LAO TZE Traducerea in limba romana a cartii

TAO TE CHING Calea Puterii Drumul cu Har

Din limba chineza, Daniel Medvedov


T A O Bucuresti 2010

TAO TE CHING Calea Puterii
Drumul cu Har
Motto:
2

Buzduganul meu, i-l trimit inainte . . . Fat Frumos din Lacrima . . .

Aici aveti doar o creanga din Marele Codru . . .


3

1. T’AI CH’I – Poarta Minunilor
(Tao K’o Tao...)

• Poti sa-i zici “Calea”, • Dar nu e pururea, asa spus . . . • Poti sa-i dai un nume, • Dar nu are pururea, acelasi nume. • Caci e un gol fara nume . . . • Atunci, la inceputul lumii, • E Maica tutoror celor vii . . . • Daca vrei sa o numesti, cumva. . . • Asa, pururea fara dorinte, • Poti vedea minunile toate. • Dar daca esti plin de vreri, • Vezi doar umbre si figuri . . . • Exista doua lucruri imbratisate, • Apar impreuna dar au nume diferite, • Amindoua sint o taina • Si in taina lor, e o alta taina, • Acolo e poarta minunilor . . .
4

2. TOTUL SE SCHIMBA . . .
(T’ien Hsia Chieh Chih . . .)

• In Lume, toti stiu ce e, si cum e, frumusetea, • Asa dispare uritenia . . . • Bunatatea, se stie cum e, si ce e, • Si asa dispare tot ceea ce nu e bun. • Apoi, e si nu e se fac unul pe altul, • Greu si usor traiesc impreuna, • Scurt si larg se ajuta cum pot, • Sus si jos se compun unul cite unul, • Vocale si consoane, una cu alta se leaga, • Inainte si dupa, una pe alta se urmeaza . . .

5

• Asa inteleptul, nu intervine in decurgerea lucrurilor, ci se dedica la fapta de a nu face nimic . . . • Se misca, dar nu face scandal, si asa, ii invata pe toti, • Face o mie de lucruri, si nu refuza nimic nimanui. • Traieste, dar nu cauta sa tot aiba, • Face orice, dar nu se leaga de nimic. • Duce la capat treaba lui , iar apoi se retrage. • Nu ramine linga ce a terminat, • Si asa, nimic nu-l leaga . . .


6

3. SHIBUMI – Lumina de Cenusa
(Pu Shang Hsien Shih . . .)

• Nu-ti etala talentele, asa ceilalti nu se vor intrista, • Nu-ti arata comorile, pentru a nu provoca, in altii, dorinta de a fura. • Nu privi cu jind, asa nu-ti vei tulbura inima. • Din acest motiv, inteleptul isi goleste inima, dar isi umple pintecul, • Pierde orice dorinta, dar are grija de madularele lui. • E acelasi cu toti, nu cauta nimic, nu vrea nimic . . . • Daca esti viclean, nu te arata asa, • Se face orice cu a ne-face, nimic nu ramane de nefacut . . . 4. CINE ESTI ?:
7

Fat-Frumos din Lacrima
(Ch’ung Tao Erh Yung)

• Ramai intre ochi, cu Calea . . . • Si fa din asta un obicei. • Poate ca nu e usor . . . • Ca intr-un virtej, • Vei ajunge la matca tuturor lucrurilor • Roade toate asprimile, • Desleaga toate legaturile, • Potriveste-te in desavirsire, pentru a primi lumina . . . • Fa-te unul cu tarina, • Ramii in liniste, ca si cum ai sta asa pentru totdeauna. • Fiinta e sinele tau, fiica nimanui Arhetipul lui Fat-Frumos, cu Ileana Cosinzeana . . . •
8

5. MEDITATIA
(T’ien Ti Pu Jen)

• Cerul si Pamantul nu sint amabili. • Pentru ei, toate fiintele sint niste papusi . . . • Nici inteleptul nu e prea amabil, • Pentru el, la fel, fiintele sint doar papusi . . . • Spatiul cuprins intre cer si pamant, • E ca niste foale care se misca neincetat, • Cind e plin, se goleste, • Cind e gol, se umple . . . • Multe vorbe sint ca si cum nu ai spune nimic, Nu exista ceva mai bun decit linistea . . .


9

6. POIMANDRES
(Ku Shen Pu Szu)

• Fiinta e adinca, si nu moare niciodata. • Traieste linga Sufletul ascuns. • Intra in viata prin poarta tainica. • E fiinta, radacina cerului si a pamintului . . . • Suav, suav, ca un ghem ce nu se termina niciodata . . . • Cu cit i-l desfaci, • Cu-atit mai greu vei ajunge la capatul lui . . . • Foloseste-l, caci nu are sfirsit . . .


10

7. INAINTE SI DUPA: Esenta si Substanta
(T’ien Ch’ang T Chiu)

• Cerul e pururea, si pamantul dureaza etern. . . • Si ce face etern cerul si pamantul? • E fiindca ca ei nu traiesc pentru propriile lor interese, • De-asta dureaza . . . • La fel si inteleptul, • El vede de trup, dupa . . . • Si din acest motiv trupul sau e original. • Extern la trup, si etern launtric . . . • Asa, trupul sau dureaza . . . • Cum nu-si da importanta siesi, Fiinta sa ii este implinita . . .

11

8. A FI CA APA
(Shang Shan Jo Shui)

• Cea mai inalta bunatate e ca apa, • Apa e buna fiindca impinge toate vietatile, si pe nimeni nu presioneaza. • Se adapteaza la tot si merge pururea spre fund, unde nimeni nu vrea sa mearga . . . • Uite de ce sint atit de putini cei ce cauta Calea . . . • Trebuie sa te simti in largul tau in orice loc . . . • Trebuie sa ai inima adinca . . . • Trebuie sa aduci binele, tuturor . . . • Trebuie sa vorbesti cu incredere in ceea ce spui. Trebuie sa dispui de tot cind esti seful . . • Trebuie sa consideri ca bune , toate lucrurile
12

• Trebuie sa fii atent in orice moment. • Gindirea superioara nu se opune la nimic si din acest motiv, nimeni nu se plinge . . .

13

9. CALEA CEA MARE
(Ch’ih Erh Ying Chih)

• Inainte ca ceva sa se umple, e mai bine sa te opresti . . . • Daca ataci in nestire, • Nu te vei putea apara. • Daca iti umpli casa cu aur si jad, • Nu vei putea sa le pastrezi. • Daca-ti pui toata credinta in faima si onoare, • Curind, te vei simti disperat. . . • Fa-ti treaba ta, si-apoi uita de tot. • Asa e Calea Cereasca . . .


14

10. OGLINDA SECRETA A PRIVIRII
(Tsai Ying P’o Pao I . . .)

• Daca incerci sa-ti concentrezi fiinta si sa o faci una cu trupul, • Vei putea sa te simti compact. • Daca te ocupi de practica energiei pina a te face mladiu, • Vei putea fi ca un prunc nou-nascut • Daca-ti speli si-ti curati privirea secreta, • Vei putea sa te pastrezi intreg. • Daca-i iubesti pe toti si rabzi societatea, • Vei putea ajunge la a nu face nimic. . . • Daca ai reusi sa deschizi si sa inchizi Poarta Cerului . . . • Iti vei putea domina membrul viril. . .
15

• Daca ajungi sa intelegi cele patru principii universale, • Vei putea sti ce e Vidul . . . • Ajuta-i pe ceilalti, nutreste-i . . . • Nutreste-i, fara a-i lega. . . • Munceste, fara a cere nimic nimanui.

16

11. FIINTA E UN VID . . .
(San Shih Fu Kung I Ku . . .)

• Treizeci de stinghii are o roata, • Dar ceea ce conteaza, • E golul din mijloc . . . • Cu lut se tot fac ulcioarele, • Dar ceea ce conteaza, • E golul ce-l au inauntru . . . si deacolo tot folosul lor . . . • Se fac usi si ferestre la casa, • Dar ceea ce e de folos, e golul lor pe dinauntru . . . • In a face e, atunci, scopul • Dar folosul se va gasi in a fi gol . .


17

12. SIMPLITATEA AUSTERA
(Wu Se Ling Jen Mu Mang . . .)

• Cele cinci culori aduc o ceata in ochii oamenilor, • Cele cinci sunete indeparteaza finetea auzului. • Cele cinci gusturi strica savoarea . . . • Concursurile si vinatoarea strica ceasul inimii . . . • Si bogatiile i-i pierd pe oameni . . . • De-asta inteleptul, are grija de pintecul sau, si nu de ochi . . . • Isi intoarce privirea de la ceea ce este departe, si pune mina pe ce e aproape.


18

13. IUBIRE
(Ch’ung Ju Jo Ching . . .)

• Primeste cistigul si nenorocirea ca pe o surpriza . . . • Suferinta atinge doar corpul tau . . • Cum sa inteleg eu –Primeste cistigul si nenorocirea ca o surpriza? • Cistigul ne inalta, • Nenorocirea ne coboara . . . • A le pierde, e la fel de surprinzator ! • Asa ar trebui sa intelegem cistigul si nenorocirea , ca o surpriza. • Cum as putea intelege ca ceea ce sufera e doar corpul? • Suferinta exista fiindca am un corp. Daca n-as avea corp – unde s-ar gazdui suferinta?
19

• Asa ar trebui sa intelegem ca ceea ce sufera este corpul. • Cine considera important a se sacrifica pentru ceilalti, • Pai sa i se imprumute lumea . . . • Dar cine ii iubeste pe toti, • Acestuia, ar trebui sa i se dea cadou lumea intreaga !


20

14. REGATUL FARA DE LUCRURI
(Shih Chih Pu Chien . . .)

• Forma fara forma, • Imagine fara figura, • Iluzie nebuloasa, • Cind i-l privesc, nu-i vad inceputul, • Cind i-l urmez, nu-i vad sfirsitul, • Respecta vechile traditii, • Si vei avea in miinile tale hatzurile intimplarilor de acum . . . • Ochii nu-l pot vedea . . . • Numele sau e ceea ce nu are forma. • Auzul nu-l poate auzi, • Numele sau e ceea ce nu are zgomot. • Miinile nu-l pot atinge . . . • Numele sau e ceea ce nu are corp. • Tripla calitate insondabila, • Care se confunda cu unul . . .
21

• Ceea ce e afara, nu e luminat . . . • Ceea ce e launtric, nu e intunecat. • Se misca in nestire, fara nume . . . • Pina ce face un cerc intreg, • In regatul fara de lucruri . . .

22

15. PORTRET
(Ku Chih Shan Wei . . .)

• Adeptii de demult, • Erau plini de bunatate, • Atit de subtili, si de tainici, • Ca era greu sa-i descoperi. • Nimeni nu ar putea sa le faca portretul . . . • Dar eu, voi incerca . . . • Goi, ca o vale . . . • Opaci, ca un elesteu plin de namol. • Cine oare poate sa treaca de la umbra la claritate, asa, intr-o clipa, fara nici macar sa clipesti . . . • Discreti, ca un musafir . . .

23

• Atenti, ca o bucata de gheata ce se topeste . . . • Adevarati, ca un trunchi de copac necioplit . . . • In Calea cea Mare, acel ce nu incearca sa se umple, • Nu e atins de curgerea timpului.

24

16. INTOARCEREA
(Chih Shu Chi . . .)

• Atinge sumprema goliciune, • Pastreaza-te, in liniste . . . • Inaintea oricarei agitari . . . • Ca un musuroi al lucrurilor, • Eu as privi acea intoarcere . . . • Fiindca orice vietate, • Dupa ce a inflorit, • Se intoarce la radacina sa . . . • A se intoarce la radacini, • Se numeste liniste . . . • Se numeste a se intoarce la destinul sau . . . • A se intoarce la destinul sau se numeste a fi constant [ceea ce e intotdeauna asa]

25

• Si a cunoaste ceea ce este intotdeauna asa, este iluminarea. • A nu cunoaste ceea ce e intotdeauna asa, • Este a alerga ca un orb, catre nenorocire . . . • Cel ce cunoaste ceea ce este intotdeauna asa, • Imbratiseaza si atinge implinirea . . • Iar cine imbratiseaza si atinge implinirea, • Va fi drept . . . • A fi drept e a fi maret . . . • A fi maret e a fi ceresc . . . • Iar a fi ceresc este a fi unul cu Marea Cale . . . Intreaga viata vei fi inafara oricarui pericol . . .


26

17. A SE FACE OPAC
(T’ai Shang Hsia Chih . . .)

• Marele Maestru, se face mic, pururea. . . • In urma acestui lucru, ajunge sa fie iubit si slavit de catre discipolii lui. • Apoi, ajunge sa fie de temut, • Si mai tirziu ajunge chiar sa fie dispretuit. • Daca nu ai incredere in ceilalti, • Ceilalti nu vor avea incredere in tine. • Inteleptul e sters, un om de putine cuvinte . . . • El ii ajuta pe toti, sa se emancipeze. • “Uite fructul muncii noastre” - vor striga ei, apoi . . .


27

18. MINCINOSI IPOCRITI
(Ta Tao Fei . . .)

• Cind Calea cea Mare a fost uitata, • S-a nascut dragostea si dreptatea. • Cu ratiunea si cu filozofia, • S-au nascut mii de ipocriti mincinosi. • Din vrajba intre toti membrii familiei, • S-a nascut cumintenia fiilor si dragostea de tata . . . • Din balamucul curtilor domnesti si din uzurparea tronului, • S-a nascut cinstea . . .


28

19 . ERUDITII . . .
(Chueh Sheng Ch’i Chih . . .)

• Lasa-ti deoparte cunostintele si viclenia . . . • Asa, toti ceilalti vor profita mult mai mult . . . • Lasa deoparte dorinta ta de dreptate si de a fi cinstit, • Asa va inflori din nou iubirea de tata. . . . • Lasa deoparte grija si goana dupa cistig . . . • Asa vei vedea cum dispar hotii si tilharii . . . • Chiar daca acste trei lucruri sint de folos pentru a imparati, • Ar trebui sa alegi simplicitatea, si sa imbratisezi spontaneitatea . . .
29

• Sa-ti pierzi importanta persoanei tale, • Si sa pui friu dorintelor tale . . .

30

20. A CUNOASTE, NU E INTELEPCIUNEA (Chueh Hsueh Wu Yu . . .) • Mai lasa studiile, ca asa vor dispare grijile, • In ce e diferit Da si Nu ? • In ce e diferit pozitivul si negativul ? • Ceea ce i-l sperie pe altul, trebuie, oare, sa ma sperie si pe mine, la fel? • Cit de absurd suna toate astea! • Toata lumea striga si benchetuieste, • Ca si cum ar fi un carnaval . . . • Un circ intreg plin de tiribombe . . . • Doar eu, ramin asa, in pace . . . • Fara sa ma misc . . . • Par un prunc nou nascut care inca nu a suris . . . • Retras, ca un cersetor,
31

• Par asa de neajutorat . . . • Cit de timpit sint eu ! . . . • Ce idiot ! . . . • Fiecare pare rau, si rau . . . • Doar eu tac, si tac . . . • Fiecare cu negoturile lor . . . • Doar eu ma abtin, salbatec, asa, capos . . . • De ce oi fi eu oare, asa de singular? • Fiindca stiu cum sa ma alimentez de la sinul maicii mele . . .


32

21. ASA !
(K’ung Te Chih Jung)

• Marele Har, intr-un fel natural, este a urma Calea cea Mare si nimic mai mult . . . • Calea cea Mare este pentru toata lumea o iluzie fantastica, o fantastica iluzie . . . • Dar in Calea cea Mare sint continute Arhetipurile, • In aceasta iluzie uluitoare, in Calea cea Mare, sint continute toate cele vii. . . . • Un miracol abia vizibil, dar locuit de esenta tuturor lucrurilor, si de cele mai mari fagaduieli . . .
33

• Din mosi stramosi, numele Ei a ramas in contemplarea inceputului lumii . . . • Cum pot eu sa stiu ca totul era la fel la inceputul lumii? • Uite asa !

34

22. ORIGAMI EXISTENTIAL
(Ch’u Tse Ch’uan . . .)

• Impatureste-te, si vei ramane intreg. • Apleaca-te si vei fi indreptat . . . • Fii gol, pentru a te putea umple . . . • Batran, vei fi intinerit . . . • Pastreaza doar putin, acest putin va inmuguri . . . • Caci ce e mult se va pierde . . . • Inteleptul imbratiseza unul in fiecare fiinta, • E un model, • Nu se arata, si deodata, i-l vezi stralucind . . . • Nu se justifica in ceea ce face, • Ca sa fie laudat, • Nu se glorifica, si-asa creste valoarea sa . . .
35

• Tace succesele sale, si din acest motiv se mentine, • Ne-rivalizind, nu are rival . . . • Acele vorbe din mosi stramosi “Apleaca-te si vei ramane intreg” • Nu sint vorbe in vint . . . • Daca ramai intreg, totul va veni la tine . . .

36

23. UNUL, CU CALEA CEA MARE
(Hsi Yen Tzu Jan . . .)

• Vorbeste putin, • Fii curgator . . . • O vijelie nu dureaza mai mult decit o dimineata, • O furtuna se termina in aceeasi zi . . • Dar cine oare produce vintul si ploaia? • E Cerul si Pamantul, si daca nici macar munca Cerului si a Pamantului nu dureaza atit de mult, • Ce am putea oare sa spunem de munca omului? • Cel ce seamana Calea cea Mare, • Se face unul cu Calea. • Cel ce seamana Harul, • Se face unul cu Harul . . .
37

• Iar cel care i-i face curte pierzaniei, • Se face unul cu ea, la fel . . . • Cine se face unul cu Calea, • Calea cea Mare i-l ocroteste . . . • Cine se face unul cu Harul, • Harul i-l imbratiseaza . . . • Iar cine se face unul cu pierzania, • Chiar pierzania i-l primeste, • Lipsa de credinta cheama lipsa de credinta . . .


38

24. ELIMINA PODOABELE
(Ch’i Che Pu Li . . .)

• Daca te ridici pe virfuri, • Nu te vei sustine prea mult . . . • Cine merge cu pasi foarte mari, • Acopera o mica distanta . . . • Iar cine se lauda pe sine, • Isi va pierde stralucirea . . . • Cine isi da dreptate siesi, • Nu e apreciat . . . • Cine isi lauda propiile talente, • E luat drept nating . . . • Cine se mindreste de succesele sale, • Isi pregateste caderea . . . • Toate acestea se intimpla pentru ca lumea sa ajunga a cunoaste Calea cea Mare . . .
39

• Caci toate celelalte sint doar umbre, • Si podoabe nefolositoare, • Fiecare a gustat din toate acestea, • Dar omul Caii celei Mari, • Isi va intoarce privirea de la toate, • Si nu va intirzia la asa ceva . . .

40

25. CEI CINCI MARI
(Yu Wu Hun Ch’eng . . .)

• Exista ceva fara forma, dar intreg. • S-a nascut inainte de Cer si de Pamant. • Nu are nume, si e fara de margini, • Nu depinde de nimeni, e de neatins. • Se misca neobosit, peste tot . . . • Hai sa-l numim maica lumii, • Cum nu-i stiu numele, ii voi spune Calea, • Din lipsa a ceva mai precis, ii voi spune Mare, • Maretie si intindere, • Intindere fara sfirsit . . . • Pentru a se duce, si pentru a veni . . . • Deci, Calea e Mare,
41

• Cerul e Mare, Pamantul e Mare, • Si Omul e Mare . . . • Chiar daca fiinta omeneasca e una dintre cele patru maretii ale lumii, • Omul se ia dupa legile Pamantului, • Pamantul se ia dupa legile Cerului, • Cerul se ia dupa legile Caii celei Mari . . . • Iar Calea cea Mare se ia dupa propiile sale legi . . .


42

26. CARA-TI POVARA . . .
(Chung Wei Ch’ing Ken . . . )

• Greul e radacina Usorului, • Seninatatea e stapina nelinistei . . . • Asa inteleptul isi petrece timpul mergind si tot mergind, toata ziua . . . • Fara a –si lasa greaua povara . . . • Chiar daca in jur se gasesc minunate peisaje, • Launtric. el ramane linistit . . . • Tu, care ai o mie de carute . . . • De ce oare arati ca lumea iti este asa de usoara? • Usorul isi pierde repede radacina, • Si asa incepe sa te roada nelinistea.


43

27. SECRETUL ESENTIAL
(Shan Hsing Wu Ch’e)

• Cine merge bine, nu lasa urme, • Cine vorbeste bine, nu are cuvinte gresite, • Cine numara bine, nu are nevoie de abac, • Cine inchide bine, nu are nevoie de lacat . . . • Si chair asa, nimeni nu poate deschide [ceea ce el a inchis] • Inteleptul e dispus sa faca bine oricui, • Fara a ignora pe nimeni . . . • Cine leaga bine, nu are nevoie de noduri . . . • Si chiar asa, nimeni nu desleaga [ceea ce el a innodat].
44

• E ceea ce se numeste “ a urma lumina” . . . • Omul bun e ajutorul omului mic. . . • Si omul mic e materialul omului bun. • A nu se considera a fi de seama, in asta sta marinimia, • A nu lua banii drept ca ceva important, si a nu-ti arata intelepciunea, ca si cum ai fi un ignorant, asta e secretul esential.


45

28. PIATRA NECIOPLITA
(Chih Ch’i Hsiung Shou . . .)

• Cunoaste in tine barbatul, • Dar cauta femeia . . . • Fa din tine o prapastie a lumii . . . • A fi o prapastie pentru lume, • E a se face unul cu harul de nespus, • E ca si cum te-ai intoarce la frageda copilarie . . . • Cunoaste in tine stralucirea, • Dar cauta umbra, • Fa-te masura lumii . . . • A fi a lumii masura, • E a merge cu harul de nemaivazut, • E a te intoarce la granita fara de capat, • Cunoaste gloria si infrunta-te cu nenorocirea . . .
46

• Fa-te o vale a lumii . . . • A fi valea lumii • E a avea pe deplin acel har de neatins, • E a te intoarce la ceea ce e simplu. • Piatra inceputurilor • E o munca deja facuta . . . • De aceea omul cel intelept • Ia bucata de piatra necioplita ca model, • Si chiar daca e marele mester, • Nu se va apuca de cioplit . . .


47

29. POTIRUL CEL SFINT
(Chiang Yu Ch’u T’ien Hsia . . .)

• Oricare ar fi acela ce si-ar dori sa fie stapinul lumii, si asa, sa o foloseasca, • Greseste crunt . . . • Lumea e un potir sfint, • Pe care nu-l poti apuca, • Si de care nu poti sa te folosesti . . . • Cine i-l foloseste, i-l crapa, • Cine i-l apuca, i-l pierde . . . • Unii deschid drumurile, si altii ii urmeaza . . . • Unii au suflet mare, iar altii sint cam fricosi, • Unii sint plini de putere, altii, mai slabi. . . . • Unii stau drepti, altii mai cad . . .
48

• Si de-asta omul intelept, evita orice exces, orice exagerare, si orice extravaganta . . .

49

30. FARA CALEA CEA MARE TOTUL DISPARE . . .
(I Tao Tso Jen Chu . . .)

• Omul puternic ce se mentine pe Calea cea Mare, • Nu cauta sa domine lumea cu arma. • Fiindca a presiona cu arma, cere un raspuns . . . • Acolo unde sint arme, gasesti razbunarea, • Iar nenorocirea a urmat intotdeauna bataliile . . . • Asa, omul cel bun, se apara, crunt, nimic mai mult. • El nu cucereste nimic cu forta, e doar hotarit, fara mindrie, fara parada, hotarit, fara a fi provocator, hotarit, de nevoie, hotarit, fara dorinta de a domina . . .
50

31. VICTORIA: UN DOLIU
(Fu Chia Ping Che . . .)

• Armele sint obiecte nenorocite, • Nimeni nu le iubeste . . . • Iar Omul Caii celei Mari le intoarce spatele . . . • Pentru Omul Bun, partea stinga e de cinste [locul unde e inima] • Dar la razboi el foloseste dreapta sa. • Fiindca armele sint lucruri nenorocite, • Nu ii vine bine cavalerului sa le foloseasca . . . • Daca nevoia nu i le baga in pumn, • E pacea, ceea ce el trebuie sa caute. • El nu se bucura de victorie, • Caci a se bucura asa, e a se bucura cu masacrarea oamenilor . . .
51

• Cum poate oare cineva sa progreseze asa, intre oameni ? • Stinga e partea de cinste, in timpuri fericite . . . • Si dreapta, in momente nefericite . . . • La razboi, generalul corpului de cavalerie, sta la stinga . . . • Iar generalul-major, la dreapta . . . • Asa ca, vazind toate acestea, trebuie sa luam razboiul ca pe o inmormintare, • Caci acolo intilnesc moartea un mare numar de oameni . . . • E drept sa se tina doliu. . . • Asa cum dupa victorie e drept sa se faca obiceiurile funerare . . .


52

32. DULCE ROUA . . .
(Tao Ch’ang Wu Ming . . .)

• Eterna, fara nume, Calea cea Mare, • E Mica, in curata sa simplicitate, • De nimic in lume nu poate fi depasita . . . • Daca printii si imparatii ar urma-o, • Bucurindu-se de a sa maretie, • Din cer, spre pamant, in desavirsire, • Ar cadea o dulce roua . . . • Si poporul, nestrimtorat, s-ar aranja de la sine . . . • Cind apar institutiile, se nasc numele, iar cind incep sa se nasca numele, • E momentul de a se opri.
53

• A sti cind trebuie sa te opresti, e a preveni pericolul . . . • Calea cea Mare e pentru lume, • Ceea ce este valea pentru izvor, • Ceea ce e marea pentru riu . . .

54

33. CUNOAST-TE PE TINE INSUTI
(Chih Jen Che Chih . . .)

• A-i cunoaste pe ceilalti, este a fi atent, • Dar a te cunoaste pe tine insuti, este a fi luminat . . . • A-i invinge pe ceilalti, e a avea forta, • Dar a te invinge pe tine insuti, este a fi puternic . . . • Cine se crede bucuros si multumit, • Cine merge cu pas hotarit, • E stapinul dorintelor sale . . . • Cine nu-si va lasa locul, • Va dura . . . • Vei muri, dar nu o sa dispari, • Asta este nemurirea . . .

55


34. CEVA DESPRE DISCRETIE. . .
(Ta Tao Szu Hsi . . .)

• Marea Cale e ca un riu ale carui valuri izbesc cind la stinga, cind la dreapta . . . • Toti depind de Ea pentru a trai, si Ea nu refuza nimic nimanui . . . • Ea face ceea ce trebuie sa faca, fara parada, si hraneste cu iubire pe toti, fara a se considera importanta . . . • Pururea asa, fara a dori nimic . . . • Nu dispretuieste pe cei mici, si cu totii, se intorc la Ea, fara a-si da seama de maretia Ei . . . • De-asta e Ea asa de mare . . .
56

• Asa inteleptul, duce totul la capat, • Fara a se crede el insusi mare . . . • Si din acesta cauza, tot ceea ce el face, vorbeste despre a sa maretie . . .

57

35. MARELE ARHETIP
(Chih Ta Hsiang . . .)

• Exista un Mare Arhetip, catre care lumea intreaga se indreapta . . . • Daca i-l iei drept model, • Nimic nu te va rani, • Si vei fi in pace, in siguranta si bucurie. • Muzica si cheful atrag pe oricine, • Dar cuvintele despre Calea cea Mare, • Fiind atit de butucanoase, si fara de gust, • Se asculta, dar nu se aud . . . • Se spun, dar nu se inteleg . . .


58

36. SUAVITATEA INVINGE TARIA
(Chiang Yu Hsi Chih . . .)

• Ceea ce e inchis, inainte era deschis. • Trebuie sa pui tare, ceea ce vrei sa patrunda . . . • Trebuie sa suavizezi, ceea ce vrei sa incordezi . . . • Si mai intii sa dai, ca apoi sa iei . . . • Asta se cheama “ceva ascuns in plina zi” . . . • Ce e suav, invinge taria. • Gentiletea invinge pe cei neciopliti. • Pentru un peste, mai bine i-ar fi sa ramana la adinc, • Iar pentru armele unei tari, sa stea in umbra.


59

37. NIMIC DE FACUT
(Tao Ch’ang Wu Wei)

• Marea Cale, pururea, fara a face nimic . . . • Si chiar asa, totul pare deja facut . . . • Daca printii si imparatii ar urma-o, • Totul sub cer s-ar aranja de la sine. • Daca in in aceasta ordine ar apare vreo dorinta, • Simplicitatea fara Nume ar sti cum sa o realizeze . . . • Simplicitate Fara de Nume, • Mult mai departe de orice dorinta, • Cu propia “Fara-Dorinta” si cu Pacea, s-ar aranja tot, • Iar Lumea ar locui, atunci, in Marea Liniste . . .

60


38. FLOAREA DIN CALEA CEA MARE
(Shang Te Pu Te . . .)

• Harul Inalt nu se grozaveste de a fi mare har si din aceasta cauza e Har. • Harul de Jos nu se lasa pina a nu-si arata harul si asa poate sa-l piarda. • Harul Inalt nu face nimic si de aceea nu are nimic de facut. • Harul de Jos vrea sa faca de toate, si din aceasta cauza e atit de ocupat cu facutul . . . • Bunatatea cea Mare face tot, si de aceea nu are nimic de facut, • Dreptatea cea Inalta face de toate,
61

• Si de aceea e atit de ocupata cu facutul . . . • Politetea Cea Inalta face de toate, • Si de aceea e atit de ocupata cu a face din tot o ceremonie . . . • Chiar daca nimeni nu o ia in seama, ea continua sa insiste . . . • Din mosi stramosi se tot spune: • Cauta intii Calea cea Mare si apoi Harul, • Cauta intii Harul si apoi Bunatatea. • Cauta intii Bunatatea, si apoi Dreptatea, • Cauta intii Dreptatea si apoi Politetea, • Politetea e izvorul sinceritatii dar, la fel, poate fi cauza dezordinii . . . • Intelegerea e Floarea Caii celei Mari, dar in acelasi timp e pragul nestiintei.
62

• De aceea Inteleptul se sprijina pe ceva solid, si nu pe floarea trecatoare, • Pune mina pe poama, si lasa deoparte florile, • Apuca poama si nu baga in seama florile . . .

63

39. CUMPATAREA E UN TEMEI
(Hsi Chih Te I Che . . .)

• Uite aici tot ce a atins implinirea unica, inca de demult: • Cerul s-a implinit in unul, si a ajuns sa fie senin . . . • Pamantul s-a implinit in unul, si a ajuns sa stea linistit, • Ingerii s-au implinit in unul, si de acolo au primit harul lor, • Marile riuri s-au implinit in unul, si asa s-au umplut . . . • Fiintele s-au implinit in unul, iar apoi s-au inmultit . . . • Iar Printii s-au implinit in unul, si asa au ajuns sa imparateasca lumea . . . • Daca Cerul nu ar fi senin, s-ar face praf . . .
64

• Daca Pamantul nu ar sta cuminte, s-ar face bucati . . . • Daca Ingerii nu ar fi puternici, nici nu ar exista . . . • Daca riurile nu ar fi pline, s-ar seca. • Daca fiintele nu s-ar inmulti, ar putea sa dispara . . . • Daca Printii nu ar fi deosebiti, ar cadea . . . • Cumpatarea e radacina maretiei, si adincul e temeiul inaltimii . . . • De aceea printii si oamenii mari, se numesc pe ei insisi orfani, cersetori. • Nu e oare asa din cauza ca ei vad in cumpatare un temei? • Excesul de cinste e ca necinstea, • Fiindca intelepciunea nu ceva care sa straluceasca ca o bijuterie . . . • Nici ca sa sune ca o toba de piatra . . .
65

40. INTOARCEREA E MISCAREA CAII CELEI MARI
(Fan Che Tao Chih Tung . . .)

• Intoarcerea e izvorul primordial al Caii celei Mari . . . • Subtilitatea e functia ei . . . • Toate fiintele lumii merg catre viata, • Si din viata merg catre esenta vidului lor. . .

66

41. PATRATUL FARA DE COLTURI
(Shang Shih Wen Tao . . .)

• Cind un om mare aude pomenindu-se de Calea cea Mare, • O ia in seama cu mare grija . . . • Cind un om mediocru aude vorbinduse de Calea cea Mare, • Pe deoparte o cauta, iar pe de alta, o uita . . . • Cind un om mic aude vorbindu-se de Calea cea Mare, izbucneste in hohote. . . • Nu ar fi Mare Calea daca asta nu ar izbucni in ris . . . • Stramosii spuneau asa: • Calea cea Mare a Luminii pare intunecata . . .
67

• Calea cea Mare a progresului pare ca merge inapoi . . . • Calea cea Mare e dreapta, dar pare strimba . . . • Harul cel Inalt pare o prapastie . . . • Lumina stralucitoare pare intunecata . . . • Puterea din plin nu pare indeajuns. • Puterea bine asezata pare ca sovaieste . . . • Iar Puterea Adevarata pare saracie. • Marele Patrat nu are colturi . . . • Marele Potir se umple incet . . . • Marea Muzica e tacuta . . . • Si Marea Forma nu are contur . . . • Ascunsa si fara nume, Calea cea Mare pe toate le sustine si le implineste . . .

68

42. DIN TREI S-AU NACUT TOATE
(Tao Sheng I . . .)

• Din Calea cea Mare se nascu Unul. • Din Unu s-a nascut Doi. • Din Doi s-a nascut Trei. • Si din Trei s-au nascut toate cele . . . • Toate cele, cara acea umbra si acea lumina ce le invaluiesc, • Se umplu de armonie prin respiratia lor . . . • Cine oare ar vrea sa fie oropsit, orfan sau cersetor? • Si uite, cu aceste nume se numeau pe sine insisi, printii . . . • Cine cistiga, pierde, iar cine pierde cistiga . . . • Eu arat ceea ce mi-au aratat:
69

• Pe acela care e violent, i-l asteapta o moarte violenta. . . . • Asta mi-a spus-o maestrul meu . . .

70

43. DOAR VIDUL NU ARE GRESELI
(T’ien Hsia Chih Chih . . .)

• Ceea ce e mai suav in aceasta lume, invinge pe ceea ce e dur . . . • Doar vidul nu are greseli . . . • In asta recunosc eu eficacitatea de a nu face nimic . . . • Lectia de a nu spune, • Eficacitatea de a nu face, • Nimic in lume nu poate sa le egaleze.


71

44. MULTUMESTE-TE CU PUTIN
(Ming Yu Shen Shu Ch’in . . .)

• Faima sau trupul, • Ce e oare mai scump? • Intre trup si bogatie, • Ce e oare mai drag? • Intre pierdere si cistig, • Ce e oare mai dureros? • Cel ce doreste prea multe, • Va ajunge sa fie crunt inselat . . . • Cel ce pastreaza multe, • Isi grabeste pierzania . . . • A se bucura cu putin, • Este a opri nenorocirea, • Si a se opri chiar la timp, • Previne orice pericol . . . • Altfel, uita de adincile batrineti . . .

72


45. LINISTE SI PACE . . .
(Ta Ch’eng Jo Ch’ueh . . .)

• Desavirsirea Suprema pare nedesavirsita . . . • Dar folosul ei nu se termina nicicind. • Implinirea Suprema pare goala . . . • Dar folosul ei nu are limite . . . • Dreptatea Suprema pare strimba . . . • Suprema Dibacie pare stingacie . . . • Si Elocventa Suprema pare un bilbiit. . . • Daca esti nelinistit iti va fi frig . . . • Daca esti linistit o sa-ti pastrezi caldura . . . • Linistea si Pacea sint masura lumii . . .
73

46. A EXCITA DORINTA: O CRIMA
(T’ien Hsia You Tao Ch’ueh . . .)

• Daca Lumea ar merge pe Calea cea Mare, • Armasarii s-ar intrebuinta pentru a cara murdaria, • Dar cum nu merge pe Calea cea Mare, • Bidiviii de lupta umplu grajdurile. • Nu exista crima mai mare decit acea de a excita dorinta . . . • Nu e nenorocire mai mare decit aceea de a fi nesaturat . . . • Nu exista viciu mai mare decit acela de a fi ambitios . . . • Cine se crede multumit, va fi multumit pentru totdeauna . . .
74

47. INTERNETUL CAII CELEI MARI
(Pu Ch’u Hu . . .)

• Fara sa iesi la poarta, • Poti cunoaste lumea . . . • Fara a privi pe fereastra, • Poti vedea Calea Laptelui . . . • Cu cit mai departe te duci, • Cu-atit mai pierdut te simti . . . • Din aceasta cauza, inteleptul, • Fara a se misca, ajunge . . . • Fara a vedea, numeste . . . • Fara a face, savirseste . . .


75

48. CISTIGA LUMEA FARA A FACE NIMIC . . .
(Wei Hsueh Jih I . . .)

• A cunoaste e a adauga in fiecare zi cite ceva . . . • A urma Calea cea Mare e a renunta in fiecare zi la ceva . . . • Micsoreaza-te, si iarasi, mai micsoreaza-te putin . . . • Pina la Fapta fara de Fapta . . . • Prin a nu face, nimic nu ramane de facut . . . • A renunta la tot e a cistiga Lumea. • A cauta un cistig e a nu fi demn de a cistiga lumea . . .


76

49. AI INCREDERE . . .
(Sheng Jen Wu Ch’ang Hsin . . .)

• Inteleptul nu are tot timpul acelasi gind . . . • Dar are incredere in aceia in care nimeni nu are incredere . . . • Asa increderea creste . . . • Inteleptul merge asa, cu lumea, • Sfios si necunoscut . . . • Si inima sa e cu lumea . . . • Toti i-l privesc si i-l asculta, • Si el ii vede pe toti ca pe niste copii. • Inteleptul nu e la fel nicicind, • El se poarta ca si cum ar avea o mie de inimi . . . • Bun cu cei buni, • Si la fel de bun cu nebunii . . . • Asa creste bunatatea . . .
77

50. SUPERSTITIA LUI TREISPE
(Ch’u Sheng Ju Szu . . .)

• A iesi, e a trai, si a intra, e a muri . . . • Treispele e cu tine toata viata . . . • Si tot treispele, te insoteste la moarte. • De e e asa, oare? • Lumea crede ca treispele are de-a face cu moartea, nu cu viata, si cu totii isi pierd timpul cu asta toata viata . . . • Dar cel ce cunoste arta de a avea grija de viata sa, • Nu se pazeste, si nici nu-i e frica de rinoceri, sau de tigri, cind calatoreste. • Nici nu se pazeste de armele dusmanilor, in lupta . . . • Rinocerul, nu stie unde sa-l impunga, • Si tigrul nu stie unde sa-l zgirie . . . • Palosul nu stie unde sa-l raneasca . . .
78

• De ce oare? • Asta e fiindca nimeni nu gaseste in el vreun punct mortal . . .

79

51. PUTEREA TAINICA
(Tao Sheng Chih . . .)

• Calea cea Mare le da viata, • Harul ii face sa creasca . . . • Calauza launtrica ii pazeste . . . • Natura ii implineste . . . • De-asta toate cele, intr-un fel impartasit unanim, • Slavesc Calea cea Mare, • Si cinstesc Harul . . . • Si nu e vorba ca slavesc Calea cea Mare, si ca cinstesc Harul, pentru ca li s-a impus asta . . . • E ceva natural . . . • Asa e cum Calea cea Mare le da viata, si cum Harul ii creste . . . • Ii sustine si ii face mari, ii pazeste si ii incalzeste . . . • Ii nutreste si ii apara . . .
80

• A da viata fara a cere nimic in schimb, • A face treaba sa si a nu se lauda pentru asta . . . • A conduce lumea fara a presiona . . . • Poate oare sa fie altul decit Harul cel Tainic ?

81

52. NUMARUL DE AUR
(T’ien Hsia You Shih . . .)

• Lumea are un inceput in care eu vad pe Maica Lumii . . . • Tot cel ce are pe Mama, curind va cunoaste Fiul, iar cunoscind Fiul, se va intoarce din nou la sinul Mamei. • Acesta nu va intilni in viata nici-un pericol . . . • Inchide toate iesirile. Daca inchizi toate portile vei ajunge, fara sa te consumi, la sfirsitul vietii tale . . . • Cel ce deschide toate usile si isi inmulteste nevoile, uite-l aici la capatul vietii, fara nici-un ajutor . . . • Acela ce poate sa-si concentreze privirea launtric . . . • Cel ce invata sa cedeze, • E Maestrul Puterii . . .
82

• Foloseste Lumina si intoarce-ti catre tine insuti, privirea launtrica . . . • Asa te vei pazi de o mie de necazuri, • Semanind Numarul de Aur . . .

83

53. UN BOB DE INTELEPCIUNE
(Shih E Chieh Jan . . .)

• Daca ai avea un bob de intelepciune, • Ai merge pe Calea cea Mare, • Avind doar grija de a no o lua razna. • Calea cea Mare e permanenta, si dreapta . . . • Dar ceilalti, o iau pe scurtaturi . . . • Drumurile importante sint foarte ingrijite, dar pe cimpuri sint doar maracini, si grinarele sint goale . . . • Uite ce bogate vesminte au toti, • Si ce spade ascutite poarta la cingatoare . . . • Umflati de baut si de mincat, plini pina peste cap, mult pe deasupra nevoilor lor . . . • Merg pe Calea Tilharilor , nu pe Calea cea Mare . . .
84

54. MEDITATIE
(Shan Chien Che Pu Pa . . . )

• Ceea ce e bine plantat, nu poate fi smuls din radacini . . . • Ceea ce e bine strins, nu poate fi imprastiat . . . • E multumita acestui Har, ca fii si nepotii apreciaza asa de mult viata in familie . . . • Cultivat launtric, in tine insuti, • Harul Caii celei Mari ajunge sa fie un Har usor de atins, • Cultivat in familie, acest Har ajunge sa fie din belsug, • Cultivat la oras, ajunge sa fie Har de fiecare zi, • Si cultivat in tara intreaga, se transforma in Har infloritor.
85

• Cultivat in lumea intreaga • Ajunge sa fie Har Universal . . . • Cunoaste pe om prin tine insuti, • Familia, prin familie • Poporul prin popor, • Si Lumea prin Lume. . . . • Cum pot eu sa stiu cum e Lumea? • Uite asa !

86

55. COPILUL NOU-NASCUT
(Han Te Chih Hou . . .)

• Cel ce are Harul e ca un copil nounascut . . . • Viespea, si scorpionii, si serpii, i-l respecta . . . • Pasarile rapitoare nu-l ating, si animalele salbatice nu i-l ataca . . . • Are vina si oase tari, muschii lui sint suavi, dar bratul sau e foarte puternic. • Nu se gindeste la chestii sexuale, dar membrul sau viril e ca un par, si forta lui e deplina . . . • Poate sa strige ziua intreaga fara a se simti obosit . . . • Fiindca cunoaste desavirsirea perfecta . . . • A cunoaste desavirsirea e a sti care e Numarul de Aur, Fiinta Luminoasa.
87

• Dar cu graba se pierde tot . . . • A misca in exces puterile tale e a te subrezi, • A-ti cheltui vigoarea e a-ti grabi caderea . . . • Toate astea se numesc “invers decit pe Calea cea Mare” . . . • E a te duce sa–ti cauti moartea . . .

88

56. A STI SI A NU SPUNE, A VORBI SI A NU STI . . .
(Chih Che Pu Yen . . .)

• A sti, nu e a vorbi, a vorbi, nu e a sti. • Condamna orice iesire, • Inchide orice deschidere, • Pileste orice colt, • Desfa orice incurcatura, • Fa-te unul cu Lumina, • Curata orice pata . . . • In asta sta realitatea Fiintei Tainice. • Daca te apropii, o alungi . . . • Daca incerci sa o ajuti, o strici . . . • Daca incerci sa o ridici in slavi, o jignesti . . . • Findca nimic in lume nu o intrece in inaltime . . .

89

57 . DRAGOSTEA PENTRU LINISTE
(I Cheng Chih Kuo . . .)

• O tara se conduce cu spiritul dreptatii, • O lupta se sustine datorita loviturilor surprinzatoare . . . • Dar e cu a nu face nimic cum se cistiga Lumea . . . • Cum oare stiu eu asta? • Uite asa! • Cu cit mai mult exista interziceri si restrictii, • Pe-atit mai mult se saraceste poporul. • Pe cit mai mult contezi cu arme ascutite . . . • Cu-atit mai mult creste dezordinea. • Cu cit mai mult umbla viclenia,

90

• Pe-atit mai mult se vad ciudatele ei fructe . . . • Cu cit se inmultesc legile, • Cu-atit cresc tilharii . . . • De-asta inteleptul, • Face, a lasa de facut . . . • Si asa poporul creste de la sine . . . • Are dragoste pentru liniste . . . • Si poporul apuca de la sine pe Drumul cel Drept . . . • Nu se apuca de nimic, • Si de la sine poporul infloreste. . . • Nu hraneste nici-o dorinta, • Si de la sine, se intoarce poporul, la cele simple . . .


91

58. STRALUCIREA CE NU ORBESTE
(Ch’i Cheng Men Men . . .)

• Cu un conducator tacut, tacut, • Poporul e simplu, simplu . . . • Cu un conducator ironic, ironic, • Poporul e cinic, cinic . . . • Nenorocirea cara in sinul ei fericirea. • Si fericirea aduce nefericire . . . • Ar spune acela ce vede de sus, • Ca a merge pe drumul drept si a o lua pe scurtatura, sint treburi diferite . . . • Ceea ce e normal, devine extravagant, • Si cea ce e binefacator, strica totul. • E din mosi-stramosi de cind a inceput sa se piarda omul . . .
92

• Si din aceasta cauza, inteleptul e ascutit, dar nu taie . . . • E aplecat, dar nu cade . . . • E drept, dar nu e nedrept . . . • Straluceste, dar nu orbitor. . .

93

59. CULMEA TAINICA
(Chih Jen, Shih T’ien . . .)

• Pentru a conduce poporul, • Si pentru a servi Cerul, • Nimic mai bun decit economia . . . • Economia da nastere la concentrare, • Si concentrarea produce o mare agoniseala de Har . . . • Aceasta agoniseala de Har darima orice obstacol, • Si acel ce invinge orice obstacol va atinge Culmea Tainica . . . • Iar cine atinge Culmea Tainica, • Va fi Conducatorul Tarii, • Si va ajunge sa fie nemuritor . . . • Uite, asta se numeste Calea cea Mare, • Adinc inradacinata,
94

• Drept semanata, • Izvor de viata lunga si de viziune fara de margini . . .

95

60. A FRIGE SARDINE . . .
(Chih Ta Kuo . . .)

• A conduce o mare tara, • E cum ai frige niste mici pestisori. • Daca veghezi Lumea pe Calea cea Mare, • Dracii Impielitati vor fi apucati de catre Ingerii Luminosi . . . • Asta nu inseamna ca Ingerii Luminosi nu ar putea sa apuce pe Draci, prin ei insisi, • Ci pentru ca asa, Dracii nu ar avea nici-un motiv ca sa-i deranjeze pe oameni . . . • Si sa nu crezi ca asa ar pierde nici macar putin din puterea lor de a fi raufacatori . . .
96

• Inteleptul nu le cere sa pedepseasca pe nimeni, • Iar asa, aceste doua mari puteri, • Nu se vor lupta intre ele . . . • Asa Marele Har ii are pe toti, drept controlati, • Si cu totii, ajuta intr-o directie comuna . . .

97

61. UNII SE COBOARA PENTRU A CONDUCE, IAR ALTII SE COBOARA PENTRU A FI CONDUSI
(Ta Kuo Hsia Liu . . .)

• E o tara mare, acolo jos, • Unde se aduna toate apele . . . • E ceea ce se numeste femeninul din Lume . . . • Femeninul cucereste totul cu blindete. • Cucereste din cauza ca s-a imblinzit in asteptare . . . • Si o mare tara coboara in fata unei mici tari . . . • Iar asa, o cucereste . . . • O mica tara, la rindul ei, se coboara, la fel. . .
98

• Iar asa cucerirea nu se va complica. • ¿Si ce tot vrea Tara cea Mare? • Vrea sa puna stapinire pe cit mai multi subjugati . . . • Si una mica? • Sa serveasca unui stapin. . . • E clar ca amindoua profita cu aceasta intelegere . . . • Dar e Tara Mare cea care trebuie sa faca o reverenta . . .


99

62. CADOURILE INTELEPTULUI
(Tao Che Wan Wu Chih Ao . . .)

• Calea cea Mare, comoara tuturor. • Comoara celui drept si iertarea celui vinovat . . . • Frumoasele cuvinte te fac sa fii apreciat . . . • Bunele fapte fac ca toti sa te respecte. • Si cu vinovatul, ce? • De ce sa-l alungi? • Cind vei fi prezent la ridicarea unuia ca Imparat, cind isi alege pe cei trei ministrii, • Las-i pe ceilalti sa aduca mari cadouri si sa vina cu mari atentii, • Iar tu, ofera-i imparatului sa-l inveti cum sa se aseze in meditatie pe Calea cea Mare . . .
100

• De ce oare stramosii apreciau asa de mult Calea cea Mare? • Nu e oare fiindca aceasta Cale poate fi gasita de oricine o cauta, si ca prin Harul sau iarta orice pacat? • Da! . . . • Si din aceasta cauza, e comoara lumii. . .

101

63. FAPTUIESTE CU A NU FAPTUI
(Wei Wu Wei . . .)

• Faptuieste cu a nu faptui . . . • Fa cu ne-facutul . . . • Gusta asa, fara a gusta . . . • Mareste putinul . . . • Da-i un nume nimicului . . . • Raspunde raului ce ti-au facut, cu Harul . . . • Invata cum sa invingi totul, cu bunavointa, impotriva tuturor rauvoitorilor. • Invata a imblinzi Marele cu Micul. . . • Din aceasta cauza, inteleptul nu face nici-un efort pentru a duce la capat fapte mari, • Si face fapte mari prin insasi asta . . . • A promite aiurea e a nu avea cuvint.
102

• A crede ca totul e usor, e a crea o mie de obstacole . . . • Di aceasta cauza, inteleptul crede ca totul e greu, • Si totul se usureaza la trecerea sa . . .

103

64. COPACUL-SAMINTA . . .
( Ch’i An I Ch’ih . . .)

• Cea ce este oprit, e usor de avut. • Ceea ce nu a incoltit, e usor de a fi prevenit . . . • Ceea ce e firav, e usor de rupt, • Ceea ce e e plin, • E usor de imprastiat . . . • Faptuieste lucrurile inainte ca ele sa vina, • Ajuta a preveni dezordinea prin rinduiala . . . • Acest copac ce imbratisez acum, cu bratele mele, • A fost si el la inceput, o mica saminta . . . • Acest turn de noua etaje,
104

• A crescut de la o caramida . . . • O calatorie de o mie de leghe, • A inceput cu un pas . . . • Cel ce face, va distruge . . . • Cel ce apuca, va pierde . . . • De-asta inteleptul, nu faptuieste nimic, • Si datorita acestui fapt, nimic nu distruge . . . • El nu apuca nimic, si din aceasta cauza, nimic nu are de pierdut . . . • Lumea, fiind asa prinsa de tot, • Greseste in toate, inainte de a le avea. • Iar tu, pune te rog aceeasi rabdare la sfirsit, cum si la inceput . . . • Evita asa, ruina . . . • Uite de ce inteleptul doreste sa nu doreasca . . . • Dispretuieste tot ceea ce e scump . . . • Invata a te desvata . . .
105

• Aratale tuturor cum sa fie cumpatati in excesele lor . . . • Ajuta toate fiintele sa traiasca urmindu-si adevaratele lor insusiri. . . • Si pazeste-te de a le forta . . .

106

65. INGIMFAREA . . .
(Ku Chih Shan Wei Tao Che . . .)

• Stramosii care aveau Calea cea Mare, • Nu cautau sa emancipeze poporul. • Ei incercau mai bine sa-l faca mai simplu . . . • De ce oare e asa de greu de a guverna un popor? • E datorita fatului ca exista un exces de ingimfare . . . • Cine stapineste o tara cu ingimfarea, • Va fi pentru popor un raufacator . . . • Cine i-l stapineste renuntind la ingimfarea sa, • Va fi pentru popor un binefacator . . . • A cunoaste aceste doua legi iti va da un model, si o regula . . .
107

• Pastreaza-le pururea, caci au un Har Tainic, • Har Adinc si fara de margini, • Dupa care, totul merge inainte, pina ce, din nou, se va intoarce la Marea Desavirsire . . .

108

66. FARA RIVAL
(Chiang Hai So I . . .)

• Ce e oare ceea ce face ca marile riuri si Marea, sa fie mai mari decit riuletele si decit dealurile? • E pentru ca ei sint mai jos decit ele! • Vrei sa te ridici, oare, pe deasupra tuturor? • Pai atunci incepe cu a fi cel din urma! • Din aceasta cauza, inteleptul, atunci cind sta deasupra tuturor, • Nimeni nu simte a sa greutate . . . • Cind inteleptul conduce poporul, • Poporul nu simte mina lui. . . • Si nimeni nu se indeparteaza, chiar i-l imping inainte . . . • Neintrecindu-se cu nimeni, iata ca nimeni nu-l intrece . . .
109

67. TREI COMORI
(T’ien Hsia Chieh Wei E Ta . . .)

• Toata lumea zice ca Marea Cale e mare . . . • Dar adevarul este ca Ea nu seamana cu nimic . . . • Datorita maretiei sale, nimic nu-i poate fi asemanator . . . • Si mai mult, daca ar semana cu ceva, • Demult incoace ar fi ajuns sa fie mica . . . • Am trei comori ce patrez neincetat, • Prima e Iubirea . . . • A doua e Cumpatarea. . . • Si a treia e Modestia . . . • Nu vreau sa o iau asa, inaintea lumii. • Prin Iubire, ajung sa fiu viteaz, • Prin Cumpatare, as putea ajunge sa fiu marinimos,
110

• Si prin modestia de a nu vrea sa imparatesc, as ajunge usor sa fiu Seful Suprem . . . • Cine pretinde sa fie viteaz fara a avea iubire, • Cine pretinde sa fie generos fara a fi cumpatat, • Si cine pretinde de a fi primul fara a se pune in ultimul loc, • Asta va face curte mortii . . . • Iubirea: aducatoarea victoriei in lupta . . . • Puternic scut ce te apara . . . • Pe cel ce iubeste, Cerul i-l pazeste. • Si ii face camasa de zale din propia lui iubire. . .


111

68. A CUCERI SI A NU FUGI DE ADVERSAR . . .
(Shan Wei Shih . . .)

• Marele Conducator nu isi arata armele . . . • Adevaratul Razboinic nu se enerveaza . . . • Scopul sau e de a cuceri adversarul, • Nu de a se pazi de a-l infrunta . . . • E a face de folos faptele oamenilor, • Si de a nu se supune dorintei lor de a-l stapini. • Intr-adevar, a avea puterea de a nu rivaliza, • Si a avea arta de a folosi toate talentele, • E a fi insotit de catre Cerul cel Inalt si Vechi . . .
112

69. STRATEGIE
(Yung Ping You Yen . . .)

• Cuvintele de aur ale strategului sint: • “Nu o lua niciodata pe dinainte, lasa-te sa fii atacat . . .” • “In loc sa inaintezi un pic, retrage-te mult . . .” • E asta ceea ce se numeste “a inainta fara a te misca” . . . • “A ceda, fara sa-ti sufleci minecile”. • “A captura dusmanul fara a-l infrunta nicicum” . . . • “A ridica un palos nevazut” . . . • Dar cel mai rau lucru e a-ti subestima dusmanul . . . • E ca si cum ai pierde o comoara . . . • Atunci cind doua armate se vor lupta, • Victoria e a acelora ce stiu sa rabde.
113

70. PODOABA CEA ASCUNSA
(Wu Yen Shen I . . .)

• E usor sa intelegi cuvintele mele, • Usor sa le pui la treaba . . . • Dar nu sint multi cei care le inteleg, • Si aproape nimeni nu le pune la treaba . . . • Spusele mele vin de la stramosi, • Si ceea ce fac eu are o calauza . . . • Daca lumea nu stie asta, • Cum ar putea sa stie cine sint eu? • Putini sint aceia care ma cunosc, dar sint speciali, • Si rar vad pe cite cineva care ma urmeaza . . . • Imbracat in pinza de sac, • Inteleptul pastreaza un diamant la sinul sau . . .
114

71. RAUL CE SE SIMTE RAU
(Chih Pu Chih Shang . . .)

• A vedea Cunoasterea drept NeCunoastere, • Iata ceea ce e Bine . . . • Dar a vedea Ne- Cunoasterea drept Cunoastere, • Iata ceva negativ . . . • Cineva se insanatoseste de un rau ce e luat drept rau. • Inteleptul nu se simte rau, • E raul sau cel care se simte rau . . . • Iar in ceea ce-l priveste, • Totul merge bine . . .

115

72. INTELEPT DAR INTUNECAT
(Min Pu Wei Wei . . .)

• Cind lumea nu are frica de pericol, • Se poate infrunta cu orice pericol. • Sa nu ti se faca salasul strimt . . . • Nu dispretui locul unde traiesti . . . • Daca nu-l dispretuiesti, nu ti se va face hal de el . . . • Din aceasta cauza, inteleptul, • Se cunoaste pe sine, • Dar nu se lasa vazut prea mult. . . • Se oblojeste pe sine cu grija, • Dar nu crede ca e prea important . . . • E launtric ceea ce el iubeste . . . • Nu ceea ce e pe din-afara . . .

116

73. PLASA DESTINULUI
(Yung Yu Kan Tse Sha . . .)

• Cel ce e prea indraznet, • Se intilneste cu moartea . . . • Cel ce e foarte atent, ramine viu . . . • Din aceste doua feluri de a fi, • Unul scoate un cistig, iar celalat pierde . . . • Insa, din toate datoriile pe care ni le cere Cerul, cine poate sti oare, de ce si pentru ce . . . • Si din aceasta cauza, chiar Inteleptul tace . . . • Calea cea Mare a Cerului e aceea in care se invinge fara a te lupta, • E aceea unde se raspunde fara a vorbi . . .
117

• E aceea unde se faptuiesc faptele, fara a te forta prea mult . . . • Marea Plasa a Cerului, • Are gauri mari, • Dar nimic nu lasa sa-i scape . . .

118

74. MARELE PEDEPSITOR
(Min Pu Wei Szu . . .)

• La ce serveste sa misti spectrul mortii inaintea acelora ce nu o tem? • Daca poporul ar avea frica de moarte, • Ar lua exemplu de la aceia ce sint apucati si pedepsiti cu pedeapsa capitala, caci au trecut peste lege . . . • Cum e ca inca indraznesc sa lipseasca legii? • Marele Calau e acolo, intotdeauna, pentru a taia capul . . . • E oare treaba ta de a omori in locul sau? • Asta e ca si cum ai taia lemnul in locul Marelui Timplar! • Oricine si-ar putea rani miinile . . .
119

75. TAINE SOCIALE
(Min Chih Chi . . .)

• Daca poporul e flamind, • E pentru ca conducatorii sai maninca prea mult . . . • Asta e ceea ce ii face sa aiba atita foame . . . • Daca poporul e greu de condus, • E pentru ca conducatorii se baga prea mult in treburile sale . . . • Din aceasta cauza, il fac asa de rebel. • Daca poporul nu are frica de pedeapsa de moarte, • E fiindca conducatorii sai doresc sa traiasca mult prea bine . . . • De-asta poporul nu are teama de pedeapsa de muerte . . .
120

• Doar inteleptul, doar el nu doreste sa traiasca prea bine . . . • Si din acest motiv pretuieste asa de mult valoarea vietii . . .

121

76. CREANGA USCATA, CREANGA FRAGEDA
(Jen Chih Sheng Yen Jou Jo . . .)

• O fiinta vie se naste frageda si usoara, • Dar un mort e rigid si dur . . . • Aceasta creanga verde si mladioasa, • Ajunge sa fie dura si uscata cind moare . . . • Ceea ce e dur si rigid, insoteste moartea . . . • Ceea ce e suav si mladios, insoteste viata . . . • Aceasta armata puternica nu va obtine victoria . . . • Acest copac vinjos va fi doborit . . . • Ingimfarea si prepotenta sin joase, • Dar suavitatea si cumpatarea sin sublime . . .
122

77. ARCUL SI COARDA
(T’ien chih Tao Ch’i You Chang Kung)

• Calea cea Mare a Cerului, • E ca si cum ai intinde un arc . . . • Ce e sus, coboara, • Ce e jos, urca . . . • Daca coarda e prea larga, se scurteaza. • Daca nu ajunge, se intinde . . . ca sa ajunga . . . • Asa si Calea cea Mare . . . • Taie, daca e prea mult . . . • Si adauga, daca lipseste ceva . . . • Dar Calea cea Mare a Omului, • Nu are masura, intr-adevar . . . • Umilesc pe cei umili . . . • Si pretuiesc pe lingusitori . . . • Cine e oare acela capabil de a da lumii din ceea ce are prea mult?
123

• Doar acela ce merge pe Calea cea Mare . . . • Si de-asta inteleptul face ce face, dar nu tine cont de ceea ce face . . . • Termina lucrul sau, • Dar nu se leaga de el . . . • Caci nu are dorinta de a fi luat in seama . . .


124

78. IMPARATUL LUMII
(T’ien Hasia Jou Ju . . .)

• Nimic pe lume nu e mai curgator decit apa . . . • Dar ca ea, nimic nu e mai patrunzator si mai puternic . . . • Asta e datorita golului ei, si deasta ajunge ea sa schimbe totul. • Ca suava putere si mladierea, sa doboare tot ceea ce e dur! • Putini sint aceia care sa nu stie asta, dar sint mult mai putini aceia care o pun la fapta . . . • Cunoscind asta, inteleptul arata cum se cara povara unei tari intregi . . .

125

• Si asta e a fi Domnul templelor Lumii . . . • Asta e a fi Imparatul Lumii . . . • Cuvintele drepte par strimbe . . .

126

79. A NU CERE NIMIC NIMANUI
(Ho Ta Yuan . . .)

• Stinge toate plingerile tale . . . • Ai nevoie, mai intii, sa treci pe deasupra lipsurilor tale . . . • Poti atinge linistea, doar facind binele. • De aceea, Inteleptul accepta toate mirsaviile . . . • Fara a cere nimic de la semenii sai. . . • Pare un har a fi drept si a-si cere drepturile sale . . . • Dar cel ce are Harul Vidului, • Nu cere nimic nimanui . . . • Calea cea Mare a Cerului, • Nu are sentimente . . . • Si din aceasta cauza, are grija intotdeauna, de Omul cel Bun . . .
127

80. TARA DINTRE OCHI
(Hsiao Kuo Kua Min . . .)

• Exista un loc unde traiesc foate putini oameni . . . • Ei sint mari razboinici . . . • Dar nu se falesc de puterea lor . . . • Sin oameni viteji carora nu le e frica de moarte, dar nu le place sa iasa departe . . . • Chiar daca ar avea corabii si trasuri, • Nu le-ar folosi ca sa se miste . . . • Chiar daca au arme si zale, nu le arata . . . • Sint oameni ce ar folosi funii si noduri pentru a-si cara lucrurile . . . • Gasesc gustoasa orice mincare, chiar daca e putina . . . • Si se simt in largul lor, oriunde . . . • Acest loc e foarte aproape . . .
128

• Asa de aproape ca i-l poti auzi . . . • Auzi cintul cocosului si latratul ciinilor. . . • Si chiar asa, majoritatea oamenilor normali, ajung la adinci batrineti, si la un pas de moarte, • Fara a apuca sa mearga pe-acolo, nici doar asa, in vizita . . .


129

81. CEEA CE E, E INVERS, POATE
(Hsin Yen Pu Mei . . .)

• Cuvintele sincere, pote ca nu-ti vor place . . . • Cuvintele placute, poate ca nu sint sincere . . . • Bunatatea nu are nevoie sa se ofere. • Ceea ce se ofera prea mult, poate ca nu e asa de bun . . . • Inteleptul, poate ca nu e erudit . . . • Iar cel erudit, poate ca nu e intelept . . • Inteleptul nu pastreaza nimic . . . • Cu cit da celorlalti, cu atit mai mult se are pe sine . . . • Cu cit se da celorlalti, • Cu-atit mai mult are din sine . . . • Aceasta este Calea cea Mare. • A impinge dar nu a presiona . . .
130

• Este ca si Calea cea Mare a Inteleptului . . . • A faptui fara a se lega de nimic . . .

131

UN SOARECE FACIND SURF PRINTRE VALURI . . .
132