UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA ” SIBIU

FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SPECIALITATE :MANAGEMENT AN 2 GRUPA 3

MANAGEMENT INTERNATIONAL
MANAGEMENTUL DIN S.U.A.

Prof: IOAN BOGDAN

1

a caror cunoastere are menirea de a analiza mai correct fiecare dintre aceste sfere de preocupare a oamenilor. a fost mai lenta pana in 1830 dar odata cu aparitia sistemului de transport feroviar s-a inregistrat o accentuare a cresterii. cea politica si cea culturala exista stranse interdependente. care a stat la baza evolutiei societatii americane.Evolutia economiei americane . se proiecteaza .tehnici de management si studii de caz.care reprezinta modelul de management cel mai copiat care cuprinde cele mai multe metode.In secolele XVIII si XIX capitalismul era dominat de doctrina “laissez faire”. intre activitatea economica. 1. ca activitate practica. este influentat de particularitatile culturale ale contextului in care se concepe . 1.MANAGEMENTUL DIN S. Constituirea anumitor agentii guvernamentale .se dezvolta si se aplica. in ultimii 200 de ani.care au facut si fac obiectul preocuparilor specialistilor din acest domeniu.1. in virtutea careia oamenii erau lasati sa faca ceea ce vor.ORIGINILE CULTURALE ALE MANAGEMENTULUI AMERICAN Managementul.RAPORTURILE AFACERI-GUVERN-CULTURA In orice tara.Reinvestirea unei parti din aceste profituri a condus la intarirea capitalismului.A.Pentru ca afacerile sa se desfasoare normal este necesar ca in sfera politica sa se mentina si sa se intareasca justitia..A.Societatea americana a creat o structura care a incurajat intreprinderile sa-si dezvolte productia de bunuri si servicii care creau profituri. cum sunt Comisia Federala pentru Comert.A.A. Comisia de Securitate si Schimbul sau Administratia pentru Alimente si Medicamente demonstreaza recunoasterea in contextual din S.U.U. Evolutia managementului din majoritatea tarilor din lume a fost marcata de managementul din S. In general S.U. reprezinta cel mai reprezentativ exemplu din domeniul afacerilor din lume. a nevoii unei protectii 2 .U.

natiune are un set de valori propriu. care da o anumita specificiotate culturala. La constituirea acestui set de valori au contribuit numeroasele valuri de imigranti care siau riscat vietile .Potrivit articolului I .sectiunea 8 din Constitutie. cosiderand ca intreaga dezvoltare a societatii americane constituie rezultatul activitatilor componentilor societatilor respective. invatamantul si relatiile management-sindicate. -pragmatismul –concentrare asupra eficientei. cautarea unor solutii practice si mai putin contemplare. commune altor popoare. precum si ale agentiilor administrative. Daca ar fi sa se sintetizeze valorile vitii americane. cum sunt poluarea mediului ambient.2. -tendinta spre re4alizare personala. are puterea de a reglementa comertul cu alte state.Exista. PRINCIPALELE VALORI AMERICANE.in speranta dobandirii unor libertati si nsanse mai mari de realizare. dar cele mai semnificative influente pot fi remarcate in domenii prioritare. dar si unele norme si conceptii de viata.impotriva practicilor de afaceri.respectful fata de persoanele care muncesc. Fiecare popor. Guvernul influenteaza afacerile prin legislatie si prin actiunile Executivului. dezaprecierea celor fara ocupatie. 3 . acestea ar putea fi reprezentate in principal de urmatoarele: -individualismul –urmarirea cu prioritate a propriului interes. prooductia de energie sabnatate. 1. o serie de reglementari la nivelul statelor componente care influenteaza afacerile . de asemewnea. orientare pe termen scurt in procesul de corectare a diferitelor modalitati de lucru.oricine munceste din greu poate sa realizeze ceea ce si-a propus -devotamentul fata de munca.U. Congresul S.A. si respingerea relaxarii in timpul orelor de serviciu. protectia consumatorului.

politica. onesti. educationala.s-a caracterizat printr-o crestere accentuate a independentei proprietarului colonial. -egalitatea-se regaseste printer primele proclamatii constitutionale ale cetatenilor. profunzi.1 SCURT ISTORIC AL DEZVOLTARII AFACERILOR IN S.U.U. Aceasta sansa are la baza libertatea individului pentru a desfasura o activitate economica din care sa obtina un profit. Cand se vorbeste despre afaceri. bunurile erau in proprietatea lui. etc. sociala.. separarea emotiilor si trairilor de afaceri. majoritatea oamenilor are tendinta de a face referire la contextual S. de unde se stabilea in mare parte viitorul companiei.U. faza a patra . care dispunea de capital. determina respingerea solutiilor unice. ca sursa acresterii si dezvoltarii. dar care aveau sediul in tara de origine . -neutralitatea-orientarea catre cercetare obiectiva a problemelor respingerea influentelor pe care le au emotiile. tehnica.A.au fost create in colonii companii pe baza de actiuni . au promovat egalitatea sanselor si nu egalitatea rezultatelor. pe care le cosidera ca o adevarata masina economica. In cadrul acestui process de conturare a afacerilor americane pot fi indentificate cateva faze importante: a.PARTICULARITATILE ECONOMICO-SOCIALE ALE CONTEXTULUI S.U. s-au regasit in agricultura si comert . caracterizata prin numeroase destabilizari ale activitatilor economice din colonii c. trairile in analiza problemelor. dar poate si una dintre cele mai controversate. -patriotismul-concretizat in loialitatea americanilor pe plan local.A.In timp insa apare “revolutia industriala” in urma caruia se pun bazele “sistemului 4 . b.A.-morala si umanismul-ii fac pe americani mai deschisi . faza a treia s-a caracterizat printr-o crestere a stabilitatii afacerilor din aceste teritorii . in faza a doua dupa o pierdere de autoritate de catre sediul central al companieise poate vorbi de o perioada de tranzitie. -libertatea-cea mai semnificativa valoare a culturii americane. a restrictionarilor. pe plan national fata de statul natiune si respingerea statelor care in general nu seamana cu S. locul unde fiecare individ are sanse egale in a reusi sa-si acumuleze averi considerabile. Lumea afacerilor in general si managementul organizatiilor in special au fost si sunt influentate de catre particularitatile de natura economica. drepturile primilor nascuti si cerintele de proprietate ca garantie a dreptului la vot. 2. dar pe fundalul largirii autoritatii din colonii in detrimental autoritatii centrale d. inclinati spre actiuni caritabile. care au denuntat sclavia. in prima faza .A. plini de franchete. 2. dematurizarea afacerilor pe taram American.ale contextului in care iau nastere si se dezvolta. deoarece politica tarilor de origine era de a mentine productia industriala in Europa.A.U. -confortul material-tendinta americanilor spre a-si insusi obiecte de pret. Primele companii create in contextual S. spre cresterea societatii sociale.

U. Elaborarea Constitutiei a condos la imbunatatirea conditiilor pentru desfasurarea afacerilor in contextual American.A.4. una care sustinea actiunea “maini invizibile” a pietei si cealalta care sustinea “ responsabilitatea sociala” a organizatiei. In contextual S.Proprietarii sunt motivati sa obtina profit pentru a-si spori capitalul investit.U.A. 2. s-au manifestat 2 tendinte extreme in activitatea organizatiilor. de aceea acest sistem poarta denumirea de sistemul intreprinderii private sau sistemul intreprinderii libere.PROPRIETATEA PRIVATA CA BAZA A DEZVOLTARII CAPITALISMULUI AMERICAN Sistemul politico-economic din S. piata functioneaza normal numai atunci cand intreprinderile se concentreaza pe realizarea performantelor economice. poate fi caracterizat ca un system democratic in cadrul caruia productia si distributia sunt in cea mai mare parte in proprietate private. Orientarea cu predilectie catre obtinerea de profit a americanilor explica o serie de decizii care se iau . daca prin varianta aleasa se ajunge la un profit mai mare.utilize si dispune de factorii de productie.A. catre angajati etc. Sistemul American de afaceri reprezinta o anumita unicitate care provine din nevoile oamenilor de a actiona liber. intre care: 1. Pentru sustinerea “maini invizibile” a pietei au fost aduse numerose argumente.MOTIVATIA PENTRU PROFIT A AMERICANILOR O alta caracteristica importanta a capitalismului in general si a contextului economico-social american in special este motivatia pentru profit.care au condos la o schimbare a mentalitatii despre intreprinderea profitabila. catre populatie. in S.In astfel de conditii firmele americane cauta sa transfere unele dintre cheltuielile lor in afara. pe interesul actionarilor. Pe langa puternicul sector privat care domina intreaga economie.U.U. de a-si asuma responsabilitatea pentru propria lor bogatie.2.American de fabricatie”.La baza sistemului de productie American a stat omul de afaceri. economiei de piata sau sistemul bazat pe profit. 2. 2. 5 . pe sistemul bazat pe profit. piata reprezinta modalitatea prin care cumparatorii si vanzatorii schimba bani pe bunuri si servicii. care a inceput sa dispuna de un capital tot mai mare.3.PIATA SI CONCURENTA Intr-o economie bazata pe sistemul intreprinderii private . numai pentru a obtine un profit suplimentar. catre organisme guvernamentale. ceea ce confirma din nou definirea contextului american printr-o economie mixta. exista si un sector public important.Sunt numeroase exemplele de innovator in domeniul productiei americane care au avut contributii deosebite in dezvoltarea afacerilor in contextual S.A.Proprietatea private presupune libertatea indivizilor de a procura .

U. sau Administratia pentru Alimente si Medicamente. Responsabilitatea sociala a organizatiilor nu contravene scopului si intereselor actionarilor.2. poate si pentru faptul ca. afacerile nu trebuie sa urmareasca obiectivele sociale. inexistenta situatilor de concurenta perfecta. Legea Comisiei Federale de Comert. Dar guvernul se implica in diferite afaceri.A. poate cu un usor accent pe reglementarea activitatilor economice mai mult pe baza functionarii pietei libere concurentiale. d. b. Afcerile nu trebuie considerate numai ca activitati economice pure. In acelasi timp s-a adus si o serie de argumente pentru o “responsabilitate sociala” a organizatiei intre care: a. poporul american astepta ca guvernul sa se implice mai mult intr-o serie de domenii. Investitiile in activitati cu character socal vor contribui la construirea unei societati viitoare mai propice pentru afaceri. ci ele trebuie vazute prisma performantelor sociale . intreprinderile economice trebuie sa se specializeze in ceea ce stiu ele sa faca mai bine.U. pana la politica antitrust din 1980. Comisia de Securitate si Schimburi.A. in economia S.U. in urma recesiunii din 1930. a nevoii unei protectii impotriva practicilor de afaceri. Pentru asigurarea unei concurente loiale. Legea Robinson-Patman. Constituirea anumitor agentii guvernamentale. productia de bunuri si servicii. In contextul american se pare ca s-a realizat un echilibru intre aceste 2 tendinte. acestea fiind specifice altor institutii din cadrul societatii.5 INFLUENTA POLITICULUI ASUPRA AFACERILOR In zilele noastre. este acceptat rolul guvernului in complexa societate industriala mai mult decat in trecut. incepand cu LegeaSherman din 1890 si continuand cu Legea Clayton. 4. c. in S. orice incercare de responsabilitate sociala constituie un atentat la resursele actionarilor care nu vor mai fi motivati sa-si8 foloseasca aceste resurse pentru activitatea economica. pe termen lung acestia avand numaide castigat din urmarirea unor obiective cu character social.A au fost elaborate mai multe legi antitrust. Spre exemplu guvernul coordoneaza productia si distribuirea de energies au cea din domenuiul militar al apararii . Guvernele statelor componente detin anumite afaceri in concurrenta cu cele private. 5. Agentiile Administrative Federale stabilite de catre Congres au o influenta determinanta asupra relatiilor de afaceri din S.U. de unde si idea ca piata concurentiala nu asigura atutomat o alocare optima a resurselor. respective. 2.A. apa si alte 6 . demonstreaza recunoasterea in domeniul S. in urma careia sa obtina profit 3. Multe municipalitati gospodaresc propriile productii de energie. ca ocuparea fortei de munca sau utilizarea unor resurse ale tarii. cum sunt Comisia Federala pentru Comert. intreprinderea care isi orienteaza mai mult activitatea pe baza unei responsabilitati sociale va avea un dezavantaj concurential fata de cele care nu se orienteaza spre astfel de responsabilitate sociala.

7 .A in general se intalnesc trei tipuri de intreprinderi : a. transferal proprietatii asupra corporatiei se poate face prin vanzarea actiunilor de care dispun proprietarii.U. 3. corporatiile pot sa dispuna de fonduri inseminate de capital.intreprinderea este o forma de organizare a activitatii private. Fiecare personal contribuie la fornarea societatii cu bani. Intre avantajele corporatiei. b. corporatia poate functiona nelimitat. intreprinderea se desfiinteaza fiind necesara o reconstituire a acesteia. separatie care preesupune ca veniturile sa fie impozitate separate si care ii permite ace4steia sa stapaneasca. fiind dependenta numai de prevederile statutului. separate si distincta de persoanele proprietarilor .U. 2.regasindu-se mai ales in agricultura . Intreprindere societara (partnership) reprezinta o forma de organizare prin care doua sau mai multe personae se inteleg sa porneasca o afacere in calitate de coproprietari. In contextul S.de asemenea o economie capitalista de piata cncurentiala.A . 5. responsabilitatea proprietarilor corporatiei pentru obligatiile acesteia sunt limitate la nivelul investitiilor pe care le-au facut in intreprindere. De asemenea.utilitati.6 TIPURI DE INTREPRINDERI CARE FUNCTIONEAZA IN S. 4. Intreprinderile care sunt angajate in acest tip de activatate economica constituie o industrie. orice dividende pe care corporatia le plateste proprietarilor sunt impozitate ca venituri personale. dispunand de fonduri importante. in care factorii de productie sunt utilizati pentru obtinera de produse sau servicii in vederea vanzarii. sau prin angajarea de manageri talentati cu rezultate deosebite. el avand un control complet asupra operatiunilor si singurul raspunzator pentru toate datoriile si obligatiile intreprinderii. O alta limitare in constituirea acestui tip de intreprindere consta in faptul ca.A . la decesul unuia dintre parteneri.U. ca forma de organizare a afacerilor in S..U. c.A In S. Trebuie retinuta influrnta mult mai redusa a politicului asupra afacerilor decat in alte tari in care exista.U. proprietati sau munca. Profitul intreprinderii se considera parte a veniturilor proprietarului. 2.A. corporatiile pot sa-si mentina un management de calitate. Acest tip de intreprindere este cel mai raspandit in S. Intreprinderea proprietate personala (proprietorship) este cea mai simpla forma de organizare a afacerilor si se caracterizeaza prin faptul ca proprietarul este unul singur. cat si pierderile . prin specializarile care se pot asigura managerilor. Corporatia (corporation) reprezinta o entitate legala. ca in cazul celorlante forme prezentate anterior. ceea ce la noi este cunoscut sub denumirea de ramura e economiei nationale. servicii si comertul cu amanunte . ceea ce inseamnaaverea personala a acestora nu este in primejdie. pot fi mentionate: 1.cu scopul obtinerii de profit.Ei isi impart in proportii stabilite la crearea sociatatii atat profitul . sa cumpere sau sa vandal proprietati pe baza de contract.

8 . prin lupta pentru asigurarea de sanse egale pentru toti membri societatii.Trebuie precizat ca acest tip de intreprindere prezinta avantajele mai sus mentionate mai ales atunci cand dimensiunea acesteia este mare. INCADRAREA CONTEXTULUI AMERICAN PRIN PRISMA DIMENSIUNILOR CULTURALE Pentru a ne explica mai bine particularitatile managementului din S. pe langa o cunoastere generala a principalelor valori care stau la baza societatii americane si a principalelor caracteristici economico-sociale ale acestui context. Distanta fata de puterea redusa isi are explicatia in orientarea americanilor spre diminuarea inegalitatilor dintre membrii societatii prin incurajarea si recompensarea celor valorosi.. este necesar sa vse cunoasca particularitatile culturale prin prisma unor dimensiuni culturale evidentiate de catre speciualistii in acest domeniu.A.U.7. pentru ca intreprinderile mici nu pot sa se bucure de toate aceste avantaje. 2.

au fost realizate cele mai numeroase cercetari. acesta nu apare cu particularitati atat de pregnante.Dar peste 95% dintre intreprinderile nordamericane sunt intreprinderi mici si mijlocii. ` 3. Cu cativa ani in urma.1.A.peste jumatate dintre acestea avand sub 5 salariati.Ford etc care detin o putere economica foarte mare si asigura o mare parte din locurile de munca pentru populatie. 3. cat mai ales ca urmare a faptului ca in contextual S. Managementul din S. metode si tehnici de management. fiind unul dintre cele mai copiate din lume. definea intreprinderile mici ca avand cel putin 2 dintre urmatoarele caracteristici: 9 .U.A.1. Comitetul pentru Dezvoltare Economica din S.U.U. care nu au cunoscut aceiasi extindere in alte tari. s-au pus in aplicare cele mai multe si variate sisteme.ORIENTAREA CATRE INTREPRINDERILE MICI SI MIJLOCII In general.1.A.A. ca alte sisteme.U.PARTICULARITATI ALE MANAGEMENTULUI DIN S. atat datorita performantelor intreprinderilor americane.U. economia S. IBM.Contextul american se mai caracterizeaza printr-un coefficient mai mare de masculinitate datorita orientarii societatii catre o mai accentuata diferentiere a rolurilor dintre barbate si femei.A este cunoscuta prin marile intreprinderi ca General Motors.SPECIFICUL DIMENSIUNII SI ORGANIZARII STRUCTURALE A INTREPRINDERILOR AMERICANE 3.

ci si descrierea tuturor componentelor structurii organizatorice. strategie tactica. simplificand procesul de pregatire al acestora Permite un control mai usor din partea managementului de nivel superior DEZAVANTAJE Centralizarea responsabilitatii pentru profit numai la nivelul managementului de nivel superior Limitarea formarii de manageri specialisti din randul carora sa fie promovati la nivedlul superior al managementului intreprinderii Dificultati in coordonarea activitatilor din partea managementului de nivel superior. activitatile desfasurate in cadrul intreprinderii sunt de interes local. Ca urmare. se intalnesc in general urmatoarele tipuri de structuri organizatorice: 1. in ansamblul ei. proiectarea structurilor organizatorice se organizeaza cu precizarea in detaliu a obiectivelor pe care intreprinderea trebuie sa le realizeze. etc. cu toate ca pietele deservite pot sa nu fie numai locale. divizie. se regasesc in organizarea militara. Structura organizatorica functionala AVANTAJE Managerii departamentelor isi pot folosi pregatirea de specialitate pentru cresterea eficientei activitatilor din subordine O astfel de structura favorizeaza promovarea in posturile de manager a unor specialisti din domeniu functiunilor intreprinderii. Organizarea structurala a firmelor nord-americane se caracterizeaza printr-un inalt grad de formalizare. In general. 2. independenta managementului intreprinderii.U. in intreprinderile din S. functiile.costuri constante mai reduse.A. Detalierea nu vizeaza numai sistemul de obiective.Cu toate dificultatile pe care le intampina micile intreprinderi joaca un rol important in economia S.U. 2.apropierea mai mare de furnizori si beneficiari.U.A. 3. In functiile de criteriile care stau la baza constituirii subdiviziunilor organizatorice. relatiile ierarhice.care in general este asigurat de catre proprietarii acesteia. 3. functionale. asa se exp[lica existenta in terminologia organizarii structurale a unor denumiri ca unitate. FOLOSITE IN S. 3.A. Intreprinderile mici prezinta o serie de avantaje intre care :flexibilitatea ridicata. matriceale. receptivitate mai mare la nou. pana la norma ede conducere si la compartimentele functionale si operationale.A. 6.U. 1.2 TIPURI DE STRUCTURI ORGANIZATORICE. 4.1. care se explica si prin coeficientul ridicat de individualism ce caracterizeaza contextual S. aceasta coordonare realizandu-se mai mult laa nivelul functiunilor intreprinderii 10 . originile organizarii structurale in S. dar si fecare componenta organizatorica in parte. 4. retea. pe produs. a stabilirii relatiilor dintre acestea si in general a tuturor componentelor organizarii structurale. familiale. teritoriale.1.U. numarul de personal este relative mic in comparatie cu marile companii. incepand cu posturile.A. provenienta capitalului este de la un individ sau un grup mic de personae. 5.

se organizeaza collective de proiect conduse de catre un manager de proiect. pentru care se organizeaza subdiviziuni organizatorice Atrage o serie de dificultati in orgasnizarea controlului din partea managementului de nivel superior Asigura o mai buna coordonare la nivelul regiunii Favorizeaza obtinerea de avantaje economice din operatiunile locale Constitue un cadru propice formarii de manager generalisti 4. Structura organizatorica teritoriala.2. Structura organizatorica matriceala. cea curenta sic ea referitoare la innoirea produselor si tehnologiilor. Un astfel de proiect presupune alcatuirea unui grup de personae. 11 . In astfel de conditii o persoana este subordonata concomitant atat conducatorului ierarhic direc al compartimentului din care face parte. referitoare la centralizarea unor informatii privind rezultatele inregistrate de diviziile componente Ingreuneaza coordonarea si controlul exercitate de catre managementul de nivel superior asupra ansamblului activitatilor desfasurate in cadrul intreprinderii 3. ceea ce presupune un efort financiar suplimentar din partea intreprinderii Determina costuri suplimentare mentinerea unor compartimente functionale atat la nivel central. cat si la nivelul fiecarei regiuni. care primeste sarcini pentru realizarea unui produs sau tehnologii noi si /sau fabricarea unui produs nespecific profilului intreprinderii. Intr-o astfel de structura pe langa compartimentele clasice specializate pe domenii. cat si managerului de proiect din colectivul caruia face parte. dar are si o limita prin faptul ca ea determina incalcarea principiului unitatii de decizie si actiune. O astfel de structura prezinta avantajul ca faciliteaza desfasurarea a doua tipuri de activitati. AVANTAJE Plasarea responsabilitatii la nivelurile medii si inferioare ale managementului Pune accentual pe problemele privind piata locala DEZAVANTAJE Necesita un numar mai mare de personae cu calitati de manageri generlisti. AVANTAJE Plasarea atentiei si efortului pe produs sau familia de produse Responsabilitatea pentru profit revine si managerilor de la nivelul diviziilor Constitue un cadru organizatoric ce favorizeaza pregatirea de manageri generalisti Favorizeaza dezvoltarea si diversificarea produselor DEZAVANTAJE Necesita un numar suplimentar de manageri generalisti. in raport cu structura functionala Determina dificultati in serviciile centrale. Structura organizatorica pe produs.

Pentru aceasta.5. in timp. considerand ca obiectivele economice ar fi singurele care constitue ratiunea pentru crearea si functuionarea acesteia. exista doua atitudini diferite referitoare la responsabilitatea sociala a organizatiei. dar. Organizatia in general consta intr-o asociere de doua sau mai multe personae care desfasoara activitati in vederea realizarii unor obiective commune. 6. mai ales in domeniul relatiilor cu subordonatii. ce s e caracterizeaza prin aceea ca presupune crearea unei unitati centrale. in domeniul afacerilor. In contextual S. Structura organizatorica de tip retea. una prin care se respinge aceasta responsabilitate. Intr-o astfel de organizare structurala. Managementul practicat in astfel de intreprinderi cuprinde multe elemente de natura informala. In opinia specialistilor acest tip de structura se va impune tot mai mult in viitor. Structura organizatorica familiala. a inceput sa-si include printer obiectivele strategice si tactice.U.A. Structura organizatorica familiala este practicata in cadrul intreprinderilor mici care sunt in proprietatea unei familii. care nu desfasoara activitati de productie sau comerciale. iar in multe cazuri el participa si la activitatile de productie. 12 . ci are rolul de a coordona activitatea altor unitati specializate un diferite domenii. care fac obiectul de baza al intreprinderii. AFACERILE SI RESPONSABILITATEA SOCIALA A ORGANIZATIEI. si unele de natura sociala.2. de obicei patronul este si managerul intreprinderii. pe parcursul evolutiei ei. si alta care considera ca obiectivele economice pot fi mai bine indeplinite daca se au in vedere si cele de natura sociala. unitatea centrala cauta sa armonizeze contributiile unitatilor specializate pentru a satisface comenzile clientilor. Organizatia de afaceri urmareste cu prioritate realizarea unor obiective din domeniul economic. 3. Acest tip de structura reprezinta o forma noua de organizare aparuta in ultimile decenii.

se urmareste eficienta economica a folosirii resurselor de care dispun organizatiile. ci si de natura sociala. sa-ti folosesti competenta numai atunci cand ai si responsabilitate 13 .U. chiar daca aceste coduri difera in ceea ce priveste problematica ce trebuie supusa unui astfel de cod. James O’Toole a precizat cateva principii care trebuie sa stea la baza unui comportament etic. in conditii economice Obiectivele sociale trebuie sa stea in fata altor institutii specializate. astfel ca peste 97% dintre marile companii din S. printr-o economie in care se urmareste cu prioritate rofitul in urma desfasurarii unor activitati productive si comerciale ar putea duce la concluzia ca in acest context nu se poate pune problema eticii in afaceri.A. nu in fata organizatiilor in care se desfasoara activitate economica Responsabilitatea sociala a intreprinderii necesita un consum din resursele actionarilor. cu toate efectele economice negative asupra societatii in ansamblul ei Intreprinderea care isi manifesta o responsabilitate sociala va fi dezavantajata in competitia cu alte intreprinderi ARGUMENTE Piata concurentiala nu asigura o alocare judicioasa a resurselor.ETICA IN MANAGEMENTUL ORGANIZATIILOR AMERICANE Caracterizarea contextului S. unde are loc reglarea functionarii economiei. printr-o piata concurentiala. supunerea in fata legii b.A. adica fabricarea de produse. impunerea si respectarea adevarului c. ele sunt create pentru satisfacerea anumitor nevoi sociale Cele mai eficiente decizii sunt cele care se fundamenteaza nu numai pe baza unor criterii economice. al realizarilor obiectivelor economice 3. Si totusi.prestarea de servicii. implicit. in managementul organizatiilor americane reprezinta un concept asupra carora nu s-a ajuns la o uninamitate de pareri.3. au propriul cod de etica. trateaza pe altii asa cum doresti sa fii tratat e. Multi manageri au creat si dezvoltat coduri etice de conduita proprii firmelor pe care le conduceau. care ar contrazice toate aceste caracteristici. Desi etica in afaceri si. sa nu faci rau si sa nu pagubesti pe altii f. implicit. care sunt urmatoarele: a. Functionarea eficienta a organizatiilor se realizeaza numai atunci can dele se concentreaza pe domeniile lor de specialitate. in contextul american se abordeaza tot mai mult problematica eticii care trebuie sa caracterizeze lumea afacerilor si managementul organizatiilor. care nu vor mai fi interesati in investitii. mai ales in ultima perioada. respectul fata de semeni d.U.OBIECTII Folosirea optima a resurselor si cresterea interesului actionarilor intr-o economie de piata concurentiala se realizeaza numai cand se accentueaza performanta economica. de aceea trebuie intervenit si din punct de vedere al unor criterii sociale Afacerile nu au numai scopuri economice. ci si a unor criterii sociale Urmarirea realizarii unor obiective de natura sociala nu contravinerealizarii obiectivelor de natura economica Costurile ocazionate de realizarea unor obiective de natura sociala au menirea de a contribui la crearea unui climat favorabil afacerilor si.

U. in organizatiile din S. in cazul unei diversificari sau a crearii de noi piete. iar puterea consta in abilitatea de a influenta comportamentul altora.U. Din aceasta cauza procesele informational-decizionale revin aproape in exclusivitate managerilor. Intrucat in S. ca o premise a cresterii eficientei folosirii acesteia. prin luarea deciziilor. consta in faptul ca. toti managerii din cadrul organizatiei 3. este necesar sa se determine natura relatiilor autoritatea-responsabilitate. spre exemplu. se apeleaza mnai degraba la inlocuirea personalului. Departamentul de resurse umane asigura servicii. sfaturi si uneori control pentru celelalte departamente din cadrul organizatiei. Apoi. unul dintre obiectivele principale ale intreprinderilor americane in domeniul resurselor umane. sunt angajate trei8 categorii de personal: 1. 14 .U..5 RESURSELE UMANE IN INTREPRINDERILE DIN S.A. Responsabilitatea este strans legata de rezultatele care se obtin In urma exercitarii autoritatii. desi managerii din prima linie nu dispun de autoritate pe masura responsabilitatii pe care o au. se rezuma la cele care sunt strict legate de activitatea desfasurata de catre acestia si care le influenteaza conditiile de munca din cadrul organizatiei. Pe de alta parte la muncitori s-a inregistrat o crestere a satiusfactiei in munca prin participarea lor la procesele decizionale. executantii fiind foarte putin implicati in aceste procese. decat la formarea lui.4 PARTICULARITATI INFORMATIONAL-DECIZIONALE ALE MANAGEMENTULUI AMERICAN O caracteristica importanta a intreprinderilor nord americane consta in separarea pronuntata intre activitatile de management si cele de executie.A. in multe dintre acestea mai ales in cele de dimensiuni mari. executantii fiind foarte putin implicate in aceste procese. O caracteristica generala a resurselor umane din organizatiile din S. 3. Autoritatea este puterea de a lua decizii. Ca o caracteristica a procesului decizional in intreprinderile americane o rep[rezinta faptul ca personalul de supraveghere.U. Chiar daca centralizarea procesului decisional si prerdominanta deciziilor individuale reprezinta particularitati ale managementului intreprinderilor din S. in vederea adaptarii la noile cerinte. se urmareste o descentralizare a procesului de luare a deciziilor. Participarea executantilor la procesele decizionale.A. luarea deciziilor se face aproape in exclusivitate de catre manageri. Managerii din companiile americane au constatat ca implicarea salariatilor in procesul decizional reprezinta un ajutor in procesul de realizare a schimbarilor si de crestere a competitivitatii pe piata interna si externa. il reprezinta motivarea. In activitatile specifice functiunii de personal.3. de a declansa actiuni si de a orienta activitatile altora.A.U. departamentul de resurse umane.A. managementul de nivel superior 2.

pentru care se pot folosi in general urmatoarele forme de pregatire: -ucenicia -pregatirea in afara locului de munca -pregatirea la locul de munca -pregatirea in scoli specializate Pregatirea personalului reprezinta o sarcina permanenta a managementului intreprinderii astfel ca departamentul de resurse umane va trebui sa asigure o pregatire continua a tuturor angajatilor.U.respingere 5.A consta in faptul ca in general marimea veniturilor tuturor managerilor este puternic influentata de performantele pe termen scurt si in special de profitul obtinut. cerere.U. ceea ce determina o mare diversitate de situatii in problema pregatirii fortei de munca. interviul de triere a candidatilor -respingere 4.ANGAJAREA PERSONALULUI O particularitate aprocesului de angajare pentru intreprinderilor din S. interviu detaliat privind munca solicitata de post -respingere -trierea supraveghetorului -respingere 6. testare.U. introducerea si initierea pe post PREGATIREA PERSONALULUI In S.sa diminueze cheltuieli cu cercetarea –dezvoltarea .Numeroase intreprinderi nu aloca nici un buget pentru pregatire. in timp ce altele.A. referinte . oferta post 7. au programe speciale de formare continua a personalului. sa diminueze cheltuielile cu 15 .A. In multe situatii angajatii au nevoie de o pregatire suplimentara pentru munca pe care o desfasoara. care deriva din obiectivele strategice. 2. nu numai a celor noi incadrati.Aceasta dependenta fata de profitul si in general de performantele pe termen scurt determina managerii nord-americani sa evite de multe ori investitiile pe termen mediu si lung. descrierea postului. examen fizic. de obicei mai mari. Etapele procesului de angajare sunt: 1. o reprezinta autoritatea pe care o au supraveghetorii in a accepta sau a respinge un candidat recomandat de departamenbtul de resurse umane. chiar daca angajarile de personal sunt centralizate. recrutarea candidatilor 3. VENITURILE MANAGERILOR O prima caracteristica a companiilor din S. nu exista o reglementare care sa oblige intreprinderile la pregatirea continua a personalului.

astfel ca un manager sau un om de afaceri este atat de bine vazut incat poate deveni erou national.7 PREGATIREA MANAGERILOR DIN S. calitatile a doi sau mai multi candidate sunt sensibil egale. mai ales a celor din marile companii. Managementul companiilor nord-americane considera ca abilitatile .Americanii cresc cu idea de a reusi in afaceri.intretinerea si repararea untilajelor. acestia fiind absolventi ai unor universitati de prestigiu. Intreaga societate americana este perceputa ca o mare piata . are o pregatire in domeniul managementului sau doctorat in management. Pregatirea in domenul managementului se realizeaza in primul rand in scoala. motivarea angajatilor pentru a deveni membrii de sindicat este determinate atat de factori economici .A. unde se schimba talentele la fel cum se schimba bunurile si serviciile. calitatile si nivelul de pregatire trebuie sa constituie factorul determinant in promovare .De aceea .U. care reclama calitati superioare si asigura un statut mai inalt. In general . cat si de factori neeconomici.Intre principalii factori economici pot fi mentionati: -cresterea salariilor -obtinerea unor beneficii suplimentare privind pensionarea -plata concediilor -garantarea locului de munca Intre factorii neeconomici pot fi identificati: -protectia angajatilor impotriva unor actiuni abusive ale supraveghetorilor -reprezentarea angajatilor in procesul de luare a deciziilor -asigurarea unor posibilitati de comunicare cu managementul de nivel superior -nevoia de identificare cu un anumit grup 3. managerii participa la diferite programe 16 .U. intr-o ordine a importantei . in timp ce sindicatele considera vechimea ca baza a procesului de promovare.O pondere foarte mare a managerilor de mari companii din S. PROMOVAREA PERSONALULUI Promovarea reprezinta avansarea angajatului intr-un post mai bun .In cadrul companiilor din S. sa diminueze cheltuielile pentru dezvoltarea resurselor umane.plasarea accentului pe vechime in procesul promovarii reprezinta.A.U.U.Acest nivel ridicat al veniturilor managerilor. se justifica printr-o foarte buna pregatire in domeniul de specialitate si in domeniul managementului.6 SINDICATELE IN INTREPRINDERILE DIN S. calitatile. O alta caracteristica a veniturilor managerilor din cadrul companiilor din S.Dar. promovarea are la baza . acela pentru afaceri.A.A. vechimea este luata in considerare in promovare numai atunci cand celelalte criterii privind nivelul de pregatire . dupa care in cadrul intreprinderii. in opinia specialistilor americani o restrictie pentru responsabilizarea managerilor pentru rezultate. 3.A. inainte sau dupa angajare. nivelul de pregatire si vechimea personalului. cu mai multe responsabilitati. ceea ce a facut ca americanii se isi dezvolte un al saselea simt .U. consta in faptul ca sunt cele mai mari din lume.

Tot mai mult dezvoltarea intreprinderilor depinde de masura in care acestea protejeaza resursele.Tot mai multi americani afrma ca ei nu vor lucra pentru o intreprindere. la dezinteres in realizarea obiectivelor organizatiei. la sacrificarea unor animale.A. pe langa avantajele organizatiei. 5. contrivue si la dezvoltarea personalitatiilor indivizilor. Dezvoltarea durabila. Pentru cresterea gradului de participare a personalului la procesele de management au fost create si aplicate programe speciale de crestere a dimensiunii participative a managementului. mediul ambiant prin eliminarea poluarii si fabrica produse care sa asigure o dezvoltare durabila si sa protejeze societatea in ansamblul ei. care devin tot mai exigente. un management participativ . care presupune si o protectie a mediului.speciale de pregatire. Desi americanii reprezinta cea mai puternica natiune din lume .in opinia americanilor . 17 . O alta tendinta in managenentul American consta in cresterea ponderii celor care considera ca este necesar ca salariatii sa se implice mai mult in managementul organizatilor. la o imbunatatire a cooperarii in munca.Asa se explica disponibilitatea americanilor de a incerca noi ideei in toate domeniile . la crestera increderii in ceea ce fac si . Implicarea redusa a salariatilor in problemele organizatiei conduce la o atitudine pasiva in munca. specialistii considera da se cere onestitate si modestie in evaluare situatiei si conturerea unor solutii de schimbare .Pentru aceste persoane valoarea muncii este analizara si in functie de contributia produsului rezultat la binele societatii in present si in perspectiva. PERSPECTIVE IN MAMAGEMENTUL DIN S. prin a carei activitate se contribute la epuizarea resurselor naturale. care sa asigure o perspective cel putin tot atat de favorabila. 4. Dar. la producerea de energie nucleara etc. inclusive in domeniul managementului. este conditionata de respectarea anumitor restrictii.U. nu au probleme de energie. In contextul american a inceput sa apara o serie de atitudini favorabile cresterii dimensiunii sociale a intreprinderilor.companiile lor domina alaturi de companiile japoneze sau vest-europene . la neutilizarea potentialului creative al personalului in favoarea organizatiei in amsamblul ei. implicit . Aceasta se realizeaza pe fondul unei pregatiri generale asigurate de sistemul de invatamant . cu toate efectele favorabile care decurg din aceasta.

A.JAPONIA si S.1997 MANAGEMENTUL AFACERILOR INTERNATIONALE Autor:Ioan Bogdan editura Universitatii Lucian Blaga din Sibiu 18 .BIBLIOGRAFIE: MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE.U. Autor: Nicolescu Ovidiu editura Economica .Ana Stoica Constantin editura:Institutul European .2002 MANAGEMENTUL COMPARAT :UNIUNEA EUROPEANA. autori:Ticu Constantin.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful