Universitatea Transilvania Braşov Facultatea de Medicină

GHID DE PRACTICĂ

MEDICINA DE FAMILIE
Programul de studiu: MEDICINĂ Anul VI
Realizat: Conf. univ. dr. Alexandru Bălescu

ACTIVITĂȚI SPECIFICE

Pe parcursul stagiului în disciplina „Medicină de familie”se va aprofunda:     asistența medicală curativă; asistența medicală de urgență; activitatea preventivă; activitățile de suport.

Obligatoriu, în această perioadă, vor fi realizate, ca activitate individuală, următoarele:                  efectuarea si interpretarea EKG; interpretare buletin radiologic; interpretare buletin ecografie; interpretare teste de laborator; stabilirea dietei pentru diverse afecțiuni; injecții (intradermice, subcutanate, intramusculare, intravenoase); infiltrații diverse; recoltarea de probe biologice; montarea și supravegherea perfuziilor; incizia și drenajul unor colecții; toaletarea și suturarea plăgilor; pansamente diverse; scoaterea firelor, după diverse intervenții chirurgicale; examinarea clinică a gravidei; vaccinări; examinări clinice preventive (copil și adult); completarea diverselor formulare medicale.
1

ACTIVITĂȚI CURATIVE
Sunt acordate de către medicul de familie la solicitare, pentru afecțiuni acute sau/și cronice. sindromul febril sindromul cefalalgic sindromul icteric sindromul diareic Cele mai frecvente tipuri de afecțiuni acute sindromul anemic hematuria dispneea vertijul hipertensiunea arterială

dislipidemia boala coronariană ischemică

Cele mai frecvente tipuri de afecțiuni cronice

diabetul zaharat

sindromul edematos

BPOC

durerea în afecțiunile gastroduodenale

hepatopatiile
2

SINDROMUL FEBRIL Febra este cea mai frecventă cauză pentru care se solicită consultaţii la cabinetul medicului de familie. brusc modul de apariție lent (insidios) antecedente personale antecedente heredocolaterale Elementele de sprijin în stabilirea cauzei generatoare a febrei modul de evoluție contextul epidemiologic semne sau simptome de însoțire răspunsul sau lipsa de răspuns la tratamentele efectuate 3 .

Febra apărută brusc. mai accentuată nocturn otită 4 . însoţită de semne sau simptome din sfera ORL       febră 39. cu iradiere în vertex durere cu caracter pulsatil.40 C frisoane dureri la deglutiție voce nazonată dureri musculare cefalee angină        febră 39.40 C frisoane dureri la deglutiție hipertrofie amigdaliană voce nazonată dureri musculare cefalee amigdalită acută     febră frisoane strănut senzație de obstrucție nazală rinită      febră cefalee mialgii rinoree (apoasă sau purulentă) dureri spontane și la palpare la nivelul sinusurilor sinuzită  febră  tuse seacă sau „lătrătoare”  dureri locale laringită     febră frisoane durere otică.

inițial seacă expectorație stare generală modificată eventuale erupții herpetice nasolabiale (care apar de regulă în pneumomia pneumococică) pneumonie Pentru stabilirea diagnosticului etiologic și confirmarea diagnosticului de pneumonie se recomandă: ex. Febra însoțită de semne la nivel tegumentar și/sau la nivelul traiectului venos        febră moderată frisoane dureri locale cordon venos dur.40 C frisoane tuse. se recomandă: ex. radiologic. sumar de urină. eventual urografie și CT. dureros modificări la nivelul tegumentelor modificări de volum la nivelul membrului afectat (inferior. ecografie. superior) tromboflebită Febra apărută brusc însoțită de semne și simptome urinare       febră frisoane mialgii vomă dureri lombare tulburări urinare infecție urinară Pentru stabilirea diagnosticului etiologic și/sau a patologiei asociate. 5 . de spută. ex.Febra însoţită sau nu de semne şi simptome de tip respirator       febră 39. urocultură.

afecțiuni în zona ORL și/sau oftalmică .HTA .afecțiuni tumorale cu cu localizare cerebrală  evoluează și se accentuează constant.infecții cu diverse localizări .SINDROMUL CEFALALGIC CEFALEEA  cefalee primară  debutează.traumatisme craniene sau cervicale . în adolescență sau la vârstă tânără  evoluează cu aceleași caracteristici la anumite intervale Primul pas al diagnosticării îl constituie stabilirea tipului de cefalee  cefalee secundară  apărută după: . de regulă: în copilărie. fără a fi influențată semnificativ de terapia aplicată 6 .

puncție lombară .TSH . examinări de specialitate: .RMN .ex. neurochirurgical .CT .ex.RMN .ex. ORL .FO . endocrinologic . boli infecțioase Prin anamneză se poate stabili un diagnostic clinic care orientează către:  examinări paraclinice .ex.ex.EEG .Rdg 7 .HLG .Rdg .ex. neurologic . oftalmologic .

vărsături . cu localizare frontală. ca urmare a formării unui hematom  hematomul poate fi localizat:  extradural .2 zile și foarte rar depășește această durată  cefaleea posttraumatică  apare la un anumit interval de timp după un traumatism cranian. rar . vomă.se instalează rapid. spraorbitală. crizele se răresc și scad în intensitate  durata unei crize este de 1 zi. fotofobie.diplopie  subdural  se instalează lent  cefaleea crește progresiv 8 .Principalele tipuri de cefalee sunt:  migrena  cea mai frecventă formă de cefalee  are caracter intens. . fonofobie  debutează înainte de pubertate la peste 50% din cazuri și rar după 40 ani  cu înaintarea în vârstă.cefaleea este intensă . temporoparietală  crizele sunt precedate de grețuri. pulsatil.

la persoane vechi hipertensive poate să semnalizeze instalarea unui AVC  cefaleea din afecțiunile inflamatorii ale sinusurilor  apare ca reacție inflamatorie la nivelul sinusurilor frontomaxilare  se localizează frontal sau frontoorbital  intensitatea este mai mare dimineața și se atenuează pe parcursul zilei  se accentueză la aplecarea capului înainte  cefaleea psihogenă  este localizată la nivelul regiunii cervicale și a vertexului  are caracter constrictiv. se însoțește de grețuri. se atenuează și dispare ulterior  este localizată predominant în regiunea occipitală  cefaleea din criza hipertensivă este foarte intensă. cu intensitate și durată variabilă (până la câteva săptămâni)  este declanșată de emoții. stări conflictuale și/sau efort intelectual. amețeli. fotofobie  are caracter pulsatil  cefaleea instalată brusc. cu intensitate foarte mare. la persoane cu fond nevrotic sau psihotic 9 . cefaleea din HTA  este mai frecventă la persoanele cu valori tensionale mari (TAD >110 mmHg) apare dimineața devreme.

defecte ale membranei eritrocitare ICTERUL HEPATOCELULAR .paraziți .icterul din afecțiuni genetice .thalazemie .compresiuni extrinseci (cancer cap pancreas) 10 .ciroza hepatică .litiază biliară .icterul postoperator . de urină evidențiază pigmenți biliari și urobilinogen etiologia: . de urină evidențiază lipsa pigmenților biliari urobilinogen fecal crescut etiologia: .icterul toxic post medicamentos ICTERUL POST HEPATIC – hiperbilirubinemie directă și indirectă     evoluează cu icter intens este prezent pruritul urina este hipercromă etiologia: .SINDROMUL ICTERIC ICTERUL PREHEPATIC – predomină bilirubina indirectă      evoluează cu icter redus starea generală se păstrează relativ bună ex.tumori de căi biliare .sferocitoză ereditară .hepatite acute și cronice .icterul neonatal fiziologic .predomină bilirubina directă    evoluează cu icter de intensitate medie sau mare ex.hemoglobinurie paroxistică nocturnă .

colonoscopie .ex. Campylobacter) . coprobacteriologic .după unele intervenții chirurgicale . Entomeba histolitica) .infecții bacteriene (Salmonella. radiologic pe gol .ex.irigoscopie 11 .lamblia.după chimioterapie .rectosigmoidoscopie . Shigella. microscopic al materiilor fecale .SINDROMUL DIAREIC ACUTĂ (7-14 ZILE) DIAREEA CRONICĂ (PESTE 3 SĂPTĂMÂNI LA ADULȚI ȘI PESTE 4 SĂPTĂMÂNI LA COPII)  etiologie: .în situații particulare (după maraton)  investigații: .după administrarea unor medicamente . E.afecțiuni virale .ex.ex.coli.la reluarea alimentației după post prelungit .infecții parazitare (G. coproparazitologic .

ANEMIA HEMOLITICĂ SINDROMUL ANEMIC ANEMIA POSTHEMORAGICĂ ANEMIA DISHEMOPOETICĂ 12 .

 etiologie defecte la nivelul membranei eritrocitare defecte agresiune intraeritrocitare mecanică (enzimopatii. prin proteze methemoglobinopatii) valvulare metalice ANEMIA HEMOLITICĂ  investigații teste serologice pt evidențierea perturbărilor imunologice teste izotopice HLG ANEMIA POSTHEMORAGICĂ  etiologie hemoragii interne hemoragii externe 13 .

ANEMIA FERIPRIVĂ aciditate gastrică scăzută) -  investigații 14 ex. hematologic ex. gastroenterologic HLG sideremie . B12 HLG ANEMIA DISHEMOPOETICĂ  etiologie aport alimentar insuficient cerințe absorbție crescute (sarcină. intestinală perioadă de creștere) deficitară (tranzit accelerat. etiologie deficit de vitamina B12 deficit de acid folic ANEMIA MEGALOBLASTICĂ  investigații ex. baritat endoscopie gastrică teste de absorbție a vit.

HEMATURIA  etiologie .nefrită .tumori renale .radiografie .hematurie de efort .polipi vezicali .litiaza renală .tumori vezicale .ex. sumar urină 15 .diverticuli vezicali .TBC renal  investigații .urografie .ecografie .CT .tușeu rectal .cistoscopie .traumatisme renale .

interne  ex. cardiologic  ex. pneumologie laborator (ionogramă.DISPNEEA  polipnee – investigații:  Rx. de laborator – etiologie:  stări febrile  pneunotorax  embolie pulmonară  pneumonie  bronhopneumonie  pleurezie  boli cardiovasculare  anemie  bradipnee Manifestări clinice inspiratorie – etiologie:  corpi străini  tumori laringiene  tumori mediastinale  gușă  edem glotic  paralizii laringiene    investigații: Rx toracic fibroscopie ex. HLG. toracic  EKG  ecocardiografie  ex. ORL       neregularitatea mișcărilor respiratorii – etiologie:  acidoză metabolică (DZ dezechilibrat)  insuficiență renală (uremie)  intoxicații diverse  procese tumorale intracraniene  insuficiență hepatică  stări terminale 16 . interne. ORL expiratorie – etiologie:  astm bronșic  bronșită cronică  emfizem pulmonar investigații: ecocardiografie ex. rezervă alcalină. pneumologie  ex. cardiologie. VSH)  ex.

leziuni ale aparatului vestibular .afecțiuni psihice .acufene .leziuni ale ramurii vestibulare a nervului acusticovestibular toxice.creștere bruscă a TA .vertij . . ischemice.intoxicații diverse .scleroza în plăci 17 .traumatisme craniene .AMEȚEALA  etiologie . traumatice) .tumori ale fosei cerebrale .schimbarea bruscă a poziției la persoanele vârstnice VERTIJUL PERIFERIC VERTIJUL  etiologie (determinată de cauze  clinic (sindrom Meniere) infecțioase.hipoacuzie VERTIJUL CENTRAL  etiologie .aritmii cardiace .afecțiuni neurologice .

HIPERTENSIUNEA ARTERIALĂ  stabilirea diagnosticului de HTA prin determinări repetate ale valorilor TA Rolul medicului din asistența primară:  stabilirea diagnosticului etiologic al HTA  stabilirea coexistenței altor afecțiuni sau complicații  inițierea tratamentului  monitorizarea tratamentului HTA 18 .

TA optimă: TAS<120 mmHg și TAD<80 mmHg TA normală: TAS=120-129 mmHg și TAD=80-84 mmHg TA normal înaltă:  Stabilirea diagnosticului de HTA prin determinări repetate ale valorilor TA: TAS=130-139 mmHg și TAD= 85-89 mmHg HTA gradul I: TAS=140-159 mmHg și TAD=90-99 mmHg HTA gradul II: 160-179 mmHg și 100-109 mmHg HTA gradul III: ≥180 mmHg și ≥ 110 mmHg 19 .

angiografie) .. colesterol total. RMN. GGT. ecocardiografie). transaminaze. ex. neurologic.evaluare biochimică . CT. ex. ecografie. acid uric) .evaluare imagistică (Rdg/Rx. de urină.evaluare clinică repetată  Stabilirea diagnosticului etiologic al HTA: . acid vanilmandilic.examinare clinică  Stabilirea coexistenței altor afecțiuni sau complicații: . de specialitate: (EKG. LDL-colesterol. examen oscilometrie.examinări cardiologic.evaluare biochimică (glicemie. examen polisomnografie 20 . ex. HDL-colesterol. diabetologie și boli de nutriție. sumar trigliceride. oftalmologic și FO. ex.

la persoanele cu risc cardiovascular moderat sau scăzut. recomandat în cazul persoanelor cu DZ și/sau afecțiuni renale și/sau risc cardiovascular înalt . se recomandă 3-12 luni de tratament nonfarmacologic :  regim alimentar hiposodat  încetarea fumatului  reducerea greutății corporale  schimbarea tipului de alimentație  activitate fizică  eliminarea abuzului de cafea  Inițierea tratamentului HTA: . inițierea tratamentului se face din momentul stabilirii diagnosticului .tipul de tratament inițial poate fi:  monoterapie.alegerea unui medicament sau a unei combinații de medicamente trebuie să țină cont de:  leziune subclinică de organ  eveniment clinic  condiții asociate 21 . tratamentul se inițiază din momentul depistării valorilor normal înalte ale TA . cu risc cardiovascular scăzut  tratament combinat.tratamentul medicamentos inițial se poate institui cu următoarele clase de medicamente:  diuretice tiazidice  betablocante  antagoniști ai canalelor de calciu  inhibitori ai enzimei de conversie  antagoniști ai receptorilor de angiotensină .la persoanele cu HTA gradul III. recomandată în cazul HTA gradul I.- la persoanele cu DZ și/sau afecțiuni renale și/sau alți factori de risc asociați.

evitarea apariției complicațiilor prin adaptarea tratamentului la situația concretă 22 .obiectivul major al tratamentului HTA îl reprezintă obținerea valorilor țintă:  pentru  pentru majoritatea persoanelor: TAS≤140 mmHg și TAD≤90 mmHg persoanele hipertensive cu patologie asociată de tip DZ și boală renală cronică: TAS≤130 mmHg și TAD≤80 mmHg  pentru persoane hipertensive și proteinurie > 1g/24h: TAS≤125 mmHg și TAD≤75 mmHg  Monitorizarea tratamentului HTA: ..schimbarea tratamentului este obligatorie în următoarele situații:  apariția de efecte secundare importante  insuficiența tensionale reducerii valorilor .

fibrați.DISLIPIDEMIA  Reprezintă cel mai agresiv factor de risc cardiovascular.  Fibrații scad TG și.HTA . se recomandă inițierea tratamentului începând de la valorile: .  Decizia inițierii tratamentului depinde de nivelul lipidelor plasmatice și de riscul cardiovascular.CT: 190 mg/dl . AVC. dar au și unele efecte edverse (miopatie și rabdomioliză).obezitate  Tratamentul medicamentos al dislipidemiilor trebuie individualizat în funcție de tipul hiperlipoproteinemiei. Sunt utili în tratamentului dislipidemiei cu TG crescut și HDL-C scăzut (în scopul reducerii riscului de pancreatită).statine (reduc incidența BCI. care devine maxim la persoanele cu: .  Alegerea strategiei terapeutice se face în functie de valorile LDL-C. LDL-C și cresc într-o mică măsura HDL-C. HDL-C și TG. BAP) și/sau medicamente corespunzătoare factorilor de risc crescut . în caz de:  TG crescut  LDL-C crescut  HDL-C scăzut  Statinele sunt medicamente sigure și ușor de administrat.  La persoanele asimptomatice cu risc cardiovascular crescut.LDL-C: 115 mg/dl  Tratamentul se realizează cu: . într-o oarecare măsură. situație în care administrarea trebuie oprită. 23 .DZ .

optimizarea stilului de viață .LDL-C < 100 mg/dl (ideal < 70) . se inițiază încă de la început: .HDL-C >40 la bărbați și >50 la femei .tratamentul celorlalți factori de risc cardiovascular .corectarea nivelului CT și mai ales al LDL-C . Obiectivele tratamentului (valori țintă) în cazul dislipidemiei la persoane cu DZ: .realizează:  prevenția primară (scade BCV)  prevenția secundară (reduce evenimentele coronariene la persoanele cu BCV cunoscută)  În paralel cu terapia medicamentoasă.dietă .TG < 150 mg/dl  Beneficiile controlului valorilor lipemiei: .exerciții fizice 24 .CT < 175 mg/dl .

prelungită – determină infarctul miocardic  Investigații specifice: .TG .tranzitorie – se asociază cu angina pectorală.fumatul .tromboza arterială .hipertrofie ventriculară (HTA) . prin declanșarea disfuncției endoteliale: .angiografie .HLG 25 .spasm .stenozări de diverse etiologii .ecocardiografie .  Cea mai frecventă cauză a ischemiei miocardice o reprezintă aterosceroza de la nivelul arterelor coronare.colesterol .EKG .DZ .glicemie .HDL-C scăzut . .anemie  Factori de risc major pentru ateroscleroză.creatinină .HTA  Ischemia: .examinări de laborator: .test de efort .LDL-C crescut .Rdg torace .BOALA CORONARIANĂ ISCHEMICĂ (BCI)  Ischemia apare ca urmare a lipsei de oxigen datorată perfuziei inadecvate.  Alte cuze ale ischemiei: .

