Comunicarea nonverbala

1

Comunicarea nonverbala

ARGUMENT Comunicarea este primul instrument spiritual al omului în procesul socializării sale. Comunicarea a fost definită ca o formă particulară a relaţiei de schimb între două sau mai multe persoane, între două sau mai multe grupuri care are ca elemente esenţiale relaţia dintre indivizi sau dintre grupuri, schimbul, transmiterea şi receptarea de semnificaţii, modificarea voită sau nu a comportamentului celor angajaţi. Comunicarea umana se ocupa de sensul informaţiei verbale, prezentata în forma orala sau scrisa şi de cel al informaţiei non verbale, reprezentata de paralimbaj, mişcările corpului şi folosirea spaţiului. Noţiunile de limbaj, limbă, comunicare au mai multe sensuri, fiind considerate polisemantice. Aceasta se datorează faptului că fiecare noţiune prezentă este foarte complexă, dar şi faptului că fiecare din aceste noţiuni- comunicare, limbă, limbaj - sunt studiate de mai multe discipline ştiinţifice (lingvistica, psihologia, sociologia, semiotica), care aduc propriile lor perspective de abordare, nu întotdeauna identice sau măcar complementare. Principala problemă pe care o presupune studiul noţiunii de comunicare este aceea a stabilirii conţinutului şi a mijloacelor prin intermediul cărora acesta este transmis. - comunicarea are rolul de a-i pune pe oameni în legatură unii cu ceilalţi, în mediul în care evoluează; - în procesul de comunicare, prin conţinutul mesajului se urmăreşte realizarea anumitor scopuri şi transmiterea anumitor semnificaţii; - orice proces de comunicare are o triplă dimensiune: comunicarea exteriorizată (acţiunile verbale şi nonverbale observabile de către interlocutori), metacomunicarea (ceea ce se înţelege dincolo de cuvinte) şi intracomunicarea (comunicarea realizată de fiecare individ în forul său interior, la nivelul sinelui - orice proces de comunicare se desfăşoară într-un context, adică are loc într-un anume spaţiu psihologic, social, cultural, fizic sau temporal, cu care se află într-o re-laţie de strânsă interdependenţă; - procesul de comunicare are un caracter dinamic, datorită faptului că orice comunicare, o dată iniţiată, are o anumită evoluţie, se schimbă şi schimbă persoanele implicate în proces; - procesul de comunicare are un caracter ireversibil, în sensul că, o dată transmis un mesaj, el nu mai poate fi „oprit“ în „drumul“ lui către destinatar. La cele enumerate mai putem adăuga: - în situaţii de criză, procesul de comunicare are un ritm mai rapid şi o sferă mai mare de cuprindere; - semnificaţia dată unui mesaj poate fi diferită atât între partenerii actului de comunicare, cât şi între receptorii aceluiaşi mesaj;
2

adeseori acesta din urmă fiind mai semnificativ. punând accent pe semnificatia interpretarii fiecarui element astfel: 3 . In lucrarea de fata am prezentat principalele elemente componente ale comunicarii nonverbale.orice mesaj are un conţinut manifest şi unul latent.Comunicarea nonverbala .

” În accepţiunea sa generală. aceste elemente fiind de natură: . Cea mai simplă schemă a procesului de comunicare a fost propusa încă din anul 1934 de Karl Buhler în lucrarea . cu lumea) şi infraspecifică (cu sine. mimico-gestică. a omogenizării sub aspectul psiho-social. . Etimologia cuvântului vine din cuvântul latin communicare având sensul „a pune în comun”. sugerat de teoria comunicării. etc. Teoria generală a comunicării studiază caracteristicile şi relaţiile dintre factorii de ordin general care facilitează transferul unei cantităţi de informaţii de la un obiect la altul şi. limbajul.Die Sprachtheorie” . gesturilor. întreaga activitate psihică este concepută ca o reţea de comunicare informaţională. în scopul de a te face inţeles. sunete nonverbale. o relaţie bidirecţională între subiect şi agent într-o situaţie pedagogică. indiferent de natura şi mărimea sa. asigurând funcţionarea normală a colectivului. în ordine interspecifică (cu alţii. ea reprezintă „liantul indivizilor dintr-o colectivitate. atitudini posturale. comunicarea desemnează orice proces prin care o informaţie este transmisă de la un element la altul. pe baza utilizării unor metode operaţionale.Comunicarea nonverbala CAPITOLUL 1 COMUNICAREA – GENERALITATI 1. un mijloc prin care indivizii scapă de singurătate printr-un schimb cu semenii lor. etc… Conform modelului comunicaţional al psihicului uman. ce oferă posibilitatea cunoaşterii opiniilor acestora. În accepţiuni speciale. 4 . „Comunicarea interumană se bazează pe un ansamblu de procese psihomotorii specific umane. gândirii. comunicarea poate însemna o intervenţie orală în faţa unui auditoriu. în care un loc deosebit revine componentei conştiente. Această formă de comunicare se poate realiza şi prin utilizarea unor mijloace nonverbale cu funcţie de semnalizare.socială. comunicarea reprezintă un mod de manifestare a gândurilor şi sentimentelor cu ajutorul vorbirii.1 Notiuni introductive Într-un sens foarte larg. un schimb de informaţii între doi corespondenţi prin intermediul unui canal de transmisie.” Dacă ne referim la comunicarea specific umană. scrierii. între subsistemele sistemului psihic individual).tehnologică (procedeele de telecomunicaţii) . un mesaj care este transmis pe linie ierarhică într-o organizaţie. mimicii.biologică(comunicaţiile în sistemul nervos).. recomandă căi de stabilire a unor regimuri optime de circulaţie a informaţiei în cadrul diferitelor tipuri de sisteme.

o structură organizaţională). în cuvinte sau imagini. corect şi complect. un grup. amabil. Componentele de bază ale comunicarii pot fi prezentate ca răspunsuri la o serie de întrebări: • Cine? (emiţătorul): cine este cu precizie emiţătorul mesajului (o persoană. prin întrevedere sau convorbire telefonică – proxemic sau telematic. • Cum? (codul şi canalul): mesajul va fi comunicat verbal sau în scris. canal. constructiv. dezvoltă structura procesului de comunicare adăugându-i încă trei componente: cod. • Cui (receptorul). referent. ce informaţii trebuie introduse pentru ca mesajul să fie clar. 5 . conţinutul mesajului. • Unde şi când? va fi transmis mesajul astfel încât să fie receptat şi utilizat. • Ce? (mesajul): ce doreşte emiţătorul să comunice.Comunicarea nonverbala Ulterior Roman Yakobson urmărind schema lui Karl Buhler. concis.

canal (reţea) . înlănţuirea enunţurilor. zgomote în comunicare (redundanţă.Lingvistici: cod (limbă). norme. apartenenţă socială. ci cumulează elemente psihologice. un mesaj şi o interacţiune verbală explicită sau implicită. gusturi personale. experienţă generală. un interlocutor. caracter. influenţare. interlocutor. sociale şi situaţionale. ritm. registre. cod cultural. intenţii conştiente şi inconştiente. interese. distanţă. 6 .Afectivi: atitudini generale. distanţa formală în cod (registre). motivaţie* faţă de subiect. caracteristici personale (ţinută. formă de prezentare (stil). interlocutor. nivel de stăpânire a codului lingvistic. pentru a-şi putea transmite eficient mesajul în funcţie de obiectivele urmărite şi de identitatea destinatarului. contexte . situaţie. audiovizuală. scrisă. inteligibilitate).Comportamentali: personalitate. experienţă verbală.Cognitivi: cunoştinţe generale. sentimente personale faţă de subiect. conţinutul comunicării (informaţia). nivel de dezvoltare intelectuală. dispoziţia interlocutorilor. un context (lingvistic).Comunicarea nonverbala • De ce? Care este scopul urmărit în comunicare şi ce efect doreşte emiţătorul să obţină? (informare. grad de instruire. un cod (o limbă). orală. cunoştinţe specifice despre subiect. comportamente personale. interlocutor. . receptorul este cel care în ultimă instanţă îi atribuie acestuia semnificaţia pe care o percepe. distanţă actuală. a codului cultural. context.Contextuali: subiectul comunicării. De notat că. zgomote materiale. Factori obiectivi: . context.Sociali: statut social. Comunicarea implică interacţiunea unor categorii de factori ce nu ţin numai de capacitatea de exprimare. o situaţie (spaţio – temporală). situaţie*. se impun câteva condiţii sine qua non: o intenţie. aptitudini generale.Situaţionali: loc fizic. Pentru a exista comunicare. timp. durată. inteligenţă. Emiţătorul trebuie să aibă un limbaj adecvat. Principalii factori sunt: A. situaţie. voce. interlocutorului. oricare ar fi sensul dat mesajului de către emiţător. situaţiei sau contextului. număr de interlocutori. Factorii psihologici . vârstă. convingere). rol general. epocă. memorie. O condiţie esenţială a comunicării o reprezintă adecvarea. Factori interpersonali . context*. . atitudini specifice în faţa subiectului. bagaj comun C. spaţiu. etc) B. *situaţie: mediul fizic şi spaţio – temporal *context: mediul lingvistic *motivaţie: motive personale care duc la apariţia intenţiei şi acţiunii de a comunica.

Viata de familie. Este un tip de comunicare important în relaţiile inter-personale. integrarea lui în comunicarea semnificaţiei mesajului. trebuie îndeplinite anumite condiţii specifice: • Elaborarea mesajului şi căutarea condiţiilor favorabile pentru transmiterea lui. toate depind de aceasta calitate. logică. comunicarea interpersonala. Când bilanţul este egal pentru toţi membrii grupului. etc. Intr-un grup. grupul este egalitar. prin anumite canale. bilanţul fiind diferenţa dintre influentele pe care le primeşte individul şi cele pe care le exercita acesta. Comunicarea intrapersonala este comunicarea în şi către sine. discuţii. aplanari de conflicte.etc. comunicarea de masa. numit şi "drumul" ipotetic sau "calea" urmata de mesaj. 1. Dintr-o perspectiva informaţională. • Exprimarea clară. • Definirea condiţiilor optime pentru a realiza o bună comunicare. • Conturarea precisă a obiectivului comunicării mesajului. operaţională a mesajului. chiar dacă emiţătorul şi receptorul este acelaşi. şi anume: comunicarea intrapersonala. ierarhia se stabileşte pe baza bilanţului informaţional al fiecărui individ. înţelegerea. Comunicarea de grup este tot un tip de comunicare. canalul reprezinta mijlocul fizic de transmitere a mesajului. grupurile sunt de doua tipuri: grup egalitar şi grup ierarhizat. • Formularea răspunsului. relaţiile cu prietenii. iar daca bilantul este diferit. dar care se derulează în colectivităţi umane restrânse şi permite schimburi de idei şi emoţii. Comunicarea interpersonala se refera la comunicarea fata în fata.2 Niveluri în comunicare În comunicare se găsesc 5 niveluri. legături. iar codificarea şi decodificarea mesajelor nu este absolut necesara. grupul 7 . şi nu poate fi evitată. rezolvări de probleme. • Receptarea mesajului.Comunicarea nonverbala Obiectivul vizat Natura mesajului Identitatea emiţătorului Alegerea vocabularului Destinatar Pentru eficienţa comunicării. • Transmiterea efectivă a mesajului către un receptor. Ea este baza existenţei sociale a omului. În ceea ce priveşte comunicarea. activitatea profesionala. Valenţa în comunicare reprezinta numărul de persoane cu care un individ poate comunica (la receptare sau la emitere). comunicarea de grup. prelucrarea lui. comunicarea publica sau mediatica. Comunicarea interpersonala este cea mai importanta forma de comunicare şi cel mai des folosita. Acestă comunicare este un real proces de comunicare. în stabilirea de relaţii.

a rolului şi a audienţei . Printre care amintim: -durabilitatea în raport cu forma orală a comunicării.cei care vor 8 . dintre care amintim: comunicare verbală. Acest tip de comunicare nu beneficiază de un feedback eficient. Este un prim pas în direcţia specializării limbajului. De altfel. Comunicarea scrisă poate avea o dominantă intra-personală. Spre exemplu. Paşii în comunicarea scrisă sunt similari celor din structurarea unui discurs: exista o fază de pregătire (stabilirea obiectivelor. comunicare scrisă. a expresiilor afirmative. Comunicarea verbală se realizează prin limbaj. a paragrafelor centrate asupra unei singure idei. stilul este un indicator al persoanei în integralitatea sa. tipică limbajului oral. evitarea exprimării comune. dar şi una interpersonală. Gândirea şi limbajul se dezvoltă împreună. vizuale sau audiovizuale. a cuvintelor înţelese cu siguranţă de receptor . cuvintele indecente pe care copilul le foloseşte pentru prima dată sunt reprimate sever de către părinţi). Comunicarea de masa presupune un producător instituţionalizat de mesaje scrise. redundante. persoana poate utiliza tipuri diferite de limbaj.Comunicarea nonverbala este ierarhizat. comunicare orală. a cuvintelor inutile. -poate fi citit la un moment potrivit şi poate fi recitit etc. ea diferă în mod esenţial de alte tipuri de comunicare prin finalitatea sa. şi nu invers. Ulterior. toate acestea fiind elemente utile intr-o integrare eficace între suportul scris şi cel oral în cadrul comunicării didactice. sunt învăţate obiceiurile de limbaj corecte şi incorecte (spre exemplu. deoarece ele depind de anumite obiceiuri direct raportate la o anumită cultură şi comunitate. care se adresează unui public variat şi numeros. Aceste ritualuri ale limbajului sunt învăţate din copilărie. paralimbaj. Trăsătura esenţială a comunicării publice este aceea de a acţiona la nivelul reprezentărilor sociale şi de a permite o rapida modificare a discursurilor publice. Într-o comunicare scrisă se folosesc de obicei câteva elemente precum: folosirea frazelor cu o lungime medie (15-20 de cuvinte).comunicarea se poate manifesta sub mai multe forme. cineva care merge la o nuntă va ura "casă de piatră". -textul poate fi văzut/citit de mai multe persoane. Această unicitate a limbajului legată de fiecare persoană în parte poate fi înglobată sub denumirea de stil. Forme ale comunicării . alegerea cuvintelor încărcate de afectivitate optimă în contextul pedagogic creat. Comunicarea publica sau mediatica este o forma specializata a comunicării interumane care are rădăcinile în retorica antica. vorbite. iar cineva care merge la o înmormântare va spune "Dumnezeu să-1 odihnească". în funcţie de diferitele cunoştinţe asimilate. totodată. mai redus sau mai înalt specializate. În timp. Aşa cum modul de a gândi al fiecărei persoane este unic. comunicare non-verbală. care reprezintă un ritual care se petrece atunci când ne aflăm într-un anumit mediu în care un răspuns convenţional este aşteptat de la noi. individul învaţă să folosească cuvintele în funcţie de mediul în care se află. Comunicarea scrisă are câteva avantaje. verbal. şi modul de a vorbi este unic.

definindu-se în relaţie cu aceasta într-un mod aparte. credibilitate. Limba are un caracter convenţional. folosind cele trei părţi ale unei redactări: introducere. Comunicarea orală reprezintă un instrument prin care avem acces la studiul altor forme şi procese de comunicare: "Principalul mijloc al comunicării umane este limba vorbită. se sprijină integral pe acordul implicit şi informal al utilizatorilor de a respecta regulile interne ale acesteia privind atât utilizarea. Comunicarea orală Cea mai întâlnită modalitate de comunicare este comunicarea orală. atât în sensul priorităţii istorice. cât şi semnificaţia. Comunicarea non verbală o însoţeşte pe cea verbală. cât şi pentru că este forma de comunicare cea mai frecvent utilizată şi care oferă modelul pentru alte forme de comunicare".a punctelor-cheie pe care dorim să le reţină aceştia din urmă) şi o fază de redactare (ideile principale sunt dezvoltate urmărind o serie de indicatori precum : claritate. nuanţare şi motivare a mesajului. concizie. în sensul sprijinului pe care ea îl furnizează prin elementele de întărire.Comunicarea nonverbala citi textul . 9 . cuprins şi încheiere.

mesaje ce nu sunt exprimate prin ajutorul cuvintelor. contrazice.comunicarea nonverbala este alcătuită dintr-un număr de coduri separate pe care 10 . dar care totuşi pot fi decodificate. bazandu-se pe ipoteze ale canalelor multiple ale comunicării umane. antropologie. Teoriile contemporane ale comunicării influenţate de discipline atât de diverse ca lingvistica enunţării. ea ne trădează emoţiile sau atitudinea chiar dacă nu dorim acest lucru. In aceasta viziune toate celelalte forme de comunicare sunt considerate ca secundare (scrisul). In urma unui studiu. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. sociologie. Comunicarea umana este conceputa ca o enunţare eterogena rezultând din combinarea de elemente vocal acustice şi visual. asigura astăzi locul cuvenit comunicării non verbale. În urma unui studiu despre comunicarea nonverbală acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala şi 55% prin limbajul corpului.2 Caracteristici ale comunicării nonverbal Comunicarea nonverbală este neintenţionată. psihologie. Importanta comunicării non verbale a fost demonstrata în 1967 de către Albert Mehrabian. Cât de importantă este comunicarea non-verbală a demonstrat-o Albert Mehrabian.INTERFERENTE 2. acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala în timp ce 38% este transmis pe cale vocala şi 55% prin limbajul corpului. deci trebuie sa fim conştienţi ca mesajele non verbale uneori pot contrazice ceea ce afirmam. Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje. 2. . creând înţelesuri Aceste semnale pot repeta. în anul 1967. În literatura de specialitate comunicarea nonverbală a primit de-a lungul timpului o multitudine de definiţii. majoritatea fiind acceptate.Comunicarea nonverbala CAPITOLUL II COMUNICAREA NONVERBALA . Comunicarea nonverbala opusa comunicării verbale este conceputa de multa vreme ca limbaj în sens strict. care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate. putând crea înţelesuri. Majoritatea definiţiilor comunicării non verbale vorbesc despre această comunicare nonverbală ca despre un cumul de mesaje. înlocui.1 Ce este comunicarea nonverbala In literatura de specialitate sunt menţionate nu o singura definiţie a comunicării non verbale ci mai multe şi toate sunt acceptate. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor non ligvistice.

în acest mod.critica mai eficientă în urmărirea scopurilor acesteia privind schimbări comportamentale la nivelul persoanei mustrate. cineva care anunţă o veste tristă are o mimică în concordanţă cu aceasta. decoraţiile. construiesc relaţii bune cu semenii lor şi au un statut social mai bun .abilitatea de comunicare nonverbala creste odată cu vârsta. 11 . auzului. . altar. 2. etc) şi a simbolurilor specifice. elevilor . să contrazică anumite aspecte ale comunicării verbale . în timpul orelor. un alt tip de comunicare nonverbală este şi ceea ce se numeşte comunicarea nonverbală estetica (pictura. etc) care are loc prin intermediul diferitelor forme de exprimare artistica şi comunica diferite emoţii artistice. în mod deliberat. icoane. . în al doilea caz.comunicarea nonverbală repetă sau reactualizează înţelesul comunicării verbale. imagine. insigne. trebuie să efectuăm o critică. .aparent paradoxal . Comunicarea nonverbala bazata pe folosirea însemnelor (steaguri. ca de exemplu. prezentat de cadrul didactic la propriu. muzica. . etc).comunicarea nonverbală poate.comunicarea nonverbală poate să completeze mesajul transmis pe cale verbală . care să facă . etc) sau statut social (gradele la ofiţeri. atunci când.Comunicarea nonverbala trebuie sa învăţăm sa le folosim. care se bazează la mesajele recepţionate cu ajutorul simţurilor văzului. dans. anumite părţi ale mesajului verbal pot fi nu doar accentuate. profesorul poate întări prin anumite elemente de mimică sau de gestică importanţa unei anumite părţi din mesaj din ceea ce transmite. un zâmbet care contravine aspectului negativ al mesajului verbalizat poate să instaureze o atmosferă pozitivă şi relaxantă. să ne închipuim acelaşi material înregistrat şi audiat apoi de elevi şi. . Tipuri de comunicare nonverbală: Există un tip de comunicare nonverbală numit sezonier.mesajele transmise prin comunicarea non verbale ne furnizează informaţii despre problemele personale sau de relaţionarea la alţi indivizi. uniforme. ci. despre care am fi jenaţi sa discutam.comunicarea nonverbală are menirea de a o accentua pe cea verbală .o altă funcţie a comunicării non verbale este aceea de a regulariza fluxul comunicaţional şi de a pondera dinamica proprie comunicării verbalizate . cele legate de religie (cruce.3 Principalele funcţii în comunicarea non-verbală . titulatura. astfel. fiind înţelese la fel în culturi diferite. dând posibilitatea receptorului comunicării să identifice în timp real un îndemn aflat în spatele unei afirmaţii. Anumite coduri non verbale sunt universale. stăpânesc în aceeaşi măsură şi codurile non verbale şi de obicei sunt acei care reuşesc mai bine în societate. tactil şi gustativ. spre exemplu. cineva care spune o glumă zâmbeşte în timp ce face acest lucru. mirosului. ele pot fi completate fericit cu un impact considerabil asupra sporirii motivaţiei învăţării . . cu experienţa Cei care comunica bine non verbal.

jucatul cu o bijuterie. etc. Umerii lăsaţi sau capul plecat indica timiditate. o reacţie la cele afirmate. deprimare. neînţelegere. dezamăgire. jena. la promisiune. Mişcările capului au anumite semnificaţii în comunicarea nonverbală. datul din cap înseamna aprobare sau descurajare. capabil sa exprime o gama larga de stări. Încrucişarea bratelor la piept semnifica închidere în sine fata de interlocutor sau subiectul discutat. Mişcările ochilor au un rol important în cadrul interacţiunii sociale. dimpotriva sugerează respingere. pentru a spune ceva despre noi. Într-o discuţie aplecarea spre interlocutor poate însemna interes.1 Limbajul corpului Mişcările corpului. Interpretarea sensului zâmbetului variază însa de la o cultura la alta fiind în strânsa corelaţie cu presupunerile specifice care se fac în legătură cu relaţiile interumane în cadrul acelei culturi. Zâmbetul este un gest foarte complex. Expresia fetei poate fi sincera sau simulata şi de aceea uneori este chiar greu de descifrat. încredere. frecatul nasului. Este greu sa înţelegem sensul acestor mişcări deoarece unele se fac inconştient şi ele pot ilustra doar o stare interioara (frica. de la plăcere. interes. acceptare şi prietenie. 12 . etc. dezinteres. capul sus şi umerii drepţi transmit mulţumirea şi chiar superioritatea. jena. amărăciune. sentiment negativ sau un sentiment de inferioritate. Postura corpului este definitorie pentru anumite mesaje. nerăbdare). Chiar şi a privi sau nu privi pe cineva are un înţeles Interlocutorii care te privesc în ochi în timpul conversaţiei sunt consideraţi mai credibili decât cei care evita contactul vizual sugerând intenţia de a ascunde ceva. Retragerea corpului. atunci ele constituie comunicare nonverbala. pot avea uneori sens simbolic şi în acest caz participa la comunicarea nonverbala. De exemplu în cadrul unui dialog persoanele se privesc în ochi 25-75 % din timpul conversaţiei Scopul privirii în ochi este de a recepţiona mesajele vizuale suplimentare.Comunicarea nonverbala CAPITOLUL III ELEMENTE COMPONENTE IN CONUNICAREA NONVERBALA 3. Expresiile fetei sunt cele mai uşor de controlat. Dacă aceste semne se folosesc intenţionat. care sa completeze cuvintele sau sa găsească în ochii celuilalt un feedback. satisfacţie. numite şi "limbajul corpului". cinism. atenţie. Fiecare parte a fetei noastre comunica. bucurie. Modul în care privim şi suntem priviţi are legătură cu nevoile noastre de aprobare. Expresiile fetei trebuiesc corelate cu celelalte mişcări ale corpului sau cu mesajele verbale. dezacord. Fata exprima reacţia persoanei în cauza la tot ce se spune: surpriza. Personalitatea se evidenţiază şi prin alte mişcări ca : rosul unghiilor. durere. supărare. În acest sens nu vorbim de comunicare nonverbala.

nerăbdare. Modul în care americanii îşi încrucişează picioarele (relaxat. prin mişcarea capului de sus în jos spunem "da". picioare). prieteni. dar palma (degetele) pe obraz. stres.în general oamenilor le place sa aibă un spaţiu propriu. solidaritate. Gradul de atingere diferă de la o cultura la alta. Atenţie însa şi la diferenţele culturale. dar gesturile mâinilor au creeat faima de popor pasionat a italienilor. cel al bărbaţilor diferă de cel al femeilor. statut. În domeniul comunicării non verbale exista distantele diferite de comunicare funcţie de context şi de caracterul mesajului transmis.2-2 m este folosita mai ales la comunicarea interpersonala (colegi de serviciu aflaţi pe aceiaşi treapta ierarhica. insulta în Thailanda şi absolut neutru. • zona intima (personala). relaţie şi cultura. de la sentimente calde: iubire. etc) 13 . reprezinta mijloace frecvent folosite în comunicarea nonverbală. Interpretarea unor gesturi: Strângerea pumnilor denota ostilitate şi mânie sau. între 1. pe care sa-l aranjeze conform dorinţelor proprii. Utilizarea gesticulaţiei excesive este considerata nepoliticoasa în multe tari.Comunicarea nonverbala Gestica în comunicarea nonverbală. stres. Gestul de arătare cu degetul este considerat nepoliticos la noi. Spaţiul personal poate fi definit ca fiind distanta de la care exista disponibilitatea contactului cu ceilalţi. până la agresiune fizica. De exemplu. Mâinile ţinute la spatesuperioritate sau încercare de autocontrol. La japonezi. încurajare. cât de mic. în timp ce la eschimoşi acest salut se exprima cu o lovitura uşoara pe umăr 3. în SUA. atent la poziţia finala). Un american va pune picioarele pe masa dacă aceasta înseamna o poziţie comoda sau dacă vrea sa demonstreze un control total asupra situaţiei. fiind însa total inacceptabila în alte cazuri.5-1. simpatie. brate.sinceritate. înclinarea capului înlocuieşte datul mâinii ca salut. mişcări largi. fără nici o reţinere) diferă de cel al europenilor (controlat. grupate sub denumirea de "gestica". chiar şi la noi. de indicare.2 Limbajul spatiului Spaţiul personal şi teritoriul în comunicarea nonverbală. în timp ce oamenii din Sri Lanka redau acelaşi lucru prin mişcarea capului de la dreapta la stânga. Capul sprijinit în palma-plictiseala. Unii oameni evita orice atingere. acceptare. dimpotriva denota interes extrem. • zona sociala (normala). Atingerea în comunicarea nonverbală Atingerea sau contactul fizic este unul dintre cele mai vechi coduri ale comunicării non verbale. iar bratele deschise .alte mişcări ale parţilor corpului (mâini. Spaţiul împrumuta ceva din personalitatea omului şi transmite mesaje non verbale despre ocupant. Bâţâitul picioarelor denota plictiseala.2 m este pentru discuţii cu caracter personal. între 0. Forţa şi tipul de atingere depinde în mare măsură de vârsta. Ea exprima emoţii sau sentimente diferite.

se va face tot posibilul ca "invadatorul" sa se retragă la distanta cuvenita. putere. Nu stânjeniţi pe cei cu care discutaţi apropiindu-va de ei mai mult decât trebuie. ne pot transmite informaţii legate de performanta indivizilor. subordonat. etc) .Comunicarea nonverbala • zona consultativa. Aceste caracteristici individuale. ca în expresia" Timpul înseamna bani". În prima categorie intra cei care sunt matinali. distanta necesara este aceea a strângerii mâinii. Atunci când se produce invadarea (violarea) spaţiului personal. O femeie îmbrăcata provocator poate exprima disponibilitate. încredere şi are posibilităţi mai mari de promovare 14 . Îmbrăcămintea poate accentua frumuseţea fizica. modul cum este perceput timpul poate fi diferit. sunt plini de energie şi obţin cele mai bune rezultate în cursul dimineţii Ceilalţi reprezinta opusul acestora şi intra în cea de a doua categorie. educaţie.este un concept care poate transmite informaţii referitoare la performanta indivizilor. legate de timpul biologic.persoana care solicita angajarea) • zona publica. etc. între 2-3. Se afirma ca haina face pe om" şi într-adevăr ştim ca oamenii bine îmbrăcaţi dau impresia de succes. expresie care invita la întrebuinţarea raţională a timpului.3 Limbajul timpului Limbajul timpului este perceput diferit. Exemplu: 30 minute petrecute cu cineva care nu-ţi este pe plac poate fi considerat ca "pierdere de vreme" iar cu cineva drag poate fi considerat "o veşnicie". Timpul informaţional .5 m este folosita în situaţii oficiale (superior. etc. stări care vor afecta comunicarea. Dacă o persoana se apropie mai mult decât este potrivit. 3. Felul în care ne îmbrăcam ofera şi informaţii personale. Astfel funcţie de acesta unii indivizi sunt "privighetori" iar alţi "pasări de noapte". şedinţe. Timpul biologic .4 Prezenta personala Aspectul fizic în comunicarea nonverbală. ochelari). bani. cravate. De obicei când sunteţi în picioare. consultant-client. discursurile politicienilor. Chiar şi în interiorul aceleiaşi culturi. prin machiaj. în funcţie de societate sau cultura. El poate fi folosit şi simbolic. persoana în cauza se retrage pentru a restabili distanta iar în cazul în care acest lucru nu mai este posibil. poate apărea tensiune şi chiar ostilitate. 3. sfidarea regulilor sociale pe când o femeie îmbrăcata decent conferă seriozitate.5 m şi mai mult în care comunicarea este formala (cursuri. care se şcoala devreme.este interpretat diferit în diverse culturi. 3.mesaje non verbale sunt transmise şi prin intermediul îmbrăcămintei şi accesoriilor pe care le purtam (bijuterii. reprezinta un simbol cultural (bărbaţii întotdeauna poarta pantaloni) sau subliniază o tradiţie (kilt-ul scoţian sau sari-ul indian). naturala. Timpul este văzut ca parte a contextului în care interacţionează oamenii. coafura/ freza. angajat .

verde. iar cea de reflectare a ideilor într-o cameră cu mult verde. în timp ce aceste stări sunt exprimate la japonezi şi chinezi prin alb. în cultura indienilor americani semnifică masculinitate. precum şi varietatea excesiva de culoare. în Japonia cu luptă şi mânie. Iluminarea corespunzătoare a unui spaţiu contribuie la o buna ascultare iar anumite culori au efect stimulativ asupra atenţiei Lumina şi culoarea pot determina anumite stări şi dispoziţii fizice. Gândirea creatoare are loc optim într-o încăpere cu mult roşu. Culoarea afectează comunicarea sub următorul aspect: culorile calde stimulează comunicarea. ritmul de vorbire. gri) inhiba comunicarea. temperatura poate influenta pozitiv sau negativ buna comunicare. gelozie. ticurile verbale. răul. monotonia. Semnificaţia culorilor poate fi diferită în diverse culturi. trebuie însa sa aveţi o ţinuta adecvata oricărei situaţii 3. lumina şi culoarea . extravertiţi. roşu este asociat în China cu bucurie şi festivitate. O soluţie pentru situaţia în care nu se ştie cum sa se interpreteze tăcerea poate fi feedback-ul. De exemplu. dragoste.7 Limbajul culorilor Culoarea. natural sau ambiant influenţează modul în care oamenii comunica fără a constitui însa coduri non-verbale. în timp ce culorile reci inhibă comunicarea. Verdele semnifică la europeni invidie. De asemenea. la asiatici bucurie. Pentru europeni. iar cele pale de timizi. pauzele dintre cuvinte. la americani este culoarea intelectualităţii. sentimente sau atitudini care ar putea fi blocate prin intervenţie verbala. inhiba şi distrag atenţia şi comunicarea. negru este culoarea tristeţii. Culorile strălucitoare sunt alese de oamenii de acţiune comunicativi. comunism. iar în anumite ţări speranţă în timp ce galbenul comunică la europeni laşitate. Culorile afectează comunicarea sub următorul aspect: culorile calde (galben.aceste elemente ale mediului. roşu) stimulează comunicarea. intravertiţi. dezvăluirea unor idei.Comunicarea nonverbala în piaţa muncii sau în funcţii de răspundere Nu trebuie sa fiţi eleganţi în orice situaţie. prin tăcere (ascultare pasiva) se poate exprima intenţia de continuare a unei expuneri. 3. în Europa. monotonia . în timp ce culorile reci (albastru.8 Limbajul paraverbal – este o formă vocală reprezentată de tonalitatea şi inflexiunile vocii. este şi o oglindă a personalităţii noastre şi deci influenţează comunicarea.6 Limbajul lucrurilor Temperatura. 3. În ţările cu populaţie africană. dincolo de percepţia şi trăirea ei afectivă. 15 . iar albul. iar la asiatici semnifică puritate. iar în SUA. precum şi varietatea excesivă de culoare. 3. inhibă şi-i distrag pe comunicatori.5 Limbajul tăcerii În comunicarea nonverbală. negru sugerează binele. portocaliu.

Modul în care ne folosim vocea si calitatile vocale are importanta în procesul de comunicare. ascuţita indica mânie. Accentele regionale ne ofera indicatii despre zona geografica de provenienta (moldovean. Accentele regionale ne ofera indicaţii despre zona geografica de provenienţa (moldovean.8. ardelean. Dicţia şi accentul vocii exprima gradul de educaţie şi statutul social. siguranta de sine se pot transmite prin intermediul vocii. toate aceste informatii despre noi însine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. Gradul de încredere. O voce stridenta. O voce stridenta.Comunicarea nonverbala 3. tipatoare.8. atitudinea.1 Calitatile vocii Vocea în comunicarea nonverbală. Inaltimea si intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. frica. Gradul de încredere. frica. disperare. tensiune. ameninţare în timp ce una joasa arata emoţie. autoaprecierea. sentimentele vorbitorului. atitudinea. toate aceste informaţii despre noi înşine la putem oferi prin comportamentul nostru de comunicare. ardelean. oltean. etc). tensiune. Dictia si accentul vocii exprima gradul de educatie si statutul social.2 Caracteristicile vocale Înălţimea şi intensitatea vocii exprima atitudinea dorita. 16 .Volumul vocii ofera indicaţii privind personalitatea. Volumul vocii ofera indicatii privind personalitatea. siguranţa de sine se pot transmite prin intermediul vocii.modul în care ne folosim vocea şi calităţile vocale are importanta în procesul de comunicarea nonverbal. disperare. amenintare în timp ce una joasa arata emotie. sentimentele vorbitorului. etc). ţipătoare. ascutita indica mânie. oltean. 3. autoaprecierea.

Alege un subiect de discutie care sa fie relativ nou si cu un continut nu foarte usor de retinut (spre exemplu. Pe masura ce crestem. La final foloseste un chestionar prin care sa 17 . pe care l-am invatat inca din frageda copilarie. defensiva sau agresiva. ne ascundeam dupa obiecte mai mari decat noi precum mese. Te poti simti confortabil cu bratele incrucisate insa reactia grupului fata de tine folosind acest gest va fi una negativa. incrucisarea bratelor va fi.LIMBAJUL BRAŢELOR A ne ascunde dupa o bariera sau obstacol este un raspuns normal. Astfel daca ai o atitudine negativa. Un motiv ar fi acela ca. un gest confortabil. in mod total inconstient vei observa ca printre primele gesturi folosite de tine se va afla si cel al ‘bratelor incrucisate’. Sincer vorbind. eu am folosit ca subiect ‘Invatarea la adulti’). Invita ‘in scena’ doar Grupa A si dezbate cu ei tema aleasa. Bratele – bariera trainerului fata de grup Atunci cand trebuie sa tii un training la o grupa noua de cursanti sau sa abordezi o tematica noua. daca iesi sa te distrezi cu prietenii acelasi gest nu ti se va mai parea deloc necesar si deloc confortabil. Aminteste-ti de fiecare data ca semnificatia mesajelor nonverbale tine atat de ‘emitator’ cat. intr-adevar. mai ales. pentru a ne asigura un plus de protectie. unde limbajul bratelor poate indica atat pentru trainer cat si pentru cursanti gradul de deschidere si de confort fata de subiectul dezbatut sau fata de grup. Studiu de caz Pentru a observa in timp real care este impactul asupra grupului atunci cand trainerul foloseste gesturi din ‘familia’ bratelor incrucisate iti propun sa faci urmatorul exercitiu cu grupul tau. incrucisarea bratelor iti da un plus de confort fata de contextul nou in care te afli. Cu atat mai mult in training.Comunicarea nonverbala CAPITOLUL IV STUDIU DE CAZ PRIVIND COMUNICAREA NONVERBALĂ ÎN TRAINING . Copii fiind. Mesajul bratelor incrucisate isi pastreaza sensul si semnificatia indiferent de momentul si de contextul in care acest gest apare. acest raspuns normal de protectie devine din ce in ce mai sofisticat. aparent. de ‘receptor’. Primul pas este sa imparti cursantii in doua grupe: Grupa A si Grupa B. orice gest iti va parea confortabil daca ai si atitudinea congruenta cu acesta. scaune si alte piese de mobilier ori de cate ori ne aflam intr-o situatie ‘periculoasa’ sau dificila. forma sa desavarsita fiind incrucisarea bratelor. Ideea este cat se poate de clara – evita cat poti de mult si cu orice pret sa te prezinti in fata grupului cu bratele incrucisate … exceptand situatiile in care intentia ta este de a arata ca nu vrei sa participi la ceea ce se intampla. tu tinand bratele incrucisate pe toata perioada dezbaterii.

participantii din grupele A au avut o opinie foarte critica asupra temei alese si trainerului.Comunicarea nonverbala evaluezi rata de retentie a informatiilor de catre cursanti si atitudinea lor fata de trainer. Grupa B va urma exact acelasi proces (dezbatere si evaluare) insa pe tot parcursul dezbaterii fii cat se poate de natural (nu folosi gesturi in exces). Acesta este si motivul pentru care in multe sali de conferinta participantii sunt intampinati de … scaune cu manere pe care acestia sa isi relaxeze bratele. 18 . Mai mult. insa acorda si mai putina atentie la ceea ce se discuta. lucru datorat atitudinii inchise si inabordabile pe care trainerul o exprima prim incrucisarea bratelor. Anticipezi rezultatele? Concluziile de pana acum ale acestui exercitiu arata ca participantii grupelor A au invatat si au retinut cu pana la 38% mai putin decat participantii grupelor B. Motivul este simplu: atunci cand vorbesti in public si bratele tale sunt incrucisate. Exercitiul demonstreaza ca un cursant al grupei A nu doar ca este mai putin receptiv si mai mult critic. credibilitatea ta scade dramatic.

indiferent de şcolile de gândire cărora le aparţin sau de orientările în care se înscriu. ea este continuă (comunicăm în orice moment) şi include un evantai larg de forme de la contactul vizual. Toate definiţiile date comunicării umane. nici un fel de activitate. fie de la un grup la altul. de la banalele activităţi ale rutinei cotidiene pe care le trăim fiecare dintre noi zilnic şi până la activităţile complexe desfăşurate la nivelul organizaţiilor. fie de la un individ la altul. societăţilor. culturilor. opinii. 19 . nu poate fi conceput în afara procesului de comunicare. expresiile feţei şi limbajul trupului. alteori suntem mulţumiţi sau nemulţumişi de rezultatele pe care le obţinem în comunicare. Câteodată nici nu ne dăm seama de ea.Comunicarea nonverbala CONCLUZII În concluzie putem afirma că comunicarea se află peste tot în jurul nostru . au cel puţin următoarele elemente comune: comunicarea este procesul de transmitere de informaţii. idei. păreri. Comunicarea nonverbală este comunicarea care se petrece în afara limbajului verbalizat.

Bucureşti.Comunicarea nonverbala BIBLIOGRAFIE Pâinişoară. Comunicarea eficientă. Istrate. Ion-Ovidiu. . M. Comunicarea: repere fundamentale. 2004. Bucureşti. Dinu. 1997. Ed.ro 20 . manuale şcolare. 1998. Polirom. www. Şt.. Manual de pedagogie. All. I. Iaşi. 1999. Ed.. Comunicare şi negociere în afaceri. Prutianu. Ed. E. Ştiinţifică. Jinga.. Iaşi. Ed. Polirom.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful