Fisa de descriere a poporului Lapon

Zona de raspindire:
Finlanda, Norvegia, Rusia şi Suedia.Cea mai mare parte este zona situata la nord de Cercul Polar.

Origine:
Unii specialisti sustin originea altaica a laponilor. Altii presupun ca laponii sunt descendentii vinatorilor de reni din Pleistocen, porniti pe urmele acestui animal care s-a retras spre nord datorita incalzirii climaterice.

Modul de viata:
o Locuintele. Laponii locuiesc in goati- corturi de forma circulara sau conica cu osatura din pari incrucisati in virf. Scheletul este acoperit cu paturi din lina, fixate pe sol cu bolovani, cu o deschizatura in virf pentru evacuarea fumului. Asternuturile constau in crengi de mesteacan, acoperite cu blanuri de ren. In locurile de iernat, laponii isi ridica case mai trainice in general din lemn, in rare cazuridin piatra.Cel mai rudimentar tip este bordeiul, de forma unei calote din birne si scinduri, acoperite cu noroi. Bordeiele nu sunt prevazute cu ferestre. o Imbracamintea. Imbracamintea de iarna, numita pesk, purtata din septembrie pina in mai, este confectionata din piele de ren. Pentru a confectiona o haina sunt necesare 6-7 piei de ren. Animalele de la care provin pieile trebuie sa aiba o virsta cuprinsa intre trei si sase ani. Renul trebuie vinat primavara deoarece pielea de iarna are fire ce cad usor. Asamblarea se face prin cusaturi impermeabile cu fire din tendoane de ren. Pesk-ul este prevazut cu un guler si uneori cu gluga. La femei, imbracamintea are blana pe dinafara, iar minicile sunt decorate cu dungi de postav rosu sau albastru. Imbracamintea mai cuprinde si o bluza larga din piele de ren, strinsa in talie de un cordon de care este prinsa teaca cutitului. Un element aparte al costumului il constituie scufia, numita- grapper, legata sub barbie la femei, colorata in rosu-violet. Forma scufiei distinge grupele de laponi. Incaltamintea este confectionata din pielea de pe picioarele renului. La o pereche de mocasini sunt necesate patru picioare de ren. Vara se poarta pantaloni impermeabili, din piele de ren, necesari la traversarea riurilor si la pescuit si o bluza din postav, numita kafte. Se poarta si boneta, dar mai subtire si fara captuseala din puf de gisca si centura de care atirna nu numai cutitul, ci si punga cu tutun. Imbracamintea este colorata in albastru, cu benzi dispuse la capatul minecilor si la poalele bluzei, de culoare galbena, rosie sau verde. Bluza are un guler inalt cu motive ornamentale care se prelungesc in benzi in jurul taieturii, apoi pe umeri si in spate. Aceeasi banda ornamentata decoreaza si scufia.

Sotia este cumparata prin daruri oferite socrului. elanul. Ele au legaturi cu unul sau mai multi barbati. cit si femeile. in care se introduce. Principala arma este arcul din corn de ren. deasupra carora se aplica partea mai larga a osului. o Alimentatia. arma devine harpon. renul fiind baza existentei.o Vinatoarea. pe care laponii o consuma numai fiarta. gol in interior. La capatul opus are un inel. o Medicina. traiesc pina la virste inaintate. parintii su se mai ocupa in mod deosebit de el. o Relatiile de rudenie. vulpea. Populatiile nomade.o sageata scurta din fier. Este cunoscut si sistemul ventuzei. pregatesc o piine gakko. iar la partea mai ingusta. Pe locul unde doresc sa aplice ventuza se realizeaza citeva mici taieturi superficiale. O alta arma specifica. Pe ranile deschise pun carbuni incinsi. Regulile sociale nu sunt foarte rigide. Partea cea mai apreciata este ochiul. prin pisarea cojii de brad si amestecarea acesteia cu grasime de ren. alungita. o cutie din lemn in care isi va tine lucrurile personale. o tija solida. Nucleul societatii lapone este familia. muncind pina la 60-70 de ani. acesta se bucura de o deosebita dragoste din partea parintilor. La nasterea unui copil. este skottal-ul. Din alimentatie nu lipseste piinea pe care o prepara din faina obtinuta prin schimburi comerciale. . La vinarea renului se mai utilizeaza si lasso-ul. laponii taie o creanga de mesteacan pe care o curata de miez si introduc in interiorul ei un lemn aprins. Renul furnizeaza atit lapte cit si derivatele acestuia. In cazul durerilor de dinti. Copiii sunt purtati intr-un leagan confectionat din coaja de copac. dezinfectind astfel locul infectat. Pasarile sunt vinate cu arcul si plasa. dispuse lateral si in directii opuse virgului armei astfel ca. este confectionat dintr-un fragment de tibie. pe care-l apluca pe locul bolnav. sa formeze un fel de sistem de ancorare. mai rar foca si alte animale marine. Singura lui obligatie pare a fi daruirea unui inel de aur. Alimentul principal este carnea de ren. care are la capatul ascutin doua pene metalice. la patrunderea in corpul animalului. lungi de 20-25 cm. se vineaza ursul. captusit cu bucati de blana. Instrumentul pe care il utilizeaza in acest scop. Atit barbatii. Cea mai mare parte a hranei este asigurata de vinatoare. Se confectioneaza prin inlaturarea a patru-cinci placi elastice din corn. folosita atit la vinatoare cit si la pescuit. avind o forma conica. gruppaciorve. Femeile pot avea copii fara sa fie casatorite. Sotia nu isi acepta sotul pina nu primeste din partea lui un dar traditional. lupui. Pentru a evita inflamatiile. De asemenea. iar in cazul pescuitului. folosesc sucuri de rasinoase sau mesteacan. dar dupa ce incepe sa mearga. Vulpile sunt vinate si cu ajutorul capcanelor. care au mai rar contacte. Sagetile sunt din crengi subtiri de copac cu vinf din os. iar coarda din fibre rasucite din tendon de ren. care insa nu poarta raspundere fata de copil. citeva mamifere mici si gisca salbatica. pun gura si sug singele. in cazul vinatorii.

acoperind mormintul cu pietre. ei pun in mormint obiectele uzuale ale acestuia. linia frinta si florile marunte. laponii contrasteaza. ei nu-si parasesc casele pina a doua zi. O alta expresie artistica o reprezinta gravura in os si lemn. o Inmormintarile. pină spiritul acestuia se va imblinzi. numele unui stramos. Figura umana apare in rare ori in gravuri si este reprezentata cu stingacie. fie prin culoare. Daca copilul va fi bolnav sau nu se va dezvolta normal. ce-l va purta intreaga viata. o Arta: Pe vestimentatie. Pe vasele din lemn. ritualul se va repeta. pentru a-si putea continua vitţa. scimbindu-se numele cu al unui alt stramos. cu pete de culoare galbena sau verde. Copilul dobindeste. Citeva zile stau departe de casa defunctului. Deosebit de puternic este cultul stramosilor. Anumite boli sunt puse pe seama defunctilor de aceea. pe linga numele de botez.Cultura spirituala: o Religia. Ei cred ca sufletele celor morti ramin in preajma familiei. Popoare si civilizatii – Marin Carciumaru. Motivele ornamentale sunt linia dreapta. Intotdeauna este insa legata de imaginea renului. relevat mamei in vis sau in cadrul unui ritual magic. Alaturi de defunct. atunci cind într-o asezare moare cineva. iar la fete. albastru cu rosu. Se disting 2 tipuri de obiecte: cutitul si recipientele din lemn sau coaja de mesteacan. sunt reprezentate de motive geometrice dispuse in benzi. Monica Margarit . de care se leaga si ritualul botezului. pe piept. motivele de ornamentatie. Bibliografie: Etnologia. realizate fie prin incizie. amuleta este prinsa sub blat. Copilul primeste din partea unei femei un obiect vechi. Teaca cutitelor este puternic decorata cu motive geometrice si naturaliste. Laponii utilizează inhumarea. Soarele si luna sunt considerate divinitati. La baieti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful