de Constantin PAPANACE

Rezolvarea acestor probleme este pentru intremarea
a poporului problema cauza caracterului
a marilor primejdii ce le fost §i semna-
cu ingrijorare la noi , problema fanari otismului a fost in com-
plicitatea cea nici nu a fost in §i to-
tu§i aceste problema nu pot fi neglijate . nu vom avea imagine a in-
tregei drame morale §i rasiste nu vom cauta ccre-
c.e intre aceste trei probl-eme .
o scurta privire asupra trecutului apropiat poate chestiunea
in liniile ei ffiari. .
Eate cunoscut reer.,rturile Buflete§ti ale romanilor din Principate -
ale singurilor romani cari au avut 0 continuitate .• au fo t
complet dogite in timpul domniei fanariote . De aici purcede intrcg
Dintr ' un popor viril,napraznie increzator in puterile sale care adesea se
. masura cu puternicul imperiu otoman <;1i ducea lupte acerbe pe Nistru §i
impilarea fanariota a scos ' un popor umil , speriat , sceptic §i resemnat .
Prin aceasta diminuare a sufletesc,baza noastr e
a slabit considerabil . Dar efectele dezastroase ale acestei nefaste
stapaniri - pe se straauesc sa Ie mascheze cu pompoase
§i tot atat de dubioase teorii asupra B§a ziselcr civilizatori i -
nu se opresc aici .
Incruci§arile lumei interlope din Levant eu elita romaneasca
ta pana atunci de Voevozii romani prin lupte, i - a produs degenerarea acesteis
§i astfel B doua noastra coloana de reasa de co-
§i desfraul veneticilor, se surpa, prabu§ind intreg edificiul moral al
romane§ti . Prin aceste ruine s 'a strecurat u§or invazia jidoveasca
calauzita de sau miros de prSda.
De acum va incepe opera lor de §i ampl i ficare a
morale . pentru ca ritmul Sa fie cat mai accelerat , i§i vor creia
prin de care dispun in lumea "climtul democratic"
stat de prielnic pentru uneltirile lor destructive .
Intr'un asemenea elimat s ' a facut slcbozirea - aceasta napastu1
ta rasa de oameni - care· poarta in mizeria ei milenarlt,atatea tare. fizice
morale §i care acum va umple reriferiile targurilor §i or&§elor noastre , unde
'7a consti tui baraj de mizerie §i promi scu.i tate §i vai! sursa de alimentare de-
a paturii burgheze rcmane§ti 'in
A§adar , peste nobilul popor roman interiorizat §i nealterat in multe
riin lumea sate lor , s ' a intins aces't amalgam do lume cC'smopolita - plttu-
ra "suprapusa", cum ii spunea Emin-escu - care va imprima toate ampr entele de-
§i care va desfigura adevltrata fizioncmie romaneasoa.
In felul ace sta societatea romaneasca din Vechiul Regat a fost atacata
in t.,ate straturile ei , iar tarele elementelor componente care s ' au infiltrat
n'au intarziat slt iasa la iveallt .
In patura conducatoare , din urma§ii samsarilor Sall a ,din
porturile Levantului, au i e§it "pi§icherii"' ,
" chiulangii", sau "invarti
Ace§t i a au creiat un stil de pe care I - au impus ca model §i celor-
lalte clase sociale .
In clasa de mijloe, spiritul talmudistului eu pereiuni apare inearnst
§i multiplicat in mii de exemplare de a§a zi§ii intelectuali romani cari ,
suflete§te <;1i eu instinctul rasei eomplet atrofiat, eontinuau de
la catedra, prin sau prin scri s , opera de pusti ire a sufletului
lromane Em •
In clasa de jos , cu deosebire
zitul de ieri", servil §i umil lua
langa "boieri" soo "jupani", i§i
( priwar la sat , §ef de post , etc . ) ,
na§ului .
ace lea dela periferia ora§elor, "slobo-
electoral §i cu lingu§irile pe
facea loc in mici administrative
unde devenea satrap al ba§ti-
astfel poporul roman , atacat in teate sal e sociale , i§i
vedea demnitatea, omenia lui cu toate atributele sale spi ritua-
Ie , terfelite §i ciuntite rie aceste nefaste care se
§i reciproc .
Din cauza nici centingentele
satelor Ie impinge spre ora§ nu vor putea
terat , fiindca ele inainte' de a patrunde
treaca prin filtrul de la periferi e sau
teasea a masonic .",
pe care in mod natural lumea
aduee speeificul etnie neal-
in " lumea mare ", trebuiau sa
sa suporte deformarea sufle-
Cei cari nu Guportau aceasta diformare erau ca inadaptabili
§i ca tulburatori ai ordinei ccnstituite . '
Produsul eel mai respingator a: amalgamului 8
fest politicianismul din ultimul timp.
Poporul roman a dlntr'un inceput impotriva raulul . Dar
rezultat . Tudor Vladimire5cu - or±cat ar incerca 5a- l minima-
lizeze - a fost sfartecat pentru incercarea lui. Mi hail Eminescu
(desavar<;,i t' exemplar al rasei r"mane§ti), a innebuni t de durere , infierand
zadarnic "greco- bulgarimea" din ce in c e mai atotputernicit in Sta tul

Dupit intregire , s ' a produs §i dln partea Provinci ilor all -
pi te. A§a zisul nu era indreptat impotriva Veohiului Re-
gat, cum cu superficialitate sau cu rea au voit sit vadit unii. Dim-
potriva , era numai 0 impotriva spiritului fanariot adus de
pi ljicherii, sit- §i facit 0 Era un indlciu de 51(nittato moralit
pe care 11 mani festau r amuril e neamului romanesc car e n'au CunOS0ut impi -
lar.ea §i putregaiul fanariot .
Dar nici aeeasta n'a adus intremarea sufleteascit mult a<;,tep-
tatit . Erau simptome ca pr ucesul se de$fa§ura in sens contr ariu. Lespede&
triunghiularit se litss tot msi spitsittosre , gats
sa innitbulje ori ce a adev1tratului suflet romanesc .
Atunci §i- at ri mis pe eel mai desavBrljit exemplar al situ ,s' o
apere : CAPITANUL. El a erupt din adanoul mi leniilor tracioe. A intronat
spiritualitapea, de moarte in locul mat erialismului §i
iudaicel a reaoi litat onoarea Iji corectitudinea in locul pi§icherlismului
19vantin; a cultivat demnitatea §i mandria i n locul §i slugarniciei
\igane§ti . A ridicat din neu edificiui mor al al sub bolta citruia sit
poat it prospera spiritualitatea r omaneasca , r as turnanc cu umerii siti de u-
ria§ piatra funerara care oprea invier ea neamului romanesc .
Deaceea, din instinot , lumea iudeo- levantinit <;,i toat a rema-
neasea au urit pe CAPITAN. s ' au coalizat pentru moartea LUI . Cahalul s
urzit crima, urmaljii eteriljtilor (Ducas- Iamandia - Citlinescu Ghermanla,etc . )
au pus- o in aplicare , iar elementele Aervile din noastra" au execu-
ta t - o. Aceasta coa11 nu este 0 intfunplarp., ilj i are semni fica e'l (+) •
Poporul roman trebuie sa ia seama. Pentru a nu fi condamnat de a face
opera de "Sisif", este neveie sit priveasca fenomenul descompunerii mor a le din
Romania prin toate laturile lui .
ext irparea di n rad'i1cini a tuturor cauzelor cari au dus la sltus-
din trecut, primejdia va ramane , iar invierea neamului romanesc
mer eu va fi de pangarirea 8'1.
Est e timpul ca elementele bit§t lna§e ramase nealterat e in lumea sate-
lor Iji care aduc autentlcului romanesc , sa stritbatit i m teate
celuleIe organismului politic nou .
Lozincile ins1(nitto<;,irii fizice morale a noastre aunt <;, i
r aman : Desiudaizare , desfanariotizare ,
jArtiool

pUblicat in ziarul "CUVANTUL"
Decembri.e 1940. j
- Nr . 76 - Luni 30

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful