CENTRUL JUDETEAN DE RESURSE SI ASISTENTA EDUCATIONALA VRANCEA CABINET LOGOPEDIC INTERŞCOLAR ADJUD-SC. NR.4 PROF.

LOGOPED MIRON ELENA VIORICA

TERAPIE LOGOPEDICA
Exercitii de respiratie
Formarea unei articulatii clare si precise reprezinta o cerinta de baza in de baza in dezvoltarea si perfectionarea vorbirii. Fiindca artticularea sunetelor se bazeaza in primul rand pe utilizarea corecta a respiratiei cat si pe precizia miscarilor de pronuntare sub controlul permanent al propiului auz prin exercitii se va urmari : * educarea respiratiei; * educarea miscarilor aricuilatorii; * educarea pronuntiei corecte a sunetelor; * educarea auzului fonematic. EDUCAREA RESPIRATIEI Aparatul respirator,pe langa functia de a asigura schimbarile gazoase necesare intretinerii vietii,au un rol hotarator si in actul vorbirii. In timpul EXPIRATIEI suflul atinge corzile vocale aflate in pozitie fonica si prin subordonarea acesteia se produce sunetul .Deci,studiul miscarilor respiratorii si indepartarea dereglarilor lor ocupa un rol primordial in educarea vorbirii. Patrunderea si expulzarea aerului din plamani se face prin modificarile DIMENSIUNILOR CUTIEI TORACICE: - in cursul inspiratiei,cantitatea toracica este marita pe plan vertical,anteroposterior si transversal;aceasta dilatare este determinata de coborarea muschiului diafragmei. - in cursul expiratiei, procesul este invers,muschii abdomenului se contracta odata cu ridicarea diafragmei. 1. RESPIRATIA DE TIP COSTOABDOMINAL - in care atat inspiratia cat si expiratia se efectueaza prin miscari mai accentuateale muschilor costali inferiori si abdominali.Este un tip de respiratie caracteristic barbatilor. 2. RESPIRATIA TORACICA - caracterizata prin expansiunea cavitatii toracice superioare.Este o respiratie specifica femeilor. LA COPII - la nastere se poate identifica o respiratie diafragmatica ,care spre varsta prescolarase transforma in respiratie toraco-abdominala iar inspre pubertate se diferentiaza in functie de sex. - respiratia este ritmica, insa ritmul respirator nu este uniform .Cu cat varsta este mai mica,cu atat labilitatea ritmul respirator este mai accentuata. Astfel, in respiratia neverbala inspiratia si respiratia au o durata aproximativ egala.in vorbire acest raport se schimba. Expiratia devine mai prelungita deoarece emisiile verbale se fac numai in aceasta faza. Inspiratia devine mai adanca si mai rapida, efectuandu-se in pauzele dintre sintagme si propozitii. Stabilirea acestui raport intre fazele de respiratie in decursul vorbirii este absolut necesara pentru a evita fragmentarea verbala si a asigura in felul acesta perceperea integritatii ideilor. Alte deosebiri intre cele doua tipuri de respiratie sunt determinate de faptul ca adseori sincronismul existent intre miscarile toracice si cele abdominale in stare de repaos dispare in decursul pronuntarii, pentru ca cutia toracica poate efectua anumite miscari independente de miscarile diafragmei: - in stare de repaos se respira prin fosele nazale; - in timpul vorbirii respiratia se efectueaza pe gura. Este firesc ca in timpul copilariei sa apara neregularitati in procesul de coordonare a

.pentru inspiratie numaram pana la 5.in faza de inspiratie copilul trage adanc aer in piept . iar pe alte doua sarituri se va realiza expiratia. astfel incit ultimele cuvinte dintr-o propozitie se realizeaza prin consumul aerului de rezerva din plamani. b) respiratia fortata cu miscari bruste si exagerate." . la expiratie numaram pana la 8. . Jocul se numeste "Pleaca trenul de la . Pentrustabilirea ritmului. pisicuta pis pis pis.la . importanta in reglarea respiratiei conform cerintelor diverselor situatii. determina instalarea unei stari de oboseala ceea ce influenteaza cursivitatea exprimarii.efectuarea lor se realizeaza in camere aerisite sau chiar in curte. 4. Pentru ca copilul sa constientizeze aceste miscari i se recomanda sa puna o mana pe piept si una pe abdomen. Aceste cazuri apar la copiii ce se grabesc in exprimare si nu repeta pauzele necesare in vorbire: ex. . Jocuri de emitere a unor sunete onomatopeice insotite de miscari ca imitarea fasaitului frunzelor (sss)sau a vantului (sss).resoiratiei cu actul fonatiei datorita unei continue dezvoltari a organismului Printre neregularitile de exprimarepot fi mentionate: a) tipul de respiratie superioara cu ridicarea umerilor-in timpul inspiratiei cutia toracica isi mareste diametrul prin ridicarea exagerata a umerilor.selectia judicioasa a exercitiilor astfel incat efectuarea lor sa fortifice musculatura abdominala. iar muschii abdomenului se contracta. . c) miscari respiratorii superficiale si foarte frecvente. pe baza unor comenzi. pe fiecare doua batai din palme se executa o componenta a ciclului respirator (inspiratie. Exercitiile continua sub forma de joc.intre expiratie si inspiratie copilul va trebui sa isi tina cateva momente aerul in plamani 2. Realizarea acestor exercitii impune respectarea unor norme igienice: . Frecventele neregularitati respiratorii pot duce in cele din urma la tulburar ideosebit de grave.eficientta lor este mai ridicata daca se realizeaza la inceputul primei ore sau chiar pe parcursul activitatilor in momentul instalarii oboselii copiilor. 1. copilul stand intins. logopedul putand sa exemplifice. unul dintre primele exercitii pot fi executate astfel: .. d) incercari de vorbire in timpul inspiratiei si nu al expiratiei cum ar fi normal. apoi pe verticala. Exercitii de suflat. apasand cavitatea abdominala. EXERCITII : 1. . ceea ce formeaza contractiile musculare ale gatului si impiedica emisiunea vocala (balbaiti) . Variatia ritmului respirator. Din pozitia in picioare cu mainile pe solduri se vor efectua doua sarituri ca mingea in timpul carora se vor face doua miscari de inspiratie.cutia toracica se mareste ca volum. Inspiratii adanci urmate de expiratii puternice si prelungite. expiratie). retinerea aerului. la bataia din palme: . Inlaturarea acestora se face prin exercitii sistematice care asigura cerintele respiratiei atat in stare de repaos cat si in vorbire. asftel incat se produce o inspiratie dupa fiecare cuvant sau chiar in mijlocul acestora. in picioare si pe scaun.a toracelui si a gatului... 3. Acesta incepe cu o miscare de brate.. In acest caz se utilizeaza o cantitate prea mare debit expirator. fiind insotite de miscari de extensie a coloanei vertebrale prin aplecare in spate a trunchiului si ridicarea bratelor si miscari care micsoreaza cavitatea toracica sustinuta de aplecarea in fata a corpului si a mainilor. In continuare . EXERCITII NON-VERBALE In faza initiala exercitiile se realizeaza in pozitie orizontala.pe urmatoarele doua sarituri se va tine respiratia.faza de expiratie se face prin ingustarea cavitatii toracice si relaxarea (marirea) cavitatii abdominale. 3. care se vor alterna pe cicluri cu durata diferita. 2. EXERCITII DE RESPIRATIE NEVERBALA Constituie o etapa premergatoare pentru respiratia verbala.

efectuata cu gura larg deschisa si cu limba care atarna: delaxata. ridicarea lor in unghi de 90 grade fata de corp. pauza expir. Prin suflare se mentine balonul plutind in aer. Inspir scurt si expir lung intrerupt de doua pauze: inspir. 4. 5. grabita. lovirea obrazului cu palma producand explozie. 1. 6. 4. 2. fara ca sa se stinga. inspir pe gura. Inspir scurt. plutind pe suprafata apei diferite jucarii (vapoare. Se sufla intr-un vas cu apa ca sa faca valuri. Inspir scurt si adanc. Idem pe nas. 8. expir lung si uniform pe gura. 3. Suflatul in diferite instrumente muzicale (muzicuta. 7.cu coatele indoite pe langa corp. Acest exercitiu este util si pentru dezvoltarea mobilitatii buzelor.insotite de miscari ale bratelor. grafic. 17. In a treia faza. 10. producand explozie. 5. in afara. expir. Acumularea expulzarea aerului pe gura: umflarea obrazului drept. accelerarea insotita si de miscarile de respiratie al caror ritm va creste. Idem cu respiratia pe nas. 13. Suflarea asupra unei lumanari aprinse pentru a o stinge (variatii ale distantei. Sa intoneze sau sa fluiere o melodie. pauza expiratorie. fluiere). pe o durata cat mai mare. 16. Prin suflare se imprastie bucatele de hartie. Exerrcitii indicate pentru copiii rinolalici. expir lung si uniform pe gura si apoi pe nas. EXRCITII DE RESPIRATIE CU COPIII DE VARSTA PRESCOLARA Toate exercitiile se realizeaza sub forma de joc. 6. 5. cu pauze expiratorii inegale. de la mic la mare). 11. 5. 8. Se imita respiratia cainelui: respiratie scurta. 7. Exercitii de inspir pe nas si expir pe gura . In a doua faza a jocului se accelereaza miscarile mainilor pe langa corp. ce simbolic e reprezentata prin incetinirea treptata a miscarilor mainilor si ritmului respirator. 7. expir pe gura. 2. 15. 14. Prin suflare se eplaseaza bile intr-un jgheab de lemn. coborarea bratelor pe langa corp (expiratie). 6. Se respira profund cu nasul blocat. Prin suflare se pun in miscare. 9. EXERCITII DE RESPIRATIE LA SCOLARI 1. expir. apoi pe nas cu gura inchisa. intrerupt de o pauza. In timpul pauzei nu se inspira aer. Idem pe nas. umflarea obrazului stang. Alternarea respiratiei bucale si nazale: inspir pe nas. expir pe nas. expir. Prin suflare se fac balonase de sapun. pauza respiratorie. In mod exemplar se executa si umflarea ambilor obraji. in special la cei cu despicaturi labiale operate. pentru o mai buna intuire. care se reproduc. lovirea lui cu palma. (faza numita mersul trenului). Se sufla alternativ pe gura si pe nas asupra unui geam sau oglinzi pentru a le aburi. expir. Prin suflare se mentine flacara lumanarii intr-o pozitie inclinata. trenul se apropie de gara. in timp ce pe fiecare miscare de brat se executa o miscare de respiratie (o inspiratie sau expiratie). 3. prin linii cu intrerupere EXERCITII DE GIMNASTICA RESPIRATORIE: . 3. expir lung intrerupt de trei pauze. 4. Prin suflare se umfla balonase sau camere pentru mingi. pauza. lebada de plastic). Inspir scurt si adanc. Se repeta toate exercitiile anterioare 2. care prin lovirea cu pumnii provoaca expulzarea aerului cu explozie. Imitarea omului ce sufla in palme ca sa si le incalzeasca . 12. Exercitiul se desfasoara in urmatoarea succesiune: inspir.

1. 2.inspiratie alternativa pe o nara si pe cealalta .inspiratie lunga . 4. se inspira odata cu indoirea coatelor si apropierea lor la spate si se expira odata cu revenirea la pozitia initiala.imitarea spalatului pe maini . exercitiile de respiratie se asociaza cu pronuntia sunetelor. TERAPIA TULBURARILOR DE LIMBAJ (cu caracter general) 1. cu mainile lipite de corp. inspirand.trei timpi inspiri si cinci timpi expiri cu fata la oglinda .2. se inspira cand se duc ambele maini inainte si indarat.exercitii pentru valul palatin.exercitii pentru mobilitatea maxilarelor . stimuland participarea abdomenului. pe cand in cel de-al doilea caz se produce o slabire a ei.umfla balonul .imitarea mersului . Cu mainile intinse se prind capetele unui bat si se ridica deasupra capului. In expir se revine la pozitia initiala.dezvoltarea respiratiei verbale. In primul rand.Exercitii generale .imitarea rotirii bratelor . Exercitiile se aplica prin repetare.exercitii pentru mobilitatea limbii . Se executa odata cu revenirea la pozitia initiala.dezvoltarea respiratiei non-verbale . Expirul aerului se produce prin pronuntia vocalelor si a consoanelor siflante.sufla aerul pe dosul mainii .Educarea respiratiei Terapia respiratiei are doua coordonate: .inspiratie pe gura si expiratie pe nas . iar cealalta se duce dupa cap si se inspira. cand intensitatea vocii este uniforma pe tot parcursul fonatiei.inspiratie pe gura .sufla in apa cu paiul .exercitii pentru buze si obraji . 3.tine un fulg in aer .sufla nasul in batista .Mobilitatea aparatului fono-articulator: . 2. Sub aceasta forma se sesizeaza mai usor daca dislalicul expira uniform sau iroseste unda expiratorie neeconomic.Educarea miscarilor articulatorii 1. descriind un cerc in jurul capului si se expira odata cu revenirea capului la pozitia initiala.stinge lumanarea .miroase parfumul c) inspiratia diferentiata . Batul se prinde la spate cu coatele. O mana se lipeste de spate sub omoplat. Din pozitia de drepti. La expir batul se strange cu coatele si preseaza spatele. Durata lor variaza la inceputul sedintelor logopedice de la doua minute la cinci minute.1.jocul "cainele la vanatoare" . Treptat. de cinci pana la zece ori. Dupa exersarea sunetelor se trece la pronuntia de propozitiuni pe un singur expir.sufla in spirometru (pentru copiii scolari) b) Exercitii pentru inspiratie .inspiratie pe nas si expiratie pe gura . 1.exercitii pentru intarirea musculaturii toracice si abdominale. Din pozitia de drepti. 5.miroase florile . a) Exercitii de respiratie: .

citire in aceasta pozitie cu voce tare. tre. be. 4.. bo . b) Exercitii de pronuntie intr-o expiratie a unei consoane. cra. PRINCIPIILE SI METODOLOGIA GENERALA 1. uie.. iar cu dreapta pe piept. Respectarea particularitatilor de . fara efort in timpul unei expiratii. d) Exercitii de pronuntie a unor consoane insotite de vocale. trebuie sa se obtina aceasta respiratie diafragmala si in pozitie verticala.. bi. Exercitiile de respiratie cer un spatiu aerisit si geamul deschis. 2. ritmat a) Exercitii de pronuntie a vocalelor. cuvinte . ghicitori. Dezvoltarea respiratiei verbale Obtinerea expiratiei mai lungi decat inspiratia la pronuntie. e) Exercitii de pronuntie a unor silabe in care se gasesc grupuri de vocale sau de consoane pe o expiratie (ex: aie. ua. psihologul.cu recitare de poezii . Colaborarea cu medicul generalist. Ele se efectueaza la inceput in fata oglinzii.deficienta . oi. Pentru aceasta elevul sta in fata oglinzii cu o mana pe abdomen si cu una pe piept si i se cere sa inspire profund pe nas. cu un caiet pe abdomen. oie. psihodiagnosticianul.scolaritate. fara efort. proverbe). Miscarile abdomenului imprima caietului miscarea sus-jos. 5. Indicatii: Se intinde elevul pe canapea cu mana stanga pe abdomen. in decursul unei inspiratii se urmareste extinderea abdomenului si a coastelor inferioare si revenirea lor in expiratie. sugand abdomenul.la inceput non-verbal . tra. Asfel. ule). cerandui-se sa-si suga abdomenul si apoi sa expire pe gura. pe durata unei expiratii (ba. etc). cu poezie. impreuna cu logopedul si apoi tot mai mult independent. ue. ale. cre.varsta . etc. sta. 3. prelung.) f) Exercitii ritmice de respiratie insotite de miscare si cantec (ex: mersul numarat. . iar dupa o pauza scurta (2-3 secunde) sa expire pe gura. Expiratia trebuie sa fie insotita de miscari care micsoreaza cutia toracica sustinuta de aplecarea in fata a corpului si a mainilor. ste. Continuarea activitatii terapeutice in familie si la scoala. Eficienta acestor exercitii este mai mare la inceputul orelor de terapie si in primele sedinte. Dar cum pozitia normala pentru vorbitnu este cea orizontala. silabe. cu cantec. stri. c) Exercitii de pronuntie a unor grupuri de vocale pe durata unei expiratii (ex: ai. g) Exercitii de respiratie (culcat pe canapea. umfland abdomenul. ile ole. chiar daca. Introducerea achizitiilor in comunicare. Intoducerea jocului in terapie. Cand respiratia diafragmala in aceasta pozitie (orizontala) se realizeaza usor si fara efort se poate folosi pentru control asezat pe abdomen. dar si in cursul activitatii. caietul miscandu-se in ritmul diafragmei: . Folosirea gimnasticii pe un fond muzical e un bun procedeu.cu pronuntie pe vocale. tri. Vorbirea in expiratie. ORL.expiratie prelungita (30 secunde) Inspiratia trebuie sa fie insotita de extensie a coloanei vertebrale prin aplecarea trunchiului pe spate si a membrelor superioare (sau chiar ridicarea acestora). rar. uneori se instaleaza in stare de oboseala. ei . cri.

D. .PAUNESCU C.Bucuresti .Bucuresti ..Medicala.B.VERZA E (1987) .BIBLIOGRAFIE .U. .P.Tipografia Universitatii.(1997)-Terapia tulburarilor de limbaj-interventii logopedice. Cluj-Napoca .(1966) .Prevenirea si corectarea tulburarilor de vorbire in gradinitele de copii. STANICA C.Bucuresti .D.E.BOSCAIU E.E.Tulburarile de vorbire la copil.Metodologii contemporane in domeniul defectologiei si logopediei.M (1978) .Logopedia. (1973) .Bucuresti.VRASMAS E.B.Ed.P.GUTU...