formula: N= (Durata unei rute. ruta inelara.ore x 60 x numarul schimb x Factorul timp efectiv) 3)determinarea productivitatii pe ora a macaralei (numarul de rute este egal cu numarul unitatilor de productie transportate pe ora) dupa formula: P= 60 / Durata unei rute Sarcina 12. fluxul zilnic de incarcaturi -38t. numarul de operatii de incarcare/descarcare pentru fiecare unitate de productie -4. distanta transportarii cu electromacaraua a unei unitati de productie -75m. Sarcina 11. durata reparatiei plan a macaralei.0.2 schimburi. numarul de operatii de descarcare -1.) / (Durata schimb. durata unei operatii. regimul de functionare a sectiilor de productie.min x Volumul productiei.2 schimburi. Determinarea numarului necesar de conveiere si calculul randamentului conveierului Determinati numarul necesar de conveiere si capacitatea de tranzit a conveierului.2 schimburi. durata operatiei de descarcare15 min.2 kg.9. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea numarului necesar de electrocare.8 ore. numarul necesar de macarale si productivitatea lor pe ora Determinati durata unei rute a macaralei.8 ore.212 pe zi -12t.1000m. numarul necesar de elecromacarale si productivitatea pe ora a electromacaralelor. pierderile timpului de lucru pentru reparatie -5%. viteza macaralei -40m/min. regimul de functionare a sectorului de productie.85m. pasul conveierului. folosind urmatoarele date: volumul zilnic a productiei executate in sectia mecanica -80 un.3m/sec.9. durata unui schimb.m / Viteza macaralei. viteza de miscare a conveierului. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea numarului necesar de conveiere: . durata operatiei de incarcare -5 min. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea duratei unei rute dupa formula: D= 2 x Distanta transportarii.15% din timpul de lucru.0. regimul de lucru a sectorului de productie. viteza electrocarului -40m/min.. masa medie a unei piese . randamentul electrocarelor dupa timp .un.0. numarul operatiilor de incarcare -3. operatia de descarcare in sectia de asamblare.3 min.0. folosind urmatoarele date: piesele se misca pe conveier spre asamblare. lungimea rutei inelare cu traficul crescator .

5)determinarea numarului de stelaje si suprafetei utile pentru piesele liniei a treia. un.ore x 60 x 60 x Numarul schimb x Factorul timp efectiv) 2)determinarea capacitatii de tranzit (t/ora) a conveierului dupa formula: C= 3600 x Masa unei piese. 6)determinarea suprafetei totale a depozitului.2 m.8 x0. numarul de zile lucratoare pe luna -25. Recomandari de rezolvare: 1)determinarea necesarului de piese a sectorului de asamblare pentru un schimb (stocul de rezerva) dupa formula: N= Programul lunar de productie. piesele liniei a treia sunt pastrate pe stelaje in celule. in fiecare carucior.. regimul de lucru a sectorului.m Sarcina 13. suprafata ocupata de un carucior -1.m) / (Masa unei piese.5 Stoc rezerva 3)determinarea numarului de cutii si suprafetei utile pentru piesele primei linii dupa formulele: N= Smax :10 S= N x Dimensiunile cutiei 4)determinarea numarului de carucioare si suprafetei utile pentru piesele liniei a doua. piesele primei linii sunt pastrate in cutii a cite 10 buc. suprafata suplimentara-30% din suprafata de baza. suprafata unui stelaj.Determinarea suprafetei totale a depozitului Determinati suprafata totala a depozitului.2 m.3 Sutila Sarcina 14..p.m/sec x Durata schimb. dimensiunea cutiei 0. ca cutiile cu piesele primei linii nu ocupa suprafata suplimentara: Stotala = 1. executata pe fiecare linie in flux a sectiei mecanice.kg x Viteza.. piesele liniei a doua sunt pastrate in carucioare in celule speciale a cate 10 buc.kg x Marimea partidei de transport (=1) x Viteza /Pasul conveierului. luand in consideratie.p. numarul de celule pe un stelaj -16. stocul maximal este cu 50% mai mare decat stocul de rezerva.kg x Pasul conveierului. cutiile pot fi aranjate sub stelaje. folosind urmatoarele date: programul lunar a sectorului de productie -8000 articole.213 N= (Masa zizlznica a incarcaturilor. pentru fabricarea unui articol este folosita o piesa. inainte de asamblare productia a trei linii este predata la depozitul intermediar automatizat./ (Numarul de zile lucratoare x Numarul schimb) 2)determinarea stocului maximal pe fiecare tip de piese dupa formula: Smax= 1. marimea stocului de rezerva la depozit este egal necesarului de zi a sectiei de asamblare.2 schimburi cu durata 8 ore.5 m. Elaborarea graficului deservirii complexe a locurilor de munca pe sectorului de productie Elaborati graficul-regulament pentru deservirea complexa a locurilor de munca a sectorului de productie .

pe schimb. Pauze reglementate.de la 1145 pana la 1215.1135-1205. Timpul de pregatire/finisare -8 min. numarul personalului de deservire: reglori-1.1.30 min. schimbul de lucru dureaza de la 730 pana la 1600. 4)Graficul de lucru a magazinerilor.doua pauze de 15 min. examinarea utilajului electric si controlul strungurilor au loc in timpul puzei de prinz si odihna a operatorilor. durata pranzului -de la 1130 pana la 1200. Pauza de prinz. reglarea strungurilor si schimbul sculelor. Livrarea uneltelor dde la depozit si lucrarile de pregatire se executa intre 845-945 si 1500 -1555. Restul timpului muncitorii sunt ocupati in operatiile de pregatire. folosind urmatoarele date: numarul de operatori pe sector.15 min. pauzele reglementate. In timpul schimbului muncitorul este ocupat de 4 ori a cate 15 min. muncitori de transport. 2)Schimbul de lucru a muncitorului de transport dureaza de la 800 pana la 1630. Pauzele reglementate . magazineri-2. De la 1215 pana la 1630 muncitorul primeste si preda materialul de sters si aduce semifabricatele. pauzele reglementate. Intre 815 si 1145 muncitorul cara productia gata si deseurile de productie a schimbului precedent.. pe alte sectoare de productie.doua de 5 min. si o pauza de 10 min pentru odihna si necesitati personale.214 cu strungurile dotate cu programe de operare numerica. controlori -2.3 a cate 5 min. lacatusi-1. ingrijitori -1. timpul de pregatire/finisare. Pauza de prinz.regulament de deservire complexa a locurilor de munca a sectorului de productie.3 a cate 5 min. durata schimbului -de la 800 pana la 1630.730.8 pers. Recomandari de rezolvare: 1)regulamentul muncii reglatorului si instalatorului electric: utilarea. Pauza de prinz.1630. 5)In baza datelor initiale si recomandarilor poate fi elaborat graficul. Pauza de prinz coincide cu pauza de prinz a muncitorilor de intretinere. instalatori electrici-1. . 3)Munca controlorilor este prevazuta pentru intervalul 800.1600.

. 3)Calcularea duratei ciclului tehnologic de prelucrare a partidei de piese pentru deplasarea paralelconsecutiva (mixta) a obiectelor muncii pe linia conveierului dupa formula: Durata ciclului = Durata ciclului . 5-3 min. numarul de operatii tehnologice-5.Numarul )x Suma normei minime mixt. Organizarea proceselor de productie de baza Sarcina 1.215 Lucrarea 5. durata operatiilor: 1-2 min. numarul loc.. paralela si mixta.munca cicluluipe tehnolgic. 2-9 min.3 conform formei p.Numarul) x Durata maxima +Numarul x Durata ciclului piese in piese partida a operatiei. 3-5 min. Sarcina 2.) consecutiv. piese in piese partida de timp pentru perechi min. Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea duratei ciclului tehnologic de prelucrare a partidei de piese pentru deplasarea consecutiva a obiectelor pe linia conveierului dupa formula: durata operatiei Durata ciclului = Numarul pieselor x Suma duratelor operatiilor (sau ---------------------. min. Elaborarea graficului deplasarii obiectelor pe conveier in partizi si calculul duratei ciclului tehnologic pentru deplasare consecutiva. numarului de locuri de munca si nivelului lor de ..2 5)Calcularea duratei ciclului tehnologic a ciclului tehnologic de prelucrare a pieselor pentru deplasarea paralela a obiectelor pe linia conveierului dupa formula: Durata = (Numarul . Durata loc. min.munca min. min. min. piese partida totala paralel partida de transport transport operatiilor 6)Elaborarea graficului pentru p. 4)Elaborarea graficului pentru p.2.. 2)Elaborarea graficului duratei ciclului tehnologic pentru deplasarea consecutiva a partidei de piese dupa forma din tabelul urmator: Tabelul______ Numarul operatiei. min. Elaborati graficele deplasarii partidei de piese si calculati durata ciclului tehnologic pentru diverse tipuri de deplasare.5 conform formei p. consecutiv. folosind urmatoarele date: marimea partidei-5 piese.(Numarul . partida transport de operatii. Determinarea tactului liniei in flux. in partida in procesul tehnologic. 4-8 min.

. 2.1 min. si 1. numarul muncitoriloroperatori.9 min.5 schimburi. folosind urmatoarele date: procesul tehnologic de prelucrare a unui brat pe linia in flux cu miscare liniar-discreta si cu un obiect este constituit din 4 operatii: de strungarie.3 min.2 schimburi cu durata de 8 ore. respectiv..munca stabilit 5)Elaborarea standart-planului in forma de tabel: Tabelul_______ Graficul functionarii utilajului deservirii muncitorilor pe perioada rotatiei 240min si transferului Important: Graficul functionarii utilajului trebuie elaborat pentru fiecare operatie in concordanta cu nivelul de . d)Determinati marimea medie a stocului de rulment pe linie. perioada de rotatie a liniei. muncitorilor-operatori si standard-planul de functionare a liniei de conveier. durata operatiilor-1./ Tactul liniei 4)Calcularea coeficientului de solicitare a a locurilor de munca Ksol=Numarul loc. sfredelire.munca calculat / Numarul loc. min.5 schiimburi dupa formula: Programul de productie la 1 rotatie = Programul de productie lunar / Durata unei rotatii 2)Determinarea tactului liniei dupa formula: Tactul = Fondul efectiv de timp /Programul de productie lunar 3)Determinarea numarului de locuri de munca pentru fiecare operatie dupa formula: N= Durata operatiei. numarului de muncitori-operatori a)Determinati tactul liniei. rebutul operational lipseste. frezare si slefuire. c)Determinati marimea stocului de rulment interoperational de _______ si elaborati graficul miscarii lor.1min. regimul de functionare a liniei.0. numarul locurilor de munca si solicitarea lor. programul anual-12600 un. 1.216 solicitare. b)Elaborati graficul reglementarii locurilor de munca. marimea productiei nefinite si durata ciclului de productie de prelucrare a pertidei de piese. numarul de zile lucratoare in luna21. Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea programului de productie pentru perioada unei rotatii a liniei egal cu 0..

min.Durata perioadei x Numarul utilaje /Norma timp interoperational (pe 1-a operatie) (pe a 2-a operatie) de rulment 8)Completarea tabelului: Tabelul_ Calculul stocurilor. Stoc mediu [Norma timp / 2 ] total pe operatii + Consumul timp in subdiviziunile precedente . un. interoperationale. *Linia punctata indica perioada de stationare a utilajului.217 solicitare: *Linia continua indica perioada de functionare a utilajului. *Sageata indica trancferul muncitorilor de la un loc de munca la altul. Suprafata epurei. 6)Calcularea numarului scriptic a muncitorilor-operatori pentru lucrul in doua schimburi dupa formula: Numarul = Numarul muncitori x Numarul x 1./min. un.8) / Durata perioadei de rotatie (240 min. 9)Determinarea marimii medii a stocurilor interoperationale intre fiecare pereche de operatii si in total pe linie si completarea tabelului: Graficul functionarii utilajului si transferului muncitorilor pe 10)Determinarea marimii medii a stocului interoperational de rulment pe linie dupa formula: Stoc mediu = Stoc total (din p.) 11)Determinarea volumului productiei nefinite dupa consumul de timp si fara luarea in consideratie a consumului de munca in subdiviziunile precedente: Productie = nefinita.1 scriptic necesar schimburi ????????????????????? 7)Calcularea stocurilor interoperationale de rulment conform standard-planului liniei intre fiecare pereche de operatii adiacente dupa formula: Stocul = Durata perioadei x Numarul utilaje /Norma timp .

Sarcina 3./un. durata si structura operatiilor executate Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea numarului de strunguri.dublaj.3 min. folosind urmatoarele date: operatia (i) este executata la strungurile. un.218 normo-ore 12)Determinarea duratei ciclului de productie dupa formula: Durata ciclului productie. x Tactul liniei. aflate simultan in deservirea unui muncitor: Numarul strunguri = Timpul lucru strung/ Timp lucru muncitor la strung + 1 2)Determinarea timpului de lucru a muncitorului la strung dupa formula: Timp lucru = Durata lucrarilor +Durata operatiilor + Timp de transfer muncitor efectuate manual de supraveghere de la strung la altul 3)Determinarea pierderilor de timp alternative a muncitorului dupa formula: Pierderi timp = Timp lucru strung . Organizarea deservirii simultane a mai multor strunguri Determinati in baza criteriului de maximizare a costurilor unitare a productiei numarul oprimal posibil de strunguri. timpul de lucru a strungului -7 min. aflate simultan in deservirea complexa a unui muncitor si construiti graficul deservirii. timpul de lucru a muncitorului la strung. min.1) x Timp lucru muncitor la strung 4)Determinare duratei ciclului de deservire simultana a strungurilor pentru fiecare varianta alternativa a pierderilor: Durata ciclului= Durata totala a deservirii strungurilor de muncitor + Pierderi timp a muncitorului 5)Calcularea coeficientului de solicitare a utilajului pentru fiecare varianta alternativa: Coeficient = solicitare strung Timp sumar lucru strung / Numarul x strunguri Durata ciclului de deservire 6)Calcularea coeficientului de solicitare a muncitorului pentru variantele alternative: Coeficient = Timp sumar lucru muncitor la strung / Durata ciclului solicitare muncitor 7)Elaborarea graficelor deservirii simultane a strungurilor pentru variantele alternative: . Stoc mediu. = min..(Numarul de strunguri .

u. si productie secundara (pacura etc.) in valoare de 120 mil.u..12%.m.5. volumul vanzarilor dupa implementarea masurilor date -147mil. 0. 2)sporirea relativa volumului vanzarilor in anul 1 fata de anul precedent.m. folosind urmatoarele date: uzina de prelucrare a petrolului realizeaza anual productie de baza (combustibil) in valoare de 600 mil.m. 0. instalarea tehnicii noi a contribuit la optimizarea procesului de utilizare a produselor de distilare a petrolului. Determinarea nivelului de cooperare a productiei Determinati: 1)nivelul de cooperare a productiei.1: Numar optim de = (Numarul strunguri x Coeficientul + 1 ) / Numarul mediu strunguri costului pirderilor de strunguri in de timp functie Sarcina 4. Spania. Determinarea nivelului de combinare a productiei Determinati modul prin care s-a modificat nivelul de combinare a productiei. Recomandari de rezolvare: Pentru determinarea modificarii nivelului de combinare trebuie de calculat nivelul de combinare a productiei pana si dupa momentul instalarii tehnicii noi la intreprindere.m. nivelul de rentabilitate constant -5% din volumul vanzarilor.m. valoarea anuala a productiei secundare a crescut la 250 mil.. Recomandari de rezolvare: . 3)sporirea absoluta a profitului in anul 1 fata de anul precedent. Anglia-16%. Sarcina 5.u. Belgia-13%. volumul vanzarilor pana la implementarea masurilor de specializare si cooperare a productiei automobilelor la toate etapele ciclului reproductiv (cercetare-dezvoltare .. aflate in deservirea simultana dupa criteriul minimizarii cheltuielilor unitare si valorile coeficientului costurilor pierderilor de timp 1.219 Tabelul_ Ciclul de lucru al muncitorului strung muncitor Numarul strunguri ocupate 8)Determinarea numarului optimal de strunguri.u. folosind urmatoarele date: ponderea in productia proprie a uzinei constructoare de automobile a articolelor de echipament si garnisire -din Germania -27%.desfacere) -137mil.u.

decizia privind crearea automobilului nou. ucrarea 6. Organizarea planificarii productiei Sarcina 1. lista lucrarilor de pregatire tehnologica a productie (PTP) este indicata in tabel: Tabelul_ Denumirea lucrarilor Elaborarea sarcinii tehnice si proiectului schitei Elaborarea proiectului tehnic a motorului Elaborarea proiectului tehnic a carburatorului Elaborarea proiectului tehnic al sistemului de esapament Elaborarea proiectului de lucru a motorului Elaborarea proiectului de lucru a carburatorului Elaborarea proiectului de lucru al sistemului de esapament Elaborarea proiectului de echipament a motorului Elaborarea proiectului de echipament a carburatorului Elaborarea proiectului de echipament al sistemului de esapament Executarea echipamentului pentru motor Executarea echipamentului pentru carburator Executarea echipamentului pentru sistemul de esapament Executarea mostrei motorului Executarea mostrei carburatorului Executarea mostrei sistemului de esapament Asamblarea mostrei automobilului Incercarea mostrei automobilului Modificarea parametrilor conform rezultatelor incercarilor Insusirea productiei in masa 5 2 0 1 3 6 8 14 11 15 17 18 19 20 . Evenimentele anterioare: efectuarea investigatiilor de marketing. Elaborarea si optimizarea graficului de retea a pregatirii tehnice a productiei noi de automobile Elaborati si optimizati graficul de retea dupa parametrul “timp-resurse”.220 Nivelul de cooperare a productiei poate fi determinat ca raportul dintre valoarea productiei achizitionate prin relatiile de cooperare si volumul total a productie intreprinderii. ce ar corespunde exigentelor ecologice internationale.

j)Determinati planul-grafic calendaristic de functionare a sectiei de prelucrare mecanica. daca durata pauzei interoperationale este de 1 schimb. Date suplimentare: . timpul pentru reparatie planificata si reutilare -6% din fondul nominal al timpului de lucru. pot fi elaborate 6 cai.b.c. saptamini Rezultatul optimizarii I Rezultatul optimizarii II 4)Elaborarea graficului de retea dupa optimizare. 12 si 15. Sarcina 2. 3)Completarea tabelului: Tabelul_ Durata initiala. _____. numarul de zile-lucru in luna-20. d)Calculati durata ciclului operational. stocul de siguranta intre sectii este egal cu necesarul de o zi in piesele pentru asamblarea produsului A. 13 si 16 sunt legate prin linie punctata (lucru fictiv). e)Determinati marimea stocului ciclic in sectia de prelucrare mecanica si stocului de depozit intre sectiile de prelucrare mecanica si de asamblare. umane. Graficul de retea pana la optimizare Recomandari de rezolvare: 1)Elaborarea graficului de retea dupa datele din tabel. evenimentele 11 si 14.j a produsului A cu volumul lunar de productie in sectia de asamblare -1000un. 2)Optimizarea graficului de retea prin redistribuirea resurselor materiale.e.d. financiare. regimul de lucru a sectiei de prelucrare mecanica. tehnice de pa caile netensionate pe mai tensionate. c)Calculati durata ciclului de productie a prelucrarii partidei de piese in sectia de prelucrare mecanica.un schimb. durata schimbului8 ore.221 9 4 10 7 13 12 16 Des.. devansarea lansarii-executarii partidei intre sectiile adiacente si devansarea tehnologica intre operatiile adiacente in sectia de prelucrare mecanica. Planificarea operativa a productiei in serie a)Calculati marimea minima a partidei de piese si periodicitatea lansarii-executarii partidei in prelucrare. b)Determinati marimea optima a partidei si numarul necesar de strunguri pentru prelucrarea pieselor a.

6) Nota: Literele arata tipul strungului.Sl(1.F(1. in special in conditiile problemei date .1) .operatia de taiere a rotilot dintate cu 60 min durata a operatiilor de pregatire-finisare: .6) F(6.6) . Metoda 1.5) .1) F(3.St(2.1) F(2.1) -Ge(1.G(2.6) .5) .Sl(1. min.G(2.Sl(0.1) St(4.1) . cand pentru prelucrarea pieselor este utilizat utilajul cu timp indelungat de reutilare. conform careia initial este determinata marimea minima acceptata a partidei.6) -Sl(1.1) .Ge (1.Ge(2. Reglementate pentru Taierea rotilor dintate Tabelul ___ Gruparea setului de piese dupa omogenitatea rutei tehnologice pe sectorul de productie Denumirea pieselor Ruta deplasarii cu aceeasi pieselor pe sectorul mecanic de prelucrare G(2.1) -T(2.6) . in paranteze este indicata durata prelucrarii partidei de piese in Recomandari de rezolvare: 1)Calcularea marimii minimale a partidei de piese prin doua metode de selectie treptata.222 Tabelul ____ Componenta operatiilor si normele timpului unitar pentru prelucrarea pieselor Norma timp unitar.2) .1) .6) .F(1.St(1.G(0.Ge(1.G(1.Sl (1.8) .G(1.T(2.1) .1) . dupa ce marimea partidei trebuie ajustata la conditiile concrete de productie.2) .6) .2) .1) .Sl(1.6) F(3.

. 6)Determinarea numarului necesar de strunguri pentru realizarea programului lunar de piese dupa formula: Numarul = Programul Fondul efectiv timp x Timpul unitar total + Durata operatiilor x Numarul / 60 x x . un. . unde: Necesarul zilnic mediu de piese.. x Coeficient pierderi Metoda 2..: Marimea minima a partidei = Durata schimbului./ Numarul zile-lucru in luna 3) Determinarea marimii optimale a partidei de piese dupa formula: Marimea optimala a partidei. = Programul lunar. min / Norma minima de timp unitar. un. 4) Completarea tabelului: Marimea minima calculata Coeficientul a partidei.. / Marimea optimala a partidei.223 Marimea minima a partidei = Durata operatiilor/Norma pregatire-finisare. zilepartidei partidei sarcinii lunare determinata (optimala) determinata (plan) 1000:240=4.. . un. min 2) Calcularea periodicitatii lansarii partidei pieselor dupa formula: Periodicitatea= Marimea minima a partidei / Necesarul zilnic mediu de piese.. in special in conditiile problemei date restul de operatii a procesului tehnologic cu durata operatiilor regatire-finisare 20 min. un.un. .. unitar.. coraportarii Periodicitatea marimii lansariiMarimea pieselor. cand pentru prelucrarea pieselor este utilizat utilajul cu durata reutilarii neinsemnata..2 . = Periodicitatea plan x Necesarul zilnic mediu de piese. un. un. 5) Determinarea numarului de partizi de piese pe luna dupa formula: Numarul de partizi = Programul lunar. min reglementate timp min timp.

224 Coeficientul strunguri lunar piese. min strungurilor) unde Fondul lunar = Coeficientul x Durata x Numarul zile-lucru (1. *Devansarea particulara se numeste timpul dintre momentul lansarii-finisarii partidei in sectia (sectorul) de productie premergator si momentul lansarii-finisarii aceleeasi partide in sectia (sectorul) urmator.zile reutilare si reparatii min min 7) Completarea tabelului: Tabelul_____ Norma timp unitar. solicitarea a are gaurire slefuire 8) Determinarea duratei ciclului de productie de prelucrare a partidei de piese dupa formula: Durata = [Marimea optima x Durata totala / Numarul + Durata + (Numarul operatii . . pe luna.6) 9) Calcularea devansarii totale si particulare a lansarii partidei de piese. completate din piesele partidei date. *Devansare totala se numeste durata perioadei din ziua lansarii in productie a partidei de piese in prima sectie (sector) de productie pana in momentul finisarii operatiilor de asamblare a productiei gata. *Devansarea finisarii este mai mica decat devansarea lansarii cu marimea duratei ciclului de productie in sectia (sectorul) de productie data.un. schimb schimb. determinat de posibilele intarzieri de finisari (iesiri) a partizilor de piese intre sectiile (sectoarele) de productie megiese si este aproximativ stabilita la 3-5 zile calendaristice. determinat de durata ciclului de productie de prelucrare a partidei in sectia de productie data sau pe operatii. (solicitarea de lansari.durata plan ) efectiv de timp. *Durata devansarii este compusa din doua elemente: timpul devansarii tehnologice. si timpul devansarii de rezerva.1) x Durata ] x Coeficientul ciclului a partidei a operatiilor de determinat operatiilor de prelucrare pauzei paralelism de productie prelucrare strunguri preg-fin interoperationale (=0.Coef. min Durata operatii Numarul pregatirede Numarul lansari pe strunguri luna Coeficientul lunar pentru 1 min. pentru numarul total pregatire-finisare. total lansari strung. min.

Liniile discrete 3. iar 2. prelucrare mecanica si asmblare. iar 2.5 indica durata ciclului de productie pentru lucrarile de colectare.4 .min 12) Prezentarea grafica a devansarii tehnologice a partidei de un tip de piese.devansarii iesirii partidei din sectiile respective. Linia 1 indica durata totala a ciclului de productie si de devansare a lansarii.5 indica durata devansarii lansarii partidei in sectiile respective.4 indica timpul de rezerva dintrelucrarile respective. 11) Calcularea devansarii tehnologice pe operatii dupa formula: Durata ciclului = (Marimea optima x Timp unitar. + Timp total) / 60 a partidei. min preg-fin. 1 __________ ___________ __________ 2 ___ _____ ____ 3 _____ ____ ____ Nota: .3.un.225 10) Elaborarea gaficului procesului de productie si de devansare a lansarii-finisarii partidei de articole __________________________________________________________________________ _______________ Sectia ___________________________________________________________________________________ ______ Finisare Mecanica Colectare _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _____5______ ____4_____<-----5------> _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ ______3_______ <--------------4------------> ______2_______<------------------------3-----------------------> ___1___ <------------------------2------------------------------------------> <----------------------------------1-------------------------------------------> ___________________________________________________________________________________ ______ * Liniile continue 1.

in special tehnologice. *Stocurile de depozit se numesc stocurile. schimb (perioada plan). *Stocuri ciclice se numesc stocurile interne ale sectiei de productie. (plan ). schimburi 15) Determinarea marimii normative a stocurilor ciclice si de depozit. de rulment si de asigurare. de transport. ce se formeaza intre sectiile de productie. 16) Completarea tabelului: Tabelul_______ Stocul de asigurare Gaurire Sefuire Durata perioadei plan. schimb schimb Stoc = Timp devansarii x Program prod. de munca. 14) Completarea tabelului: Tabelul_______ Durata ciclului de prelucrare a partidei de piese pe operatii. *Marimea stocurilor tehnologice poate fi determinata dupa formula: Stoc = Marimea optima x Durata ciclului prelucrare / Periodicitatea tehnologic a partidei.un. un.226 13) Prezentarea grafica a devansarii tehnologice a partidelor pentru fiecare tip de piese. partidei piese tip la locul lansare-fin. / de asigurare de rezerva. schimb .

16 22)Completarea tabelului Tabelul_____ 23) Elaborarea plan-graficului al sectiei mecanice de productie in baza datelor tabelului__. 19) Determinarea stocului de depozit.Marimea optima a partidei) de rulment sectia 1. in cazul cand partidele transmise de la un loc de munca la altul sunt de marime diferita.227 17) Determinarea stocului interoperational. sectia 2. 21) Formarea si deplasarea stocului (stocurilor) de rulment si prezentarea lor grafica: Des. constituit din stocul de asigurare si de rulment. 18) Determinarea stocului de transport in dependenta de tipul mijloacelor de transport. un. un. Tabelul______ . 20) Determinarea marimii stocului mediu de rulment dupa formula: Stocul mediu = (Marimea optima a partidei .

17.228 Des._______________ .

.20 min.Bratulescu şi L. e)Determinaţi operaţiile "de risc" cu impact ambiental puternic. Organizariea proceselor de muncă Sarcina 1.10 un. 2)numarul pieselor executate pe parcursul schimbului.. Bucureşti) a)Analizaţi situaţia descrisă în articol.5 min. Studiu de caz.30 min. folosind urmatoarele date si analizati-le: 1)durata zilei de lucru./un. 10)timpul de lucru de baza -7 min. 6)timpul de pregatire-finisare. Management tehnologic pentru promovarea" producţiei curate în industria de pielărie (după V..8 ore (fara pauza). 11)timp suplimentar. b)Formulaţi sarcinile de producţie pentru subdiviziunile întreprinderii. j)Analizaţi schemele din fig. 3)marimea partidei de piese.25 min. Elaborarea si analiza structurii timpului de munca a muncitorului Elaborati structura timpului de lucru a muncitorului. 4)durata pauzelor pentru odihna si necesitati personale. Sarcina 2. Institutul Naţional de Cercetări Pielărie Încălţăminte..3 şi 4 din punctul de vedere al sarcinilor de producţie formulate anterior. Recomandari de rezolvare: Structura timpului de munca se calculeaza ca ponderea fiecarui element al zilei de lucru a muncitorului in durata totala a zilei de lucru.40 un. 8)numarul de schimbari de instrument -4. pentru o partida de piese. pentru programul de productie. Analiza structurii venitului lucratorilor a)Argumentati structura venitului fiecarui lucrator. d)Analizaţi bilanţul de masă pentru tehnologia de obţinere a pieilor pentru încălţăminte.. c)Comparaţi diagramele proncipalelor operaţii tehnologice ale procesului de prelucrare a pieilor de bovine după mai multe criterii.5 min. 13)timpul pentru schimbarea nodului strungului in refuz . 5)timpul pentru executarea altor sarcini de productie.229 Lucrarea practica 7... 9)timpul suplimentar pentru deservirea locului de munca a muncitorului.55 min.5%din timpul de lucru. Lucrarea practica 8. luind in consideratie caracterul specific a procesului de productie si caracterul lucrarilor (muncilor) . 7)timpul pentru schimbul de instrument -5 min. 12)timpul pauzelor organizational-tehnice ale muncitorului (incarcarea partizilor in mijloacele de transport intern) .Albu.

Nivelul de proresivitate a proceselor tehnologice nivelului tehnic a 3.Nivelul de mecanizare si automatizare a productiei 1)Determinarea 2.Pierderi de timp de lucru. % 12.Nivelul nivelului de completare a statelor de personal.Coeficientul functionarii pe schimburi a utilajului productiei in anul 1. inclusiv Lucrarea practica 9. 3)Determinarea 9. % 4)Compararea 13.Inzestrarea muncii cu fonduri. % tehnic atotal productiei 11.de fluctuatie a personalului. 4. % 10.Varsta medie a utilajului tehnologic.Nivelul organizational a 7.230 b)Analizati structura venitului lucratorilor dupa criteriul rationalitatii. folosint urmatoarele date: Tabelul_______ Categoria Structura lucratorului venitului.m. ani 2)Determinarea 5. Evaluarea si analiza nivelului organizational-tehnic al productiei Executati evaluarea si analiza nivelului organizational-tehnic a productiei.Coeficientul de ritmicitate a proceselor de productie .ani productiei in anul 1.Coeficientul proportiona-litatii dupa capacitate a organizationaltehnic la iesirea 15.Nivelul de specializare a productiei 8. utilizand urmatoarele date: Ponderea factorului Valoarea factorilor Recomandari de rezolvare: 1.Ponderea muncitorilor de productie de baza in organizationalnumarul a personalului.u.Coeficientul frecventei traumatismelor nivelului 14.Varsta medie a proceselor tehnologice. Evaluarea nivelului organizational-tehnic a productiei (NOTP) Sarcina 1.Coeficientul firmei in anul 3./om nivelului de cooperare a productiei 6.Coeficientul continuitatii proceselor de productie sistemului nivelului 16. mil.% Partea normata.

3)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a indicatorilor particulari a NOTP. Pretul en-gross pentru o tona de productie este de 1050 lei. 2. iar costurile de transport -8. daca valoarea productiei realizate de intreprindere intr-o perioada data este de 600 mii lei.231 organizational-tehnic la intrare. parametrii competitivitate a marfurilor pentru perioada. 5)Definirea cailor de sporire a nivelului organizational-tehnic a productiei. 4.4 si 8 ori . si care asigura corespunderea parametrilor “procesului” (NOTP ) exigentelor intrarii sistemului. u.0. Recomandari de rezolvare: 1)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a parametrilor de intrare a sistemului. utilizand datele sarcinii 1.4200 t.20.86 lei la intreprinderile consumatorilor si de 0. a 2. 6)Elaborarea si concordarea proiectelor organizationale de realizare a proiectelor investitionale. Costul unitar a productiei este de 0.Determinati eficienta economica a concentrarii productiei.0.Determinati coeficientul de cooperare. 5)Elaborarea si concordarea masurilor de asigurare pe perioadele de prognoza a sporirii NOTP pana la nivelul stabilit. dar volumul productiei.5 si 9. investitiile pentru constructia uzinei cu capacitatea de productie de 50 mii unitati de productie sunt de 2000 mii lei. in costuri totale20%.3 lei.c. determinata de strategia intreprinderii si executate de sectiile de marketing si cercetare-dezvoltare. Ponderea costurilor fixe in investitii -30%. Prognozarea nivelului organizational-tehnic al productiei Stabiliti continutul si ordinea lucrarilor de prognozare a productiei intreprinderii.Determinati oportunitatea realizarii masurilor de specializare.64 lei la intreprinderile specializate.6 lei respectiv. indicati in tabelul _____.15.05 lei.1000 mii lei.Calculati eficienta economica a specializarii productiei de ambalaje in tara. . Costul mediu unitar de transport . 3. in special. Volumul productiei pana la specializare este de 4000 t. Sarcina 2. Coeficientul normativ al eficientei comparative in ramura. primite de intreprindere pe linia de cooperare150 mii lei. dupa specializare. obtinuta din diminuarea costurilor echivalate unitare si din sporirea volumului productiei de 2. daca costul de productie pana la specializare este de 980 lei pentru o tona de productie si dupa specializare.978 lei. Probleme Tema: Formele de organizare a productiei 1. 4)Evaluarea NOTP conform normativelor de prognoza. daca se presupune a concentra productia la intreprinderile specializate de prelucrare a lemnului si a ridica volumul anual de productie la nivelul de 50 mln. cand: E n=0. investitiile in capitalul fix. costul anual de productie.0. efectul economic a masurilor de specializare si termenul de recuperare a investitiilor. 2)Stabilirea continutului lucrarilor de prognozare a parametrilor subsistemului de asigurare.

6. Costul productiei ramase fara schimbare este de 3000 mii lei. daca din productie se scoate productia A.Costul de productie anual este de 4000 mii lei.Calculati eficicienta economica a aprofundarii specializarii intreprinderii.232 5.01. Volumul investitiilor pentru realizarea masurilor de specializare este de 210 mii lei. . B si C cu valoarea de 4500 mii lei in preturile en-gross pa 01. iar valoarea ei totala de 2800 mii lei.1995. iar costul de productie de la 1200 la 2700 mii lei respectiv. Volumul productiei B creste de la 1600 la 3600 mii lei.

La intreprindere se implementeaza tehnica noua.cub. Calculati eficienta masurilor de implementare a tehnicii noi dupa proiect si eficienta economica faptica. 8. iar dupa implementare .la nivelul de 15. un.Calculati efectul economic anual obtinut din realizarea variantei optime in comparatie cu varianta de baza si alegeti varianta cea mai buna din trei variante propuse de reutilare tehnica dupa indicatorul costurilor echivalate: . Indicatorii tehnici. Proiectele se disting prin repartizarea cheltuielilor de deviz pe toata perioada de realizare a constructiei: Anii de constructie / sume de cheltuieli. lei Investitii aditionale la consumator. Volumul proiectat de productie este de 800 unitati. obtinut din producerea si utilizarea modelului nou al masinii. Termenul de exploatare. 10.08 mii lei.6 mii lei. lei Cheltuieli de exploatare. nivelul faptic al productiei este de 15.0.5 mii lei.233 Tema: Eficienta economica a masurilor de sporire a calitatii sistemului de productie 7.economici a modelului de baza si modelului nou a masinii: Volumul anual al productiei. lei 11. Coeficientul normativ al eficientei comparative in ramura data. lei Investitii specifice. mii lei 9. iar dupa implementare.Determinati marimea efectului economic obtinut in rezultatul repartizarii investitiilor in capital fix dupa ani de constructie in varianta 1 prin metoda scontarii la moment de inceput de perioada de calcul.lei Productivitatea masinii. Costul de productie. Investitiile specifice pana la implementarea tehnicii noi este de 0.2. utilizand urmatoarele date: la intreprindere este realizata si utilizata masina de model nou. care se caracterizeaza prin nivel considerabil a cheltuielilor suplimentare.Calculati efectul economic anual. Sunt elaborate doua proiecte de organizare a constructiei uzinei.0.5 ani. Termenul de constructie. Costul unitar a productiei pana la implementare este de 15.06 mii lei.9 mii lei. si nivel redus a cheltuielilor de exploatare si investitii aditionale la consumator. mii m.

1 leu. valoarea pieselor si ansamblelor unificate .5 mii lei pana la 0. Volumul anuala a productiei de televizoare se planifica pana la 100 mii lei.6 ore-norma la o echipa. lei Volumul productiei. a permis diminuarea costului de productie a ssetului de piese de la 56 la 42 lei.Utilizarea in constructia modelului nou a televizorului a pieselor din mase plastice in locul pieselor. Indicele integral de calitate de baza pentru masina-etalon este de 22 gauri/ leu. daca: Volumul productiei. si celor standardizate . Investitiile suplimentare. Determinati economia conventionala anuala .4 mii lei. mii lei 16.lei. obtinuta din folosirea materialelor noi.900 lei. costul de productie a scazut cu 5 lei la un produs. iar pretul mediu a prestatiei a crescut cu 4 lei. influienta rebutului asupra productiei si rezervele de diminuare a pierderilor prin lichidarea rebutului. Timpul mediu total de iluminare a becului. mii lei 12. sunt de 2 mil. Norma consumului muncii -6.8 mii lei si sumele retinute de la vinovati s-au micsorat de la 1.234 Costul de productie.0 mii lei. 18. Cu cat a crescut masa profitului intreprinderii din comercializarea serviciilor populatiei. daca: in anul de exercitiu pentru fabricarea si corectarea rebutului s-au consumat 632 ore contra 1758 ore-norma in anul precedent. costul de productie unitar. 17.2 pana la 1. legate de fabricarea pieselor. 14. Determinati indicele calitatii productiei intreprinderii dupa rezultatele atestarii de stat. lei Investitii specifice unitare. efectul economic anual din implementarea metodei noi.de la 1. daca capacitatea de productie a masinii pentru perioada totala de exploatare este de 7.Determinati indicele integral a calitatii si nivelul calitatii a masinii de sfredelit. iar pentru lichidarea defectelor .1 mii lei pana la 1.2 mii lei la 2 mii lei.Determinati coeficientul valoric a utilizarii a pieselor standartizate si unificate pe produs.3 mil. eficienta economica comparativa a investitiilor suplimentare.150 lei. executate in lemn de specii pretioase.1000 ore. iar pe varful turnului unei cladiri.0.Determinati eficienta economica a micsorarii rebutului de productie. Suma cheltuielilor pentru rebutul definitiv s-u micsorat de la 4.Determinati indicele integral a calitatii unui bec in difetite conditii de exploatare. Incasarile din realizarea rebutilui corectat in preturile posibile s-au micsorat de la 1.In rezultatul realizarii masurilor de sporire a eficientei productiei si a ameliorarii calitatii serviciilor prestate profitul intreprinderii este de 25 lei la o comanda. . gauri cu cheltuielile totale de 360 mii lei. 15. daca pana si dupa implementarea masurilor se executau 867 si 1050 comenzi? 13.4 lei. daca valoarea produsului este de 1540 lei. cheltuielile de exploatare a becului in incapere sunt aproape nule.

235 19.Determinati eficienta economica a producerii masinii noi cu nivel ridicat a calitatii, cu nivel mai inalt al productivitatii si termenul mai lung de exploatare. Volumul anual a productiei - 500 un., pretul- 1000 lei, rentabilitatea- 20% dupa costul de productie. Costul de productie a masinii de baza6000 lei, productivitatea este de 2 ori mai inalta. Termenul de exploatare a masinii noi-20 ani, a masinii vechi- 10 ani. Investitiile specifice pentru masina noua- 500 lei, pentru masina veche- 300 lei. Cheltuielile anuale de exploatare fara cheltuieli pentru renovarea masinii noi- 4500 lei, pentru masina veche- 3200. Investitiile aditionale la consumator pentru masina noua- 300 lei, masina veche- 250 lei. ma: Planificarea productiei 20.Determinati volumul plan a productiei nete, daca volumul total al productiei in expresie naturala este de 100 unitati- productia A, 200 un.- productia B, 300 un.-productia C. Normativul productiei nete este de 10800 lei /buc. pentru productia A, 7000 lei pentru productia B si coeficientul productiei nete pentru productia C- 1,8. Marimea plan a salariului muncitorilor de baza pentru unitate de productie B500 lei.

21.Determinati structura capitalului fix de productie, indicatorul randamentului capitalului fix si suma amortizarii, daca: valoarea medie anuala a mijloacelor fixe de productie- 35,5, inclisiv: cladiri-12,9 (norma de amortizare-2,8%), constructii- 2,25 (norma de amorrtizare- 6%), dispozitive de transmisiune- 2,3 (norma de amortizare 8%), masini de putere si utilaje- 1,9 (norma de amortizare 10%), alte- 2,15 (norma de amortizare 12%). Volumul anual al programului de productie este de 40,5. 22.Determinati amortizarea totala anuala a mijloacelor fixe de productie si suma cheltuielilor pentru reparatie capitala, ce constituie 53% din suma amortizarii totale anuale in urmatoarele conditii: valoarea initiala a capitalului fix pentru inceput de an- 40 mln.lei, valoarea utilajului nou, pus in productie din 15 iulie - 6 mln.lei , valoarea utilajului scos din uz din 1 august - 1mln.lei. Norma medie de amortizare a capitalului fix- 8%. 23.Determinati valoarea medie anuala a mijloacelor fixe si suma varsamintelor la fondul de amortizare, daca valoarea initiala a intreprinderii pentru 01.01 este de 7500, din 01.07 se pune in productie utilajul nou ci valoarea de 1700,iar din 15.07 se scot din uz utilaje cu valoarea de 1200. Norma amortizarii totale a utilajului- 12,5%. 24.Determinati valoarea totala a capitalului fix de productie a firmei, daca norma medie de amortizare este de 9% si suma amortizarii anuale- 248,6 mii lei. 25.Determinati indicatorii de utilizare a capitalului fix si de dotare a muncii cu capita fix, daca valoarea initiala a capitalului fix pentru inceput de an este de 10 mln.lei, iar pentru asarsit de an- 12,1 mln.lei. Volumul productiei, realizate pe parcursul anului de exercitiu este de 25 mln.lei. Numarul muncitorilor in schimb- 3200. 26.In anul precedent intreprinderea a realizat o productie in valoare de 780 mln.lei, valoarea medie anuala a capitalului fix de productie fiind de 270 mln.lei, iar in anul curent 810 si 320 mln.lei respectiv. Cum s-a schimbat randamentul capitalului fix?

236 27.In sectia de productie sunt montate 16 unitati de utilaje cu valoarea initiala de 140 mii lei fiecare si termenul de exploatare de 15 ani. Cheltuielile pentru reparatie capitala si modernizare sunt de 1250 mii lei. Valoarea de lichidare a utilajului uzat este de 1300 mii lei. Determinati norma amortizarii. 28.Pentru fabricarea a 50 de articole tip A se consuma 5 t otel cu pretul de 160 lei/t, 1250 m.p. de tesatura cu pretul de 22 lei/m.p., 500 m sarma de filetare cu pretul de 170 lei/m, 700 kg de compozitie adeziva cu pretul de 65 lei/kg. Determinati indicatorul consumului specific de materiale a produsului. 29.Utilajul de prelucrare a lemnului a fost folosit pe parcursul anului la 75%. Fondul anual efectiv a timpului de lucru a utilajului este de 5120 ore in conditiile zilei de lucru in 2 schimburi. Pentru fabricarea unui articol se cer 3,5 ore, nivelul mediu de executare a normelor de productie este de 7%. Determinati productivitatea anuala. 30.Determinati capacitatea medie anuala a uzinei, daca capacitatea de productie initiala este de 1200 mii tone de ciment, din 1 aprilie se da in exploatare un cutor nou cu capacitatea de 250 mii tone, din 1 iulie se scoate din uz un cuptor cu capacitatea de productie de 200 mii tone. 31.Alcatuiti balanta capacitatii de productie a ramurii. Determinati, daca este posibila marirea programului de productie si in dimensiuni in conditiiile cand: capacitatea de productie a ramurii la inceput de an este de 2100 mln.lei, se planifica darea in exploatare a capacitatilor noi in marimea de 120 mln.lei, inclisiv din 1 ianuarie- 20%, din 1 mai- 30%, din 1 septembrie- 40%, din 1 octombrie -10%, se presupune scoaterea din uz a capacitatilor de productie in marime de 24 mln.lei din 1 noiembrie si de 15 mln.lei incepand cu 1 noiembrie. Programul de productie a ramurii este de 2060 mln.lei. 32.Determinati volumul plan a productiei nete, daca volumul total al productiei in expresie naturala este de 100 unitati- productia A, 200 un.- productia B, 300 un.-productia C. Normativul productiei nete este de 10800 lei /buc. pentru productia A, 7000 lei pentru productia B si coeficientul productiei nete pentru productia C- 1,8. Marimea plan a salariului muncitorilor de baza pentru unitate de productie B500 lei. 33.Determinati volumul anual- prognoza a productiei realizate, daca: Volumul prognoza a productiei-marfa, mii lei.. Soldul productiei gata la depozit, mii lei: pentru inceput pentru sfarsit 14273 de de an. an

Soldul productiei livrate, dar neachitate, mii lei: pentru inceput pentru sfarsit

de de

an. an

237 34.Determinati coeficientul utilizarii capacitatii de productie a intreprinderii in total si pe profil de productie-plan. Capacitatea de productie a intreprinderii pentru inceput de an este de 19,2 mln.lei si in expresie naturala pe productie: A-63, B- 1340, C-15000 un. In perioada plan se presupune darea in exploatare a capacitatilor de productie noi in total de 0,6 mln.lei si pe productie: A-5, B-50, C- 500un. Termenii de dare in exploatare a capacitatilor pe tipuri de productie sunt: A-31 iulie, B- 1 martie, C- 4 octombrie. Nomenclatura plan este: A- 60, B- 1300, C-12000 un. Valoarea anuala totala a productiei 17,2 mln.lei. 35.Determinati capacitatea de productie a sectiei de asamblare pentru inceput si sfarsit de an si capacitatea de productie disponibilizata catre sfarsit de an. Durata ciclului de asamblare a unei unitati de productie la inceput de an- 35 zile, la sfarsit de an- 30 zile. Suprafata specifica de productie pentru asamblarea unei unitati de productie -40 m.p., suprafata totala a sectiei- 800 m.p. Fondul efectiv de timp lucrativ a sectiei- 300 zile in regim de doua schimburi. 36.Determinati normativul mijloacelor circulante in productia nefinita, daca costul de productie unitar dupa plan sunt de 200 lei, inclusiv cheltuielile pentru materie prima, materiale de baza si semifabricate achizitionate- 120 lei, durata ciclului de productie 20 zile-lucru, planul anual de productie- 8,4 mii un. 37.Volumul productiei realizate in anul de exercitiu este de 1560 mii lei, cand normativul mijloacelor circulante proprii este de 958 mii lei. In anul de plan se presupune o crestere a volumului realizarii cu 15%, iar normatiivul mijloacelor circulante - numai cu 10%. Cu cate zile trebuie micsorata durata rotatiei mijloacelor circulante? 38.Determinati marimea medie anuala a mijloacelor circulante, coeficientul de circulatie si durata unui circuit, daca volumul anual al vanzarilor este de 100, iar soldul mijloacelor circulante normate -pentru inceput de trimestru 1 -20, trimestru 2 - 25, trimestru 3- 23, trimestru 4- 20 si inceputul trimestrului 1 a anului urmator - 20. 39.Determinati disponibilizarea absoluta si relativa a mijloacelor circulante normate in urma accelerarii rotatiei lor, daca:

Volumul productiei realizate in preturi en-gross, Soldul mediu a mijloacelor circulante normate,mii

40.Determinati suma mijloacelor circulante normate disponibilizate, daca valoarea plan a productiei realizate pe parcursul unui an este de 20 mln.lei, iar valoarea faptica- 24 mln. lei. Durata de plan a unui circuit este de 30 zile, iar durata reala- 22 zile. 41.Conform datelor de productie pe sector sunt executate: articole tip A- 1500 un., B- 2350 un., C- 850 un. Salariul de baza pentru fabricarea unui articol A este de 3,65 lei, B- 2,50 lei, C- 1,75 lei. Determinati suma cheltuielilor de sector, ce trebuiesc incluse in costurile de productie a fiecarei piese, daca cheltuielile totale sunt de 20135 lei.

238 42.In perioada de exercitiu cheltuielile pentru productia-marfa sunt de 22300 lei., iar in anul curent sunt planificate la nivelul de 19500 mii lei. Productia -marfa in preturile en-gross era de 23100 si 20300 mii lei respectiv. Calculati diminuarea planificata a costului de productie la 1 leu de productiemarfa. 43.Determinati profitul din realizarea productiei de intreprindere, daca: volumul anual a productiei realizate in pretul en-gross este de 52985 mii lei, volumul productiei -marfa in preturi de cost total de uzina - 50000 mii lei, soldul productiei gata la depozit in preturi de cost total pentru inceput de an 1250 mii lei, iar pentru sfarsit de an - 950 mii lei, modificarea soldurilor productiei livrate, dar neachitate la timp de cumparatori - 250 mii lei. 44.Volumul productiei intreprinderii - 35 mil.un. Costul unitar al productiei- 0,5 mii lei, pretul- 0,63 mii lei. Valoarea mijloacelor fixe de productie - 2200 mil. lei, volumul mijloacelor circulante- 470 mil.lei. Determinati norma rentabilitatii. 45.Volumul productiei anuale este de 236 unitati. Costul unitar de productie este de 3,6 mil.lei, pretul4,4 mil. lei. Volumul mijloacelor circulante- 250 mil.lei. Calculati valoarea mijloacelor fixe de productie , daca norma de rentabilitate este de 8%. 46.Cheltuielile pentru producerea a 100 unitati de productie au constituit: materie prima si materiale100 mii lei, carburanti si energia electrica- 100 mii lei, arenda- 5 mii lei, salarii - 95 mii lei, alte- 10 mii lei. Valoarea mijloacelor fixe- 5 mil.lei. Amortizarea, inclusa in costul de productie- 10% din costul mijloacelor fixe. Rentabilitatea productiei dupa costul de productie- 20% . Determinati: costul de productie total, costul de productie mediu unitar, profitul pe unitate de productie, profitul total din comercializarea productiei, pretul de comercializare a unitatii de productiei. 47.Volumul realizarii serviciilor cu plata populatiei de catre intreprindere specializata este de 856 mii lei, iar rentabilitatea activitatii intreprinderii este de 27,8%. Calculati costul de productie si profitul de bilant din comercializarea serviciilor. 48.Volumul productiei realizate, inclusiv TVA cu rata de 20% este de 180 mii lei. Pentru executarea acestui volum intreprinderea a achizitionat de la furnizori marfa in suma de 120 mii lei, inclusiv TVA. Determinati suma TVA. 49.Pretul angro a unui litru de benzina este de 0,60 lei. Rata accizului- 70% din pretul de vanzare fara TVA. Rata TVA- 20%. Gasiti pretul de vanzare a benzinei. 50.Pretul en-gross pentru 1 g de aur este de 90 lei. Rata accizului - 40% din pretul de vanzare fare TVA. Rata TVA- 20%. Gasiti pretul de realizare a 1 g de aur in comertul cu amanuntul. 51.Marfa a fost cumparata la pretul de 200 lei fara TVA, iar s-a vandut la pretul de 280 lei fara TVA. Determinati suma impozitului rutier, daca rata impozitului este de 2,5% din venitul brut, si suma impozitului pentru intretinerea fondului locativ, daca rata impozitului este de 1,5% din venitul brut. 52.Profitul brut al intreprinderii este de 2500 mii lei, inclusiv venituri de 300 mii lei in forma de

239 dividende pe actiunile altor firme, ce apartin organizatiei date. Capitalul social este determinat in marimea de 1 mil.lei, iar de rezerva - 200 mii lei. Pentru crearea capitalului fix de productie intreprinderea a cheltuit 1000 mii lei , iar in scopuri de protectie a mediului- 15 mii lei. Determinati suma posibila a defalcarilor in fondul de rezerva si suma impozitului pe profit (rata impozitului pe profit- 28%). 53.Marfa a fost cumparata la pretul de 200 lei fara TVA, iar s-a vandut la pretul de 280 lei fara TVA. Determinati suma impozitului rutier, daca rata impozitului este de 2,5% din venitul brut, si suma impozitului pentru intretinerea fondului locativ, daca rata impozitului este de 1,5% din venitul brut. 54.Profitul brut al intreprinderii este de 2500 mii lei, inclusiv venituri de 300 mii lei in forma de dividende pe actiunile altor firme, ce apartin organizatiei date. Capitalul social este determinat in marimea de 1 mil.lei, iar de rezerva - 200 mii lei. Pentru crearea capitalului fix de productie intreprinderea a cheltuit 1000 mii lei , iar in scopuri de protectie a mediului- 15 mii lei. Determinati suma posibila a defalcarilor in fondul de rezerva si suma impozitului pe profit (rata impozitului pe profit- 28%). 55.Intreprinderea mica de prelucrare a productiei agricole (are inlesniri la rata impozitullui pe profit) a obtinut un profit brut de 2 mil.lei pentru rezultatele in anul 3 de activitate< care a fost repartizat in felul urmator: 300 mii lei- pentru crearea fondurilor fixe de productie, 100 mii lei- pentru protectia mediului, 15 mii lei- pentru fondul de rezerva. Capitalul social este de 60 mii lei. Calculati suma impozitului, tinand cont de inlesnirile respective.

60.Determinati economia numarului muncitorilor la uzina de zahar si cresterea productivitatii muncii. Calculati salariul nominal si salariul real in anul curent. daca numarul muncitorilor a productiei de baza in perioada de exercitiu este de 600 oameni. inclusiv 480 pers. iar in perioada de baza salariul nominal era de 20000 de lei? . Costuri de productie unitare.Conform datelor de cronometrare si fotografiere a zilei de lucru a muncitorilor de deplasare.p.Determinati cu cat trebuie marit salariul nominal pentru ca salariul real sa creasca cu 20%. Salariul tarifar pe ore este de 25 lei. salariul tarifar a carora este de 14 lei pe ora. ocupate in lucrari. Determinati salariul tarifar in acord indirect a unui muncitor. ocupati in executarea comenzilor la domiciliul clientului. 25 minute -in drum spre zona sa de deservire.pentru deplasare de la un client la altul si 40 minute . 64. 10 minute .Sectia de torcatorie cu 36 masini este deservita de 9 muncitori -reglori.stivuitor de categoria a 6 acopera 1.0 lei.5 m. cand era de 10000 lei. transferat la forma de salarizare in acord indirec este de 7.Calculati marimea salariului real. lei Numarul lucratorilor. s-a stabilit. cand cresterea generala a preturilor de consum este de 15%.cu 10% in comparatie cu anul precedent. un. 65.Un muncitor.Pe parcursul anului preturile de consum au crescut cu 20%. Calculati salariul muncitorului. pers 57. de suprafata. cunoscand ca preturile au crescut cu 40%.reglor. Calculati cate comenzi poate executa un muncitor pe parcursul zilei. 62. volumul carora depinde de cantitatea materiei prime prelucrate.Salariul tarifar pe ora a unui muncitor.pentru executarea comenzii. 58. Muncitorul a lucrat 25 zile cu 8 ore pe schimb si randamentul mediu lunar a realizarii normelor de productie de 25%. si salariul nominal in decembrie era de 10000 lei? 59.p. Masina produce 70 kg de fire toarse pe ora.240 Tema: Organizarea proceselor muncii si sreminerării munalarizarii 56. Determinati marimea salariului nominal pentru ca salariul real sa nu se schimbe? 61. Deteerminati salariul tarifar in acord a muncitorului pentru asezarea 1 m. ca pe parcursul zilei de 8 ore fiecare pierde 30 minute pentru munca in intreprindere. gradul de iesire a zaharului va creste de la 11 la 12%. daca: Pana la implementare Dupa implementare Volumul productiei.Ce salariu trebuie sa ceara muncitorii intreprinderii in ianuarie. de suprafata cu gresie. daca la sfirsitul anului salariul real constituia 90% din salariul nominal de 25000 lei pe luna.Determinati indicele sporirii productivitatii muncii si a diminuarii costului de productie realizat prin implementarea tehnologiei noi de prelucrare a pieselor. iar salariul nominal. 63.

daca bursa lui constituie 680 lei. ce trebuiesc incluse in costurile de productie a fiecarei piese. un supliment pentru alimentatie de 200 lei din partea intreprinderii. lei 69. 72. 70. salariul nominal si salariul de baza a colaboratorului in luna decembrie. Cresterea salariului nominal reprezinta 80% din cresterea productivitatii muncii. pe jumatate de salariu de 230 lei in calitate de frate medical la un spital. Studentul munceste in calitate de laborant cu salariul tarifar de 850 lei.. iar salariul real a scazut cu 15%? 67.Calculati salariul mediu lunar la firma X.Determinati salariul nominal in perioada curenta.1. primeste o treime din salariu de baza de 1800 lei si indexarea inflatiei -20% din salariul de baza.Conform datelor de productie pe sector sunt executate: articole tip A. Determinati suma cheltuielilor de sector. B. . iar la cel de-al doilea loc de angajare colaboratorul. indexarea inflatiei de 10% din salariu de baza din partea primariei. B.Calculati salariul real a studentului prin pretul unei piini de 3 rub.75 lei. iar numarul de lucratori cu 25%.1500 un. utilizand urmatoarele date: Categoria salariatilor Salariu nominal lunar.850 un. In perioada de baza.Calculati salariul de baza al studentului. premiul pentru vigilenta -10 lei. 71. fiind angajat prin cumul..Completati tabelul: Indicele salariului real 68.65 lei. cel de-al 13 salariu pentru rezultatele activitatii intreprinderii pentru un an in marime de 2500 lei. C. salariul nominal era de 100000 lei.de 68 rub. 73.241 66..2. cistigul ocazional in calitate de barmen de 614 rub. Salariul de baza pentru fabricarea unui articol A este de 3.Determinati cu cat au crescut preturile cand salariul nominal a sporit cu 10%. C. Un colaborator primeste in luna decembrie la primul loc de angajare un salariu de 2300 lei.50 lei.Calculati salariul suplimentar. daca salariul lui in calitate de paznic este de 200 rub. pe un sfert de salariu de 180 lei in calitate de zootehnician intr-o gradina zoologica.2350 un. daca productia creste cu 50%. daca cheltuielile totale sunt de 20135 lei. bursa.

Productivitatea muncitorului pe schimb este de 92 unitati de productie. Productia -marfa in preturile en-gross era de 23100 si 20300 mii lei respectiv. Calculati salariul.Firma din 80 de colaboratori realizeaza un profit de 192 mii dolari USA pe an. Calculati productivitatea unui lucrator al cofetariei..Calculati salariul tarifar a profesorului de categoria a 12. care sunt remunerate dupa categoria a 3 si coeficientul tarifar are o crestere absoluta fata de coeficientul pentru categoria 2 de 0.1 a crescut fiecare luna cu 0.07 respectiv.Salariul tarifar a unui portar de categoria 1 este de 177 rub. cu numarul total de 150 buc.Intreprinderea de cofetarie cu statele de personal 15 persoane realizeaza pe zi cate 5 denumiri de torte. 76.Planul de productie al muncitorului este de 106 unitati de productie. daca coeficientii sunt 9. 85.Determinati pana la al doua cifra dupa virgula cresterea relativa a coeficientului tarifar dintre categoriile 16 si 17. Calculati cresterea absoluta si cresterea relativa a indicatorului productivitatii muncii. daca salariul tarifar a profesorului de categoria a 11 este de 417 lei si cresterea relativa a coeficientului tarifar dintre categoriile 11 si 12 este de 13%.39 unitati. 75. iar pentru anul 5 intentiona sa . daca portarul indeplineste functii de brigadir. Calculati sporul absolut a indicatorului productivitatii automobilului. 83.30 unitati. 78. la pretul de 30 lei kilogramul. Calculati productivitatea medie a unui lucrator pentru firma din 30 functionari si 10 muncitori. 84. iar coeficientul tarifar pentru categoria 2 fata de coeficientul pentru categoria 1. Determinati productivitatea unui colaborator.242 74.07 si 10. Calculati productivitatea medie ponderata a agregatului.Instalarea unei noi piese pe automobilul de curse a permis sporirea vitezei de la 256 km/ora la 258 km/ora. 80. 81. iar in anul curent sunt planificate la nivelul de 19500 mii lei. 79. masa 1 kg fiecare. Un muncitor in mediu pe zi cara aproximativ 60 kg incarcaturi.Pierderea din productivitatea agregatului pe parcursul a 6 luni a constituit 5% din capacitate. mape etc. iar coeficientul productivitatii pentru fiecare luna incepand cu valoarea de 0. In anul 1 volumul serviciilor prestate constituia 1200 mii tone.In perioada de exercitiu cheltuielile pentru productia-marfa sunt de 22300 lei. Calculati volumul prastatiilor in anul 4.Planul productiei intreprinderii auto presupune sporirea volumului serviciilor prestate de carausie pana la 2000 mii tone in anul 5.Un functionar cara pe zi aproximativ 5 kg hartie. 82. daca productivitatea initiala este de 1500 piese pe luna.01. 77. si 35 kg buscuiti “Jubileu” cu pretul de 21 lei kilogramul.de 0..Casa editoriala a realizat 230 denumiri de titluri de carte in anul 1. Calculati diminuarea planificata a costului de productie la 1 leu de productiemarfa. folosind metoda interpolarii.

Calculati durata probabila a reparatiei agregatului. numarul cailor complete si calea critica.Elaborati si calculati graficul de retea a constructiei. Lista si consecutivitatea lucrarilor sunt indicate in tabelul de mai jos.Aducerea exponatului 2 dupa a 2-a si a 3-a lucrare 6.Montajul exponatului 1 7.Fermierul trebuie sa stranga roada. Daca vor fi ploi durata lucrarilor de colectare va constitui 9 zile.regatirea locului de prezentare 3.Lucrarile de finisare pentru exponatul 2 12.243 realizeze 500 de denumiri de titluri.Elaborarea comunicatului si publicatiilor 13. folosind metoda de expertiza. Calculati numarul de denumiri de titluri realizate in anul 3.Conectarea la reteaua electrica si incercarea 10.Determinarea locului de exponare la expozitie 2. 88. imbolnavirea muncitorilor etc. In circumstante nefavorabile. Nr. In conditii favorabile lucrarile de reparatie vor necesita 8 zile.Conectarea la reteaua electrica si incercarea 9. daca cererea la inceputul anului a constituit 1500 automobile.Sporul lunar al cererii pentru automobile constituie 120 unitati.) reparatia agregatului va constitui 14 zile. Calculati durata probabila a lucrarilor de colectare. 86.Aducerea exponatului 1 dupa a 2-a si a 3-a lucrare 5.Deschiderea expozitiei dupa lucrarea a 10-a.12-a 90./o Denumirea lucrarilor Durata lucrarilor.Folosind datele din tabelul de mai jos: a)elaborati si calculati graficul de retea a expozitiei a doua exponate ale productiei firmei. inclusiv deficitul pieselor de schimb. daca va fi timp bun. Denumirea lucrarilor Durata lucrarilor.6 zile.Electrificarea locului de expozitie 4. 11. Consecutivitatea zile (date lucrarilor 1. Calculati cererea cumulativa pentru automobile in a doua jumatate a anului.Montajul exponatului 2 8. 89. b)determinati ordinea (consecutivitatea) executarii lucrarilor.Lucrarile de finisare pentru exponatul 1 11. Consecutivitatea zile lucrarilor lucrarilor Aprobarea proiectului pentru constructie Pregatirea santierului de constructie Transportarea materialelor Ridicarea fundamentului Racordare la reteaua de comunicatii Racordare la electricitate Punerea acoperisului Instalarea usilor si ferestrelor . 87. Determinati ordinea executarii lucrarilor. numarul cailor complete si calea critica.

incat timp de 14 min.. Elaborati: a) structura si calculati durata ciclului interreparational. Numarul mediu de clienti pe zi este de 45. iar luna august a stationat din cauza concediilor planificate a personalului.La statiunea montana de ski dupa fiecare sezon de iarna se efectueaza reparatia obligatorie a .piesee nr. 94. pe conveierul sectiei de asamblare sunt plasate exact 4 motoare de automobil. 99. daca programul de productie lunar include realizarea a 10 piese nr. 98.5 mil. 3)pentru ultimele doua luni. 5 pedichiura si 8 -frezura. 96. ca din 15 clienti 2 fac manichiura. Programul zilei de lucru este: 5. Calculati viteza conveierului.pasageri.Metropolitenul transporteaza timp de o zi de lucru aproximatv 8. Durata parcurgerii unui motor dupa momentul ridicarii motorului precedent este de 6 min. transmise pe linia in flux cu tactul constant este de 27 m.In iunie si iulie tipografia a functionat toate zilele fara zile de odihna.Examenul tehnic din 20 mai 1997 a aratat. 95. 2)pentru primele 2 luni. a 3-a piesa necesita 6 operatii executate de 2 muncitori. inceputa la 3 ianuarie cu examinare tehnica si terminata la 6 martie nu a asigurat fiabilitate necesara pentru urmatorii 2 ani calendaristici dupa momentul reparatiei. 4)pentru toate trei luni a peioadei de vara. Calculati tactul liniei.In februarie intreprinderea a functionat 20 de zile. Calculati coeficientul de fixare a operatiilor in 5 si 30 zile.Viteza (productivitatea) liniei in flux a uzinei constructoare de automobile este astfel.01.1.00 noaptea.In frizerie lucreaza 3 specialisti. Calculati coeficientul calendaristic pentru luna februarie. 20 piese nr.30 dimineata . Calculati coeficientul calendaristic: 1)pentru luna august. Trebuie numita corectarea axelor pentru 3 iunie si spalarea reductorului pentru 30 iunie. c)structura si calculati durata perioadei intre examenele tehnice.2 si 30 un. Calculati ritmul fluxurilor de pasageri a metropolitenului. ca ultima reparatie capitala executata. 93.Distanta dintre axele a doua motoare. b)structura si calculati durata perioadei interreparationale. 92.244 Conectarea la retelele de comunicatii si electica Darea in exploatare a constructiei a: Organizarea procesului de productie 91.Prima piesa necesita 2 operatii executate de 5 muncitori. Calculati coeficientul de fixare a operatiilor pe luna. Statistica demonstreaza. 97. a 2-a piesa necesita 4 operatii executate de 7 muncitori.3.

Utilajul nou.inca peste 30 de zile. iar la 1 martie la depozit a intrat productia gata. Prima faza de prelucrare a inului a inceput la 1 februarie. ca fiecare reparatie capitala trebuie realizata cu 20 zile mai devreme dacat reparatia capitala precedenta.cu 2 zile. 105. Durata pastrarii productiei gata in depozit . Calculati ciclul de productie. In realitate momentul inceperii primului examen a intarziat cu 5 zile. 110. executand suplimentar 616 tractoare. Calculati coeficientul de insusire a capacitatii de proiect conform prognozelor specialistilor.245 schiurilor si pregatirea lor pentru pastrare. Calculati durata ciclului de productie. daca durata zilei de lucru este de 6 ore 108. Calculati ciclul interreparational pentru anul precedent si anul curent. Calculati perioada interreparationala a utilajului dat.. 101. 106. a fost supus a doua reparatii plan cu desfacerea motorului si durata totala de 20 ore. 102. Calculati coeficientul de insusire a capacitatii de proiect a uzinei. ca de sine statator URSS va topi primul otel nu mai devreme de 3 ani. Calculati perioada intre cele doua examene tehnice. iaar al doilea examen .Reparatia plan incepe la 1 aprilie. Calculati fondul calendaristic a cuptorului. 103. Solicitarea completa a spalatoriei revine pe intervalul de timp intre orele 11 si 15.Data livrarii partidei de in la fabrica textila este de 12 ianuarie.O spalatorie auto automatizata poate deservi 5 masini pe ora. incepand cu 1 august si prima luna ulterioara reparatiei capitale.Conform instructiunii primul examen tehnic a utilajului trebuie efectuat la 62 de zile de exploatare dupa executarea reparatiei capitale.Termenul de exploatare fara pauze a cuptorului Marten este de 10 ani (sau 3500 zile).Strungul de stantat rotile dintate pentru ceasurile macanice functioneaza 17 luni in regimul de exploatare de 2 schimburi cu durata de 8 ore intre reparatiile capitale.2 zile. In intervalele 9-11 si 15-19 solicitarea spalatoriei este la . 100. iar a celui de-al doilea.La construirea unui bloc locativ lucrarile au inceput de la ciclul zero la 1 mai si au continuat 3 luni calendaristice. ce functioneaza in trei schimburi necesita executarea reparatiei capitale peste 200 de zile calendaristice cu conditia. 107. care are dreptul la 2 zile de odihna si zilnic la 3 pauze a cate 3 min.In anul 1956 muncitorii uzinei constructoare de tractoare au supraimplinit planul de productie cu 56%. In anul curent in legatura cu gerurile indelungate perioada de reparatie va fi deplasata cu o luna calendaristica. Calculati fondul efectiv de timp a strungului pentru perioada de 4 luni de exploatare.Calculati fondul saptamanal efectiv de timp a muncitorului pe conveier. 109.Pe parcursul a 32 de saptamani troleibuzul cu numarul de bord 1429 nu a fost exploatat numai 8 ore pe zi. Lucrarile de constructie vor dura un an constituit din 12 luni de resort cu 4 saptamani fiecare. Calculati fondul efectiv de timp a troleibuzului in perioada indicata.Dupa cel de-al dooilea razboi mondial specialistii occidentali au presupus. 104.

finisare prod. varianta 1 va fi executata de studentii cu numarul de ordine 1. 30 etc. Ciclul reparatie Cota orezile serviciilor Soldul si prod.gata prod. la volumul prod. . In ultima saptamana macaraua a fost folosita numai pentru ridicarea la etajul 5 a 2. 20.246 1/3. SARCINA 1.gata pentru *Fiecare student alege o singura varianta de date din tabelul de mai sus conform listei grupului academic. Calculati coeficientul de solicitare extensiva a mransportului. Determinarea volumului brut de lucrari in ore-norma.11. LUCRAREA DE CONTROL Lucrarea de control reprezinta forma de evaluare a cunostintelor studentilor la disciplina.nefinite lucrarilor Coef. gradului pentrude inc.Troleibuzul se afla aproximativ 5 ore pe zi in parc si inca 2 ore pe zi stationeaza din motive tehnice. va fi executata de student independent. va fi echivalata cu a 2-a testare curenta. %prod. Calculati coeficientul solicitarii intensive a macaralei pentru saptamana data. Calculati coeficientul solicitarii intensive a utilajului rutariei.5 tone caracmida si 0. Tabelul 3. 112. astfel incat varianta 0 va fi executata de studentii cu numarul de ordine 10. rtea 3.5 tone butoaie..Capacitatea nominala a macaralei este de 6 tone. 113. an. Lucrarea va fi finisata cu concluzii aferente fiecarei sarcini efectuate. folosind datele tabelului 1. munca. 111. de la % volumul baza.31 etc..O brutarie foloseste la maxima capacitate numai 5 din cele 7 cuptoare din cauza inritmicitatii livrarii fainei.1 Programul Consum de productie. Calculati solicitarea extensiva a spalatoriei.21.Calculul programului de productie pentru uzina de reparatii Operatia 1.

prod.nefinita = ----------------------------------------------------------------------. + Soldul prod. Operatia 3. munca la finisare Operatia 6. zile grad. Calculul soldului productiei (serviciilor) de baza nefinite dupa formula: Soldul = Volumul ..zile Prod. Calculul productiei nefinite pentru inceput de an dupa formula: Prod. Calculele respective pentru servicii industriale vor fi definite de cota serviciilor in volumul productiei gata.an Durata perioadei (an).bruta= Prod.gata + de baza. Operatia 5.Volumul sfarsit an inceput an Operatia 4.baza = Volumul prod. baza nefinite + Soldul serviciilor baza nefinite In continuare vor fi executate calculele pentru fiecare componenta a productiei brute. poate fi 0 x Coef.nefinite pana la momentul dat.x Consum sf.un.prod.247 Operatia 2.. Calcului productiei nefinite pentru sfarsit de an dupa formula: Volumul prod. Calculul volumului planificat al productiei brute in ore-norma (ore-om) va fi executat dupa formula urmatoare: Prod.an Servicii si lucrari ind.nefinite (faptic) + la momentul dat Sporul prod.. unitati ore-norma (ore-om) . x Durata ciclului reparatie. o un. Calculul volumului productiei gata de baza dupa formula: Prod.nefinita = Inceput de an Soldul prod. x Consumul munca la o un.

x Coef. de baza Fondul de timp efectiv.lucru Calcularea fondului efectiv de timp poate fi anticipata de calculele fondului nominal de timp si a duratei zilei de lucru (operatia 5) si a duratei medii a zilei de lucru (operatia 6): b)Fondul zilei-lucru nominal de timp = zile an ( Numarul sarbatori Numarul zile Numarul zile ) x Durata odihna Operatia 5. Calculul fondului de timp efectiv in perioada data dupa formula: a)Fondul = (Numarul -Numarul -Numarul .2.executarii normelor.15 Pentru calcule vor fi folosite rezultatele calculelor din sarcina 1. Valorile coeficientului executarii normelor pot fi alese in intervalul indicat mai sus. Calculul duratei zilei de lucru Durata saptamanii de lucru (40 ore) Durata zilei-lucru = -------------------------------------------------------- . zile-odihna zile-pierderi an zilei.2 poate fi complementat prin datele structurii statelor in expresie naturala.prod. Pot fi deosebite urmatoarele categorii de angajati: a)muncitori de baza b)muncitori auxiliari c)personal tehnic superior (ingineresc) d)functionari e)personal tehnic inferior (de deservire) Operatia 2.Determinarea categoriilor de salariati conform legislatiei in vigoare si conditiilor concrete ale productiei. Calculul numarului muncitorilor de baza ale intreprinderii dupa formula: Consumul munca total a program.. Operatia 3. Tabelul 3.ore poate fi 1--> 1. Planificarea fortei de munca (numarului salariatilor) Operatia 1. Operatia 4. Analiza structurii statelor personalului unitatii in baza datelor tab.Numarul ) x Durata medie efectiv timp zile an zile sarb.248 SARCINA 2.2 *Datele privind structura statelor de personal sunt prezentate in procente.ore-om Muncitori = ------------------------------------. Tabelul 3.

Calculul duratei medii a zilei de lucru Durata medie a zilei de lucru = Durata zilei-lucru x ( 1. Completarea tabelului privind utilizarea timpului de munca (fondul efectiv de timp) Datele executarii sarcinii 2 vor fi folosite la completarea tabelului 3.Coef.4. Tabel 3.3 Tipul pierderilor de timp efectiv Timp neutilizat (% zile din fondul nominal de timp): -concedii de maternitate -executarea functiilor Pierderi in timpul schimbului (% din durata zilei de lucru): -stagieri si instruiri tehnice Operatia 8.4 1. inclusiv: -concedii de maternitate -concedii legale.Fondul nominal de timp. zile.Fondul calendaristic de timp. dupa ce va fi determinat indicele de utilizare a zilei de lucru.Pierderile de timp. concedii de studii . Tabelul 3. pierderilor timp efectiv) Operatia 7. zile 2. zile 3. Analiza datelor privitor la timpul neutilizat Pentru analiza datelor va fi completat tabelul de mai jos.249 Numarul de zile lucratoare pe saptamana Operatia 6.

Analiza datelor privitor la salariul tarifar pe ora a muncitorilor de baza Tabelul 3.Durata medie a zilei de lucru. Determinarea masei salariului nominal pentru muncitorii de baza dupa formula: Salariul nominal = Salariul de baza + Salariul suplimentar Operatia 2. 7. Calculul indicelui de folosire a zilei de lucru Durata medie a zilei de lucru -----------------------------------------------------Durata normala (legala) a zilei de lucru Indicele de folosire = a zilei de lucru SARCINA 3.Timpul utilizat. ore.Calculul salariului de baza a muncitorilor de productie conform sistemului in acord -premial dupa formula: Salariul de baza = Salariul tarifar mediu pe ora x Volumul productiei x Indicele brute inflatiei Operatia 3.Pierderile in timpul schimbului de lucru.Durata zilei de lucru. ore Operatia 9.Fondul efectiv de timp. Planificarea fondului de salariu Fondul de salariu va fi calculat ca suma masei salariilor nominale anuale pentru toate categoriile de personal. ore 8.5 .250 4. Operatia 1. ore 6. zile 5.

6 Tipul suplimentelor Marimea suplimentelor. Calculul salariului tarifar mediu Suma (Salariul tarifar x Numarul muncitorilor )pentru fiecare categorie Salariul tarifar = mediu -------------------------------------------------------------------------------------------Numarul muncitorilor de baza Operatia 5. Salariul suplimentar a muncitorilor de baza -pentru plata concediilor de baza si suplimentare -pentru executarea obligatiilor de stat si publice -pentru efectuarea studiilor si serviciilor Suma (Suplimentul la fondul de timp de baza x Salariul de baza) pentru toate categoriile Salariul suplimentar = -------------------------------------------- .5 vor fi utilizate in executarea operatiei 7.baza Datele din tabelul 3. % din sal. Operatia 4.251 Conditiile de munca -pentru sistemul in acord -pentru sistemul pe unitate de timp -pentru sistemul in acrd -pentru sistemul pe unitate de timp Foarte grele si deosebit de grele: -pentru sistemul in acord -pentru sistemul pe unitate de timp Datele din tabelul 3.6 vor fi utilizate in a) pe unitate de timp -pentru executarea normei operatia 6. -pentru functia de brigadier -pentru munca in timp de noapte Operatia 6.Analiza datelor privitor la suplimentele la fondul salariului de baza a muncitorilor Tabelul 3.

Col.8 Categoria muncilor .8. Tabelul 3.Completarea tabelului Pentru executarea operatiei 7 vor fi utilizate datele calculelor anterioare.252 -----------------------------------------------------------------100 Operatia 7. Tabelul 3. Col.5 reprezinta datele operatiei 3.7 Categoria/ Numarul conditiile muncitorilor Pentru completarea tabelului folositi date din tab.3.3 reprezinta rezultatele calculul numarului de angajati pe anumite categorii in baza tab.7 reprezinta datele sintetice privind salariul tarifar pe categorii si conditii de munca.6 si col.3.8. Col.

Calculul fondului anual de salarizare a salariatilor intreprinderii Fondul anual de = Fondul anual de salarizare + Fondul anual de salarizare salariu a muncitorilor de baza a lucratorilor . Calculul fondului lunar de salariu a lucratorilor Fondul anual de salarizare a muncitorilor de baza Fondul lunar de = --------------------------------------------------------------------salariu 12 x Numarul muncitorilor de baza Operatia 11. Analiza datelor privitor la raportul salariului mediu a lucratorilor fata de salariul mediu a muncitorilor de baza Tabelul 3.253 Operatia 8. Calculul fondului anual de salariu Fondul anual = Suma ( 12 x de salarizare pentru categoria i Salariul mediu lunar x Numarul ) a muncitorilor muncitorilor de categoria i de categoria i Operatia 9.9 Muncitorii auxiliari Personalul tehnic superior Personalul tehnic inferior Operatia 10.

10 Unitatea de masura Numarul personalului necesar.Completarea tabelului Tabelul 3. total .254 Operatia 12. inclusiv -personal tehnic superior -personal tehnic inferior Salariul mediu lunar pe categorii de personal: -personal tehnic superior -personal tehnic inferior Fondul anual de salariu.

Operatia 6. aflate la bilantul intreprinderii. energia electrica etc. constructiilor si utilajelor. Calcularea costurilor materiale Costurile materiale includ cheltuielile pentru materia prima si piese de schimb. -plata pentru apa. -plata dobinzilor pe credite etc. -asigurarea patrimoniului. Operatia 7. -reparatia curenta a utilajelor de productie si a mijloacelor de transport. Operatia 3. -costuri salariale. Determinarea elementelor costurilor de productie Costurile de productie includ urmatoarele elemente: -costuri materiale.255 SARCINA 4. Planificarea costurilor de productie Operatia 1. Completarea tabelului privitor la costurile de productie . Operatia 4. -amortizarea mijloacelor fixe. Calcularea costurilor salariale Costurile salariale includ remunerarea muncii salariatilor intreprinderii si varsamintele in fondul social (39% din fondul de salarizare). Calcularea altor costuri Alte costuri unclud: -impozitul pe patrimoniu. Calcularea amortizarii mijloacelor fixe Suma de amortizare a mijloacelor fixe include cheltuieli pentru restabilirea valorii initiale a cladirilor. Calculuarea costurilor de productie a productiei-marfa Costurile de productie = Costul de productie pe ora-norma x Consumul munca Operatia 9. inclusiv suplimentele de plata. Operatia 2. -alte costuri. -costuri de regie la nivel de sectie. Calcularea costurilor de regie la nivel de sectie Costurile de regie includ cheltuielile pentru: -reparatia curenta a cladirilor si a constructiilor. prestarea serviciilor cu caracter industrial. -cheltuuielile de transportare. Operatia 5. Calcularea costurilor de productie pe ora-norma sau om-ora Suma elementelor costurilor de productie ----------------------------------------------------Volumul productiei brute Costul de productie = Operatia 8.

Alcatuirea matricei initiale Matricea initiala va fi alcatuita dupa modelul de mai jos.lei Cheltuieli total.13 . Operatia 1. Determinarea combinatiei optime a grupului de produse pentru procesul de productie cu utilaj de diferit tip prin metoda simplex de programare liniara. Tabelul 3.11 Nivelul de cheltuieli fata de fondul Elementele costurilor de productie Marimea cheltuielilor.256 Tabelul 3. Alegerea variantelor de date din tabelul de jos Tabelul 3.12 Operatia 2. inclusiv: -suplimentele de plata -amortizarea mijloacelor fixe Costurile de productie unitare SARCINA 5.

Efectuarea calculelor necesare si a primei iteratii: De asupra “căciulii” matricei se indica valorile din ecuaţia functiei.Completarea tabelului simplex initial. B4=X4. a sistemului de limite si a functiei a)Consideram. transformand functia F = p1X1 + p2X2 + p3X3 + p4X4 +0X5 + 0X6 + 0X7 + 0X8 ------> max si resriind sistemul următor: a1X1 + a2X1 + a3X1 + a4X1 + b1X2 b2X2 b3X2 b4X2 + + + + c1X3 c2X3 c3X3 c4X3 + + + + d1X4 + 1X5 +0X6 + 0X7 + 0X8 < t1 d2X4 + 0X5 +1X6 + 0X7 + 0X8 < t2 d3X4 + 0X5 +0X6 + 1X7 + 0X8< t3 d4X4 + 0X5 + 0X6 + 0X7 + 1X8< t4 Operaţia 6. ca planul optimal al volumul de productie B1 este X1. Cea .Descrierea formularii matematice a problemei. ca chieltuielile totale pentru fiecare tip de utilaj nu poate fi mai mare decat fondul de timp. B3=X3. Elementele fiecarei colonite-cheie arata marimea micsorarii volumului productiei de plan in conditiile includerii in plan a productiei j.257 Timpul utilizat pentru executarea 1unitati productie Resursele de timp a utilajului Operatia 3.Alcatuirea sistemului de ecuatii simplex: a1X1 + b1X2 + c1X3 + a2X1 + b2X2 + c2X3 + a3X1 + b3X2 + c3X3 + a4X1 + b4X2 + c4X3 + d1X4 < t1 d2 X 4 < t 2 d3 X 4 < t 3 d4X4 < t4 Operatia 5. b)Consideram. c)Consideram functia: F = p1X1 + p2X2 + p3X3 + p4X4 ------> max Operatia 4. B2=X2.

Operatia 7. Pentru fiecare rand-cheie valoarea A poate fi determinata prin raportarea valorii X 0 la valoarea respectiva a productiei X. iar cel putin o inecuatia trebuie sa se transforme in egalitate. iar in colonitele suplimentare.marirea profitului in conditiile sporirii fondului de timp utilizat (lucrat) de utilaj.258 mai mare valoare negativa va arata tipul productiei incluse in plan. ce va permite sporirea valorii functiei si va fi limitata de timpul efectiv de functionare a utilajului disponibilizat odata cu excluderea din plan a productiei neconvenabile. Calculul marimii F dupa datele de plan. Valoarea B se afla ca raportul dintre valorile din colonita-cheie si elementul-cheie respectiv.La fiecare iteratie poate fi exclus numai un tip de productie. excluzand randul-cheie. Operatia 8.Alcatuirea noului tabel simplex. Expresia pentru calculul elementelor noului tabel este: Anou= A. Planul este considerat optimal daca toate elementele randului -cheie sunt nenegative.AcheieB. Volumul maximal a productiei este limitat de resursele de timp a tipului de utilaj pentru care valoarea A este mininala si ce determina excluderea productiei din plan. iar pentru randul-cheie nu se calculeaza. Coloniţele cu productie exclusa din plan arata micsorarea profitului unitar. .

+ t (N-p) (----)max t t ----------------------------------.--pt fiecare oper. Determinarea dimensiunii minime a partidei Determinarea dimensiunii minime a partidei. Operatia 1. C=--------------------C x t oper. Calculul parametrilor liniei in flux cu conveier de distributie si plasamentul locurilor de munca intr-un rand.baza t lucrat utilaj partida Operatia 3. daca timpul pentru operatiile de pregatire-finisare este de 20% (coeficientul admisibil a cheltuielilor de timp pentru utilare C=0. n b)deplasare paralela: Durata ciclului operational = Suma la transmiterea articolelor cu bucata sau Durata ciclului operational = p x Suma t --------------------------.preg-fin partida Partida min = ------------------------. partida t oper. si aplicand principiul utilizarii celei mai bune a utilajului: t oper.14 Durata operatiilor.preg-fin.--. Durata ciclului operational = articolelor x -----------------------------in partida Numarul loc. Analiza datelor privitor la durata operatiilor tehnologice in sectii Tabelul 3. Determinarea duratei ciclului operational de prelucrare a partidei pentru fiecare tip de deplasare a obiectelor pe linie Durata ciclului operational in forma generala poate fi determinata in modul urmator: Numarul t prelucrare un articol. n n .259 SARCINA 6.tbuc/ ora Operatia 2.+ (N-1) (---)max pt fiecare oper.munca la operatie a) deplasare consecutiva: Durata ciclului operational = N x Suma t ----------------------.05) din timpul maximal pentru confectionarea unui articol.

Determinarea periodicitatii lansarii partidei Partida norma Periodicitatea = -------------------------partidei Partida necesitatea pe zi Operatia 6. Vor fi construite trei grafice pentru fiecare tip de deplasare dupa modelul descris in sarcina 1 lucrarea practica 5.Suma cumularii timpului operatiilor megiese sau t Durata = Durata a) (N-1) (---) N Operatia 4.16.) Programul lunar de productie (buc. Tabelul 3. Tabelul 3.) va fi ales conform variantelor din tabelul 3.la transmiterea articolelor cu partida (p=numarul articolelor in partida) c) deplasare paralela-consecutiva (mixta): 260 pentru fiecare operatie n n Durata ciclului operational= Durata a) . Determinarea devansarii in receptia productiei: Devansarea = Suma duratei ciclului de productie pe sectii pana la momentul finisarii productiei gata. . Construirea graficului deplasarii partidei pentru fiecare tip de trafic.16 Durata ciclului de productie este de 20% mai mare decat ciclul operational.15 Durata ciclului de productie zile (necesitatea zi = 8 buc. Operatia 5.

261 Durata lunii este de 21 zile. Determinarea gradului de finisare (de ciclu si de depozit) a productiei pentru fiecare faza de productie Gradul de finisare = Productivitatea pentru perioada data x Durata ciclului Operatia 8. Numarul operatiilor pe linie este 5. Numarul schimburilor in sectie este 2. Numarul schimburilor este 2.17: Tabelul 3. Durata pauzelor legale pentru fiecare schimb este de 5 min. Durata operatiilor va fi determinata conform variantei. vitezei) liniei in flux vor fi utilizate urmatoarele date: Volumul productiei este de 180 piese zi. Durata schimbului este de 8 ore.5m/min. Numarul pauzelor este 4. Pierderile tehnologice sunt de 1%. ritmului. Viteza miscarii conveierului este 0. Operatia 7. Calcularea parametrilor liniei in flux Pentru calcularea parametrilor (tactului. indicate in tabelul 3.17 Numarul operatiei a)Determinarea tactului liniei Fondul efectiv de timp pentru perioada data ----------------------------------------------------------Programul de productie pentru perioada data Tact = b)Determinarea ritmului liniei Ritm= 1/ Tact c)Determinarea vitezei conveierului Distanta dintre axele a doua articole vecine (pasul) ----------------------------------------------------------------------------Tactul liniei sau Ritmul liniei (pentru transmisie cu partida) Viteza= .

262 Operatia 9. Determinarea coeficientului de solicitare a locurilor de munca (K) Numarul locurilor de munca la operatie calculat K = -----------------------------------------------------------Numarul locurilor de munca faptic Operatia 11.Г. 1999.К.Щербаков В.1) 2 loc.munca BIBLIOGRAFIA: Rosca P. Рыбкина С.Chisinau. 2000.munca Tactul Durata operatiei x -----------------------------x (Numarul locurilor de munca total .. Teste si probleme la “Economia generala”. СГУ. 1997. Рошка П. Determinarea numarului de locuri de munca Numarul locurilor de munca = Durata operatiei / Tactul liniei Operatia 10. Теория организации. 1997.Г..Щербаков В. . Учебно-методический сборник. cand muncitorul nu se deplaseaza in limita zonei de lucru a conveierului Distanta Lungimea = dintre (1) zonei centrele sau Lungimea (2) zonei = Distanta 2 loc. Culegere didactico-metodica..Determinarea lungimii totale a zonei de lucru a conveierului Determinarea lungimii totale a zonei de lucru a liniei in flux se efectueaza dupa formula (1). СГУ. Теория организации.И. cand muncitorul dupa executarea operatiei tehnologice revine la punctul initial al zonei de lucru a conveierului si dupa formula (2). Кишинев. Рыбкина С.К. Тесты и задачи по курсу “Экономика народного хозяйства”.

М.263 Фатхутдинов Р.А. Организация производства.:ИНФРА-М. 2002. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful