Adresa: Telefon: Fax: E-mail: Website

:

Str. Drobeta, nr. 19, Et. 1, Sector 2, Bucureşti, România + 40 31 822 22 82 + 40 31 822 00 19 contact@marketscope.ro www.marketscope.ro

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU
Beneficiar: CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU

MASTERPLAN PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU

Ianuarie 2010

CUPRINS
___________________________________________________________________

SCURTĂ METODOLOGIE ................................................................................................................................... 3 INTRODUCERE: TENDINŢE ÎN TURISM LA NIVEL EUROPEAN. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA MEDIULUI ECONOMICO-SOCIAL DIN JUDEŢUL SIBIU ŞI A STADIULUI PREZENT DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ..................................................................................................................................................... 5 I. RESURSE ŞI STRUCTURI TURISTICE ÎN JUDEŢUL SIBIU ................................................................... 7 PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA RESURSELOR TURISTICE ÎN CONTEXT ISTORIC, ETNO-FOLCLORIC ŞI GEOGRAFIC .......................................................................................................................................................... 7 I.2. INVENTARIEREA, EVALUAREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ................ 9 I.3. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE NATURALE .................................................................. 10 I.4. DESCRIERE SINTETICĂ A RESURSELOR TURISTICE ANTROPICE ................................................................ 15 I.5. INVENTARIEREA ŞI MODUL DE PREZENTARE SINTETICĂ A STRUCTURILOR TURISTICE................................ 24 I.6. DESCRIERE SINTETICĂ A INFRASTRUCTURII DE CAZARE ........................................................................... 25 I.7. PRIVIRE DE ANSAMBLU ASUPRA ALTOR STRUCTURI TURISTICE ................................................................ 46 I.8. INFRASTRUCTURĂ DE TRANSPORT (ACCES) ŞI DE UTILITĂŢI. CENTRE DE INFORMARE TURISTICĂ ............. 47 I.9. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 51 I.1. II. II.1. II.2. II.3. CEREREA TURISTICĂ ÎN JUDEŢUL SIBIU ŞI ÎN ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI .................. 53 PROFILUL TURISTIC AL ZONEI DE SUD A TRANSILVANIEI ........................................................................... 53 REPERE STATISTICE PRIVIND CEREREA TURISTICĂ ÎN SUDUL TRANSILVANIEI . SEZONALITATE ................. 54 ANALIZA INTERESELOR TURIŞTILOR PENTRU ZONA DE SUD A TRANSILVANIEI, CU ACCENT PE PRODUSE TURISTICE DIN JUDEŢUL S IBIU. TIPURI DE TURISM PRACTICATE ........................................................................... 58 II.4. ALTE PERSPECTIVE ŞI OBSERVAŢII PRIVIND INTERESELE TURI ŞTILOR ...................................................... 65 II.5. PREZENTARE SINTETICĂ A INTERESELOR TURIŞTILOR ROMÂNI ŞI ALE TURIŞTILOR STRĂINI ....................... 67 II.6. PROFILAREA PRINCIPALELOR SEGMENTE DE TURI ŞTI INTERESAŢI DE OFERTA TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU. NOI PIEŢE ŞI SEGMENTE DE TURIŞTI ŢINTĂ ................................................................................................ 69 II.7. REZUMATUL CAPITOLULUI ....................................................................................................................... 71 III. STUDIU DIAGNOSTIC AL OFERTEI TURISTICE ŞI POTEN ŢIALULUI TURISTIC ÎN JUDEŢUL SIBIU 72 III.1. III.2. III.3. III.4. III.5. III.6. III.7. III.8. ÎMPĂ RŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI ÎN ZONE, ÎN VEDEREA ANALIZEI OFERTEI TURISTICE ................... 72 MUNICIPIUL SIBIU ................................................................................................................................ 73 ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI .................................................................................................................. 75 OCNA SIBIULUI - SECAŞE .................................................................................................................... 77 VALEA TÂRNAVELOR ........................................................................................................................... 79 VALEA HÂRTIBACIULUI ........................................................................................................................ 82 ŢARA OLTULUI .................................................................................................................................... 83 REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 85

IV. ANALIZA POSIBILITĂŢILOR DE IMPLICARE A CONSILIUL JUDEŢEAN SIBIU ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ............................................................................................................................ 88 IV.1. PREZENTARE SINTETICĂ A POSIBILITĂŢIOR DE IMPLICARE A CONSILIILOR JUDE ŢENE ÎN SUSŢINEREA DEZVOLTĂRII TURISMULUI ŞI SURSE DE FINANŢ ARE ............................................................................................. 88 IV.2. PRACTICI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂ RII TURISMULUI ÎN CADRUL CONSILIILOR JUDEŢENE .................... 89 IV.3. POSIBILITĂŢI DE SUSŢINERE A DEZVOLTĂ RII TURISMULUI DE CĂTRE CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU ..... 92 IV.4. REZUMATUL CAPITOLULUI ................................................................................................................... 96

V. PROPUNEREA UNOR DIRECŢII STRATEGICE DE DEZVOLTARE A TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU ÎN PERIOADA 2010-2020 ....................................................................................................................... 98 V.1. V.2. V.3. V.4. V.5. CONTEXTUL GENERAL ............................................................................................................................. 98 VIZIUNEA ŞI MISIUNEA CONSILIULUI JUDE ŢEAN SIBIU ÎN DOMENIUL DEZVOLTĂ RII TURISMULUI ................. 99 DIRECŢII STRATEGICE ............................................................................................................................. 99 ACŢIUNI ŞI PROGRAME PENTRU REALIZAREA PRIORITĂŢILOR STRATEGICE ............................................. 107 REZUMATUL CAPITOLULUI ..................................................................................................................... 120
Proiect realizat de SC Marketscope SRL 1

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

................................ IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂ SURI ASUPRA CREĂ RII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ GENERATE DE FUNCŢIONAREA CIT............. 158 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 2 ............................ ....................... VII.. 2011 – 446.000 LEI........................................ 138 VI................ REZUMATUL CAPITOLULUI ...... STABILIREA UNEI PROCEDURI DE MONITORIZARE ŞI EVALUARE A IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI........ VIII............... ESTIMAREA IMPACTULUI PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 ....2...................................................... ANALIZA IMPACTULULUI REALIZĂRII PLANULUI DE MĂSURI PROPUS ASUPRA SECTORULUI ECONOMIC.................... 2011 – 418....4.1... .......... ÎN PERIOADA 2010 ....5.......... 139 VII.......000 LEI ... ÎN URMA PROCESULUI INVESTI ŢIONAL ÎN ACTIVE CORPORALE ...........................VI..... PLANUL DE MĂSURI AL CONSILIULUI JUDEŢEAN SIBIU PENTRU DEZOVLTAREA TURISMULUI.............. REZUMATUL MASTERPLANULUI PENTRU DOMENIUL TURISMULUI ÎN JUDEŢUL SIBIU . IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂ SURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ.................. 140 VII.............. SOCIAL.VARIANTA B CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 424................ PROGRAME ETC.......000 LEI ....... PRECUM ŞI ASUPRA MEDIULUI...3..............2........................................... 2012 – 429...000 LEI....... 139 IMPACTUL IMPLEMENTĂRII PLANULUI DE MĂSURI ASUPRA CREERII DE NOI LOCURI DE MUNCĂ........ 143 IX.................................. 123 PLAN DE MĂ SURI PENTRU PERIOADA 2010 . 141 VII.....000 LEI SI 2013 – 440......000 LEI. .......000 LEI.........VARIANTA A CU URMĂTOAREA ALOCARE DE LA BUGETUL JUDEŢEAN 2010 – 406........ PLAN DE MĂ SURI PENTRU PERIOADA 2010 ........................ REALIZĂRII DE ACŢIUNI.2013 ..............................................2013... 140 VII...........................000 LEI SI 2013 – 500............ ÎN URMA PROCESULUI INVESTI ŢIONAL ÎN ACTIVE NECORPORALE........... REZUMATUL CAPITOLULUI ...................................... 142 VII..............................2013 ............... 123 VI...........ULUI DIN AGNITA .. 131 VI..........................1............ 2012 – 471.......................3.

Direcţia Judeţeană de Statistică Sibiu) § Fundamentarea şi realizarea unei cercetări bazate pe chestionare cu auto-completare pentru primăriile din judeţul Sibiu (la care au raspuns 52 de primării. considerate în ansamblul lor. Monitorul de Sibiu. Maramureş.sibiu. identificarea de experţi / organizaţii / instituţii relevante.sibiul. Tribuna. Astfel. cu pensiuni. în timp ce referirile la alte masterplanuri vor include şi detalierea numelui acestora (de exemplu “Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional”) 3 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . scurte discuţii cu administratori de obiective turistice.roturism. analize. un studiu diagnostic al ofertei turistice din judeţ şi o analiză a posibilităţilor pe care Consiliul Judeţean Sibiu le are pentru susţinerea dezvoltării turismului § Etapa 2 . ale cărei module metodologice au inclus : § Cercetare de birou (identificare şi evaluare de surse de informaţii secundare. cu turişti.turistinfo.) o date statistice (Institutul Naţional de Statistică. lista respondenţilor pentru interviurile semi-structurat şi a prim ăriilor care au trimis chestionare) 2 “Masterplanul pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” va fi numit simplu “Masterplan(ul)”. Mureş. Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii etc. Tourist Media.Obţinerea unui suport informaţional care să includă o evaluare a patrimoniul turistic al judeţul Sibiu şi a cererii pentru produsele şi serviciile turistice din judeţ (în contextul apartenenţei la zona de sud a Transilvaniei). ce sunt de asemenea menţionate in Anexa 4) § Realizarea a peste 50 de interviuri semistructurate cu decidenţi aparţinând următoarelor categorii de organizaţii relevante: o Agenţii de turism o Primării din judeţul Sibiu o Hoteluri şi pensiuni din toate zonele judeţului Sibiu o Consilii judeţene sau asociaţii de promovare a turismului din Alba. rapoarte şi materiale de prezentare ale diverselor autorităţi şi organizaţii relevante pentru obiectul Masterplanului2 (de exemplu Consiliul Judeţean Sibiu. enumerarea completă a surselor se găseşte în Anexa 4 (incluzând. În ceea ce priveşte aportul modulelor metodologice la redactarea capitolelor I – IV.) o portaluri cu informaţii turistice (www. rezultatele din fiecare capitol au la bază date culese şi validate prin mai multe sau toate modulele metodologice (de exemplu interviurile semi-structurate 1 1 Aceasta sectiune conţ ine doar câteva exemple de surse şi respondenţi.2020 şi a unui plan de măsuri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezvoltarea turismului în perioada 2010 . respectiv propunerea unei proceduri pentru monitorizarea şi evaluarea implementării planului de măsuri. Etapa 1 Etapa 1 s-a constituit într-o amplă cercetare de piaţă. să conducă la acoperirea obiectivelor informaţionale din caietul de sarcini.ro.) o articole în presa general ă şi economică (ZF. acest termen simplificat referindu-se la documentul de faţă. conceptul de cercetare propus a presupus ca studiile şi analizele de piaţă. etc. au fost avute în vedere acele ţări din care sosesc un număr semnificativ de turişti spre judeţul Sibiu (şi. Austria şi Spania. grupuri de acţiune locala etc. www.com.) § Realizarea de vizite lucru în toate zonele judeţului Sibiu (ce au presupus observarea specificului local şi a stării infrastructurii. Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradi ţionale. printre altele.): o studii.Scurtă metodologie Realizarea „Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu” a presupus dou ă etape: § Etapa 1 .ro. în general. culegere şi analiză de informaţii secundare. Olanda & Belgia.infopensiuni. etc. Cotidianul.) o publicaţii de turism (ANAT Media. dintre acestea participand la studiu birourile din Germania. Descoperă România etc. etc. Suceava o Obiective turistice majore din judeţul Sibiu o Experţi sectoriali (asociaţii profesionale / patronale.Adoptarea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010 .2013. www. Braşov. spre Sudul Transilvaniei). www.turismrural. Săptămâna Financiară.ro.ro. Capital. www. Franţa. Primăria Municipiului Sibiu.ro etc. Gândul. www.) § Colectarea de informaţii de la Birourile de Promovare Turistică a României din Străinătate prin intermediul unor chestionare cu autocompletare şi a unor scurte interviuri telefonice (unde a fost cazul).

grupurile de acţiune local ă). sectorial şi naţional § o serie de discuţii suplimentare cu speciali şti locali § constrângerile bugetare § posibilităţile de accesare a fondurilor europene § competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvolt ării turismului Particularit ăţile metodologice sunt punctate la începutul capitolelor.au oferit date pentru toate capitolele. dar şi oriunde s-a considerat necesar. rural. înaintea fiecăreia din secţiunile pentru care caietul de sarcini prevedea în mod expres. ce au influenţat forma şi conţinutul Masterplanului. precum şi promptitudinea şi interesul subiecţilor în momentul contactării preliminare. activ. respectiv se prezintă criterii de selecţie pentru introducerea unor rezultate în Masterplan sau se justifică modalităţi de interpretare a datelor. Bazna şi Păltiniş). construită prin cercetare de birou. Principalele muzee din judeţ.. în funcţie de notorietate şi număr de vizitatori Autorităţi locale din principalele localităţi turistice Consilii judeţene sau funcţiuni de turism din judeţe reprezentative pentru turismul românesc Etapa 2 Principalele surse utilizate şi aspecte de care s-a ţinut cont la fundamentarea capitolelor V – VIII sunt: § informaţiile relevante din capitolele precedente § documente de planificare strategică existente la nivel regional. luând în calcul categoriile majore de subiecţi dar şi importanţa şi relevanţa implicite ale unor potenţiali responden ţi (de exemplu primăriile din principalele localităţi turistice. cultural etc. la fel cum cercetarea de birou a fost utilizat ă pentru a verifica sau completa informaţii din fiecare din cele patru capitole). alte criteriile de selecţie pentru contactarea şi intervievarea subiecţilor potenţiali au fost evaluările prealabile ale consultanţilor Marketscope. recomandările altor responden ţi sau experţi. cât şi manageri de unităţi turistice). Pe parcurcul capitolelor I – IV. recunoscuţi în turismul sibian (atât antreprenori. Reprezentanţi ai principalelor segmente de turism: business. Experţi ai industriei de ospitalitate cu mare experienţă. asociaţiile turistice. iar reprezentativitatea acestuia pentru sectorul turistic şi pentru pieţele şi segmentele de interes pentru Masterplan poate fi justificat ă prin existen ţa în cadrul grupului subiecţilor intervievaţi a următoarelor categorii: § § § § § § Hoteluri mari şi medii din principalele localităţi turistice (oraşele mari: Sibiu şi Mediaş. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 4 . marile muzee. Aceste casete sunt constituite ca subcapitole separate. În afară de criteriul importanţei şi relevanţei implicite. sau se regăsesc la începutul unor subcapitole. staţiunile Ocna Sibiului. a fost inserată o casetă în care se punctează particularităţi metodologice (de exemplu modalit ăţi de obţinere a datelor şi modulele sau sursele care au avut o contribuţie mai importantă în acel capitol). Selecţia respondenţilor pentru interviurile semi-structurate a pornit de la o bază iniţial ă extinsă de contacte. balnear. Considerăm că mixul de respondenţi a asigurat acoperirea obiectivelor informaţionale.

Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu şi a stadiului prezent de dezvoltare a turismului Principalele tendinţe în turism la nivel european În baza unor cercetări de piaţă recente realizate la nivel european (februarie 2009). mai degrabă decât asupra unui preţ scă zut sau „celui mai mic preţ”. etc. respectiv avionul. În ceea ce priveşte modalitatea de organizare a vacanţei. Principala motivaţie a turi ştilor care preferă destinaţii non-conven ţionale este înţelegerea specificului local şi observarea pitorescului.pdf) 2 Scurta analiză a preferinţelor pentru zonele “non-convenţ ionale” este important ă intrucât România poate fi privit ă de străini astfel (nefiind o destinaţ ie consacrată) 5 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . urmate de Slovenia şi Germania. principalele tendinţe în ţările membre ale Uniunii Europene în privinţa turismului în anul 2008 indică anumite modificări ale comportamentului de achiziţie şi consum al serviciilor turistice (în principal cauzate de adâncirea crizei economice) în raport cu 2007. divertismentul şi gastronomia. când acesta a fost doar uşor influenţat de începutul recesiunii economice globale. Principalele beneficii aşteptate de către aceşti turi şti sunt: înţelegerea culturii locale (stil de viaţă. diminuarea bugetelor de concediu are drept consecinţe alegerea unei destinaţii interne în defavoarea uneia externe.eu/public_opinion/flash/fl_258_en. Principalele elemente motivaţionale pentru a merge în vacanţă le reprezintă odihna şi recreerea. Cele mai importante considerente în alegerea unei destinaţii sunt mediul ambiant (atractivitatea generală a zonei). în timp ce doar un sfert au utilizat serviciile unei agenţii de turism sau au optat pentru o ofertă all-inclusive cu rezervare prin internet. experienţa personal ă. Danemarca şi Irlanda. pentru persoanele de vârsta a treia. Aceste ultime trei nuclee de motivaţie sunt mai puternice pentru publicul din Slovenia. reducerea bugetului de cumpărături sau căl ătoria în extra-sezon. preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice se îndreaptă către un raport calitate-preţ mai bun. internetul. Principalele două modalităţi de transport utilizate sunt automobilul / motocicleta. Împărţirea destinaţiilor preferate de turi şti în „tradiţionale” şi „non-conven ţionale” indică Suedia. soarele / plaja şi vizitarea prietenilor şi a rudelor. patrimoniul cultural. Într-o măsură mai mică. Italia. diminuarea sejurului. Opţiunea de a organiza pe cont propriu vacan ţa se observă în mai mare măsură în segmentul de populaţie cu venituri şi educaţie peste medie. calitatea serviciilor şi mediul înconjurător.Introducere: Tendinţe în turism la nivel european. Franţa şi Grecia. Principalele surse de informare pe baza cărora este fundamentat ă planificarea vacanţei sunt recomandările prietenilor şi colegilor. 1 Principalele tendinţe la nivel european sunt preluate din studiul de tip eurobarometru “Survey on the attitudes of Europeans towards tourism”. Cei care aleg destinaţii de vacanţă non-conven ţionale utilizează internetul drept sursă de informare într-o proporţie mai ridicată decât cei care aleg destinaţii consacrate. tendinţa de a renunţa la cea de-a doua vacan ţă (preponderent la cea de iarnă). Tendinţa cu probabil cel mai mare impact este diminuarea sau anularea bugetelor alocate vacanţelor. persoanele care preferă acest tip de destinaţie planifică perioade mai îndelungate de şedere. În general. Totuşi. Danemarca şi Lituania. iar abia apoi agenţiile de turism. iar din perspectiva segmentelor de vârstă. atracţiile culturale / ecumenice şi natura. preţurile mai mici.europa. drept principalele ţări emitente de turişti ce preferă zone non-conveţionale2. se pare că majoritatea turi ştilor (mai mult de jumătate) preferă să se ocupe singuri. Destinaţiile cele mai populare în turismul extern sunt Spania. interesele majore ale turiştilor includ vizitarea oraşelor. tradi ţii). raportul calitate-preţ mai bun. Alte elemente importante în alegerea unei destinaţii sunt siguranţa. disponibil pe website-ul Comisiei Europene (http://ec.

în alimentaţie publică. siturile UNESCO. industria alimentară. Faurecia. ponderea activit ăţii hotelurilor şi restaurantelor în PIB-ul judeţului este de 3. în parcurile industriale de lângă Sibiu (Şelimbăr şi Şura Mică) şi în parcul industrial Mediaş sunt preconizate investi ţii în facilităţi de producţie ale unor companii cu profil industrial similar cu domeniile enumerate. Ocna Sibiului). cât mai ales pentru străini (în principal în cadrul unor circuite turistice culturale. precum şi industria electronică) şi cea a imobiliarelor (construcţii şi intermediere imobiliară). Acest statut este conferit între altele de recunoaşterea internaţională a oraşului cultural Sibiu. Oferta turistică bine conturată şi variat ă al ături de serviciile de bună calitate (ambele judecate prin prisma nivelului turismului românesc) şi promovarea susţinută pe canale variate sunt premisele pe care se bazează succesul actual şi viitor al planurilor de dezvoltare turistică a judeţului. Câştigul mediu salarial brut în judeţul Sibiu se situează la nivelul de 1. dar şi de poziţia fruntaşă ocupată în peisajul turistic românesc (din perspectiva infrastructurii turistice. în timp ce rata şomajului este de 4. Investiţiile străine directe se concentrează în special în domeniul industriei componentelor pentru automobile (de exemplu: SNR Roulements. dar şi a ţării. dinamicii numărului de turişti străini atraşi. în special în mediul rural. 6 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .66% (2005). insuficienta pregătire a personalului din turism (la nivel de management al activit ăţii turistice în special în mediul rural.687 RON (perioada similară a anului 2008). Principalele tendinţe sunt de scădere şi îmbătrânire a populaţiei. Populaţia judeţului este de aproximativ 425. totodat ă. la nivelul ghidaj profesional) şi neexploatarea adecvată a unor resurse turistice cu potenţial. Continental. Caucho. Valea Prahovei sau Bran-Moeciu) atât pentru turi ştii români. Bucovina. un rol important având de asemenea agricultura şi transporturile şi comunicaţiile. a interesului opiniei publice etc.Privire de ansamblu asupra mediului economico-social din judeţul Sibiu Pe lângă turism. Judeţul Sibiu are propria bursă monetar-financiară şi de mărfuri (SIBEX). conform acestora. în creştere cu 0. Maramureş. Marquardt.).8% (ianuarie-mai 2009) se află în creştere de la 3. trebuie menţionat că datele înregistrate statistic subestimează considerabil numărul real al vizitatorilor 2 Date statistice recente care să descrie ponderea turismului în PIB-ul judeţului Sibiu nu sunt disponibile.000 de locuitori. în creştere cu 16% de la 1. a confecţiilor textile.962 RON (media lunilor ianuarie-mai 2009). sunt din 2005. Evoluţia crescătoare a numărului de turişti (conform INS. Principalele probleme care afectează dezvoltarea turismului în judeţ rămân numărul destul de important de unităţi de cazare care nu sunt clasificate după normele Ministerului Turismului. Păltiniş. etc. logistică şi ambalaje. De asemenea.45 puncte procentuale faţă de anul precedent. principalele ramuri ale economiei din judeţul Sibiu sunt industria prelucrătoare (producţia de componente pentru industria automobilelor. Anul 2007 a fost atipic. Mărginimea Sibiului. Aceste performanţe situează judeţul peste media regiunii Centru. Repere privind stadiul prezent de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu Judeţul Sibiu a reuşit să se remarce ca destinaţie turistică de top în România (alături de zone precum litoralul Mării Negre.). cererea mult mai mare faţă de 2006 şi 2008 fiind influenţ at de programul „Sibiu – Capitală Culturală Europeană. numărul de turişti în judeţ a crescut în 2008 faţă 1 2006 cu aproape 15% .2% (ianuarie-mai 2008). dar nu numai). Bâlea. din Anuarul Statistic al judeţului Sibiu (ediţia 2008). de popularitatea atracţiilor principale în rândul publicului (Sibiu. din care populaţia urbană reprezintă aproximativ 70%.) şi a numărului spaţiilor de primire turistică din judeţ indică o creştere consistentă a 2 contribuţiei turismului la PIB-ul judeţului . situaţie accentuată şi de plecarea tinerilor către zonele industrializate. Cele mai recente date relevante.

Aşezată la poalele munţilor. resurse datorate paginilor de istorie scrise de populaţia săsească în zonă. a căror importanţă este amplificată şi de caracterul multicultural din zonă. Valea Hârtibaciului (Caşol ţ – Agnita) şi Podişul Secaşelor (axa Apoldu de Jos – Micăsasa). respectiv cu unele elemente specifice (dacă Mărginimea este recunoscută pentru creşterea oilor. una dintre cele mai importante şi intens colonizate zone fiind Sibiul. incluzând păduri. abrupturi şi stânci se constituie într-o important ă resursă natural ă pentru turismul din judeţul Sibiu. Munţii Cindrel şi Munţii Lotrului sunt despărţi ţi de Valea Sadului.500 de metri. Podişul Hârtibaciului reprezintă o zonă cu potenţial în exploatarea turistică a multiculturalismului (de la bisericile săseşti fortificate la meseriile rromilor). din neolitic. în timp ce resursele turistice antropice cuprind mai multe subcategorii principale (etno-folclorice. al cărei potenţial începe să fie exploatat. Oraşul Sibiu este atestat pentru prima dată în anul 1191. pajişti alpine. iar după ridicarea fortificaţiilor din secolul al XIV-lea nu a mai fost cucerit. precum şi a practicării meşteşugurilor şi ocupaţiilor ancestrale. Ţara Oltului (axele Turnu Roşu – Arpaşu de Jos / Munţii Făgăraş). însă cu o influenţă să sească mai puternică. înfiinţându-se numeroase bresle. Col ţul Călţunului – 2510 m – acestea două din urmă se găsesc chiar la grani ţa cu judeţul Argeş). cât şi prin ineditul uşoarelor influenţe să se şti în bucătăria românească. Privire de ansamblu asupra resurselor turistice în context istoric. În secolul al XII-lea. Grupa Munţilor Cindrel (cuprinsă în totalitate de teritoriul judeţului Sibiu) precum şi grupa munţilor Lotru se desfăşoară în partea de sud-vest a judeţului. Sibiu se constituie într-un spaţiu unde s-au produs numeroase evenimente cu impact semnificativ asupra istoriei României. fiind caracterizate de altitudini ce urcă până la peste 2. Gastronomia zonei este de asemenea recunoscută. Cindrel – 2. caracteristica principal ă fiind întrepătrunderea culturii săseşti cu cea românească în ansamblul judeţului: Mărginimea Sibiului (cuprinzând 18 localităţi la sud şi sud-vest de Sibiu. religioase). oraşul Sibiu devenind de altfel într-o perioadă capitala principatului Transilvaniei. Începând cu secolele XIV-XV sunt ridicate fortificaţii în jurul bisericilor în majoritatea satelor de pe văile Târnavei Mari şi Hârtibaciului. Vânătoarea lui Buteanu – 2. Pe teritoriul judeţului. Podişul Secaşelor se distinge ca fiind o zonă viticolă cu tradiţie. în Ţara Oltului se cresc cu succes bovine). Peisajul montan al judeţului.I. Negoiu – 2. Judeţul Sibiu este pozi ţionat în centrul ţării şi este structurat pe două etaje principale de relief: cel montan (21% din suprafaţa teritoriului) în partea de sud a judeţului şi cel de podiş (79% din suprafaţa teritoriului) în partea centrală şi de nord.244 m – fiind cel mai înalt).535 m. Mărginimea Sibiului este leagănul păstrării obiceiurilor străvechi româneşti şi locul de desfăşurare a unor festivaluri şi târguri de tradiţie populară. Podişul Târnavelor este şi o renumit ă zonă viticolă. Resurse şi structuri turistice în judeţul Sibiu I. Lespezi – 2522 şi Vf. atât datorită produselor agricole tradiţionale. Aşadar. şi anume: grupa Cindrel şi grupa Lotru la dreapta Oltului şi cea a Făgăraşului la stânga Oltului. însă exploatarea acestei resurse rămâne limitată în judeţul Sibiu. cuprinzând mai multe vârfuri aflate între primele 10 în ordinea altitudinii din România (Vf.1. un spaţiu al culturii româneşti. Pe cuprinsul judeţului Sibiu pot fi identificate cinci zone etno-folclorice. pe axele Jina – Tălmaciu / Munţii Cindrel – Munţii Lotru). Ţara Oltului reprezintă. patrimoniul turistic antropic are şi o important ă componentă imaterial ă. Cercetări arheologice certifică locuirea zonei încă din cele mai vechi timpuri (exist ă vestigii arheologice protopaleolitice. Localit ăţile din judeţul Sibiu cunosc o dezvoltare economică continuă. precum bătălia de la Şelimbăr sau redactarea proclamaţiei de la Blaj. din epoca bronzului. etno-folcloric şi geografic Caracteristicile principale ale ansamblului resurselor turistice din judeţul Sibiu sunt diversitatea şi valoarea ridicată raportată la oferta turistică a României. Podişul Târnavelor reprezintă o zonă de concentrare a unor importante obiective turistice din categoria bisericilor fortificate. însă în trepte mai puţin abrupte decât cele ale grupei de la sud-est (Făgăraş). Etajul montan este alcătuit din trei grupe muntoase despărţite de către defileul Oltului. însă al cărei potenţial rămâne în mare măsură neexploatat. Resursele turistice naturale variază de la peisaj montan alpin la forme de relief speciale. lacuri glaciare. Vf. Partea 7 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . în grupa Făgăraş altitudinile depăşesc 2. precum şi aşezări dacice şi romanice). Vf.507 m.200 de metri (Vf. pe teritoriul Transilvaniei regii unguri încep colonizarea cu saşi în scopul apărării Transilvaniei de invaziile turceşti. în mod similar cu Mărginimea Sibiului. Valea Târnavelor (axa Cop şa Mică – Dumbrăveni). istorico-arhitecturale.

Negovanu. flora şi fauna sunt deosebit de diverse (stejar. cocoşul de munte. iar precipitaţiile se situează în jurul mediei de 650 mm/an. brad.200 mm/an. putând fi considerat o entitate separată în cadrul resurselor turistice şi principal nucleu al atracţiilor de tip istoricoarhitectural şi religios. etc. Avrig. paji şti alpine. Municipiul Sibiu (pozi ţionat în centrul judeţului. cerbul. etc. râsul.). Dumbrăveni). arţar. care traversează judeţul pe 56 de km de la est spre sud. fag. jumătatea nordică a judeţului include o serie de centre urbane ce sunt sau se pot constitui în atracţii turistice de sine stătătoare (de exemplu Mediaş. iar o treime îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Mureş: Târnava Mare (important afluent direct al râului Mureş) traversează partea de nord a judeţului de la est la vest. Daca sudul judeţului este dominat de peisajul montan. regionale. căpriorul. Doamnei. capra neagră. Figura 1. în timp ce în zona de munte temperatura medie anual ă variază în funcţie de altitudine între 0ºC şi 5ºC. staţiunea montană Păltini ş. Pe teritoriul judeţului există o serie de lacuri glaciare (Bâlea. Agnita. locale). Podragu.centrală şi nordică a judeţului cuprinde unităţile de relief Podişul Hârtibaciului (partea central-estică – axa Sibiu – Agnita). la grani ţa celor două trepte majore de relief) reprezintă destinaţia turistică cu adevărat consacrat ă a judeţului. Cea mai mare parte a judeţului este inclusă în reţeaua siturilor Natura 2000. marmota. Alte categorii de atracţii turistice cuprind: staţiunile balneoclimaterice (Bazna. jneapăn. PRINCIPALELE GRUPE DE RELIEF ALE JUDEŢULUI SIBIU TÂRNAVA MARE MEDIA Ş Podi şul TÂRNAVELOR N Hârtibaciu Podişul SECAŞELOR SIBIU Cibin Podişul HÂRTIBACIULUI OLT Munţii CINDREL Sadu Munţii FĂGĂRAŞ Sursa: Adaptare Marketscope a hărţii fizice a judeţului Sibiu Munţii LOTRULUI Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 8 . molid. acvila.) dar şi lacuri de baraj antropice (Gura Râului. etc). bujor. internaţionale sau de anvergură mai mică (naţionale. Două treimi din teritoriul judeţului Sibiu îl reprezintă bazinul hidrografic al râului Olt. Podi şul Târnavelor (partea nordică – axa Copşa Mică – Mediaş – Dumbrăveni) şi podişul Secaşelor (partea vestică – axa Apoldu de Jos – Ocna Sibiului). Copşa Mică. lupul. Ocna Sibiului). respectiv mistreţul. carpen. Temperatura medie anual ă în zona de podi ş este de aproximativ 10ºC. precum şi o serie de evenimente cu tradiţie. iar precipitaţiile între 900 mm/an şi 1. Întrucât există numeroase etaje de altitudine.

care au fost evaluate în vederea select ării principalelor resurse. iar cele antropice pe zone etno-folclorice şi pe subcategorii generice. Cifrele care introduc resursele turistice naturale nu trebuie. evaluarea ş i modul de prezentare sintetică a resurselor turistice Inventarierea resurselor turistice s-a bazat în principal pe analize şi validări de informaţii din următoarele surse: § Liste oficiale cu diverse categorii de resurse turistice (de exemplu lista elementelor de patrimoniu cultural. Astfel. Acelaşi sistem de evaluare. la fel cum nu indică priorităţi de acţiune. considerate ca având potenţial. în conformitate cu cerinţele formulate în caietul de sarcini. este posibil ca o zonă mai extinsă să fie considerată resursă secundară per ansamblu. în cadrul vizitelor de lucru au fost vizate o parte importantă dintre resursele turistice naturale şi antropice importante (observare şi scurte discuţii cu administratori / reprezentanţi / localnici care au putut oferi câteva detalii despre acestea). ele având rolul de a facilita reprezentarea grafică pe harţi a a atracţiilor turistice. precum şi validarea încruci şată a rezultatelor din mai multe surse (secundare şi primare).I. În prima categorie au fost incluse resursele cu atractivitate şi notorietate ridicate (ce presupun diversitate şi / sau unicitate a elementelor de interes turistic). interpretate ca ierarhizare. a fost folosit pentru gruparea resurselor turistice incluse în Masterplan în doua categorii: „majore” şi „secundare”. cu un nivel de exploatare perceput ca fiind mediu sau ridicat (prin prisma amenajării resursei turistice. în timp ce „resursele turistice secundare” sunt prezentate grupat – cele naturale pe zone geografice sau pe grupe de relief. percepţia respondenţilor şi consultanţilor Marketscope cu privire la atractivitatea. antropice) – pentru fiecare tip se începe cu „resursele turistice majore”. trafic de turişti observat. respectiv elemente de natură obiectivă (în măsura în care au existat informaţii – de exemplu: număr de turişti atraşi. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 9 . Ordinea în care sunt prezentate resursele nu constituie o ierarhizare a acestora după importanţă.) § Cataloage şi portaluri cu informaţii turistice § Chestionarele completate de către primării (răspunsurile la întrebări privind resursele turistice) § Răspunsuri relevante în cadrul interviurilor semi-structurate În plus.). lista siturilor Natura 2000 etc. ce utilizează în special informaţii de natură calitativă (observaţii.2. a infrastructurii de cazare existente. întrucât acestea din urmă nu există. Cea de-a doua categorie cuprinde restul resurselor. percepţii ale experţilor sectoriali dar şi ale echipei Marketscope) şi mai puţin informaţii de natură cantitativă (de exemplu număr vizitatori sau număr turişti mulţumi ţi). Argumentele majore privind veridicitatea datelor sunt includerea în analiză a informaţiilor oficiale şi a colectării de informaţii primare de la surse credibile (respondenţii din cadrul primăriilor. deci. lista monumentelor UNESCO. echipa Marketscope alegând să prezinte resursele într-o ordine logica prin prisma criteriilor utilizate în analiză. acest capitol este preponderent descriptiv. Inventarierea. Resursele turistice sunt prezentate sintetic separat (naturale vs. experţii sectoriali – ambele categorii având o bună cunoaştere a zonelor în care activează şi a judeţului în ansamblu). dar în prezent un nivel de exploatare redus. resursele turistice considerate ca fiind cele mai importante pentru judeţ în acest moment (din perspectiva renumelui şi traficului de turi şti). Cercetările preliminare au condus la alcătuirea unei liste extinse cu câteva sute de resurse turistice din categorii variate. iar nucleul de atractivitate turistică să fie prezentat separat la „resurse turistice majore”. Criteriile de care s-a ţinut cont în selectarea resurselor turistice includ (în ordine aleatoare) prezenţa în / menţionarea de către mai multe categorii de surse şi creditarea cu un anumit nivel de importanţă pentru turism. acestea din urmă fiind incluse în cadrul Masterplanului (în anexe şi / sau în documentul de faţă). opinii. menţionate individual. nivelul de exploatare şi interesul pe care îl suscită respectivele atracţii turistice în rândul turiştilor. ambele judecate în funcţie de specificul respectivei resurse) – practic. aspectul observat al resursei turistice etc.

SCI Păduri de Stejar Pufos de la Petiş (54). Muchia Albotei (49). pitorescul peisajelor.Piemontul Făgăraş (39). căi de acces – se găsesc în Anexa 1 a Masterplanului). SCI Insulele stepice de lângă Slimnic (53).Podişul Hârtibaciului (52). SCI Movilele de la Păucea (60)) ZONA PODIŞULUI SECAŞELOR (zone protejate: RN Heleşteele de la Mândra (62). Vf Laiţa (27). MN Vulcanii noroioşi de Haşag (63)) SPA – Sit de Protectie Avi-faunistic ă – reţ eaua Natura 2000 SCI – Sit de Importanţă Comunitară – reţeaua Natura 2000 PN – Parc Natural RN – Rezervaţie Naturală MN – Monument al Naturii În continuare sunt descrise succint principalele resurse turistice menţionate7 (detalii despre principalele resurse turistice inventariate – inclusiv amplasare. SCI Mlaca Tătarilor (42). Scara (28). Vf. Vf. lacuri: Avrig (31). Onceşti (11). Vf. Rezervaţia Naturală (RN) Şuvara Saşilor (18). cursuri de apă / văi / chei: cursul şi valea Laiţa (36). Vf. Vf. La Grumazi (205). alte zone: Heleşteele de la Brădeni (57)) ZONA PODIŞULUI TÂRNAVELOR (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA Podişul Hârtibaciului (516).3. Pintenii din Coasta Jinei (21). RN Lacul Tătarilor (46). alte zone: Chica Petrilor . Suru (29). zone protejate – cu accent pe valenţele turistice (exploatate sau poten ţiale) ale diverselor elemente identificate şi analizate. lacuri: Iezerul Mic (62). Călţun (35). RN Arpăşel (45). Şerbota (9). RN Calcare Eocene Turnu Roşu (47). alte zone: Platoul Diavolului (22). Iezerul Mare (73). Muchia Buteanului (50).Vf. Muchia Bâlei (51)) ZONA PODIŞULUI HÂRTIBACIULUI (zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA . cursuri de apă / văi / chei: Valea Frumoasei (12). Podragu (32). Tătaru (48). considerăm ca reprezentând principalele resurse turistice naturale din judeţ obiectivele din tabelul de mai jos (amplasarea geografică a resurselor este prezentată în harta de pe pagina următoare). Descriere sintetică a resurselor turistice naturale Pornind de la inventarierea cadrului natural din judeţul Sibiu – particularităţi ale reliefului. Defileul Oltului (15). zone protejate: MN Canionul de la Mihăileni (55). zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA . SCI Oltul mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (43). Vf. RN Dealul Zackel (56). Doamnei (34). Cindrel (6). Frumoasa (7). Vf. SCI Sighişoara (58) SCI Păduri de Stejar Pufos de pe Târnava Mare (59). PĂLTINIŞ) 3 FACTORII TERAPEUTICI DE LA OCNA SIBIULUI 1 4 FACTORII TERAPEUTICI DE LA BAZNA 5 ZONA AVRIGULUI Resurse turistice naturale secundare ZONA MUNŢILOR CINDREL ŞI LOTRU (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Calcarele cu hippuriţi de la Cisnădioara (19). Staţ iunile balneoclimaterice sunt prezentate la resurse naturale pentru că factorii terapeutici sunt naturali Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Crinţ (23). Vf. Ştefleşti (8).I. SCI Făgăraş (41). Cindrel Datorită amplasării sale a fost comasat cu Vf. Cheile Cibinului (14). motiv pentru care nu este descrisă mai amplu în acest subcapitol. Fântânele (24)) ZONA MUNŢILOR FĂGĂRAŞ (vârfuri şi puncte de belvedere: Vf. Arpaşul Mare (37). Podragu (38). detalii asupra obiectivelor din aceast ă zonă se regăsesc în Anexa 1 a Masterplanului 2 3 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 10 . Monument al Naturii (MN) Masa Jidovului (20). Vânătoarea lui Buteanu (26). Valea Sadului (13). zone protejate: Parcul Natural (PN) Cindrel (17). Resurse turistice naturale majore 1 ZONA BÂLEA 2 PEISAJUL SUBMONTAN ŞI MONTAN AL ZONEI RĂŞINARI – PĂLTINIŞ (elemente naturale de interes ridicat: CURMĂTURA ŞTEZII. zone de biodiversitate floristică / faunistică: SPA-SCI Frumoasa (164 ). Vf. Frumoasa 4 Obiectivelor turistice ce reprezintă zone întinse bine delimitate le este ataşat indicativul de număr în colţ ul stânga sus al zonei 5 Datorită apropierii dintre cele două obiective turistice le-a fost atribuit acelaşi număr 6 Cuprinde şi zone din Podişul Târnavelor 7 Zona Podişul Secaşelor are resurse turistice naturale limitate ca număr şi importanţă. Oaşa Mare (10). zone protejate: PN Golul Alpin Făgăraş (44). Podrăgel (33). Paltinu (30). Negoiu (25). elemente de interes turistic. SPA Avrig – Scorei – Făgăraş (40).

RESURSE TURISTICE NATURALE ÎN JUDEŢUL SIBIU DUMBRĂVENI DN14A 60 4 Târnave 59 N ALBA Bazna 58 MEDIA Ş COPŞA MICĂ 54 62 52 55 MUREŞ 57 TÂ ÂR RN NA AV VE DN14B MIERCUREA SIBIULUI S SE EC CA AŞ ŞE 61 3 56 53 DN14 AGNITA H HÂ ÂR RT TIIB BAC CIIU U Hârtibaciu DN1 46 42 37 38 OCNA SIBIULUI 16 SĂLIŞTE 21 Jina 20 23 24 SIBIU OLT 40 Cârţ işoara AVRIG 5 DN1-7 Cibin Gura Râului Răşinari BRAŞOV 49 50 51 19 14 C CIIN ND DR RE EL L 17 10 6 7 9 22 12 8 2 11 Păltiniş 13 CISNĂDIE 43 39 TĂLMACIU 18 41 47 Sadu 15 DN7 36 FĂ ĂG GĂ ĂR RA AŞ Ş 44 48 29 31 Râu Sadului L LO OT TR RU U VÂLCEA 34 30 1 26 33 25 28 27 4542 32 35 ARGEŞ Legendă Municipii Oraşe Localităţi de interes turistic Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Arii naturale protejate Arii Natura 2000 SPA Arii Natura 2000 SCI Lacuri / Mlaştini Resurse turistice naturale cu grad de exploatare inferior Altitudine >2000m >1500m >1000m >500 m <500 m Zonă de convergenţă cu judeţ e limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune Drumuri Râuri Resurse turistice naturale cu grad de exploatare superior Not ă: Harta de mai sus nu este realizată pe baza unor ridicări topografice.Figura 2. ci este o reprezentare grafică cu rolul de a facilita parcurgerea acestui capitol Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 11 .

Turiştii beneficiază şi de instalaţii de transport (în principal telecabina de la Bâlea Cascada la Bâlea Lac. Drumul de acces este bun. În mod uzual. creste înguste). 1 Acest paragraf preia idei de pe pagina web http://www. zona Răşinari – Păltiniş este caracterizată de pante mai puţin abrupte şi păduri mult mai extinse. Răşinari – Păltiniş Răşinari este situat la 13 km de centrul oraşului Sibiu. Bâlea Lac fiind accesibil prin intermediul telecabinei (ce porneşte de la Bâlea Cascadă.000 de metri permite practicărea schiului o bună parte din an (până la 7 – 8 luni). urcă până la altitudinea de 2. În plus. iar pantele alternează între line şi abrupte. Ruta Răşinari – Păltiniş reprezintă cea mai facil ă cale de acces în Munţii Cindrel. dar şi o 1 instalaţie artizanală de teleschi). De-a lungul pârâului Bâlea. La Păltini ş există o pârtie de schi de aproximativ 1. Peisajul zonei este cel de relief glaciar (căldări glaciare cu văi abrupte. cât şi de Transfăgărăşan în sine. Pârtiile sunt naturale iar situarea la altitudini în jurul a 2. stânci. accesul dinspre Sibiu până la Răşinari se poate realiza şi cu un tramvai. Zona Bâlea este străbătută de DN7C.php?page=ski 12 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . (in plus. vegetaţie ierboasă şi de jnepeniş. dar şi pe sibienii dornici de un picnic. se află Cascada Bâlea. iar cel mai lung tunel din România (884m) se află tot pe acest drum. Bâlea Lac reprezintă de fapt un punct de confluenţă pentru turiştii atraşi în zonă de peisajele munţilor Făgăraş. la o altitudine de 1. exceptând porţiunea de pe raza localit ăţii Răşinari şi câteva segmente scurte ale serpentinelor de după Curmătura Ştezii. Zona Bâlea Lac – Bâlea Cascadă beneficiază de cel mai important aflux de turişti din întreg Parcul Natural „Golul Alpin Făgăraş”. întrucât stratul de zapadă se menţine o perioadă foarte îndelungată. Piscul Bâlei şi Creasta Făgăraşului.200 m (diferenţă de nivel de 240 de metri). cu o cădere de aproximativ 60 de metri.ro/index. Zona Bâlea Lac este de asemenea cunoscută pentru posibilitătea practicării schiului şi a altor sporturi de iarnă. Zona este o importantă atracţie natural ă datorit ă peisajelor (păduri şi pajişti alpine) care atrag deopotrivă turiştii amatori de drumeţii.balea. Această zonă reprezintă în fapt Rezerva ţia Natural ă „Lacul şi Golul Alpin Bâlea” şi se află în cadrul Parcului Natural „Golul Alpin F ăgăraş”. Răşinari este pozi ţionat pe DJ106A ce duce prin Curmătura Ştezii la Păltiniş. atât de agrement cât şi ca sporturi extreme. Bâlea Lac reprezint ă un bun punct de plecare pentru traseele din zona de creast ă a Munţilor Făgăraş datorită accesului relativ uşor prin Transfăgărăşan. unul dintre cele mai spectaculoase drumuri din România şi o atracţie turistică în sine: cei 91 de kilometri ai sectorului dintre Cârţişoara şi Cabana Capra din judeţul Argeş. Cindrel). ce cuprinde şi porţiunea denumită Transfăgărăşan”. Păltini ş este o staţiune montană de interes local şi se află la intersecţia mai multor trasee turistice principale din masivul Cindrel (la circa 5 ore de drumeţie de Vf. În comparaţie cu zona Bâlea. în aval de lacul glaciar cu acelaşi nume pe care îl alimentează.042m. Pe lângă rutele de autobuz Sibiu – Răşinari – Păltiniş.5 ha suprafaţă. au dispuse de-a lungul lor 27 de viaducte şi poduri. Unicitatea cadrului natural şi renumele de spaţiu dedicat prin excelenţă sporturilor de iarnă au determinat dezvoltarea unor evenimente de mare atractivitate turistică (de exemplu „Serbările Estivale ale Z ăpezii”). urcând până la Bâlea Lac). notorietatea acestui drum a făcut ca denumirea de Transf ăgărăşan să fie identificată cu întreaga şosea DN7C). 11 metri adâncime) cuprins în golul alpin dintre Muchiile Buteanului. în perioada noiembrie – iunie. sectorul Transf ăgărăşanului dintre Bâlea Cascadă şi Bâlea Lac este închis (astfel şi legătura dintre porţiunile din DN7C aflate de o parte şi de alta a tronsonului menţionat este întreruptă). fiind comuna din Mărginimea Sibiului către care se realizează cel mai facil accesul dinspre oraş. mai ales în sezonul estival cand sectorul Transf ăgărăşan este deschis.440 metri.Resurse turistice naturale „majore” Zona Bâlea Bâlea este un lac glaciar (4. fiind staţiunea din ţară aflată la cea mai înaltă altitudine. Păltini ş se gă se şte la 32 de km de Sibiu (prin DJ106A).

pe cele două văi fiind principalele două căi de acces la Vf. exceptând zona Bâlea.ro 13 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Negoiu. De asemenea.spas. „adventure race”). cele mai importante sunt Rezerva ţia Naturală „Lacul fără Fund” (puternic efect de heliotermie). exploatarea turistică a zonei este în prezent relativ redusă comparativ cu adevăratul potenţial. respectiv Crinţ (fost ă staţiune turistică) şi Fântânele. Cindrel.Ocna Sibiului Ocna Sibiului este accesibilă rutier prin DJ106B şi DJ106T. Nămolul sapropelic de la Bazna este considerat a fi de o calitate deosebită. Vf. pornind tot din DJ142B). Resurse turistice naturale „secundare” Zona Mun ţilor Cindrel şi Lotru Munţii Cindrel şi Lotru reprezintă o zonă cu o largă diversitate de categorii de resurse naturale. 1 Sursa: www. Resursa turistică la Ocna Sibiului are în prim-plan un complex de lacuri formate în vechi ocne ce s-au surpat. unde se regăseşte o mare varietate faunistică (partea sudică a munţilor Cindrel şi partea de nord a munţilor Lotru este sit Natura 2000). pajişti alpine (de exemplu. de la areale extinse de pădure. zona este una propice practicării cicloturismului. dar şi a sporturilor cu motor (de exemplu. Porţiunea DJ142H şi drumurile din comuna Bazna necesită reabilitare. de altfel existând iniţiative de dezvoltare în această direcţie. În zonă există şi o pădure de stejari seculari. dar şi cu trenul. care este însă deschisă publicului larg. motocross). Lacul Avram Iancu (adâncime de 133 de metri). precum şi peisajul montan. Zona Avrigului Zona Avrigului (Valea Avrigului şi Valea Porumbacului) se constituie drept una dintre cele mai importante din piemontul Făgăraşului. Propriet ăţile terapeutice ale lacurilor sărate. Frumoasa. Ştefleşti). Platoul Diavolului) şi lacuri glaciare (Iezerul Mare şi Iezerul Mic). Bazna Bazna este o staţiune balneoclimaterică de interes local. munţii Căpăţânii la sud (Parcul Natural Buila Vânturiţa) şi masivul Cozia la est (Parcul Natural Cozia). Factorii curativi de la Ocna Sibiului sunt exploataţi încă din 1858. aerosolilor şi nămolului reprezintă principalele atracţii. Alte elemente de interes turistic sunt bisericile evanghelice fortificate Bazna. factorii curativi fiind „nămolul. În cadrul inventarierii a fost identificată o bază principală de tratament în cadrul staţiunii. sporturilor extreme (de exemplu parapantă. Perimetrul Cindrel-Lotru se înscrie într-o regiune mai largă dominată de resurse turistice naturale. Accesul la Bazna se realizează dinspre Mediaş prin DN14A. Munţii Cindrel adăpostesc şi zone turistice consacrate. DJ142B şi apoi DJ142H. Vf. Deşi lacurile şi amenaj ările antropice (incluzând bazele de tratament şi ştrandurile) au permis atragerea unui spectru larg de turişti. Alte elemente de interes pe Valea Avrigului şi Valea Porumbacului sunt pădurile şi fauna acestora. Dintre cele 52 lacuri existente. Dispunerea şi înăl ţimea versanţilor permit amenajarea unor puncte de perspectivă asupra masivului (de exemplu: Vf. ce include Munţii Şureanu la vest. la 17 km de Sibiu şi la 45 km de Mediaş. cel puţin pe plan local. Velţ şi Boian (accesul la Boian dinspre Mediaş se face prin DN14A şi DJ142B. aparţinând celei mai mari structuri de cazare din localitate. iar în Velţ se ajunge pe DC16. superior celui de la Ocna Sibiului şi unul dintre cele mai bune din România. până la chei (cheile Cibinului). aerului curat. Lacul Brâncoveanu (salinitate de 310g/l). apele minerale şi 1 climatul sedativ” .

în special în zona de creastă. Muchia Buteanului. Aşadar. specii considerate ca fiind rare deoarece numărul lor este redus şi apariţ ia locală este restrânsă. acvila ţipătoare mică. Rupea (judeţul Braşov) la est. Paltinu. varza tătărească). Munţii F ăgăraş beneficiază de faună şi floră diversă. imagine ce poate influenţa pozitiv percepţia turiştilor care vizitează judeţul. parcuri şi rezervaţii naturale).veenecology. cât şi datorită peisajelor impresionante. turismul poate afecta negativ aceste teritorii protejate). Aşadar. escaladă pe gheaţă etc. Vf. sfrânciocul roşiatic. cu respectarea principiilor dezvolt ării durabile. vastele suprafeţe protejate de pe teritoriul judeţului Sibiu (situri Natura 2000. ar fi vorba de peste 14. Doamnei. Vf. Vf. Pe cuprinsul munţilor F ăgăraş sunt întâlnite numeroase căldări şi lacuri glaciare (de exemplu: Avrigului. în comparaţie cu zona sudică (judeţul Argeş). 1 2 Pe teritoriul judeţului Sibiu Întrunesc una sau mai multe dintre urm ătoarele caracteristici la nivel european: specii ameninţate cu dispariţ ia. Totodată. grohotişuri. Negoiu. practicarea turismului în aceste zone protejate ar trebui sa fie reglementată. Vf. cât şi termale la mică adâncime (Bârghi ş). oferind şi numeroase puncte de belvedere (de exemplu: vârfuri – Vf. fitoterapie cu plante medicinale cultivate local etc. În zona Podi şul Târnavelor există şi pâlcuri de pădure de stejar pufos ce reprezintă situri de importanţă comunitară (de exemplu: Pădurile de Stejar Pufos de la Petiş şi de pe Târnava Mare ce includ şi specii precum migdalul pitic sau sorbul domestic). chiar dacă nu ajung efectiv în aceste areale protejate (unele sunt chiar periculoase.). valoarea resurselor naturale din judeţ este întărită prin existenţa a unor areale extinse de păduri cvasi-virgine (conform unor experţi din judeţ. de menţionat că în imediata apropiere se află şi RN Dealul Zackel. etc. valoarea turistică a acestor zone vine şi din contribuţia lor la crearea unei imagini de cadru natural unic şi pitoresc pentru întregul judeţ. putând fi menţionate cristelul de câmp. etc.000 de hectare. ce se extinde până la Sighişoara (judeţul Mureş) în nord. zona oferă condi ţii bune pentru „bird-watching”. în condi ţiile exploatării raţionale a lor (în caz contrar. merită amintite şi separat. Muchia Doamnei). etc. 3 http://www. Zona pune la dispoziţie numeroase posibilităţi pentru practicarea sporturilor extreme precum parapantă. Suru. http://www. schi extrem.Zona Mun ţilor Făg ăraş Munţii F ăgăraş beneficiază de o notorietate ridicată atât datorită faptului că formează grupa muntoasă cu cele mai mari altitudini din ţară.nl/data/units. Una dintre particularit ăţile jumătăţii de nord a munţilor Făgăraş este aceea că diferenţa de altitudine este mare coborând chiar şi 2. râul Olt la sud şi axa Moşna-Roşia la vest este cuprins şi situl de importanţă comunitară SighişoaraTârnava Mare. Podrăgel. specii vulnerabile la anumite modificări ale habitatului lor.pdf. Zona Podişului Hârtibaciului şi zona Podişului Târnavelor Podişul Hârtibaciului este în întregime sit Natura 2000 – zonă specială de proctecţie avi-faunistică. muchii – Muchia Albotei. în această zonă mai ampl ă.PDF 14 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Totuşi. Există aproximativ 32 de specii de păsări de importanţă comunitară2. observaţiile din Masterplan privind turismul activ includ la nivel potenţial şi arealele protejate. În podişul Hârtibaciului există atât ape minerale (Sărături Băi – fostă bază de tratament). Similar cu zona Cindrel-Lotru. dar datele 3 relevante identificate nu confirmă această valoare ).nl/data/VirginforestRomaniaSummary. fiind greu accesibile). acest fapt contribuie la impactul vizual al peisajului. Vânătoarea lui Buteanu.000 m pe parcursul a 10km. De asemenea. specii care necesită o atenţie specială în vederea conserv ării habitatului lor. Zona Podişul Târnavelor posedă un pedo-climat propice cultivării viţei de vie. teritoriul judeţului Sibiu cuprinde sectorul glaciar central al acestei grupe de munţi (grupă ce poate fi considerată cel amplu complex montan din Carpaţii romaneşti). mountainbiking.veenecology. însă suprafeţele de pădure sunt mai restrânse1. Scara. Arii naturale protejate şi p ăduri cvasi-virgine Deşi incluse teritorial în zonele deja prezentate. barza neagră. abrupturi de stâncă. Laiţa. Muchia Bâlei. viesparul. o rezervaţie botanică de 11 ha. includerea în reţea având drept scop protejarea a numeroase specii floristice şi de nevertebrate prezente în acest areal (specii de plante de importanţă comunitară precum capul şarpelui. O alta zonă aflată în reţeaua Natura 2000 este reprezentată de siturile SCI „Insulele stepice de lângă Slimnic”. Heleşteele de la Brădeni şi lacul lghi şu Nou sunt de asemenea zone ce oferă posibilitatea observării de pasări rare. a cărei descre ştere altitudinală este mult mai puţin abruptă. Pe de altă parte. Vf. la capitolul resurse naturale.

Curciu. al caracteristicii multiculturale a zonei. creşterea animalelor VALEA HÂRTIBACIULUI împletituri din nuiele Sărbătoarea Lolelor VALEA TÂRNAVELOR tâmplărie. Mălâncrav. Alma Vii. cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun cu localităţ ile incluse în mod tradiţional în M ărginimea Sibiului. Conacul Barcianu. căldărărit. Tălmaciu. cu potenţial de dezvoltare) Din punct de vedere al cererii turistice. dar necesită invesţii mari în reabilitare 15 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . „Boul Înstruţat” PODIŞUL SECAŞELOR ♦ BISERICILE FORTIFICATE2 (pe Valea Hârtibaciului: Alţâna. Brădeni. chiar dacă potenţialul turistic este exploatat prin intermediul factorului antropic. Şura Mare3. Dârlos. Descriere sintetică a resurselor turistice antropice Tabelul de mai jos şi harta de pe pagina următoare cuprind principalele atracţii turistice antropice ale judeţului Sibiu. Biertan. în Ţara Oltului: Palatul de vară Brukenthal. Brăteiu.I. în Podişul Secaşelor: Palatul Brukenthal de la Micăsasa) ♦ GASTRONOMIA ŞI VITICULTURA ♦ MUZEELE ♦ LACURILE ♦ ALTE ORAŞE (Agnita. Valchid. Conacul Apafi. Moşna. pe Valea Târnavelor: Castelul Apafi. Dealu Frumos Hosman. dar şi zona Bâlea Lac datorit ă puternicului caracter natural al acestor atracţii. biserica evanghelică fortificată din Buzd este de asemenea relevantă. Ighişu Nou. Velţ4. Tradiţii şi obiceiuri de nuntă. Dumbrăveni) ♦ DOMENIUL SCHIABIL ♦ EVENIMENTE / FESTIVALURI ♦ MOCĂNIŢA de pe Valea Hârtibaciului (resursă turistică „latentă”. Cetatea Landskrone. Valea Viilor. în zona Mărginimii Sibiului: Cristian) ♦ PALATE / CASTELE / FORTIFICAŢII (în zona Mărginimii Sibiului: Cetatea Salgo. Bazna. Stejărişu. bisericile evanghelice fortificate din Iacobeni şi Veseud sunt de asemenea relevante. Au fost excluse din aceste reprezentări staţiunile Ocna Sibiului. iconari obiceriuri de Crăciun. Resurse turistice antropice „majore” ♦ MUNICIPIUL SIBIU 1 ♦ ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI (elemente de interes ridicat şi cel mai bine exploatate turistic sunt SĂLIŞTE – SIBIEL – GURA RÂULUI. dogărie. dar necesită investiţii mari în reabilitare 4 Tot pe Valea Târnavelor. Şeica Mică. Slimnic. însă de menţionat este faptul că exist ă biserici fortificate în mult mai multe sate din zonă 3 Tot pe Valea Hârtibaciului. ţesătorie. feronerie „Butea Feciorilor”. cojocărit. Copşa Mare. Cetăţile de laTilişca. Păltiniş şi Bazna.4. Cisnădioara şi Cristian vor fi incluse convenţional în analiza „zonei Mărginimii Sibiului” (mai multe argumente pentru adoptarea acestei convenţ ii se regăsesc în capitolul III) 2 Aceste biserici fortificate sunt considerate ca fiind printre cele mai reprezentative pentru această categorie de resurse turistice. Axente Sever Aţel. al resurselor turistice. sărbători „Udatul Ionilor” ŢARA OLTULUI sticlărie. Avrig. respectiv CISNĂDIE – CISNĂDIOARA) ♦ SATUL BIERTAN ♦ MUNICIPIUL MEDIAŞ Resurse turistice antropice „secundare” ♦ ZONELE ETNO-FOLCLORICE Categorii de MĂRGINIMEA resurse▼ SIBIULUI oierit. Merghindeal. Castelul Bolyai. Activităţi pălărieri. ansamblul fostei Mănăstiri Cisterciene de la Cârţa. localit ăţile Cisnădie. Meserii / pielărie. Cetatea Turnu Roşu. Movile. al proximit ăţii faţă de ceea ce reprezint ă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului. pe Valea Târnavelor: Agârbiciu.

Figura 3. RESURSE TURISTICE ANTROPICE ÎN JUDEŢUL SIBIU DN14A DUMBRĂVENI Vel ţ N ALBA DN14B Bazna COPŞA MICĂ Curciu Târnave Dârlos MEDIA Ş Brăteiu Valchid Aţel Copşa Mare Biertan Ighişu Nou UNESCO Moşna Alma Vii UNESCO MUREŞ Mălâncrav Brădeni Axente Sever 4 Valea Viilor Şeica Mică Agârbiciu Stej ări şu AGNITA Movile Merghindeal Slimnic MIERCUREA SIBIULUI DN1-7 Poiana Sibiului 10 Jina Tili şca SĂLIŞTE 2 Sibiel Alţâna Dealu Frumos 5 Şura Mare OCNA SIBIULUI 3 SIBIU Hârtibaciu Hosman Cristian 4 M Orlat Cibin 3 CISNĂDIE Gura Râului Răşinari M M 1 Cârţa DN1 OLT AVRIG BRAŞOV Cisnădioara Sadu 2 1 Râu Sadului DN7 ARGEŞ VÂLCEA Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţ ii fizice a judeţului Sibiu Legendă Altitudine >2000m >1500m >1000m >500 m <500 m Municipii Oraşe Localităţi de interes turistic 1 2 3 4 5 Zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului Zona etno-folclorică Ţara Oltului Zona etno-folclorică Valea Hârtibaciului Zona etno-folclorică Valea Târnavelor Zona etno-folclorică Podisul Secaşelor Biserică fortificat ă grad mediu şi ridicat de exploatare Biserică fortificată grad scăzut de exploatare Drumuri Râuri M Muzeu Palate / Castele / Fortificaţii Resurse turistice antropice cu grad de exploatare mediu şi ridicat Resurse turistice antropice cu grad de exploatare scăzut Zonă de convergenţă cu judeţ e limitrofe din perspectiva resurselor turistice comune Zonă viticol ă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 16 .

Turnul Sfatului. Turnul Scărilor. de la sub 50. cu câteva puncte de atracţie majore (de exemplu. Istoria bogată a oraşului a stat la baza creării unui adevărat patrimoniu cultural şi arhitectural. O mare parte a vizitatorilor muzeului (aproximativ 30%) este reprezentat ă de elevi. Muzeul de Istorie. Numărul total al vizitatorilor în toate obiectivele muzeului a crescut semnificativ în ultimii ani. Primăria. ce a devenit motorul pentru dezvoltarea turismului în Sibiu. Mai mult. Colecţia expusă în momentul deschiderii (anul 1817) era considerată a doua ca valoare din imperiul Austro-Ungar. respectiv Galeria de Art ă Contemporană. cât şi pentru întreg spaţiul cultural săsesc în judeţul Sibiu. Muzeul Brukenthal a fost restaurat. În primul semestru din 2009 numărul de vizitatori a crescut cu aproximativ 30% faţă de perioada similară a anului anterior. Palatul Brukenthal.000 m de spaţiu expoziţional. Casa Hermes. dar şi la confluenţa unor importante zone etno-folclorice precum Mărginimea Sibiului. Muzeului de Istoria Farmaciei şi Muzeului de Vânătoare. Biserica Reformată. dar şi prin Muzeul Civilizaţiei Populare Tradi ţionale Astra (muzeul în aer liber din Dumbrava Sibiului). Biserica Evanghelică. existând un aeroport internaţional modernizat la 6 km de centrul oraşului. Muzeul Brukenthal. precum şi primul din Europa Centrală şi de Est.000 în 2006 la 250. Casa Haller. Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra. Biblioteca Brukenthal – acestea fiind situate în perimetrul Palatului Brukenthal din centrul Sibiului. dar şi destinate consolidării unui brand „Brukenthal”. În acelaşi timp.Resurse turistice antropice „majore” Municipiul Sibiu Sibiul este pozi ţionat în centrul judeţului. iar galeriile reamenajate în perioada 2006-2009. Din întreg patrimoniul Brukenthal pe cuprinsul judeţului Sibiu. Biserica Catolică. fiind străbătut de principalele drumuri rutiere ce traversează judeţul (DN1 şi DN14). în momentul de faţă 2 cuprinzând aproximativ 10. a fost lansată şi ciocolata „Brukenthal” şi au fost realizate efigii şi alte produse personalizate cu rol de suveniruri. Muzeul Farmaciei.000 în 2007 şi aproximativ 285. după cea de la Viena. Cea mai mare pondere în totalul vizitatorilor o deţine Palatul Brukenthal. respectiv de Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 17 .000 în 2008. Patrimoniul cultural este pus în valoare prin aspectul Oraşului Vechi (centrul istoric). Casa Lutsch. Muzeul Naţional Brukenthal este probabil cel mai reprezentativ obiectiv pentru ceea ce a însemnat personalitatea baronului Brukenthal pentru Sibiu şi de asemenea cel mai bine conservat. Biserica Franciscană. Sibiu beneficiază şi de pozi ţionare privilegiată în imediata apropiere a munţilor (Păltiniş şi Bâlea Lac – ambele zone de schi – se afl ă la 32 şi respectiv 65 km). Accesul feroviar este facil dinspre Braşov şi mai dificil / ineficient dinspre Bucureşti şi dinspre Cluj-Napoca. Muzeul Naţional Brukenthal cuprinde nouă obiective expoziţionale (Galeria de Artă Europeană. motiv pentru care acesta se constituie drept un punct de plecare important atât în descoperirea altor obiective în strânsă legătură cu baronul Brukenthal (de exemplu. Biserica Azilului. CNM Astra este una dintre principalele resurse turistice ale oraşului Sibiu (şi ale judeţului). Palatul de vară Brukenthal de la Avrig). Complexul este format dintr-un muzeu în aer liber („Astra”. Statutul de capital ă culturală europeană a sporit promovarea şi a contribuit la creşterea notorietăţii oraşului şi la formarea şi accenturarea unei imagini atractive a Sibiului. Muzeului de Istorie Natural ă. care dă şi denumirea ansamblului de muzee şi se constituie în cea mai important ă atracţie turistică). situat în Pădurea Dumbrava la ieşirea din Sibiu pe drumul ce leagă municipiul de Răşinari şi Păltini ş. ce are propria identitate şi un potenţial turistic complex prin tipurile de turism şi punctele de interes variate. Biserica Ursuline. Muzeul de Istorie Natural ă. Ţara Oltului şi Valea Hârtibaciului. Casa Generalilor. au fost reamenajate magazinele din cadrul Muzeului de Istorie. Catedrala Ortodoxă. ce a condus la intensificarea vizitelor în scopuri turistice a oraşului şi a împrejurimilor. Casa Albastră. A fost amenajată şi o terasă în cadrul curţii interioare a Palatului Brukenthal. Galeria de Artă Românească. Muzeul Naţional Brukenthal este primul muzeu deschis pe actualul teritoriu al României. Muzeul de Vânătoare „August von Spiess” şi Sala Frescă – în alte zone relativ apropiate de centrul oraşului). Oraşul Sibiu este accesibil şi prin intermediul rutelor aeriene. Casa Artelor). De asemenea. Casa parohial ă romano-catolică. dezvoltarea economică a Sibiului a condus şi la creşterea turismului de business (un aport important l-au avut în acest sens Parcurile Industriale Şelimbăr şi Şura Mică).

000 (acest an a fost prezentat separat. Muzeul de Etnografie şi Artă Populară Săsească „Emil Sigerus”. De asemenea. recordul absolut fiind înregistrat în 2007. Sălişte – Sibiel. religios). a obiceiurilor şi tradiţiilor. dintre acestea pot fi menţionate în mod deosebit Festivalul Internaţional de Teatru şi Festivalul Internaţional de Jazz. ateliere de meşteşuguri tradiţionale. Sibiel (sat în administrarea oraşului Săli şte) se află la aproximativ 20 km de Sibiu (între Orlat şi Sălişte) pe DJ106E. Latura cultural ă şi tradiţională a muzeului include şi o serie de evenimente cu valoare turistică. ateliere de meşteşuguri tradiţionale etc. Cele aproape 100 de hectare de pădure deţinute de CNM Astra în cadrul Parcului Natural „Dumbrava”. Un alt tip de resursă turistică foarte important ă pentru oraşul Sibiu sunt evenimentele / festivalurile. fac din Astra unul din muzeele etnografice reprezentative pentru România (cel mai vizitat din ţară de acest gen). fiind astfel un punct central de interes pentru turişti de toate tipurile. Olimpiada ”Meşteşuguri Artistice Tradiţionale”. expoziţii cu specific etnografic etc. cu atât mai mult cu cât s-au păstrat numeroase din elementele arhaice până în prezent. Festivalul de film documentar ”Astra Film Fest”. Târgul Olarilor. prin care sunt atraşi în special elevi. Cele trei localităţi în care se păstreză influenţele săse şti. Muzeul Civilizaţiei Transilvane „Astra”). Preocuparea pentru exploatarea cât mai bună a resursei turistice a adus în prim plan diverse idei de a folosi dotările muzeului in aer liber pentru competiţii sportive oficiale sau neoficiale. căratul apei (unele chiar cu spijinul personalului muzeului). în cadrul zonei Mărginimii Sibiului este analizată şi axa Cisnădie – Cisnădioara – Cristian. În Săli şte există două muzee (Muzeul Personalităţilor Săli ştene – 11 academicieni s-au născut la Săli şte. cât şi vizitarea muzeului cu scopul de relaxare în aer liber şi linişte.). În prim-plan se afl ă totuşi zonă etno-folclorică consacrat ă. potenţate în special în cadrul muzeului în aer liber. Fiind relativ izolată între zone de influenţă să sească. cu atât mai mult cu cât se pot organiza diverse activităţi populare „în echipă”. cadrul natural poate constitui un bun loc de desfăşurare a unor evenimente de tip „team building” ale companiilor. ceea ce face ca specificul să fie mult mai pregnant şi să îl facă mult mai uşor de perceput din exterior. brodatul. beneficiind de notorietate naţională. Pe lângă importanţa CNM Astra în patrimoniul cultural.Cisnădie şi Cisnădioara. Sălişte reprezint ă „capitala spiritual ă” a Mărginimii Sibiului. în diverse etape de dezvoltare şi din regiuni diferite ale ţării. Complexul are şi o mare însemnătate turistică prin prisma unei oferte diverse.000 de persoane vizitaseră deja complexul în prima jumătate a anului 2009. până la sfârşitul anului fiind posibil să se ajungă la cifra înregistrată în 2008. fiind considerat istoric drept cea mai importantă localitate a zonei. respectiv pur şi simplu pentru activităţi caracteristice turismului de relaxare sau activ – organizarea de concursuri de cross sau de ciclism pe alei. când numărul vizitatorilor a atins 279. incluse pe criterii turistice şi geografice în aceeasi resursă turistică antropică majoră. cum sunt: Festivalul Naţional al Tradiţiilor Populare.000 în 2008. tabere de creaţie. etc. şi din alte trei corpuri de muzeu aflate în centrul oraşului Sibiu (Muzeul de Etnografie Universală „Franz Binder”. permit atât programe de vizitare cu specific cultural-tradi ţional (etnografic. peste 100. Oferta este completată de evenimente şi programe cu scop didactic şi pedagogic (program de „astronomie populară”. posibilitatea închirierii de bărci pentru plimbări pe lac. întrucât evoluţia spectaculoasă a fost influenţată de programul „Sibiu – Capital ă Culturală Europeană”. Gama largă de exponate valoroase ce prezintă diverse aspecte ale vieţii satului românesc. zona etno-folclorică a dobândit o mai puternică individualizare a stilului de viaţă. cum sunt olăritul. Numărul total al vizitatorilor CNM Astra a crescut în ultimii ani – de la aproximativ 130. contribuie la caracterul multicultural al zonei analizate şi adaugă la gradul de atractivitate turistică o regiune consacrată deja pentru agroturism şi turism activ („poartă” de intrare în Munţii Lotrului). Sălişte se află pe DJ106E la aproximativ 25 de km de Sibiu. între care Onisifor Ghibu şi Dumitru Roşca – şi Muzeul Protopopiatului – Sălişte a 18 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Majoritatea vizitatorilor (aproape 90%) aleg muzeul în aer liber din cele patru unităţi care aparţin CNM Astra. Târgul Creatorilor Populari. care s-a dezvoltat ca spaţiu autentic românesc. Zona Mărginimii Sibiului În accepţiunea acestui Masterplan. Nedeia de Sfântul Ilie. iar scăderea logică din anul următor nu contrazice trendul ascendent din perioada anterioară).000 în 2006 la peste 190.

precum şi Muzeul etnografic ”Maria Costăchescu” din satul Galeş. iar Cisnădioara prin DJ106D cu acces fie prin DJ106C (Cisnădie) sau prin DJ106A (Sibiu – Răşinari – Păltini ş). cuprinzând atât resurse antropice. o alt ă atracţie în zonă este gastronomia. în zonă se practică parapanta şi sunt oferite şi servicii pentru turismul de business (de exemplu: mini sal ă de conferinţe. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 19 . dar este relativ mic în comparaţie cu numărul total de turişti sosiţi). Cetatea Salgo. precum şi două biserici din secolul al XVIII-lea. training-uri sau conferinţe. de asemenea apreciată de către turiştii străini. etc. obiceiuri.000 de persoane în 2007). Al ături de Răşinari. În acelaşi timp. În mod deosebit. Principalele două obiective antropice în zona Cisnădie-Cisnădioara sunt reprezentate de Cetatea din Cisnădioara şi biserica fortificată din Cisnădie (unde se găse şte şi cel mai vechi paratrăsnet din Transilvania). această zonă reprezintă un punct de acces către sudul masivului Cindrel. Zosim Oancea”. mountain-biking (există trasee ciclo-turistice amenajate). Sunt oferite o serie de servicii bazate fie pe cadrul natural pentru turismul activ (drumeţii în masivul Cindrel. cojocărit.reprezentat un important centru pentru cultul ortodox al zonei). Oraşul Cisnădie este accesibil rutier prin DJ106C (8 km sud de Sibiu) şi DJ106D. ce găzduieşte aproximativ 600 de icoane.000 (cu un vârf de aproximativ 19. De asemenea. prin Cheile Cibinului. doar o parte mai restrânsă alegând să înnopteze aici (numărul de turi şti cazaţi este printre cele mai importante din Mărginime. Gura Râului reprezintă o zonă bine dezvoltată turistic. ponderea majoritară fiind deţinut ă de turi ştii străini. În această zonă se organizează etape ale mai multor serii de evenimente sportive precum „Redbull 1000 Trails”. ocupaţii şi meşteşuguri tradiţionale precum oierit. cel mai mare muzeu de acest gen din România. Alte atracţii ale zonei sunt obiceiurile legate de Sărbătorile de iarnă şi cele de nuntă. Alte obiective secundare al zonei sunt Expoziţia muzeal ă de Etnografie – Cisnădioara şi Expoziţia muzeal ă „Istoricul Industriei Textile" – Cisnădie. În Sibiel funcţionează inclusiv un magazin de suveniruri. Biserica „Sfânta Treime” din satul Vale. organizarea de team building-uri). Această zonă. barajul de la Gura Râului). respectiv un restaurant. Atât în Sălişte cât şi în Sibiel funcţionează câte un centru de informare turistică. mai ales în cazul în care însăşi pregătirea şi servirea mesei reiau elemente străvechi. meserii). este ambivalentă din punct de vedere al atracţiilor. Zona Sălişte reprezint ă şi un spaţiu recunoscut din Mărginimea Sibiului pentru meserii. precum şi două. în mod similar cu Sălişte-Sibiel. beneficiind de un flux important de turişti (o bună parte dintre aceştia sosesc în mod special pentru acest obiectiv). pielărit. Gura Râului. fie pe elemente culturale tradiţionale (gastronomie. concursuri de orientare. pictarea icoanelor. Cisnădie-Cisn ădioara. Numărul mediu anual de vizitatori la muzeu este de aproximativ 15. Alte obiective turistice din zonă sunt (unele cu un grad de exploatare turistică inferior celor deja indicate): Schitul Foltea. fabricarea păl ăriilor. dar şi secţiuni ale unor festivaluri precum Artmania sau Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu. parapante. parcul de sculptură în lemn din Poiana Soarelui. La nord de Cisnădie există un aerodrom pentru avione ultra uşoare. cât şi pe cea de team building. cât şi naturale. având o ofertă diversificată. Serviciile oferite de structurile de cazare din Cisnădioara au atras în turismul local şi o important ă componentă de business atât pe partea de workshop-uri. Satul este preponderent tranzitat de către turişti. Cetatea din Cisnădioara se bucură de o notorietate ridicat ă. motocross. „ATV Territory”. atmosfera patriarhal ă şi păstrarea unor tradiţii puternic individualizate constituind la rândul lor o resursă turistică. Cea mai importantă atracţie în Sibiel este Muzeul de icoane pe sticlă „Pr. moto-deltaplane.

Biserica Sfânta Margareta este de asemenea renumită pentru colecţia sa de covoare persane. Sinagoga. Biserica dispune de trei centuri de fortificaţie şi opt turnuri. datorită segmentelor de training-uri. precum şi obiective turistice din Dumbrăveni (Biserica Armeană. Turnul Aurarilor. turismul de business fiind mai semnificativ din perspectiva cazărilor. În cadrul bisericii au loc concerte de orgă şi cor apreciate de către turi şti. Bastionul Cojocarilor. Orlat. Legendele şi numeroasele evenimente istorice legate de Mediaş reprezintă o importantă resursă turistică nevalorificat ă la maxim în prezent. prin DN14A. astfel că unul din importantele evenimente ale acestei comunităţi. Biertan este o importantă zonă pentru comunitatea saşilor. Poiana Sibiului. Totodată. biserica evanghelică fortificată Biertan. în prezent. etc. până în anul 1867. altarul triptic şi o colecţie de vechi obiecte bisericeşti. Sibiel. sunt bisericile evanghelice fortificate de la Copşa Mare. când acesta a fost mutat la Sibiu. Biertan beneficiază de un flux de turişti anual mediu de aproximativ 50. 31 km de Agnita şi 28 km de Sighişoara. Complexul Mănăstirii Franciscane. care şi-a păstrat funcţia până în prezent.000 de persoane. Din perspectiva faptului că a fost sediul Episcopiei Evanghelice. Alte obiective importante din apropiere.Satul Biertan Biertan este o comună ce are în administrare şi satele Copşa Mare şi Richi ş. şi anume „Zilele Saşilor”. Accesul în municipiu se mai poate face şi prin Târnăveni. fiind situată la 26 km de Mediaş. Principalul obiectiv turistic al comunei Biertan este. este accesibilă prin DJ141B. Din punct de vedere etno-folcloric. principala resursă cu potenţial a Mărginimii Sibiului este viaţa la ţară (incluzând de la activităţi tradi ţionale până la aspectul arhitectural al satului). Casele memoriale Hermann Oberth şi Stephan Ludwig Roth. în Biertan există şi cea mai veche farmacie din spa ţiul rural transilvan. Majoritatea turnurilor necesită restaurare / reamenajare pentru a fi deschise publicului.000-60. considerate resurse turistice secundare în accepţ iunea Masterplanului (localit ăţile săseşti aflate teritorial în apropiere şi analizate în comun sunt omise de această dat ă.000 de persoane (dintre care o parte foarte importantă vara). Galeş. Numeroase elemente ale bisericii sunt piese de valoare artistică deosebită. Turnul Steingässer. Pe perioada iernii biserica este închisă şi se poate vizita numai în grupuri de peste 20 de persoane. Biserica ortodoxă „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril”. Castelul Apafi. Turnul Fierarilor. Vale. având un turn de aproximativ 70 de metri înălţime şi o capacitate de aproximativ 3. Moşna. Alte obiective turistice includ: Castelul Oraşului. Municipiul Mediaş Municipiul Mediaş este situat la 56 km de Sibiu şi la 39 km de Sighişoara pe DN14. Fiecare din cele 18 localităţi incluse tradi ţional în Mărginime poate fi considerată o resură turistică etnofolclorică în sine (Jina. În această secţ iune. Mediaş este mai degrabă un punct de tranzit pentru turiştii sosiţi în scop recreaţional. are loc aici. în care se distinge Biserica Sfânta Margareta (atestată la 1414). precum şi o cramă unde au loc degustări de vinuri. Săli şte. Principalul obiectiv turistic al municipiului Mediaş este centrul istoric medieval. Turnul Mariei. declarat monument UNESCO împreună cu restul localităţii. care contribuie inclusiv la creşterea exploatării turistice din Biertan şi împrejurimi. Biserica evanghelică Biertan a fost sediul scaunului Episcopiei Evanghelice timp de aproximativ 300 de ani. Rod. Poplaca. Resurse turistice antropice „secundare” Zonele etno-folclorice Mărginimea Sibiului . majoritatea fiind străini. Aţel şi Valchid. Biserica Greco-Catolică.). workshop-uri şi team building-uri. întrucât nu sunt relevante pentru resursa turistică prezentată aici) 20 1 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . În Biertan există şi două ramuri ale conceptului de „eco-muzeu regional” (farmacie şi tâmplărie). Turnul Funarilor. Fântânele. sunt prezentate doar valenţ ele etno-folclorice ale M ărginimii Sibiului. Tilişca. Turnul Croitorului. Evenimentul reprezentativ pentru specificul şi istoria regiunii este Festivalul Medieval de la Mediaş.

3 Deşi enumerate distinct la inceputul subcapitolului.). Hosman. Ţara Oltului reprezintă un spaţiu de confluenţă etnografică în care cultura românească are un specific mai puţin pronunţat comparativ cu Mărginimea Sibiului. Slimnic. există şi o serie de lăcaşe de cult ortodoxe. Dintre satele cu mare valoare etno-folclorică se pot menţiona Mălâncrav. Pe lângă bisericile culturii săse şti. Zona se poate constitui drept un punct de plecare în descoperirea personalităţii baronului Brukenthal – locul naşterii sale este Nochrich. Aici regăsim şi două dintre cele 7 situri cu biserici fortificate declarate monumente UNESCO în România (localităţile Valea Viilor şi Biertan). Dealu Frumos. etc. pictarea icoanelor pe sticl ă sau lemn. Merghindeal. Sadu. Movile.). Laslea. sârba lui Ghiboi).marginimea-sibiului. Biserici fortificate. componente valoroase ale etnografiei sunt ocupaţiile rromilor (căldărari. de unde se poate ajunge uşor în Ţara Oltului şi în Sibiu. castele. Mărginimea Sibiului este şi zona natală a mai multor personalit ăţi româneşti (Emil Cioran. care a făcut obiectul unui proiect de renovare şi includere în circuitul turistic finalizat recent. fiind exceptate Ocna Sibiului (prezentată anterior) şi cele câteva spaţii de cazare atractive turistic prin produsul turistic propriu.ro/ Acest comentariu se referă la zonă în ansamblu. dar şi o regiune cu rămăşi ţe de străvechi aşezări dacice (cetăţi în zona Orlat. dansuri (brâul. Aţel. Mălâncrav. Dincolo de specificul etno-folcloric. Şura Mare. Sibiel şi Tilişca). dublate de prezenţa bisericilor fortificate ca simbol al păstrării specificului străvechi. Veseud). respectiv prin păstrarea obiceiurilor şi tradiţiilor din viaţa cotidiană. Valea Hârtibaciului. fortificaţii). Principala trăsătură a acestei zone o reprezintă multiculturalismul (comunităţi de români. După cum s-a menţionat. atracţiile sunt variate: obiceiuri de nuntă. prelucrarea lemnului. Moşna. la care se adaugă o serie de alte edificii cu valoare turistică ce pot fi exploatate în mai mare măsură. Onisifor Ghibu şi alţii). relevante pentru turism mai ales prin prisma pictorilor care au lucrat la decorarea lor. realizarea broderiilor. O parte dintre meşteşugurile breslelor sunt practicate şi în prezent în satele din judeţul Sibiu aparţinând zonei: tâmplărie. în timp ce în rest fructificarea potenţialului se află momentan la un nivel redus. pe valea Hârtibaciului pot fi vizitate o serie de biserici ortodoxe pictate de către cea mai importantă familie de pictori de biserici din Enumerarea localit ăţilor este adaptata dupa pagina web http://www. Răşinari. Tălmăcel. având în vedere valoarea lor (palate. cojocărit.Gura Râului. precum şi ansambluri arhitecturale de valoare deosebită (printre cele mai importante putem enumera Alţâna. mărturie stând întemeierea numeroaselor bresle. multe dintre acestea fiind reprezentative pentru acest tip de obiective turistice (Alma Vii. Iacobeni. „Sărbătoarea Lolelor” de la Agnita). meserii specifice (creşterea oilor. dogărie. principala resursă turistică este formată din aspectul şi viaţă tradiţională a satelor. Brădeni. Râu Sadului. castele. majoritatea cuprinzând biserici fortificate (considerate exponente ale culturii săseşti în zona de sud a Transilvaniei). Stejărişu. şi castelul Apafi din Dumbrăveni). Octavian Goga. Merghindeal etc. Bazna. Copşa Mare. Tălmaciu. Pe lângă biserici fortificate (Alţâna. castelele si restul edificiilor sunt prezentate impreună şi grupate pe zonele etno-folclorice cu concentrări de astfel de resurse turistice. rromi. Brădeni. ambele surse de atractivitate turistică fiind în prezent aproape neexploatate. Alma Vii. gastronomie (zonă renumit ă pentru brânzeturi). Boiţa1). a pălăriilor din fetru. Dârlos. Valea Târnavelor include o aglomerare a bisericilor fortificate săseşti din România. Moşna. Valea Târnavelor a fost o zonă prosperă în evul mediu. corf ărari – măturile realizate la Fofeldea) şi obiceiurile săse şti (de exemplu. În zonă există şi o serie de conace şi castele care au aparţinut nobilimii ungureşti (conacul Apafi din Mălâncrav. mai degrabă decât prin particularităţile zonei (de exemplu în Apoldu de Sus). De-a lungul văii Hârtibaciului s-au dezvoltat o serie de sate săse şti. Podişul Secaşelor2 se remarcă prin potenţial viticol şi printr-o serie de tradi ţii plasate într-o lume a satului cu specific aparte. caldărărit. pentru evitarea redundanţ ei în cazul menţ ionării localizării pentru fiecare categorie de edificii 2 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 21 . Ighişu Nou. spre a se completa acest potenţial „traseu cultural”. zona se distinge de asemenea prin ocupaţii şi meşteşuguri specifice– creşterea animalelor şi obţinerea de specialităţi alimentare. fabricarea ţesăturilor din lână. palate. alte biserici şi edificii cu valoare turistică 3 Un alt exponent al patrimoniului antropic cultural al judeţului Sibiu este reprezentat de concentrarea de biserici fortificate (sunt inventariate în Masterplan şi Anexe aproximativ 60). bisericile fortificate. piel ărit. etc. Toate aceste resurse antropice au un grad de exploatare turistică cel mult mediu doar în unele localităţi (indicate anterior). Însă şi aici. prelucrarea sticlei („gl ăjăritul”) –. fortificaţii. Biertan sau Floreşti. unguri şi saşi). obiceiuri prilejuite de sărbătorile de iarnă.). etc. Dealu Frumos Hosman.

chiar dacă încă nu este certificat ă în acest sens decât în mică măsură faţă de potenţial. Sauvignon. iar ipostazele în care atrag turi şti sunt legate fie importanţa acordat ă de publicul specializat sau pasionat (etnografie. Chardonnay. respectiv de istorie a unor ramuri economice: farmacie. Cetatea Turnu Roşu. Din nefericire. colecţia de artă româneasc. Mănăstirea Cisterciană. CNM Astra (punctul central de atracţie este muzeul în aer liber) şi Muzeul de Icoane pe Sticla de la Sibiel. În cadrul inventarierii au fost identificate şi incluse în Masterplan şi Anexe aproximativ 30 de muzee (inclusiv case memoriale) – acest număr ia în calcul fiecare muzeu al ansamblurilor muzeale Astra şi Brukenhtal separat.Transilvania – familia Grecu (de exemplu biserica „Sf. „Muzeul personalităţilor săli ştene” etc. Dintre acestea. cetatea Salgo. Şi în Ţara Oltului există un patrimoniu arhitectural bogat şi diversificat (de exemplu Palatul de Vară Brukenthal. În fiecare dintre zonele etno-folclorice menţionate anterior există specific gastronomic imprimat de diferitele culturi şi de activităţile agricole caracteristice zonei (de exemplu oieritul în Mărginimea Sibiului sau creşterea bivolilor în Ţara Oltului. Istoria bogată a zonei oferă reale posibilităţi de a valorifica turistic patrimoniul arhitectural şi poate reprezenta un punct de plecare important în atragerea turi ştilor. Alte muzee acoperă domeniul artei (în special pictură) şi istoriei (muzee de istorie generală. doar 3 se disting prin nivelurile ale numărului de vizitatori bune şi foarte bune. pe suprafeţele viticole tradiţionale din aceste două zone s-a renunţat în mare măsură la cultivarea viţei. îndeosebi dezvoltată în cele trei regiuni amintite mai sus. multiculturalismul. cât şi prin colecţii populare specifice unor zone din mediul rural. De remarcat în această categorie şi implementarea conceptului de „Ecomuzeu Regional” într-o serie de sate din judeţ. după 1885 au fost introduse soiuri de viţă nobilă: Traminer Roz. diversitatea etno-folclorică şi personalit ăţile originare din zona Sibiului constituie o bază foarte bună pentru dezvoltarea muzeelor. se constată că majoritatea ar necesita cel puţin lucrări minore de restaurare / recondiţionare care să permită o mai bună exploatare turistică. Se remarcă de asemenea evocarea în cadrul unor muzee sau case memoriale a unor personalit ăţi din judeţ (de exemplu casele memoriale „Gheorghe Lazăr” din Avrig. „Stefan Ludwig Roth” din Mediaş.). şi anume Muzeul Naţional Brukenthal (marea majoritate a turi ştilor fiind atraşi de Palat. industrie textilă. Vânătă de Băgaci. Restul muzeelor sunt de importanţă mai mică. locomotive). biserica „Cuvioasa Paraschiva” din Ţichindeal). renumite pentru vinurile albe (soiurile vechi cultivate înainte de filoxera din 1885 cuprindeau Grasă. Gastronomia şi viticultura Deşi gastronomia este în general un punct de atracţie important pentru turişti. Muzeele Istoria bogată a zonei. biserica „Sf. cetatea Slimnic). „Octavian Goga” din Răşinari. Nicolae” din Mohu. Valoarea gastronomiei este strâns legată de agricultura ecologică. Zone viticole consacrate sunt Valea Târnavelor şi Podişul Secaşelor. etc. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 22 . Fetească Albă. Vasile” din Fofeldea. ce presupune pă strarea tradiţionalului în cadrul gospodăriilor şi vieţii oamenilor.). care să ofere alternative pentru agrement şi cultură. Valea Târnavelor şi Valea Hârtibaciului). Lampăra. în timp ce meşteşugul viticultorilor tradiţionali este abandonat treptat. La o privire de ansamblu asupra stării în care se afl ă aceste monumente. Iacobeni. în peisajul turistic sibian reprezintă o resursă cu exploatare limitată. în timp ce în unele cazuri identificate sunt necesare proiecte majore de reabilitare (de exemplu bisericile fortificate din Veseud. artă). Iordană. de istorie natural ă. şi cele de istorie şi istorie naturală). Muscat Ottonel. dar să şi surprindă şi să redea publicului larg informaţii necesare cunoaşterii zonei. etc. istorie. Buzd. fie de includerea între reperele turistice ale localităţii în care se află.). atât prin colecţii ample în muzeele urbane. Cel mai bine reprezentate în judeţul Sibiu sunt muzeele de etnografie (un rol important având colecţiile de art ă populară). Cetatea Landskrone. investi ţiile în gestionarea şi dezvoltarea lor au fost în general minore.

). heleştee) de dimensiuni mici şi mijlocii pe teritoriul judeţului Sibiu. ca şi lacurile de acumulare. care însă nu sunt valorificate decât în mică măsură (de exemplu. în special pentru acoperirea segmentului de turism activ (sporturi nautice. Festivalul Brânzei şi Ţuicii. fiind cunoscute şi pentru posibilitatea practicării schiului extrem. doar o mică parte este cu adevărat turistic. care au fost deja punctate ca resurse turistice naturale. Târgul Creatorilor Populari. din circa 30 de localităţi. sunt de dificultate medie şi ridicată. în special cele de la Păltini ş). fapt ce se reflectă în inventarierea unui număr de aproximativ 80 de manifestări principale. Lacurile Pe lângă lacurile formate în zona vechilor exploatări de sare de la Ocna Sibiului şi cele glaciare din munţi. este de dificultate scăzută şi are ca dotări instalaţie de teleschi şi tun de zăpadă. concentrând aproape jumătate dintre evenimentele incluse în analiză. Festivalul medieval „Cet ăţi Transilvane”. în care există posibilitatea oferirii unor servicii turistice diversificate. Datele despre pârtiile de schi au fost preluate de pe diverse website-uri în urma unei analize încrucişate (menţ ionăm câteva dintre aceste pagini web: http://www. fie zonă de preluare a cererii dinspre spaţiile rurale cu deficienţe de infrastructură (de acces. înot. Principalele evenimente cu impact asupra turismului includ Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu. aşa-numitele „pârtii 2 naturale” de la Bâlea Lac şi noua amenajare de la Gura Râului (toate sunt relativ scurte.). unul din motive fiind necesitatea reamenaj ării multora dintre muzee. „Brădeni I” şi „Brădeni II” pe râul Hârtibaciu şi „Ighi ş” pe râul Ighi ş. doar o mică parte dintre muzee exploatează cererea de suveniruri. Festivalul Sus pe Muntele din Jina. dar se dovedesc în multe ocazii neîncăpătoare în sezon. Raliul Sibiului. de cazare). Domeniul schiabil 1 Domeniul schiabil din judeţul Sibiu include pârtiile cunoascute amenajate la Păltini ş. Lacurile de acumulare identificate sunt „Negovanu – Sadu” pe râul Sadu. respectiv Sighi şoara. Festivalul Bujorului de Munte. Cristian. În plus. de 450 de metri (Onceşti II). zonele în care se schiază în zona Bâlea sunt analizate aici întrucât acoperă cererea turiştilor interesaţi de schi 23 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . lacurile artificiale de acumulare (de baraj de beton) din zona de munte constituie la rândul lor o potenţial ă resursă turistică.html. Sălişte. folosite. Evenimente / Festivaluri Agenda manifestărilor culturale şi sportive este o resursă turistică de sine stătătoare. există şi alte acumul ări (iazuri. Nu există tun de zăpadă. colecţiile etnografice de la Jina. chiar dacă se spijină pe elementele de patrimoniu prezentate anterior. pescuit. etc. etc. Pentru zona Păltiniş au fost identificate doua pârtii de coborâre .). dar relativ aproape de Dumbrăveni).tour-romania. Redbull Romaniacs (detalii suplimentare despre specificul evenimentelor se găsesc în Anexa 1).una de dificultate medie cu lungime de 1. http://www. etc. De asemenea. Avrig sau Dumbrăveni reprezintă ansambluri de resure antropice (mai ales monumente arhitecturale) şi pot constitui fie un debuşeu pentru zonele urbane mai mari care atrag numeroşi turişti în zonă (de exemplu Sibiu. Şi în acest caz.Deşi patrimoniul de muzee din judeţul Sibiu este cuprinzător. în special pentru agrement (pescuit. de interes local şi regional. în perimetrul staţiunii există şi pârtii de schi fond (aproximativ 15 km în total). Târgul Olarilor. ArtMania.balea. Zonele schiabile de la Bâlea beneficiază de teleschi şi telecabină. aflată în judeţul Mureş. Judeţul Sibiu are o bogată agendă de evenimente. Tilişca. În plus.html 2 Deşi nu sunt pârtii amenajate propriu-zise.ziuaconstanta. http://www. Pârtia de la Gura Râului („Poiana Zăpezii”) are aproape 500 m lungime. Sibiu Jazz Festival.ro/index. Tălmaciu. în schimb părtiile sunt dotate cu teleschi şi telescaun şi cu noctură (Onceşti I). Aceste oraşe constituie o zonă de confluenţă între urban şi rural. oraşul Sibiu se dovedeşte nucleul turismului din judeţ. Răşinari. Alte oraşe Oraşe cu populaţie mai restrânsă precum Agnita. cât şi pentru aspectul peisagistic general.150 de metri (Onceşti I) şi una de dificultate scăzută.info/partii_ski_romania/paltinis. „Gura Râului” pe râul Cibin.php?page=ski. Pentru a surprinde specificul local sunt importante şi colecţiile etnografice din sate. Festivalul Naţional al Tradi ţiilor Populare.ro/stiri-calde/stiri-calde/partiile-disponibile-la-aceasta-ora-in-romania.

separat. lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică). expunerea fiind precedată de detalii suplimentare privind metodologia de obţinere şi evaluare a datelor. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 24 . incluzând acele structuri care includeau săli de conferinţe în lista dotărilor. directoare online de structuri de cazare.Junii'” şi CNM Astra). § structuri de primire turistică cu funcţiuni de transport – informaţiile prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ au stat la baza creării acestei liste. sunt menţionate succint ideile principale rezultate din cercetare cu privire la unităţi de alimentaţie publică şi săli de conferinţe.ro. în unele situaţii fiind chiar co-organizator sau organizator principal. s-a urmărit includerea acelor unităţi care se ocupă de transportul în comun în localitate sau de transportul intrajudeţean. cramă sau restaurant. Un efect scontat va fi integrarea mai bună a satelor de pe Valea Hârtibaciului în peisajul turistic judeţean. cu unităţi de alimentaţie prezentate pe website-urile primăriilor din judeţ şi cu informaţii de pe website-urile unităţilor de cazare care oferă astfel de servicii. îmbunătăţite şi completate prin cercetare de birou. cu potenţial de dezvoltare. dar există un proiect solid de punere a ei în funcţiune.ro (ales pentru diversitatea şi acurateţea informaţiei prezentate) s-au creat două liste suplimentare.Consiliul Judeţean Sibiu sprijină o serie ampl ă de evenimente. dar care prezentau pe website-ul propriu informaţii despre săli de conferinţe amenajate în cadrul structurilor proprii. Aceasta ar întregi peisajul arhaic al zonei şi ar reprezenta un punct de atracţie prin ineditul formei de transport (garnitură tractată de locomotivă cu aburi cu viteza medie de sub 10 km/h). în timp ce datele privind bazele de welness şi firmele de transport intrajudeţean se găsesc doar în Anexa 2. ce compun Anexa 2 a Masterplanului. fie prin intermediul unora dintre serviciile publice aflate în administrarea consiliului (se remarcă prin multiple evenimente Centrul Judeţean pentru conservarea şi promovarea culturii tradi ţionale „Cindrelul . îmbunătăţită şi completată prin folosirea mai multor surse secundare de informaţie (website-urile primăriilor din judeţ. Prezentarea sintetică a structurilor turistice se sprijină aşadar pe Anexa 2 şi are în prim-plan categoria cea mai importantă – structurile de cazare (acestea sunt prezentate în subcapitolul următor. De asemenea. s-a bazat pe listele publicate de Ministerul Turismului (lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare. în punctul de plecare (oraşul Sibiu). în plus. au fost incluse acele unităţi care. chiar dacă nu deţin baze de tratament în staţiuni balneare. alături de website-ul autogari. § săli de conferinţe – acestă secţiune a Anexei 2 a fost creată pornind de la lista cu facilităţile unităţilor de cazare.5. folosind website-ul turistinfo. astfel: § structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare – pornind de la mai multe versiuni ale listelor publicate de Minister (ultima folosită a fost publicată pe data de 2 octombrie 2009). întrucât în prezent linia cu ecartament redus de pe Valea Hârtibaciului (dintre Sibiu şi Agnita nu este funcţional ă. există şi un muzeu al locomotivelor ce ar putea face parte din produsul turistic nou creat. completată cu unităţile de alimentaţie publică din lista cu facilităţile unităţilor de cazare care includeau în oferta lor servicii de bar. rezultate în urma inventarierii unităţilor de cazare). respectiv modalităţile de interpretare şi prezentare). Mai mult. cu detalii despre facilităţile oferite de unităţile de cazare şi dotările camerelor. oferă servicii de wellness. website-urile structurilor de cazare). completată cu informaţii provenind de pe website-urile acestor unităţi şi cu unităţile care nu au fost incluse în lista mai sus amintită. Inventarierea şi modul de prezentare sintetică a structurilor turistice Alcătuirea listelor de structuri de primire turistică. Mocăniţa de pe Valea Hârtibaciului Mocăniţa este considerată resursă turistică „latentă”. website-uri cu informaţii despre judeţ. § structuri de primire turistică cu funcţiuni de tratament balnear – pentru crearea acestei secţiuni a Anexei 2 s-au folosit informaţiile prezentate pe website-urile unităţilor de cazare din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ (Bazna şi Ocna Sibiului). s-a creat o bază a unităţilor de cazare din judeţul Sibiu care a fost actualizată. fie direct (ca entitate în ansamblu). § structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică – la baza creării acestei secţiuni din Anexa 2 a stat lista publicată de Ministerul Turismului (ultima versiune folosită a fost publicată în 2 octombrie 2009). spa sau au amenajate piscine şi saune (de pe tot teritoriul judeţului. I.

Încadrarea structurilor de cazare după tip a respectat denumirile şi împărţirea Ministerului Turismului. în timp ce pentru defalcarea numărului de spaţii de cazare după gradul de confort. Totuşi. pe oraşe / staţiuni. încadrarea teritorială a unor structuri de cazare s-a dovedit dificilă în unele cazuri. s-a urmărit ca existenţa unităţii de cazare respective să fie relativ sigură.ro. Ultima versiune a acestor liste care a fost inclusă în analiză este cea din octombrie 2009. avantajele oferite de baza de informaţii a directorului de turism online ales fiind numărul mare de unităţi înscrise. prioritare au fost informaţiile provenite de pe website-ul unităţii de cazare respective (dacă există) sau cele reieşite din listele Ministerului Turismului.I. prezenţa acesteia pe 2-3 website-uri de specialitate sau existenţa unui website propriu considerându-se a fi o dovadă a veridicităţii informaţiei.ro – raţiunea acestui demers fiind obţinerea unor rezultate comparabile. chiar dacă acestea se aflau la o distanţă considerabilă de staţiunea propriu-zisă. în pofida faptului că se află la o distanţă relativ considerabilă de localitate (zona se află sub administraţia teritorială a oraşului Avrig).turism. o zona Tocile – majoritatea unităţilor de cazare amplasate în această zonă turistică au fost încadrate la Sadu (Tocile se află pe teritoriul administrativ al comunei Sadu). cele mai importante fiind lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicată de Ministerul Turismului (actluaizate periodic şi disponibile pentru descărcare în secţiunea „Diverse” a website-ului oficial www. pe DJ106A de-a lungul văii Ştezii. Sunt câteva cazuri când în baza de structuri de cazare poate fi întâlnită aceeaşi unitate de două ori.gov. nu au ieşit din circuitul turistic. dar graficele şi comentariile se referă în general la totalul unităţilor inventariate (pe judeţ. respectiv pe cele neclasificate. Mediaş etc). website-uri specializate (directoare de unităţi de cazare) şi. ţinând cont de această precizare. celelalte fiind încadrate la localitatea sub a cărei administraţie se află zona respectivă (de cele mai multe ori a fost vorba de Răşinari). Baza de dotări a unităţilor de cazare a fost creată folosind o singură sursă – website-ul turistinfo. observaţiile cu privire la tip şi grad de confort pentru unităţile inventariate (la comun. Aşadar. listele publicate pe website-urile unor primării din judeţ (Sibiu. chiar dacă au ieşit din monitorizarea Ministerului Turismului. În ceea ce priveşte modalitatea de prezentare în Masterplan. s-a ajuns la o listă de unităţi de cazare semnificativ mai extinsă decât lista Ministerului. o zona Bâlea – aflându-se în administraţia teritorială a comunei Cârţişoara. astfel. s-au considerat ca aparţinând staţiunii Păltiniş doar acele structuri de cazare care au adresa în staţiunea propriu-zisă sau au fost observate în cadrul vizitelor de lucru. organizarea inteligentă şi utilă a informaţiilor şi un grad de acurateţe mai ridicat. o zona văii Avrigului – structurile de cazare amplasate în această zonă au fost încadrate la Avrig. În cazul în care informaţiile (fie legate de capacitatea de cazare a unităţii. conform ei realizându-se în cadrul listei extinde finale împărţirea între unităţi clasificate (cuprinse în baza Ministerului Turismului) şi cele neclasificate (neincluse în lista anterior amintită). situaţie generată de faptul că acele unităţi oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (în aceeaşi clădire sau în corpuri diferite). în prezentare există tabele ce suprind separat unităţile clasificate. acestea au fost numărate de două ori (câte o dată pentru fiecare grad de confort din ofertă). pensiune turistică urbană – în categoria generică „pensiune turistică” nefiind incluse celelalte două subcategorii. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 25 . au fost trecute la categoria generică de pensiune turistică. dat de faptul că o parte din aceste unităţi au fost vizitate de reprezentanţii website-ului mai sus amintit. pentru a nu crea confuzii. de menţionat este faptul că acele unităţi de tip pensiune. astfel. Pentru unităţile de cazare care nu se regăseau în listele Ministerului Turismului. website-ul unităţii de cazare însăşi. pensiune turistică rurală. S-au analizat comparativ mai multe versiuni recente ale listelor publicate de Ministerul Turismului pentru a identifica acele unităţi de cazare care. în special datorită lipsei de informaţii clare şi incertitudinii cu privire la unitatea teritorială care administrează zona de amplasament a respectivelor structuri de cazare: o Păltiniş – principala sursă de confuzie a fost promovarea de către unităţile de cazare a apartenenţei lor de staţiunea Păltiniş. erau contradictorii. alegerea acestui director s-a făcut după o analiză riguroasă a portalurilor similare. categoria de confort a acesteia sau încadrarea teritorială) despre o anumită unitate de cazare. unde a fost disponibil. Gradul de confort şi tipul unităţilor care nu se află în baza Ministerului Turismului (neclasificte) vor fi considerate cele asumate de respectivele unităţi. Astfel. Aşadar. aşa cum apar pe website-uri de prezentare (proprii sau portaluri de oferte turistice). Descriere sintetică a infrastructurii de cazare Colectarea datelor referitoare la unităţile de cazare s-a bazat pe surse secundare multiple. sinteza urmăreşte caracterizarea fondului total de unităţti de cazare aflate în circuitul turistic. unităţile de cazare amplasate în acestă zonă au fost încadrate la localitatea sus-amintită. care nu sunt înscrise în baza Ministerului Turismului şi nu sunt clasificate (conform datelor disponibile).6. o mică parte a spaţiilor de cazare au fost observate în timpul vizitelor de lucru. în cazul unităţilor de tip pensiune sunt diferenţiate trei subtipuri – pensiune turistică. pe zone). clasificate şi neclasificate) trebuie interpretate cu grijă. fiind incluse aici şi unităţi în curs de clasificare sau neclasificate. incluzînd deci şi unităţile neclasificate (care nu apar în lista Ministerului). provenite de la diferite surse. pentru numărul total de unităţi de cazare aceste structuri au fost numărate o singură dată.

000 Sursa: Ministerul Turismului Din perspectiva repartizării spaţiilor de cazare pe suprafaţa judeţului Sibiu. judeţul Sibiu prezintă al doilea stoc de unităţi de cazare. respectiv Ocna Sibiului şi Bazna).000 15. O penurie de spaţii de cazare caracterizează Podişul Hârtibaciului.000 10. ca număr şi capacitate de cazare. în judeţele din Sudul Transilvaniei (octombrie 2009) Alba Braşov Hunedoara Mure ş Sibiu 0 200 168 798 184 157 354 400 600 800 1000 Alba Braşov Hunedoara Mure ş Sibiu 0 2. de remarcat fiind inclusiv implicarea unor lanţuri hoteliere internaţionale de renume în oraşul Sibiu (Ramada. care se suprapun unor atracţii turistice cu notorietate atât la nivel naţional. Golden Tulip.Stocul de unităţi de cazare din judeţul Sibiu a crescut simţitor în anii 2006-2007. care conţine doar 1 structurile de cazare clasificate . Comparativ cu judeţele limitrofe aflate în zona de sud a Transilvaniei. deşi informaţiile provin din baza Ministerului Turismului. reprezentate în primul rând de bisericile fortificate şi de satele tradiţionale. după judeţul Braşov. zona Munţilor Făgăraş acestea vor fi descrise individual pe parcurul subcapitolului. Numărul de unităţi clasificate şi capacitatea lor de cazare. zona Mărginimii Sibiului.450 4. Nici după anul 2007 investiţiile în unităţi de cazare nu au încetat. Figura 4. Hilton şi Continental – atât cu brandul Continental Forum. pentru a avea comparabilitate între judeţ e 26 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . cât şi internaţional. ierarhia reieşită se respect ă cel mai probabil şi în realitate (situaţie confirmată şi prin informaţiile prezentate în portalurile de turism).758 5. Cele mai importante astfel de zone sunt: municipiile Sibiu şi Mediaş.902 7. perioadă premergătoare programului „Sibiu – capitală europeană” (situaţie reflectată mai puţin în statistică. zonă cu atracţii deosebite. 1 Aceste grafice utilizează cifrele exacte din listele cu structuri clasificate de primire turistică ale Ministerului Turismului (incluzând apariţ ia de mai mult ori a aceleiaşi unit ăţ i sau includerea unor unit ăţ i care e posibil sa nu funcţ ioneze în prezent). autentice (a se vedea figura 5). Situaţia este ilustrată în graficele de mai jos (figura 4).000 20.927 5. pot fi observate anumite zone de concentrare. staţiunile montane şi balneoclimaterice (Păltiniş. cât şi cu Ibis).934 19. dar mai fidel prin prisma numărului mare de spaţii de cazare înfiinţate / inaugurate în aceast ă perioadă).

CONCENTRĂRI DE SPAŢII DE CAZARE ÎN JUDEŢUL SIBIU Bazna MEDIA Ş Biertan OCNA SIBIULUI SĂLIŞTE Sibiel SIBIU Şelimbăr Cisnădioara Cârţa Cârţişoara AVRIG Arpaşu de Sus Gura Râului Răşinari Sadu Porumbacu de Sus Păltiniş Râu Sadului Legendă Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţiilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adaptării hărţ ii fizice a judeţului Sibiu SIBIU AVRIG Sadu Păltiniş Altitudine Municipiu Oraş Comună Staţiune turistică <500 m >500 m peste 1.000 de locuri de cazare între 200 – 500 de locuri de cazare între 100 – 200 de locuri de cazare >1000m >1500m >2000m Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 27 .000 de locuri de cazare între 500 – 1.Figura 5.

În privinţa locurilor de cazare disponibile.893 13.3% 1.3% 7.2% 1.6% din total (a se vedea figura 6). CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate1 % din % din Tipuri unit ăţi Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total Număr total total (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate unităţi unităţi unităţi Apartamente de închiriat Cabană Camere de închiriat Camping Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 11 14 2 8 32 7 69 125 61 5 335 0.6%).Judeţul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.3% 3.1% 9.9% 34.4% 1.8% 2.0% 40.5% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT.088 1.0% 3.173 236 8.8% 50.5% 1.0% 3. structurile de tip pensiune reunesc aproape jumăte din totalul locurilor de cazare disponibile din judeţ (44.0% 100% 117 1.3% 4.0% 100 Conform datelor rezultate în urma inventarierii structurilor de cazare din judeţul Sibiu.5% 4.6% 100% 18 36 17 2 18 39 8 124 159 66 31 518 3.6% 2.3% 4.gov.pagina http://www. urmate fiind de categoria generică de pensiune turistică (124) şi cea de pensiune turistică urbană (66).2% 100 593 3.5% 7.278 704 12.5% 7.983 6.3% 34.ro .865 1.459 3.6% 13.7% 6.2% 16.2% 1.9% 13. Cumulativ însă.6% 18.5% 100% 2 464 152 120 389 3. Ponderi importante mai deţin şi cabanele şi hostelurile.ro/ro/download/34).9% 9.5% 4.2% 31.3% 0. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de % din % din Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total Număr total total confort (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate unităţi unităţi unităţi Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 16 171 121 25 4 337 4.218 1.6% 37.0% 100 65 21 213 179 38 5 521 12. acesta dispune de un număr de 518 unităţi de cazare.5% 2.2% 0. îmbunătăţită cu datele rezultate din cercetarea de birou (ignorarea duplicatelor.02% 5.7% 33. dintre care cele mai multe sunt de tip pensiune turistică rurală (159).4% 0.9% 30.0% 2. cea mai mare capacitate având-o hotelurile (aproximativ 28%).332 1. Acesta este motivul pentru care se înregistrează o oarecare diferenţă între totalul unităţ ilor şi locurilor de cazare folosite în comparaţia cu celelalte judeţe din Sudul Transilvaniei (figura 4) şi datele incluse în Anexa 2 a Masterplanului (folosite în analiză).5% 5.5% 23.4% 3.7% 1.6% 27.983 0.1% 1.8% 13.144 2. cu 9% şi respectiv 7.6% 2.173 176 120 984 3.6% 38.674 386 12. actualizarea capacit ăţilor de cazare.9% 5.5% 34.334 1.081 4.3% 18.6% 20.584 281 2.745 673 4. 1 Pentru aceast ă categorie de informaţii a fost folosită lista structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare publicat ă de Ministerul Turismului în octombrie 2009 (secţ iunea “Diverse” a website-ului www.turism.4% 16. scoaterea unit ăţ ilor care au fost confirmate că nu mai funcţionează).7% 12.893 0. 28 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .turism.7% 35.1% 20.4% 9.9% 7.9% 7.0% 100 1.481 362 8.107 257 1.gov. capacitatea de cazare a pensiunilor turistice rurale reprezintă mai puţin de o cincime din total (18%).

334 faţă de 4. care cumulează 2. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). Figura 7. după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 65 21 213 179 38 5 25 50 75 100 125 Nr.6 – pag.5% din totalul capacităţii de cazare disponibile în judeţ.5 şi I. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. situaţia generală la nivelul judeţului Sibiu nu este satisf ăcătoare: peste 30% din capacitatea de cazare inventariată nu este clasificată conform standardelor Ministerului Turismului. La nivel de judeţ. deşi prezint ă autorizaţii emise de către acesta.6 – pag. locurile de cazare cu un grad de confort mediu fiind mai numeroase decât cele cu un grad de confort scă zut – 4. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). de asemenea. de asemenea. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). De remarcat este şi numărul mare de camere cu un grad de confort ridicat şi foarte ridicat (4. respectiv 5 flori/stele).Figura 6. Exceptând cazurile rare în care unele unităţi nu sunt incluse în lista Ministerului Turismului.5 şi I. unităţi 150 175 200 225 13% 3% 14% 5% 33% Nr. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 29 . acestea reprezint ă 13. adică aproximativ 16% din totalul capacităţii de cazare din judeţ (vezi figura 7). Cele mai multe unităţi oferă un grad de confort scăzut (2 flori/stele).081. Judeţul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). după tipul structurii de cazare Apartamente de închiriat Caban ă Camere de închiriat Camping Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 18 17 2 8 18 5% 36 10% 9% 8% 39 124 31 66 159 18% 28% 17% 0 25 50 75 100 125 150 175 Nr. 24-25.060 de locuri de cazare. situaţia se inverseză. locuri de cazare 32% Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). locuri de cazare Nr. urmate îndeaproape de categoria celor cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). 24-25. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. unităţi Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. pentru 65 de unităţi de cazare neclasificate nu a fost identificată o categorie de confort asumată de structura respectivă. La nivel de locuri de cazare disponibile.

24-25.3% 37. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 6 38 53 9 2 108 199 1.584 3.4% 1.0% 0. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).9% 100% 11 7 42 73 13 2 148 159 209 1.7% 0% 100% 18 12 9 24 1 30 2 51 1 148 117 125 229 2.5 şi I.021 58 418 35 1. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Apartamente de închiriat Camere de închiriat Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 10 4 20 1 20 2 50 0 108 2 108 134 2.425 864 262 3.7% 100% Municipiul Sibiu dispune de 4.017 locuri de cazare.7% 22.1% 19.8% 22.5% 1. cumulând 1.009 0 3.3% 27.3% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT.0% 51. după tipul structurii de cazare Apartamente de închiriat Camere de închiriat Hostel Hotel Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 18 12 9 1 2 1 0 20 Nr.9% 3. Ca număr de unităţi. adică a doua capacitate de cazare din municipiu dupa hoteluri (a se vedea figura 8).035 1.9% 26.3% 13. de asemenea.6% 5.584 de locuri de cazare.124 1.1% 2.5% 4.363 58 626 35 1. cele mai multe sunt de tip pensiune turistică urbană (51 din totalul de 148 de unităţi de cazare).932 898 262 4.7% 5.017 14 4. dintre care peste jumătate (51.785 5. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 30 .785 0. Figura 8.2% 0. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi.6 – pag.5% 11.8% 6. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.Municipiul Sibiu Municipiul Sibiu: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.5% 53.5%) aparţin structurilor de tip hotel. Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).5% 42.6% 24. unităţi 22% 24 30 51 40 60 5% 14% 51% Nr.7% 0.584 2.5% 2.

24-25. fie wireless). considerabil mai puţine fiind locurile cu un grad scăzut de confort (2 stele – 1. grădină. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi.124 locuri) şi cele cu un grad ridicat de confort (4 stele – 898 locuri) (a se vedea figura 9). este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).5 şi I. seif la recepţie. locuri de cazare sunt clasificate la 3 flori/stele (42%). Figura 9. Relativ ridicat este şi numărul serviciilor suplimentare oferite. unităţi 75 100 6% 3% 5% 20% 24% 42% Nr. Municipiul Sibiu – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. frigider. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective.6 – pag. Municipiul Sibiu: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. Semnificativă este şi ponderea unităţilor care au amenajate săli de conferinţă în cadrul unităţii (situaţie de altfel normală deoarece Sibiul este centrul economic al judeţului). locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. internet cablu. grătar.Din 148 de unităţi de cazare identificate în municipiul Sibiu. de asemenea. respectiv. Cele mai multe unit ăţi şi. chiar dacă ponderea unităţilor care le pot oferi este mai scăzută. spăl ătorie. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 11 7 42 73 13 2 25 50 Nr. restaurant servicii de comunicaţie ¨ fax la dispoziţia turiştilor. în Sibiu este bine dezvoltat şi segmentul de alimentaţie publică în afara spaţiilor de cazare – terase. precum şi o preocupare notabil ă pentru sporirea confortului turi ştilor şi asigurarea unui loc de parcare pentru cei care se deplasează cu autovehicule. însă mai scăzut decât în alte zone de concentrare a structurilor de cazare din judeţ.4% din totalul capacităţii de cazare. wireless divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ plata cu cardul.). restaurante. terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. 40 nu sunt clasificate de Ministerul Turismului (29 dintre acestea asumându-şi însă un anumit grad de confort). ele cumulând 17. etc. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. Numărul total de unităţ i în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 31 . Numărul structurilor de primire turistică care oferă acces la bucătărie turi ştilor este destul de ridicat. living. ponderea unităţilor care oferă servicii de alimentaţie în restaurantele proprii fiind mai mare (totodată. Printre dotările unităţilor de cazare din municipiul Sibiu se poate observa prezenţa în peste 50% dintre cazuri a internetului (fie prin cablu.

3% 12. Aproape toate unităţile asigură încălzire centrală şi baie proprie.0% 33. baie cu cadă.4% 7. majoritatea locurilor fiind în unit ăţi de tip hotel (55%). CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Hostel Hotel Motel Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 0 4 0 0 1 5 0 424 0 0 58 482 0. Municipiul Mediaş Municipiul Mediaş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.9% 17. iar 95% au televizor în camere. internet. uscător de păr ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. televizor. Municipiul Sibiu – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ aer condi ţionat.5% 100% Municipiul Mediaş dispune de 783 locuri în 11 structuri de cazare.0% 54. camere cu balcon.1% 3.0% 0.4% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT. însă serviciile de internet în cameră sunt oferite în cazul a 63% dintre unităţi.1% 12. însă proporţia locurilor disponibile în hoteluri este semnificativ mai mare (a se vedea figura 10). CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 1 3 1 5 254 144 84 482 52. tendinţa către dotarea camerei cu elemente de strictă necesitate este evidentă: relativ puţine sunt unităţile care includ telefon în cameră (23%).0% 0.7% 29.0% 12. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză.4% 100% 1 2 6 2 11 180 260 245 98 783 23. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 32 . relativ puţine (20%) fiind cele care asigură şi aer condiţionat în camere.Chiar dacă nu s-a observat o preocupare generalizată pentru oferirea unui confort sporit în camere. Structurile de tip hotel şi cele de tip pensiune turistică sunt egale ca număr. telefon. minibar baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ frigider.0% 88.2% 31.0% 100% 1 4 1 4 1 11 180 424 24 97 58 783 23.

după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 1 0 2 6 2 0 Nr. de asemenea. Figura 11.5 şi I. după tipul structurii de cazare Hostel Hotel Motel Pensiune turistică urbană Vilă 1 4 1 4 1 0 Nr. Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). structurile turistice având amenajate terenuri de sport.6 – pag. nu s-a creat o fişă de dotări pentru această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare. În ceea ce priveşte camerele. piscine. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). necesare turismului de business. 1 1 Deoarece baza cu dot ările structurilor de cazare creat ă nu conţine informaţii suficiente referitor la unit ăţile aflate în municipiul Mediaş şi pentru a păstra comparabilitatea datelor. 33 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Analizând dotările structurilor de cazare din municipiul Mediaş. locuri de cazare 5 10 Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. pot fi remarcate preponderenţa serviciilor de restaurant şi bar în cadrul unităţii. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). lista de activităţi ce pot fi întreprinse de turişti în cadrul unit ăţii de cazare este destul de extinsă. televizor. Multe unităţi au amenajate şi săli de conferinţă. Doar cinci dintre cele 11 unităţi de cazare inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului. sau folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. 24-25. De asemenea.5 şi I.Figura 10. totuşi. 24-25. saloane de masaj. sisteme de încălzire centrală. ele reprezint ă peste 60%. telefon şi internet. unităţi 13% 23% 31% 33% Nr. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). unele beneficiind chiar şi de băi cu cadă sau minibar. Cea mai mare parte din capacitatea de cazare inventariată (783 de locuri în 11 unităţi de cazare) se împarte între locurile cu un grad de confort scă zut (2 stele – 33%) şi cele cu un grad de confort mediu (3 stele – 31%) (a se vedea figura 11). Municipiul Mediaş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).6 – pag. de asemenea. locuri de cazare 55% Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. saune. pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate. unităţi 7% 12% 3% 23% 5 Nr. majoritatea sunt dotate cu băi proprii. precum şi un interes sporit de a oferi turi ştilor spaţii de odihnă precum grădini şi terase. săli de fitness. însă ca pondere în totalul capacit ăţii de cazare.

respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. respectiv 204 de locuri) (a se vedea figura 12).4% 36.1% 100% Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ NIVEL DE CONFORT.0% 28. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 34 .5 şi I.0% 100% Staţiunea Păltiniş dispune de 26 unităţi de cazare.8% 20. structurile de cazare de tip vilă sau cabană predomină.Staţiunea Păltiniş Staţiunea Păltiniş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. de asemenea.2% 100% 9 3 5 7 4 28 201 157 262 118 184 922 21. cele două hoteluri – Casa Turiştilor şi Cindrel – deţin cea mai mare capacitate (253 de locuri.2% 11.3% 17.6% 12.5% 17. urmate de structurile de tip cabană şi vilă cu capacităţi asemănătoare (214.8% 17. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 1 1 2 2 1 1 8 97 101 253 106 24 14 595 16.0% 42.0% 27. 24-25. însă după numărul de locuri de cazare disponibile.8% 4.7% 2. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Figura 12. respectiv 27. după tipul structurii de cazare Caban ă Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urban ă Vilă 9 1 2 3 1 10 0 5 Nr.4% 13. unităţi 22% 23% 3% 14% 15 11% 10 27% Nr.4% din totalul capacităţii de cazare). este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).4% 12. cu o capacitate totală de 922 de locuri. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).4% 100% 9 1 2 3 1 10 26 214 101 253 126 24 204 922 23.0% 2.8% 24. Ca număr.6 – pag. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 3 2 3 2 10 157 218 76 144 595 26.6% 22.

urmând cele f ără o categorie de confort atribuit ă sau asumată (201 locuri) şi cele cu un grad de confort ridicat (4 flori/stele – 184 locuri). ca pondere în totalul capacit ăţii de cazare din staţiune. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. grădină. Figura 13. living. de asemenea. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective.5% din totalul locurilor de cazare disponibile. Totu şi preocuparea pentru divertismentul turiştilor nu este neglijabil ă. care este activitatea principală în staţiune) sau posibilitatea relaxării la o saună sunt destul de reduse. În ceea ce priveşte dotarea unit ăţilor de cazare. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 35 . totuşi. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. dotarea unităţilor pentru practicarea de sporturi (altele decât schiul. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză.5 şi I. 24-25. restaurant activităţi sportive ¨ tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living servicii suplimentare ¨ spăl ătorie. terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 9 3 5 7 4 0 Nr. Se mai observă o preferinţă din partea administratorilor structurilor de cazare de a lăsa turiştilor posibilitatea să se ocupe singuri de prepararea / servirea mesei în pofida oferirii de către unitate a serviciilor de restaurant. se poate observa interesul administratorilor pentru oferirea unui confort sporit în cadrul structurii de cazare turistică şi pentru asigurarea parcării autovehiculelor turiştilor. un număr notabil de unităţi având amenajate spaţii pentru discotecă. Cele mai multe dintre locurile de cazare inventariate se înscriu la un nivel scăzut de confort (2 stele – 262 locuri). şemineu.Mai puţin de o treime din numărul total de structuri de cazare inventariate (8 din 26) sunt clasificate de Ministerul Turismului. unităţile clasificate cumulează 64. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). grătar. În schimb. Staţiunea Păltiniş – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. frigider.6 – pag. unităţi 20% 22% 13% 17% 5 10 28% Nr. Staţiunea Păltiniş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).

1% 41. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 36 .8% 100% 4 8 5 2 19 150 172 153 118 593 25.3 20.0% 25.Gradul de dotare al camerelor este destul de redus. telefon sau frigider în cameră fiind rar întâlnite.8% 19. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 0 1 2 2 1 1 0 7 0 28 52 148 13 8 0 249 0.4 100 DUPĂ NIVEL DE CONFORT. respectiv 148 de locuri de cazare (a se vedea figura 14). din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. cu 152. uscător de păr ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective.4 5. Staţiunea Ocna Sibiului Staţiunea Ocna Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE. precum şi să-i asigure accesul la baia proprie.5 4.4 1. amenajarea camerelor s-a realizat astfel încât să asigure un confort sporit al turistului.2 0. Ca număr de unităţi şi capacitate de cazare disponibilă. camere cu balcon § baie în cameră § încălzire centrală § utilităţi ¨ televizor.9 59. predomină pensiunile turistice (210 locuri – 35% din capacitatea total ă de cazare din staţiune).3% 29. utilităţi precum internet.7 25. urmate de hosteluri şi hoteluri.6 25. iar cazurile în care unitatea nu are încălzire centrală sunt extrem de rare.0 35.0 11.4 5.0 100 1 1 3 2 9 1 2 19 15 28 152 148 210 8 32 593 2. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr locuri % din total Număr unităţi confort (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 4 2 1 7 60 85 104 249 24.1% 34.2 3.9% 100% Staţiunea Ocna Sibiului dispune de 19 structuri de cazare cu o capacitate de 593 locuri. Staţiunea Păltiniş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § confort sporit ¨ baie cu cadă. În schimb.

Doar 249 de locuri din totalul de 593 inventariate sunt clasificate de Ministerul Turismului (aproximativ 42%). terasă. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 Nr.5 şi I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 37 .6 – pag. Totuşi.5 şi I. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). tot puţine fiind şi cele care oferă servicii de alimentaţie. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. unităţi 4 0 8 5 2 0 5 10 20% 25% 26% 29% Nr. relativ puţine fiind unităţile care au amenajate terenuri de sport sau piscine (în principal e vorba de hoteluri). respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. după tipul structurii de cazare Caban ă Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistic ă Pensiune turistic ă urban ă Vilă 1 1 3 2 9 1 2 0 Nr. unităţi 5% 3% 5% 26% 35% 5 10 25% Nr. foi şor. 24-25. însă diferenţa e mică faţă de celelalte două niveluri de confort disponibile – mediu şi ridicat (a se vedea figura 15). unităţile de cazare din Ocna Sibiului oferă în mică măsură posibilitatea practicării de sporturi în cadrul unităţii. amenajarea unui living cu televizor şi a unor spaţii de joacă pentru copii. de altfel. 24-25.Figura 14. Figura 15.6 – pag. Câteva unităţi oferă servicii suplimentare precum cele de spălătorie. gradul de dotare al unităţilor este redus. iar pentru peste un sfert din capacitatea de cazare disponibil ă în staţiune nu a fost identificată nici o categorie de confort. de asemenea. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). de remarcat fiind doar faptul că se asigură loc de parcare pentru turi ştii veniţi cu autovehicule. Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. se observă preocuparea pentru oferirea unor spa ţii de relaxare – grădină. de asemenea. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Staţiunea Ocna Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). Locurile de cazare cu un grad de confort scăzut sunt cele mai numeroase (2 stele – 172 locuri). În ansamblu.

8% 7.6% 34. Staţiunea Ocna Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ televizor ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. Staţiunea Bazna Staţiunea Bazna: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.1% 35. living.5% 26.2% 35. Confortul este totuşi asigurat prin asigurarea încălzirii centrale a unităţilor şi accesul la baia proprie. dintre facilităţile ce ar putea fi oferite în camere doar televizorul are o prezenţă notabil ă (situaţia general ă este influenţată pensiuni. frigider. dotările hotelurilor fiind mult mai bogate).2% 35. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză.Staţiunea Ocna Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. terasă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total Număr unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Vil ă TOTAL 1 1 3 2 7 62 20 100 102 284 21.6% 55. grădină.0% 54.9% 8.3% 100% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 38 . restaurant servicii de comunicaţie ¨ internet cablu loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living parcare ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. foi şor în curte. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. grătar.9% 100% 2 2 3 3 10 116 32 100 128 376 30. Gradul de dotare al camerelor disponibile în staţiune este redus.0% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT.9% 7.1% 100% 1 4 4 1 10 12 134 210 20 376 3. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar.9% 5. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr locuri % din total Niveluri de confort Număr Număr locuri % din total Număr unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 3 3 1 7 108 156 20 284 38.

după niveluri de confort Făr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 1 0 4 4 1 0 Nr. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. sau folosit datele prezentate pe website-urile unităţilor. urmate la mică distanţă de cele de tip hotel (116 locuri) (a se vedea figura 16). este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). notabil este şi numărul structurilor care au săli de conferinţă şi şi-au dezvoltat oferte de team building. Cele mai multe structuri sunt de tip pensiune (pensiune turistică şi pensiune turistică rural ă).5 şi I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort).Cele 10 unităţi de cazare identificate pe raza staţiunii Bazna dispun de un număr de 376 locuri de cazare. În privinţa dotărilor1 şi a serviciilor oferite de structurile de cazare din staţiunea Bazna. după tipul structurii de cazare Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Vilă 2 2 3 3 34% 31% 8% 0 Nr. De asemenea. însă structurile turistice de tip vilă dispun de cea mai mare capacitate de cazare (128 locuri). totuşi. de asemenea. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. 1 Deoarece baza cu dot ările structurilor de cazare creat ă nu conţine informaţii suficiente referitor la unit ăţile aflate pe raza staţ iunii Bazna şi pentru a păstra comparabilitatea datelor.6 – pag. 24-25. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). Din punct de vedere al nivelului de confort. Figura 17.6 – pag. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. se poate remarca o pondere mare a unităţilor care oferă servicii de bar şi restaurant. 39 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . urmate de cele cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele – 134 locuri) (a se vedea figura 17). Staţiunea Bazna: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).5 şi I. unităţi 5% 3% 36% 56% 5 Nr. 24-25. de asemenea. unităţi 5 27% Nr. nu s-a creat o fişă de dot ări pentru această zonă de concentrare a structurilor de cazare. predomină locurile de cazare cu un grad de confort mediu (3 flori/stele – 210 locuri). pentru a furniza câteva informaţii legate de dotările şi serviciile oferite de structurile de cazare din această localitate. Figura 16. Doar trei unităţi din staţiune (însumând mai puţin de un sfert din capacitatea de cazare inventariat ă) nu sunt clasificate de Ministerul Turismului.

plus alte trei localităţi din imediata apropiere a zonei (Cristian. ca de altfel şi accesul la baia proprie.3% 10. Dintre localităţile menţionate mai sus.874 16. Gura Râului (398) şi Cisnădioara (324). Sibiel. În schimb. Poiana Sibiului.4% 7.954 4. totalizând aproape două treimi din numărul de locuri de cazare disponibile în aceast ă zonă. etc. Râul Sadului.2% 4. serviciul de acces la internet este mai puţin prezent în oferta structurilor de cazare din Bazna. tenis de masă.2% 0.2% 0.420 81 168 2.185 81 62 1. Răşinari. Tili şca şi Vale).0% 44.4% 59. Jina.8% 100 DUPĂ NIVEL DE CONFORT.5% 24.6% 49. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele TOTAL 3 92 29 8 2 134 86 1.1% 3.874 5. Unităţile de cazare din staţiunea Păltini ş au fost excluse. Tălmăcel.8% 8. Sibiel (434). Gradul de confort al camerelor este destul de ridicat.278 706 211 100 2.3% 3. Tălmaciu.5% 60. fiind analizate separat. sunt oferite şi servicii auxiliare de masaj.5% 5.0% 22. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 2 2 1 0 31 91 6 1 134 75 10 102 0 439 1.1% 100% 20 6 105 43 12 2 188 465 114 1. Sălişte. dar zona este analizată în ansamblu pentru că astfel concentrează un număr cu adevărat semnificativ de locuri. Orlat. Fântânele. teren de sport.9% 23. Gura Râului. Nu toate localităţile au un număr important de unit ăţi de cazare turistică.5% 1. fitness. Zona Mărginimii Sibiului În zona de concentrare a structurilor de cazare Mărginimea Sibiului au fost cuprinse cele 18 localităţi care definesc în mod tradiţional zona etno-folclorică (Boi ţa. televizorul. Sadu.2% 100% 8 2 3 1 50 110 6 8 188 149 10 302 39 705 1.5% 100% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 40 .954 3. cele mai importante capacităţi de cazare le au localităţile Răşinari (611 locuri – incluzânduţle şi pe cele de pe drumul spre Păltini ş.2% 5. raportat la capacitatea total ă de cazare a judeţului Sibiu.7% 4. saună. Cisnădie şi Cisnădioara).170 458 140 100 1. Mai mult.8% 0. minibarul şi chiar telefonul fiind dot ări standard pentru unităţile de cazare din această staţiune. Poplaca. şi implicit capacităţi de cazare demne de notat.4% 2. Zona Mărginimii Sibiului: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.5% 7. piscină.4% 24. localităţi importante pentru delimitarea perimetrului de concentrare a spaţiilor de cazare şi care aduc un aport consistent la capacitatea de cazare în ansamblu. Galeş.Deşi cele mai importante servicii de menţinere a sănătăţii sunt furnizate prin bazele de tratament. care nu au fost atribuite staţiunii). Rod. destul de multe unităţi sunt pregătite să ofere turiştilor posibilitatea practicării diferitelor sporturi – ATV.

Le urmează structurile de tip pensiune turistică (încadrate separat. Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). concentrând totodată şi cel mai mare număr al locurilor de cazare disponibile (1. în Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 41 . după tipul structurii de cazare Caban ă Camere de închiriat Hostel Hotel Pensiune turistic ă Pensiune turistică rurală Pensiune turistic ă urban ă Vilă 2 3 1 8 3% 6% 5% 11% 50 6 8 0 25 50 75 Nr. iar ponderea capacităţii de cazare a unităţilor pentru care nu a fost identificat un nivel de confort se ridică la 16% din total. 24-25.6 – pag. unităţile cu un grad de confort scăzut (2 flori/stele) predomină atât ca număr (105 din 188 structuri de cazare). este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). prin amenajarea de grădini şi foişoare. 24-25.874 locuri de cazare distribuite în 188 structuri de primire turistică cu funcţiuni de cazare. urmate fiind de cele cu un grad de confort mediu (3 flori/stele). li se oferă turi ştilor posibilitatea de a practica activităţi agroturistice şi de a beneficia de mese tradi ţionale.5 şi I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort).Astfel. unităţile de cazare de tip pensiune turistică rurală sunt preponderente (110 din 188). O treime din totalul capacităţii de cazare inventariate din zona Mărginimii Sibiului nu este clasificată de Ministerul Turismului. şeminee şi spaţii pentru animalele de companie.420 de locuri. cât şi ca mărime a capacităţii de cazare (45%). După cum se poate observa în graficul de mai jos.6 – pag. unităţi 100 110 25% 49% 125 Nr.5 şi I. care cumulează aproximativ un sfert din totalul capacităţii de cazare din zona considerat ă (a se vedea figura 19). cu aproape un sfert din totalul capacit ăţii de cazare (a se vedea figura 18). respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. de asemenea. living-uri. terase. Conform specificului zonei. după niveluri de confort Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 20 6 105 43 12 2 25 50 75 Nr. într-un număr mai mic. prin amenajarea de ferme proprii şi livezi. zona Mărginimii Sibiului dispune de 2. Mai mult. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. de asemenea. Zona Mărginimii Sibiului: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). unităţi 100 125 7% 3% 16% 4% 25% 45% Nr. Figura 18. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. În această zonă s-a observat un interes ridicat din partea structurilor de primire turistică de a oferi un confort sporit clienţilor. iar. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). adică 49% din totalul capacit ăţii de cazare din zona considerat ă). Figura 19. cel mai probabil pentru că nu au specific rustic sau agroturistic). locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I.

tot îmbucurător este şi numărul unităţilor care au amenajate săli de conferinţe (24%). iar 19% oferă inclusiv servicii de fax.schimb. puţine unit ăţi de cazare dispun de restaurante proprii (24%). Zona Mărginimii Sibiului – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. Asigurarea unui spaţiu de parcare pentru turiştii veni ţi cu autovehicule reprezintă o prioritate pentru structurile de cazare din această zonă. wireless activităţi sportive ¨ pescuit în râul amenajat în curte. transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. pentru păstrarea specificului rustic. nu neapărat ca parte a unor servicii organizate de tip restaurant. living. precum şi numărul important al celor care oferă acces internet în cameră (25%). Totuşi. Zona Mărginimii Sibiului – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ baie cu cadă. foi şor în curte. se poate remarca preocuparea pentru amenajarea camerei astfel încât turistul să aibă acces la baie proprie. ponderea unităţilor care oferă servicii de comunicaţie este relativ ridicată: 47% dintre ele oferă acces la internet prin cablu. grătar în curte şi sal ă de mese unde să poată servi masa. grătar. însă unele structuri sunt dotate şi cu sobe de teracotă. restaurant servicii de comunicaţie ¨ internet cablu. tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ spăl ătorie. şemineu. terasă specific agroturistic ¨ fermă proprie. De remarcat sunt ponderea mare a unităţilor care dotează camerele cu televizoare (81%). televizor. Practicarea altor sporturi sau activităţi nu este facilitată decât în cazul câtorva unităţi de cazare. numărul de pensiuni care pregătesc masa turiştilor este mai mare. Cu toate că este o zonă rurală. Deşi specificul gastronomic reprezintă una dintre atracţiile aceste zone. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 42 . din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. livadă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. Încălzirea este asigurată în aproape toate unit ăţile prin centrale termice proprii. o pondere mai mare avândo unităţile care au amenajat un loc de joacă pentru copii. destul de puţine unităţi oferă deocamdată posibilitatea de a practica echitaţia. uscător de păr ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. frigider. Totuşi. majoritatea preferând să pună la dispoziţia turistului o bucătărie utilată. mai mult. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. un număr notabil de unităţi de cazare au posibilitatea de a închiria turi ştilor ATV-uri (17%) sau de a oferi plimbări cu sania trasă de cai pe timp de iarnă (33%). Deşi nivelul de dotare al camerelor este redus. există o disponibilitate ridicată din partea acestora (33% dintre unităţi) de a asigura inclusiv transportul auto al turistului înspre şi dinspre unitatea de cazare (preluare cu autoturismul de la aeroport/gară). din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ internet. grădină.

5% 100% Ca număr.552 de locuri disponibile în zonă).0% 23. însă din punct de vedere al capacităţii de cazare.8% 32.552 47. cu un număr destul de important de structuri de cazare răspândite de-a lungul Văii Avrigului.9% 15.2% 12.6% 15.0% 100% 13 1 1 16 19 3 3 56 733 30 24 247 427 51 40 1. în această zonă predomină structurile de cazare de tip pensiune turistică rurală. cele mai multe locuri disponibile se găsesc la cabane (733 locuri.9% 27.3% 4. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Niveluri de Număr Număr locuri % din total Număr Număr locuri % din total confort unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Fără categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele TOTAL 2 12 9 2 25 47 283 309 117 756 6. Zona Mun ţilor Făg ăraş: Sinteza parametrilor capacităţii de cazare DUPĂ TIP DE UNITATE.4% 40.Zona Mun ţilor Făg ăraş Această zonă de concentrare a spaţiilor de cazare.0% 6. denumit ă convenţional a „Munţilor Făgăraş” (întrucât doar o mică parte a acestor munţi se afl ă pe teritoriul judeţului Sibiu) cuprinde de fapt zona de acces către Munţii F ăgăraş de pe teritoriul judeţului. adică 47% din totalul capacităţii de cazare) (a se vedea figura 20).0% 3. mai ales pe drumul de acces către zona Lacului Bâlea. Cea mai mare concentrare de locuri de cazare se gă se şte în Cârţi şoara (667 din totalul de 1.7% 0. CONFORM CLASIFICĂRII SAU ASUMĂRII DE CĂTRE UNITĂŢI Inventariate (total în circuit turistic) Clasificate Număr Număr locuri % din total Tipuri unităţi Număr Număr locuri % din total unităţi (capacitate) capacitate unităţi (capacitate) capacitate Cabană Camping Motel Pensiune turistică Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urbană Vil ă TOTAL 4 1 1 5 11 3 0 25 244 30 24 97 310 51 0 756 32.9% 1. şi în Avrig (391 locuri).0% 7.5% 3. mai precis localit ăţile Avrig.6% 100% DUPĂ NIVEL DE CONFORT. De notat este faptul că o parte din locurile de cazare disponibile în cabane sunt de fapt locuri la prici.3% 2.552 33. Cârţişoara şi Arpaşu de Sus.8% 41.2% 37. Porumbacu de Sus.2% 1. pe paturi de lemn.5% 100% 15 2 18 20 2 57 523 47 370 495 117 1.7% 3. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 43 . unde turistul trebuie să aibă sac de dormit pentru a putea folosi locul respectiv.

Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate).Figura 20. un număr mare au dotări care ar permite practicarea agroturismului – livezi.8% din total (a se vedea figura 21). Figura 21. de asemenea. reprezentând 23. Zona Munţilor Făgăraş: Defalcarea numărului de unităţi de cazare şi a capacităţii totale de cazare inventariate (clasificate + neclasficate). însă există şi un număr semnificativ de unităţi care oferă servicii de restaurant (28%). numărul pensiunilor care prin dotări permit practicarea de diferite sporturi este îmbucurător (mai ales pescuit pe Valea Avrigului şi Valea Bâlii). ferme proprii. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii). cumulând peste jumătate din capacitatea de cazare a zonei considerate. urmate de camerele de 2 flori/stele. iar acestea sunt oferite într-o proporţie destul de mică în rândul structurilor. după tipul structurii de cazare Caban ă Camping Motel Pensiune turistic ă Pensiune turistică rurală Pensiune turistică urban ă Vilă 13 1 1 3 3 0 5 10 Nr. este păstrată aceeaşi cromatică pentru categorii ca în graficul reprezentând numărul de unităţ i (din stânga figurii).6 – pag. cele mai multe au un nivel de 3 flori/stele. unităţi 15 20 3%3% 28% 19 46% 16 16% Nr. 24-25. unităţi 20 25 8% 33% 32% 3% 24% Nr. terase – menite să sporească confortul turiştilor.5 şi I. Majoritatea unităţilor permit turiştilor accesul la bucătărie. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 44 . locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. de asemenea. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. Chiar dacă numărul serviciilor suplimentare este redus. după niveluri de confort F ăr ă categorie 1 floare / stea 2 flori / stele 3 flori / stele 4 flori / stele 5 flori / stele 0 15 2 18 20 2 0 5 10 15 Nr. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Notă: În graficul reprezentând defalcarea numărului de locuri de cazare (din dreapta figurii) sunt evidenţiate numeric doar procentele semnificative (cel puţ in 3%) şi. nu sunt clasificate conform normelor Ministerului Turismului. O parte importantă a unităţilor de cazare din aceast ă zonă au amenajate spaţii de relaxare – grădini. 24-25. În plus.6 – pag. iar unele structuri oferă plimbări cu sania trasă de cai pe timpul iernii. a căror capacitate totală de cazare este de 370 locuri. Un număr important de unităţi (32 din 57). existând chiar şi trei structuri care permit practicarea echitaţiei. locuri de cazare Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. livinguri.5 şi I. Numărul total de unităţi în cazul analizei categoriei de confort poate diferi de numărul de unităţi identificate întrucât există structuri care oferă cazare în camere cu grade diferite de confort (acestea au fost numărate de două ori în cazul defalcării unit ăţilor după gradul de confort). Dintre unit ăţile pentru care s-a putut determina gradul de confort. cumulând 32% din capacitatea de cazare din zonă.

grătar. tenis de masă loc amenajat de joacă pentru copii divertisment ¨ televizor în living sală de conferin ţe servicii suplimentare ¨ transport auto până la unitatea de cazare parcare ˜˜˜º»˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜º»˜˜˜ ˜˜˜˜º» ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 45 . confortul necesar este asigurat prin încălzirea central ă. foi şor în curte. Chiar dacă dotarea camerelor nu pare a fi una dintre priorităţile structurilor de cazare din aceast ă zonă. sal ă de mese servicii de alimentaţie ¨ bar. accesul la baia proprie. livadă posibilitatea pregătirii şi p ăstrării alimentelor ¨ acces la bucătărie. camerele cu balcon şi dotarea cu televizor într-un număr ridicat de unităţi de cazare. Zona Munţilor Făgăraş – Dotarea camerelor unităţilor de cazare § § § § confort sporit ¨ camere cu balcon baie în cameră încălzire centrală utilităţi ¨ televizor ˜˜º»˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ ˜˜˜˜˜ Notă: Reprezentarea grafică din dreapta tabelului se referă la ponderea aproximativă a unităţilor ce oferă facilit ăţile respective. frigider. pescuit sportiv în râul amenajat în curte. restaurant activităţi sportive ¨ ATV. terasă specific agroturistic ¨ fermă proprie.Zona Munţilor Făgăraş – Facilităţile unităţilor de cazare § § § § § § § § § § confort sporit ¨ acceptă animale de companie. grădină. living. şemineu. din totalul unităţ ilor considerate pentru analiză.

unde la cerere se pot organiza conferinţ e (în cele mai multe cazuri. Bradu pe DN1-7 (Fântâni ţa Haiducului). însă şi în alte zone au fost identificate săli de conferinţe de capacităţi mari: zona Munţilor Făgăraş (cabana Bâlea Lac. sălile de conferinţe sunt de fapt săli multifuncţionale. cumulând cel puţin 7.7.000 de locuri. 46 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . s-a aproximat capacitatea totală din judeţ la un nivel mai mare decât cele aproape 5. respectiv in foaie separată în forma electronică a Anexei 2) Din totalul de 518 unităţi de cazare ce au fost identificate în judeţul Sibiu. 1 De menţ ionat este faptul că. 98 au amenajate săli de 1 2 conferinţe . în localităţi precum Apoldu de Sus. pensiunea Perla Mărginimii). însă pentru 46 de unit ăţi nu au fost identificate datele referitor la capacitatea sălilor de conferinţe din dotare. dintre care 163 sunt restaurante. Privire de ansamblu asupra altor structuri turistice În judeţul Sibiu au fost identificat 329 structuri de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică. având în vedere că aceste 46 de săli sunt majoritatea considerate ca având capacit ăţi mici. Totodată.). Cele mai multe se găsesc în municipiul Sibiu (37 de săli). şi cele mai mari capacităţi per unitate se afl ă în municipiul Sibiu (hotelurile Ramada. Cele mai multe unităţi de alimentaţie publică.5 şi I. Ibis. cabana Europa Transfăgărăşan. Hilton). Continental Forum. după principalele zone de concentrare Sibiu Media ş Pă ltiniş Ocna Sibiului Bazna Mă rginimea Sibiului Mun ţii F ă g ăra ş 5 12 11 13 35 66 60 80 100 Nr.I. urmat fiind de zona Mărginimii Sibiului. Ocna Sibiului (Centrul de conferinţe Ocna Sibiului). Ana. 24-25. unde se concentrază mai mult de jumătate din capacitatea totală a sălilor de conferinţe din judeţ. de capacitate redus ă. Distribuţia unităţilor pe teritoriul judeţului urmează concentrările de structuri de cazare (la rândul lor suprapuse principalelor zone de interes turistic). se pot asigura dot ările minime necesare: proiector. ecran etc. unităţi 120 140 161 Restaurant Alte structuri 0 20 40 160 180 Sursa: Anexa 2 (realizată de Marketscope conform metodologiei prezentate la inceputul subcapitolelor I. Bradu. cu menţiunea că în plus se remarcă un număr relativ important de unităţi amplasate de-a lungul DN1-7.492 de locuri în săli de conferinţe. cu 66 de unităţi dintre care 31 restaurante (a se vedea figura 22). şi implicit cele mai multe restaurante. Păltini ş (Casa Turiştilor). urmate la distanţă de zona Munţilor Făgăraş. Raportat la numărul de unităţi de cazare aflate în zonele de concentrare considerate. mai ales în cazul structurilor de cazare de mici capacit ăţi. zona Mărginimii Sibiului (pensiunea Mai. Structurile de primire turistică cu funcţiuni de alimentaţie publică. pensiunea Albota. se găsesc în municipiul Sibiu (161 unităţi inventariate. pensiunea La Bradul Înalt).6 – pag. Figura 22.500 de locuri stabilite prin date sigure. Mediaş (hotel Central). dintre care 77 restaurante). Şelimbăr. Veştem. cele mai mari ponderi ale restaurantelor le au municipiile Mediaş şi Sibiu. 2 Capacitatea calculată (după cum reiese din datele prezentate în Anexa 2) este de 5.

ro. făcând mult mai facilă legătura între judeţ şi celelalte zone ale ţării. precum şi cu exteriorul acesteia (coridorul IV fiind cea mai importantă legătură către vestul Europei).ro. § 72 trasee de drumuri comunale. două drumuri naţionale principale (DN7C Cârţişoara – Curtea de Argeş – Bascov şi DN14 Sighi şoara – Mediaş – Sibiu) şi două drumuri naţionale secundare (DN14A Mediaş – Târnăveni – Iernut şi DN14B Copşa Mică – Blaj – Teiuş). lista de drumuri judeţene şi comunicatele de presă ale Consiliului Judeţean Sibiu.607 km. aceste proiecte vor îmbunătăţi considerabil traficul rutier. creşterea capacităţii portante pe sectoarele reabilitate. Infrastructură de transport (acces) ş i de utilităţi1. dintre care doar 11 km sunt electrificaţi.8. Traseele principale care leagă localităţi din judeţul Sibiu între ele şi judeţul Sibiu de restul ţării sunt următoarele: § magistrala 200: Braşov – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos – Deva – Arad – Curtici (cale ferat ă parţial dubl ă. E81 şi Coridorul IV PaEuropean: § E60: Punct frontieră Borş – Cluj Napoca – Târgu-Mure ş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti – Slobozia – Constanţa. iar liniile cu două căi măsoară 92 km (39%).sibiuairport. Reţeaua de drumuri publice a judeţului Sibiu totalizează 1. § E574: Piteşti – Braşov – Bacău § Coridorul IV Pan-European: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sibiu – Piteşti – Bucureşti. Pe lângă lucrările de întreţinere. www. § drum expres cu patru benzi pe traseul Sibiu – Mediaş – Sighi şoara – Odorheiul Secuiesc – Miercurea Ciuc. o Braşov – Cluj Napoca – Oradea. Printre proiectele de drumuri aflate deja în execuţie sau doar în faza de proiect care vor traversa judeţul Sibiu se numără şi următoarele: § autostrăzi pe traseele: o Piteşti – Sibiu – Sebeş – Deva – Arad – Nădlac.ro. § 51 trasee de drumuri judeţene. ce va prelua traficul de tranzit. § E81: Punct frontieră Giurgiu – Bucureşti – Piteşti – Sibiu – Cluj Napoca – Satu Mare – Punct frontieră Halmeu. www. 936 km drumuri judeţene şi 414 km drumuri comunale. § magistrala 300: Bucureşti – Predeal – Braşov – Blaj – Cluj Napoca – Oradea – Episcopia Bihor (cale ferată dublă. zonă străbătută de cinci importante căi rutiere internaţionale.cfr. programele de reabilitare a drumurilor ţintesc aducerea condi ţiilor de trafic la standarde europene. „Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 . dintre care două trasee sunt drumuri europene (E68 – DN1 şi E81 – DN7). porţiunea aflată în judeţul Sibiu leagă oraşele Dumbrăveni. 1 Sursele de informaţ ii pentru aceste secţ iuni le reprezintă PATJ Sibiu (2003). Centre de informare turistică Transportul rutier Judeţul Sibiu se încadrează în zona de dezvoltare Centru a României. pe direcţia nord-est cu legături denivelate către DN14 şi DJ106. neelectrificată pe sectorul Ucea – Podu Olt – Sibiu – Vinţu de Jos). www. oraşul Sibiu fiind legat direct la trei dintre ele – E68. § E68: Punct frontieră Nădlac – Arad – Deva – Sebeş – Sibiu – Braşov. Alt proiect important vizează realizarea arterei ocolitoare a municipiului Sibiu. Transportul feroviar Reţeaua feroviară a judeţului Sibiu măsoară 235 km. 47 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .cnadnr. Mediaş şi Copşa Mică.I. Monitorul de Sibiu). o serie de articole recente publicate în cotidiane locale (Tribuna. o Sibiu – Făgăraş – Braşov – Ploieşti – Bucureşti. electrificat ă pe sectorul Sighişoara – Mediaş – Blaj). Odată realizate. precum şi îmbunătăţirea calităţii traficului prin construirea benzii a treia pe pante pentru selectarea traficului greu. Acestea se împart pe: § 6 trasee de drumuri naţionale.2007 – 2013”. dintre care 257 km sunt drumuri naţionale.

Astfel. redimensionarea clădirii pentru serviciile administrative şi amenajarea unui depozit de carburanţi. Alte lucrări de modernizare vizează instalarea de electromecanisme performante pe tronsonul Coşlariu – Sighişoara şi modernizarea la standarde europene a staţiei de cale ferată din municipiul Sibiu. Porumbacu de Jos. Brădeni. Cârţa. În faza de execuţie se afl ă proiectele pentru următoarele localităţi: § alimentare cu apă – Bârghiş. Porumbacu de Sus. Transportul aerian Aeroportul internaţional Sibiu este amplasat pe DN1. Reţeaua de alimentare cu ap ă şi de canalizare Judeţul Sibiu este compus din 64 de unit ăţi administrative. în fază de construcţie existând deja cel puţin alte 17 staţii. Roşia. Cisnădie (satul Cisnădioara). Turnu Roşu (satul Sebeşu de Jos). Şeica Mare. Agârbiciu. pe lângă cele deja existente în mediul urban (Sibiu. Avrig (satele Bradu şi Săcădate). Sadu. München.§ § linia 204: Sibiu – Agnita (cale ferată simplă. Turcia (Antalya). Orlat.. Turnu Roşu. Cisnădie). Vurpăr. Cristian. trasee ce fac parte din Coridorul IV Trans-European. O nouă legătură va exista între Sibiu şi Deventer (Olanda). Slimnic (satul Ruşi). pe tronsoanele Episcopia Bihor – Cluj Napoca – Sighi şoara – Braşov – Bucureşti şi Curtici – Arad – Deva – Sibiu – Râmnicu Vâlcea – Bucureşti. Poplaca. însă investi ţiile din ultimii ani au fost majore (staţia de epurare de la Sibiu a fost modernizată şi adusă la ultimele standarde europene în domeniu. Sălişte (satele Sibiel. Mag). Timi şoara). construirea unui nou terminal pentru serviciul pompieri. cât şi în mediul rural (Jina. Numărul de staţii de tratare a apei menajere este în continuă creştere. Roma). de menţionat că ruta nu este funcţională în prezent). dotarea cu aparatură modernă a turnului de control. § canalizare – Arpaşu de Jos. Pentru aparate de zbor ultra-uşoare o alternativă o reprezintă aerodromul privat „Măgura” din Cisnădie. Şura Mare. Sebeşu de Jos. Sebeşu de Jos. Bazna. Aeroportul Sibiu a beneficiat de importante lucrări de modernizare (finalizate în mare parte în anul 2008) pentru a putea susţine creşterea recentă a traficului aerian la acest terminal. oraş cu care este înfrăţit. Agnita. Bruiu. Arpaşu de Sus. a căilor de rulare şi a balizajului. Şura Mică. dintre care 36 beneficiază de reţea de alimentare cu apă (26 din mediul rural) şi 13 de reţea de canalizare (4 din mediul rural). Boi ţa. Moşna. Stuttgart). Alma. Programul de extindere a acestor reţele se realizează în două etape – proiectare şi execuţie – pentru care finanţările se acordă defalcat. Proiectele pe termen lung ale aeroportului au ca obiectiv realizarea unui terminal cargo şi a unei piste paralele pentru avioanele de dimensiuni mici. Săcel. Sadu). neelectrificată pe întregul sector). Vale. modernizarea pistei de aterizare. Grecia (Zakynthos). Jina. Tălmaciu. Slimnic. lucrările fiind finalizate în mai 2008) şi vor continua atât în mediul urban (Avrig. Hamba. Ţapu. Fântanele. Turnu Ro şu. principalele investiţii preconizate de autorităţi pe termen mediu se vor concentra pe modernizarea liniilor de cale ferată convenţionale. Bârghiş. Reti ş. Alma. Racovi ţa. Principalele investiţii au vizat modernizarea terminalului (în prezent capacitatea de procesare este de 300 de pasageri/oră). Merghindeal. Sebeşu de Sus. Alţâna. „Modernizarea infrastructurii de apă / apă uzată în principalele 48 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Spania (Madrid). Avrig. Boarta. la o distanţă de 6 km de centrul municipiului Sibiu. Micăsasa. Şeica Mare. Mediaş. neelectrificată pe sectorul Sibiu – Agnita şi sectorul Cornăţel – Vurpăr. Un rol important în dezvoltarea acestor reţele de infrastructură utilitară îl are implementarea unor proiecte în cadrul POS Mediu (de exemplu. în faza de proiectare se află următoarele reţele: § alimentare cu apă – Agnita (satele Ruja şi Coveş). Astfel. Italia (Milano. Sălişte) şi cel rural (Aciliu. Numărul staţiilor de epurare a apei menajere este mai mic. astfel încât să permit ă viteze de până la 160 km/h. România (Otopeni. Gura Râului. Starea tehnică a liniilor existente nu permite viteze mai mari de 60-80 km/h. Tili şca. Vurpăr). Germania (Köln. Cârtişoara. Şapte companii aeriene activează în prezent pe aeroport. linia 208: Sibiu – Copşa Mică (cale ferată simplă. § canalizare – Agnita. Micăsasa. f ăcând legătura între Sibiu şi 11 destinaţii interne şi internaţionale: Austria (Viena). Tili şca. Biertan.

Dumbrăveni.aglomerări din zona Mediaş. perspectiva fiind creşterea calităţii produsului turistic judeţean (reţeaua extinsă de centre asigură niveluri superioare de confort şi siguranţă pentru turişti). Axente Sever.nsf/AllForPrint/D8607FCEA7E5A7E4C2257418004571C8?OpenDocument) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 49 . ce creează disfuncţionalităţi în distribuirea energiei (fluctuaţii de tensiune semnalate inclusiv în zone turistice importante ca Mărginimea Sibiului). Sălişte. Alţâna. Agnita. Bazna. Bârghiş. 1 Răcăriţa ) şi de la o central ă electrică de termoficare. Agnita. virtual toate localităţilor judeţului sunt conectate la reţeaua de energie electrică. Sibiel şi Valea Viilor. Sebeş. Răşinari. la aeroport. acoperirea la nivelul judeţului fiind bună: 107 de localităţi sunt racordate la reţeaua naţională de gaze. Principalele probleme ale sistemului de distribuţie al energiei electrice la nivelul judeţului Sibiu sunt legate de starea tehnică deficitară a acestora. de iniţiative private). Alte puncte de informare preconizate a fi deschise pe termen scurt sunt cele de la Cârţişoara (la muzeul „Badea Cârţan”). iar acoperirea principalelor zone turistice este bună. Numărul de CIT-uri din judeţ este relativ mare. existând 21 de câmpuri amplasate în localităţile Loamneş. este foarte important ă activitatea şi modul de funcţionare al CIT-urilor. de la Săsăuş şi de la Gura Râului (în cazul acestora doua din urmă fiind vorba.268. Cisnădie. se pare. Olt şi Cibin. datorată vechimii instalaţiilor şi echipamentelor. Mediaş. Avrig. Poplaca.2007 – 2013” (disponibil la adresa web http://www. la muzeul în aer liber din cadrul CNM Astra). Ocna Sibiului. şi prin reţele de distribuţie de tensiune înaltă. medie şi joasă. dar există şi câteva mici zone sau locuinţe individuale din mediul rural care nu sunt încă electrificate. Biertan. Marpod. la gară. Sadu. de la microhidrocentrale şi minihidrocentrale (pe râurile Cibin. Per ansamblu.7 km. principalele aspecte care pot fi imbunătăţite sunt faptul că unele centre nu funcţionează încă permanent şi vizibilitatea redusă. Sistemul de distribuţie a gazelor naturale însumează 1. 6 localităţi (Cisnădioara. Şeica Mare. Slimnic. Distribuţia acestei energii este asigurată prin patru magistrale LEA 400 kv şi o magistrală LEA 220 kv (ce măsoară împreună aproape 265 km şi asigură transportul energiei în regiune). Copşa Mică. Peli şor şi Răşinari) sunt în curs de racordare şi 31 de localităţi sunt propuse pentru racordare în viitor. a fost identificat un centru privat de informare turistică la Păltiniş. Orlat. Brădeni. De asemenea. Având în vedere rolul de informare şi ghidare pe care îl au CIT-urile.ro/portal/Sibiu/CJSibiu/portal.cjsibiu. personalul din CIT-uri a lăsat o impresie pozitivă în cadrul vizitelor inopinate realizate ca parte a cercetării de teren în cadrul Masterplanului. destul de puţin cunoscute şi exploatate în prezent). Hamba. cu menţiunea că nu există un astfel de centru pe Valea Hârtibaciului. Bazna. Centrele de informare turistică Reţeaua principalelor centre de informare turistică identificate acoperă zonele cu atracţii turistice cheie din judeţ: Sibiu (patru centre – la Primărie. Sistemul de alimentare cu energie electrică Energia electrică necesară judeţului Sibiu provine de la o serie de hidrocentrale amplasate pe râurile Sadu. judeţul Sibiu” sau „Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în judeţul Sibiu”) Sistemul de distribu ţie a gazelor naturale Judeţul Sibiu dispune de rezerve importante de gaze naturale. Nocrich. Laslea şi Aţel. exceptându-l pe cel preconizat de la Săsăuş (un CIT în zona respectivă ar fi util pentru popularizarea posibilit ăţilor de turism. Chirpăr. Răşinari. 1 “Strategia şi planul de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 .

Figura 23. INFRASTRUCTURA RUTIERĂ ŞI FEROVIARĂ ŞI REŢEAUA CENTRELOR DE INFORMARE TURISTICĂ DIN JUDEŢUL SIBIU Bazna i i MEDIA Ş Biertan i MUREŞ ALBA Valea Viilor i OCNA SIBIULUI i Săsăuş Q SIBIU ii i i i SĂLIŞTE i i Sibiel i i AVRIG CISNĂDIE i i Cârţişoara Gura Râului Răşinari i BRAŞOV Păltiniş i ARGEŞ VÂLCEA Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Legendă Drum naţional Drum judeţean Magistrală cale ferată Linie cale ferată i i Centru de informare turistică Centru de informare turistică în curs de amenajare Aeroport Q Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 50 .

În cazul sălilor de conferinţe din dotarea structurilor de cazare. restaurante) inventariate numără peste 300 de unităţi. Valea Hârtibaciului. Ocna Sibiului şi Bazna. În proiect se afl ă şi reactivarea liniei „mocăni ţei”. Mediaşului şi într-o mai mică măsură cele din Agnita sau Dumbrăveni). Gura Râului).9. Infrastructura utilitară este în continuă dezvoltare. Produsul turistic judeţean beneficiază de atractivitatea ridicată a unor tipuri de turism aflate în tendinţele europene (rural – tradiţional. în cadrul cărora se distinge nucleul reprezentat de municipiul reşedinţă de judeţ Sibiu – „capital ă culturală europeană în anul 2007”. ce leagă Sibiul de Agnita. de muzică. balnear). prin prisma diversităţii şi atractivit ăţii resurselor turistice. cultural. Lotru şi F ăgăraş. zone etno-folclorice cu tradiţiile. Valea Târnavelor. Sibiel.). comparativ cu restul judeţelor din Regiunea Centru a ţării. Rezumatul capitolului Patrimoniul turistic al judeţului Sibiu este o împletire între multiculturalitate. Cele mai mari concentrări de spaţii şi capacităţi de cazare se întâlnesc în Sibiu. palate şi conacuri răspândite prin judeţ (Palatul de vară Brukenthal. zonele de concentrare identificate pentru aceste structuri sunt identice cu cele evidenţiate în cazul structurilor de cazare. capacitatea judeţului Sibiu este a doua ca mărime. etc. aproape două treimi din totalul capacităţii de cazare din judeţ se înscrie în intervalul scăzut-mediu de confort (2-3 flori/stele). cetăţi. factorii curativi din cele două staţiuni balneoclimaterice din judeţ – Ocna Sibiului şi Bazna. plus alte câteva unităţi în curs de amenajare. a două monumente UNESCO şi a unor zone cu o bună notorietate naţional ă sau chiar internaţională. meşteşug ăreşti.). Aşadar. etc. Mărginimea Sibiului. Cele mai importante resurse naturale ale judeţului Sibiu se concentrează în zona de sud. în curs de clasificare sau asumat de unităţile neclasificate). Infrastructura de acces în judeţ este bine dezvoltat ă: judeţul Sibiu este străbătut de patru drumuri europene şi de un coridor paneuropean. muzee (Brukenthal şi Astra se află între cele mai importante cinci muzee ale României. crame. iar din perspectiva gradului de confort (clasificat. Podişul Secaşelor). va avea acces relativ facil la viitoarele autostrăzi. cele mai mari capacităţi cumulate le deţin hotelurile (28% din numărul locurilor). zona Avrigului – sunt exploatate la un nivel rezonabil din punct de vedere turistic. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 51 . Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unit ăţi de primire turistică. Avrig). zona Mărginimii Sibiului (în special în Răşinari. ce cuprind aproape 13. aproape jumătate aflate în municipiul Sibiu. Castelul Apafi. judeţul Sibiu se afl ă în rândul destinaţiilor turistice româneşti de top. Păltini ş. pitoresc şi tradi ţie. folclorice. gastronomia şi meşteşugurile specifice (cea mai importantă din punct de vedere al exploat ării turistice este Mărginimea Sibiului. ansambluri arhitecturale urbane medievale (centrele istorice ale Sibiului. în cadrul grupelor de munţi Cindrel. zona Munţilor Făgăraş (Cârţişoara. urmate de pensiunile turistice rurale (18%). însă potenţial au şi celelalte patru zone etno-folclorice ale judeţului – Ţara Oltului.000 de locuri la nivelul judeţului. precum şi o serie de festivaluri şi evenimente (de teatru. acestea includ categoriile: biserici fortificate (cu o concentrare de astfel de atracţii în jumătatea nordică judeţului). RăşinariPăltini ş. municipiul Sibiu fiind din nou principalul punct de concentrare a acestor capacităţi. După tipul unităţii de cazare. este străbătut de două magistrale feroviare şi are un aeroport internaţional. sportive. Mediaş. zonele deficitare în prezent aflându-se mai ales în mediul rural.I. Bâlea. Acestora li se al ătură.000 de locuri de cazare. în rândul atracţiilor naturale majore. acestea cumulează o capacitate estimată la cel puţin 7. după numărul de vizitatori). medievale. Reţeaua de centre de informare turistică din judeţul Sibiu este una dintre cele mai dezvoltate din ţară: au fost identificate 15 centre de informare amenajate în cei mai importanţi poli de interes turistic ai judeţului. La potenţial natural merită menţionate de asemenea zonele din reţeaua „Natura 2000” din nord-estul şi estul judeţului (o mare parte din suprafaţa Podişurilor Hârtibaciului şi Târnavelor). cuprinzând şi câteva branduri bine conturate şi valoroase în peisajul turismului din România: oraşul Sibiu. Reţeaua de structuri cu funcţiuni de alimentaţie publică (baruri. În ceea ce priveşte resursele antropice. mai ales în scop turistic. cu menţiunea că doar anumite perimetre – Bâlea.

Cluj-Napoca. În schimb. deci cu atât mai puţin pentru cei străini. un număr destul de limitat de oraşe europene sunt conectate direct de Sibiu). Cluj-Napoca. Târgu-Mure ş ). pe relaţia oraşului Sibiu cu Bucureşti. Braşov. la data de 20 Octombrie 2009 52 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . se poate vorbi despre o penurie de unităţi de alimentaţie deschise publicului larg în majoritatea zonelor turistice rurale (uneori. infrastructură deficitară care determină un trafic anevoios). accesul poate deveni mai dificil pentru turiştii care aterizează pe alte aeroporturi din ţară (de exemplu Bucureşti sau Cluj-Napoca). Târgu-Mureş. De asemenea. iar diversitatea ofertei de structuri de primire turistică din zonele consacrate a permis inclusiv depăşirea nivelului turismului de agrement (de exemplu. posibilităţile turi ştilor de a servi masa în localitatea de cazare sunt fie oferta gazdei exclusiv pentru clienţii cazaţi.Infrastructura turistică s-a dezvoltat în general în linie cu traficul de turi şti spre zonele cu atracţii însemnate. întrucât alternativa principală (calea rutieră) poate avea unele neajunsuri. Timişoara). datorit ă dezvolt ării ofertei de săli de conferinţe din cadrul spaţiilor de cazare). 1 Conform analizei unor informaţii de pe pagina CFR – Mersul Trenurilor (www. relativ la aşteptările turiştilor străini (confort redus al transportului în comun. Sibiul nu este bine integrat în reţeaua feroviară. Braşov. amploarea luată de segmentul turismului de business – conferinţe şi evenimente -. trenul nefiind în prezent o soluţie practică pentru turi ştii rezidenţi (de exemplu legături 1 dificile. Existenţa aeroportului internaţional în Sibiu este un avantaj pentru turiştii străini care pot călători pe rutele operate spre acest aeroport (momentan.infofer. respectiv pe întreaga vale a Hârtibaciului. prin alte localităţi. Principalele lipsuri de infrastructură turistică se remarcă în localitatea sit UNESCO Valea Viilor.ro). astfel încât pe căi rutiere se găse şte la distanţe rezonabile de multe centre urbane cu cerere potenţială majoră (Bucureşti. În ceea ce priveşte accesibilitatea. fie „self-cateringul”). judeţul Sibiu beneficiază de o poziţie privilegiată în centrul ţării.

II. Cererea turistică în judeţul Sibiu şi în zona de sud a Transilvaniei
Studierea intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu s-a bazat în primul rând pe informaţii culese din interviurile semi-structurate, respectiv pe răspunsurile furnizate de birourile de promovare turistică a României în străinătate (acestea din urmă fiind utile mai ales în cazul studierii interereselor turiştilor străini); rezultatele preliminare obţinute astfel au fost ulterior analizate atât prin prisma datelor relevante pentru acest capitol obţinute din surse secundare sau din chestionarele cu autocompletare de la primării, cât şi din perspectiva personală a consultanţilor implicaţi în proiect, în baza unei bune cunoaşteri a atracţiilor turistice în judeţe din Sudul Transilvaniei.

II.1. Profilul turistic al zonei de sud a Transilvaniei
Analiza cererii turistice, respectiv prezentarea intereselor turiştilor pentru obiective din judeţul Sibiu, vor fi urmărite în contextul apartenenţei judeţului la zona de sud a Transilvaniei. Justificarea integrării produselor turistice din Sibiu în cadrul zonei are la bază pe de-o parte similitudinile dintre profilele turistice ale judeţelor din regiune sau ale unor zone din aceste judeţe (inclusiv gestionarea comună a unor elemente de cadru natural, cum sunt Munţii F ăgăraş de exemplu, face imposibilă delimitarea clară între produselor turistice aparţinând de zone sau judeţe diferite). Pe de altă parte, s-a luat în calcul perspectiva turiştilor, ale căror interese nu sunt limitate de graniţele unui judeţ (de cele mai multe ori sunt interesaţi de atracţiile turistice în sine, punctuale sau integrate într-o regiune, mai mică sau mai mare). Aşadar, prezentăm în introducerea acestui capitol o delimitare convenţională a „Sudului Transilvaniei” (zona ha şurată din graficul de mai jos), care să indice spre patrimoniul turistic al căror teritorii ne-am concentrat atenţia în cadrul proiectului – de menţionat că în centrul analizei vor fi interesele turi ştilor pentru judeţul Sibiu şi tangenţial vor fi urmărite şi atracţii din alte judeţe, care fac obiectul interesului acestor turişti.

Figura 24. ZONA CONVENŢIONALĂ „SUDUL TRANSILVANIEI”

Legendă Zona convenţională „Sudul Transilvaniei”

Sursa: http://ro.globalcom.ro (harta); adaptare Marketscope

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

53

Marcajul de mai sus nu trebuie judecat strict, el având caracter orientativ. Practic, cercetările de piaţă întreprinse în cadrul Masterplanului au avut un caracter mai amplu, luând în calcul, pe lângă accepţiunea acestei convenţii (judeţul Sibiu, anumite zone din judeţele Alba, Hunedoara şi Mureş, judeţul Braşov), şi perspectiva diferi ţilor respondenţi asupra sudului Transilvaniei şi punctelor de interes turistic ale acestei zone (de altfel, această perspectivă al ături de mai slaba dezvoltare turistică faţă de restul regiunii, în general a determinat şi faptul că celelalte judeţe din regiunea Centru – Harghita şi Covasna – sunt amintite în analiză doar daca este cazul). Un alt aspect privind analiza cererii turistice din „Sudul Transilvaniei” se referă la utilizarea informaţiilor statistice disponibile. Astfel, reperele statistice din anumite secţiuni ale capitolului au ca sursă date statistice la nivel de judeţ, extinzând deci analiza pâna la grani ţele judeţelor relevante (fapt ce constituie un alt argument pentru acceptarea caracterului de convenţie a marcajului de mai sus). În ceea ce priveşte profilul turistic, Sudul Transilvaniei este definit prin diversitatea atracţiilor şi multiculturalism. Prima axă definitorie se referă la varietatea obiectivelor turistice, ce pot fi grupate în câteva arii de interes majore, şi anume: § Cadru natural – preponderent zonă de podi ş, mărginită la sud de Munţii Carpaţi; atracţiile generice sunt legate de pitorescul peisajelor, roadele agriculturii tradiţionale, care s-a putut păstra de-a lungul timpului, respectiv de turismul montan şi anumiţi factori curativi (apă, nămol, aer ozonat) § Tezaur cultural – cu accent pe arhitectură, religie, istorie; principalele repere sunt cet ăţile, bisericile fortificate şi castelele medievale, bisericile din lemn, reminescenţele cetăţilor dacice, muzeele § Leag ăn al tradiţiilor – o particularitate a axei culturale o reprezint ă păstrarea vie a tradiţiilor, a meşteşugurilor şi în general a vieţii tradiţionale şi aspectului străvechi (sate unde se menţine atmosfera patriarhală) La fel de important ă este îmbinarea fericit ă într-un spaţiu relativ restrâns a diverse culturi – românească, să seacă (saxonă), maghiară. Sudul Transilvaniei adăposteşte mărturii ale spiritualităţii populaţiilor care convieţuiesc pe aceste meleaguri, iar trecerea timpulului s-a dovedit în unele cazuri şi benefică, permiţând influenţele interculturale ce au contribuit la crearea spaţiului polivalent din punct de vedere turistic din prezent.

II.2. Repere statistice privind cererea turistică în Sudul Transilvaniei. Sezonalitate
Cei mai mulţi turi şti înregistraţi în anul 2008 au ales judeţul Braşov ca destinaţie turistică, peste 80% dintre aceştia fiind turişti români (cele mai mici ponderi ale turiştilor străini în totalul turiştilor s-au înregistrat în cazul judeţelor Hunedoara, respectiv Alba). Un număr considerabil mai mic de turişti au ales judeţele Sibiu, respectiv Mureş ca destinaţie, însă este important de notat faptul că un sfert dintre aceştia au fost turi şti străini. (figura 25)

Figura 25. Sosiri ale turiştilor în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii persoane)
Alba Braşov Hunedoara Mureş Sibiu 0 100 200 300 400 500 600 700

Români Străini

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

54

Analizând perioada 2006-2008 (figura 26), se observă că numărul de turişti sosiţi în judeţul Sibiu a scăzut în anul 2008 faţă de maximul atins în 2007 (anul progamului „Sibiu – Capitală culturală europeană”), însă scăderea cea mai accentuată s-a înregistrat în cazul turiştilor străini, unde cifra a ajuns aproape la nivelul anului 2006.

Figura 26 . Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu (mii persoane)

Români

2006
Stră ini

2007 2008

Total

0

50

100

150

200

250

300

350

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

Din următorul grafic (figura 27) se poate observa preferinţa turiştilor sosiţi în judeţul Sibiu pentru structurile de cazare de tip hotel, peste 60% dintre turiştii români alegând acest tip de cazare; ponderea turiştilor străini care au optat pentru cazarea într-un hotel a fost mai mare (76%), în detrimentrul unor tipuri de cazare precum motelurile, cabanele şi pensiunile. Procente asemănătoare din totalul turi ştilor (aproximativ 20%), atât români, cât şi străini, s-au înregistrat pentru structurile de tip pensiune turistică urbană şi rurală.

Figura 27. Sosiri ale turiştilor în judeţul Sibiu în anul 2008 pe tipuri de structuri de cazare
Hoteluri Moteluri Cabane Români Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale Alte structuri de cazare Străini 0% 20% 40% 60% 80% 100%

Total

Sursa: Institutul Naţional de Statistică

O împărţire a turi ştilor români sosiţi în judeţ pe lunile anului ilustrează sezonalitatea turismului în Sibiu1 (figura 28). Astfel, ca vârfuri de sezon se remarcă lunile mai, iulie şi august, valori destul de ridicate înregistrându-se şi în septembrie-octombrie (situaţia sezonalităţii rezultate din alte surse de informaţii va fi comentată şi în finalul acestui subcapitol).

1

Nu au fost disponibile date similare, pe luni, cu privire la turiştii străini 55

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

Turiştii veni ţi în judeţele din sudul Transilvaniei au ales să înnopteze cel mai adesea în structuri de cazare de tip hotel (figura 29). Sosiri ale turiştilor români în judeţul Sibiu în anul 2008 25000 20000 15000 10000 5000 0 IAN FEB MAR APR MAI IUN IUL AUG SEP OCT NOI DEC Sursa: Institutul Naţional de Statistică Judeţul Braşov a înregistrat cele mai ridicate valori ale numărului de înnopt ări dintre judeţele considerate. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 56 . însă indicii de utilizare netă a hotelurilor au fost relativi mici – cel mai ridicat a fost înregistrat în judeţul Mureş (45%). O descreştere însemnată s-a înregistrat în cazul hotelurilor. urmat de Hunedoara (30%) şi Sibiu (30%). urmat fiind de judeţele Mureş şi Sibiu (figura 29). numărul de înnoptări înregistrate în anul 2008 a fost considerabil mai mic decât cel din 2007. unde cifra pentru anul 2008 a fost chiar şi sub cea a anului 2006. ca indici de utilizare netă a capacităţilor de cazare. Figura 29. anul 2008 a avut o evoluţie mai bună decât 2006. cele mai ridicate valori au fost înregistrate de judeţul Mureş (34%). urmat de judeţele Braşov (35%) şi Sibiu (33%).Figura 28. În ansamblu însă. însă mai slabă decât 2007 (scăderea a fost de peste 13%). cu excepţia structurilor de tip pensiune rurală (figura 30). Înnoptări în judeţele din sudul Transilvaniei în anul 2008 (mii înnoptări) Hoteluri Moteluri Alba Cabane Braşov Hunedoara Mureş Pensiuni turistice urbane Sibiu Pensiuni turistice rurale Alte structuri de cazare 0 100 200 300 400 500 600 700 800 Sursa: Institutul Naţional de Statistică La nivelul judeţului Sibiu. În schimb.

respectiv la o serie de obiective turistice. cu menţiunea că în perioada sărbătorilor de iarnă observaţia privind ocuparea e valabilă pentru majoritatea spaţiilor de cazare (cel puţin din zonele turistice consacrate ale judeţului). sezonalitatea nu este atât de pronunţată pentru aceast ă categorie de unităţi de cazare. În plus. propice în special circuitelor culturale. turismul de business joacă un rol important şi pentru pensiuni – cele mai mari. În plus. în timp ce restul sunt mai mult ocupate în weekend. pot avea grade de ocupare superioare în timpul săptămânii. În extrasezon. oricum. în sezonul estival cererea fiind în general mai mică (pentru ca evenimentele de companie să nu se suprapună peste perioada concediilor de vară). însă nu la nivelul celorlalte sărbători. Cererea se manifestă din plin şi cu ocazia sărbătorilor pascale.Figura 30. cu facilităţi pentru evenimente „corporate”. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 57 . Înnoptări în judeţul Sibiu (mii) Hoteluri Hoteluri pentru tineret Moteluri Vile turistice Cabane turistice Cabane de vânătoare Căsuţ e turistice Tabere de elevi şi preşcolari Pensiuni turistice urbane Pensiuni turistice rurale 0 50 100 150 200 250 300 350 2006 2007 2008 Sursa: Institutul Naţional de Statistică Analizând percepţia asupra sezonalit ăţii în principalele zone turistice alte judeţului. sezonalitatea nu este atât de pronunţată). practicarea sporturilor de iarnă asigură grade bune de ocupare şi în decembrie-ianuarie pentru zonele cu pârtii. iar 1 Mai şi 1 Decembrie reprezintă de asemenea scurte perioade de vârf. în timp ce hotelurile ce sunt gazde ale unor evenimente „corporate” de tip seminarii şi conferinţe înregistrează cerere mai mare pentru sfârşitul săptămânii. concluzia este că în lunile iunie. la hoteluri se poate vorbi şi de perioade diferite de concentrare a cererii în timpul unei săptămâni: hotelurile cu clientel ă de business de tip delegaţie / individual sunt mai încărcate în timpul săptămânii. şi ţinând cont de specificul unor atracţii. iulie şi august activitatea turistică din judeţul Sibiu este cea mai intensă. însă perioada de sezon poate fi extinsă în general şi cu lunile mai şi septembrie (chiar si cu prima jumătate a lunii octombrie). Sezonalitatea este mai pronunţată în staţiunile balneare pentru segmentul turi ştilor interesaţi în principal de „distracţie la scăldat” (pentru segmentul de tratament. Observaţiile de mai sus nu se aplică la fel în cazul hotelurilor axate pe clienţi business.

Studiul cererii turistice nu a urmărit să realizeze o prioritizare a acestor interese. respectiv etnografia şi legendele locului (dintre acestea din urmă. importanţa surselor de interes turistic din judeţul Sibiu. întrucât numărul saşilor din 1 ţară este în prezent redus. concluziile studierii cererii au în centru produsele turistice din judeţul Sibiu.) Aşteptările cu privire la contactul cu un peisaj familiar şi atractiv tocmai prin asemănările. Tipuri de turism practicate Zona convenţională „Sudul Transilvaniei” este caracterizată printr-o varietate de atracţii turistice care determină. Întrucât categoriile generice de atracţii turistice sunt în general aceleaşi în toate judeţele din Sudul Transilvaniei. etc. în special în judeţele Sibiu şi Braşov. analiza va aduce în discuţie atât o perspectivă general ă asupra atracţiilor majore. cât şi puncte de vedere particulare determinate de diversele segmente de turi şti. trebuie avute în vedere diferenţele semnificative între perspectivele unor tipuri diferite de turişti asupra aceluiaşi obiectiv (de exemplu. ale zonei analizate. monumentele UNESCO (biserici fortificate). interesele turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei se concentrează în ultimii ani pe axa Braşov – Sibiu – Sighişoara. întrucât toate tipurile de turism identificate au sau pot avea un rol bine definit în dezvoltarea turistică. interesaţi să revadă locurile natale. pe baza informaţiilor culese din cercetarea de piaţă. cetăţilor. Austria. cu toate posibilităţile de practicare a turismului pe care le oferă şi zonele adiacente acestor centre urbane. se poate stabili. Elveţia şi Olanda: § Interes pentru cunoaşterea spaţiului în care s-a dezvoltat civilizaţia germanică.). venituri). cu edificii medievale şi păstrarea unor tradiţii şi elemente ale vieţii tradi ţionale din secolele trecute (de exemplu. Analiza intereselor turiştilor pentru zona de sud a Transilvaniei. dar şi evoluţia per ansamblu a zonei. Dacă pentru turi ştii români interesul pentru zonă este în special determinat de dorinţa de relaxare mai mult sau mai puţin activă (fie în concediu. educaţie. meşteşuguri din vechile bresle ale saşilor sau specificul gastronomic) § Întoarcerea saşilor care au trăit în România şi care au părăsit ţara pentru a se stabili în străinătate (Germania. ci să prezinte elementele identificate ca fiind de interes în judeţul Sibiu şi în Sudul Transilvaniei. şi anume cetăţile medievale. vârstă. respectiv concluzii succinte din perspectiva unor caracteristici ale turiştilor care influenţează cererea turistică (provenienţă. turişti de „agrement” comparativ cu turi şti de „business”). Prezenta analiză a intereselor turiştilor nu îşi propune să identifice şi să caracterizeze doar principalele puncte de atracţie pentru turişti. mai ales datorit ă bunei notorietăţi de care se bucură numele „Transilvania”. totuşi. sa şi din diferite zone din Germania sau Austria) § Ca variantă a ideei anterioare. totodată. multiple ipostaze ale consumului turistic. Structura rezultatelor informaţionale privind interesele turiştilor include caracteristicile definitorii ale turismului şi descrierea principalelor surse de interes turistic. În general. orientativ. gradul de confort conferit de cunoaşterea limbii germane de către mul ţi dintre membrii comunităţii locale (nu doar în 1 “visiting friends and relatives” – vizite la rude şi prieteni (în limba engleză) 58 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .3. castelele. cu accent pe produse turistice din judeţul Sibiu. determină câteva elemente majore ale atractivităţii zonei pentru turiştii care aparţin spa ţiului saxon: Germania – Austria şi. fie în weekend). fapt de care s-a ţinut cont în ordinea prezentării ideilor din acest capitol. etc.II. cu cea mai mare notorietate. zonele montane şi agroturistice. dar şi prin diferenţele faţă de ţara de origine a turi ştilor (acestea din urmă impuse de specificul local). De asemenea. împreună cu modurile în care se manifestă interesele diverselor categorii de turişti. turişti români comparativ cu turişti străini. la scară mult redusă. Produsele turistice uzuale şi cele mai cerute au în prim plan obiectivele turistice majore. dar şi o serie de nuanţe ale consumului turistic pornind de la analiza punctelor de interes din mai multe unghiuri. turi ştii străini sunt animaţi de posibilitatea de a lua contact cu una din părţile importante şi atractive ale civilizaţiei româneşti. de departe cea mai cunoscută este legată de Dracula şi Castelul Bran). observa ţiile despre restul teritoriilor incluse în zona conven ţional ă fiind incluse doar unde s-a considerat necesar. O primă caracteristică definitorie a zonei analizate este traficul turistic generat de „leg ătura organică” dintre Sudul Transilvaniei şi populaţia germanică – istoria şi moştenirea saşilor. vizitarea de către saşii plecaţi în străinătate a rudelor rămase în aşezările săse şti din România (situaţiile de acest gen sunt mai rare. fiecare. sunt cazuri în care aceştia au organizat chiar întâlniri ale grupurilor de saşi din străinătate în România (de exemplu. acest tip de vizitatori combină adesea turismul de tip „VFR ” cu interese culturale – vizitarea muzeelor.

Viscri. din estul şi sud-estul ţării). influenţa cea mai însemnată a avut-o probabil mediatizarea Sibiului din anul 2007. Orăştiora de Sus – Sarmizegetusa Regia. Cel ălalt factor major de atractivitate. castele (Bran. cetăţi medievale (centrele istorice din Sighişoara. fie generale. etc. în Sudul Transilvaniei se găsesc trei din principalele cinci muzee ale ţării în funcţie de numărul de vizitatori (Castelul Bran atractiv în primul rând datorită legăturii cu mitul lui Dracula . susţinută în ultimii ani de recunoaşterea internaţional ă a unor elemente din cadrul produsului turistic generic reprezentat de zonă în ansamblu („Sibiu – Capital ă Culturală Europeană”. Sibiu. Valea Viilor. Saschiz. biserici de rituri diferite aflate în apropiere una de alta sau atmosfera cosmopolită la care contribuie din plin turiştii străini din toate col ţurile lumii) o Muzeele – pe lângă faptul că zona analizată oferă în multe oraşe şi sate muzee cu colecţii valoroase de artă (de la pictură la artă populară). unele detaşându-se prin unicitate şi recunoaştere naţională şi internaţional ă: o Monumentele UNESCO şi alte cetăţi şi castele – Sudul Transilvaniei concentrează o mare parte din aceste edificii culturale extrem de importante ca surse de interes turistic. Axa „arhitectură – istorie – religie” este punctul forte pentru publicul interesat de atracţii culturale. În continuare sunt prezentate interesele turiştilor sub forma unor fi şe ce includ sursele de interes.. care să fie reprezentativ pentru România.. bogata agendă cultural-artistică. datorită diverselor categorii de atracţii. trebuie să includă destinaţii din Sibiu. monumentele UNESCO. Castelul Bran. Maramureş. spectacole.şi cele două complexuri muzeale majore din oraşul Sibiu – Astra şi Brukenthal. istorie şi etnografie.). etc. biserici din lemn.vechile sate săseşti). cu un „pol turistic”. precum şi conştientizarea existen ţei unui bogat patrimoniu cultural şi tradiţional cu o bună imagine în spaţiul germanic (la fel ca a Transilvaniei în general) sunt tot atâtea surse de atracţie pentru turiştii saxoni. Coste şti‚etc. Mediaş. de către românii din zone mai îndepărtate (de exemplu. care îndreaptă atenţia turiştilor către Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu este importanţa spaţiului transilvan pentru înţelegerea specificului românesc. mai mult decât anterior. cetăţi dacice (Căpâlna. Analiza intereselor turi ştilor CUNOAŞ TEREA PATRIMONIULUI CULTURAL Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu sunt prin excelenţă considerate destinaţii culturale. în prezent. în special în străinătate. etc. Delta Dunării şi chiar capitala Bucureşti – în funcţie de specificul turului). Prejmer. de notat că interesul pentru biserici poate veni şi din partea celor care practică turismul religios o Atmosfera medieval ă este un alt punct forte al zonei analizate – arhitectura bine conservată a centrelor istorice din principalele oraşe din Sudul Transilvaniei este un reper pentru turi şti o Oraşul Sibiu este un nucleu al atracţiilor culturale – beneficiind şi de notorietatea dobândit ă după programul „Capitală Culturală Europeană 2007”. iar zona oferă din plin obiective din aceste categorii: biserici fortificate (Biertan. Percepţia corectă a publicului din ţară şi străinătate (incluzând aici al ături de turişti potenţiali şi agenţii de turism sau alte organizaţii active în domeniul turismului) că Sudul Transilvaniei este o destinaţie de top în România. contraste şi multiculturalism (de exemplu.) este poate vectorul cel mai puternic pentru atragerea intereselor turiştilor străini de pretutindeni.). Braşov. Sibiul concentrează o varietate de surse de interes turistic: centrul istoric cu arhitectură medieval ă şi clădiri de patrimoniu la fiecare pas. rolul bine definit al zonei în definirea României şi poporului român. are efectele unui puternic brand turistic pentru atragerea vizitatorilor de pretutindeni. Statutul de „simbol al culturii medievale” sau de „leagăn al tradiţiilor” garantează Sudului Transilvaniei şi Sibiului un loc important în cadrul tururilor sau circuitelor turistice ale României şi ale Transilvaniei. fie tematice (un tur cultural general al satelor tradi ţionale sau al bisericilor fortificate – pentru a menţiona doar câteva exemple –. Corvinilor). al ături de alte simboluri ale ţării cum sunt Bucovina. Braşov. din expunere reieşind şi tipurile de turism practicate. etc. etc. Faptul că pieţele germană şi austriacă sunt o prioritate pentru oferta turistică din zonă este subliniat şi de înfiinţarea în ultimii ani în perimetrul Sibiu – Braşov a unui număr important de agenţii de turism axate în mod special pe atragerea turi ştilor din ţările menţionate mai sus. principalele categorii de turişti interesaţi şi zonele reprezentative din judeţul Sibiu. multiplele posibilităţi de petrecere a timpului – numeroasele localuri (inclusiv o viaţă de noapte atractivă în special pentru tineri). cele trei reunind un număr estimativ de aproximativ 1 milion de vizitatori anual) 59 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . concentrarea de muzee ce acoperă toate aspectele naturii şi culturii umane. Pentru români. Garanţia pe care o oferă titulatura de element de patrimoniu UNESCO. atmosfera boemă.). astfel încât judeţul Sibiu este asociat.

Analiza intereselor turi ştilor CUNOAŞ TEREA PATRIMONIULUI CULTURAL Imaginea de spaţiu al culturii este susţinută şi de agenda bogată de evenimente din Sudul Transilvaniei (chiar dacă unele depăşesc uşor cadrul cultural. Bazna. respectiv tinerii (mai ales români) amatori de atmosferă medieval ă sau de muzică în cazul evenimentelor cultural-artistice. ce se pot constitui în elemente de atracţie la nivelul subconştientului turi ştilor. concert al Filarmonicii din Viena) o Evenimentele de zi cu zi din agendele culturale ale localităţilor au şi ele un loc aparte printre interesele turi ştilor. Bisericile fortificate cele mai reprezentative şi bine păstrate (bisericile-cetăţi): Biertan. Festivalul de Art ă Medieval ă de la Sighişoara. Statele Unite. generat de apetitul pentru cultură. Străinii sunt atraşi de obiectivele generice – monumentele UNESCO. multiculturalismul (de exemplu. Mălâncrav. iar aura de mister din jurul unor obiective turistice stârneşte un mare interes. care este favorizat să se manifeste în judeţul Sibiu şi în toată zona de sud a Transilvaniei. Elementele interesului pentru patrimoniul cultural al Sudului Transilvaniei sunt diferite pentru turiştii străini. Exceptând mitul lui Dracula. cele mai importante prin prisma atractivităţii turistice sunt evenimentele culturale): o De cel mai mare interes sunt festivalurile internaţionale sau na ţionale cu mare tradiţie. chiar dacă se adresează unor segmente limitate de potenţiali turişti. Asia. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu. Copşa Mare. Dealu Frumos. cu impact pe măsură (concerte ale unor vedete internaţionale. etc. etc.) de vârstele a doua şi a treia veniţi în circuite culturale ale României sau Transilvaniei. Acestea din urmă sunt ţinte turistice directe mai degrabă pentru turiştii români. asocierea legendelor locului cu diverse obiective culturale se află abia la stadiul de potenţial pentru fructificarea înclinaţiei unor turi şti către dezlegarea enigmelor din cultura unui popor. Austria. Alma Vii. Olanda. Moşna. dar numărul mare de vizitatori de peste hotare confirmă importanţa potenţialului lor. Axente Sever. dar şi posibilitatea de a cumpăra produse tradi ţionale (de exemplu. Străinii sunt foarte atraşi de legende. mul ţi vizitatori sunt atraşi de locurile unde permanent se întâmplă ceva. desfăşurate în general în oraşele reprezentative ale zonei. „produsul cultural” cu faţetele sale diverse este una din sursele de interes pentru marea majoritate a celor ce sosesc în Sudul Transilvaniei. Valea Viilor. Oraşele Sibiu şi Mediaş (cu toate atracţiile lor culturale – arhitectură. Largă diversitate a categoriilor de turi şti – practic. combinarea prezentului cu medievalul şi. Festivalul Bujorului de la Gura Râului. Festivalul Watumi de la Braşov – „Liberalizarea artei şi oferirea sa publicului larg”. alte biserici fortificate) nu au încă faima internaţional ă de a atrage individual.) o Imaginea de „pol cultural” a facilitat organizarea în zon ă a unor evenimente de mare actualitate. în timp ce obiectivele punctuale (marile muzee. etc. iar specificul acestora include latura artistică (teatru – film – muzică). Târgul de Ol ărit de la Sibiu. Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 60 . Festivalul Brânzei şi Ţuicii de la Răşinari) o Evenimentele inedite sunt un alt izvor de interes. muzee. Franţa. întrucât pot acoperi nevoia de divertisment (chiar şi în lipsa unor manifestări extraordinare. calendarul bogat în evenimente fiind una din aşteptările lor cu privire la „atmosfera culturală”) Peisajul multietnic contribuie la amplificarea dimensiunii culturale a intereselor turiştilor. Foarte importante pentru determinarea turi ştilor să dorească să cunoască mai bine cultura locuitorilor din zonă sunt ospitalitatea şi toleranţa etnică ce caracterizează Sibiul. gala premiilor MTV.). Festivalul Medieval de la Mediaş) o Un rol important îl deţin evenimentele cu specific popular. având şi caracter local sau notorietate deocamdată redusă (Festivalul Lolelor de la Agnita – „Simbolurile vechilor bresle ale meşteşugarilor”. atmosfera sărbătorească (manifestările folclorice muzicale sau coregrafice sunt în general prezente indiferent de specificul evenimentelor). unele desf ăşurate chiar în sate – interesele vizitatorilor constau în contactul cu specificul popular. De menţionat ca segmente distincte sunt străinii (Germania. din nou. promisiunea unui mix de obiective culturale. respectiv români. Anglia.

vizitarea stânelor şi observarea modului de viaţă al ciobanilor. sau sub forma unei degustări a produselor tradi ţionale la o stână sau într-o gospodărie (cârnaţi. Alma Vii. de la întâmpinarea oaspeţilor cu căl ăreţi până la organizarea unei „nunţi false” (de exemplu. de vârsta a doua şi a treia. Rod (cu menţiunea că în unele sate din Mărginimea Sibiului factorul modern este mai prezent) Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 61 . aceştia din urmă putând să vadă. prelucrarea cânepii. balmoş.) o Obiceiuri şi tradi ţii populare. reprezentative fiind organizarea aşa numitelor „muzee vii” (Ecomuzeu Regional). la Sibiel) o Manifestările populare (de exemplu. brânză de oaie sau de bivoliţă. animale domestice (valabil în special tot pentru turi ştii străini). cât şi înclinaţia spre cunoa ştere şi gustul pentru autentic al acestor turişti. cu o anumită pregătire. indiferent că e vorba de acţiuni desfăşurate special pentru turişti sau de aspecte reale ale vieţii oamenilor („ciurda satului”. să fie parte a acestei vieţi rurale active (să cosească. unele obiecte vechi din gospodărie care s-au păstrat (piuă de haine. Ineditul satelor poate constitui o atracţie inclusiv pentru familiile cu copii. realizarea ţesăturilor din bumbac.) şi chiar să participe. Sălişte. cu care pot lua contact într-un cadru civilizat. festivaluri locale) o Gastronomia tradi ţional ă este foarte apreciată de către turişti. dar şi deprinderea unor noi meserii. fie axate pe cultura plantelor. iar o altă categorie ar fi „turiştii activi”. adepţii unei vacanţe de „educaţie cultural ă”. Practic.). Franţa. etc. moară de apă) o Desf ăşurarea vieţii tihnite a sătenilor. Anglia. etc. Biertan. piuă de ulei. sunt apreciate tot datorită specificului rural şi noutăţii pe care o reprezintă pentru vizitatori. Tilişca. înglobarea oamenilor şi produselor autentice în produsul turistic). nivel echilibrat al agriculturii de subzistenţă. Jina. Moşna. dar şi ca masă tradi ţională câmpenească oferită cu ocazia unei simple vizite într-un sat. păstrarea unei permanente legături cu natura (dată de specificul agrar al satelor. poate avea loc în cadrul servirii mesei obi şnuite la locul de cazare. mulţi dintre reprezentanţii acesteia păstrând o serie de meşteşuguri populare specifice. respectiv conceptul de „sat independent” („whole village”). fie pe creşterea animalelor) o Observarea unor activităţi şi îndeletniciri ale oamenilor. etc. pe lângă caracterul activ al activităţii. unii turi şti se arată interesaţi şi de alte aspecte ale culturii rrome. iar contactul cu produsele alimentare locale. ca parte a unor produse turistice pregătite de agenţii de turism sau de gazdele lor (dansuri sau muzică cu specific). ecologice. etc. în timp ce unii chiar preferă să doarmă în fân. să hrănească animalele.) În cazul vizitelor turistice organizate. turiştii sunt de asemenea interesaţi să înţeleagă mai bine cum se fac unele treburi din gospodărie (cum se face pâine. să adune lemne. motivaţiile principale sunt pitorescul inedit.Analiza intereselor turi ştilor CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONAL Ă DIN SATE Ramură individualizată a tezaurului cultural. cu rucsacul în spate sau pe bicicletă Mălâncrav. poate pentru prima dată în viaţă. De menţionat că în judeţul Sibiu există premisele potenţării acestei categorii de interese turistice prin intermediul unor concepte care sunt dezvoltate în zona rurală. faptul că astfel de peisaje rurale nu se mai întâlnesc în ţările de origine ale turi ştilor. Atracţia pentru acest stil de viaţă îi determină pe unii turi şti străini să se cazeze adesea în „casele de oaspeţi” amenajate în stil tradiţional de către localnici pentru turism. Gura Râului. În plus. cu înclinaţie spre cultură. batoză. cum ar fi realizarea de mături. mai tineri. cum se mulg vacile. în care se păstrează cât mai mult din atmosfera şi viaţa ancestrală a oamenilor. Valea Viilor. turişti străini din Germania. În general. satul tradi ţional cu specific săsesc sau românesc. Floreşti. O altă nuanţă a ineditului este reprezentată de satele în care predomină populaţia de etnie rromă. Alţâna. plimbările cu cai sau cu căruţe. Sibiel. este un alt nucleu de interes pentru turiştii străini. De asemenea. Statele Unite – o primă categorie sunt cei cu venituri medii şi peste. de aproape. împletituri sau cazane. să culeagă fructe de pădure sau ciuperci. aceste proiecte pun accentul pe dezvoltarea satelor prin conservarea autenticului şi fructificarea atractivităţii turistice în condiţiile creării unor avantaje comunit ăţilor (păstrarea tradi ţiilor. Principalele elemente de interes sunt: o Aspectul satelor şi arhitectura caselor tradi ţionale.

cu oamenii locului pentru a afla lucruri despre specificul zonei (staţiunile montane oferă şi alte atracţii. secundar având poten ţial şi Valea Sebeşului (Alba). dar şi din judeţele limitrofe şi apropiate (de exemplu. destinaţiile agroturistice din judeţul Sibiu suscită interesul turiştilor şi pentru că nu sunt încă foarte aglomerate. respectiv Rânca – Petroşani (Hunedoara). fie pentru un sejur de odihnă (concediu. activă. puţin sau deloc alterate de intervenţia omului (pe care aceştia nu le întâlnesc prea des în ţara de origine) o În ultima perioadă. chiar pe fondul unui stoc de locuri de cazare bine dezvoltat (în special în Mărginimea Sibiului). vacanţă). Mărginimea Sibiului (incluzând şi Cisnădioara).Analiza intereselor turi ştilor RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC Componenta de relaxare dublează practic orice sursă de interes a turiştilor (culturală. Alba. acestea două din urmă fiind zone aflate în dezvoltare. etc. fie pentru un weekend sau mini-vacanţă. atractivitatea acestor zone se leagă de peisajele naturale virgine. alături de Constanţa. însă în această fi şă sunt incluse observaţii despre obiectivele alese de turi ştii interesaţi în primul rând de o deconectare de la viaţa de zi cu zi. cu venituri medii. respectiv despre ce îi atrage în zonele agroturistice sau montane din Sudul Transilvaniei. aflaţi în concediu de odihnă (sejur de 6-7 zile). în general de turism activ sau de aventură şi generează aglomeraţie) În zona convenţional ă Sudul Transilvaniei. Cluj) sau chiar din Moldova (Galaţi. cu peisaj natural pitoresc şi linişte. incluzând ca pieţe importante Bucureştiul. Iaşi). ceea ce favorizează îmbinarea odihnei cu micile drumeţii în aer liber (componentă a turismului activ) o Pentru străini. Păltiniş Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 62 . Craiova sau Ploieşti. Din punct de vedere al turismului de relaxare. Un profil de turist întâlnit adesea sunt persoanele peste 40 de ani. în general. Turi ştii sunt de asemenea atraşi de aerul curat din păduri. respectiv staţiunile sau satele montane. călătoriile turistice interne pentru relaxare se identifică tot mai mult cu zonele agroturistice. acestea fiind căutate de turişti pentru spaţiile de cazare mai discrete. În special turişti români din jumătatea de sud a ţării. mai intime. dar şi pentru posibilitatea de a interacţiona cu proprietarii de pensiuni şi. principalele destinaţii agroturistice (ca importante surse de interes pentru turismul de relaxare) sunt perimetrul Bran – Moeciu – Rucăr şi Mărginimea Sibiului. Interesele şi consumul turistic generat de nevoia de relaxare îmbracă următoarele forme: o “Evadarea” românilor din cotidian către un mediu curat. Mureş. iar pentru turismul de weekend segmentele cele mai importante par a fi bucureştenii şi tinerii din Sibiu.). păstrând în mare măsură neatinse tocmai punctele forte ale unor astfel de obiective turistice. Valea Avrigului. Ţintele principale sunt zonele mai mult sau mai puţin consacrate în turism rural sau agroturism.

mai ales când este combinată cu vizitarea unor obiective turistice (culturale. de drumeţii şi cicloturism sunt interesaţi şi străinii. care aleg România ca destinaţie pentru sporturi şi datorită preţurilor mai mici). de la Gura Râului şi Sadu. dar care nu neglijează nici componenta ludică şi spiritul de echipă sau competiţia). Poiana Braşov. enduro). zona Bâlea şi perimetrul Valea Avrigului – Porumbacu – Cârţişoara – Arpaş. naturale). dar şi pe văi sau prin păduri din zona de podi ş – în funcţie de pregătirea fizică. deplasare cu ciclodrezina pe traseul mocăni ţei (activităţi ce presupun efort fizic. căutarea comorii. decât special pentru schi. aceste drumeţii sau excursii sunt fie componenta de bază a produsului turistic. dar şi de evenimentele de profil organizate în zonă. iar organizarea în Sudul Transilvaniei a unor astfel de trasee este extrem de oportună (traseu al aşezărilor săseşti. Bucegi. Interesul turi ştilor străini pentru mişcarea în natură. Interesele turiştilor se concentrează asupra următoarelor activit ăţi: o Drumeţii pe jos prin munţii Făgăraş. a determinat adoptarea unui concept internaţional cu reală forţă de atracţie. Gura Râului Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 63 . tiroliană). cu menţiunea că totuşi românii pasionaţi de turismul montane şi atraşi de posibilităţile din zonă constituie masa vizitatorilor Zona Cisnădioara – Sadu. „Traseele verzi” din România („Greenways" – circuite tematice care presupun doar deplasare prin mijloace nemotorizate) se bucură treptat de tot mai mult succes. moto-deltaplan. şoselele mai puţin aglomerate către o serie de atracţii culturale). Păltiniş. fără a exclude şi unele segmente de străini (de exemplu. cele extreme şi cele motorizate atrag în mare parte turi şti români pasionaţi. fiind mai degrabă o posibilitate de agrement pentru turiştii sosiţi în aceste zone atraşi de alte elemente. Piatra Craiului şi Cindrel. de aventură şi sportiv (cu componente variate: sporturi conven ţionale de iarnă. sporturi extreme. suscită doar un interes local şi regional. în special în zonele montane. componenta de turism (adică sosirea în zonă a altor practicanţi decât cei localnici) este influenţată de proximitate (zona va atrage în primul rând practicanţii acestor sporturi din oraşele cele mai apropiate şi care nu au zone propice). tineri din Ungaria sau Croa ţia. Sporturile de iarnă. traseu al bisericilor fortificate).Analiza intereselor turi ştilor PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV Sudul Transilvaniei este renumit şi pentru multiplele posibilităţi oferite amatorilor de turism activ. având în vedere că România nu este o destinaţie de schi competitivă pe plan european. culegerea plantelor medicinale. respectiv de importanţa comunităţii de adepţi ai sporturilor motorizate din regiune. observare de păsări – „birdwatching”). respectiv a unor hărţi elocvente o Sporturi motorizate (ATV. fie o parte de agrement a unui produs turistic complex o Practicarea sporturilor de iarnă (în special schi) pe pârtiile consacrate de la Predeal. principalii vizitatori interesaţi de schi sunt români o Cicloturismul rutier sau montan sunt activităţi ce beneficiază de un cadru natural şi antropic propice în Sudul Transilvaniei (drumurile montane. staţiunea Păltiniş. turi ştii pot alege trasee diverse ca grad de dificultate. motociclism „enduro”) pe drumurile forestiere şi sporturi extreme (parapantă. Bâlea. existând inclusiv trasee pentru profesionişti (alpinism). interesul turiştilor pentru practicarea acestui tip de turism este strâns legat de existen ţa unor trasee sau zone marcate pentru biciclişti. dar şi unele activit ăţi inovatoare propuse turi ştilor (mai ales străinilor) de către ghizi sau lideri de grup ca parte a unor programe mai complexe (culturale – tradiţionale – active): implicarea în pregătirea unui prânz pe munte. pârtiile mai mici şi mai puţin cunoscute din judeţul Sibiu. Alte elemente de interes pentru turismul activ sunt componentele de observare a florei şi faunei din cadrul produselor ecoturistice (de exemplu. în cazul acestor activit ăţi pentru pasionaţi.

Mureş. aerosolii / aerul sărat de la Ocna Sibiului (şi secundar nămolul din această zonă). atractive pot deveni şi facilităţile de tip „spa” din cadrul hotelurilor de 4 şi 5 stele din Sibiu. etc. pe lângă posibilităţile de tratament. iar recent se pare că Ocna Sibiului a devenit interesantă pentru turi ştii israelieni. relaxant. TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE Turismul balnear. cât şi Bazna atrag români din toate zonele ţării: Cluj. Sudul Transilvaniei propune şi o astfel de sursă de interes turistic prin factorii curativi din staţiuni balneoclimaterice aflate în plin proces de relansare ca produse turistice bine definite. atât Ocna Sibiului. având în vedere stadiul avansat de degradare al staţiunii.Analiza intereselor turi ştilor FACTORII CURATIVI. Turi şti de toate vârstele cu afecţiuni tratabile în centrele balneo. etc. destinaţiile „balneo” din zona analizată sunt localităţile sibiene Ocna Sibiului şi Bazna. staţiunile oferă şi un cadru natural pitoresc. Ocna Sibiului. respectiv nămolul cu proprietăţi excepţionale de la Bazna o Bazele moderne de tratament care exploatează elementele balneo – în fiecare din cele două staţiuni există câte un complex bine dotat pentru tratarea diverselor afecţiuni. Elementele care atrag turi ştii în staţiunile balneoclimaterice sunt punctate în continuare (observaţiile se referă în special la destinaţiile relevante din judeţul Sibiu): o Factorii curativi de excepţie – apa sărată. dar care oferă şi produse specifice de „wellness”. care cresc interesul turiştilor pentru spaţiile de cazare respective. în aceeaşi categorie de interes ar putea fi incluse şi Geoagiu-Băi (Hunedoara). În principiu. cu menţiunea că acestea ar trebui privite în general drept atracţii secundare (scopul deplasării fiind de business sau turismul cultural.). relaxare) o Posibilităţile de agrement oferite de lacurile sărate – mul ţi localnici. Timiş. un alt factor de atractivitate fiind şi apropierea de principalele centre urbane ale judeţului (Ocna Sibiului de Sibiu. este una din tendinţele la nivel european în ceea ce priveşte petrecerea concediilor sau a timpului liber. Dolj. dar şi oameni din judeţele vecine vin la Ocna Sibiului în principal pentru a se scălda în timpul lunilor de vară o În plus. dar extinzând u şor perimetrul zonei convenţionale Sudul Transilvaniei. respectiv Ocna Mureş (Alba). mul ţi dintre vizitatorii lacurilor sărate sunt localnici obişnuiţi să vină regulat „la băi”. cea din urmă mai degrabă pentru potenţial. de sănătate şi înfrumuseţare. cei mai mul ţi străini sosesc din ţări ca Germania sau Franţa. un segment consistent fiind persoanele de vârsta a treia. Dâmbovi ţa. care favorizeză vizitele de o zi. respectiv Bazna de Mediaş şi relativ aproape de Sighişoara). f ără înnoptare o Produsele turistice de tratament „balneo” sau de spa / wellness oferite în România sunt atractive pentru turiştii străini nu numai pentru renumele lor. Bazna Turişti interesaţi Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 64 . dar şi pentru tarifele relativ scăzute comparativ cu cele din ţara de origine sau din alte ţări cu tradi ţie în domeniu Pentru cei interesaţi de wellness. al ături de o varietate de servicii de agrement (sport. Bucureşti.

prin posibilităţile de a realiza excursii de vizitare a unor obiective ce pot fi pe placul lor (muzeele şi grădina zoologică din Sibiu. Judeţul Sibiu este interesant pentru tinerii turişti prin baza de cazare bună (cele patru centre de agrement active – Păltini ş. unde se pot organiza tabere de agrement sau tabere tematice (mixte – agrement şi elemente educaţionale. casele memoriale). În momentul în care atracţiile turistice clasice trec în plan secundar. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 65 . Sălişte. TRAINING. pentru mâncare tradiţională.). Ocna Sibiului II. training-uri sau team building-uri. odată cu încheierea renovării sale). Categoria aparte de clienţi pentru servicii turistice reprezentat ă de companii beneficiare sau agenţii de organizări evenimente urmăreşte în general un mix de criterii ce se constituie în surse de interes: o Existenţa spa ţiilor de cazare potrivite (ca număr de camere. zone agroturistice. în plus cel de-al cincilea centru. etc. Gorj. Păltiniş. se poate vorbi de un interes al turiştilor pentru un cadru inedit (altul decât propria locuinţă sau propriul oraş). plus posibilităţi de agrement oferite de spaţiul de cazare sau măcar în localitatea / zona respectivă (mai important în cazul team building-urilor şi evenimentelor cu o componentă important ă de socializare) o Poziţionarea geografică avantajoasă în raport cu participanţii (mai ales în cazul manifestărilor regionale sau naţionale) Destinaţii turistice reprezentative din judeţul Sibiu Sibiu. Mărginimea Sibiului. Giurgiu. pentru diverse evenimente. Segmentul de elevi şi tineri Atracţiile adresate în mod special elevilor şi tinerilor sunt centrele de agrement ale Ministerului Tineretului şi Sportului. săli de conferinţe. cum sunt învăţarea meşteşugurilor populare sau studierea limbilor străine). Cisnădioara . dar şi prin peisajul şi clima specifice (multe serii de copii de la şcoli din sudul ţării – Bucureşti. cursuri de turism montan ecologic. de la Sadu. Galaţi – vin vara în tabere în judeţul Sibiu şi pentru clima răcoroasă). pentru lini şte. unele chiar proaspăt renovate. pitoresc) sau un oraş perceput ca interesant. va fi redeschis cel mai probabil la sfârşitul lui 2009. dar şi alte produse educaţionale speciale pentru acest segment (tabere tematice organizate de muzee sau de spaţii de cazare private. CONFERINŢE. un cadru natural pl ăcut (aer curat. Turismul de weekend şi turismul de sărbători Weekend-urile şi sărbătorile aduc o parte consistentă din veniturile multor agenţi economici implicaţi în turism (în special ale pensiunilor şi restaurantelor din mediul rural). Alte perspective ş i observaţii privind interesele turiştilor Pe lângă categoriile şi ipostazele de interes turistic majore comentate anterior în fi şe.Analiza intereselor turi ştilor TURISMUL DE BUSINESS: SEMINARII. muzeele de istorie sau artă populară. dar şi observaţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare. Ocna Sibiului. aşadar merită punctată o altă perspectivă a interesului – aceste două ipostaze ale consumului turistic se bazează în principal pe dorinţa românilor de a petrece câteva zile libere departe de casă. în care să se simtă bine şi să petreacă. TEAM BUILDING Ipostaza turismului de „business” care include în procesul decizional de alegere a destinaţiei şi raţiuni sau interese turistice este organizarea de seminarii. servicii suplimentare) o Pe cât posibil. Constanţa. întrucât reuneşte mai multe categorii de destinaţii consacrate pentru astfel de evenimente: staţiuni montane. analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei şi spre judeţul Sibiu a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor.sunt în stare bună. călătoriile de weekend sau de sărbători fiind totuşi motivate şi de alte tipuri de interese (pentru elemente culturale sau tradiţionale. conferinţe. Sudul Transilvaniei este o zonă atractivă pentru acest segment. oraşe mari cu bază de cazare bine dezvoltată şi interesante din punct de vedere turistic. schi).4. Căl ăraşi.

călătoriile de afaceri şi delegaţiile. cărţi. iar pe de altă pot influenţa consacrarea unor localităţi ca „bază” sau „cartier general” de vacanţă.Silvoturism. ceea ce nu le face neapărat mai puţin atractive pentru străini sau necunoscători. În judeţul Sibiu. Suvenirurile Din categoria intereselor care se manifestă în timpul căl ătoriei turistice face parte şi cumpărarea de suveniruri. Mai toate categoriile de turişti vor să rămână cu un obiect care să le amintească de căl ătoria respectivă. Aşadar. chiar dacă ipostazele nu sunt turistice în adevăratul sens al cuvântului. De asemenea. Sibiel. de unde pot acoperi cel mai bine restul atracţiilor aflate în apropiere). Gura Râului. dar şi pe însoţitori ai acestora. Gastronomia Deşi menţionată ca atracţie majoră în cadrul mediului rural tradiţional. care în mod normal. Cisnădioara. Conform specificului Sudului Transilvaniei. în heleştee şi chiar în păstrăvăriile de la Laiţa. întrucât există împrejurări favorabile: calendar bogat de manifestări culturale şi evenimente sportive. Echitaţie Suprafeţele întinse de păduri favorizează atragerea segmentelor de turi şti către activit ăţi caracteristice silvoturismului. fiind mai bine reprezentată în mediul rural şi cu perspective de a fi fructificat ă ca punct forte al întregii zone. în Ţara Oltului). cât şi private). suvenirurile care atrag interesele turiştilor sunt obiectele de artizanat. ci mai apropiate de noţiunea de „căl ătorie”. albume cu fotografii de calitate). Mediaş (aflat în apropierea Sighi şoarei şi a satelor tradi ţionale cu biserici fortificate). urşi şi mistreţi (atât pe domenii ale statului. într-un turism sănătos. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 66 . În afara zonelor rurale există numeroase restaurante cu specific local. clienţii vizaţi sunt în special străinii. etc. Concentrările de obiective turistice reprezintă o motivaţie pentru turi şti din două perspective: pe de-o parte sunt un criteriu important în selectarea destinaţiei generice a călătoriei. bineînţeles cu condiţia unui stoc de locuri de cazare bine dimensionat (practic. segment incurajat şi de posibilităţile oferite de cadrul pitores al judeţului de a crea trasee prin mijlocul naturii. respectiv de variate posibilităţi de pescuit (în lacuri. gastronomia reprezint ă un element de interes pentru o categorie mult mai amplă de turişti decât cei atraşi de autenticul satelor. există structuri turistice unde se poate practica echitaţia (de exemplu în Mărginimea Sibiului. dar şi scumpe (artizanat autentic.). Concentrarea atracţiilor Atenţia turi ştilor se îndreaptă de multe ori către zonele cu o multitudine de atracţii exploatate aflate într-un perimetru restrâns (pe o rază de 30-50 de kilometri). Interesele indirecte determinate Există o serie de segmente de vizitatori care ajung în zone turistice datorită unor interese indirecte determinate (evenimente care atrag nu numai pe participanţi. Albota sau Porumbacu). Vân ătoare şi pescuit. produsele tradiţionale şi cele cu specific medieval. Valea Pinului. dar aici preparatele pierd din autenticitate. etc. ar trebui să fie exploatată astfel încât să atragă o mare parte din bugetele de cheltuieli suplimentare ale turiştilor (din păcate în România nu se întâmplă). gastronomia zonei este un element pe placul turiştilor. astfel de „nuclee de cazare” aflate în centrul unor concentrări de atracţii sunt sau pot fi oraşul Sibiu. Ocna Sibiului (turiştii îşi stabilesc „tabăra” într-un loc cu aer cu propriet ăţi speciale. Pasionaţii beneficiază de un fond de vânătoare ce include cerbi. dezvoltare economică şi posibilităţi de afaceri şi investiţii. cu condi ţia unor preocupări ale agenţilor economici şi autorit ăţilor în această direcţie. cu menţiunea că pentru produsele de calitate. În Sudul Transilvaniei şi în special în judeţul Sibiu aceste segmente sunt foarte importante. de unde fac excursii). e vorba de turiştii de sejur care îşi aleg locul de cazare în centrul unei regiuni de interes.

în cazul oraşelor medievale. existând şi concepte inovatoare care sunt încă într-un stadiu incipient de dezvoltare sau idei cu potenţial. organizat în afara zonei de reşedinţă (seminar. deci combină interesele culturale cu interacţiunea cu localnici. Astfel. fiind în general nevoie ca nucleul să îl reprezinte un oraş mare (de exemplu. produse turistice şi particularităţi § Principalele elemente de interes sunt zonele agroturistice cu specificul lor (ca mediu de relaxare). vara pentru drumeţii). Posibilităţile privind interesele mixte ale turi ştilor nu se opresc aici. De menţionat că turismul cultural poate fi combinat foarte bine şi cu cel oenologic sau cu ecoturismul. dublat de alegerea unor activit ăţi de agrement în restul timpului este o ipostază întâlnită pe scară largă în cazul Sibiului. Prezentare sintetică a intereselor turiştilor români ş i ale turiş tilor străini Ultima parte a analizei intereselor turiştilor pentru Sudul Transilvaniei şi în special pentru produse turistice din judeţul Sibiu este o prezentare sintetică a surselor de atracţie pentru turi ştii români. arhitectura medievală – un rol deosebit îl are renumele oraşului Sibiu). Proiect realizat de SC Marketscope SRL 67 § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu . respectiv cu o componentă educaţională-ocupaţională (afl ă cum se face mâncarea în sate şi eventual participă la pregătirea ei. de tipul localurilor. pentru contactul cu arta populară şi pentru învăţarea unei meserii sosesc şi elevii sau tinerii din taberele tematice. turi ştii apreciază centrul istoric şi muzeele.). § „Turism pentru omul modern şi activ” – presupune o vacanţă cu activităţi cât mai diversificate. prezentate în cadrul observaţiilor de mai jos: § „Călătoria în timp". respectiv pentru turiştii străini (acordându-se o atenţie deosebită celor din urmă. training. Chiar dacă interesele turi ştilor au fost prezentate separat. Turiştii români – Interese. De exemplu. în sensul că turi ştii cu experienţă deja caută mai mult decât atracţiile clasice. evenimentele culturale (festivalurile renumite din oraşe.5. pentru aceştia posibilitatea identificării unor interese alternative fiind mai limitată. dar şi deja consacratele mini-vacanţe de 1 Mai sau 1 Decembrie). II. pe de altă parte. un segment aparte este reprezentat de turiştii care vin la tratament în staţiunile balneoclimaterice. „excursie călare prin satele tradiţionale” sau „schi şi baie în aceeaşi zi la Bâlea şi Ocna Sibiului”. excursii pe munte sau prin sate. excursii sau pur şi simplu o plimbare şi o cafea într-un local). rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate. ziua vizitarea Sibiului. învaţă no ţiuni despre pictură ornamental ă pe obiecte de sticl ă. printr-o serie de observa ţii şi detalii suplimentare. se pot distinge o serie de interese mixte predominante pentru turi ştii din Sudul Transilvaniei. dar doresc în completare cât mai multe posibilităţi de agrement. iar serile rezervate teraselor sau cluburilor). de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă. contactul cu principalele obiective culturale ale zonei. despre tâmplărie sau alte meşteşuguri. centrelor de închirieri biciclete. § Cultură şi relaxare – f ără a neglja faptul că relaxarea este o componentă a oricărei deplasări turistice.). § Business şi agrement – participanţii la un eveniment în interes de serviciu. etc. Turiştii români reprezintă marea majoritate a clienţilor pentru turismul de weekend şi de sărbători (Crăciun şi Revelion. de multe ori cu o componentă activă (vizitarea pe jos şi pe îndelete a satelor.Combinarea intereselor turiştilor O constantă în ceea ce priveşte evoluţia intereselor turiştilor este rafinarea lor. Paşte. manifestărilor cultural-artistice. şedinţă naţional ă de vânzări) caută tot mai mult posibilităţile de relaxare după ziua de muncă (muzee. § Cunoaştere şi învăţare – mul ţi străini sosesc cu gândul de a afla cât mai multe despre România şi poporul român. un segment reprezentativ fiind turiştii de vârsta a doua şi a treia sosiţi cu ocazia circuitelor culturale. concentrarea de atracţii culturale (muzeele. aceasta poate avea o importanţă mai mare sau mai mică pentru turi şti. cum ar fi „cicloturism spre obiectivele turistice culturale”. etc. dar şi cele cu specific popular) şi turismul montan (iarna pentru schi. etc. tur al muzeelor. inclusiv pe ţări de origine). parcurgerea „istoriei vii” a unor locuri – turism al tradi ţiilor şi cultural-istoric deopotrivă.

satele cu specific săsesc fiind mai degrabă în plan secundar (deşi nu sunt bifate în tabel ca surse de interes majore.). în timp ce turiştii din Germania sau Austria vin în special pentru cetăţile şi civilizaţia săsească.) Balneo / spa „City break” Germania ü ü ü Fran ţa Benelux ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü ü Spania ü ü ü ü ü ü ü Sursa: Chestionarele aplicate birourilor de promovare turistică a României în străinătate din ţările / regiunile indicate în capul de tabel Turiştii austrieci sunt mari amatori de turism cultural şi urban (iar Sudul Transilvaniei şi judeţul Sibiu punctează la acest capitol prin caracterul medieval şi prezen ţa culturii săse şti). etc. un alt nucleu de interes este atmosfera tradi ţional ă a vieţii la ţară. ci din date secundre. conferinţe. Sighişoara) Bisericile din lemn şi tradi ţiile din Maramureş Castelele (Bran. foarte importantă este ipostaza de „turism de sejur”. din judeţele din sudul ţării. şi deşi au un turism montan mai bine dezvoltat decât al României. Elemente de interes turistic Destinaţii şi obiective turistice Mănăstirile din Bucovina Bisericile fortificate din Transilvania Oraşele medievale (Sibiu. interesele turiştilor austrieci sunt prezentate succinct după tabel. De asemenea. în timp ce despre Italia nu au fost obţ inute informaţ ii relevante 68 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . relevante sunt şi Austria şi Italia. un segment semnificativ fiind şi turiştii din judeţele limitrofe (Alba.). mai degrabă specifică românilor decât străinilor (este vorba de petrecerea concediului sau a unei părţi consistente din acesta). Pe lângă ţările din tabel. etc. obiectivele din România cu imagine pozitivă. respectiv de turism de evenimente de business (seminarii. etc. Piaţa internă este de asemenea principala sursă a cererii pentru produse de turism sportiv (pasionaţii de munte. Cluj-Napoca. de turism didactic. respectiv principalele aspecte despre care se interesează turiştii în perspectiva unei călătorii în România. Peleş. Hunedoara) Satele tradiţionale Obiectivele înscrise în Patrimoniul UNESCO Delta Dunării Litoral Munţii Carpaţi Bucureşti Tipuri de turism Circuitele culturale Sejururile în natură / drumeţii Cicloturism Ecoturism („wildlife watching”.§ § § De asemenea. Braşov. Se remarcă de asemenea că publicul francez este mai interesat de satele tradiţionale decât de moştenirea medieval ă. o parte a publicului germanic apreciază cu siguranţă şi autenticitatea spaţiului rural). team building). Craiova. deci nu sunt perfect comparabile cu celelalte. Analizând tabelul şi observaţiile de mai sus se observă importanţa reperelor turistice ale Sudului Transilvaniei în oferta turistică a României pentru pieţele externe relevante. sunt atraşi şi de peisajul natural nealterat existent în Carpaţi. produse turistice şi particularităţi Prezentarea sintetică privind interesele turiştilor străini din ţări ce furnizează un trafic turistic consistent în 1 Sudului Transilvaniei include trei direcţii: atracţiile majore din România (elementele de interes turistic ). Turiştii străini – Interese. intrucât datele culese nu provin din chestionar de la Biroul de Promovare a României. Mureş. de motoare. Turiştii români provin cu predilecţie din oraşele mari (Bucureşti. de sporturi extreme).

mai ales a infrastructurii rutiere. Turiştii mulţumiţi descriu o altă Românie.) se regăsesc printre sursele de interes ale turi ştilor din toate ţările considerate în analiză. § date referitoare la evenimentele culturale din diverse zone de interes turistic. De un real folos pentru atragerea turi ştilor străini sunt şi obiectivele turistice care au deja o bună imagine în Europa şi în lume. durata şederii în judeţul Sibiu este de 1-2 zile. criminalitate – cu toate că ultimii ani au adus o ameliorare semnificativă. Foarte utile în aceast ă situaţie sunt experienţele pozitive ale celor care au vizitat România şi care.6. în ceea ce priveşte bugetele de vacanţă. inclusiv datorită statutului de membru al Uniunii Europene. elemente culturale deosebite şi cu oameni foarte primitori. fiind mult mai bine reprezentaţi) din ţări vest-europene (Germania. şi sunt pregătiţi să revină pentru a aprofunda experienţa românească. a trei segmente de turişti tipici pentru zonă. Sibiu sau Cluj-Napoca). ţara fiind în continuare percepută de mulţi drept săracă. drumeţii. situaţie ce este dăunătoare turismului.De menţionat faptul că produsele „balneo” şi de tip „spa”. Olanda. Thailanda). cu specific cultural sau generic. § posibilităţile de practicare a drumeţiilor montane. Franţa şi secundar Italia sau Spania) şi mai puţini din Anglia. § posibilităţile de campare (inclusiv camping-uri speciale pentru vehicule de tip „rulotă”). Profilarea principalelor segmente de turiş ti interesaţi de oferta turistică din judeţul Sibiu. Un alt aspect care poate fi important în perspectivă este reprezentat de oraşele transilvănene ca destinaţii ale unor produse de tip „city break” (un factor care creşte atractivitatea Sibiului în acest caz este aeroportul). oraşele medievale din Transilvania. Străinii amatori de circuite culturale § Persoane de vârsta a doua şi a treia (aceştia din urmă. în majoritate. § realizarea unor tratamente sau a curelor balneare. în sezon) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 69 . cazarea se face în hoteluri de 3 sau 4 stele din oraşul Sibiu. În fine. de 4 sau 5 flori din mediul rural (în funcţie de obiectivele de vizitat din program) § Veniturile lor sunt în general medii şi peste medie. ce călătoresc fără copii sau nepoţi § Produsul turistic achiziţionat este în general un circuit al României (între 7 şi 14 zile). mai rar în pensiuni mari. satele şi mănăstirile pictate din Bucovina sau Delta Dunării. Austria. mijloace de transport în comun). Pentru cei care nu au căl ătorit încă în România. § probleme de siguranţă-securitate. fără prea multe lucruri care să merite a fi văzute. sunt interesaţi în principal de următoarele aspecte: § urmele civilizaţiei / naţiei lor pe teritoriul României. circuitele prin ţară se realizează cu autocarul sau microbuzul. § starea infrastructurii. etc. rămân cu o impresie foarte bună. se pare că aceşti turişti sunt destul de chibzuiţi cu cheltuielile suplimentare (în plus faţă de pachetele de servicii achizi ţionate) § Aleg să căl ătorească în România fie în mai-iunie. cu un cadru natural uimitor. România suferă încă la capitolul imagine peste hotare. pensionarii. de identitate şi unicitate ale civilizaţiei româneşti (eventual raportate la cultura şi civilizaţia europeană). exist ă astfel de turi şti care aleg doar un tur al Transilvaniei § Turi ştii sosesc cu avionul (la Bucureşti. II. Noi pieţe şi segmente de turiş ti ţintă Pe baza observaţiilor respondenţilor şi observării directe în diverse localit ăţi din judeţul Sibiu s-a realizat câte o profilare succintă. monumentele UNESCO. situaţia altor modalităţi de transport (tren. § elementele de originalitate. există cli şeele deja clasice – mizerie. § posibilităţile de cazare f ără rezervare anterioară. fie în septembrie-octombrie. copiii străzii. peisajul românesc nu oferă o perspectivă prea atrăgătoare. motivele fiind perioada mai propice turismului cultural (este în afara sezonului de concedii) sau faptul că excursia în România reprezintă o a doua vacanţă a anului (principala vacanţă fiind realizată în altă ţară. Statele Unite ale Americii sau Asia (Japonia. În plus. cum ar fi ospitalitatea şi gastronomia românească. respectiv cadrul natural (produse specifice turismului montan. § posibilităţile de cazare tip „casă de oaspeţi” (închirierea de camere la particulari). de natură calitativă. turi ştii străini care iau în calcul o vacanţă în România (şi eventual vizitează în acest sens birourile de promovare turistică a ţării din străinătate).

eventual însoţi ţi de nepoţi. la preţuri competitive § Zone consacrate. Slovenia. în special cei din Bucureşti şi din judeţele limitrofe Sibiului (turiştii din zone mai îndepărtate sosesc mai ales cu ocazia concediului) Propunerile pentru noi pieţe şi segmente ţintă includ mai degrabă ţări şi tipuri de turişti neexploatate suficient de către reprezentanţii ofertei turistice din judeţ (aceste segmente sau pieţe nu sunt complet noi. întrucât Sibiul beneficiază de un mix diversificat de turişti din toate col ţurile lumii). dar pot fi şi mai tineri. Ungaria. ce se pot constitui în modalităţi de atragere a lor: Segmente de turişti noi / neexploatate suficient § Pensionarii români cu o stare materială bun ă. în cazul primei pieţe indicate. fie pentru produse de tratament şi wellness § Pieţele israeliană şi rusă pentru turismul de wellness sau. produse care să exploateze şi cultura evreiască din zonă § Tineri de 25-35 de ani interesaţi de turism activ din Centrul şi Estul Europei (Slovacia. vin fie într-un circuit organizat. preţuri competitive § Atracţii diverse pe axa „patriarhal . fie individual (în acest caz pot fi însoţi ţi şi de copii sau nepoţi) § Preferă sejururi pentru a revedea cât mai mult din zonele natale § Vizitează Sibiul şi aşezămintele săseşti. investi ţii în baze de echitaţie. atraşi prin produse specifice § Turişti din tările nordice. peisaj sălbatic § Îmbunătăţirea siguranţei în turismul montan § Natură nealterată. satele din Mărginimea Sibiului. cu înclinaţie spre destinaţii neconvenţionale şi spirit de aventură Valoare oferită de Sibiu § Factori curativi de excepţie § Baze de tratament de calitate § Cadru natural reconfortant § Condi ţii şi servicii de calitate specifice turismului de welness. monumentele UNESCO § Reprezentanţii segmentului de vârsta 45-55 de ani sunt oameni activi.§ Sunt turi şti cu experienţă. excursiile lor în zonă pot lua şi forma vizit ării sau căutării unor rude § Au în general venituri medii Turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian § § § § § Se pot distinge două subsegmente după vârstă şi preocupări: oameni peste 40 de ani interesaţi de un concediu în natură (agroturism şi activ) şi tineri de 25-35 de ani. dornici să exploreze. Croaţia) § Pasionaţii de călărie din Anglia. care lucrează la birou şi preferă să călătorească în grupuri mai mici pentru o mai bună personalizare a traseului (eventual cu componente de turism activ) Saşii plecaţi din ţară § Predomină tot persoane de vârsta a doua şi a treia. reprezentativi sunt tinerii. de multe ori se documentează serios în prealabil despre România şi zonele pe care urmează să le viziteze § Obiectivele din judeţul Sibiu cele mai vizitate sunt centrul istoric şi muzeele din Sibiu. fiind într-un concediu de tip sejur Preferă cazări în pensiuni rurale şi vizitează principalele atracţii din zona unde se cazează Au în general venituri medii. poate uşor peste medie în cazul segmentului mai tânăr În cazul perioadelor de şedere mai scurte (turism de weekend).medieval – modern” într-un cadru de ospitalitate ce aşteaptă să fie descoperită Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 70 . ceilal ţi stau mai mult. fie pentru un turism care să combine obiective culturale cu aerul curat. ce lucrează într-un mediu stresant şi care preferă pentru deconectare circuite de cunoaştere a frumuseţilor ţării Subsegmentul tinerilor petrece 2-4 zile în judeţ. alături elementele unice sau deosebite ale Sibiului în raport cu interesele lor.

„cultură şi relaxare”. „business şi agrement”. „cunoaştere şi învăţare”. etc. de cele mai multe ori motivaţia desfăşurării unei călătorii turistice sau cel puţin cu componente turistice este complexă. În perspectiva susţinerii dezvoltării turismului. În concluzie.II. trebuie ţinut cont că interesele şi priorităţile turiştilor sunt schimbătoare. intervenţia asupra produsului turistic nu trebuie neapărat să se producă în urma unei prioritizări a elementelor de interes. şi anume străinii amatori de circuite culturale. TRAINING. judeţul Sibiu este o destinaţie polivalentă din punct de vedere al posibilităţilor de stimulare a intereselor turi ştilor şi de aceea categoriile de turişti atrase sunt eterogene. Cultivarea unor hobby-uri: pescuitul.). saşii plecaţi din ţară şi turiştii români amatori de relaxare şi evadare din cotidian. interesele turiştilor includ şi: § § § § § § Petrecerea timpului liber şi a sărbătorilor într-un cadru inedit Produse specifice tinerilor (vârstei sau statului de elevi / studenţi): tabere. ci mai degrabă fructificând reperele turistice ale judeţului. Astfel. Interesele turiştilor identificate şi nuanţate în acest capitol. CONFERINŢE. se remarcă trei profile tipice. sunt punctate în continuare: CUNOAŞTEREA PATRIMONIULUI CULTURAL CONTACTUL CU ATMOSFERA TRADIŢIONALĂ DIN SATE RELAXAREA ÎNTR-UN CADRU NATURAL PITORESC PRACTICAREA TURISMULUI ACTIV ŞI SPORTIV FACTORII CURATIVI. fiind în plus potenţată de legătura organică cu populaţia şi cultura germanică. datorit ă şanselor mari de a atrage cât mai mul ţi turişti. întrucât această polivalenţă face dificilă o strategie de promovare coerent ă a tuturor valenţelor turistice a judeţului. etc. având tendinţa să se diversifice şi să se rafineze – astfel. vânătoarea Încercarea gastronomiei specifice Identificarea unui nucleu de concentrare a atracţiilor turistice în vederea unui sejur polivalent Achizi ţia de suveniruri (reprezentative pentru timpul petrecut şi de calitate) Chiar dacă interesele turi ştilor au fost prezentate separat. de cunoaştere culturală şi şedere într-un mediu reconfortant). Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 71 . turi ştii ruşi şi israelieni interesaţi de wellness. pot fi luaţi în calcul pensionarii români cu o stare material ă bună (aceştia pot fi inclusiv clienţi potenţiali pentru sejururi împreună cu nepoţi. TEAM BUILDING Analiza motivaţiilor oamenilor şi a elementelor care îi atrag spre Sudul Transilvaniei a generat şi alte perspective prin care pot fi privite interesele turiştilor. TURISMUL DE SĂNĂTATE ŞI DE ÎNFRUMUSEŢARE ORGANIZAREA DE SEMINARII. tinerii activi din Centrul şi Estul Europei.7. În multitudinea de tipuri de turişti ce vizitează judeţul Sibiu. Rezumatul capitolului Atractivitatea turistică a Sudului Transilvaniei şi a judeţului Sibiu este determinată de bogăţia şi diversitatea resurselor turistice. în jurul cărora să crescă valoarea şi calitatea ofertei de turism de ni şă. toate găsindu-şi ecou în cererea turistică pentru obiective din judeţului Sibiu. rezultând din combinarea mai multor surse de atractivitate (de exemplu „turism al tradi ţiilor şi cultural-istoric”. Pe de-o parte este un avantaj. În ceea ce priveşte segmentele de turişti noi sau neexploatate suficient. respectiv de importanţa spaţiului transilvan pentru identitatea turistică a României. dar şi observa ţii despre tipuri de turism secundare ca importanţă şi grad de dezvoltare. pe de alt ă parte este un dezavantaj. sau turiştii din ţările nordice interesaţi de o aventură într-o destinaţie „neconvenţională” în raport cu turismul consacrat la nivel european. pasionaţii de căl ărie din Anglia.

Valea Târnavelor. întrucât din punct de vedere al cererii turistice. zonele tradiţionale etno-folclorice. localităţile Cristian. De asemenea. specificul reliefului. Astfel au fost determinate cinci zone (ce coincid în mare măsură cu zonele tradi ţionale etno-folclorice. al resurselor turistice.1. la care se adaugă municipiul Sibiu ca zonă turistică de sine stătătoare. Figura 31. Cisnădie şi Cisnădioara sunt incluse convenţional în analiză la Zona Mărginimii Sibiului. cât şi prin influenţa asupra atractivităţii generale a judeţului). cât şi datorită posibilităţilor reale de dezvoltare în comun. păstrând aproape aceleaşi denumiri): Zona Mărginimii Sibiului. Întrucât oraşul Sibiu reprezintă nucleul turismului din judeţ (atât prin gradul ridicat de dezvoltare.III. în vederea analizei ofertei turistice În delimitarea zonelor judeţului Sibiu în vederea unei analizei eficiente a ofertei turistice au fost luate în considerare o serie de criterii precum: convergenţa categoriilor de obiective turistice existente. al caracterului multicultural. limita administrativ-teritorial ă a localităţilor. În plus. nuclee de concentrare a ofertei turistice şi puncte viitoare de dezvoltare a turismului. Ocna Sibiului – Secaşe. acesta a fost analizat ca zonă separată. al proximităţii faţă de ceea ce reprezintă sub aspect teoretic zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului. Studiu diagnostic al ofertei turistice şi potenţialului turistic în judeţul Sibiu III. Ţara Oltului. Împărţirea teritoriului judeţului în zone. s-a avut în vedere împărţirea întregului teritoriu judeţean şi nu doar delimitarea unor poli turistici actuali. ÎMPĂRŢIREA TERITORIULUI JUDEŢULUI SIBIU ÎN ZONE DUMBRĂVENI MEDIAŞ VALEA TÂRNAVELOR COPŞA MICĂ MIERCUREA SIBIULUI OCNA SIBIULUI SECAŞE OCNA SIBIULUI AGNITA VALEA HÂRTIBACIULUI SIBIU AVRIG SĂLIŞTE CISNĂDIE ŢARA OLTULUI ZONA MĂRGINIMII SIBIULUI TĂLMACIU Sursa: Reprezentare grafică realizată de Marketscope în baza informaţ iilor culese şi analizate pentru acest capitol şi adapt ării hăr ţii fizice a judeţ ului Sibiu Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 72 . Valea Hârtibaciului.

CNM Astra.) Patrimoniu cultural foarte bogat (istoric.un conglomerat individualizat de obiective turistice. cu rezonanţă în turismul naţional şi chiar internaţional Din punct de vedere al managementului promovării turistice. bresle. Biserica Evanghelică. arhitectural. religios) Percepţia unei calităţi ridicate pentru brandul Sibiu Personalitatea baronului Samuel von Brukenthal. având în vedere dificultatea convergenţei strategiilor şi a armonizării dimensiunilor bugetelor Alăturarea Sibiului într-o zonă turistică mai largă cu alte localităţi ar putea determina situarea acestora din urmă într-un con de umbră Sibiu reprezintă cel mai important punct de concentrare a ofertei turistice şi principalul pilon pe baza căruia se poate construi dezvoltarea turismului Sibiu reprezintă mediul urban şi prin urmare se deosebeşte fundamental de tot ceea ce înseamnă rural sau tradi ţional etnofolcloric Sibiu concentrează o parte semnificativă a populaţiei şi a produsului intern brut al judeţului. Principalele atracţii sunt: ansamblu arhitectural Piaţa Mare.III. Municipiul Sibiu Municipiul Sibiu § § Sibiu reprezintă principalul punct de atracţie al judeţului . Golden Tulip. este mai eficient ca municipiul Sibiu să nu înglobeze şi alte zone adiacente. iar numărul legăturilor directe cu Europa este relativ redus 73 Statutul de capital ă culturală europeană în 2007 Agendă culturală bogată (numeroase evenimente cu tradiţie: Festivalul Internaţional de Jazz etc. Ramada. Aproape jumătate din capacitatea de cazare disponibilă în municipiu se clasifică la 3 stele / flori. Hilton. Municipiul Sibiu concentrează peste 35% din capacitatea de cazare a judeţului Sibiu.punct de plecare / zonă de tranzit către majoritatea destinaţiilor turistice din judeţ Cadru natural pitoresc – apropierea faţă de munte Parcul Natural Dumbrava şi CNM Astra § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . a muzeelor şi a monumentelor).2. Palatul Brukenthal. De altfel. cele mai numeroase locuri de cazare aparţinând structurilor de tip hotel. Multiculturalism Istorie Pionierat Burg înfloritor (prosperitate. meserii şi meşteşuguri) Brukenthal Oraş situat la poalele munţilor Argumentarea delimitării § § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § § § § § § § § § S W § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Inexistenţa unei centuri ocolitoare a oraşului pentru devierea traficului de tranzit Serviciile de alimentaţie publică din Sibiu nu sunt percepute a fi de o calitate deosebit ă Percepţia general ă de destinaţie relativ scumpă în turismul intern Inexistenţa unei săli de congrese care să permită organizarea de evenimente „de business” de mare anvergură Pe aeroportul din Sibiu activează puţine companii low-cost. fiind principalul motor economic al acestuia Principalul tip de turism este cel cultural (vizitarea obiectivelor arhitecturale din centrul istoric. ceea ce crează un plus de atracţie pentru obiectivele ce poartă numele Brukenthal Punct de interes major pentru circuitele cu tema Transilvania Situare relativ în centrul judeţului . în Sibiu sunt prezente branduri importante din industria hotelieră: Continental Forum.

). Artmania) Implementarea acelor elemente din noul P. agenţii de turism şi structuri turistice a ghizilor culturali. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 74 . destinate unor categorii variate de turi şti Dezvoltarea turismul de evenimente prin creşterea notorietăţii şi atractivităţii festivalurilor repetitive. care să includă pe lângă atracţiile din Sibiu şi alte puncte de interes turistic din judeţ Dezvoltarea unui plan general de reabilitare a cl ădirilor Dezvoltarea serviciilor de ghidaj turistic profesionist şi promovarea de către CIT–uri.G. conferinţe şi spectacole.) Îmbunătăţirea transportului public dinspre gară şi aeroport către Pădurea Dumbrava şi muzeului în aer liber al CNM Astra. centrul de târguri şi expoziţii. respectiv amenajarea unei parcări de minim 500 de locuri în apropierea acestor obiective § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § Impulsionarea traseelor turistice prin oraş (pentru a avea de câştigat cât mai multe din obiectivele de mai mică anvergură de pe urma notorietăţii celor mari) Acoperirea cererii de suveniruri de calitate Realizarea unei promovări mai intense şi extinse a evenimentelor majore ce se desf ăşoară în Sibiu Crearea de produse turistice integrate. ca alternativă calitativă net superioară recomandărilor (de la CIT sau ale localnicilor etc. pliantelor sau hărţilor. centrul de congrese. etc. servicii de închiriere) Oportunităţi (Opportunities) § § § § § O T § § § § § Ameninţări (Threats) Relativ puţine cooperării cu alte centre urbane ale judeţului Amânări / întârzieri în realizarea centurii ocolitoare Renunţarea cvasi-completă la specificul gastronomic în restaurante Deteriorarea unor clădiri / monumente cu valoare istorică Deteriorarea cadrului natural al oraşului (posibila conversie a unor spa ţii verzi în teren pentru construcţii) § § Certificarea drept monument UNESCO a centrului istoric al oraşului Diversificarea serviciilor de divertisment puse la dispozi ţia turi ştilor Colaborarea muzeelor cu agenţii de turism pentru includerea acestora în circuite de specialitate CNM Astra oferă premisele realizării unei multitudini de activităţi în incinta complexului. cu întindere pe mai multe zile (Festivalul de Teatru.Municipiul Sibiu § § § Perceptia de oraş „verde” Existenţa a patru centre de informare turistică Dezvoltarea cicloturismului (crearea de piste de biciclete.U. al municipiului care pot stimula dezvoltarea anumitor tipuri de turism (de exemplu.

) Include Cristian. Cisnădioara. pârtia de schi de la Păltiniş. Din punct de vedere al managementului programelor de dezvoltare a turismului / promovării turistice. specificul vieţii la ţară. iar excluderea lor din orice zonă şi formarea unei entităţi separate ar genera fragmentare care la rândul ei ar putea conduce la ineficienţă administrativă din punct de vedere turistic Principalele atracţii ale zonei sunt cadrul natural pitoresc şi reconfortant. Râul Sadului) sau canalizare (Cisnădioara.3. Cisnădie şi Cisnădioara 75 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . Cisnădie şi Cisnădioara întrucât există o suprapunere a intereselor turi ştilor care sosesc în ceea ce este convenţional delimitat drept „zona etno-folclorică Mărginimea Sibiului”. Mai mult. Rod. biserici. etc. Cisnădioara. respectiv în aceste trei localităţi. Cisnădioara la Mărginimea Sibiului decât la Sibiu (practic. obiceiuri şi tradiţii) Zona concentrează peste 30% din totalul capacit ăţii de cazare disponibile în judeţul Sibiu. respectiv Cristian. drumeţii. Sibiel) deja consacrate. Tălmaciu.III. Gura Râului. Răşinari. iar în unele localităţi sistemul de canalizare nu este complet extins Existenţa unor zone unde signalistica atracţiilor turistice este deficitară (Tălmaciu şi Sadu) Zonă etno-folclorică recunoscut ă la nivel naţional şi consacrat ă drept pol agroturistic Păstrarea aspectului tradiţional al satelor Concentrare de muzee cu specific etnografic Numeroase festivaluri locale cu specific etno-folcloric şi gastronomic Locul de origine a unor importante § Exceptând localit ăţile săseşti incluse convenţ ional în această zonă. iar gradul de confort este sporit Staţiuni montane: Păltini ş Cultură românească autentică Atmosferă arhaică / Spaţiu rural conservat Tradiţii şi obiceiuri unice Gastronomie (brânză) Oierit Biodiversitate Munte / Pădure 1 § Argumentarea delimitării Zonei Mărginimii Sibiului § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § § § § § 1 S W § Puncte slabe (Weaknesses) Infrastructură utilitară deficitară – nu toate localităţile din zonă beneficiază de apă curentă (Boiţa. Jina. în jurul cărora se poate constitui dezvoltarea viitoare a celorlalte sate din Mărginimea Sibiului (Jina. Zona Mărginimii Sibiului Zona Mărginimii Sibiului § § Spaţiu etno-folcloric consacrat recunoscut şi promovat ca atare Există câteva nuclee de dezvoltare turistică (Păltiniş. multitudinea serviciilor de agrement). turism cultural (etnografie. apropierea acestor trei localităţi de zona etnofolclorică menţionată şi multiculturalismul care îl imprimă acestă al ăturare conduce la reale posibilit ăţi de dezvoltare comună a turismului în zonă. Răşinari. Muzeul de icoane pe sticlă de la Sibiel Principalele tipuri de turism: activ şi de recreere (odihnă. Tili şca). Sadu. remarcându-se totodată câţiva „poli turistici”: Păltini ş. bucătărie tradi ţional ă. este mai eficientă o al ăturare a localităţilor Cristian. Poiana Sibiului. orice entitate asociată cu Sibiul ar trece clar în plan secund datorită concentrării de obiective turistice cu notorietate din municipiu). sporturi extreme). Sibiel. Gura Râului şi Cisnădioara Deşi este o zonă rurală. oferta turistică este deosebit de diversă (acoperirea segmentului de business prin săli de conferinţe. Cisnădie.

aflate în desfăşurare § Deficienţe în semnalizarea traseelor turistice din Munţii Lotrului şi Cindrel (de exemplu lipsa unor indicatoare cu schema marcajelor în Păltiniş. Emil Cioran) Varietatea reliefului (de la păduri de foioase la pajişti alpine şi relief glaciar) Starea bună de conservare a naturii Zone propice practicării zborurilor cu parapanta. Landskrone. Valea Sadului) Sistemul de distribuţie al energiei electrice necesită modernizări în zona Poiana Soarelui – Săli şte Obiectivele turistice din Munţii Cindrel şi Lotru sunt relativ puţin cunoscute Unele zone nu sunt acoperite de reţeaua de telefonie mobil ă Lipsa investiţiilor în reabilitarea cabanelor existente în Munţii Cindrel şi Munţii Lotru şi starea precară a unor refugii montane (de exemplu Călţun. ce leagă zona etnografică a Mărginimii Sibiului cu cea a Văii Sebeşului. Tilişca. meserii) prin introducerea în oferta turistică a unor servicii specifice Dezvoltarea cicloturismului Reactivarea vechilor zone turistice Crinţ şi Fântânele Proiectul privind amenajarea unei pârtii de schi la Jina § § § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § Conservarea spaţiului natural Organizarea profesionistă a colecţiilor muzeale Conservarea aspectului tradi ţional al localităţilor prin reglement ări privind construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor Restaurarea cet ăţilor şi fortificaţiilor din zonă şi includerea lor în circuite turistice Amenajarea şi promovarea de trasee turistice (drumeţii. respectiv de amenajare a drumului Valea Sadului (DJ105G). Gura Râului. proximitate faţă de DN1-7. etc. Valea Frumoasei. cicloturism). acces feroviar până la Tilişca Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Gura Râului. obiceiuri şi tradiţii. odată cu folosirea unor materiale de construcţii şi finisaj care nu se integrează în peisajul rural Degradarea mediului înconjurător (datorită defrişărilor.) Nivel redus al colaborării între operatorii economici cu interese în turism § § § Amenajarea unor pârtii de schi în zonele Tocile şi Prejba Amenajarea traseelor turistice din Munţii Cindrel şi Lotrului (Crinţ – Jina) Folosirea lacurilor de baraj în scop turistic Fructificarea mai ampl ă a patrimoniul etno-folcloric imaterial (gastronomie.Zona Mărginimii Sibiului personalit ăţi (Octavian Goga. curselor ATV şi motociclismului Situri Natura 2000 cuprinzând sudul munţilor Cindrel. Iezer) Slaba exploatare a colecţiilor etnografice § § § § § § § § § § § § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § § O T § Ameninţări (Threats) Pierderea specificului arhitectural sătesc. Cânaia. restaurarea reţelei de cabane şi refugii. intrarea în Săli şte. a panourilor cu locurile de popas) Starea drumurilor nu este satisf ăcătoare în anumite zone turistice (Răşinari. munţii Lotrului Acces facil dinspre Sibiu. ciclismului montan. lipsei canalizării) Degradarea cetăţilor / fortificaţiilor (Salgo. Sălişte) Titlul de “Destinaţie Europeană de Excelenţă” Proiectele de refacere a „Drumului Regelui”. sprijinirea dezvoltării produselor turistice de iarnă Asigurarea unei structuri administrative bine definite pentru staţiunea Păltini ş Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) § Puţine unităţi de alimentaţie publică § Organizarea administrativă ineficientă (staţiunea se află pe teritoriul PĂLTINIŞ § § Staţiune montană cu tradiţie (prima din ţară) Poziţionare la intersecţia principalelor Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 76 .

sărbători ale sporturilor de iarnă) ca rezultat al colaborării autorit ăţilor cu proprietarii de unit ăţi turistice Promovare drept punct central pentru trasee în munţii Cindrel şi Lotru III.Secaş e Ocna Sibiului . tun de zăpadă.Secaşe § Argumentarea delimitării zonei „Ocna Sibiului Secaşe” § Îmbinarea potenţialului balneoclimateric / spa / wellness de la Ocna Sibiului cu potenţialul pentru turism oenologic / gastronomic al zonei Apoldu de Jos Ocna Sibiului este principalul pol turistic pe baza căruia se poate dezvolta turismul în zona Secaşelor (în prezent. Capacităţi de cazare mai importante se regăsesc în structuri de tip pensiune. biliard etc. tenis de masa sau de camp.) Diversificarea serviciilor de alimentaţie § Dezvoltarea imobiliară haotică publică şi a ofertei de servicii de agrement în cadrul spaţiilor de cazare (de exemplu minifotbal. distribuţia pe categorii de confort fiind relativ egală între clasificările de 2.) Organizarea de festivaluri. per ansamblu. evenimente (concursuri de schi. Pe lângă factorul curativ. fiind singurul pol turistic din Podi şul Secaşelor.4. fostă staţiune este şi Miercurea Sibiului § § Particularităţi ale ofertei turistice § § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 77 . 3 şi 4 flori/stele. etc. hostel şi hotel. Majoritatea spaţiilor de cazare existente în zonă se află în staţiunea Ocna Sibiului. dar Ocna Sibiului poate fi „motorul de creştere”) Principalul tip de turism practicat în zonă este cel balneo la Ocna Sibiului. nu poate fi considerată drept o zonă turistică.Zona Mărginimii Sibiului § § trasee din Cindrel Existenţa unei pârtii de schi atractivă la nivel local şi regional Aer ozonat cu proprietăţi curative administrativ al mai multor localităţi) § Ofertă săracă de servicii de agrement-divertisment § Existenţa efectivă a unei singure pârtii de schi § Slaba exploatare a Muzeului “Constantin Noica” Ameninţări (Threats) Oportunităţi (Opportunities) § § § § § Reorganizarea administrativă a staţiunii § Menţinerea actualului sistem de organizare administrativă a Păltiniş pentru a se găsi o formulă Păltinişului sau lipsa convergenţei eficientă de a se derula investiţii ale strategiilor de dezvoltare turistică cu autorit ăţii sau autorităţilor ce vor fi pe privire la staţiune ale localităţilor care deplin responsabile de aceast ă staţiune ar continua să administreze în comun Dezvoltarea domeniului schiabil Păltinişul (investi ţii în utilarea pârtiilor cu § Degradarea mediului înconjurător nocturnă. Ocna Sibiului . atractivitatea ofertei turistice se datorează în mare parte serviciilor diverse oferite de către cele câteva spaţii de cazare cu nivel ridicat al confortului Staţiuni balneoclimaterice: Ocna Sibiului.

Păuca) Grad redus de amenajare a lacurilor sărate Signalistică necorespunzătoare a atracţiilor turistice (Apoldu de Jos. gara din localitate ar necesita lucrări de reamenajare) OCNA SIBIULUI § Ocna Sibiului beneficiază de notorietate naţional ă datorită calităţii factorilor naturali curativi (nămol. de reabilitare a infrastructurii. parcări.Ocna Sibiului . lacuri sărate. respectiv a unui plan pe termen lung pentru revitalizarea fostei staţiuni Miercurea Sibiului Revitalizarea zonei viticole prin susţinerea micilor întreprinzători Susţinerea investiţiilor în crearea de unităţi de cazare şi în amenajarea pentru spaţii de activităţi specifice agroturismului Încurajarea investiţiilor în spaţii de cazare de tip motel în zona DN1 Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) § Starea precară a infrastructurii în Ocna Sibiului (la nivel de drumuri.Secaşe Elemente de identitate turistică § § Lacuri sărate Viţă de vie Puncte tari (Strenghts) § § § § S W § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Lipsa alimentării cu apă (Păuca) sau a canalizării (Ocna Sibiului. canalizare. respectiv a parcului balnear şi amenaj ărea salinelor exterioare Oportunităţi (Opportunities) Ameninţări (Threats) § Amenajarea lacurilor de la Ocna § Degradarea mediului ambiant Sibiului datorită lipsei canalizării § Dezvoltarea serviciilor de agrement şi a agendei culturale din localitate § Tendinţă la nivel european şi naţional spre turism de sănătate şi înfrumuseţare Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 78 . heliotermie) § Renovarea bazei de tratament de la Ocna Sibiului § Existenţa a doua proiecte. Păuca) Exploatarea turistică redusă a satelor (populaţie îmbătrânită şi depopulare) Ameninţări (Threats) Riscul pierderii aspectului arhitectural tradiţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenaj ări sau construcţii noi care nu respectă stilul arhitectonic Factorii curativi şi unicitatea lacurilor sărate în zonă Zonă viticol ă renumită (zona Apoldului) Zonă recunoscută pentru tradiţia în prepararea pâinii Rezervaţia Heleşteele de la Mândra şi Lacul Fără Fund de la Ocna Sibiului Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § Dezvoltarea agroturistică a zonei Amenajarea unor trasee pentru cicloturism Exploatarea potenţialului viticol al zonei § Direcţii generale de dezvoltare § § § Realizarea unui plan de dezvoltare pe termen scurt şi mediu pentru exploatarea optima a Ocnăi Sibiului. de asemenea. Ocna Sibiului.

precum şi includerea ambelor situri UNESCO (Biertan şi Valea Viilor) în cadrul aceleiaşi zone. Biertan. unde cea mai mare parte a capacit ăţii de cazare se regăseşte în structuri de tip hotel Principalele puncte de atracţie în zonă sunt centrul istoric al Mediaşului. cu potenţial în dezvoltarea turismului oenologic / gastronomic Apartenenţa la spaţiul delimitat a SCI Sighişoara şi a SPA Podişul Hârtibaciului. etc.) Staţiuni balneoclimaterice: Bazna Situri UNESCO Biserici fortificate Viţă de vie Medieval Sat transilvan / săsesc / spaţiu rural autentic § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § § § § § § § Elemente de identitate turistică Puncte tari (Strenghts) § S W § Puncte slabe (Weaknesses) Asocierea mentală între oraşul Copşa Mică şi poluarea industrial ă poate afecta o zonă mult mai largă. între ele. Valea Târnavelor Valea Târnavelor § § § § Argumentarea delimitării zonei „Valea Târnavelor” § Zonă istorică consacrată / existenţa unui spaţiu tradiţional cunoscut sub denumirea „Valea Târnavelor” Convergenţă a categoriilor de resurse turistice cuprinse în bazinul Târnavei Concentrare important ă de biserici fortificate bine păstrate. staţiunea Bazna şi localitatea Biertan.) Existenţa unor proiecte de dezvoltare a turismului / strategii de dezvoltare concentrate pe această zonă Principalele tipuri de turism sunt cel cultural (istorie. exponente ale acestei categorii de resurse turistice Zonă viticolă consacrată. saşi. cea mai mare parte a capacităţii de cazare se clasifică la 2-3 flori/stele (deci un grad de confort scăzut-mediu) Posibilităţi de cazare există şi în unităţi nespecializate. Mălâncrav etc. unguri) Sit Natura 2000 – SCI Sighişoara § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . în ceea ce priveşte gradul de confort. pentru a forma un pol de atracţii care să poată fructifica mai bine fluxul de turişti ce tranzitează zona pe direcţia Sibiu – Sighişoara / Sighişoara – Sibiu Cele două nuclee de concentrare a ofertei turistice în ansamblu (Mediaş şi satul Biertan cu împrejurimile sale). în jurul cărora s-ar putea dezvolta şi alte elemente de interes turistic neexploatate prea bine în prezent (Dumbrăveni. a doua situri UNESCO Istorie foarte bogată a zonei (cu punctele speciale de interes Mediaş şi Biertan) Zonă multicultural ă (români. unde se pot închiria camere turiştilor Pensiunile de mici dimensiuni caracterizează oferta de cazare a zonei. Hoghilag. Târnava) şi a unor drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”) 79 § § § Spaţiu autentic săsesc cu cea mai important ă concentrare de biserici fortificate din Transilvania şi existenţa. etnografie) şi cel balnear (tratamente la Bazna) În Mediaş predomină turismul cultural de tranzit şi cel de business Aproximativ 11% din capacitatea de cazare a judeţului se regă se şte în zonă. de exemplu casele parohiale ale bisericilor fortificate. rromi. cu excepţia municipiului Mediaş. inclusiv municipiul Mediaş Starea precară a infrastructurii de drumuri comunale (Axente Sever. monumentele UNESCO şi satele tradi ţionale (Biertan.5.III. Valea Viilor. Bazna. concentrări putând fi considerate municipiul Mediaş.

Valea Viilor) Personalităţi: Hermann Oberth. Târnava Ofertă de cazare deficitară sau inexistentă în Alma. Hoghilag. Micăsasa. Hoghilag. Şeica Mică. mai ales în zona Mediaşului) Proiectul ARCA de revitalizare a patrimoniului cultural al Dumbrăveniului Amenajarea unor trasee pentru ciclism Amenajarea unor trasee turistice între Mediaş şi localităţile din împrejurimi. Târnava. Micăsasa. Şeica Mică. Dârlos. Stephan Ludwig Roth. Biertan. degradarea teraselor amenajate Riscul pierderii aspectului arhitectural tradi ţional în unele localităţi datorită folosirii unor materiale pentru amenajări sau construcţii noi care nu respect ă stilul arhitectonic consacrat Amenajarea precară a obiectivelor turistice poate duce la degradarea accelerată a acestora (astfel de situaţii există în Dumbrăveni. a liniilor de producţie vechi. Şeica Mică. Valea Viilor) sau a celor de canalizare (Alma. Micăsasa. Şeica Mică) § § § § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § § § O T § § § Dezvoltarea turismului oenologic în condi ţiile revitalizării zonelor viticole Posibilitatea dezvoltării turismului industrial (vizitarea obiectivelor industriale. Micăsasa. Aţel. Târnava. Ioan Axente Sever Bună acoperire a reţelei de CIT-uri § Lipsa în unele localităţi a sistemelor de alimentare cu apă (Alma. fitoterapie Zonă viticol ă renumită Pozi ţionare favorabil ă între Sibiu şi Sighi şoara Ini ţiativă locală în dezvoltarea şi promovarea turismului (crearea brandului turistic al Mediaşului. Richiş. precum şi între localităţile cu biserici fortificate (de exemplu Aţel – Dupuş – Biertan) § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § § § Reconversia economică a oraşului Copşa Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia. Biertan. Aţel. Biertan. Axente Sever. Bazna. Dârlos. Richiş. Copşa Mică. Târnava. Biertan. § cât şi feroviar (magistrala 300). Brăteiu. Valea Viilor Ameninţări (Threats) Poluarea industrial ă din Copşa Mică Abandonarea zonelor viticole. desfăşurarea proiectului AREAL) Implicarea diferitelor organizaţii în promovarea şi refacerea patrimoniului arhitectural şi al specificului local (de exemplu Fundaţia Mihai Eminescu) Bună reprezentare a „Ecomuzeului Regional” (Moşna. Valea Viilor) Signalistică turistică deficitară în Aţel. Axente Sever. Hoghilag. Copşa Mare. constituirea unei asociaţii de dezvoltare intercomunitară în zonă. Micăsasa. Bazna. pozi ţionare favorabilă între Sighi şoara şi Sibiu § Existenţa unui brand turistic şi a unui program pentru promovarea turistică a Mediaşului Centrul istoric bine conservat. Dârlos. Hoghilag. Copşa Mare. atât rutier (DN14). Mediaş. Blăjel. crearea unui climat investiţional atrăgător Restaurarea centrelor istorice din Mediaş şi Dumbrăveni Revitalizarea zonelor viticole prin încurajarea investiţiilor.Valea Târnavelor § § § § Tradi ţie în medicina naturistă. Moşna. Aţel. Dârlos. Blăjel. cu atracţii unicat § şi de mare potenţial turistic Festival Medieval (deja de 5 ani) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 80 . susţinerea micilor întreprinzători Reabilitarea domeniului Brukenthal de la Micăsasa Restaurarea bisericilor evanghelice fortificate în mod etapizat Reabilitarea legăturilor rutiere între localităţile cu biserici fortificate (Hoghilag – Valchid – Biertan) Încurajarea agriculturii ecologice (produse bio) Conservarea tradiţiei meşteşugăre şti şi susţinerea meşteşugarilor tradi ţionali (inclusiv revitalizarea vechilor bresle) Puncte tari (Strenghts) Puncte slabe (Weaknesses) Preponderent turism de tranzit şi de afaceri Infrastructura de cazare turistică insuficient dezvoltată şi diversificată Popularitate relativ redusă în raport cu Sibiu sau Sighi şoara § § § § MEDIAŞ Acces facil înspre localitate.

Bazna. etc.Valea Târnavelor Oportunităţi (Opportunities) § § Dezvoltarea agendei culturale Dezvoltarea unor circuite turistice complexe. bisericile fortificate din împrejurimi. drumuri. a turismului de recreere şi refacere prin fitoterapie. Biertan. alimentaţie publică etc) § Flux de turişti relativ ridicat § Notorietate relativ ridicată § În proximitate se afl ă şi bisericile fortificate Copşa Mare şi Richiş § Proiecte de introducere a utilităţilor § Loc consacrat de întalnire anual ă a comunităţii să seşti Oportunităţi (Opportunities) § Posibilitate de dezvoltare a ecoturismului.) Semnalizărea rutieră deficitară a localităţii Lipsa apei potabile Ameninţări (Threats) Lipsa investiţiilor în reabilitarea staţiunii vechi Lipsa unei promovări adecvate va împiedica dezvoltarea staţiunii şi stagnarea interesului pentru aceasta la un nivel cel mult regional Puncte slabe (Weaknesses) Oferta de cazare şi alimentaţie publică relativ limitată Grad de cunoaştere şi de popularizare redus privind posibilităţilor de petrecere al unui sejur (satul este în principal punct de tranzit în circuite culturale) BIERTAN Ameninţări (Threats) Starea de degradare a unor clădiri Pierderea treptată a obiceiurilor străvechi Puncte slabe (Weaknesses) Slabă exploatare turistică (biserica fortificată este greu accesibilă vizitatorilor) Flux redus de turi şti Inexistenţa spa ţiilor de cazare Ameninţări (Threats) Pierderea total ă a interesului turiştilor pentru zonă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 81 .) Puncte tari (Strenghts) § Staţiune renumită pentru calitatea factorilor terapeutici (nămolul sapropelic. care să includă şi alte atracţii din zonă (de exemplu. etc. a turismului educaţional („deprinderea” meşteşugurilor) Puncte tari (Strenghts) § Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Investiţii recente de reabilitare VALEA VIILOR Oportunităţi (Opportunities) § Dezvoltarea agroturismului (inclusiv oferta de § pensiuni) pe fondul includerii satului în circuitele turistice culturale din Transilvania § § § § § § § § § § § § § Ameninţări (Threats) Lipsa unei centuri ocolitoare a municipiului poate afecta mediul ambiant si starea clădirilor istorice Puncte slabe (Weaknesses) Amenajarea relativ precară a patrimoniului construit din arealul staţiunii (parcuri. apa mineral ă de Bazna) § Reamenajarea recentă a bazei de tratament § Cadrul natural şi fondul cinegetic bogat § Centrul de informare turistică BAZNA Oportunităţi (Opportunities) § Diversificarea serviciilor turistice oferite (accent pe wellness şi spa) § Extinderea bazei de tratament § Dezvoltarea agendei de evenimente din localitate şi/sau completarea acesteia cu evenimente / atracţii din localităţi apropiate pentru a crea un produs turistic complex Puncte tari (Strenghts) § Certificare drept sit UNESCO § Stare bună de conservare § Existenţa unor spa ţii amenajate în apropierea bisericii (suveniruri.

bisericile ortodoxe pictate de familia Grecu şi diversitatea avifaunistică a zonei. Hamba. reabilitarea „Mocăni ţei”. Chirpăr. Capacitatea de cazare din această zonă poate fi considerat ă în stadiu incipient de dezvoltare (există doar câteva pensiuni. plus locuri de cazare în casele parohiale ale bisericilor fortificate) Biserici fortificate Multiculturalism Bisericile pictate de fraţii Grecu Biodiversitate Argumentarea delimitării zonei „Valea Hârtibaciului” Elemente de identitate turistică § § § § Puncte tari (Strenghts) § § § S W § Puncte slabe (Weaknesses) Relativă izolare faţă de restul judeţului a satelor din zonă (nivel mai scăzut al dezvoltării economice. Veseud) şi de sisteme de canalizare (Bruiu. Ruşi. a dezvoltării economice (de exemplu: GAL Microregiunea Hârtibaciu) Acces relativ bun dinspre Sibiu şi Sighi şoara Eco-agricultura § § § Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § § § Iacobeni are un potenţial turistic deosebit prin prisma celor cinci biserici fortificate aflate pe raza comunei Amenajarea unor trasee pentru biciclişti Transformarea liniei cu ecartament îngust Sibiu – Agnita într-un punct de atracţie turistică (amenajare haltelor în scop turistic: posibilitatea achizi ţiei de suveniruri şi oferirea serviciilor de alimentaţie publică) Reabilitarea DJ105D ce face legătura între Agnita şi Cârţa. sălbatică Implicarea autorităţilor locale în susţinerea turismului (de exemplu. Marpod. Săsăuş. Vărd. Ilimbav. Marpod. linia cu ecartament redus Sibiu – Agnita) Implicarea asociaţiilor / ONG în promovarea turismului. Ilimbav. „sate tradiţionale”. Tipurile de turism practicate în zonă sunt cel cultural şi ecoturismul. Individualitatea zonei din perspectiva intercal ării între valea Oltului şi cea a Târnavelor Existenţa unor importante resurse turistice nevalorificate Principalele atracţii ale zonei sunt bisericile evanghelice fortificate.III. Slimnic. Şura Mare. Mihăileni Ameninţări (Threats) Degradarea bisericilor fortificate Degradarea sitului SPA Podişul Hârtibaciului prin construirea viitoarei autostrăzi Braşov – Borş sau prin alte activităţi antropice. Şomartin. Săsăuş. Marpod. Valea Hârtibaciului Valea Hârtibaciului § § § § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § Zonă etno-folclorică / istorică consacrată Delimitarea conferită de SPA Podi şul Hârtibaciului Crearea unei baze de pornire pentru dezvoltarea turismului care să cuprindă resurse turistice diverse: „biserici fortificate”. Şomartin. precum agricultura intensivă § § § Întreaga zonă este sit Natura 2000 Zonă atrăgătoare. „situri Natura 2000”. Iacobeni. Chirpăr. Bruiu. creând astfel un Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 82 . Vărd. Chirpăr. acces rutier dificil spre unele sate) Dezvoltare economică lentă Unele localităţi nu beneficiază de alimentare cu apă (Brădeni. Veseud) Signalistică necorespunzătoare în Bruiu.6.

la al patrulea an de funcţionare) şi păstrăvăria Albota (unde s-a realizat şi integrarea producţiei agro-alimentare). Structurile de tip cabană predomină. precum şi Transf ăgărăşanul Principalul tip de turism este cel activ (drumeţii. schi). Ţara Oltului Ţara Oltului § § § Argumentarea delimitării zonei „Ţara Oltului” § § § Zonă clar delimitată de râul Olt şi de culmea munţilor Făgăraş Spaţiu etno-folcloric distinct. cele mai mari capacităţi de cazare fiind clasificate la 23 flori/stele.7. Munte / Creastă / Stâncă Pădure Transf ăgăraşan Biodiversitate Gastronomie § § § Particularităţi ale ofertei turistice § § § Elemente de identitate turistică § § § § § Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 83 . Valea Avrigului şi cea a Porumbacului. Demne de menţionat sunt conceptul „Ice Hotel” (construcţie sezonieră. Aproape 14% din totalul capacit ăţii de cazare disponibile în judeţ se regăseşte în acest areal. inclusiv pentru cicloturism Continuarea proiectului de reabilitare a Mocăni ţei Restaurarea casei memoriale Brukenthal III. Valea Avrigului). sporturi extreme. pe malul stâng al Oltului Delimitarea conferită de siturile Natura 2000: SPA Piemontul Făgăraşului şi SCI Munţii F ăgăraş Atracţiile cheie sunt Bâlea Lac şi Bâlea Cascadă.Valea Hârtibaciului § § acces rapid către Munţii F ăgăraş Crearea de spaţii de cazare care să fructifice ni şa ecoturismului Încadrarea ca arie de conservare specială a heleşteelor din Brădeni § Direcţii generale de dezvoltare § § § § Revitalizarea economică a zonei pornind de la ecoturism si ecoagricultură Susţinerea investi ţiilor în spaţii de cazare corespunzătoare Crearea unor produse turistice complexe. a unor trasee turistice. însă în zonă s-au dezvoltat şi complexe turistice sau pensiuni cu specific agroturistic. precum şi a unor zone turistice consacrate (Bâlea) Convergenţa cu resurse turistice similare înspre est. Gradul de confort al structurilor de primire turistică din zonă este scă zut-mediu. Avrig şi Valea Avrigului. zonele de concentrare identificate fiind Lacul şi Valea Bâlea (inclusiv Cârţişoara). respectiv acelaşi specific etno-folcloric Existenţa unor nuclee de concentrare a ofertei turistice (Cârţi şoara. ce se înscrie în zona mai largă denumită generic Ţara Făgăraşului Existenţa aceloraşi categorii de resurse turistice.

Cârţa Infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racovi ţa. Suru Afilierea ca membrii ai Asociaţiei de Dezvoltare Durabil ă şi Promovarea Turismului în Ţara Făgăraşului a localităţilor Arpaşu de Sus. rezervaţii naturale. evenimente importante) Zona Bâlea beneficiază de notorietate ridicată. situri Natura 2000 Posibilitatea practicării sporturilor de iarnă. etc. creste înguste. boştinărit. alimentare cu apă în Racoviţa) Signalistica deficitară caracterizează zona văii Moaşa (Racoviţa). a văii Moaşa şi a zonei Chica Petrilor – Vf. circuite ale meşteşugurilor tradiţionale: sticlărie. oraşul Avrig şi DJ105F Lipsa investiţiilor în reamenajarea unor vechi cabane şi în întreţinerea refugiilor turistice Peisaj montan spectaculos (Vf. zbor cu parapanta Amenajarea a numeroase pastrăvării în zonă Istorie bogată (numeroase legende. capră neagră) sensibilizarea vizitatorilor cu privire la fragilitatea mediului înconjurător în ariile protejate (în special Rezervaţia Arpăşel.500 de metri Parcuri naţionale. pozi ţionarea între Sibiu şi Braşov (doi poli turistici şi economici de importanţă naţional ă) Acces facil pe calea ferat ă Oportunităţi (Opportunities) § § § O T § § Ameninţări (Threats) Degradarea obiectivelor datorită lipsei investi ţiilor în conservare şi amenajare Riscul poluării peisajului natural datorită lipsei canalizării şi a unui management integrat al deşeurilor din zonă şi posibil datorit ă apropierii de platforma chimică a oraşului Victoria Lipsa amenaj ării unui camping în aval de lacul Bâlea poate duce la deteriorarea accelerată a peisajului Construirea a numeroase case de vacan ţă în detrimentul dezvoltării bazei de spaţii de cazare § § § § § Dezvoltarea domeniului schiabil (de exemplu. pescuit amenajarea de puncte de observare a naturii (marmote. valea Avrigului. echitaţie. Lacul şi golul alpin Bâlea) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 84 .) Vârfuri montane de peste 2. Podragu.Ţara Oltului Puncte tari (Strenghts) § § § § § § § § § § S W § § Puncte slabe (Weaknesses) Văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute (mai degrabă populare în rândul sibienilor) Infrastructură utilitară deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa. ţesătorie). inclusiv cicloturistice Amenajarea de pârtii de schi dezvoltarea unei oferte de schi fond Reabilitarea Domeniului Brukenthal de la Avrig (parteneriat pentru o mai bună exploatare turistică) Încurajarea investiţiilor în construcţia de noi spaţii de cazare şi complexe turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului Fructificarea păşunilor de calitate pentru o agricultură eco-durabilă Dezvoltarea şi promovarea unor produse turistice: de tip trasee culturale (bisericile pictate de fraţii Grecu. Cârţa şi Cârţişoara va crea premisele atragerii de noi turişti în zonă prin asocierea cu punctul central de atracţie al Ţării Făgăraşului (Sâmbăta de Sus) Dezvoltarea turismului educaţional şi a agroturismului (includerea unor meşteşuguri precum fabricarea / prelucrarea sticlei în produse turistice specifice) Promovarea şi creşterea notorietăţii valenţelor turistice ale zonei § § § § § § Direcţii generale de dezvoltare § § § § Amenajarea / refacerea traseelor turistice existente şi crearea unor noi trasee turistice. a ciclismului montan. motociclism. la fel şi Transf ăgărăşanul Existenţa centrelor de informare turistică în zonă (la Avrig şi la Cârţişoara) Accesul facil către DN1 şi DN 7. lacuri glaciare. amenajarea unei pârtii de schi în zona Pleaşa) Dezvoltarea turistică a zonei Suru. pictură de icoane pe sticlă. Suru – Vf.

Mediaş § Staţiuni turistice: Ocna Sibiului.000 de locuri capacitate cumulată).000 de locuri de cazare (al doilea stoc ca mărime din Regiunea Centru). ansambluri arhitectonice. între altele. ce se constituie în Anexa 5 a Masterplanului. factori curativi (Ocna Sibiului. vizite la obiective turistice. ecoturism).III. dar unele domenii necesită dezvoltatea şi diversificarea ofertei (agrement. agroturismul. siturile UNESCO de la Biertan şi Valea Viilor. de diverse capacităţi (cu minim 7. inchiriere de săli de conferinţe şi terenuri de sport. Rezumatul capitolului Rezumatul capitolului este de fapt o sinteză a ofertei turistice a judeţului însoţită de o analiză SWOT. Bazna). Oferta de servicii turistice este bogată. s-a realizat şi o reprezentare grafică a zonării judeţului Sibiu în funcţie de tipurile de turism predominante. zona Avrigului.8. Centrul istoric al Sibiului . se remarcă (în ordine aleatoare): Muzeele Astra si Brukenthal. oferta generală de servicii include. in timp ce segmentul de confort ridicat (4-5 flori/stele) deţine circa 15% din capacitatea totală inventariat ă. drumeţii organizate. tradi ţional-popular etc. În completarea acestei analize sintetice. pescuit sau echitaţie. bucătărie tradi ţional ă etc. Majoritatea locurilor de cazare din judeţul Sibiu sunt de 2-3 flori/stele (aproximativ doua treimi). situri rurale tradi ţionale. § Resurse turistice naturale – zonă montană (F ăgăraş. relaxare. ce cuprind aproape 13. Lotru). § § § § § § Brukenthal Mărginimea Sibiului Ice Hotel Transfăg ărăşan Sibiu – Capitală culturală europeană FITS (Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu) Alte structuri turistice şi servicii Mărci locale cu importan ţă pentru turism Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 85 . Sinteză a ofertei turistice din judeţul Sibiu Judeţul Sibiu beneficiază de o gamă largă şi variată de atracţii turistice. relaxare la piscine şi spa. turismul activ (sporturi de iarnă.). caracterizat de multiculturalism şi diversitatea atracţiilor turistice. Păltiniş § Alte zone şi localităţi turistice: zona Mărginimii Sibiului. crame. Sunt acoperite de asemenea nişe cum ar fi produsele turistice cu specific de vânătoare. Mărginimea Sibiului. biserici fortificate etc. zona Bâlea şi staţiunile Ocna Sibiului şi Păltiniş Principalele tipuri de turism practicate sunt turismul cultural (cu specific medieval. Principalele atracţii turistice Între cele mai cunoscute obiective ale judeţului. Biertan Infrastructura de cazare inventariată a judeţului însumează peste 500 de unit ăţi de primire turistică. în timp ce capacitatea pensiunilor turistice rurale este de aproape o cincime din total. echitaţie. raportată la nivelul turismului românesc. Bazna. între care predomină: § Obiective culturale – muzee. dar şi turismul de business. drumeţie. În judeţ au fost identificate peste 300 de unităţi de alimentaţie publică (baruri.) – pe lângă cazare şi alimentaţie publică într-o varietate de tipuri de unit ăţi. Cindrel. turismul balnear. etc. peisaje pitoreşti şi biodiversitate. vizite în gospodării populare. Infrastructura de cazare Hotelurile deţin mai mult de un sfert din totalul locurilor de cazare. Principalele localităţi şi zone turistice § Principalele centre urbane: Sibiu. restaurante) şi 100 de săli de conferinţe.

„mături de Fofeldea”. iniţiativă local ă puternică în promovarea turismului. semnalizarea şi marcarea corespunzătoare a tuturor traseelor montane) § § § § § § § § § § § § Statutul oraşului Sibiu de Capitală Cultural ă Europeană în 2007 Mărginimea Sibiului este o zonă etnofolclorică şi agroturistică consacrată Susţinerea dezvoltării turismului de către autorit ăţile locale (realizarea de materiale de promovare. a unor ghiduri audio în mai multe limbi Pregătire insuficientă privind antreprenoriatul şi managementul turistic a unor proprietari de pensiuni Sărăcia din anumite localităţi Probleme legate de personalul din turism (grad scăzut de instruire a personalului din turism / lipsa personalului calificat) Inexistenţa unei instituţii specializate pentru formarea personalului în turism Legendele.Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT Puncte tari (Strenghts) § § § S W § § § § § § § § § § § § Puncte slabe (Weaknesses) Inexistenţa unor plăcuţe explicative la monumente.) Ofertă turistică bogată în raport cu alte zone din România Gastronomie recunoscută (brânzeturi. Marea Britanie. creşterea eficienţei serviciilor Salvamont. de principiu. Statele Unite ale Americii. precum biodiversitatea faunei şi florei Inexistenţa informaţiilor complete integrate asupra obiectivelor / traseelor turistice din judeţ în format digital / on-line Acoperire limitată a cererii de suveniruri de calitate O serie de monumente istorice sunt în stare avansată de degradare Infrastructură deficitară în unele zone rurale Numărul încă relativ redus de producători agricoli certificaţi „bio” (chiar dacă activităţile agricole desfăşurate tradiţional întrunesc. breslele nu sunt foarte cunoscute Lipsa promovării resurselor turistice „alternative”. etc. „cazane la Brăteiu” etc. gastronomie) § Oportunităţi (Opportunities) § § O T § § Ameninţări (Threats) Lipsa coeziunii / comunicării între autorităţile locale în privinţa programelor comune axate pe dezvoltarea turismului Depopularea şi populaţia îmbătrânită din Fructificarea superioară a unor ni şe în turism (sporturi extreme. specialităţi din carne) Pozi ţionarea în mijlocul ţării pe rute majore de transport şi existenţa aeroportului internaţional de la Sibiu Numeroase zone naturale au rămas în stare bună de conservare Două monumente UNESCO Siturile Natura 2000 acoperă aproape jumatate din teritoriul judeţului Interes internaţional pentru anumite zone din judeţul Sibiu (diverse organiza ţii din Germania. ecoturism) Extinderea domeniului schiabil atât în Cindrel. „berzele din Cristian”. evenimentele istorice. cât şi în Făgăraş Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 86 . dezvoltarea reţelei de centre de informare turistică) Numeroase iniţiative. ce urmăresc popularizarea zonelor mai puţin cunoscute ale judeţului Existenţa unui specific pentru multe dintre localităţile diferitelor zone („pâinea de la Gura Râului”. instruirea unui număr mai mare de de ghizi montani.) Deschiderea în Sibiu a Biroului Institutului European pentru Itinerarii Culturale Primii paşi spre diversificarea ofertei de legături aeriene directe din Sibiu (de exemplu introducerea curselor Sibiu – Londra) Profilul turistic al judeţului Sibiu include unele dintre principalele elemente generale de atractivitate ce se constituie în tendinţe în turism la nivel european (patrimoniu cultural. publice sau private. condiţiile necesare în cazul multor locuitori ai zonelor rurale) Măsurile pentru creşterea siguranţei produsului turistic montan sunt încă în faze incipiente (între direcţiile unde ar fi nevoie de îmbunătăţiri menţionăm amenajarea refugiilor montane. Franţa. promovarea de noi trasee.

în special a aliment ării cu apă şi a canalizării Conservarea aspectului tradiţional al localităţilor prin reglementări privind construcţiile noi şi modificările arhitecturale ce pot fi aduse clădirilor Incurajarea certificării produselor ecologice. bisericilor fortificate. Susţinerea / promovarea zonelor cu potenţial. ţările nordice) Intensificarea promovării prin internet a destinaţiilor din judeţ Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 87 . rezultate din agricultura tradiţională (mai ales datorită importanţei pe care o acordă străinii acestor alimente în cadrul produsului turistic). ONG în dezvoltarea abilităţilor manageriale ale operatorilor de structuri turistice şi în formarea personalului. încă neconsacrate Restaurarea monumentelor istorice (reabilitarea cetăţilor / domeniilor nobiliare. în promovarea climatului investiţional din judeţ. asociaţii.Turismul din judeţul Sibiu – Analiză SWOT § § § § § § Diversificarea serviciilor turistice / dezvoltarea serviciilor de divertisment şi agrement Valorificarea gastronomiei locale Fructificarea istoriei bogate a zonei Promovarea legendelor şi a obiceiurilor populare Accesarea fondurilor structurale disponibile în domeniul turismului Existenţa parteneriatelor externe şi interne de colaborare în domeniul turismului § § § § § § § § § § zonelor rurale Distrugerea mediului natural prin reglementarea şi controlul limitat al activităţii umane şi prin lipsa infrastructurii tehnice (canalizare / staţii de epurare) Creşterea decalajului de dezvoltare între oraşele mici şi Sibiu Disparitatea creată prin neintegrarea socială a rromilor Creşterea ponderii turismului ilicit ca efect al crizei economice instabilitate legislativă § § § § Direcţii de dezvoltare § § Dezvoltarea infrastructurii de utilităţi. Rusia. în absorbţia fondurilor europene destinate turismului Promovarea judeţului Sibiu ca destinaţie turistică pe noi pieţe emitente de turi şti (de exemplu Israel. Anglia. ţările Europei Centrale şi de Est. centrelor istorice din sate) Intensificarea acţiunilor de limitare a turismului ilicit Limitarea birocraţiei – simplificarea procedurilor administrative necesare a fi întreprinse de unităţile economice cu activităţi în turism sau conexe turismului Creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene pentru turism şi agricultură Asumarea unui rol activ de către autorităţi publice.

fie constituita ca serviciu sau direcţie în cadrul consiliului. aceste servicii având competenţe în elaborarea şi implementarea de proiecte care vizează inclusive dezvoltarea turismului Funcţiunea de turism a consiliilor judeţene poate desfaşura proiecte în sfere diverse. cât şi rezultatele interviurilor cu funcţiuni de turism din cadrul altor consilii judeţene din judeţe cu un turism dezvoltat). întâlniri / târguri de afaceri. Implicarea directă în turism a consiliilor judeţene se materializează prin: § activitatea unei funcţiuni specifice pentru acest domeniu. fie externalizată ca asociaţie de promovare / dezvoltare în turism (atunci când consiliul este membru fondator într-o asociaţie judeţeană de turism. republicată. În ceea ce priveşte proiectele care influenţează indirect turismul (într-o măsură mai mare sau mai mică). Din perspectiva surselor de finanţare pentru proiecte cu impact direct sau indirect asupra turismului. Au fost utilizate în analiză prevederile Legii nr. un rol aparte îl au ONG implicate direct sau tangeţial în turism). în Mureş. naţional sau internaţional. dar si necesitatea de a beneficia de aportul unui număr cât mai mare de experţi. Astfel. Analiza posibilităţilor de implicare a Consiliul Judeţean Sibiu în susţinerea dezvoltării turismului IV. chiar dacă. educaţie. unde un rol important îl are centrul de informare turistică ce aparţine de această direcţie) § rolul unor servicii publice cu pronunţat caracter turistic (de exemplu serviciul public de salvamont) § contribuţia unor alte funcţiuni ale consiliului în cadrul proiectelor de turism (derulate de către consiliu sau de către alte autorităţi şi organizaţii) – un rol major îl au Serviciile de Dezvoltare Regional ă. activitatea acestor funcţiuni de turism include adesea colaborări şi parteneriate (după cum se va vedea în acest capitol. sau poate juca rolul de factor de gestionare şi implementare pentru proiecte de interes naţional finanţate din bani guvernamentali (de exemplu. De asemenea. virtual aproape orice acţiune în domeniile infrastructură.IV. care presupun cel puţin turism de business. cu caracter regional. cultură. principala preocupare a consiliilor judeţene.) Extrem de importante. etc). înfiinţarea şi coordonarea de centre de informare sau crearea de evenimente. sunt fondurile nerambursabile. până la schimburi de experienţă şi bune practici la nivel naţional şi internaţional sau contribuţii la îmbunătăţirea cadrului instituţional în domeniul turismului. sfera competenţelor consiliilor judeţene care sunt fructificate cu efecte importante asupra turismului. pentru anumite cofinanţări etc. de la popularizarea şi promovarea destinaţiei turistice judeţene şi a produselor si brandurilor turistice reprezentative. respectiv ale unor acţiuni cu impact indirect. posibilit ăţile generice ale consiliilor judeţene de a contribui la dezvoltarea turismului îmbracă formele unor acţiuni cu impact direct.1. mai ales în cazul consiliilor fără funcţiuni de turism delimitate. Semnificative pentru turism sunt şi evenimentele din viaţa economică şi politică ce se realizează cu implicarea Consiliului Judeţean (anumite congrese. mai ales în contextul economic actual. Consiliile Judeţene putând aplica direct sau din postura de parteneri (după cum reiese din analiza sumară a principalelor instrumente structurale destinate autorităţilor publice locale în prezent. sunt investiţiile în infrastructură (în principal drumuri judeţene şi interjudeţene.215/2001 privind administraţia public ă locală. dar şi utilităţi în mediul rural sau chiar elemente de infrastructură turistică). Consiliul Judeţean poate apela exclusiv la bugetul propriu sau la diverse scheme de fonduri nerambursabile. o ipostază identificată este ca atribuţiile în turism în cadrul consiliului să fie în sarcina Direcţiei de Dezvoltare Regional ă şi Implementare Proiecte – astfel se întâmplă. este destul de limitată. ţinând cont de natura interdisciplinară a turismului. viaţă social ă sau sănătate poate avea impact asupra cererii şi ofertei turistice. pentru proiecte cu impact major asupra turismului explorarea oportunit ăţilor de parteneriat devine vital ă). fonduri de la Ministerul Turismului sau Ministerul Culturii şi Cultelor). o soluţie pot fi împrumuturile (de exemplu pentru proiecte urgente pentru care nu exist ă finanţate imediată. Având în vedere limitările de resurse şi legislative. care influenţează şi turismul. spre exemplu. cu modificările şi complet ările ulterioare 88 1 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . simpozioane. Prezentare sintetică a posibilităţior de implicare a consiliilor judeţene în sus ţinerea dezvoltării turismului şi surse de finanţare Analizând atribuţiile legale ce revin consiliilor judeţene şi practicile privind implicarea acestor autorităţi publice în dezvoltarea turismului identificate pe parcursul cercetării (incluzând aici informaţii reieşite de la experţi sectoriali şi autorităţi locale din judeţul Sibiu.

judeţe din Regiunea Centru – Braşov. informaţiile au fost culese de la reprezentanţii funcţiunii de turism din cadrul consiliilor judeţene. în timp ce în cadrul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară se pot elabora proiecte pentru valorificarea poten ţialului turistic natural. muzee si alte obiective turistice. De asemenea. În cazul judeţului Vâlcea. § Informarea agenţilor economici din turism privind legislaţia. În ceea ce priveşte rolul jucat în dezvoltarea turismului de către funcţiunile de turism analizate. pentru reabilitarea satelor. Suceava ). pentru fundamentarea unei viziuni inovatoare de dezvoltare a turismului judeţean. obţinându-se informaţii despre toată tematica propus ă. În general. în valoare totală de 2. cum s-a întâmplat în cazul Braşovului). stră zi urbane şi şosele de centură). un alt aspect menţionat de doar doua consilii intervievate este demersul de inventariere a patrimoniului turistic şi de evaluare a pieţei turistice (interesele turi ştilor. Principalele categorii de activităţi pentru cele doua direcţii sunt punctate mai jos: Ţinta principala: Turiştii § Conceperea unei promovări unitare § Acţiuni de promovare la nivel naţional şi internaţional (inclusiv participări la principalele târguri de turism naţionale şi la câteva târguri internaţionale) § Materiale informative.impactreal. monahal şi de aventură. echipa de turism din cadrul consiliilor judeţene are şi atribuţii la nivel strategic şi programatic. dar tematica discuţiilor a avut în vedere activităţile consiliilor per ansamblu (incluzând deci şi acţiunile / proiectele care ajută indirect turismul. IV.Astfel.ro/200909273927/Administratie/Consiliul-Judetean-Valcea-asemnat-un-contract-important-de-finantare-turistica. sau pentru infrastructură rutieră (drumuri judeţene. respectiv actorii locali din turism. Un exemplu relevant recent de atragere de fonduri europene în mod expres pentru sprijinirea turismului este cel al judeţelor Vâlcea şi Satu Mare. cultural. având responsabilităţi sau implicare în elaborarea strategiei de dezvoltare turistică a judeţului. analiza care a stat la baza acestui capitol a inclus şi date despre implicarea altor judeţe în sprijinirea turismului (de exemplu Vâlcea. De asemenea. sau cu primării din judeţ şi cu instituţii şi ONG din sfera culturală în vederea restaurării şi valorificării durabile a patrimoniului cultural şi infrastructurii conexe. crearea unui portal dedicat turismului local şi editarea unor materiale informative1 Tot din fonduri europene este finanţat şi un proiect de promovare turistică a judeţului Mureş. Consiliul Judeţean Sibiu poate aplica individual pentru proiecte de mediu sau îmbunătăţirea infrastructurii educaţionale. Consiliul poate fi partener cu Primăria Municipiului Sibiu pentru proiecte vizând planuri integrate pentru polii de dezvoltare urbană. demarat în anul 2009 (modalităţile de susţinere şi direcţiile de acţiune ale consiliilor judeţene privind dezvoltare turismului fac subiectul subcapitolului următor). cele doua direcţii majore de acţiune au ca ţinte turi ştii. cum ar fi cele de infrastructură). obţ inute din surse secundare sau din unele discuţii generale 89 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . căi de îmbunătăţirea serviciilor etc). unit ăţi de alimentaţie publică. 1 Paragraful preia informaţii de pe pagina web http://www. activităţile urmând să vizeze organizarea de expozi ţii şi târguri. publicitate în presă. Alba. Mureş. care derulează în prezent trei proiecte de promovare locală şi regional ă. hărţi § Organizarea de evenimente cu impact asupra atragerii turiştilor şi notorietăţii obiectivelor turistice § Înfiinţarea şi operarea de CIT-uri Ţinta auxiliară: actorii din turism § Demersuri pentru cooperarea eficientă între diferitele categorii de actori în turism (grupuri de lucru. montan sau balnear. Practici de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul consiliilor judeţene Acest subcapitol se bazează pe informaţii despre modul de susţinere a turismului din cadrul câtorva consilii din judeţe reprezentative pentru turismul românesc prin prisma tematicii Masterplanului (pe de-o parte. agenţii de turism. Tulcea). oportunităţile şi căile de dezvoltare în turism. vânzători suveniruri. târguri de contractări pentru a se întâlni cererea cu oferta de servicii turistice: spaţii de cazare.5 milioane de RON. iar pe de altă parte judeţe cu dezvoltare turistică cel medie şi ridicată pentru nivelul României. simpozioane. ghidare privind finanţările sau privind promovarea eficientă În unele cazuri. sau a diverselor programe şi proiecte privind activit ăţile turistice (includem aici şi crearea unui brand turistic al judeţului. transportatori etc). cu care Sibiul prezintă similitudini în ceea ce priveşte categorii 2 de turi şti atraşi sau obiectivele turistice majore din peisajul românesc – Maramureş. obiectivele proiectului de promovare turistică sunt imbunătăţirea vizibilităţii judeţului Vâlcea ca destinaţie de succes pentru practicarea turismului balnear.html 2 Au fost menţionate în mod expres doar judeţele cu care s-au realizat interviuri complete.2.

restaurarea zidurilor oraşului vechi / cetăţii (Braşov. (unele din aceste materiale sunt disponibile şi în format electronic. cu scopul principal de a aduce împreună oferta judeţeană de turism şi cererea la nivel regional. ini ţiativa organizării unui târg de turism la Baia Mare (Maramureş) nu s-a bucurat de acelaşi succes (este posibil ca participarea redusă din anul precedent să determine anularea evenimentului) § importanţa acordat ă evenimentelor în cadrul calendarului de activităţi în domeniul turismului ale consiliilor judeţene se materializează în preocuparea de a organiza cel puţin lunar câte o manifestare majoră (cum este cazul. cu rolul de a spori traficul turistic dar şi de a populariza destinaţia turistică judeţeană prin intermediul unor elemente de specific atractive. toate costurile pentru crearea şi difuzarea spoturilor fiind 1 acoperite din fonduri nerambursabile ). sporind astfel şansele de implicare în proiecte (consiliul în ansamblu ar avea o implicare mai limitată). sărbători. De asemenea. pe DVD). în Mureş) În ceea ce priveşte materialele de promovare. „Discovery Channel Word” Germania şi „Channel Travel and Living” Anglia.obiectivtulcea. dar există şi iniţiative de organizarea unor târguri de turism sau de „forumuri / târguri de contractări”. dar sunt organizate şi evenimente cu tematică atipică (de exemplu sărbătoare minorităţilor „Etnovember” sau festivalul „Watumi . sau autobuzele de tip „double decker” destinate turului oraşului Braşov) § crearea şi promovarea unor programe turistice tematice. în parteneriat cu consiliile locale (de exemplu „De Paşte în Bucovina” şi „De Crăciun în Bucovina”) § încurajarea turismului de weekend. respectiv la crearea sau consolidarea unor produse turistice. în judeţul Alba) În ceea ce priveşte colaborările şi parteneriatele. ajuns deja la a cincea edi ţie. naţional şi chiar internaţional (pe cît posibil): § festivalurile pot avea în centru tradi ţiile („Parada Junilor” la Braşov sau „Târgul de Fete de pe Muntele Găina” în Alba). responden ţii intervievaţi consideră în general benefică constituirea ca asociaţie de sine stătătoare a funcţiunii de turism. pe de altă parte. ecologic (de exemplu pentru înfiinţarea unor circuite turistice de tip „Greenways” în Maramureş) § meşteri populari § muzee § Camere Judeţene de Comerţ şi Industrie § consiliile locale 1 Sursa: http://www. concerte etc). tot cu rol de promovare sunt realizate şi materiale video de prezentare – de menţionat aici o acţiune interesantă a CJ Tulcea. Alba Iulia) § marcarea / semnalizarea obiectivelor. de exemplu.Una dintre direcţiile majore de acţiune identificate în analiza implicării în turism a consiliilor judeţene se referă la reabilitarea şi dezvoltarea obiectivelor turistice şi a infrastructurii turistice în general. inclusiv utilităţile necesare (ini ţiativă în judeţul Alba) § construirea unui parc auto pentru sporturi cu motor (la Cerghid. pentru anumite tipuri de turism sau segmente de turişti). montarea de panouri cu hărţi în parcări § înfiinţarea sau revitalizarea unor linii de transport public destinat turismului (de exemplu "Dracula Express" . „Casa Memoriala Avram Iancu” din judeţul Alba. spoturi de promovare a Deltei au rulat recent pe „TV Discovery Channel” Franţa. Dintre entităţile cu care se desf ăşoară colaborări (concretizate în special prin evenimente sau proiecte de dezvoltare / sprijinire / promovare a unor tipuri de turism) menţionăm: § asociaţii turistice private (ale proprietarilor de spaţii de cazare) § asociaţii şi ONG din domeniile cultural. difuzat inclusiv pe Discovery Channel (în plus. care a realizat cu ajutorul unor profesioni şti străini documentarul de prezentare „Delta Dunării te aşteaptă”.ro 90 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . lângă oraşul Ungheni.tren de epoca ce circula intre Braşov si Zărneşti. Majoritatea evenimentelor sunt în general destinate publicului larg. îmbrăcând forma unor manifestări cultural-artistice (festivaluri. hărţi. ca produs turistic adresat populaţiei la nivel regional (proiect de popularizare a conceptului desf ăşurat de CJ Maramureş) § înfiinţarea de centre de informare şi de puncte de lucru / sedii ale serviciilor de salvamont § organizarea de campinguri pentru rulote. O constantă la nivelul consiliilor judeţene este organizarea de evenimente. pliante.arta în stradă” în Braşov) § dintre târgurile de turism organizate în judeţele analizate se remarcă „Târgul Naţional de Turism Rural de la Albac” (Alba). sportiv. „Muzeul de Ştiinţele Naturii” din Târgu-Mureş) § reabilitarea unor situri rurale. artistic. judeţele realizează şi pun la dispozi ţia turiştilor broşuri de prezentare (generale dar şi tematice. câteva exemple în acest sens fiind enumerate în continuare (au fost luate în considerare şi proiecte aflate în faze incipiente): § implicare în reabilitarea unor staţiuni balneare (de exemplu Solca şi Cacica din judeţul Suceava) sau a unor muzee (de exemplu „Complexul Muzeal Bucovina”. afişe etc.

O situaţie interesantă o constituie colaborarea funcţiunii de turism la nivel judeţean din Braşov cu „Agenţia de Dezvoltare Durabilă Braşov” (asociaţie de dezvoltare intercomunitară ce are ca membri unitaţi administrativ-teritoriale din judeţul Braşov. § promovare reciprocă între judeţe. Maramureş) desf ăşoară colaborări complexe la nivel transfrontalier cu Ucraina şi Ungaria. Deşi menţionat ca problemă majoră alături de infrastructură şi vizibilitatea limitată a atracţiilor turistice în rândul pieţelor ţintă. realizarea unor proiecte de drumuri în comun cu judeţele învecinate (de exemplu drumul Jina – Dobra. drumul european E60 şi aeroport. noi puncte de frontieră. între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş. responden ţii intervievaţi au menţionat schimburile de experienţă benefice cu oraşe sau regiuni înfrăţite (de exemplu. schimb de informaţii privind modalităţile eficiente de informarea turistului. parteneriate cu autorităţi locale). pentru a exista premisele unei promovări puternice. grupuri sanitare. Analiza a relevat deschiderea către colaborarea cu alte judeţe pe probleme de turism în cadrul consiliilor intervievate. nivelul scăzut de pregătire a personalului din turism nu este acoperit deocamdată de iniţiativele de implicare în turism ale consiliilor judeţene analizate. Relevant ca exemplu pentru judeţul Sibiu este intenţia CJ Mureş de a continua modernizarea aeroportului Transilvania din Târgu-Mureş prin construirea unei platforme multimodale. inclusiv în turism (de exemplu colaborarea judeţului Maramureş cu Szolnok – Ungaria). aplicarea pentru proiecte de implementarea a sistemelor integrate de gestionare a deşeurilor. tratarea cu prioritate a reabilit ării unor căi de access rutier dinspre marile oraşe ce pot reprezenta piaţa potenţial ă de consumatori de servicii turistice. conform respondenţilor din cadrul unor consilii intervievate. mai ales prin prisma carenţelor de infrastructură şi privind calitatea serviciilor care ar trebui tratate în prealabil. constituită tot la ini ţiativa consiliului judeţean pentru dezvoltarea unor proiecte finanţabile prin fonduri structurale şi de coeziune). între judeţele Alba şi Mureş). incluzând facilitarea circulaţiei. care să asigure legătura între calea ferat ă. De asemenea. § promovarea în comun sau crearea unor branduri turistice / produse turistice regionale sunt considerate obiective dificil de implementat şi nu neaparat priorităţi. principalele direcţii luate în discuţie fiind enumerate mai jos: § consult ări între consilii judeţene aflate în aceeaşi regiune (dar nu numai). respectiv implementarea unui sistem integrat de securitate. parcări la obiectivele turistice. inclusiv preluarea de materiale de promovare de la unii la alţii. unitare a unor branduri sau produse valoroase (în special pentru piaţa internaţională). mai ales prin prisma unor acţiuni care depaşesc direcţiile implicite cum sunt administrarea drumurilor: îmbunătăţirea infrastructurii utilitare. pe partea de turism. în acest din urmă caz realizându-se inclusiv un parteneriat economic mai general etc. Judeţele de la frontieră (Suceava. La capitolul colaborărilor internaţionale. pentru referinţe către turişti. este vizată diversificarea ofertei de zboruri către noi destinaţii europene (deocamdata oferta aeroportului este limitat ă la trei destinaţii din doua ţări străine: Ungaria şi Danemarca). respectiv intenţiile de integrare a informaţiilor despre oferta turistică judeţeană. deşi implicarea funcţiunii de turism în acest domeniu ar putea fi o direcţie de acţiune. Implicarea consiliilor judeţene analizate în domenii conexe ca infrastrutura şi serviciile publice nu este de neglijat. judeţul Suceava este înfrăţit cu regiuni din Polonia şi Germania. privind evenimentele şi calendarul activităţilor culturale. iniţiative care încă nu au ecoul dorit în rândul mediului privat). pentru ca această sa fie accesibilă într-o formă cât mai bună turiştilor (de exemplu realizarea unor portaluri / directoare cu spa ţiile de cazare şi unit ăţile de alimentaţie publică din judeţ. În discuţii a fost amintit şi rolul de mediator al consiliului judeţean în relaţi cu autorităţile locale (lobby sau impunere politică în relaţia cu primării / consilii locale în cadrul unor proiecte. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 91 . semnalizarea obiectivelor turistice dar şi schimburi de bune practici în domeniul economic. Braşovul colaboreaza bine cu oraşul Gent.).

evenimentelor. produselor turistice din judeţul Sibiu) § Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism § Analiza pieţei turistice din judeţ Pe lângă activităţile AJT Sibiu. În continuare vor fi prezentate şi posibilităţile de colaborare şi parteneriat (inclusiv rolul ONG ca parteneri ai consiliului). Dezvoltarea unui turism durabil şi solid în judeţul Sibiu poate fi facilitată prin diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu. respectiv participarea la evenimente similare organizate de terţi § Înfiinţarea şi coordonarea Centrelor de Informare Turistică din judeţ § Inventarierea resurselor turistice ale judeţului şi iniţiative privind marcarea şi semnalizarea acestora § Colaborări cu diverse organiza ţii şi instituţii interne şi internaţionale în vederea schimbului de bune practici. Diversificarea implicării Consiliului Judeţean şi AJT Sibiu în dezvoltarea turismului Susţinerea direct ă a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu se realizează în principal prin intermediul activităţii Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu (AJT Sibiu) şi secundar prin reprezentanţii Consiliului din diverse direcţii şi servicii (urbanism. alte consilii judeţene şi asociaţii judeţene de promovare a turismului. grădinilor publice si rezervaţiilor naturale. Impact major asupra turismului au şi proiectele complexe.IV. proiecte. Posibilităţi de susţinere a dezvoltării turismului de c ătre Consiliului Judeţean Sibiu Această sec ţiune analizează posibilităţile Consiliului Judeţean Sibiu de a acţiona în direcţia dezvoltării turismului. direcţiile noi de urmat (sau care au fost tratate insuficient până în prezent) au în prim plan următoarele tipuri de proiecte benefice consolidării produsului turistic judeţean: Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 92 . respectiv modalităţile de sprijinire a turismului din Regiunea Centru.) § Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media pentru creşterea notorietăţii şi îmbunătăţirea imaginii destinaţiei turistice judeţene (a atracţiilor. iar Consiliul se va implica tot mai activ în asigurarea suportului necesar (inclusiv prin exercitarea autorităţii sale pentru a facilita activitatea asociaţiei). sau cele de restaurare şi punere în valoare a monumentelor istorice. a parcurilor. pornind de la activităţile Asociaţiei Judeţene de Turism (AJT) Sibiu şi proiectele consiliului cu impact asupra turismului din prezent dar şi preconizate / posibile în viitor (inclusiv punctând o serie de idei cu privire la implicarea asociaţiei în promovarea turismului sibian). dar şi dezvoltarea reţelei de utilit ăţi în mediul rural). Pornind de la premisa că treptat rolul funcţiune de turism va creşte (pe fondul continuării procesului de externalizare a activităţilor de sprijinire a turismului către această funcţiune. serbări etc).). stabilirii de parteneriate şi realizării de proiecte pentru sprijinirea turismului în judeţul Sibiu şi la nivelul regiunii Centru (ONG. cum este implicarea în amenajarea pârtiei de schi de la Jina. proiect care oferă premisele creării unor produse turistice de iarnă în zonă. cum sunt investiţiile în infrastructură (în principal reabilitarea drumurilor judeţene şi interjudeţene / acestea din urmă în colaborare cu judeţele limitrofe. etc.3. asociaţii profesionale şi patronale. Activităţile concrete ale asociaţiei acoperă următoarele direcţii majore: § Promovarea turismului din judeţul Sibiu prin: o elaborarea şi editarea de materiale de prezentare şi promovare o participarea la târguri de turism interne şi internaţionale o organizarea de evenimente de promovare şi popularizare a ofertei turistice (partnere în cadrul unor festivaluri. cadrul legal permite consiliului şi iniţiative care să sprijine tangenţial turismul. susţinerii dezvoltării echipei executive a acesteia. comunicării şi conlucrării cât mai strânse cu direcţiile şi serviciile relevante din cadrul Consiliului pentru a se asigura o viziune unitară asupra impulsionării turismului). proiectele de protecţie şi refacere a mediului. etc.

şi încheierea de parteneriate în vederea creării de noi surse de interes turistic în judeţ. etc. optimizarea pentru motoare de căutare şi promovarea acestui website. cursuri de instruire pentru diverse categorii de personal turistic sau din alimentaţie publică). refacerea potecilor şi semnalizărilor traseelor din Munţii F ăgăraş de pe teritoriul judeţului. inclusiv la nivel politic.) § Evaluarea celor mai viabile propuneri de proiecte sau evenimente inovatoare ale administraţiilor publice locale. programele de promovare judeţeană pot sprijini aducerea activităţii turistice la un nivel general rezonabil. etc. includerea unui catalog atracţii turistice. inclusiv pentru consolidarea unei agende culturale (fără ca asta să însemne renunţarea la evenimentele şi proiectele actuale). este necesară şi fructificarea superioară a fondului turistic existent în judeţ. activităţile vor avea în vedere atât crearea cadrului instituţional. § Pe lângă activităţile de promovare desfăşurate. în viziunea noastră. firme de transport. etc.Creşterea calităţii serviciilor publice de interes judeţean : § Încurajarea fructificării superioare a potenţialului turistic al CNM Astra (un sediu permanent pentru „Muzeul Civilizaţiei Transilvane Astra”. proprietari de pensiuni. dar nu neapărat utilizarea gratuită) Planurile de marketing şi promovare – pe lângă iniţiativele cu efecte pe termen mediu şi lung de mai sus. produse turistice comune ale pensiunilor şi meşteşugarilor sau ale muzeelor şi hotelurilor. grupurilor de acţiune locală sau ONG. si deci într-un instrument de promovare cu largă acoperire. în vederea elaborării unor măsuri prin care să se diminueze numărul de spaţii de cazare neclasificate (aflate în aşa numită zonă „gri” a pieţei) § Ini ţierea unor discuţii privind încheierea unui parteneriat pentru gestionarea mai eficientă a bisericilor fortificate Contribuţia la creşterea calităţii produselor turistice prin sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism (cel puţin participarea ca partener în astfel de proiecte): § Formare personal ă destinată pe de-o parte localnicilor (conştientizarea patrimoniului. atât private cât si publice (reprezentativ este website-ul dezvoltat de municipalitatea din oraşul Sibiu. fiind exploatat la un nivel superior pentru România. fructificarea mai bună a unor obiective turistice existente (analiza fezabilităţii conceptului va lua în calcul şi varianta dezvoltării ca serviciu public. care să deschidă drumul măsurilor de creştere a valorii intrinseci a produsului turistic evidenţiate anterior. ce cuprinde şi informaţ ii despre imprejurimile Sibiului.) Modelele de relaţionare cu mediul privat şi cu alte autorit ăţi cu scopul generic de motivare şi antrenare a actorilor din turism să contribuie la dezvoltarea per ansamblu a sectorului § Asumarea unui rol de mediator. crearea / consolidarea de refugii pe traseele din Munţii Lotru şi Făgăraş etc) § Diversificarea zborurilor pe Aeroportul Sibiu (parteneriate cu companii low-cost. fără a acoperi însă întregul potenţ ial turistic al judeţului). inclusiv la nivel internaţional 93 1 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . târguri de oportunităţi sau de contractări. cât şi programele de instruire (o posibilă soluţie fiind accesarea în parteneriat cu ONG a unor fonduri europene) § Consilierea profesională pentru dezvoltarea infrastructurii turistice – amenajarea turistică. în cadrul iniţiativelor de asociere dintre administraţiile publice din judeţ cu scopul de a forma parteneriate pentru implicarea în proiectele majore complexe din judeţ § Impulsionarea cooperării pe diverse paliere (reţele de centre de informare. crearea de produse turistice.) § Instituirea unor „grupuri de dialog” cu proprietari / administratori de spaţii de cazare. să propună o abordare mai cuprinzătoare şi să fie optimizat pentru o bună poziţ ionare în motoarele de căutare. în acest sens. care nu este deloc neglijabil. sau de factor de coeziune. construirea de structuri de cazare. utilizarea muzeului în aer liber pentru cât mai multe manifestări etc) § Îmbunătăţirea bazei tehnice şi serviciilor Salvamont (creşterea capacităţii instituţionale a serviciului. pentru a se constitui în principala sursă de date despre turismul judeţului. § Asumarea rolului de a facilita un dialog permanent între autorităţi şi grupurile de interes private (hotelieri. AJT Sibiu se poate orienta şi către promovarea 1 online (website al destinaţiei turistice judeţene cu o abordare nouă faţă de website-urile existente . agenţii de turism. etc. un eventual nou website de informare al AJT Sibiu ar trebui. însuşirea unor norme în spiritul ospitalităţii / turismului.) § Formare profesională destinată agenţilor economici (cursuri de management turistic pentru prestatorii de servicii. respective de structuri turistice în baza unei colaborări cu mediul privat din industria turistică din judeţ) Au fost identificate mai multe website-uri pe tema prezentării turismului din judeţ ul Sibiu.

§ Tipurile de colaborare cu unităţile de cazare. cât şi la nivel de consilii judeţene în ansamblu). § După cum s-a amintit anterior.§ Acordarea unei atenţii deosebite produselor turistice cu potenţial de dezvoltare. unii dintre respondenţii intervievaţi consideră că anvergura şi specificul unor proiecte ample care se pretează în judeţul Sibiu (de exemplu. prin proiecte de marketing destinate acestora (de exemplu „cicloturism”. motivele pentru aceast ă situaţie fiind legate de lipsa unui cadru legislativ clar în acest domeniu. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 94 . Parteneriat pentru prezenţa în presă ia în general forma de „barter”. rapoarte). care poate reprezenta soluţia cheie pentru o dezvoltare de succes). identificate în urma analizei. o direcţie de colaborare este schimbul de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străinătate. Pe de altă parte. extinderea domeniului schiabil Bâlea sau amenajarea altor pârtii de schi) conduc spre ideea unor viitoare parteneriate public-privat. cultură). nu au fost identificate exemple de succes în domeniul turismului în judeţele analizate. fie posibilitatea participării în comun cu consiliul la anumite târguri de turism (în general prin punerea la dispoziţie de către operatorii de turism a unor materiale de promovare care să fie distribuite de la standul consiliului în cadrul târgului). dar şi de speculaţiile pe care le pot genera aceste parteneriate cu privire la modul de selecţie al partenerilor privaţi sau al responsabilităţilor / angajamentelor asumate de către aceştia şi de către autorit ăţi. Austria. o multitudine de ONG activează în domenii adiacente turismului (protecţia mediului. studii. evenimentul sau destinaţia turistică beneficiind de vizibilitate. în plus. În ceea ce priveşte parteneriatele public-privat pentru realizarea proiectelor majore. includ fie tot o formă de „barter” (de exemplu un hotel pune la dispoziţie sala de conferinţe pentru un eveniment. eventual cu nivele de atractivitate şi dezvoltare turistică similare (colaborarea se poate manifesta atât la nivel de funcţiune judeţeană de dezvoltare şi promovare turistică. „biserici fortificate”) Posibilităţi de colaborare şi tipuri de parteneriate Analiza practicilor consiliilor judeţene cu privire la colaborări şi parteneriate pentru sprijinirea turismului şi a atribuţiilor care revin consiliilor judeţene prin lege (în domeniul turismului. astfel încât oportunit ăţile sunt cu atât mai diverse (subiectul implicării ONG în turismul sibian este tratat într-o secţiune viitoare din acest capitol) § Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ reprezint ă o soluţie de a accesa anumite finanţări nerambursabile pentru proiecte complexe. în timp ce presa preia ştirile. dar nu numai) furnizează un număr limitat de categorii de posibili parteneri pentru Consiliul Judeţean Sibiu în vederea asocierii în proiecte de turism. § Colaborarea cu presa poate avea un aport semnificativ la creşterea notoritatatea unor destinaţii turistice. astfel încât sprijinul autorităţii publice judeţene pentru potenţiali investitori sau agenţi economici deja prezen ţi pe piaţa turistică se concentrează pe facilitatea unor discuţii cu consiliile locale din zonele de interes ale companiilor. ecologie. Acest fapt nu înseamnă că autoritatea publică judeţeană nu are oportunitatea de a î şi aduce aportul la creşterea turismului în cadrul unor iniţiative comune cu diverşi parteneri – respectivele posibilităţi identificate sunt enumerate în continuare: § Colaborarea cu ONG din turism este considerată foarte benefică datorită expertizei pe care aceste organiza ţii o demonstrează de cele mai multe ori (inclusiv experienţa internaţională. organizat ca eveniment sau în cadrul unui eveniment al Consiliului Judeţean. din Franta etc. detaliile proiectelor sau evenimentelor. Pentru popularizarea zonelor turistice încă necunoscute sau puţin cunoscute publicului larg din România. În cazul Sibiului. care implică responsabilităţi şi competenţe din partea ambelor categorii de autorităţi (judeţeană. în schimbul reclamei în cadrul evenimentului sau includerii între sponsori / parteneri ai evenimentului). respectiv locale) § Cadrul legal limitează destul de mult colaborările consiliilor judeţene cu mediul privat lucrativ.). Franţa sau din alte ţări bine reprezentate ca număr de turişti în judeţul Sibiu (pe lângă legăturile existente cu organizaţii din spaţiul germanic. respectiv pe furnizarea de informaţii utile despre potenţialul turistic al judeţului (baze de date. un instrument benefic poate fi „infoturul” de cunoaştere a ofertei turistice. pentru o colaborare cu alte ţări (care pe termen mediu şi lung poate impulsiona traficul turistic dintre ţările partenere) ar putea fi vizate zone din Germania. reflectat ulterior în articole sau reportaje.

F ără a minimiza importanţa tuturor organizaţiilor care pot avea un cuvânt de spus în dezvoltarea turistică. fiind deja oferite în piaţă sub diferite forme. şi anume: tezaurul cultural („Ecomuzeul Regional”. de popularizare / promovare. Sprijinirea turismului din Regiunea Centru ar trebui realizată în baza unei colaborări între judeţe. obiectivul acestui sprijin fiind creşterea consumului acelor produse turistice complexe care includ şi destinaţii din judeţul Sibiu. „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu” etc. respectiv prin asigurarea unor servicii de ghidaj foarte bune. mai ales al acelor tipuri de turism care se pretează la circuite.I.) pentru armonizarea preocupărilor lor cu eforturile autorităţilor § Schimburi de idei cu „Grupurile de Acţiunie Locală” şi cu „Asociaţii de Dezvoltare Intercomunitară (A. Chiar dacă din interviurile cu operatori şi experţi din turism. relevante sunt entităţile interesate în protejarea satelor autentice sau a valorilor culturale. În cazul organizării de evenimente. Principalele produse regionale care ar putea fi sprijinite de Consiliul Judeţean Sibiu în vederea obţinerea unui trafic turistic superior în judeţ au în prim plan bisericile fortificate şi oraşele-cetaţi medievale din Transilvania.D.K. au fost incluse în Anexa 3 a Masterplanului o serie de organizaţii cu care Consiliul Judeţean ar putea colabora.)” (de exemplu „A. „Fundaţia Samuel von Brukenthal” etc. cultură sau mediu şi cu asociaţii sportive. activi în judeţul Sibiu.). nelimitându-se la evenimente.Siebenbürgischer Karpatenverein”. consacrarea ca destinaţie pentru turism activ şi sportiv („Air Adrenaline”. diversificarea serviciilor şi atracţiilor din oraşele reprezentative şi imprejurimile lor. „Auto Moto Club Sibiu” etc.D. care de multe ori depăşesc sfera regional ă (de exemplu circuite ale Transilvaniei sau ale României). în general la organizarea unor evenimente specifice.Colaborări cu ONG şi alte asociaţii active în domeniul turismului sau în domenii conexe Consiliile judeţene colaborează în general cu diferite ONG şi asociaţii / fundaţii cu preocupări în turism (principala categorie de astfel de entităţi este reprezentat ă de asociaţiile judeţene de turism). nu au reieşit decât puţine ONG implicate în turism. deci dezvoltarea unor produse turistice regionale culturale sau ecoturistice ar crea oportunit ăţi de creştere pentru destinaţii din judeţul Sibiu.S. dintre alte astfel de posibilităţile de colaborare şi parteneriat ale Consiliului Judeţean Sibiu sunt exemplificate în continuare cele mai utile forme identificate: § Orientarea activităţii asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale şi promovării membrilor în sensul direcţiilor generale de evoluţie a turismului în judeţ în viziunea autorităţii publice – întâlniri cu membrii acestor asociaţii (de exemplu „Sibiel 2000”. Avantajul Sibiului este în acest caz faptul că este cu certitudine un exponent al turismului din Transilvania. includem o serie de exemple de ONG aparţinînd profilelor care fructifică cel mai bine punctele tari ale turismului sibian.) Cercetarea a relevat că direcţiile urmate de colaborările unui consiliu judeţean cu ONG sunt mai diverse. asociaţiile de turism montan şi de sporturi extreme (pasionaţii de off-road). tradiţia în turism montan („Asociaţia Carpatină Ardeleană a Turi ştilor . sau asociaţiile ecoturistice.).V. sprijinirea produselor turistice regionale din Sudul Transilvaniei (sau din Regiunea Centru) este benefică pentru turismul judeţului Sibiu în special din perspectiva turismului de circuit sau itinerant. Recent înfiinţata Asociaţie de Dezvoltare Intercomunitară „Centrul Transilvaniei” este un exemplu de mobilizare în Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 95 . „Amicii Munţilor” etc. „Mihai Eminescu Trust”.I. cluburile / şcolile de schi. . Sunt preferate acele organizaţii active în domenii care au legătură cu tipurile de turism sau atracţiile judeţului respectiv – în cazul judeţului Sibiu. rolul consiliului ar putea fi de facilitare a organizării. având în vedere preocupările comune în domeniile menţionate mai sus. Econord”) pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvolt ării § Implicarea în proiecte ale ONG care susţin conservarea şi restaurarea satelor tradiţionale (cel puţin prin popularizarea turismului rural autentic şi a importanţei stopării distrugerii necontrolate a aspectului zonelor rurale) Susţinerea turismului la nivelul Regiunii Centru În contextul competiţiei teoretice între zone turistice cu profil similar din judeţe diferite. Consolidarea ca produse turistice regionale distincte a acestor doua categorii de atracţii trebuie sa aducă justificarea petrecerii unui întreg sejur sau concediu într-un perimetru relativ restrâns prin exploatarea superioară a bisericilor fortificate. de expertiză tehnică. dar şi de a conferi amploare manifestării.

marcarea şi semnalizarea resurselor turistice Susţinerea activităţilor AJT Sibiu Întreţinerea unei bune relaţii cu mass-media Colaborări cu diverse organizaţii şi institu ţii relevante Dezvoltarea echipei executive a asociaţiei Acţiuni cu efect direct asupra turismului Activităţi de instruire / formare a operatorilor din turism Analiza pieţei turistice din judeţ Îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului (în special Salvamont) Diversificarea implicării CJ şi AJT Sibiu Relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism Sprijinirea domeniului formării / consilierii personale şi profesionale în turism Planurile de marketing şi promovare Acţiuni cu efect indirect asupra turismului Continuarea investi ţiilor în infrastructura de transport şi utilitară Creşterea calităţii generale a serviciilor publice de interes judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 96 . odata ce vor fi agreaţi clar termenii colaborării în cadrul asociaţiei.I „Centrul Transilvaniei” în atragerea de fonduri europene (de exemplu direcţiile principale pot fi consolidarea produselor de turism natural şi montan în Munţii F ăgăraş prin îmbunătăţirea infrastructurii necesare. care pot contribui la conturarea unui produs turistic regional. au rezultat posibilităţile de susţinere a turismului de către Consiliul Judeţean Sibiu. Rezumatul capitolului În urma analizei atribuţiilor legale ce revin consiliilor judeţene şi a practicilor de susţinere a dezvoltării turismului în cadrul altor consilii judeţene din ţară. Unul din obiectivele centrale ale colaborării este crearea unui brand turistic comun. finanţat din fonduri europene. între judeţele Alba şi Mureş) sau de îmbunătăţirii serviciilor de intervenţie în caz de urgenţă.I „Centrul Transilvaniei”. ce are în vedere echiparea bazelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă). drumul Jina – Dobra. Aşadar. IV. întrucât un parteneriat cu Consistoriul Bisericii Evanghelice.4. Pe lângă colaborări la nivelul bunelor practici între judeţele turistice (amintite anterior în Masterplan). în Sudul Transilvaniei sunt semnale ale unei colaborări între judeţe cu efecte indirecte benefice turismului.D. promovare unitară comună a atracţiilor similare sau prezentarea ofertei generale a zonei în cadrul centrelor de informare turistică. ar fi realizabil în condiţiile unor modificări legislative ce ar avea nevoie de girul şi influenţa unui grup puternic de autorităţi publice pentru a fi posibile. de tip SMURD (proiect al A. care administrează în prezent bisericile.direcţia dezvoltării comune în domeniul turismului. ce sunt sintetizate în schema de mai jos: Promovarea turismului din judeţul Sibiu Înfiin ţarea şi coordonarea de CIT-uri Inventarierea. ce se manifestă prin proiectele comune de infrastructură rutieră (de exemplu. Acţiunea concertată a judeţelor din regiune poate fi extrem de utilă în cazul creşterii calităţii produsului regional „biserici fortificate”. între judeţele Sibiu şi Alba sau drumul Blaj – Luduş. însă cooperarea se poate manifesta şi prin proiecte interjudeţene de sprijinire a turismului. Consiliul Judeţean Sibiu poate susţine dezvoltarea turismului in regiunea Centru prin implicarea A. cu efecte asupra creşterii sejurului în regiunea respectivă.D. prin prisma patrimoniului turistic al judeţului Sibiu şi căilor de a consolida şi nuanţa produsul turistic judeţean. respectiv crearea unui nucleu de staţiuni balneare moderne împreună cu Ocna Mureş şi Sovata).

principalele fiind amintite în continuare: § § § § § § Colaborări cu ONG (asociaţii de turism. implicarea Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea turismului presupune diverse colaborări şi parteneriate.Având în vedere limitările legislative şi de resurse. culturale. etc. asociaţii de dezvoltare intercomunitară. sportive.) Proiecte comune cu judeţele din Regiunea Centru Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 97 . etc.) Proiectele comune cu administraţiile locale din judeţ Schimburi de experienţă cu unităţi administrativ-teritoriale din ţară şi din străin ătate Colaborări cu presa (pentre popularizarea destinaţiei sau a evenimentelor cu impact turistic şi întreţinerea unei imagini pozitive şi atractive) Colaborări cu jucătorii din turism (organizarea unor evenimente. grupuri de acţiune locală.

Contextul general Plecând de la analiza situaţiei prezente. Pe lângă utilizarea informaţiilor colectate în etapa de analiză. Propunerea unor direcţii strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu în perioada 2010-2020 Elaborarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat plecând de la analiza documentelor de planificare strategică existente. vitale pentru susţinerea dezvoltării turismului. Din perspectiva Planului Naţional de Dezvoltare. Acest potenţial justifică sprijinul Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 98 . acţiunilor şi programelor s-a fundamentat pe rezultatele analizei situaţiei existente. evident cu impact asupra dezvoltării turismului. Prin Programul Naţional de Dezvoltare Rural ă. Situarea demersului strategic în acest context general ajută la identificarea priorităţilor şi maximizează şansele accesării fondurilor europene.) din cadrul serviciilor publice subordonate (Salvamont Sibiu) şi Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu. Fondul Social European (FSE). promovarea ocupării şi incluziunii sociale şi întărirea capacit ăţii administrative Dezvoltarea economiei rurale şi creşterea productivit ăţii în sectorul agricol Diminuarea disparităţilor de dezvoltare între regiunile ţării Strategia Naţional ă de Dezvoltare Regional ă. buget.1. cât şi printr-o raportare constantă la orient ările strategice europene. infrastructura de mediu şi transport. Astfel. dezvoltarea turismului reprezintă o constantă (fie premisă fie rezultat) a tuturor celor şase priorităţi naţionale identificate şi anume: - Creşterea competitivităţii economice şi dezvoltarea economiei bazate pe cunoaştere Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii de transport Protecţia şi îmbunătăţirea calităţii mediului Dezvoltarea resurselor umane. naţionale şi regionale. sectorial şi naţional.secţiunea turism. cu precădere pe cele ale analizelor SWOT. Dintr-o perspectivă europeană. domeniul turismului va fi sprijinit şi prin alte fonduri şi programe europene. pe de altă parte. În acest sens s-a avut în vedere identificarea de soluţii pentru fructificarea avantajelor competitive şi comparative. integrând obiectivele specifice autorităţii publice judeţene cadrului mai larg regional. componentă a Strategiei de Dezvoltare a Economiei Naţionale. obiectivul general al politicii comunitare în domeniul turismul îl reprezint ă îmbunătăţirea competitivităţii turismului şi crearea mai multor locuri de muncă. pe de o parte şi rezolvarea problemelor cu care se confruntă turismul sibian. în concordanţă cu competenţele sale materiale şi teritoriale. În acest context a putut fi definit rolul pe care Consiliul Judeţean poate să-l joace în susţinerea dezvoltării turismului. etc. stabilirea direcţiilor şi obiectivelor strategice de dezvoltare a turismului în judeţul Sibiu s-a realizat prin analiza şi actualizarea Strategiei şi planului de dezvoltare a Judeţului Sibiu pentru perioada 2006 – 2007 – 2013 . patrimoniu. sunt finanţate din Fondul de Coeziune prin Programe Operaţionale Sectoriale. dat fiind potenţialul turistic existent în toate regiunile. prin Programul Operaţional Regional pentru perioada 2007 – 2013. Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală (FEADR) şi Fondul European Piscicol (FEP) pot finanţa proiecte care să contribuie indirect la dezvoltarea durabilă a turismului. In mod indirect. De asemenea.unul din Fondurile Structurale ale Uniunii Europene. au mai fost purtate o serie de discuţii cu specialişti locali din cadrul Consiliului Judeţean (urbanism. a priorităţilor.V. Stabilirea direcţiilor strategice de dezvoltare. care au contribuit la cristalizarea opţiunii privind structurarea direcţiilor strategice de dezvoltare a turismului. (PNDR) axele 3 şi 4 se pot finanţa proiecte privind creşterea calitatea vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale şi sprijinirea dezvolt ării mediului de afaceri regional şi local. V. Susţinerea financiară a demersurilor care vizează în mod direct atingerea acestui obiectiv se poate realiza din Fondul European de Dezvoltare Regional ă (FEDR) . elaborat ă pe baza Planurilor de Dezvoltare Regional ă şi Cadrul Strategic Naţional de Referinţă 2007-2013 au identificat dezvoltarea turismului ca o prioritate de dezvoltare regională.

financiar acordat reabilitării infrastructurii zonelor turistice şi valorificării patrimoniului natural, istoric şi cultural, pentru includerea acestora în circuitul turistic şi promovarea lor în scopul atragerii turi ştilor. In fine, documente naţionale de referinţă în domeniul turismul, cum ar fi Planul de Amenajare a Teritoriului Naţional, Masterplanul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional şi Strategia Naţional ă de Dezvoltare a Turismului identifică direcţii strategice de acţiune pentru dezvoltarea a turismului românesc.

V.2. Viziunea şi misiunea Consiliului Judeţean Sibiu în domeniul dezvoltării turismului
Consiliul Judeţean Sibiu consideră că dezvoltarea durabilă şi echilibrată a turismului în judeţul Sibiu reprezintă una din priorităţile sale pentru perioada 2010 - 2020.

Viziunea
§ § § § § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă, cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural, construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate, corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului, aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare social ă şi comunitară - moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului

Misiunea
Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr.58/1998 privind organizarea şi desf ăşurarea activităţii de turism în România şi constă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan, § Realizarea unor proiecte prioritare, aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu, § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean, cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale, § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului, § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice, organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu, § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme, autorit ăţi şi instituţii regionale, naţionale şi europene.

V.3.

Direcţii strategice

Studiile de piaţă arat ă că în prezent turismul se confrunt ă cu anumite provocări venind dinspre turişti, care aleg pachetele turistice sau ofertele turistice în funcţie de imagine, siguranţă, calitate, valoare, flexibilitate, aspecte care au un impact mai mare decât a putut industria să dezvolte până în prezent. Judeţul Sibiu a făcut progrese în ultimii ani, dar se impune, în continuare, aplicarea unui set coerent de măsuri care să contribuie la o dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

99

Siguranţă
Obiectiv: - Creşterea siguranţei practicării turismului Judeţul Sibiul va fi perceput ca o destinaţie turistică sigură, europeană, administrat de autorităţi publice competente şi responsabile. Aşa cum s-a menţionat în secţiunea de analiză, preferinţele turiştilor în alegerea pachetelor turistice vizează în primul rând raportul calitate-preţ, pentru ca apoi siguranţa, calitatea serviciilor şi mediul înconjurător să reprezinte, în aceast ă ordine, criteriile de fundamentare a opţiunilor indiviuale. Din această perspectivă, asigurarea siguranţei practicării turismului reprezintă unul din obiectivele majore ale autorităţii publice, cu atât mai prioritar cu cât cele mai multe situaţii reprezint ă şi o obligaţie legal ă a acestora. Măsurile ce vor fi luate în această direcţie sunt, în primul rând, cele care intră în sfera obligaţiilor şi competenţelor legale ale administraţiei publice judeţene (Legea administraţiei publice locale şi legi speciale) sau cele care, deşi prevăzute în competenţa altor autorit ăţi locale sau a unor servicii deconcentrate, ar putea fi realizate într-o formul ă de parteneriat instituţional, ţintindu-se o mai eficientă utilizare a resurselor publice disponibile şi maximizarea rezultatelor. În esenţă, într-o abordare mai general ă, creşterea siguranţei turi ştilor se poate realiza prin acţiuni conjugate, vizând mai multe planuri: - Protejarea stării de sănătate a turiştilor. În acest sens, în completarea intervenţiilor directe (de exemplu în domeniul asigurării la parametrii calitativi superiori a serviciului de furnizare a apei potabile, a colect ării şi tratării apelor uzate, etc.), Consiliul Judeţean poate sprijini (prin agrearea unor formule instituţionale de parteneriat) autorităţile publice locale şi serviciile publice deconcentrate competente în implementarea unor programe de verificare a condiţiilor igienico sanitare de funcţionare a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică din judeţ, a conservării factorilor de mediu şi evit ării poluării etc. - Asigurarea, în limitele competenţelor şi atribuţiilor legale, a bunei funcţionări a instituţiilor şi serviciilor publice de sănătate, - Asigurarea siguranţei circulaţiei pe drumurile publice (şi cu precădere a celor judeţene, aflate sub jurisdicţia autorităţii publice judeţene), prin întreţinerea corespunzătoare şi modernizarea infrastructurii de transport, semnalizare şi marcare corespunzătoare. - Asigurarea siguranţei şi ordinii publice, prin măsuri speciale în conformitate cu competenţele şi atribuţiile legale în domeniu. Înafara acestor intervenţii în domenii colaterale de acţiune, dar cu implicaţii directe asupra stimulării creşterii cererii turistice, Consiliul Judeţean va acţiona în mod direct în vederea asigurării siguranţei turiştilor practicanţi ai turismului activ, prin organizarea şi asigurarea funcţionării Serviciilor Salvamont. Munţii F ăgăraş, Cindrel şi Lotrului, în care problema asigurării siguranţei turi ştilor se pune cu prioritate, reprezintă destinaţii predilecte pentru turismul activ. Zona montană a judeţului Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi atractivă pe măsură ce infrastructura specifică – trasee marcate, cabane, refugii, etc., va fi reabilitată şi completată şi întreţinută corespunzător. Măsurile întreprinse vor avea ca efect diversificarea şi extinderea traseelor montane şi, pe fondul unui potenţial insuficient valorificat, stimularea dezvolt ării cererii pe acest segment de piaţă. Unde ne aflăm : Autorităţile publice (centrale şi locale) au obligaţia adoptării măsurilor pentru respectarea cadrului normativ privind protecţia consumatorului, a respectării normelor igienico-sanitare în unit ăţile de cazare şi alimentaţie publică, a intervenţiei în caz de accidente şi furnizării asistenţei medicale. Consiliul Judeţean se regăseşte în constelaţia autorităţilor şi instituţiilor cu atribuţii legale în unul sau mai multe din domeniile menţionate şi, de asemenea, ar putea sprijini (prin soluţii de parteneriat instituţional) activitate acestora. În privinţa infrastructurii de transport, a celei necesare pentru furnizarea a apei potabile, colectării şi epurării apelor uzate, caracterizarea succintă a situaţiei prezente şi identificarea priorităţilor se va realiza în cadrul direcţiei de acţiune referitoare la creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu. In privinţa infrastructurii specifice practicării turismului montan, conform analizei întreprinse se poate aprecia că reţeaua actuală de refugii montane este relativ subdimensionat ă şi învechită. Traseele montane, în cea mai mare parte a lor sunt întreţinute şi marcate, însă acţiunea factorilor de mediu cât şi cea umană (defri şări, acte de vandalism, etc.) fac necesare intervenţii constante. Masurile active de prevenire a accidentelor montane nu sunt suficient susţinute de campanii de informare şi educaţie montană.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

100

Siguranţă – priorităţi strategice § § § § § § Aplicarea fermă şi consecventă a mă surilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor, Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului, în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană, Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu, Asigurarea numărului optim de refugii montane, Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane, Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi.

Calitate
Obiectiv: - Creşterea calităţii experienţei turistice în judeţul Sibiu Sibiul va deveni o destinaţie turistică oferind experienţe de calitate pe tot parcursul anului. Se va realiza corelarea între promisiunea f ăcută vizitatorilor şi experienţa trăită. Agenţii economici vor fi sprijini ţi şi stimulaţi să crească calitatea produselor şi serviciilor şi sa vină în întâmpinarea nevoilor clienţilor. Autoritatea publică judeţeană, individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va contribui la atingerea acestor obiective, cu mijloacele specifice aflate la dispozi ţie. Un prim set de intervenţii va fi realizat de către Consiliului Judeţean prin extinderea, modernizarea şi reabilitarea infrastructurii şi reţelelor de utilităţi publice ce deservesc zonele cu potenţial turistic, aflate în proprietate judeţeană. Acest tip de intervenţie va avea un impact direct asupra îmbunătăţirii experienţei turistice în judeţul Sibiu, cu reflectare directă în creşterea numărului de turişti şi în prelungirea duratei sejurului. Intervenţiile autorităţii judeţene, cu impact asupra creşterii cererii turistice, vor determina operatorii privaţi să îmbunătăţească calitatea ofertei turistice, să o dezvolte şi să o diversifice. În cazul realizării, modernizării şi reabilitării infrastructurii publice de orice tip, aflate în proprietatea altor unităţi administrativ teritoriale, Consiliul Judeţean va sprijini autorităţile publice respective şi le va furniza, la cererea acestora, asistenţă tehnică de specialitate. Înafara furnizări de asistenţă tehnică în domeniul investi ţiilor publice, sprijinirea autorităţilor publice locale se va realiza şi prin: - asistenţă în accesarea şi utilizarea cu succes a fondurilor din instrumentele structurale, - alocare prioritară a sumelor pentru echilibrare bugetară (în limitele competenţelor date de Legea finanţelor publice locale) pentru obiective de investiţii constând în construirea, reabilitarea, modernizarea(lista nu este limitativă): infrastructurii rutiere, amenajării obiectivelor turistice naturale de utilitate publică precum şi a infrastructurii conexe de utilitate publică, punctelor (foi şoarelor) de observare / filmare / fotografiere, căilor de acces la principalele obiective turistice naturale, refugiilor montane, posturilor Salvamont, bazelor de tratament, piscinelor, ştrandurilor, terenurilor de sport, pârtiilor de schi, pârtiilor destinate practicării celorlalte sporturi de iarnă, infrastructurii de agrement, locurilor de recreere şi popas, pistelor pentru cicloturism, centrelor de informare turistică, centrelor de conferinţe, monumentelor istorice şi de arhitectură, etc. Un al doilea set de intervenţii va viza sprijinirea agenţilor economici din turism prin crearea unui cadru propice dezvolt ării lor, accesului la resurse şi la informaţii, consolidării unor parteneriate şi promovării exemplelor de bune practici. Unde ne aflăm: Judeţul Sibiul dispune de resurse naturale şi antropice de mare calitate, de o cultură şi tradi ţii distincte care îl diferenţiază de celelalte zone ale României constituindu-se în aşa numitele puncte tari, evidenţiate în analiza SWOT şi care ce pot fi fructificate în scopul creşterii calităţii experienţei turistice. Intr-o abordare zonală, prezentăm principalele caracteristici ce pot susţine diversificarea produselor turistice şi creşterea calităţii acestora, cât şi problemele legate de infrastructura utilitară şi de turism. Municipiul Sibiu, se caracterizează prin multiculturalism, istorie bogată, monumente istorice si de arhitectură valoroase, proximitate faţă de zona montană şi mai ales prin statutul de capitală culturală europeană, susţinut în continuare de evenimente de prestigiu. Cu toate că vocaţia municipiului este în principal cea cultural ă, există potenţial de dezvoltare pe nişa turismului de business, însă în momentul de faţă nu există o sal ă de congrese necesară unor evenimente de mare anvergura.
Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 101

Mediaşul prezint ă o importanţă deosebit ă. Oraş medieval. Dârlos. Oferta ce cazare a întregii zone zonei este importantă şi cu grad de confort sporit. Moşna. Slimnic. reţeaua de alimentare cu apă şi canalizare nu deserve şte toate localităţile (Boiţa. Bazna. Richiş. Facem precizarea că accesul rutier la punctele de atracţie turistică face obiectul Masterplanului în domeniul infrastructurii rutiere. Biertan. Şomartin. Chirpăr. Brandul turistic este consolidat de existenţa unui program de promovare turistică. Veseud. Săsăuş. Biertan. Jina. Tilişca. biodiversitate. cât şi feroviar (magistrala 300) şi o pozi ţionare favorabil ă între Sighişoara şi Sibiu. Dârlos. Infrastructura rutieră este deficitară în Răşinari. Cisnădioara. Şeica Mică. Valea Sadului. Zona are un potenţial important de dezvoltare turistică încă neexploatat – în doemniul amenaj ării de pîrtii de schi. Chirpăr. Zona Ocna Sibiului – Secaşe se caracterizează prin prezen ţa lacurilor sărate. Săli şte. Zona Valea Târnavelor se caracterizează prin existenţa siturilor UNESCO. Marpod. Valea Viilor). Vărd. Micăsasa. a bisericilor fortificate. Micăsasa. acestea determinând şi determinând tipolologia turismului practicat în zonă: turism cultural şi ecoturism. atât rutier (DN14). alimentare cu apă în Racovi ţa). Bruiu. Brăteiu. Şeica Mică. fiind poziţionată la intersecţia principalelor trasee din Cindrel şi dotată cu pârtie de schi se confruntă la rândul său cu probleme de infrastructură ( drumul judeţean dintre Păltiniş şi punctul Tărt ărău) cât şi cu o ofertă săracă de servicii de agrement şi divertisment. Ilimbav. Staţiunea Păltiniş. iar oferta de cazare este deficitară au inexistentă în Alma. Hamba. Infrastructura de furnizare a serviciilor apă-canal este deficitară (Păuca). Hoghilag. Zona Ţ ara Oltului se caracterizează prin peisajul montan excepţional. Micăsasa. Şeica Mică. Mediaşul se confrunt ă cu lipsa unei centuri ocolitoare care poate afecta mediul ambiant si starea cl ădirilor istorice şi cu un deficit de capacitate de cazare. Săsăuş. Ruşi. bine conservat şi prezentând atracţii unicat dispune de un mare potenţial turistic. Copşa Mare. care determină şi tipologia turismului practicat în zonă . Vărd. Cabanele turistice şi refugiile montane sunt insuficiente si degradate.cel „balneo” şi un potenţialul viticol important. iar infrastructura utilitară este deficitară (nu există reţea de alimentare cu apă şi de canalizare în Cârţa. Accesul rutier spre unele sate din zonă este îngreunat de calitatea drumurilor. Hoghilag. Gura Râului. componenta gastronomică nu este suficient de bine ancorat ă în specificul local Mărginimea Sibiului se caracterizează prin cultură românească autentică. Valea Viilor. Copşa Mare. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. biodiversitate. Richiş. Târnava. tradiţii. Valea Târrnavelor se confruntă cu probleme de infrastructura: de drumuri comunale (Axente Sever. In cadrul zonei. Valea Viilor) sau cele de canalizare (Alma. Zona Valea Hârtibaciului se caracterizează prin specificitate etno-folclorică. existenţa muntelui şi a pădurii şi a unei staţiuni montane importante – Păltini ş. Dârlos. Hoghilag. existenţa bisericilor fortificate. De asemenea infrastrucura rutieră necesită reabilitare în comuna Racoviţa. Calitate – Priorităţi strategice: § § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. cu acces facil înspre localitate. existenţa unei vaste zone împădurite. obiceiuri şi gastronomie specifice. Hoghilag. Aţel. Veseud. Blăjel. etc. La fel ca şi in cazul zonelor prezentate anterior. Aţel. În unele localităţi lipsesc sistemele de alimentare cu apă (Alma. iar sistemul de distribuţia a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte este nemodernizat. Râul Sadului. Târnava. document care stabileşte priorităţile de acţiune în baza unui set ce criterii. a unor localităţi ce prezervă un aspect medieval şi caracterul sepcific al satului transilvan săsesc şi un important potenţial viticol. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 102 .). Axente Sever. Realizarea. atmosferă arhaică şi un spaţiu rural relativ bine conservat. biodiversitate. Şura Mare. Din punct de vedere al infrastructurii de alimentare cu apă se identifică probleme în Brădeni. printre care importanţa turistică deţine un loc important. deşi are un potenţial important de dezvoltare. Şomartin. specific gastronomic şi prezenţa unui drum naţional unic – Transf ăgărăşanul. Totuşi văile din piemontului Făgăraşului sunt puţin cunoscute. Marpod. oraşul Avrig şi pe DJ105F. Tălmaciu. a realizării de spaţii de cazare şi compelxe turistice pe valea Porumbacului şi văile Arpaşului Mare şi Arpăşelului. Aţel.Oferta turistică este complexă însă se poate remarca că. Ilimbav. iar sistemul de canalizare este deficitar în Bruiu. Capacitatea de cazare este de deficitară. drumuri judeţene (DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”). Târnava).

în vederea soluţionării impasurilor de natură legislativă şi instituţional ă. În cazul Mărginimii Sibiului se constată că o serie de fortificaţii şi cetăţile medievale din zonă prezintă un grad avansat de degradare. petrec mai mult timp în zonă (5. conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului construit.4 în cazul celorlalţi turişti). sunt mai multe femei decât bărbaţi (ştiindu-se că femeile sunt cele care iau deciziile legate de vacan ţe). obiectele de artizanat. Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari şi oportunităţi evidenţiate în analiza SWOT a judeţului. O atenţie deosebită se va acorda bisericile fortificate. finisaje. fiind o destinaţie bazată pe unicitatea culturii. Organizarea sau sprijinirea unor evenimente culturale de prestigiu vor suscita interesul turistic. Totuşi ca multe alte oraşe cu un important patrimoniu arhitectonic şi municipiul Sibiu se confruntă cu probleme legate de starea avansate de uzură şi a degradării unor clădiri. ca o component ă esenţială a experienţei turistice per ansamblu. soluţiile tehnice.) a condus la construirea unor imobile care începe să ameninţe specificul arhitectural sătesc. Unde ne aflăm: Reabilitarea. sau cu instituţii de cultură de interes local din judeţ.1 nopţi faţă de 3. pentru care se vor căuta soluţii de legale de finanţare a reabilitării. a unor restricţii cu scopul păstrării specificul arhitectural al zonei/localit ăţii. Teatrul „Radu Stanca”. în vederea unei valorificări durabile. 103 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . lipsa unor unui cadru legal. § § § Patrimoniul cultural Obiectiv: . cât şi la acţiunile de fructificare în scop turistic a tradi ţiilor. Este important ca autoritatea local ă să păstreze şi să consolideze această poziţie. obiceiurilor şi celorlalte valori culturale specifice. conservării şi atragerii în circuitul turistic. cheltuie mai mult cu 8 – 10% pe zi decât turistul mediu şi achizi ţionează mai multe produse cum sunt suvenirurile. materiale. Un aspect important. aflat deseori în atenţia autorităţilor publice locale îl reprezintă modificarea cadrului legal. În acest sens. cu valoare cultural ă. Filarmonica Sibiu. destinaţia naţionala turismului cultural. a sejurului ales de turist. Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului. se încadrează în grupa de vârstă 45. Muzeul Brukental. proprietate a bisericii evanghelice. În privinţa clădirilor de patrimoniu aflate în proprietatea unor terţe persoane fizice şi juridice Consiliul Judeţean se va implica în conştientizarea acestora asupra importanţei şi necesităţii bunei administrări a imobilelor şi va acorda sprijin prin consiliere şi realizarea demersurilor legale pe lângă autorităţile/ instituţiile publice competente. Centrul judeţean pentru conservarea si promovarea culturii tradi ţionale. aflat în proprietatea judeţului. etc. parţial. mai restrictiv în domeniul urbanismului şi construcţiilor (care să impună păstrarea specific arhitectural. se pot pune la punct formule de colaborare şi cu alte instituţii de cultură naţionale şi internaţionale.§ Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. în paralel cu colaborarea cu instituţii de cultură de prestigiu.Mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial Sibiul este un judeţ cu un mare potenţial în ceea ce prive şte turismul cultural. Va trebui fructificat în continuare avantajul competitiv generat de desemnarea municipiului Sibiu drept capitală culturală europeană.64 şi sunt dispuşi să căl ătorească în perioadele de extrasezon. Studiile arată că profilul de piaţă al turistului cultural este: nivel mai ridicat al educaţiei şi veniturilor. Consiliul Judeţean va interveni direct pentru reabilitarea. a patrimoniului cultural material şi imaterial. În cadrul acestei secţiuni se vor face referiri la acţiunile asupra patrimoniul construit cu impact direct asupra creşterii atractivităţii turistice. obiectul Masterplanului în domeniul culturii. De asemenea. consolidându-se această imagine şi extinzând-o pe cât posibil şi la nivelul judeţului. Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. prin autorizaţiile de construire. conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural fac. într-un mod care să permită autorităţilor locale impunerea. Municipiul Sibiu reprezint ă prin excelenţă. cum ar fi Complexul Naţional Muzeal (CNM) Astra. Teatrul pentru copii şi tineret. Autoritatea publică judeţeană. individual şi/sau în formule de parteneriat instituţional va acţiona pentru prezervarea şi atragerea în circuitul turistic. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi.

o dată cu calitatea produsului turistic « Sibiu ». Din ce în ce mai mult. gările. Pentru acest lucru Sibiul trebuie să profite cât mai mult de avantajele oferite de prezenţa aeroportului internaţional Sibiu. o data cu lansarea Sibiu .Îmbunătăţirea accesibilit ăţii Sibiului ca şi destinaţie turistică Produsele turistice ale Sibiului vor fi accesibile pentru pieţele ţintă prin prezenţa online. Industria turistică trebuie să vină în întâmpinarea acestor schimbări şi să profite din plin de avantajul oferit de noile canale de promovare. Trebuie creată o identitate puternică de brand şi implementată la toate nivelurile industriei. Vizibilitatea şi atracţia regiunii ca şi destinaţie turistică va creşte. permi ţând astfel o creştere a cotei de piaţă formată atât din turişti străini. precum şi prin folosirea mijloacelor. Pentru aceasta este nevoie ca toţi cei implicaţi în turism să colaboreze pentru a defini brandul şi pentru a-l comunica eficient tuturor. Noile tehnologii permit consumatorilor sa caute informaţiile şi să-şi facă rezervări pe cont propriu exact acolo unde doresc. cât şi români. pe Internet. Consolidarea Brandului SIBIU Obiectiv: . Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. Sibiul va fi o destinaţie care atrage turiştii cu venituri mai ridicate. Informaţiile oferite celor interesaţi vor fi de o calitate superioară. autogările). cum este Internetul. Unde ne aflăm: În momentul de faţă judeţul Sibiu nu dispune de un instrument puternic de informare şi promovare a turismului prin Internet. Pieţele turistice internaţionale nu au însă suficiente informaţii despre turismul din Sibiu. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora. Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. consumatorii vor să poată să se informeze şi să ia decizii cât mai eficient şi mai rapid cu putinţă cu privire la destinaţiile turistice. conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. nici de un portal de primire a propunerilor şi ideilor novatoare în domeniul turismului care să poată fi sprijinte de către Consiliul Judeţean.Dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU Sibiul reprezintă un brand puternic şi provocator şi de aceea pozi ţionarea regiunii trebuie să se bazeze pe ceea ce e caracteristic.Zona Ocna Sibiului – Secaşe cât şi Zona Valea Târnavelor se confrunt ă la rândul lor cu pericolul pierderii aspectului arhitectural tradi ţional iar Zona Valea Hârtibaciului cu cel al degradării bisericilor fortificate. cu un nivel mai înalt de educaţie şi care sunt interesaţi de turismul cultural. şi de aceea un brand puternic este esenţial în a atrage atenţia asupra regiunii. reflectând poziţionarea brandului Sibiu şi contribuind la formarea unei imagini de ansamblu. Oradea.Capitala Culturala Europeana 2007. Prezenţa Sibiului pe Internet oferă posibilitatea unei promovări integrate a judeţului. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 104 . Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului. cu impact asupra atractivităţii turistice Accesibilitatea informaţiei turistice Obiectiv: . Patrimoniu cultural . unic şi diferit.priorităţi strategice § § § Reabilitarea. Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. Targu Mures. precum şi de cele din vecinătate: Cluj. Unde ne aflăm : . canalelor tradiţionale.Pozi ţionarea brandului Sibiu ca şi destinaţie turistică a fost iniţiată în 2007. Accesibilitate – Priorităţi strategice: § § § § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet. Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne.

vizînd stimularea dezvolt ării turismului sibian si creşterea atractivităţii acestuia. Unde ne aflăm: Cre şterea calităţii serviciilor este posibilă prin investi ţii materiale dar şi prin pregătirea personalului. Consiliul judeţean a dezvoltat numeroase formule de parteneriat cu autorităţi şi instituţii publice. etc) Pregătirea profesională Obiectiv: . recunoastere şi mesaje publice etc Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei. dezbateri.. Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. arhitectura saseasca. Operatorii din turism vor colabora atât cu autorităţile publice. Pentru aceasta.Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat. La nivel local este de asemenea important ca micii întreprinzători în turism să conlucreze pentru ca toţi să beneficieze de avantajele promovării destinaţiilor turistice. Există numeroase organisme care sunt angajate în promovarea turismului.Încurajarea pregătirii profesionale în turism Experienţa turistică depinde în mare parte de calitatea serviciilor şi de ospitalitatea cu care sunt întâmpinaţi. dar şi între ei pentru a asigura un plan de acţiuni unitar atât la nivel local cât şi regional. Parteneriate eficace în cadrul sectorului public cât şi între sectorul public şi cel privat sunt esen ţiale în promovarea şi dezvoltarea turismului. realizând parteneriate al căror obiectiv va fi dezvoltarea turismului sibian. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 105 . protejarea mediului iar cooperarea între acestea este necesară pentru realizarea de sinergii. Parteneriate Obiectiv: . Pregătirea profesională – Priorităţi strategice: § § § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. autorităţile publice centrale vor colabora în plan local. în scopul valorificării superioare a potenţialului turistic. Unde ne aflăm: De-a lungul activit ăţii sale. deosebit de eficace în vederea stabilirii de colaborări şi parteneriate pentru atingerea unor obiective comune. serviciile publice deconcentrate ale ministerelor. aşa după cum a pus în evidenţă analiza întreprinsă. acordării de premii. Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate. autorit ăţile publice locale. sustenabil şi se va baza pe o ofertă aparte. pregătire profesională. Lipsa pregătirii în domeniu reprezint ă o provocare care trebuie rezolvată la nivelului întregului judeţ. conservarea culturii. diplome. de creare a infrastructurii necesare susţinerii acestuia şi de sprijinire a sectorului privat pentru a face faţă în condiţii din ce în ce mai bune cerinţelor pieţei. Transferul de cunoştinţe de la unitate la unitate sau dinspre sectorul academic va fi de asemenea important. Asociaţia Judeţean ă de Turism Sibiu constituie un cadru special. iar profesionalismul trebuie să depăşească aşteptările vizitatorilor. marca Brukental.Branding – priorităţi strategice: § § § § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. Turismul în Sibiu va fi competitiv. De asemenea.prin organizarea de seminarii. Atenţia autorităţilor publice locale se va focaliza asupra modalităţilor de valorificare a potenţialului turistic al judeţului. Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate. cu ONG-uri.

pregătirea profesională. Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului. organizaţie creat ă în scopul implementării politicilor autorit ăţii publice judeţ ene în domeniul turismului. Capacitate institu ţională – Priorităţi strategice: § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. creşterii eficienţei şi eficacităţii. 2 Pe de altă parte. Consiliul Judeţean va acţiona pentru creşterea capacităţii instituţionale a propriilor structuri cu atribuţii în domeniul turismului şi va sprijini în acest sens Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu. care să faciliteze schimbul de informaţii dintre Consiliul Judeţean şi mediul extern. în conformitate cu statutul său. Unde ne aflăm: Actuala soluţie de organizare a Consiliului Judeţean Sibiu nu include o structură funcţional ă cu atribuţii competenţe şi responsabilităţi exclusiv în domeniul turismului judeţean. poate contribui la dezvoltarea capacităţii instituţionale a Consiliul Judeţean. impus de coordonarea managementului programelor din domeniul turismului.Creşterea capacit ăţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului Creşterea capacităţii instituţionale reprezintă un obiectiv permanent al autorităţii publice judeţene. Parteneriate – Priorităţi strategice: § § § § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional. formarea continuă a personalului şi un management performant. Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu . regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. Competenţele şi atribuţiile legale actuale. constituit din factori cheie ai turismului sibian. Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. conservarea moştenirii culturale este coordonat ă şi are sprijinul autorităţilor. care altfel nu ar fi viabile. Capacitate instituţională Obiectiv: . Scopul parteneriatului este să maximizeze şansele de succes ale valorificării eficace şi eficiente a potenţialului turistic. de analiză şi formulare de soluţii. turismul poate fi văzut ca o ameninţare care sl ăbe şte în loc să crească calitatea vieţii comunităţilor locale. dezvoltarea economică. monitorizarea. precum şi la sprijinirea dezvoltării serviciilor şi produselor locale. El poate ajuta la conservarea tradi ţiilor şi culturii.persoană juridică de drept privat va putea prelua.Turismul poate să evolueze numai dacă are sprijinul comunit ăţilor locale. Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător. implementarea unor programe ale autorităţii publice judeţene. Volumul de activitate sporit. sau va intra cu aceasta din urmă în relaţii de parteneriat şi/sau contractuale (pentru prestarea de servicii). în condi ţiile Ordonanţei 34/ 2006 privind atribuirea contractelor de achizi ţie publică. dar şi cele de perspectivă în domeniul turismului1 fac necesar ă alocarea corespunzătoare de resurse. Din această perspectivă dezvoltarea permanentă a capacităţii instituţionale a asociaţiei devine o condiţie necesară implementării cu succes a programelor autorităţii publice judeţene. Atunci când nu este gestionat corespunzător. a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. Constituirea şi funcţionarea unui grup de reflecţie. 1 2 Master Planul pentru Dezvoltarea Turismului Naţional 2007 – 2026 Consiliul Judeţean are calitatea de asociat 106 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . îmbunătăţirii managementului. evaluarea şi raportarea rezultatelor vor face necesară asigurarea cu resursa suplimentară de personal necesară acestei funcţiuni.

ONG-uri.000 lei Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 107 .4. Buceciu.1. Ac ţiuni ş i programe pentru realizarea priorităţilor strategice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Acţiuni/programe: Siguranţă Denumire 4. ONG-uri.2013 40. Iezer. etc. CJ asigurând coordonarea şi sprijinul POR. a unor sesiuni de sensibilizare şi instruire asupra pericolelor potenţiale şi asupra măsurilor de securitate montană.2020 500. în şcoli.Formarea de ghizi montani capabili să acţioneze eficient şi rapid în situaţii deosebite.000 lei Bugetul judeţean Creşterea siguranţei montane şi mărirea vitezei de reacţie în intervenţii Instituţii publice de învăţământ. firme 2010 . Prejba.2020 Nu este cazul Costurile se vor finanţa din taxele de participare la cursurile de formare Bugetul judeţean şi al celorlalte unităţi administrativ teritoriale cu care se intră în formule de parteneriat.Reabilitarea /construirea unor de refugii de creastă localizate în munţii Cindrel. Fântânele. Axa 5. Informări prin Mass-media. proprietarii respectivelor imobile 2010 . inclusiv prin participarea la parteneriate pentru accesarea fondurilor structurale . Lacul Avrig.1.3.3.V. în condiţiile în care sunt eligibile comunele. Călţun.Creşterea capacit ăţii instituţionale a Salvamont Sibiu prin: • dimensionarea optimă şi asigurarea personalului calificat • formarea profesională continuă a personalului propriu • dotarea corespunzătore cu echipamente şi mijloace de intervenţie 4..Organizarea.POSDRU Scop Partener Informare asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană Instituţii de învăţământ.) Asigurarea numărului optim de refugii montane ( a unei distanţe medii de circa 6 ore de marş între refugiile de creastă) Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorial ă se găsesc amplasamentele/ construcţiile. etc. 4. Elaborarea şi diseminarea de pliante. 2010 . Lotrului Făgăraş (Cânaia. afi şe. Alternative: Fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului PNDR M3.000 lei Buget judeţean Îmbunătăţirea eficacităţii şi eficienţei activităţii Salvamont Sibiu Nu este cazul 2010 .. in parteneriat cu autorit ăţile publice locale 4.2013 365.4. Ştefleşti. Chica Fedeleşu.2.2.

1.1. alte persoane fizice şi juridice Autorităţile publice locale pe a căror rază administrativ teritorial ă se găsesc traseele Perioada de realizare 2010 . Slimnic.2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugetul judeţean. Păuca.2020 Costul indicativ Nu este cazul. Hoghilag.6. Şomartin. Hamba. Cisnădioara. Chirpăr.7. Şomartin. intrarea în Săli şte. facilitator şi partener Bugetul judeţean . Gura Râului. Veseud. partener Nu este cazul. Racoviţa. în condi ţiile în care sunt eligibile comunele. alte persoane fizice şi juridice ROMSILVA.2015 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugetul judeţean.000 lei Acţiuni/programe: Calitate Denumire 4. Reabilitarea. în funcţie de proprietatea asupra reţelelor POR 5.Denumire 4.Sprijinirea reabilitării şi construirii de noi cabane montane 4. Jina. în cazul căilor de acces spre obiective turistice de patrimoniu reabilitate. întreţinere şi marcarea traseelor montane 2010 . Ruşi. sau fonduri din PNDR M 3. Îmbunătăţirea st ării drumurilor în zonele turistice: Răşinari.2013 183. Tilişca. Boiţa.1. alternative: POR 5. bugete locale. etc) prin intervenţii directe în situaţia reţelelor în proprietate judeţeană sau prin coordonarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în cazul celor din proprietatea comunelor şi oraşelor. Reabilitarea şi extinderea reţelelor de alimentare cu apă şi canalizare (Brădeni. Biertan. Veseud. Ilimbav. Săsăuş. 4. Consiliul Judeţean are rol de catalizator. al operatorului regional de apa canal. CJ asigurând coordonarea şi sprijinul 2010 . Tălmaciu.2020 4. Consiliul Judeţean joacă rol de catalizator. facilitator. Vărd. drumului de Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Asigurarea infrastructurii de apa-canal în zonele de interes turistic Autorităţile publice locale. sau Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 108 . Vărd.5. bugete locale. Râul Sadului. Marpod. Săsăuş. Avrig şi DJ105F. autorităţi publice locale. Operatorul regional de apa canal 2010 ..9. Marpod. Ocna Sibiului (inclusiv parcări). Valea Sadului. Bruiu. în cazul reţelelor de apă – canal care deservesc obiective turistice de patrimoniu reabilitate Asigurarea infrastructurii de transport rutier în zonele de interes turistic Autorităţile publice locale 2010 . Ocna Sibiului. Chirpăr. Stoparea defri şării arborilor în zonele potecilor montane şi pe această cale a distrugerii marcajelor Scop Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane Prezervarea marcajelor pentru asigurarea siguranţei turi ştilor Creşterea siguranţei utilizării traseelor montane Partener Autorităţi publice locale.8. Valchid . Nu este cazul Sursa de finanţare Nu este cazul. ca alternativă: fonduri naţionale administrate de Ministerul Turismului . Ilimbav.3. Bruiu. Şura Mare.

drumurilor comunale din Axente Sever.1. si structurarea unor parteneriate între autorităţile publice pentru intervenţii vizînd protecţie a mediului natural şi construit. în cazul reţelelor aferente unor obiective turistice de patrimoniu reabilitate AJTS 2010 . a DJ142B care face legătura dintre Bazna şi „Drumul vinului”.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 109 . drumului judeţean dintre Păltini ş şi punctul Tărtărău.Senior Expert Service) pentru încurajarea investiţiilor în turism şi stimularea creşterii calit ăţii serviciilor şi produselor turistice 4. Se vor organiza întîlniri periodice sub patronajul Consiliului Judeţean care să discute problemele (ăn contextul unui cadru legal ce se poate modific) şi să identifice soluţiile care vor fi aplicate consecvent.2.12. Realizarea unui consens privind metodele legale utilizabile. în cazul căilor de acces la principalele obiective turistice naturale Asigurarea infrastructurii pentru alimentarea cu energie electrică în zonele de interes turistic Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Autorităţile publice locale. furnizor de energie electrică 2010 .2020 100. Sprijinirea autorităţilor publice locale în vederea modernizării sistemului de distribuţie a energiei electrice în zona Poiana Soarelui – Sălişte. Bazna. alternativă: POR 5. 4.000 lei Bugetul judeţean.(inclusiv prin atragerea unui consultant german în cadrul programului SES . Târnava.10.2020 100.2015 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economie Bugete locale. a prezervării culturii tradi ţionale.11. arhitecturii. de preferat prin formule de parteneriat insituţional. centurilor ocolitoare în cazul municipiilor Sibiu şi Mediaş prin intervenţii directe în situaţia drumurilor judeţene sau prin coordonarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în cazul celorlalte categorii de drumuri 4.Denumire acces către Munţii Făgăraş din comuna Turnu Roşu. Oferirea de asistenţă şi consultanţă specializată. bugetul celorlalţi membri ai AJTS Îmbunătăţirea permanentă a calităţii experienţei turistice AJTS Autorităţile publice locale Servicii publice deconcentrate 2010 . Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare POR 5.

15. în vederea menţinerii atractivit ăţii turistice a judeţului pe întreaga perioada a anului Scop Dezvoltarea unor produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice i Păstrarea / creşterea atractivităţii turistice Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare AJTS Autorităţile publice locale 2010 . etc.000 lei Bugetul judeţean Bugete locale AJTS 2010 . ANCA şi alte entit ăţi care pot gestionează programe de asistenţă 4.2. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea şi extinderea domeniului schiabil din staţiunea Păltini ş şi zona Bâlea. în conformitate cu cadrul legal Bugete locale . Realizarea unor studii de piaţă pentru a înţelege tendinţele pieţei. prin furnizarea de exemple de bune practici şi proiecte demonstrative. 10. în special pentru accesarea fondurilor europene. AJTS poate organiza periodic intilniri cu reprezentanţii industriei turistice. Tocile.000 lei Autorităţi publice locale Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice 4. prin oferirea de asistenţă tehnică.000 lei Bugetul judeţean şi surse atrase (publice şi private) AJTS Operatori turism 2010 .2015 320.17. Gura Râului.pentru implementare. Identificarea şi încurajara implementării de metode noi de dezvoltare a turismului.16. Coordonarea planificării evenimentelor turistice la nivel judeţean.000 lei Bugetul judeţean AJTS Autorităţi publice locale 2010 . concurenţei. Sub egida Consiliului Judeţean. şi pentru asigurarea legăturii şi comunicării optime cu ADR.2020 50.14.13. realizarea de pârtii de schi în Jina. Stimularea dezvolt ării structurilor de primire şi a atracţiilor turistice în mediul rural.000 lei Bugetul judeţean Buget judeţean – doar pentru demersurile de sprijinire şi asisten ţă tehnică. Prejba. conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5.2020 100. produselor turistice şi răspândirea informaţiilor tuturor celor implicaţi în industria turistică ( a se vedea secţiunea referitoare la analiza intereselor turiştilor) 4.2015 10. Minsiterul Agriculturii.Denumire 4. 2010 – 2020 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 110 . în care să se promoveze exemplele de succes si să se acorde premii 4.

1.Salgo. în vederea finanţării unor proiecte care să contribuie la dezvoltareai turismului local. Malâncrav.5. Sprijinirea investiţiilor în amenajarea traseelor de cicloturism în judeţ Dezvoltarea de produse turistice noi şi creşterea calităţii experienţei turistice Atragerea şi absorb ţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare Autorităţi publice locale 2010 – 2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice 4. întreţinerii şi includerii în circuitele turistice a clădirilor de patrimoniu. 4. Sprijinirea autorităţilor publice şi a operatorilor privaţi în vederea accesării cu succes a fondurilor europene.2.2020 Se va evalua in baza documentaţiei tehnico economice Buget judeţean – doar pentru activităţile de stimulare şi sprijinire Intervenţiile efective la clădirile de patrimoniu se vor finanţa din sursele proprii ale proprietarilor şi potenţial din POR. Nu este cazul 2010 .Repararea şi întreţinerea corespunzătoare a clădirilor de patrimoniu din proprietatea judeţului 4.000 lei Sursa de finanţare Buget judeţean .Stimularea şi sprijinirea autorit ăţilor locale.20.doar pentru demersurile de sprijinire. Stejări şu.pentru implementare.1.000 lei Buget judeţean Acţiuni/programe: Patrimoniu cultural Denumire 4. cetăţile fortificate . Valachid. din proprietatea acestora (bisericile fortificate Aţel. Tilişca. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 111 . centrele istorice . instituţiilor şi organizaţiilor în vederea reabilitării.Mediaş şi Dumbrăveni.000 lei Sursa de finan ţare Buget judeţean şi POR axa 5. Netuş.2013 64. AJTS 2010 . Landskrone. Ighi ş.19.2020 Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Autorităţi locale Instituţii publice Organiza ţii neguvernamentale Alte persoane juridice şi fizice proprietare a clădirilor de patrimoniu 2010 .21. conform documentaţiilor tehnico – economice POR 5.Denumire Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ 10. domeniul Brukenthal de la Scop Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Partener Perioada de realizare Costul indicativ Conform documentaţiei tehnico economice 50. în conformitate cu cadrul legal Bugete locale . Curciu. Dealu Frumos. Cârţa.18.

accesarea în formule de parteneriat a fondurilor structurale. casa memorială Brukenthal. Stimularea şi sprijinirea autorităţilor locale în vederea conservării aspectului tradi ţional al localităţilor. asigurarea dot ărilor specifice necesare. implementarea soluţiilor se face de la bugetele locale respective Buget judeţean Bugete locale Creşterea atractivităţii turistice Planificarea temporal ă Autorităţi locale Instituţii publice 2010 . a celor de subordonare local ă. în special prin măsuri de formare profesională.000 lei Buget judeţean – pentru activităţile de stimulare şi sprijinire Creşterea calităţii actului de cultură şi pe această cale a atractivităţii turistice Autorităţii locale şi instituţii publice de cultură 2010 .22. Realizarea demersurilor pentru modificarea cadrului legal – acordarea unor competenţe legale în vederea instituirii unor restricţii în privinţa aspectului arhitectural.2013 Buget judeţean Demersurile în vederea modificării cadrului legal actual se pot face şi într-o formulă de parteneriat. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 112 . Sprijinirea organizării în parteneriat cu autorit ăţile publice locale şi instituţiile de cultură a unor evenimente culturale de prestigiu. etc 4.23. în acest sens. soluţiilor 1 constructive. domeniul Brukenthal de la Avrig. materialelor utilizate . şi capacităţii de finanţare Se va determina în baza solicitărilor partenerilor şi capacităţii de finanţare 5. 4. prin intermediul structurilor asociative ale autorităţilor publice locale. De la caz la caz sprijinul va consta în acordarea de asisten ţă tehnică.pentru instituţiile de subordonare judeţeană În cazul instituţiilor de subordonare locală.24. etc. în special pe calea reglementărilor de urbanism şi controlului respectării disciplinei în contrucţii.2015 Se va determina în baza solicitărilor instituţiilor de cultură subordona te. care să crească atractivitatea turistică a judeţului 4. Dezvoltarea unui calendar cultural judeţean menit să promoveze şi să atragă 1 Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Creşterea atractivităţii turistice a patrimoniului construit Autorităţi locale Structuri asociative ale autorităţilor publice locale şi judeţene 2010 . acordarea de fonduri de echilibrare bugetară. Creşterea capacit ăţii administrative a instituţiilor de cultură ( subordonate CJ) şi sprijinirea.2020 AJTS Autorităţi locale 2010 .2020 50. Fondul problemei îl reprezintă atribuirea unor competenţe sporite autorităţilor locale în privinţa impunerii prin regulmentele de urbanism si autorizaţiile de construire a unor soluţii de prezervare a specificului arhtectonic al zonei/localităţii.000 lei Buget judeţean . perfecţionare a managementului. 4. etc.Denumire Micăsasa.) .25.

de autorităţile publice locale sau de către firme sau ONG-uri locale. Scop echilibrată şi promovarea evenimentelor culturale Partener Instituţii publice Organiza ţii neguvernamentale Alte persoane juridice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 113 .Denumire turişti la evenimentele culturale de peste an organizate de CJ Sibiu.

zona Valea Sadului.1. amenajărilor şi evenimentelor de interes turistic Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Buget judeţean .2. Buget judeţean Bugete locale .3.000 lei 4. Oferirea de informaţii turi ştilor despre atracţii. Buget judeţean . Surse alternative de finanţare : POR 5.integral sau parţial.2.000 lei 4. etc) Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS Autorităţi publice locale 2010 .în situaţia în care CIT-urile sunt în proprietatea judeţului. AJTS 2010 .27.2015 600. Oferirea de consultanţă de specialitate pentru sensibilizarea operatorilor privaţi şi conştientizarea de către aceştia a avantajelor prezenţei „online” a obiectivelor.2015 6. Extinderea reţelei de puncte de informare turistică (Agnita.28.pentru consultanţă Creşterea vizibilităţii ofertei Implementarea se face din resursele financiare ale proprietarilor unităţilor de cazare. Gura Râului. cu precădere a celor culturale Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS 2010 .3.2020 Se va determina în funcţie de soluţiile alese Îmbunătăţirea informaţiei furnizate turi ştilor AJTS Autorităţi publice locale 2010 .1. Bugete locale – integral.000 lei Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 114 .Acţiuni/programe: Accesabilitatea informaţiei turistice Denumire 4.26.29. Semnalizarea corespunzătoare a traseelor şi obiectivelor turistice.500.3. în funcţie de soluţia de parteneriat cu CJ POR 5. sau parţial dacă se optează pentru formule de parteneriat cu CJ PNDR 3. Buget judeţean POR 5. produsele turistice. adecvate grupului ţină şi în concordanţă cu evoluţiile în domeniul tehnologiei informaţiei 4.2020 1. etc prin intermediul celor mai potrivite modalităţi şi canale de distribuţie.

Monitorizarea continuă şi revizuirea segmentelor de piaţă prioritare pentru Sibiu şi identificarea acelor segmente şi pieţe de ni şă care oferă cel mai mare potenţial de creştere durabilă 4. autorit ăţi publice.000 lei Buget judeţean 2010 .uri. AJTS 2010 . Agenţi economici din turism 2010 .2015 10. etc.2.31.3.2015 1.3.32. mediul universitar. AJTS 2010 . Realizarea de parteneriate cu industria turistică.33.000 lei Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 115 .30. pentru promovarea unei campanii unitare de imagine de brand turistic 4.000 lei AJTS Industria turistică Universităţi Autorităţi publice.000 lei Buget judeţean Alte surse locale şi private POR 5.3. expoziţii de turism.000 lei Buget judeţean AJTS 2010 .2020 100. Participarea la evenimente – târguri interne şi internaţionale (Berlin şi Paris). AJTS Autorităţi publice locale CIT . Consolidarea brandului Sibiu şi realizarea unor linii directoare pentru a încuraja o abordare integrat ă în tot sectorul turistic (în parale cu realizarea WEB-ului) 4.Acţiuni/programe: Branding Denumire 4.2020 50. Consultanţă pentru stimularea şi sprijinirea dezvoltării unor produse „icoană” şi întărirea „simţului locului” şi „unicităţii” Scop Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Dezvoltarea şi consolidarea imaginii judeţului Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean Îmbunătăţirea marketingului turismului judeţean Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare Buget judeţean – integrat programului de realizare a paginii WEB POR 5.500. etc 4.34.2013 400.

Sprijinirea dezvoltării structurilor de calificare a forţei de muncă în turism prin accesarea în formula de parteneriat a fondurilor structurale – POSDRU.2015 10. CIT-urilor şi ale altor instituţiilor publice care activează în domenii de sprijin a turismului judeţean 4. organizarea de seminarii.Promovarea beneficiilor ivite de pe urma îmbunătăţirii pregătirii profesionale. acordarea de premii.000 Buget judeţean 4. etc în vederea identificării problemelor . structurilor de formare profesională.000 Buget judeţean Conştientizarea beneficiilor formării profesionale Creşterea calităţii serviciilor turistice prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale Creşterea calităţii activităţii profesionale AJTS 2010. Formarea specialiştilor din structurile Consiliului Judeţean.Sprijinirea spiritului antreprenorial prin oferirea de asistenţă la crearea afacerilor (start-up) AJTS 2010 .36.soluţiilor. mediului universitar. constituirii de arteneriate. recunoastere publică etc Scop Creşterea calităţii serviciilor prin îmbunătăţirea pregătirii profesionale Partener AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare 2010 . care vizează formarea profesională (de exemplu pentru formarea ghizilor) 4. prin reliefarea exemplelor de succes şi încurajarea schimbului de experienţă şi opinii.000 Buget judeţean 4. Organizarea de întilniri periodice. cu reprezentanţii industriei turistice. dezbateri.37.39.2020 10.2020 50. oportunităţilor de finaţare din fonsduristructurale. diplome.2020 Conform bugetului pentru formare profesională Buget judeţean Creşterea calităţii activităţii profesionale AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar Agenţi economici 2010 .35. AJTS 2010 .2015 50.000 Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 116 . sub patronajul Consiliului judeţean. etc.38.Acţiuni/programe: Preg ătirea profesională Denumire 4.

000 Buget judeţean AJTS Instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar..2020 10.44.)” pe de alt ă parte.000 Buget judeţean Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin colaborarea între întreprinzători Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor Îmbunătăţirea diversităţii şi calităţii ofertei turistice prin stimularea parteneriatelor Creşterea calităţii experienţei turistice prin stimularea parteneriatelor Realizarea dezvoltării durabile AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism AJTS Alte ONG-uri 2010 . pentru adoptarea unei viziuni comune care să aibă turismul drept pilon al dezvoltării.000 Buget judeţean 2010 .Imbunătăţirea permanentă a comunicării în dublu sens: între autorităţi pe de o parte şi industria turistică.Sprijinirea autorităţilor publice locale în reconversiei economice a oraşului Copşa Scop Partener Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finanţare Îmbunătăţirea comunicării cu factorii interesaţi din turism AJTS Alte ONG-uri Autorităţi publice Agenţi economici din turism 2010 . Stimularea colaborării între întreprinzătorii din domniul turismului prin oferirea de indrumare şi asistenţă în accesarea fondurilor europene.40. Sprijinirea asociaţiilor de dezvoltare locală sau de turism locale prin orientarea dezvolt ării şi promovării membrilor (de exemplu „Sibiel 2000”.Încurajarea structurării mai multor legături între sectorul educaţiei şi industria turistică care să sprijine transferul de cunoştinţe. „Asociaţia Turism Rural Transilvan Sibiu”) 4.43.I.42.2015 10.Identificarea şi implementarea aranjamentelor administrative şi instituţionale necesare valorificării optime a potenţialului turistic a staţiunii Păltiniş 4.2013 10. prin organizarea periodică (bianuală) a unor intîlniri 4. Agenţi economici din turism AJTS Autorităţi publice Agenţi economici din turism AJTS Autorităţi publice 2010 .000 Buget judeţean Buget judeţean 2010 .45.2015 10.2015 10.000 Buget judeţean 2010 .Acţiuni/programe: Parteneriate Denumire 4. Grupurile de Acţiunie Locală” „asociaţii de dezvoltare intercomunitară (A. 4.000 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 117 . prin organizarea şi medierea unor intâlniri periodice (bianuale) sub patronajul autorit ăţii publice judeţene 4.41.2020 50.D.

conform legii. prin acordarea de asistenţă tehnică. asigurarea unor sume pentru echilibrare bugetară.Mică şi intensificarea eforturilor de reconstrucţie ecologică a acestuia. sprijinire pe lângă autorităţile publice centrale. accesarea în formul ă de parteneriat a fondurilor europene cu aceast ă destinaţie. etc prin formule de parteneriat Agenţi economici Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 118 . ini ţierea unor proiecte de acte normative care să rezolve problemele locale. crearea unui climat investi ţional atrăgător.

gestionarea problemelor curente referitoare la turismul judeţean. seminarii.000 Bugetul judeţean Nu este cazul 2010 Nu este cazul Nu este cazul Nu este cazul 2010 .2013 1. Specializarea activităţilor de coordonare a managementului proiectelor din domeniul turismului. Susţinerea Asociaţiei Judeţene de Turism Sibiu.47.Acţiuni/programe : Capacitate institu ţională Denumire 4.000 Buget judeţean Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 119 . a implementării unor programe şi proiecte specifice.2013 15.48. etc prin organizarea de schimburi de experienţă cu instituţii judeţene de cultură. monitorizare. în condi ţiile legii. evaluare şi raportare a rezultatelor acestora.2020 Conform statutului Buget judeţean Nu este cazul 2010 .46. conform statutului acesteia şi încredinţarea. 4. mese rotunde pentru muzeografi şi managementul insituţiilor de cultură Scop Îmbunătăţirea comunicării şi a metodelor de lucru cu factorii importanţi Realizarea la parametrii înal ţi de calitate a funcţiunii de susţinere a dezvoltării turismului Diversificarea metodelor de intervenţie pentru dezvoltarea turismului Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură Partener AJTS Ale ONG-uri Autorităţi publice Instituţii publice Perioada de realizare Costul indicativ Sursa de finan ţare 2010 . Sprijinirea autorităţilor publice locale pentru îmbunătăţirea managementului muzeelor. la nivelul două posturi cu atribuţii în domeniul dezvoltării turismului 4.49. caselor memoriale . Înfiinţarea şi funcţionarea unui Consiliu de Dezvoltare Strategică a Turismului (CDST) cu sarcina de a susţine autoritatea publică judeţeană în demersurile pentru dezvoltarea turismului 4.

dar şi cu cele elaborate la nivel regional. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană. având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe. aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare socială şi comunitară moment cheie în procesul general al dezvolt ării turismului Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu.5. § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. armonizate cu propriile documente de planificare strategică. § Realizarea unor proiecte prioritare. § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turi ştilor şi locuitorilor judeţului.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi const ă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale. autorit ăţi şi instituţii regionale. Rezumatul capitolului Prezentul capitol propune viziunea Consiliului Judeţean privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2010. construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate. § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului. Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului. având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a măsurilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turi ştilor. aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale. naţionale şi europene. Siguranţă. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. misiunea pe care autoritatea publică judeţeană şi-o asumă în concordanţă cu cadrul legal în vigoare şi setul de obiective strategice (formulate pentru fiecare direcţie strategică în parte). Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: 1. § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 120 . sectorial şi naţional. 215/2001. cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr. cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural. organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu.V. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului.

§ Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne. Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi. cu impact asupra atractivităţii turistice 4. Patrimoniul cultural. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora.§ § § § Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu. § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului. § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. marca Brukental. § Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. § Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. Asigurarea numărului optim de refugii montane. etc) 6. autogările). conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. arhitectura saseasca. § Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului 5. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 121 . Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane. Având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorităţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice: § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet. Pregătirea profesională. § Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului. 3. § Realizarea. Având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. § Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. Calitate. § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. Având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorităţi strategice: § Reabilitarea. acordării de premii. Accesibilitatea informaţiei turistice. dezbateri. a sejurului ales de turist. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi. § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate. gările. 2. Consolidarea Brandului Sibiu. § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. recunoastere şi mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei.prin organizarea de seminarii. diplome.

conservarea moştenirii culturale este coordonată şi are sprijinul autorităţilor. § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi mă surilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorităţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional. Capacitate instituţional ă . pregătirea profesională. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 122 .§ Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider 7. creşterii eficienţei şi eficacităţii. § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător 8. îmbunătăţirii managementului. Parteneriate. dezvoltarea economică. § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului.

finanţarea din surse atrase. pe vertical ă prima cifră reprezint ă necesarul total de finanţat.000 lei. În baza unui set de criterii stabilite de consultant ( necesitate. cea de a doua . potenţial de constituire de parteneriate. Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON). Resursele disponibile de la bugetul local.2013 . pe orizontul de programare de patru ani. • propunerile Salvamont Sibiu şi AJTS • constrângerile bugetare • posibilităţile de accesare a fondurilor europene În urma discuţiilor purtate şi a fructificării informaţiei colectate în perioada de analiză au fost structurate peste 40 de fişe de proiect.000 lei. Observatii Total. Nr Finantat in Finantat in Finantat in Finantat in Costurile crt Finanţat cursul cursul cursul cursul Denumirea proiectului estimare ale programul ui. priorităţile şi acţiunile identificate • competenţele şi atribuţiile legale ale Consiliului Judeţean în domeniul dezvoltării turismului • informaţiile colectate în perioada de analiză a situaţiei existente. urgenţă. impact asupra dezvoltării turismului şi impact asupra bugetului) fiecare proiect a fost analizat şi punctat. 2012 – 429. inclusiv propunerile de programe venind de la autorităţi. pentru fiecare an în parte. proiectului total si pe surse: buget jud fd atrase anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat VI. În planul de măsuri.000 lei si 2013 – 440.finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia .varianta A cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 406. în perioada 2010 . propunerile de proiecte au fost organizate în ordinea descrescătoare a priorităţi (a scorului total obţinut).2013 Pentru elaborarea planului de măsuri au fost avute în vedere următoarele: • direcţiile strategice de dezvoltare a turismului. în completarea cărora se propune atragerea de fonduri europene – sursele acestora fiind identificate în plan.1. 2011 – 418. prioritizate şi cu propuneri de alocări financiare.§ VI. instituţii publice sau agenţi economici. Planul de mă suri al Consiliului Judeţean Sibiu pentru dezovltarea turismului. Rezultatul acestui demers constă într-o listă de propuneri de acţiuni şi programe. au fost alocate în funcţie de priorităţi. obţinând în final un scor care a permis stabilirea ordinii de priorităţi. din care pe proiecte si surse de finan ţare: Încurajarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea 5 822 766 8 149 311 1 693 001 4 129 765 64 000 64 000 0 1 438 850 406 000 1 032 850 16 000 16000 1 377 748 418 000 959 748 16 000 16000 1 634 092 429 000 1 205 092 16 000 16000 1 372 076 440 000 932 076 16 000 16000 2 326 545 1 64 000 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 123 . Plan de măsuri pentru perioada 2010 .000 lei.

prin stimularea implicării autorităţilor publice . probleme specifice). prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvoltării turismului local. dezbateri ( evoluţiile pieţei. modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 2 3 cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului.organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu. oportunităţi. etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turi şti in perioade de interes turistic scă zut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii 80 000 80 000 80 000 0 6 400 6 400 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 0 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 0 6 400 0 32 000 32 000 32 000 8 000 8000 8 000 8000 8 000 8000 8 000 8000 0 4 0 5 000 5 000 5 000 0 10 000 10 000 5 000 5 000 0 0 0 0 5 6 10 000 0 0 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 124 . prin organizarea de mese rotunde.

2 100 000 50 000 100 000 50 000 100 000 50 000 100 000 50 000 0 8 200 000 Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficient ă în dublu sens: între autorităţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB.organizarea de ateliere de lucru Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic (în special grupuri sanitare publice) 10 000 0 2 000 2 000 0 400 000 200 000 400 000 10 000 7 2 000 2 000 2 000 0 0 0 0 Parteneriate cu autorităţ ile locale.000 lei în mediul urban sau 6.3. Axa 5 domeniul de intervenţ ie 5. harţi turistice.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţ are din POR axa 5. cataloage şi diverse tipărituri 10 000 10 000 50 000 10 000 10 000 50 000 0 50 000 0 50 000 0 0 9 10 000 0 420 000 8 400 411 600 11 1 600 000 1 600 000 32 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 400 000 8 000 0 Finanţ abil prin POR. Se propune împărţirea egal ă a eforturilor financiare. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale . Contribuţ ia minima = 2% 0 0 10 420 000 Finanţ abil prin POR. dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri. Axa 5 domeniul de intervenţ ie 5.000.3. Contribuţ ia minima = 2% Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 125 . In situaţia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700.

În m ăsura în care autorit ăţ ile locale preiau aceast ă sarcină. Lotrului şi Făgăraş. până la numărul necesar. sub coordonarea Salvamont se pot atrage fondurile comunitare. competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului. Axa 5. monitorizării. CJ este insa eligibil.1.2. a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel. 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale 12 31 445 Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel. înlocuirea celor deteriorate şi lipsă. Scenariul de faţă propune o finanţ are mixt ă.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte 16 50 000 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 126 . Lotrului şi Făgăraş 31 500 62 945 392 000 15 400 7 700 392 000 15 400 7 700 392 000 15 400 7 700 392 000 16 745 8 400 0 Finanţ abil integral din FEADR m ăsura 313. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 1 568 000 62 945 Completarea. în condiţ iile amplasării proiectului în mediul rural.Contributia minima = 2% Finanţ abil prin POR. Gruparea atribuţiilor.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. evaluării şi raport ării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale Reabilitarea refugiului Călţun 40 000 40 000 0 0 0 0 7 700 10 000 10 000 7 700 10 000 10 000 7 700 10 000 10 000 8 345 10 000 10 000 13 40 000 0 0 0 0 0 0 Nu sunt necesare aloc ări suplimentare de fonduri 14 15 529 200 0 529 200 10 584 518 616 50 000 1 000 176 400 3 528 172 872 0 117 600 2 352 115 248 0 117 600 2 352 115 248 50 000 1 000 117 600 2 352 115 248 0 0 Finanţ abil prin POR. Axa 5.

2. Axa 5. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 49 000 Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţional ă Întreţinerea potecilor. Axa 5.000 lei Parteneriat cu autoritatea public ă local ă. în completarea necesarului 348 000 174 000 174 000 80 000 80 000 0 270 000 5 400 264 600 50 000 1 000 49 000 Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi 17 324 346 17 324 17 324 346 0 60 000 1 200 58 800 0 65 000 1 300 63 700 0 195 000 97 500 97 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 49 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 17 348 000 0 similare.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. Axa 5. cumulând minim 700. podeţelor. cumulând minim 700. Fiind de importanta locala este nefinanţ abil din POR 18 80 000 0 19 270 000 70 000 1 400 68 600 50 000 1 000 49 000 0 75 000 1 500 73 500 0 0 20 Construirea refugiului Lacul Avrig 50 000 0 Finanţ abil prin POR.000 lei 16 978 22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 1 000 16 978 0 50 000 1 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.2.000 lei 0 0 21 Finanţ abil prin POR.2. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţia aplic ării pentru un set de proiecte Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 127 . Lotrului şi F ăgăraş Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi. Axa 5. sistemelor de semnalizare a avalanşelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR.2. Se propune împărţirea egal ă a eforturilor financiare.

000 lei Finanţ abil prin POR. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 49 000 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000 40 000 40 000 0 20 000 400 19 600 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 516 25 289 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056 996 48 060 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism 180 000 180 000 180 000 0 739 200 340 000 399 200 240 000 240 000 60 000 60 000 0 0 10 000 10 000 49 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 similare. cumulând minim 700.2.2. Axa 5. Axa 5.2 şi fd. cumulând minim 700. naţionale Programul continuă în anii urm ători 29 Studii de piaţă 320 000 80 000 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 128 . cumulând minim 700.3.000 lei 24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 0 20 000 400 19 600 0 0 0 0 25 25 805 25 805 516 25 289 0 0 26 49 056 0 49 056 996 48 060 0 0 Finanţ abil prin POR.2. cumulând minim 700.000 lei 60 000 60 000 60 000 60 000 0 0 28 Participări la târguri de turism 739 200 162 126 62 326 99 800 0 193 148 93 348 99 800 80 000 80 000 199 126 99 326 99 800 80 000 80 000 184 800 85 000 99 800 80 000 80 000 0 Participarea la târguri şi expoziţ ii în ţar ă se poate cofinanţ a în proporţ ie de 98% din POR 5.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.

Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui. Axa 5.2.000 lei Finanţ abil prin POR.2. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR. Axa 5. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR.2.2. cumulând minim 700. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. cumulând minim 700.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5. Axa 5. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 110 000 110 000 2 200 107 800 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 35 Info-trip pentru jurnali şti şi agenţi de turism străini 320 000 80 000 80 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 64 700 1 294 63 406 0 45 300 906 44 394 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 80 000 80 000 240 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Programul continua in anii urm ători Finanţ abil prin POR.000 lei 30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 0 31 Construirea refugiului Prejba 25 805 0 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 33 Piste de cicloturism 352 800 252 800 34 Construirea refugiului Buceciu 25 805 0 Programul continuă în anii urm ători Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 129 .000 lei.

conform fiselor de proiect 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 40 180 000 0 0 0 0 180 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 41 432 327 0 0 0 0 432 327 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 130 . prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi ci şmele publice Baza de date .fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Achizi ţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu.Nr crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programul ui.salvatori. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finantat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observatii 36 Formarea personalului salvator 56 000 10 226 10 226 0 0 0 0 0 0 0 10 226 10 226 0 45 774 Programul continuă în anii urm ători 37 Asigurarea necesarului de personal specializat . până la nivelul optim de 20 de persoane Gala turismului Sibian 0 0 0 615 646 615 646 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 38 240 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 39 Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic.

000 lei.finanţarea din surse atrase. prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvoltării turismului local. 2011 – 446. Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON). proiectului Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii Total. Nota: Cifrele sunt exprimate in lei (RON) pentru fiecare an în parte. pe verticală prima cifră reprezintă necesarul total de finanţat. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui.VI.2. prin stimularea implicării autorităţilor publice . modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale. 2012 – 471. Plan de măsuri pentru perioada 2010 .000 lei si 2013 – 500.000 lei.000 lei.2013 . cea de a doua . din care pe proiecte si surse de finan ţare: Încurajarea şi sprijinirea autorit ăţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului. prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului.finanţarea de la bugetul judeţean şi cea de a treia . Nr.organizarea de întâlniri semestriale pentru 6 166 766 8 149 311 1 841 001 4 325 765 64 000 64 000 64 000 1 456 850 424 000 1 032 850 16 000 16000 1 503 748 446 000 1 057 748 16 000 16000 1 774 092 471 000 1 303 092 16 000 16000 1 432 076 500 000 932 076 16 000 16000 0 1 982 545 1 0 80 000 80 000 0 6 400 6 400 0 131 2 80 000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 20 000 20000 0 3 6 400 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 1 600 1600 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL .varianta B cu următoarea alocare de la bugetul judeţean 2010 – 424.

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

4

informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvoltării turismului Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri ( evoluţiile pieţei, oportunităţi, probleme specifice), etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turi şti in perioade de interes turistic scă zut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale - organizarea de ateliere de lucru

32 000

32 000 32 000 0

8 000 8000

8 000 8000

8 000 8000

8 000 8000

0

5

5 000

5 000 5 000 0 10 000 10 000 0 2 000 2 000 0 400 000 200 000

5 000 5 000 10 000 10 000

0

0

0

0

0

0

0 0

6

10 000

7

2 000

2 000 2 000

0

0

0

0
Parteneriate cu autorit ăţile locale. Se propune împărţ irea egală a eforturilor financiare. In situaţ ia în care costul total al proiectului este mai mare sau egal cu 700.000 lei în mediul urban sau 6.000.000 în mediul rural se poate aplica pentru finanţ are din POR axa 5.2

8

Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condiţiilor igienico sanitare in zonele de interes turistic

100 000 50 000

100 000 50 000

100 000 50 000

100 000 50 000 0

400 000

200 000

50 000

50 000

50 000

50 000

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

132

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

9

Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorităţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB; dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, harţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri

10 000

10 000 10 000 0 420 000 8 400 411 600 1 600 000 32 000 1 568 000 62 945 31 500

10 000 10 000

0

0

0

0

10

420 000

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

140 000 2 800 137 200 400 000 8 000 392 000 15 400 7 700

0

0

Finanţ abil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2% Finanţ abil prin POR, Axa 5 domeniul de intervenţie 5.3. Contribuţia minima = 2% Finanţ abil integral din FEADR m ăsura 313, în condiţiile amplasării proiectului în mediul rural. CJ este insa eligibil. În m ăsura în care autorit ăţile locale preiau aceast ă sarcină, sub coordonarea Salvam ont se pot atrage fondurile comunitare. Scenariul de faţă propune o finanţ are mixt ă, 50% de la bugetul CJ si 50% de la FEADR via bugete locale

11

1 600 000

400 000 8 000 392 000 16 745 8 400

0

12

Completarea, până la numărul necesar, a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi Făgăraş

62 945

0

31 445 Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creastă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş, înlocuirea celor deteriorate şi lipsă. Gruparea atribuţiilor, competenţelor şi responsabilit ăţilor 40 000 40 000 0 0 0

7 700 10 000 10 000

7 700 10 000 10 000

7 700 10 000 10 000

8 345 10 000 10 000

13

40 000

0

14

0

0

0

0

0

Nu sunt necesare alocări suplimentare de fonduri

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

133

Nr. crt Denumirea proiectului

Costurile estimare ale programu lui, proiectului

Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase

Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase

Rest de finanţat

Observaţii

privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului, monitorizării, evaluării şi raport ării rezultatelor în cadrul două posturi specializate 15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale 529 200

0

0 529 200 10 584 518 616 50 000 1 000 49 000 176 400 3 528 172 872 0 117 600 2 352 115 248 0 117 600 2 352 115 248 50 000 1 000 49 000 195 000 97 500 97 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 51 000 25 500 25 500 20 000 20 000 117 600 2 352 115 248 0 0
Finanţ abil prin POR, Axa 5.1.Contributia minima = 2% Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei Parteneriat cu autoritatea public ă locală. Se propune împărţ irea egală a eforturilor financiare. Fiind de importanta locala este nefinanţ abil din POR

16

Reabilitarea refugiului Călţun

50 000

0

17

Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţională Întreţinerea potecilor, podeţelor, sistemelor de semnalizare a avalanşelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi, în completarea necesarului

348 000

348 000 174 000 174 000 80 000 80 000 0 270 000 5 400 264 600 50 000 1 000 49 000

0

18

80 000

0
Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR, Axa 5.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare, cumulând minim 700.000 lei

19

270 000

60 000 1 200 58 800 0

65 000 1 300 63 700 0

70 000 1 400 68 600 50 000 1 000 49 000

75 000 1 500 73 500 0

0

20

Construirea refugiului Lacul Avrig

50 000

0

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

134

proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 21 Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în munţii Cindrel.2. cumulând minim 700. Axa 5. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Nr. cumulând minim 700.000 lei 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor 40 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 10 000 0 Finanţ abil prin POR.000 lei Finanţ abil prin POR. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi 17 324 17 324 346 16 978 50 000 1 000 49 000 40 000 40 000 0 20 000 400 19 600 17 324 346 16 978 0 0 0 0 0 22 Reabilitarea refugiului Cânaia 50 000 50 000 1 000 49 000 10 000 10 000 0 0 0 Finanţ abil prin POR.000 lei Finanţ abil prin POR.000 lei 24 Reabilitarea refugiului Iezer 20 000 0 20 000 400 19 600 0 0 0 25 Construirea refugiului Ştefleşti 25 805 25 805 516 25 289 0 0 25 805 516 25 289 0 0 26 Construirea refugiului Chica Fedeleşului 49 056 49 056 996 48 060 0 0 49 056 996 48 060 0 0 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism 180 000 180 000 180 000 0 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 60 000 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 135 .2.2. Axa 5. Axa 5. Axa 5. cumulând minim 700. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.2.2.000 lei Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.

2 şi fd. naţ ionale 0 Finanţ abil prin POR. Axa 5. cumulând minim 700.2.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.000 lei 30 Construirea refugiului Fântânele 50 000 0 0 50 000 1 000 49 000 0 0 31 Construirea refugiului Prejba 25 805 0 0 25 805 516 25 289 0 0 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" 110 000 110 000 2 200 107 800 300 000 6 000 294 000 25 805 516 25 289 0 0 64 700 1 294 63 406 45 300 906 44 394 100 000 2 000 98 000 25 805 516 25 289 0 0 33 Piste de cicloturism 352 800 100 000 2 000 98 000 100 000 2 000 98 000 0 52 800 34 Construirea refugiului Buceciu 25 805 0 0 0 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 136 .000 lei.2. Programul continua in anii urm ători Finanţ abil prin POR.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5. cumulând minim 700.Nr.000 lei Finanţ abil prin POR.2.3.2.000 lei Finanţ abil prin POR. cumulând minim 700.000 lei Finanţ abil prin POR. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 28 Participări la târguri de turism 739 200 29 Studii de piaţă 320 000 739 200 340 000 399 200 320 000 320 000 0 50 000 1 000 49 000 25 805 516 25 289 162 126 62 326 99 800 18 000 18 000 193 148 93 348 99 800 100 000 100 000 199 126 99 326 99 800 100 000 100 000 184 800 85 000 99 800 102 000 102 000 0 Participarea la târguri şi expoziţii în ţ ară se poate cofinanţ a în proporţie de 98% din POR 5.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare.2. cumulând minim 700. cumulând minim 700.Contributia minima = 2% cu condiţ ia aplic ării pentru un set de proiecte similare. Axa 5. Axa 5. crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui.

crt Denumirea proiectului Costurile estimare ale programu lui. conform fiselor de proiect 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 40 180 000 0 0 0 0 180 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 0 0 0 0 432 327 41 432 327 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 137 .fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Achiziţionarea de dotări independente pentru SALVAMONT Sibiu. proiectului Finanţat total si pe surse: buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2010 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2011 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2012 total şi pe buget jud fd atrase Finanţat in cursul anului 2013 total şi pe buget jud fd atrase Rest de finanţat Observaţii 35 Info-trip pentru jurnalişti şi agenţi de turism străini 320 000 106 000 106 000 0 10 226 10 226 0 38 000 38 000 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 6 000 6 000 20 000 20 000 80 000 80 000 214 000 Programul continuă în anii urm ători 36 Formarea personalului salvator 56 000 0 0 0 10 226 10 226 45 774 37 Asigurarea necesarului de personal specializat . prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi cişmele publice Baza de date .salvatori.Nr. până la nivelul optim de 20 de persoane 615 646 0 0 0 38 000 38 000 577 646 38 Gala turismului Sibian 240 000 0 0 0 0 240 000 Nu poate fi finanţ at în perioada de referinţă 39 Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic.

Sursele atrase pentru finanţarea priectelor vizează în special instrumentele structurale si cele complementare – identificate şi menţionate expres în cadrul planului de măsuri.). Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului. pe un orizont de programare de patru ani. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 138 . experienţei consultantului. sau public – privat. Rezumatul capitolului Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu speciali ştii locali. comparaţiei cu situaţii similare.3.VI. al timpului necesar pentru implementare. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare. dar şi parteneriatele public – public. în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase. al impactului asupra mediului. în ordinea priorităţii. etc. etc.

la nivelul unui an se generează costuri salariale totale (salariu net plus contribuţii salariat şi angajator) corespunzătoare unui loc de muncă. pentru o valoare a lucrărilor de construcţii montaj de aproximativ 85. pentru fiecare loc de muncă nou creat în mod direct se generează în mod indirect încă 0. In cazul CIT-ului numărul locurilor de muncă a fost stabilit în funcţie de realizările CIT-urilor deja funcţionale. Specificaţie Valoarea lucrărilor de C+M Număr de locuri de munca generate in mod direct Număr de locuri de munca generate in mod indirect Număr total de locuri de munca 2 010 564 124 7 3 10 2011 468 000 6 2 8 2012 718 366 8 3 11 2013 490 676 6 2 8 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 139 .1 la 0. În aceste condi ţii rolul Consiliului Judeţean este în principal acela de reglementare. Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces. Planul de măsuri cuprinde activităţi şi programe din sfera de competenţă materială şi teritorial ă a Consiliului Judeţean. s-a utilizat o metodă alternativă pusă la punct de consultant.3. Datorită efectului multiplicator.pdf). s-a determinat că. calculul număruluii total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active corporale este prezentat în tabelul de mai jos. costurile cu manopera în cazul lucrărilor de construcţii montaj reprezintă circa 30% şi că salariul mediu net în ramura constructii (în baza chestionării unor specialişti din domeniul construcţiilor) se ridică la aproximatov 1500 lei pe lună. Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă.i73. de extinderea şi componenţa domeniului public şi privat judeţean.com/docs/DSchunkEconomicImpact01. prezentate în paragraful introductiv . facilitatare. Intervenţia directă în realizarea infrastructurii turistice sau a celei de susţinere a turismului sunt limitate atât de cadrul normativ în vigoare. în urma procesului investiţional în active corporale Faţă de setul de premise asumate şi metodologiei propuse. în medie. administrativ şi instituţional propice dezvoltării turismului şi mai puţin intervenţii directe prin investi ţii. S-a plecat de la premisa atragerii integrale a fondurilor europene identificate şi a constituirii tuturor parteneriatelor sugerate.000 lei. Metodologia pusă la punct de către consultant vizează determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada de implementare a planului de măsuri şi este explicitată în paragraful introductiv la acest capitol. de disponibilităţile bugetare pentru finanţarea investi ţiilor ce vizează în mod direct dezvoltarea turismului. Pentru celelalte sectoare de activitate numărul locurilor de muncă create în mod indirect variază de la 0. social.4 locuri de muncă(vezi http://www. cât şi de cuntumul fondurilor europene şi private ce pot fi atrase în acest scop. precum şi asupra mediului Modalitatea propusă pentru determinarea impactului implementării planului de măsuri este aceea a determinării numărului de noi locuri de muncă generate de acest proces. care să fie utilizabile în determinarea numărului de noi locuri de muncă generate în perioada implementării planului de măsuri. Astfel. Analiza impactulului realizării planului de m ăsuri propus asupra sectorului economic. datorită efectului multiplicator.2009. in ramura construcţii. de elaborare de politici publice.1. Utilizînd acest mod de calcul a fost determinat numărul de locuri de muncă în ramura construcţii. pentru celelalte activităţi generatoare de costuri – inclusiv costuri salariale s-a determinat numărul de noi locuri de muncă create. Plecând de la aceste premise s-a determinat şi numărul locurilor de muncă indirect create. coagulare şi dinamizare a intervenţiilor vizînd dezvolarea turismului. VII. avînd în vedere viziunea şi misiunea autorităţii publice judeţene în domeniul dezvoltării turismului.VII. generate în mod direct de implementarea planului de măsuri. Neexistînd date referitoare la productivitatea muncii. planul de măsuri cuprinde în general programe şi proiecte care vizează crearea cadrului normativ. Cunoscând (în baza unor analize proprii pe un set de devize generale) că. Similar.

Apreciem că la circa 120.i73. In acest caz. de realizarea diferitelor activităţi şi programe este prezentat în tabelul de mai jos. cum este cazul WEB-ului.000 lei valoare total ă anual ă a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă.2. după caz. stimularea cererii conduce la generarea de locuri de muncă directe. Faţă de acest set de premise. Determinarea exact ă a impactului de mediu si eventual a masurilor legale ce trebuie luate în vederea eliminării sau diminuării acestuia fac obiectul documentaţiilor tehnico economice a obiectivelor de investiţii şi al studiilor specializate de impact de mediu.pdf 140 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . pentru fiecare loc de muncă generat în mod direct se 2 consideră acceptabil ă generarea în mod indirect a încă 0. Specificaţie Valoarea lucrărilor. altele decât investi ţii în active corporale Număr de locuri de muncă generate in mod direct Număr de locuri de muncă generate in mod indirect Număr total de locuri de muncă 2 010 737 924 5 1 6 2011 781 600 5 1 6 2012 795 600 5 1 6 2013 667 826 4 1 5 1 VII. In cazul celorlalte activităţi şi programe. 1 2 În baza propriilor determinări rezultate din analiza unor antecalculaţ ii de preţ pentru astfel de servicii şi produse http://www. apreciem că la circa 120.000 lei valoare total ă anual ă a lucrărilor se crează în mod direct un loc de muncă. facem precizarea ca pentru fiecare proiect în parte – a fost evaluat potenţialul impact de mediu.VII. realizării de acţiuni. Impactul implementării planului de măsuri asupra creerii de noi locuri de muncă.com/docs/DSchunkEconomicImpact01. acesta fiind considerat în toate cazurile ca fiind nesemnificativ (vezi fişele de proiect). datorită efectului multiplicator.2013 (în condiţiile atragerii fondurilor europene) se poate ridica la nivelele prezentate în tabelul de mai jos: Specificaţie Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor în active corporale Număr de locuri de muncă generate în urma realizării investiţiilor necorporale şi a celorlalte activităţi şi programe Număr de locui de muncă generate de funcţionarea CIT Agnita Total locuri de muncă generate de implementarea planului de măsuri 2 010 10 6 0 16 2011 8 6 3 17 2012 11 6 3 20 2013 8 5 3 16 Referitor la impactul de mediu.15 locuri de muncă . calculul numărui total de locuri de muncă generate în urma procesului investiţional în active necorporale. In cazul realizării unor active necorporale.3.2009. programe etc. Impactul implementării planului de măsuri asupra creării de noi locuri de muncă generate de funcţionarea CIT-ului din Agnita Specificaţie Număr total de locuri de muncă 2 010 0 2011 3 2012 3 2013 3 În aceste condi ţii apreciem că numărul total de locuri de muncă generate în urma implementării planului de măsuri pentru perioada 2010. în urma procesului investiţional în active necorporale. activităţilor şi programelor.

încurajarea pregătirii profesionale în turism. • economii bugetare • beneficii de imagine pentru administraţia publică Impactul implementării master planului se va putea realiza prin utilizarea unui set de indicatori. cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă. cu influenţe directe în sporul de produs naţional brut generat pe durata de viaţă activă • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu răniri care necesită spitalizări sau concedii medicale. • venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică Creşterea calităţii experienţei turistice. Pentru aceşti indicatorii speciali. care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvolt ării turismului propunem utilizarea următorului model de următorul model de fişă: FIŞA INDICATORULUI Denumirea indicatorului Direcţia strategică Prioritatea Activitatea/programul Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 141 . dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU vor conduce la: • creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului.4.VII. care vor actiona în sensul stimulării dezvoltării ofertei turistice. cu influenţe directe asupra diminuării costurilor de spitalizare şi asistenţă medicală şi diminuării pierderilor de produs naţional brut pe durata incapacităţii de munc • creşterea gradului de satisfacţie al turi ştilor. • majorarea sumelor de bani cheltuite în medie de un turist pe durata sejurului . în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. cu implicaţii în fidelizarea şi reîntoarcerea lor şi stimulării pe această cale a dezvoltării ofertei turistice. îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică. nici din fonduri europene – orizontul de timp acoperit de planul naţional de dezvoltare şi programele operaţionale se extinde doar până în anul 2013) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale Astfel: Creşterea siguranţei practicării turismului va conduce la: • diminuarea numărului accidentelor montane soldate cu pierderi de vieţi omeneşti. Estimarea impactului pentru perioada 2014 – 2020 Referitor la impactul propunerilor de dezvoltare a turismului pentru perioada 2014 – 2020 se face precizarea ca în condiţiile în care nu se cunosc resursele potenţial alocabile acestui domeniu (nici cele judeţene. a creerii de noi locuri de muncă şi a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. cu aceleaşi implicaţii directe asupra creerii de noi locuri de muncă. prezentaţi în capitolul VIII. a generării de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară. • venituri suplimentare la bugetele locale şi la cel judeţean • beneficii de imagine pentru administraţia publică Dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului vor conduce la • crearea de sinergii în realizarea obiectivelor comune şi minimizarea costurilor financiare şi economice necesare stimulării dezvoltării turismului • creşterea eficacit ăţii măsurilor întreprinse în vederea stimulării dezvoltării turismului. mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial. cu aceleaşi implicaţii economico–sociale ca la punctul anterior. • stimularea diversificării ofertei turistice pentru satisfacerea cererii turistice sporite şi pe această cale majorarea sumelor de bani cheltuite de un turist pe zi.

2013.. Aceste modificări ale cererii vor vor actiona în sensul stimulării dezvolt ării ofertei turistice. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 142 . VII. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene în completarea resurselor bugetare. Astfel. Rezumatul capitolului În acest capitol se evaluează impactul economic-social al realizării planului de măsuri prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. impactul planului de măsuri poate fi relativ important. conducând la generarea anuală a 16-20 de locuri de muncă în perioada 2010 . cu consecinţe directe în crearea de noi locuri de muncă. în generarea de surplus de produs intern brut şi bunăstare comunitară.Semnificaţie Definiţie Metodologie de calcul Periodicitatea raportarii Legătura cu alti indicatori Nivelul indicatorului în anul de bază (primul an pentru care este calculat) Nivelul indicatorului în anul …. Nivelul indicatorului în anul …. Nivelul indicatorului în anul …. nici din fonduri europene) se pot face doar estimări generale ale sensului de evoluţie a unor beneficii economico-sociale.5. setul de măsuri şi acţiuni propuse să se realizeze pân ă în anul 2020 vor conduce în general la creşterea cererii de servicii turistice reflectată în primul rând în creşterea numărului turiştilor şi a duratei sejurului.. În condi ţiile în care. ulterior anului 2013 nu se cunosc resursele potenţial alocabile dezvoltării turismului (nici cele judeţene..

s-a optat pentru folosirea unei structuri matriceale. să evalueze rezultatele si să întocmească rapoarte pentru conducere. Aceste informaţii reprezint ă suportul pentru colectarea datelor. precum şi modul lor de calcul sunt prezentate în tabelul de la pagina următoare. implementa tori de programe Funcţionari publici Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar) Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 143 . In schema de mai jos este prezentat fluxul de informaţii specific procesului prezentat în alineatul de mai sus. Aceştia sunt indicatorii urmări ţi în mod constant de managerii de proiect. rezutatele şi indicatorii specifici de măsurare a acestora. evaluarea rezultatului efectiv prin raportare la cel ţintit şi raportare. Stabilirea unei proceduri de monitorizare şi evaluare a implementării planului de măsuri În vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri se propune utilizarea unui set de indicatori de rezutat (output). în care pentru fiecare program propus prin planul de măsuri se prevede rezultatul (outputul) urmărit. indicatorul de evaluare a implementării programului şi modul de calcul al acestuia. calcularea indicatorilor de rezultat (output). sau ori de cîte ori se constată abateri semnificative de la ţintele propuse. care să centralizeze rapoartele managerilor/ implementatorilor de programe şi proiecte.VIII. care pot fi uşor determinaţi şi nu ridică probleme legate de disponibilitatea datelor sau costurile ataşate. Rapoarte lunare Manageri. Pentru funcţionarea procesului de monitorizare şi raportare a implementării planului de măsuri pe baza indicatorilor de rezultat (output) este necesară o singură persoană. Sub aspect metodologic. Activităţile şi programele din planul de măsuri. Frecvenţa propusă pentru raportarea către conducerea Consiliului Judeţean este este semestrială.

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul Încurajarea şi sprijinirea autorităţilor publice locale în atragerea finanţărilor din fonduri nerambursabile şi implementarea cu succes a proiectelor cu impact asupra dezvoltării turismului, prin organizarea unor ateliere de lucru Stimularea agroturismului, modalitate de valorificare superioară a valorilor etnoculturale locale, prin organizarea unor conferinţe şi ateliere de lucru Dinamizarea dezvolt ării turismului local, prin stimularea implicării autorităţilor publice organizarea de întâlniri semestriale pentru informare şi prospectarea posibilităţilor de intervenţie cooperare în domeniul dezvolt ării turismului Rezultat Indicator Număr de proiecte depuse Număr de proiecte cîţtigate Ateliere de lucru organizate Număr de participanţi Adi ţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an Mod de calcul Adi ţia numărului de proiecte depuse într-un an Adi ţia numărului de priecte câştigate într-un an Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Semestrial Periodicitatea raportării Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza

Semestrial

1

Informaţiile se pot disponibiliza

2

Evenimente (conferinţe şi atelierelor de lucru de lucru) organizate

Număr de evenimente

Adi ţia numărului de evenimente organizate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an

Semestrial

Număr de întâlniri Întâlniri cu reprezentanţi ai administraţiei publice locale organizate

Adi ţia numărului de întâlniri organizate într-un an

Semestrial

3

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la întâlnirile organizate într-un an

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

144

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul Stimularea îmbunătăţirii ofertei turistice în judeţul Sibiu, prin organizarea de mese rotunde, dezbateri ( evoluţiile pieţei, oportunităţi, probleme specifice), etc Coordonarea planificării de evenimente generatoare de turişti in perioade de interes turistic scăzut Realizarea de parteneriate pentru promovarea unei campanii unitare a imaginii de brand turistic Stimularea turismului cultural prin îmbunătăţirea managementului patrimoniului şi al activităţilor culturale organizarea de ateliere de lucru Reabilitarea si/sau realizarea infrastructurii specifice pentru asigurarea condi ţiilor Rezultat Indicator Număr de evenimente Mod de calcul Adi ţia numărului de evenimente organizate într-un an Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza

4

Evenimente (mese rotunde, dezbateri) organizate

Număr de participanţi

Adi ţia numărului de participanţi la evenimentele organizate într-un an

Semestrial

5

Programare realizat ă

Un document de programare

Nu este cazul

Semestrial

6

Creşterea numărului de parteneriate

Număr de parteneriate

Adi ţia numărului de parteneriate realizate într-un an

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Număr de ateliere de lucru Ateliere de lucru organizate Număr de participanţi Toalete publice noi Toalete publice reabilitate Numărul toaletelor publice nou construite

Adi ţia numărului de ateliere de lucru organizate într-un an Adi ţia numărului de participanţi la ateliere de lucru organizate într-un an Adi ţia numărului toaletelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

7

Semestrial

8

Semestrial

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

145

Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri
Nr. crt Programul igienico sanitare in zonele de interes turistic Rezultat Indicator Numărul toaletelor publice reabilitate Mod de calcul Adi ţia numărului toaletelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al toaletelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al toaletelor publice înmul ţit cu 100, pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Sursa informaţiilor CJ, AJTS sau alti implementatori CJ, AJTS sau alti implementatori Semestrial Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza

Ponderea toaletelor noi şi reabilitate în totalul toaletelor publice Realizarea unei strategii coordonate care să susţină comunicarea eficientă în dublu sens: între autorit ăţi şi industria turistică Promovarea turistică al judeţului prin realizarea portalului WEB; dezvoltarea şi consolidarea brandului Sibiu Promovarea turistică a judeţului Sibiu prin ghiduri, hărţi turistice, cataloage şi diverse tipărituri Completarea, până la numărul necesar, a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel, Lotrului şi F ăgăraş

Informaţiile se pot disponibiliza

9

Strategie realizat ă

Un document de strategie

Nu este cazul

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

10

Portal WEB realizat

Un portal WEB

Nu este cazul

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

11

Tipărituri (pe categorii) realizate Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create

Număr de tipărituri (pe categorii)

Adi ţia numărului tipărituri (pe categorii) în an şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă

CJ, AJTS sau alti implementatori

Semestrial

Informaţiile se pot disponibiliza

12

Nivelul de satisfacţie al turistului

Aplicare chestionar

Salvamont

Semestrial

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu

Proiect realizat de SC Marketscope SRL

146

monitorizării. competenţelor şi responsabilităţilor privind coordonarea managementului programelor din domeniul turismului. AJTS sau alti implementatori CJ. Gruparea atribuţiilor.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 16 Reabilitarea refugiului Căl ţun Refugiu montan reabilitat Un refugiu montan Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 147 . Lotrului şi F ăgăraş. evaluării şi raportării rezultatelor în cadrul a două posturi specializate Rezultat Generarea sentimentului de satisfacţie al turismului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Periodicitatea raportării Observaţii 13 Nivelul de satisfacţie al turistului Aplicare chestionar Salvamont Semestrial 14 Generarea a două posturi specializate Existenţa pstului în statul de funcţiuni. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul CJ. crt Programul Întreţinerea permanentă a sistemelor de semnalizare a zonei de creast ă din munţii Cindrel. Existenţa fişei postului Nu este cazul CJ Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Număr de trasee semnalizate corespunzător 15 Semnalizarea traseelor/itinerariilor culturale Trasee culturale marcate corespunzător Ponderea traseelor semnalizate corespunzător în totalul traseelor Adi ţia numărului de trasee semnalizate corespunzător Numărul total al traseelor marcate corespunzător împărţit la numărul total al traseelor înmul ţit cu 100. înlocuirea celor deteriorate şi lipsă.

AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza CIT funcţional Un CIT Nu este cazul 18 Generarea sentimentului de satisfacţie al turistului datorit ă condi ţiilor de siguranţă create Nivelul de satisfacţie al turistului Aplicare chestionar Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Numărul spaţiilor de picnic nou construite Reabilitarea spaţiilor de picnic (locuri de recreere şi popas) existente şi realizarea de spaţii noi. crt 17 Programul Realizare CIT Agnita şi integrare în reţeaua naţional ă Întreţinerea potecilor. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 19 Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 20 Construirea refugiului Lacul Avrig Elaborarea documentaţiei tehnico economice pentru reabilitarea refugiilor montane existente în Refugiu montan construit Studiu de fezabilitate. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul CJ. sistemelor de semnalizare a avalan şelor şi a sistemelor de siguranţă din munţii Cindrel. în completarea necesarului Spaţii de picnic noi Spaţii de picnic reabilitate Numărul spaţiilor de picnic reabilitate Ponderea spa ţiilor de picnic noi şi reabilitate în totalul spaţiilor de picnic publice Adi ţia numărului spaţiilor de picnic nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului spaţiilor de picnic reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al spaţiilor de picnic nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al spaţiilor de picnic înmul ţit cu 100. un proiect tehnic de execu ţie şi detalii de execuţie Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 21 Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 148 . AJTS sau alti implementatori CJ.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. podeţelor. Proiect tehnic şi detalii de execuţie Un refugiu montan Un studiu de fezabilitate. AJTS sau alti implementatori CJ. Lotrului şi Făgăraş Rezultat Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor CJ.

crt Programul munţii Cindrel.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii) în an şi de la începutul perioadei de referinţă Salvamont Semestrial Salvamont Semestrial Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 24 Reabilitarea refugiului Iezer Refugiu montan reabilitat Nu este cazul Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 25 Construirea refugiului Ştefleşti Refugiu montan construit Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 149 . în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de elevi care au audiat prezentările. Lotrului si Fagaras si construirea unora noi Rezultat realizate Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Periodicitatea raportării Observaţii 22 Reabilitarea refugiului Cânaia Refugiu montan reabilitat Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 23 Masuri active pentru prevenirea accidentelor montane Elevi şi practicanţi de turism activ informaţi în privinţa pericolelor şi a modalit ăţilor de prevenire a accidentelor montane Număr de prezentări în şcoli Număr de elevi care au audiat prezentările Număr de materiale de informare elaborate şi distribuite (pe categorii) Un refugiu montan Adi ţia numărului de prezentări în şcoli.

CIT-uri Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Participarea efectivă la târguri de turism naţionale 28 Participări la târguri de turism Participarea efectivă la târguri de turism internaţionale naţionale CJ. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de târguri de turism naţionale la care s-a participat. AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 29 Studii de piaţă Studiu de piaţă realizat Adi ţia numărului de studii de piaţă realizate. anual şi de la începutul perioadei de referinţă CJ. anual şi de la începutul perioadei de referinţă AJTS. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 150 . AJTS Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Adi ţia numărului de târguri de turism internaţionale la care s-a participat. anual şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul de studii de piaţă Nu este cazul Adi ţia numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani. anual şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul de târguri de turism internaţionale la care s-a participat. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal înmulţit cu 100. anual şi de la începutul perioadei de referinţă CJ.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. CIT-uri Semestrial 27 Formare profesională a lucrătorilor din CIT-uri şi a observatorilor de turism Personal format profesional AJTS. crt 26 Programul Construirea refugiului Chica Fedeleşului Rezultat Refugiu montan construit Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Salvamont Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Un refugiu montan Număr de personal care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani Ponderea numărului de personal care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personal Numărul de târguri de turism naţionale la care s-a participat.

AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 33 Realizarea pistelor de cicloturism Piste de cicloturism realizate Refugiu montan construit CJ. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului pistelor de cicloturism realizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Salvamont Semestrial CJ. AJTS sau alti implementatori Semestrial 32 Reabilitarea şi/ sau realizarea "punctelor de belvedere" "Punctelor de belvedere" noi "Punctelor de belvedere" reabilitate Numărul "punctelor de belvedere" reabilitate Ponderea "punctelor de belvedere" noi şi reabilitate în totalul "punctelor de belvedere" Numărul pistelor de cicloturism realizate Semestrial CJ. crt 30 Programul Construirea refugiului Fântânele Rezultat Refugiu montan construit Indicator Mod de calcul Sursa informaţiilor Salvamont Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Un refugiu montan Nu este cazul 31 Construirea refugiului Prejba Refugiu montan construit Un refugiu montan Numărul "punctelor de belvedere" nou construite Nu este cazul Adi ţia numărului "punctelor de belvedere" nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului "punctelor de belvedere" reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al "punctelor de belvedere" nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al "punctelor de belvedere" înmul ţit cu 100. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza 34 Construirea refugiului Buceciu Un refugiu montan Nu este cazul Salvamont Semestrial Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 151 . AJTS sau alti implementatori CJ.Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr.

pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Nu este cazul Sursa informaţiilor CJ. AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 36 Formarea personalului salvator Personal salvator format profesional Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 37 Asigurarea necesarului de personal specializat salvatori. crt Programul Rezultat Indicator Număr de infotripuri organizate 35 Info-trip pentru jurnali şti şi agenţi de turism străini Info-trip organizat Număr de participanţi la infotrip Număr de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională ultimii cinci ani Ponderea numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani în total personalului salvator Ponderea personalului existent în totalul necesarului de personal Mod de calcul Adi ţia numărului info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de participanţi la info-tripuri organizate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de personal salvator care a urmat un curs de formare profesional ă în ultimii cinci ani. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Numărul mediu anual de personal împărţit la numărul mediu anual al posturilor din statul de funcţiuni înmulţit cu 100. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 152 .Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. până la nivelul optim de 20 de persoane Asigurarea cu personalul necesar a Salvamont Sibiu Gala turismului Sibian organizată Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 38 Gala turismului Sibian O gală de turism CJ. în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total de personal salvator care a urmat un curs de formare profesională în ultimii cinci ani împărţit la numărul total de personal salvator înmul ţit cu 100. AJTS sau alti implementatori CJ.

pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului de fotografii pentru care exist ă drept de autor. pentru fiecare an în parte şi cumulat de la începutul perioadei de referinţă Sursa informaţiilor CJ. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 153 . crt Programul Rezultat Indicator Număr de participanţi Numărul ci şmelelor publice nou construite Asigurarea accesului la apă potabilă în zonele de interes turistic. AJTS sau alti implementatori CJ. indicându-se modul de calcul. prin reabilitarea şi/sau realizarea de noi cişmele publice Numărul ci şmelelor publice reabilitate Mod de calcul Adi ţia numărului de participanţi la gala de turism Adi ţia numărului cişmelelor publice nou construite în an şi de la începutul perioadei de referinţă Adi ţia numărului cişmelelor publice reabilitate în an şi de la începutul perioadei de referinţă Numărul total al cişmelelor publice nou construite şi al celor reabilitate împărţit la numărul total al ci şmelelor publice înmul ţit cu 100. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 40 Baza de date .Indicatori specifici pentru măsurarea realizării planului de măsuri Nr. pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat. în vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri. sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării. în an şi pentru perioada de referinţă Valoarea dotărilor independente achiziţionate împărţită la valoarea dotărilor independente solicitate (prin referate de necesitate) înmul ţit cu 100.fotografii ale atracţiilor turistice ale judeţului Sibiu Număr de fotografii pentru care există drept de autor Ponderea valorii dotărilor independente achiziţionate în totalul valorii dotărilor independente solicitate CJ. AJTS sau alti implementatori CJ. AJTS sau alti implementatori Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza 41 Achizi ţionarea de dotări independente pentru Salvamont Dotare corespunzătoare nevoilor de funcţionare Salvamont Semestrial Informaţiile se pot disponibiliza În rezumat. AJTS sau alti implementatori Periodicitatea raportării Semestrial Observaţii Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Informaţiile se pot disponibiliza Semestrial 39 Cişmele publice noi Cişmele publice reabilitate Semestrial Ponderea ci şmelelor noi şi reabilitate în totalul ci şmelelor publice Fotografii pentru care sunt cumpărate drepturile de autor CJ.

• Indiactori generali care se referă la impactul implementării planului de măsuri asupra comunităţii în care este localizat proiectul/măsura. efectului implementării planului de măsuri (outcome) se propune următorul set de indicatori. Chestionar • Satisfacţia turi ştilor • • • • Servicii turistice. bărbaţi) Numărul total de persoane ocupate în turism raportat la numărul total al persoanelor ocupate (femei.În privinţa evaluării impactului. întreg • • Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . • • • • • • • Chestionar Chestionar Număr de turi şti români intraţi/ lună Număr de turi şti străini intraţi/ lună Număr totale de zile petrecut în judeţ de turi ştii români intrun an Număr total de turişti români intraţi/an Număr totale de zile petrecut în judeţ de turi ştii străini intr-un an Număr total de turişti străini intraţi/an Număr total de paturi Număr total de zile-om de cazare/ lună 154 Durata medie a unui sejur pentru turiştii români Durata medie a unui sejur pentru turiştii străini • • • Rata de ocupare a spaţiilor de cazare pentru operatorii licenţiaţi (oficiali) pe luni. sezonalitate. Nivelul de satisfacţie al vizitatorilor Procentul de vizitatori care revin Intrări lunare de turi şti români Intrări lunare de turi şti străini • Precizări metodologice Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ. etc. Domeniul/ problema • Indicatorul Raportul dintre turi şti şi localnici (de preferat : mediu pe întregul an şi în vârf de sezon) %de localnici care cred că turismul a contribuit la apari ţia/ îmbunătăţirea unor servicii sau a infrastructurii Număr de localnici ocupaţii în turism (femei. bază material ă. bărbaţi) • • • Precizări metodologice Număr de turişti (total intrări in fiecare lună) Număr de locuitori Efectul turismului asupra comunit ăţilor • Chestionar • Beneficii economice generate de turism • • • • Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism Numărul populaţiei ocupate • Indicatori speciali care se referă la impactul planului de măsuri asupra dezvoltării turismului Domeniul/ problema Indicatorul • Satisfacţia localnicilor privind turismul în comuna/oraş/judeţ.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 155 . Cazul în care impactul măsurilor/programelor se poate determina la nivelul comunităţii locale în care s-a implementat măsura/programul Colectarea informaţiei necesare determinării indicatorilor privind „satisfacţia” sau „punctul de vedere” este relativ uşor de realizat. Dinamica „barometrului satisfacţie” sau a „opiniei personale” indică impactul măsurii sau programului respectiv. În aceste condiţii costurile se minimizează. de asemenea. pe un eşantion considerat reprezentativ pentru comunitatea în care s-a implementat măsura se aplică un chestionar. În cazul aplicării chestionarului membrilor comunităţii locale. Chestionarea se poate face pe o bază contractuală de către agentul de turism. pentru colectarea. de realizare sau reabilitare a infrastructurii de apă.Domeniul/ problema Indicatorul anul şi perioada de vârf de sezon • Număr de capacităţi turistice deschise tot timpul anului • • Precizări metodologice Număr totale de capacităţi turistice Număr de capacităţi turistice deschise tot timpul anului Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de turi şti din perioada de vârf a sezonului Numărul de accidente /an Numărul de accidente /an Număr de turi şti • Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT Numărul de persoane ocupate în activităţi de tip SALVAMONT raportat la numărul de turi şti din perioada de vârf a sezonului Numărul de accidente /an Numărul de accidente per an raportat la numărul de turişti • • Siguranţă • • • • • • • Utilizarea indicatorilor de impact (outcome) deşi este mai dificilă şi mai costisitoare. La intervale regulate. trei ani de la finalizarea implementării măsurii (efectul survine în timp iar conştientizarea cauzei apari ţiei efectului poate. care să conducă la aplicarea gratuită a chestionarului. În cazul proiectelor mari. inclusiv în sensul ajustării planului de măsuri sau chiar a renunţării la unele măsuri/programe care se dovedesc a nu conduce la efectele scontate. Este de dorit ca autoritatea publică să structureze o formulă de parteneriat cu agentul de turism. conform unui plan de monitorizare şi raportare acestea solicită membrilor comunităţii cu care vine în contact (care se deplasează la sediul autorit ăţii si solicită diverse servicii publice ) răspunsul la întrebările chestionarului. La finalizarea implementării unei măsuri sau program şi apoi cu o frecvenţă semestrială. să dureze mai mult timp.. evaluării şi raportării sunt aceleşi ca în cazul chestionării membrilor comunit ăţii. chestionarului se aplică iar rezultatele lui de urmăresc pentru o perioadă de cel puţin doi. Periodicitatea şi durata monitorizării. însă implică costuri asociate destul de importante. În cazul aplicării chestionarului turi ştilor din localitate . drumuri. Abordare metodologică. pune la dispozi ţia conducătorilor informaţia necesară fundamentări deciziilor. canal. urmând ca prelucararea informaţiei să se realizeze de către ini ţiatorul chestionării. cea mai puţin costisitoare modalitate de chestionare se poate realiza pe baza unui parteneriat cu autorităţile publice locale respective. costurile ataşate sunt mai mari. etc. prelucrarea şi comunicarea rezultatelor.

Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 156 . care va da de altfel şi cele mai corecte estimări. În condi ţiile în care aceste date fie că nu sunt disponibile fie că sunt disponibile prea târziu pentru a evalua o măsură sau un program şi a fundamenta o decizie a conducerii operative. În cazul indicatorilor privind „siguranţa” se pot utiliza datele deja disponibile la nivelul Serviciului Salvmont. prelucrarea şi raportarea datelor către CJ. fluxul de informaţii pentru evaluarea şi raportarea nivelului indicatorilor este prezenat în schema de mai jos: Autorităţi publice locale – monitorizează şi raportează Chestionare sau rapoarte semestriale Funcţionari publici CJ prelucrează. În aceast din urmă scenariu vor trebui colectate următoarele date: • Număr de turi şti (total intrări in fiecare lună) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) la nivelul fiecărei localităţi şi la nivel de judeţ • Număr total de locuitori (pe sexe) ocupaţi in turism • Număr de turi şti români intraţi/ lună/an • Număr de turi şti străini intraţi/ lună/an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii români intr-un an • Număr totale de zile petrecut în judeţ de turiştii străini intr-un an • Număr total de paturi (în unităţi care operează oficial) • Număr total de zile-om de cazare/ lună Considerăm ca acutalul grad de dezvoltare spaţială a CIT-urilor şi nivelul de asigurare cu resurse nu permit preluarea integral ă a sarcinilor privind culegerea. costurile ataşate sunt mari. astfel că decizia evaluării impactului realizării unei măsuri sau proiect trebuie bine cântărită. validarea. In acest sens există o bază de date disponibilă. fără a se ocaziona costuri de colectare suplimentare. În cazul indicatorilor menţionaţi anterior. sau anual ă (în funcţie de disponibilitatea datelor). raportează Agenţi economicimonitorizează şi raportează Salvamont – monitorizează şi raportează Rapoarte semestriale (sau de câte ori este necesar) În cazul celorlalţi indicatori generali şi specifici de impact (outcome) propuşi sunt necesare date furnizate de Direcţia judeţeană de statistică. pe Web Siteul autorităţii publice sau se poate apela la contractarea unor speciali şti. urmărindu-se ca beneficiile furnizate de această informaţie depăşesc costurile ataşate. soluţia este organizarea propriului sistem informaţional pentru colectarea datelor. evaluarea şi raportarea să se facă în mod obişnuit cu frecvenţă semestrială. urmând ca prelucrarea.În cazul în care evaluarea nivelului staisfacţiei sau opinia personală referitoare la urmările implementării unei măsuri se determină la nivelul întregului judeţ (efectele nu pot fi localizate la nivelul unei comunităţi locale – de exemplu măsuri de promovare a potenţialului turistic implementate de CJ) Se poate aplica o chestionare electronică. evaluează. În cazul celei de a doua opţiuni.

colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor. Soluţia realizării unui sistem informaţional cu scopul măsurării impactului planului de măsuri. evaluare şi raportare periodică. valideze şi raporteze datele necesare. conform unui PLAN DE LUCRU. În cazul acestora. autorit ăţi publice . calculul indicatorilor. acoperind cvasitotalitatea teritorilului judeţean şi care să colecteze. în vederea monitorizării şi evaluării implement ării planului de măsuri. etc. prelucrare. conform unui set de INSTRUCŢIUNI de utilizare ale acestora şi a unor PROCEDURI de verificare şi validare a datelor. Aceşti indicatori de rezultat (output) sunt prezentaţi sub formă matriceală. pe FORMATE (model de document) de colectare şi raportarea datelor prestabilite. în aşa fel încât să permit ă înţelegerea procesului de colectare a datelor. O opţiune alternativă o reprezintă solicitarea cu o anumită periodicitate (de exemplu anual) a serviciilor specializate ale unui consultant în vederea colectării datelor. consum de timp şi costuri financiare mari. se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome).. implică realizarea pe bază contractuală sau de parteneriat a unei reţele în care să fie incluşi agenţi economici. prelucrării şi raport ării unui set relevant şi minimal de indicatori. iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu. Măsura implică un efort organizatoric major. fluxuri consistente de date. sursa de informaţii şi propunându-se o periodicitate a raportării. indicându-se modul de calcul. În rezumat. pentru fiecare program în parte se propune cel puţin un indicator care să măsoare atingerea rezultatului scontat. este necesară o analiză de tip cost beneficiu care să fundamenteze decizia. În vederea evaluării impactului (outcome) implement ării măsurilor şi programelor. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 157 . Din această perspectivă înainte de a hotătî structurarea şi implementarea acestui sistem. CIT-uri. împreună cu toate elementele de natură metodologică.

contactul cu civilizaţia satelor tradiţionale. este demnă de menţionat consacrarea unor branduri turistice la nivel naţional (Mărginimea Sibiului. calitate general ă insuficientă a serviciilor etc. Un rol important îl au colaborările şi parteneriatele (cu ONG.) În ceea ce priveşte punctele slabe.). corespunzând standardelor Uniunii Europene privind furnizarea produselor si serviciilor. implicarea consiliului poate îmbrăca diverse forme: de la înfiinţarea şi coordonarea de CIT-uri la îmbunătăţirea serviciilor publice de interes judeţean cu efect direct asupra turismului.) Posibilităţile de implicare ale Consiliului Judeţean Sibiu în sprijinirea dezvoltării turismului sunt influenţate de cadrul legal al atribuţiilor sale. Maramureş. propriile documente de planificare strategică. relaxarea şi turismul activ într-un mediu ambiant pitoresc şi reconfortant sau factorii curativi. Viziunea § In anul 2020 turismul va reprezenta un sector economic dinamic cu un aport însemnat la dezvoltarea economică de ansamblu a judeţului Sibiu. conferinţe. concentrarea de biserici săse şti fortificate (dintre care două monumente UNESCO). acestea nu sunt neaparat specifice judeţului. al ături de concluziile privind cererea şi oferta turistică din judeţ stau la baza orientării demersului strategic şi programatic al acestui Masterplan. sintetizat în continuare. § Populaţia judeţului Sibiu va conştientiza importanţa turismului. training. aceasta atrăgând după sine o mai mare/bună implicare social ă şi comunitară . cât mai degrabă caracteristice stadiului în care se afl ă turismul românesc (pregătire precară a personalului. dar şi cu cele elaborate la nivel regional. Rezumatul Masterplanului pentru domeniul turismului în judeţul Sibiu Destinaţie turistică polivalentă. de bugetele disponibile dar şi de organizarea internă a aparatului consiliului (incluzând asociaţiile sau funcţiunile externe create de către consiliu pentru a ajuta direct sau indirect activitatea turistică). În plus. cultivarea unor hobby-uri sau pentru degustarea specialit ăţilor gastronomice locale. până la investiţii în infrastructura de transport şi utilitară. judeţul Sibiu este un reper în peisajul turistic românesc. cu alte autorit ăţi publice locale şi internaţionale. şi o destinaţie obligatorie pentru cunoaşterea specificului Transilvaniei. infrastructură de transport şi utilităţi deficientă. de la analiza pieţei turistice din judeţ la Inventarierea. cu protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului natural. cum sunt cunoaşterea patrimoniului cultural. vizibilitatea redusă a multor valori exploatabile turistic.IX. precum şi interesul pentru conservarea valorilor şi dezvoltarea socială şi economică (inclusiv în turism) manifestat de către autorit ăţi şi organizaţii internaţionale. Pe lângă principalele elemente de interes. team building). în care se remarcă îmbinarea atracţiilor culturale cu peisajul montan şi cu atmosfera tradi ţional ă din sate. alături de statutul de destinaţie de petrecere a sărbătorilor şi timpului liber sau concediilor (aceast ă din urmă ipostază şi prin prisma concentrării de atracţii turistice în perimetrul judeţului). De asemenea. sectorial şi naţional. cu jucătorii din turism etc. sau de la relaţionarea cu mediul privat şi cu alte autorităţi în vederea realizării de proiecte benefice pentru turism. § Dezvoltarea turismului va reprezenta o oportunitate pentru locuitorii judeţului de a obţine venituri suplimentare si de a-şi îmbunătăţi calitatea vieţii. Bran-Moeciu etc. Bâlea) şi chiar internaţional (oraşul Sibiu). senzaţia de noutate pentru turi ştii obi şnuiţi cu destinaţiile consacrate (Valea Prahovei. În fine. Punctele forte ale destinaţiei turistice judeţene includ şi zonele naturale aflate în stare bună de conservare. capitalul de imagine al oraşului Sibiu. § Turismul în judeţul Sibiu se va dezvolta intr-o maniera durabil ă.moment cheie în procesul general al dezvoltării turismului 158 Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL . judeţul Sibiu reprezint ă un spa ţiu de concentrare a unui intereselor diverse ale unui spectru larg de turişti. Viziunea privind dezvoltarea turismului în judeţ în perioada 2010 – 2020 şi misiunea pe care Consiliul Judeţean şi-o asumă în acest sens sunt în concordanţă cu cadrul legal în vigoare. Deşi aparent limitat ă. marcarea şi semnalizarea resurselor turistice. cu massmedia. judeţul oferă şi reale posibilităţi de exprimare pentru turismul de business (sub diferite forme: seminarii. Analiza acestor posibilit ăţi. construit şi a valorilor culturale materiale şi imateriale. o serie de caracteristici ale turismului sibian se contituie în avantaje competitive: potenţarea atmosferei medievale. încadrându-se f ără probleme între cele mai atractive locuri din ţară pentru publicul străin. agenda bogată de evenimente culturale. § Judeţul Sibiu va deveni o destinaţie turistică sigură şi de calitate.

naţionale şi europene. având ataşate cîte un obiectiv general şi pentru care au fost identificate acţiuni şi programe.Misiunea Consiliului Judeţean în domeniul turismului este conformă prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. § Scurtarea duratei de intervenţie în salvarea de vieţi. încurajarea şi sprijinirea investiţiilor în infrastructura turistică. § Întreţinerea corespunzătoare şi marcarea traseelor montane. § Dezvoltarea formulelor de parteneriat cu instituţii publice. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. având ca obiectiv creşterea calităţii experienţei turistic în judeţul Sibiu şi următoarele priorit ăţi strategice: § Asigurarea reţelelor de utilităţi publice şi drumurilor de acces către zonele de interes turistic. § Asigurarea numărului optim de refugii montane. § Realizarea. § Îmbunătăţirea permanent ă a eficacităţii şi eficienţei echipelor Salvamont Sibiu. a instituţiilor de cultură şi promovarea acestora. având ca obiectiv creşterea siguranţei practicării turismului şi următoarele priorităţi strategice: § Aplicarea fermă şi consecventă a mă surilor legale pentru eliminarea riscurilor privind siguranţa şi sănătatea turiştilor. § Susţinerea dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului sibian pe lângă organisme. a sejurului ales de turist. autorit ăţi şi instituţii regionale. având ca obiectiv îmbunătăţirea accesibilităţii Sibiului ca şi destinaţie turistică şi următoarele priorităţi strategice: Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 159 . § Creşterea atractivităţii turistice a actului de cultură. în special asupra pericolelor şi măsurilor de securitate montană. § Dezvoltarea unor produse turistice noi care să fructifice punctele tari evidenţiate în analiza SWOT ale judeţului. cât şi din cel al consumatorului) şi diseminarea informaţiilor în rândul factorilor interesaţi. § Prevenirea incidentelor/accidentelor prin creşterea nivelului de informare a turiştilor şi locuitorilor judeţului. organizaţii neguvernamentale şi agenţi economici pentru realizarea unor proiecte cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului în judeţul Sibiu. § Realizarea unor proiecte prioritare. având ca obiectiv mai buna valorificare turistică a patrimoniului cultural material şi imaterial şi următoarele priorit ăţi strategice: § Reabilitarea. cu impact asupra atractivităţii turistice Accesibilitatea informaţiei turistice. Calitate.58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România şi const ă în: § Intervenţii directe pentru asigurarea siguranţei turismului montan. Direcţiile strategice propuse sunt următoarele: Siguranţă. § Coordonarea şi sprijinirea autorităţile publice locale din judeţul Sibiu în realizarea proiectelor cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate turismului. cu completările şi modificările ulterioare şi Ordonanţei nr. § Sprijinirea autorităţilor locale în realizarea evenimentelor culturale de prestigiu. conservarea şi valorificarea turistică a patrimoniului cultural construit. 215/2001. § Intervenţii directe asupra domeniul public şi privat judeţean. aflate în sfera competenţelor sale materiale şi teritoriale. § Monitorizarea şi cercetarea pieţelor ţintă şi a altor potenţiale pieţe şi evoluţia tendinţelor în turism (atât din punctul de vedere al ofertantului. § Atragerea şi absorbţia finanţărilor din instrumente structurale şi fonduri complementare. Pentru realizarea viţiunii şi îndeplinirea misunii au fost identificate opt direcţii strategice de dezvoltare a turismului. Patrimoniul cultural. § Reglementare pentru dezvoltarea durabil ă şi echilibrată a turismului în domeniile în care are competenţe legale. cu efect asupra dezvoltării durabile şi echilibrate a turismului în judeţul Sibiu. § Îmbunătăţirea permanent ă a calităţii programului.

§ Realizarea unei abordări integrate a brandului la toate nivelurile industriei turistice. § Încurajarea implicării comunităţilor locale în dezvoltarea şi promovarea turismului în zonele lor. § Încurajarea dezvoltării unor produse „icoana” care sa fie reprezentative / distincte pentru Sibiu (bisericile fortificate. § Încurajarea unor legături puternice între educaţie şi turism. Îmbunătăţirea informaţiilor existente în punctele de intrare (aeroporturile. gările. pregătirea profesională. acordării de premii.§ § § § Încurajarea unei prezenţe cât mai mari a unităţilor de primire turistică pe Internet. § Asigurarea că sprijinul pentru promovarea turismului. avînd ca obiectiv Creşterea capacităţii instituţionale a Consiliului Judeţean Sibiu în programarea şi implementarea programelor şi măsurilor de dezvoltare durabilă şi echilibrată a turismului şi următoarele priorit ăţi strategice § Consolidarea/ formalizarea colaborării cu un grup de actori cheie interesaţi de dezvoltarea turismului în judeţul Sibiu § Dezvoltare resurselor umane ale Consiliului Judeţean implicate în activitatea de turism § Sprijinirea Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu în dezvoltarea resurse umane. creşterii eficienţei şi eficacităţii. conservarea moştenirii culturale este coordonat ă şi are sprijinul autorităţilor. § Asigurarea unui cadru strategic adecvat care să permită realizarea de parteneriate.prin organizarea de seminarii. diplome. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 160 . marca Brukental. dezvoltarea economică. regional şi local pentru promovarea şi dezvoltarea turismului. § Minimizarea impactului turismului asupra mediului înconjurător Capacitate institu ţională. Oferirea de informaţii cât mai complete despre Sibiu atât prin metodele tradi ţionale cât şi prin cele moderne. îmbunătăţirii managementului. recunoastere şi mesaje publice etc § Încurajarea organizatorilor de cursuri de pregătire să înţeleagă şi să răspundă nevoilor pieţei. având ca obiectiv dezvoltarea şi comunicarea unei imagini puternice a brandului SIBIU următoarele priorităţi strategice: § Alăturarea brandului Sibiu la cel al României pentru a avea un impact mai puternic. Având ca obiectiv dezvoltarea unei colaborări eficace în cadrul sectorului public şi între acesta şi sectorul privat şi următoarele priorităţi strategice: § Dezvoltarea de parteneriate puternice la nivel naţional. arhitectura saseasca. dezbateri. autogările). Dezvoltarea de parteneriate cu aeroporturile din vecinătate pentru promovarea imaginii Sibiului Consolidarea Brandului Sibiu. având ca obiectiv încurajarea pregătirii profesionale în turism şi următoarele priorităţi strategice: § Sprijinirea îmbunătăţirii pregătirii în domeniul turismului. § Încurajarea pregătirii continue şi dezvoltarea aptitudinilor de lider Parteneriate. etc) Pregătirea profesională.

). Implementarea modelului de monitorizare. în perioada 2010 . În cazul acestora. cu ajutorul unor indicatori de rezultat (output). în completarea resurselor bugetare. Acţiunile şi programele sunt ordonate în funcţie de prioritate într-o listă cuprinzătoare. pe un orizont de programare de patru ani. Pentru perioada ulterioară anului 2013. calculul indicatorilor. Masterplan pentru turism în judeţ ul Sibiu Proiect realizat de SC Marketscope SRL 161 . în ordinea priorităţii. etc. Propunerile de acţiuni şi programe vizează toate direcţiile strategice de dezvoltare a turismului Impactul economic-social al realizării planului de măsuri s-a estimat prin determinarea numărului de noi locuri de muncă generate. comparaţiei cu situaţii similare. evaluare şi raportare pe bază de indicatori de rezultat (output) se poate realiza imediat şi cu costuri minime. În condiţiile succesului în atragerea fundurilor europene. se propune o listă de indicatori generali şi specifici de impact (outcome). în cadrul căreia se propun alocări de resurse bugetare şi atrase.2013. experienţei consultantului. în lipsa unei alocări financiare predictibile s-au identificat beneficiile economico – sociale generate de implementarea măsurilor şi programelor şi sensul evoluţiei acestora. colectarea datelor reprezintă în general un proces dificil şi costisitor. În vederea evaluării impactului (outcome) implement ării măsurilor şi programelor. care sunt prezentaţi sub formă matriceal ă. conducând la generarea a 1620 noi locuri de muncă. prelucrarea lor.Planul de măsuri cuprinde o serie de acţiuni şi programe evaluate din punct de vedere al costurilor de realizare (în baza discuţiilor cu speciali ştii locali. etc. al impactului asupra mediului. al timpului necesar pentru implementare. iar decizia implementării unui sistem informaţional dedicat calculului şi raportării acestor indicatori trebuie luată numai în urma unei analize cost beneficiu. impactul planului de măsuri poate fi relativ important. în primul rând. în aşa fel încât să permită înţelegerea procesului de colectarea datelor. împreună cu toate elementele de natură metodologică. evaluarea şi raportarea periodică. Monitorizarea şi evaluarea implementării măsurilor şi programelor se face.