Locuieşte în: Bucureşti „Nene Maniu, facem guvern nou!“ Groza spuneţi că ne -a dat Transilvania? Absolut.

El era în Frontul Democrat şi trebuia să fie prim-ministru al noului regim. A înţeles că regimul e făcut de Moscova şi de Partidul Comunist şi că el e cerut numai să fie acolo, în postul de prim-ministru, dar a înţeles şi că are o valoare această chestiune, să figureze în postul respectiv, chiar dacă va fi dominat de alţii. Şi a spus că acceptă doar dacă Stalin îi spune personal că Transilvania e a noastră. Mulţi au crezut că e un act ieşit din comun. „Stalin să-mi spună. La telefon.“ Tot jocul era făcut cu el să fie ales, dar nu venea telefonul. Vreo două zile a stat în casă şi nu discuta cu nimeni, spunând că aşteaptă telefonul de la Stalin. A sunat Stalin? N -a sunat Stalin, a sunat secretarul lui – nu-l vezi pe Stalin vorbind la telefon –, care i-a spus că e însărcinat să-i comunice: „Vă asigură că poziţia oficială a URSS este ca Ardealul să revină în întregime României şi că va spune acest lucru la momentul potrivit“. A fost de acord. Momentul e şi mai interesant când se duce la Maniu şi -i spune: „Nene Maniu, facem guvern nou! Îl conduc eu. Vreau să fii cu mine, să reprezinţi ţărăniştii în Guvern“. Maniu a spus: „Nu pot să te urmez. Nu vreau ca generaţiile viitoare să mă blesteme că am susţinut comuniştii“. Atunci Groza s -a supărat şi a spus: „Dragă, dacă Transilvania ne revine nouă şi pot să obţin asta, eu nu mai sunt preocupat dacă cei ce vor veni vor blestema“. E dramatic, nu? Parcă e teatru. De unde ştiţi aceste lucruri? De la domnul Pamfil Ripoşanu , secretarul lui Groza, care a fost acolo. Mi-a spus la New York, în anii ’70. Picasso, un bătrânel bine dispus Ştim că l -aţi cunoscut pe pictorul Pablo Picasso... L-am văzut foarte puţin. Privesc înapoi cu durere un anumit fapt. El semna unui lung şir de admiratori, în Salle Pleyel, la Paris, unde se ţinea Conferinţa Mondială a Păcii, în 1949. Desena rapid un porumbel pe un carton. Am fost atât de uluit când am fost aproape de el, atât de fascinat, încât am uitat să trec să -mi iau porumbelul. Era un bătrânel bine dispus, fericit pentru că i se născuse un copil. Eraţi cu Mihail Sadoveanu acolo? Da. El s -a văzut cu Picasso, dar n-au avut o mare conversaţie. Picasso, oriunde apărea, era invadat de lume. Cu Tristan Tzara a fost mai pe larg. Eu am organizat întâlnirea dintre ei, care a fost neobişnuită. Amândoi stăteau şi nu -şi vorbeau. Se uitau zâmbind unul la altul. Mă gândeam cum se poate ca doi oameni care sunt mai taciturni să-şi pună în mişcare filmele trecutului. Unul fiind boier moldovean, iar altul trăind în marginile oraşelor şi refugiindu -se în alte ţări. Am tuşit, am început să spun nişte lucruri, dar tot tăcuţi au rămas. După aceea, cu foarte multă căldură şi-au strâns mâns şi şi-au spus „La revedere!“. N-au vorbit? Câteva cuvinte... Era întâlnirea dintre doi corifei. Eram în clasa a IV-a de liceu la cedarea Ardealului. Îmi amintesc perfect noaptea pe care am petrecut-o într-un camion care mă ducea în Fărăgaraş, la un unchi. În casa noastră din Oradea se auzea cel mai des: «Vin ungurii!». Între 1950 şi 1956 aţi fost direc tor la Biblioteca Academiei. L-aţi cunoscut pe Lucian Blaga? Destul de bine. L-am cunoscut la Cluj. Sigur că era o situaţie jenantă pentru mine ca eu, un tânăr director, să inspectez un mare geniu al ţării, pentru că aşa -l consideram. Era foarte tăcut şi, în general, era lăsat în pace de toată lumea. Eu trebuia să fac această vizită, pentru că era filiala noastră. După ce am schimbat câteva cuvinte acolo, ne-am întâlnit la masă, întâmplător. Ne-am dus la acelaşi restaurant foarte modest cu mâncare pentru oamenii care suferă de stomac. Acolo mi -a povestit câteva lucruri mai personale. „Nu-l văd pe Dej nici tăind o găină“ Cum a fost convins Hruşciov să retragă trupele din România în ’58? Lucraţi deja în diplomaţie Starea civilă: căsătorit Studiile şi cariera: Este licenţiat în matematică şi filosofie. A fost preşedinte al Uniunii Naţionale a Studenţilor din România. 1 950-1956 – Directorul Bibliotecii Academiei 1956-1961 – Consilier al Misiunii Permanente a României la ONU 1962-1970 – director şi ministru adjunct la Afaceri Externe 1970-1972 – Ministru al Învăţământului 1971-1989 – Profesor universitar al Facultăţii de Matematică, Universitatea din Bucureşti 1980-1982 – Ambasador al României în Elveţia şi la ONU 1982-1984 – Ambasador al României în SUA Este primul român membru al Clubului de la Roma, cofondator al Centrului Cultural European (din 1991) şi membru al Academiei Române (din 1994) şi al World Academy of Art and Science (n.r. – Academia Mondială de Artă şi Ştiinţă). A publicat, printre altele, „Diplomaţia română“, „Aurul cenuşiu“ şi „Homo fraudens“. INTERVIU Mircea Maliţa, diplomatul român care i-a sfidat pe ruşi în 1963, la ONU: „Petru Groza ne-a dat înapoi Ardealul“ 20 aprilie 2013, 20:08 citesc mai tarziu download pdf print article ArticolComentarii 23 deLaurenţiu UngureanuDevino fan +9 (11 voturi) citeste totul despre: mircea malita diplomat comunism onu pe tru groza picasso kissinger ronald reagan nicolae eausescu europa weekend adevarul 228 share 2 inShare 82 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare Mircea Maliţa a fost în lumina reflectoarelor când diplomaţia românească era umbrită de rigorile Moscovei FOTO: Marian Iliescu Mircea Maliţa vorbeşte despre diplomaţia românească, de la rigorile lui Stalin până la capriciile Elenei Ceauşescu. Academicianul dă pe faţă cărţile diplomaţiei comuniste: Cum a ajuns România să se răsfeţe în braţele Occidentului? Cum i -a sfidat, prieteneşte, pe ruşi? ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ INTERVIU Augustin Buzura, scriitor: „Locuiam la 50 de metri de casa pr... Radu Gyr, poetul care L -a coborât pe Iisus în celulă INTERVIU Mărturiile regizorului Nicolae Mărgineanu, despre tatăl său, ... PUBLICITATE Apartamente noi finalizate www.promotiegreenfield.ro Vrei discount 80% pt un apartament in Greenfield? Cumpara in aprilie! Academicianul Mircea Maliţa (86 de ani) a fost martorul activ al lichidării şi apoi al resuscitării diplomaţiei româneşti. Le -a vorbit americanilor când „România“ se scria în chirilice şi le-a vorbit ruşilor când România mima simpatii occidentale. După mai bine de jumătate de secol de carieră, nume precum Picasso, Tristan Tzara, Ro osevelt, Gandhi, Castro sau Thatcher îi stârnesc amintiri personale. Totuşi, Mircea Maliţa a păstrat limbajul curat, rezervat al diplomatului -gentleman, a păstrat acea securitate a limbajului dificil de străpuns. Prezentat într-un limbaj familiar lui Mircea Maliţa, acesta este, aşadar, un interviu oportun, acordat, cu o caldă deferenţă, de fostul diplomat „sportiv“, o prezenţă susţinută în buna vecinătate a unora dintre personalităţile notabile, poate influente, ale politicii globale. E o serie de note verbale însemnate, aflate în valiza diplomatică a condescendentului partener de dialog, care a făcut un mod de viaţă din conduita subtilă a profesiunii sale. „Weekend Adevărul“: Domnule profesor, cum aţi intrat în lumea politică? Mircea Maliţa: După război, am căutat să văd ce înseamnă politica şi ce e cu partidele. Eram obişnuit să trăiesc fără partide, pentru că în dictaturi dispăruse viaţa politică. Eram în clasa a VIII -a de liceu şi mă duceam la adunări. Am fost la toate partidele care ţineau uşa deschisă, mergeam să trag cu urechea. Simpatia m ea a mers crescând spre stânga, pornind de la antihitlerismul care exista în familie prin respingerea antisemitismului, a legionarismului. Pe baza acestui antifascism, pe baza faptului că Petru Groza ne-a dat Transilvania înapoi şi ne-a permis să mergem acasă, am al es. Primul român în Clubul de la Roma Numele: Mircea Maliţa Data şi locul naşterii: 20 februarie 1927, Oradea atunci. Bodnăraş, Maurer şi Dej erau oameni care aveau o experienţă de viaţă extraordinară, ieşită din comun. Când a venit Hruşciov aici, la vânătoare, cu o prietenie maximală, nu cu presiune sau cu ameninţări, l-au convins că România e prieten devotat, că nu mai e nevoie să menţină trupele. Dej avea în spate ani buni de detenţie, unde se ţineau cursuri şi se învăţau o mulţime de lucruri. La Doftana? La Doftana. Era ca o mică universitate. Athanasie Joja, şeful meu de la ONU, ţinea acolo cursuri de logică. Cum era Ana Pauker? Aţi cunoscuto? Ana Pauker era total devotată unui clan totalitar. Doamna aceasta a reprezentat o faţă a civilizaţiei contemporane care a fost ceva mai autoritară decât normalul. Ea a fost specialistă în comploturi obscure şi opace. Cifrând, speculând. A avut o viaţă care nu este normală, naturală, la văzul publicului. Ioan Gheorghe Maurer? Era un avocat căruia îi plăcea vânătoarea. Se simţea foarte liber, neîngrădit. Era o minte foarte subtilă. Când i -a propus Dej să fie el conducătorului partidului, a zis: „Dragă, eu sunt pe jumătate neamţ, pe jumătate francez. România nu merită aşa ceva. Trebuie să fie un român, nu unul ca mine“. I-a propus chiar pe patul de moarte. Dar n-a vrut. Era aşa apropiat de Dej? Da. Foarte interesantă este legătura care s-a făcut între un om cu formaţie politică şi unul cu formaţie juridică. Dacă vreţi, Maurer a fost un mic -burghez de provincie (râde) foarte dotat şi foarte inteligent, în timp ce Dej era un muncitor cinstit, care-şi iubea meseria. Amândoi au ţinut la România ca la ochii din cap. Şi n -au avut altă preocupare decât să-i facă bine. Avere la ei? Căpătuire? Nimic! Nu visau altceva decât binele ţării. Epoca lui Dej coincide şi cu perioada represivă a comunismului. Au murit oameni în închisori politice. Nu spuneţi asta! Statul, la ora aia, era confiscat de o armată de ocupaţie. Nu poţi da vina pe stat când sunt nişte străini care îl gestionează în întregime cu putere armată. Cu forţă, nu cu tribună şi discursuri. Era o armată de ocupaţie care dădea soluţii şi comenzi. Eu nici nu mă uit la a sta, n-o pun în istorie, pentru că nu e istoria mea. Nu e istoria ţării româneşti. Păi, închisorile au fost aici, pe teritoriu românesc. Aici, dar cine le făcea, cine le supraveghea şi cine le ordona? Erau oamenii puşi de ruşi, bine dotaţi şi încredinţaţi de puterea supremă să facă aceste lucruri. Nu-l văd pe Dej nici măcar tăind o găină. Nu văd ceva sangvin la el sau ceva răutăcios. La lucrurile politice, unde ştia că ori eşti împuşcat, ori te împuşcă, acolo probabil că era altfel. În categoria aceea de probleme nu mă amestec. Dar închisoril e n-au fost răspunderea lui. Poţi să-i acuzi alte chestiuni: că n-a înţeles problema agrară. El a fost foarte impresionat de o vizită pe care a făcut -o în Bulgaria, când era el stăpân, nu Ana Pauker. A venit acasă şi a zis: „Nu se poate ca ţăranul bulgar să trăiască mai bine!“. Şi a început să se preocupe, dar a fost doar un început, pentru că n-a fost un specialist. Cum au îmblânzit românii „câinele ciobănesc“ Aţi fost consilier al primei misiuni a României la ONU, din ’56 până în ’60. Americanii sunt mult mai primitori şi mai deschişi faţă de nou-veniţi, în comparaţie cu occidentul Europei. Sunt amabili, vor să te cunoască, dar atâta timp cât ştiu că nu ai făcut sau ai spus ceva împotriva lor. Dacă te consideră duşmănos, inamical, atunci devin mai rău decât un câine. Un ciobănesc. Aşa fac şi în politică: au deschideri mari, dar verifică permanent. Dacă ceva se dezminte, atunci e criză. 1956. Eleanor Roosevelt şi soţia lui Mircea Maliţa, în SUA Aţi stârnit şi antipatii la New York... Da, cu Silviu Brucan. El a luptat întotdeauna pentru supremaţie, pentru a avea o poziţie mare. Credea despre sine că avea o inteligenţă ieşită din comun. Ca ziarist, într -adevăr a fost bun. În scriere. În ciuda faptului că nu avea studii, avea un talent destul de bun. Dar ăsta era singurul lui l ucru bun. Îl supăra că eu citeam mult şi, sigur, că aveam un alt gen de a mă exprima. El nota mereu cărţile pe care auzea că le citesc eu. Încerca să le caute şi el, să vadă exac t. Făcea asta cu un sârg de elev. Dej şi Maurer au anunţat imediat americanii Când s-a rupt ritmul în relaţiile diplomatice cu URSS? Dej şi Maurer, care erau prieteni, voiau uşurarea presiunilor împotriva independenţei României făcute de URSS. Acesta era secretul lor nescris. Până n -au plecat trupele nu se putea realiza nimic. S-au mai ivit ferestre când a plecat Ana Pauker, apoi Chişinevschi. După ’62 (n.r. – în cazul crizei rachetelor cubaneze), s-au simţit complet dezlegaţi când au văzut aventura imensă în care se aruncă Hruşciov, împreună cu toată lumea socialistă. Atunci au spus: „Asta nu se poate tolera!“. Imediat au reacţionat şi i-au anunţat pe americani că ei nu au nimic cu SUA şi că nu va fi nicio acţiune împotriva lor, în caz de conflict. „A se arde înainte de a fi citit“ Cum au anunţat? Au trimis o scrisoare aşa de secretă încât nu s-a găsit. Dar aşa se întâmplă, sunt secrete care sunt în plic lipit pe care scrie: „A se arde înainte de a fi citit!“ (râde). Au început să se vadă urmările acestei strategii impecabile, dar strategia în sine nu a ieşit la iveală. „România, vă rugăm să repetaţi!“ Cum a început? Maurer şi Dej făcuseră o vizită în ţări asiatice şi se întorceau în România prin Rusia. Erau luaţi de un avion sovietic, care îi scotea din Asia şi îi aducea la Moscova, via Siberia. De la Moscova, urmau să ia avionul de Bucureşti, dar Hruşciov l e-a spus: „Vă rog, dacă treceţi pe la noi, rămâneţi o noapte. Sunteţi musafirii noştri“. Seara, i -a invitat Hruşciov la operă. În pauza de la operă şi după spectacol au avut nişte discuţii. Ei dădeau din cap, dar nu spuneau nimic. Maurer i-a spus unui ministru sovietic: „Noi ştim că aveţi dreptate şi că nu sunt rachete în Cuba. Numai un nebun, un om fără minte le -ar fi pus acolo. Suntem de acord că nu sunt“. (n.r. – URSS construia, în Cuba, baze de lansare a rachetelor SS-4 Sandal. Criza rachetelor cubaneze a fost cel mai periculos punct al Războiului Rece, cel mai aproape de un război nuclear) Apoi, au admirat „ingeniozitatea şi dibăcia“ politică a lui Hruşciov şi au plecat ca după o întâlnire cu unul care nu are toate minţile. Şi-au spus: „De ăştia suntem noi lipiţi? Trebuie să luăm măsuri!“. A început a doua zi. Cu limite, bineînţeles. Dar în ’63 am votat primul vot din istorie care nu coincidea cu cel al blocului sovietic. 1956. Mircea Maliţa şi soţia sa Despre ce e vorba? Era vorba de o rezoluţie privind denuclearizarea Americii La tine. Toate statele prietene cu URSS s-au abţinut din cauza opoziţiei

Nu există mai mare bază şi mai solidă pentru existenţa întregii omeniri decât acel binom: cetăţean şi stat. nu este universală. nu se ţinea de studii. în Anglia.. Nemulţumirea reală era că mă reprezint pe mine şi nu pe ei – în tonul mai rudimentar al conducătorilor. Aproape toată istoria sub ocupaţie străină. Ăsta-i tip de român? E disperat. dar contactul personal era cu totul altfel. glumeţ. S -a mai deschis unul prin Pakistan. crezând că e statul lor cel care va domina lumea. preşedintele Consiliului de Secur itate era un francez care mă cunoştea. Nu aveam de discutat teme politice. Atu nci s-a întâmplat o anomalie ridicolă.. Oamenii aceştia care acceptă o modă. Aia e altă mâncare de peşte. mă duc la ea şi nu pot fără un tranchilizator foarte puternic. creând o atmosferă de destindere tot timpul. E un caracter . a venit la Mănescu şi la mine şi ne-a propus. Nelson Rockefeller Mereu cu zâmbetul pe buze. Plus că spuneau inepţii îngrozitoare care distrugeau poziţia ţării. Era dorinţa ei de a ieşi din cadrul cam strâm t pentru ea al Ministerului.. El stătea trist cu un câine în birou. nimic magnat. Păi. cum să topeşti lumea într -o unitate? Care să fie ce? Statul uman? Păi. când altă regiune vrea să se denuclearizeze. Dar americanilor le plăcea că mă băteam pentru treburile mele.r. Din curata amintire a unei cooperări trecute şi pentru că voia să ştie ce se întâmplă în România. doamna Thatcher. am făcut vizite. Europa? Nu există i dentitate europeană. Iar eu am răspuns: „Aş vrea să plec de aici conform protocolului în care pleacă în mod normal un ambasador“. În mod normal. fusesem supus unor rigori. mare prospectolog şi autorul cunoscut care a scris „Al treilea val“. mai ales la vârsta ei. Erau mai mult decât common (n.r. cetăţeanului aproape că i se ia cetăţenia. „Limitele Creşterii“. la o masă de despărţire. dar nu s-a putut realiza pentru că numărul vacilor era secret de stat. Mi -a venit dezlegarea în timpul şedinţei. Bineînţeles că nu sunt purtabile.. Civilizaţia este integrabilă: o poate copia cel mai înapoiat continent şi o poate pierde cel mai avansat continent. nu a recunoscut rolul pozitiv pe care l -a avut România în comunicarea dintre China şi SUA în ajunul vizitei lui Reagan! Atunci se deschisese un coridor. vă rugăm să repetaţi!“ „Da!“) Erau nedumeriţi. Toate funcţiunile. A fost zâmbitor. Pe de altă parte. te rog să mă ierţi. isteaţă. Mediere fac ţările mari. Dar. la fel. nimic mare. în România. Cum s -a întâmplat? Delegatul Pakistanului. Adică. 1971. nici prin decrete. m-a invitat. El a fost unul din exemplele acestea. de ce stai şi faci filosofia integrării când ai creştere zero? Europa toată e în criză. au fost cuvintele memorabile ale Elenei Ceauşescu: „Ştim noi atâta chimie încât să nu trebuiască să învăţăm să facem supe de la elveţieni“ (n. Mulţi dintre prietenii mei de acolo glumeau – îmi spunea un deputat american: „Să ştii că te trimite în Cambodgia!“. după cutremur. Dar de acasă a venit un răspuns la care eu nu mă aşteptam: „Nu!“. S -a pierdut un adevăr: cultura nu este integrabilă. uitaţi -vă la statele emergente! Creşterile sunt între 3% şi 7%. „N -am avut timp să-ţi iau o amintire“. mă întreb. era sub semnul unei probleme. E păcat. Dar de ce aţi fost chemat? Era o nemulţumire faţă de comportamentul meu care ar fi fost prea lax faţă de ţara mea. când eu nu mai aveam nicio funcţie de stat. Altă dată. în Elveţia. Nu putea afla nimic despre mine în acea perioadă. pentru că adevărata mişcare şi evoluţie a societăţii nu se fac nici prin hârtii. A fost G recia. Ea a dat din cap şi a spus cu tristeţe: „Nu ştiu câtă hrană în plus o să -mi aducă sistemul dumitale!“. Am dat recepţie de plecare. „Supe de la elveţieni“ În ’80 aţi fost ambasador şi la Berna. concilierea este complet confidenţială. s-au deranjat puţin la raţionament şi la comportament. am văzut un profesor universitar care lua ceva pastile. A doua oară. Eleanor Roosevelt Ea făcea parte din personajele tăcute. Dezamăgiri ca aceasta m-au ros tot timpul. În vremea aia. chiar dacă a fost numit „organizare ştiinţifică“. Ziariştii din Washington au dat. În 1991. mă duceam în vizite numeroase până când îmi ieşea ceva. A luat de câteva ori ton foarte p uternic împotriva sovieticilor. România este una din ţările cele mai încercate de evenimentele drastice ale istoriei. Henry Kissinger Vedeţi. cetăţean al omenirii.5%. capacitatea de muncă neistovită. După criză n-au fost în stare să tragă concluziile necesare. primul raport al Clubului. mi-a spus când mă aflam în ultima vizită. 1991. Simplu. eu am unele rezerve faţă de scrierile lui. O prietenie vagă. a fost un duş rece. tatăl ei. în zadar încercau străinii să mă contacteze. Aţi legat. Maţi înţeles? Dar omenirea trece prin tot felul de mode. prin România.. creaţie artistică. Şi ca sănătate. Iar în anii ’80 a fost criza care i -a speriat îngrozitor. aţi fost numit ministru al Învăţământului. Cuvinte fără sens! N-are sens cetăţenia europeană? Nu există! Doar dacă Europa va fi un singur stat. o contribuţie la ştiinţă?! Aici. care adoptă aceste poziţii de totală predare a personalităţii şi gândurilor lor. am vorbit mai mult la Moscova. Eram în Germania. era rezervat pentru vizite mai mari. Nu puteam să mă bucur de un rezultat de acolo. Vorbele sunt relative şi neimportante în raport cu ceea ce se întâmplă. unde am observat cu ochii mei ce fantastică primire îi face cetăţeanul de rând. ci prin fapte. I se spune că e cetăţean al Europei. unde m-am dus tot la o întâlnire a Clubului. Nu sunt ei. „Ce faci?“ „Păi. înainte de vot. Bush jr. De exemplu. „Nu putem fi continentali. Alvin Toffler. Se vedea că e o persoană citită. în problema Kaşmirului. se construieşte. El a început în anii ’70. El avea altă metodă dragă sufletului său. E cultura comună protejată de zidurile unui stat care ne ţine de cald. dar Kissinger a dat prioritate celui din Pakistan. A fost uluitor. cu creativitate zero. dar De Gaulle a spus foarte clar: „Shakespeare a devenit un mare scriitor al Europei pentru că a fost englez“. Nu e un paradox în contextul globalizării? E o mişcare greşită şi sinucigaşă a omenirii să discrediteze cea mai preţioasă instituţie pe care oamenii au creat -o în interesul supravieţuirii lor. E prea mare Europa“ Sunteţi primul român din Clubul de la Roma. care nu mai sunt normali. mai aveam un an de stat. cu «Trăieşte -ţi clipa!» – super. Îl simţeai pe marele actor care joacă un alt joc. După ce a căzut Cortina. m-a bătut prietenşte pe umăr şi mi -a zis: „Take care. pentru că n-ar avea cine să le-o dea. metodă pe care a teoretizat -o: concilierea. El nu mai era preşedinte atunci. la telefon. dacă ştii să te păzeşti. Vai de mine! Statele mari se joacă cu cuvintele. simpatică. Trebuie chemat un doctor care să explice tipul de rătăcire de care erau cuprinşi în mod crescător şi definitiv. Mă mai invita la el acasă.r. între cele două state. cultura mare. „Tranchilizator pentru Cabinetul 2“ Aţi primit vreo explicaţie când aţi ajuns acasă? Nu. Ca pe tobogan coborau. enormitatea cea mai mare a fost să pretindă că URSS-ul lui Gorbaciov trădează comunismul. un mare scriitor francez spunea că va fi o revoluţie mare a informaticii şi că trebuie să ne pregătim pentru ea. De aia s-au format state. S-a uitat prin cameră. nu poţi să-i negi talentul excepţional. vine Portugalia. Dar ceilalţi copii erau fără provocări. se pierdeau în masa mare de cetăţeni. În 1971. bea. nu este zgomotoasă. – „România. De ce? Şi eu am fost foarte intrigat. Elena Ceauşescu era foarte supărată că n-a primit nicio invitaţie să meargă acolo. Aşa devin importanţi. Heidi Toffler. Am adus managementul în şcoli. se frământau mai rău ca mine. pesemne. la care-i plăcea mult să apară. alături de soţia sa. Provocările vârstei. am fost cu ea. nici măcar stagnare! Apoi. Ce ne spune realitatea faptelor? Atunci. Am avut întâlniri cu el la acea masă pe care a dat-o. Am fost la ea în vizită în 1968 cu ministrul nostru al Comerţului. De ce? Se droga. v-aţi întâlnit din nou. aşa că ei despre el vorbeau mai mult şi se arătau îngrijoraţi. Mi s-a spus: „Te rog să vii imediat“. Chemarea mea a fost văzută ca neobişnuită. simpatic şi politicos. Încet-încet. prin birou. dar atunci va fi doar pentru că desfiinţează statele existente şi le înglobează. Izbucneau de-acolo nişte apucături. a urmat Cipru. prin apariţie. Cum au reacţionat americanii? A apărut un articol într-un ziar cu titlul: „Independenţa României“. în 1991. Asta e altceva.3% sau 0. Păi. O femeie din mulţime chiar a venit cu un plic şi i -a dat 10 mărci. Pentru că eu. ei mergeau în jos în chip vizibil. dacă s-au reunificat. nu puteai decât printr -un asemenea efort să contracarezi valul de respingere de care se „bucura“România la vremea aceea din cauza lui Ceauşescu. Şi ei. Apoi. S-a format o mutaţie de persoane. Şi cum era Bush seniorul? Eu mai mersesem cu el prin ţară şi ne împrietenisem. de pe Dâmboviţa. Apoi. nu prin apariţii regizate. ca omagiu pentru că vizitează Germania. am primit invitaţia de a o vizita pe „colega mea“. De la el cred că am observat că toate personajele mari ale SUA au un fel de grijă de a nu epata prin îmbrăcăminte. Am fost la o masă dată de Nelson Rockefeller. le făcea destul de multe probleme părinţilor săi la ora aceea. iar când a fost vicepreşedinte i-am amintit cum ne-am văzut. şi ca prezenţă. Ştim că lui Corneliu Mănescu i s-a propus să fie mediator între India şi Pakistan. Acolo am cunoscut şi familia. La sfârşitul anilor ’70. Nimic crâncen. Fidel Castro Este un pasionat. – obişnuiţi). N -am să uit cuvintele: „Romania. Dar cultura nu. tânăr pe atunci. la o conferinţă a Clubului de la Roma. Cu mine a fost amabilă. pentru că Maurer era consecvent filosofiei lui. Ea avea un alt tip de sociopatie. Ştiu că odată. Am fost la Bush. V -aşteptaţi să cadă cuplul Ceauşescu? În logica lucrurilor. Margaret Thatcher şi Mircea Maliţa „Te trimite în Cambodgia!“ Ce s-a întâmplat în ’84? Eram ambasadorul României la Washington şi am fost chemat în ţară. Nu primeam scrisorile. Evident că era un interes şi în domeniul educaţiei. Am abuzat oarecum de faptul că eram proaspăt venit şi că puteam lucra fără sugrumări birocratice. curgeau. a fost pentru că el a spus „Da!“. – Ai grijă!). tot timpul o victimă a imperiilor vecinilor. Ca şi copiii. m-a invitat din nou. n-ar avea identitate. se produce. săracul.. spre exemplu. cu moderaţie. Bush a fost foarte surprins că plec aşa repede. fantome. Noul raport spune că statele trebuie să fie mai puternice. Mi-am dat seama că a fost o decizie foarte subiectivă. a găsit două butoniere pe care scria „Vicepreşedintele SUA“ şi mi le-a dat ca amintire. dar era un interes şi pentru România. în afară de interdicţiile care curgeau. Le-am spus că ei au votat denuclearizarea Balcanilor. Cum v-a primit? Niciodată n-am avut o vizită oficială care să fie regizată în forma aceasta impecabilă. Cred că a strecurat un subiectivism prea mare în lucrări care trebuia să fie mai sobre şi mai obiective. Margaret Thatcher şi Mircea Maliţa Aţi cunoscut -o pe Margaret Thatcher din postura ministru al Învăţământului. please repeat!“. e mai bine. întrucât erau întâlniri sociale. eram un fel de necunoscut. a deschis un pupitru. cu perspectivă zero. se pune la îndoială viitorul statului -naţiune. care era vicepreşedinte atunci. Maurer a spus „Nu!“. într-un cortegiu. că venea o gafă de acasă. De altfel. Mircea Maliţa despre. vă deschid acum un „Economist“.r. binevoitoare. Şi la lucrări a fost un şoc. trebuie să spunem la fel ! Noi ne-am fi spart capul dacă am fi votat „Nu“. nu putem fi continentali. oricât de savant ar fi. De fapt. când s -au pus steagurile noilor ţări membre ONU. o mulţime de prietenii. adică o casă a marinei. E prea mare Europa. mai active. dar contează gestul său care ascundea o anumită afecţiune. Pe de altă parte. (râde). care avea să fie chiar preşedintele Pakistanului. prin vorbe. Dar eu. De exemplu. deşi a fost mult criticat. din 1984. Nu e glumă. care ne dă identitate. – lapte praf). Înseamnă regres. Aşteptăm cu sufletul la gură care e la rând. Viitorul preşedinte. Nu cred că vrem un statut apatrid. prezenţa nemişcată în treburile mondiale. ranchiune. Era foarte atentă. Când statul e lovit. „Yes!“ (n. când ea n-a mai fost premier. Indira Gadhi Am cunoscut -o la New Delhi. când eram ministru al Educaţiei. dacă n-ar avea stat. S -au gândit ei să nu fie o capcană din partea mea şi mi -au permis să mai stau câteva zile. era mult transformat. Era omul cel mai amabil. George W. Un revoluţionar. A fost o instituţie care m-a marcat. dar noi am votat pentru. de obicei. la mormântul lui Jawaharlal Nehru. toate comenzile se transferaseră la Cabinetul 2. întrucât continentele sunt prea mari p entru noi. Uitaţi vă la faimoasa Europă integrată! Uitaţi-vă la ea cu cât creşte! Cu 0. Şi este o tr agedie când el e practicat cu atâta savoare de Europa. Nu se ştie de ea. să aibă specific. Am vrut să aduc afacerea Nestle în România. să se joace. Suntem în cazul patologiilor. la intrarea în birou la ea. take care!“ (n. Tot ce -a fost posibil am cunoscut. o masă de despărţire.“ (râde) Ar fi ridicol dacă n-ar fi prea tragic. Ronald Reagan Am avut conversaţii. am petrecut mult timp să-i conving pe ruşi că nu au dreptate şi că e interesul lor să voteze pentru denuclearizare. primul premier al Indiei. Era 1956. Numărul vacilor din România era secret de stat Din 1971. şi -a adus aminte. pentru că mi se părea o onoare. Am început să înţeleg că este ceva fals şi dăunător în formalismul birocratic. Eram insistent. Cetăţenii. De când lumea.. ministrul Educaţiei şi Ştiinţei. Apoi. Or. Nemţii ştiau că. nu cred că sunt în buna tradiţie a românilor. mă ştia pe nume. că sunt foarte „sportiv“. nişte agresiuni. Atunci. Cu instinctul de supravieţuire stins. Nu se urcau pe un soclu. Zulfikar Ali Bhutto. Aşa că medierea au făcut-o ruşii. El a dat masă pentru mine când am trecut prin New York ca să vin acasă. care ţin seama de interesele lor. Mihail Gorbaciov L -am întâlnit. Noi nu ne mai putem pronunţa prin explicaţii politice. care trebuie salvat de către România. Ei erau bolnavi amândoi. E locală. Există un moment anume al „transferului“ de putere la Cabinetul 2? Da. Fără hârtie. mă iertaţi. Ce putea ieşi din capul unor oameni în derivă. cum să nu mai existe distincţiile care fac naţiunile să fie în competiţie. A dat un mare dejun pentru mine cu intelectuali de frunte ai Londr ei – vreo 24 de persoane – la un castel care.Cubei. Dar acum îl înţeleg foarte bine. Am fost un personaj difi cil la Washingotn. Se dedica scrisului şi era căutat la multe întruniri internaţionale. Şi noi trebuia să ne abţinem.

mau amenintat ca o sa mi se faca o in scenare si o sa fiu arestat si spanzurat in celula. La el. mai ales cand putem culege informatii ce ne pot folosi acum in prezent ! ↩ Raspunde 8 (8 voturi)Share Permalink cioian ioian 0 fani 1 acum 16 oreSant de acord cu dumneavoastra. Aceste marturii sunt pretioase.ro/mlkcxz . ↩ Raspunde 2 (4 voturi)Share Permalink teodor rusu 2 fani 1 acum 16 oreA fost un mare diplomat ! Pacat ca de stnga si ca acum in acest interviu incearca "sa dreaga busuiocul " cosmetizand regimul totalitar comunist. sugerază. O fi crezut cu adevarat. care are drept țel uciderea tuturor celor care nu le împărtă șesc ideile. comunismul a fost îmbrățișat și de intelectuali de forță.e prostie să-i reproşezi că a servit comunismul.filosof român. sub alibiul comunismului.prin prisma domniei sale de persoana privilegiata ! ↩ Raspunde 0 (8 voturi)Share Permalink cioian ioian 0 fani 1 acum 16 oreO corectare cand am spus ca . Munca 9 fani 1 acum 23 oreO bucata de istorie ! Ma bucur de a citi astfel de interviuri. colegi de celula ma stergeau la fund. Cu stima! ↩ Raspunde 1 (1 voturi)Share Permalink InimaRea 8 fani 1 acum 8 oreCais Valentin: D-le.s-a văzut în Cehoslovacia şi Polonia. Trebuie să fii bine informat pentru a trage măcar cîteva învăţăminte. să vadă şcoli care se construiesc. munca e luptă. azi cand Ceausescu este mort poti sa-l critici cum doresti. 0 fani 1 acum 16 oreBravo tie! :) ↩ Raspunde 1 (1 voturi)Share Permalink IonIon Codreanu 0 fani 1 acum 14 oreOmule. Lipatti şi alţii . eu zic că -i frecţie la un picior de lemn. eu am depus cerere la CEDO in termenul legal.nu am mancat nimic timp de 10 zile numai apa am baut . Insist. Cineva de la protocol însă n-a făcut bine corelările. El a servit ţara asta. Fratii Jderi ramine o capodopera. viaţa e luptă. Cînd e vorba de un om de calibrul lui Maliţa .. Şi după retragerea trupelor sovietice.mai bine e sa fii COMUNIST. tot ocupaţie era .. care atunci era sub comunişti.Cat despre D-ul Malita ar trbui sa ise respecte activitatea si toti "diplomatri "romani inclusiv paiatele de actuali politiciieni ai banilor si ai intereselor personale ar trbui s-ai ia exemplu .evitarea holocaustului nucelar. am fost legat in lanturi si la maini si la picioare si o bara de fier legata de lanturi..toţi "boieri" . Totusi da-mi voie sa ramin un anticomunist de ziua a 7 a. Iar Mircea Mali ța. Forţa inteligenţei oamenilor ca Maliţa. Mi-ar parea tare rau ca dupa 2 generatii. "comunist de Ziua a 7-a" e cel care habar nare cu ce se mănîncă .nici o televiziune nu vrea sa dezbata cazul meu . L-a marginalizat Ceauşescu . Cand am fost eliberat…vezi tot comentariul ↩ Raspunde 6 (6 voturi)Share Permalink Iris IRIS 4 fani 1 acum 21 oreStati sa ne intelegem : Malita i-o fi sfidat pe rusi.Cat despre faptul ca nu sa impotrivit pe fata comunismului daca ii cunosti finetea vorbelor si a comportamentului ta-i fi dat seama cu cin estai de vorba . Pentru ca eu cred ca inca o sa mai suferim de pe urma lui. A fost revoluţionar de când a fost student. şi Leana lui. de multe ori. Apoi. cu toate nenorocirile care au urmat.atunci mai bine el cin e sant . In februarie 2011 mai daduse un interviu in Jurnalul National. iar in interviu nu condamna comunismul dar condamna indivizi separat.Limitele creşterii şi descreşterii…vezi tot comentariul ↩ Raspunde 2 (2 voturi)Share Permalink Cais Valentin 6 fani 1 acum 13 oreInima rea. în vremea lui Ceauşescu? E vorba de Corneliu Mănescu. că aşa -i plăcea. care a păstrat respectul întregii lumi după ce şi-a încheiat mandatul. iar el a fost când eu nu eram şi invers. au creat. procurori si judecatori in cazul meu .. ca să nu rămînă-n Occident.o minte pentru care ne invidia Occidentul . ↩ Raspunde -1 (7 voturi)Share Permalink cioian ioian 0 fani 1 acum 16 oreNustiu cine esti dar inainte de-a posta un imterviu ar trebui sa te informezi mai bine despre persoana respectiva si despre activitatea sa.. autostrăzile în Germania sau Italia nu au fost făcute de fasciști.Acum dupa ce am castigat la CEDO a doua oara . era un comunist convins. ci de nemți și de italieni.special de militant. dă o idee despre. nu stiu de ce. mortii nu au cum sa se apare in lumea viilor. zic eu.a contrabalansat... chiar daca uneori sunt prea lungi. si acum cand am depus reclamatie impotriva lor mi sa respins . îndată ce Gorbaciov a anunţat că fiecare ţară era liberă să -şi aleagă sistemul social-politic. voiau să vorbească lumea numai despre ei . ↩ Raspunde 2 (2 voturi)Share Permalink Lacrima Andreica 2 fani acum 15 orePuteti gasi mai multe date biografice despre el. o fi jucat dublu. A vrut să mă întâlnească în timp ce eu eram pe teren. comunismul nu a făcut și nici nu putea face nimic bun! Pentru că este un regim criminal. comunismul sa fie "achitat". comunismul a fost legitimat de către Occident şi lumea-ntreagă. cooptat în Clubul de la Roma .sa nu o faci de rusine cum o fac cateva dintre personajele asa zise "diplomate" se stiu .. ISTORIE Ceauşescu. Iată două sugestii: ocupaţia sovietică şi perechea De j-Maurer. dar vad ca nu se tine cont nici de hotararea de la CEDO. Venise să discutăm educaţie.Asa ca nu mai arunca vorbe numai de dragul de a scrie. da.mai ales dacă ai şi despre Revoluţia din Octombrie. iti apreciez foarte mult comentariile si le citesc mereu. am stat intr-o camera foarte racoroasa soareci prin saltea si sobolani care sareau din wc. o fi fost orb. incepand de la 29000 €! ADAUGA COMENTARIU Pentru a comenta. De ce nu faci un blog? Cind citesc despre domnul Malita. Mon cher. foarte interesant. Macovescu. CĂRŢI LANSARE „Cultura pe sticlă” şi „umbrele de pe ecranul tranzi.grup de reflecţie pe marginea principalelor probleme eonomice ale omenirii. si nu are ce sa le faca a spus judecatoarea. O epocă istorică n -are cum fi condamnată…vezi tot comentariul ↩ Raspunde 1 (1 voturi)Share Permalink Citeste mai mult: adev. Pe nedrept. si m-au amenintat ca ma impusca. bă! ↩ Raspunde 0 (0 voturi)Share Permalink Doru D. Din acel moment. El luptă de la început până la sfârşit. n-a mai rămas urmă de comunism în ţările Tratatului de la Varşovia (creat împotriva NATO). sau urmasii lor. Sînt de condamnat criminalii care. nu pentru comunism sau fascism.. Ca și fascismul. Nu putem atașa comunismului sau fascismului NICI O FAPTĂ BUNĂ! Doar că și atunci au trăit oameni care au iubit. Comunismul românesc asta-nsemna .ocupaţie sovietică.scriitor de mare talent dar inrolat in slujba partidului comunist. E mai complex pe partea biografica. Altfel. așezat pe lupta de clasă. Adică. am depus reclamatii impotriva lor si sa dat NUP. am fost dus la proces in lanturi pe picioare si catuse la maini. e normal să fii anticomunist dacă ai trăit ori măcar ai citit destul despre anii comunismului . l -am cunoscut când a venit la Bucureşti.toti dipoomati actuali sant niste paiate -cu cateva putine exceptii care intradevar san niste adevarati asi dar din pacate f.capitalist şi comunist. Felicitări! Păcat că prezentarea biografică este atât de sumară pentru o personalitate atât de proeminentă. Din nefericire! Inteligența nu are legătură cu caracterul. Un puternic argument. am demonstrat asta la CEDO.înnebuniseră şi el. ↩ Raspunde 3 (3 voturi)Share Permalink Ticu Crisan 0 fani acum 16 oreSe vede de departe stofa de MAGISTRU. Si comunisti si monarhisti si pseudo si de toate. cind nu vor mai fii martori.de ce nu vreti voi care spuneti ca luptati pentru dreptate ? De ce nu sunt arestati si comfiscate averile la politisti. de ce nu ai facut acest lucru cand ea in viata ? Eu cel putin am facut-o si am parasit definitiv lagarul bolsevicilor.. să-i facă regimul de chiar toată ocara. timp de 81 de zile. pentru mine. Aceasta era atmosfera anilor '970 iar cine a trăit atunci. Si o sa ramin asa pina cind comunismul nu va fii condamnat definitiv si recunoscut ca atare.f putini. care au devenit interlopi cu legitimatie de la stat! Am fost batut de politisti nevinovat de mi s-au rupt dintii din gura. Altminteri.ro Login Autentificare cu contul de Facebook Login 23 COMENTARII Sortare: Cronologic Dupa popularitate 0 comentarii in asteptare gigione olteanu` 4 fani 1 ieriFoarte interesant! Felicitări pentru iniţiativ a de al intervieva! ↩ Raspunde 14 (14 voturi)Share Permalink gigione olteanu` 4 fani 1 ieria-l ↩ Raspunde 4 (4 voturi)Share Permali nk gigione olteanu` 4 fani 1 acum 7 oreCiteşte bă Maroti şi tu despre omul ăsta! Un om şi un român adevărat. care au înțeles utilitatea lor. dragici etc. ↩ Raspunde 1 (1 voturi)Share Permalink Vili Rupa 110 fani 1 acum 23 oreA trebuit s-a merg de doua ori la CEDO si mi s-a dat dreptate . citeste totul despre: mircea malita diplomat comunism onu petru groza picasso kissinger ronald reagan nicolae eausescu europa weekend adevarul 228 share 2 inShare 82 Live +9 (11 voturi) CELE MAI POPULARE DIN CULTURĂ ARTE Festivalul de Muzică de la Sibiu nu a primit bani de la AFCN. Ca adversar ideologic. ştie că era respirabilă. i-au cerut francmasonii? Cine stie! Pentru mine. Cît priveşte condamnarea comunismului. cand mergeam la wc.sa reprezinti Romania cu cinste in relatiile internationale. pe care am avut prileșul să-l cunosc ca profesor universitar. bă Maroti.dar i-a permis să trăiască boiereşte. ↩ Raspunde 1 (5 voturi)Share Permalink cioian ioian 0 fani 1 acum 16 oreSa stii ca comunismul a facut de 100 de ori lucruri mai bune decat actuala democratie nu e cazul sa le enumar acum.Ca sa faci lucruri bune. Ar fi dus lucrurile mai departe. dar NICIODATA nu a sfidat comunismul. Acest articol a fost publicat în „Weekend Adevărul“. şi de-aia-i şi el. alege una dintre optiunile de mai jos Autentificare cu contul ade varul. în urmărirea ţelului vital al omenirii .a auzit el că-i cool să fii anticomunist. de a afla pareri ale unor oameni ce au fost implicati in politica mare intr-un anumit moment al vietii. ma gindesc la Sadoveanu. In concluzie : a aparat comunismul oriunde a fost. au chinuit şi ucis oameni. După cum s-a văzut că. Oare se mai ştie că un ministru român de externe a fost preşedintele Adunării Generale a ONU.f. ↩ Raspunde 1 (1 voturi)Share Permalink xmann 4 fani 1 acum 15 oreinteresant. în orice împrejurare. într-o lume în care.. ajungeam ca -n Coreea de Nord. Am fost invitat în Cuba ca ministru al Învăţământului. fiecare cu povestea lui. eram plin de pureci si bube. Primul raport al Clubului . ↩ Raspunde 2 (4 voturi)Share Permalink InimaRea 8 fani 1 acum 15 oreAvest interviu conţine tot atît adevăr istoric cît . nu-s de vina pauker. nu am avut voie sa ma spal pe corpul meu... doar rusii aia rai au facut totul. Prin diverse intimplarii ale vietii am cunoscut oamenii gen domnul Malita. trebuia sa suspende prescrierea pana la decizia CEDO. însuşi Mircea Maliţa . după "Criza rachetelor". ↩ Raspunde -2 (6 voturi)Share Permalink Vk P.Actuali diplomati ar trebui sa ia exemplu. Perechea Dej-Maurer sugerează că era posibilă perechea Ceauşescu -Maliţa. pe motiv ca s-au prescris faptele. se instaurase principiul convieţuirii paşnice. dar ca partener sine qua non.din gustul şi mirosul vinului vechi. Maurer. în goană nebună după credite PUBLICITATE Bucura -te de un mix perfect pentru confortul tau la Rin Grand Residece. guvernul a fost instintat. plecînd de la necesitatea coexistenţei celor două sisteme . dopul. tîmpeniile activiştilor de joasă extracţie şi de nivel intelectual absolut jenibil.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful