ADITIVII ALIMENTARI

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelegeorice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment i n s i n e si care nu este utilizata ca ingredient a l i m e n t a r caracteristic, avind sau nu o valoare nutritiva, prin a carei a d a u g a r e in t e n t i o n a t a l a p r o d u s e l e a l i m e n t a r e i n s c o p u r i tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, p r e p a r a r e , tratament, ambalare a unor asemenea produse alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. Eurile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori,c o l or a n t i , e m u l g a t o r i , c o n s e r v a n t i . M u l t i d i n t r e a c e s t i a e r a u folositi si inainte de 1989. Alinierea la normele Uniunii Europene apresupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.Numeroase organizatii internationale de sanatate au tras insaserioase semnale de alarma cu privire la aceste adaosuri sintetice,declarindu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. In tarile din Europa numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca premisele ca se va descoperi un antidot. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Mai mult decit atit, trebuie mentionat ca Republica Moldovanu detine suficiente laboratoare pentru analiza chimica. Astfel posibilitatea de detectare a practicilor incorecte ale unora dintre producatori, distribuitori si comercianti cu privire la adaosurile de aditivi alimentari interzisi prin lege sau ne permisi intr-un anumit aliment este destul de redusa. Raspunderea verificarii tipului si proportiei de aditivi alimentari introdusi intr-un aliment nu este atribuita clar unei institutii anume, aceasta osciland intre sferele de activitate ale Ministerului Sanatatii, Ministerului Agriculturii,A l i m e n t a t i e i , Of i c i u l u i p e n t r u P r o t e c t i a C o n s u m a t o r u l u i s a u Directiei Sanitar-Veterinare.

Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. In acest fel organismul este dereglat creindu-se stari de oboseala si de agitatie. direct sau indirect.favorizind hepatita. la intoxicatii si la imbolnavirea de cancer.asemanator untului. adaugata intentionat in produselealimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului defabricare. cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale. devine saupoate deveni ea insasi sau prin derivatii sai. dupa numele sotiei(Margot) unuia dintre savanti. avind sau nu o valoare nutritiva. "Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in sine si care nu esteutilizata ca ingredient alimentar caracteristic. ambalare. atunci cind untul incepuse sa devina inaccesibil. se obtine un produs alb. Pe . Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale. Aspartamul . pe care l-au botezat „margarina“. prelucrare. Cercetatorii americani au descoperit accidental. se afla pe locul alIII-lea. Fiind deosebit de concentrat.utilizeaza o cantitate mare de energie. cu o structura moleculara identica cu cea aplasticului. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii. sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. pentru a face fata solicitarii. el lezeaza organele digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie.mortalitatea in rindul populatiei globului. o parte trece imediat in sange. dupa consumul de droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului Este un produs aparut in al doilea razboi mondial. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot. cu ajutorul substantelor sintetice. Din acel moment si pina acum progresul tehnologic a permis ca produsul. in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel. tratament. in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat excesiv. ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina.incat aproape nimeni nu mai sesizeaza pericolul pe care ele il reprezinta in mod real. transportsau depozitare a unor asemenea produse alimentare. provoaca hiperglicemie. ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. prin intestinul subtire. preparare. ocomponenta a acestor produse alimentare.In viata de zi cu zi. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism care.un indulcitor care poate ucide in 70 defeluri Este unul din alimentele cele mai controversate. De asemenea. care. alimentele toxice au devenit atit de "firesti".

ci perturbarea unui lant de procese metabolice ale calciului. gaze de ambalaj .dau un gust usor acid corectorii de aciditate . ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.cresc sau diminueaza aciditatea emulgatorii . Caria dentara apare la peste 94% din populatiacare consuma produse cu zahar. conservantii . infectii urinare si intestinale.termen lung. mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres puternic.asemanatoare aerului antioxidanti . Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale. Paradoxal insa. Lista de aditivi alimentari (E-uri) periculosi Aditivii alimentari sunt impartiti in 24 de categorii dintre care enumeram pe cele mai raspindite: edulcorantii . (E200-E290) . care se instaleaza frecventla marii consumatori de dulciuri.pentru a schimba sau a da culoare (E100-E180) acidifiantii . multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Cauza nu este insa. Acest lucru se produce. cum se credea.Constienti de toate aceste probleme.pentru indulcit colorantii .intarzie sau impiedica alterarea alimentelor. producatorii au inventat substituenti ai zaharului.O alta problema este obezitatea. De sase ori mai mult decit in urma cu 200 de ani. desi zaharul nu este atit de bogat in calorii pe cit s-ar crede. corectorii de gust si de miros – schimba / imbunatatesc mirosulsi gustul alimentelor. faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti. propulsorii . dar are darul de a perturba echilibrul hormonal.asigura un amestec omogen intre apa si grasimilealimentare (E400E500) . Lipsa de calciu apare si ea in timp.unele gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje. inainte de descoperirea zaharului. consumul in exces de zahar expune la gripa. boli de plamini.

fiecărui cromofor corespunzându-i una sau mai multe benzi de absorbţie inspectrul vizibil. se gaseste in supele instant concentrate. E-uri periculoase E123 . cancerigen E120. hârtie. si unele condimente.care absorb selective diferite radiaţii ale luminii. E211 .E239 -sunt posibili cancerigeni E 621 . Culoarea substanţelor se datorează prezentei in molecula a unor grupe de atomi.provoaca mutatii genetice. Coloranţii sunt substanţe organice naturale sau sintetice colorate.alergici E127 .. cancerigen E252 . mustar si gem.acidul benzoic si derivatii sai. spălare. nuanţa culorii unei substanţe colorate depinzând de întreaga structura chimica a substanţei.). care absorb lumina in domeniul vizibil al spectrului si au proprietatea de a colora corpurile pe care sunt aplicate(fibretextile. piele.limiteaza oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul (E300E337). rezista in timp la lumina.E321.nitrat de sodiu. E102 . colorant galben pentru bauturi . E127.Cele mai importante grupe cromofore sunt: a)grupa nitrozo: -N=O b)grupa nitro: -NO2 c)grupa azo: -N=N d)grupa cetonica: -C=O e)dubla legătura: >C=C< .poate genera tumori tiroidiene sau crize de astm bronsic . E320 .nitrat de potasiu.glutamat de sodiu ..Poziţia benzilor de absorbţie ale fiecărui cromofor este influenţata de existenta in molecula a altor cromofori. E160 . Are efecte neurotoxice si poate provoca migrene si crampe..frecare. colorant rosu pentru compoturi si alte alimente. mezeluri. E141. cancerigeni E251 . numite grupe cromofore sau cromofori .tratrazina. etc.eritrozina.

pe lângă cromofori. .si sunt coloranţii cei mai raspanditi si cei mai uşor de preparat b)coloranţi antrachinonici---care deriva de la antrachinona c)coloranţi trifenilmetanici---din clasa trifenil-metanului d)coloranţi indantrenici e)coloranţi de indigo f)coloranţi de sulf După proprietatile lor tinctoriale se deosebesc următoarele tipuri de coloranţi: a)coloranţi bazici---au un caracter bazic datorita grupeloramino –NH2 libere.---ei vopsesc fibrele proteice(lâna simătase) in soluţie neutra. pe lângă faptul ca imprima substanţei proprietatea de a colora. care le dau proprietati acide ---ei vopsesc fibrele proteice(lâna si mătasea) in soluţie slab acida. Clasificarea coloranţilor Coloranţii se clasifica tinand cont de doua criterii de clasificare: . b)coloranţi acizi---au in molecula lor grupe sulfonice –SO3H. etc.cei mai importanţi coloranţi bazici sunt coloranţii azoici. trebuie sa contina in molecula. si alte grupe. numite auxocrome . trifenil-metanici. fixarea lor pe fibra făcându-se prin combinare cu grupele acide –COOH ale acestora---pot vopsi si fibre celulozice(bumbac)tratate in prealabil cu mordanţi(tanin)--. Principalele grupe auxocrome sunt: a)grupa amino: -NH2 b)grupa hidroxil fenolica( si derivaţii ei alchilati). cu caracter bazic. Pentru ca o substanţa sa devină si mai colorata.structura lor chimica si după proprietatile lor tinctoriale( comportarea lor fata de fibre). etc. fixându-se pefibre prin combinare cu grupele –NH2 .hidroxil – OH sau carboxil –COOH libere. -N=N. După structura lor chimica se deosebesc următoarele clase de coloranţi: a)coloranţi azotici ---conţin in molecula lor drept grupe cromofore una sau mai multe grupe azo. antrachinonici. Grupele auxocrome.Substanţele care conţin in molecula lor unul sau mai mulţi cromofori si se numesc cromogene si sunt colorate. pe care le conţin in molecula lor. ale acestora---din punct de vedere structural. produc o închidere si o intensificare a culorii.coloranţii acizi fac parte din clasa coloranţilor azoici.

iar reprezentantul principal al acestor coloranţi este alizarina Coloranţii de cada ---sunt insolubili in apa si nu dau săruri solubile.Dintre aceşti coloranţi cei mai importanţi sunt cei din clasa coloranţilor azoici. antrachinonici.c)coloranţi substantivi---au proprietatea de a vopsi direct fibrele proteice(lâna si mătasea) si mai ales cele celulozice(bumbacul) fara o tratare prealabila---vopsirea cu coloranţi substantivi se face in baie neutra si se face mai bine daca in baie se introduc anumite cantitati de sare de bucătărie(NaCl). care se obţine prin oxidarea anilinei pe fibra si ursolii. . coloranţi pentru par si blanuri. de crom). negrul de anilina. in timpul vopsirii. tipul reprezentativ fiind rosul de Congo. astfel fibra se înmoaie in soluţia unui component de cuplare . precum si coloranţii antrachinonici si cei de sulf Coloranţii de developare ---sunt insolubili in apa si se fixează direct pe fibra. de fier. oxigenul din aer oxidează colorantul redus. careadera la fibre---cei mai mulţi coloranţi de mordant sunt coloranţii azoici. care trece in culoare insolubila---din aceasta clasa fac parte indigoul si derivaţii săi. etc. solubila in apa ---fibrele sunt apoi introduse in aceste soluţii si apoi scoase si expuse la aer. Coloranţii de mordant ---se fixează pe fibre numai printratarea in prealabil a acestora cu un mordant(alaun dealuminiu. colorantul aplicat ulteriorformează cu mordantul un lac insolubil si rezistent.. ei sunt reduşi prin tratare cu agenţi reducători (ditionit de sodiu Na2S2O4*2H2O) si transformaţi intr-o substanţa incolora. pentru a fi folosiţi. apoi in cea a unei sari de diazoniu care da naştere la un colorant insolubil ce se fixează pe fibra ---din grupa coloranţilor de developare mai fac parte coloranţii care rezulta pe fibra prin oxidarea unor compuşi cu care fibra a fost in prealabil îmbibata—ex. prin combinarea unor produse solubile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful