Cuprins

TARA........................................................................................................................................30 VALUTA..............................................................................................................................30 ACRONIM............................................................................................................................30

Capitolul 1. Definirea notiunilor de valuta, piata valutara
1.1. Valutele si monedele internationale Schimburile economice si prestarile de servicii necesita folosirea unor mijloace de plata in vederea lichidarii obligatiilor in valuta dintre partenrii de afaceri internationale. Mijloacele si instrumentele de plata reflecta valutele si devizele ce se utilizeaza in vederea lichidarii obligatiilor de plata din tranzactiile internationale1. In sfera obligatiilor de plata internationale se incadreaza valutele, monedele internationale, cambiile, biletele la ordin, cecurile si cardurile. Valutele asigura lichidarea imediata a obligatiilor de plata din relatiile economice internationale. Cambiile si biletele la ordin sting obligatiile de plata la o anumita perioada de timp de la livrarea marfurilor sau prestarea serviciilor. Mijloacele si instrumentele de plata internationale depind de nivelul si structura schimburilor comerciale, de cooperarea economica, de interesele partilor contractante, de locul platii, de capacitatea de plata a debitorilor si de legislatia valutara de la locul platii. 1.2. Conceptul si formele valutei Disponibilitatile in valuta reprezinta principalul mijloc de plata a obligatiilor in valuta din schimburile economice internationale. Valuta reprezinta moneda nationala a unei tari, in masura in care indeplineste functiile de instrument de plata si de rezerva in relatiile economice internationale.
1

Didier Pierre, Monod, Moyens - Techniques de Paiement Internationeaux, Edition, ESKA, 1993, pag. 39

1

Valuta se poate prezenta sub forma de numerar (bilete de banca si moneda metalica) si valuta in cont, in cazul in care se afla sub forma de disponibil intr-un cont bancar. Valuta in numerar se utilizeaza pentru platile privind deplasarea persoanelor in strainatate. In vederea evitarii riscurilor ce se manifesta in perioada deplasarii, valuta in numerar se inlocuieste cu cecul de calatorie sau cu cartea de credit. Valuta in cont se pastreaza la o banca in tara detinatorului, la o banca din tara emitentului sau la o banca dintr-o terta tara, in functie de prevederile legislatiei valutare. In functie de conditiile de preschimbare a unei valute in alta valuta, se deosebesc valutele convertibile (care pot fi schimbate in mod liber in alta moneda la cursul pietei), monede neconvertibile, valute transferabile si valute liber utilizabile. Statutul FMI cere fiecarei tari membre sa nu aplice restrictii asupra efectuarii platilor si transferurilor internationale curente fara aprobarea fondului (art. VIII, sect. 2) si sa evite practicile monetare discriminatorii. De asemenea, prin statutul FMI, tarile membre se angajeaza sa cumpere soldurile in moneda nationala detinute de un alt stat membru si provenite din tranzactii curente (art. VIII, sect. 4)2. In conditiile actuale, convertibilitatea reflecta insusirea unei monede de a fi preschimbata in mod liber pe piata, eliminarea restrictiilor cu privire la suma de schimbat (tranzactii curente sau miscari de capital) si calitatea persoanei care efectueaza schimbul (rezident sau nerezident)3. Pentru ca o valuta sa devina convertibila, FMI a pus o serie de conditii pentru a fi indeplinite: cursul valutar sa fie real; practicarea unei politici economice (monetare si fiscale) corect orientate, respectiv crearea unei stabilitati financiare interne printr-o „inflatie relativ slaba”; eliminarea controlului preturilor prin folosirea cursului liber de piata in schimbul valutar; existenta unei rezerve valutare si de aur suficienta pentru a face fata unor eventuale deficite ale balantei de plarti externe, pentru asigurarea unor garantii suplimentare in relatiile de plati si de credit, cat si pentru a sustine cursul monedei nationale pe piata valutara4.
2
3

Articles of Agreement, International Monetary Fund, Washington DC, 1985, pag.29

Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale, Editura Sedcom Libris, Iasi, 2001, pag. 27-29 4 Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti, 2002, pag. 38

2

Convertibilitatea reprezinta proprietatea unei monede de a putea fi preschimbata contra monedelor straine în mod liber pe piata valutara. Se cunosc mai multe tipuri de convertibilitate si anume: - convertibilitatea deplina a unei monede reprezinta posibilitatea oricarei persoane (rezident sau nerezident ) care detine o moneda nationala de a o preschimba, în mod liber, în orice alta moneda, utilizand cursul valutar practicat pe piata respectiva, atat pentru operatiunile curente, cat si pentru operatiunile de capital; - convertibilitatea interna se refera la posibilitatea rezidentilor de a preschimba moneda nationala contra valuta, iar convertibilitatea externa se refera la acordarea acestui drept exclusiv nerezidentilor; - convertibilitatea curenta se refera numai la operatiunile derivate din exportul si importul de bunuri si servicii, convertibilitatea totala se refera la toate categoriile de operatiuni de cont curent si de capital. Convertibilitatea asigura reflectarea directa a eficientei schimburilor economice internationale, stimuleaza cresterea productivitatii muncii, ridicarea nivelului tehnic al produselor, imbunatatirea activitatii de productie si atragerea investitorilor straini. Principalele riscuri ale convertibilitatii monedei sunt reprezentate de epuizarea rezervelor valutare, cresterea preturilor marfurilor importate, pierderea controlului asupra circulatiei banesti si inflatiei5. Valutele neconvertibile sunt acele valute care nu sunt recunoscute de catre statul emitent decat in cadrul granitelor sale. In anul 1978, prin Statutul sau modificat, FMI a mai creat inca o categorie de valute, valute liber utilizabile respectiv valutele care sunt larg folosite la majoritatea platilor in tranzactiile internationale si larg negociate pe pietele valutare internationale. In cadrul valutelor liber-utilizabile, FMI a incadrat numai 5 valute (dolarul american, marca germana, lira sterlina, francul francez si yenul japonez), dar de la 1 ianuarie 2002 euro a luat locul marcii germane si francului francez6. Transferabilitatea reflecta dreptul detinatorului unui activ exprimat in moneda unei tari de a cere transferarea intr-un activ in alta moneda.

5

Voinea Gheorghe - Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale , Editura Sedcom Libris, Iasi,

2001, pag. 27-29
6

Anghel Marcel - Relatii valutare, Editura Matrix Rom, Bucuresti 2002, pag. 38

3

de evolutia pietelor valutare. vanzarea-cumpararea de efecte de comert sau vanzarea efectelor de comert pe valuta efectiva sau de cont etc. Pe piata valutara se desfasoara comertul cu valute. Desi se ocupa cu tranzactii valutare internationale. Eurovalutele reflecta depunerile in valuta in conturi la banci comerciale ce isi au sediul in afara tarii emitente a monedei respective. pastreaza si administreaza de catre autoritatea monetara a unei tari in vederea acoperirii deficitului balantei de plati. Diversificarea disponibilitatilor in valuta este de natura sa atenueze influentele monedelor statelor dezvoltate asupra relatiilor economice internationale.3 Piata valutara Piata valutara reprezinta ansamblul operatiunilor de vanzare-cumparare de valute liber-convertibile si devize (trate.Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale. de serviciile internationale. cecuri etc). mai participa si alti operatori valutari: firme care desfasoara operatiuni de import-export. In derularea unor asemenea operatiuni. 7 Voinea Gheorghe . Piata valutara are ca obiect principal vanzarea-cumpararea de valute liberconvertibile. 2001. pietele valutare sunt organizatii ale tarii pe teritoriul careia functioneaza si se supun legislatiei tarii respective. 1. bilete la ordin. Cu toate acestea. Iasi. piata valutara centralizeaza cererea si oferta de valuta (valuta efectiva. Controlul asupra procesului diversificarii imbunatatirea gestiunii riscului de transfer pe pietele valutare7. de orientarea geografica a schimburilor economice. pe langa bancile comerciale. 27-29 4 . valuta de cont) si de devize exprimate in valuta. Aceasta piata este piata eurovalutelor. diversi intermediari (comisionari. p. de serviciile bancare.Valuta de rezerva reprezinta moneda unei tari care se atrage. Editura Sedcom Libris. desi formal au sediul in una sau alta din aceste tari. operatori speculatori etc. schimbarea de valute efective pe valute de cont sau invers. In functie de marimea comparativa a cererii si ofertei de valuta se stabileste cursul valutar . exista piete valutare a caror activitate serveste unor interese nelocalizate pe un anumit spatiu geografic si care functioneaza ca piete internationale. a sustinerii cursului de schimb si a garantarii solvabilitatii externe. brokeri etc). Ponderea valutelor in platile internationale depinde de structura importurilor si exporturilor. efectuate in principal de catre banci sau alte institutii autorizate.

tranzactiile pot fi executate in sume. care monitorizeaza activitatea pietei valutare. Pe piata valutara. precum si dintr-o bursa valutara. Rezulta deci ca piata valutara este cu mult mai mare decat toate celelalte piete luate la un loc. Una dintre parti cumpara o anumita moneda de la cealalta parte. Pietele valutare permit participantilor la piata sa schimbe o anumita moneda contra altei monede. cum este cazul pietelor din New York. Londra. Unele piete. intre banci si clientii lor sau intre clienti prin intermediul bancilor. cam acelasi volum ca cel al tranzactiilor realizate pe pietele valutare in numai cateva zile. Sumele corespunzatoare celor doua monede sunt determinate de cursul de schimb valutar dintre cele doua monede. din punct de vedere al tranzactiilor valutare8.Relatii valutare. nu dispun de bursa. in schimbul unei alte monede. fiind controlata de banca centrala. precum si de autoritatile financiar-monetare ale statului respectiv.4. printre care si cea din Romania. 8 Anghel Marcel . acestea se supun prevederilor legislatiei financiar-bancare ale tarilor din interiorul carora functioneaza. Editura Matrix Rom.In general. pe teritoriul carei functioneaza. 25-27 9 5 . care tin o stransa legatura intre ele. Chiar daca unele piete valutare au caracter international. Pentru a pune aceasta cifra in perspexctiva ei reala trebuie mentionat ca valorile comertului global total cu marfuri corporale insumeaza. Frankfurt pe Main. in cursul unui an. ci numai de banci. 2000.400 miliarde USD sunt tranzactionate in fiecare zi pe aceasta piata. Bucuresti 2002. Conform datelor Bancii Reglementatoare Internationale. Introducere in studiul pietelor monetare si valutare. 37-41 Wiley John & sons. Piata valutara reprezinta un ansamblu de relatii intre banci (interbancare). Trasaturi ale pietei valutare Piata valutara este subordonata normelor si legilor financiar-valutare ale tarii. la date si sub denumiri variabile. adica o organizatie interbancara cu activitate reglementata prin lege si care vine in sprijinul comertului cu valute si devize. 1. Data la care cele doua monede sunt schimbate intre ele este cunoscuta sub numele de data de reglementare sau data valutei (value date). pag. Paris. peste 1. pag. Tokyo etc. Nu exista marimi sau termene de contract standardizate9. Piata valutara constituie o piata unica si este cea mai mare piata din lume. piata eurovalutelor se compune dintr-un numar mare de banci comerciale care au in profil operatiuni cu valuta. Editura economica.

pentru mentinerea cursului valutar in limitele normale. care intervine pentru a sustine moneda nationala intre anumite limite rezonabile. precum si corespondentii bancari care urmaresc gradul de expunere la risc al bancilor pe valute. pentru achitarea unor imprumuturi externe ori pentru imbunatatirea rezervei valutare. din transporturi etc. 6 . care opereaza pe cont propriu si in numele lor si al clientilor sai si banci broker. care sunt operatorii sau judecatorii principali ai pietei si care detin ponderea tranzactiilor valutare. care reprezinta o categorie de intermediari aparte. deoarece ea reglementeaza activitatea valutara la nivel national. Asemenea relatii apar in procesul speculatiilor valutare si al arbitrajului valutar. O pozitie insemnata o au asa-zisii pozitionisti. brokerii sau intermediarii care sunt operatori-speculatori si statul. diversele cereri pentru interese speculative sau din partea bancii centrale. bancile. deoarece ei centralizeaza ordinele de vanzare-cumparare de valute si informeaza clientii cu diferitele aspecte ale pietei valutare. insa se intalnesc si cazuri de relatii valutare fara a avea ca suport tranzactii economice. Pe piata valutara participa mai multi subiecti. in general. din operatiunile necomerciale (servicii din turism. In general. Vanzarea de valuta reprezinta oferta pe care o pun pe piata firmele din operatiunile comerciale (exportul de matrfuri). formeaza piata valutara internationala.). din asigurari. In cadrul bancilor comerciale exista banci dealer.Dimensiunea pietei valutare depinde de volumul tranzactiilor din pietele valutare nationale. societatile comerciale. insa numai in functie de dispozitiile primite de la clienti. care sunt preocupati. care. Un rol aparte il are banca centrala a statului. cu privire la interdependenta lor. Cumpararea de valuta reprezinta cererea si are la baza solicitarea firmelor pentru plata unor importuri de produse si servicii. in functie de sumele tranzactionate. Principala activitate care se desfasoara pe piata valutara este vanzarea-cumpararea de valute convertibile (in anexa 1 este redata „lista valutelor cu acronimele care apar in lista cursurilor pe pietele valutare). In cadrul intermediarilor sau brokerilor se intalnesc si curtierii. la baza relatiilor valutare stau relatii economice. care sunt intermediari ce actioneaza in nume propriu. precum si banca centrala (BNR). de efectul transferurilor bancare. adica operatorii-comercianti care participa la tranzactiile de import-export de marfuri si servicii.

in alte tari sunt expuse riscului ca valoarea acestor active. 1. Editura Matrix Rom. Aceasta inseamna ca platesc intr-o moneda si incaseaza intr-o moneda diferita. Unde se localizeaza pietele de schimburi valutare? 10 Anghel Marcel . pag. precum si la integrarea pietelor valutare internationale in procesul de mondializare economica10. De ce exista schimburile valutare? Schimburile valutare exista ca rezultat al: • Comertului si investitiilor Companiile care importa sau exporta marfuri cumpara aceste marfuri intr-o anumita moneda si le vand intr-o alta moneda. Acesta implica executarea unei tranzactii valutare ce va compensa cu exactitate profitul sau pierderea inregistrata pe seama activului strain din cauza modificarilor cursului de schimb valutar. Traderii pot obtine profituri prin cumpararea unei monede la un anumit curs si vanzarea acesteia la un curs mai favorabil. De aceea ele au nevoie sa converteasca in moneda in care platesc marfurile respective o parte din banii pe care ii primesc. • Speculatiilor Cursul de schimb valutar (FX) dintre doua monede variaza in functie de cererea si oferta corespunzatoare pentru cele doua monede. de exemplu fabrici. Bucuresti 2002. asa incat va trebui sa converteasca moneda sa nationala in moneda locala a respectivei tari.Piata valutara contribuie la accelerarea platilor internationale. In timp ce activele straine pot pastra aceeasi valoare in moneda straine.5. fie pierdere in moneda interna a companiei. ele produc fie profit. la marirea ponderii creditului extern in cadrul fluxurilor de capital. exprimata in moneda nationala. o companie care cumpara un activ intr-o alta tara trebuie sa plateasca pentru acesta in moneda locala. Companiile pot elimina aceste potentiale profituri sau pierderi prin hedging.6. sa varieze datorita fluctuatiilor inregistrate de cursul de schimb a doua monede semnificative. 1.Relatii valutare. Speculatia constituie de departe cea mai mare parte a tranzactiilor de pe piata valutara. 39-41 7 . • Hedging-ului (protectia contra fluctuatiilor) Companiile care detin active. in cazul in care cursul de schimb se modifica. In mod similar.

Definirea conceptelor de baza Schimburile economice internationale fiind exprimate in valuta. care rezulta pe piata in urma unei conjuncturi economice. Prin urmare. p. apoi se muta la Londra. Legat de cursul de schimb sunt cunoscute notiunile de paritate si cotatie. operand 24 de ore pe zi. care se exprima prin acelasi raport. la sfarsitul zilei de lucru asiatice si continua la New York. 1 994 8 .politice etc. Editura Sedcom Libris. tipologie. p. 31 13 Constantin Floricel .Relatii si tehnici financiar-monetare internationale. la sfarsitul zilei de lucru la Londra. Tranzactionarea tinde sa apara intr-un anumit centru. a salariilor si a productivitatii muncii12. tranzactionarea incepe in Asia. de asemenea. cursul valutei exprima pretul la care o moneda nationala se schimba cu alta valuta11. Intr-o alta formulare.1. Anumite instrumente de schimb valutar. Bucuresti. in cursul orelor sale normale de functionare. over-the-counter (OTC). aceasta exprima raportul dintre unitatea monetara a unei tari si unitatea monetara a unei alte tari in vederea preschimbarii. Singapore. Capitolul 2. stabilirea raportului (echivalentei) intre moneda nationala si valutele straine. Londra este cel mai mare centru de tranzactii FX din lume. a preturilor. urmata de New York si. Editura Sedona. Timisoara. Nu trebuie confundata notiunea de curs valutar cu aceea de paritate. respective. In ceea ce priveste paritatea monetara. formare 2. Diferenta este aceea ca paritatea este o notiune abstracta.Determinarea cursului valutar. presupun cunoasterea cursului valutar si a factorilor ce exercita influenta asupra lui. 22 Voinea Gheorghe . deoarece permite compararea produsului intern brut. 1996. 2001. Cotatia (cotarea) urmareste. teoretica si nu corespunde intotdeauna cu aceea de curs valutar13. sunt insa tranzactionate la burse.Schimburile de valute sunt tranzactionate in intreaga lume. Raportul de schimb dintre valute are un caracter sintetic. Cursul valutar reprezinta raportul valoric dintre moneda unei tari si moneda altei tari sau pretul unei valute exprimat in alta valuta. denumite produse derivate. . Cursul valutar – concept. 11 12 Krueger Anne O. Editura Didactica si Pedagogica. Iasi.Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale. functii.

DST etc. intre limitele de ± 1% (ulterior s-a stabilit ± 2. In ce priveste conditiile modificarii. Mentinerea intre astfel de limite se realizeaza prin vanzari sau cumparari de valute de catre banca centrala. 2. 1. locul stabilirii cursului de schimb. statul intervine prin intermediul bancii centrale care. 2. b. controlata („managed floating”.Frecvent este folosita cotatia directa14 prin care este exprimat pretul monedei straine in moneda nationala. Cursul de schimb fix (stabil). in care interventia statului pentru efectuarea de „corectii” nu este presupusa. vinde sau cumpara valute. in conditii similare celor de pe piata marfurilor. 14 cotarea directa considera valuta ca o marfa al carei pret este evaluat in unitati de moneda nationala.2 Tipologia cursurilor de schimb Are la baza criterii care se refera la: 1. cursul de schimb flotant (fluctuant) – format pe piata valutara in raport cu cererea si oferta privind valuta respectiva. presupune obligativitatea guvernelor (pentru statele membre in FMI) de a mentine variatia cursului de schimb aflat sub influenta factorilor pietei. Cotatia indirecta este intalnita in Marea Britanie. „dirty floating”) in sensul ca. deosebim: a. 4. Aceasta atreia moneda poate fi dolarul. conditiile modificarii cursului de schimb. insituatia unor evolutii perturbatoare. Nu exista o identitate de opinii. existent in multe tari inainte de 1973.25%) in jurul paritatii monetare oficiale. obiectivele de analiza. Generalizarea acestui tip de curs s-a produs dupa 1973 si se mentine si in prezent in una dintre variantele: flotare administrata. intr-o forma declarata sau mascata. insensul ca unii autori considera ca lira sterlina se afla in regim de cotatie directa 9 . Bancile americane folosesc cotatia indirecta atunci cand negociaza cu banci din Europa (cu exceptia Marii Britanii). flotare pura. intrucat este exprimat pretul unei lire sterline in diferite unitati de moneda straina. 3. influentand astfel cursul de schimb in sensul stabilitatii acestuia. termenul la care cursul este valabil. Cotatia incrucisata (cross-rate) presupune interventia unei a treia monede in vederea echivalarii unei unitati de moneda straina in unitati de moneda nationala.

Legat de cursul de schimb oficial se intalnesc si termenii de curs de schimb nominal (prin care se specifica pretul unitatii monetare pentru principalele valute in raport cu moneda nationala). b. care nu sunt cotate la banci sau burse. reprezentand pretul in moneda naqtionala la care se cumpara o unitate valutara straina). deosebim: 10 . acorduri de cooperare monetara. cursul de schimb oficial – stabilit in modul unilateral de catre autoritatea monetara din tara respectiva. 3. In acelasi sens este folosit termenul de curs de schimb bancar sau cotatie oficiala a pietei. exprimand pretul la care este vanduta de catre banca sau casa de schimb valuta straina).De asemenea. 2. cursul de schimb al pietei – reprezinta cursul stabilit pe piata valutara in raport cu cererea si oferta. Daca se are in vedere in ce postura se situeaza casa de schimb sau banca in actiunea de vanzare-cumparare de moneda se utilizeaza termenul curs de cumparare (inscris in pozitia I si intotdeauna mai mic decat cursul de vanzare. Diferenta dintre aceste doua cursuri reprezinta ecartul. are caracter de curs mediu in ziua t). In raport cu termenul (momentul) la care cursul este acceptat. Cursul de casa (la ghiseu) reprezinta cursul publicat la care banca efectueaza preschimbarea in bani lichizi a diverselor valute. sistem de paritati glisante – in sensul corelarii cursului de schimb cu evolutia unor indicatori economici importanti (PIB. In raport cu locul stabilirii cursului unei monede putem deosebi: a. IGP). Cursul de bursa reprezinta cursul stabilit in tarile in care preponderent in negocierea pretului monedelor este sistemul burselor. respectiv curs de vanzare (inscris in pozitia II. superior celui de cumparare. marja („spread”). sunt intalnite variantele: curs de schimb ancorat („pegged”) de o valuta forte (in raport cu care este stabilita o zona monetara) sau de un cos valutar (DST) in raport cu care moneda fluctueaza. curs oficial conventional (stabilit unilateral de guvernele tarilor cu moneda neconvertibila) si fixing (curs de caracter oficial stabilit de un grup restrans de specialisti solicitati de banca centrala. ce presupun o intelegere intre mai multe tari privind paritatea. Cursul de schimb tolerat (cursul negru sau gri) se stabileste la asa-numita bursa neagra in situatii in care s4e impun restrictii privind operatiunile institutiilor legale de schimb sau in cazul unor monede neconvertibile.

cursul de schimb la vedere („spot”) se refera la cursul stabilit in ziua respectiva si care este afisat. . Publicarea cursurilor de schimb se realizeaza sub forma listelor de cursuri.cursul la sfarsitul perioadei. pliante ale bancilor. reviste de specialitate.cursul de inchidere – aplicat in cazul ultimelor operatiuni din ziua la care un astfel de curs se refera.cursul de schimb la termen („forward”) reprezinta cursul care va fi luat in calcul la virarea banilor in conturi. . expresii precum: . se poate referi la nivelul cursului din ultima zi a saptamanii. Referitor la cursul de schimb si timpul la care se refera.tom next – cursul la vedere pentru ziua urmatoare (maine) si ziua viitoare (poimaine).over night – cursul de schimb de astazi pentru maine (la deschidere). Tele Rate etc). respectiv la media cursurilor dintr-o perioada (zi. . actiune care se considera ca se va desfasura dupa trecerea unui interval mai mare de 48 ore. nu difera prea mult de cursul de inchidere al zilei precedente. de regula. precum si la stabilirea valorii DST publicata in ziua urmatoare. . intalnim. acest gen de curs serveste drept element de referinta in contracte. .cursul de schimb real pentru moneda R (exprimat in unitati de moneda R ce revine pe o unitate de valuta K) se determina inmultind cursul de schimb nominal cu raportul dintre indicele de preturi inregistrat in tara R si indicele de preturi inregistrat in aceeasi perioada in tara K.spot next – cursul la vedere pentru ziua urmatoare. De mentionat ca indicele de preturi se poate referi fie la varianta care include preturile 11 . lunii. dar si in ziare. Acestea sunt redate sub forma de afisaje electronice (pentru populatie) sau comunicari interbancare internationale realizate de institutii specializate (Reuters. saptamana etc) si prezinta interes indeosebi in descrieri si analize statistice. trimestrului. . Deseori. . ca si cursul mediu. 4. In raport cu obiectivele de analiza economica deosebim: .cursul de deschidere reprezinta cursul la care au fost operate tranzactiile la inceputul zilei respective si care. in limbajul dealerilor..cursul de schimb efectiv – se determina ca o medie aritmetica ponderata (folosindu-se ponderi justificate economic) a modificarilor valutei respective in raport cu celelalte valute importante.

Devalorizarea reprezinta micsorarea oficiala a valorii unei monede. pe un interval dat.Relatiile valutar-financiare internationale. în vederea readucerii cursului la nivelul anterior. Editura Stiintifica si Enciclopedica. respectiv pe termen lung. atunci când statul are intentia sa intervina oricând si la orice curs sau limitat la o anumit perioada si la un anumit nivel al cursului. Aceasta are drept consecinta micsorarea puterii de cumparare a monedei si modificarea raportului de preschimbare fata de alte monede. Bucuresti. ceea ce determina cresterea nivelului general al dobanzilor pe piata respectiva . Prin aceasta interventie. statul creste taxa scontului. pag. Editura Economica. pag. . devalorizarea si deprecierea favorizeaza exportul si actioneaza ca o frana la import. prin lege. autoritatea monetara completand oferta de valuta in cazul în care aceasta este insuficienta sau completand. Interventia pe piata poate fi: discretionara. O alta posibilitate este aceea de interventie directa piata. banci si econometrie. pe termen scurt. de cursul dominant in sistemul cursurilor bilaterale. statul poate interveni pe pietele valutare16. isi diminueaza puterea de cumparare in raport cu alte monezi. 88-89 12 . 2000. în caz contrar. Revalorizarea reprezinta majorarea oficiala. cererea de valuta. Astfel. de acel nivel al cursului de schimb care a contribuit semnificativ la echilibrul balantei de plati externe pentru o perioada suficient de indelungata (2-3 ani)15. Deprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda.la consumatori (PPC). In relatiile de comert exterior. prin influentarea cererii si ofertei.cursul de schimb de echilibru implica neinterventia guvernului pe piata valutara (flotare pura) si este reprezentat. daca intentioneaza sa majoreze oferta de valuta pentru a face presiuni asupra cursului. fie la preturile produselor industriale (PPI) sau la pretul unitatii de munca. Rolul autoritaii monetare consta in a interveni prin vanzarea sau cumpararea pe piata valutei celei mai solicitate. atragand în felul acesta capitalul strain. 110114 16 Kiritescu Costin . 1978. a valorii unei monede si are drept consecinta directa cresterea puterii de cumparare a monedei revalorizate si modificarea 15 Pecican Eugen Stefan . este facilitata patrunderea valutei straine in tara . folosind taxa scontului. Bucuresti. respectiv scaderii cursului acestor valute in raport cu moneda nationala. Prin interventia pe piata valutara se intelege activitatea bancii centrale de a cumpara sau vinde unele valute in scopul ridicarii. In vederea asigurarii unui curs optim al valutelor.Piata valutara. Acest proces se poate aplica si invers. Statul intervine indirect.

raportului de preschimbare fata de alte valute. pag. valuta pe piata valutara. Reprecierea valutara reprezinta fenomenul prin care o moneda . 17 Daianu Daniel . restranse importurile si modificat echilibrul valutar.3. cumparare a monedelor din diferite tari. internationale prin care pot fi stimulate exporturile. Pm * A Pm * B cursul valutei se calcula in functie de cantitatile de aur reflectate de monede: Cv = - cursul valutar poate fi stabilit in mod conventional de autoritatea cursul valutar se poate forma prin confruntarea cererii si a ofertei de cursul valutar se calculeaza in functie de raporturile a doua monede fata cursul valutar se poate determina pornind de la puterea de cumparare a monetara a unei tari. 2. 2. atat revalorizarea cât si reprecierea actioneaza ca o frana la export si incurajeaza impoturile. Ca si devalorizarea. 1992. In relatiile de comert exterior. Bucuresti. de o alta moneda.Functionarea economiei si echilibrul extern. pe un interval de timp dat. Formarea cursului valutar Cursul de schimb al valutei se formeaza in mod diferit: in conditiile in care valorile paritare ale monedelor se exprimau in aur. Editura Academiei Romane. isi mareste puterea de cumparare.4.77 13 . revalorizarea este tot mai rar utilizata. Functiile cursului de schimb Cursul de schimb al valutei isi exprima menirea prin urmatoarele functii17: functia de instrument de evaluare a bunurilor si serviciilor din functia de instrument de conversie si comparare a puterii de functia de mecanism de influenta in relatiile economice relatiile economice internationale. unei monede (Pc1) care se raporteaza la puterea de cumparare a altei monede (Pc2).

pag. .deficitele si excedentele bugetare. 63-64 14 . . . Daca tara prezinta excedent al balantei de plati. Detinatorii de moneda vand sumele pe piata valutara. cererea de valuta este mai mare decat oferta si moneda se apreciaza. de termenele de rambursare a creditelor. Factorii care influenteaza formarea cursului de schimb .raportul dintre preturile de export si preturile bunurilor importate. diminueaza masa monetara in circulatie si genereaza efecte pozitive asupra cursului de schimb.dobanda ridicata – descurajeaza solicitarea de credit. . 2001. sumele in valuta se pot utiliza pentru cumpararea marfurilor si a serviciilor din strainatate. Cv = y * Ms Pc 2 Puterea de cumparare a unei monede depinde de bunurile si serviciile oferite si de nivelul preturilor. scaderea indicelui inflatiei se reflecta pozitiv asupra cursului valutei. 2. de serviciile internationale necesare.5.Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale. .cresterea inflatiei interne – determina deprecierea valutei. Oferta de valuta este determinata de exportul de marfuri. de incasarile din servicii internationale.politica de impozite si structura cheltuielilor bugetare – stimuleaza sau restrang productia interna. de incasarile din rambursari de credite si dobanzi si de intrarile de capital. Iasi.Din acest raport rezulta numarul unitatilor monetare nationale (n Mn) pentru o unitate monetara straina: Cv = x * Mn Pc1 . 18 Voinea Gheorghe . consumul in sectorul public si influenteaza cursul de schimb. economia natioanla nu poate sa asigure produsele corespunzatoare sumelor in moneda nationala existente in strainatate. .raportul dintre cererea si oferta de valuta – cererea de valuta depinde de valoarea importurilor. oferta de valuta depaseste cererea si moneda se depreciaza. masurile de reducere a masei monetare determina aprecierea monedei. Editura Sedcom Libris.situatia balantei de plati – daca o tara inregistreaza deficit al balantei de plati externe.cresterea masei monetare in circulatie – contribuie la deprecierea valutei. Paritatea puterii de cumparare reflecta bunurile si serviciile ce se pot achizitiona cu unitatile monetare din doua tari18.extinderea sau reducerea creditului – influenteaza economia nationala si implicit cursul de schimb. . . de nivelul dobanzilor si de iesirile de capitaluri.

O unitate monetara (R) exprimata in valuta altei tari (K) presupune stabilirea unui astfel de curs de schimb incat puterea de cumparare exprimata in unitati monetare (R).aprecierile favorabile sau neincrederea. deseori cu o baza destul de larga.gradul de acoperire a importurilor pe seama exporturilor19. Indeosebi cursul de schimb la vedere stabilit de cele mai importante banci reprezinhta indicatorul principal in raport cu care se formeaza sau se stabilesc prin calcule celelalte tipuri de cursuri. Editura Sedcom Libris. . la randul ei. Pe termen scurt. influentand. calcule. de informatii si decizii. 68-70 15 . se fundamenteaza pe informatii.Mecanisme si tehnici valutare si financiare internationale.. Din punct de vedere teoretic. Astfel. . in vitrinele caselor de schimb etc. . . ca si a celei exprimate in valuta (K) sa fie aceeasi. pag. cursul de schimb. Determinarea cursului de schimb la vedere Cursul de schimb afisat pe panourile electronice ale bancilor.investitiile dirijate spre ramurile cu productivitate si eficienta ridicata. Iasi. . implicit. stabilirea cursului de schimb la vedere se bazeaza pe: .1. Teoria paritatii puterii de cumparare sta la baza stabilirii cursului de schimb indeosebi pe termen lung si mediu. o 19 Voinea Gheorghe . cursul de schimb este influentat indeosebi de directia fluxurilor de capital care.cumpararea sau vanzarea de valuta pe piata valutara de catre banci. . intuitii.productivitatea ridicata.considerente legate de echilibrul balantei de plati. conjuncturi de interese. depinde de nivelul ratei dobanzii. pe ecranele televizoarelor.teoria paritatii puterii de cumparare.teoria paritatii ratei dobanzii. . 2001. reprezentand. Mecanismul determinarii cursurilor de schimb 3. asadar. „ce se vede” dintr-un ansamblu. in cresterea exporturilor si in asigurarea echilibrului extern.masurile de politica economicaI – favorizeaza sau ingradesc schimburile economice internationale si implicit exercita influente asupra cursului de schimb. Capitolul 3. in ziare.se reflecta in competitivitate.

corespunzator. deseori rezultatele unor prognoze. intr-o conjunctura data. Era deci un mesaj interpretat gresit. ceea ce a avut ca urmare pierderi insemnate suferite de banca. Sursa: Walmsley T. un deficit de valuta si un exces de moneda nationala. – „The foreign exchange and money markets guide” .. 20 in legatura cu fluctuatia cursului si valorile anticipate. Mai frecventa este situatia in care o crestere a dobanzii pentru o valuta (nu dintre cele mai puternice) este urmarea unui proces inflationist. Editura Wiley Fin. ca urmare. o balanta pasiva la contul curent presupune.crestere semnificativa a ratei dobanzii in cazul unei valute convertibile poate atrage fluxurile de capital daca respectiva valuta este suficient de „puternica” pe piata si. CS t +1 = CS t * I P (int ern) I P (extern) In ce priveste fluctuatia cursului de schimb. pretul acelei valute va creste (se va aprecia). informatii adevarate sau false. s-a declansat o vanzare intensa de lire si. Elementele teoretice isi gasesc un corolar in reprezentarile formale. ceea ce „sperie” capitalurile si. ea fiind tentanta prin dobanda ce o aduce. In momentul in care in sala de arbitraj a unei banci din New York un oficial („cheafdealer”) a anuntat ca nava amiral britanica (nava carrier Hermes) a fost scufundata. o ieftinire (depreciere) rapida a acestei valute. cel putin din punct de vedere teoretic. Astfel. va deveni mai ieftina (se va deprecia). Astfel. Corespunzator. Ulterior s-a constat ca mesajul aparut pe ecrane se referea la pierderea liniei de cotatii Telerate (masaj redat concis prin „carrier lost”). temeri bazate pe experiente similare din trecut. Privit prin prisma echilibrului balantei de plati. din egalitatea presupusa de teoria paritatii puterii de cumparare: I (P CS t +1 t +1) / t (int ern) = P CS t I ( t +1) / t (extern) se ajunge la relatii care permit stabilirea cursului de schimb in perioada imediat urmatoare (t+1). ceea ce va avea drept urmare ieftinirea ei (deprecierea) in raport cu celelalte valute la care rata dobanzii nu s-a modificat. acea valuta va fi oferita spre vanzare in mod mai intens. 1995 16 . valuta fiind deficitara in tara respectiva. celelalte valute vor fi cotate (in unitati de moneda cu dobanda marita) la preturi mai mici (se vor deprecia). exprimata in respectiva valuta. anticiparile agentilor economici privind evolutia in viitor a cursurilor20. este ilustrativ urmatorul caz: in timpul conflictului armat dintre Anglia si Argentina privind insulele Falkland tranzactiile de lire sterline erau tensionate intrucat nu se stia cum vor evolua lucrurile. Intr-un astfel de caz. Ca urmare. rata dobanzii. prezinta o deosebita incredere. aceasta este fundamentata teoretic de diferentele dintre tari privind evolutia inflatiei. oarecum de exceptie. este normal sa fie solicitata mai intens pentru „a acoperi gaurile” devenind mai scumpa (valuta se va aprecia) in aceeasi masura in care moneda nationala. cursul de schimb se modifica in cazurile in care apar dezechilibre ale balantei.

cursurile de schimb „la inchidere” la bancile din New York (dar si din alte centre de pe coasta de est a SUA) si functiile privind piata valutara asiatica. cand incep tranzactiile. De asemenea.) ele au ca 21 Pecican Eugen Stefan . adevarat este faptul ca si alte informatii importante sunt avute in vedere. stabilirea cursului de schimb se realizeaza. iar pe de alta parte. ridicarea semnificativa a ratei dobanzii intr-o tara). Bucuresti. cresterea preturilor la produsele de baza sau a ratei dobanzii etc.stirile comunicate de principalele agentii de presa privind evenimentele petrecute „peste noapte” (mai precis anterioarele 14-15 ore care au trecut de la inchiderea activitatii zilei precedente). Astfel de stiri. daca in tara Z se anunta schimbari in bine (stabilitate sau expansiune pe plan economic. majoritatea parlamentara intr-o directie care trezeste neincredere. . relatiile dintre banci. care sunt piata care precede in timp deschiderea pietei europene. 2000. banci si econometrie. invers. pag. Telerate etc. guvernul. privind tara K fac ca increderea in puterea de cumparare a minedei K sa scada (uneori vertiginos) si ca urmare este oferita intens spre vanzare. stabilirea cursului de schimb presupune luarea in considerare a elementelor de teorie mentionate. rata scazuta a inflatiei. relatiile interumane (intre angajatii diferitelor banci care realizeaza tranzactii monetare)21. Editura Economica. desi solicitarile scad. tinandu-se seama de urmatoarele surse de informare: . in varianta initiala. diferenta de fus orar face ca bancile din SUA sa functioneze suficient de multe ore dupa ce bancile europene „au inchis” pentru a putea oferi informatii proaspete privind „mersul pietei”. ceea ce o va face mai ieftina in raport cu alte valute (are loc o depreciere vizibila a monedei tarii in care evenimente de genul celor enumerate au avut loc). rezultatele prognozelor. excedent al balantei comerciale etc. Intereseaza cotatiile din New York stabilite la sfarsitul zilei precedente intrucat ele au fost realizate in tara care „da tonul” pe piata valutara internationala. 114126 17 .Piata valutara. precum: calmitati naturale sau calamitati naturale. in ziua t (curs de deschidere) inca inainte de ora 8. compromiterea exporturilor unei tari. recolte bune. precum: necesarul sau excedentul de valuta al bancii. Astfel. mersul pietei vizavi de moneda unei tari). fie sub forma manifestarii lor directe (ca o reactie imediata la scumpirea unor produse de baza. schimbari privind politica economica.Din punct de vedere practic. avand in vedere cazul unei banci de o anumita anvergura pe piata valutara. fie indirecte (luand in calcul atitudinea clientilor. asa cum apare pe ecranele calculatoarelor conectate la agentiile Reuters.

cursurile de schimb se pot modifica frecvent si aceasta pana la ora de inchidere a activitatii bancii. de aceasta data al bancii B din Germania. ceea ce confirma bancii franceze faptul ca a stabilit un curs corect (in limbajul dealerilor un astfel de curs este etichetat „prity” sau „au pair”).urmare mentinerea pretului monedei Z sau chiar scumpirea unei astfel de monede in raport cu alte valute (apreciere). evolutia cursurilor de schimb la banca respectiva (la care urmeaza a se stabili cursul initial) va fi. Evident. la ora de deschidere a activitatii bancii. cand „se trage linia” si se stabileste profitul sau pierderea. ca si alte informatii de acest fel. Toate informatiile din sursele mentionate sunt comentate in cadrul „echipei” (serviciului) care stabileste cursul la deschidere si se ajunge la o cotatie initiala a dolarului SUA. Apelurile telefonice se succed. . Telerate etc. . in sensul luarii in calcul a cursului la inchidere in ziua precedenta. 18 . Luand cunostinta de cursul bancii franceze presupunem ca nu accepta tranzactia. In tranzactii care presupun astfel de „incrucisari” de cursuri se mai poate adauga cursului astfel stabilit o mica valoare reprezentand „plata” efortului transferului. De exemplu. Din momentul deschiderii. Ca urmare. aceasta acceptare poate reprezenta un semnal ca este cazul sa fie scumpit dolarul intrucat este posibil sa para si alte cereri masive de dolari. Semnalul fiind receptat. Daca un alt apel telefonic. care solicita acceptarea unui schimb valutar.) preiau informatia.rezultatele analizei si prognozei evolutiei cursului de schimb pentru valutele importante asa cum rezulta din „citirea” diagramelor speciale (chart systems). a rezervelor de valuta. de asemenea. si le comunica bancilor interesate. Rezultatele privind cursurile la care s-a ajuns trebuie finalizate asa incat. se modifica cursul de schimb. Pe baza cotatiilor stabilite similar privind fiecare valuta in raport cu dolarul SUA se procedeaza la stabilirea cursurilor de schimb incrucisate. intentiilor din ziua respectiva. Astfel de analize sunt realizate de catre specialistii din domeniul cunoscut sub denumirea de analiza tehnica („technical analysis”). a obligatiilor fata de clienti. Retelele de comunicatii rapide (Reuters. precum si cursul la inchidere. accepta cursul bancii franceze.pozitia bancii in postura careia ne situam. primul apel telefonic este primit de la banca A din Marea Britanie. acestea sa fie afisate. dolari contra euro. cursul de schimb va fi stabilit pe piata. banca franceza poate deveni si ea interesata sa solicite altor banci diverse valute la schimb. Swift. obiect de analiza si prognoza pentru specialistii respectivi.

CS termen 1 + rata. are loc la un termen viitor cansta fie in protejarea contra riscului de a pierde datorita modificarii. o astfel de valuta este normal sa fie mai slab cotata in raport cu alta valuta. se afirma ca ea este platita „in pierdere” (forward discount). invers. (K ) CS vedere 1 + rata. daca valuta K se deosebeste de moneda R printr-o rata a dobanzii mai mare. stabilirea cursului de schimb la termen se bazeaza pe corespondenta dintre raportul ratelor dobanzii celor doua valute la care se refera cursul si raportul dintre cursul la termen si cel la vedere.( R ) 1 + rata.dob. Stabilirea nivelul cursului de schimb la termen („forward”) Schimburile pe plan extern permit plata sau incasarea fie imediat. la un termen viitor. daca moneda K devine mai ieftina (exprimata in unitati monetare R) la un termen viitor. mai scumpa in raport cu cealalta moneda (R). se afirma ca moneda K este platita „cu prima” (forward premium). exprimata in valuta specificata in contract. in sensul ca una dintre monede (de exemplu K) poate deveni.3. cursul la termen este aproximativ la paritate cu rata dobanzii (proportia in care difera rata dobanzii monedei R de alte valute este aproximativ proportionala (direct) cu diferenta dintre cursul la termen si cel la vedere). Ratiunea pentru care cursul la termen poate sa difere de cursul la vedere are drept punct de plecare deosebirile la rata dobanzii. reprezinta un semnal edificator cu privire la puterea de cumparare prezente. Din egalitatea de mai sus rezulta: CS termen = CS vedere * 1 + rata.dob.dob. fie la un termen viitor (mai tarziu de 48 de ore) stabilit prin contract.dob.( R ) = . Intre cursul de schimb la termen si cel la vedere poate exista egalitate sau. Din punct de vedere teoretic. Motivul pentru care plata/incasarea sumei. a cursului de schimb. Mai concret. unde R reprezinta moneda interna in care este evaluata unitatea de valuta K (1 K = n unitati monetare R). In acest caz. Se cosidera ca aparitia de deosebiri semnificative in ceea ce priveste rata dobanzii „afisata” la o valuta.2. dar si viitoare a valutei respective. ca urmare. cu atat mai mult cu cat cresterea dobanzilor 19 . se considera ca exista „in spatele” monedei K un proces inflationist care genereaza rate mai mari ale dobanzii si.( K ) Corespunzator teoriei paritatii ratei dobanzii. fie din ratiuni financiare. comparativ cu altele. Aceasta. inegalitate. dimpotriva. in timp. la vedere sau cash.

termenul este mai mare. Pe de alta parte. insa mai frecvente sunt termenele de 1. cursul la termen poate fi privit ca o prognoza (dintre cele mai precise) de a carei exactitate depind castigul sau pierderea de pe urma schimbarilor de curs intervenite pana la termenul stabilit. nivelul cursului la termen se au in vedere urmatoarele: pentru cursul de schimb al valutei K. K – moneda externa. premium pentru R). dar si peste 9 sau 43 de zile (broken dates). respectiv rascumparare a sumei. egalitatea CSvedere = CStermen.dob. avantajul dobanzii sporite obtinute de detinatorul de valuta K pana la termenul realizarii schimbului valutar (corespunzator contractului) justifica un cost pe care acest detinator il va suporta prin acceptarea pretului mai mic (discount) al valutei K in moneda R la termenul platii. dar si de marimea intervalului pana la termenul contractual de efectuare a platii/incasarii. Pentru a stabili. exprimata in unitati monetare R. 360 * 100 unde: R – moneda interna. de incredere. Termenul la care se va plati/incasa poate fi stabilit la cateva zile de la data incheierii contractului (3-7 zile). In ceea ce priveste stabilirea cursului la termen. In putine cazuri si numai pentru valute deplin convertibile. se poate accepta.( K )] * termen.dob. insa o data perfectata ea nu mai poate fi anulata.3 sau 6 luni. se determina cursul de schimb la termen insumand algebric diferenta CS termen = CS vedere + d obtinuta anterior (d) la cursul la vedere (la cumparare): 20 . de regula. d= se stabileste marimea primei/pierderii (d) pe baza relatiei: CS vedere * [rata. in anumite cazuri de evidenta normalitate pe piata valutara. ajungand si pana la 3-5 ani. corespunzator contractului. si implicit a primei sau pierderii. Din punct de vedere practic. se considera ca in cazul in care rata dobanzii pentru valuta K este superioara ratei dobanzii pentru moneda R se procedeaza la stabilirea unui curs la termen mai mic decat cursul la vedere (discount pentru K.in. la stabilirea cursului de schimb la termen se tine seama de mai multe aspecte. si in primul rand de diferenta dintre ratele dobanzilor. In acest sens. Tranzactia la termen se poate realiza la telefon urmand ca actele sa se incheie ulterior. ca si de previziunile privind evolutia cursului la vedere. Se poate „iesi din afacere” prin revanzare. mai des intalnita este situatia in care cursul la termen difera de cel la vedere. un proces de depreciere care va continua in decursul timpulului.zile .( R ) − rata.insoteste. Situatia nefiind frecventa in intervale de timp mai mici sau mai mari. in astfel de cazuri.

respectiv cursul este subevaluat daca.dob. cat si avantajul dobanzii superioare a valutei. In limbajul operatorilor de curs de schimb (dealeri) se specifica mai degraba diferenta dintre cursul la vedere si cursul la termen („forwrd outright rate”) prin cifre care indica asa-numitele puncte („points”. Interventia bancii centrale pe piata valutara poate conduce la un curs de schimb supraevaluat daca inflatia interna R este mai mare decat cea din tara a carei valuta o evaluam K. controlului salariilor. nivelul rezervelor valutere. inflatia are o rata interna R mai mica in conditiile in care cursul este mentinut la acelasi nivel in pofida evolutiei ratei inflatiei. Altfel spus. directia investitiilor etc. 21 . dar cursul ramane nemodificat. rata dobanzii. ce presupun o vanzare de valute la un curs la vedere si o operatiune de cumparare a aceleiasi valute la termen (peste un numar de zilesau de luni) la un curs diferit. Nivelul de echilibru se poate modifica in raport cu oferta si cererea de moneda. daca puterea de cumparare scade in tara R comparativ cu K. soldul balantei comerciale.( R ) − rata. pretul ei exprimat intr-o alta valuta ramane neschimbat. depind de modificari in ce priveste inflatia. desi puterea de cumparare a monedei se modifica. Interventia guvernului si a bancii centrale poat6e fi dirijata in directia realizarii echilibrului de curs de schimb prin introducerea taxei de egalizare a dobanzilor reale.dob( K )] * termen.zile] - finalizarea tranzactiei la termenul stabilit. Relatia de calcul devine: d = CS vedere = [rata. de nivel apropiat in tarile cu valute importante. 3.in.zile 360 * 100 + [ rata. pips) reprezentand zecimalele diferentei mentionate. dimpotriva. moneda R este supraevaluata in raport cu moneda K. cat si o inflatie scazuta. la randul lor. diferenta de curs va trebui sa aduca initiatorului un castig cel putin la fel de mare cu dobanda pe care ar fi obtinut-o daca ar fi deschis un depozit la termen pentru suma in valuta comercializata. impozitelor pentru credite destinate investitiilor. Conditia de stabilitate presupune atat oscilatii mici ale cursului in jurul unui anumit nivel. precum si o balanta echilibrata de plati. Aceasta si pentru a nu fi confundata informatia numerica cu cea care se refera la operatiuni duble (swap) de valute.O varianta de calcul a cursului la termen include atat acoperirea riscului de valuta (urmare a deprecierii valutei pentru care vom obtine echivalentul in moneda interna la termen). Evident. Modalitati de determinare a altor tipuri de cursuri de schimb Cursul de schimb de echilibru reprezinta acel nivel pe o piata libera (pe care nu se face simtita interventia guvernului) in conditii de stabilitate.3. iar acestea.in.dob( K ) * termen.

Indicatorul reprezinta o medie ponderata a cursurilor de mschimb pe care se inregistreaza moneda K in raport cu alte valute intr-un moment t+i fata de un moment de referinta din trecut t. Astfe de calcule privinfd evolutia in medie a evaluarii unei valute in raport cu celelalte valute importante sunt realizate de FMI.Intr-o abordare mai practica. intrucat exista atatea preturi cate produse sunt. atunci moneda R va aparea „intarita” (apreciata) in exprimarea reala. ne vor interesa indicatorii sintetici ai preturilor si anume: indicele general al preturilor din fiecare din cele doua tari. adica va pune in lumina deprecierea monedei R comparativ cu K. pe termen lung este considerat „de echilibru” acel curs pentru care s-a inregistrat un echilibru al balantei de plati pe o perioada suficient de lunga. Ambele situatii exclud interventia bancii centrale pe piata valutara. chiar daca ne limitam la cele care fac obiectul importului si exportului. Cursul de schimb real sau cursul de schimb nominal (efectiv) real este de asemenea calculat in scopuri legate de analiza competitivitatii economice. precum si in comparatii internationale. Reuters. Prin obtinerea lui se urmareste depasirea starii de raport bilateral intre doua valute si obtinerea unui indicator care sa exprime evolutia raportului in care se afla o valuta in raport cu mai multe valute. In mod practic. Ponderea cu care intra in calcul fiecare curs de schimb este data de volumul comertului exterior sau alt criteriu economic al tarilor ale caror valute intra in calcul. se considera ca cursul de schimb de echilibru pe termen scurt este acel curs care este dominant intr-un sistem fluctuant dee evolutie. o crestere mai intensa a inflatiei in tara R comparativ cu tara K va face ca valoarea „reala” sa fie superioara celei nominale. 22 . CS real = CS I (P R) I (P K) unitati de moneda R pe 1K. acesta reprezinta un indicator de analiza. invers. daca inflatia in tara K este superioara celei din R. Deutsche Bundesbank si alte cateva institutii monetare internationale. Indicatorul asfel obtinut impilica o comparatie cu un nivel (si o perioada) de referinta corespunzator teoriei paritatii puterii de cumparare. In ceea ce priveste cursul de schimb efectiv sau mai bine zis indicele cursului efectiv de schimb. Modul de calcul al cursului real presupune inmultirea cursului de schimb bilateral (cel care este comunicat in mod curent) cu raportul dintre preturile inregistrate in cele doua tari.

era convertibil sau rambursabil in aur. In cadrul conferintei au fost infiintate doua organisme: Fondul monetar international (International Monetary Fund – IMF). in iulie 1944. Acesta presupunea ca fiecare tara isi definea unitatea monetara in termenii unei anumite cantitati de aur. Evolutia cursului valutar 4. este aceea care a constituit substratul sistemului.M. De fapt Acordul de la Bretton Woods a facut din dolarul SUA moneda-etalon la nivel international. fixate la 35$ pe uncia de aur. New Hempshire. Aceasta conferinta a avut loc la Bretton Woods. in perioada interbelica. la randul sau. de natura de a afecta comertul international. care. pentru schimburile valutare se utiliza ca baza etalonul international aur. Obiectivele F. dar convertibilitatea dolarului American. In scopul evitarii oricarei repetari a conditiilor economice din perioada antebelica. Perioada anilor 1920 si 1930 s-a caracterizat atat printr-un haos monetar extins in intreaga lume. astfel incat guvernele sa poata schimba aur pe bancnote si invers. Evolutia istorica a cursului valutar Intre 1880 si inceputul Primului Razboi Mondial si. pentru scurt timp. Valoarea fiecarei monede a fost exprimata in cantitati fixe de aur.I. cat si printr-o mare recesiune economica. Rezultatul acestei situatii era ca aurul trebuia sa fie exportat si importat pe baze nerestrictive. erau acelea de a crea stabilitate monetara si de a indeparta restrictiile din cadrul schimburilor. spre sfarsitul celui de Al Doilea Razboi Mondial guvernele aliate s-au intalnit in cadrul Conferintei ONU pe probleme monetare si financiare.Capitolul 4. 23 .1. Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare – “Banca Mondiala”. SUA.

Mecanismul cursurilor de schimb fixe aplicat de tarile membre ale FMI in relatiile economice internationale a fost justificat de urmatoarele argumente22: mecanismul cursurilor de schimb fixe urmarea sa formeze si sa mentina stabilitatea in schimburile economice internationale. Evolutia economica a statelor capitaliste in anii 1950-1970. In perioada aplicarii cursurilor fixe s-au manifestat unele efecte negative: in masura in care se modifica cursul de schimb peste limitele stabilite se manifesta incertitudine in derularea tranzactiilor comerciale internationale. SUA si-au suspendat politica de convertire a dolarului in aur. Acordul Smithsonian din decembrie 1971 a prevazut un sistem de cursuri raportate la dolarul SUA cu marje mai mari de fluctuare de pana la ± 2. Germania de Vest si Japonia au devenit concurenti ai SUA la titlul de cea mai dezvoltata natiune industrializata. presiunile de pe piata aurului si alti factori economici si monetari au exercitat influente asupra relatiilor economice internationale si au determinat renuntarea la mecanismul cursurilor de schimb fixe in anul 1971. pag. politicile economice ale tarilor erau orientate spre sustinerea cursului de schimb si nu spre stimularea schimburilor economice internationale. Editura Hachette Superieure. operatorii care se angajau in contractele comerciale internationale erau supusi unor riscuri reduse. Tarile membre FMI se angajau sa mentina cursurile monedelor in limitele marjelor de fluctuatie prin interventii pe pietele valutare.25% denumit sistemul cursurilor centrale ce s-a aplicat pana in martie 1973. 1995. In 1971. Pe la mijlocul anilor 1960. dupa care tarile dezvoltate au trecut la flotarea cursurilor valutare.Sistemul valutar de la Bretton Woods (SUA) din anul 1944 a functionat pe baza mecanismului cursurilor fixe. Paris. Cursurile de schimb ale monedelor tarilor membre ale FMI oscilau in jurul paritatii in limita de ± 1% . 22 Philippe d’Arvisent. Uneori. 24-25 24 . sub presiunea fluxurilor masive de capitaluri si a deficitelor comerciale tot mai accentuate. mecanismul cursurilor fixe era menit sa asigure o administrare eficienta si echitabila a resurselor valutare. banca centrala isi dirija rezervele valutare spre sustinerea cursului de schimb si se diminua influenta lor in stabilirea echilibrului valutar. Thiery Schowb – Finances Internationale.

pag. interventiile pe pietele valutare au fost insemnate si frecvente. propaga inflatia ca urmare a tendintei participantilor la schimburile internationale de a majora preturile in vederea acoperirii pierderilor din modificarea cursului de schimb. Flotarea cursurilor valutare (determinarea cursului pe piata valutara) genereaza unele efecte pozitive in relatiile economice internationale: favorizeaza echilibrarea spontana a balantei de plati. presupun imobilizarea unor sume pentru acoperirea pierderilor din producerea riscului valutar. La 22 septembrie 1985. Franta si Regatul Unit s-au reunit la hotelul Plaza din New York.6 25 .In acest context. descurajeaza interventiile speculative deoarece variatiile de cursuri sunt mai greu de anticipat. cea de-a doua modificare a statutului FMI din anul 1978 a prevazut principiul potrivit caruia tarile membre se bucura de libertate in alegerea politicii de curs. contribuie la formarea unui nivel fundamental al cursului de schimb daca nu se aplica anumite masuri pentru echilibrarea balantei de plati. poate sa determine reducerea necesarului de rezerve valutare in cazul in care banca centrala nu se mai angajeaza sa intervina pe piata valutara pentru sustinerea cursului de schimb. Germania. International Monetary Fund. daca raportul de schimb al valutei se situeaza la nivelul de echilibru al cererii si ofertei de pe piata valutara.IV din statutul FMI. Tarile membre se mai angajeaza sa nu manevreze cursul de schimb pentru a obtine avantaje unilaterale si sa nu aplice masuri care sa imoiedice ajustarea balantei de plati. Cursurile flotante produc si unele efecte negative in relatiile economice internationale: amplifica riscurile comertului international. 23 Articles of Agreement. tarile membre sunt invitate sa colaboreze cu Fondul si cu celelalte tari membre in aplicarea flotarii cursurilor valutare 23. In perioada de aplicare a cursurilor flotante. import si productia interna. asigura ajustarea economiei nationale in functie de influentele factorilor economici monetari si financiari. s-a impus coordonarea politicilor valutare si s-a manifestat instabilitate pe pietele valutare. ministrii de finante si guvernatorii bancilor centrale din SUA. In conformitate cu prevederile art. Japonia. Washington DC. influenteaza raportul dintre export. 1985. pot determina aplicarea unor masuri protectiniste.

a recomandat masuri pentru stabilizarea dolarului SUA (fixarea unor zone mai largi de variatie. ca succesiune in timp.Acordul de la Plaza a recomandat politica de interventie concertata a bancilor centrale pe pietele de schimb. In ceea ce priveste studiul anticipativ al evolutiei preturilor hartiilor de valoare. La 1 ianuarie 1999. factorii episodici sau greu de cuantificat. Anticiparea evolutiei in timp a cursului de schimb – „Technical Analysis” Evolutia in viitor a proceselor economice reprezinta un obiectiv important in cercetarea economica. modificarii cursului de schimb. inclusiv al valutelor tranzactionate pe piata internationala. deficitul balantei de plati). Monedele europene au fost eliminate de la 1 ianuarie 2002 in favoarea noii monede unice. Reuniunea grupului celor 7 tari industriale de la Toronto din iunie 1988 a sustinut intarirea cooperarii internationale prin interventia bancii centrale in limitarea variatiei cursului de schimb. acesta castiga in interes fiind legat direct de posibilitatea obtinerii de profituri semnificative sau de evitarea unor pierderi greu de recuperat. rata dobanzii. interventia concertata in cazul fluctuatiei cursului de schimb. cat si pe studierea evolutiilor unor variabile-semnal care preced. ajustarea cursurilor in cazul unor disparitati. cursul de schimb fiind indicatori sintetici care „agrega” actiunea unui numar relativ mare de factori. cursul de schimb apare in postura de efect. in consecinta. Totusi euro floteaza in continuare liber fata de celelalte monede neeuropene. Pretul unei hartii de valoare si. la care s-au adaugat Canada si Italia. generati deseori de comportamentul uman etc. 4. In astfel de modele.2. 26 . Unele necunoscute cu privire la: acuratetea datelor statistice. mai ales. care presupune ca ratele de schimb dintre monedele europene sa fie fixate una fata de alta. se poate accepta ideea folosirii modelelor econometrice. iar factorii determinanti sunt cei recomandati de teoria economica. care a devenit moneda nationala pentru toate tarile participante la EMU. confirmarea ipotezelor metodelor de estimare. pe evolutia unor indicatori fundamentali pentru economie (inflatie. Prognoza cursului de schimb se bazeaza atat pe elemente de teorie economica privind paritatea puterii de cumparare si. Acordul de la Louvru din 21-22 februarie 1987 incheiat de tarile mai sus enumerate. Euro.. fac ca prognozele sa nu fie intotdeauna pe masura asteptarilor in pofida fundamentarii matematice relativ riguroase. Uniunea Europeana a implementat Uniunea Monetara Europeana (European Monetary Union – EMU).

dar si pe fler. conduc la rezultate satisfacatoare. pot fi rezumate asfel: fluctuatiile nu sunt intru totul aleatoare intrucat apar frecvent secvente evolutive repetabile. dar care. bazate pe observatii empirice privind „comportamentul” pietei. psihologia celor care vand sau cumpara valute. relativ usor de recunoscut. presupunand calcule laborioase. aplicate cu discernamant. Elliot. in timp ce in zilele de vineri. in timp ce in februarie. indicatori si reguli nu intotdeauna riguros fundamentate matematic. interpretarea unor indicatori-semnal. Daca preturile incep sa scada spre sfarsitul saptamanii (vineri) aceasta semnaleaza o tendinta de scadere care se va accentua la inceputul saptamanii (luni indeosebi). urmareste cunoasterea „pulsului pietei” in vederea anticiparii evolutiei viitoare. preturile sunt mai mari („up days”). in decursul anilor se manifesta o sezonalitate a preturilor in sensul ca in lunile ianuarie. conisderat a fi unul dintre initiatorii aceste tehnici. asa cum cei care cumpara in octombrie mizeaza spre o crestere spre sfarsitul anului (year end rally). mai. 27 .N. Concluziile la care a ajuns R. Dintre consideratiile empirice bazate pe experienta. iulie. considerand ca seria cronologica cu un numar suficient de mare de termeni este suficient de „elocventa” si deci „a lasa datele sa vorbeasca despre ele insele” ar fi o cale indicata pentru obtinerea de prognoze (indeosebi pe termen scurt). cei care cumpara in mai-iunie se asteapta la o crestere in vara (summer rally). Ca urmare. iunie si octombrie preturile scad. Analiza evolutiei in timp include mai multe metode – unele fiind dintre cele mai simple. Ca urmare. cunoscuta pe Wall Street sub denumirea de „Technical Analysis”. Prognozele obtinute in urma aplicarii „technical analysis” au in vedere istoricul evolutiei. care a analizat un numar mare de reprezentari grafice privind fluctuatuiile preturilor. Expertii din domeniul analizei seriilor cronologice („technical analysis”) au dezvoltat o serie de procedee. apecieri bazate pe analiza diagramelor privind evolutia preturilor sau a indicilor sintetici. Analiza evolutiei fenomenelor in timp. se apreciaza ca in zilele de luni preturile sunt mai scazute („down days”). altele fiind relativ complicate. si care pot fi aplicate de cunoscatorii psihologiei participantilor de pe pietele devizelor si hartiilor de valoare in general.In ceea ce priveste determinarea prin calcule a viitoarei evolutii exista o clasa de metode care se dispenseaza de factori. noiembrie si decembrie preturile sunt mai mari. mentionam recomandarile de genul: in activitatile comerciale pe termen scurt.

in care atat varfurile cat si caderile cresc sau descresc ca nivel. speculatorii indeosebi sunt interesati de momentul in care pretul este maxim (pentru a vinde). denumita si „evolutie in platou”. d. ca si de momentul in care pretul este minim (pentru a cumpara). Ca urmare. in care tendinta descrie salturi semnificative la anumite intervale. dar si de perioade de prefigurare a unor noi tendinte pentru a putea astepta momentul favorabil. b. valute etc. Se poate trasa o linie care uneste caderile – linie suport. decat ca se va stinge. un proces odata declansat este mai probabil ca el se va consolida. In ceea ce priveste tipologia modalitatilor de evolutie in timp este necesar sa mentionam ca evolutia poate fi caracterizata avand in vedere in deosebi varfurile (peaks) si caderile (bottoms). foarte probabil. si o linie care uneste varfurile – linie de rezistenta.putem deosebi unele elemente comune. c. sincronicitate. situandu-se pe alte paliere evolutive. Deosebim urmatoarele tipuri de secvente evolutive: evolutie consolidata . dar si la 28 . e. urmat simetric de alte doua varfuri mici. proportionalitate. acelasi set de circumstante face ca participantii sa actioneze aproximativ identic. In literatura economica recenta apar cu o frecventa tot mai mare referiri la asa numitele valori anticipate („expected values”) si la rolul lor in comportamentul agentilor economici. se apreciaza frecvent ca o cadere in ziua t este. in care unul sau doua varfuri preced un varf dominant. dar si multitudinea metodelor de obtinere a previziunilor. aprecierile. oscilatiile ciclice se manifesta la intervale mari si ele se caracterizeaza prin armonicitate. mai mult sau mai putin riguroase cu privire la ce anume ne putem astepta in viitor au o deosebita importanta in luarea deciziilor privind depunerile sau retragerile de sume din depozite. Printre aspectele care pot fundamenta predictiile mentionam: a. evolutie cap-umeri („head and shoulders”). ca si a comportamentelor agentilor economici in raport cu diversele semnale ale pietei. Diversitatea punctelor de vedere . cumpararea sau vanzarea de titluri.in sensul ca oscilatiiile sunt in interiorul culoarului limitat de cele doua linii. tendinta evolutiva merita incredere. scaderile de nivel sunt mereu corectate. precum si o tipologie a oscilatiilor inscrise pe diagrame. urmata de o revenire. evolutie cu tendinta . evolutie tip „steaguri si fanioane” („flags and flatters”). ceea ce semnaleaza modificarea tendintei. In domeniul bancar si in general pe piata hartiilor de valoare. reprezinta semnale cu privire la instabilitatea proceselor din economie. evolutie in valuri (oscilatii) din ce in ce mai mari sau din ce in ce mai mici. f.

Piata valutara. curiozitate care. in care anticiparea pretului (cotatiei) de catre unii „avizati”. 198202. 24 Eugen Stefan Pecican . Nu sunt rare cazurile in activitatea comerciantilor. 2000. Editura Economica.faptul ca solutiile cele mai bune in acest domeniu se lasa asteptate. banci si econometrie. inainte ca piata sa il stabileasca i-a facut sa castige milioane de pe urma unor astfel de predictii24. 215. metodele de prognoza continua sa se perfectioneze. si aceasta cu deosebire in domeniul financiar-valutar. pag. pentru cei preocupati de piata valutara este potentata de tentatia castigului. Bucuresti. sau poate inspirati. 29 . Data fiind curiozitatea dintotdeaua in ceea ce priveste deconspirarea viitorului. fie si de valute.

GBP si USD in ultimii 10 ani 30 .ANEXA 1 LISTA valutelor cu acronimele care apar in lista cursurilor pietelor valutare TARA VALUTA AUSTRIA Siling austriac* AUSTRALIA Dolar australian BELGIA Franc belgian* CANADA Dolar canadian ELVETIA Franc elvetian GERMANIA Marca germana* DANEMARCA Coroana daneza EGIPT Lira egipteana SPANIA Peseta spaniola* FINLANDA Marca finlandeza* FRANTA Franc francez* MAREA BRITANIE Lira sterlina* GRECIA Drahma greceasca* IRLANDA Lira irlandeza* ITALIA Lira italiana* JAPONIA Yen japonez OLANDA Gulden olandez* NORVEGIA Coroana norvegiana PORTUGALA Escudo portughez* ROMANIA Leul romanesc SUEDIA Coroana suedeza RUSIA Rubla TURCIA Lira turceasca SUA Dolar SUA DST XDR EURO EUR * valutele au fost inlocuite cu euro. ACRONIM ATS AUD BEF CAD CHF DEM DKK EGP ESP FIM FRF GBP GRD IEP ITL JPY NLG NOK PTE RON SEK RUR TRL USD XDR EUR COD 040 036 056 124 756 276 208 818 724 246 250 826 300 372 380 392 528 578 620 642 752 743 792 840 752 954 ANEXA 2 Evolutia cursurilor EUR.

ANEXA 3 Evolutia cursului de schimb leu-dolar american si leu-euro pe perioada 1985-2005 31 .

92 21.09 2 033.9137 3. Anghel Marcel .A.60 1 967.89 33 055.38 .46 31 255.11 29 136. 87.57 21 692.14 16. N.14 2 629.A.94 8 875.15 14. N.81 400.74 19 955.28 14.90 8 090.25 Anul 1985 1986 1987 1988 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 15 332. Sursa: www.51 3 862. N.86 26 026..56 14.07 37 555.ro Bibliografie: 1. 2002 32 .A. N.28 3 082.95 760.60 7 167.1998.55 36 234. N.6234 * Curs comercial până în 1989.87 32 636.55 EUR** N. Editura Matrix Rom.47 307.Relatii valutare.92 9 989.75 29 060.A.56 76.57 40 532. inclusiv.A. Bucuresti.93 16 295. ** ECU până la 31 dec.25 33 200.01 1 655.A.ROL USD* 17.00 884.RON USD* EUR** Anul 2005 2.bnr.

ro 33 . Articles of Agreement. 1992 3. Kiritescu Costin .Introducere in studiul pietelor monetare si valutare.2. Krueger Anne O. www. banci si econometrie. Editura Wiley Fin.. 2000 8. 1995 9. Editura Stiintifica si Enciclopedica.Functionarea economiei si echilibrul extern. 1993 5. Monod. International Monetary Fund. Bucuresti. Editura Economica. 2000 10. 1996 7. Didier Pierre. Constantin Floricel . 1978 6.Determinarea cursului valutar. Washington DC. Bucuresti. Editura Academiei Romane. Wiley John & sons . Moyens . Edition. – The foreign exchange and money markets guide. Bucuresti.Relatiile valutar-financiare internationale. . Philippe d’Arvisent.Piata valutara. Editura Sedona. Editura Didactica si Pedagogica. ESKA. Thiery Schowb – Finances Internationale. Daianu Daniel . 1994 4.Relatii si tehnici financiar-monetare internationale. Editura economica. Pecican Eugen Stefan .Techniques de Paiement Internationeaux. Editura Hachette Superieure.bnr. 1995 11. Paris. 1985 12. Walmsley T. Timisoara. Bucuresti.