50% dintre pacienți prezintă una sau mai multe complicații.femei cu istoric de DZ gestațional 26 .persoane cu AHC de diabet zaharat .  Complicațiile care determină invalidități definitive sunt reprezentate de: .femei obeze cu ovar polichistic .  Sceeningul se va adresa persoanelor care asociază o serie de factori de risc diabetogen: .antecedente de glicemie ajun modificată sau modificări ale testelor de toleranță la glucoză .AVC .  Aproximativ 30% din cazurile de DZ tip II nu sunt diagnosticate.afecțiuni macrovasculare  BCI  AVC  BAP  Având în vedere implicațiile medico-sociale.BCI . se impune o activitate susținută pentru depistarea timpurie a DZ.vârstă peste 50 ani .dislipidemie .obezitate (în special abdominală) .BAP .afecțiuni microvasculare  retinopatie (orbire)  nefroangioscleroză (insuficiența renală) .DIABETUL ZAHARAT  Prevalența DZ la nivel mondial depășeșete 5% pentru populația cu vârstă cuprinsă între 20-79 ani și se preconizează că va ajunge la 9% în 2025.  Boala cardiovasculară (BCV) reprezintă principala cauză de deces (peste 65% din totalul deceselor la pacienții cu DZ).   În momentul depistării.HTA .

persoanele cu DZ sunt incluse într-un program de monitorizare și traament la nivelul cabinetului de asistență primară. LDL-C .TG .în cazul în care glicemia bazală este ≥100 și < 126. specialitate diabetologie .ex.CT și fracțiuni HDL-C.glicemie . scădere în greutate) .oscilometrie .HbA1c .ex.valori ocazionale ale glicemiei ≥ 200 mg/dl și simptome sugestive de DZ (polidipsie.HLG .TGP . specialitate oftalmologie și FO .ex.ionogramă . specialitate cardiologie 27 .  Monitorizarea pacienților cu DZ: . Criterii de diagnostic pt DZ: . se impune efectuarea testului de toleranță la glucoză  Stabilirea diagnosticului de DZ și a conduitei terapeutice sunt de competența medicului specialist diabetolog.ex.valori ale glicemiei ajun ≥126 mg/dl (două valori crescute la determinări efectuate la intervale diferite) .TGO .valori ale glicemiei ≥ 200 mg/dl la 2 ore.TA < 130/80 mmHg .  După stabilirea diagnosticului. sumar de urină . în cazul efectuării testului de glicemie provocată . poliurie.

dislipidemiei .nefropatiei . este foarte importantă automonitorizarea. care este esențială pentru: .modificarea stilului de viață . care influențează:  nivelul TG  creșterea HDL-C  scăderea TA  ameliorarea fibrinolizei  îmbunătățirea valorilor glicemice  scăderea rezistenței periferice la insulină  îmbunătățirea statusului cardiovascular  reducerea greutății corporale .scăderea ponderală .adaptarea alimentației conform modelelor de regim alimentar în DZ 28 .promovarea activităților fizice .obezității  Obiectivele tratamentului: . mai ales.modificarea valorilor biologice  glicemie preprandială 70-90mg/dl  glicemie postprandială 70-126mg/dl  CT < 175 mg/dl  LDL-C < 100 mg/dl  HDL-C > 40 mg/dl (bărbați) și > 50 mg/dl (femei)  TG < 150 mg/dl  TA < 130/80 mmHg  Atât la pacienții cu DZ cu tratament oral și. Scopul monitorizării este prevenirea și/sau tratarea: .HTA .adaptarea dozelor .gradarea efortului fizic.modificarea aportului alimentar .retinopatiei . la pacienții cu DZ insulinodependent.BCV .

EDEMUL CARDIAC EDEMUL TROMBOTIC EDEMUL LIMFATIC SINDROMUL EDEMATOS EDEMUL RENAL EDEMUL HEPATIC EDEMUL ENDOCRIN EDEMUL CICLIC IDIOPATIC 29 .

devine permanent și se extinde la: .turgescență venoasă .zgomot de galop 30 .torace . apare la nivelul gleznelor și pe fața dorsală a picioarelor  se instalează în cursul zilei și diminuează sau dispare în timpul nopții EDEMUL CARDIAC .hepatomegalie .membre inferioare .perete abdominal . inițial.dispnee .raluri subcrepitante la baza toracelui  semne și simptome de însoțire: .scrot  cu timpul.

febră .tahicardie . însoțit de pigmentarea tegumentelor (hemosideroză)  în timp.durere provocată în molet de creșterea presiunii peste 160 mmHg în manșonul tensiometrului aplicat la nivelul gambei EDEMUL TROMBOTIC  este un edem cronic care devine mai accentuat pe parcursul zilei EDEMUL POSTTROMBOTIC  conduce la atrofierea și pigmentarea tegumentelor  în timp. dur. conduce la dermatite și ulcere varicoase EDEMUL DIN INSUFICIENȚA VENOASĂ CRONICĂ  edem unilateral. debutează sub formă de cordon roșu. dureros la palpare TROMBOFLEBITA SUPERFICIALĂ  se însoțește de: .dureri în spațiul popliteu la flexia piciorului . se instalează ulcere trofice în zona maleolară 31 .durere la palparea profundă la nivelul gambei .

este de 8 ori mai frecvent la femei .unilateral .foarte rar evoluează bilateral . se manifestă sub formă de dungi roșii. după intervenții chirurgicale sau iradieri ale bolii neoplazice .afectează în mod egal ambele sexe . dureroase pe traiectul vaselor limfatice și edem la nivelul zonei respective LIMFANGITA  edemul poate fi: .apare înaintea vârstei de 40 ani (peste 90% din cazuri) .nu este dureros 32 .boală ereditară .apare.în peste 50% din cazuri evoluează bilateral LIMFEDEMUL CRONIC  limfedemul secundar: . de regulă.bilateral  limfedemul primar: EDEMUL LIMFATIC .cea mai frecventă localizare este la nivelul mebrelor inferioare .

oligurie . nedureros SINDROMUL NEFROTIC  tensiunea arterială este.hipoproteinemie . de regulă. cu tendință de generalizare  edemul este moale.oligurie .proteinurie .proteinurie . alb. caracterizat prin: . feței și membrelor GLOMERULONEFRITA ACUTĂ (EDEM+HTA+SINDROM URINAR)  în antecedente se regăsesc infecții streptococice sau de altă etiologie  sindrom urinar. localizat la nivelul pleoapelor. normală sau ușor crescută  sindrom urinar. caracterizat prin: .hematurie EDEMUL RENAL  edem cu localizare inițială la față și gambe. pufos. edem difuz.hiperlipemie 33 .

infiltrații ale dermului la nivelul ochilor. al foselor supraclaviculare și la nivelul mâinilor și picioarelor 34 . edemul se localizează la nivelul membrelor inferioare EDEMUL HEPATIC  se asociază cu semne ale cirozei hepatice sau ale hepatomului: . cu tendință de descuamare EDEMUL ENDOCRIN .circulație venoasă colaterală . uscate.splenomegalie .steluțe vasculare .eritroză palmară  mixedemul din hipotiroidie: .tegumente palide.hepatomegalie .

constipație  apare exclusiv la femei. fără o cauză organică aparentă  poate fi declanșat de: .administrare de estrogeni  este moderat și este localizat cu predilecție la nivelul membrelor EDEMUL CICLIC IDIOPATIC inferioare.dispnee de efort .stare emoțională .astenie . apare ciclic. mai ales în adolescență  se accentuează în ortostatismul prelungit și în cazul aportului de sare 35 .cefalee . distal și proximal față de centura pelvină  se însoțește de: .oligurie .faza premenstruală .

cu 60 decese /100.000 locuitori.  Identificarea și diagnosticarea pacienților în fază incipientă de boală și inițierea unui tratament continuu înainte de pierderea importantă a funcției pulmonare poate încetini progresia bolii și menține crescută calitatea vieții acestor pacienți. a 5-a cauză de mortalitate la nivel mondial și se estimează că va ajunge a 3-a în 2020.  După confirmarea diagnosticului.BPOC  Reprezintă o patologie complexă cu o componentă pulmonară bine definită și cu multiple manifestări extrapulmonare și importante comorbidități. în prezent.  Reprezintă. mai mult de 60% dintre pacienții cu BPOC prezintă patologie cardiovasculară asociată.  Medicul de familie trebuie să identifice pacienții cu simptomatologie care sugerează un diagnostic de BPOC și să-i trimită la examen de specialitate pentru confirmarea sau infirmarea diagnosticului. 36 .  Reevaluarea pacientului cu BPOC se face de către medicul specialist la interval de 3-6 luni pentru BPOC sever și foarte sever și la 12 luni pentru BPCO ușor și moderat.  În România.  România se situează pe locul al 3-lea în Europa ca rată a mortalității prin BPOC la bărbați (după Ungaria și Irlanda). medicul de familie urmărește evoluția pacientului cu BPOC prin monitorizarea tratamentului prescris.

creșterea calității vietii .spută mucoasă și uneori mucopurulentă.prevenirea si reducerea efectelor adverse ale tratamentului 37 . Suspiciunea de BPOC se face: .prevenirea și tratarea complicațiilor .istoric de fumător și/sau expunere profesională la pulberi și gaze  Diagnosticul de BPOC și stadializarea se face prin spirometrie .reducerea simptomatologiei .Stadializarea BPOC se face în funcție de valoarea VEMS și VCEMS/CVF < 70%:  BPOC ușor: VEMS < 80%  mediu: 50% < VEMS < 80%  sever: 30% < VEMS < 50%  foarte sever: VEMS < 30% sau insuficiență respiratorie cronică VEMS < 50% cu fenomene de  Obiectivele monitorizării BPOC: .vârstă peste 35 .reducerea mortalității .prevenirea și tratarea exacerbărilor .creșterea toleranței la efort . 2 ani consecutiv.prevenirea progresiei bolii . predominant matinală .40 ani .tuse minim 3 luni/an. deseori productivă .

are caracter colicativ .DUREREA ÎN AFECȚIUNILE GASTRODUODENALE  Principalele afecțiuni care evoluează cu durere abdominală sunt: .angiocolita - apendicita  În afecțiunile intestinului subțire durerea: .ulcerul gastroduodenal .este determinată de alimentație .se localizează de-a lungul traseului colonic .are caracter colicativ - se ameliorează după defecație 38 .se localizează periombilical .afecțiuni ale intestinelor .se însoțește de:  tulburări de tranzit  grețuri  vomă  În afecțiunile intestinului gros durerea: .

se însoțește de:  grețuri  vomă  scădere în greutate 39 .survine în pusee de 2-6 săptămâni (primăvara.nu este calmată de ingestia de alimente.se accentuează nocturn . În ulcerul duodenal durerea: . toamna) .este mai puțin ritmată .este ritmată de mese (la 2 ore după masă) . uneori aceasta o accentuează .periodicitatea nu este evidentă .este calmată de ingestia alimentelor sau de administrarea de alcaline .se localizează în epigastru .se însoțește de:  pirozis  regurgitații acide  constipație  În ulcerul gastric durerea: .

se localizează în epigastru sau în întreg abdomenul .se însoțește de:  febră  frison  icter 40 .se însoțește de:  vomă  stare generală alterată  stare de șoc  În angiocolita acută durerea: .este similară cu colica biliară .se localizează în epigastru .este continuă .se extinde în hipocondrul drept .iradiază în:  umeri  regiunea interscapulară  hipocondrul stâng  În pancreatita acută durerea: .crește progresiv . În colecistita acută durerea: .are caracter de „bară” .iradiază interscapular și în umărul drept .

se localizează în fosa iliacă dreaptă la 6-12 ore . În ocluzia intestinală durerea: .este inițial difuză .devine permanentă . paraclinice:  ex.se însoțește de:  inapetență  grețuri  vomă  temperatură 38C .crește progresiv .5C  Diagnosticul în sindromul dureros abdominal se realizează prin: . radiologic  ecografie  gastrofibroscopie  colonoscopie  HLG  bilirubinemie  amilaze 41 .este localizată în epigastru și paraombilical . de specialitate  ex.se însoțește de:  vărsături  întreruperea tranzitului intestinal  În apendicita acută durerea: .38.se confirmă prin:  ex.antecedentele personale și heredocolaterale .caracterul și localizarea durerii .anamneză .

scaune decolorate .urină hipercromă .astenie fizică marcată .icter de intensitate medie .marcheri virali prezenți 42 .astenie fizică marcată .bilirubinemie peste 20 mg/dl HEPATITA CRONICĂ  Evoluează cu: .sindrom dispeptic nesemnificativ .transaminaze crescute de 10-100 de ori față de valorile normale .hepatosplenomegalie importantă .sensibilitate moderată în hipocondrul drept .transaminaze crescute de 5-10 ori .hepatomegalie moderată .HEPATOPATII HEPATITELE VIRALE  Evoluează cu: .

bilirubinemie 20-50 mg. dilatații venoase) .astenie fizică marcată .ginecomastie .CIROZA HEPATICĂ  Evoluează cu: . cu marginea inferioară subțiată .semne cutanate prezente (steluțe vasculare.HLG (anemie.consistență hepatică crescută. eritroză palmară. leucopenie.transaminaze crescute de 3-4 ori .hepatosplenomegalie .gamaGTP crescut .sideremie crescută 43 .dl .icter progresiv . fermă. trombocitopenie) .

Principalele tipuri de asistență preventivă sunt: prevenția primară secundară terțiară  vaccinare (din PNI și în situații epidemiologice deosebite)  supravegherea sarcinii și lăuziei PREVENȚIA PRIMARĂ Are ca scop prevenirea îmbolnăvirilor și se realizează prin:  screening pt depistarea precoce a diverselor afecțiuni  supravegherea copilului și adolescentului  supravegherea adultului sănătos  educația sanitară a populației 44 .ACTIVITATEA PREVENTIVĂ A MEDICULUI DIN ASISTENȚA PRIMARĂ    - Prevenția reprezintă ansamblul de măsuri menite să evite apariția unei boli sau a unor accidente. Aplicarea măsurilor de prevenție după apariția bolii împiedică apariția complicațiilor sau cronicizarea.

fenilcetonuria . după vârsta de 40 de ani la persoane cu rude de gradul I sau II cu cancer colonorectal anterior vârstei de 50 ani o alimentație corectă și echilibrată o activitate zilnică susținută o renunțarea la deprinderi vicioase (alcool. la femei peste 45 de ani o stabilirea unui program individualizat de control la persoane cu rude de gradul I și II cu antecedente de cancer de sân și/sau ovar o colonoscopie din 2 în 2 ani. obezitate) .fără AHC o o o o o o controlul tensiunii arteriale controlul greutății controlul înălțimii glicemie colesterol trigliceride  supravegherea adultului sănătos .lipsa coborârii testiculelor în depistarea precoce a diverselor afecțiuni scrot .luxația congenitală de șold .cu se realizează anual. având ca suport pentru înregistrarea datelor. degenerescență maculară) o ex ORL din 2 în 2 ani la pers peste 60 ani (hipoacuzie) o o o o . formularele anexate în continuare AHC (DZ. dislipidemie.deficiențe de auz . Papanicolau la femei o mamografie din 2 în 2 ani. glaucom. HTA.1 dată/an controlul greutății -1 dată/an controlul înălțimii -1 dată/an PSA.cu AHC de neoplazie o ex.hipotiroidia  screening pentru . ecografie și ex. droguri)  educația sanitară a populației 45 .deficiențe de vedere controlul TA . tutun. urologic la bărbații peste 50 de ani care prezintă simptomatologie urinară o ex. oftalmologic anual la pers peste 60 de ani (cataractă..

hepatitelor. La persoanele cu AHC de DZ.colesterol .EKG .colesterol .trigliceride  La persoanele cu greutate corporală crescută .glicemie .trigliceridelor.gliccemie . ORL (cancer laringian)  Efectuarea unui control periodic al populației cu risc permite depistarea timpurie a: HTA. neoplaziei. se impune efectuarea: . bolilor cardiovasculare.trigliceride  La tușitorii cronici se vor face: . TBC-ului. 46 . asociate sau nu cu fumatul.glicemiei . se vor efectua investigații obligatorii: . DZ. (cu sau fără încărcătură ereditară) se impune verificarea: PREVENȚIA SECUNDARĂ Are ca scop depistarea cât mai precoce (faza subclinică) a îmbolnăvirilor pentru luarea măsurilor de tratament care să prevină apariția bolii și/sau a complicațiilor.investigații radiologice  La persoanele cu simptomatologie laringiană mai veche de 1 lună se impune: .  La persoanele cu valori tensionale crescute.colesterolului . dislipidemiei.ex.

 Bolile care necesită dispensarizare sunt: PREVENȚIA TERȚIARĂ .BPOC . Urmărește prevenirea complicațiilor și agravarea diferitelor boli. pot determina apariția complicațiilor.BCI . prin evoluția lor.HTA .hepatitele .AVC . enumerate dispensarizarea.  Se realizează prin monitorizarea bolilor care (dispensarizarea) evoluează spre cronicizare sau care.boli psihice  Din momentul cronicizării și apariției complicațiilor.IRC . oricare anterior din bolile necesită acute virale sau hepatita cronică 47 .ICC .IM .

se va ține seama de: . mai există vaccinări de : .ORGANIZAREA ACȚIUNILOR DE VACCINARE  Vaccinările obligatorii se efectuează pe baza unui plan stabilit prin PROGRAMUL NAȚIONAL DE IMUNIZARE (PNI).grupa de vârstă cu receptivitate maximă .risc epidemiologic  În afara vaccinărilor din PNI.boli preexistente ocazionate .în decursul anului .pe toată durata vieții.sezonalitatea anumitor boli infecțioase schemelor de vaccinare . începând calendaristic imediat după naștere .grupa de vârstă cu risc maxim  În acțiunea de planificare a vaccinărilor.necesitatea respectării indicațiilor și contraindicațiilor 48 . Aceste vaccinări se eșalonează : .risc profesional .obligativitatea respectării .

DTPP) .intradermic (BCG) MODUL DE ADMINISTRARE . HB. v. HB.vaccinurile cu antigene vii și inactivate se INTERVALUL MINIM RECOMANDAT ÎNTRE ADMINISTRĂRI poate administra simultan sau la orice interval intre doze .+8C) PĂSTRAREA VACCINURILOR  DTP. rubeolic – se păstrează la +2C . acestea se vor păstra la frigider. HA.vaccinurile cu antigene vii se vor administra la inerval de minimum 4 săptămâni dacă nu sunt administrate simultan . BCG.oral (VPO.subcutanat (v. dizenteric. v. iar în timpul campaniilor de vaccinare se păstrează la frigider (+2C . se pot administra simultan sau la oricare interval între doze . v.vaccinurile cu 2 sau mai multe antigene inactivate.+8C  După reconstituirea vaccinurilor (BCG). VPI.injecțiile intramusculare sunt interzise pentru o perioadă de minim 30 zile de la administrarea VPO cu scopul de a preveni paralizia polio 49 . VPO se păstrează la congelator (-20C). dar nu mai mult de 6 ore. v.intramuscular (VPI. rujeolic. rujeoloic) . holeric) . .

doza de antigen EFICIENȚA VACCINĂRII .. timp de 2 săpămâni) – vaccinarea se amână pt.tratamente imunosupresoare .encefalopatia dezvoltată în primele 7 zile de la vaccinarea DTP – contraindică componenta pertussis .calea de inoculare .natura și calitatea antigenului .particularitățile imunologice ale persoanelor vaccinate .boli acute cu evoluție clinică moderată sau severă. la persoane infestate cu HIV.vaccinurile cu antigene vii nu se vor administra la gravide.competența și responsabilitatea persoanelor care efectuează vaccinarea 50 .chimio și/sau radioterapie.antecedente anafilactice la vaccin sau la constituenții acestuia . cu sau fără febră . corticoterapie CONTRAINDICAȚIILE VACCINĂRII (peste 2 mg/kg.modul de administrare . 3 luni . sau mai mult de 20 mg/zi. sau la persoane cu imunosupresie .

ecografic pt. mycoplasma. evidențierea morfologiei fetale  triplutest: AFP. bateriologic al secreției vaginale  ex.ex. de la vârsta sarcinii de 5-6 săptămâni. monitorizarea acesteia se efectueză în cabinetul de asistență primară. diametrul bispinos: 23-24 cm. la recomandare Se vor repeta analizele ale căror valori nu s-au încadrat în parametrii normali. diagnosticul de sarcină este de competența medicului specialist ginecolog.efectuarea unor măsurători care să permită monitorizarea dezvoltării sarcinii:  circumferința abdominală  pelvimetrie externă (diametrul bitrohanterian: 31-32 cm. 29-32  anticorpi anti Rh  ex. 51 . bateriologic al secreției vaginale  ex. estriol (săpt. TPHA).ex. paraclinice în trim. 14-20) .SUPRAVEGHEREA SARCINII  În România. rombul Michaelis: 11/10 cm) . în săpt. diametrul dicret: 2728 cm. bacteriologic secreție vaginală  ecografie. paraclinice recomandate în situații particulare:  AgHBs  AcHVC  teste de depistare chlamydia. toxoplasma. citomegalovirus  hiperglicemie provocată  ex.  După stabilirea diagnosticului de sarcină.  Diagnosticul de sarcină poate fi stabilit prin diverse mijloace clinice și paraclinice. sumar de urină  ex. citologic Babeș-Papanicolau  ecografie pelvină . sumar de urină  RBW (VDRL sau TPHA)  testul HIV  ex.examinări paraclinice în momentul luării în evidență:  HLC  grup sanguin + Rh  glicemie  ex. HCG.examinarea pe aparate (în scopul evidențierii factorilor patologici) . medic stomatolog .  Examinarea gravidei în cabinetul de asistență primară urmărește: . diametrul anteroposterior: 19-20 cm. II de sarcină:  HLC  glicemie  ex. sumar de urină  urocultură  ex.ex. obstretical.anamneza . paraclinice în trim III de sarcină:  HLC  glicemie  RBW (VDRL. la recomandare  ex.

adm de VTA sau dT. III de sarcină .cefalee frecventă și/sau continuă . Activități profilactice prenatele și pe parcursul sarcinii: .administrarea pe toată perioada de sarcină se recomandă în caz de :  sarcină gemelară  sarcini multiple  interval intergenezic scurt  infecții urinare repetate  alimentație carențială  status socio-economic precar .administrarea vitaminei D2 și/sau D3 (profilaxia rahitismului) .contracții uterine dureroase. .dureri lombosacrale severe .administrarea preparatelor de calciu în cure de căte 10 zile.administrarea de Fe elementar.convulsii . în trim. la 34 săptămâni (profilax tetanosului) – se face numai la primipare nevaccinate anterior. vertij .frisoane marcate și stare febrilă .reducerea (sub 10 mișcări în decurs de 12 ore la o sarcină mai mare de 28 săptămâni) sau absența mișcărilor fetale .pierderea de lichid amniotic .astenie fizică marcată .edeme instalate rapid . începând cu săptămâna a 16-a de sarcină (profilaxia anemiei secundare) .administrarea de acid folic (profilaxia malformațiilor congenitale de tub neuronal) cu 1-3 luni înaintea sacinii și 14 săptămâni pe parcursul acesteia.pierdere de lichid amniotic .dureri abdominale severe .apariția oricăror alte boli.tulburări de vedere apărute brusc . însoțite sau nu de hipertonie uterină .dispnee cu cianoză .sângerare vaginală .tulburări digestive (diaree sau vărsături persistente) .contracții uterine regulate la intervale sub 30 min .pierderea dopului de mucus gelatinos . cu alterarea stării generale  Gravida se internează la apariția semnelor de naștere iminentă: .amețeli. iar la secundipare și multipare administrarea se repetă doar dacă au trecut mai mult de 10 ani de la ultima administrare  Gravida trebuie internată de urgență în următoarele situații: .hipertonie uterină 52 .lipotimie .

. .bilet de trimitere pentru consultații de specialitate.aviz epidemiologic. .adeverință pentru scutire medicală elev/student.certificat medical privind starea de sănătate a persoanei. 53 . . .ACTIVITĂȚI DE SUPORT  Principalele formulare utilizate la nivelul cabinetului medical sunt:  imprimate tipizate diverse: .adeverință medicală.bilet de trimitere.  imprimate tipizate cu regim special pentru activități în relație cu CNAS: .rețete pentru prescriere compensată sau gratuită. .certificat medical constatator al decesului. .certificat medical prenupțial. . .bilet de trimitere pentru investigații paraclinice.bilet de internare.

54 .

55 .

56 .

57

Numele pacientului

Vârsta

Motivul consultației

Antecedente personale Examen clinic

Antecedente heredocolaterale

Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris

Examene paraclinice recomandate

Examene de specialitate recomandate

Rezultate ex. paraclinice și/sau Diagnostic ex. de specialitate

Completare tratament și recomandări

58

Numele pacientului

Vârsta

Motivul consultației

Antecedente personale Examen clinic

Antecedente heredocolaterale

Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris

Examene paraclinice recomandate

Examene de specialitate recomandate

Rezultate ex. paraclinice și/sau Diagnostic ex. de specialitate

Completare tratament și recomandări

59

Numele pacientului Vârsta Motivul consultației Antecedente personale Examen clinic Antecedente heredocolaterale Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris Examene paraclinice recomandate Examene de specialitate recomandate Rezultate ex. de specialitate Completare tratament și recomandări 60 . paraclinice și/sau Diagnostic ex.

paraclinice și/sau Diagnostic ex.Numele pacientului Vârsta Motivul consultației Antecedente personale Examen clinic Antecedente heredocolaterale Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris Examene paraclinice recomandate Examene de specialitate recomandate Rezultate ex. de specialitate Completare tratament și recomandări 61 .

paraclinice și/sau Diagnostic ex.Numele pacientului Vârsta Motivul consultației Antecedente personale Examen clinic Antecedente heredocolaterale Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris Examene paraclinice recomandate Examene de specialitate recomandate Rezultate ex. de specialitate Completare tratament și recomandări 62 .

paraclinice și/sau Diagnostic ex. de specialitate Completare tratament și recomandări 63 .Numele pacientului Vârsta Motivul consultației Antecedente personale Examen clinic Antecedente heredocolaterale Tratamente anterioare sau prezente Diagnostic clinic Tratament prescris Examene paraclinice recomandate Examene de specialitate recomandate Rezultate ex.

7. 1. 5. În icterul hepatocelular predomină: a) bilirubina indirectă.CHESTIONAR DE AUTOEVALUARE Citiți cu atenție enunțul și variantele de răspuns. b) bilirubina directă. 64 . progresiv. b) 4-7 zile. c) infecție în sfera ORL. Etiologia icterului posthepatic poate fi reprezentată de: a) litiază biliară. 4. c) peste 7 zile. b) bilirubina directă. 2. În ciroza hepatică. Nu există întrebări la care toate variantele de răspuns să fie greșite. Criza de migrenă are o durată de: a) 1-2 zile. marcați cu un X peste litera care reprezintă răspunsul corect. două. În icterul prehepatic predomină: a) bilirubina indirectă. 3. În cazul în care considerați că este corect unul. În cazul traumatismelor craniocerebrale în care hematomul se formează extradural: a) cefaleea se instalează rapid și este intensă. Cefaleea secundară poate debuta după: a) traumatism craniocerebral. b) cefaleea se instalează lent. c) hepatită acută. 6. b) traumatism cervical. sau mai multe răspunsuri. b) neoplasm de cap de pancreas. valorile transaminazelor pot crește față de valorile normale de: a) 3-4 ori.

c) particularitățile imunologice ale persoanelor vaccinate. 8. b) depistarea cât mai precoce a îmbolnăvirilor. b) săptămânile 14-20 de sarcină. 13. c) lipsa coborârii testiculelor în scrot. 12. Intervalul minim recomandat între administrarea vaccinurilor cu antigene vii atenuate sau supraatenuate este de: a) minim 2 săptămâni. d) natura și calitatea antigenului. Screeningul la nou născut permite depistarea: a) fenilcetonuriei.b) 5-10 ori. În acțiunea de planificare a vaccinărilor se va ține seama de: a) grupa de vârstă cu receptivitate maximă. 9. Prevenția primară are ca scop: a) prevenirea îmbolnăvirilor. ecografia pentru evidențierea morfologiei fetale se efectuează în: a) săptămânile 8-10 de sarcină. c) săptămânile 27-29 de sarcină. 10. Eficiența vaccinărilor depinde de: a) calea de inoculare. c) sezonalitatea anumitor boli infecțioase. 65 . b) luxației congenitale de șold. d) defecte de auz și vedere. 11. Pe parcursul sarcinii. d) obligativitatea respectării schemelor de vaccinare. b) doza de antigen. b) grupa de vârstă cu risc maxim. c) 10-100 ori. b) minim 4 săptămâni. c) orice interval.

15. Obiectivul major al tratamentului HTA la persoanele cu patologie asociată (DZ și boală renală cronică) îl reprezintă obținerea valorilor TA de: a) TAS ≤ 140 mm Hg și TAD ≤ 90 mm Hg. c) CT < 175 mg/dl. tratamentul urmărește scăderea valorilor colesterolului total (CT) la: a) CT < 220 mg/dl. În cazul dislipidemiei la persoanele cu DZ. Factorii de risc major pentru ateroscleroză sunt: a) LDL-c crescut. b) traumatisme renale. b) absorbție intestinală deficitară. 19. 66 . 14. Hematuria poate avea ca etiologie: a) tumori renale.c) prevenirea complicațiilor și a agravării diverselor boli. c) astm bronșic. c) HTA. b) HDL-c scăzut. d) nefrite. b) TAS ≤ 130 mm Hg și TAD ≤ 80 mm Hg. 16. b) CT < 200 mg/dl. Bradipneea expiratorie apare în: a) emfizem pulmonar. 17. b) corpi străini. c) defecte la nivelul membranei eritrocitare. Etiologia anemiei feriprive: a) aport alimentar insuficient. d) DZ. c) efortul fizic. d) deficit de vitamina B12. c) TAS ≤ 120 mm Hg și TAD ≤ 75 mm Hg. 18.

b) are intensitate mică dimineața și se accentuează pe parcursul zilei.20. 67 . c) se accentuează la aplecarea capului înainte. Cefaleea din afecțiunile inflamatorii ale sinusurilor: a) are intensitate mare dimineața și se atenuează pe parcursul zilei.

17. 20. a. 8. 2. b. a. 19.b.c.c.c. 14.d.d. a. 11.c. 7. 16. a. a. 3.b. a. a. 9. 12. 4. b.c.b. a. 10.b.c.b. 13.d. a.b. 6. 15.c.d.b.c. a. a. a. b. a.RĂSPUNSURI LA CHESTIONAR 1. c. 68 .b. a.d. a. 18. 5. b.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful