P. 1
Masterplan Turism Sibiu

Masterplan Turism Sibiu

|Views: 0|Likes:
Published by Razvan Manea

More info:

Published by: Razvan Manea on Apr 25, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/03/2014

pdf

text

original

Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Website

:

Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucureşti, România + 40 31 822 22 82 + 40 31 822 00 19 contact@marketscope.ro www.marketscope.ro

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

Ianuarie 2010

CUPRINS
___________________________________________________________________

SCURTĂ METODOLOGIE ................................................................................................................................... 3 INTRODUCERE: TENDINŢE ÎN TURISM LA NIVEL EUROPEAN. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL DIN JUDEŢUL SIBIU ŞI A STADIULUI PREZENT DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ..................................................................................................................................................... 5 I. RESURSE ŞI STRUCTURI TURISTICE ÎN JUDEŢUL SIBIU ................................................................... 7 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA RESURSELOR TURISTICE ÎN CONTEXT ISTORIC, ETNO-FOLCLORIC ŞI GEOGRAFIC .......................................................................................................................................................... 7 I.2. INVENTARIEREA, EVALUAREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ................ 9 I.3. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE NATURALE .................................................................. 10 I.4. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE ................................................................ 15 I.5. INVENTARIEREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A STRUCTURILOR TURISTICE................................ 24 I.6. DESCRIERE SINTETICĂ A INFRASTRUCTURII DE CAZARE ........................................................................... 25 I.7. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ALTOR STRUCTURI TURISTICE ................................................................ 46 I.8. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT (ACCES) ŞI DE UTILITĂŢI. CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ ............. 47 I.9. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 51 I.1. II. II.1. II.2. II.3. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU ŞI ÎN ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI .................. 53 PROFILUL TURISTIC AL ZONEI DE SUD A TRANSILVANIEI ........................................................................... 53 REPERE STATISTICE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ ÎN SUDUL TRANSILVANIEI . SEZONALITATE ................. 54 ANALIZA INTERESELOR TURIŞTILOR PENTRU ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI, CU ACCENT PE PRODUSE TURISTICE DIN JUDEŢUL S IBIU. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ........................................................................... 58 II.4. ALTE PERSPECTIVE ŞI OBSERVAŢII PRIVIND INTERESELE TURI ŞTILOR ...................................................... 65 II.5. PREZENTARE SINTETICĂ A INTERESELOR TURIŞTILOR ROMÂNI ŞI ALE TURIŞTILOR STRĂINI ....................... 67 II.6. PROFILAREA PRINCIPALELOR SEGMENTE DE TURI ŞTI INTERESAŢI DE OFERTA TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU. NOI PIEŢE ŞI SEGMENTE DE TURIŞTI ŢINTĂ ................................................................................................ 69 II.7. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 71 III. STUDIU DIAGNOSTIC AL OFERTEI TURISTICE ŞI POTEN ŢIALULUI TURISTIC ÎN JUDEŢUL SIBIU 72 III.1. III.2. III.3. III.4. III.5. III.6. III.7. III.8. ÎMPĂ RŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI ÎN ZONE, ÎN VEDEREA ANALIZEI OFERTEI TURISTICE ................... 72 MUNICIPIUL SIBIU ................................................................................................................................ 73 ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI .................................................................................................................. 75 OCNA SIBIULUI - SECAŞE .................................................................................................................... 77 VALEA TÂRNAVELOR ........................................................................................................................... 79 VALEA HÂRTIBACIULUI ........................................................................................................................ 82 ŢARA OLTULUI .................................................................................................................................... 83 REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 85

IV. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR DE IMPLICARE A CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ............................................................................................................................ 88 IV.1. PREZENTARE SINTETICĂ A POSIBILITĂŢIOR DE IMPLICARE A CONSILIILOR JUDE ŢENE ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ŞI SURSE DE FINANŢ ARE ............................................................................................. 88 IV.2. PRACTICI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂ RII TURISMULUI ÎN CADRUL CONSILIILOR JUDEŢENE .................... 89 IV.3. POSIBILITĂŢI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂ RII TURISMULUI DE CĂTRE CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ..... 92 IV.4. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 96

V. PROPUNEREA UNOR DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU ÎN PERIOADA 2010-2020 ....................................................................................................................... 98 V.1. V.2. V.3. V.4. V.5. CONTEXTUL GENERAL ............................................................................................................................. 98 VIZIUNEA ŞI MISIUNEA CONSILIULUI JUDE ŢEAN SIBIU ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂ RII TURISMULUI ................. 99 DIRECŢII STRATEGICE ............................................................................................................................. 99 ACŢIUNI ŞI PROGRAME PENTRU REALIZAREA PRIORITĂŢILOR STRATEGICE ............................................. 107 REZUMATUL CAPITOLULUI ..................................................................................................................... 120
Proiect realizat de SC Marketscope SRL 1

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

. 131 VI............. VII.....1..2........................................2013...............000 LEI.......1........................2013 . 139 IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ..... 140 VII.............. STABILIREA UNEI PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI.VARIANTA B CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 424.......................................... ÎN URMA PROCESULUI INVESTI ŢIONAL ÎN ACTIVE NECORPORALE... IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂ SURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ.......................... 141 VII..... PRECUM ŞI ASUPRA MEDIULUI.................... PLAN DE MĂ SURI PENTRU PERIOADA 2010 ......2013 .................. 123 VI........ 142 VII............................ 2011 – 418.... 140 VII........ ESTIMAREA IMPACTULUI PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 ...................................5.....000 LEI....... 138 VI......................ULUI DIN AGNITA ............ IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂ SURI ASUPRA CREĂ RII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ GENERATE DE FUNCŢIONAREA CIT......000 LEI ...................... 2012 – 471............................... PLANUL DE MĂSURI AL CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU PENTRU DEZOVLTAREA TURISMULUI....... REZUMATUL MASTERPLANULUI PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU .........000 LEI......... 123 PLAN DE MĂ SURI PENTRU PERIOADA 2010 ................................................................. REALIZĂRII DE ACŢIUNI.000 LEI SI 2013 – 440...........................2........... 2011 – 446... ÎN PERIOADA 2010 .............. 139 VII................VI.... ............................000 LEI ......... ............. VIII...................VARIANTA A CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 406......................................... REZUMATUL CAPITOLULUI ..3..... REZUMATUL CAPITOLULUI . 2012 – 429......................... 158 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 2 ......000 LEI SI 2013 – 500.......... ANALIZA IMPACTULULUI REALIZĂRII PLANULUI DE MĂSURI PROPUS ASUPRA SECTORULUI ECONOMIC................................... .. 143 IX........4... SOCIAL.. PROGRAME ETC...3....... ÎN URMA PROCESULUI INVESTI ŢIONAL ÎN ACTIVE CORPORALE ................000 LEI........

Suceava o Obiective turistice majore din judeţul Sibiu o Experţi sectoriali (asociaţii profesionale / patronale. ale cărei module metodologice au inclus : § Cercetare de birou (identificare şi evaluare de surse de informaţii secundare. În ceea ce priveşte aportul modulelor metodologice la redactarea capitolelor I – IV. considerate în ansamblul lor. culegere şi analiză de informaţii secundare. Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu) § Fundamentarea şi realizarea unei cercetări bazate pe chestionare cu auto-completare pentru primăriile din judeţul Sibiu (la care au raspuns 52 de primării. www.Scurtă metodologie Realizarea „Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” a presupus dou ă etape: § Etapa 1 . Austria şi Spania. conceptul de cercetare propus a presupus ca studiile şi analizele de piaţă. lista respondenţilor pentru interviurile semi-structurat şi a prim ăriilor care au trimis chestionare) 2 “Masterplanul pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” va fi numit simplu “Masterplan(ul)”. identificarea de experţi / organizaţii / instituţii relevante. Primăria Municipiului Sibiu. analize.ro. acest termen simplificat referindu-se la documentul de faţă.roturism. Olanda & Belgia. dintre acestea participand la studiu birourile din Germania. Tourist Media.sibiul. Mureş. rapoarte şi materiale de prezentare ale diverselor autorităţi şi organizaţii relevante pentru obiectul Masterplanului2 (de exemplu Consiliul Judeţean Sibiu.2013.Adoptarea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010 . scurte discuţii cu administratori de obiective turistice. www.infopensiuni. www. ce sunt de asemenea menţionate in Anexa 4) § Realizarea a peste 50 de interviuri semistructurate cu decidenţi aparţinând următoarelor categorii de organizaţii relevante: o Agenţii de turism o Primării din judeţul Sibiu o Hoteluri şi pensiuni din toate zonele judeţului Sibiu o Consilii judeţene sau asociaţii de promovare a turismului din Alba.Obţinerea unui suport informaţional care să includă o evaluare a patrimoniul turistic al judeţul Sibiu şi a cererii pentru produsele şi serviciile turistice din judeţ (în contextul apartenenţei la zona de sud a Transilvaniei). Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii etc. printre altele. Franţa. au fost avute în vedere acele ţări din care sosesc un număr semnificativ de turişti spre judeţul Sibiu (şi. Gândul. Maramureş. Cotidianul. în general. Braşov. etc. enumerarea completă a surselor se găseşte în Anexa 4 (incluzând. Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi ţionale. un studiu diagnostic al ofertei turistice din judeţ şi o analiză a posibilităţilor pe care Consiliul Judeţean Sibiu le are pentru susţinerea dezvoltării turismului § Etapa 2 .) o publicaţii de turism (ANAT Media.com. cu pensiuni.) § Colectarea de informaţii de la Birourile de Promovare Turistică a României din Străinătate prin intermediul unor chestionare cu autocompletare şi a unor scurte interviuri telefonice (unde a fost cazul).ro.turismrural. Monitorul de Sibiu.) § Realizarea de vizite lucru în toate zonele judeţului Sibiu (ce au presupus observarea specificului local şi a stării infrastructurii. cu turişti.) o portaluri cu informaţii turistice (www.) o date statistice (Institutul Naţional de Statistică. Etapa 1 Etapa 1 s-a constituit într-o amplă cercetare de piaţă.): o studii. Astfel. rezultatele din fiecare capitol au la bază date culese şi validate prin mai multe sau toate modulele metodologice (de exemplu interviurile semi-structurate 1 1 Aceasta sectiune conţ ine doar câteva exemple de surse şi respondenţi. respectiv propunerea unei proceduri pentru monitorizarea şi evaluarea implementării planului de măsuri. să conducă la acoperirea obiectivelor informaţionale din caietul de sarcini.sibiu. www. etc.ro.ro. spre Sudul Transilvaniei).ro etc. în timp ce referirile la alte masterplanuri vor include şi detalierea numelui acestora (de exemplu “Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional”) 3 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .turistinfo.2020 şi a unui plan de măsuri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezvoltarea turismului în perioada 2010 . Capital. Săptămâna Financiară. etc. Descoperă România etc. grupuri de acţiune locala etc. www. Tribuna.) o articole în presa general ă şi economică (ZF.

în funcţie de notorietate şi număr de vizitatori Autorităţi locale din principalele localităţi turistice Consilii judeţene sau funcţiuni de turism din judeţe reprezentative pentru turismul românesc Etapa 2 Principalele surse utilizate şi aspecte de care s-a ţinut cont la fundamentarea capitolelor V – VIII sunt: § informaţiile relevante din capitolele precedente § documente de planificare strategică existente la nivel regional. sectorial şi naţional § o serie de discuţii suplimentare cu speciali şti locali § constrângerile bugetare § posibilităţile de accesare a fondurilor europene § competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvolt ării turismului Particularit ăţile metodologice sunt punctate la începutul capitolelor. Experţi ai industriei de ospitalitate cu mare experienţă.au oferit date pentru toate capitolele. recunoscuţi în turismul sibian (atât antreprenori. recomandările altor responden ţi sau experţi. Pe parcurcul capitolelor I – IV. precum şi promptitudinea şi interesul subiecţilor în momentul contactării preliminare. Reprezentanţi ai principalelor segmente de turism: business. În afară de criteriul importanţei şi relevanţei implicite. dar şi oriunde s-a considerat necesar. construită prin cercetare de birou. staţiunile Ocna Sibiului. a fost inserată o casetă în care se punctează particularităţi metodologice (de exemplu modalit ăţi de obţinere a datelor şi modulele sau sursele care au avut o contribuţie mai importantă în acel capitol). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 4 . grupurile de acţiune local ă). asociaţiile turistice. respectiv se prezintă criterii de selecţie pentru introducerea unor rezultate în Masterplan sau se justifică modalităţi de interpretare a datelor. Bazna şi Păltiniş). sau se regăsesc la începutul unor subcapitole. Considerăm că mixul de respondenţi a asigurat acoperirea obiectivelor informaţionale. Aceste casete sunt constituite ca subcapitole separate. ce au influenţat forma şi conţinutul Masterplanului. Principalele muzee din judeţ. alte criteriile de selecţie pentru contactarea şi intervievarea subiecţilor potenţiali au fost evaluările prealabile ale consultanţilor Marketscope. înaintea fiecăreia din secţiunile pentru care caietul de sarcini prevedea în mod expres. Selecţia respondenţilor pentru interviurile semi-structurate a pornit de la o bază iniţial ă extinsă de contacte. activ. la fel cum cercetarea de birou a fost utilizat ă pentru a verifica sau completa informaţii din fiecare din cele patru capitole). cultural etc.. marile muzee. luând în calcul categoriile majore de subiecţi dar şi importanţa şi relevanţa implicite ale unor potenţiali responden ţi (de exemplu primăriile din principalele localităţi turistice. iar reprezentativitatea acestuia pentru sectorul turistic şi pentru pieţele şi segmentele de interes pentru Masterplan poate fi justificat ă prin existen ţa în cadrul grupului subiecţilor intervievaţi a următoarelor categorii: § § § § § § Hoteluri mari şi medii din principalele localităţi turistice (oraşele mari: Sibiu şi Mediaş. cât şi manageri de unităţi turistice). rural. balnear.

Într-o măsură mai mică. principalele tendinţe în ţările membre ale Uniunii Europene în privinţa turismului în anul 2008 indică anumite modificări ale comportamentului de achiziţie şi consum al serviciilor turistice (în principal cauzate de adâncirea crizei economice) în raport cu 2007. se pare că majoritatea turi ştilor (mai mult de jumătate) preferă să se ocupe singuri. divertismentul şi gastronomia. În general. Cei care aleg destinaţii de vacanţă non-conven ţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată decât cei care aleg destinaţii consacrate. Italia. Principalele beneficii aşteptate de către aceşti turi şti sunt: înţelegerea culturii locale (stil de viaţă. drept principalele ţări emitente de turişti ce preferă zone non-conveţionale2. patrimoniul cultural. tradi ţii). 1 Principalele tendinţe la nivel european sunt preluate din studiul de tip eurobarometru “Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”. pentru persoanele de vârsta a treia. soarele / plaja şi vizitarea prietenilor şi a rudelor.eu/public_opinion/flash/fl_258_en. respectiv avionul. reducerea bugetului de cumpărături sau căl ătoria în extra-sezon. diminuarea bugetelor de concediu are drept consecinţe alegerea unei destinaţii interne în defavoarea uneia externe. Împărţirea destinaţiilor preferate de turi şti în „tradiţionale” şi „non-conven ţionale” indică Suedia. internetul. Aceste ultime trei nuclee de motivaţie sunt mai puternice pentru publicul din Slovenia. Principalele surse de informare pe baza cărora este fundamentat ă planificarea vacanţei sunt recomandările prietenilor şi colegilor. diminuarea sejurului. Tendinţa cu probabil cel mai mare impact este diminuarea sau anularea bugetelor alocate vacanţelor. raportul calitate-preţ mai bun. urmate de Slovenia şi Germania. Destinaţiile cele mai populare în turismul extern sunt Spania. Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu şi a stadiului prezent de dezvoltare a turismului Principalele tendinţe în turism la nivel european În baza unor cercetări de piaţă recente realizate la nivel european (februarie 2009). Danemarca şi Lituania. persoanele care preferă acest tip de destinaţie planifică perioade mai îndelungate de şedere. În ceea ce priveşte modalitatea de organizare a vacanţei. Totuşi. Cele mai importante considerente în alegerea unei destinaţii sunt mediul ambiant (atractivitatea generală a zonei). în timp ce doar un sfert au utilizat serviciile unei agenţii de turism sau au optat pentru o ofertă all-inclusive cu rezervare prin internet. etc. interesele majore ale turiştilor includ vizitarea oraşelor. tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacan ţă (preponderent la cea de iarnă). disponibil pe website-ul Comisiei Europene (http://ec. când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale. experienţa personal ă. Principalele două modalităţi de transport utilizate sunt automobilul / motocicleta. iar din perspectiva segmentelor de vârstă.europa. Danemarca şi Irlanda. Opţiunea de a organiza pe cont propriu vacan ţa se observă în mai mare măsură în segmentul de populaţie cu venituri şi educaţie peste medie. Principala motivaţie a turi ştilor care preferă destinaţii non-conven ţionale este înţelegerea specificului local şi observarea pitorescului. preţurile mai mici.pdf) 2 Scurta analiză a preferinţelor pentru zonele “non-convenţ ionale” este important ă intrucât România poate fi privit ă de străini astfel (nefiind o destinaţ ie consacrată) 5 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . iar abia apoi agenţiile de turism. Franţa şi Grecia. preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun. atracţiile culturale / ecumenice şi natura. mai degrabă decât asupra unui preţ scă zut sau „celui mai mic preţ”. Alte elemente importante în alegerea unei destinaţii sunt siguranţa. calitatea serviciilor şi mediul înconjurător.Introducere: Tendinţe în turism la nivel european. Principalele elemente motivaţionale pentru a merge în vacanţă le reprezintă odihna şi recreerea.

Populaţia judeţului este de aproximativ 425. în parcurile industriale de lângă Sibiu (Şelimbăr şi Şura Mică) şi în parcul industrial Mediaş sunt preconizate investi ţii în facilităţi de producţie ale unor companii cu profil industrial similar cu domeniile enumerate. Cele mai recente date relevante. logistică şi ambalaje. a confecţiilor textile. Bucovina. Mărginimea Sibiului. dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice. Caucho. dinamicii numărului de turişti străini atraşi. Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turi ştii români.66% (2005).962 RON (media lunilor ianuarie-mai 2009). la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial. în alimentaţie publică. Continental. Principalele tendinţe sunt de scădere şi îmbătrânire a populaţiei.).8% (ianuarie-mai 2009) se află în creştere de la 3.Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu Pe lângă turism. Marquardt. Oferta turistică bine conturată şi variat ă al ături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului. De asemenea. principalele ramuri ale economiei din judeţul Sibiu sunt industria prelucrătoare (producţia de componente pentru industria automobilelor.000 de locuitori. de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu. din Anuarul Statistic al judeţului Sibiu (ediţia 2008). Păltiniş.687 RON (perioada similară a anului 2008). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu. numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 1 2006 cu aproape 15% . siturile UNESCO. Ocna Sibiului). conform acestora. Faurecia. Bâlea. Maramureş. Repere privind stadiul prezent de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România (alături de zone precum litoralul Mării Negre. dar şi a ţării. Anul 2007 a fost atipic. Judeţul Sibiu are propria bursă monetar-financiară şi de mărfuri (SIBEX). Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform INS. Câştigul mediu salarial brut în judeţul Sibiu se situează la nivelul de 1. un rol important având de asemenea agricultura şi transporturile şi comunicaţiile. industria alimentară. insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activit ăţii turistice în special în mediul rural.45 puncte procentuale faţă de anul precedent.) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a 2 contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului . din care populaţia urbană reprezintă aproximativ 70%. situaţie accentuată şi de plecarea tinerilor către zonele industrializate.). totodat ă. în special în mediul rural. 6 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . în creştere cu 0. în timp ce rata şomajului este de 4. cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale. în creştere cu 16% de la 1. ponderea activit ăţii hotelurilor şi restaurantelor în PIB-ul judeţului este de 3. cererea mult mai mare faţă de 2006 şi 2008 fiind influenţ at de programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană. precum şi industria electronică) şi cea a imobiliarelor (construcţii şi intermediere imobiliară). Investiţiile străine directe se concentrează în special în domeniul industriei componentelor pentru automobile (de exemplu: SNR Roulements. sunt din 2005. Aceste performanţe situează judeţul peste media regiunii Centru. trebuie menţionat că datele înregistrate statistic subestimează considerabil numărul real al vizitatorilor 2 Date statistice recente care să descrie ponderea turismului în PIB-ul judeţului Sibiu nu sunt disponibile. dar nu numai). a interesului opiniei publice etc. Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului.2% (ianuarie-mai 2008). etc.

I. Grupa Munţilor Cindrel (cuprinsă în totalitate de teritoriul judeţului Sibiu) precum şi grupa munţilor Lotru se desfăşoară în partea de sud-vest a judeţului. fiind caracterizate de altitudini ce urcă până la peste 2. în mod similar cu Mărginimea Sibiului. în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice. a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. al cărei potenţial începe să fie exploatat. Peisajul montan al judeţului. Valea Târnavelor (axa Cop şa Mică – Dumbrăveni). precum bătălia de la Şelimbăr sau redactarea proclamaţiei de la Blaj. şi anume: grupa Cindrel şi grupa Lotru la dreapta Oltului şi cea a Făgăraşului la stânga Oltului. din neolitic. Începând cu secolele XIV-XV sunt ridicate fortificaţii în jurul bisericilor în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului. Vânătoarea lui Buteanu – 2. Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului sunt despărţi ţi de Valea Sadului. În secolul al XII-lea. respectiv cu unele elemente specifice (dacă Mărginimea este recunoscută pentru creşterea oilor. incluzând păduri.244 m – fiind cel mai înalt). în grupa Făgăraş altitudinile depăşesc 2. din epoca bronzului. Pe teritoriul judeţului. Lespezi – 2522 şi Vf.535 m.500 de metri. etno-folcloric şi geografic Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. pajişti alpine. Podişul Hârtibaciului reprezintă o zonă cu potenţial în exploatarea turistică a multiculturalismului (de la bisericile săseşti fortificate la meseriile rromilor). Aşezată la poalele munţilor. Vf. însă al cărei potenţial rămâne în mare măsură neexploatat. iar după ridicarea fortificaţiilor din secolul al XIV-lea nu a mai fost cucerit. Podişul Târnavelor reprezintă o zonă de concentrare a unor importante obiective turistice din categoria bisericilor fortificate. lacuri glaciare. Negoiu – 2. patrimoniul turistic antropic are şi o important ă componentă imaterial ă. istorico-arhitecturale. oraşul Sibiu devenind de altfel într-o perioadă capitala principatului Transilvaniei. Cercetări arheologice certifică locuirea zonei încă din cele mai vechi timpuri (exist ă vestigii arheologice protopaleolitice. caracteristica principal ă fiind întrepătrunderea culturii săseşti cu cea românească în ansamblul judeţului: Mărginimea Sibiului (cuprinzând 18 localităţi la sud şi sud-vest de Sibiu. cât şi prin ineditul uşoarelor influenţe să se şti în bucătăria românească. resurse datorate paginilor de istorie scrise de populaţia săsească în zonă. atât datorită produselor agricole tradiţionale. cuprinzând mai multe vârfuri aflate între primele 10 în ordinea altitudinii din România (Vf. înfiinţându-se numeroase bresle. Privire de ansamblu asupra resurselor turistice în context istoric. precum şi a practicării meşteşugurilor şi ocupaţiilor ancestrale. Ţara Oltului (axele Turnu Roşu – Arpaşu de Jos / Munţii Făgăraş). precum şi aşezări dacice şi romanice). Partea 7 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Ţara Oltului reprezintă. Oraşul Sibiu este atestat pentru prima dată în anul 1191. Col ţul Călţunului – 2510 m – acestea două din urmă se găsesc chiar la grani ţa cu judeţul Argeş).507 m. Aşadar. însă în trepte mai puţin abrupte decât cele ale grupei de la sud-est (Făgăraş). Sibiu se constituie într-un spaţiu unde s-au produs numeroase evenimente cu impact semnificativ asupra istoriei României. Judeţul Sibiu este pozi ţionat în centrul ţării şi este structurat pe două etaje principale de relief: cel montan (21% din suprafaţa teritoriului) în partea de sud a judeţului şi cel de podiş (79% din suprafaţa teritoriului) în partea centrală şi de nord. Vf. însă cu o influenţă să sească mai puternică. abrupturi şi stânci se constituie într-o important ă resursă natural ă pentru turismul din judeţul Sibiu. Cindrel – 2. un spaţiu al culturii româneşti. pe axele Jina – Tălmaciu / Munţii Cindrel – Munţii Lotru). Podişul Secaşelor se distinge ca fiind o zonă viticolă cu tradiţie. Resurse şi structuri turistice în judeţul Sibiu I. în Ţara Oltului se cresc cu succes bovine). pe teritoriul Transilvaniei regii unguri încep colonizarea cu saşi în scopul apărării Transilvaniei de invaziile turceşti. Etajul montan este alcătuit din trei grupe muntoase despărţite de către defileul Oltului.200 de metri (Vf. Resursele turistice naturale variază de la peisaj montan alpin la forme de relief speciale. Pe cuprinsul judeţului Sibiu pot fi identificate cinci zone etno-folclorice. Podişul Târnavelor este şi o renumit ă zonă viticolă. însă exploatarea acestei resurse rămâne limitată în judeţul Sibiu. Gastronomia zonei este de asemenea recunoscută. Localit ăţile din judeţul Sibiu cunosc o dezvoltare economică continuă. Valea Hârtibaciului (Caşol ţ – Agnita) şi Podişul Secaşelor (axa Apoldu de Jos – Micăsasa). Mărginimea Sibiului este leagănul păstrării obiceiurilor străvechi româneşti şi locul de desfăşurare a unor festivaluri şi târguri de tradiţie populară.1. religioase). una dintre cele mai importante şi intens colonizate zone fiind Sibiul.

Daca sudul judeţului este dominat de peisajul montan. Întrucât există numeroase etaje de altitudine. paji şti alpine. în timp ce în zona de munte temperatura medie anual ă variază în funcţie de altitudine între 0ºC şi 5ºC. locale). brad. Temperatura medie anual ă în zona de podi ş este de aproximativ 10ºC. Podragu. staţiunea montană Păltini ş. Ocna Sibiului). PRINCIPALELE GRUPE DE RELIEF ALE JUDEŢULUI SIBIU TÂRNAVA MARE MEDIA Ş Podi şul TÂRNAVELOR N Hârtibaciu Podişul SECAŞELOR SIBIU Cibin Podişul HÂRTIBACIULUI OLT Munţii CINDREL Sadu Munţii FĂGĂRAŞ Sursa: Adaptare Marketscope a hărţii fizice a judeţului Sibiu Munţii LOTRULUI Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 8 . la grani ţa celor două trepte majore de relief) reprezintă destinaţia turistică cu adevărat consacrat ă a judeţului. Doamnei. iar precipitaţiile între 900 mm/an şi 1. iar precipitaţiile se situează în jurul mediei de 650 mm/an. etc). jumătatea nordică a judeţului include o serie de centre urbane ce sunt sau se pot constitui în atracţii turistice de sine stătătoare (de exemplu Mediaş. iar o treime îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Mureş: Târnava Mare (important afluent direct al râului Mureş) traversează partea de nord a judeţului de la est la vest. Copşa Mică. molid. râsul. Alte categorii de atracţii turistice cuprind: staţiunile balneoclimaterice (Bazna. fag. lupul. Negovanu. care traversează judeţul pe 56 de km de la est spre sud.200 mm/an. căpriorul. regionale. Figura 1. acvila. etc. Podi şul Târnavelor (partea nordică – axa Copşa Mică – Mediaş – Dumbrăveni) şi podişul Secaşelor (partea vestică – axa Apoldu de Jos – Ocna Sibiului). Pe teritoriul judeţului există o serie de lacuri glaciare (Bâlea. putând fi considerat o entitate separată în cadrul resurselor turistice şi principal nucleu al atracţiilor de tip istoricoarhitectural şi religios.).centrală şi nordică a judeţului cuprinde unităţile de relief Podişul Hârtibaciului (partea central-estică – axa Sibiu – Agnita). Municipiul Sibiu (pozi ţionat în centrul judeţului. respectiv mistreţul. arţar. Cea mai mare parte a judeţului este inclusă în reţeaua siturilor Natura 2000. carpen. Două treimi din teritoriul judeţului Sibiu îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Olt. Agnita. flora şi fauna sunt deosebit de diverse (stejar. Dumbrăveni). capra neagră. marmota. etc.) dar şi lacuri de baraj antropice (Gura Râului. internaţionale sau de anvergură mai mică (naţionale. Avrig. precum şi o serie de evenimente cu tradiţie. bujor. cerbul. jneapăn. cocoşul de munte.

antropice) – pentru fiecare tip se începe cu „resursele turistice majore”. lista monumentelor UNESCO. considerate ca având potenţial. Ordinea în care sunt prezentate resursele nu constituie o ierarhizare a acestora după importanţă. întrucât acestea din urmă nu există. precum şi validarea încruci şată a rezultatelor din mai multe surse (secundare şi primare). Cea de-a doua categorie cuprinde restul resurselor. menţionate individual. care au fost evaluate în vederea select ării principalelor resurse. opinii. ce utilizează în special informaţii de natură calitativă (observaţii. nivelul de exploatare şi interesul pe care îl suscită respectivele atracţii turistice în rândul turiştilor. în timp ce „resursele turistice secundare” sunt prezentate grupat – cele naturale pe zone geografice sau pe grupe de relief. în conformitate cu cerinţele formulate în caietul de sarcini. aspectul observat al resursei turistice etc. lista siturilor Natura 2000 etc. echipa Marketscope alegând să prezinte resursele într-o ordine logica prin prisma criteriilor utilizate în analiză. la fel cum nu indică priorităţi de acţiune. interpretate ca ierarhizare.) § Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice § Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice) § Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate În plus. resursele turistice considerate ca fiind cele mai importante pentru judeţ în acest moment (din perspectiva renumelui şi traficului de turi şti). Astfel. iar cele antropice pe zone etno-folclorice şi pe subcategorii generice. Acelaşi sistem de evaluare. Argumentele majore privind veridicitatea datelor sunt includerea în analiză a informaţiilor oficiale şi a colectării de informaţii primare de la surse credibile (respondenţii din cadrul primăriilor. cu un nivel de exploatare perceput ca fiind mediu sau ridicat (prin prisma amenajării resursei turistice. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 9 . Cercetările preliminare au condus la alcătuirea unei liste extinse cu câteva sute de resurse turistice din categorii variate. respectiv elemente de natură obiectivă (în măsura în care au existat informaţii – de exemplu: număr de turişti atraşi.I. trafic de turişti observat. a fost folosit pentru gruparea resurselor turistice incluse în Masterplan în doua categorii: „majore” şi „secundare”. percepţii ale experţilor sectoriali dar şi ale echipei Marketscope) şi mai puţin informaţii de natură cantitativă (de exemplu număr vizitatori sau număr turişti mulţumi ţi). percepţia respondenţilor şi consultanţilor Marketscope cu privire la atractivitatea. dar în prezent un nivel de exploatare redus. iar nucleul de atractivitate turistică să fie prezentat separat la „resurse turistice majore”. evaluarea ş i modul de prezentare sintetică a resurselor turistice Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse: § Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu cultural. acestea din urmă fiind incluse în cadrul Masterplanului (în anexe şi / sau în documentul de faţă). Inventarierea. Criteriile de care s-a ţinut cont în selectarea resurselor turistice includ (în ordine aleatoare) prezenţa în / menţionarea de către mai multe categorii de surse şi creditarea cu un anumit nivel de importanţă pentru turism. a infrastructurii de cazare existente.). Cifrele care introduc resursele turistice naturale nu trebuie. ele având rolul de a facilita reprezentarea grafică pe harţi a a atracţiilor turistice. deci. experţii sectoriali – ambele categorii având o bună cunoaştere a zonelor în care activează şi a judeţului în ansamblu).2. ambele judecate în funcţie de specificul respectivei resurse) – practic. Resursele turistice sunt prezentate sintetic separat (naturale vs. În prima categorie au fost incluse resursele cu atractivitate şi notorietate ridicate (ce presupun diversitate şi / sau unicitate a elementelor de interes turistic). în cadrul vizitelor de lucru au fost vizate o parte importantă dintre resursele turistice naturale şi antropice importante (observare şi scurte discuţii cu administratori / reprezentanţi / localnici care au putut oferi câteva detalii despre acestea). este posibil ca o zonă mai extinsă să fie considerată resursă secundară per ansamblu. acest capitol este preponderent descriptiv.

zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau poten ţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate. RN Dealul Zackel (56). RN Arpăşel (45). Oaşa Mare (10). Călţun (35). SCI Movilele de la Păucea (60)) ZONA PODIŞULUI SECAŞELOR (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62). cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36). Crinţ (23). Valea Sadului (13). Scara (28). Resurse turistice naturale majore 1 ZONA BÂLEA 2 PEISAJUL SUBMONTAN ŞI MONTAN AL ZONEI RĂŞINARI – PĂLTINIŞ (elemente naturale de interes ridicat: CURMĂTURA ŞTEZII. RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47). SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54). Paltinu (30).3. zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44). Fântânele (24)) ZONA MUNŢILOR FĂGĂRAŞ (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Ştefleşti (8). considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele din tabelul de mai jos (amplasarea geografică a resurselor este prezentată în harta de pe pagina următoare). Podrăgel (33). zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA . lacuri: Iezerul Mic (62). Frumoasa 4 Obiectivelor turistice ce reprezintă zone întinse bine delimitate le este ataşat indicativul de număr în colţ ul stânga sus al zonei 5 Datorită apropierii dintre cele două obiective turistice le-a fost atribuit acelaşi număr 6 Cuprinde şi zone din Podişul Târnavelor 7 Zona Podişul Secaşelor are resurse turistice naturale limitate ca număr şi importanţă. Iezerul Mare (73). Vf. Vf. Muchia Buteanului (50). Negoiu (25). Cindrel Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Vf. detalii asupra obiectivelor din aceast ă zonă se regăsesc în Anexa 1 a Masterplanului 2 3 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 10 . Vf. Frumoasa (7). Vf. SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43). zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17). Tătaru (48).Podişul Hârtibaciului (52). SCI Mlaca Tătarilor (42). Suru (29). căi de acces – se găsesc în Anexa 1 a Masterplanului). Staţ iunile balneoclimaterice sunt prezentate la resurse naturale pentru că factorii terapeutici sunt naturali Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63)) SPA – Sit de Protectie Avi-faunistic ă – reţ eaua Natura 2000 SCI – Sit de Importanţă Comunitară – reţeaua Natura 2000 PN – Parc Natural RN – Rezervaţie Naturală MN – Monument al Naturii În continuare sunt descrise succint principalele resurse turistice menţionate7 (detalii despre principalele resurse turistice inventariate – inclusiv amplasare.Vf. Onceşti (11). Podragu (32). Vf. motiv pentru care nu este descrisă mai amplu în acest subcapitol. SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59). alte zone: Chica Petrilor . cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12). Descriere sintetică a resurselor turistice naturale Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului. SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40). Şerbota (9). Doamnei (34). Cheile Cibinului (14). Podragu (38). Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18). La Grumazi (205). zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55). zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (164 ).I. Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20). Cindrel (6). Muchia Albotei (49). Vf. Vf. alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57)) ZONA PODIŞULUI TÂRNAVELOR (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (516). RN Lacul Tătarilor (46). PĂLTINIŞ) 3 FACTORII TERAPEUTICI DE LA OCNA SIBIULUI 1 4 FACTORII TERAPEUTICI DE LA BAZNA 5 ZONA AVRIGULUI Resurse turistice naturale secundare ZONA MUNŢILOR CINDREL ŞI LOTRU (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. alte zone: Platoul Diavolului (22). Muchia Bâlei (51)) ZONA PODIŞULUI HÂRTIBACIULUI (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA . Pintenii din Coasta Jinei (21). SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53). Vf Laiţa (27). Defileul Oltului (15). Vânătoarea lui Buteanu (26). SCI Făgăraş (41).Piemontul Făgăraş (39). Vf. elemente de interes turistic. lacuri: Avrig (31). Arpaşul Mare (37). Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19). pitorescul peisajelor.

ci este o reprezentare grafică cu rolul de a facilita parcurgerea acestui capitol Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 11 . RESURSE TURISTICE NATURALE ÎN JUDEŢUL SIBIU DUMBRĂVENI DN14A 60 4 Târnave 59 N ALBA Bazna 58 MEDIA Ş COPŞA MICĂ 54 62 52 55 MUREŞ 57 TÂ ÂR RN NA AV VE DN14B MIERCUREA SIBIULUI S SE EC CA AŞ ŞE 61 3 56 53 DN14 AGNITA H HÂ ÂR RT TIIB BAC CIIU U Hârtibaciu DN1 46 42 37 38 OCNA SIBIULUI 16 SĂLIŞTE 21 Jina 20 23 24 SIBIU OLT 40 Cârţ işoara AVRIG 5 DN1-7 Cibin Gura Râului Răşinari BRAŞOV 49 50 51 19 14 C CIIN ND DR RE EL L 17 10 6 7 9 22 12 8 2 11 Păltiniş 13 CISNĂDIE 43 39 TĂLMACIU 18 41 47 Sadu 15 DN7 36 FĂ ĂG GĂ ĂR RA AŞ Ş 44 48 29 31 Râu Sadului L LO OT TR RU U VÂLCEA 34 30 1 26 33 25 28 27 4542 32 35 ARGEŞ Legendă Municipii Oraşe Localităţi de interes turistic Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Arii naturale protejate Arii Natura 2000 SPA Arii Natura 2000 SCI Lacuri / Mlaştini Resurse turistice naturale cu grad de exploatare inferior Altitudine >2000m >1500m >1000m >500 m <500 m Zonă de convergenţă cu judeţ e limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune Drumuri Râuri Resurse turistice naturale cu grad de exploatare superior Not ă: Harta de mai sus nu este realizată pe baza unor ridicări topografice.Figura 2.

Bâlea Lac reprezintă de fapt un punct de confluenţă pentru turiştii atraşi în zonă de peisajele munţilor Făgăraş. 1 Acest paragraf preia idei de pe pagina web http://www. dar şi pe sibienii dornici de un picnic. la o altitudine de 1. în aval de lacul glaciar cu acelaşi nume pe care îl alimentează. Pe lângă rutele de autobuz Sibiu – Răşinari – Păltiniş. Drumul de acces este bun. Zona Bâlea Lac este de asemenea cunoscută pentru posibilitătea practicării schiului şi a altor sporturi de iarnă. unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România şi o atracţie turistică în sine: cei 91 de kilometri ai sectorului dintre Cârţişoara şi Cabana Capra din judeţul Argeş. cu o cădere de aproximativ 60 de metri. vegetaţie ierboasă şi de jnepeniş. Păltini ş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. fiind comuna din Mărginimea Sibiului către care se realizează cel mai facil accesul dinspre oraş.5 ha suprafaţă.balea. Ruta Răşinari – Păltiniş reprezintă cea mai facil ă cale de acces în Munţii Cindrel. Zona Bâlea este străbătută de DN7C. au dispuse de-a lungul lor 27 de viaducte şi poduri. Cindrel). urcând până la Bâlea Lac).042m. Bâlea Lac reprezint ă un bun punct de plecare pentru traseele din zona de creast ă a Munţilor Făgăraş datorită accesului relativ uşor prin Transfăgărăşan. întrucât stratul de zapadă se menţine o perioadă foarte îndelungată. fiind staţiunea din ţară aflată la cea mai înaltă altitudine.Resurse turistice naturale „majore” Zona Bâlea Bâlea este un lac glaciar (4.200 m (diferenţă de nivel de 240 de metri). iar pantele alternează între line şi abrupte. Zona este o importantă atracţie natural ă datorit ă peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii. La Păltini ş există o pârtie de schi de aproximativ 1.ro/index. exceptând porţiunea de pe raza localit ăţii Răşinari şi câteva segmente scurte ale serpentinelor de după Curmătura Ştezii.000 de metri permite practicărea schiului o bună parte din an (până la 7 – 8 luni). mai ales în sezonul estival cand sectorul Transf ăgărăşan este deschis. cât şi de Transfăgărăşan în sine. Această zonă reprezintă în fapt Rezerva ţia Natural ă „Lacul şi Golul Alpin Bâlea” şi se află în cadrul Parcului Natural „Golul Alpin F ăgăraş”. În comparaţie cu zona Bâlea. Răşinari – Păltiniş Răşinari este situat la 13 km de centrul oraşului Sibiu. În plus. ce cuprinde şi porţiunea denumită Transfăgărăşan”. (in plus.php?page=ski 12 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . dar şi o 1 instalaţie artizanală de teleschi). Turiştii beneficiază şi de instalaţii de transport (în principal telecabina de la Bâlea Cascada la Bâlea Lac. iar cel mai lung tunel din România (884m) se află tot pe acest drum. Bâlea Lac fiind accesibil prin intermediul telecabinei (ce porneşte de la Bâlea Cascadă. Păltini ş se gă se şte la 32 de km de Sibiu (prin DJ106A). Piscul Bâlei şi Creasta Făgăraşului. sectorul Transf ăgărăşanului dintre Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac este închis (astfel şi legătura dintre porţiunile din DN7C aflate de o parte şi de alta a tronsonului menţionat este întreruptă). Răşinari este pozi ţionat pe DJ106A ce duce prin Curmătura Ştezii la Păltiniş. notorietatea acestui drum a făcut ca denumirea de Transf ăgărăşan să fie identificată cu întreaga şosea DN7C). urcă până la altitudinea de 2. Unicitatea cadrului natural şi renumele de spaţiu dedicat prin excelenţă sporturilor de iarnă au determinat dezvoltarea unor evenimente de mare atractivitate turistică (de exemplu „Serbările Estivale ale Z ăpezii”). În mod uzual.440 metri. Pârtiile sunt naturale iar situarea la altitudini în jurul a 2. atât de agrement cât şi ca sporturi extreme. accesul dinspre Sibiu până la Răşinari se poate realiza şi cu un tramvai. De-a lungul pârâului Bâlea. Zona Bâlea Lac – Bâlea Cascadă beneficiază de cel mai important aflux de turişti din întreg Parcul Natural „Golul Alpin Făgăraş”. 11 metri adâncime) cuprins în golul alpin dintre Muchiile Buteanului. stânci. zona Răşinari – Păltiniş este caracterizată de pante mai puţin abrupte şi păduri mult mai extinse. Peisajul zonei este cel de relief glaciar (căldări glaciare cu văi abrupte. în perioada noiembrie – iunie. creste înguste). se află Cascada Bâlea.

apele minerale şi 1 climatul sedativ” . respectiv Crinţ (fost ă staţiune turistică) şi Fântânele. până la chei (cheile Cibinului). aerului curat. care este însă deschisă publicului larg. Propriet ăţile terapeutice ale lacurilor sărate. Frumoasa. sporturilor extreme (de exemplu parapantă. exploatarea turistică a zonei este în prezent relativ redusă comparativ cu adevăratul potenţial. ce include Munţii Şureanu la vest. Zona Avrigului Zona Avrigului (Valea Avrigului şi Valea Porumbacului) se constituie drept una dintre cele mai importante din piemontul Făgăraşului. Bazna Bazna este o staţiune balneoclimaterică de interes local. Nămolul sapropelic de la Bazna este considerat a fi de o calitate deosebită. Deşi lacurile şi amenaj ările antropice (incluzând bazele de tratament şi ştrandurile) au permis atragerea unui spectru larg de turişti. Resurse turistice naturale „secundare” Zona Mun ţilor Cindrel şi Lotru Munţii Cindrel şi Lotru reprezintă o zonă cu o largă diversitate de categorii de resurse naturale. Perimetrul Cindrel-Lotru se înscrie într-o regiune mai largă dominată de resurse turistice naturale.ro 13 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Dispunerea şi înăl ţimea versanţilor permit amenajarea unor puncte de perspectivă asupra masivului (de exemplu: Vf. dar şi cu trenul. de la areale extinse de pădure. Porţiunea DJ142H şi drumurile din comuna Bazna necesită reabilitare. cele mai importante sunt Rezerva ţia Naturală „Lacul fără Fund” (puternic efect de heliotermie). În cadrul inventarierii a fost identificată o bază principală de tratament în cadrul staţiunii. factorii curativi fiind „nămolul. Alte elemente de interes turistic sunt bisericile evanghelice fortificate Bazna. DJ142B şi apoi DJ142H. exceptând zona Bâlea.spas. pornind tot din DJ142B). munţii Căpăţânii la sud (Parcul Natural Buila Vânturiţa) şi masivul Cozia la est (Parcul Natural Cozia). În zonă există şi o pădure de stejari seculari. pe cele două văi fiind principalele două căi de acces la Vf. Lacul Brâncoveanu (salinitate de 310g/l). Munţii Cindrel adăpostesc şi zone turistice consacrate. Negoiu. aerosolilor şi nămolului reprezintă principalele atracţii. Velţ şi Boian (accesul la Boian dinspre Mediaş se face prin DN14A şi DJ142B. de altfel existând iniţiative de dezvoltare în această direcţie. superior celui de la Ocna Sibiului şi unul dintre cele mai bune din România. „adventure race”). Platoul Diavolului) şi lacuri glaciare (Iezerul Mare şi Iezerul Mic). pajişti alpine (de exemplu. Alte elemente de interes pe Valea Avrigului şi Valea Porumbacului sunt pădurile şi fauna acestora. Ştefleşti). precum şi peisajul montan. De asemenea. Resursa turistică la Ocna Sibiului are în prim-plan un complex de lacuri formate în vechi ocne ce s-au surpat. Factorii curativi de la Ocna Sibiului sunt exploataţi încă din 1858. Dintre cele 52 lacuri existente. iar în Velţ se ajunge pe DC16. zona este una propice practicării cicloturismului. Lacul Avram Iancu (adâncime de 133 de metri). Accesul la Bazna se realizează dinspre Mediaş prin DN14A.Ocna Sibiului Ocna Sibiului este accesibilă rutier prin DJ106B şi DJ106T. dar şi a sporturilor cu motor (de exemplu. cel puţin pe plan local. unde se regăseşte o mare varietate faunistică (partea sudică a munţilor Cindrel şi partea de nord a munţilor Lotru este sit Natura 2000). la 17 km de Sibiu şi la 45 km de Mediaş. motocross). Vf. 1 Sursa: www. Cindrel. aparţinând celei mai mari structuri de cazare din localitate. Vf.

o rezervaţie botanică de 11 ha. Scara. Vf. În zona Podi şul Târnavelor există şi pâlcuri de pădure de stejar pufos ce reprezintă situri de importanţă comunitară (de exemplu: Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş şi de pe Târnava Mare ce includ şi specii precum migdalul pitic sau sorbul domestic). fitoterapie cu plante medicinale cultivate local etc. În podişul Hârtibaciului există atât ape minerale (Sărături Băi – fostă bază de tratament). cât şi termale la mică adâncime (Bârghi ş). la capitolul resurse naturale.000 de hectare. O alta zonă aflată în reţeaua Natura 2000 este reprezentată de siturile SCI „Insulele stepice de lângă Slimnic”.nl/data/VirginforestRomaniaSummary. turismul poate afecta negativ aceste teritorii protejate). însă suprafeţele de pădure sunt mai restrânse1. Vf.veenecology.Zona Mun ţilor Făg ăraş Munţii F ăgăraş beneficiază de o notorietate ridicată atât datorită faptului că formează grupa muntoasă cu cele mai mari altitudini din ţară. cât şi datorită peisajelor impresionante. Munţii F ăgăraş beneficiază de faună şi floră diversă. Există aproximativ 32 de specii de păsări de importanţă comunitară2. muchii – Muchia Albotei. valoarea resurselor naturale din judeţ este întărită prin existenţa a unor areale extinse de păduri cvasi-virgine (conform unor experţi din judeţ. Vf. vastele suprafeţe protejate de pe teritoriul judeţului Sibiu (situri Natura 2000.PDF 14 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus şi apariţ ia locală este restrânsă.000 m pe parcursul a 10km. Vânătoarea lui Buteanu. Vf. zona oferă condi ţii bune pentru „bird-watching”. acvila ţipătoare mică.nl/data/units.veenecology. Paltinu. Totodată. Totuşi. de menţionat că în imediata apropiere se află şi RN Dealul Zackel. barza neagră. Negoiu. Zona Podişul Târnavelor posedă un pedo-climat propice cultivării viţei de vie. 1 2 Pe teritoriul judeţului Sibiu Întrunesc una sau mai multe dintre urm ătoarele caracteristici la nivel european: specii ameninţate cu dispariţ ia. în comparaţie cu zona sudică (judeţul Argeş). acest fapt contribuie la impactul vizual al peisajului. specii care necesită o atenţie specială în vederea conserv ării habitatului lor. în special în zona de creastă. abrupturi de stâncă. în această zonă mai ampl ă. Zona Podişului Hârtibaciului şi zona Podişului Târnavelor Podişul Hârtibaciului este în întregime sit Natura 2000 – zonă specială de proctecţie avi-faunistică. merită amintite şi separat. ar fi vorba de peste 14.pdf. Aşadar.). etc. Doamnei. Muchia Bâlei. Muchia Buteanului. Similar cu zona Cindrel-Lotru. dar datele 3 relevante identificate nu confirmă această valoare ). specii vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor. varza tătărească). Heleşteele de la Brădeni şi lacul lghi şu Nou sunt de asemenea zone ce oferă posibilitatea observării de pasări rare. schi extrem. Suru. Rupea (judeţul Braşov) la est. etc. observaţiile din Masterplan privind turismul activ includ la nivel potenţial şi arealele protejate. ce se extinde până la Sighişoara (judeţul Mureş) în nord. 3 http://www. etc. râul Olt la sud şi axa Moşna-Roşia la vest este cuprins şi situl de importanţă comunitară SighişoaraTârnava Mare. imagine ce poate influenţa pozitiv percepţia turiştilor care vizitează judeţul. chiar dacă nu ajung efectiv în aceste areale protejate (unele sunt chiar periculoase. teritoriul judeţului Sibiu cuprinde sectorul glaciar central al acestei grupe de munţi (grupă ce poate fi considerată cel amplu complex montan din Carpaţii romaneşti). grohotişuri. escaladă pe gheaţă etc. oferind şi numeroase puncte de belvedere (de exemplu: vârfuri – Vf. Zona pune la dispoziţie numeroase posibilităţi pentru practicarea sporturilor extreme precum parapantă. Laiţa. fiind greu accesibile). în condi ţiile exploatării raţionale a lor (în caz contrar. Pe de altă parte. http://www. Una dintre particularit ăţile jumătăţii de nord a munţilor Făgăraş este aceea că diferenţa de altitudine este mare coborând chiar şi 2. includerea în reţea având drept scop protejarea a numeroase specii floristice şi de nevertebrate prezente în acest areal (specii de plante de importanţă comunitară precum capul şarpelui. viesparul. Arii naturale protejate şi p ăduri cvasi-virgine Deşi incluse teritorial în zonele deja prezentate. practicarea turismului în aceste zone protejate ar trebui sa fie reglementată. De asemenea. valoarea turistică a acestor zone vine şi din contribuţia lor la crearea unei imagini de cadru natural unic şi pitoresc pentru întregul judeţ. putând fi menţionate cristelul de câmp. mountainbiking. Aşadar. a cărei descre ştere altitudinală este mult mai puţin abruptă. sfrânciocul roşiatic. Muchia Doamnei). cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile. parcuri şi rezervaţii naturale). Vf. Pe cuprinsul munţilor F ăgăraş sunt întâlnite numeroase căldări şi lacuri glaciare (de exemplu: Avrigului. Podrăgel.

Moşna. ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa. Dumbrăveni) ♦ DOMENIUL SCHIABIL ♦ EVENIMENTE / FESTIVALURI ♦ MOCĂNIŢA de pe Valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”. Şura Mare3. Slimnic. Valea Viilor. Merghindeal. Şeica Mică. dogărie. Biertan. dar şi zona Bâlea Lac datorit ă puternicului caracter natural al acestor atracţii. biserica evanghelică fortificată din Buzd este de asemenea relevantă. Brădeni. Cetăţile de laTilişca. Resurse turistice antropice „majore” ♦ MUNICIPIUL SIBIU 1 ♦ ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt SĂLIŞTE – SIBIEL – GURA RÂULUI. Mălâncrav. Cetatea Turnu Roşu. Bazna. chiar dacă potenţialul turistic este exploatat prin intermediul factorului antropic. Cisnădioara şi Cristian vor fi incluse convenţional în analiza „zonei Mărginimii Sibiului” (mai multe argumente pentru adoptarea acestei convenţ ii se regăsesc în capitolul III) 2 Aceste biserici fortificate sunt considerate ca fiind printre cele mai reprezentative pentru această categorie de resurse turistice. pe Valea Târnavelor: Castelul Apafi. Ighişu Nou. Movile. feronerie „Butea Feciorilor”. în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa) ♦ GASTRONOMIA ŞI VITICULTURA ♦ MUZEELE ♦ LACURILE ♦ ALTE ORAŞE (Agnita. respectiv CISNĂDIE – CISNĂDIOARA) ♦ SATUL BIERTAN ♦ MUNICIPIUL MEDIAŞ Resurse turistice antropice „secundare” ♦ ZONELE ETNO-FOLCLORICE Categorii de MĂRGINIMEA resurse▼ SIBIULUI oierit. localit ăţile Cisnădie. cojocărit. Dârlos. însă de menţionat este faptul că exist ă biserici fortificate în mult mai multe sate din zonă 3 Tot pe Valea Hârtibaciului. „Boul Înstruţat” PODIŞUL SECAŞELOR ♦ BISERICILE FORTIFICATE2 (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna. Valchid. iconari obiceriuri de Crăciun. bisericile evanghelice fortificate din Iacobeni şi Veseud sunt de asemenea relevante. creşterea animalelor VALEA HÂRTIBACIULUI împletituri din nuiele Sărbătoarea Lolelor VALEA TÂRNAVELOR tâmplărie. Castelul Bolyai. Copşa Mare. Avrig. Velţ4. Conacul Barcianu. sărbători „Udatul Ionilor” ŢARA OLTULUI sticlărie. Descriere sintetică a resurselor turistice antropice Tabelul de mai jos şi harta de pe pagina următoare cuprind principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu. dar necesită investiţii mari în reabilitare 4 Tot pe Valea Târnavelor. al caracteristicii multiculturale a zonei. cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun cu localităţ ile incluse în mod tradiţional în M ărginimea Sibiului. dar necesită invesţii mari în reabilitare 15 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Dealu Frumos Hosman. al proximit ăţii faţă de ceea ce reprezint ă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului. pe Valea Târnavelor: Agârbiciu. Tradiţii şi obiceiuri de nuntă. Au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului. Meserii / pielărie. Alma Vii. Cetatea Landskrone. Activităţi pălărieri. Conacul Apafi. căldărărit. Stejărişu. Păltiniş şi Bazna. Tălmaciu. Curciu. în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal. în zona Mărginimii Sibiului: Cristian) ♦ PALATE / CASTELE / FORTIFICAŢII (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo. Brăteiu. al resurselor turistice.I. Axente Sever Aţel.4. ţesătorie. cu potenţial de dezvoltare) Din punct de vedere al cererii turistice.

Figura 3. RESURSE TURISTICE ANTROPICE ÎN JUDEŢUL SIBIU DN14A DUMBRĂVENI Vel ţ N ALBA DN14B Bazna COPŞA MICĂ Curciu Târnave Dârlos MEDIA Ş Brăteiu Valchid Aţel Copşa Mare Biertan Ighişu Nou UNESCO Moşna Alma Vii UNESCO MUREŞ Mălâncrav Brădeni Axente Sever 4 Valea Viilor Şeica Mică Agârbiciu Stej ări şu AGNITA Movile Merghindeal Slimnic MIERCUREA SIBIULUI DN1-7 Poiana Sibiului 10 Jina Tili şca SĂLIŞTE 2 Sibiel Alţâna Dealu Frumos 5 Şura Mare OCNA SIBIULUI 3 SIBIU Hârtibaciu Hosman Cristian 4 M Orlat Cibin 3 CISNĂDIE Gura Râului Răşinari M M 1 Cârţa DN1 OLT AVRIG BRAŞOV Cisnădioara Sadu 2 1 Râu Sadului DN7 ARGEŞ VÂLCEA Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţ ii fizice a judeţului Sibiu Legendă Altitudine >2000m >1500m >1000m >500 m <500 m Municipii Oraşe Localităţi de interes turistic 1 2 3 4 5 Zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului Zona etno-folclorică Ţara Oltului Zona etno-folclorică Valea Hârtibaciului Zona etno-folclorică Valea Târnavelor Zona etno-folclorică Podisul Secaşelor Biserică fortificat ă grad mediu şi ridicat de exploatare Biserică fortificată grad scăzut de exploatare Drumuri Râuri M Muzeu Palate / Castele / Fortificaţii Resurse turistice antropice cu grad de exploatare mediu şi ridicat Resurse turistice antropice cu grad de exploatare scăzut Zonă de convergenţă cu judeţ e limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune Zonă viticol ă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 16 .

Palatul Brukenthal. în momentul de faţă 2 cuprinzând aproximativ 10. O mare parte a vizitatorilor muzeului (aproximativ 30%) este reprezentat ă de elevi. Casa Lutsch. Mai mult. Casa Artelor).000 în 2008. Accesul feroviar este facil dinspre Braşov şi mai dificil / ineficient dinspre Bucureşti şi dinspre Cluj-Napoca. Galeria de Artă Românească. Muzeul Brukenthal. Casa Haller. Primăria. Statutul de capital ă culturală europeană a sporit promovarea şi a contribuit la creşterea notorietăţii oraşului şi la formarea şi accenturarea unei imagini atractive a Sibiului. Biserica Franciscană. precum şi primul din Europa Centrală şi de Est. Biserica Azilului. au fost reamenajate magazinele din cadrul Muzeului de Istorie. CNM Astra este una dintre principalele resurse turistice ale oraşului Sibiu (şi ale judeţului). Turnul Sfatului. Palatul de vară Brukenthal de la Avrig). existând un aeroport internaţional modernizat la 6 km de centrul oraşului. Colecţia expusă în momentul deschiderii (anul 1817) era considerată a doua ca valoare din imperiul Austro-Ungar. iar galeriile reamenajate în perioada 2006-2009. ce a condus la intensificarea vizitelor în scopuri turistice a oraşului şi a împrejurimilor. Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra. În acelaşi timp. care dă şi denumirea ansamblului de muzee şi se constituie în cea mai important ă atracţie turistică). Oraşul Sibiu este accesibil şi prin intermediul rutelor aeriene. ce a devenit motorul pentru dezvoltarea turismului în Sibiu. Casa Albastră.Resurse turistice antropice „majore” Municipiul Sibiu Sibiul este pozi ţionat în centrul judeţului. Catedrala Ortodoxă. Muzeul de Istorie. Muzeul Naţional Brukenthal cuprinde nouă obiective expoziţionale (Galeria de Artă Europeană. respectiv de Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 17 . Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu deschis pe actualul teritoriu al României. fiind străbătut de principalele drumuri rutiere ce traversează judeţul (DN1 şi DN14). Muzeul Naţional Brukenthal este probabil cel mai reprezentativ obiectiv pentru ceea ce a însemnat personalitatea baronului Brukenthal pentru Sibiu şi de asemenea cel mai bine conservat. Patrimoniul cultural este pus în valoare prin aspectul Oraşului Vechi (centrul istoric). În primul semestru din 2009 numărul de vizitatori a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului anterior.000 în 2006 la 250. Casa parohial ă romano-catolică. Istoria bogată a oraşului a stat la baza creării unui adevărat patrimoniu cultural şi arhitectural. Complexul este format dintr-un muzeu în aer liber („Astra”. cu câteva puncte de atracţie majore (de exemplu. Biblioteca Brukenthal – acestea fiind situate în perimetrul Palatului Brukenthal din centrul Sibiului. Muzeului de Istoria Farmaciei şi Muzeului de Vânătoare. situat în Pădurea Dumbrava la ieşirea din Sibiu pe drumul ce leagă municipiul de Răşinari şi Păltini ş. dar şi destinate consolidării unui brand „Brukenthal”. dar şi la confluenţa unor importante zone etno-folclorice precum Mărginimea Sibiului. cât şi pentru întreg spaţiul cultural săsesc în judeţul Sibiu. Turnul Scărilor. Ţara Oltului şi Valea Hârtibaciului. de la sub 50. Sibiu beneficiază şi de pozi ţionare privilegiată în imediata apropiere a munţilor (Păltiniş şi Bâlea Lac – ambele zone de schi – se afl ă la 32 şi respectiv 65 km). Biserica Evanghelică. Muzeul Brukenthal a fost restaurat. Din întreg patrimoniul Brukenthal pe cuprinsul judeţului Sibiu. Numărul total al vizitatorilor în toate obiectivele muzeului a crescut semnificativ în ultimii ani. Muzeul de Istorie Natural ă. A fost amenajată şi o terasă în cadrul curţii interioare a Palatului Brukenthal.000 în 2007 şi aproximativ 285. De asemenea. Casa Generalilor. a fost lansată şi ciocolata „Brukenthal” şi au fost realizate efigii şi alte produse personalizate cu rol de suveniruri. ce are propria identitate şi un potenţial turistic complex prin tipurile de turism şi punctele de interes variate.000 m de spaţiu expoziţional. motiv pentru care acesta se constituie drept un punct de plecare important atât în descoperirea altor obiective în strânsă legătură cu baronul Brukenthal (de exemplu. Muzeul de Vânătoare „August von Spiess” şi Sala Frescă – în alte zone relativ apropiate de centrul oraşului). dezvoltarea economică a Sibiului a condus şi la creşterea turismului de business (un aport important l-au avut în acest sens Parcurile Industriale Şelimbăr şi Şura Mică). Biserica Ursuline. Biserica Reformată. dar şi prin Muzeul Civilizaţiei Populare Tradi ţionale Astra (muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului). Muzeul Farmaciei. după cea de la Viena. Muzeului de Istorie Natural ă. Casa Hermes. Biserica Catolică. respectiv Galeria de Art ă Contemporană. Cea mai mare pondere în totalul vizitatorilor o deţine Palatul Brukenthal.

brodatul.Cisnădie şi Cisnădioara. în diverse etape de dezvoltare şi din regiuni diferite ale ţării.000 în 2008. cadrul natural poate constitui un bun loc de desfăşurare a unor evenimente de tip „team building” ale companiilor. permit atât programe de vizitare cu specific cultural-tradi ţional (etnografic. Fiind relativ izolată între zone de influenţă să sească. Gama largă de exponate valoroase ce prezintă diverse aspecte ale vieţii satului românesc. ceea ce face ca specificul să fie mult mai pregnant şi să îl facă mult mai uşor de perceput din exterior. Cele aproape 100 de hectare de pădure deţinute de CNM Astra în cadrul Parcului Natural „Dumbrava”. Zona Mărginimii Sibiului În accepţiunea acestui Masterplan. Sălişte – Sibiel. Nedeia de Sfântul Ilie. religios). ateliere de meşteşuguri tradiţionale. prin care sunt atraşi în special elevi.000 de persoane vizitaseră deja complexul în prima jumătate a anului 2009. Sălişte reprezint ă „capitala spiritual ă” a Mărginimii Sibiului. fiind considerat istoric drept cea mai importantă localitate a zonei. Pe lângă importanţa CNM Astra în patrimoniul cultural. În prim-plan se afl ă totuşi zonă etno-folclorică consacrat ă. Cele trei localităţi în care se păstreză influenţele săse şti. a obiceiurilor şi tradiţiilor. când numărul vizitatorilor a atins 279. cum sunt olăritul. cum sunt: Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare. beneficiind de notorietate naţională. Târgul Creatorilor Populari.). Latura cultural ă şi tradiţională a muzeului include şi o serie de evenimente cu valoare turistică. Festivalul de film documentar ”Astra Film Fest”. până la sfârşitul anului fiind posibil să se ajungă la cifra înregistrată în 2008. peste 100. ateliere de meşteşuguri tradiţionale etc. respectiv pur şi simplu pentru activităţi caracteristice turismului de relaxare sau activ – organizarea de concursuri de cross sau de ciclism pe alei. expoziţii cu specific etnografic etc. în cadrul zonei Mărginimii Sibiului este analizată şi axa Cisnădie – Cisnădioara – Cristian.000 în 2006 la peste 190. şi din alte trei corpuri de muzeu aflate în centrul oraşului Sibiu (Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”. contribuie la caracterul multicultural al zonei analizate şi adaugă la gradul de atractivitate turistică o regiune consacrată deja pentru agroturism şi turism activ („poartă” de intrare în Munţii Lotrului). între care Onisifor Ghibu şi Dumitru Roşca – şi Muzeul Protopopiatului – Sălişte a 18 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . potenţate în special în cadrul muzeului în aer liber. Preocuparea pentru exploatarea cât mai bună a resursei turistice a adus în prim plan diverse idei de a folosi dotările muzeului in aer liber pentru competiţii sportive oficiale sau neoficiale. Un alt tip de resursă turistică foarte important ă pentru oraşul Sibiu sunt evenimentele / festivalurile. cât şi vizitarea muzeului cu scopul de relaxare în aer liber şi linişte. Oferta este completată de evenimente şi programe cu scop didactic şi pedagogic (program de „astronomie populară”. cu atât mai mult cu cât se pot organiza diverse activităţi populare „în echipă”. cu atât mai mult cu cât s-au păstrat numeroase din elementele arhaice până în prezent. care s-a dezvoltat ca spaţiu autentic românesc. fac din Astra unul din muzeele etnografice reprezentative pentru România (cel mai vizitat din ţară de acest gen). Olimpiada ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”. etc. dintre acestea pot fi menţionate în mod deosebit Festivalul Internaţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Jazz. În Săli şte există două muzee (Muzeul Personalităţilor Săli ştene – 11 academicieni s-au născut la Săli şte. Muzeul Civilizaţiei Transilvane „Astra”). tabere de creaţie. Sibiel (sat în administrarea oraşului Săli şte) se află la aproximativ 20 km de Sibiu (între Orlat şi Sălişte) pe DJ106E. posibilitatea închirierii de bărci pentru plimbări pe lac. Majoritatea vizitatorilor (aproape 90%) aleg muzeul în aer liber din cele patru unităţi care aparţin CNM Astra. Numărul total al vizitatorilor CNM Astra a crescut în ultimii ani – de la aproximativ 130. De asemenea. recordul absolut fiind înregistrat în 2007. Complexul are şi o mare însemnătate turistică prin prisma unei oferte diverse. Târgul Olarilor. iar scăderea logică din anul următor nu contrazice trendul ascendent din perioada anterioară). incluse pe criterii turistice şi geografice în aceeasi resursă turistică antropică majoră. zona etno-folclorică a dobândit o mai puternică individualizare a stilului de viaţă.000 (acest an a fost prezentat separat. fiind astfel un punct central de interes pentru turişti de toate tipurile. întrucât evoluţia spectaculoasă a fost influenţată de programul „Sibiu – Capital ă Culturală Europeană”. Sălişte se află pe DJ106E la aproximativ 25 de km de Sibiu. căratul apei (unele chiar cu spijinul personalului muzeului). Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”.

parcul de sculptură în lemn din Poiana Soarelui. cât şi naturale. training-uri sau conferinţe. Cisnădie-Cisn ădioara. Alte obiective turistice din zonă sunt (unele cu un grad de exploatare turistică inferior celor deja indicate): Schitul Foltea. ce găzduieşte aproximativ 600 de icoane.reprezentat un important centru pentru cultul ortodox al zonei). meserii). ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale precum oierit. De asemenea. având o ofertă diversificată. mai ales în cazul în care însăşi pregătirea şi servirea mesei reiau elemente străvechi. fie pe elemente culturale tradiţionale (gastronomie.000 (cu un vârf de aproximativ 19. Gura Râului reprezintă o zonă bine dezvoltată turistic. Gura Râului. ponderea majoritară fiind deţinut ă de turi ştii străini. este ambivalentă din punct de vedere al atracţiilor. prin Cheile Cibinului. pielărit. „ATV Territory”. precum şi Muzeul etnografic ”Maria Costăchescu” din satul Galeş. concursuri de orientare. de asemenea apreciată de către turiştii străini. Biserica „Sfânta Treime” din satul Vale. În Sibiel funcţionează inclusiv un magazin de suveniruri. Cetatea din Cisnădioara se bucură de o notorietate ridicat ă. Alte obiective secundare al zonei sunt Expoziţia muzeal ă de Etnografie – Cisnădioara şi Expoziţia muzeal ă „Istoricul Industriei Textile" – Cisnădie. atmosfera patriarhal ă şi păstrarea unor tradiţii puternic individualizate constituind la rândul lor o resursă turistică. obiceiuri. precum şi două. moto-deltaplane. mountain-biking (există trasee ciclo-turistice amenajate). barajul de la Gura Râului). Principalele două obiective antropice în zona Cisnădie-Cisnădioara sunt reprezentate de Cetatea din Cisnădioara şi biserica fortificată din Cisnădie (unde se găse şte şi cel mai vechi paratrăsnet din Transilvania). parapante. Satul este preponderent tranzitat de către turişti. doar o parte mai restrânsă alegând să înnopteze aici (numărul de turi şti cazaţi este printre cele mai importante din Mărginime. pictarea icoanelor. cât şi pe cea de team building. o alt ă atracţie în zonă este gastronomia. cel mai mare muzeu de acest gen din România. Alte atracţii ale zonei sunt obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă şi cele de nuntă. etc. Zosim Oancea”. dar este relativ mic în comparaţie cu numărul total de turişti sosiţi). fabricarea păl ăriilor. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 19 . La nord de Cisnădie există un aerodrom pentru avione ultra uşoare. Numărul mediu anual de vizitatori la muzeu este de aproximativ 15. beneficiind de un flux important de turişti (o bună parte dintre aceştia sosesc în mod special pentru acest obiectiv). motocross. organizarea de team building-uri). Zona Sălişte reprezint ă şi un spaţiu recunoscut din Mărginimea Sibiului pentru meserii. cojocărit. respectiv un restaurant. Oraşul Cisnădie este accesibil rutier prin DJ106C (8 km sud de Sibiu) şi DJ106D. În mod deosebit. Această zonă. Al ături de Răşinari. această zonă reprezintă un punct de acces către sudul masivului Cindrel.000 de persoane în 2007). Cea mai importantă atracţie în Sibiel este Muzeul de icoane pe sticlă „Pr. Cetatea Salgo. în mod similar cu Sălişte-Sibiel. În acelaşi timp. precum şi două biserici din secolul al XVIII-lea. cuprinzând atât resurse antropice. În această zonă se organizează etape ale mai multor serii de evenimente sportive precum „Redbull 1000 Trails”. Atât în Sălişte cât şi în Sibiel funcţionează câte un centru de informare turistică. Sunt oferite o serie de servicii bazate fie pe cadrul natural pentru turismul activ (drumeţii în masivul Cindrel. în zonă se practică parapanta şi sunt oferite şi servicii pentru turismul de business (de exemplu: mini sal ă de conferinţe. iar Cisnădioara prin DJ106D cu acces fie prin DJ106C (Cisnădie) sau prin DJ106A (Sibiu – Răşinari – Păltini ş). Serviciile oferite de structurile de cazare din Cisnădioara au atras în turismul local şi o important ă componentă de business atât pe partea de workshop-uri. dar şi secţiuni ale unor festivaluri precum Artmania sau Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu.

altarul triptic şi o colecţie de vechi obiecte bisericeşti. Turnul Funarilor. Castelul Apafi. Biertan este o importantă zonă pentru comunitatea saşilor. Galeş. Resurse turistice antropice „secundare” Zonele etno-folclorice Mărginimea Sibiului . Biserica evanghelică Biertan a fost sediul scaunului Episcopiei Evanghelice timp de aproximativ 300 de ani. sunt bisericile evanghelice fortificate de la Copşa Mare. Fiecare din cele 18 localităţi incluse tradi ţional în Mărginime poate fi considerată o resură turistică etnofolclorică în sine (Jina. În această secţ iune. care şi-a păstrat funcţia până în prezent. prin DN14A. Turnul Croitorului. Alte obiective turistice includ: Castelul Oraşului. Turnul Mariei. Evenimentul reprezentativ pentru specificul şi istoria regiunii este Festivalul Medieval de la Mediaş. Tilişca. Moşna. Biertan beneficiază de un flux de turişti anual mediu de aproximativ 50.). Biserica ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Sinagoga. Săli şte. Principalul obiectiv turistic al municipiului Mediaş este centrul istoric medieval. întrucât nu sunt relevante pentru resursa turistică prezentată aici) 20 1 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . având un turn de aproximativ 70 de metri înălţime şi o capacitate de aproximativ 3. Poplaca. Orlat. până în anul 1867. sunt prezentate doar valenţ ele etno-folclorice ale M ărginimii Sibiului. turismul de business fiind mai semnificativ din perspectiva cazărilor. etc. Accesul în municipiu se mai poate face şi prin Târnăveni. precum şi o cramă unde au loc degustări de vinuri. Alte obiective importante din apropiere. şi anume „Zilele Saşilor”.000 de persoane. În Biertan există şi două ramuri ale conceptului de „eco-muzeu regional” (farmacie şi tâmplărie). în care se distinge Biserica Sfânta Margareta (atestată la 1414). Totodată. workshop-uri şi team building-uri. Casele memoriale Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth. Biserica dispune de trei centuri de fortificaţie şi opt turnuri.000 de persoane (dintre care o parte foarte importantă vara). Turnul Aurarilor. Vale. Din punct de vedere etno-folcloric. Rod. în Biertan există şi cea mai veche farmacie din spa ţiul rural transilvan. declarat monument UNESCO împreună cu restul localităţii. când acesta a fost mutat la Sibiu. datorită segmentelor de training-uri. fiind situată la 26 km de Mediaş. Pe perioada iernii biserica este închisă şi se poate vizita numai în grupuri de peste 20 de persoane. considerate resurse turistice secundare în accepţ iunea Masterplanului (localit ăţile săseşti aflate teritorial în apropiere şi analizate în comun sunt omise de această dat ă. Majoritatea turnurilor necesită restaurare / reamenajare pentru a fi deschise publicului. care contribuie inclusiv la creşterea exploatării turistice din Biertan şi împrejurimi. Sibiel.000-60. Principalul obiectiv turistic al comunei Biertan este. astfel că unul din importantele evenimente ale acestei comunităţi. 31 km de Agnita şi 28 km de Sighişoara. precum şi obiective turistice din Dumbrăveni (Biserica Armeană. Legendele şi numeroasele evenimente istorice legate de Mediaş reprezintă o importantă resursă turistică nevalorificat ă la maxim în prezent. Biserica Sfânta Margareta este de asemenea renumită pentru colecţia sa de covoare persane. Aţel şi Valchid. Poiana Sibiului.Satul Biertan Biertan este o comună ce are în administrare şi satele Copşa Mare şi Richi ş. în prezent. Biserica Greco-Catolică. Bastionul Cojocarilor. biserica evanghelică fortificată Biertan. Turnul Fierarilor. are loc aici. Numeroase elemente ale bisericii sunt piese de valoare artistică deosebită. majoritatea fiind străini. Mediaş este mai degrabă un punct de tranzit pentru turiştii sosiţi în scop recreaţional. Municipiul Mediaş Municipiul Mediaş este situat la 56 km de Sibiu şi la 39 km de Sighişoara pe DN14. principala resursă cu potenţial a Mărginimii Sibiului este viaţa la ţară (incluzând de la activităţi tradi ţionale până la aspectul arhitectural al satului). este accesibilă prin DJ141B. Complexul Mănăstirii Franciscane. Fântânele. Din perspectiva faptului că a fost sediul Episcopiei Evanghelice. Turnul Steingässer. În cadrul bisericii au loc concerte de orgă şi cor apreciate de către turi şti.

Principala trăsătură a acestei zone o reprezintă multiculturalismul (comunităţi de români.ro/ Acest comentariu se referă la zonă în ansamblu. respectiv prin păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor din viaţa cotidiană. Ighişu Nou. pentru evitarea redundanţ ei în cazul menţ ionării localizării pentru fiecare categorie de edificii 2 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 21 . alte biserici şi edificii cu valoare turistică 3 Un alt exponent al patrimoniului antropic cultural al judeţului Sibiu este reprezentat de concentrarea de biserici fortificate (sunt inventariate în Masterplan şi Anexe aproximativ 60). Ţara Oltului reprezintă un spaţiu de confluenţă etnografică în care cultura românească are un specific mai puţin pronunţat comparativ cu Mărginimea Sibiului. Stejărişu.). etc. bisericile fortificate. mai degrabă decât prin particularităţile zonei (de exemplu în Apoldu de Sus).marginimea-sibiului. Dealu Frumos Hosman. Movile. unguri şi saşi). Aţel. Dârlos. Brădeni. gastronomie (zonă renumit ă pentru brânzeturi). După cum s-a menţionat. există şi o serie de lăcaşe de cult ortodoxe. Alma Vii. a pălăriilor din fetru. etc. De-a lungul văii Hârtibaciului s-au dezvoltat o serie de sate săse şti. Biserici fortificate. castele. Onisifor Ghibu şi alţii). prelucrarea lemnului. rromi. corf ărari – măturile realizate la Fofeldea) şi obiceiurile săse şti (de exemplu. Râu Sadului. Mălâncrav. şi castelul Apafi din Dumbrăveni). Valea Târnavelor a fost o zonă prosperă în evul mediu. caldărărit. Moşna. ambele surse de atractivitate turistică fiind în prezent aproape neexploatate. pictarea icoanelor pe sticl ă sau lemn. Dintre satele cu mare valoare etno-folclorică se pot menţiona Mălâncrav. Pe lângă bisericile culturii săse şti. Mărginimea Sibiului este şi zona natală a mai multor personalit ăţi româneşti (Emil Cioran. Merghindeal. prelucrarea sticlei („gl ăjăritul”) –. dogărie. Bazna. 3 Deşi enumerate distinct la inceputul subcapitolului. piel ărit. Sadu. de unde se poate ajunge uşor în Ţara Oltului şi în Sibiu.Gura Râului. Aici regăsim şi două dintre cele 7 situri cu biserici fortificate declarate monumente UNESCO în România (localităţile Valea Viilor şi Biertan). dublate de prezenţa bisericilor fortificate ca simbol al păstrării specificului străvechi. Merghindeal etc. având în vedere valoarea lor (palate. Tălmăcel. la care se adaugă o serie de alte edificii cu valoare turistică ce pot fi exploatate în mai mare măsură. Copşa Mare. fiind exceptate Ocna Sibiului (prezentată anterior) şi cele câteva spaţii de cazare atractive turistic prin produsul turistic propriu. majoritatea cuprinzând biserici fortificate (considerate exponente ale culturii săseşti în zona de sud a Transilvaniei). Octavian Goga. O parte dintre meşteşugurile breslelor sunt practicate şi în prezent în satele din judeţul Sibiu aparţinând zonei: tâmplărie. Tălmaciu. Veseud). Iacobeni. Valea Hârtibaciului. precum şi ansambluri arhitecturale de valoare deosebită (printre cele mai importante putem enumera Alţâna. dar şi o regiune cu rămăşi ţe de străvechi aşezări dacice (cetăţi în zona Orlat. dansuri (brâul. Dealu Frumos. care a făcut obiectul unui proiect de renovare şi includere în circuitul turistic finalizat recent. principala resursă turistică este formată din aspectul şi viaţă tradiţională a satelor. relevante pentru turism mai ales prin prisma pictorilor care au lucrat la decorarea lor. Brădeni. castelele si restul edificiilor sunt prezentate impreună şi grupate pe zonele etno-folclorice cu concentrări de astfel de resurse turistice. atracţiile sunt variate: obiceiuri de nuntă. spre a se completa acest potenţial „traseu cultural”. Hosman. Sibiel şi Tilişca). Răşinari. Şura Mare. Boiţa1). castele. Pe lângă biserici fortificate (Alţâna. componente valoroase ale etnografiei sunt ocupaţiile rromilor (căldărari.). multe dintre acestea fiind reprezentative pentru acest tip de obiective turistice (Alma Vii. Valea Târnavelor include o aglomerare a bisericilor fortificate săseşti din România. palate. Slimnic. realizarea broderiilor.). fabricarea ţesăturilor din lână. Laslea. Toate aceste resurse antropice au un grad de exploatare turistică cel mult mediu doar în unele localităţi (indicate anterior). Dincolo de specificul etno-folcloric. fortificaţii). pe valea Hârtibaciului pot fi vizitate o serie de biserici ortodoxe pictate de către cea mai importantă familie de pictori de biserici din Enumerarea localit ăţilor este adaptata dupa pagina web http://www. fortificaţii. zona se distinge de asemenea prin ocupaţii şi meşteşuguri specifice– creşterea animalelor şi obţinerea de specialităţi alimentare. Zona se poate constitui drept un punct de plecare în descoperirea personalităţii baronului Brukenthal – locul naşterii sale este Nochrich. „Sărbătoarea Lolelor” de la Agnita). mărturie stând întemeierea numeroaselor bresle. obiceiuri prilejuite de sărbătorile de iarnă. sârba lui Ghiboi). Biertan sau Floreşti. Moşna. în timp ce în rest fructificarea potenţialului se află momentan la un nivel redus. meserii specifice (creşterea oilor. În zonă există şi o serie de conace şi castele care au aparţinut nobilimii ungureşti (conacul Apafi din Mălâncrav. etc. cojocărit. Podişul Secaşelor2 se remarcă prin potenţial viticol şi printr-o serie de tradi ţii plasate într-o lume a satului cu specific aparte. Însă şi aici.

locomotive). La o privire de ansamblu asupra stării în care se afl ă aceste monumente. biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Ţichindeal). investi ţiile în gestionarea şi dezvoltarea lor au fost în general minore. în timp ce meşteşugul viticultorilor tradiţionali este abandonat treptat. etc. Mănăstirea Cisterciană. Se remarcă de asemenea evocarea în cadrul unor muzee sau case memoriale a unor personalit ăţi din judeţ (de exemplu casele memoriale „Gheorghe Lazăr” din Avrig. Vânătă de Băgaci. „Stefan Ludwig Roth” din Mediaş. fie de includerea între reperele turistice ale localităţii în care se află. renumite pentru vinurile albe (soiurile vechi cultivate înainte de filoxera din 1885 cuprindeau Grasă. etc. Restul muzeelor sunt de importanţă mai mică. Lampăra. „Octavian Goga” din Răşinari. Nicolae” din Mohu. cetatea Salgo.). Cel mai bine reprezentate în judeţul Sibiu sunt muzeele de etnografie (un rol important având colecţiile de art ă populară). În fiecare dintre zonele etno-folclorice menţionate anterior există specific gastronomic imprimat de diferitele culturi şi de activităţile agricole caracteristice zonei (de exemplu oieritul în Mărginimea Sibiului sau creşterea bivolilor în Ţara Oltului.). Zone viticole consacrate sunt Valea Târnavelor şi Podişul Secaşelor. Şi în Ţara Oltului există un patrimoniu arhitectural bogat şi diversificat (de exemplu Palatul de Vară Brukenthal. Dintre acestea. cât şi prin colecţii populare specifice unor zone din mediul rural. Vasile” din Fofeldea. diversitatea etno-folclorică şi personalit ăţile originare din zona Sibiului constituie o bază foarte bună pentru dezvoltarea muzeelor. în timp ce în unele cazuri identificate sunt necesare proiecte majore de reabilitare (de exemplu bisericile fortificate din Veseud. Chardonnay. biserica „Sf. Fetească Albă. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 22 . Muzeele Istoria bogată a zonei. doar 3 se disting prin nivelurile ale numărului de vizitatori bune şi foarte bune. industrie textilă. „Muzeul personalităţilor săli ştene” etc. iar ipostazele în care atrag turi şti sunt legate fie importanţa acordat ă de publicul specializat sau pasionat (etnografie. Sauvignon. Muscat Ottonel. CNM Astra (punctul central de atracţie este muzeul în aer liber) şi Muzeul de Icoane pe Sticla de la Sibiel. Iordană. şi anume Muzeul Naţional Brukenthal (marea majoritate a turi ştilor fiind atraşi de Palat.). dar să şi surprindă şi să redea publicului larg informaţii necesare cunoaşterii zonei. îndeosebi dezvoltată în cele trei regiuni amintite mai sus. Cetatea Turnu Roşu. Alte muzee acoperă domeniul artei (în special pictură) şi istoriei (muzee de istorie generală.Transilvania – familia Grecu (de exemplu biserica „Sf. colecţia de artă româneasc. De remarcat în această categorie şi implementarea conceptului de „Ecomuzeu Regional” într-o serie de sate din judeţ. după 1885 au fost introduse soiuri de viţă nobilă: Traminer Roz. În cadrul inventarierii au fost identificate şi incluse în Masterplan şi Anexe aproximativ 30 de muzee (inclusiv case memoriale) – acest număr ia în calcul fiecare muzeu al ansamblurilor muzeale Astra şi Brukenhtal separat. Valoarea gastronomiei este strâns legată de agricultura ecologică. Iacobeni. cetatea Slimnic). Din nefericire. Valea Târnavelor şi Valea Hârtibaciului). chiar dacă încă nu este certificat ă în acest sens decât în mică măsură faţă de potenţial. respectiv de istorie a unor ramuri economice: farmacie. în peisajul turistic sibian reprezintă o resursă cu exploatare limitată. de istorie natural ă. istorie. şi cele de istorie şi istorie naturală). Cetatea Landskrone. atât prin colecţii ample în muzeele urbane. artă). Gastronomia şi viticultura Deşi gastronomia este în general un punct de atracţie important pentru turişti. ce presupune pă strarea tradiţionalului în cadrul gospodăriilor şi vieţii oamenilor. pe suprafeţele viticole tradiţionale din aceste două zone s-a renunţat în mare măsură la cultivarea viţei. multiculturalismul. se constată că majoritatea ar necesita cel puţin lucrări minore de restaurare / recondiţionare care să permită o mai bună exploatare turistică. Buzd. Istoria bogată a zonei oferă reale posibilităţi de a valorifica turistic patrimoniul arhitectural şi poate reprezenta un punct de plecare important în atragerea turi ştilor. care să ofere alternative pentru agrement şi cultură.

Avrig sau Dumbrăveni reprezintă ansambluri de resure antropice (mai ales monumente arhitecturale) şi pot constitui fie un debuşeu pentru zonele urbane mai mari care atrag numeroşi turişti în zonă (de exemplu Sibiu. fapt ce se reflectă în inventarierea unui număr de aproximativ 80 de manifestări principale. în perimetrul staţiunii există şi pârtii de schi fond (aproximativ 15 km în total).tour-romania. Festivalul Bujorului de Munte.ro/stiri-calde/stiri-calde/partiile-disponibile-la-aceasta-ora-in-romania. „Gura Râului” pe râul Cibin. pescuit. Principalele evenimente cu impact asupra turismului includ Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu.php?page=ski. Şi în acest caz.). Tilişca.). folosite. http://www. în special pentru agrement (pescuit. Domeniul schiabil 1 Domeniul schiabil din judeţul Sibiu include pârtiile cunoascute amenajate la Păltini ş. aşa-numitele „pârtii 2 naturale” de la Bâlea Lac şi noua amenajare de la Gura Râului (toate sunt relativ scurte.info/partii_ski_romania/paltinis. Sibiu Jazz Festival. Datele despre pârtiile de schi au fost preluate de pe diverse website-uri în urma unei analize încrucişate (menţ ionăm câteva dintre aceste pagini web: http://www. fiind cunoscute şi pentru posibilitatea practicării schiului extrem. Lacurile de acumulare identificate sunt „Negovanu – Sadu” pe râul Sadu. lacurile artificiale de acumulare (de baraj de beton) din zona de munte constituie la rândul lor o potenţial ă resursă turistică. doar o mică parte dintre muzee exploatează cererea de suveniruri.). doar o mică parte este cu adevărat turistic. Festivalul medieval „Cet ăţi Transilvane”. zonele în care se schiază în zona Bâlea sunt analizate aici întrucât acoperă cererea turiştilor interesaţi de schi 23 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . În plus. concentrând aproape jumătate dintre evenimentele incluse în analiză. este de dificultate scăzută şi are ca dotări instalaţie de teleschi şi tun de zăpadă. de cazare). Zonele schiabile de la Bâlea beneficiază de teleschi şi telecabină. Judeţul Sibiu are o bogată agendă de evenimente. Pârtia de la Gura Râului („Poiana Zăpezii”) are aproape 500 m lungime. există şi alte acumul ări (iazuri. care au fost deja punctate ca resurse turistice naturale. heleştee) de dimensiuni mici şi mijlocii pe teritoriul judeţului Sibiu. Aceste oraşe constituie o zonă de confluenţă între urban şi rural. Tălmaciu. Răşinari. în special pentru acoperirea segmentului de turism activ (sporturi nautice.150 de metri (Onceşti I) şi una de dificultate scăzută. Târgul Olarilor.balea. Evenimente / Festivaluri Agenda manifestărilor culturale şi sportive este o resursă turistică de sine stătătoare. Festivalul Brânzei şi Ţuicii. oraşul Sibiu se dovedeşte nucleul turismului din judeţ. în care există posibilitatea oferirii unor servicii turistice diversificate. care însă nu sunt valorificate decât în mică măsură (de exemplu. Sălişte. în schimb părtiile sunt dotate cu teleschi şi telescaun şi cu noctură (Onceşti I). cât şi pentru aspectul peisagistic general. aflată în judeţul Mureş. ArtMania. înot. etc. Lacurile Pe lângă lacurile formate în zona vechilor exploatări de sare de la Ocna Sibiului şi cele glaciare din munţi. Festivalul Naţional al Tradi ţiilor Populare.Deşi patrimoniul de muzee din judeţul Sibiu este cuprinzător. chiar dacă se spijină pe elementele de patrimoniu prezentate anterior. „Brădeni I” şi „Brădeni II” pe râul Hârtibaciu şi „Ighi ş” pe râul Ighi ş. din circa 30 de localităţi. colecţiile etnografice de la Jina. de interes local şi regional. de 450 de metri (Onceşti II). etc. Pentru zona Păltiniş au fost identificate doua pârtii de coborâre . În plus. Alte oraşe Oraşe cu populaţie mai restrânsă precum Agnita. sunt de dificultate medie şi ridicată. Nu există tun de zăpadă. http://www. Cristian.ro/index. în special cele de la Păltini ş). ca şi lacurile de acumulare. Redbull Romaniacs (detalii suplimentare despre specificul evenimentelor se găsesc în Anexa 1). respectiv Sighi şoara. dar se dovedesc în multe ocazii neîncăpătoare în sezon.html 2 Deşi nu sunt pârtii amenajate propriu-zise. Târgul Creatorilor Populari.una de dificultate medie cu lungime de 1. fie zonă de preluare a cererii dinspre spaţiile rurale cu deficienţe de infrastructură (de acces.html. De asemenea. Pentru a surprinde specificul local sunt importante şi colecţiile etnografice din sate. dar relativ aproape de Dumbrăveni). etc. Festivalul Sus pe Muntele din Jina. Raliul Sibiului. unul din motive fiind necesitatea reamenaj ării multora dintre muzee.ziuaconstanta.

cu detalii despre facilităţile oferite de unităţile de cazare şi dotările camerelor. chiar dacă nu deţin baze de tratament în staţiuni balneare. au fost incluse acele unităţi care. I. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 24 . în punctul de plecare (oraşul Sibiu). fie prin intermediul unora dintre serviciile publice aflate în administrarea consiliului (se remarcă prin multiple evenimente Centrul Judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradi ţionale „Cindrelul . îmbunătăţită şi completată prin folosirea mai multor surse secundare de informaţie (website-urile primăriilor din judeţ. Mai mult. separat. incluzând acele structuri care includeau săli de conferinţe în lista dotărilor. astfel: § structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – pornind de la mai multe versiuni ale listelor publicate de Minister (ultima folosită a fost publicată pe data de 2 octombrie 2009). întrucât în prezent linia cu ecartament redus de pe Valea Hârtibaciului (dintre Sibiu şi Agnita nu este funcţional ă. expunerea fiind precedată de detalii suplimentare privind metodologia de obţinere şi evaluare a datelor. s-a creat o bază a unităţilor de cazare din judeţul Sibiu care a fost actualizată. există şi un muzeu al locomotivelor ce ar putea face parte din produsul turistic nou creat. rezultate în urma inventarierii unităţilor de cazare).ro. s-a urmărit includerea acelor unităţi care se ocupă de transportul în comun în localitate sau de transportul intrajudeţean. îmbunătăţite şi completate prin cercetare de birou. Un efect scontat va fi integrarea mai bună a satelor de pe Valea Hârtibaciului în peisajul turistic judeţean. § structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear – pentru crearea acestei secţiuni a Anexei 2 s-au folosit informaţiile prezentate pe website-urile unităţilor de cazare din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ (Bazna şi Ocna Sibiului). alături de website-ul autogari. dar care prezentau pe website-ul propriu informaţii despre săli de conferinţe amenajate în cadrul structurilor proprii. completată cu informaţii provenind de pe website-urile acestor unităţi şi cu unităţile care nu au fost incluse în lista mai sus amintită. respectiv modalităţile de interpretare şi prezentare).ro (ales pentru diversitatea şi acurateţea informaţiei prezentate) s-au creat două liste suplimentare. cu potenţial de dezvoltare. website-urile structurilor de cazare). ce compun Anexa 2 a Masterplanului. De asemenea. în timp ce datele privind bazele de welness şi firmele de transport intrajudeţean se găsesc doar în Anexa 2. completată cu unităţile de alimentaţie publică din lista cu facilităţile unităţilor de cazare care includeau în oferta lor servicii de bar. directoare online de structuri de cazare. website-uri cu informaţii despre judeţ. fie direct (ca entitate în ansamblu).Consiliul Judeţean Sibiu sprijină o serie ampl ă de evenimente. sunt menţionate succint ideile principale rezultate din cercetare cu privire la unităţi de alimentaţie publică şi săli de conferinţe. lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică). cu unităţi de alimentaţie prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ şi cu informaţii de pe website-urile unităţilor de cazare care oferă astfel de servicii. cramă sau restaurant. oferă servicii de wellness. s-a bazat pe listele publicate de Ministerul Turismului (lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare.5. Prezentarea sintetică a structurilor turistice se sprijină aşadar pe Anexa 2 şi are în prim-plan categoria cea mai importantă – structurile de cazare (acestea sunt prezentate în subcapitolul următor. Mocăniţa de pe Valea Hârtibaciului Mocăniţa este considerată resursă turistică „latentă”. folosind website-ul turistinfo. Inventarierea şi modul de prezentare sintetică a structurilor turistice Alcătuirea listelor de structuri de primire turistică. dar există un proiect solid de punere a ei în funcţiune. § structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică – la baza creării acestei secţiuni din Anexa 2 a stat lista publicată de Ministerul Turismului (ultima versiune folosită a fost publicată în 2 octombrie 2009). Aceasta ar întregi peisajul arhaic al zonei şi ar reprezenta un punct de atracţie prin ineditul formei de transport (garnitură tractată de locomotivă cu aburi cu viteza medie de sub 10 km/h). în unele situaţii fiind chiar co-organizator sau organizator principal. spa sau au amenajate piscine şi saune (de pe tot teritoriul judeţului. § săli de conferinţe – acestă secţiune a Anexei 2 a fost creată pornind de la lista cu facilităţile unităţilor de cazare. în plus.Junii'” şi CNM Astra). § structuri de primire turistică cu funcţiuni de transport – informaţiile prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ au stat la baza creării acestei liste.

în special datorită lipsei de informaţii clare şi incertitudinii cu privire la unitatea teritorială care administrează zona de amplasament a respectivelor structuri de cazare: o Păltiniş – principala sursă de confuzie a fost promovarea de către unităţile de cazare a apartenenţei lor de staţiunea Păltiniş. acestea au fost numărate de două ori (câte o dată pentru fiecare grad de confort din ofertă). pentru numărul total de unităţi de cazare aceste structuri au fost numărate o singură dată. Astfel. cele mai importante fiind lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicată de Ministerul Turismului (actluaizate periodic şi disponibile pentru descărcare în secţiunea „Diverse” a website-ului oficial www. În ceea ce priveşte modalitatea de prezentare în Masterplan. s-a urmărit ca existenţa unităţii de cazare respective să fie relativ sigură. alegerea acestui director s-a făcut după o analiză riguroasă a portalurilor similare. în prezentare există tabele ce suprind separat unităţile clasificate.ro – raţiunea acestui demers fiind obţinerea unor rezultate comparabile. astfel.6.I. sinteza urmăreşte caracterizarea fondului total de unităţti de cazare aflate în circuitul turistic. Aşadar. clasificate şi neclasificate) trebuie interpretate cu grijă. Încadrarea structurilor de cazare după tip a respectat denumirile şi împărţirea Ministerului Turismului. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 25 . organizarea inteligentă şi utilă a informaţiilor şi un grad de acurateţe mai ridicat. nu au ieşit din circuitul turistic. au fost trecute la categoria generică de pensiune turistică. de menţionat este faptul că acele unităţi de tip pensiune. observaţiile cu privire la tip şi grad de confort pentru unităţile inventariate (la comun. website-uri specializate (directoare de unităţi de cazare) şi. Aşadar. În cazul în care informaţiile (fie legate de capacitatea de cazare a unităţii. celelalte fiind încadrate la localitatea sub a cărei administraţie se află zona respectivă (de cele mai multe ori a fost vorba de Răşinari). o zona văii Avrigului – structurile de cazare amplasate în această zonă au fost încadrate la Avrig. categoria de confort a acesteia sau încadrarea teritorială) despre o anumită unitate de cazare. Totuşi. Pentru unităţile de cazare care nu se regăseau în listele Ministerului Turismului.ro. website-ul unităţii de cazare însăşi. dat de faptul că o parte din aceste unităţi au fost vizitate de reprezentanţii website-ului mai sus amintit. respectiv pe cele neclasificate. S-au analizat comparativ mai multe versiuni recente ale listelor publicate de Ministerul Turismului pentru a identifica acele unităţi de cazare care. chiar dacă au ieşit din monitorizarea Ministerului Turismului. provenite de la diferite surse. dar graficele şi comentariile se referă în general la totalul unităţilor inventariate (pe judeţ. chiar dacă acestea se aflau la o distanţă considerabilă de staţiunea propriu-zisă. pe DJ106A de-a lungul văii Ştezii. fiind incluse aici şi unităţi în curs de clasificare sau neclasificate. în cazul unităţilor de tip pensiune sunt diferenţiate trei subtipuri – pensiune turistică. Descriere sintetică a infrastructurii de cazare Colectarea datelor referitoare la unităţile de cazare s-a bazat pe surse secundare multiple. pe zone). erau contradictorii.turism. s-a ajuns la o listă de unităţi de cazare semnificativ mai extinsă decât lista Ministerului. încadrarea teritorială a unor structuri de cazare s-a dovedit dificilă în unele cazuri. pensiune turistică rurală. care nu sunt înscrise în baza Ministerului Turismului şi nu sunt clasificate (conform datelor disponibile). pentru a nu crea confuzii. Baza de dotări a unităţilor de cazare a fost creată folosind o singură sursă – website-ul turistinfo. o zona Tocile – majoritatea unităţilor de cazare amplasate în această zonă turistică au fost încadrate la Sadu (Tocile se află pe teritoriul administrativ al comunei Sadu). Sunt câteva cazuri când în baza de structuri de cazare poate fi întâlnită aceeaşi unitate de două ori. o zona Bâlea – aflându-se în administraţia teritorială a comunei Cârţişoara. incluzînd deci şi unităţile neclasificate (care nu apar în lista Ministerului). în timp ce pentru defalcarea numărului de spaţii de cazare după gradul de confort. o mică parte a spaţiilor de cazare au fost observate în timpul vizitelor de lucru. în pofida faptului că se află la o distanţă relativ considerabilă de localitate (zona se află sub administraţia teritorială a oraşului Avrig). avantajele oferite de baza de informaţii a directorului de turism online ales fiind numărul mare de unităţi înscrise. Mediaş etc).gov. ţinând cont de această precizare. s-au considerat ca aparţinând staţiunii Păltiniş doar acele structuri de cazare care au adresa în staţiunea propriu-zisă sau au fost observate în cadrul vizitelor de lucru. listele publicate pe website-urile unor primării din judeţ (Sibiu. pe oraşe / staţiuni. unde a fost disponibil. pensiune turistică urbană – în categoria generică „pensiune turistică” nefiind incluse celelalte două subcategorii. prioritare au fost informaţiile provenite de pe website-ul unităţii de cazare respective (dacă există) sau cele reieşite din listele Ministerului Turismului. unităţile de cazare amplasate în acestă zonă au fost încadrate la localitatea sus-amintită. prezenţa acesteia pe 2-3 website-uri de specialitate sau existenţa unui website propriu considerându-se a fi o dovadă a veridicităţii informaţiei. Gradul de confort şi tipul unităţilor care nu se află în baza Ministerului Turismului (neclasificte) vor fi considerate cele asumate de respectivele unităţi. situaţie generată de faptul că acele unităţi oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (în aceeaşi clădire sau în corpuri diferite). Ultima versiune a acestor liste care a fost inclusă în analiză este cea din octombrie 2009. astfel. aşa cum apar pe website-uri de prezentare (proprii sau portaluri de oferte turistice). conform ei realizându-se în cadrul listei extinde finale împărţirea între unităţi clasificate (cuprinse în baza Ministerului Turismului) şi cele neclasificate (neincluse în lista anterior amintită).

Cele mai importante astfel de zone sunt: municipiile Sibiu şi Mediaş. autentice (a se vedea figura 5).Stocul de unităţi de cazare din judeţul Sibiu a crescut simţitor în anii 2006-2007. deşi informaţiile provin din baza Ministerului Turismului. dar mai fidel prin prisma numărului mare de spaţii de cazare înfiinţate / inaugurate în aceast ă perioadă). care se suprapun unor atracţii turistice cu notorietate atât la nivel naţional.000 10. care conţine doar 1 structurile de cazare clasificate . Situaţia este ilustrată în graficele de mai jos (figura 4). Nici după anul 2007 investiţiile în unităţi de cazare nu au încetat.000 15. ierarhia reieşită se respect ă cel mai probabil şi în realitate (situaţie confirmată şi prin informaţiile prezentate în portalurile de turism). reprezentate în primul rând de bisericile fortificate şi de satele tradiţionale. O penurie de spaţii de cazare caracterizează Podişul Hârtibaciului. judeţul Sibiu prezintă al doilea stoc de unităţi de cazare. cât şi internaţional. ca număr şi capacitate de cazare. staţiunile montane şi balneoclimaterice (Păltiniş. zonă cu atracţii deosebite.000 Sursa: Ministerul Turismului Din perspectiva repartizării spaţiilor de cazare pe suprafaţa judeţului Sibiu. Numărul de unităţi clasificate şi capacitatea lor de cazare. cât şi cu Ibis).000 20. 1 Aceste grafice utilizează cifrele exacte din listele cu structuri clasificate de primire turistică ale Ministerului Turismului (incluzând apariţ ia de mai mult ori a aceleiaşi unit ăţ i sau includerea unor unit ăţ i care e posibil sa nu funcţ ioneze în prezent).758 5. zona Munţilor Făgăraş acestea vor fi descrise individual pe parcurul subcapitolului.902 7. perioadă premergătoare programului „Sibiu – capitală europeană” (situaţie reflectată mai puţin în statistică. Golden Tulip. de remarcat fiind inclusiv implicarea unor lanţuri hoteliere internaţionale de renume în oraşul Sibiu (Ramada.927 5. Figura 4. pentru a avea comparabilitate între judeţ e 26 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . respectiv Ocna Sibiului şi Bazna). Hilton şi Continental – atât cu brandul Continental Forum. pot fi observate anumite zone de concentrare. zona Mărginimii Sibiului.450 4.934 19. Comparativ cu judeţele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei. în judeţele din Sudul Transilvaniei (octombrie 2009) Alba Braşov Hunedoara Mure ş Sibiu 0 200 168 798 184 157 354 400 600 800 1000 Alba Braşov Hunedoara Mure ş Sibiu 0 2. după judeţul Braşov.

Figura 5.000 de locuri de cazare între 200 – 500 de locuri de cazare între 100 – 200 de locuri de cazare >1000m >1500m >2000m Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 27 .000 de locuri de cazare între 500 – 1. CONCENTRĂRI DE SPAŢII DE CAZARE ÎN JUDEŢUL SIBIU Bazna MEDIA Ş Biertan OCNA SIBIULUI SĂLIŞTE Sibiel SIBIU Şelimbăr Cisnădioara Cârţa Cârţişoara AVRIG Arpaşu de Sus Gura Râului Răşinari Sadu Porumbacu de Sus Păltiniş Râu Sadului Legendă Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţ ii fizice a judeţului Sibiu SIBIU AVRIG Sadu Păltiniş Altitudine Municipiu Oraş Comună Staţiune turistică <500 m >500 m peste 1.

1 Pentru aceast ă categorie de informaţii a fost folosită lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicat ă de Ministerul Turismului în octombrie 2009 (secţ iunea “Diverse” a website-ului www. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de % din % din Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total Număr total total confort (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate unităţi unităţi unităţi Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 16 171 121 25 4 337 4.4% 3.6% 13.turism.107 257 1. actualizarea capacit ăţilor de cazare.674 386 12.9% 5.0% 40.3% 4.5% 23. urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66).8% 2.893 13.218 1.332 1.0% 2. cu 9% şi respectiv 7.3% 3. îmbunătăţită cu datele rezultate din cercetarea de birou (ignorarea duplicatelor.9% 9.6% 20.0% 100 1.0% 100 65 21 213 179 38 5 521 12.6% 27. dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159).1% 9.5% 1. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate1 % din % din Tipuri unit ăţi Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total Număr total total (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate unităţi unităţi unităţi Apartamente de închiriat Cabană Camere de închiriat Camping Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 11 14 2 8 32 7 69 125 61 5 335 0.9% 7.745 673 4.983 6.6% 18.5% 2.Judeţul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.5% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT.4% 9. acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare.pagina http://www.865 1.7% 33.6% 100% 18 36 17 2 18 39 8 124 159 66 31 518 3.278 704 12.gov.8% 13.173 236 8.9% 7.5% 4.3% 1.gov. structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44. capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%).9% 13.ro/ro/download/34).3% 7. Cumulativ însă.2% 16.081 4.5% 34.173 176 120 984 3.983 0.5% 7.7% 1.2% 1. scoaterea unit ăţ ilor care au fost confirmate că nu mai funcţionează).2% 0.459 3.584 281 2.6% 2.5% 100% 2 464 152 120 389 3.334 1.3% 0. cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%).481 362 8.6%).6% din total (a se vedea figura 6).893 0.0% 3. Ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile.6% 37.3% 18.02% 5.0% 3.8% 50.7% 35. În privinţa locurilor de cazare disponibile.2% 100 593 3.4% 16. Acesta este motivul pentru care se înregistrează o oarecare diferenţă între totalul unităţ ilor şi locurilor de cazare folosite în comparaţia cu celelalte judeţe din Sudul Transilvaniei (figura 4) şi datele incluse în Anexa 2 a Masterplanului (folosite în analiză). 28 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .ro .4% 0.6% 2.6% 38.9% 30.0% 100 Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu.7% 6.2% 31.3% 34.144 2.088 1.4% 1.turism.5% 4.3% 4.9% 34.0% 100% 117 1.1% 1.7% 12.5% 5.2% 1.1% 20.5% 7.

care cumulează 2.5% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţ. locuri de cazare Nr. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). deşi prezint ă autorizaţii emise de către acesta.5 şi I. De remarcat este şi numărul mare de camere cu un grad de confort ridicat şi foarte ridicat (4. situaţia generală la nivelul judeţului Sibiu nu este satisf ăcătoare: peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului.081. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). 24-25. La nivel de judeţ. acestea reprezint ă 13. Figura 7. unităţi 150 175 200 225 13% 3% 14% 5% 33% Nr. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 65 21 213 179 38 5 25 50 75 100 125 Nr. Exceptând cazurile rare în care unele unităţi nu sunt incluse în lista Ministerului Turismului. adică aproximativ 16% din totalul capacităţii de cazare din judeţ (vezi figura 7). situaţia se inverseză.6 – pag. pentru 65 de unităţi de cazare neclasificate nu a fost identificată o categorie de confort asumată de structura respectivă. urmate îndeaproape de categoria celor cu un grad de confort mediu (3 flori/stele).Figura 6. locuri de cazare 32% Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). La nivel de locuri de cazare disponibile. respectiv 5 flori/stele). de asemenea.334 faţă de 4. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort).6 – pag. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 29 . de asemenea. 24-25.060 de locuri de cazare. locurile de cazare cu un grad de confort mediu fiind mai numeroase decât cele cu un grad de confort scă zut – 4. după tipul structurii de cazare Apartamente de închiriat Caban ă Camere de închiriat Camping Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 18 17 2 8 18 5% 36 10% 9% 8% 39 124 31 66 159 18% 28% 17% 0 25 50 75 100 125 150 175 Nr. Cele mai multe unităţi oferă un grad de confort scăzut (2 flori/stele). unităţi Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I.

6 – pag.2% 0.4% 1. după tipul structurii de cazare Apartamente de închiriat Camere de închiriat Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 18 12 9 1 2 1 0 20 Nr.009 0 3.584 3.124 1. Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).5% 4. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 6 38 53 9 2 108 199 1.785 0.6% 24.021 58 418 35 1. dintre care peste jumătate (51. 24-25.035 1.7% 0.7% 5.5% 42. Ca număr de unităţi. unităţi 22% 24 30 51 40 60 5% 14% 51% Nr.5 şi I.5% 11.1% 2.584 2.8% 22.5% 53. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).3% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT. de asemenea. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 30 .8% 6.6% 5. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Apartamente de închiriat Camere de închiriat Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 10 4 20 1 20 2 50 0 108 2 108 134 2.1% 19.7% 0% 100% 18 12 9 24 1 30 2 51 1 148 117 125 229 2.5% 2. cumulând 1.017 14 4.3% 27.3% 37.363 58 626 35 1.0% 51. adică a doua capacitate de cazare din municipiu dupa hoteluri (a se vedea figura 8).Municipiul Sibiu Municipiul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.5%) aparţin structurilor de tip hotel. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi.0% 0.425 864 262 3.584 de locuri de cazare.785 5.9% 26.7% 100% Municipiul Sibiu dispune de 4.017 locuri de cazare. Figura 8.7% 22.5% 1.9% 3.3% 13. cele mai multe sunt de tip pensiune turistică urbană (51 din totalul de 148 de unităţi de cazare).9% 100% 11 7 42 73 13 2 148 159 209 1. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.932 898 262 4.

locuri de cazare sunt clasificate la 3 flori/stele (42%). chiar dacă ponderea unităţilor care le pot oferi este mai scăzută. wireless divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ plata cu cardul. considerabil mai puţine fiind locurile cu un grad scăzut de confort (2 stele – 1. grădină. Numărul total de unităţ i în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). restaurante. Figura 9. frigider. living. de asemenea. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. 24-25.124 locuri) şi cele cu un grad ridicat de confort (4 stele – 898 locuri) (a se vedea figura 9). Printre dotările unităţilor de cazare din municipiul Sibiu se poate observa prezenţa în peste 50% dintre cazuri a internetului (fie prin cablu.5 şi I. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Municipiul Sibiu – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. restaurant servicii de comunicaţie ¨ fax la dispoziţia turiştilor. 40 nu sunt clasificate de Ministerul Turismului (29 dintre acestea asumându-şi însă un anumit grad de confort). însă mai scăzut decât în alte zone de concentrare a structurilor de cazare din judeţ. respectiv.6 – pag. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. internet cablu. grătar. Numărul structurilor de primire turistică care oferă acces la bucătărie turi ştilor este destul de ridicat.). Semnificativă este şi ponderea unităţilor care au amenajate săli de conferinţă în cadrul unităţii (situaţie de altfel normală deoarece Sibiul este centrul economic al judeţului). precum şi o preocupare notabil ă pentru sporirea confortului turi ştilor şi asigurarea unui loc de parcare pentru cei care se deplasează cu autovehicule.4% din totalul capacităţii de cazare. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 11 7 42 73 13 2 25 50 Nr. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). ele cumulând 17.Din 148 de unităţi de cazare identificate în municipiul Sibiu. spăl ătorie. în Sibiu este bine dezvoltat şi segmentul de alimentaţie publică în afara spaţiilor de cazare – terase. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. ponderea unităţilor care oferă servicii de alimentaţie în restaurantele proprii fiind mai mare (totodată. Cele mai multe unit ăţi şi. unităţi 75 100 6% 3% 5% 20% 24% 42% Nr. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 31 . Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). seif la recepţie. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. Relativ ridicat este şi numărul serviciilor suplimentare oferite. fie wireless). etc.

camere cu balcon. iar 95% au televizor în camere.7% 29.4% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 1 3 1 5 254 144 84 482 52.1% 12.0% 100% 1 4 1 4 1 11 180 424 24 97 58 783 23.4% 7. majoritatea locurilor fiind în unit ăţi de tip hotel (55%). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 32 .0% 54. Municipiul Sibiu – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ aer condi ţionat. Aproape toate unităţile asigură încălzire centrală şi baie proprie. baie cu cadă.2% 31. televizor.0% 12. însă proporţia locurilor disponibile în hoteluri este semnificativ mai mare (a se vedea figura 10).0% 0. Structurile de tip hotel şi cele de tip pensiune turistică sunt egale ca număr. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. tendinţa către dotarea camerei cu elemente de strictă necesitate este evidentă: relativ puţine sunt unităţile care includ telefon în cameră (23%).5% 100% Municipiul Mediaş dispune de 783 locuri în 11 structuri de cazare. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Hostel Hotel Motel Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 0 4 0 0 1 5 0 424 0 0 58 482 0. telefon.Chiar dacă nu s-a observat o preocupare generalizată pentru oferirea unui confort sporit în camere.0% 88. internet.1% 3. Municipiul Mediaş Municipiul Mediaş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.4% 100% 1 2 6 2 11 180 260 245 98 783 23.0% 0. însă serviciile de internet în cameră sunt oferite în cazul a 63% dintre unităţi.3% 12.0% 33. relativ puţine (20%) fiind cele care asigură şi aer condiţionat în camere. uscător de păr ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. minibar baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ frigider.9% 17.

sisteme de încălzire centrală. săli de fitness. Multe unităţi au amenajate şi săli de conferinţă. Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). Analizând dotările structurilor de cazare din municipiul Mediaş. 1 1 Deoarece baza cu dot ările structurilor de cazare creat ă nu conţine informaţii suficiente referitor la unit ăţile aflate în municipiul Mediaş şi pentru a păstra comparabilitatea datelor. unele beneficiind chiar şi de băi cu cadă sau minibar. Cea mai mare parte din capacitatea de cazare inventariată (783 de locuri în 11 unităţi de cazare) se împarte între locurile cu un grad de confort scă zut (2 stele – 33%) şi cele cu un grad de confort mediu (3 stele – 31%) (a se vedea figura 11). saune. însă ca pondere în totalul capacit ăţii de cazare. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 1 0 2 6 2 0 Nr. totuşi. Figura 11. majoritatea sunt dotate cu băi proprii. locuri de cazare 55% Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. după tipul structurii de cazare Hostel Hotel Motel Pensiune turistică urbană Vilă 1 4 1 4 1 0 Nr. 24-25. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). ele reprezint ă peste 60%. locuri de cazare 5 10 Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. sau folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor. pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate. Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). De asemenea. 33 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . televizor. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. nu s-a creat o fişă de dotări pentru această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare. telefon şi internet. necesare turismului de business.5 şi I. precum şi un interes sporit de a oferi turi ştilor spaţii de odihnă precum grădini şi terase. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).5 şi I. de asemenea. saloane de masaj. Doar cinci dintre cele 11 unităţi de cazare inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului. de asemenea. lista de activităţi ce pot fi întreprinse de turişti în cadrul unit ăţii de cazare este destul de extinsă.Figura 10. unităţi 13% 23% 31% 33% Nr. piscine. unităţi 7% 12% 3% 23% 5 Nr. structurile turistice având amenajate terenuri de sport. pot fi remarcate preponderenţa serviciilor de restaurant şi bar în cadrul unităţii. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). În ceea ce priveşte camerele.6 – pag.6 – pag. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. 24-25.

0% 27.3% 17.7% 2. respectiv 204 de locuri) (a se vedea figura 12).0% 28.6% 22.0% 2.6 – pag.5% 17.2% 100% 9 3 5 7 4 28 201 157 262 118 184 922 21. respectiv 27. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). însă după numărul de locuri de cazare disponibile. cele două hoteluri – Casa Turiştilor şi Cindrel – deţin cea mai mare capacitate (253 de locuri. cu o capacitate totală de 922 de locuri.4% 13.4% 12.4% 36.0% 42. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 1 2 2 1 1 8 97 101 253 106 24 14 595 16.8% 17. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 3 2 3 2 10 157 218 76 144 595 26.8% 4. unităţi 22% 23% 3% 14% 15 11% 10 27% Nr. 24-25.5 şi I. Figura 12.0% 100% Staţiunea Păltiniş dispune de 26 unităţi de cazare.8% 24.6% 12. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. după tipul structurii de cazare Caban ă Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urban ă Vilă 9 1 2 3 1 10 0 5 Nr.2% 11.8% 20. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. de asemenea.1% 100% Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ NIVEL DE CONFORT. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 34 .4% din totalul capacităţii de cazare). urmate de structurile de tip cabană şi vilă cu capacităţi asemănătoare (214.Staţiunea Păltiniş Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. Ca număr. structurile de cazare de tip vilă sau cabană predomină.4% 100% 9 1 2 3 1 10 26 214 101 253 126 24 204 922 23.

Se mai observă o preferinţă din partea administratorilor structurilor de cazare de a lăsa turiştilor posibilitatea să se ocupe singuri de prepararea / servirea mesei în pofida oferirii de către unitate a serviciilor de restaurant.5 şi I. restaurant activităţi sportive ¨ tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living servicii suplimentare ¨ spăl ătorie. după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 9 3 5 7 4 0 Nr. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. unităţile clasificate cumulează 64. living. Cele mai multe dintre locurile de cazare inventariate se înscriu la un nivel scăzut de confort (2 stele – 262 locuri).5% din totalul locurilor de cazare disponibile. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). grădină. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Figura 13. În ceea ce priveşte dotarea unit ăţilor de cazare. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. urmând cele f ără o categorie de confort atribuit ă sau asumată (201 locuri) şi cele cu un grad de confort ridicat (4 flori/stele – 184 locuri).6 – pag. dotarea unităţilor pentru practicarea de sporturi (altele decât schiul. Totu şi preocuparea pentru divertismentul turiştilor nu este neglijabil ă. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). şemineu. se poate observa interesul administratorilor pentru oferirea unui confort sporit în cadrul structurii de cazare turistică şi pentru asigurarea parcării autovehiculelor turiştilor. ca pondere în totalul capacit ăţii de cazare din staţiune. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 35 . grătar. care este activitatea principală în staţiune) sau posibilitatea relaxării la o saună sunt destul de reduse. terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. Staţiunea Păltiniş – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. de asemenea. unităţi 20% 22% 13% 17% 5 10 28% Nr. În schimb. un număr notabil de unităţi având amenajate spaţii pentru discotecă.Mai puţin de o treime din numărul total de structuri de cazare inventariate (8 din 26) sunt clasificate de Ministerul Turismului. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. totuşi. frigider. 24-25. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort).

uscător de păr ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective.9% 100% Staţiunea Ocna Sibiului dispune de 19 structuri de cazare cu o capacitate de 593 locuri. utilităţi precum internet. cu 152.6 25.8% 19.8% 100% 4 8 5 2 19 150 172 153 118 593 25. iar cazurile în care unitatea nu are încălzire centrală sunt extrem de rare.4 1.3% 29.0 100 1 1 3 2 9 1 2 19 15 28 152 148 210 8 32 593 2. Staţiunea Ocna Sibiului Staţiunea Ocna Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.2 3.4 5. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 0 1 2 2 1 1 0 7 0 28 52 148 13 8 0 249 0.4 100 DUPĂ NIVEL DE CONFORT.Gradul de dotare al camerelor este destul de redus. respectiv 148 de locuri de cazare (a se vedea figura 14).2 0.0% 25. predomină pensiunile turistice (210 locuri – 35% din capacitatea total ă de cazare din staţiune).0 35.0 11.7 25. Ca număr de unităţi şi capacitate de cazare disponibilă. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 36 .5 4. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr locuri % din total Număr unităţi confort (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 4 2 1 7 60 85 104 249 24.9 59. telefon sau frigider în cameră fiind rar întâlnite. În schimb. Staţiunea Păltiniş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § confort sporit ¨ baie cu cadă.4 5.1% 41. camere cu balcon § baie în cameră § încălzire centrală § utilităţi ¨ televizor.1% 34. precum şi să-i asigure accesul la baia proprie.3 20. amenajarea camerelor s-a realizat astfel încât să asigure un confort sporit al turistului. urmate de hosteluri şi hoteluri.

foi şor. Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). Locurile de cazare cu un grad de confort scăzut sunt cele mai numeroase (2 stele – 172 locuri).Figura 14. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Doar 249 de locuri din totalul de 593 inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului (aproximativ 42%). amenajarea unui living cu televizor şi a unor spaţii de joacă pentru copii.6 – pag. 24-25. de remarcat fiind doar faptul că se asigură loc de parcare pentru turi ştii veniţi cu autovehicule.5 şi I. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Figura 15. terasă. de asemenea. unităţi 4 0 8 5 2 0 5 10 20% 25% 26% 29% Nr. gradul de dotare al unităţilor este redus. Totuşi. relativ puţine fiind unităţile care au amenajate terenuri de sport sau piscine (în principal e vorba de hoteluri).5 şi I. însă diferenţa e mică faţă de celelalte două niveluri de confort disponibile – mediu şi ridicat (a se vedea figura 15). este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. de asemenea. după tipul structurii de cazare Caban ă Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistic ă Pensiune turistic ă urban ă Vilă 1 1 3 2 9 1 2 0 Nr. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 37 . unităţi 5% 3% 5% 26% 35% 5 10 25% Nr.6 – pag. tot puţine fiind şi cele care oferă servicii de alimentaţie. unităţile de cazare din Ocna Sibiului oferă în mică măsură posibilitatea practicării de sporturi în cadrul unităţii. iar pentru peste un sfert din capacitatea de cazare disponibil ă în staţiune nu a fost identificată nici o categorie de confort. se observă preocuparea pentru oferirea unor spa ţii de relaxare – grădină. de altfel. Câteva unităţi oferă servicii suplimentare precum cele de spălătorie. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). În ansamblu. 24-25. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 Nr. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).

6% 34. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr locuri % din total Niveluri de confort Număr Număr locuri % din total Număr unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 3 3 1 7 108 156 20 284 38. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. frigider.2% 35. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză.9% 7. dintre facilităţile ce ar putea fi oferite în camere doar televizorul are o prezenţă notabil ă (situaţia general ă este influenţată pensiuni. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total Număr unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Vil ă TOTAL 1 1 3 2 7 62 20 100 102 284 21. foi şor în curte. Staţiunea Ocna Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ televizor ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. Confortul este totuşi asigurat prin asigurarea încălzirii centrale a unităţilor şi accesul la baia proprie.9% 5.9% 100% 2 2 3 3 10 116 32 100 128 376 30.9% 8.3% 100% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 38 . terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. Gradul de dotare al camerelor disponibile în staţiune este redus.1% 35.0% 54.1% 100% 1 4 4 1 10 12 134 210 20 376 3. restaurant servicii de comunicaţie ¨ internet cablu loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective.Staţiunea Ocna Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie.0% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT. living.8% 7.5% 26. grătar. Staţiunea Bazna Staţiunea Bazna: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. grădină. dotările hotelurilor fiind mult mai bogate).2% 35.6% 55.

respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. sau folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor. după niveluri de confort Făr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 1 0 4 4 1 0 Nr. predomină locurile de cazare cu un grad de confort mediu (3 flori/stele – 210 locuri). 1 Deoarece baza cu dot ările structurilor de cazare creat ă nu conţine informaţii suficiente referitor la unit ăţile aflate pe raza staţ iunii Bazna şi pentru a păstra comparabilitatea datelor. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). urmate de cele cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele – 134 locuri) (a se vedea figura 17). pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate. totuşi. de asemenea. notabil este şi numărul structurilor care au săli de conferinţă şi şi-au dezvoltat oferte de team building. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. 24-25. însă structurile turistice de tip vilă dispun de cea mai mare capacitate de cazare (128 locuri). Doar trei unităţi din staţiune (însumând mai puţin de un sfert din capacitatea de cazare inventariat ă) nu sunt clasificate de Ministerul Turismului. De asemenea. unităţi 5 27% Nr. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi.5 şi I. Cele mai multe structuri sunt de tip pensiune (pensiune turistică şi pensiune turistică rural ă). de asemenea. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). după tipul structurii de cazare Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Vilă 2 2 3 3 34% 31% 8% 0 Nr. 24-25. nu s-a creat o fişă de dot ări pentru această zonă de concentrare a structurilor de cazare. Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). 39 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Din punct de vedere al nivelului de confort. Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). unităţi 5% 3% 36% 56% 5 Nr. urmate la mică distanţă de cele de tip hotel (116 locuri) (a se vedea figura 16). se poate remarca o pondere mare a unităţilor care oferă servicii de bar şi restaurant. În privinţa dotărilor1 şi a serviciilor oferite de structurile de cazare din staţiunea Bazna.5 şi I.6 – pag. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). Figura 16.Cele 10 unităţi de cazare identificate pe raza staţiunii Bazna dispun de un număr de 376 locuri de cazare. Figura 17.6 – pag.

teren de sport.0% 22.6% 49. fitness. Gura Râului (398) şi Cisnădioara (324). destul de multe unităţi sunt pregătite să ofere turiştilor posibilitatea practicării diferitelor sporturi – ATV.Deşi cele mai importante servicii de menţinere a sănătăţii sunt furnizate prin bazele de tratament. Poiana Sibiului.5% 100% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 40 .1% 3.3% 3. Râul Sadului. Fântânele. plus alte trei localităţi din imediata apropiere a zonei (Cristian.170 458 140 100 1.954 3.8% 100 DUPĂ NIVEL DE CONFORT.2% 0. Cisnădie şi Cisnădioara). raportat la capacitatea total ă de cazare a judeţului Sibiu.2% 5. saună.4% 24.1% 100% 20 6 105 43 12 2 188 465 114 1. televizorul.5% 60. Tălmăcel. Tili şca şi Vale). În schimb.4% 2. tenis de masă.4% 7. Sibiel (434). Jina. ca de altfel şi accesul la baia proprie. piscină. sunt oferite şi servicii auxiliare de masaj. Sadu. şi implicit capacităţi de cazare demne de notat. Orlat.185 81 62 1. Mai mult.2% 0. dar zona este analizată în ansamblu pentru că astfel concentrează un număr cu adevărat semnificativ de locuri. minibarul şi chiar telefonul fiind dot ări standard pentru unităţile de cazare din această staţiune. serviciul de acces la internet este mai puţin prezent în oferta structurilor de cazare din Bazna.7% 4.5% 7.5% 24. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 2 2 1 0 31 91 6 1 134 75 10 102 0 439 1.954 4. Dintre localităţile menţionate mai sus. localităţi importante pentru delimitarea perimetrului de concentrare a spaţiilor de cazare şi care aduc un aport consistent la capacitatea de cazare în ansamblu.8% 8. etc. Nu toate localităţile au un număr important de unit ăţi de cazare turistică. Rod. fiind analizate separat.5% 1. cele mai importante capacităţi de cazare le au localităţile Răşinari (611 locuri – incluzânduţle şi pe cele de pe drumul spre Păltini ş. Sălişte.3% 10. Zona Mărginimii Sibiului În zona de concentrare a structurilor de cazare Mărginimea Sibiului au fost cuprinse cele 18 localităţi care definesc în mod tradiţional zona etno-folclorică (Boi ţa.5% 5.8% 0.874 5. Unităţile de cazare din staţiunea Păltini ş au fost excluse. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 3 92 29 8 2 134 86 1. Zona Mărginimii Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. Gura Râului.2% 100% 8 2 3 1 50 110 6 8 188 149 10 302 39 705 1. Poplaca. Răşinari. care nu au fost atribuite staţiunii).420 81 168 2.278 706 211 100 2.4% 59. Gradul de confort al camerelor este destul de ridicat.0% 44.9% 23.2% 4. totalizând aproape două treimi din numărul de locuri de cazare disponibile în aceast ă zonă. Galeş.874 16. Sibiel. Tălmaciu.

unităţile de cazare de tip pensiune turistică rurală sunt preponderente (110 din 188). living-uri. concentrând totodată şi cel mai mare număr al locurilor de cazare disponibile (1. prin amenajarea de grădini şi foişoare. unităţi 100 110 25% 49% 125 Nr. Figura 18. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. După cum se poate observa în graficul de mai jos. iar ponderea capacităţii de cazare a unităţilor pentru care nu a fost identificat un nivel de confort se ridică la 16% din total. Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). terase.5 şi I. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). li se oferă turi ştilor posibilitatea de a practica activităţi agroturistice şi de a beneficia de mese tradi ţionale. Figura 19. de asemenea.5 şi I. iar. după tipul structurii de cazare Caban ă Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistic ă Pensiune turistică rurală Pensiune turistic ă urban ă Vilă 2 3 1 8 3% 6% 5% 11% 50 6 8 0 25 50 75 Nr. unităţi 100 125 7% 3% 16% 4% 25% 45% Nr. care cumulează aproximativ un sfert din totalul capacităţii de cazare din zona considerat ă (a se vedea figura 19). 24-25.420 de locuri.874 locuri de cazare distribuite în 188 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. zona Mărginimii Sibiului dispune de 2. în Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 41 . respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. şeminee şi spaţii pentru animalele de companie. 24-25. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). unităţile cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele) predomină atât ca număr (105 din 188 structuri de cazare). prin amenajarea de ferme proprii şi livezi.Astfel. Conform specificului zonei. adică 49% din totalul capacit ăţii de cazare din zona considerat ă). de asemenea. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. cel mai probabil pentru că nu au specific rustic sau agroturistic). Mai mult. într-un număr mai mic. după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 20 6 105 43 12 2 25 50 75 Nr. cu aproape un sfert din totalul capacit ăţii de cazare (a se vedea figura 18). Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). urmate fiind de cele cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). În această zonă s-a observat un interes ridicat din partea structurilor de primire turistică de a oferi un confort sporit clienţilor. cât şi ca mărime a capacităţii de cazare (45%).6 – pag. O treime din totalul capacităţii de cazare inventariate din zona Mărginimii Sibiului nu este clasificată de Ministerul Turismului. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Le urmează structurile de tip pensiune turistică (încadrate separat.6 – pag.

Asigurarea unui spaţiu de parcare pentru turiştii veni ţi cu autovehicule reprezintă o prioritate pentru structurile de cazare din această zonă. puţine unit ăţi de cazare dispun de restaurante proprii (24%). Totuşi. Încălzirea este asigurată în aproape toate unit ăţile prin centrale termice proprii. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 42 . majoritatea preferând să pună la dispoziţia turistului o bucătărie utilată. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. uscător de păr ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. destul de puţine unităţi oferă deocamdată posibilitatea de a practica echitaţia. Totuşi. Cu toate că este o zonă rurală. precum şi numărul important al celor care oferă acces internet în cameră (25%). din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. grătar în curte şi sal ă de mese unde să poată servi masa. restaurant servicii de comunicaţie ¨ internet cablu.schimb. pentru păstrarea specificului rustic. Deşi nivelul de dotare al camerelor este redus. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ spăl ătorie. există o disponibilitate ridicată din partea acestora (33% dintre unităţi) de a asigura inclusiv transportul auto al turistului înspre şi dinspre unitatea de cazare (preluare cu autoturismul de la aeroport/gară). însă unele structuri sunt dotate şi cu sobe de teracotă. televizor. camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ internet. Zona Mărginimii Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ baie cu cadă. grădină. se poate remarca preocuparea pentru amenajarea camerei astfel încât turistul să aibă acces la baie proprie. wireless activităţi sportive ¨ pescuit în râul amenajat în curte. foi şor în curte. un număr notabil de unităţi de cazare au posibilitatea de a închiria turi ştilor ATV-uri (17%) sau de a oferi plimbări cu sania trasă de cai pe timp de iarnă (33%). living. De remarcat sunt ponderea mare a unităţilor care dotează camerele cu televizoare (81%). terasă specific agroturistic ¨ fermă proprie. livadă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. numărul de pensiuni care pregătesc masa turiştilor este mai mare. tot îmbucurător este şi numărul unităţilor care au amenajate săli de conferinţe (24%). şemineu. iar 19% oferă inclusiv servicii de fax. nu neapărat ca parte a unor servicii organizate de tip restaurant. Practicarea altor sporturi sau activităţi nu este facilitată decât în cazul câtorva unităţi de cazare. mai mult. ponderea unităţilor care oferă servicii de comunicaţie este relativ ridicată: 47% dintre ele oferă acces la internet prin cablu. Deşi specificul gastronomic reprezintă una dintre atracţiile aceste zone. grătar. frigider. o pondere mai mare avândo unităţile care au amenajat un loc de joacă pentru copii. Zona Mărginimii Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie.

şi în Avrig (391 locuri). Cea mai mare concentrare de locuri de cazare se gă se şte în Cârţi şoara (667 din totalul de 1.552 33.0% 100% 13 1 1 16 19 3 3 56 733 30 24 247 427 51 40 1. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 2 12 9 2 25 47 283 309 117 756 6. Zona Mun ţilor Făg ăraş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. cu un număr destul de important de structuri de cazare răspândite de-a lungul Văii Avrigului.5% 3.2% 12. De notat este faptul că o parte din locurile de cazare disponibile în cabane sunt de fapt locuri la prici.5% 100% Ca număr.7% 3.552 47. pe paturi de lemn. însă din punct de vedere al capacităţii de cazare. cele mai multe locuri disponibile se găsesc la cabane (733 locuri.9% 15. unde turistul trebuie să aibă sac de dormit pentru a putea folosi locul respectiv.0% 23.4% 40.6% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT.0% 7.0% 3.5% 100% 15 2 18 20 2 57 523 47 370 495 117 1. Cârţişoara şi Arpaşu de Sus.7% 0. Porumbacu de Sus.8% 32.2% 37. în această zonă predomină structurile de cazare de tip pensiune turistică rurală.9% 27.Zona Mun ţilor Făg ăraş Această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare. denumit ă convenţional a „Munţilor Făgăraş” (întrucât doar o mică parte a acestor munţi se afl ă pe teritoriul judeţului Sibiu) cuprinde de fapt zona de acces către Munţii F ăgăraş de pe teritoriul judeţului.3% 2.3% 4. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camping Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 4 1 1 5 11 3 0 25 244 30 24 97 310 51 0 756 32.2% 1. mai ales pe drumul de acces către zona Lacului Bâlea.6% 15. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 43 . mai precis localit ăţile Avrig.9% 1.0% 6.552 de locuri disponibile în zonă).8% 41. adică 47% din totalul capacităţii de cazare) (a se vedea figura 20).

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 44 . Dintre unit ăţile pentru care s-a putut determina gradul de confort.Figura 20. de asemenea. reprezentând 23. terase – menite să sporească confortul turiştilor. după tipul structurii de cazare Caban ă Camping Motel Pensiune turistic ă Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 13 1 1 3 3 0 5 10 Nr. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. În plus. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). de asemenea. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).6 – pag. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). însă există şi un număr semnificativ de unităţi care oferă servicii de restaurant (28%). unităţi 15 20 3%3% 28% 19 46% 16 16% Nr. iar unele structuri oferă plimbări cu sania trasă de cai pe timpul iernii. ferme proprii. unităţi 20 25 8% 33% 32% 3% 24% Nr. nu sunt clasificate conform normelor Ministerului Turismului. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). Figura 21. Chiar dacă numărul serviciilor suplimentare este redus. un număr mare au dotări care ar permite practicarea agroturismului – livezi. numărul pensiunilor care prin dotări permit practicarea de diferite sporturi este îmbucurător (mai ales pescuit pe Valea Avrigului şi Valea Bâlii). iar acestea sunt oferite într-o proporţie destul de mică în rândul structurilor. livinguri. Majoritatea unităţilor permit turiştilor accesul la bucătărie. Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).6 – pag. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. 24-25. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 15 2 18 20 2 0 5 10 15 Nr. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.5 şi I. cele mai multe au un nivel de 3 flori/stele.8% din total (a se vedea figura 21). 24-25. O parte importantă a unităţilor de cazare din aceast ă zonă au amenajate spaţii de relaxare – grădini. Un număr important de unităţi (32 din 57). existând chiar şi trei structuri care permit practicarea echitaţiei. a căror capacitate totală de cazare este de 370 locuri. cumulând 32% din capacitatea de cazare din zonă. cumulând peste jumătate din capacitatea de cazare a zonei considerate. urmate de camerele de 2 flori/stele.5 şi I.

pescuit sportiv în râul amenajat în curte. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 45 . livadă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. grădină. restaurant activităţi sportive ¨ ATV. şemineu. camerele cu balcon şi dotarea cu televizor într-un număr ridicat de unităţi de cazare.Zona Munţilor Făgăraş – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. living. terasă specific agroturistic ¨ fermă proprie. grătar. accesul la baia proprie. tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜º»˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. Chiar dacă dotarea camerelor nu pare a fi una dintre priorităţile structurilor de cazare din aceast ă zonă. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. frigider. confortul necesar este asigurat prin încălzirea central ă. Zona Munţilor Făgăraş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ televizor ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. foi şor în curte.

2 Capacitatea calculată (după cum reiese din datele prezentate în Anexa 2) este de 5. 46 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . şi implicit cele mai multe restaurante. 24-25. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică. se pot asigura dot ările minime necesare: proiector. cu 66 de unităţi dintre care 31 restaurante (a se vedea figura 22). după principalele zone de concentrare Sibiu Media ş Pă ltiniş Ocna Sibiului Bazna Mă rginimea Sibiului Mun ţii F ă g ăra ş 5 12 11 13 35 66 60 80 100 Nr. Păltini ş (Casa Turiştilor).5 şi I.492 de locuri în săli de conferinţe. ecran etc. Totodată. Ana. se găsesc în municipiul Sibiu (161 unităţi inventariate. unde la cerere se pot organiza conferinţ e (în cele mai multe cazuri.500 de locuri stabilite prin date sigure. cu menţiunea că în plus se remarcă un număr relativ important de unităţi amplasate de-a lungul DN1-7. Ocna Sibiului (Centrul de conferinţe Ocna Sibiului). pensiunea Perla Mărginimii). cumulând cel puţin 7. Privire de ansamblu asupra altor structuri turistice În judeţul Sibiu au fost identificat 329 structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică.000 de locuri. urmat fiind de zona Mărginimii Sibiului. având în vedere că aceste 46 de săli sunt majoritatea considerate ca având capacit ăţi mici.7. Raportat la numărul de unităţi de cazare aflate în zonele de concentrare considerate. s-a aproximat capacitatea totală din judeţ la un nivel mai mare decât cele aproape 5. de capacitate redus ă. urmate la distanţă de zona Munţilor Făgăraş. însă pentru 46 de unit ăţi nu au fost identificate datele referitor la capacitatea sălilor de conferinţe din dotare. dintre care 77 restaurante). în localităţi precum Apoldu de Sus. Mediaş (hotel Central). şi cele mai mari capacităţi per unitate se afl ă în municipiul Sibiu (hotelurile Ramada. dintre care 163 sunt restaurante. 1 De menţ ionat este faptul că.). Ibis. Hilton). Veştem. zona Mărginimii Sibiului (pensiunea Mai. Bradu. Bradu pe DN1-7 (Fântâni ţa Haiducului). Cele mai multe se găsesc în municipiul Sibiu (37 de săli). Continental Forum. mai ales în cazul structurilor de cazare de mici capacit ăţi. Cele mai multe unităţi de alimentaţie publică. pensiunea Albota. Şelimbăr. sălile de conferinţe sunt de fapt săli multifuncţionale. însă şi în alte zone au fost identificate săli de conferinţe de capacităţi mari: zona Munţilor Făgăraş (cabana Bâlea Lac.I. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Din totalul de 518 unităţi de cazare ce au fost identificate în judeţul Sibiu. cabana Europa Transfăgărăşan. pensiunea La Bradul Înalt). 98 au amenajate săli de 1 2 conferinţe . Figura 22. unităţi 120 140 161 Restaurant Alte structuri 0 20 40 160 180 Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. unde se concentrază mai mult de jumătate din capacitatea totală a sălilor de conferinţe din judeţ.6 – pag. Distribuţia unităţilor pe teritoriul judeţului urmează concentrările de structuri de cazare (la rândul lor suprapuse principalelor zone de interes turistic). cele mai mari ponderi ale restaurantelor le au municipiile Mediaş şi Sibiu.

creşterea capacităţii portante pe sectoarele reabilitate. aceste proiecte vor îmbunătăţi considerabil traficul rutier.ro. porţiunea aflată în judeţul Sibiu leagă oraşele Dumbrăveni. neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos). oraşul Sibiu fiind legat direct la trei dintre ele – E68. Centre de informare turistică Transportul rutier Judeţul Sibiu se încadrează în zona de dezvoltare Centru a României.cnadnr. 1 Sursele de informaţ ii pentru aceste secţ iuni le reprezintă PATJ Sibiu (2003). două drumuri naţionale principale (DN7C Cârţişoara – Curtea de Argeş – Bascov şi DN14 Sighi şoara – Mediaş – Sibiu) şi două drumuri naţionale secundare (DN14A Mediaş – Târnăveni – Iernut şi DN14B Copşa Mică – Blaj – Teiuş). dintre care 257 km sunt drumuri naţionale.2007 – 2013”. o serie de articole recente publicate în cotidiane locale (Tribuna. făcând mult mai facilă legătura între judeţ şi celelalte zone ale ţării. § E81: Punct frontieră Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Punct frontieră Halmeu. lista de drumuri judeţene şi comunicatele de presă ale Consiliului Judeţean Sibiu. o Braşov – Cluj Napoca – Oradea. precum şi îmbunătăţirea calităţii traficului prin construirea benzii a treia pe pante pentru selectarea traficului greu. Pe lângă lucrările de întreţinere. § E574: Piteşti – Braşov – Bacău § Coridorul IV Pan-European: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti. Traseele principale care leagă localităţi din judeţul Sibiu între ele şi judeţul Sibiu de restul ţării sunt următoarele: § magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici (cale ferat ă parţial dubl ă. § 51 trasee de drumuri judeţene. § 72 trasee de drumuri comunale. § magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (cale ferată dublă.ro. Mediaş şi Copşa Mică. 47 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .sibiuairport. iar liniile cu două căi măsoară 92 km (39%).ro. Reţeaua de drumuri publice a judeţului Sibiu totalizează 1. Printre proiectele de drumuri aflate deja în execuţie sau doar în faza de proiect care vor traversa judeţul Sibiu se numără şi următoarele: § autostrăzi pe traseele: o Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Arad – Nădlac. Transportul feroviar Reţeaua feroviară a judeţului Sibiu măsoară 235 km. § E68: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Braşov. Infrastructură de transport (acces) ş i de utilităţi1.607 km. Acestea se împart pe: § 6 trasee de drumuri naţionale. Odată realizate. electrificat ă pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj).cfr. Monitorul de Sibiu). dintre care doar 11 km sunt electrificaţi. www.I. § drum expres cu patru benzi pe traseul Sibiu – Mediaş – Sighi şoara – Odorheiul Secuiesc – Miercurea Ciuc. programele de reabilitare a drumurilor ţintesc aducerea condi ţiilor de trafic la standarde europene. www. precum şi cu exteriorul acesteia (coridorul IV fiind cea mai importantă legătură către vestul Europei).8. dintre care două trasee sunt drumuri europene (E68 – DN1 şi E81 – DN7). E81 şi Coridorul IV PaEuropean: § E60: Punct frontieră Borş – Cluj Napoca – Târgu-Mure ş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa. „Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 . ce va prelua traficul de tranzit. o Sibiu – Făgăraş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti. www. 936 km drumuri judeţene şi 414 km drumuri comunale. pe direcţia nord-est cu legături denivelate către DN14 şi DJ106. zonă străbătută de cinci importante căi rutiere internaţionale. Alt proiect important vizează realizarea arterei ocolitoare a municipiului Sibiu.

Jina. Gura Râului. O nouă legătură va exista între Sibiu şi Deventer (Olanda). Sebeşu de Sus. construirea unui nou terminal pentru serviciul pompieri. Micăsasa. Un rol important în dezvoltarea acestor reţele de infrastructură utilitară îl are implementarea unor proiecte în cadrul POS Mediu (de exemplu. redimensionarea clădirii pentru serviciile administrative şi amenajarea unui depozit de carburanţi. însă investi ţiile din ultimii ani au fost majore (staţia de epurare de la Sibiu a fost modernizată şi adusă la ultimele standarde europene în domeniu. Cârţa. Italia (Milano. principalele investiţii preconizate de autorităţi pe termen mediu se vor concentra pe modernizarea liniilor de cale ferată convenţionale. Bârghiş. Cârtişoara. Astfel. Sadu. Şura Mică. § canalizare – Arpaşu de Jos. Bazna. Proiectele pe termen lung ale aeroportului au ca obiectiv realizarea unui terminal cargo şi a unei piste paralele pentru avioanele de dimensiuni mici.. Vurpăr. Biertan. pe lângă cele deja existente în mediul urban (Sibiu. Roşia. a căilor de rulare şi a balizajului. Fântanele. Roma). Vale. Sălişte (satele Sibiel. Spania (Madrid). linia 208: Sibiu – Copşa Mică (cale ferată simplă. Sadu). Bruiu. Turnu Roşu. Agârbiciu. Slimnic (satul Ruşi). România (Otopeni. Avrig. Tili şca. Şeica Mare. neelectrificată pe sectorul Sibiu – Agnita şi sectorul Cornăţel – Vurpăr. Stuttgart). München. Turnu Roşu (satul Sebeşu de Jos). Tili şca. Micăsasa.§ § linia 204: Sibiu – Agnita (cale ferată simplă. Mediaş. modernizarea pistei de aterizare. în faza de proiectare se află următoarele reţele: § alimentare cu apă – Agnita (satele Ruja şi Coveş). Grecia (Zakynthos). Avrig (satele Bradu şi Săcădate). Boi ţa. Principalele investiţii au vizat modernizarea terminalului (în prezent capacitatea de procesare este de 300 de pasageri/oră). Poplaca. Vurpăr). Reti ş. § canalizare – Agnita. Arpaşu de Sus. Turnu Ro şu. Astfel. Săcel. Germania (Köln. Programul de extindere a acestor reţele se realizează în două etape – proiectare şi execuţie – pentru care finanţările se acordă defalcat. Orlat. Mag). Racovi ţa. Aeroportul Sibiu a beneficiat de importante lucrări de modernizare (finalizate în mare parte în anul 2008) pentru a putea susţine creşterea recentă a traficului aerian la acest terminal. Hamba. în fază de construcţie existând deja cel puţin alte 17 staţii. dotarea cu aparatură modernă a turnului de control. Reţeaua de alimentare cu ap ă şi de canalizare Judeţul Sibiu este compus din 64 de unit ăţi administrative. În faza de execuţie se afl ă proiectele pentru următoarele localităţi: § alimentare cu apă – Bârghiş. Moşna. neelectrificată pe întregul sector). Cisnădie (satul Cisnădioara). Şapte companii aeriene activează în prezent pe aeroport. Pentru aparate de zbor ultra-uşoare o alternativă o reprezintă aerodromul privat „Măgura” din Cisnădie. de menţionat că ruta nu este funcţională în prezent). Şura Mare. pe tronsoanele Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Sighi şoara – Braşov – Bucureşti şi Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Bucureşti. Agnita. Sebeşu de Jos. Starea tehnică a liniilor existente nu permite viteze mai mari de 60-80 km/h. Slimnic. Boarta. Şeica Mare. la o distanţă de 6 km de centrul municipiului Sibiu. Timi şoara). Sălişte) şi cel rural (Aciliu. Ţapu. „Modernizarea infrastructurii de apă / apă uzată în principalele 48 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Porumbacu de Sus. Cisnădie). Alma. Merghindeal. cât şi în mediul rural (Jina. Cristian. Porumbacu de Jos. f ăcând legătura între Sibiu şi 11 destinaţii interne şi internaţionale: Austria (Viena). dintre care 36 beneficiază de reţea de alimentare cu apă (26 din mediul rural) şi 13 de reţea de canalizare (4 din mediul rural). Tălmaciu. Transportul aerian Aeroportul internaţional Sibiu este amplasat pe DN1. trasee ce fac parte din Coridorul IV Trans-European. Numărul staţiilor de epurare a apei menajere este mai mic. Numărul de staţii de tratare a apei menajere este în continuă creştere. Brădeni. Alţâna. lucrările fiind finalizate în mai 2008) şi vor continua atât în mediul urban (Avrig. Sebeşu de Jos. Alma. Turcia (Antalya). Alte lucrări de modernizare vizează instalarea de electromecanisme performante pe tronsonul Coşlariu – Sighişoara şi modernizarea la standarde europene a staţiei de cale ferată din municipiul Sibiu. oraş cu care este înfrăţit. astfel încât să permit ă viteze de până la 160 km/h.

Răşinari. Slimnic. 6 localităţi (Cisnădioara. principalele aspecte care pot fi imbunătăţite sunt faptul că unele centre nu funcţionează încă permanent şi vizibilitatea redusă. Copşa Mică. Principalele probleme ale sistemului de distribuţie al energiei electrice la nivelul judeţului Sibiu sunt legate de starea tehnică deficitară a acestora.7 km. Poplaca. perspectiva fiind creşterea calităţii produsului turistic judeţean (reţeaua extinsă de centre asigură niveluri superioare de confort şi siguranţă pentru turişti). a fost identificat un centru privat de informare turistică la Păltiniş. Bazna. Sistemul de alimentare cu energie electrică Energia electrică necesară judeţului Sibiu provine de la o serie de hidrocentrale amplasate pe râurile Sadu. Numărul de CIT-uri din judeţ este relativ mare. cu menţiunea că nu există un astfel de centru pe Valea Hârtibaciului. 1 “Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 . personalul din CIT-uri a lăsat o impresie pozitivă în cadrul vizitelor inopinate realizate ca parte a cercetării de teren în cadrul Masterplanului. Distribuţia acestei energii este asigurată prin patru magistrale LEA 400 kv şi o magistrală LEA 220 kv (ce măsoară împreună aproape 265 km şi asigură transportul energiei în regiune). Agnita. de iniţiative private). Răşinari. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale însumează 1. este foarte important ă activitatea şi modul de funcţionare al CIT-urilor.2007 – 2013” (disponibil la adresa web http://www. acoperirea la nivelul judeţului fiind bună: 107 de localităţi sunt racordate la reţeaua naţională de gaze. Olt şi Cibin. Brădeni. De asemenea. 1 Răcăriţa ) şi de la o central ă electrică de termoficare. şi prin reţele de distribuţie de tensiune înaltă. Şeica Mare. Hamba. Axente Sever. Nocrich. Bazna. Biertan. ce creează disfuncţionalităţi în distribuirea energiei (fluctuaţii de tensiune semnalate inclusiv în zone turistice importante ca Mărginimea Sibiului). Alţâna. Sadu. datorată vechimii instalaţiilor şi echipamentelor. se pare. de la microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin. Orlat. Sebeş.cjsibiu. virtual toate localităţilor judeţului sunt conectate la reţeaua de energie electrică. iar acoperirea principalelor zone turistice este bună. Centrele de informare turistică Reţeaua principalelor centre de informare turistică identificate acoperă zonele cu atracţii turistice cheie din judeţ: Sibiu (patru centre – la Primărie. existând 21 de câmpuri amplasate în localităţile Loamneş. judeţul Sibiu” sau „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Sibiu”) Sistemul de distribu ţie a gazelor naturale Judeţul Sibiu dispune de rezerve importante de gaze naturale. Sălişte. dar există şi câteva mici zone sau locuinţe individuale din mediul rural care nu sunt încă electrificate. Peli şor şi Răşinari) sunt în curs de racordare şi 31 de localităţi sunt propuse pentru racordare în viitor. medie şi joasă. exceptându-l pe cel preconizat de la Săsăuş (un CIT în zona respectivă ar fi util pentru popularizarea posibilit ăţilor de turism. Sibiel şi Valea Viilor. Laslea şi Aţel. Chirpăr.aglomerări din zona Mediaş. Cisnădie.nsf/AllForPrint/D8607FCEA7E5A7E4C2257418004571C8?OpenDocument) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 49 . destul de puţin cunoscute şi exploatate în prezent). Ocna Sibiului. Avrig. Bârghiş.ro/portal/Sibiu/CJSibiu/portal. la aeroport. Marpod. la muzeul în aer liber din cadrul CNM Astra). Având în vedere rolul de informare şi ghidare pe care îl au CIT-urile. Mediaş. Per ansamblu. Alte puncte de informare preconizate a fi deschise pe termen scurt sunt cele de la Cârţişoara (la muzeul „Badea Cârţan”). la gară.268. Agnita. de la Săsăuş şi de la Gura Râului (în cazul acestora doua din urmă fiind vorba. Dumbrăveni.

INFRASTRUCTURA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ ŞI REŢEAUA CENTRELOR DE INFORMARE TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU Bazna i i MEDIA Ş Biertan i MUREŞ ALBA Valea Viilor i OCNA SIBIULUI i Săsăuş Q SIBIU ii i i i SĂLIŞTE i i Sibiel i i AVRIG CISNĂDIE i i Cârţişoara Gura Râului Răşinari i BRAŞOV Păltiniş i ARGEŞ VÂLCEA Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Legendă Drum naţional Drum judeţean Magistrală cale ferată Linie cale ferată i i Centru de informare turistică Centru de informare turistică în curs de amenajare Aeroport Q Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 50 .Figura 23.

însă potenţial au şi celelalte patru zone etno-folclorice ale judeţului – Ţara Oltului. RăşinariPăltini ş. Reţeaua de centre de informare turistică din judeţul Sibiu este una dintre cele mai dezvoltate din ţară: au fost identificate 15 centre de informare amenajate în cei mai importanţi poli de interes turistic ai judeţului. zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de vedere turistic. Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unit ăţi de primire turistică. plus alte câteva unităţi în curs de amenajare. zonele de concentrare identificate pentru aceste structuri sunt identice cu cele evidenţiate în cazul structurilor de cazare. Avrig).I.000 de locuri de cazare. În proiect se afl ă şi reactivarea liniei „mocăni ţei”. prin prisma diversităţii şi atractivit ăţii resurselor turistice. acestea includ categoriile: biserici fortificate (cu o concentrare de astfel de atracţii în jumătatea nordică judeţului). etc. în cadrul cărora se distinge nucleul reprezentat de municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu – „capital ă culturală europeană în anul 2007”. Infrastructura utilitară este în continuă dezvoltare. În cazul sălilor de conferinţe din dotarea structurilor de cazare. iar din perspectiva gradului de confort (clasificat. Sibiel. factorii curativi din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ – Ocna Sibiului şi Bazna. cele mai mari capacităţi cumulate le deţin hotelurile (28% din numărul locurilor). aproape două treimi din totalul capacităţii de cazare din judeţ se înscrie în intervalul scăzut-mediu de confort (2-3 flori/stele). palate şi conacuri răspândite prin judeţ (Palatul de vară Brukenthal. Cele mai importante resurse naturale ale judeţului Sibiu se concentrează în zona de sud. judeţul Sibiu se afl ă în rândul destinaţiilor turistice româneşti de top. acestea cumulează o capacitate estimată la cel puţin 7. cetăţi. Mediaşului şi într-o mai mică măsură cele din Agnita sau Dumbrăveni). ansambluri arhitecturale urbane medievale (centrele istorice ale Sibiului. muzee (Brukenthal şi Astra se află între cele mai importante cinci muzee ale României. crame. medievale. capacitatea judeţului Sibiu este a doua ca mărime. restaurante) inventariate numără peste 300 de unităţi. va avea acces relativ facil la viitoarele autostrăzi. Podişul Secaşelor). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 51 . Lotru şi F ăgăraş. Reţeaua de structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică (baruri. zonele deficitare în prezent aflându-se mai ales în mediul rural. pitoresc şi tradi ţie. meşteşug ăreşti. Infrastructura de acces în judeţ este bine dezvoltat ă: judeţul Sibiu este străbătut de patru drumuri europene şi de un coridor paneuropean. ce leagă Sibiul de Agnita. Valea Târnavelor. Mărginimea Sibiului. mai ales în scop turistic. Castelul Apafi. zona Mărginimii Sibiului (în special în Răşinari. cuprinzând şi câteva branduri bine conturate şi valoroase în peisajul turismului din România: oraşul Sibiu. în cadrul grupelor de munţi Cindrel. Ocna Sibiului şi Bazna. etc. gastronomia şi meşteşugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploat ării turistice este Mărginimea Sibiului. Gura Râului). după numărul de vizitatori). Valea Hârtibaciului. Bâlea. La potenţial natural merită menţionate de asemenea zonele din reţeaua „Natura 2000” din nord-estul şi estul judeţului (o mare parte din suprafaţa Podişurilor Hârtibaciului şi Târnavelor). balnear).000 de locuri la nivelul judeţului. în curs de clasificare sau asumat de unităţile neclasificate).9. ce cuprind aproape 13. Mediaş. După tipul unităţii de cazare. cu menţiunea că doar anumite perimetre – Bâlea. Acestora li se al ătură. precum şi o serie de festivaluri şi evenimente (de teatru. zona Munţilor Făgăraş (Cârţişoara. de muzică. a două monumente UNESCO şi a unor zone cu o bună notorietate naţional ă sau chiar internaţională. folclorice. municipiul Sibiu fiind din nou principalul punct de concentrare a acestor capacităţi. urmate de pensiunile turistice rurale (18%). În ceea ce priveşte resursele antropice.). Cele mai mari concentrări de spaţii şi capacităţi de cazare se întâlnesc în Sibiu. zone etno-folclorice cu tradiţiile. aproape jumătate aflate în municipiul Sibiu. comparativ cu restul judeţelor din Regiunea Centru a ţării. Păltini ş. Aşadar. Rezumatul capitolului Patrimoniul turistic al judeţului Sibiu este o împletire între multiculturalitate.). Produsul turistic judeţean beneficiază de atractivitatea ridicată a unor tipuri de turism aflate în tendinţele europene (rural – tradiţional. sportive. cultural. în rândul atracţiilor naturale majore. este străbătut de două magistrale feroviare şi are un aeroport internaţional.

amploarea luată de segmentul turismului de business – conferinţe şi evenimente -. respectiv pe întreaga vale a Hârtibaciului. Braşov. iar diversitatea ofertei de structuri de primire turistică din zonele consacrate a permis inclusiv depăşirea nivelului turismului de agrement (de exemplu.ro). posibilităţile turi ştilor de a servi masa în localitatea de cazare sunt fie oferta gazdei exclusiv pentru clienţii cazaţi. judeţul Sibiu beneficiază de o poziţie privilegiată în centrul ţării. Târgu-Mure ş ). relativ la aşteptările turiştilor străini (confort redus al transportului în comun. la data de 20 Octombrie 2009 52 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . datorit ă dezvolt ării ofertei de săli de conferinţe din cadrul spaţiilor de cazare). Târgu-Mureş. pe relaţia oraşului Sibiu cu Bucureşti. De asemenea. prin alte localităţi. infrastructură deficitară care determină un trafic anevoios). Timişoara). În schimb. Sibiul nu este bine integrat în reţeaua feroviară. 1 Conform analizei unor informaţii de pe pagina CFR – Mersul Trenurilor (www. Braşov. Principalele lipsuri de infrastructură turistică se remarcă în localitatea sit UNESCO Valea Viilor.infofer. trenul nefiind în prezent o soluţie practică pentru turi ştii rezidenţi (de exemplu legături 1 dificile. Cluj-Napoca. Cluj-Napoca. În ceea ce priveşte accesibilitatea. fie „self-cateringul”).Infrastructura turistică s-a dezvoltat în general în linie cu traficul de turi şti spre zonele cu atracţii însemnate. accesul poate deveni mai dificil pentru turiştii care aterizează pe alte aeroporturi din ţară (de exemplu Bucureşti sau Cluj-Napoca). se poate vorbi despre o penurie de unităţi de alimentaţie deschise publicului larg în majoritatea zonelor turistice rurale (uneori. astfel încât pe căi rutiere se găse şte la distanţe rezonabile de multe centre urbane cu cerere potenţială majoră (Bucureşti. deci cu atât mai puţin pentru cei străini. un număr destul de limitat de oraşe europene sunt conectate direct de Sibiu). Existenţa aeroportului internaţional în Sibiu este un avantaj pentru turiştii străini care pot călători pe rutele operate spre acest aeroport (momentan. întrucât alternativa principală (calea rutieră) poate avea unele neajunsuri.

II. Cererea turistică în judeţul Sibiu şi în zona de sud a Transilvaniei
Studierea intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu s-a bazat în primul rând pe informaţii culese din interviurile semi-structurate, respectiv pe răspunsurile furnizate de birourile de promovare turistică a României în străinătate (acestea din urmă fiind utile mai ales în cazul studierii interereselor turiştilor străini); rezultatele preliminare obţinute astfel au fost ulterior analizate atât prin prisma datelor relevante pentru acest capitol obţinute din surse secundare sau din chestionarele cu autocompletare de la primării, cât şi din perspectiva personală a consultanţilor implicaţi în proiect, în baza unei bune cunoaşteri a atracţiilor turistice în judeţe din Sudul Transilvaniei.

II.1. Profilul turistic al zonei de sud a Transilvaniei
Analiza cererii turistice, respectiv prezentarea intereselor turiştilor pentru obiective din judeţul Sibiu, vor fi urmărite în contextul apartenenţei judeţului la zona de sud a Transilvaniei. Justificarea integrării produselor turistice din Sibiu în cadrul zonei are la bază pe de-o parte similitudinile dintre profilele turistice ale judeţelor din regiune sau ale unor zone din aceste judeţe (inclusiv gestionarea comună a unor elemente de cadru natural, cum sunt Munţii F ăgăraş de exemplu, face imposibilă delimitarea clară între produselor turistice aparţinând de zone sau judeţe diferite). Pe de altă parte, s-a luat în calcul perspectiva turiştilor, ale căror interese nu sunt limitate de graniţele unui judeţ (de cele mai multe ori sunt interesaţi de atracţiile turistice în sine, punctuale sau integrate într-o regiune, mai mică sau mai mare). Aşadar, prezentăm în introducerea acestui capitol o delimitare convenţională a „Sudului Transilvaniei” (zona ha şurată din graficul de mai jos), care să indice spre patrimoniul turistic al căror teritorii ne-am concentrat atenţia în cadrul proiectului – de menţionat că în centrul analizei vor fi interesele turi ştilor pentru judeţul Sibiu şi tangenţial vor fi urmărite şi atracţii din alte judeţe, care fac obiectul interesului acestor turişti.

Figura 24. ZONA CONVENŢIONALĂ „SUDUL TRANSILVANIEI”

Legendă Zona convenţională „Sudul Transilvaniei”

Sursa: http://ro.globalcom.ro (harta); adaptare Marketscope

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

53

Marcajul de mai sus nu trebuie judecat strict, el având caracter orientativ. Practic, cercetările de piaţă întreprinse în cadrul Masterplanului au avut un caracter mai amplu, luând în calcul, pe lângă accepţiunea acestei convenţii (judeţul Sibiu, anumite zone din judeţele Alba, Hunedoara şi Mureş, judeţul Braşov), şi perspectiva diferi ţilor respondenţi asupra sudului Transilvaniei şi punctelor de interes turistic ale acestei zone (de altfel, această perspectivă al ături de mai slaba dezvoltare turistică faţă de restul regiunii, în general a determinat şi faptul că celelalte judeţe din regiunea Centru – Harghita şi Covasna – sunt amintite în analiză doar daca este cazul). Un alt aspect privind analiza cererii turistice din „Sudul Transilvaniei” se referă la utilizarea informaţiilor statistice disponibile. Astfel, reperele statistice din anumite secţiuni ale capitolului au ca sursă date statistice la nivel de judeţ, extinzând deci analiza pâna la grani ţele judeţelor relevante (fapt ce constituie un alt argument pentru acceptarea caracterului de convenţie a marcajului de mai sus). În ceea ce priveşte profilul turistic, Sudul Transilvaniei este definit prin diversitatea atracţiilor şi multiculturalism. Prima axă definitorie se referă la varietatea obiectivelor turistice, ce pot fi grupate în câteva arii de interes majore, şi anume: § Cadru natural – preponderent zonă de podi ş, mărginită la sud de Munţii Carpaţi; atracţiile generice sunt legate de pitorescul peisajelor, roadele agriculturii tradiţionale, care s-a putut păstra de-a lungul timpului, respectiv de turismul montan şi anumiţi factori curativi (apă, nămol, aer ozonat) § Tezaur cultural – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cet ăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele § Leag ăn al tradiţiilor – o particularitate a axei culturale o reprezint ă păstrarea vie a tradiţiilor, a meşteşugurilor şi în general a vieţii tradiţionale şi aspectului străvechi (sate unde se menţine atmosfera patriarhală) La fel de important ă este îmbinarea fericit ă într-un spaţiu relativ restrâns a diverse culturi – românească, să seacă (saxonă), maghiară. Sudul Transilvaniei adăposteşte mărturii ale spiritualităţii populaţiilor care convieţuiesc pe aceste meleaguri, iar trecerea timpulului s-a dovedit în unele cazuri şi benefică, permiţând influenţele interculturale ce au contribuit la crearea spaţiului polivalent din punct de vedere turistic din prezent.

II.2. Repere statistice privind cererea turistică în Sudul Transilvaniei. Sezonalitate
Cei mai mulţi turi şti înregistraţi în anul 2008 au ales judeţul Braşov ca destinaţie turistică, peste 80% dintre aceştia fiind turişti români (cele mai mici ponderi ale turiştilor străini în totalul turiştilor s-au înregistrat în cazul judeţelor Hunedoara, respectiv Alba). Un număr considerabil mai mic de turişti au ales judeţele Sibiu, respectiv Mureş ca destinaţie, însă este important de notat faptul că un sfert dintre aceştia au fost turi şti străini. (figura 25)

Figura 25. Sosiri ale turiştilor în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii persoane)
Alba Braşov Hunedoara Mureş Sibiu 0 100 200 300 400 500 600 700

Români Străini

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

54

Analizând perioada 2006-2008 (figura 26), se observă că numărul de turişti sosiţi în judeţul Sibiu a scăzut în anul 2008 faţă de maximul atins în 2007 (anul progamului „Sibiu – Capitală culturală europeană”), însă scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul turiştilor străini, unde cifra a ajuns aproape la nivelul anului 2006.

Figura 26 . Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu (mii persoane)

Români

2006
Stră ini

2007 2008

Total

0

50

100

150

200

250

300

350

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din următorul grafic (figura 27) se poate observa preferinţa turiştilor sosiţi în judeţul Sibiu pentru structurile de cazare de tip hotel, peste 60% dintre turiştii români alegând acest tip de cazare; ponderea turiştilor străini care au optat pentru cazarea într-un hotel a fost mai mare (76%), în detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele şi pensiunile. Procente asemănătoare din totalul turi ştilor (aproximativ 20%), atât români, cât şi străini, s-au înregistrat pentru structurile de tip pensiune turistică urbană şi rurală.

Figura 27. Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu în anul 2008 pe tipuri de structuri de cazare
Hoteluri Moteluri Cabane Români Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Alte structuri de cazare Străini 0% 20% 40% 60% 80% 100%

Total

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

O împărţire a turi ştilor români sosiţi în judeţ pe lunile anului ilustrează sezonalitatea turismului în Sibiu1 (figura 28). Astfel, ca vârfuri de sezon se remarcă lunile mai, iulie şi august, valori destul de ridicate înregistrându-se şi în septembrie-octombrie (situaţia sezonalităţii rezultate din alte surse de informaţii va fi comentată şi în finalul acestui subcapitol).

1

Nu au fost disponibile date similare, pe luni, cu privire la turiştii străini 55

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

urmat fiind de judeţele Mureş şi Sibiu (figura 29). însă indicii de utilizare netă a hotelurilor au fost relativi mici – cel mai ridicat a fost înregistrat în judeţul Mureş (45%). Turiştii veni ţi în judeţele din sudul Transilvaniei au ales să înnopteze cel mai adesea în structuri de cazare de tip hotel (figura 29). urmat de Hunedoara (30%) şi Sibiu (30%). cu excepţia structurilor de tip pensiune rurală (figura 30). O descreştere însemnată s-a înregistrat în cazul hotelurilor. În ansamblu însă. Înnoptări în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii înnoptări) Hoteluri Moteluri Alba Cabane Braşov Hunedoara Mureş Pensiuni turistice urbane Sibiu Pensiuni turistice rurale Alte structuri de cazare 0 100 200 300 400 500 600 700 800 Sursa: Institutul Naţional de Statistică La nivelul judeţului Sibiu. unde cifra pentru anul 2008 a fost chiar şi sub cea a anului 2006. însă mai slabă decât 2007 (scăderea a fost de peste 13%). Figura 29. În schimb. ca indici de utilizare netă a capacităţilor de cazare.Figura 28. numărul de înnoptări înregistrate în anul 2008 a fost considerabil mai mic decât cel din 2007. cele mai ridicate valori au fost înregistrate de judeţul Mureş (34%). Sosiri ale turiştilor români în judeţul Sibiu în anul 2008 25000 20000 15000 10000 5000 0 IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC Sursa: Institutul Naţional de Statistică Judeţul Braşov a înregistrat cele mai ridicate valori ale numărului de înnopt ări dintre judeţele considerate. anul 2008 a avut o evoluţie mai bună decât 2006. urmat de judeţele Braşov (35%) şi Sibiu (33%). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 56 .

însă perioada de sezon poate fi extinsă în general şi cu lunile mai şi septembrie (chiar si cu prima jumătate a lunii octombrie). cu facilităţi pentru evenimente „corporate”. în sezonul estival cererea fiind în general mai mică (pentru ca evenimentele de companie să nu se suprapună peste perioada concediilor de vară). cu menţiunea că în perioada sărbătorilor de iarnă observaţia privind ocuparea e valabilă pentru majoritatea spaţiilor de cazare (cel puţin din zonele turistice consacrate ale judeţului). pot avea grade de ocupare superioare în timpul săptămânii. practicarea sporturilor de iarnă asigură grade bune de ocupare şi în decembrie-ianuarie pentru zonele cu pârtii.Figura 30. În plus. iar 1 Mai şi 1 Decembrie reprezintă de asemenea scurte perioade de vârf. la hoteluri se poate vorbi şi de perioade diferite de concentrare a cererii în timpul unei săptămâni: hotelurile cu clientel ă de business de tip delegaţie / individual sunt mai încărcate în timpul săptămânii. respectiv la o serie de obiective turistice. în timp ce restul sunt mai mult ocupate în weekend. turismul de business joacă un rol important şi pentru pensiuni – cele mai mari. în timp ce hotelurile ce sunt gazde ale unor evenimente „corporate” de tip seminarii şi conferinţe înregistrează cerere mai mare pentru sfârşitul săptămânii. Cererea se manifestă din plin şi cu ocazia sărbătorilor pascale. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 57 . şi ţinând cont de specificul unor atracţii. sezonalitatea nu este atât de pronunţată pentru aceast ă categorie de unităţi de cazare. În plus. Sezonalitatea este mai pronunţată în staţiunile balneare pentru segmentul turi ştilor interesaţi în principal de „distracţie la scăldat” (pentru segmentul de tratament. însă nu la nivelul celorlalte sărbători. iulie şi august activitatea turistică din judeţul Sibiu este cea mai intensă. propice în special circuitelor culturale. sezonalitatea nu este atât de pronunţată). În extrasezon. oricum. Observaţiile de mai sus nu se aplică la fel în cazul hotelurilor axate pe clienţi business. Înnoptări în judeţul Sibiu (mii) Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Vile turistice Cabane turistice Cabane de vânătoare Căsuţ e turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 0 50 100 150 200 250 300 350 2006 2007 2008 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Analizând percepţia asupra sezonalit ăţii în principalele zone turistice alte judeţului. concluzia este că în lunile iunie.

fiecare. fie în weekend). vizitarea de către saşii plecaţi în străinătate a rudelor rămase în aşezările săse şti din România (situaţiile de acest gen sunt mai rare. se poate stabili. orientativ. şi anume cetăţile medievale. totuşi. cât şi puncte de vedere particulare determinate de diversele segmente de turi şti. Produsele turistice uzuale şi cele mai cerute au în prim plan obiectivele turistice majore. gradul de confort conferit de cunoaşterea limbii germane de către mul ţi dintre membrii comunităţii locale (nu doar în 1 “visiting friends and relatives” – vizite la rude şi prieteni (în limba engleză) 58 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . importanţa surselor de interes turistic din judeţul Sibiu. etc.) Aşteptările cu privire la contactul cu un peisaj familiar şi atractiv tocmai prin asemănările. dar şi evoluţia per ansamblu a zonei. determină câteva elemente majore ale atractivităţii zonei pentru turiştii care aparţin spa ţiului saxon: Germania – Austria şi.II. educaţie. Analiza intereselor turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei. cu cea mai mare notorietate. cu toate posibilităţile de practicare a turismului pe care le oferă şi zonele adiacente acestor centre urbane. multiple ipostaze ale consumului turistic. ale zonei analizate. mai ales datorit ă bunei notorietăţi de care se bucură numele „Transilvania”. De asemenea. turi ştii străini sunt animaţi de posibilitatea de a lua contact cu una din părţile importante şi atractive ale civilizaţiei româneşti. întrucât toate tipurile de turism identificate au sau pot avea un rol bine definit în dezvoltarea turistică. de departe cea mai cunoscută este legată de Dracula şi Castelul Bran). ci să prezinte elementele identificate ca fiind de interes în judeţul Sibiu şi în Sudul Transilvaniei. sa şi din diferite zone din Germania sau Austria) § Ca variantă a ideei anterioare. venituri). concluziile studierii cererii au în centru produsele turistice din judeţul Sibiu. respectiv etnografia şi legendele locului (dintre acestea din urmă. etc. dar şi prin diferenţele faţă de ţara de origine a turi ştilor (acestea din urmă impuse de specificul local). Studiul cererii turistice nu a urmărit să realizeze o prioritizare a acestor interese. la scară mult redusă. împreună cu modurile în care se manifestă interesele diverselor categorii de turişti. meşteşuguri din vechile bresle ale saşilor sau specificul gastronomic) § Întoarcerea saşilor care au trăit în România şi care au părăsit ţara pentru a se stabili în străinătate (Germania. Tipuri de turism practicate Zona convenţională „Sudul Transilvaniei” este caracterizată printr-o varietate de atracţii turistice care determină. În general. observa ţiile despre restul teritoriilor incluse în zona conven ţional ă fiind incluse doar unde s-a considerat necesar. fapt de care s-a ţinut cont în ordinea prezentării ideilor din acest capitol. monumentele UNESCO (biserici fortificate). Întrucât categoriile generice de atracţii turistice sunt în general aceleaşi în toate judeţele din Sudul Transilvaniei. sunt cazuri în care aceştia au organizat chiar întâlniri ale grupurilor de saşi din străinătate în România (de exemplu. analiza va aduce în discuţie atât o perspectivă general ă asupra atracţiilor majore. interesele turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei se concentrează în ultimii ani pe axa Braşov – Sibiu – Sighişoara. respectiv concluzii succinte din perspectiva unor caracteristici ale turiştilor care influenţează cererea turistică (provenienţă. vârstă. totodată.3. cu edificii medievale şi păstrarea unor tradiţii şi elemente ale vieţii tradi ţionale din secolele trecute (de exemplu. castelele. Prezenta analiză a intereselor turiştilor nu îşi propune să identifice şi să caracterizeze doar principalele puncte de atracţie pentru turişti. cetăţilor.). Dacă pentru turi ştii români interesul pentru zonă este în special determinat de dorinţa de relaxare mai mult sau mai puţin activă (fie în concediu. Structura rezultatelor informaţionale privind interesele turiştilor include caracteristicile definitorii ale turismului şi descrierea principalelor surse de interes turistic. cu accent pe produse turistice din judeţul Sibiu. turişti de „agrement” comparativ cu turi şti de „business”). trebuie avute în vedere diferenţele semnificative între perspectivele unor tipuri diferite de turişti asupra aceluiaşi obiectiv (de exemplu. zonele montane şi agroturistice. interesaţi să revadă locurile natale. O primă caracteristică definitorie a zonei analizate este traficul turistic generat de „leg ătura organică” dintre Sudul Transilvaniei şi populaţia germanică – istoria şi moştenirea saşilor. acest tip de vizitatori combină adesea turismul de tip „VFR ” cu interese culturale – vizitarea muzeelor. dar şi o serie de nuanţe ale consumului turistic pornind de la analiza punctelor de interes din mai multe unghiuri. în special în judeţele Sibiu şi Braşov. pe baza informaţiilor culese din cercetarea de piaţă. Austria. turişti români comparativ cu turişti străini. Elveţia şi Olanda: § Interes pentru cunoaşterea spaţiului în care s-a dezvoltat civilizaţia germanică. întrucât numărul saşilor din 1 ţară este în prezent redus.

care îndreaptă atenţia turiştilor către Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu este importanţa spaţiului transilvan pentru înţelegerea specificului românesc. Faptul că pieţele germană şi austriacă sunt o prioritate pentru oferta turistică din zonă este subliniat şi de înfiinţarea în ultimii ani în perimetrul Sibiu – Braşov a unui număr important de agenţii de turism axate în mod special pe atragerea turi ştilor din ţările menţionate mai sus. din estul şi sud-estul ţării). trebuie să includă destinaţii din Sibiu. biserici din lemn.) este poate vectorul cel mai puternic pentru atragerea intereselor turiştilor străini de pretutindeni. biserici de rituri diferite aflate în apropiere una de alta sau atmosfera cosmopolită la care contribuie din plin turiştii străini din toate col ţurile lumii) o Muzeele – pe lângă faptul că zona analizată oferă în multe oraşe şi sate muzee cu colecţii valoroase de artă (de la pictură la artă populară). etc. Viscri. Maramureş. Delta Dunării şi chiar capitala Bucureşti – în funcţie de specificul turului). fie tematice (un tur cultural general al satelor tradi ţionale sau al bisericilor fortificate – pentru a menţiona doar câteva exemple –. astfel încât judeţul Sibiu este asociat. Valea Viilor. în Sudul Transilvaniei se găsesc trei din principalele cinci muzee ale ţării în funcţie de numărul de vizitatori (Castelul Bran atractiv în primul rând datorită legăturii cu mitul lui Dracula . influenţa cea mai însemnată a avut-o probabil mediatizarea Sibiului din anul 2007. principalele categorii de turişti interesaţi şi zonele reprezentative din judeţul Sibiu. Corvinilor). Pentru români.). concentrarea de muzee ce acoperă toate aspectele naturii şi culturii umane. rolul bine definit al zonei în definirea României şi poporului român..vechile sate săseşti). Percepţia corectă a publicului din ţară şi străinătate (incluzând aici al ături de turişti potenţiali şi agenţii de turism sau alte organizaţii active în domeniul turismului) că Sudul Transilvaniei este o destinaţie de top în România. contraste şi multiculturalism (de exemplu. cetăţi medievale (centrele istorice din Sighişoara. Cel ălalt factor major de atractivitate. castele (Bran. istorie şi etnografie. care să fie reprezentativ pentru România. Mediaş. în special în străinătate. etc. Saschiz. al ături de alte simboluri ale ţării cum sunt Bucovina.. Axa „arhitectură – istorie – religie” este punctul forte pentru publicul interesat de atracţii culturale. etc. mai mult decât anterior. cele trei reunind un număr estimativ de aproximativ 1 milion de vizitatori anual) 59 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . datorită diverselor categorii de atracţii. etc. Braşov. spectacole. are efectele unui puternic brand turistic pentru atragerea vizitatorilor de pretutindeni. Sibiul concentrează o varietate de surse de interes turistic: centrul istoric cu arhitectură medieval ă şi clădiri de patrimoniu la fiecare pas. Analiza intereselor turi ştilor CUNOAŞ TEREA PATRIMONIULUI CULTURAL Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu sunt prin excelenţă considerate destinaţii culturale. multiplele posibilităţi de petrecere a timpului – numeroasele localuri (inclusiv o viaţă de noapte atractivă în special pentru tineri). etc. precum şi conştientizarea existen ţei unui bogat patrimoniu cultural şi tradiţional cu o bună imagine în spaţiul germanic (la fel ca a Transilvaniei în general) sunt tot atâtea surse de atracţie pentru turiştii saxoni.). în prezent. de notat că interesul pentru biserici poate veni şi din partea celor care practică turismul religios o Atmosfera medieval ă este un alt punct forte al zonei analizate – arhitectura bine conservată a centrelor istorice din principalele oraşe din Sudul Transilvaniei este un reper pentru turi şti o Oraşul Sibiu este un nucleu al atracţiilor culturale – beneficiind şi de notorietatea dobândit ă după programul „Capitală Culturală Europeană 2007”. fie generale. unele detaşându-se prin unicitate şi recunoaştere naţională şi internaţional ă: o Monumentele UNESCO şi alte cetăţi şi castele – Sudul Transilvaniei concentrează o mare parte din aceste edificii culturale extrem de importante ca surse de interes turistic. iar zona oferă din plin obiective din aceste categorii: biserici fortificate (Biertan. Coste şti‚etc. Statutul de „simbol al culturii medievale” sau de „leagăn al tradiţiilor” garantează Sudului Transilvaniei şi Sibiului un loc important în cadrul tururilor sau circuitelor turistice ale României şi ale Transilvaniei. Castelul Bran. bogata agendă cultural-artistică. Sibiu.). atmosfera boemă. Braşov. Prejmer. Garanţia pe care o oferă titulatura de element de patrimoniu UNESCO. cetăţi dacice (Căpâlna. susţinută în ultimii ani de recunoaşterea internaţional ă a unor elemente din cadrul produsului turistic generic reprezentat de zonă în ansamblu („Sibiu – Capital ă Culturală Europeană”. cu un „pol turistic”. de către românii din zone mai îndepărtate (de exemplu. monumentele UNESCO. În continuare sunt prezentate interesele turiştilor sub forma unor fi şe ce includ sursele de interes. Orăştiora de Sus – Sarmizegetusa Regia. din expunere reieşind şi tipurile de turism practicate.şi cele două complexuri muzeale majore din oraşul Sibiu – Astra şi Brukenthal.

etc. cu impact pe măsură (concerte ale unor vedete internaţionale. Festivalul Medieval de la Mediaş) o Un rol important îl deţin evenimentele cu specific popular. Festivalul Bujorului de la Gura Râului. din nou. promisiunea unui mix de obiective culturale. Austria. ce se pot constitui în elemente de atracţie la nivelul subconştientului turi ştilor. gala premiilor MTV. Anglia. „produsul cultural” cu faţetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc în Sudul Transilvaniei. Moşna. Străinii sunt atraşi de obiectivele generice – monumentele UNESCO. Bisericile fortificate cele mai reprezentative şi bine păstrate (bisericile-cetăţi): Biertan. alte biserici fortificate) nu au încă faima internaţional ă de a atrage individual. desfăşurate în general în oraşele reprezentative ale zonei. Exceptând mitul lui Dracula. având şi caracter local sau notorietate deocamdată redusă (Festivalul Lolelor de la Agnita – „Simbolurile vechilor bresle ale meşteşugarilor”. dar şi posibilitatea de a cumpăra produse tradi ţionale (de exemplu. combinarea prezentului cu medievalul şi. asocierea legendelor locului cu diverse obiective culturale se află abia la stadiul de potenţial pentru fructificarea înclinaţiei unor turi şti către dezlegarea enigmelor din cultura unui popor. Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 60 . Acestea din urmă sunt ţinte turistice directe mai degrabă pentru turiştii români. Bazna.). Copşa Mare. Oraşele Sibiu şi Mediaş (cu toate atracţiile lor culturale – arhitectură. care este favorizat să se manifeste în judeţul Sibiu şi în toată zona de sud a Transilvaniei. mul ţi vizitatori sunt atraşi de locurile unde permanent se întâmplă ceva.Analiza intereselor turi ştilor CUNOAŞ TEREA PATRIMONIULUI CULTURAL Imaginea de spaţiu al culturii este susţinută şi de agenda bogată de evenimente din Sudul Transilvaniei (chiar dacă unele depăşesc uşor cadrul cultural.) o Imaginea de „pol cultural” a facilitat organizarea în zon ă a unor evenimente de mare actualitate. iar aura de mister din jurul unor obiective turistice stârneşte un mare interes. calendarul bogat în evenimente fiind una din aşteptările lor cu privire la „atmosfera culturală”) Peisajul multietnic contribuie la amplificarea dimensiunii culturale a intereselor turiştilor. Statele Unite. etc. concert al Filarmonicii din Viena) o Evenimentele de zi cu zi din agendele culturale ale localităţilor au şi ele un loc aparte printre interesele turi ştilor. Festivalul Brânzei şi Ţuicii de la Răşinari) o Evenimentele inedite sunt un alt izvor de interes. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. chiar dacă se adresează unor segmente limitate de potenţiali turişti. cele mai importante prin prisma atractivităţii turistice sunt evenimentele culturale): o De cel mai mare interes sunt festivalurile internaţionale sau na ţionale cu mare tradiţie. Largă diversitate a categoriilor de turi şti – practic. multiculturalismul (de exemplu. respectiv români. dar numărul mare de vizitatori de peste hotare confirmă importanţa potenţialului lor. Franţa. Valea Viilor. unele desf ăşurate chiar în sate – interesele vizitatorilor constau în contactul cu specificul popular. Asia. Axente Sever. etc. Olanda. respectiv tinerii (mai ales români) amatori de atmosferă medieval ă sau de muzică în cazul evenimentelor cultural-artistice. Târgul de Ol ărit de la Sibiu.) de vârstele a doua şi a treia veniţi în circuite culturale ale României sau Transilvaniei. Foarte importante pentru determinarea turi ştilor să dorească să cunoască mai bine cultura locuitorilor din zonă sunt ospitalitatea şi toleranţa etnică ce caracterizează Sibiul. Mălâncrav. Festivalul de Art ă Medieval ă de la Sighişoara. iar specificul acestora include latura artistică (teatru – film – muzică). generat de apetitul pentru cultură. muzee. întrucât pot acoperi nevoia de divertisment (chiar şi în lipsa unor manifestări extraordinare. Alma Vii. Dealu Frumos. Festivalul Watumi de la Braşov – „Liberalizarea artei şi oferirea sa publicului larg”. în timp ce obiectivele punctuale (marile muzee. atmosfera sărbătorească (manifestările folclorice muzicale sau coregrafice sunt în general prezente indiferent de specificul evenimentelor). Elementele interesului pentru patrimoniul cultural al Sudului Transilvaniei sunt diferite pentru turiştii străini. Străinii sunt foarte atraşi de legende. De menţionat ca segmente distincte sunt străinii (Germania.

fie axate pe cultura plantelor. brânză de oaie sau de bivoliţă. balmoş. unii turi şti se arată interesaţi şi de alte aspecte ale culturii rrome.Analiza intereselor turi ştilor CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONAL Ă DIN SATE Ramură individualizată a tezaurului cultural. aceste proiecte pun accentul pe dezvoltarea satelor prin conservarea autenticului şi fructificarea atractivităţii turistice în condiţiile creării unor avantaje comunit ăţilor (păstrarea tradi ţiilor. să hrănească animalele. Gura Râului. cât şi înclinaţia spre cunoa ştere şi gustul pentru autentic al acestor turişti. ca parte a unor produse turistice pregătite de agenţii de turism sau de gazdele lor (dansuri sau muzică cu specific). Tilişca. Sălişte. festivaluri locale) o Gastronomia tradi ţional ă este foarte apreciată de către turişti. înglobarea oamenilor şi produselor autentice în produsul turistic). motivaţiile principale sunt pitorescul inedit. În plus. respectiv conceptul de „sat independent” („whole village”). Jina. dar şi deprinderea unor noi meserii. etc.). piuă de ulei. Anglia. iar o altă categorie ar fi „turiştii activi”. Principalele elemente de interes sunt: o Aspectul satelor şi arhitectura caselor tradi ţionale. satul tradi ţional cu specific săsesc sau românesc. De asemenea. fie pe creşterea animalelor) o Observarea unor activităţi şi îndeletniciri ale oamenilor. Alma Vii. dar şi ca masă tradi ţională câmpenească oferită cu ocazia unei simple vizite într-un sat. cu care pot lua contact într-un cadru civilizat. de aproape. Biertan. de vârsta a doua şi a treia. la Sibiel) o Manifestările populare (de exemplu. sau sub forma unei degustări a produselor tradi ţionale la o stână sau într-o gospodărie (cârnaţi.) În cazul vizitelor turistice organizate. Practic. Floreşti. cu rucsacul în spate sau pe bicicletă Mălâncrav. realizarea ţesăturilor din bumbac. etc. nivel echilibrat al agriculturii de subzistenţă. poate pentru prima dată în viaţă. De menţionat că în judeţul Sibiu există premisele potenţării acestei categorii de interese turistice prin intermediul unor concepte care sunt dezvoltate în zona rurală. în timp ce unii chiar preferă să doarmă în fân. ecologice. unele obiecte vechi din gospodărie care s-au păstrat (piuă de haine. reprezentative fiind organizarea aşa numitelor „muzee vii” (Ecomuzeu Regional). vizitarea stânelor şi observarea modului de viaţă al ciobanilor. Atracţia pentru acest stil de viaţă îi determină pe unii turi şti străini să se cazeze adesea în „casele de oaspeţi” amenajate în stil tradiţional de către localnici pentru turism. este un alt nucleu de interes pentru turiştii străini. indiferent că e vorba de acţiuni desfăşurate special pentru turişti sau de aspecte reale ale vieţii oamenilor („ciurda satului”. etc. O altă nuanţă a ineditului este reprezentată de satele în care predomină populaţia de etnie rromă.) şi chiar să participe. plimbările cu cai sau cu căruţe. iar contactul cu produsele alimentare locale. adepţii unei vacanţe de „educaţie cultural ă”. turiştii sunt de asemenea interesaţi să înţeleagă mai bine cum se fac unele treburi din gospodărie (cum se face pâine. batoză.) o Obiceiuri şi tradi ţii populare. în care se păstrează cât mai mult din atmosfera şi viaţa ancestrală a oamenilor. Moşna. faptul că astfel de peisaje rurale nu se mai întâlnesc în ţările de origine ale turi ştilor. Sibiel. Ineditul satelor poate constitui o atracţie inclusiv pentru familiile cu copii. să fie parte a acestei vieţi rurale active (să cosească. cum ar fi realizarea de mături. etc. mulţi dintre reprezentanţii acesteia păstrând o serie de meşteşuguri populare specifice. cu o anumită pregătire. În general. aceştia din urmă putând să vadă. Franţa. mai tineri. să adune lemne. împletituri sau cazane. sunt apreciate tot datorită specificului rural şi noutăţii pe care o reprezintă pentru vizitatori. de la întâmpinarea oaspeţilor cu căl ăreţi până la organizarea unei „nunţi false” (de exemplu. Rod (cu menţiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent) Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 61 . animale domestice (valabil în special tot pentru turi ştii străini). Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii şi peste. pe lângă caracterul activ al activităţii. cum se mulg vacile. cu înclinaţie spre cultură. prelucrarea cânepii. turişti străini din Germania. Alţâna. Valea Viilor. să culeagă fructe de pădure sau ciuperci. poate avea loc în cadrul servirii mesei obi şnuite la locul de cazare. moară de apă) o Desf ăşurarea vieţii tihnite a sătenilor. păstrarea unei permanente legături cu natura (dată de specificul agrar al satelor.

vacanţă). Cluj) sau chiar din Moldova (Galaţi. Alba. cu peisaj natural pitoresc şi linişte. Păltiniş Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 62 . respectiv despre ce îi atrage în zonele agroturistice sau montane din Sudul Transilvaniei. Din punct de vedere al turismului de relaxare. secundar având poten ţial şi Valea Sebeşului (Alba). cu venituri medii. chiar pe fondul unui stoc de locuri de cazare bine dezvoltat (în special în Mărginimea Sibiului). principalele destinaţii agroturistice (ca importante surse de interes pentru turismul de relaxare) sunt perimetrul Bran – Moeciu – Rucăr şi Mărginimea Sibiului. călătoriile turistice interne pentru relaxare se identifică tot mai mult cu zonele agroturistice. Interesele şi consumul turistic generat de nevoia de relaxare îmbracă următoarele forme: o “Evadarea” românilor din cotidian către un mediu curat. respectiv Rânca – Petroşani (Hunedoara). fie pentru un weekend sau mini-vacanţă. dar şi din judeţele limitrofe şi apropiate (de exemplu. atractivitatea acestor zone se leagă de peisajele naturale virgine. puţin sau deloc alterate de intervenţia omului (pe care aceştia nu le întâlnesc prea des în ţara de origine) o În ultima perioadă. etc.Analiza intereselor turi ştilor RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC Componenta de relaxare dublează practic orice sursă de interes a turiştilor (culturală. activă. incluzând ca pieţe importante Bucureştiul. Un profil de turist întâlnit adesea sunt persoanele peste 40 de ani. cu oamenii locului pentru a afla lucruri despre specificul zonei (staţiunile montane oferă şi alte atracţii. acestea fiind căutate de turişti pentru spaţiile de cazare mai discrete. Mărginimea Sibiului (incluzând şi Cisnădioara). ceea ce favorizează îmbinarea odihnei cu micile drumeţii în aer liber (componentă a turismului activ) o Pentru străini. Mureş. în general de turism activ sau de aventură şi generează aglomeraţie) În zona convenţional ă Sudul Transilvaniei. Turi ştii sunt de asemenea atraşi de aerul curat din păduri. Craiova sau Ploieşti. păstrând în mare măsură neatinse tocmai punctele forte ale unor astfel de obiective turistice. respectiv staţiunile sau satele montane. mai intime. fie pentru un sejur de odihnă (concediu. iar pentru turismul de weekend segmentele cele mai importante par a fi bucureştenii şi tinerii din Sibiu. însă în această fi şă sunt incluse observaţii despre obiectivele alese de turi ştii interesaţi în primul rând de o deconectare de la viaţa de zi cu zi. dar şi pentru posibilitatea de a interacţiona cu proprietarii de pensiuni şi. acestea două din urmă fiind zone aflate în dezvoltare. În special turişti români din jumătatea de sud a ţării. alături de Constanţa. în general. destinaţiile agroturistice din judeţul Sibiu suscită interesul turiştilor şi pentru că nu sunt încă foarte aglomerate. Valea Avrigului. Ţintele principale sunt zonele mai mult sau mai puţin consacrate în turism rural sau agroturism. Iaşi). aflaţi în concediu de odihnă (sejur de 6-7 zile).).

în special în zonele montane. existând inclusiv trasee pentru profesionişti (alpinism). şoselele mai puţin aglomerate către o serie de atracţii culturale). Sporturile de iarnă. care aleg România ca destinaţie pentru sporturi şi datorită preţurilor mai mici). Piatra Craiului şi Cindrel. cele extreme şi cele motorizate atrag în mare parte turi şti români pasionaţi. tiroliană). căutarea comorii. staţiunea Păltiniş. Bucegi. „Traseele verzi” din România („Greenways" – circuite tematice care presupun doar deplasare prin mijloace nemotorizate) se bucură treptat de tot mai mult succes. dar şi de evenimentele de profil organizate în zonă. deplasare cu ciclodrezina pe traseul mocăni ţei (activităţi ce presupun efort fizic. traseu al bisericilor fortificate). dar şi pe văi sau prin păduri din zona de podi ş – în funcţie de pregătirea fizică. Gura Râului Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 63 . de drumeţii şi cicloturism sunt interesaţi şi străinii. pârtiile mai mici şi mai puţin cunoscute din judeţul Sibiu. observare de păsări – „birdwatching”). sporturi extreme. motociclism „enduro”) pe drumurile forestiere şi sporturi extreme (parapantă. aceste drumeţii sau excursii sunt fie componenta de bază a produsului turistic. în cazul acestor activit ăţi pentru pasionaţi. naturale). decât special pentru schi. a determinat adoptarea unui concept internaţional cu reală forţă de atracţie. tineri din Ungaria sau Croa ţia. iar organizarea în Sudul Transilvaniei a unor astfel de trasee este extrem de oportună (traseu al aşezărilor săseşti. Păltiniş. Alte elemente de interes pentru turismul activ sunt componentele de observare a florei şi faunei din cadrul produselor ecoturistice (de exemplu. mai ales când este combinată cu vizitarea unor obiective turistice (culturale. respectiv a unor hărţi elocvente o Sporturi motorizate (ATV.Analiza intereselor turi ştilor PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV Sudul Transilvaniei este renumit şi pentru multiplele posibilităţi oferite amatorilor de turism activ. cu menţiunea că totuşi românii pasionaţi de turismul montane şi atraşi de posibilităţile din zonă constituie masa vizitatorilor Zona Cisnădioara – Sadu. dar care nu neglijează nici componenta ludică şi spiritul de echipă sau competiţia). principalii vizitatori interesaţi de schi sunt români o Cicloturismul rutier sau montan sunt activităţi ce beneficiază de un cadru natural şi antropic propice în Sudul Transilvaniei (drumurile montane. turi ştii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate. Poiana Braşov. fiind mai degrabă o posibilitate de agrement pentru turiştii sosiţi în aceste zone atraşi de alte elemente. dar şi unele activit ăţi inovatoare propuse turi ştilor (mai ales străinilor) de către ghizi sau lideri de grup ca parte a unor programe mai complexe (culturale – tradiţionale – active): implicarea în pregătirea unui prânz pe munte. de la Gura Râului şi Sadu. având în vedere că România nu este o destinaţie de schi competitivă pe plan european. Bâlea. interesul turiştilor pentru practicarea acestui tip de turism este strâns legat de existen ţa unor trasee sau zone marcate pentru biciclişti. componenta de turism (adică sosirea în zonă a altor practicanţi decât cei localnici) este influenţată de proximitate (zona va atrage în primul rând practicanţii acestor sporturi din oraşele cele mai apropiate şi care nu au zone propice). de aventură şi sportiv (cu componente variate: sporturi conven ţionale de iarnă. Interesul turi ştilor străini pentru mişcarea în natură. moto-deltaplan. Interesele turiştilor se concentrează asupra următoarelor activit ăţi: o Drumeţii pe jos prin munţii Făgăraş. suscită doar un interes local şi regional. fără a exclude şi unele segmente de străini (de exemplu. zona Bâlea şi perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârţişoara – Arpaş. culegerea plantelor medicinale. respectiv de importanţa comunităţii de adepţi ai sporturilor motorizate din regiune. enduro). fie o parte de agrement a unui produs turistic complex o Practicarea sporturilor de iarnă (în special schi) pe pârtiile consacrate de la Predeal.

destinaţiile „balneo” din zona analizată sunt localităţile sibiene Ocna Sibiului şi Bazna. mul ţi dintre vizitatorii lacurilor sărate sunt localnici obişnuiţi să vină regulat „la băi”. de sănătate şi înfrumuseţare. relaxant. dar extinzând u şor perimetrul zonei convenţionale Sudul Transilvaniei. cei mai mul ţi străini sosesc din ţări ca Germania sau Franţa. cu menţiunea că acestea ar trebui privite în general drept atracţii secundare (scopul deplasării fiind de business sau turismul cultural. Sudul Transilvaniei propune şi o astfel de sursă de interes turistic prin factorii curativi din staţiuni balneoclimaterice aflate în plin proces de relansare ca produse turistice bine definite.Analiza intereselor turi ştilor FACTORII CURATIVI. Mureş. atât Ocna Sibiului. Bucureşti. al ături de o varietate de servicii de agrement (sport. care favorizeză vizitele de o zi. respectiv nămolul cu proprietăţi excepţionale de la Bazna o Bazele moderne de tratament care exploatează elementele balneo – în fiecare din cele două staţiuni există câte un complex bine dotat pentru tratarea diverselor afecţiuni. aerosolii / aerul sărat de la Ocna Sibiului (şi secundar nămolul din această zonă). dar şi pentru tarifele relativ scăzute comparativ cu cele din ţara de origine sau din alte ţări cu tradi ţie în domeniu Pentru cei interesaţi de wellness.). Ocna Sibiului. iar recent se pare că Ocna Sibiului a devenit interesantă pentru turi ştii israelieni. pe lângă posibilităţile de tratament. staţiunile oferă şi un cadru natural pitoresc. în aceeaşi categorie de interes ar putea fi incluse şi Geoagiu-Băi (Hunedoara). cât şi Bazna atrag români din toate zonele ţării: Cluj. Turi şti de toate vârstele cu afecţiuni tratabile în centrele balneo. dar care oferă şi produse specifice de „wellness”. Timiş. un alt factor de atractivitate fiind şi apropierea de principalele centre urbane ale judeţului (Ocna Sibiului de Sibiu. Dâmbovi ţa. etc. având în vedere stadiul avansat de degradare al staţiunii. respectiv Ocna Mureş (Alba). Dolj. atractive pot deveni şi facilităţile de tip „spa” din cadrul hotelurilor de 4 şi 5 stele din Sibiu. un segment consistent fiind persoanele de vârsta a treia. care cresc interesul turiştilor pentru spaţiile de cazare respective. f ără înnoptare o Produsele turistice de tratament „balneo” sau de spa / wellness oferite în România sunt atractive pentru turiştii străini nu numai pentru renumele lor. respectiv Bazna de Mediaş şi relativ aproape de Sighişoara). cea din urmă mai degrabă pentru potenţial. În principiu. Bazna Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 64 . etc. dar şi oameni din judeţele vecine vin la Ocna Sibiului în principal pentru a se scălda în timpul lunilor de vară o În plus. relaxare) o Posibilităţile de agrement oferite de lacurile sărate – mul ţi localnici. Elementele care atrag turi ştii în staţiunile balneoclimaterice sunt punctate în continuare (observaţiile se referă în special la destinaţiile relevante din judeţul Sibiu): o Factorii curativi de excepţie – apa sărată. TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE Turismul balnear. este una din tendinţele la nivel european în ceea ce priveşte petrecerea concediilor sau a timpului liber.

muzeele de istorie sau artă populară. călătoriile de weekend sau de sărbători fiind totuşi motivate şi de alte tipuri de interese (pentru elemente culturale sau tradiţionale. Alte perspective ş i observaţii privind interesele turiştilor Pe lângă categoriile şi ipostazele de interes turistic majore comentate anterior în fi şe. cursuri de turism montan ecologic. dar şi observaţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare. etc. Cisnădioara . conferinţe.). Giurgiu.Analiza intereselor turi ştilor TURISMUL DE BUSINESS: SEMINARII. Păltiniş. săli de conferinţe. Sudul Transilvaniei este o zonă atractivă pentru acest segment. un cadru natural pl ăcut (aer curat. În momentul în care atracţiile turistice clasice trec în plan secundar.sunt în stare bună. odată cu încheierea renovării sale). în plus cel de-al cincilea centru. pentru mâncare tradiţională. în care să se simtă bine şi să petreacă.4. Sălişte. pentru lini şte. CONFERINŢE. TEAM BUILDING Ipostaza turismului de „business” care include în procesul decizional de alegere a destinaţiei şi raţiuni sau interese turistice este organizarea de seminarii. oraşe mari cu bază de cazare bine dezvoltată şi interesante din punct de vedere turistic. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 65 . schi). casele memoriale). Galaţi – vin vara în tabere în judeţul Sibiu şi pentru clima răcoroasă). prin posibilităţile de a realiza excursii de vizitare a unor obiective ce pot fi pe placul lor (muzeele şi grădina zoologică din Sibiu. Gorj. Mărginimea Sibiului. TRAINING. cum sunt învăţarea meşteşugurilor populare sau studierea limbilor străine). analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei şi spre judeţul Sibiu a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor. servicii suplimentare) o Pe cât posibil. întrucât reuneşte mai multe categorii de destinaţii consacrate pentru astfel de evenimente: staţiuni montane. dar şi alte produse educaţionale speciale pentru acest segment (tabere tematice organizate de muzee sau de spaţii de cazare private. plus posibilităţi de agrement oferite de spaţiul de cazare sau măcar în localitatea / zona respectivă (mai important în cazul team building-urilor şi evenimentelor cu o componentă important ă de socializare) o Poziţionarea geografică avantajoasă în raport cu participanţii (mai ales în cazul manifestărilor regionale sau naţionale) Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Sibiu. Segmentul de elevi şi tineri Atracţiile adresate în mod special elevilor şi tinerilor sunt centrele de agrement ale Ministerului Tineretului şi Sportului. pentru diverse evenimente. Turismul de weekend şi turismul de sărbători Weekend-urile şi sărbătorile aduc o parte consistentă din veniturile multor agenţi economici implicaţi în turism (în special ale pensiunilor şi restaurantelor din mediul rural). va fi redeschis cel mai probabil la sfârşitul lui 2009. Constanţa. pitoresc) sau un oraş perceput ca interesant. Judeţul Sibiu este interesant pentru tinerii turişti prin baza de cazare bună (cele patru centre de agrement active – Păltini ş. training-uri sau team building-uri. Căl ăraşi. zone agroturistice. Ocna Sibiului. dar şi prin peisajul şi clima specifice (multe serii de copii de la şcoli din sudul ţării – Bucureşti. aşadar merită punctată o altă perspectivă a interesului – aceste două ipostaze ale consumului turistic se bazează în principal pe dorinţa românilor de a petrece câteva zile libere departe de casă. unele chiar proaspăt renovate. se poate vorbi de un interes al turiştilor pentru un cadru inedit (altul decât propria locuinţă sau propriul oraş). Ocna Sibiului II. Categoria aparte de clienţi pentru servicii turistice reprezentat ă de companii beneficiare sau agenţii de organizări evenimente urmăreşte în general un mix de criterii ce se constituie în surse de interes: o Existenţa spa ţiilor de cazare potrivite (ca număr de camere. unde se pot organiza tabere de agrement sau tabere tematice (mixte – agrement şi elemente educaţionale. de la Sadu.

dezvoltare economică şi posibilităţi de afaceri şi investiţii. Mai toate categoriile de turişti vor să rămână cu un obiect care să le amintească de căl ătoria respectivă. în heleştee şi chiar în păstrăvăriile de la Laiţa.). dar aici preparatele pierd din autenticitate. cu menţiunea că pentru produsele de calitate. ar trebui să fie exploatată astfel încât să atragă o mare parte din bugetele de cheltuieli suplimentare ale turiştilor (din păcate în România nu se întâmplă). Cisnădioara. Albota sau Porumbacu). călătoriile de afaceri şi delegaţiile. urşi şi mistreţi (atât pe domenii ale statului. Aşadar. într-un turism sănătos. Ocna Sibiului (turiştii îşi stabilesc „tabăra” într-un loc cu aer cu propriet ăţi speciale. întrucât există împrejurări favorabile: calendar bogat de manifestări culturale şi evenimente sportive. suvenirurile care atrag interesele turiştilor sunt obiectele de artizanat. cât şi private). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 66 . dar şi pe însoţitori ai acestora. Pasionaţii beneficiază de un fond de vânătoare ce include cerbi. etc. segment incurajat şi de posibilităţile oferite de cadrul pitores al judeţului de a crea trasee prin mijlocul naturii. Gura Râului. În judeţul Sibiu. Vân ătoare şi pescuit. Conform specificului Sudului Transilvaniei. Valea Pinului. fiind mai bine reprezentată în mediul rural şi cu perspective de a fi fructificat ă ca punct forte al întregii zone. Concentrarea atracţiilor Atenţia turi ştilor se îndreaptă de multe ori către zonele cu o multitudine de atracţii exploatate aflate într-un perimetru restrâns (pe o rază de 30-50 de kilometri). respectiv de variate posibilităţi de pescuit (în lacuri. Concentrările de obiective turistice reprezintă o motivaţie pentru turi şti din două perspective: pe de-o parte sunt un criteriu important în selectarea destinaţiei generice a călătoriei. gastronomia reprezint ă un element de interes pentru o categorie mult mai amplă de turişti decât cei atraşi de autenticul satelor.Silvoturism. De asemenea. chiar dacă ipostazele nu sunt turistice în adevăratul sens al cuvântului. Sibiel. Suvenirurile Din categoria intereselor care se manifestă în timpul căl ătoriei turistice face parte şi cumpărarea de suveniruri. Echitaţie Suprafeţele întinse de păduri favorizează atragerea segmentelor de turi şti către activit ăţi caracteristice silvoturismului. ceea ce nu le face neapărat mai puţin atractive pentru străini sau necunoscători. albume cu fotografii de calitate). etc. gastronomia zonei este un element pe placul turiştilor. care în mod normal. cărţi. Interesele indirecte determinate Există o serie de segmente de vizitatori care ajung în zone turistice datorită unor interese indirecte determinate (evenimente care atrag nu numai pe participanţi. de unde fac excursii). produsele tradiţionale şi cele cu specific medieval. În afara zonelor rurale există numeroase restaurante cu specific local. există structuri turistice unde se poate practica echitaţia (de exemplu în Mărginimea Sibiului. cu condi ţia unor preocupări ale agenţilor economici şi autorit ăţilor în această direcţie. iar pe de altă pot influenţa consacrarea unor localităţi ca „bază” sau „cartier general” de vacanţă. clienţii vizaţi sunt în special străinii. e vorba de turiştii de sejur care îşi aleg locul de cazare în centrul unei regiuni de interes. În Sudul Transilvaniei şi în special în judeţul Sibiu aceste segmente sunt foarte importante. în Ţara Oltului). bineînţeles cu condiţia unui stoc de locuri de cazare bine dimensionat (practic. astfel de „nuclee de cazare” aflate în centrul unor concentrări de atracţii sunt sau pot fi oraşul Sibiu. Mediaş (aflat în apropierea Sighi şoarei şi a satelor tradi ţionale cu biserici fortificate). ci mai apropiate de noţiunea de „căl ătorie”. dar şi scumpe (artizanat autentic. de unde pot acoperi cel mai bine restul atracţiilor aflate în apropiere). Gastronomia Deşi menţionată ca atracţie majoră în cadrul mediului rural tradiţional.

în sensul că turi ştii cu experienţă deja caută mai mult decât atracţiile clasice. § Cunoaştere şi învăţare – mul ţi străini sosesc cu gândul de a afla cât mai multe despre România şi poporul român. aceasta poate avea o importanţă mai mare sau mai mică pentru turi şti. existând şi concepte inovatoare care sunt încă într-un stadiu incipient de dezvoltare sau idei cu potenţial. dar doresc în completare cât mai multe posibilităţi de agrement. parcurgerea „istoriei vii” a unor locuri – turism al tradi ţiilor şi cultural-istoric deopotrivă. de tipul localurilor. Paşte. excursii pe munte sau prin sate. deci combină interesele culturale cu interacţiunea cu localnici. Turiştii români – Interese. iar serile rezervate teraselor sau cluburilor). Proiect realizat de SC Marketscope SRL 67 § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu . De menţionat că turismul cultural poate fi combinat foarte bine şi cu cel oenologic sau cu ecoturismul. respectiv cu o componentă educaţională-ocupaţională (afl ă cum se face mâncarea în sate şi eventual participă la pregătirea ei. excursii sau pur şi simplu o plimbare şi o cafea într-un local). pentru contactul cu arta populară şi pentru învăţarea unei meserii sosesc şi elevii sau tinerii din taberele tematice. în cazul oraşelor medievale. printr-o serie de observa ţii şi detalii suplimentare. evenimentele culturale (festivalurile renumite din oraşe. cum ar fi „cicloturism spre obiectivele turistice culturale”. dar şi deja consacratele mini-vacanţe de 1 Mai sau 1 Decembrie). Turiştii români reprezintă marea majoritate a clienţilor pentru turismul de weekend şi de sărbători (Crăciun şi Revelion. centrelor de închirieri biciclete. Posibilităţile privind interesele mixte ale turi ştilor nu se opresc aici.5. etc. şedinţă naţional ă de vânzări) caută tot mai mult posibilităţile de relaxare după ziua de muncă (muzee. Prezentare sintetică a intereselor turiştilor români ş i ale turiş tilor străini Ultima parte a analizei intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi în special pentru produse turistice din judeţul Sibiu este o prezentare sintetică a surselor de atracţie pentru turi ştii români. pe de altă parte. despre tâmplărie sau alte meşteşuguri. arhitectura medievală – un rol deosebit îl are renumele oraşului Sibiu).).Combinarea intereselor turiştilor O constantă în ceea ce priveşte evoluţia intereselor turiştilor este rafinarea lor. De exemplu. dar şi cele cu specific popular) şi turismul montan (iarna pentru schi. etc. învaţă no ţiuni despre pictură ornamental ă pe obiecte de sticl ă. Astfel. training. respectiv pentru turiştii străini (acordându-se o atenţie deosebită celor din urmă. turi ştii apreciază centrul istoric şi muzeele. ziua vizitarea Sibiului. se pot distinge o serie de interese mixte predominante pentru turi ştii din Sudul Transilvaniei. contactul cu principalele obiective culturale ale zonei. fiind în general nevoie ca nucleul să îl reprezinte un oraş mare (de exemplu. § Business şi agrement – participanţii la un eveniment în interes de serviciu. produse turistice şi particularităţi § Principalele elemente de interes sunt zonele agroturistice cu specificul lor (ca mediu de relaxare). § Cultură şi relaxare – f ără a neglja faptul că relaxarea este o componentă a oricărei deplasări turistice. inclusiv pe ţări de origine). de multe ori cu o componentă activă (vizitarea pe jos şi pe îndelete a satelor. tur al muzeelor. prezentate în cadrul observaţiilor de mai jos: § „Călătoria în timp". etc. un segment reprezentativ fiind turiştii de vârsta a doua şi a treia sosiţi cu ocazia circuitelor culturale. dublat de alegerea unor activit ăţi de agrement în restul timpului este o ipostază întâlnită pe scară largă în cazul Sibiului. manifestărilor cultural-artistice. de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă. pentru aceştia posibilitatea identificării unor interese alternative fiind mai limitată. „excursie călare prin satele tradiţionale” sau „schi şi baie în aceeaşi zi la Bâlea şi Ocna Sibiului”. un segment aparte este reprezentat de turiştii care vin la tratament în staţiunile balneoclimaterice. Chiar dacă interesele turi ştilor au fost prezentate separat. concentrarea de atracţii culturale (muzeele. organizat în afara zonei de reşedinţă (seminar. rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate. vara pentru drumeţii). II.). § „Turism pentru omul modern şi activ” – presupune o vacanţă cu activităţi cât mai diversificate.

conferinţe. un segment semnificativ fiind şi turiştii din judeţele limitrofe (Alba.). satele cu specific săsesc fiind mai degrabă în plan secundar (deşi nu sunt bifate în tabel ca surse de interes majore. o parte a publicului germanic apreciază cu siguranţă şi autenticitatea spaţiului rural). de sporturi extreme). Elemente de interes turistic Destinaţii şi obiective turistice Mănăstirile din Bucovina Bisericile fortificate din Transilvania Oraşele medievale (Sibiu. etc. obiectivele din România cu imagine pozitivă. deci nu sunt perfect comparabile cu celelalte. de turism didactic. în timp ce despre Italia nu au fost obţ inute informaţ ii relevante 68 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . în timp ce turiştii din Germania sau Austria vin în special pentru cetăţile şi civilizaţia săsească. Hunedoara) Satele tradiţionale Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO Delta Dunării Litoral Munţii Carpaţi Bucureşti Tipuri de turism Circuitele culturale Sejururile în natură / drumeţii Cicloturism Ecoturism („wildlife watching”. etc. Se remarcă de asemenea că publicul francez este mai interesat de satele tradiţionale decât de moştenirea medieval ă. respectiv de turism de evenimente de business (seminarii. interesele turiştilor austrieci sunt prezentate succinct după tabel. Cluj-Napoca. Sighişoara) Bisericile din lemn şi tradi ţiile din Maramureş Castelele (Bran. Braşov.) Balneo / spa „City break” Germania ü ü ü Fran ţa Benelux ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü Spania ü ü ü ü ü ü ü Sursa: Chestionarele aplicate birourilor de promovare turistică a României în străinătate din ţările / regiunile indicate în capul de tabel Turiştii austrieci sunt mari amatori de turism cultural şi urban (iar Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu punctează la acest capitol prin caracterul medieval şi prezen ţa culturii săse şti). din judeţele din sudul ţării. Turiştii români provin cu predilecţie din oraşele mari (Bucureşti. team building). Mureş. sunt atraşi şi de peisajul natural nealterat existent în Carpaţi. intrucât datele culese nu provin din chestionar de la Biroul de Promovare a României. de motoare. Analizând tabelul şi observaţiile de mai sus se observă importanţa reperelor turistice ale Sudului Transilvaniei în oferta turistică a României pentru pieţele externe relevante.§ § § De asemenea. respectiv principalele aspecte despre care se interesează turiştii în perspectiva unei călătorii în România. Turiştii străini – Interese. şi deşi au un turism montan mai bine dezvoltat decât al României. un alt nucleu de interes este atmosfera tradi ţional ă a vieţii la ţară. etc. foarte importantă este ipostaza de „turism de sejur”. De asemenea. Pe lângă ţările din tabel. Peleş. Craiova.). Piaţa internă este de asemenea principala sursă a cererii pentru produse de turism sportiv (pasionaţii de munte. produse turistice şi particularităţi Prezentarea sintetică privind interesele turiştilor străini din ţări ce furnizează un trafic turistic consistent în 1 Sudului Transilvaniei include trei direcţii: atracţiile majore din România (elementele de interes turistic ). ci din date secundre. relevante sunt şi Austria şi Italia. mai degrabă specifică românilor decât străinilor (este vorba de petrecerea concediului sau a unei părţi consistente din acesta).

pensionarii. situaţie ce este dăunătoare turismului.) se regăsesc printre sursele de interes ale turi ştilor din toate ţările considerate în analiză. § posibilităţile de practicare a drumeţiilor montane. copiii străzii. Turiştii mulţumiţi descriu o altă Românie. cu specific cultural sau generic. etc. respectiv cadrul natural (produse specifice turismului montan. fiind mult mai bine reprezentaţi) din ţări vest-europene (Germania. II. În fine. exist ă astfel de turi şti care aleg doar un tur al Transilvaniei § Turi ştii sosesc cu avionul (la Bucureşti. ce călătoresc fără copii sau nepoţi § Produsul turistic achiziţionat este în general un circuit al României (între 7 şi 14 zile). cazarea se face în hoteluri de 3 sau 4 stele din oraşul Sibiu. § date referitoare la evenimentele culturale din diverse zone de interes turistic. turi ştii străini care iau în calcul o vacanţă în România (şi eventual vizitează în acest sens birourile de promovare turistică a ţării din străinătate). fără prea multe lucruri care să merite a fi văzute. drumeţii. elemente culturale deosebite şi cu oameni foarte primitori. fie în septembrie-octombrie. există cli şeele deja clasice – mizerie. de natură calitativă. Noi pieţe şi segmente de turiş ti ţintă Pe baza observaţiilor respondenţilor şi observării directe în diverse localit ăţi din judeţul Sibiu s-a realizat câte o profilare succintă. se pare că aceşti turişti sunt destul de chibzuiţi cu cheltuielile suplimentare (în plus faţă de pachetele de servicii achizi ţionate) § Aleg să căl ătorească în România fie în mai-iunie. de identitate şi unicitate ale civilizaţiei româneşti (eventual raportate la cultura şi civilizaţia europeană). În plus. rămân cu o impresie foarte bună. Austria. mai rar în pensiuni mari. Un alt aspect care poate fi important în perspectivă este reprezentat de oraşele transilvănene ca destinaţii ale unor produse de tip „city break” (un factor care creşte atractivitatea Sibiului în acest caz este aeroportul). cum ar fi ospitalitatea şi gastronomia românească. De un real folos pentru atragerea turi ştilor străini sunt şi obiectivele turistice care au deja o bună imagine în Europa şi în lume. § elementele de originalitate. Foarte utile în aceast ă situaţie sunt experienţele pozitive ale celor care au vizitat România şi care. § realizarea unor tratamente sau a curelor balneare. Statele Unite ale Americii sau Asia (Japonia. circuitele prin ţară se realizează cu autocarul sau microbuzul. § posibilităţile de campare (inclusiv camping-uri speciale pentru vehicule de tip „rulotă”). în sezon) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 69 . sunt interesaţi în principal de următoarele aspecte: § urmele civilizaţiei / naţiei lor pe teritoriul României. § starea infrastructurii. în ceea ce priveşte bugetele de vacanţă. situaţia altor modalităţi de transport (tren. în majoritate. Franţa şi secundar Italia sau Spania) şi mai puţini din Anglia. motivele fiind perioada mai propice turismului cultural (este în afara sezonului de concedii) sau faptul că excursia în România reprezintă o a doua vacanţă a anului (principala vacanţă fiind realizată în altă ţară. cu un cadru natural uimitor. mai ales a infrastructurii rutiere. inclusiv datorită statutului de membru al Uniunii Europene. § posibilităţile de cazare f ără rezervare anterioară. a trei segmente de turişti tipici pentru zonă. de 4 sau 5 flori din mediul rural (în funcţie de obiectivele de vizitat din program) § Veniturile lor sunt în general medii şi peste medie. mijloace de transport în comun). Străinii amatori de circuite culturale § Persoane de vârsta a doua şi a treia (aceştia din urmă. peisajul românesc nu oferă o perspectivă prea atrăgătoare. § posibilităţile de cazare tip „casă de oaspeţi” (închirierea de camere la particulari). Olanda. criminalitate – cu toate că ultimii ani au adus o ameliorare semnificativă. oraşele medievale din Transilvania. satele şi mănăstirile pictate din Bucovina sau Delta Dunării. Thailanda). România suferă încă la capitolul imagine peste hotare. ţara fiind în continuare percepută de mulţi drept săracă. şi sunt pregătiţi să revină pentru a aprofunda experienţa românească. Profilarea principalelor segmente de turiş ti interesaţi de oferta turistică din judeţul Sibiu. monumentele UNESCO.De menţionat faptul că produsele „balneo” şi de tip „spa”.6. § probleme de siguranţă-securitate. durata şederii în judeţul Sibiu este de 1-2 zile. Pentru cei care nu au căl ătorit încă în România. Sibiu sau Cluj-Napoca).

preţuri competitive § Atracţii diverse pe axa „patriarhal . dornici să exploreze. poate uşor peste medie în cazul segmentului mai tânăr În cazul perioadelor de şedere mai scurte (turism de weekend). investi ţii în baze de echitaţie. întrucât Sibiul beneficiază de un mix diversificat de turişti din toate col ţurile lumii).§ Sunt turi şti cu experienţă. Croaţia) § Pasionaţii de călărie din Anglia. fie pentru un turism care să combine obiective culturale cu aerul curat. reprezentativi sunt tinerii. peisaj sălbatic § Îmbunătăţirea siguranţei în turismul montan § Natură nealterată. monumentele UNESCO § Reprezentanţii segmentului de vârsta 45-55 de ani sunt oameni activi. ce lucrează într-un mediu stresant şi care preferă pentru deconectare circuite de cunoaştere a frumuseţilor ţării Subsegmentul tinerilor petrece 2-4 zile în judeţ. excursiile lor în zonă pot lua şi forma vizit ării sau căutării unor rude § Au în general venituri medii Turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian § § § § § Se pot distinge două subsegmente după vârstă şi preocupări: oameni peste 40 de ani interesaţi de un concediu în natură (agroturism şi activ) şi tineri de 25-35 de ani. atraşi prin produse specifice § Turişti din tările nordice. de multe ori se documentează serios în prealabil despre România şi zonele pe care urmează să le viziteze § Obiectivele din judeţul Sibiu cele mai vizitate sunt centrul istoric şi muzeele din Sibiu. în cazul primei pieţe indicate. fiind într-un concediu de tip sejur Preferă cazări în pensiuni rurale şi vizitează principalele atracţii din zona unde se cazează Au în general venituri medii. fie pentru produse de tratament şi wellness § Pieţele israeliană şi rusă pentru turismul de wellness sau. satele din Mărginimea Sibiului. la preţuri competitive § Zone consacrate. care lucrează la birou şi preferă să călătorească în grupuri mai mici pentru o mai bună personalizare a traseului (eventual cu componente de turism activ) Saşii plecaţi din ţară § Predomină tot persoane de vârsta a doua şi a treia. fie individual (în acest caz pot fi însoţi ţi şi de copii sau nepoţi) § Preferă sejururi pentru a revedea cât mai mult din zonele natale § Vizitează Sibiul şi aşezămintele săseşti. eventual însoţi ţi de nepoţi. Ungaria. vin fie într-un circuit organizat. ceilal ţi stau mai mult. produse care să exploateze şi cultura evreiască din zonă § Tineri de 25-35 de ani interesaţi de turism activ din Centrul şi Estul Europei (Slovacia. cu înclinaţie spre destinaţii neconvenţionale şi spirit de aventură Valoare oferită de Sibiu § Factori curativi de excepţie § Baze de tratament de calitate § Cadru natural reconfortant § Condi ţii şi servicii de calitate specifice turismului de welness. alături elementele unice sau deosebite ale Sibiului în raport cu interesele lor. Slovenia. în special cei din Bucureşti şi din judeţele limitrofe Sibiului (turiştii din zone mai îndepărtate sosesc mai ales cu ocazia concediului) Propunerile pentru noi pieţe şi segmente ţintă includ mai degrabă ţări şi tipuri de turişti neexploatate suficient de către reprezentanţii ofertei turistice din judeţ (aceste segmente sau pieţe nu sunt complet noi. ce se pot constitui în modalităţi de atragere a lor: Segmente de turişti noi / neexploatate suficient § Pensionarii români cu o stare materială bun ă. dar pot fi şi mai tineri.medieval – modern” într-un cadru de ospitalitate ce aşteaptă să fie descoperită Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 70 .

interesele turiştilor includ şi: § § § § § § Petrecerea timpului liber şi a sărbătorilor într-un cadru inedit Produse specifice tinerilor (vârstei sau statului de elevi / studenţi): tabere. CONFERINŢE. dar şi observa ţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare. etc. TRAINING. Interesele turiştilor identificate şi nuanţate în acest capitol. sunt punctate în continuare: CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONALĂ DIN SATE RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV FACTORII CURATIVI. Cultivarea unor hobby-uri: pescuitul. având tendinţa să se diversifice şi să se rafineze – astfel. tinerii activi din Centrul şi Estul Europei. se remarcă trei profile tipice. În concluzie. sau turiştii din ţările nordice interesaţi de o aventură într-o destinaţie „neconvenţională” în raport cu turismul consacrat la nivel european.). turi ştii ruşi şi israelieni interesaţi de wellness. TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE ORGANIZAREA DE SEMINARII.7. Rezumatul capitolului Atractivitatea turistică a Sudului Transilvaniei şi a judeţului Sibiu este determinată de bogăţia şi diversitatea resurselor turistice. „business şi agrement”. intervenţia asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes. Astfel.II. TEAM BUILDING Analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor. etc. pasionaţii de căl ărie din Anglia. rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate (de exemplu „turism al tradi ţiilor şi cultural-istoric”. trebuie ţinut cont că interesele şi priorităţile turiştilor sunt schimbătoare. „cultură şi relaxare”. judeţul Sibiu este o destinaţie polivalentă din punct de vedere al posibilităţilor de stimulare a intereselor turi ştilor şi de aceea categoriile de turişti atrase sunt eterogene. întrucât această polivalenţă face dificilă o strategie de promovare coerent ă a tuturor valenţelor turistice a judeţului. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 71 . ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale judeţului. de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă. În perspectiva susţinerii dezvoltării turismului. saşii plecaţi din ţară şi turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian. respectiv de importanţa spaţiului transilvan pentru identitatea turistică a României. „cunoaştere şi învăţare”. de cunoaştere culturală şi şedere într-un mediu reconfortant). În ceea ce priveşte segmentele de turişti noi sau neexploatate suficient. vânătoarea Încercarea gastronomiei specifice Identificarea unui nucleu de concentrare a atracţiilor turistice în vederea unui sejur polivalent Achizi ţia de suveniruri (reprezentative pentru timpul petrecut şi de calitate) Chiar dacă interesele turi ştilor au fost prezentate separat. În multitudinea de tipuri de turişti ce vizitează judeţul Sibiu. toate găsindu-şi ecou în cererea turistică pentru obiective din judeţului Sibiu. în jurul cărora să crescă valoarea şi calitatea ofertei de turism de ni şă. fiind în plus potenţată de legătura organică cu populaţia şi cultura germanică. şi anume străinii amatori de circuite culturale. pot fi luaţi în calcul pensionarii români cu o stare material ă bună (aceştia pot fi inclusiv clienţi potenţiali pentru sejururi împreună cu nepoţi. datorit ă şanselor mari de a atrage cât mai mul ţi turişti. Pe de-o parte este un avantaj. pe de alt ă parte este un dezavantaj.

al caracterului multicultural. al proximităţii faţă de ceea ce reprezintă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului. Astfel au fost determinate cinci zone (ce coincid în mare măsură cu zonele tradi ţionale etno-folclorice. al resurselor turistice. acesta a fost analizat ca zonă separată. păstrând aproape aceleaşi denumiri): Zona Mărginimii Sibiului. în vederea analizei ofertei turistice În delimitarea zonelor judeţului Sibiu în vederea unei analizei eficiente a ofertei turistice au fost luate în considerare o serie de criterii precum: convergenţa categoriilor de obiective turistice existente. specificul reliefului. limita administrativ-teritorial ă a localităţilor. Figura 31. Valea Târnavelor. Valea Hârtibaciului. întrucât din punct de vedere al cererii turistice. Ţara Oltului. cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun. cât şi prin influenţa asupra atractivităţii generale a judeţului). zonele tradiţionale etno-folclorice. Împărţirea teritoriului judeţului în zone. Ocna Sibiului – Secaşe. nuclee de concentrare a ofertei turistice şi puncte viitoare de dezvoltare a turismului.III. s-a avut în vedere împărţirea întregului teritoriu judeţean şi nu doar delimitarea unor poli turistici actuali. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI SIBIU ÎN ZONE DUMBRĂVENI MEDIAŞ VALEA TÂRNAVELOR COPŞA MICĂ MIERCUREA SIBIULUI OCNA SIBIULUI SECAŞE OCNA SIBIULUI AGNITA VALEA HÂRTIBACIULUI SIBIU AVRIG SĂLIŞTE CISNĂDIE ŢARA OLTULUI ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI TĂLMACIU Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 72 . De asemenea. În plus. Întrucât oraşul Sibiu reprezintă nucleul turismului din judeţ (atât prin gradul ridicat de dezvoltare. Studiu diagnostic al ofertei turistice şi potenţialului turistic în judeţul Sibiu III.1. localităţile Cristian. la care se adaugă municipiul Sibiu ca zonă turistică de sine stătătoare. Cisnădie şi Cisnădioara sunt incluse convenţional în analiză la Zona Mărginimii Sibiului.

având în vedere dificultatea convergenţei strategiilor şi a armonizării dimensiunilor bugetelor Alăturarea Sibiului într-o zonă turistică mai largă cu alte localităţi ar putea determina situarea acestora din urmă într-un con de umbră Sibiu reprezintă cel mai important punct de concentrare a ofertei turistice şi principalul pilon pe baza căruia se poate construi dezvoltarea turismului Sibiu reprezintă mediul urban şi prin urmare se deosebeşte fundamental de tot ceea ce înseamnă rural sau tradi ţional etnofolcloric Sibiu concentrează o parte semnificativă a populaţiei şi a produsului intern brut al judeţului.punct de plecare / zonă de tranzit către majoritatea destinaţiilor turistice din judeţ Cadru natural pitoresc – apropierea faţă de munte Parcul Natural Dumbrava şi CNM Astra § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Golden Tulip. iar numărul legăturilor directe cu Europa este relativ redus 73 Statutul de capital ă culturală europeană în 2007 Agendă culturală bogată (numeroase evenimente cu tradiţie: Festivalul Internaţional de Jazz etc. De altfel. cu rezonanţă în turismul naţional şi chiar internaţional Din punct de vedere al managementului promovării turistice.) Patrimoniu cultural foarte bogat (istoric. Municipiul Sibiu concentrează peste 35% din capacitatea de cazare a judeţului Sibiu.2. Hilton. CNM Astra. meserii şi meşteşuguri) Brukenthal Oraş situat la poalele munţilor Argumentarea delimitării § § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § § § § § § § § § S W § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Inexistenţa unei centuri ocolitoare a oraşului pentru devierea traficului de tranzit Serviciile de alimentaţie publică din Sibiu nu sunt percepute a fi de o calitate deosebit ă Percepţia general ă de destinaţie relativ scumpă în turismul intern Inexistenţa unei săli de congrese care să permită organizarea de evenimente „de business” de mare anvergură Pe aeroportul din Sibiu activează puţine companii low-cost. cele mai numeroase locuri de cazare aparţinând structurilor de tip hotel.III. ceea ce crează un plus de atracţie pentru obiectivele ce poartă numele Brukenthal Punct de interes major pentru circuitele cu tema Transilvania Situare relativ în centrul judeţului . Multiculturalism Istorie Pionierat Burg înfloritor (prosperitate. bresle. este mai eficient ca municipiul Sibiu să nu înglobeze şi alte zone adiacente. fiind principalul motor economic al acestuia Principalul tip de turism este cel cultural (vizitarea obiectivelor arhitecturale din centrul istoric. Ramada. Aproape jumătate din capacitatea de cazare disponibilă în municipiu se clasifică la 3 stele / flori. religios) Percepţia unei calităţi ridicate pentru brandul Sibiu Personalitatea baronului Samuel von Brukenthal. în Sibiu sunt prezente branduri importante din industria hotelieră: Continental Forum. Principalele atracţii sunt: ansamblu arhitectural Piaţa Mare. Biserica Evanghelică. arhitectural. a muzeelor şi a monumentelor). Palatul Brukenthal. Municipiul Sibiu Municipiul Sibiu § § Sibiu reprezintă principalul punct de atracţie al judeţului .un conglomerat individualizat de obiective turistice.

Artmania) Implementarea acelor elemente din noul P. cu întindere pe mai multe zile (Festivalul de Teatru. servicii de închiriere) Oportunităţi (Opportunities) § § § § § O T § § § § § Ameninţări (Threats) Relativ puţine cooperării cu alte centre urbane ale judeţului Amânări / întârzieri în realizarea centurii ocolitoare Renunţarea cvasi-completă la specificul gastronomic în restaurante Deteriorarea unor clădiri / monumente cu valoare istorică Deteriorarea cadrului natural al oraşului (posibila conversie a unor spa ţii verzi în teren pentru construcţii) § § Certificarea drept monument UNESCO a centrului istoric al oraşului Diversificarea serviciilor de divertisment puse la dispozi ţia turi ştilor Colaborarea muzeelor cu agenţii de turism pentru includerea acestora în circuite de specialitate CNM Astra oferă premisele realizării unei multitudini de activităţi în incinta complexului. pliantelor sau hărţilor. agenţii de turism şi structuri turistice a ghizilor culturali. respectiv amenajarea unei parcări de minim 500 de locuri în apropierea acestor obiective § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § Impulsionarea traseelor turistice prin oraş (pentru a avea de câştigat cât mai multe din obiectivele de mai mică anvergură de pe urma notorietăţii celor mari) Acoperirea cererii de suveniruri de calitate Realizarea unei promovări mai intense şi extinse a evenimentelor majore ce se desf ăşoară în Sibiu Crearea de produse turistice integrate. ca alternativă calitativă net superioară recomandărilor (de la CIT sau ale localnicilor etc.U.Municipiul Sibiu § § § Perceptia de oraş „verde” Existenţa a patru centre de informare turistică Dezvoltarea cicloturismului (crearea de piste de biciclete. al municipiului care pot stimula dezvoltarea anumitor tipuri de turism (de exemplu. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 74 .). care să includă pe lângă atracţiile din Sibiu şi alte puncte de interes turistic din judeţ Dezvoltarea unui plan general de reabilitare a cl ădirilor Dezvoltarea serviciilor de ghidaj turistic profesionist şi promovarea de către CIT–uri. conferinţe şi spectacole. etc.) Îmbunătăţirea transportului public dinspre gară şi aeroport către Pădurea Dumbrava şi muzeului în aer liber al CNM Astra. destinate unor categorii variate de turi şti Dezvoltarea turismul de evenimente prin creşterea notorietăţii şi atractivităţii festivalurilor repetitive. centrul de congrese. centrul de târguri şi expoziţii.G.

biserici. Poiana Sibiului. iar gradul de confort este sporit Staţiuni montane: Păltini ş Cultură românească autentică Atmosferă arhaică / Spaţiu rural conservat Tradiţii şi obiceiuri unice Gastronomie (brânză) Oierit Biodiversitate Munte / Pădure 1 § Argumentarea delimitării Zonei Mărginimii Sibiului § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § § § § § 1 S W § Puncte slabe (Weaknesses) Infrastructură utilitară deficitară – nu toate localităţile din zonă beneficiază de apă curentă (Boiţa. este mai eficientă o al ăturare a localităţilor Cristian. turism cultural (etnografie. Răşinari. Cisnădie şi Cisnădioara 75 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . drumeţii. specificul vieţii la ţară. în jurul cărora se poate constitui dezvoltarea viitoare a celorlalte sate din Mărginimea Sibiului (Jina. Din punct de vedere al managementului programelor de dezvoltare a turismului / promovării turistice. multitudinea serviciilor de agrement). obiceiuri şi tradiţii) Zona concentrează peste 30% din totalul capacit ăţii de cazare disponibile în judeţul Sibiu.III. Gura Râului. Tili şca). etc. pârtia de schi de la Păltiniş. respectiv Cristian. orice entitate asociată cu Sibiul ar trece clar în plan secund datorită concentrării de obiective turistice cu notorietate din municipiu). apropierea acestor trei localităţi de zona etnofolclorică menţionată şi multiculturalismul care îl imprimă acestă al ăturare conduce la reale posibilit ăţi de dezvoltare comună a turismului în zonă. Cisnădioara la Mărginimea Sibiului decât la Sibiu (practic. Cisnădioara. iar excluderea lor din orice zonă şi formarea unei entităţi separate ar genera fragmentare care la rândul ei ar putea conduce la ineficienţă administrativă din punct de vedere turistic Principalele atracţii ale zonei sunt cadrul natural pitoresc şi reconfortant. Zona Mărginimii Sibiului Zona Mărginimii Sibiului § § Spaţiu etno-folcloric consacrat recunoscut şi promovat ca atare Există câteva nuclee de dezvoltare turistică (Păltiniş. respectiv în aceste trei localităţi. Cisnădioara. Sibiel. Râul Sadului) sau canalizare (Cisnădioara. Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Principalele tipuri de turism: activ şi de recreere (odihnă. sporturi extreme). bucătărie tradi ţional ă. Gura Râului şi Cisnădioara Deşi este o zonă rurală. Cisnădie. oferta turistică este deosebit de diversă (acoperirea segmentului de business prin săli de conferinţe. Jina. Cisnădie şi Cisnădioara întrucât există o suprapunere a intereselor turi ştilor care sosesc în ceea ce este convenţional delimitat drept „zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului”. Răşinari. Rod. remarcându-se totodată câţiva „poli turistici”: Păltini ş. iar în unele localităţi sistemul de canalizare nu este complet extins Existenţa unor zone unde signalistica atracţiilor turistice este deficitară (Tălmaciu şi Sadu) Zonă etno-folclorică recunoscut ă la nivel naţional şi consacrat ă drept pol agroturistic Păstrarea aspectului tradiţional al satelor Concentrare de muzee cu specific etnografic Numeroase festivaluri locale cu specific etno-folcloric şi gastronomic Locul de origine a unor importante § Exceptând localit ăţile săseşti incluse convenţ ional în această zonă. Sadu.3. Sibiel) deja consacrate.) Include Cristian. Tălmaciu. Mai mult.

ciclismului montan. intrarea în Săli şte. curselor ATV şi motociclismului Situri Natura 2000 cuprinzând sudul munţilor Cindrel. Gura Râului. meserii) prin introducerea în oferta turistică a unor servicii specifice Dezvoltarea cicloturismului Reactivarea vechilor zone turistice Crinţ şi Fântânele Proiectul privind amenajarea unei pârtii de schi la Jina § § § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § Conservarea spaţiului natural Organizarea profesionistă a colecţiilor muzeale Conservarea aspectului tradi ţional al localităţilor prin reglement ări privind construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor Restaurarea cet ăţilor şi fortificaţiilor din zonă şi includerea lor în circuite turistice Amenajarea şi promovarea de trasee turistice (drumeţii. Valea Frumoasei. Cânaia. Sălişte) Titlul de “Destinaţie Europeană de Excelenţă” Proiectele de refacere a „Drumului Regelui”. Landskrone. munţii Lotrului Acces facil dinspre Sibiu. etc. cicloturism). a panourilor cu locurile de popas) Starea drumurilor nu este satisf ăcătoare în anumite zone turistice (Răşinari. Tilişca. ce leagă zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu cea a Văii Sebeşului. aflate în desfăşurare § Deficienţe în semnalizarea traseelor turistice din Munţii Lotrului şi Cindrel (de exemplu lipsa unor indicatoare cu schema marcajelor în Păltiniş. obiceiuri şi tradiţii.Zona Mărginimii Sibiului personalit ăţi (Octavian Goga. lipsei canalizării) Degradarea cetăţilor / fortificaţiilor (Salgo. restaurarea reţelei de cabane şi refugii. respectiv de amenajare a drumului Valea Sadului (DJ105G). Emil Cioran) Varietatea reliefului (de la păduri de foioase la pajişti alpine şi relief glaciar) Starea bună de conservare a naturii Zone propice practicării zborurilor cu parapanta. Valea Sadului) Sistemul de distribuţie al energiei electrice necesită modernizări în zona Poiana Soarelui – Săli şte Obiectivele turistice din Munţii Cindrel şi Lotru sunt relativ puţin cunoscute Unele zone nu sunt acoperite de reţeaua de telefonie mobil ă Lipsa investiţiilor în reabilitarea cabanelor existente în Munţii Cindrel şi Munţii Lotru şi starea precară a unor refugii montane (de exemplu Călţun.) Nivel redus al colaborării între operatorii economici cu interese în turism § § § Amenajarea unor pârtii de schi în zonele Tocile şi Prejba Amenajarea traseelor turistice din Munţii Cindrel şi Lotrului (Crinţ – Jina) Folosirea lacurilor de baraj în scop turistic Fructificarea mai ampl ă a patrimoniul etno-folcloric imaterial (gastronomie. acces feroviar până la Tilişca Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Gura Râului. Iezer) Slaba exploatare a colecţiilor etnografice § § § § § § § § § § § § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § § O T § Ameninţări (Threats) Pierderea specificului arhitectural sătesc. sprijinirea dezvoltării produselor turistice de iarnă Asigurarea unei structuri administrative bine definite pentru staţiunea Păltini ş Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) § Puţine unităţi de alimentaţie publică § Organizarea administrativă ineficientă (staţiunea se află pe teritoriul PĂLTINIŞ § § Staţiune montană cu tradiţie (prima din ţară) Poziţionare la intersecţia principalelor Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 76 . proximitate faţă de DN1-7. odată cu folosirea unor materiale de construcţii şi finisaj care nu se integrează în peisajul rural Degradarea mediului înconjurător (datorită defrişărilor.

Zona Mărginimii Sibiului § § trasee din Cindrel Existenţa unei pârtii de schi atractivă la nivel local şi regional Aer ozonat cu proprietăţi curative administrativ al mai multor localităţi) § Ofertă săracă de servicii de agrement-divertisment § Existenţa efectivă a unei singure pârtii de schi § Slaba exploatare a Muzeului “Constantin Noica” Ameninţări (Threats) Oportunităţi (Opportunities) § § § § § Reorganizarea administrativă a staţiunii § Menţinerea actualului sistem de organizare administrativă a Păltiniş pentru a se găsi o formulă Păltinişului sau lipsa convergenţei eficientă de a se derula investiţii ale strategiilor de dezvoltare turistică cu autorit ăţii sau autorităţilor ce vor fi pe privire la staţiune ale localităţilor care deplin responsabile de aceast ă staţiune ar continua să administreze în comun Dezvoltarea domeniului schiabil Păltinişul (investi ţii în utilarea pârtiilor cu § Degradarea mediului înconjurător nocturnă. fostă staţiune este şi Miercurea Sibiului § § Particularităţi ale ofertei turistice § § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 77 . tun de zăpadă. nu poate fi considerată drept o zonă turistică. Pe lângă factorul curativ. fiind singurul pol turistic din Podi şul Secaşelor. Capacităţi de cazare mai importante se regăsesc în structuri de tip pensiune.) Diversificarea serviciilor de alimentaţie § Dezvoltarea imobiliară haotică publică şi a ofertei de servicii de agrement în cadrul spaţiilor de cazare (de exemplu minifotbal.4. biliard etc. atractivitatea ofertei turistice se datorează în mare parte serviciilor diverse oferite de către cele câteva spaţii de cazare cu nivel ridicat al confortului Staţiuni balneoclimaterice: Ocna Sibiului. per ansamblu. Majoritatea spaţiilor de cazare existente în zonă se află în staţiunea Ocna Sibiului. etc.Secaşe § Argumentarea delimitării zonei „Ocna Sibiului Secaşe” § Îmbinarea potenţialului balneoclimateric / spa / wellness de la Ocna Sibiului cu potenţialul pentru turism oenologic / gastronomic al zonei Apoldu de Jos Ocna Sibiului este principalul pol turistic pe baza căruia se poate dezvolta turismul în zona Secaşelor (în prezent.) Organizarea de festivaluri. sărbători ale sporturilor de iarnă) ca rezultat al colaborării autorit ăţilor cu proprietarii de unit ăţi turistice Promovare drept punct central pentru trasee în munţii Cindrel şi Lotru III. dar Ocna Sibiului poate fi „motorul de creştere”) Principalul tip de turism practicat în zonă este cel balneo la Ocna Sibiului. hostel şi hotel. evenimente (concursuri de schi. Ocna Sibiului . tenis de masa sau de camp. distribuţia pe categorii de confort fiind relativ egală între clasificările de 2. 3 şi 4 flori/stele.Secaş e Ocna Sibiului .

Păuca) Exploatarea turistică redusă a satelor (populaţie îmbătrânită şi depopulare) Ameninţări (Threats) Riscul pierderii aspectului arhitectural tradiţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenaj ări sau construcţii noi care nu respectă stilul arhitectonic Factorii curativi şi unicitatea lacurilor sărate în zonă Zonă viticol ă renumită (zona Apoldului) Zonă recunoscută pentru tradiţia în prepararea pâinii Rezervaţia Heleşteele de la Mândra şi Lacul Fără Fund de la Ocna Sibiului Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § Dezvoltarea agroturistică a zonei Amenajarea unor trasee pentru cicloturism Exploatarea potenţialului viticol al zonei § Direcţii generale de dezvoltare § § § Realizarea unui plan de dezvoltare pe termen scurt şi mediu pentru exploatarea optima a Ocnăi Sibiului. gara din localitate ar necesita lucrări de reamenajare) OCNA SIBIULUI § Ocna Sibiului beneficiază de notorietate naţional ă datorită calităţii factorilor naturali curativi (nămol. heliotermie) § Renovarea bazei de tratament de la Ocna Sibiului § Existenţa a doua proiecte. respectiv a parcului balnear şi amenaj ărea salinelor exterioare Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats) § Amenajarea lacurilor de la Ocna § Degradarea mediului ambiant Sibiului datorită lipsei canalizării § Dezvoltarea serviciilor de agrement şi a agendei culturale din localitate § Tendinţă la nivel european şi naţional spre turism de sănătate şi înfrumuseţare Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 78 .Secaşe Elemente de identitate turistică § § Lacuri sărate Viţă de vie Puncte tari (Strenghts) § § § § S W § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Lipsa alimentării cu apă (Păuca) sau a canalizării (Ocna Sibiului. Păuca) Grad redus de amenajare a lacurilor sărate Signalistică necorespunzătoare a atracţiilor turistice (Apoldu de Jos. respectiv a unui plan pe termen lung pentru revitalizarea fostei staţiuni Miercurea Sibiului Revitalizarea zonei viticole prin susţinerea micilor întreprinzători Susţinerea investiţiilor în crearea de unităţi de cazare şi în amenajarea pentru spaţii de activităţi specifice agroturismului Încurajarea investiţiilor în spaţii de cazare de tip motel în zona DN1 Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) § Starea precară a infrastructurii în Ocna Sibiului (la nivel de drumuri. Ocna Sibiului. canalizare. lacuri sărate. de asemenea. parcări. de reabilitare a infrastructurii.Ocna Sibiului .

Bazna. exponente ale acestei categorii de resurse turistice Zonă viticolă consacrată. Valea Târnavelor Valea Târnavelor § § § § Argumentarea delimitării zonei „Valea Târnavelor” § Zonă istorică consacrată / existenţa unui spaţiu tradiţional cunoscut sub denumirea „Valea Târnavelor” Convergenţă a categoriilor de resurse turistice cuprinse în bazinul Târnavei Concentrare important ă de biserici fortificate bine păstrate. cea mai mare parte a capacităţii de cazare se clasifică la 2-3 flori/stele (deci un grad de confort scăzut-mediu) Posibilităţi de cazare există şi în unităţi nespecializate. saşi. între ele. etnografie) şi cel balnear (tratamente la Bazna) În Mediaş predomină turismul cultural de tranzit şi cel de business Aproximativ 11% din capacitatea de cazare a judeţului se regă se şte în zonă. concentrări putând fi considerate municipiul Mediaş.III. cu potenţial în dezvoltarea turismului oenologic / gastronomic Apartenenţa la spaţiul delimitat a SCI Sighişoara şi a SPA Podişul Hârtibaciului. inclusiv municipiul Mediaş Starea precară a infrastructurii de drumuri comunale (Axente Sever. unde se pot închiria camere turiştilor Pensiunile de mici dimensiuni caracterizează oferta de cazare a zonei. Hoghilag. unguri) Sit Natura 2000 – SCI Sighişoara § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Biertan. unde cea mai mare parte a capacit ăţii de cazare se regăseşte în structuri de tip hotel Principalele puncte de atracţie în zonă sunt centrul istoric al Mediaşului. de exemplu casele parohiale ale bisericilor fortificate. Târnava) şi a unor drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”) 79 § § § Spaţiu autentic săsesc cu cea mai important ă concentrare de biserici fortificate din Transilvania şi existenţa. pentru a forma un pol de atracţii care să poată fructifica mai bine fluxul de turişti ce tranzitează zona pe direcţia Sibiu – Sighişoara / Sighişoara – Sibiu Cele două nuclee de concentrare a ofertei turistice în ansamblu (Mediaş şi satul Biertan cu împrejurimile sale). în jurul cărora s-ar putea dezvolta şi alte elemente de interes turistic neexploatate prea bine în prezent (Dumbrăveni. precum şi includerea ambelor situri UNESCO (Biertan şi Valea Viilor) în cadrul aceleiaşi zone. a doua situri UNESCO Istorie foarte bogată a zonei (cu punctele speciale de interes Mediaş şi Biertan) Zonă multicultural ă (români. în ceea ce priveşte gradul de confort. Mălâncrav etc. rromi. monumentele UNESCO şi satele tradi ţionale (Biertan.5. staţiunea Bazna şi localitatea Biertan.) Existenţa unor proiecte de dezvoltare a turismului / strategii de dezvoltare concentrate pe această zonă Principalele tipuri de turism sunt cel cultural (istorie.) Staţiuni balneoclimaterice: Bazna Situri UNESCO Biserici fortificate Viţă de vie Medieval Sat transilvan / săsesc / spaţiu rural autentic § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § S W § Puncte slabe (Weaknesses) Asocierea mentală între oraşul Copşa Mică şi poluarea industrial ă poate afecta o zonă mult mai largă. cu excepţia municipiului Mediaş. etc. Valea Viilor.

Moşna. Hoghilag. atât rutier (DN14). Valea Viilor) Personalităţi: Hermann Oberth. Hoghilag. Aţel.Valea Târnavelor § § § § Tradi ţie în medicina naturistă. Târnava. Dârlos. susţinerea micilor întreprinzători Reabilitarea domeniului Brukenthal de la Micăsasa Restaurarea bisericilor evanghelice fortificate în mod etapizat Reabilitarea legăturilor rutiere între localităţile cu biserici fortificate (Hoghilag – Valchid – Biertan) Încurajarea agriculturii ecologice (produse bio) Conservarea tradiţiei meşteşugăre şti şi susţinerea meşteşugarilor tradi ţionali (inclusiv revitalizarea vechilor bresle) Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) Preponderent turism de tranzit şi de afaceri Infrastructura de cazare turistică insuficient dezvoltată şi diversificată Popularitate relativ redusă în raport cu Sibiu sau Sighi şoara § § § § MEDIAŞ Acces facil înspre localitate. Şeica Mică. precum şi între localităţile cu biserici fortificate (de exemplu Aţel – Dupuş – Biertan) § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § § § Reconversia economică a oraşului Copşa Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia. Stephan Ludwig Roth. Hoghilag. pozi ţionare favorabilă între Sighi şoara şi Sibiu § Existenţa unui brand turistic şi a unui program pentru promovarea turistică a Mediaşului Centrul istoric bine conservat. Bazna. Micăsasa. Târnava Ofertă de cazare deficitară sau inexistentă în Alma. § cât şi feroviar (magistrala 300). Micăsasa. Biertan. Copşa Mică. Axente Sever. Micăsasa. Copşa Mare. Richiş. desfăşurarea proiectului AREAL) Implicarea diferitelor organizaţii în promovarea şi refacerea patrimoniului arhitectural şi al specificului local (de exemplu Fundaţia Mihai Eminescu) Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Moşna. Biertan. Şeica Mică. Blăjel. Valea Viilor Ameninţări (Threats) Poluarea industrial ă din Copşa Mică Abandonarea zonelor viticole. Richiş. crearea unui climat investiţional atrăgător Restaurarea centrelor istorice din Mediaş şi Dumbrăveni Revitalizarea zonelor viticole prin încurajarea investiţiilor. a liniilor de producţie vechi. Târnava. Brăteiu. Târnava. Şeica Mică. Dârlos. Aţel. Şeica Mică) § § § § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § § § O T § § § Dezvoltarea turismului oenologic în condi ţiile revitalizării zonelor viticole Posibilitatea dezvoltării turismului industrial (vizitarea obiectivelor industriale. Biertan. Bazna. Micăsasa. Mediaş. cu atracţii unicat § şi de mare potenţial turistic Festival Medieval (deja de 5 ani) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 80 . Valea Viilor) Signalistică turistică deficitară în Aţel. Micăsasa. Blăjel. Ioan Axente Sever Bună acoperire a reţelei de CIT-uri § Lipsa în unele localităţi a sistemelor de alimentare cu apă (Alma. Axente Sever. Dârlos. constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară în zonă. Dârlos. Aţel. fitoterapie Zonă viticol ă renumită Pozi ţionare favorabil ă între Sibiu şi Sighi şoara Ini ţiativă locală în dezvoltarea şi promovarea turismului (crearea brandului turistic al Mediaşului. degradarea teraselor amenajate Riscul pierderii aspectului arhitectural tradi ţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenajări sau construcţii noi care nu respect ă stilul arhitectonic consacrat Amenajarea precară a obiectivelor turistice poate duce la degradarea accelerată a acestora (astfel de situaţii există în Dumbrăveni. mai ales în zona Mediaşului) Proiectul ARCA de revitalizare a patrimoniului cultural al Dumbrăveniului Amenajarea unor trasee pentru ciclism Amenajarea unor trasee turistice între Mediaş şi localităţile din împrejurimi. Copşa Mare. Biertan. Valea Viilor) sau a celor de canalizare (Alma. Hoghilag.

a turismului educaţional („deprinderea” meşteşugurilor) Puncte tari (Strenghts) § Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Investiţii recente de reabilitare VALEA VIILOR Oportunităţi (Opportunities) § Dezvoltarea agroturismului (inclusiv oferta de § pensiuni) pe fondul includerii satului în circuitele turistice culturale din Transilvania § § § § § § § § § § § § § Ameninţări (Threats) Lipsa unei centuri ocolitoare a municipiului poate afecta mediul ambiant si starea clădirilor istorice Puncte slabe (Weaknesses) Amenajarea relativ precară a patrimoniului construit din arealul staţiunii (parcuri. Bazna. care să includă şi alte atracţii din zonă (de exemplu. bisericile fortificate din împrejurimi.) Puncte tari (Strenghts) § Staţiune renumită pentru calitatea factorilor terapeutici (nămolul sapropelic. a turismului de recreere şi refacere prin fitoterapie.) Semnalizărea rutieră deficitară a localităţii Lipsa apei potabile Ameninţări (Threats) Lipsa investiţiilor în reabilitarea staţiunii vechi Lipsa unei promovări adecvate va împiedica dezvoltarea staţiunii şi stagnarea interesului pentru aceasta la un nivel cel mult regional Puncte slabe (Weaknesses) Oferta de cazare şi alimentaţie publică relativ limitată Grad de cunoaştere şi de popularizare redus privind posibilităţilor de petrecere al unui sejur (satul este în principal punct de tranzit în circuite culturale) BIERTAN Ameninţări (Threats) Starea de degradare a unor clădiri Pierderea treptată a obiceiurilor străvechi Puncte slabe (Weaknesses) Slabă exploatare turistică (biserica fortificată este greu accesibilă vizitatorilor) Flux redus de turi şti Inexistenţa spa ţiilor de cazare Ameninţări (Threats) Pierderea total ă a interesului turiştilor pentru zonă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 81 . apa mineral ă de Bazna) § Reamenajarea recentă a bazei de tratament § Cadrul natural şi fondul cinegetic bogat § Centrul de informare turistică BAZNA Oportunităţi (Opportunities) § Diversificarea serviciilor turistice oferite (accent pe wellness şi spa) § Extinderea bazei de tratament § Dezvoltarea agendei de evenimente din localitate şi/sau completarea acesteia cu evenimente / atracţii din localităţi apropiate pentru a crea un produs turistic complex Puncte tari (Strenghts) § Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Existenţa unor spa ţii amenajate în apropierea bisericii (suveniruri. Biertan.Valea Târnavelor Oportunităţi (Opportunities) § § Dezvoltarea agendei culturale Dezvoltarea unor circuite turistice complexe. alimentaţie publică etc) § Flux de turişti relativ ridicat § Notorietate relativ ridicată § În proximitate se afl ă şi bisericile fortificate Copşa Mare şi Richiş § Proiecte de introducere a utilităţilor § Loc consacrat de întalnire anual ă a comunităţii să seşti Oportunităţi (Opportunities) § Posibilitate de dezvoltare a ecoturismului. etc. etc. drumuri.

Vărd. Hamba. reabilitarea „Mocăni ţei”. sălbatică Implicarea autorităţilor locale în susţinerea turismului (de exemplu. Iacobeni.III. Săsăuş. Marpod. Şura Mare.6. Marpod. plus locuri de cazare în casele parohiale ale bisericilor fortificate) Biserici fortificate Multiculturalism Bisericile pictate de fraţii Grecu Biodiversitate Argumentarea delimitării zonei „Valea Hârtibaciului” Elemente de identitate turistică § § § § Puncte tari (Strenghts) § § § S W § Puncte slabe (Weaknesses) Relativă izolare faţă de restul judeţului a satelor din zonă (nivel mai scăzut al dezvoltării economice. bisericile ortodoxe pictate de familia Grecu şi diversitatea avifaunistică a zonei. Valea Hârtibaciului Valea Hârtibaciului § § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § Zonă etno-folclorică / istorică consacrată Delimitarea conferită de SPA Podi şul Hârtibaciului Crearea unei baze de pornire pentru dezvoltarea turismului care să cuprindă resurse turistice diverse: „biserici fortificate”. creând astfel un Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 82 . a dezvoltării economice (de exemplu: GAL Microregiunea Hârtibaciu) Acces relativ bun dinspre Sibiu şi Sighi şoara Eco-agricultura § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § § § Iacobeni are un potenţial turistic deosebit prin prisma celor cinci biserici fortificate aflate pe raza comunei Amenajarea unor trasee pentru biciclişti Transformarea liniei cu ecartament îngust Sibiu – Agnita într-un punct de atracţie turistică (amenajare haltelor în scop turistic: posibilitatea achizi ţiei de suveniruri şi oferirea serviciilor de alimentaţie publică) Reabilitarea DJ105D ce face legătura între Agnita şi Cârţa. Chirpăr. Marpod. Săsăuş. linia cu ecartament redus Sibiu – Agnita) Implicarea asociaţiilor / ONG în promovarea turismului. „sate tradiţionale”. Chirpăr. Chirpăr. Ruşi. Slimnic. acces rutier dificil spre unele sate) Dezvoltare economică lentă Unele localităţi nu beneficiază de alimentare cu apă (Brădeni. precum agricultura intensivă § § § Întreaga zonă este sit Natura 2000 Zonă atrăgătoare. Vărd. Ilimbav. Veseud) şi de sisteme de canalizare (Bruiu. Tipurile de turism practicate în zonă sunt cel cultural şi ecoturismul. Capacitatea de cazare din această zonă poate fi considerat ă în stadiu incipient de dezvoltare (există doar câteva pensiuni. „situri Natura 2000”. Individualitatea zonei din perspectiva intercal ării între valea Oltului şi cea a Târnavelor Existenţa unor importante resurse turistice nevalorificate Principalele atracţii ale zonei sunt bisericile evanghelice fortificate. Veseud) Signalistică necorespunzătoare în Bruiu. Mihăileni Ameninţări (Threats) Degradarea bisericilor fortificate Degradarea sitului SPA Podişul Hârtibaciului prin construirea viitoarei autostrăzi Braşov – Borş sau prin alte activităţi antropice. Şomartin. Ilimbav. Şomartin. Bruiu.

Valea Hârtibaciului § § acces rapid către Munţii F ăgăraş Crearea de spaţii de cazare care să fructifice ni şa ecoturismului Încadrarea ca arie de conservare specială a heleşteelor din Brădeni § Direcţii generale de dezvoltare § § § § Revitalizarea economică a zonei pornind de la ecoturism si ecoagricultură Susţinerea investi ţiilor în spaţii de cazare corespunzătoare Crearea unor produse turistice complexe. ce se înscrie în zona mai largă denumită generic Ţara Făgăraşului Existenţa aceloraşi categorii de resurse turistice. Avrig şi Valea Avrigului. Ţara Oltului Ţara Oltului § § § Argumentarea delimitării zonei „Ţara Oltului” § § § Zonă clar delimitată de râul Olt şi de culmea munţilor Făgăraş Spaţiu etno-folcloric distinct. la al patrulea an de funcţionare) şi păstrăvăria Albota (unde s-a realizat şi integrarea producţiei agro-alimentare).7. cele mai mari capacităţi de cazare fiind clasificate la 23 flori/stele. Structurile de tip cabană predomină. însă în zonă s-au dezvoltat şi complexe turistice sau pensiuni cu specific agroturistic. Aproape 14% din totalul capacit ăţii de cazare disponibile în judeţ se regăseşte în acest areal. inclusiv pentru cicloturism Continuarea proiectului de reabilitare a Mocăni ţei Restaurarea casei memoriale Brukenthal III. Munte / Creastă / Stâncă Pădure Transf ăgăraşan Biodiversitate Gastronomie § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § Elemente de identitate turistică § § § § § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 83 . schi). Valea Avrigului şi cea a Porumbacului. a unor trasee turistice. Gradul de confort al structurilor de primire turistică din zonă este scă zut-mediu. Demne de menţionat sunt conceptul „Ice Hotel” (construcţie sezonieră. precum şi a unor zone turistice consacrate (Bâlea) Convergenţa cu resurse turistice similare înspre est. Valea Avrigului). sporturi extreme. respectiv acelaşi specific etno-folcloric Existenţa unor nuclee de concentrare a ofertei turistice (Cârţi şoara. pe malul stâng al Oltului Delimitarea conferită de siturile Natura 2000: SPA Piemontul Făgăraşului şi SCI Munţii F ăgăraş Atracţiile cheie sunt Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă. zonele de concentrare identificate fiind Lacul şi Valea Bâlea (inclusiv Cârţişoara). precum şi Transf ăgărăşanul Principalul tip de turism este cel activ (drumeţii.

boştinărit. Cârţa şi Cârţişoara va crea premisele atragerii de noi turişti în zonă prin asocierea cu punctul central de atracţie al Ţării Făgăraşului (Sâmbăta de Sus) Dezvoltarea turismului educaţional şi a agroturismului (includerea unor meşteşuguri precum fabricarea / prelucrarea sticlei în produse turistice specifice) Promovarea şi creşterea notorietăţii valenţelor turistice ale zonei § § § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § § Amenajarea / refacerea traseelor turistice existente şi crearea unor noi trasee turistice. Suru Afilierea ca membrii ai Asociaţiei de Dezvoltare Durabil ă şi Promovarea Turismului în Ţara Făgăraşului a localităţilor Arpaşu de Sus. pescuit amenajarea de puncte de observare a naturii (marmote. valea Avrigului. capră neagră) sensibilizarea vizitatorilor cu privire la fragilitatea mediului înconjurător în ariile protejate (în special Rezervaţia Arpăşel. ţesătorie). amenajarea unei pârtii de schi în zona Pleaşa) Dezvoltarea turistică a zonei Suru. Cârţa Infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racovi ţa. motociclism. rezervaţii naturale. Lacul şi golul alpin Bâlea) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 84 . inclusiv cicloturistice Amenajarea de pârtii de schi dezvoltarea unei oferte de schi fond Reabilitarea Domeniului Brukenthal de la Avrig (parteneriat pentru o mai bună exploatare turistică) Încurajarea investiţiilor în construcţia de noi spaţii de cazare şi complexe turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului Fructificarea păşunilor de calitate pentru o agricultură eco-durabilă Dezvoltarea şi promovarea unor produse turistice: de tip trasee culturale (bisericile pictate de fraţii Grecu. circuite ale meşteşugurilor tradiţionale: sticlărie. Podragu. evenimente importante) Zona Bâlea beneficiază de notorietate ridicată.500 de metri Parcuri naţionale.) Vârfuri montane de peste 2. oraşul Avrig şi DJ105F Lipsa investiţiilor în reamenajarea unor vechi cabane şi în întreţinerea refugiilor turistice Peisaj montan spectaculos (Vf. creste înguste. zbor cu parapanta Amenajarea a numeroase pastrăvării în zonă Istorie bogată (numeroase legende. a văii Moaşa şi a zonei Chica Petrilor – Vf. situri Natura 2000 Posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. la fel şi Transf ăgărăşanul Existenţa centrelor de informare turistică în zonă (la Avrig şi la Cârţişoara) Accesul facil către DN1 şi DN 7. alimentare cu apă în Racoviţa) Signalistica deficitară caracterizează zona văii Moaşa (Racoviţa). Suru – Vf. pictură de icoane pe sticlă. echitaţie. a ciclismului montan. lacuri glaciare. etc. pozi ţionarea între Sibiu şi Braşov (doi poli turistici şi economici de importanţă naţional ă) Acces facil pe calea ferat ă Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § § Ameninţări (Threats) Degradarea obiectivelor datorită lipsei investi ţiilor în conservare şi amenajare Riscul poluării peisajului natural datorită lipsei canalizării şi a unui management integrat al deşeurilor din zonă şi posibil datorit ă apropierii de platforma chimică a oraşului Victoria Lipsa amenaj ării unui camping în aval de lacul Bâlea poate duce la deteriorarea accelerată a peisajului Construirea a numeroase case de vacan ţă în detrimentul dezvoltării bazei de spaţii de cazare § § § § § Dezvoltarea domeniului schiabil (de exemplu.Ţara Oltului Puncte tari (Strenghts) § § § § § § § § § § S W § § Puncte slabe (Weaknesses) Văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute (mai degrabă populare în rândul sibienilor) Infrastructură utilitară deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa.

Lotru). factori curativi (Ocna Sibiului. ansambluri arhitectonice. vizite la obiective turistice.000 de locuri capacitate cumulată).). Majoritatea locurilor de cazare din judeţul Sibiu sunt de 2-3 flori/stele (aproximativ doua treimi). crame. se remarcă (în ordine aleatoare): Muzeele Astra si Brukenthal. restaurante) şi 100 de săli de conferinţe.000 de locuri de cazare (al doilea stoc ca mărime din Regiunea Centru). Infrastructura de cazare Hotelurile deţin mai mult de un sfert din totalul locurilor de cazare. Sunt acoperite de asemenea nişe cum ar fi produsele turistice cu specific de vânătoare. În judeţ au fost identificate peste 300 de unităţi de alimentaţie publică (baruri. agroturismul. Mărginimea Sibiului. Sinteză a ofertei turistice din judeţul Sibiu Judeţul Sibiu beneficiază de o gamă largă şi variată de atracţii turistice. dar şi turismul de business.8. inchiriere de săli de conferinţe şi terenuri de sport. Biertan Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unit ăţi de primire turistică. între altele. raportată la nivelul turismului românesc. turismul activ (sporturi de iarnă. oferta generală de servicii include. dar unele domenii necesită dezvoltatea şi diversificarea ofertei (agrement. § § § § § § Brukenthal Mărginimea Sibiului Ice Hotel Transfăg ărăşan Sibiu – Capitală culturală europeană FITS (Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu) Alte structuri turistice şi servicii Mărci locale cu importan ţă pentru turism Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 85 .III. zona Avrigului. bucătărie tradi ţional ă etc. Rezumatul capitolului Rezumatul capitolului este de fapt o sinteză a ofertei turistice a judeţului însoţită de o analiză SWOT. de diverse capacităţi (cu minim 7. ce se constituie în Anexa 5 a Masterplanului. Cindrel. caracterizat de multiculturalism şi diversitatea atracţiilor turistice. § Resurse turistice naturale – zonă montană (F ăgăraş. relaxare. ce cuprind aproape 13. drumeţie. În completarea acestei analize sintetice. între care predomină: § Obiective culturale – muzee. ecoturism). echitaţie. în timp ce capacitatea pensiunilor turistice rurale este de aproape o cincime din total. pescuit sau echitaţie.) – pe lângă cazare şi alimentaţie publică într-o varietate de tipuri de unit ăţi. relaxare la piscine şi spa. vizite în gospodării populare. Principalele atracţii turistice Între cele mai cunoscute obiective ale judeţului. Mediaş § Staţiuni turistice: Ocna Sibiului. tradi ţional-popular etc. Păltiniş § Alte zone şi localităţi turistice: zona Mărginimii Sibiului. Oferta de servicii turistice este bogată. in timp ce segmentul de confort ridicat (4-5 flori/stele) deţine circa 15% din capacitatea totală inventariat ă. Principalele localităţi şi zone turistice § Principalele centre urbane: Sibiu. zona Bâlea şi staţiunile Ocna Sibiului şi Păltiniş Principalele tipuri de turism practicate sunt turismul cultural (cu specific medieval. drumeţii organizate. biserici fortificate etc. Bazna. Bazna). Centrul istoric al Sibiului . peisaje pitoreşti şi biodiversitate. s-a realizat şi o reprezentare grafică a zonării judeţului Sibiu în funcţie de tipurile de turism predominante. situri rurale tradi ţionale. siturile UNESCO de la Biertan şi Valea Viilor. etc. turismul balnear.

de principiu. promovarea de noi trasee. „mături de Fofeldea”. etc. Franţa. condiţiile necesare în cazul multor locuitori ai zonelor rurale) Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente (între direcţiile unde ar fi nevoie de îmbunătăţiri menţionăm amenajarea refugiilor montane. „berzele din Cristian”. gastronomie) § Oportunităţi (Opportunities) § § O T § § Ameninţări (Threats) Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile locale în privinţa programelor comune axate pe dezvoltarea turismului Depopularea şi populaţia îmbătrânită din Fructificarea superioară a unor ni şe în turism (sporturi extreme. cât şi în Făgăraş Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 86 . creşterea eficienţei serviciilor Salvamont. ce urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţului Existenţa unui specific pentru multe dintre localităţile diferitelor zone („pâinea de la Gura Râului”. evenimentele istorice.Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT Puncte tari (Strenghts) § § § S W § § § § § § § § § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Inexistenţa unor plăcuţe explicative la monumente. semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor montane) § § § § § § § § § § § § Statutul oraşului Sibiu de Capitală Cultural ă Europeană în 2007 Mărginimea Sibiului este o zonă etnofolclorică şi agroturistică consacrată Susţinerea dezvoltării turismului de către autorit ăţile locale (realizarea de materiale de promovare.) Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din România Gastronomie recunoscută (brânzeturi. precum biodiversitatea faunei şi florei Inexistenţa informaţiilor complete integrate asupra obiectivelor / traseelor turistice din judeţ în format digital / on-line Acoperire limitată a cererii de suveniruri de calitate O serie de monumente istorice sunt în stare avansată de degradare Infrastructură deficitară în unele zone rurale Numărul încă relativ redus de producători agricoli certificaţi „bio” (chiar dacă activităţile agricole desfăşurate tradiţional întrunesc. publice sau private. „cazane la Brăteiu” etc. Statele Unite ale Americii. Marea Britanie. specialităţi din carne) Pozi ţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de transport şi existenţa aeroportului internaţional de la Sibiu Numeroase zone naturale au rămas în stare bună de conservare Două monumente UNESCO Siturile Natura 2000 acoperă aproape jumatate din teritoriul judeţului Interes internaţional pentru anumite zone din judeţul Sibiu (diverse organiza ţii din Germania. dezvoltarea reţelei de centre de informare turistică) Numeroase iniţiative. a unor ghiduri audio în mai multe limbi Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi managementul turistic a unor proprietari de pensiuni Sărăcia din anumite localităţi Probleme legate de personalul din turism (grad scăzut de instruire a personalului din turism / lipsa personalului calificat) Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism Legendele.) Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii Culturale Primii paşi spre diversificarea ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de exemplu introducerea curselor Sibiu – Londra) Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele dintre principalele elemente generale de atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism la nivel european (patrimoniu cultural. ecoturism) Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel. iniţiativă local ă puternică în promovarea turismului. instruirea unui număr mai mare de de ghizi montani. breslele nu sunt foarte cunoscute Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”.

bisericilor fortificate. în special a aliment ării cu apă şi a canalizării Conservarea aspectului tradiţional al localităţilor prin reglementări privind construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor Incurajarea certificării produselor ecologice. ţările Europei Centrale şi de Est. în absorbţia fondurilor europene destinate turismului Promovarea judeţului Sibiu ca destinaţie turistică pe noi pieţe emitente de turi şti (de exemplu Israel.Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT § § § § § § Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement Valorificarea gastronomiei locale Fructificarea istoriei bogate a zonei Promovarea legendelor şi a obiceiurilor populare Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului § § § § § § § § § § zonelor rurale Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare) Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu Disparitatea creată prin neintegrarea socială a rromilor Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice instabilitate legislativă § § § § Direcţii de dezvoltare § § Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi. Rusia. ţările nordice) Intensificarea promovării prin internet a destinaţiilor din judeţ Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 87 . centrelor istorice din sate) Intensificarea acţiunilor de limitare a turismului ilicit Limitarea birocraţiei – simplificarea procedurilor administrative necesare a fi întreprinse de unităţile economice cu activităţi în turism sau conexe turismului Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru turism şi agricultură Asumarea unui rol activ de către autorităţi publice. ONG în dezvoltarea abilităţilor manageriale ale operatorilor de structuri turistice şi în formarea personalului. încă neconsacrate Restaurarea monumentelor istorice (reabilitarea cetăţilor / domeniilor nobiliare. asociaţii. Anglia. Susţinerea / promovarea zonelor cu potenţial. în promovarea climatului investiţional din judeţ. rezultate din agricultura tradiţională (mai ales datorită importanţei pe care o acordă străinii acestor alimente în cadrul produsului turistic).

1. sau poate juca rolul de factor de gestionare şi implementare pentru proiecte de interes naţional finanţate din bani guvernamentali (de exemplu. până la schimburi de experienţă şi bune practici la nivel naţional şi internaţional sau contribuţii la îmbunătăţirea cadrului instituţional în domeniul turismului. întâlniri / târguri de afaceri. posibilit ăţile generice ale consiliilor judeţene de a contribui la dezvoltarea turismului îmbracă formele unor acţiuni cu impact direct. Prezentare sintetică a posibilităţior de implicare a consiliilor judeţene în sus ţinerea dezvoltării turismului şi surse de finanţare Analizând atribuţiile legale ce revin consiliilor judeţene şi practicile privind implicarea acestor autorităţi publice în dezvoltarea turismului identificate pe parcursul cercetării (incluzând aici informaţii reieşite de la experţi sectoriali şi autorităţi locale din judeţul Sibiu. fie constituita ca serviciu sau direcţie în cadrul consiliului. în Mureş. Semnificative pentru turism sunt şi evenimentele din viaţa economică şi politică ce se realizează cu implicarea Consiliului Judeţean (anumite congrese. cât şi rezultatele interviurilor cu funcţiuni de turism din cadrul altor consilii judeţene din judeţe cu un turism dezvoltat). Implicarea directă în turism a consiliilor judeţene se materializează prin: § activitatea unei funcţiuni specifice pentru acest domeniu. simpozioane. În ceea ce priveşte proiectele care influenţează indirect turismul (într-o măsură mai mare sau mai mică). activitatea acestor funcţiuni de turism include adesea colaborări şi parteneriate (după cum se va vedea în acest capitol. educaţie. cu caracter regional. sunt investiţiile în infrastructură (în principal drumuri judeţene şi interjudeţene. dar si necesitatea de a beneficia de aportul unui număr cât mai mare de experţi. Analiza posibilităţilor de implicare a Consiliul Judeţean Sibiu în susţinerea dezvoltării turismului IV. o ipostază identificată este ca atribuţiile în turism în cadrul consiliului să fie în sarcina Direcţiei de Dezvoltare Regional ă şi Implementare Proiecte – astfel se întâmplă. sfera competenţelor consiliilor judeţene care sunt fructificate cu efecte importante asupra turismului. De asemenea. etc). dar şi utilităţi în mediul rural sau chiar elemente de infrastructură turistică). pentru anumite cofinanţări etc. naţional sau internaţional. care influenţează şi turismul. un rol aparte îl au ONG implicate direct sau tangeţial în turism). Având în vedere limitările de resurse şi legislative. respectiv ale unor acţiuni cu impact indirect. Din perspectiva surselor de finanţare pentru proiecte cu impact direct sau indirect asupra turismului. de la popularizarea şi promovarea destinaţiei turistice judeţene şi a produselor si brandurilor turistice reprezentative. sunt fondurile nerambursabile. Consiliul Judeţean poate apela exclusiv la bugetul propriu sau la diverse scheme de fonduri nerambursabile. fie externalizată ca asociaţie de promovare / dezvoltare în turism (atunci când consiliul este membru fondator într-o asociaţie judeţeană de turism. Consiliile Judeţene putând aplica direct sau din postura de parteneri (după cum reiese din analiza sumară a principalelor instrumente structurale destinate autorităţilor publice locale în prezent. înfiinţarea şi coordonarea de centre de informare sau crearea de evenimente.IV. principala preocupare a consiliilor judeţene. este destul de limitată. cu modificările şi complet ările ulterioare 88 1 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Astfel. chiar dacă. spre exemplu. republicată.215/2001 privind administraţia public ă locală. fonduri de la Ministerul Turismului sau Ministerul Culturii şi Cultelor). mai ales în contextul economic actual.) Extrem de importante. Au fost utilizate în analiză prevederile Legii nr. virtual aproape orice acţiune în domeniile infrastructură. viaţă social ă sau sănătate poate avea impact asupra cererii şi ofertei turistice. o soluţie pot fi împrumuturile (de exemplu pentru proiecte urgente pentru care nu exist ă finanţate imediată. ţinând cont de natura interdisciplinară a turismului. cultură. unde un rol important îl are centrul de informare turistică ce aparţine de această direcţie) § rolul unor servicii publice cu pronunţat caracter turistic (de exemplu serviciul public de salvamont) § contribuţia unor alte funcţiuni ale consiliului în cadrul proiectelor de turism (derulate de către consiliu sau de către alte autorităţi şi organizaţii) – un rol major îl au Serviciile de Dezvoltare Regional ă. pentru proiecte cu impact major asupra turismului explorarea oportunit ăţilor de parteneriat devine vital ă). care presupun cel puţin turism de business. mai ales în cazul consiliilor fără funcţiuni de turism delimitate. aceste servicii având competenţe în elaborarea şi implementarea de proiecte care vizează inclusive dezvoltarea turismului Funcţiunea de turism a consiliilor judeţene poate desfaşura proiecte în sfere diverse.

judeţe din Regiunea Centru – Braşov. crearea unui portal dedicat turismului local şi editarea unor materiale informative1 Tot din fonduri europene este finanţat şi un proiect de promovare turistică a judeţului Mureş. oportunităţile şi căile de dezvoltare în turism. ghidare privind finanţările sau privind promovarea eficientă În unele cazuri. În cazul judeţului Vâlcea. sau pentru infrastructură rutieră (drumuri judeţene.ro/200909273927/Administratie/Consiliul-Judetean-Valcea-asemnat-un-contract-important-de-finantare-turistica. informaţiile au fost culese de la reprezentanţii funcţiunii de turism din cadrul consiliilor judeţene. care derulează în prezent trei proiecte de promovare locală şi regional ă. cultural. pentru reabilitarea satelor.5 milioane de RON. Tulcea). simpozioane. demarat în anul 2009 (modalităţile de susţinere şi direcţiile de acţiune ale consiliilor judeţene privind dezvoltare turismului fac subiectul subcapitolului următor). Un exemplu relevant recent de atragere de fonduri europene în mod expres pentru sprijinirea turismului este cel al judeţelor Vâlcea şi Satu Mare. De asemenea. 1 Paragraful preia informaţii de pe pagina web http://www. iar pe de altă parte judeţe cu dezvoltare turistică cel medie şi ridicată pentru nivelul României. § Informarea agenţilor economici din turism privind legislaţia. căi de îmbunătăţirea serviciilor etc).2. Principalele categorii de activităţi pentru cele doua direcţii sunt punctate mai jos: Ţinta principala: Turiştii § Conceperea unei promovări unitare § Acţiuni de promovare la nivel naţional şi internaţional (inclusiv participări la principalele târguri de turism naţionale şi la câteva târguri internaţionale) § Materiale informative. analiza care a stat la baza acestui capitol a inclus şi date despre implicarea altor judeţe în sprijinirea turismului (de exemplu Vâlcea. cu care Sibiul prezintă similitudini în ceea ce priveşte categorii 2 de turi şti atraşi sau obiectivele turistice majore din peisajul românesc – Maramureş.Astfel. IV. În ceea ce priveşte rolul jucat în dezvoltarea turismului de către funcţiunile de turism analizate. montan sau balnear. pentru fundamentarea unei viziuni inovatoare de dezvoltare a turismului judeţean. în timp ce în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară se pot elabora proiecte pentru valorificarea poten ţialului turistic natural. respectiv actorii locali din turism. dar tematica discuţiilor a avut în vedere activităţile consiliilor per ansamblu (incluzând deci şi acţiunile / proiectele care ajută indirect turismul. activităţile urmând să vizeze organizarea de expozi ţii şi târguri. În general. un alt aspect menţionat de doar doua consilii intervievate este demersul de inventariere a patrimoniului turistic şi de evaluare a pieţei turistice (interesele turi ştilor. cum ar fi cele de infrastructură). echipa de turism din cadrul consiliilor judeţene are şi atribuţii la nivel strategic şi programatic. publicitate în presă. având responsabilităţi sau implicare în elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a judeţului.impactreal. cele doua direcţii majore de acţiune au ca ţinte turi ştii. în valoare totală de 2. hărţi § Organizarea de evenimente cu impact asupra atragerii turiştilor şi notorietăţii obiectivelor turistice § Înfiinţarea şi operarea de CIT-uri Ţinta auxiliară: actorii din turism § Demersuri pentru cooperarea eficientă între diferitele categorii de actori în turism (grupuri de lucru. cum s-a întâmplat în cazul Braşovului). sau cu primării din judeţ şi cu instituţii şi ONG din sfera culturală în vederea restaurării şi valorificării durabile a patrimoniului cultural şi infrastructurii conexe. târguri de contractări pentru a se întâlni cererea cu oferta de servicii turistice: spaţii de cazare. Suceava ). obţ inute din surse secundare sau din unele discuţii generale 89 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . obiectivele proiectului de promovare turistică sunt imbunătăţirea vizibilităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie de succes pentru practicarea turismului balnear. vânzători suveniruri.html 2 Au fost menţionate în mod expres doar judeţele cu care s-au realizat interviuri complete. transportatori etc). stră zi urbane şi şosele de centură). obţinându-se informaţii despre toată tematica propus ă. De asemenea. Practici de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul consiliilor judeţene Acest subcapitol se bazează pe informaţii despre modul de susţinere a turismului din cadrul câtorva consilii din judeţe reprezentative pentru turismul românesc prin prisma tematicii Masterplanului (pe de-o parte. Mureş. Consiliul Judeţean Sibiu poate aplica individual pentru proiecte de mediu sau îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. sau a diverselor programe şi proiecte privind activit ăţile turistice (includem aici şi crearea unui brand turistic al judeţului. agenţii de turism. Alba. muzee si alte obiective turistice. monahal şi de aventură. unit ăţi de alimentaţie publică. Consiliul poate fi partener cu Primăria Municipiului Sibiu pentru proiecte vizând planuri integrate pentru polii de dezvoltare urbană.

concerte etc). sărbători. lângă oraşul Ungheni. pe de altă parte. cu rolul de a spori traficul turistic dar şi de a populariza destinaţia turistică judeţeană prin intermediul unor elemente de specific atractive. pliante. spoturi de promovare a Deltei au rulat recent pe „TV Discovery Channel” Franţa.arta în stradă” în Braşov) § dintre târgurile de turism organizate în judeţele analizate se remarcă „Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac” (Alba). difuzat inclusiv pe Discovery Channel (în plus. ajuns deja la a cincea edi ţie. Alba Iulia) § marcarea / semnalizarea obiectivelor. toate costurile pentru crearea şi difuzarea spoturilor fiind 1 acoperite din fonduri nerambursabile ). sportiv. (unele din aceste materiale sunt disponibile şi în format electronic. ca produs turistic adresat populaţiei la nivel regional (proiect de popularizare a conceptului desf ăşurat de CJ Maramureş) § înfiinţarea de centre de informare şi de puncte de lucru / sedii ale serviciilor de salvamont § organizarea de campinguri pentru rulote. respectiv la crearea sau consolidarea unor produse turistice. care a realizat cu ajutorul unor profesioni şti străini documentarul de prezentare „Delta Dunării te aşteaptă”. Dintre entităţile cu care se desf ăşoară colaborări (concretizate în special prin evenimente sau proiecte de dezvoltare / sprijinire / promovare a unor tipuri de turism) menţionăm: § asociaţii turistice private (ale proprietarilor de spaţii de cazare) § asociaţii şi ONG din domeniile cultural. afişe etc. cu scopul principal de a aduce împreună oferta judeţeană de turism şi cererea la nivel regional. montarea de panouri cu hărţi în parcări § înfiinţarea sau revitalizarea unor linii de transport public destinat turismului (de exemplu "Dracula Express" . inclusiv utilităţile necesare (ini ţiativă în judeţul Alba) § construirea unui parc auto pentru sporturi cu motor (la Cerghid. artistic.tren de epoca ce circula intre Braşov si Zărneşti. în Mureş) În ceea ce priveşte materialele de promovare. sporind astfel şansele de implicare în proiecte (consiliul în ansamblu ar avea o implicare mai limitată). responden ţii intervievaţi consideră în general benefică constituirea ca asociaţie de sine stătătoare a funcţiunii de turism. restaurarea zidurilor oraşului vechi / cetăţii (Braşov.ro 90 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . „Discovery Channel Word” Germania şi „Channel Travel and Living” Anglia. Majoritatea evenimentelor sunt în general destinate publicului larg. sau autobuzele de tip „double decker” destinate turului oraşului Braşov) § crearea şi promovarea unor programe turistice tematice.Una dintre direcţiile majore de acţiune identificate în analiza implicării în turism a consiliilor judeţene se referă la reabilitarea şi dezvoltarea obiectivelor turistice şi a infrastructurii turistice în general. de exemplu. dar există şi iniţiative de organizarea unor târguri de turism sau de „forumuri / târguri de contractări”. dar sunt organizate şi evenimente cu tematică atipică (de exemplu sărbătoare minorităţilor „Etnovember” sau festivalul „Watumi . câteva exemple în acest sens fiind enumerate în continuare (au fost luate în considerare şi proiecte aflate în faze incipiente): § implicare în reabilitarea unor staţiuni balneare (de exemplu Solca şi Cacica din judeţul Suceava) sau a unor muzee (de exemplu „Complexul Muzeal Bucovina”. tot cu rol de promovare sunt realizate şi materiale video de prezentare – de menţionat aici o acţiune interesantă a CJ Tulcea. în parteneriat cu consiliile locale (de exemplu „De Paşte în Bucovina” şi „De Crăciun în Bucovina”) § încurajarea turismului de weekend. „Muzeul de Ştiinţele Naturii” din Târgu-Mureş) § reabilitarea unor situri rurale. pe DVD). „Casa Memoriala Avram Iancu” din judeţul Alba. pentru anumite tipuri de turism sau segmente de turişti). judeţele realizează şi pun la dispozi ţia turiştilor broşuri de prezentare (generale dar şi tematice. în judeţul Alba) În ceea ce priveşte colaborările şi parteneriatele. îmbrăcând forma unor manifestări cultural-artistice (festivaluri. ini ţiativa organizării unui târg de turism la Baia Mare (Maramureş) nu s-a bucurat de acelaşi succes (este posibil ca participarea redusă din anul precedent să determine anularea evenimentului) § importanţa acordat ă evenimentelor în cadrul calendarului de activităţi în domeniul turismului ale consiliilor judeţene se materializează în preocuparea de a organiza cel puţin lunar câte o manifestare majoră (cum este cazul.obiectivtulcea. De asemenea. ecologic (de exemplu pentru înfiinţarea unor circuite turistice de tip „Greenways” în Maramureş) § meşteri populari § muzee § Camere Judeţene de Comerţ şi Industrie § consiliile locale 1 Sursa: http://www. naţional şi chiar internaţional (pe cît posibil): § festivalurile pot avea în centru tradi ţiile („Parada Junilor” la Braşov sau „Târgul de Fete de pe Muntele Găina” în Alba). hărţi. O constantă la nivelul consiliilor judeţene este organizarea de evenimente.

semnalizarea obiectivelor turistice dar şi schimburi de bune practici în domeniul economic. iniţiative care încă nu au ecoul dorit în rândul mediului privat). § promovarea în comun sau crearea unor branduri turistice / produse turistice regionale sunt considerate obiective dificil de implementat şi nu neaparat priorităţi. constituită tot la ini ţiativa consiliului judeţean pentru dezvoltarea unor proiecte finanţabile prin fonduri structurale şi de coeziune). conform respondenţilor din cadrul unor consilii intervievate.O situaţie interesantă o constituie colaborarea funcţiunii de turism la nivel judeţean din Braşov cu „Agenţia de Dezvoltare Durabilă Braşov” (asociaţie de dezvoltare intercomunitară ce are ca membri unitaţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov. aplicarea pentru proiecte de implementarea a sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. respectiv implementarea unui sistem integrat de securitate. În discuţii a fost amintit şi rolul de mediator al consiliului judeţean în relaţi cu autorităţile locale (lobby sau impunere politică în relaţia cu primării / consilii locale în cadrul unor proiecte. drumul european E60 şi aeroport. tratarea cu prioritate a reabilit ării unor căi de access rutier dinspre marile oraşe ce pot reprezenta piaţa potenţial ă de consumatori de servicii turistice. pentru ca această sa fie accesibilă într-o formă cât mai bună turiştilor (de exemplu realizarea unor portaluri / directoare cu spa ţiile de cazare şi unit ăţile de alimentaţie publică din judeţ. deşi implicarea funcţiunii de turism în acest domeniu ar putea fi o direcţie de acţiune. între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş. realizarea unor proiecte de drumuri în comun cu judeţele învecinate (de exemplu drumul Jina – Dobra. Braşovul colaboreaza bine cu oraşul Gent. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 91 . parcări la obiectivele turistice. nivelul scăzut de pregătire a personalului din turism nu este acoperit deocamdată de iniţiativele de implicare în turism ale consiliilor judeţene analizate. La capitolul colaborărilor internaţionale. judeţul Suceava este înfrăţit cu regiuni din Polonia şi Germania. pentru referinţe către turişti. respectiv intenţiile de integrare a informaţiilor despre oferta turistică judeţeană. schimb de informaţii privind modalităţile eficiente de informarea turistului. Judeţele de la frontieră (Suceava. parteneriate cu autorităţi locale). mai ales prin prisma unor acţiuni care depaşesc direcţiile implicite cum sunt administrarea drumurilor: îmbunătăţirea infrastructurii utilitare. unitare a unor branduri sau produse valoroase (în special pentru piaţa internaţională). Deşi menţionat ca problemă majoră alături de infrastructură şi vizibilitatea limitată a atracţiilor turistice în rândul pieţelor ţintă. § promovare reciprocă între judeţe. incluzând facilitarea circulaţiei. mai ales prin prisma carenţelor de infrastructură şi privind calitatea serviciilor care ar trebui tratate în prealabil.). pentru a exista premisele unei promovări puternice. între judeţele Alba şi Mureş). Relevant ca exemplu pentru judeţul Sibiu este intenţia CJ Mureş de a continua modernizarea aeroportului Transilvania din Târgu-Mureş prin construirea unei platforme multimodale. responden ţii intervievaţi au menţionat schimburile de experienţă benefice cu oraşe sau regiuni înfrăţite (de exemplu. privind evenimentele şi calendarul activităţilor culturale. care să asigure legătura între calea ferat ă. De asemenea. Maramureş) desf ăşoară colaborări complexe la nivel transfrontalier cu Ucraina şi Ungaria. Analiza a relevat deschiderea către colaborarea cu alte judeţe pe probleme de turism în cadrul consiliilor intervievate. grupuri sanitare. este vizată diversificarea ofertei de zboruri către noi destinaţii europene (deocamdata oferta aeroportului este limitat ă la trei destinaţii din doua ţări străine: Ungaria şi Danemarca). pe partea de turism. Implicarea consiliilor judeţene analizate în domenii conexe ca infrastrutura şi serviciile publice nu este de neglijat. noi puncte de frontieră. principalele direcţii luate în discuţie fiind enumerate mai jos: § consult ări între consilii judeţene aflate în aceeaşi regiune (dar nu numai). inclusiv preluarea de materiale de promovare de la unii la alţii. inclusiv în turism (de exemplu colaborarea judeţului Maramureş cu Szolnok – Ungaria). în acest din urmă caz realizându-se inclusiv un parteneriat economic mai general etc.

grădinilor publice si rezervaţiilor naturale. Pornind de la premisa că treptat rolul funcţiune de turism va creşte (pe fondul continuării procesului de externalizare a activităţilor de sprijinire a turismului către această funcţiune.3. Dezvoltarea unui turism durabil şi solid în judeţul Sibiu poate fi facilitată prin diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu. comunicării şi conlucrării cât mai strânse cu direcţiile şi serviciile relevante din cadrul Consiliului pentru a se asigura o viziune unitară asupra impulsionării turismului). etc. proiecte. proiect care oferă premisele creării unor produse turistice de iarnă în zonă. pornind de la activităţile Asociaţiei Judeţene de Turism (AJT) Sibiu şi proiectele consiliului cu impact asupra turismului din prezent dar şi preconizate / posibile în viitor (inclusiv punctând o serie de idei cu privire la implicarea asociaţiei în promovarea turismului sibian). respectiv participarea la evenimente similare organizate de terţi § Înfiinţarea şi coordonarea Centrelor de Informare Turistică din judeţ § Inventarierea resurselor turistice ale judeţului şi iniţiative privind marcarea şi semnalizarea acestora § Colaborări cu diverse organiza ţii şi instituţii interne şi internaţionale în vederea schimbului de bune practici. etc. direcţiile noi de urmat (sau care au fost tratate insuficient până în prezent) au în prim plan următoarele tipuri de proiecte benefice consolidării produsului turistic judeţean: Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 92 . proiectele de protecţie şi refacere a mediului. susţinerii dezvoltării echipei executive a acesteia. serbări etc). stabilirii de parteneriate şi realizării de proiecte pentru sprijinirea turismului în judeţul Sibiu şi la nivelul regiunii Centru (ONG. În continuare vor fi prezentate şi posibilităţile de colaborare şi parteneriat (inclusiv rolul ONG ca parteneri ai consiliului). iar Consiliul se va implica tot mai activ în asigurarea suportului necesar (inclusiv prin exercitarea autorităţii sale pentru a facilita activitatea asociaţiei). respectiv modalităţile de sprijinire a turismului din Regiunea Centru. cadrul legal permite consiliului şi iniţiative care să sprijine tangenţial turismul. cum este implicarea în amenajarea pârtiei de schi de la Jina.). asociaţii profesionale şi patronale. cum sunt investiţiile în infrastructură (în principal reabilitarea drumurilor judeţene şi interjudeţene / acestea din urmă în colaborare cu judeţele limitrofe. alte consilii judeţene şi asociaţii judeţene de promovare a turismului. produselor turistice din judeţul Sibiu) § Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism § Analiza pieţei turistice din judeţ Pe lângă activităţile AJT Sibiu. Impact major asupra turismului au şi proiectele complexe. Posibilităţi de susţinere a dezvoltării turismului de c ătre Consiliului Judeţean Sibiu Această sec ţiune analizează posibilităţile Consiliului Judeţean Sibiu de a acţiona în direcţia dezvoltării turismului. Diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu în dezvoltarea turismului Susţinerea direct ă a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu se realizează în principal prin intermediul activităţii Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu (AJT Sibiu) şi secundar prin reprezentanţii Consiliului din diverse direcţii şi servicii (urbanism. evenimentelor. Activităţile concrete ale asociaţiei acoperă următoarele direcţii majore: § Promovarea turismului din judeţul Sibiu prin: o elaborarea şi editarea de materiale de prezentare şi promovare o participarea la târguri de turism interne şi internaţionale o organizarea de evenimente de promovare şi popularizare a ofertei turistice (partnere în cadrul unor festivaluri. a parcurilor.) § Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media pentru creşterea notorietăţii şi îmbunătăţirea imaginii destinaţiei turistice judeţene (a atracţiilor. dar şi dezvoltarea reţelei de utilit ăţi în mediul rural). sau cele de restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice.IV.

includerea unui catalog atracţii turistice. fructificarea mai bună a unor obiective turistice existente (analiza fezabilităţii conceptului va lua în calcul şi varianta dezvoltării ca serviciu public. etc. care nu este deloc neglijabil. crearea / consolidarea de refugii pe traseele din Munţii Lotru şi Făgăraş etc) § Diversificarea zborurilor pe Aeroportul Sibiu (parteneriate cu companii low-cost. inclusiv pentru consolidarea unei agende culturale (fără ca asta să însemne renunţarea la evenimentele şi proiectele actuale). grupurilor de acţiune locală sau ONG.) Modelele de relaţionare cu mediul privat şi cu alte autorit ăţi cu scopul generic de motivare şi antrenare a actorilor din turism să contribuie la dezvoltarea per ansamblu a sectorului § Asumarea unui rol de mediator. fără a acoperi însă întregul potenţ ial turistic al judeţului). proprietari de pensiuni. activităţile vor avea în vedere atât crearea cadrului instituţional. un eventual nou website de informare al AJT Sibiu ar trebui. crearea de produse turistice. respective de structuri turistice în baza unei colaborări cu mediul privat din industria turistică din judeţ) Au fost identificate mai multe website-uri pe tema prezentării turismului din judeţ ul Sibiu. cursuri de instruire pentru diverse categorii de personal turistic sau din alimentaţie publică). § Pe lângă activităţile de promovare desfăşurate. construirea de structuri de cazare. în cadrul iniţiativelor de asociere dintre administraţiile publice din judeţ cu scopul de a forma parteneriate pentru implicarea în proiectele majore complexe din judeţ § Impulsionarea cooperării pe diverse paliere (reţele de centre de informare. agenţii de turism. pentru a se constitui în principala sursă de date despre turismul judeţului. sau de factor de coeziune. în vederea elaborării unor măsuri prin care să se diminueze numărul de spaţii de cazare neclasificate (aflate în aşa numită zonă „gri” a pieţei) § Ini ţierea unor discuţii privind încheierea unui parteneriat pentru gestionarea mai eficientă a bisericilor fortificate Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice prin sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism (cel puţin participarea ca partener în astfel de proiecte): § Formare personal ă destinată pe de-o parte localnicilor (conştientizarea patrimoniului. firme de transport.Creşterea calităţii serviciilor publice de interes judeţean : § Încurajarea fructificării superioare a potenţialului turistic al CNM Astra (un sediu permanent pentru „Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra”. refacerea potecilor şi semnalizărilor traseelor din Munţii F ăgăraş de pe teritoriul judeţului. să propună o abordare mai cuprinzătoare şi să fie optimizat pentru o bună poziţ ionare în motoarele de căutare. inclusiv la nivel internaţional 93 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . târguri de oportunităţi sau de contractări. inclusiv la nivel politic. atât private cât si publice (reprezentativ este website-ul dezvoltat de municipalitatea din oraşul Sibiu. programele de promovare judeţeană pot sprijini aducerea activităţii turistice la un nivel general rezonabil.) § Instituirea unor „grupuri de dialog” cu proprietari / administratori de spaţii de cazare. care să deschidă drumul măsurilor de creştere a valorii intrinseci a produsului turistic evidenţiate anterior. utilizarea muzeului în aer liber pentru cât mai multe manifestări etc) § Îmbunătăţirea bazei tehnice şi serviciilor Salvamont (creşterea capacităţii instituţionale a serviciului. fiind exploatat la un nivel superior pentru România. § Asumarea rolului de a facilita un dialog permanent între autorităţi şi grupurile de interes private (hotelieri. produse turistice comune ale pensiunilor şi meşteşugarilor sau ale muzeelor şi hotelurilor. etc. ce cuprinde şi informaţ ii despre imprejurimile Sibiului. însuşirea unor norme în spiritul ospitalităţii / turismului. si deci într-un instrument de promovare cu largă acoperire.) § Formare profesională destinată agenţilor economici (cursuri de management turistic pentru prestatorii de servicii. etc. cât şi programele de instruire (o posibilă soluţie fiind accesarea în parteneriat cu ONG a unor fonduri europene) § Consilierea profesională pentru dezvoltarea infrastructurii turistice – amenajarea turistică. dar nu neapărat utilizarea gratuită) Planurile de marketing şi promovare – pe lângă iniţiativele cu efecte pe termen mediu şi lung de mai sus. etc. optimizarea pentru motoare de căutare şi promovarea acestui website. este necesară şi fructificarea superioară a fondului turistic existent în judeţ. în viziunea noastră.) § Evaluarea celor mai viabile propuneri de proiecte sau evenimente inovatoare ale administraţiilor publice locale. AJT Sibiu se poate orienta şi către promovarea 1 online (website al destinaţiei turistice judeţene cu o abordare nouă faţă de website-urile existente . şi încheierea de parteneriate în vederea creării de noi surse de interes turistic în judeţ. în acest sens.

care poate reprezenta soluţia cheie pentru o dezvoltare de succes). din Franta etc. respectiv locale) § Cadrul legal limitează destul de mult colaborările consiliilor judeţene cu mediul privat lucrativ. astfel încât oportunit ăţile sunt cu atât mai diverse (subiectul implicării ONG în turismul sibian este tratat într-o secţiune viitoare din acest capitol) § Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ reprezint ă o soluţie de a accesa anumite finanţări nerambursabile pentru proiecte complexe. „biserici fortificate”) Posibilităţi de colaborare şi tipuri de parteneriate Analiza practicilor consiliilor judeţene cu privire la colaborări şi parteneriate pentru sprijinirea turismului şi a atribuţiilor care revin consiliilor judeţene prin lege (în domeniul turismului. rapoarte). includ fie tot o formă de „barter” (de exemplu un hotel pune la dispoziţie sala de conferinţe pentru un eveniment. reflectat ulterior în articole sau reportaje. evenimentul sau destinaţia turistică beneficiind de vizibilitate. fie posibilitatea participării în comun cu consiliul la anumite târguri de turism (în general prin punerea la dispoziţie de către operatorii de turism a unor materiale de promovare care să fie distribuite de la standul consiliului în cadrul târgului). un instrument benefic poate fi „infoturul” de cunoaştere a ofertei turistice. care implică responsabilităţi şi competenţe din partea ambelor categorii de autorităţi (judeţeană. identificate în urma analizei. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 94 . astfel încât sprijinul autorităţii publice judeţene pentru potenţiali investitori sau agenţi economici deja prezen ţi pe piaţa turistică se concentrează pe facilitatea unor discuţii cu consiliile locale din zonele de interes ale companiilor. Pe de altă parte. ecologie. motivele pentru aceast ă situaţie fiind legate de lipsa unui cadru legislativ clar în acest domeniu. Pentru popularizarea zonelor turistice încă necunoscute sau puţin cunoscute publicului larg din România. nu au fost identificate exemple de succes în domeniul turismului în judeţele analizate.). Austria. extinderea domeniului schiabil Bâlea sau amenajarea altor pârtii de schi) conduc spre ideea unor viitoare parteneriate public-privat. pentru o colaborare cu alte ţări (care pe termen mediu şi lung poate impulsiona traficul turistic dintre ţările partenere) ar putea fi vizate zone din Germania. Franţa sau din alte ţări bine reprezentate ca număr de turişti în judeţul Sibiu (pe lângă legăturile existente cu organizaţii din spaţiul germanic. § Colaborarea cu presa poate avea un aport semnificativ la creşterea notoritatatea unor destinaţii turistice. § Tipurile de colaborare cu unităţile de cazare. În cazul Sibiului. prin proiecte de marketing destinate acestora (de exemplu „cicloturism”. detaliile proiectelor sau evenimentelor. unii dintre respondenţii intervievaţi consideră că anvergura şi specificul unor proiecte ample care se pretează în judeţul Sibiu (de exemplu. respectiv pe furnizarea de informaţii utile despre potenţialul turistic al judeţului (baze de date. Acest fapt nu înseamnă că autoritatea publică judeţeană nu are oportunitatea de a î şi aduce aportul la creşterea turismului în cadrul unor iniţiative comune cu diverşi parteneri – respectivele posibilităţi identificate sunt enumerate în continuare: § Colaborarea cu ONG din turism este considerată foarte benefică datorită expertizei pe care aceste organiza ţii o demonstrează de cele mai multe ori (inclusiv experienţa internaţională. cultură). studii. în timp ce presa preia ştirile. organizat ca eveniment sau în cadrul unui eveniment al Consiliului Judeţean. cât şi la nivel de consilii judeţene în ansamblu).§ Acordarea unei atenţii deosebite produselor turistice cu potenţial de dezvoltare. o direcţie de colaborare este schimbul de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate. dar nu numai) furnizează un număr limitat de categorii de posibili parteneri pentru Consiliul Judeţean Sibiu în vederea asocierii în proiecte de turism. În ceea ce priveşte parteneriatele public-privat pentru realizarea proiectelor majore. Parteneriat pentru prezenţa în presă ia în general forma de „barter”. § După cum s-a amintit anterior. eventual cu nivele de atractivitate şi dezvoltare turistică similare (colaborarea se poate manifesta atât la nivel de funcţiune judeţeană de dezvoltare şi promovare turistică. în plus. o multitudine de ONG activează în domenii adiacente turismului (protecţia mediului. dar şi de speculaţiile pe care le pot genera aceste parteneriate cu privire la modul de selecţie al partenerilor privaţi sau al responsabilităţilor / angajamentelor asumate de către aceştia şi de către autorit ăţi. în schimbul reclamei în cadrul evenimentului sau includerii între sponsori / parteneri ai evenimentului).

care de multe ori depăşesc sfera regional ă (de exemplu circuite ale Transilvaniei sau ale României). Econord”) pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvolt ării § Implicarea în proiecte ale ONG care susţin conservarea şi restaurarea satelor tradiţionale (cel puţin prin popularizarea turismului rural autentic şi a importanţei stopării distrugerii necontrolate a aspectului zonelor rurale) Susţinerea turismului la nivelul Regiunii Centru În contextul competiţiei teoretice între zone turistice cu profil similar din judeţe diferite. asociaţiile de turism montan şi de sporturi extreme (pasionaţii de off-road).). Sprijinirea turismului din Regiunea Centru ar trebui realizată în baza unei colaborări între judeţe. fiind deja oferite în piaţă sub diferite forme.V. obiectivul acestui sprijin fiind creşterea consumului acelor produse turistice complexe care includ şi destinaţii din judeţul Sibiu. consacrarea ca destinaţie pentru turism activ şi sportiv („Air Adrenaline”. cluburile / şcolile de schi. tradiţia în turism montan („Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turi ştilor . nu au reieşit decât puţine ONG implicate în turism. Consolidarea ca produse turistice regionale distincte a acestor doua categorii de atracţii trebuie sa aducă justificarea petrecerii unui întreg sejur sau concediu într-un perimetru relativ restrâns prin exploatarea superioară a bisericilor fortificate.D. cultură sau mediu şi cu asociaţii sportive. nelimitându-se la evenimente. „Amicii Munţilor” etc.I. Recent înfiinţata Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei” este un exemplu de mobilizare în Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 95 . dar şi de a conferi amploare manifestării. „Fundaţia Samuel von Brukenthal” etc. relevante sunt entităţile interesate în protejarea satelor autentice sau a valorilor culturale. rolul consiliului ar putea fi de facilitare a organizării. „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu” etc.I. diversificarea serviciilor şi atracţiilor din oraşele reprezentative şi imprejurimile lor.Siebenbürgischer Karpatenverein”.)” (de exemplu „A. Sunt preferate acele organizaţii active în domenii care au legătură cu tipurile de turism sau atracţiile judeţului respectiv – în cazul judeţului Sibiu. „Auto Moto Club Sibiu” etc. includem o serie de exemple de ONG aparţinînd profilelor care fructifică cel mai bine punctele tari ale turismului sibian.) Cercetarea a relevat că direcţiile urmate de colaborările unui consiliu judeţean cu ONG sunt mai diverse. sprijinirea produselor turistice regionale din Sudul Transilvaniei (sau din Regiunea Centru) este benefică pentru turismul judeţului Sibiu în special din perspectiva turismului de circuit sau itinerant. Avantajul Sibiului este în acest caz faptul că este cu certitudine un exponent al turismului din Transilvania. având în vedere preocupările comune în domeniile menţionate mai sus. „Mihai Eminescu Trust”. sau asociaţiile ecoturistice. activi în judeţul Sibiu. Principalele produse regionale care ar putea fi sprijinite de Consiliul Judeţean Sibiu în vederea obţinerea unui trafic turistic superior în judeţ au în prim plan bisericile fortificate şi oraşele-cetaţi medievale din Transilvania.Colaborări cu ONG şi alte asociaţii active în domeniul turismului sau în domenii conexe Consiliile judeţene colaborează în general cu diferite ONG şi asociaţii / fundaţii cu preocupări în turism (principala categorie de astfel de entităţi este reprezentat ă de asociaţiile judeţene de turism). în general la organizarea unor evenimente specifice. respectiv prin asigurarea unor servicii de ghidaj foarte bune.K.S. F ără a minimiza importanţa tuturor organizaţiilor care pot avea un cuvânt de spus în dezvoltarea turistică. . au fost incluse în Anexa 3 a Masterplanului o serie de organizaţii cu care Consiliul Judeţean ar putea colabora. şi anume: tezaurul cultural („Ecomuzeul Regional”.D. mai ales al acelor tipuri de turism care se pretează la circuite. deci dezvoltarea unor produse turistice regionale culturale sau ecoturistice ar crea oportunit ăţi de creştere pentru destinaţii din judeţul Sibiu. de popularizare / promovare.).) pentru armonizarea preocupărilor lor cu eforturile autorităţilor § Schimburi de idei cu „Grupurile de Acţiunie Locală” şi cu „Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (A. dintre alte astfel de posibilităţile de colaborare şi parteneriat ale Consiliului Judeţean Sibiu sunt exemplificate în continuare cele mai utile forme identificate: § Orientarea activităţii asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale şi promovării membrilor în sensul direcţiilor generale de evoluţie a turismului în judeţ în viziunea autorităţii publice – întâlniri cu membrii acestor asociaţii (de exemplu „Sibiel 2000”. de expertiză tehnică. În cazul organizării de evenimente. Chiar dacă din interviurile cu operatori şi experţi din turism.

între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş. cu efecte asupra creşterii sejurului în regiunea respectivă. Unul din obiectivele centrale ale colaborării este crearea unui brand turistic comun. Consiliul Judeţean Sibiu poate susţine dezvoltarea turismului in regiunea Centru prin implicarea A.I „Centrul Transilvaniei”. respectiv crearea unui nucleu de staţiuni balneare moderne împreună cu Ocna Mureş şi Sovata). care pot contribui la conturarea unui produs turistic regional. prin prisma patrimoniului turistic al judeţului Sibiu şi căilor de a consolida şi nuanţa produsul turistic judeţean. ar fi realizabil în condiţiile unor modificări legislative ce ar avea nevoie de girul şi influenţa unui grup puternic de autorităţi publice pentru a fi posibile. ce are în vedere echiparea bazelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă). de tip SMURD (proiect al A. întrucât un parteneriat cu Consistoriul Bisericii Evanghelice. ce sunt sintetizate în schema de mai jos: Promovarea turismului din judeţul Sibiu Înfiin ţarea şi coordonarea de CIT-uri Inventarierea. Rezumatul capitolului În urma analizei atribuţiilor legale ce revin consiliilor judeţene şi a practicilor de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul altor consilii judeţene din ţară.direcţia dezvoltării comune în domeniul turismului. marcarea şi semnalizarea resurselor turistice Susţinerea activităţilor AJT Sibiu Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media Colaborări cu diverse organizaţii şi institu ţii relevante Dezvoltarea echipei executive a asociaţiei Acţiuni cu efect direct asupra turismului Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism Analiza pieţei turistice din judeţ Îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului (în special Salvamont) Diversificarea implicării CJ şi AJT Sibiu Relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism Sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism Planurile de marketing şi promovare Acţiuni cu efect indirect asupra turismului Continuarea investi ţiilor în infrastructura de transport şi utilitară Creşterea calităţii generale a serviciilor publice de interes judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 96 .4. însă cooperarea se poate manifesta şi prin proiecte interjudeţene de sprijinire a turismului.D. între judeţele Alba şi Mureş) sau de îmbunătăţirii serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă. care administrează în prezent bisericile. promovare unitară comună a atracţiilor similare sau prezentarea ofertei generale a zonei în cadrul centrelor de informare turistică.I „Centrul Transilvaniei” în atragerea de fonduri europene (de exemplu direcţiile principale pot fi consolidarea produselor de turism natural şi montan în Munţii F ăgăraş prin îmbunătăţirea infrastructurii necesare. drumul Jina – Dobra. ce se manifestă prin proiectele comune de infrastructură rutieră (de exemplu. odata ce vor fi agreaţi clar termenii colaborării în cadrul asociaţiei. în Sudul Transilvaniei sunt semnale ale unei colaborări între judeţe cu efecte indirecte benefice turismului. Acţiunea concertată a judeţelor din regiune poate fi extrem de utilă în cazul creşterii calităţii produsului regional „biserici fortificate”. au rezultat posibilităţile de susţinere a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu.D. Pe lângă colaborări la nivelul bunelor practici între judeţele turistice (amintite anterior în Masterplan). IV. finanţat din fonduri europene. Aşadar.

) Proiecte comune cu judeţele din Regiunea Centru Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 97 . asociaţii de dezvoltare intercomunitară. implicarea Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea turismului presupune diverse colaborări şi parteneriate. sportive.Având în vedere limitările legislative şi de resurse. culturale. etc. grupuri de acţiune locală. principalele fiind amintite în continuare: § § § § § § Colaborări cu ONG (asociaţii de turism.) Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ Schimburi de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străin ătate Colaborări cu presa (pentre popularizarea destinaţiei sau a evenimentelor cu impact turistic şi întreţinerea unei imagini pozitive şi atractive) Colaborări cu jucătorii din turism (organizarea unor evenimente. etc.

integrând obiectivele specifice autorităţii publice judeţene cadrului mai larg regional. stabilirea direcţiilor şi obiectivelor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat prin analiza şi actualizarea Strategiei şi planului de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 – 2007 – 2013 . obiectivul general al politicii comunitare în domeniul turismul îl reprezint ă îmbunătăţirea competitivităţii turismului şi crearea mai multor locuri de muncă. vitale pentru susţinerea dezvoltării turismului. Fondul Social European (FSE). cu precădere pe cele ale analizelor SWOT.V. au mai fost purtate o serie de discuţii cu specialişti locali din cadrul Consiliului Judeţean (urbanism.secţiunea turism. prin Programul Operaţional Regional pentru perioada 2007 – 2013. Susţinerea financiară a demersurilor care vizează în mod direct atingerea acestui obiectiv se poate realiza din Fondul European de Dezvoltare Regional ă (FEDR) . V. naţionale şi regionale. pe de altă parte.) din cadrul serviciilor publice subordonate (Salvamont Sibiu) şi Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rural ă. Situarea demersului strategic în acest context general ajută la identificarea priorităţilor şi maximizează şansele accesării fondurilor europene. acţiunilor şi programelor s-a fundamentat pe rezultatele analizei situaţiei existente. Astfel. infrastructura de mediu şi transport. Din perspectiva Planului Naţional de Dezvoltare. dezvoltarea turismului reprezintă o constantă (fie premisă fie rezultat) a tuturor celor şase priorităţi naţionale identificate şi anume: - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului Dezvoltarea resurselor umane. In mod indirect. În acest context a putut fi definit rolul pe care Consiliul Judeţean poate să-l joace în susţinerea dezvoltării turismului. pe de o parte şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă turismul sibian. sunt finanţate din Fondul de Coeziune prin Programe Operaţionale Sectoriale. Dintr-o perspectivă europeană.unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. evident cu impact asupra dezvoltării turismului. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European Piscicol (FEP) pot finanţa proiecte care să contribuie indirect la dezvoltarea durabilă a turismului. promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacit ăţii administrative Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivit ăţii în sectorul agricol Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării Strategia Naţional ă de Dezvoltare Regional ă. sectorial şi naţional. De asemenea. care au contribuit la cristalizarea opţiunii privind structurarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului. etc. (PNDR) axele 3 şi 4 se pot finanţa proiecte privind creşterea calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri regional şi local. Propunerea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010-2020 Elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat plecând de la analiza documentelor de planificare strategică existente. componentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naţionale. elaborat ă pe baza Planurilor de Dezvoltare Regional ă şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională. Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate în etapa de analiză. Contextul general Plecând de la analiza situaţiei prezente. buget. cât şi printr-o raportare constantă la orient ările strategice europene.1. a priorităţilor. domeniul turismului va fi sprijinit şi prin alte fonduri şi programe europene. dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile. patrimoniu. în concordanţă cu competenţele sale materiale şi teritoriale. Stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare. Acest potenţial justifică sprijinul Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 98 . În acest sens s-a avut în vedere identificarea de soluţii pentru fructificarea avantajelor competitive şi comparative.

financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice şi valorificării patrimoniului natural, istoric şi cultural, pentru includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turi ştilor. In fine, documente naţionale de referinţă în domeniul turismul, cum ar fi Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional şi Strategia Naţional ă de Dezvoltare a Turismului identifică direcţii strategice de acţiune pentru dezvoltarea a turismului românesc.

V.2. Viziunea şi misiunea Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul dezvoltării turismului
Consiliul Judeţean Sibiu consideră că dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în judeţul Sibiu reprezintă una din priorităţile sale pentru perioada 2010 - 2020.

Viziunea
§ § § § § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă, cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural, construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare social ă şi comunitară - moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului

Misiunea
Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desf ăşurarea activităţii de turism în România şi constă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan, § Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu, § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale, § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului, § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu, § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorit ăţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.

V.3.

Direcţii strategice

Studiile de piaţă arat ă că în prezent turismul se confrunt ă cu anumite provocări venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

99

Siguranţă
Obiectiv: - Creşterea siguranţei practicării turismului Judeţul Sibiul va fi perceput ca o destinaţie turistică sigură, europeană, administrat de autorităţi publice competente şi responsabile. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea de analiză, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice vizează în primul rând raportul calitate-preţ, pentru ca apoi siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în aceast ă ordine, criteriile de fundamentare a opţiunilor indiviuale. Din această perspectivă, asigurarea siguranţei practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorităţii publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situaţii reprezint ă şi o obligaţie legal ă a acestora. Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în sfera obligaţiilor şi competenţelor legale ale administraţiei publice judeţene (Legea administraţiei publice locale şi legi speciale) sau cele care, deşi prevăzute în competenţa altor autorit ăţi locale sau a unor servicii deconcentrate, ar putea fi realizate într-o formul ă de parteneriat instituţional, ţintindu-se o mai eficientă utilizare a resurselor publice disponibile şi maximizarea rezultatelor. În esenţă, într-o abordare mai general ă, creşterea siguranţei turi ştilor se poate realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri: - Protejarea stării de sănătate a turiştilor. În acest sens, în completarea intervenţiilor directe (de exemplu în domeniul asigurării la parametrii calitativi superiori a serviciului de furnizare a apei potabile, a colect ării şi tratării apelor uzate, etc.), Consiliul Judeţean poate sprijini (prin agrearea unor formule instituţionale de parteneriat) autorităţile publice locale şi serviciile publice deconcentrate competente în implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico sanitare de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu şi evit ării poluării etc. - Asigurarea, în limitele competenţelor şi atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, - Asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor judeţene, aflate sub jurisdicţia autorităţii publice judeţene), prin întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea infrastructurii de transport, semnalizare şi marcare corespunzătoare. - Asigurarea siguranţei şi ordinii publice, prin măsuri speciale în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale în domeniu. Înafara acestor intervenţii în domenii colaterale de acţiune, dar cu implicaţii directe asupra stimulării creşterii cererii turistice, Consiliul Judeţean va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor practicanţi ai turismului activ, prin organizarea şi asigurarea funcţionării Serviciilor Salvamont. Munţii F ăgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei turi ştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul activ. Zona montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi atractivă pe măsură ce infrastructura specifică – trasee marcate, cabane, refugii, etc., va fi reabilitată şi completată şi întreţinută corespunzător. Măsurile întreprinse vor avea ca efect diversificarea şi extinderea traseelor montane şi, pe fondul unui potenţial insuficient valorificat, stimularea dezvolt ării cererii pe acest segment de piaţă. Unde ne aflăm : Autorităţile publice (centrale şi locale) au obligaţia adoptării măsurilor pentru respectarea cadrului normativ privind protecţia consumatorului, a respectării normelor igienico-sanitare în unit ăţile de cazare şi alimentaţie publică, a intervenţiei în caz de accidente şi furnizării asistenţei medicale. Consiliul Judeţean se regăseşte în constelaţia autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii legale în unul sau mai multe din domeniile menţionate şi, de asemenea, ar putea sprijini (prin soluţii de parteneriat instituţional) activitate acestora. În privinţa infrastructurii de transport, a celei necesare pentru furnizarea a apei potabile, colectării şi epurării apelor uzate, caracterizarea succintă a situaţiei prezente şi identificarea priorităţilor se va realiza în cadrul direcţiei de acţiune referitoare la creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu. In privinţa infrastructurii specifice practicării turismului montan, conform analizei întreprinse se poate aprecia că reţeaua actuală de refugii montane este relativ subdimensionat ă şi învechită. Traseele montane, în cea mai mare parte a lor sunt întreţinute şi marcate, însă acţiunea factorilor de mediu cât şi cea umană (defri şări, acte de vandalism, etc.) fac necesare intervenţii constante. Masurile active de prevenire a accidentelor montane nu sunt suficient susţinute de campanii de informare şi educaţie montană.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

100

Siguranţă – priorităţi strategice § § § § § § Aplicarea fermă şi consecventă a mă surilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor, Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană, Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu, Asigurarea numărului optim de refugii montane, Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

Calitate
Obiectiv: - Creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu Sibiul va deveni o destinaţie turistică oferind experienţe de calitate pe tot parcursul anului. Se va realiza corelarea între promisiunea f ăcută vizitatorilor şi experienţa trăită. Agenţii economici vor fi sprijini ţi şi stimulaţi să crească calitatea produselor şi serviciilor şi sa vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la dispozi ţie. Un prim set de intervenţii va fi realizat de către Consiliului Judeţean prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial turistic, aflate în proprietate judeţeană. Acest tip de intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei sejurului. Intervenţiile autorităţii judeţene, cu impact asupra creşterii cererii turistice, vor determina operatorii privaţi să îmbunătăţească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte şi să o diversifice. În cazul realizării, modernizării şi reabilitării infrastructurii publice de orice tip, aflate în proprietatea altor unităţi administrativ teritoriale, Consiliul Judeţean va sprijini autorităţile publice respective şi le va furniza, la cererea acestora, asistenţă tehnică de specialitate. Înafara furnizări de asistenţă tehnică în domeniul investi ţiilor publice, sprijinirea autorităţilor publice locale se va realiza şi prin: - asistenţă în accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale, - alocare prioritară a sumelor pentru echilibrare bugetară (în limitele competenţelor date de Legea finanţelor publice locale) pentru obiective de investiţii constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă): infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foi şoarelor) de observare / filmare / fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor, ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe, monumentelor istorice şi de arhitectură, etc. Un al doilea set de intervenţii va viza sprijinirea agenţilor economici din turism prin crearea unui cadru propice dezvolt ării lor, accesului la resurse şi la informaţii, consolidării unor parteneriate şi promovării exemplelor de bune practici. Unde ne aflăm: Judeţul Sibiul dispune de resurse naturale şi antropice de mare calitate, de o cultură şi tradi ţii distincte care îl diferenţiază de celelalte zone ale României constituindu-se în aşa numitele puncte tari, evidenţiate în analiza SWOT şi care ce pot fi fructificate în scopul creşterii calităţii experienţei turistice. Intr-o abordare zonală, prezentăm principalele caracteristici ce pot susţine diversificarea produselor turistice şi creşterea calităţii acestora, cât şi problemele legate de infrastructura utilitară şi de turism. Municipiul Sibiu, se caracterizează prin multiculturalism, istorie bogată, monumente istorice si de arhitectură valoroase, proximitate faţă de zona montană şi mai ales prin statutul de capitală culturală europeană, susţinut în continuare de evenimente de prestigiu. Cu toate că vocaţia municipiului este în principal cea cultural ă, există potenţial de dezvoltare pe nişa turismului de business, însă în momentul de faţă nu există o sal ă de congrese necesară unor evenimente de mare anvergura.
Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 101

Ruşi. iar oferta de cazare este deficitară au inexistentă în Alma. Târnava. Copşa Mare. Şeica Mică. Valea Viilor) sau cele de canalizare (Alma. obiceiuri şi gastronomie specifice. Vărd. oraşul Avrig şi pe DJ105F. La fel ca şi in cazul zonelor prezentate anterior.cel „balneo” şi un potenţialul viticol important. Biertan. a unor localităţi ce prezervă un aspect medieval şi caracterul sepcific al satului transilvan săsesc şi un important potenţial viticol. Bruiu. Cabanele turistice şi refugiile montane sunt insuficiente si degradate. Şomartin. Bazna. Jina. biodiversitate. Staţiunea Păltiniş. Hoghilag. bine conservat şi prezentând atracţii unicat dispune de un mare potenţial turistic. Totuşi văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute. Târnava. Slimnic. Hamba. Blăjel. Zona Ţ ara Oltului se caracterizează prin peisajul montan excepţional. document care stabileşte priorităţile de acţiune în baza unui set ce criterii. existenţa bisericilor fortificate. Hoghilag. Micăsasa. Şeica Mică. Dârlos. Dârlos. Zona Valea Hârtibaciului se caracterizează prin specificitate etno-folclorică. Râul Sadului. Brandul turistic este consolidat de existenţa unui program de promovare turistică. Gura Râului. iar infrastructura utilitară este deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa. drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”). Şura Mare. Brăteiu.). Micăsasa. Axente Sever. Accesul rutier spre unele sate din zonă este îngreunat de calitatea drumurilor. alimentare cu apă în Racovi ţa). etc. De asemenea infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racoviţa. Chirpăr. Calitate – Priorităţi strategice: § § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. Capacitatea de cazare este de deficitară. Dârlos. Şeica Mică. Biertan. Richiş. Hoghilag. a bisericilor fortificate. Chirpăr. Şomartin. deşi are un potenţial important de dezvoltare. Târnava). Hoghilag. componenta gastronomică nu este suficient de bine ancorat ă în specificul local Mărginimea Sibiului se caracterizează prin cultură românească autentică. Copşa Mare. Valea Viilor). Aţel. Valea Târrnavelor se confruntă cu probleme de infrastructura: de drumuri comunale (Axente Sever. biodiversitate. iar sistemul de distribuţia a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte este nemodernizat. atât rutier (DN14). acestea determinând şi determinând tipolologia turismului practicat în zonă: turism cultural şi ecoturism. Veseud. Oraş medieval. cât şi feroviar (magistrala 300) şi o pozi ţionare favorabil ă între Sighişoara şi Sibiu. Tălmaciu. Săsăuş. printre care importanţa turistică deţine un loc important. biodiversitate. Richiş. Zona are un potenţial important de dezvoltare turistică încă neexploatat – în doemniul amenaj ării de pîrtii de schi. Tilişca. Infrastructura rutieră este deficitară în Răşinari. Realizarea. Ilimbav. fiind poziţionată la intersecţia principalelor trasee din Cindrel şi dotată cu pârtie de schi se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură ( drumul judeţean dintre Păltiniş şi punctul Tărt ărău) cât şi cu o ofertă săracă de servicii de agrement şi divertisment. Moşna. Din punct de vedere al infrastructurii de alimentare cu apă se identifică probleme în Brădeni. specific gastronomic şi prezenţa unui drum naţional unic – Transf ăgărăşanul. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 102 . care determină şi tipologia turismului practicat în zonă . In cadrul zonei. Vărd. atmosferă arhaică şi un spaţiu rural relativ bine conservat. În unele localităţi lipsesc sistemele de alimentare cu apă (Alma. Micăsasa. Infrastructura de furnizare a serviciilor apă-canal este deficitară (Păuca). Zona Valea Târnavelor se caracterizează prin existenţa siturilor UNESCO. Săli şte. existenţa unei vaste zone împădurite. Ilimbav. Aţel. Oferta ce cazare a întregii zone zonei este importantă şi cu grad de confort sporit. Marpod. Aţel. iar sistemul de canalizare este deficitar în Bruiu. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare nu deserve şte toate localităţile (Boiţa.Oferta turistică este complexă însă se poate remarca că. Marpod. existenţa muntelui şi a pădurii şi a unei staţiuni montane importante – Păltini ş. Cisnădioara. Valea Viilor. Mediaşul se confrunt ă cu lipsa unei centuri ocolitoare care poate afecta mediul ambiant si starea cl ădirilor istorice şi cu un deficit de capacitate de cazare. Săsăuş. a realizării de spaţii de cazare şi compelxe turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului. Mediaşul prezint ă o importanţă deosebit ă. Facem precizarea că accesul rutier la punctele de atracţie turistică face obiectul Masterplanului în domeniul infrastructurii rutiere. tradiţii. Valea Sadului. Zona Ocna Sibiului – Secaşe se caracterizează prin prezen ţa lacurilor sărate. Veseud. cu acces facil înspre localitate.

lipsa unor unui cadru legal. Este important ca autoritatea local ă să păstreze şi să consolideze această poziţie. într-un mod care să permită autorităţilor locale impunerea. se pot pune la punct formule de colaborare şi cu alte instituţii de cultură naţionale şi internaţionale. pentru care se vor căuta soluţii de legale de finanţare a reabilitării. O atenţie deosebită se va acorda bisericile fortificate. aflat în proprietatea judeţului. Consiliul Judeţean va interveni direct pentru reabilitarea. Filarmonica Sibiu. Unde ne aflăm: Reabilitarea. ca o component ă esenţială a experienţei turistice per ansamblu. În acest sens. Autoritatea publică judeţeană. În cazul Mărginimii Sibiului se constată că o serie de fortificaţii şi cetăţile medievale din zonă prezintă un grad avansat de degradare.§ Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. a sejurului ales de turist. în vederea unei valorificări durabile. cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu şi achizi ţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile. Teatrul „Radu Stanca”. Studiile arată că profilul de piaţă al turistului cultural este: nivel mai ridicat al educaţiei şi veniturilor. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi. finisaje. Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari şi oportunităţi evidenţiate în analiza SWOT a judeţului. etc. obiceiurilor şi celorlalte valori culturale specifice. Un aspect important. § § § Patrimoniul cultural Obiectiv: . 103 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . sunt mai multe femei decât bărbaţi (ştiindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacan ţe). în paralel cu colaborarea cu instituţii de cultură de prestigiu. În privinţa clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terţe persoane fizice şi juridice Consiliul Judeţean se va implica în conştientizarea acestora asupra importanţei şi necesităţii bunei administrări a imobilelor şi va acorda sprijin prin consiliere şi realizarea demersurilor legale pe lângă autorităţile/ instituţiile publice competente. Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului. destinaţia naţionala turismului cultural. Teatrul pentru copii şi tineret.4 în cazul celorlalţi turişti). conservării şi atragerii în circuitul turistic.64 şi sunt dispuşi să căl ătorească în perioadele de extrasezon. mai restrictiv în domeniul urbanismului şi construcţiilor (care să impună păstrarea specific arhitectural. se încadrează în grupa de vârstă 45. prin autorizaţiile de construire. în vederea soluţionării impasurilor de natură legislativă şi instituţional ă. conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural fac. petrec mai mult timp în zonă (5. obiectele de artizanat.) a condus la construirea unor imobile care începe să ameninţe specificul arhitectural sătesc. consolidându-se această imagine şi extinzând-o pe cât posibil şi la nivelul judeţului. soluţiile tehnice. individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va acţiona pentru prezervarea şi atragerea în circuitul turistic. sau cu instituţii de cultură de interes local din judeţ. De asemenea. Municipiul Sibiu reprezint ă prin excelenţă. proprietate a bisericii evanghelice. Totuşi ca multe alte oraşe cu un important patrimoniu arhitectonic şi municipiul Sibiu se confruntă cu probleme legate de starea avansate de uzură şi a degradării unor clădiri. Va trebui fructificat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană.Mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial Sibiul este un judeţ cu un mare potenţial în ceea ce prive şte turismul cultural. Muzeul Brukental. fiind o destinaţie bazată pe unicitatea culturii. Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. cu valoare cultural ă. În cadrul acestei secţiuni se vor face referiri la acţiunile asupra patrimoniul construit cu impact direct asupra creşterii atractivităţii turistice. obiectul Masterplanului în domeniul culturii. materiale. Centrul judeţean pentru conservarea si promovarea culturii tradi ţionale. aflat deseori în atenţia autorităţilor publice locale îl reprezintă modificarea cadrului legal.1 nopţi faţă de 3. cum ar fi Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra. cât şi la acţiunile de fructificare în scop turistic a tradi ţiilor. Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. a unor restricţii cu scopul păstrării specificul arhitectural al zonei/localit ăţii. parţial. conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit. a patrimoniului cultural material şi imaterial.

Unde ne aflăm: În momentul de faţă judeţul Sibiu nu dispune de un instrument puternic de informare şi promovare a turismului prin Internet. cu un nivel mai înalt de educaţie şi care sunt interesaţi de turismul cultural. Unde ne aflăm : . Consolidarea Brandului SIBIU Obiectiv: . precum şi de cele din vecinătate: Cluj. autogările). cum este Internetul. Vizibilitatea şi atracţia regiunii ca şi destinaţie turistică va creşte. gările. conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. Informaţiile oferite celor interesaţi vor fi de o calitate superioară. Din ce în ce mai mult. o data cu lansarea Sibiu . Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. Noile tehnologii permit consumatorilor sa caute informaţiile şi să-şi facă rezervări pe cont propriu exact acolo unde doresc.priorităţi strategice § § § Reabilitarea. Targu Mures. precum şi prin folosirea mijloacelor. consumatorii vor să poată să se informeze şi să ia decizii cât mai eficient şi mai rapid cu putinţă cu privire la destinaţiile turistice.Capitala Culturala Europeana 2007. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora. şi de aceea un brand puternic este esenţial în a atrage atenţia asupra regiunii.Dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU Sibiul reprezintă un brand puternic şi provocator şi de aceea pozi ţionarea regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce e caracteristic. nici de un portal de primire a propunerilor şi ideilor novatoare în domeniul turismului care să poată fi sprijinte de către Consiliul Judeţean. Sibiul va fi o destinaţie care atrage turiştii cu venituri mai ridicate. Industria turistică trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări şi să profite din plin de avantajul oferit de noile canale de promovare.Îmbunătăţirea accesibilit ăţii Sibiului ca şi destinaţie turistică Produsele turistice ale Sibiului vor fi accesibile pentru pieţele ţintă prin prezenţa online.Zona Ocna Sibiului – Secaşe cât şi Zona Valea Târnavelor se confrunt ă la rândul lor cu pericolul pierderii aspectului arhitectural tradi ţional iar Zona Valea Hârtibaciului cu cel al degradării bisericilor fortificate.Pozi ţionarea brandului Sibiu ca şi destinaţie turistică a fost iniţiată în 2007. Pentru aceasta este nevoie ca toţi cei implicaţi în turism să colaboreze pentru a defini brandul şi pentru a-l comunica eficient tuturor. Trebuie creată o identitate puternică de brand şi implementată la toate nivelurile industriei. Prezenţa Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei promovări integrate a judeţului. canalelor tradiţionale. Oradea. Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului. cât şi români. Patrimoniu cultural . Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 104 . permi ţând astfel o creştere a cotei de piaţă formată atât din turişti străini. o dată cu calitatea produsului turistic « Sibiu ». cu impact asupra atractivităţii turistice Accesibilitatea informaţiei turistice Obiectiv: . Accesibilitate – Priorităţi strategice: § § § § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet. reflectând poziţionarea brandului Sibiu şi contribuind la formarea unei imagini de ansamblu. pe Internet. Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. Pentru acest lucru Sibiul trebuie să profite cât mai mult de avantajele oferite de prezenţa aeroportului internaţional Sibiu. unic şi diferit. Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne. Pieţele turistice internaţionale nu au însă suficiente informaţii despre turismul din Sibiu.

Unde ne aflăm: Cre şterea calităţii serviciilor este posibilă prin investi ţii materiale dar şi prin pregătirea personalului. Turismul în Sibiu va fi competitiv. Pregătirea profesională – Priorităţi strategice: § § § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. acordării de premii. Operatorii din turism vor colabora atât cu autorităţile publice. Există numeroase organisme care sunt angajate în promovarea turismului. dar şi între ei pentru a asigura un plan de acţiuni unitar atât la nivel local cât şi regional. Unde ne aflăm: De-a lungul activit ăţii sale.Branding – priorităţi strategice: § § § § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. cu ONG-uri. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 105 . autorit ăţile publice locale. Atenţia autorităţilor publice locale se va focaliza asupra modalităţilor de valorificare a potenţialului turistic al judeţului. etc) Pregătirea profesională Obiectiv: . Pentru aceasta. Parteneriate eficace în cadrul sectorului public cât şi între sectorul public şi cel privat sunt esen ţiale în promovarea şi dezvoltarea turismului. Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate.Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat.prin organizarea de seminarii. de creare a infrastructurii necesare susţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţelor pieţei. în scopul valorificării superioare a potenţialului turistic. realizând parteneriate al căror obiectiv va fi dezvoltarea turismului sibian.. Lipsa pregătirii în domeniu reprezint ă o provocare care trebuie rezolvată la nivelului întregului judeţ. marca Brukental. diplome. protejarea mediului iar cooperarea între acestea este necesară pentru realizarea de sinergii. sustenabil şi se va baza pe o ofertă aparte. arhitectura saseasca. Transferul de cunoştinţe de la unitate la unitate sau dinspre sectorul academic va fi de asemenea important. deosebit de eficace în vederea stabilirii de colaborări şi parteneriate pentru atingerea unor obiective comune. pregătire profesională. conservarea culturii. aşa după cum a pus în evidenţă analiza întreprinsă. iar profesionalismul trebuie să depăşească aşteptările vizitatorilor. Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate. Asociaţia Judeţean ă de Turism Sibiu constituie un cadru special. Consiliul judeţean a dezvoltat numeroase formule de parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice. Parteneriate Obiectiv: . autorităţile publice centrale vor colabora în plan local. Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. recunoastere şi mesaje publice etc Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei. serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. La nivel local este de asemenea important ca micii întreprinzători în turism să conlucreze pentru ca toţi să beneficieze de avantajele promovării destinaţiilor turistice. Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. dezbateri. De asemenea.Încurajarea pregătirii profesionale în turism Experienţa turistică depinde în mare parte de calitatea serviciilor şi de ospitalitatea cu care sunt întâmpinaţi. vizînd stimularea dezvolt ării turismului sibian si creşterea atractivităţii acestuia.

a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. impus de coordonarea managementului programelor din domeniul turismului. Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător. sau va intra cu aceasta din urmă în relaţii de parteneriat şi/sau contractuale (pentru prestarea de servicii). Capacitate institu ţională – Priorităţi strategice: § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. îmbunătăţirii managementului.Turismul poate să evolueze numai dacă are sprijinul comunit ăţilor locale. de analiză şi formulare de soluţii. conservarea moştenirii culturale este coordonat ă şi are sprijinul autorităţilor. Parteneriate – Priorităţi strategice: § § § § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional. Atunci când nu este gestionat corespunzător. care să faciliteze schimbul de informaţii dintre Consiliul Judeţean şi mediul extern. Din această perspectivă dezvoltarea permanentă a capacităţii instituţionale a asociaţiei devine o condiţie necesară implementării cu succes a programelor autorităţii publice judeţene. 1 2 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026 Consiliul Judeţean are calitatea de asociat 106 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . formarea continuă a personalului şi un management performant. poate contribui la dezvoltarea capacităţii instituţionale a Consiliul Judeţean. Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. în conformitate cu statutul său. regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. 2 Pe de altă parte. Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu . constituit din factori cheie ai turismului sibian. Capacitate instituţională Obiectiv: . Constituirea şi funcţionarea unui grup de reflecţie. pregătirea profesională. evaluarea şi raportarea rezultatelor vor face necesară asigurarea cu resursa suplimentară de personal necesară acestei funcţiuni. Unde ne aflăm: Actuala soluţie de organizare a Consiliului Judeţean Sibiu nu include o structură funcţional ă cu atribuţii competenţe şi responsabilităţi exclusiv în domeniul turismului judeţean.persoană juridică de drept privat va putea prelua. Competenţele şi atribuţiile legale actuale. Consiliul Judeţean va acţiona pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor structuri cu atribuţii în domeniul turismului şi va sprijini în acest sens Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu. monitorizarea. precum şi la sprijinirea dezvoltării serviciilor şi produselor locale. organizaţie creat ă în scopul implementării politicilor autorit ăţii publice judeţ ene în domeniul turismului. Scopul parteneriatului este să maximizeze şansele de succes ale valorificării eficace şi eficiente a potenţialului turistic. Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului. în condi ţiile Ordonanţei 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achizi ţie publică. implementarea unor programe ale autorităţii publice judeţene. creşterii eficienţei şi eficacităţii. Volumul de activitate sporit.Creşterea capacit ăţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului Creşterea capacităţii instituţionale reprezintă un obiectiv permanent al autorităţii publice judeţene. dar şi cele de perspectivă în domeniul turismului1 fac necesar ă alocarea corespunzătoare de resurse. care altfel nu ar fi viabile. El poate ajuta la conservarea tradi ţiilor şi culturii. dezvoltarea economică. turismul poate fi văzut ca o ameninţare care sl ăbe şte în loc să crească calitatea vieţii comunităţilor locale.

in parteneriat cu autorit ăţile publice locale 4.3. Prejba.2.1. afi şe. Buceciu. inclusiv prin participarea la parteneriate pentru accesarea fondurilor structurale .2020 Nu este cazul Costurile se vor finanţa din taxele de participare la cursurile de formare Bugetul judeţean şi al celorlalte unităţi administrativ teritoriale cu care se intră în formule de parteneriat. ONG-uri. 4.Organizarea..2020 500.000 lei Buget judeţean Îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei activităţii Salvamont Sibiu Nu este cazul 2010 . etc. Lacul Avrig.1.3.4.000 lei Bugetul judeţean Creşterea siguranţei montane şi mărirea vitezei de reacţie în intervenţii Instituţii publice de învăţământ. Călţun. Axa 5. ONG-uri.Creşterea capacit ăţii instituţionale a Salvamont Sibiu prin: • dimensionarea optimă şi asigurarea personalului calificat • formarea profesională continuă a personalului propriu • dotarea corespunzătore cu echipamente şi mijloace de intervenţie 4.. a unor sesiuni de sensibilizare şi instruire asupra pericolelor potenţiale şi asupra măsurilor de securitate montană.000 lei Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 107 .) Asigurarea numărului optim de refugii montane ( a unei distanţe medii de circa 6 ore de marş între refugiile de creastă) Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorial ă se găsesc amplasamentele/ construcţiile. în condiţiile în care sunt eligibile comunele. etc. în şcoli.Formarea de ghizi montani capabili să acţioneze eficient şi rapid în situaţii deosebite. Fântânele.V. CJ asigurând coordonarea şi sprijinul POR. Alternative: Fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului PNDR M3. Lotrului Făgăraş (Cânaia.2.POSDRU Scop Partener Informare asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană Instituţii de învăţământ. firme 2010 .2013 40. Ac ţiuni ş i programe pentru realizarea priorităţilor strategice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Acţiuni/programe: Siguranţă Denumire 4. proprietarii respectivelor imobile 2010 .Reabilitarea /construirea unor de refugii de creastă localizate în munţii Cindrel. Chica Fedeleşu. Elaborarea şi diseminarea de pliante.4. 2010 .2013 365. Informări prin Mass-media. Iezer. Ştefleşti.

Veseud. Consiliul Judeţean joacă rol de catalizator.2015 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugetul judeţean. Valchid . Şomartin. Bruiu.2013 183. Ocna Sibiului (inclusiv parcări). Păuca. Valea Sadului. Jina. Şomartin. Ilimbav. întreţinere şi marcarea traseelor montane 2010 . în cazul reţelelor de apă – canal care deservesc obiective turistice de patrimoniu reabilitate Asigurarea infrastructurii de transport rutier în zonele de interes turistic Autorităţile publice locale 2010 . Stoparea defri şării arborilor în zonele potecilor montane şi pe această cale a distrugerii marcajelor Scop Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane Prezervarea marcajelor pentru asigurarea siguranţei turi ştilor Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane Partener Autorităţi publice locale. alte persoane fizice şi juridice ROMSILVA. facilitator şi partener Bugetul judeţean .2020 4. Slimnic. Ocna Sibiului.000 lei Acţiuni/programe: Calitate Denumire 4.2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugetul judeţean. etc) prin intervenţii directe în situaţia reţelelor în proprietate judeţeană sau prin coordonarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în cazul celor din proprietatea comunelor şi oraşelor. Biertan.Denumire 4. Şura Mare. CJ asigurând coordonarea şi sprijinul 2010 . al operatorului regional de apa canal. Veseud. Tilişca. în cazul căilor de acces spre obiective turistice de patrimoniu reabilitate. Hamba.9. facilitator.3. Boiţa. intrarea în Săli şte. alte persoane fizice şi juridice Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorial ă se găsesc traseele Perioada de realizare 2010 .1.5. Cisnădioara. Marpod.. sau fonduri din PNDR M 3. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare (Brădeni. partener Nu este cazul. Bruiu. ca alternativă: fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului . bugete locale. Hoghilag. Vărd. Reabilitarea. Avrig şi DJ105F. Marpod.2020 Costul indicativ Nu este cazul.1. Vărd. Gura Râului. drumului de Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Asigurarea infrastructurii de apa-canal în zonele de interes turistic Autorităţile publice locale. Chirpăr. Râul Sadului. Îmbunătăţirea st ării drumurilor în zonele turistice: Răşinari.1. în funcţie de proprietatea asupra reţelelor POR 5.6. Operatorul regional de apa canal 2010 . bugete locale. Consiliul Judeţean are rol de catalizator. alternative: POR 5. Săsăuş. sau Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 108 . Săsăuş. Tălmaciu. Ruşi. 4. Racoviţa. Nu este cazul Sursa de finanţare Nu este cazul. Chirpăr. Ilimbav. autorităţi publice locale. în condi ţiile în care sunt eligibile comunele.Sprijinirea reabilitării şi construirii de noi cabane montane 4.8.7.

Realizarea unui consens privind metodele legale utilizabile. Târnava. centurilor ocolitoare în cazul municipiilor Sibiu şi Mediaş prin intervenţii directe în situaţia drumurilor judeţene sau prin coordonarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în cazul celorlalte categorii de drumuri 4. furnizor de energie electrică 2010 . a prezervării culturii tradi ţionale. de preferat prin formule de parteneriat insituţional. drumurilor comunale din Axente Sever.Denumire acces către Munţii Făgăraş din comuna Turnu Roşu. 4. Se vor organiza întîlniri periodice sub patronajul Consiliului Judeţean care să discute problemele (ăn contextul unui cadru legal ce se poate modific) şi să identifice soluţiile care vor fi aplicate consecvent.2. Oferirea de asistenţă şi consultanţă specializată. arhitecturii.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 109 .10.000 lei Bugetul judeţean. Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare POR 5.Senior Expert Service) pentru încurajarea investiţiilor în turism şi stimularea creşterii calit ăţii serviciilor şi produselor turistice 4. Sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea modernizării sistemului de distribuţie a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte.1.2015 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugete locale.11. a DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”. în cazul reţelelor aferente unor obiective turistice de patrimoniu reabilitate AJTS 2010 .12. drumului judeţean dintre Păltini ş şi punctul Tărtărău.2020 100. si structurarea unor parteneriate între autorităţile publice pentru intervenţii vizînd protecţie a mediului natural şi construit. în cazul căilor de acces la principalele obiective turistice naturale Asigurarea infrastructurii pentru alimentarea cu energie electrică în zonele de interes turistic Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Autorităţile publice locale. alternativă: POR 5. bugetul celorlalţi membri ai AJTS Îmbunătăţirea permanentă a calităţii experienţei turistice AJTS Autorităţile publice locale Servicii publice deconcentrate 2010 . Bazna.2020 100.(inclusiv prin atragerea unui consultant german în cadrul programului SES .

000 lei Bugetul judeţean Buget judeţean – doar pentru demersurile de sprijinire şi asisten ţă tehnică.000 lei Autorităţi publice locale Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice 4.2015 10. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea şi extinderea domeniului schiabil din staţiunea Păltini ş şi zona Bâlea. în conformitate cu cadrul legal Bugete locale .17. Realizarea unor studii de piaţă pentru a înţelege tendinţele pieţei. şi pentru asigurarea legăturii şi comunicării optime cu ADR. etc. 10.15. realizarea de pârtii de schi în Jina. prin furnizarea de exemple de bune practici şi proiecte demonstrative. AJTS poate organiza periodic intilniri cu reprezentanţii industriei turistice. Tocile.2. în vederea menţinerii atractivit ăţii turistice a judeţului pe întreaga perioada a anului Scop Dezvoltarea unor produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Păstrarea / creşterea atractivităţii turistice Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare AJTS Autorităţile publice locale 2010 . 2010 – 2020 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 110 .2020 100.Denumire 4.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale AJTS 2010 . Gura Râului. Minsiterul Agriculturii. concurenţei.000 lei Bugetul judeţean şi surse atrase (publice şi private) AJTS Operatori turism 2010 . Coordonarea planificării evenimentelor turistice la nivel judeţean.16. Stimularea dezvolt ării structurilor de primire şi a atracţiilor turistice în mediul rural. produselor turistice şi răspândirea informaţiilor tuturor celor implicaţi în industria turistică ( a se vedea secţiunea referitoare la analiza intereselor turiştilor) 4.2020 50.13.14. Sub egida Consiliului Judeţean.2015 320. prin oferirea de asistenţă tehnică.000 lei Bugetul judeţean AJTS Autorităţi publice locale 2010 . ANCA şi alte entit ăţi care pot gestionează programe de asistenţă 4. Identificarea şi încurajara implementării de metode noi de dezvoltare a turismului. conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5. Prejba.pentru implementare. în care să se promoveze exemplele de succes si să se acorde premii 4. în special pentru accesarea fondurilor europene.

Malâncrav. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea traseelor de cicloturism în judeţ Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Atragerea şi absorb ţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare Autorităţi publice locale 2010 – 2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice 4.Denumire Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ 10. Dealu Frumos.000 lei Buget judeţean Acţiuni/programe: Patrimoniu cultural Denumire 4.19.pentru implementare.2020 Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Autorităţi locale Instituţii publice Organiza ţii neguvernamentale Alte persoane juridice şi fizice proprietare a clădirilor de patrimoniu 2010 . 4. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 111 . Nu este cazul 2010 .5. cetăţile fortificate . în conformitate cu cadrul legal Bugete locale .21.000 lei Sursa de finanţare Buget judeţean .Mediaş şi Dumbrăveni. instituţiilor şi organizaţiilor în vederea reabilitării. Valachid.Stimularea şi sprijinirea autorit ăţilor locale.Repararea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor de patrimoniu din proprietatea judeţului 4. AJTS 2010 .doar pentru demersurile de sprijinire. în vederea finanţării unor proiecte care să contribuie la dezvoltareai turismului local.Salgo. centrele istorice .2. Landskrone.1. Netuş.1.18.000 lei Sursa de finan ţare Buget judeţean şi POR axa 5. Stejări şu. Ighi ş. Curciu.20. întreţinerii şi includerii în circuitele turistice a clădirilor de patrimoniu. Sprijinirea autorităţilor publice şi a operatorilor privaţi în vederea accesării cu succes a fondurilor europene. conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5. Tilişca. Cârţa.2013 64. domeniul Brukenthal de la Scop Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Partener Perioada de realizare Costul indicativ Conform documentaţiei tehnico economice 50. din proprietatea acestora (bisericile fortificate Aţel.2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice Buget judeţean – doar pentru activităţile de stimulare şi sprijinire Intervenţiile efective la clădirile de patrimoniu se vor finanţa din sursele proprii ale proprietarilor şi potenţial din POR.

acordarea de fonduri de echilibrare bugetară.000 lei Buget judeţean – pentru activităţile de stimulare şi sprijinire Creşterea calităţii actului de cultură şi pe această cale a atractivităţii turistice Autorităţii locale şi instituţii publice de cultură 2010 . Creşterea capacit ăţii administrative a instituţiilor de cultură ( subordonate CJ) şi sprijinirea. Stimularea şi sprijinirea autorităţilor locale în vederea conservării aspectului tradi ţional al localităţilor.2015 Se va determina în baza solicitărilor instituţiilor de cultură subordona te.23. etc. în acest sens. a celor de subordonare local ă. în special prin măsuri de formare profesională. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 112 . accesarea în formule de parteneriat a fondurilor structurale. domeniul Brukenthal de la Avrig. asigurarea dot ărilor specifice necesare.25.2013 Buget judeţean Demersurile în vederea modificării cadrului legal actual se pot face şi într-o formulă de parteneriat.000 lei Buget judeţean .2020 AJTS Autorităţi locale 2010 . şi capacităţii de finanţare Se va determina în baza solicitărilor partenerilor şi capacităţii de finanţare 5.24. soluţiilor 1 constructive.2020 50.22.Denumire Micăsasa. Sprijinirea organizării în parteneriat cu autorit ăţile publice locale şi instituţiile de cultură a unor evenimente culturale de prestigiu. 4. Fondul problemei îl reprezintă atribuirea unor competenţe sporite autorităţilor locale în privinţa impunerii prin regulmentele de urbanism si autorizaţiile de construire a unor soluţii de prezervare a specificului arhtectonic al zonei/localităţii. casa memorială Brukenthal.pentru instituţiile de subordonare judeţeană În cazul instituţiilor de subordonare locală.) . care să crească atractivitatea turistică a judeţului 4. în special pe calea reglementărilor de urbanism şi controlului respectării disciplinei în contrucţii. Realizarea demersurilor pentru modificarea cadrului legal – acordarea unor competenţe legale în vederea instituirii unor restricţii în privinţa aspectului arhitectural. prin intermediul structurilor asociative ale autorităţilor publice locale. etc 4. implementarea soluţiilor se face de la bugetele locale respective Buget judeţean Bugete locale Creşterea atractivităţii turistice Planificarea temporal ă Autorităţi locale Instituţii publice 2010 . Dezvoltarea unui calendar cultural judeţean menit să promoveze şi să atragă 1 Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Autorităţi locale Structuri asociative ale autorităţilor publice locale şi judeţene 2010 . materialelor utilizate . perfecţionare a managementului. De la caz la caz sprijinul va consta în acordarea de asisten ţă tehnică. 4. etc.

de autorităţile publice locale sau de către firme sau ONG-uri locale.Denumire turişti la evenimentele culturale de peste an organizate de CJ Sibiu. Scop echilibrată şi promovarea evenimentelor culturale Partener Instituţii publice Organiza ţii neguvernamentale Alte persoane juridice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 113 .

2020 1. etc) Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS Autorităţi publice locale 2010 .26. Buget judeţean POR 5. AJTS 2010 . Buget judeţean .000 lei 4.1.1. Oferirea de informaţii turi ştilor despre atracţii.3.2. Buget judeţean Bugete locale .integral sau parţial.29. produsele turistice. adecvate grupului ţină şi în concordanţă cu evoluţiile în domeniul tehnologiei informaţiei 4.în situaţia în care CIT-urile sunt în proprietatea judeţului.000 lei 4. Gura Râului.2015 600. cu precădere a celor culturale Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS 2010 . în funcţie de soluţia de parteneriat cu CJ POR 5.3.2020 Se va determina în funcţie de soluţiile alese Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS Autorităţi publice locale 2010 .27. zona Valea Sadului.28. Bugete locale – integral.000 lei Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 114 . amenajărilor şi evenimentelor de interes turistic Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Buget judeţean .2015 6. Oferirea de consultanţă de specialitate pentru sensibilizarea operatorilor privaţi şi conştientizarea de către aceştia a avantajelor prezenţei „online” a obiectivelor. sau parţial dacă se optează pentru formule de parteneriat cu CJ PNDR 3.2.pentru consultanţă Creşterea vizibilităţii ofertei Implementarea se face din resursele financiare ale proprietarilor unităţilor de cazare. Surse alternative de finanţare : POR 5.500. etc prin intermediul celor mai potrivite modalităţi şi canale de distribuţie. Semnalizarea corespunzătoare a traseelor şi obiectivelor turistice.Acţiuni/programe: Accesabilitatea informaţiei turistice Denumire 4.3. Extinderea reţelei de puncte de informare turistică (Agnita.

Acţiuni/programe: Branding Denumire 4. autorit ăţi publice.32.3. AJTS 2010 . Consolidarea brandului Sibiu şi realizarea unor linii directoare pentru a încuraja o abordare integrat ă în tot sectorul turistic (în parale cu realizarea WEB-ului) 4. etc 4.uri.2020 100.3.000 lei Buget judeţean 2010 .2015 1.31. AJTS 2010 . pentru promovarea unei campanii unitare de imagine de brand turistic 4.500.3.2. Realizarea de parteneriate cu industria turistică.000 lei Buget judeţean Alte surse locale şi private POR 5.2013 400.34. Monitorizarea continuă şi revizuirea segmentelor de piaţă prioritare pentru Sibiu şi identificarea acelor segmente şi pieţe de ni şă care oferă cel mai mare potenţial de creştere durabilă 4.33. Participarea la evenimente – târguri interne şi internaţionale (Berlin şi Paris). etc. Consultanţă pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării unor produse „icoană” şi întărirea „simţului locului” şi „unicităţii” Scop Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Buget judeţean – integrat programului de realizare a paginii WEB POR 5.000 lei Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 115 . Agenţi economici din turism 2010 .2015 10. expoziţii de turism. AJTS Autorităţi publice locale CIT .000 lei Buget judeţean AJTS 2010 .2020 50. mediul universitar.000 lei AJTS Industria turistică Universităţi Autorităţi publice.30.

sub patronajul Consiliului judeţean.2015 50. constituirii de arteneriate. etc în vederea identificării problemelor .2020 10. diplome. AJTS 2010 . etc.35.39.38. mediului universitar. dezbateri.000 Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 116 . Organizarea de întilniri periodice.Promovarea beneficiilor ivite de pe urma îmbunătăţirii pregătirii profesionale. cu reprezentanţii industriei turistice.000 Buget judeţean 4.000 Buget judeţean 4. prin reliefarea exemplelor de succes şi încurajarea schimbului de experienţă şi opinii. acordarea de premii.2015 10.Acţiuni/programe: Preg ătirea profesională Denumire 4.2020 50. oportunităţilor de finaţare din fonsduristructurale. recunoastere publică etc Scop Creşterea calităţii serviciilor prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale Partener AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare 2010 . CIT-urilor şi ale altor instituţiilor publice care activează în domenii de sprijin a turismului judeţean 4. Formarea specialiştilor din structurile Consiliului Judeţean.Sprijinirea dezvoltării structurilor de calificare a forţei de muncă în turism prin accesarea în formula de parteneriat a fondurilor structurale – POSDRU.37.Sprijinirea spiritului antreprenorial prin oferirea de asistenţă la crearea afacerilor (start-up) AJTS 2010 .soluţiilor. structurilor de formare profesională.36.2020 Conform bugetului pentru formare profesională Buget judeţean Creşterea calităţii activităţii profesionale AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici 2010 .000 Buget judeţean Conştientizarea beneficiilor formării profesionale Creşterea calităţii serviciilor turistice prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale Creşterea calităţii activităţii profesionale AJTS 2010. organizarea de seminarii. care vizează formarea profesională (de exemplu pentru formarea ghizilor) 4.

Stimularea colaborării între întreprinzătorii din domniul turismului prin oferirea de indrumare şi asistenţă în accesarea fondurilor europene.43.40.)” pe de alt ă parte.000 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 117 .45.44.2015 10.000 Buget judeţean 2010 .42. prin organizarea periodică (bianuală) a unor intîlniri 4.000 Buget judeţean AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar.000 Buget judeţean Buget judeţean 2010 .Imbunătăţirea permanentă a comunicării în dublu sens: între autorităţi pe de o parte şi industria turistică.D. „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu”) 4.I. prin organizarea şi medierea unor intâlniri periodice (bianuale) sub patronajul autorit ăţii publice judeţene 4.Identificarea şi implementarea aranjamentelor administrative şi instituţionale necesare valorificării optime a potenţialului turistic a staţiunii Păltiniş 4.Acţiuni/programe: Parteneriate Denumire 4.2020 10.000 Buget judeţean Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin colaborarea între întreprinzători Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor Creşterea calităţii experienţei turistice prin stimularea parteneriatelor Realizarea dezvoltării durabile AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism AJTS Alte ONG-uri 2010 .Încurajarea structurării mai multor legături între sectorul educaţiei şi industria turistică care să sprijine transferul de cunoştinţe. Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale prin orientarea dezvolt ării şi promovării membrilor (de exemplu „Sibiel 2000”..2013 10.41. Agenţi economici din turism AJTS Autorităţi publice Agenţi economici din turism AJTS Autorităţi publice 2010 . Grupurile de Acţiunie Locală” „asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A.2020 50.2015 10. 4. pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvoltării.2015 10.Sprijinirea autorităţilor publice locale în reconversiei economice a oraşului Copşa Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Îmbunătăţirea comunicării cu factorii interesaţi din turism AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism 2010 .000 Buget judeţean 2010 .

asigurarea unor sume pentru echilibrare bugetară. conform legii. sprijinire pe lângă autorităţile publice centrale. etc prin formule de parteneriat Agenţi economici Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 118 . prin acordarea de asistenţă tehnică. crearea unui climat investi ţional atrăgător.Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia. ini ţierea unor proiecte de acte normative care să rezolve problemele locale. accesarea în formul ă de parteneriat a fondurilor europene cu aceast ă destinaţie.

Înfiinţarea şi funcţionarea unui Consiliu de Dezvoltare Strategică a Turismului (CDST) cu sarcina de a susţine autoritatea publică judeţeană în demersurile pentru dezvoltarea turismului 4. conform statutului acesteia şi încredinţarea.48.2013 15.000 Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 119 . seminarii. Specializarea activităţilor de coordonare a managementului proiectelor din domeniul turismului. gestionarea problemelor curente referitoare la turismul judeţean. Susţinerea Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu.2013 1.Acţiuni/programe : Capacitate institu ţională Denumire 4.49. caselor memoriale .2020 Conform statutului Buget judeţean Nu este cazul 2010 . a implementării unor programe şi proiecte specifice. Sprijinirea autorităţilor publice locale pentru îmbunătăţirea managementului muzeelor. în condi ţiile legii.46. etc prin organizarea de schimburi de experienţă cu instituţii judeţene de cultură. evaluare şi raportare a rezultatelor acestora.47.000 Bugetul judeţean Nu este cazul 2010 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul 2010 . monitorizare. 4. mese rotunde pentru muzeografi şi managementul insituţiilor de cultură Scop Îmbunătăţirea comunicării şi a metodelor de lucru cu factorii importanţi Realizarea la parametrii înal ţi de calitate a funcţiunii de susţinere a dezvoltării turismului Diversificarea metodelor de intervenţie pentru dezvoltarea turismului Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură Partener AJTS Ale ONG-uri Autorităţi publice Instituţii publice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare 2010 . la nivelul două posturi cu atribuţii în domeniul dezvoltării turismului 4.

§ Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme. § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice. cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate. aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare socială şi comunitară moment cheie în procesul general al dezvolt ării turismului Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr.V. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale. organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu. având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe. Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului. armonizate cu propriile documente de planificare strategică. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. 215/2001. Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu.5. naţionale şi europene. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului. Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: 1. cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural. având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turi ştilor. § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului. în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă. Rezumatul capitolului Prezentul capitol propune viziunea Consiliului Judeţean privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2010. § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turi ştilor şi locuitorilor judeţului. sectorial şi naţional. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 120 . construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi const ă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan. § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean. corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. misiunea pe care autoritatea publică judeţeană şi-o asumă în concordanţă cu cadrul legal în vigoare şi setul de obiective strategice (formulate pentru fiecare direcţie strategică în parte). dar şi cu cele elaborate la nivel regional. Siguranţă. § Realizarea unor proiecte prioritare. autorit ăţi şi instituţii regionale. aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale.

prin organizarea de seminarii. § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. Având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorităţi strategice: § Reabilitarea. § Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. § Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. etc) 6. § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi. Pregătirea profesională. gările. Accesibilitatea informaţiei turistice. § Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. Calitate. § Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne. acordării de premii. § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. a sejurului ales de turist. având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului. § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate. § Realizarea. conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. 3. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 121 . autogările). dezbateri. § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. cu impact asupra atractivităţii turistice 4.§ § § § Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu. Consolidarea Brandului Sibiu. 2. Patrimoniul cultural. Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane. Având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorităţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi. Având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. § Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului. arhitectura saseasca. § Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului 5. § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate. recunoastere şi mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei. marca Brukental. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. Asigurarea numărului optim de refugii montane. diplome. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora. având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice: § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet.

dezvoltarea economică. Parteneriate.§ Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider 7. creşterii eficienţei şi eficacităţii. Capacitate instituţional ă . avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi mă surilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorităţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului. regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 122 . § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. îmbunătăţirii managementului. pregătirea profesională. § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător 8. Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional. conservarea moştenirii culturale este coordonată şi are sprijinul autorităţilor.

Planul de mă suri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezovltarea turismului. pentru fiecare an în parte. potenţial de constituire de parteneriate. Resursele disponibile de la bugetul local. cea de a doua . din care pe proiecte si surse de finan ţare: Încurajarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea 5 822 766 8 149 311 1 693 001 4 129 765 64 000 64 000 0 1 438 850 406 000 1 032 850 16 000 16000 1 377 748 418 000 959 748 16 000 16000 1 634 092 429 000 1 205 092 16 000 16000 1 372 076 440 000 932 076 16 000 16000 2 326 545 1 64 000 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 123 .000 lei si 2013 – 440.2013 . pe vertical ă prima cifră reprezint ă necesarul total de finanţat.2013 Pentru elaborarea planului de măsuri au fost avute în vedere următoarele: • direcţiile strategice de dezvoltare a turismului. prioritizate şi cu propuneri de alocări financiare. În planul de măsuri. propunerile de proiecte au fost organizate în ordinea descrescătoare a priorităţi (a scorului total obţinut). obţinând în final un scor care a permis stabilirea ordinii de priorităţi.1. Observatii Total. 2011 – 418.finanţarea din surse atrase. au fost alocate în funcţie de priorităţi. instituţii publice sau agenţi economici. urgenţă. în perioada 2010 . impact asupra dezvoltării turismului şi impact asupra bugetului) fiecare proiect a fost analizat şi punctat.§ VI. pe orizontul de programare de patru ani. în completarea cărora se propune atragerea de fonduri europene – sursele acestora fiind identificate în plan. 2012 – 429. priorităţile şi acţiunile identificate • competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvoltării turismului • informaţiile colectate în perioada de analiză a situaţiei existente.000 lei. • propunerile Salvamont Sibiu şi AJTS • constrângerile bugetare • posibilităţile de accesare a fondurilor europene În urma discuţiilor purtate şi a fructificării informaţiei colectate în perioada de analiză au fost structurate peste 40 de fişe de proiect. Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON).000 lei. Rezultatul acestui demers constă într-o listă de propuneri de acţiuni şi programe.000 lei. proiectului total si pe surse: buget jud fd atrase anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat VI.finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia . Nr Finantat in Finantat in Finantat in Finantat in Costurile crt Finanţat cursul cursul cursul cursul Denumirea proiectului estimare ale programul ui.varianta A cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 406. Plan de măsuri pentru perioada 2010 . În baza unui set de criterii stabilite de consultant ( necesitate. inclusiv propunerile de programe venind de la autorităţi.

prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvoltării turismului local. dezbateri ( evoluţiile pieţei. modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. prin organizarea de mese rotunde. probleme specifice).organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 2 3 cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului. prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului. oportunităţi. prin stimularea implicării autorităţilor publice . etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turi şti in perioade de interes turistic scă zut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii 80 000 80 000 80 000 0 6 400 6 400 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 0 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 0 6 400 0 32 000 32 000 32 000 8 000 8000 8 000 8000 8 000 8000 8 000 8000 0 4 0 5 000 5 000 5 000 0 10 000 10 000 5 000 5 000 0 0 0 0 5 6 10 000 0 0 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 124 .

Contribuţ ia minima = 2% 0 0 10 420 000 Finanţ abil prin POR.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. Contribuţ ia minima = 2% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 125 . proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale .organizarea de ateliere de lucru Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic (în special grupuri sanitare publice) 10 000 0 2 000 2 000 0 400 000 200 000 400 000 10 000 7 2 000 2 000 2 000 0 0 0 0 Parteneriate cu autorităţ ile locale. Axa 5 domeniul de intervenţ ie 5. dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri.3.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţ are din POR axa 5. Axa 5 domeniul de intervenţ ie 5.000 lei în mediul urban sau 6. cataloage şi diverse tipărituri 10 000 10 000 50 000 10 000 10 000 50 000 0 50 000 0 50 000 0 0 9 10 000 0 420 000 8 400 411 600 11 1 600 000 1 600 000 32 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 400 000 8 000 0 Finanţ abil prin POR.2 100 000 50 000 100 000 50 000 100 000 50 000 100 000 50 000 0 8 200 000 Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficient ă în dublu sens: între autorităţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB. Se propune împărţirea egal ă a eforturilor financiare.3.000. In situaţia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700. harţi turistice.

Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte 16 50 000 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 126 . proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 1 568 000 62 945 Completarea. până la numărul necesar.Contributia minima = 2% Finanţ abil prin POR. monitorizării. Gruparea atribuţiilor. Lotrului şi Făgăraş. Axa 5.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. Lotrului şi Făgăraş 31 500 62 945 392 000 15 400 7 700 392 000 15 400 7 700 392 000 15 400 7 700 392 000 16 745 8 400 0 Finanţ abil integral din FEADR m ăsura 313.2. sub coordonarea Salvamont se pot atrage fondurile comunitare. evaluării şi raport ării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale Reabilitarea refugiului Călţun 40 000 40 000 0 0 0 0 7 700 10 000 10 000 7 700 10 000 10 000 7 700 10 000 10 000 8 345 10 000 10 000 13 40 000 0 0 0 0 0 0 Nu sunt necesare aloc ări suplimentare de fonduri 14 15 529 200 0 529 200 10 584 518 616 50 000 1 000 176 400 3 528 172 872 0 117 600 2 352 115 248 0 117 600 2 352 115 248 50 000 1 000 117 600 2 352 115 248 0 0 Finanţ abil prin POR. CJ este insa eligibil. a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel. competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului. În m ăsura în care autorit ăţ ile locale preiau aceast ă sarcină.1. în condiţ iile amplasării proiectului în mediul rural. 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale 12 31 445 Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel. Axa 5. Scenariul de faţă propune o finanţ are mixt ă. înlocuirea celor deteriorate şi lipsă.

000 lei 16 978 22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 1 000 16 978 0 50 000 1 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR. Axa 5.2. cumulând minim 700.000 lei 0 0 21 Finanţ abil prin POR. Axa 5. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţia aplic ării pentru un set de proiecte Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 127 .Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Se propune împărţirea egal ă a eforturilor financiare.2. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 49 000 Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţional ă Întreţinerea potecilor. Fiind de importanta locala este nefinanţ abil din POR 18 80 000 0 19 270 000 70 000 1 400 68 600 50 000 1 000 49 000 0 75 000 1 500 73 500 0 0 20 Construirea refugiului Lacul Avrig 50 000 0 Finanţ abil prin POR. în completarea necesarului 348 000 174 000 174 000 80 000 80 000 0 270 000 5 400 264 600 50 000 1 000 49 000 Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel.2. sistemelor de semnalizare a avalanşelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei Finanţ abil prin POR.2. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi 17 324 346 17 324 17 324 346 0 60 000 1 200 58 800 0 65 000 1 300 63 700 0 195 000 97 500 97 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 49 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 17 348 000 0 similare. podeţelor. Axa 5. cumulând minim 700. cumulând minim 700.000 lei Parteneriat cu autoritatea public ă local ă.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. cumulând minim 700. Lotrului şi F ăgăraş Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi.

000 lei 60 000 60 000 60 000 60 000 0 0 28 Participări la târguri de turism 739 200 162 126 62 326 99 800 0 193 148 93 348 99 800 80 000 80 000 199 126 99 326 99 800 80 000 80 000 184 800 85 000 99 800 80 000 80 000 0 Participarea la târguri şi expoziţ ii în ţar ă se poate cofinanţ a în proporţ ie de 98% din POR 5.2 şi fd. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 49 000 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000 40 000 40 000 0 20 000 400 19 600 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 516 25 289 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056 996 48 060 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism 180 000 180 000 180 000 0 739 200 340 000 399 200 240 000 240 000 60 000 60 000 0 0 10 000 10 000 49 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 similare. cumulând minim 700. Axa 5. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR. naţionale Programul continuă în anii urm ători 29 Studii de piaţă 320 000 80 000 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 128 .000 lei 24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 0 20 000 400 19 600 0 0 0 0 25 25 805 25 805 516 25 289 0 0 26 49 056 0 49 056 996 48 060 0 0 Finanţ abil prin POR. cumulând minim 700.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.3.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.000 lei Finanţ abil prin POR. Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. cumulând minim 700.2.2.

Axa 5. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei Finanţ abil prin POR. Programul continua in anii urm ători Finanţ abil prin POR. cumulând minim 700. Axa 5.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.2.000 lei 30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 0 31 Construirea refugiului Prejba 25 805 0 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 33 Piste de cicloturism 352 800 252 800 34 Construirea refugiului Buceciu 25 805 0 Programul continuă în anii urm ători Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 129 .Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.2.2. cumulând minim 700. cumulând minim 700. Axa 5. Axa 5. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR.000 lei.2. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 110 000 110 000 2 200 107 800 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 35 Info-trip pentru jurnali şti şi agenţi de turism străini 320 000 80 000 80 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 64 700 1 294 63 406 0 45 300 906 44 394 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 80 000 80 000 240 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR.000 lei Finanţ abil prin POR.2.

salvatori. prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi ci şmele publice Baza de date .Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. conform fiselor de proiect 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 40 180 000 0 0 0 0 180 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 41 432 327 0 0 0 0 432 327 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 130 .fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Achizi ţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 36 Formarea personalului salvator 56 000 10 226 10 226 0 0 0 0 0 0 0 10 226 10 226 0 45 774 Programul continuă în anii urm ători 37 Asigurarea necesarului de personal specializat . până la nivelul optim de 20 de persoane Gala turismului Sibian 0 0 0 615 646 615 646 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 38 240 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 39 Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic.

VI. prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului.finanţarea din surse atrase.organizarea de întâlniri semestriale pentru 6 166 766 8 149 311 1 841 001 4 325 765 64 000 64 000 64 000 1 456 850 424 000 1 032 850 16 000 16000 1 503 748 446 000 1 057 748 16 000 16000 1 774 092 471 000 1 303 092 16 000 16000 1 432 076 500 000 932 076 16 000 16000 0 1 982 545 1 0 80 000 80 000 0 6 400 6 400 0 131 2 80 000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 0 3 6 400 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvoltării turismului local. 2011 – 446.varianta B cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 424. modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale. prin stimularea implicării autorităţilor publice . Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON) pentru fiecare an în parte.2.finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia . pe verticală prima cifră reprezintă necesarul total de finanţat. cea de a doua . Plan de măsuri pentru perioada 2010 . din care pe proiecte si surse de finan ţare: Încurajarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului. Nr.000 lei si 2013 – 500.000 lei.000 lei. 2012 – 471. Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON). proiectului Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii Total.2013 . crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui.000 lei.

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

4

informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri ( evoluţiile pieţei, oportunităţi, probleme specifice), etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turi şti in perioade de interes turistic scă zut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale - organizarea de ateliere de lucru

32 000

32 000 32 000 0

8 000 8000

8 000 8000

8 000 8000

8 000 8000

0

5

5 000

5 000 5 000 0 10 000 10 000 0 2 000 2 000 0 400 000 200 000

5 000 5 000 10 000 10 000

0

0

0

0

0

0

0 0

6

10 000

7

2 000

2 000 2 000

0

0

0

0
Parteneriate cu autorit ăţile locale. Se propune împărţ irea egală a eforturilor financiare. In situaţ ia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700.000 lei în mediul urban sau 6.000.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţ are din POR axa 5.2

8

Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic

100 000 50 000

100 000 50 000

100 000 50 000

100 000 50 000 0

400 000

200 000

50 000

50 000

50 000

50 000

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

132

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

9

Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorităţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB; dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, harţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri

10 000

10 000 10 000 0 420 000 8 400 411 600 1 600 000 32 000 1 568 000 62 945 31 500

10 000 10 000

0

0

0

0

10

420 000

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

0

0

Finanţ abil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2% Finanţ abil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2% Finanţ abil integral din FEADR m ăsura 313, în condiţiile amplasării proiectului în mediul rural. CJ este insa eligibil. În m ăsura în care autorit ăţile locale preiau aceast ă sarcină, sub coordonarea Salvam ont se pot atrage fondurile comunitare. Scenariul de faţă propune o finanţ are mixt ă, 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale

11

1 600 000

400 000 8 000 392 000 16 745 8 400

0

12

Completarea, până la numărul necesar, a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi Făgăraş

62 945

0

31 445 Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş, înlocuirea celor deteriorate şi lipsă. Gruparea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilit ăţilor 40 000 40 000 0 0 0

7 700 10 000 10 000

7 700 10 000 10 000

7 700 10 000 10 000

8 345 10 000 10 000

13

40 000

0

14

0

0

0

0

0

Nu sunt necesare alocări suplimentare de fonduri

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

133

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizării, evaluării şi raport ării rezultatelor în cadrul două posturi specializate 15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale 529 200

0

0 529 200 10 584 518 616 50 000 1 000 49 000 176 400 3 528 172 872 0 117 600 2 352 115 248 0 117 600 2 352 115 248 50 000 1 000 49 000 195 000 97 500 97 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 117 600 2 352 115 248 0 0
Finanţ abil prin POR, Axa 5.1.Contributia minima = 2% Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei Parteneriat cu autoritatea public ă locală. Se propune împărţ irea egală a eforturilor financiare. Fiind de importanta locala este nefinanţ abil din POR

16

Reabilitarea refugiului Călţun

50 000

0

17

Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţională Întreţinerea potecilor, podeţelor, sistemelor de semnalizare a avalanşelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi, în completarea necesarului

348 000

348 000 174 000 174 000 80 000 80 000 0 270 000 5 400 264 600 50 000 1 000 49 000

0

18

80 000

0
Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei

19

270 000

60 000 1 200 58 800 0

65 000 1 300 63 700 0

70 000 1 400 68 600 50 000 1 000 49 000

75 000 1 500 73 500 0

0

20

Construirea refugiului Lacul Avrig

50 000

0

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

134

cumulând minim 700. Axa 5. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi 17 324 17 324 346 16 978 50 000 1 000 49 000 40 000 40 000 0 20 000 400 19 600 17 324 346 16 978 0 0 0 0 0 22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 1 000 49 000 10 000 10 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR. cumulând minim 700. Axa 5. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui. cumulând minim 700. Axa 5.2.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.000 lei 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 Finanţ abil prin POR.Nr. cumulând minim 700.2.2. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei Finanţ abil prin POR.2.000 lei Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei 24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 0 20 000 400 19 600 0 0 0 25 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 25 805 516 25 289 0 0 25 805 516 25 289 0 0 26 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056 49 056 996 48 060 0 0 49 056 996 48 060 0 0 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism 180 000 180 000 180 000 0 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 135 . proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 21 Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei Finanţ abil prin POR. Axa 5.

3. naţ ionale 0 Finanţ abil prin POR.000 lei Finanţ abil prin POR.000 lei Finanţ abil prin POR. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui. cumulând minim 700. Axa 5.2. cumulând minim 700. Axa 5.000 lei. cumulând minim 700. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 28 Participări la târguri de turism 739 200 29 Studii de piaţă 320 000 739 200 340 000 399 200 320 000 320 000 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 162 126 62 326 99 800 18 000 18 000 193 148 93 348 99 800 100 000 100 000 199 126 99 326 99 800 100 000 100 000 184 800 85 000 99 800 102 000 102 000 0 Participarea la târguri şi expoziţii în ţ ară se poate cofinanţ a în proporţie de 98% din POR 5. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.2 şi fd.000 lei Finanţ abil prin POR.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. cumulând minim 700.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei 30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 0 0 50 000 1 000 49 000 0 0 31 Construirea refugiului Prejba 25 805 0 0 25 805 516 25 289 0 0 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 110 000 110 000 2 200 107 800 300 000 6 000 294 000 25 805 516 25 289 0 0 64 700 1 294 63 406 45 300 906 44 394 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 0 0 33 Piste de cicloturism 352 800 100 000 2 000 98 000 100 000 2 000 98 000 0 52 800 34 Construirea refugiului Buceciu 25 805 0 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 136 .Nr.2. Programul continua in anii urm ători Finanţ abil prin POR. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.2. Axa 5.

prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi cişmele publice Baza de date . proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 35 Info-trip pentru jurnalişti şi agenţi de turism străini 320 000 106 000 106 000 0 10 226 10 226 0 38 000 38 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 000 6 000 20 000 20 000 80 000 80 000 214 000 Programul continuă în anii urm ători 36 Formarea personalului salvator 56 000 0 0 0 10 226 10 226 45 774 37 Asigurarea necesarului de personal specializat .salvatori. până la nivelul optim de 20 de persoane 615 646 0 0 0 38 000 38 000 577 646 38 Gala turismului Sibian 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 39 Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui. conform fiselor de proiect 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 40 180 000 0 0 0 0 180 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 0 0 0 0 432 327 41 432 327 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 137 .fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Achiziţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu.Nr.

în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase. experienţei consultantului. etc. al impactului asupra mediului. Sursele atrase pentru finanţarea priectelor vizează în special instrumentele structurale si cele complementare – identificate şi menţionate expres în cadrul planului de măsuri. comparaţiei cu situaţii similare. pe un orizont de programare de patru ani. în ordinea priorităţii. Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului. etc.VI.3. Rezumatul capitolului Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu speciali ştii locali. dar şi parteneriatele public – public. al timpului necesar pentru implementare. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare. sau public – privat.). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 138 .

la nivelul unui an se generează costuri salariale totale (salariu net plus contribuţii salariat şi angajator) corespunzătoare unui loc de muncă. Specificaţie Valoarea lucrărilor de C+M Număr de locuri de munca generate in mod direct Număr de locuri de munca generate in mod indirect Număr total de locuri de munca 2 010 564 124 7 3 10 2011 468 000 6 2 8 2012 718 366 8 3 11 2013 490 676 6 2 8 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 139 . Utilizînd acest mod de calcul a fost determinat numărul de locuri de muncă în ramura construcţii. administrativ şi instituţional propice dezvoltării turismului şi mai puţin intervenţii directe prin investi ţii. În aceste condi ţii rolul Consiliului Judeţean este în principal acela de reglementare.pdf). pentru celelalte activităţi generatoare de costuri – inclusiv costuri salariale s-a determinat numărul de noi locuri de muncă create. pentru o valoare a lucrărilor de construcţii montaj de aproximativ 85. avînd în vedere viziunea şi misiunea autorităţii publice judeţene în domeniul dezvoltării turismului.1 la 0. facilitatare.VII.4 locuri de muncă(vezi http://www.i73. Metodologia pusă la punct de către consultant vizează determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada de implementare a planului de măsuri şi este explicitată în paragraful introductiv la acest capitol. generate în mod direct de implementarea planului de măsuri. costurile cu manopera în cazul lucrărilor de construcţii montaj reprezintă circa 30% şi că salariul mediu net în ramura constructii (în baza chestionării unor specialişti din domeniul construcţiilor) se ridică la aproximatov 1500 lei pe lună.2009. s-a determinat că. Cunoscând (în baza unor analize proprii pe un set de devize generale) că. pentru fiecare loc de muncă nou creat în mod direct se generează în mod indirect încă 0. Similar. Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces. datorită efectului multiplicator. de disponibilităţile bugetare pentru finanţarea investi ţiilor ce vizează în mod direct dezvoltarea turismului. Pentru celelalte sectoare de activitate numărul locurilor de muncă create în mod indirect variază de la 0.1. Planul de măsuri cuprinde activităţi şi programe din sfera de competenţă materială şi teritorial ă a Consiliului Judeţean. In cazul CIT-ului numărul locurilor de muncă a fost stabilit în funcţie de realizările CIT-urilor deja funcţionale. social. cât şi de cuntumul fondurilor europene şi private ce pot fi atrase în acest scop. planul de măsuri cuprinde în general programe şi proiecte care vizează crearea cadrului normativ. care să fie utilizabile în determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada implementării planului de măsuri. calculul număruluii total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active corporale este prezentat în tabelul de mai jos. in ramura construcţii. Intervenţia directă în realizarea infrastructurii turistice sau a celei de susţinere a turismului sunt limitate atât de cadrul normativ în vigoare. de elaborare de politici publice. VII. Plecând de la aceste premise s-a determinat şi numărul locurilor de muncă indirect create. S-a plecat de la premisa atragerii integrale a fondurilor europene identificate şi a constituirii tuturor parteneriatelor sugerate.com/docs/DSchunkEconomicImpact01. precum şi asupra mediului Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces.3. de extinderea şi componenţa domeniului public şi privat judeţean. coagulare şi dinamizare a intervenţiilor vizînd dezvolarea turismului. Datorită efectului multiplicator. Neexistînd date referitoare la productivitatea muncii. Astfel.000 lei. Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă. în medie. s-a utilizat o metodă alternativă pusă la punct de consultant. în urma procesului investiţional în active corporale Faţă de setul de premise asumate şi metodologiei propuse. prezentate în paragraful introductiv . Analiza impactulului realizării planului de m ăsuri propus asupra sectorului economic.

2009. stimularea cererii conduce la generarea de locuri de muncă directe. altele decât investi ţii în active corporale Număr de locuri de muncă generate in mod direct Număr de locuri de muncă generate in mod indirect Număr total de locuri de muncă 2 010 737 924 5 1 6 2011 781 600 5 1 6 2012 795 600 5 1 6 2013 667 826 4 1 5 1 VII.000 lei valoare total ă anual ă a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă. pentru fiecare loc de muncă generat în mod direct se 2 consideră acceptabil ă generarea în mod indirect a încă 0. realizării de acţiuni. In cazul celorlalte activităţi şi programe. de realizarea diferitelor activităţi şi programe este prezentat în tabelul de mai jos.com/docs/DSchunkEconomicImpact01. Apreciem că la circa 120.VII.pdf 140 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Specificaţie Valoarea lucrărilor. facem precizarea ca pentru fiecare proiect în parte – a fost evaluat potenţialul impact de mediu. activităţilor şi programelor. apreciem că la circa 120. în urma procesului investiţional în active necorporale.i73. Faţă de acest set de premise. Impactul implementării planului de măsuri asupra creării de noi locuri de muncă generate de funcţionarea CIT-ului din Agnita Specificaţie Număr total de locuri de muncă 2 010 0 2011 3 2012 3 2013 3 În aceste condi ţii apreciem că numărul total de locuri de muncă generate în urma implementării planului de măsuri pentru perioada 2010. datorită efectului multiplicator. 1 2 În baza propriilor determinări rezultate din analiza unor antecalculaţ ii de preţ pentru astfel de servicii şi produse http://www. calculul numărui total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active necorporale. acesta fiind considerat în toate cazurile ca fiind nesemnificativ (vezi fişele de proiect). In acest caz. cum este cazul WEB-ului.2.2013 (în condiţiile atragerii fondurilor europene) se poate ridica la nivelele prezentate în tabelul de mai jos: Specificaţie Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor în active corporale Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor necorporale şi a celorlalte activităţi şi programe Număr de locui de muncă generate de funcţionarea CIT Agnita Total locuri de muncă generate de implementarea planului de măsuri 2 010 10 6 0 16 2011 8 6 3 17 2012 11 6 3 20 2013 8 5 3 16 Referitor la impactul de mediu. Determinarea exact ă a impactului de mediu si eventual a masurilor legale ce trebuie luate în vederea eliminării sau diminuării acestuia fac obiectul documentaţiilor tehnico economice a obiectivelor de investiţii şi al studiilor specializate de impact de mediu.15 locuri de muncă . Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă. In cazul realizării unor active necorporale. programe etc.3. după caz.000 lei valoare total ă anual ă a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă.

care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvolt ării turismului propunem utilizarea următorului model de următorul model de fişă: FIŞA INDICATORULUI Denumirea indicatorului Direcţia strategică Prioritatea Activitatea/programul Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 141 . în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. • economii bugetare • beneficii de imagine pentru administraţia publică Impactul implementării master planului se va putea realiza prin utilizarea unui set de indicatori. • venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului vor conduce la • crearea de sinergii în realizarea obiectivelor comune şi minimizarea costurilor financiare şi economice necesare stimulării dezvoltării turismului • creşterea eficacit ăţii măsurilor întreprinse în vederea stimulării dezvoltării turismului. • majorarea sumelor de bani cheltuite în medie de un turist pe durata sejurului . • stimularea diversificării ofertei turistice pentru satisfacerea cererii turistice sporite şi pe această cale majorarea sumelor de bani cheltuite de un turist pe zi. a creerii de noi locuri de muncă şi a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică. cu aceleaşi implicaţii economico–sociale ca la punctul anterior. • venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică Creşterea calităţii experienţei turistice. cu influenţe directe asupra diminuării costurilor de spitalizare şi asistenţă medicală şi diminuării pierderilor de produs naţional brut pe durata incapacităţii de munc • creşterea gradului de satisfacţie al turi ştilor. dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU vor conduce la: • creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului. cu influenţe directe în sporul de produs naţional brut generat pe durata de viaţă activă • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu răniri care necesită spitalizări sau concedii medicale. Estimarea impactului pentru perioada 2014 – 2020 Referitor la impactul propunerilor de dezvoltare a turismului pentru perioada 2014 – 2020 se face precizarea ca în condiţiile în care nu se cunosc resursele potenţial alocabile acestui domeniu (nici cele judeţene.4. cu aceleaşi implicaţii directe asupra creerii de noi locuri de muncă. care vor actiona în sensul stimulării dezvoltării ofertei turistice. cu implicaţii în fidelizarea şi reîntoarcerea lor şi stimulării pe această cale a dezvoltării ofertei turistice. mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial.VII. Pentru aceşti indicatorii speciali. cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă. prezentaţi în capitolul VIII. nici din fonduri europene – orizontul de timp acoperit de planul naţional de dezvoltare şi programele operaţionale se extinde doar până în anul 2013) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale Astfel: Creşterea siguranţei practicării turismului va conduce la: • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. încurajarea pregătirii profesionale în turism.

conducând la generarea anuală a 16-20 de locuri de muncă în perioada 2010 . în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă. VII.. setul de măsuri şi acţiuni propuse să se realizeze pân ă în anul 2020 vor conduce în general la creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului. ulterior anului 2013 nu se cunosc resursele potenţial alocabile dezvoltării turismului (nici cele judeţene. În condi ţiile în care. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 142 .5. Astfel.. impactul planului de măsuri poate fi relativ important.Semnificaţie Definiţie Metodologie de calcul Periodicitatea raportarii Legătura cu alti indicatori Nivelul indicatorului în anul de bază (primul an pentru care este calculat) Nivelul indicatorului în anul ….. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene în completarea resurselor bugetare. Nivelul indicatorului în anul …. Aceste modificări ale cererii vor vor actiona în sensul stimulării dezvolt ării ofertei turistice.2013. Nivelul indicatorului în anul …. Rezumatul capitolului În acest capitol se evaluează impactul economic-social al realizării planului de măsuri prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. nici din fonduri europene) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale.

sau ori de cîte ori se constată abateri semnificative de la ţintele propuse. indicatorul de evaluare a implementării programului şi modul de calcul al acestuia. evaluarea rezultatului efectiv prin raportare la cel ţintit şi raportare. calcularea indicatorilor de rezultat (output). care să centralizeze rapoartele managerilor/ implementatorilor de programe şi proiecte.VIII. Aceste informaţii reprezint ă suportul pentru colectarea datelor. Sub aspect metodologic. Activităţile şi programele din planul de măsuri. Pentru funcţionarea procesului de monitorizare şi raportare a implementării planului de măsuri pe baza indicatorilor de rezultat (output) este necesară o singură persoană. care pot fi uşor determinaţi şi nu ridică probleme legate de disponibilitatea datelor sau costurile ataşate. precum şi modul lor de calcul sunt prezentate în tabelul de la pagina următoare. Rapoarte lunare Manageri. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării planului de măsuri În vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri se propune utilizarea unui set de indicatori de rezutat (output). implementa tori de programe Funcţionari publici Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 143 . In schema de mai jos este prezentat fluxul de informaţii specific procesului prezentat în alineatul de mai sus. Aceştia sunt indicatorii urmări ţi în mod constant de managerii de proiect. Frecvenţa propusă pentru raportarea către conducerea Consiliului Judeţean este este semestrială. să evalueze rezultatele si să întocmească rapoarte pentru conducere. în care pentru fiecare program propus prin planul de măsuri se prevede rezultatul (outputul) urmărit. s-a optat pentru folosirea unei structuri matriceale. rezutatele şi indicatorii specifici de măsurare a acestora.

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul Încurajarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului, modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale, prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvolt ării turismului local, prin stimularea implicării autorităţilor publice organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvolt ării turismului Rezultat Indicator Număr de proiecte depuse Număr de proiecte cîţtigate Ateliere de lucru organizate Număr de participanţi Adi ţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an Mod de calcul Adi ţia numărului de proiecte depuse într-un an Adi ţia numărului de priecte câştigate într-un an Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Semestrial Periodicitatea raportării Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza

Semestrial

1

Informaţiile se pot disponibiliza

2

Evenimente (conferinţe şi atelierelor de lucru de lucru) organizate

Număr de evenimente

Adi ţia numărului de evenimente organizate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an

Semestrial

Număr de întâlniri Întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale organizate

Adi ţia numărului de întâlniri organizate într-un an

Semestrial

3

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la întâlnirile organizate într-un an

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

144

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri ( evoluţiile pieţei, oportunităţi, probleme specifice), etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turişti in perioade de interes turistic scăzut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale organizarea de ateliere de lucru Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condi ţiilor Rezultat Indicator Număr de evenimente Mod de calcul Adi ţia numărului de evenimente organizate într-un an Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza

4

Evenimente (mese rotunde, dezbateri) organizate

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an

Semestrial

5

Programare realizat ă

Un document de programare

Nu este cazul

Semestrial

6

Creşterea numărului de parteneriate

Număr de parteneriate

Adi ţia numărului de parteneriate realizate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Număr de ateliere de lucru Ateliere de lucru organizate Număr de participanţi Toalete publice noi Toalete publice reabilitate Numărul toaletelor publice nou construite

Adi ţia numărului de ateliere de lucru organizate într-un an Adi ţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an Adi ţia numărului toaletelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

7

Semestrial

8

Semestrial

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

145

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul igienico sanitare in zonele de interes turistic Rezultat Indicator Numărul toaletelor publice reabilitate Mod de calcul Adi ţia numărului toaletelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al toaletelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al toaletelor publice înmul ţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Semestrial Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza

Ponderea toaletelor noi şi reabilitate în totalul toaletelor publice Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorit ăţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB; dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, hărţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri Completarea, până la numărul necesar, a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş

Informaţiile se pot disponibiliza

9

Strategie realizat ă

Un document de strategie

Nu este cazul

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

10

Portal WEB realizat

Un portal WEB

Nu este cazul

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

11

Tipărituri (pe categorii) realizate Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create

Număr de tipărituri (pe categorii)

Adi ţia numărului tipărituri (pe categorii) în an şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

12

Nivelul de satisfacţie al turistului

Aplicare chestionar

Salvamont

Semestrial

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

146

Lotrului şi F ăgăraş. Gruparea atribuţiilor. evaluării şi raportării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate Rezultat Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Periodicitatea raportării Observaţii 13 Nivelul de satisfacţie al turistului Aplicare chestionar Salvamont Semestrial 14 Generarea a două posturi specializate Existenţa pstului în statul de funcţiuni. monitorizării.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. crt Programul Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 16 Reabilitarea refugiului Căl ţun Refugiu montan reabilitat Un refugiu montan Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 147 . competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului. AJTS sau alti implementatori CJ. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul CJ. înlocuirea celor deteriorate şi lipsă. Existenţa fişei postului Nu este cazul CJ Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Număr de trasee semnalizate corespunzător 15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale Trasee culturale marcate corespunzător Ponderea traseelor semnalizate corespunzător în totalul traseelor Adi ţia numărului de trasee semnalizate corespunzător Numărul total al traseelor marcate corespunzător împărţit la numărul total al traseelor înmul ţit cu 100.

sistemelor de semnalizare a avalan şelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel. un proiect tehnic de execu ţie şi detalii de execuţie Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 21 Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 148 . crt 17 Programul Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţional ă Întreţinerea potecilor. în completarea necesarului Spaţii de picnic noi Spaţii de picnic reabilitate Numărul spaţiilor de picnic reabilitate Ponderea spa ţiilor de picnic noi şi reabilitate în totalul spaţiilor de picnic publice Adi ţia numărului spaţiilor de picnic nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului spaţiilor de picnic reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al spaţiilor de picnic nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al spaţiilor de picnic înmul ţit cu 100. Lotrului şi Făgăraş Rezultat Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor CJ. AJTS sau alti implementatori CJ. podeţelor. AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza CIT funcţional Un CIT Nu este cazul 18 Generarea sentimentului de satisfacţie al turistului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create Nivelul de satisfacţie al turistului Aplicare chestionar Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Numărul spaţiilor de picnic nou construite Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 19 Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 20 Construirea refugiului Lacul Avrig Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în Refugiu montan construit Studiu de fezabilitate. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul CJ. AJTS sau alti implementatori CJ. Proiect tehnic şi detalii de execuţie Un refugiu montan Un studiu de fezabilitate.

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. crt Programul munţii Cindrel. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi Rezultat realizate Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Periodicitatea raportării Observaţii 22 Reabilitarea refugiului Cânaia Refugiu montan reabilitat Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor montane Elevi şi practicanţi de turism activ informaţi în privinţa pericolelor şi a modalit ăţilor de prevenire a accidentelor montane Număr de prezentări în şcoli Număr de elevi care au audiat prezentările Număr de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii) Un refugiu montan Adi ţia numărului de prezentări în şcoli. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de elevi care au audiat prezentările. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii) în an şi de la începutul perioadei de referinţă Salvamont Semestrial Salvamont Semestrial Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 24 Reabilitarea refugiului Iezer Refugiu montan reabilitat Nu este cazul Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 25 Construirea refugiului Ştefleşti Refugiu montan construit Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 149 .

CIT-uri Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Participarea efectivă la târguri de turism naţionale 28 Participări la târguri de turism Participarea efectivă la târguri de turism internaţionale naţionale CJ. anual şi de la începutul perioadei de referinţă CJ. AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 29 Studii de piaţă Studiu de piaţă realizat Adi ţia numărului de studii de piaţă realizate. AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Adi ţia numărului de târguri de turism internaţionale la care s-a participat. crt 26 Programul Construirea refugiului Chica Fedeleşului Rezultat Refugiu montan construit Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Salvamont Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Un refugiu montan Număr de personal care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani Ponderea numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personal Numărul de târguri de turism naţionale la care s-a participat. anual şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul de studii de piaţă Nu este cazul Adi ţia numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani. CIT-uri Semestrial 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism Personal format profesional AJTS. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de târguri de turism naţionale la care s-a participat.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. anual şi de la începutul perioadei de referinţă CJ. anual şi de la începutul perioadei de referinţă AJTS. anual şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul de târguri de turism internaţionale la care s-a participat. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal înmulţit cu 100. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 150 .

AJTS sau alti implementatori CJ.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 33 Realizarea pistelor de cicloturism Piste de cicloturism realizate Refugiu montan construit CJ. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului pistelor de cicloturism realizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Salvamont Semestrial CJ. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 34 Construirea refugiului Buceciu Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 151 . AJTS sau alti implementatori Semestrial 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" "Punctelor de belvedere" noi "Punctelor de belvedere" reabilitate Numărul "punctelor de belvedere" reabilitate Ponderea "punctelor de belvedere" noi şi reabilitate în totalul "punctelor de belvedere" Numărul pistelor de cicloturism realizate Semestrial CJ. crt 30 Programul Construirea refugiului Fântânele Rezultat Refugiu montan construit Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Salvamont Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Un refugiu montan Nu este cazul 31 Construirea refugiului Prejba Refugiu montan construit Un refugiu montan Numărul "punctelor de belvedere" nou construite Nu este cazul Adi ţia numărului "punctelor de belvedere" nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului "punctelor de belvedere" reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al "punctelor de belvedere" nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al "punctelor de belvedere" înmul ţit cu 100.

AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 36 Formarea personalului salvator Personal salvator format profesional Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 37 Asigurarea necesarului de personal specializat salvatori. AJTS sau alti implementatori CJ. crt Programul Rezultat Indicator Număr de infotripuri organizate 35 Info-trip pentru jurnali şti şi agenţi de turism străini Info-trip organizat Număr de participanţi la infotrip Număr de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani Ponderea numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personalului salvator Ponderea personalului existent în totalul necesarului de personal Mod de calcul Adi ţia numărului info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de participanţi la info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesional ă în ultimii cinci ani. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 152 . până la nivelul optim de 20 de persoane Asigurarea cu personalul necesar a Salvamont Sibiu Gala turismului Sibian organizată Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 38 Gala turismului Sibian O gală de turism CJ. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Numărul mediu anual de personal împărţit la numărul mediu anual al posturilor din statul de funcţiuni înmulţit cu 100.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal salvator înmul ţit cu 100. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul Sursa informaţiilor CJ.

indicându-se modul de calcul. AJTS sau alti implementatori CJ. în vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 40 Baza de date .fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Număr de fotografii pentru care există drept de autor Ponderea valorii dotărilor independente achiziţionate în totalul valorii dotărilor independente solicitate CJ. în an şi pentru perioada de referinţă Valoarea dotărilor independente achiziţionate împărţită la valoarea dotărilor independente solicitate (prin referate de necesitate) înmul ţit cu 100. AJTS sau alti implementatori CJ. prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi cişmele publice Numărul ci şmelelor publice reabilitate Mod de calcul Adi ţia numărului de participanţi la gala de turism Adi ţia numărului cişmelelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului cişmelelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al cişmelelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al ci şmelelor publice înmul ţit cu 100. AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 39 Cişmele publice noi Cişmele publice reabilitate Semestrial Ponderea ci şmelelor noi şi reabilitate în totalul ci şmelelor publice Fotografii pentru care sunt cumpărate drepturile de autor CJ. crt Programul Rezultat Indicator Număr de participanţi Numărul ci şmelelor publice nou construite Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de fotografii pentru care exist ă drept de autor. pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Sursa informaţiilor CJ. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 41 Achizi ţionarea de dotări independente pentru Salvamont Dotare corespunzătoare nevoilor de funcţionare Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza În rezumat. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 153 .Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării.

bărbaţi) • • • Precizări metodologice Număr de turişti (total intrări in fiecare lună) Număr de locuitori Efectul turismului asupra comunit ăţilor • Chestionar • Beneficii economice generate de turism • • • • Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism Numărul populaţiei ocupate • Indicatori speciali care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvoltării turismului Domeniul/ problema Indicatorul • Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ. efectului implementării planului de măsuri (outcome) se propune următorul set de indicatori. • Indiactori generali care se referă la impactul implementării planului de măsuri asupra comunităţii în care este localizat proiectul/măsura. etc. întreg • • Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Domeniul/ problema • Indicatorul Raportul dintre turi şti şi localnici (de preferat : mediu pe întregul an şi în vârf de sezon) %de localnici care cred că turismul a contribuit la apari ţia/ îmbunătăţirea unor servicii sau a infrastructurii Număr de localnici ocupaţii în turism (femei.În privinţa evaluării impactului. Chestionar • Satisfacţia turi ştilor • • • • Servicii turistice. bărbaţi) Numărul total de persoane ocupate în turism raportat la numărul total al persoanelor ocupate (femei. • • • • • • • Chestionar Chestionar Număr de turi şti români intraţi/ lună Număr de turi şti străini intraţi/ lună Număr totale de zile petrecut în judeţ de turi ştii români intrun an Număr total de turişti români intraţi/an Număr totale de zile petrecut în judeţ de turi ştii străini intr-un an Număr total de turişti străini intraţi/an Număr total de paturi Număr total de zile-om de cazare/ lună 154 Durata medie a unui sejur pentru turiştii români Durata medie a unui sejur pentru turiştii străini • • • Rata de ocupare a spaţiilor de cazare pentru operatorii licenţiaţi (oficiali) pe luni. bază material ă. Nivelul de satisfacţie al vizitatorilor Procentul de vizitatori care revin Intrări lunare de turi şti români Intrări lunare de turi şti străini • Precizări metodologice Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ. sezonalitate.

Periodicitatea şi durata monitorizării. de realizare sau reabilitare a infrastructurii de apă. să dureze mai mult timp. inclusiv în sensul ajustării planului de măsuri sau chiar a renunţării la unele măsuri/programe care se dovedesc a nu conduce la efectele scontate. La finalizarea implementării unei măsuri sau program şi apoi cu o frecvenţă semestrială. pune la dispozi ţia conducătorilor informaţia necesară fundamentări deciziilor. care să conducă la aplicarea gratuită a chestionarului. evaluării şi raportării sunt aceleşi ca în cazul chestionării membrilor comunit ăţii. prelucrarea şi comunicarea rezultatelor. În aceste condiţii costurile se minimizează. pe un eşantion considerat reprezentativ pentru comunitatea în care s-a implementat măsura se aplică un chestionar. Abordare metodologică. însă implică costuri asociate destul de importante. drumuri.. canal.Domeniul/ problema Indicatorul anul şi perioada de vârf de sezon • Număr de capacităţi turistice deschise tot timpul anului • • Precizări metodologice Număr totale de capacităţi turistice Număr de capacităţi turistice deschise tot timpul anului Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de turi şti din perioada de vârf a sezonului Numărul de accidente /an Numărul de accidente /an Număr de turi şti • Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT raportat la numărul de turi şti din perioada de vârf a sezonului Numărul de accidente /an Numărul de accidente per an raportat la numărul de turişti • • Siguranţă • • • • • • • Utilizarea indicatorilor de impact (outcome) deşi este mai dificilă şi mai costisitoare. În cazul aplicării chestionarului membrilor comunităţii locale. La intervale regulate. Cazul în care impactul măsurilor/programelor se poate determina la nivelul comunităţii locale în care s-a implementat măsura/programul Colectarea informaţiei necesare determinării indicatorilor privind „satisfacţia” sau „punctul de vedere” este relativ uşor de realizat. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 155 . Este de dorit ca autoritatea publică să structureze o formulă de parteneriat cu agentul de turism. chestionarului se aplică iar rezultatele lui de urmăresc pentru o perioadă de cel puţin doi. conform unui plan de monitorizare şi raportare acestea solicită membrilor comunităţii cu care vine în contact (care se deplasează la sediul autorit ăţii si solicită diverse servicii publice ) răspunsul la întrebările chestionarului. În cazul aplicării chestionarului turi ştilor din localitate . În cazul proiectelor mari. Chestionarea se poate face pe o bază contractuală de către agentul de turism. trei ani de la finalizarea implementării măsurii (efectul survine în timp iar conştientizarea cauzei apari ţiei efectului poate. de asemenea. etc. cea mai puţin costisitoare modalitate de chestionare se poate realiza pe baza unui parteneriat cu autorităţile publice locale respective. costurile ataşate sunt mai mari. pentru colectarea. Dinamica „barometrului satisfacţie” sau a „opiniei personale” indică impactul măsurii sau programului respectiv. urmând ca prelucararea informaţiei să se realizeze de către ini ţiatorul chestionării.

soluţia este organizarea propriului sistem informaţional pentru colectarea datelor. astfel că decizia evaluării impactului realizării unei măsuri sau proiect trebuie bine cântărită. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 156 . evaluează. In acest sens există o bază de date disponibilă. În cazul indicatorilor menţionaţi anterior. În condi ţiile în care aceste date fie că nu sunt disponibile fie că sunt disponibile prea târziu pentru a evalua o măsură sau un program şi a fundamenta o decizie a conducerii operative. pe Web Siteul autorităţii publice sau se poate apela la contractarea unor speciali şti. În cazul celei de a doua opţiuni. În aceast din urmă scenariu vor trebui colectate următoarele date: • Număr de turi şti (total intrări in fiecare lună) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism • Număr de turi şti români intraţi/ lună/an • Număr de turi şti străini intraţi/ lună/an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii români intr-un an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii străini intr-un an • Număr total de paturi (în unităţi care operează oficial) • Număr total de zile-om de cazare/ lună Considerăm ca acutalul grad de dezvoltare spaţială a CIT-urilor şi nivelul de asigurare cu resurse nu permit preluarea integral ă a sarcinilor privind culegerea. În cazul indicatorilor privind „siguranţa” se pot utiliza datele deja disponibile la nivelul Serviciului Salvmont. costurile ataşate sunt mari. fluxul de informaţii pentru evaluarea şi raportarea nivelului indicatorilor este prezenat în schema de mai jos: Autorităţi publice locale – monitorizează şi raportează Chestionare sau rapoarte semestriale Funcţionari publici CJ prelucrează. care va da de altfel şi cele mai corecte estimări. sau anual ă (în funcţie de disponibilitatea datelor). urmărindu-se ca beneficiile furnizate de această informaţie depăşesc costurile ataşate.În cazul în care evaluarea nivelului staisfacţiei sau opinia personală referitoare la urmările implementării unei măsuri se determină la nivelul întregului judeţ (efectele nu pot fi localizate la nivelul unei comunităţi locale – de exemplu măsuri de promovare a potenţialului turistic implementate de CJ) Se poate aplica o chestionare electronică. urmând ca prelucrarea. validarea. fără a se ocaziona costuri de colectare suplimentare. prelucrarea şi raportarea datelor către CJ. raportează Agenţi economicimonitorizează şi raportează Salvamont – monitorizează şi raportează Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar) În cazul celorlalţi indicatori generali şi specifici de impact (outcome) propuşi sunt necesare date furnizate de Direcţia judeţeană de statistică. evaluarea şi raportarea să se facă în mod obişnuit cu frecvenţă semestrială.

indicându-se modul de calcul. este necesară o analiză de tip cost beneficiu care să fundamenteze decizia. Măsura implică un efort organizatoric major. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 157 . pe FORMATE (model de document) de colectare şi raportarea datelor prestabilite. prelucrare. în vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri. Din această perspectivă înainte de a hotătî structurarea şi implementarea acestui sistem. acoperind cvasitotalitatea teritorilului judeţean şi care să colecteze. calculul indicatorilor. implică realizarea pe bază contractuală sau de parteneriat a unei reţele în care să fie incluşi agenţi economici. O opţiune alternativă o reprezintă solicitarea cu o anumită periodicitate (de exemplu anual) a serviciilor specializate ale unui consultant în vederea colectării datelor. autorit ăţi publice . colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor. Soluţia realizării unui sistem informaţional cu scopul măsurării impactului planului de măsuri. fluxuri consistente de date. conform unui set de INSTRUCŢIUNI de utilizare ale acestora şi a unor PROCEDURI de verificare şi validare a datelor. conform unui PLAN DE LUCRU. sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării. se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome). Aceşti indicatori de rezultat (output) sunt prezentaţi sub formă matriceală. iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu. CIT-uri. valideze şi raporteze datele necesare.. În rezumat. În cazul acestora. evaluare şi raportare periodică. În vederea evaluării impactului (outcome) implement ării măsurilor şi programelor. etc. prelucrării şi raport ării unui set relevant şi minimal de indicatori. pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat. consum de timp şi costuri financiare mari. împreună cu toate elementele de natură metodologică. în aşa fel încât să permit ă înţelegerea procesului de colectare a datelor.

este demnă de menţionat consacrarea unor branduri turistice la nivel naţional (Mărginimea Sibiului. infrastructură de transport şi utilităţi deficientă. În fine. până la investiţii în infrastructura de transport şi utilitară. implicarea consiliului poate îmbrăca diverse forme: de la înfiinţarea şi coordonarea de CIT-uri la îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului. sintetizat în continuare. dar şi cu cele elaborate la nivel regional. calitate general ă insuficientă a serviciilor etc. Bâlea) şi chiar internaţional (oraşul Sibiu). cultivarea unor hobby-uri sau pentru degustarea specialit ăţilor gastronomice locale. Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. De asemenea. corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. o serie de caracteristici ale turismului sibian se contituie în avantaje competitive: potenţarea atmosferei medievale. al ături de concluziile privind cererea şi oferta turistică din judeţ stau la baza orientării demersului strategic şi programatic al acestui Masterplan. agenda bogată de evenimente culturale. judeţul Sibiu reprezint ă un spa ţiu de concentrare a unui intereselor diverse ale unui spectru larg de turişti.) Posibilităţile de implicare ale Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea dezvoltării turismului sunt influenţate de cadrul legal al atribuţiilor sale. contactul cu civilizaţia satelor tradiţionale. alături de statutul de destinaţie de petrecere a sărbătorilor şi timpului liber sau concediilor (aceast ă din urmă ipostază şi prin prisma concentrării de atracţii turistice în perimetrul judeţului). Punctele forte ale destinaţiei turistice judeţene includ şi zonele naturale aflate în stare bună de conservare. Analiza acestor posibilit ăţi. conferinţe. cu alte autorit ăţi publice locale şi internaţionale. judeţul Sibiu este un reper în peisajul turistic românesc. sectorial şi naţional. construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. relaxarea şi turismul activ într-un mediu ambiant pitoresc şi reconfortant sau factorii curativi.moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului 158 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . cu jucătorii din turism etc. cu massmedia.) În ceea ce priveşte punctele slabe. cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural. Rezumatul Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu Destinaţie turistică polivalentă. În plus. training. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate. Un rol important îl au colaborările şi parteneriatele (cu ONG. senzaţia de noutate pentru turi ştii obi şnuiţi cu destinaţiile consacrate (Valea Prahovei. vizibilitatea redusă a multor valori exploatabile turistic. în care se remarcă îmbinarea atracţiilor culturale cu peisajul montan şi cu atmosfera tradi ţional ă din sate. team building). cât mai degrabă caracteristice stadiului în care se afl ă turismul românesc (pregătire precară a personalului. Pe lângă principalele elemente de interes. aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare social ă şi comunitară . sau de la relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism. încadrându-se f ără probleme între cele mai atractive locuri din ţară pentru publicul străin. Maramureş. Deşi aparent limitat ă. şi o destinaţie obligatorie pentru cunoaşterea specificului Transilvaniei. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. de la analiza pieţei turistice din judeţ la Inventarierea. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă. propriile documente de planificare strategică. concentrarea de biserici săse şti fortificate (dintre care două monumente UNESCO). capitalul de imagine al oraşului Sibiu. marcarea şi semnalizarea resurselor turistice. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului. de bugetele disponibile dar şi de organizarea internă a aparatului consiliului (incluzând asociaţiile sau funcţiunile externe create de către consiliu pentru a ajuta direct sau indirect activitatea turistică). Bran-Moeciu etc.). cum sunt cunoaşterea patrimoniului cultural.IX. judeţul oferă şi reale posibilităţi de exprimare pentru turismul de business (sub diferite forme: seminarii. precum şi interesul pentru conservarea valorilor şi dezvoltarea socială şi economică (inclusiv în turism) manifestat de către autorit ăţi şi organizaţii internaţionale. acestea nu sunt neaparat specifice judeţului. Viziunea privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2020 şi misiunea pe care Consiliul Judeţean şi-o asumă în acest sens sunt în concordanţă cu cadrul legal în vigoare.

cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi. aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale.Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora. având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a mă surilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor. § Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice. autorit ăţi şi instituţii regionale. având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorit ăţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. § Asigurarea numărului optim de refugii montane. având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe. a sejurului ales de turist. § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. 215/2001. § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului. cu impact asupra atractivităţii turistice Accesibilitatea informaţiei turistice. § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean. § Realizarea unor proiecte prioritare. Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: Siguranţă. § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului. § Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi. cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr. având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorit ăţi strategice: § Reabilitarea. § Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi const ă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan. § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme. § Realizarea. § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului. având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice: Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 159 . cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. Calitate. § Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane. organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu. § Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului. Patrimoniul cultural. § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului. § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. naţionale şi europene. în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană.

conservarea moştenirii culturale este coordonat ă şi are sprijinul autorităţilor. îmbunătăţirii managementului. recunoastere şi mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei. pregătirea profesională. § Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider Parteneriate. Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. creşterii eficienţei şi eficacităţii.prin organizarea de seminarii. având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. arhitectura saseasca. § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. dezvoltarea economică. § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate. autogările). § Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. diplome.§ § § § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet. § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate. § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător Capacitate institu ţională. gările. avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorit ăţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. dezbateri. marca Brukental. având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne. § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului. etc) Pregătirea profesională. Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului Consolidarea Brandului Sibiu. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 160 . acordării de premii. Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 161 . în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase. iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu. al timpului necesar pentru implementare. evaluare şi raportare pe bază de indicatori de rezultat (output) se poate realiza imediat şi cu costuri minime. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene. în completarea resurselor bugetare. conducând la generarea a 1620 noi locuri de muncă.). comparaţiei cu situaţii similare. Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului Impactul economic-social al realizării planului de măsuri s-a estimat prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. în primul rând.Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu speciali ştii locali. al impactului asupra mediului. cu ajutorul unor indicatori de rezultat (output). se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome). Monitorizarea şi evaluarea implementării măsurilor şi programelor se face. Pentru perioada ulterioară anului 2013. etc. prelucrarea lor. În cazul acestora. în ordinea priorităţii. pe un orizont de programare de patru ani. împreună cu toate elementele de natură metodologică. care sunt prezentaţi sub formă matriceal ă. Implementarea modelului de monitorizare. experienţei consultantului. evaluarea şi raportarea periodică. etc. în lipsa unei alocări financiare predictibile s-au identificat beneficiile economico – sociale generate de implementarea măsurilor şi programelor şi sensul evoluţiei acestora. impactul planului de măsuri poate fi relativ important. În vederea evaluării impactului (outcome) implement ării măsurilor şi programelor. în aşa fel încât să permită înţelegerea procesului de colectarea datelor. în perioada 2010 .2013. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare. colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor. calculul indicatorilor.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->