P. 1
Teste Evaluare Neuro Calitatea Vietii

Teste Evaluare Neuro Calitatea Vietii

|Views: 492|Likes:
Published by Ioana Mirisan
teste de evaluare
teste de evaluare

More info:

Published by: Ioana Mirisan on Apr 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2015

pdf

text

original

REABILITAREA MEDICALĂ A BOLNAVULUI CU ACCIDENT VASCULAR CEREBRAL Protocol Clinic Naţional

Chiş inău, 2012
1

Aprobat la şedinţa Consiliului de experţi al Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova din____________ , proces verbal nr. Aprobat prin ordinul Ministerului Sănătăţii al Republicii Moldova nr. ___din_________ cu privire la aprobarea Protocolului clinic naţional ,, “ Elaborat de colectivul de autori:

Recenzenţi oficiali:

Coordonator:

2

CUPRINS ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT....................................................................................6 PREFAŢĂ.................................................................................................................................................6 A. PARTEA INTRODUCTIVĂ..............................................................................................................7 A.1. Diagnosticul...................................................................................................................................7 A.2. Codul bolii.....................................................................................................................................7 A.3. Utilizatorii......................................................................................................................................7 A.4. Scopurile protocolului...................................................................................................................7 A.5. Data elaborării protocolului...........................................................................................................7 A.6. Data următoarei revizuiri...............................................................................................................7 A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului...........................................................................................................................................8 A.8. Definiţiile folosite în document.....................................................................................................9 A.9. Informaţia epidemiologică.............................................................................................................9 B. PARTEA GENERALĂ.....................................................................................................................10 B.1. Perioada de reabilitare precoce....................................................................................................10 B.1.1. Faza acută a AVC (1-14 zile)............................................................................................10 B.1.2.Faza acută a AVC (15-1 lună)............................................................................................11 B.1.3.Faza subacută a AVC (1-3 luni).........................................................................................12 B.2. Perioada de reabilitare tardivă.....................................................................................................13 B.3. Perioada de reabilitare cronică/sechelară....................................................................................14 C. 1. ALGORITMII DE CONDUITĂ..................................................................................................15 C.1.1. Algoritmul A.............................................................................................................................15 C.1.2. Algoritmul B.............................................................................................................................16 C.1.3. Algoritmul C.............................................................................................................................17 C.2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR..............................18 C.2.1. Clasificarea...............................................................................................................................18 C.2.2. Factorii de risc..........................................................................................................................19 C.2.3. Evaluarea în AVC.....................................................................................................................19 C.2.3.1. Evaluarea conform Clasificării Internaţionale a Funcţionării, Dizabilităţii şi Sănătăţii OMS (CIF).................................................................................................................................... 20 C.2.3.2. Exemplu de aplicare a modelului CIF pentru pacientul cu accident vascular cerebral........................................................................................................................................21 C.2.3.3. Evaluarea kinetică.......................................................................................................... 22 C.2.3.4. Evaluarea funcţională....................................................................................................22 C.2.3.5. Evaluarea cogniţiei.........................................................................................................22 C.2.3.6. Evaluarea limbajului şi vorbirii.....................................................................................22
3

C.2.3.7. Evaluarea disfagiei.........................................................................................................23 C.2.3.8. Evaluarea malnutriţiei....................................................................................................23 C.2.3.9. Evaluarea vezicii urinare şi funcţiei intestinale.............................................................23 C.2.3.10. Evaluarea durerii.........................................................................................................24 C. 2.3.11. Investigaţii de laborator..............................................................................................25 C.2.4. Etapizarea cronologica a procedurilor terapeutice ..................................................................26 C.2.5. Echipa de recuperare.................................................................................................................27 C.2.6. Conlţinutul terapiei...................................................................................................................27 C.2.7. Momentul iniţierii recuperarii...................................................................................................28 C.2.8. Durata şi intensitatea tratamentului recuperator.......................................................................28 C.2.9. Elaborarea planului de reabilitare.............................................................................................28 C.2.9. Exemplificarea câtorva probleme cuprinse în planul de reabilitare.........................................29 C.2.10. Tratamentul medicamentos de prevenţie şi combatere a complicaţiilor medicale.................30 C.2.11. Tratamentul fizical recuperator în AVC.................................................................................38 C.2.11.1. Kinetoterapie...................................................................................................................39 C.2.11.2. Terapie ocupaţională......................................................................................................42 C.2.11.3. Fizioterapie.....................................................................................................................44 C.2.12. Recuperarea cogniţiei.............................................................................................................47 C.2.13. Recuperarea limbajului şi disfagiei........................................................................................48 C.2.13.1. Recuperarea afaziilor.....................................................................................................49 C.2.13.2. Recuperarea dizartriei....................................................................................................49 C.2.13.3 Recuperarea disfagiei......................................................................................................50 C.2.14. Recuperarea prin metode ale medicinei complementare şi alternative..................................51 C.2.15. Asistenţă de consiliere............................................................................................................51 D. RESURSELE UMANE NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR PROTOCOLULUI.................................................................................................................................52 D.1. Instituţii de reabilitare în perioada precoce.................................................................................52 D.2. Instutuţii de reabilitare în perioada tardivă..................................................................................52 D.3. Instituţii de reabilitare în perioada cronică/sechelară..................................................................53 E. INDICATORII DE MONITORIZARE IMPLEMENTĂRII PROTOCOLULUI.....................56 ANEXE....................................................................................................................................................57 Anexa 1. Scala de evaluare AVC a Instututului Naţional de Sănătate (NIHSS).....................................57 Anexa 2. Indexul Barthel.........................................................................................................................62 Anexa 3. Scala FIM (Măsurarea Independenţei Funcţionale).................................................................63 Anexa 4. Scala Categorii Funcţionale de Ambulaţie...............................................................................64 Anexa 5. Scala Berg ................................................................................................................................65 Anexa 6. Scala medical Research Council (MRC) pentru evaluarea forţei musculare...........................66 Anexa 7. Scala Ashworth modificată (MAS) pentru evaluarea spasticităţii............................................67 Anexa 8. Testul de evaluare a mersului pe distanţa de 10 metri..............................................................68
4

........... Scala ADL (acticităţile vieţii zilnice) modificată în perioada tardivă de reabilitare......................71 Anexa 11..........................................69 Anexa 10......... Testul screening al deglutiţiei..............................................Anexa 9.................................78 BIBLIOGRAFIE. Scala de evaluare cuantificată orientativă a tulburărilor de limbaj (Aphasia Screening Test)..............73 Anexa 13. Scala de evaluare a calităţii vieţii zilnice (QOL)................80 5 ............................75 Anexa 14.. Scala Rivermed (evaluarea membrului superior).................................................. Scala ADL (Acticităţile Vieţii Zilnice) modificată în perioada precoce de reabilitare.............................................Mini – Mental test” (MMSE)……………………………………....................... Chestionarul Folstein ......................................................................................................................................................77 Anexa 15.........72 Anexa 12....................................................

Dizabilit ăţ ii şi Sănătăţ ii OMS Testul Flexible Endoscopic Evaluation of Swallowing with Sensory Testing Scala de Măsurare a Independenţei Funcţionale (Functional Independence Measurement) Facilitare neuroproprioceptivă Fizioterapie Kinetoterapie Kinetoterapie activă Kinetoterapie pasivă Scala clinică de evaluare a spasticităţii (Scale Ashworth) Chestionarul Mini Mental State Scala clinică de evaluare manuală a forţei musculare (Medical Research Council) Scala de evaluare AVC a Instututului Naţional de Sănătate Organizaţia Mondială a Sănătăţii Gastrostoma endoscopică percutanată Evaluarea calit ăţ ii vieţii (Quality of Life) Terapie ocupaţională Examinarea fluoroscopică 6 .ABREVIERILE FOLOSITE ÎN DOCUMENT AVC ADL AP AVC BCV CFA CIF FEESST FIM FNP FT KT KTA KTP MAS MMS MRC NIHSS OMS PEG QOL TO VFSS Accident vascular cerebral Scala de evaluare a Activităţii Vieţii Cotidiene (Activities of Daily Living) Acupunctură Accident vascular cerebral Boala cerebro-vasculară Scala Categorii Funcţionale a Ambulaţiei Clasificărea Internaţională a Funcţionării.

6. sindrom de neglijare a hemispaţiului stîng. Utilizatorii: · Oficiile medicilor de familie (medici de familie şi asistente medicale de familie).2. A. Data elaborării protocolului: A. poate fi utilizat şi de alţi specialişti. tahisistolică. medici reumatologi). Comorbiditate: Hipertesiunea arterială. sindromul umărului dureros pe dreapta.0 – 163. A reduce rata de recurenţe şi complicaţii la pacienţii ce au suportat AVC. sindrom dureros regional complex. · Instituţiile/secţiile consultative (neurologi. subcompensat.9) A. · Secţiile neurorecuperare ale spitalelor municipale şi republicane (neurologi. medici reabilitologi) Notă: Protocolul.4. Diagnostic principal: Boala cerebro-vasculară. A. 163 (163.1. disfazie motorie.5. Codul bolii (CIM 10): 161 (161. gr. hemianopsie dreapt ă. Diagnostic nozologic: Accident vascular cerebral Exemple de diagnostice clinice: 1. Accident vascular cerebral hemoragic (data de debut) în teritoriul arterei cerebrale medii dreapte cu hemipareză severă stîngă. A spori calitatea asistenţei de reabilitare medicală a pacienţilor cu AVC la diferite etape de asistenţă medicală.1 – 162. 2. A reduce rata de invalidizare şi mortalitate prin AVC. · Centrele medicilor de familie (medici de familie). Comorbiditate: Cardiopatie ischemica. Fibrilatia atrială. PARTEA INTRODUCTIVĂ A. Diabet zaharat. Cardiopatie ischemică. A. tip II. Scopurile protocolului: 1. III (NYHA). Data următoarei revizuiri: 7 . 3.1). CF II.PREFAŢĂ A. III. forma cronică. 4.3. la necesitate. risc adiţional foarte înalt. 2. · Asociaţiile medicale teritoriale (medici de familie. Angor pectoral de efort. · Secţiile de neurologie ale spitalelor raionale. neurologi. · Centrele de sănătate (medici de familie). Accident vascular cerebral ischemic (data de debut) în teritoriul arterei cerebrale medii stîngi cu hemiplegie dreapt ă. Diagnostic principal: Boala cerebro-vasculară. municipale şi republicane. Insuficienţa cardiacă gr. medici reabilitologi). A majora independenţa funcţională a pacienţilor ce au suportat AVC.

A.7. Lista şi informaţiile de contact ale autorilor şi ale persoanelor care au participat la elaborarea protocolului Nume, prenume Moraru Agafia, doctor habilitat în medicină, profesor universitar Pascal Oleg, doctor habilitat în medicină, conferenţiar universitar Hamiţchi Elena Munteanu Liuba, doctor în medicină Agapii Eugeniu, doctor în pedagogie Cojocari Diana Cebotari Angela Funcţia deţinută Şef catedră Reabilitare medicală, Medicină fizică,Terapie manuală USME „N.Testemiţanu”, coordonator Şef Laborator BCV şi Neurorecuperare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie din Republica Moldova Medic reabilitolog, CREPOR Cercetător ştiinţific superior Laborator BCV şi Neurorecuperare, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Kinetoterapeut, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Terapeut ocupaţional, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie Logoped, IMSP Institutul de Neurologie şi Neurochirurgie

Protocolul a fost discutat, aprobat şi contrasemnat Denumirea instituţiei Comisia Ştiinţifico-Metodică de profil ,,Neurologie, Neurochirurgie şi Medicină Tradiţională” Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare în Sănătate Agenţia Medicamentului Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” Compania Naţională de Asigurări în Medicină

Persoana responsabilă - semnătura Ion Moldovanu, prof. universitar Maria Cumpănă, director Elvira Istrati Victor Ghicavîi, prof. universitar Valentin Gudumac, prof. universitar Grigore Bivol, prof. universitar Iurie Osoianu

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Ivan Zatuşevski, conferenţiar universitar Testemiţanu” Consiliul de experţi al Ministerului Sănătăţ ii

8

A.8. Definiţiile folosite în document Accident vascular cerebral: dezvoltarea rapidă de semne clinice localizate sau globale de disfuncţie cerebrală cu simptome ce depăşesc 24 de ore, putând conduce la deces, fără altă cauză aparentă, cu excepţia originii vasculare. Reabilitarea: utilizarea tuturor mijloacelor de reducere a impactului condiţiilor dizabilitante ş i handicapante şi oferirea posibilităţii integrării sociale optime a persoanelor cu dizabilit ăţi. Kinetoterapie: reprezintă totalitatea măsurilor şi mijloacelor necesare pentru prevenirea, tratamentul şi recuperarea medicală, utilizând ca mijloc fundamental exerciţiul fizic, mişcarea. Kinetoterapia activă: totalitatea actelor motorii pe care individul le execut ă în mod conştient. Kinetoterapia pasivă: sunt mişcările impuse complexului neuro-muscular-articular prin intervenţii exterioare fără activitate voluntară din partea sistemului neuromuscular. Terapie ocupaţională: formă de tratament care foloseşte activităţi şi metode specifice pentru a dezvolta, ameliora sau reface capacitatea de a desfăşura activităţile necesare vieţii individului, de a compensa disfuncţii şi de a diminua deficienţele fizice. Logopedie: este ştiinţa despre fiziologia şi patologia procesului de înţelegere, de comunicare, despre prevenirea şi tratamentul pedagogic-colectiv al defectelor în domeniul înţelegerii şi comunicării. Dizartria: forma de perturbare a limbajului prin modificarea debutului, melodiei, ritmului, tonului vocii, timbrului. Afazia globală: se caracterizează prin atingerea tuturor modalităţilor de comunicare. Afazia motorie: se caracterizează printr-o importantă reducere calitativă şi cantitativă a limbajului oral, uneori pseudomutism, tulburări fonetice, sintactice, apraxie bucofacială. Înţelegerea orala este puţin alterat ă. Afazia senzorială: tulburarea limbajului oral la nivel impresiv şi expresiv prin folosirea parafaziilor, jargonofaziilor. Actul de deglutiţie: presupune amplasarea hranei în cavitatea bucală, tranzitul ei prin stadiile orale şi faringiane cu trecerea ei în esofag prin sfincterul cricofaringean. Disfagia: reprezintă noţiunea utilizată pentru caracterizarea dificultăţilor de deglutiţie. A.9. Informaţia epidemiologică Accidentul vascular cerebral este a treia cauză de mortalitate după afecţiunile cardiace şi boala neoplazică şi prima cauză în rîndul bolilor neurologice. AVC reprezint ă o problemă majoră, cu implicaţii socio-economice importante, pentru că pacienţii care supravieţuiesc deseori rămân cu dizablităţi motorii şi cognitive severe, majoritatea neputând să-şi reia activitatea pe care o desfăşurau înaintea debutului bolii. Ca şi afecţiunile cardiovasculare, AVC este o suferinţă a vîrstei înaintate, însă, cu o frecvenţă mai mică, aceasta apare şi la tineri. Potrivit statisticelor mondiale la 40% din bolnavi post-AVC persistă deficienţe funcţionale moderate şi în 15% - 30% cazuri – severe. În anul 2011 în RM au fost înregistrate 12 043 cazuri noi de AVC. În structura mortalit ăţii în RM bolile cerebro-vasculare ocupă locul II cu 168.2 cazuri la 100 000 populaţie. Terapia recuperatorie este necesară în etapele iniţiale pentru 70 - 80% dintre supravieţuitori, iar pe termen lung aproximativ 50% menţin necesitatea întreţinerii sau îmbunătăţirii abilitaţilor ş i posibilităţilor lor.
9

B. PARTEA GENERALĂ B.1. Perioada de reabilitare precoce (până la 6 luni de la debutul AVC) 1.1. Faza acută a AVC (primele 1-14 zile) Durata medie Scopuri Intervenţii de reabilitare de spitalizare II 10 – 14 de zile III IV - Profilaxia secundară a Vezi Tabelul 5, 8; Caseta 20, 21,22,23,27,28,29, recurenţelor AVC - Prevenirea şi tratamentul 30,34,38,40,41 complicaţiilor medicale - Menţinerea ideomotrică a schemelor motorii; - Prevenirea deformărilor ş i atitudinilor vicioase - Managementul disfagiei

Locul desfăşurării asistenţei de reabilitare I - Secţia terapia intensivă - Unitate specializată de AVC - Secţie de neurologie a spitalului poliprofil

Scale/teste de evaluare şi monitorizare V Scala NIHSS Testul Sreening disfagiei

10

1.2. Faza acută a AVC (de la a 15-zi până la 1-1,5 luni) - Secţie de reabilitare 18 – 21 de zile - Profilaxia secundară a Vezi Tabelul 2, 6; medicală în spital recurenţelor AVC Caseta 20,21,22,23,24, 25 - Paturi de reabilitare - Prevenirea şi tratamentul 27,28,29, 30,31,34,35,36,37, medicală în spital poliprofil complicaţiilor medicale 38,39,40, 41 - Facilitarea farmacologică a procesului de neurorecuperare - Promovarea capacităţii de control asupra mişcării realizate de un muşchi sau de grup muscular sinergic - Reeducarea reacţiilor posturale şi echilibrului în posturile de bază - Învăţarea tehnicilor de transfer asistat - Învăţarea activităţilor de autoservire din poziţia aşezat (îmbrăcarea-dezbrăcarea, efectuarea igienii personale, alimentarea şi al.) - Lărgirea câmpului impresiv ş i expresiv - Managementul disfagiei - Includerea nivelelor automatizate, neconştientizate a activităţ ii verbale - Remedierea funcţiilor cognitive (tulburările de atenţie, memorie, limbaj, percepţie spaţială, calcul şi praxie)

Scala NIHSS Indexul Barthel Scala FIM Testul screening disfagiei Scala Berg Scala MAS Scala MRC Scala Rivermed Chestionarul MMS

11

Monitoringul depresiei postAVC şi a anxietăţii Scala NIHSS Indexul Barthel Scala FIM Scala ADL Scala QOL Scala Berg Scala MAS Scala MRC Scala Rivermed Scala Sreening Chestionarul MMS Testul de evaluare a mersului pe distanţă de 10 m Scala CFA 12 .Secţii specializate .Însuşirea tehnicilor de transfer independent .22.Prevenirea şi tratamentul Caseta 20. încălţarea-descălţarea. mobilitatea contolată.Lărgirea câmpului impresiv şi expreiv .Promovarea controlului motor (mobilitatea. 31. 33.Managementul disfagiei . Perioada de reabilitare precoce (de la 1 . 7 recurenţelor AVC .Facilitarea farmacologică a 27.30. coordonarea şi abilitatea).34.40..29. 41 . sensibilitatea.3. 36.Profilaxia secundară a Vezi Tabelul 3.23.28. complicaţiilor medicale .6 luni) 21 – 24 de zile .Implicarea tehnicilor de stimulare a abilităţilor compensatorii a funcţiilor cognitive . procesuliui de neurorecuperare 37.35. reeducarea mersului . efectuarea igienii personale) .26.21.25.Cabinete specializate 1.Centre specializate .Includerea în activitatea verbală cu scop determinat .39.Însuşirea activităţilor de autoservire din ortostatism (îmbrăcarea-dezbrăcarea.38.24.

31.28. calculării şi praxisului în funcţie de eterogenitatea deficitului cognitiv .38.Consolidarea şi perfecţionarea controlului motor.Cabinete specializate .Facilitarea farmacologică a procesuliui de neurorecuperare .23.24.Tratament ambulatoriu în comunitate cu supravegherea echipei multidisciplinare B.37.Includerea activă şi conştientă în activitatea verbală .35.Includerea conştientă în compensarea defectelor de vorbire şi înţelegere .1 an de la debutul AVC) 18 – 21 de zile .40.39.25.Secţii specializate . memoriei.Prevenirea şi tratamentul 21.27.Aplicarea metodologiilor ş i tehnicilor de intervenţie asupra atenţiei. Perioada de reabilitare tardivă (de la 6 luni .33. percepţiei spaţiale.34.Automatizarea mişcărilor uzuale . 5 Caseta recurenţelor AVC .41 complicaţiilor medicale .2.Managementul depresiei postAVC şi a anxiet ăţ ii . 32.Profilaxia secundară a Vezi Tabelul 4.Învăţarea mişcărilor paliative .Analiza comprehensivă ş i intervenţii asupra funcţiilor psihosociale Indexul Barthel Scala FIM Scala ADL Scala QOL Scala Berg Scala MAS Scala MRC Scala Rivermed Scala Sreening Chestionarul MMS Testul de evaluare a mersului pe distanţă de 10 m Scala CFA 13 .Însuşirea activităţilor de autoservire prin promovarea mişcărilor paliative .26. echilibrului.22.. 36. coordonării şi paternelor corecte în acţiunile motrice .

23. obiectivelor şi integrării în comunitate Indexul Barthel Scala FIM Scala CFA Scala ADL Scala QOL 14 .35.Creşterea performanţei ocupaţionale pentru ADL-uri.25.34.24.33. Perioada sechelară/cronică de reabilitare (mai mult de 1 an de la debutul AVC) 18 – 21 de zile .3.Prevenirea şi tratamentul Caseta comunitate cu 21.39. a mediului. resurselor.Cabinete de reabilitare recurenţelor AVC .37.40. 36.22.Staţiuni balneare dezabilitării progresive .Profilaxia secundară a Vezi Tabelul 5.41 multidisciplinare cronice.Menţinerea rezultatelor obţinute şi prevenirea degradării vorbirii impresive şi expresive .27.B. 8 . muncă şi distracţie . prevenirea deteriorării ş i .Tratament ambulatoriu în .31. complicaţiilor medicale supravegherea echipei .Întreţinerea funcţiilor în stările 32.26.Asigurarea înţelegerii comprehensive a funcţionării psiho-sociale a pacientului/ îngrijitorului.Focusarea asupra compensării şi optimizării deficitului cognitiv -Intervenţii terapeutice cognitive generale în depresia post-AVC ş i stările de anxietate .

1. ALGORITMII DE CONDUITĂ 15 .C.

16 .

17 .

4 Infarct cerebral datorită emboliei arterelor cerebrale I63. AVC ischemic constituit (infarct cerebral) 6.2.0 Infarct cerebral datorită trombozei arteriale precerebrale I63.2 Hemoragia intracerebrală în emisfere.1 Hemoragia intracerebrală în emisfere.1 Hemoragia extradurală netraumatică I62. AVC hemoragic · Hemoragia subarahnoidă · Hemoragia intarcerebrală · Hemoragia subdurală Caseta 3. Clasificarea CIM-10 I61. Clasificarea în funcţie de teritoriul vascular A.3 Infarct cerebral datorită trombozei arterelor cerebrale I63. AVC ischemic tranzitoriu 2.C.3 Hemoragia intracerebrală în trunchiul cerebral I61. AVC ischemic în evoluţie 5. · senzitiv. DESCRIEREA METODELOR.8 Alte hemoragii intracerebrale I61.4 Hemoragia intracerebrală în cerebel I61. Teritoriul carotidian: · Artera carotidă internă 18 . TEHNICILOR ŞI A PROCEDURILOR C. fără altă specificare I62.9 Hemoragia intracraniană (netraumatică) nespecifică I63. · cu dizartrie şi cu „stângăcia” mîinii 4.2. stenozei arterelor precerebrale I63.0 Hemoragia subdurală (acut ă) (netraumatică) I62. AVC ischemic lacunar · motor.9 Hemoragia intracerebrală.1 Infarct cerebral datorită emboliei arterelor precerebrale I63. Clasificarea nozologică Caseta 1. subcorticale I61.6 Hemoragia intracerebrală cu localizarea multiplă I61. · atactic.2 Infarct cerebral datorită ocluziei.1. corticale I61.0 Hemoragia intracerebrală în emisfere. Clasificarea clinică 1.5 Hemoragia intracerebrală intraventricular I61. nespecificate I61.5 Infarct cerebral cu stenoză a arterelor nespecificate Caseta 2. AVC ischemic involutiv (minor stroke) 3.

suportului pentru familie.Factorii de risc pentru recurenţă de AVC.2. Pacienţii trebuie testaţi pentru deficienţe motorii. de comunicare.2. Factorii de risc · Nemodificabili · Modificabili · Potenţial modofocabili Nemodificabili ü Vârsta ü Rasa ü Sexul ü Greutatea ponderală mică la naştere ü Anamnesticul familial de AVC sau AIT Factorii de risc modificabili. Evaluarea în AVC C. focusată pe următoarele: . de deglutiţie. nivelului de dizabilitate. în special. Factorii de risc Caseta 4. Evaluarea în AVC În procesul de recuperare a pacienţilor cu AVC se recomandă utilizarea scalelor standardizate pentru documentarea deficienţelor neurologice.2. independenţei funcţionale.3. calit ăţii vieţii. precum şi progresului reabilitării. Teritoriul vertebro-bazilar: · artera cerebrală posterioară · artera bazilară · artera vertebrală C. cognitive.2. senzitive. Se recomandă ca evaluarea iniţială să includă istoricul complet al bolii şi examinarea fizicală. 19 . bine documentaţi ü Hipertensiunea arterială ü Tabagism ü Diabet zaharat ü Patologie carotidiană ü Fibrilaţie arterială ü Anemie falciformă ü Dislipidemie ü Stil alimentar ü Obezitate ü Inactivitate fizică ü Terapia hormonală postmenopauzală C. depresie de către clinicieni cu instruire specială.· artera cerebrală anterioară · artera cerebrală medie B.3.

Nivelul de conştienţă şi statusul cognitiv.Istoricul de administrare a antiplachetarelor şi anticoagulantelor. .Comorbidit ăţ i medicale.Riscul dezvoltării trombozei venelor profunde. .Indexul Barthel (Anexa 2).Mobilitatea. .Scala de Măsurare a Independenţei Funcţionale FIM (Anexa 3): . . AVC) la prezentare/spitalizare a bolnavului sau cel târziu în primele 24 ore de la prezentare (Anexa 1). 11). în raport cu necesitatea de asistenţă pentru mişcare. . . . 20 .Funcţia intestinală şi a vezicii urinare. . .Testarea screening a deglutiţiei..scala ADL (Anexe 10. Pentru evaluarea funcţiilor organismului şi a activităţilor pacienţilor sunt recomandate: .Examinarea tegumentelor pentru risc de escare.Consiliere pentru familia şi îngrijitori. Scala NIHSS este recomandat ă pentru utilizare în faza acut ă şi subacută (în primele 3 luni de la debutul.

Dizabilităţii şi Sănătăţii OMS (CIF) Caseta 5. activităţile şi aspectele participării relevante pentru procesul de reabilitare.2.3. Evaluarea conform Clasificării Internaţionale a Funcţionării.C. 21 . Dizabilităţii şi Sănătăţii OMS (CIF) Stare de Sănătate (Tulburare sau Boală) Funcţii şi structuri ale organismului Activităţi Participare Factori de mediu Factori personali Diagnosticul funcţional trebuie să cuprindă toate dimensiunile funcţiilor şi structurilor corpului. Evaluarea conform Clasificării Internaţionale a Funcţionării.1.

3. c. b. Evaluarea kinetică Caseta 6. îmbrăcat. Tulburările de tonus muscular. Asinergia.2. bilanţul articular. prepararea meselor. Tonusul de acţiune. Berg. 22 . mers manevrare de obiecte utilizarea mijloacelor de transport activităţi ale vieţii cotidiene: spălat. bilanţul muscular) Tonusul muscular: a. Activităţi transferuri. cumpărături Participare activităţi profesionale relaţii de familie recreere şi petrecerea timpului liber viaţa socială participare la activităţi politice şi religioase Factori de mediu locul de muncă facilităţile de locuit şi de transport familie şi prieteni servicii de săătate şi asigurare atitudini sociale Factori personali vîrsta şi sexul comportamentul faţă de probleme de sănătate strategii de a face faţă multimorbiditate C.3.2. Accident vascular cerebral Funcţiile organismului slabiciune musculară deficit de coordonare tulburari senzitive tulburari de vorbire tulburări de înţelegere tulburăruri de atenţie durere şi al. Dismetria şi hipermetria. Tonusul muscular de repaus. Evaluarea kinetică Mişcarea activă (tehnicile de evaluare generală: ADL. c. Reflexele Tulburările coordonării: a. tehnici de evaluare specifică: scala Rivermed. Ashworth. b. Adeodocokinezia. Exemplu de aplicare a modelului CIF pentru pacientul cu AVC.2.C. ortostatism. FIM.3.

AVC în trunchiul cerebral. b. . Se recomandă utilizarea Indexului Barthel. Evaluarea disfagiei Se recomandă ca toţi pacienţii să fie evaluaţi prin protocol simplu de testare a disfagiei până la întrebuinţarea apei/lichidelor sau iniţierea alimentaţiei orale (vezi anexa 15 ).2.3. C. .5.simţul schemei corporale. Se recomandă ca testarea deglutiţiei să fie efectuată de către logoped sau alt personal instruit (ex. limbajul. Tulburările trofice şi vegetative C. Evaluarea funcţională Evaluarea funcţională vizează stabilirea nivelului funcţional în activităţile vieţii zilnice.proprioceptivă . NIHSS. scrisul şi praxie. terapeut ocupaţional) Dacă pacientul prezintă dereglări de deglutiţie se recomandă evaluarea completă a deglutiţiei. Sensibilitatea subiectivă. . C. .posturală.3. Sensibilitatea obiectivă: .4. Evaluarea cogniţiei Evaluarea cognitivă vizează determinarea capacitaţilor şi limitelor pacientului cu AVC în vederea exprimării dorinţelor. Examinarea trebuie efectuată de către logoped care va determina fiziologia deglutiţiei şi va stabili recomandările pentru management şi tratament al deglutiţiei.7. memorie. cititul. Evaluarea disfagiei Caseta 10. Evaluarea limbajului şi vorbirii Caseta 9.2. Evaluarea cogniţiei Caseta 8. necesităţ ilor şi înţelegerii. asistentă medicală.simţul discriminării tactile şi dureroase.simţul stereognozic.3. calcul. sindrom pseudobulbar) să fie examinaţi prin videofluroscopia/deglutiţia bariului modificat. Se recomandă ca toţi pacienţii cu disfagie şi risc înalt de aspiraţie (ex.6.2.exteroceptivă . C. 23 .profundă (mioartrokinetică . scalei ADL. Se recomandă ca evaluarea abilităţii de comunicare să fie adresat ă următoarelor arii: neglijare spaţială. Evaluarea limbajului şi vorbirii Testul Screening pentru determinarea prezenţei şi gradului de expresie a disfaziei/dizartriei (Anexa 13).superficială. kinestezică).3. precum şi capacităţ ii lor de a contribui la planul de tratament (inclusiv aprobarea formelor şi directivelor avansate) şi capacităţii de a înţelege instrucţiunile care influenţează succesul procesului de reabilitare. Se recomandă ca evaluarea cognitivă să fie adresată următoarelor domenii: tulburările de atenţie.Sensibilitatea: a. Evaluarea funcţională Caseta 7.2. FIM. Calitatea vieţii zilnice şi al.

care poate cauza lipsa interesului pentru alimentaţie. C. el trebuie eliminat cât de repede este posibil.2.Evaluarea prezenţei dizuriei.10. electroliţilor şi a hemogramei. 2. . scaunului şi micţiunilor. Evaluarea durerii Pacienţii pot avea durere preexistentă a AVC sau durere dezvoltată după AVC. caracteristici calitative şi cantitative.2. durere în articulaţia humerală şi altele. reducerii mobilităţii sau depresiei. Dacă este necesară aplicarea cateterului urinar se recomandă folosirea cateterelor aliajfilmate cu argint. 2. Evaluarea malnutriţiei Caseta 11. musculoscheletală sau neuropatică). durata. Evaluarea funcţiei vezicii urinare şi funcţiei intestinale Caseta 12. 1. slăbiciune musculară. durere centrală neuropată.2.3.Măsurarea frecvenţei micţiunilor. În cazul în care cateterul Foley este folosit. Durere post-AVC poate include durere articulară cauzată de spasticitate. aprecierea masei corporale. Evaluarea nutriţiei şi hidrat ării include monitorizarea alimentaţiei. Monitorizarea aliment ării şi utilizării suficiente a lichidelor trebuie efectuată zilnic. localizarea. Se recomandă o varietate de metode pentru menţinerea şi ameliorarea alimentaţiei şi utilizării suficiente a lichidelor. Evaluarea durerii Caseta 13. imobilitate. calcularea caloriilor.3.C. . Evaluarea funcţiei vezicii urinare şi funcţiei intestinale Evaluarea funcţiei vezicii urinare la pacienţii cu AVC este obligatorie şi include: . Evaluarea malnutriţiei Nutriţia şi hidrataţia adecvată pot fi compromise în cazul tulburărilor de conştienţă. 1. Se recomandă evaluarea etiologică a durerii (ex.Aprecierea retenţiei de urină prin folosirea scanării ultrasonografice a vezicii urinare sau prin cateterizări permanente şi intermitente.8. Se recomandă evacuarea urinei la pacienţei cu AVC cu incontinenţă de urină. determinarea factorilor care agraveaz ă sau ameliorează durerea. volumului şi controlului vezicii urinare. Se recomandă elaborarea programului individual de reeducare a vezicii urinare la pacienţii cu incontenenţă de urină. asigurarea asistenţei în procesul de alimentaţie în cazul unde este necesar. cefalee. iar masa corporală să fie măsurat ă regulat. Se recomandă elaborarea programului de management special la pacienţii cu AVC în cazul persistenţei constipaţiilor sau incontenenţei de fecale. deficitelor senzoriale şi de percepţie. Aceasta necesit ă tratarea unor probleme specifice care influenţează alimentaţia şi hidratarea. În cazul în care alimentaţia orală un este posibilă se instalează sondă nazogastrală sau gastrostomă. Se recomandă eliminarea cateterului Foley în primele 48 de ore pentru prevenirea riscului major de infecţie a tractului urinar. C. determinarea nivelului de proteine serice.3. Se recomandă ca toţi pacienţii cu AVC să fie evaluaţi în privinţa nutriţiei şi hidrataţiei imediat după spitalizare sau prezentare.9. intensitatea. dereglărilor de deglutiţie (disfagie). 24 . Se recomandă evaluarea durerii prin utilizarea scalei vizuale analogice ( de la 0 pînă la 10 puncte). utilizând alimentele şi lichidele de consistenţă specială pacienţilor cu disfagie şi oferind alimentele conform preferinţelor ale pacientului.

modificările metabolismului electrolitic. 2. bifosfona ţi. nefrotoxice. D-merii*. antibiotice şi alte preparate antibacteriene.coagulograma: timpul de protrombină. cu patologie cardiacă asociată.profil lipidic .glicemie . fibrinogenul) Investigaţii biochimice: . Etapizarea cronologica a procedurilor terapeutice Caseta 15.la necesitate Introducerea probelor hepatice. Perioada de recuperare tardivă (6 – 12 luni). etc. anticonvulsivante. TTPA* (timpul de tromboplasitnă parţial activat.uree .transaminaze serice . crize epileptice sau dezvoltarea hidrocefaliei acute ocluzante.trombocite . precum antidepresive triciclice.4.creatinină. Perioada cronică/sechelară (la 1 an de la debut). Perioada de recuperare precoce (până la 6 luni de la debutul AVC).2. coagulogramei şi inogramei este necesară după caz pentru diganosticul şi monitorizarea efectelor adverse (hepatotoxice. INR. 3. antiinflamatoare nesteroidiene.11. . Este recomandabil ca tratamentul pacienţilor cu AVC sa fie iniţiat într-o unitate specializată de urgenţe neurovasculare (unitate de AVC) sau în lipsa lor – în secţiile de neurologie a unui spital poliprofil. Asistenţă de reabilitare trebuie iniţiată în primele 72 de ore după dezvoltarea AVC.2. de regulă. Investigaţii de laborator Pentru urmărirea evoluţiei bolii cu scopul prevenirii eventualelor complicaţii şi evaluarea eficienţei tratamentelor aplicate sunt necesare următoarele teste de laborator Caseta 14. chiar din secţia 25 . Pacienţii cu tulburări de conştienţă şi/sau deglutiţie.C. Etapizarea cronologica a procedurilor terapeutice În funcţie de stadiul proceselor patogenice şi de sanogeneză ce au loc în perioada acută şi tardivă a AVC sunt evidenţiate 3 perioade: 1.ionograma* Urograma Urocultura* Hemocultura* Notă: * . Investigaţii de laborator Investigaţii hematologice: . analgezice neopioide. C.hemoleucograma .) ale preparatelor farmacologice utilizate.3. trebuie spitalizaţi în secţie de terapie intensivă.

de terapie intensivă. Unităţile medicale specializate de reabilitare sunt esenţiale în spitalele de acuţi. C. Acolo trebuie să existe secţii sau paturi speciale sub supravegherea medicului specialist reabilitolog împreună cu echipă mobilă de reabilitare ce oferă sfaturi şi tratamente pacienţilor din terapie intensivă şi din alte secţii de acuţi. Echipa de recuperare Echipa de reabilitare pentru pacienţii cu AVC trebuie obligatoriu sa cuprindă medici neurologi cu competenţă în terapia recuperatorie a AVC. Specialiştii din echipă de reabilitare efectuează evaluarea funcţională şi explorează influenţa factorilor contextuali asupra funcţionării.2. Abilitate fizică suficientă pentru a tolera programul activ. neuropsiholog. 5. 4. medic specialist în medicina fizică şi reabilitare medicală. Funcţie cognitivă suficientă pentru a învăţa. Sunt alese intervenţiile necesare. 7. kinetoterapeut. Echipa lucrează în comun cu persoana cu dizabilităţi şi familia acesteia în stabilirea unor scopuri concrete. Criterii de includere a pacientului cu AVC într-un program complex de recuperare (Brandstater în deLisa): 1. terapia cognitivă. activit ăţi de autoîngrijire. deglutiţie. ex. Dizabilitate care afectează cel puţin 2 din următoarele categorii: mobilitate. Echipa de recuperare Caseta 16. terapiile fizicale. logopedia. Abilitate de comunicare suficientă pentru a lucra cu terapeuţii. secţia neurorecuperare postAVC) sau într-un centru specializat de reabilitare neurologică. Pacienţii cu dizabilităţi severe şi complexe din spitalul de acuţi trebuie transferaţi în secţiile specializate în cadrul spitalului de recuperare medicală poliprofil (ex. 2. urolog. 6. centrelor medicilor de familie. control sfincterian. 26 . tratamentul medicamentos sau intervenţii sociale. apoi urmată în secţia de reabilitare medicală în cadrul spitalului de acuţi. Status neurologic stabil. Obiective terapeutice realizabile. comunicare. Următoarea etapă de acordare a asistenţei de neurorecuperare sunt serviciile ambulatorii de reabilitare în cadrul policlinicilor. centrelor comunitare de reabilitare sau staţiunilor balneare specializate. psihiatru. psihoterapia. asistenta medicală specializată în recuperarea neurologică şi la necesitate – medic cardiolog. realiste şi oportune ale tratamentului în cadrul unui program coordonat de reabilitare (Figura1). terapia ocupaţională. 3. terapeut ocupaţional.5. Deficit neurologic semnificativ persistent. asistent social. dietetician. logoped. Rezultatele investigaţiilor specialiştilor formează baza pentru planul de reabilitare şi deciziile luate de echipă de reabilitare. unitate AVC sau secţie neurologie. ortoped. Activitatea serviciului de reabilitare medicală se bazează pe principiul de muncă în echipă multiprofesională de reabilitare.

15 zile de la debutul AVC. Tratamentul medicamentos. d.Hipotensiune hipostatică severă. e.2. b. aceasta are loc în primele 72 ore de la instalarea ictusului cerebral. 27 .Infarct miocardic sever. TO.Coma sau obnubilare severă. Conţinutul terapiei Caseta 17. Momentul iniţierii recuperării Caseta 18. Recuperarea cognitivă. Recuperarea limbajului şi disfagiei. . Conţinutul terapiei a. Tratamentul fizical de reabilitare (KT. 1.Kinetoterapeut Medic reabilitolog Asistenta medicală Terapeut ocupaţional Pacient şi membrii familiei Logoped Neuropsiholog clinic Asistent social Fig. . C. C.7.Tromboză acută a venelor profunde (până la iniţierea terapiei anticoagulante adecvate). Dacă recuperarea se va desfă ura într-o unitate medicală specializat ă intervalul optim de timp pentru transfer este de 10 . Echipa de recuperare multidisciplinară Notă: La necesitate echipa de reabilitare poate fi completat ă şi cu alţi specialişti. c.2.Progresia semnelor şi simptomelor neurologice. . Asistenţă de consiliere. Începerea recuperării la mai mult de 3 luni de la episodul acut micşorează gradul de corecţie a deficitelor. FT).6. . . De regulă. Există doar câteva situaţii medicale în care activizarea precoce a pacienţilor poate fi amânată sau efectuată cu precauţii speciale: .Hemoragia subarahnoidiană sau intracerebrală. Momentul iniţierii recuperării Recuperarea pacienţilor cu AVC trebuie iniţiat imediat după stabilirea diagnosticului de AVC ş i când starea pacientului a devenit stabilă.

timp de minim 1 an.8. Este recomandată efectuarea unui program zilnic de 2 ore. Tabelul 1. în una sau două etape. Intensitatea şi ritmicitatea procedurilor trebuie realizată de echipa de recuperare condusă de medic reabilitolog. Planul trebuie să includă următoarele informaţii: . vorbirii Antrenamentul este centrat pe terapia şi înţelegerii de limbaj şi vorbire pentru ameliorarea limbajului şi a articulării Explorarea şi instituirea pentru utilizare a tehnologiei de asistare. .C.60 minute între ele. Elaborarea planului de reabilitare Caseta 20. după 28 Probleme Activitate fizică Comunicare . masaj. Ulterior. Durata şi intensitatea tratamentului recuperator Caseta 19. minim 5 zile pe săptămană. stabilitatea medicală. Exist ă proceduri pregătitoare (fizioterapie antialgică. infiltraţii şi al. . statusul mental şi nivelul funcţional.scopurile individului. Planul trebuie să fie revizuit şi actualizat regulat de către echipa de reabilitare şi formează baza de comunicare a membrilor echipei asupra progresului pe parcursul reabilit ării.diagnostic. Pacientul participă activ la elaborarea acestuia împreună cu to ţi membrii ai echipei de reabilitare care este centrat ă pe pacient.problemele cu care se prezintă pacientul şi funcţiile păstrate (conform cadrului CIF). Exemplificarea câtorva probleme cuprinse în planul de reabilitare FUNCŢIILE ŞI ACTIVITĂŢILE ORGANISMULUI Scopuri Intervenţii posibile Antrenarea posturii şi a mişcării Realizarea unor transferuri sigure folosind echipament necesar Creşterea mobilităţii în casă şi în Antrenarea posturii şi a mişcării afara ei (realizarea/ameliorarea Explorarea şi instruirea pentru mersului.) care trebuie sa fie urmate de aplicarea modalit ăţ ii terapeutice de bază. urcarea scărilor.9. 2. Elaborarea planului de reabilitare Medicul reabilitolog este responsabil de elaborarea planului de reabilitare şi stabilirea duratei în care acesta trebuie aplicat. şedinţele supravegheate pot avea loc de 2 ori pe săptămână. Toleranţa depinde de severitatea AVC.2. Obiectivele şi scopurile planului de reabilitare trebuie orientate pe problemele identificate în procesul de evaluare. radiaţii infraro şii. cu pauze de 30 . Durata şi intensitatea tratamentului recuperator Intensitatea tratamentului recuperator trebuie adaptata fiecărui caz în parte. C. cel puţin în perioada imediat următoare a accidentului vascular cerebral. în condiţiile unei evoluţii favorabile şi a efectuării independente a programului recuperator de către pacient. utilizarea utilizarea dispozitivelor de asistare transportului public şi privat) pentru mobilitate Ameliorarea comunicării. Timpul minim şi maxim dedicat fiecărei proceduri trebuie individualizat în funcţie de toleranţa şi suportabilitate. Procedurile complexe pot fi aplicate în mai multe reprize pe parcursul unei zile.

epilepsia vasculara. Tratamentul medicamentos de prevenţie şi combatere a complicaţiilor medicale Rezultatele recuperării post-AVC pot fi compromise prin dezvoltarea complicaţiilor medicale.masaj blând ce stimulează vascularizaţia periferică. recalificare. Reducerea depresiei şi anxietăţii prin consiliere şi medicaţie Durere Reducerea durerilor Medicaţie analgezică. refacerea abilit ăţ ii folosind metode alternative şi/sau echipamente şi/sau reantrenare Instruire asupra pregătirii meselor Analiza părţ ilor componente ale Incapacitate de a se şi efectuării activităţilor casnice activităţ ii. managementul stresului. utilizarea cateterelor şi stomelor.2. depresia. Vigilentă inspecţie a aşternutului/ lenjeriei pacientului pentru depistarea umidit ăţii sau a eventualelor cute.10. Cele mai frecvente complicaţii în timpul recuperării post-AVC sunt: escare. Practicarea efleurajului . şi Îmbunătăţirea comportamentului Normalizarea dispoziţiei C. Tratamentul escarelor 29 . Acestea au un impact negativ asupra progresului recuperării şi constituie factori predictivi puternici pentru un rezultat funcţional nefavorabil şi pentru mortalitate. infecţia urinară şi pulmonară. exerciţii de intestinului planşeu pelvian. 2. refacerea abilit ăţilor. oboseala. 4. psihoterapie. 3. demenţa post-AVC. terapii fizicale. Caseta 21. durere neuropat ă centrală. durerea la nivelul umărului. strategie de confruntare şi al. Folosirea de către pacient a unei saltele speciale anti-escare. Analiza părţ ilor componente ale autoîngrijire pieptăna. Incapacitate de Realizarea capacităţii de a se spăla. medicaţie. adaptarea la meserie. adapt ări la locul de muncă şi echipamente. Incontinenţă Promovarea continenţei vezicii şi a Reantrenarea vezicii. terapie comportamentală şi cognitivă. refacerea abilit ăţ ii folosind descurca metode alternative sau surse de ajutor independent acasă şi/sau echipamente şi/sau reantrenare Pierderea locului Întoarcerea la locul de muncă Analiza părţ ilor componente ale de muncă activităţ ii şi întoarcerii la locul de muncă. căderi accidentale şi al. Escare de decubit Profilaxia escarelor: 1.Comportament dispoziţie caz Medicaţie. ameliorarea accesului şi sprijinului la locul de muncă. inclusiv pneumonia de aspiraţie. Întoarceri în pat la 2 ore (dacă pacientul nu are saltea anti-escară) sau la 4-5 ore (atunci când pacientul are saltea anti-escară). îmbrăca şi a-şi face toaleta activităţ ii.

care pot fi favorizante în caz de producere de escare) la nivelul zonelor afectate de suprainfectarea acestora. Nu se recomandă aplicarea direct ă pe plaga de escară a unguentelor sau cremelor.terapia posturală . Miorelaxante centrale: 30 . Hydrocol). .Bacitracină + Neomicină (unguent) la nivelul leziunilor stafilococice cutanate: acneice. foliculite. . d) cu efecte multivalente inclusiv asupra unor germeni frecvent implicaţi în suprainfectarea escarelor şi relativ rezistenţi la terapia antibacteriană.cu acţiune antiseptică de tip Sulfadiazină . unguent) În tratamentul escarelor de gradul II se recomandă folosirea pansamentelor cu hidrocoloizi (ex. urmată de expunere la aer 2060 de minute. eventual aplicarea repetată (de 2-3 ori /zi) în strat subţire de unguente: .cu acţiune hidrofilică/ biotrofică/ discret antifibrotică de tip Hialuronat de Zinc . Pentru combaterea spasticităţii sunt folosite: . În cazul escarelor de gradul II şi III se recomandă: .farmacoterapia Farmacoterapia include: a). Benzodiazepine neselective c). e) pansamente cu antibiotice şi (sau) cu nano-cristale de argint.Rifampicină. cremă. Escare de gradul III se tratează local cu aplicarea badijonării la marginea lor cu betadină.Comprese/ pansamente speciale cu preparate: a) de tip alginat uscate (Sorbalgon) b) umectabile (cu soluţie Ringer) c) absorbabile şi umectabile (Tender Wet).toaleta tegumentelor din jur cu apă şi săpun de cel puţin 2 ori pe zi. escarele se vor trata diferit. Toxina botulinică pentru administrarea locală b).cu acţiune şi eficienţă multivalente de tip hemoderivat deproteinizat din sînge viţel (gel. Spasticitatea Spasticitatea este o problemă frecventă în faza cronică şi poate avea efecte adverse asupra activităţilor curente şi a calităţii vieţii. iar direct se pot aplica: .În funcţie de gradul de afectare tegumentară.fizioterapia (aplicarea factorilor fizici performanţi) .kinetoterapia pasivă/activă . nu necesită decât simpla schimbare a poziţiei. Escarele de gradul IV complicate septic necesit ă tratament antibiotic conform antibiogramei din secreţia plagii sau după caz şi tratamentul chirurgical. Escare de gradul I. Caseta 22.terapia ocupaţională (aplicarea ortezelor) .

A. DUREREA NEUROPATĂ CENTRALĂ Tratamentul durerii neuropate centrale cuprinde: a) Tratament medicamentos: . infarcte venoase şi în localizările emisferului drept. gabapentina. fluoxetina).Baclofen* . Crizele apar mai frecvent la pacienţii cu AVC hemoragic. Crizele tardive sunt consecinţa dezvoltării gliozei ş i distrugerii neuronale în aria infarctizat ă. Definiţia acceptată include prezenţa a cel puţin 2 crize intr-un interval de minim 24 de ore. pregabalina şi al.Lamotrigin Gabapentina este un anticonvulsivant eficient şi sigur. . Lamotrigina este mai bine tolerat ă decât Carbamazepin.anticonvulsivante (carbamazepina.kinetoterapie posturală pasivă/activă 31 . precum şi în teritoriul arterei cerebrale medii.Clorzoxazon* În unele situaţii speciale se poate apela la tehnici chirurgicale şi neurochirurgicale. Spasticitatea Mobilizarea insuficient ă a membrelor paretice/plegice în contextul unui deficit motor sever şi a spasticităţii duce în timp la adoptarea unor posturi vicioase. Sunt de evitat anticonvulsivantele de prima generaţie (Fenitoin) datorit ă profilului farmacocinetic şi interacţiunii cu anticoagulantele şi salicilaţii. Caseta 24.antidepresive triciclice (amitrptilina). Un program kinetoterapeutic corect şi folosirea unor măsuri corespunzătoare de contracarare a spasticităţii asigură evitarea astfel de complicaţii.Tolperisonă .analog structural al neurotransmiţătorului GABA (Gabapentina) . În tratamentul epilepsiei vasculare sunt recomandate: .derivaţi de carboxamină (Carbamazepin) . dar există şi forme de durere generată de modificări musculo-scheletale. Caseta 26. b) Tratament fizical: .inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (sertralina. . articulare sau de creşterea excesivă a tonusului muscular. Crizele cu debut precoce survin în primele 2 săptămîni după AVC şi se datorează activităţii excitatorii crescute mediată de glutamat eliberat din ţesutul hipoxic.). a retracţiilor tendinoase sau a redorilor articulare.. Tratamentul se iniţiază după a doua criză. Epilepsia post-AVC AVC este cea mai comună etiologie a epilepsiei secundare (30% la pacienţii peste 60 de ani). Caseta 22. Durerea Durerea după AVC este în general determinat ă de leziunea direct ă a structurilor cerebrale implicate în controlul durerii.

paracetamol b) opioide . si scăderea riscului de apariţie a modificărilor osteoarticulare.Analgezice: a) neopioide . grupând metode farmacologice cu cele fizicale. pe termen scurt) II. Abordarea terapeutică trebuie să fie complexă. d) Terapie alternativă: AP. Evoluţia clinică este dominată de acuzele algice. În stadiul final mâna se poziţionează în flexie. Debutul asociază edem distal.tendinita bicipitală . B. . c) Blocajul simpatic chirurgical (blocarea ganglionului stelat). Pe măsură ce simptomatologia progresează apar osificări şi degenerări articulare şi tendinoase. .fizioterapie (electroterapie antalgică cu TENS) c).Antidepresive: a) triciclice (amitriptilina). UMARUL DUREROS HEMIPLEGIC POST-AVC . aplicarea de căldură alternativ cu scăderea temperaturii).. bromazepam. gabapentinul. Cele mai frecvente cauze în dezvoltarea durerii la nivelul umărului pacientului hemiplegic post-AVC: . osteoporoza.. Kinetoterapia va ameliora în final simptomatologia.4 luni de la debut. ketoprofen.leziunile coifului rotatorilor . diclofenac.terapie ocupaţională. FNP. SINDROMUL DUREROS REGIONAL COMPLEX În AVC simptomatologia sindromului dureros regional complex apare de cele mai multe ori în intervalul de 1 .posturare. Tratament medicamentos: .Umărul dureros hemiplegic” este o complicaţie frecventă a accidentului vascular cerebral şi se întâlneşte în circa 84% de bolnavi. . Tratament fizical: . cu reducerea edemului. .Anticonvulsivante: carbamazepina. meloxicam şi al. cu imposibilitatea oricăror mişcări active sau pasive. pregabalinul şi altele. papaverina şi al.Anxiolitice: diazepam. ulterior diminuă treptat şi acuzele dureroase. fluoxetina) .paracetamol + tramadol .Antiinflamatoare nesteroidiene – ibuprofen.dezechilibrul tonusului grupelor musculare situate în jurul articulaţiei scapulo-humerale .tramadol c) combinaţii .Corticoizi (în doze mari. b) inhibitori selectivi ai recaptarii serotoninei (sertralina. I. alprazolam. tulburări ale sudoraţiei. Terapie alternativă: acupunctura (AP). modificări ale fanerelor. .fizioterapie (electroterapie antalgică cu TENS. . vasodilataţie.Vasodilatatoare: nicergolina.subluxaţia inferioară a capului humeral 32 . agresivă ş i precoce. masaj. C. kinetoterapie individuală pasivă/activă. Cea mai importantă intervenţie terapeutică este menţinerea libertăţii de mişcări articulare a membrului respectiv.

Protecţia şoldului poate reduce incidenţa fracturilor la pacienţii instituţionalizaţi. ketoprofen.fizioterapia . fiind limitată în afara acestui mediu. constituind un factor suplimentar de creştere a morbidităţ ii şi mortalit ăţ ii. bifosfonaţii. Promovarea reluării motilităţ ii active a musculaturii umărului prin reluarea unei biomecanici regionale normale.paracetamol b) opioide . FNP .terapie ocupaţională prin folosirea de orteze . Farmacoterapia: 1. Poziţia anormală de contact cu solul.posturare.tramadol c) combinaţii . kinetoterapie individuală pasivă/activă. Sunt benefice exerciţiul fizic. Suplimente de calciu cu vitamina D3 33 . Tratament medicamentos: .sindromul durerii regionale complexe Subluxaţia deseori precede şi însoţeşte sindromul umărului dureros (30 .terapie ocupaţională .acupunctură II. elemente care îmbunătăţesc rezistenţa osoasă. DUREREA OSTEOARTICULARĂ A MEMBRULUI INFERIOR. ca urmare a imobilizării. extrem de nefavorabilă privind recuperarea. suplimentele de calciu şi vitamina D. D.50% dintre pacienţi). diclofenac. ketoprofen. Caseta 27. .electroterapie antalgică (TENS) .electrostimulare a muşchilor supraspinos şi deltoid . Managementul sindromului umărului dureros include: I. Tratament fizical: .acid alendronic . meloxicam şi al.antinflamatoare nesteroidiene: ibuprofen.ibuprofen. hipovitaminozei D.pot apare tendinite. diclofenac. Aceasta durere este datorat ă anomaliilor de biomecanică apărute la nivelul gleznei. . Osteoporoza de imobilizare şi căderile Procentul leziunilor severe este mic (5%). meloxicam şi al.Antiinflamatoare nesteroidiene . 2. Managementul acestei dureri cuprinde: ..Analgezice: a) neopioide . leziuni osoase sau articulare prin microtraumatisme repetate. Bifosfonaţi: .paracetamol + tramadol Poziţionarea corecta a umărului în toate momentele şi în toate activităţile cotidiene. piciorului ş i genunchiului. postura incorect ă a piciorului în mers cauzează suprasolicitarea unor structuri .acid ibandronic Durata de administrare continuu. dar semnificaţia clinică este importantă.acupunctura Administrarea locală a unui antiinflamator (steroidian sau nesteroidian) poate fi utilă pentru controlul durerii.kinetoterapie antialgică posturală .

drotaverina . Farmacoterapia: . Profilaxia nespecifică la bolnavii cateterizaţi: . CONSTIPAŢIA Farmacoterapia: . B. 34 .60% din pacienţii cu AVC acut.Caseta 28.. loperamid . Etiologia este multifactorială: anomalii ale mecanismelor de evacuare normala.anticolinergice: Oxibutinină administrat ă în doza de 2. INCONTINENŢĂ PENTRU FECALE Prevalenţa de 30% în prima săptămînă şi 11% după 1 an.modificarea materialului cateterului poate scădea incidenţa infecţiei urinare: cu latex/ siliconate.15% este considerată mai mare faţă de populaţia generală de aceeaşi vârstă. Farmacoterapia: . furazolidona şi al. Alte procedee mecanice sau fizice nu s-au dovedit a fi eficiente.Antidiareice: diosmectita.alcaloizi de belladonă . însă ea poate fi drept manifestare de acutizăre a unor afecţiuni urogenitale cronice preexistente). În combaterea infecţiilor urinare nosocomiale un rol important reprezint ă profilaxia lor. Caseta 29. infecţii de tract urinar inferior si . Intervenţiile fizice asupra vezicii urinare (reantrenarea vezicii şi exerciţii la nivelul etajului pelvin) pot fi benefice.supozitoarele cu glicerina şi al.5 mg de doua ori pe zi amelioreaz ă semnificativ problemele de continenţă vezicală.laxativele osmotice . INCONTINENŢĂ URINARĂ Incontinenţă urinară este cel mai frecvent întîlnit ă la pacienţii post-AVC (40 . Infecţia urinară Cel mai frecvent infecţia urinară la pacienţii post-AVC este asociată cu cateterizările (infecţia nosocomială. A.derivaţi de isochinolină .laxativele stimulante .incontinenţă emoţională”. D. Tulburări sfincteriene Tulburările sfincteriene sunt prezente în primul an la pacienţii cu accident vascular cerebral într-un procent de aproximativ 50%.Antibacteriane intestinale: nifuroxazid. 25% la externare şi 15% după 1 an) şi reprezintă un indicator nefavorabil privind prognosticul funcţional.bromura de scopolamoniu C. RETENŢIE DE URINĂ Se recomandă cateterizarea şi autocateterizarea. Prevalenţa în faza cronică de 4 . Medicamentele cu efect constipant. Farmacoterapia: . limitarea accesului la toaleta şi consilierea pot avea un efect pozitiv asupra funcţiei intestinale.

: Nitrofurazon. . Morganela) sau blocarea sintezei de urează cu acid acetohidroxamic.elemente de inspecţie. În cazul vezicii neurogene de preferinţă se recomandă cateterismul intermitent care reduce riscul reapariţiei infecţiei urinare. pentru a preveni obstruarea lor. Se recomandă administrarea prin rotaţie de antiseptice şi modulatoare ale pH-ului şi/ sau solubilităţii conţinutului urinei (bumetanid.a drenajului urinar. după ce au fost intubaţi/ ventilaţi mecanic în ATI.4 săptămâni. citrat hidrogen de potasiu şi sodiu. .prevenirea traumatizării uretrei. Providencia. Nu se recomandă ca vezica urinară să fie supusă unei distensii excesive. permanganatul de potasiu şi al.gravitaţională sau/şi asistat ă fizical kinetic . Soluţii antiseptice (albastru de metilen. . canefron şi al.cefalosporine .) pot fi folosite în serii de maximum 3 consecutiv şi nu mai des de 1 maximum 2 cure lunar pentru instilaţii vezicale. sau la necesitate. Profilaxia cu antibiotice la bolnavii cu vezică neurogenă.menţinerea unui sistem închis de drenaj.. mască). acoperite cu oxid de argint/ heparină/ fosforil-colină. aceast ă recomandare trebuie nuanţată în cazul pacienţilor care ajung să facă sondaj intermitent . se aplică preparate farmacologice multifuncţionale ce combină mai multe ingrediente (ex. toate manevrele locale trebuie să fie perfect aseptice (cu mănuşi. inclusiv de . sub oarecare presiune cu uroteliul şi pe de alta refluxul vezico-ureteral. Ciprofloxacină).aport de lichide de minimum 2 litri pe zi (previne totodat ă şi formarea calculilor). .50 ml pentru a nu se favoriza astfel pe de-o parte contactul prelungit al urinei.prevenirea formării calculilor urinari.aminoglicozide .manipularea sterilă a cateterelor de unică folosinţă (fixe/ intermitente). . Infecţii pulmonare (pneumopatia de stază): Sunt reprezentate de pneumonii/ bronhopneumonii. Între 2 cateterizări intermitente nu trebuie să se acumuleze mai mult de 300 +/.) De asemenea. .din punga colectoare înapoi în cateter via furtunul intermediar.schimbarea regulată a cateterelor la 2-4 săptămâni.cu biocide sau antibiotice (ex.fluorochinolone . posturare şi favorizare . cateterizaţi pe termen lung. Caseta 30.ventilator” (pacienţii sosiţi în clinica de recuperare. sau cei ce sunt traheostomizaţi cu canulă traheală permanentă). prin combaterea unor bacterii producătoare de ureaze (Proteus. . Tratamentul infecţiilor urinare Antibiotice în funcţie de urocultură şi antibiogramă: .4 şi mai multe sondaje pe zi.inclusiv bacterian . . iar local un pansament steril uscat când are loc deplasarea intraspitalicească pentru diversele 35 . DCI: hexamina + citrat piperazina + khelin).renunţarea la cateter cât mai repede posibil sau folosirea cateterismului intermitent.adaptarea unui sistem de filtrare/ blocare a refluxului conţinutului urinar . . pe termen lung.beta lactamine Schimbarea sondei urinare la interval de 3 . Profilaxia infecţiilor pulmonare La pacienţii cu canulă traheală.

dinamic ă pasivă/activă. sertralina. meloxicam şi al.antidepresive heterociclice – amitrptilina.prevenirea aspiraţiei din stomac. poziţia semi-aşezată.kinetoterapia respiratorie diafragmatică.pentru păstrarea reflexului de tuse).inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei – fluoxetina.în terapia intensivă se preferă o sedare mai redusă a pacienţilor (dacă e posibil .nadroparina. Manevre/ proceduri efectuate în vederea profilaxiei: .umidificatoarele/ nebulizatoarele să fie perfect sterile.hidratare adecvată. Prevalenţa 33% la pacienţii post-AVC şi cu 13% la subiecţii de aceeaşi vârsta ş i sex fără AVC. nortriptilina. . Caseta 31. .aspiraţia secreţiilor (în condiţii perfect sterile).fluidifiante-expectorante – acetilcisteină. . se aspiră secreţiile orofaringiene şi se fac spălături cu ser fiziologic.consulturi sau kinetoterapie. iar apa din ele să fie sterilă. . . bromhexin şi al. alimentaţia enterală este preferat ă.posturi de facilitarea respiraţiei cu reeducarea tusei. Trombembolismul venos (tromboza venoasă profundă.heparină cu greutate moleculară mică: .ciorapi de compresiune gradat ă. administrarea de antiacide. . folosirea de sonde gastrice de calibru mic. diclofenac. ketoprofen. embolia pulmonară) (4%) Profilaxia include: . . Psihoterapia poate ameliora dispoziţia fără a avea efect curativ sau profilactic. . Depresia Depresia post-AVC se asociază cu rezultate slabe ale recuperării şi în final cu evoluţie nefavorabilă. enoxaparina şi al. Durata de administrare.inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei şi noradrenalinei .mobilizare precoce. Caseta 32. . . 36 .15 zile. Terapia antidepresiva poate reduce tulburările emoţionale. este de 10 .antipiretice: paracetamol şi al. dar nu sunt clare efectele asupra calit ăţii vieţii. Tratamentul infecţiilor pulmonare . . de regulă.tratament antibiotic.antiinflamatoare nesteroidiene: ibuprofen.venlafaxina. auriculoacupunctura. . . Terapie alternativă: AP corporală. Tratamentul medicamentos: .

10 zile. 10 zile. Demenţă post-AVC Mecanismul derivă din afectarea vaselor mari (infarcte multiple sau infarct unic strategic în hipocamp. nuclei bazali. administrat ă în asociere cu fizioterapia îmbunătăţeşte 37 .Inhibitorii colinesterazei: a. Alte mecanisme includ hipoperfuzia. pe termen lung. Este recomandată utilizarea fragmentelor active de factori neurotrofici derivate din creier porcin (Cerebrolizina). Studiile recente sugerează un rol benefic al amfetaminei în procesul de reabilitare al pacienţilor cu AVC. accelerează recuperarea reacţiilor motorii şi senzoriale. Citicolina se indică câte 1000-2000 mg/zi în funcţie de severitatea maladiei timp de 3-7 zile cu trecerea ulterioară la administrarea intramusculară sau internă. Administrarea Citicolinei scade semnificativ rata de deces şi invalidizare a bolnavilor cu AVC. girusul angular) sau a vaselor mici (lacunarism/leucoaraioză). De asemenea. Donepezil – doză zilnică 5-10 mg b. sa demonstrat a o singura doză de levodopa.30 ml/zi. Influenţarea farmacologică recuperării neurologice post-AVC Studiile clinice recente sugerează utilitatea mai multor clase de medicamente pentru recuperarea dizabilităţilor după accident vascular cerebral. Ritm de administrare: 40 mg de 3 ori/zi. fibrilaţia atriala. Galantamină – doza zilnică 16-24 mg Caseta 34. Meta-analiza a mai multor studii clinice randomizate justific ă administrarea preparatului Citicolina în tratamentul medicamentos al ictusului cerebral ischemic şi hemoragic chiar din faza acut ă a AVC. îmbunătăţeşte caracteristicele neuropshihologice. tulburări hipoxic-ischemice şi afecţiuni asociate degenerative. Alţi factori de risc includ infarcte cerebrale bilaterale. leziuni de lob frontal. Tratamentul demenţei include recuperarea cognitivă şi farmacoterapia. urmata de tratament cronic intermitent (10 ml/zi. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (fluoxetina şi al. în asociere cu abordările fizioterapeutice şi ocupaţionale. Durata tratamentului cu Citicolina în care se observă efectul terapeutic maximal este de 12 săptămâni. talamus. . 10 zile lunar timp de 1 an si apoi 10 ml/zi. Schema de administrare propusa este următoarea: perioada de introducere: 20 . Din substanţele medicamentoase sunt recomandate: . diabetul zaharat. HTA.extrasul standardizat de Ginkgo Biloba care îmbunătăţe te parametri neurologici şi psihomotori la bolnavii post-AVC.Caseta 33. Se recomandă administrarea EGb 761 . dislipidemia. o data la trei luni pe termen lung).) prin efectul facilitator asupra excitabilităţii corticale induc o facilitare a performanţelor motorii la pacienţii cu AVC. Rivastigmină – doza zilnică 6-12 mg c.Memantina în doză zilnică 10-20 mg.

Indicaţii metodice: . . Posturări. La ora actuală baclofenul nu poate fi substituit de nici-un medicament alternativ. d. g. c.Mişcările ce alcătuiesc fiecare exerciţiu trebuie concepute şi selecţionate în aşa fel încât să contribuie la realizarea corect ă şi eficientă a obiectivelor planificate. f. k. e. după o planificare ştiinţific întocmită. Exerciţii la masă de înălţimea fotoliului rulant (masa Bobath). Reeducarea membrului superior.Ca să producă influenţe pozitive asupra dezvoltării organismului trebuiesc folosite în mod sistematic şi continuu. iar lipsa acestui preparat farmacologic semnificativ scade calitatea tratamentului recuperator la un număr mare de bolnavi cu leziuni spinale şi induce necesitatea procurării lui de către pacienții din afara țării. C. Ridicarea din aşezat în ortostatism şi invers. El este recomandat şi utilizat pentru combaterea spasticității. Notă: * Baclofen este un preparat miorelaxant care manifestă o acțiune antispastică pronunţată. structurale ş i funcţionale ale organismului şi sub un control de specialitate permanent. . Modalităţi de intervenţie: a. Educarea însoţitorului. exerciţiile cu structuri diferite pot avea aceeaşi influenţă asupra unei anumite funcţii ale organismului (respiraţiei. Supravegherea posturării. în special cauzate de leziuni medulare. Mijloace de kinetoterapie de intervenţie la patul pacientului. i. Mobilizări pasive. Mobilitatea în fotoliul rulant (în secţie. Tratamentul fizical recuperator în AVC Caseta 35. b. g.11. Verticalizarea. Exerciţiile de reeducarea mersului. c. Ridicarea în aşezat.coordonării şi stabilit ăţii. Antrenarea echilibrului.Dozarea efortului să se realizeze în concordanţă cu particularităţile individuale. j. Variante de mers.2.Exerciţiile trebuie selecţionate în aşa fel încât să aibă valoare de întrebuinţare cât mai mare. . rezistente la administrarea miorelaxantelor care sunt înregistrate în Nomenclatorul de Stat al medicamentelor al RM.Aceleaşi exerciţii fizice pot avea influenţe multiple asupra organismului. timp îndelungat. Exerciţii cu mijloace tehnice ajutătoare. 38 . f. Antrenarea mersului. e.recuperarea motorie în reabilitarea după accidentul vascular cerebral. b. Tratamentul recuperator începe imediat când starea pacientului a devenit stabilă Programul de recuperare kinetică va cuprinde: a. . în spital. h. în afara clădirii). Mobilizarea progresivă la pat. d. Transferuri (asistate sau independente).

Evitarea. Mijloacele posturări în poziţie funcţională prin folosirea de atele simple. ori ajustată dozarea efortului. Kinetoterapie Tabelul 2. C. IL. corectarea apariţiei deformaţiilor. la externare. schemele de facilitare din metode Kabat (diagonalele de flexie şi extensie pentru membrele superioare aplicate în funcţie de tipul leziunii). CR. biofeedback exerciţii active pe toată amplitudinea de mişcare. aceste activităţi se desfăşoară sub o şi mai atentă implicare şi monitorizare din partea specialistului (kinetoterapeutului). exerciţii izometrice. iar în unele cazuri se fac şi evaluări intermediare. Menţinerea/îmbunătăţirea mobilităţii şi forţei segmentelor neafectate de paralizie 6. dacă este posibil. electrostimulare. Reeducarea reacţiilor posturale şi echilibrului . ortezare. Recomandări pentru reamenajarea locuinţei pacientului. întinderi pasive prelungite (stretching) pe musculatura antagonistă celei paralizate elemente de facilitare (atât extero. Sistematizarea activit ăţii se materializează prin sintezele statistice anuale. Recuperarea kinetică în perioada precoce (faza acută AVC) Obiective 1. modificările necesare sau adaptate. contactul manual).2. societate şi de reinserţie profesională. în funcţie de deficitul motor şi de posibilităţile financiare (ale familiei pacientului) cu scopul de a se reintegra în familie. ciorap elastic mobilizări pasive. ori modul de execuţie (tehnica).11. mulate plastice. intră şi noţiunea de contraindicaţii. ILO. mănuşă. deposturărilor. pasivo-active cu întinderi scurte la capătul mişcării folosind elementele de facilitare exteroceptive (atingerea u şoară. în acest context.). mobilizări active şi active cu rezistenţă. IA. se face: la internare. condiţiile socio-economice reprezentând un factor limitativ pentru un pacient în fotoliu rulant. trebuie adaptat ă ori forma exerciţiului. Recuperarea sindromului vasculo-trofic 4. Evitarea atrofiei musculaturii paralizate 3.cardiovasculare etc. orteze fixe şi mobile.Organizarea diferenţiată a modalităţilor de repetare a exerciţiilor pot influenţa diferit dezvoltarea organismului. astfel. tehnici FNP.cât şi proprioceptive) tehnici FNP în special întinderile rapide. biofeedback posturarea elevată. de bolile asociate ale pacientului. SI. uşoare elastice sau cu arcuri. în funcţie de atenţionările indicaţiile medicale. . exerciţii active cu rezistenţă exerciţii şi tehnici de însu şire iniţială a 39 2. Creşterea funcţiilor fibrelor musculare restante sănătoase 5. Evidenţa programului zilnic şi a evoluţiei individuale a pacientului. benzi adezive corectoare. redorilor articulare şi atitudinilor vicioase.1. bandaj. mobilizări articulare pasive pe toată amplitudinea pentru menţinerea imaginii kinestezice.

mobilitate controlată . tehnici de mişcare cu opriri succesive. asimetrice.exerciţii pe lanţ kinetic deschis. 40 .mobilizări pasive. . miostatice. exerciţii cu contracţie concomitentă a musculaturii agonist-antagoniste. din şezând în pat în fotoliu/scaun cu rotile.coordonare şi abilitate 2.exerciţii cu alternanţa agonist-antagonist. creşterea amplitudinii mişcărilor artrokinematice (alunecare. Recuperarea sindromului umărului dureros prin: . detracţie). relaxări postizometrice. creşterea forţei musculare de cocontracţie periarticulară de . creşterea elasticităţii (întinderea) ţesutului contractil. tehnici de mişcare cu opriri succesive.obţinerea unghiurilor articulare normale prin: inhibiţia hipertoniilor musculare (miotatice. cu modificări de ritm şi viteză de reacţie-repetiţie-execuţie. creşterea elasticităţii (întinderea) ţesutului necontractil. antalgice). îmbunătăţ irea preciziei – pentru mişcări simple. exerciţii pe amplitudini de mişcare diferite. exerciţii de reeducare a balansului în posturile de bază. . a coordonării şi a patternelor corecte în acţiunile motrice. educarea/ reeducarea ambidextriei.exerciţii cu contracţie în zona scurt ă a musculaturii.şi heterolaterale ale segmentelor corpului. homo. . exerciţii de reeducare a controlului şi echilibrului static în posturile de bază exerciţii de rostogolire din decubit dorsal în decubit lateral. cu încărcare/ descărcare de greutate. cocontracţie.exerciţii pe lanţ kinetic închis într-una sau mai multe articulaţii. exerciţii pe amplitudini de mişcare diferite.mobilitatea . a echilibrului. învăţare-consolidareperfecţionare a secvenţialităţii normale a mişcărilor.în posturile de bază controlului. . . exerciţii cu contracţie concomitentă a musculaturii agonist-antagoniste. pe amplitudini diferite. cu modificări de ritm-viteză. cocontracţie.stabilitate . eliminarea mişcărilor perturbatoare/ inutile.exerciţii cu contracţie în zona scurt ă a musculaturii. Promovarea controlului motor: . Însuşirea tehnicilor de transfer asistate Tabelul 3. simetrice. pe amplitudini diferite. asuplizarea tuturor ţesuturilor moi periarticulare. din şezând în ortostatism 7. Recuperarea kinetică în perioada precoce de reabilitare (faza subacută AVC) Obiective Mijloacele 1. într-una sau mai multe articulaţii. rotaţie conjunctă.exerciţii cu alternanţa agonist-antagonist. . ridicarea din decubit lateral în şezând.

auxoton – pe toată amplitudinea sau în zonele scurt ă/ medie/ lungă a muşchiului. diagonalele combaterea atitudinilor vicioase a membrului Kabat. Menţinerea mobilităţii. exerciţii pe amplitudini de afectat: mişcare diferite. tehnici de mişcare cu opriri succesive 4. Reeducarea mersului Tabelul 4.mobilizări pasive. posturări de corecţie. izoton (concentric. posturări de corecţie. din şezând în pat în fotoliu/ scaun cu rotile. tehnici de biofeedback .tehnici de biofeedback (activă şi pasivă) formarea/ perfecţionarea imaginii corecte a mişcării 3. exerciţii de însuşirea mersului cu baston: unipod. şoldurilor. manşon de fixare. tripod. Îmbunătăţirea controlului muscular prin . exerciţii de reeducare a controlului şi echilibrului dinamic. a echilibrului. exerciţii pentru ajustarea dorsoflexiei plantare afectate. Reeducarea reacţiilor posturale şi echilibrului în posturile complexe . exerciţii pentru reeducarea strategiei: umerilor. Recuperarea kinetică în perioada de reabilitare tardivă Obiective 1.exerciţii şi tehnici de reeducare a ritmului şi tempoului în executarea activităţilor motrice. a coordonării şi a patternelor corecte în acţiunile motrice Mijloacele . .exerciţii de reeducare a balansului în posturile complexe. Însuşirea tehnicilor de transfer independente 5. exerciţii de reeducare a controlului şi echilibrului static în posturile complexe.tip izometric. exerciţii cu balans de pe un picior pe altul. din şezând în ortostatism . orteze 41 . urcarea-coborârea scărilor 4. tehnici de biofeedback 2. troficităţii musculare ş i . 3. ridicarea din decubit lateral în şezând. exerciţii cu alternanţa agonist-antagonist. exerciţii pentru controlul şoldului şi genunchiului la membrul afectat. paşilor mici.exerciţii cu sprijin unipodal. exerciţii pentru reeducarea fazelor de mers. Consolidarea şi perfecţionarea controlului postural. Combaterea atitudinilor defectuoase ale .mobilizări. exerciţii de reeducare a orientării şi stabilităţii posturale.exerciţii de rostogolire din decubit dorsal în decubit lateral.tehnici FNP izokinetic. exerciţii şi tehnici de dezechilibrare posturală. excentric. pliometric). genunchilor.

Din şezând în pat transfer în scaun/ scaun rulant .exerciţii analitice de corecţie a fazelor de mers.Din decubit lateral în şezând .aparatului locomotor 5.Din poziţia şezând la masă . Alimentaţia 3.În cadă 42 .Din ortostatism în şezând . Menţinerea/ creşterea antrenamentului la efort Mijloacele . stretching .exerciţii funcţionale variative prin metoda circuitului Tabelul 5.Trenului inferior din şezând 2. Igienă 4. urcareacoborârea scărilor . Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada precoce ( faza subacută AVC) Activitatea Mijloacele 1. mobilizări pasive . Transferul (asistat/ independent) . mobilizări pasive. Automatizarea mişcărilor uzuale . exerciţii prin circuit C. mers cu obstacole.variante de mers.11.Din şezând în scaun/ scaun rulant în pat .2. exerciţii de respiraţie. Profilaxia terţiară a deficienţelor 3. Recuperarea kinetică în perioada cronică/ sechelară Obiective 1. Îmbrăcarea-dezbrăcare Tabelul 7. variante de mers. mers pe distanţă. Terapia ocupaţională Tabelul 6.Din şezând în ortostatism . Profilaxie secundară a deposturărilor 2. Învăţarea mişcărilor paliative 6.Din şezând la lavoar . bicicleta ergometrică. Consolidarea mersului 7. Transfer .posturări corective. tehnici FNP.Din decubit dorsal în decubit lateral (dreapta/stânga) .ortezări. variante de mers .Trenului superior din şezând . Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada precoce ( faza acută AVC) Activitatea Mijloacele 1.exerciţii libere.exerciţii complexe şi combinate cu câteva sarcini concomitente . Corectarea paternului de mers 4.2.

Igienă . pe faţă. pe dinţi.Încălţămintei din ortostatism . Încălţarea-descălţarea 4.Până la baie. Îmbrăcarea-dezbrăcarea 5. trage fermoarul etc) . Electroterapia nu se indică 2. Locomoţie 2.2.Cu abilităţi complexe (se spală pe mîinii. Locomoţie/ambulaţia - În duş În toaletă Din ortostatism la lavoar Autoservire din şezând Trenului superior din ortostatism Trenului inferior din ortostatism Încălţămintei din şezând Mers sau deplasare cu scaunul cu rotile Mers sprijinindu-se de baston/ asistent În cadrul salonului Tabelul 8.Autoservire din ortostatism . Încălţarea-descălţarea 4. Recuperare activităţilor funcţionale în perioada de reabilitare cronică/ sechelară Activitatea Mijloacele 1. cantină. Locomoţie 2. spală etc) C. Îmbrăcarea-dezbrăcarea 5.Trenului superior şi inferior cu implicarea membrului afectat . Alimentaţie 4.Din ortostatism la lavoar cu implicarea membrului afectat Tabelul 9.Pe teren accidentat . aşterne. pe corp. Masajul (selectiv) se începe la cîteva zile dup ă accidentul vascular şi doar 43 . capse etc) .3.Cu depăşirea obstacolelor . Igienă 3.Îndeplinirea unor treburi casnice sau ajută la îndeplinirea lor (aşează.Cu abilităţ i complexe (se leagă la şireturi.Cu abilităţi complexe (încheie nasturi. Igienă 5.11. Fizioterapie Tabelul 10.Cu diferite obiecte în mâină . odaie .Treptele . Alimentaţie 3. Întreţinerea spaţiului său de viaţă şi a obiectelor personale . Îmbrăcarea-dezbrăcarea 3. Recuperarea activităţilor funcţionale în perioada de reabilitare tardivă Activitatea Mijloacele 1. toaletă.Are grijă de obiectele personale . Tratamentul fizioterapeutic Perioada de reabilitare precoce Faza acută a AVC (1-14 zile) 1. Încălţarea-descălţarea 6. şterge. se şterge cu prosopul etc) .2. încheie catarame.

durata 15-20′.regiunea gulerului CV ThIV. masaj Cyriax. sedative (sol. magnetoterapia). regim neîntrerupt. . 15-20. În stadiul de spasticitate şi după depăşirea acestui stadiu se urmăreşte: . · Câmp magnetic de frecvenţă joasă (in AVC ishemic) . sol..masajul gulerului. drotaverină). intensitate – până la 3-4 mA. În AVC ischemic – la 2 – 4-a zi de la debutul bolii În AVC hemoragic – la 6 – 8-a zi de la debutul bolii Iniţial durata masajului este de 10 minute şi se creşte progresiv la 20 de minute. papaverină 0.) muşchilor periferici. natrii brom 5%) regiunea gulerului. Fizioterapie patogenetică · ionoforeză sol. · laseropunctura pe punctele biologice active corporale (intensitate 50 mVt/cm². sulfat de magnesiu 2-5%. I – 10-15 mA.masaj cu gheaţă. sol. zilnic sau peste o zi. 2-3 cursuri cu interval de 3-6 săptămâni ). frecvenţa 90-150 Hz. acid nicotinic 1-2%. durata 30-40 minute Nr. A . durata 5-30 min. C II. eufilină 2%. NB! Electromiostimulare este contraindicată în hemispastica pronunţată sau în cazurile de hipotonus muscular ca urmare a tratamentului medicamentos. 6-12 2. 10-15. iodură de potasiu 2-5% (în caz de AVC hemoragic) transorbital. zilnic. tracţiuni ale coloanei vertebrale şi ale membrelor. sol. Procedura se indică peste o săptămâna după AVC ischemic uşor sau peste 3 săptămâni după AVC sever. Nr. durata 515 min.10. Masajul manual În stadiul iniţial. Nr. eufilină 2%. 44 .15-20 zilnic sau peste 1 zi. Electroterapia · Electrostimularea muşchilor paretici. acid nicotinic 1-2%. Nr.. 20-40 de şedinţe.combaterea spasticităţii prin vibraţii ale musculaturii.CSM – Regim întrerupt. flasc se indică masaj tonifiant. · Crioterapia locală (pungi cu gheaţă sau comprese reci. · somnul electrogen: frecvenţa 10Hz. · ionoforeză preparatelor vasoactive (sol. durata 10-15 minute. 2-3min/câmp. masaj trofic muscular si vascular. Nr 20-40 (de exemplu . Nr. inducţia 25-35 mTl. . 1. Nr. muşchilor-antagoniştilor muşchilor spastici.combaterea dezaxărilor prin: masajul muşchilor periferici. Nr. . durata 30 sec/punct) şi auriculare(intensitate 15 mVt/cm² durata 15 sec/punct).Faza acută a AVC (15 zile -1 lună) Faza subacută a AVC (1-3 luni) după stabilizarea stării pacientului. intensitatea 5-15mA. microunde decimetrice. durata 15-20 sec. criopachete cu gel etc.zilnic. elongaţii.5% ( în caz de AVC ischemic) sau sol. sol. Masajul se efectuează începînd cu segmentele proximale ale extremit ăţilor afectate spre segmentele distale. 10-15 · electroterapia transcraniană (RUS („Ультратерм-708С”) PC 13 cm.75%. i/p 2:3. sol. zilnic. 20-25. 1.

1012 şedinţe pe serie · magnetoterapia pe muşchii-flexori ale mâinii şi extensori ale piciorului 20-30 mTl. 10-12 şedinţe pe serie. · presopunctură prin metodă de inhibiţie. iar cel negativ pe membrele inferioare. · masaj cu gheaţa Combaterea dezaxărilor prin: · masajul sistemului nervos periferic · masaj Cyriax · elongaţii · tracţiuni ale coloanei vertebrale şi ale membrelor Combaterea complicaţiilor: · a durerilor . durată de 10-15 minute. peste o zi. „mănuşi”. peste o zi · băile galvanice patrucelulare: polul pozitiv amplasat pe membrele superioare.prin mişcări postmasaj · a edemelor .masaj cu un calup de gheaţă efectuat 10-20 min. intensitatea de 15 mA. 1 şedinţă pe zi. durata de 15-20 minute. durată de 15-20 sec. o şedinţă pe zi.împachetări cu nămol: la 40-41°C cu durata de 15-20 minute · crioterapia (pungi cu gheaţă sau comprese reci.. durata de 15-20 minute. 7-10 · căldură moderat ă sub formă de: .) muşchilor spastici · băile calde. pe musculatura spastică 45 . zilnic.durata sumară 5minute. intensitate uşoară.periajul şi vibraţii musculaturii spastice .aplicaţii de parafină şi ozocherită pe membrul paretic în formă de „ciorapi”. 1 şedinţa pe zi. · decontracturări pentru membre: electrodul negativ se plasează pe muschii antagonişti. zilnic sau peste o zi · Masaj manual: . Ulterior electrozii se mută la nivelul gambei afectate.6-8. 37°C. 20 de şedinţe pe serie. Tratamentul spasticităţii musculare · curenţii interferenţiali: iniţial la braţ-se folosesc 4 electrozi. Fizioaterapia simptomatică A.prin masaj antalgic · a dezaxărilor .prin masaj de drenare limfatica · a depresiei . Nr. apoi 5 minute frecvenţa lentă. intensitate de 10-12 mA. Masaj manual: Masaj sedativ · masajul gulerului Combaterea spasticitătii prin: · vibraţii ale musculaturii.prin masaj sedativ 2.10-18 . durata de 20 minute. Nr. frecvenţa rapidă.criopachete cu gel etc. Nr.

2-3 serii cu interval de 3-6 săptămâni) NB! Electromiostimulare este contraindicată în hemispastica pronunţată sau în cazurile de hipotonus muscular ca urmare a tratamentului medicamentos. zilnic. doze calde III şi IV cu excluderea articulaţiei cotului · împachetări cu parafină: la 50-60 °C pe articulaţiile dureroase. 10-15 şedinţe pe serie (cu excluderea articulaţiei cotului) C. Fizioterapia antalgică · curenţi pulsativi în doze convenţionale.Se recomandă antrenamentul compensator al memoriei în cazul tulbur ărilor uşoare de memorie. Recuperarea cogniţiei Caseta 36. durata de 5-10 min. Nr.10 · Perioada de reabilitare tardivă În această perioadă se efectuează procedurile enumerate pentru faza subacută a AVC urmărind scopul de a îmbunătăţi rezultatele obţinute anterior.. . cu folosirea ajutoarelor externe non-electronice şi folosirea tehnologiilor de asistenţă electronică a memoriei. Recuperarea cogniţiei Implicarea multiplelor arii de deficit cognitiv la pacienţii cu AVC impune beneficierea de o varietate de abordări de recalificare cognitivă multidisciplinară: Recuperarea deficitului de atenţie: .Se recomandă aplicarea strategiilor complexe de antrenare a memoriei: tehnici de recuperare fară ajutoare externe.15-20. C. peste o zi · unde scurte pe articulaţiile dureroase: durata de 20 dminute. Nr 15-30. 8-10. Perioada de reabilitare sechelară/cronică În această perioadă se efectuează activităţile enumerate pentru faza subacută a AVC urmărind scopul de a îmbunătăţi rezultatele obţinute anterior. · masaj selectiv al muşchilor paretici.2. Nr 6-10 · TENS-terapia · ultrasonoterapia (sau ultrafonoforeză preparatelor analgetici) – regiunea articulaţiei afectate.12.masaj Cyriax · acupunctura (tehnica care vizează reducerea hipertonusului muscular) B. 1 şedinţă pe zi. Nr. Recuperarea memoriei: . 1 şedinţă pe zi. 46 . CIIICIV. Nr. . zilnic · în afazie motorie se indică stimularea muşchilor sublinguali – CSM R II. muşchilor-antagonişti.În faza postacută se recomandă aplicarea antrenamentului specific al atenţiei. zilnic sau peste o zi. adâncime 25-75%.În faza acută se recomandă utilizarea tehnicilor intervenţionale cognitive generale. Fizioterapia stimulatoare · electrostimulare a muşchilor paretici. durata de 2030 minute. frecvenţa 50-100 Hz.

Notă: După 3 luni afazia totala capătă altă formă de afazie. să se pieptene). se lucrează și în oglindă. numerotaţia directă și inversă și formulele de adresare uzuală – Bună ziua !.tehnici de atenţionare vizuală prin stimuli kinetici . feedback. mimică.. să întoarcă ceasul.2. Recuperarea afaziilor Afazie totală (mixtă) .Renunţarea la stereotipii prin tăcerea totală (pacientului i se pune degetul pe gură) sau la fiecare repetare.Urmează deschiderea unui canal de comunicare.ochelari cu prismă . utilizarea sofware de antrenament computerizat şi strategii specifice de antrenament asistat de calculator al memoriei (ritm propriu. prezent ări vizuale. învăţării verbale şi vizuale). .Încercări de deblocare prin automatisme (numele. adresa. obiecte identice.antrenamentul scanării vizuale .Se recomandă aplicarea strategiilor de recuperare ale disfuncţiilor procesării numerelor şi de calcul prin aplicarea tehnicilor de reconstituire şi back-up bazate pe abilităţile reziduale ale pacientului.feedback-ul video .tehnici de stimulare electrică transcutanată a muşchilor cervicali . . să folosească tacâmurile. .1.Primul pas vizează stabilirea unui contact cu pacientul. care se tratează corespunzător acestei forme. Recuperarea acalculiei: .Testarea screening pentru determinarea prezenţei şi gradului afaziei. Recuperarea neglijării spaţiale unilaterale: Se recomandă aplicarea tehnicilor standard de recuperare: . Aceste gesturi la început se execută prin imitaţie. negare. scrisul).Exerciţiile de clasificare (culori.Utilizarea metodelor alternative de comunicare (gesturi. a memoriei de lucru.Manipularea de obiecte simple (de exemplu.Se recomandă aplicarea strategiilor complexe de antrenare a memoriei: strategii specifice de învăţare (învăţarea cu împiedicarea erorilor). desene.Ariile de intervenţie: recuperarea abilităţilor de transcodare. lunile. apoi lingvistic. aplicarea antrenamentul vizual-imaginar. profesia.tehnica spaţio-motorie sau vizio-spaţio-motorie . tehnica prin organizator vocal portabil. la început gestual. Recuperarea afaziilor Caseta 37. . Ce mai faceţi ?). . .13. forme geometrice. starea civilă. personalizare. imagini suprapuse).tehnici prin folosirea antrenamentului asistat de computer C. Afazie motorie .2. 47 . Recuperarea limbajului şi disfagiei C. tehnologia realit ăţii virtuale prin antrenarea memoriei spaţiale. zilele săptămânii.tehnici de stimulare vestibulară.13. programe prin folosirea strategică a cunoştinţelor reziduale de aritmetică. .tehnici de aplicare a vibraţiilor la nivelul gîtului .tehnici de folosire forţat ă a ochiului stîng . .tehnici pentru orientarea trunchiului .

.Dacă diferenţele între fenomene sunt bine înţelese. îmbrăcăminte etc. apoi după povești. . pacientul trebuie convins să asculte ce i se spune și să se folosească de semne nonlingvistice.Se lucrează pe partea nonverbală (cu obiecte. .Exerciţii de selectare și discriminare audio-verbale (exemplu: de a diferenţia sunetele P și B – papa-baba). proba de asemănare și proba de excludere.Gruparea imaginilor pe câmpuri semantice (legume. Odată ce stabilim ce fel de jargon fonemic este (cu sau fără tulburări de înţelegere) vom trece la exerciţii specifice. cuvinte. . apoi desemnare în interiorul unei clase (mobile. .Se începe cu recunoașterea vocalelor și apoi a consoanelor. . articole din ziare.La început se evită automatismele. silabe.Către final se propune alcătuirea unei povestiri scurte pe o tematică (ex.Sonorizare: vocale.Schema corporală (denumiri). se demarează o altă etapă – repetiţia. .Gruparea imaginilor pe sunete (pere. apoi propoziţii și fraze (nu pe litere de la început).De asemănare simplă (exemplu: Arat ă-mi acul și aţa). El fuge.Exerciţii de clasificare. Notă: Materiale utilizate: seturi de imagini. anotimpuri. Lexie cu voce tare – întâi cuvinte izolate scrise cu majuscule. flori. 48 . . . Ea stă). imagini) pentru noţiuni spaţiale.Desemnare de imagini și obiecte. Afazie senzorială . . propoziţii scurte). . îmbrăcăminte. Lectură cu voce tare. . exerciţii cu imagini pe grupe de sunete și se lucreaz ă la articularea corectă a acestora unde este cazul. legume). alimente) la început pe un suport vizual. ce va duce la găsirea autocontrolului pacientului privind producţiile verbale și de a elimina progresiv parafaziile. Descrieri de imagini simple și apoi imagini cu acţiuni. apoi desemnarea antonimelor (co ș plin/gol).Denumiri de acţiuni. rebus – toate pentru îmbunătăţirea vocabularului. . jocuri. .Imaginea și cuvântul scris. consoane. apoi face ciorbă).Jargonul fonemic.. . .Dezlegare de integrame simple.Exerciţii de respiraţie.Dictare de enunţuri lingvistice propuse – itemi comportând opoziţii sau analogii între serii (exemplu: Ea aleargă pe stadion.Gimnastica aparatului fonator. . apoi cuvinte și propoziţii. . scrisori sau chiar evenimente trăite (excursii). proba povestirilor absurde și corecte și nu în ultimul rînd. temporale și apoi așezarea în serie sau în succesiuni logice (evenimente cu legături între ele: gospodina toacă legume. litere mobile și cărţi școlare. fiind însoţit cel mai adesea de logoree și anosognozie relativă.Grafie cu stânga – copiere și apoi dictare (litere. . mere sau prune.Reeducarea pe muzică – în momentul în care toate celelalte metode nu dau rezultat. mure).). .

6.Exerciţii de definiţie (Ce este o lingură? Este un tacâm). Recuperarea dizartriei 1. . Direct ă (exerciţii menite să întărească mușchii care participă la înghiţire). Metode alternative de comunicare în cazul anartriei şi dizartriilor severe. Exerciţiile pentru buze facilitează abilitatea pacientului de a menţine lichidele în cavitatea bucală. 4. 5. După fiecare masă cavitatea bucală este curăţită minuţios. Exerciţii pentru deglutiţie. Recuperarea dizartriei Caseta 38. 49 . chefir.2. C. Gimnastică a aparatului fonator.13. Igiena cavităţii bucale Igiena cavităţii bucale este importanta pentru prevenirea infecţiilor pulmonare. pacientului i se oferă deseori regulat lichide și alimente bogate în lichide. Adausuri nutritive și hidratarea Notă: În cazul în care pacientul nu obţine suficient substanţe nutritive pe cale orală. b.2. Nivelul II. Perfuzii intravenoase pot fi indicate în cazul în care nu poate fi menţinut nivelul de hidratare. Nivelul III. pacientul cu disfagie poate înghiţi cu ușurinţă. Gimnastică respiratorie. 2. 3. acestuia i se indică nutriţia parenterală. Piure. Indirect ă (exerciţii efectuate în timpul înghiţirii). C. silabe simple şi apoi complexe prin repetare şi lexie cu voce tare. supă-piure. Recuperarea disfagiei. Clasificare viscozităţii alimentelor: Nivelul I. chisel. pudding. Modificări dietice care sunt cheia component ă în programul de tratare a disfagiei.Explicarea unor proverbe și dictoane populare foarte cunoscute (Cine sapă groapa altuia cade singur în ea). carne omogenizat ă în mixer. Apă și ceai. Exerciţii fără sunet.3. Nivelul IV..2. Exerciţii și tehnici de facilitare Două tipuri de exerciţii pot fi recomandate pacienţilor cu disfagie: a. consoane. Exerciţii cu sonorizări-vocale. Suc de tomate și băutură de iaurt. Recuperarea disfagiei Caseta 39. Iaurt. Pentru a preveni deshidratarea. Datorită alegerii corecte a consistenţei alimentelor și băuturii. Vâscozitate și textură Lichidele pot fi îndesite cu diferiţi agenţi de închegare.13. Tipuri de exerciţii: a.

Metode ale medicinii alternative şi complementare. ceea ce permite creşterea securităţii deglutiţiei şi diminuarea riscului aspiraţiei. Cu acest scop: .Picioarele trebuie situate pe o suprafaţă netedă sau pe podea.meloterapia.14. într-o poziţie neutră faţă de gât. Stimularea neuromusculară faringeală profundă este o tehnică terapeutică care se utilizează pentru a îmbunătăţi deglutiţia.fitoterapia. . cu utilizarea pernelor pentru sprijinire. . Exemple de tehnici de facilitare Notă: La pacienţii cu disfagie se va utiliza stimularea electrică. Poziţionarea în pat Dacă pacientul nu poate fi transferat în fotoliu.reflexoterapia.Distribuţia greutăţii pacientului în raport cu coapsele trebuie să fie uniformă. e. puţin aplecat. Stimularea electrică se administreaz ă prin aplicarea unui stimulator cu baterii încărcate electric și conectat la o pereche de electrozi situaţi pe gâtul pacientului (ex. Tehnica compensatorie Se recomanda cu scopul de a reduce aspiraţia sau de a intensifica curăţirea laringelui.Torsul trebuie să fie orientat în direcţie verticală. i se creează o poziţie semiaşezat în pat. Exerciţiile de respirare sunt recomandate pentru a îmbunătăţi puterea aparatului respirator. ceea va permite protejarea căilor respiratorii şi previne căderea ocazională a alimentelor în trahee.b. .homopatia. Exerciţiile pentru limbă sunt utilizate cu scopul de a manipula bolul alimentar și propulsia acestuia prin cavitatea bucală. . ceea ce facilitează poziţionarea verticală a pacientului şi previne devierea corpului într-o parte sau alta.Pernele sunt situate simetric în jurul torsului pentru a crea o poziţionare pe linia mediană a patului. C. Recuperarea prin metode ale medicinii alternative şi complementare. Alte tehnici de alimentare În cazul în care pacientul nu poate fi alimentat pe cale orală i se introduce sonda nasogastrală. . c. pacientul trebuie să fie aşezat în fotoliu în timpul aliment ării. .Capul trebuie să fie pe linie mediană.2. în caz de necesitate se aplică perne pentru sprijinirea pacientului. Încordarea limbii facilitează starea peretelui posterior al faringelui. f. Poziţionarea pacientului Când poziţionarea este posibilă. b. . . Caseta 40. . stimulatorul „VitalStim”). Capul şi gâtul sunt uşor înclinate. Exerciţiile pentru obraji ușurează mișcările de rotare a bolului alimentar.Pacientul este ridicat puţin pe căpătâiul patului. d. a. Poziţionarea în fotoliu .acupunctura. Exerciţii de ridicare a capului mărește mișcarea anterioară a complexului laringean și deschiderea părţii superioare a sfincterului esofagian. c. 50 .

familiei.15.Notă: Dintre membrii echipei este delegat un responsabil care oferă informaţii curente despre evoluţia bolii. membrilor de familie. precum şi rezultatele aşteptate ale reabilitării.juristul etc. .membrii familiei pacientului.persoana cu dizabilităţi. supraveghetorului/ îngrijitorului cu privire la natura bolii şi managementul tratamentului recuperator.elaborarea şi distribuirea materialelor informative educative (buclete.C.persoanele de supraveghere/ îngrijire.organizarea întrunirilor cu membrii familiei cu scop de informare privind problemele medicale ş i psiho-sociale estimate la diverse etape de reabilitare şi minimalizarea distresului persoanelor implicate în procesul recuperator.asistentul social. video etc. . . posibile complicaţii şi consecinţe. chestionare. . juridic şi de altă natură necesar persoanelor cu dizabilităţi. Asistenţă de consiliere vizează: . . . Asistenţă de consiliere Caseta 41.) cu suport psiho-social. . supraveghetorilor/ îngrijitorilor. Ea este acordată de către membrii echipei multidisciplinare din momentul iniţieirii tratamentului de reabilitare şi include: .asistentul spiritual/ preot. Asistenţă de consiliere are misiunea de a susţine şi oferi posibilităţi persoanelor cu dizabilităţi post-AVC pentru recuperarea şi integrarea lor optimală în familie şi comunitate. 51 . .educarea şi consilierea sub formă interactivă a pacientului.2.

utilaj: · Masă de kinetoterapie · Scaune · Scaune de kinetoterapie · Scaun de fitness · Scaun Bobath · Scări · Fotoliu rulant · Cadru de mers · Cadru mobil · Suport de mers · Placă de transfer · Cîrje canadiene · Cîrje · Bastoane de gimnastică · Paralele · Bicicleta ergometrică · Stepper · Verticalizator · Orteze · Saltea de gimnastică · Cearşafuri de alunecare · Centuri de asigurare · Oglindă · Mingi fitness · Cutii de diferite dimensiuni · Stabilografia computerizată 52 . Instituţii de reabilitare în perioada precoce NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR Personal: · Medic reabilitolog · Kinetoterapeut · Terapeut ocupaţional · Fizioterapeut · Logoped · Neuropsiholog clinic · Asistenta medicală · Asistent social Aparate. RESURSELE UMANE PROTOCOLULUI D.D.1.

utilaj: · Masă de kinetoterapie · Scaune · Scaune de kinetoterapie · Scaun de fitness · Scaun Bobath · Scări · Fotoliu rulant · Cadru de mers · Cadru mobil · Suport de mers · Placă de transfer · Cîrje canadiene 53 . NMES) · Set dispozitive pentru recuperarea mânii · Set pentru recuperarea cognitivă · Set. combină pentru splintare · Materiale ilustrative şi didactice · Tablă · Calculator · Dictofon · Casetofon · Videofluoroscop · Stimulator VitalSTIM Tratamentul medicamentos (vezi casete 14-27) Personal: · Medic reabilitolog · Medic terapie manuală · Kinetoterapeut · Terapeut ocupaţional · Fizioterapeut · Logoped · Neuropsiholog clinic · Asistenta medicală · Asistent social Aparate.2.D. Instituţii de reabilitare în perioada tardivă · Treadmil · Plăci basculante pentru echilibru · Plasă · Elevator · Electostimulatoare (TENS.

NMES) · Set dispozitive pentru recuperarea mânii · Set pentru recuperarea cognitivă · Set.3. combină pentru splintare · Robotics Hands · Materiale ilustrative şi didactice · Tablă · Calculator · Dictofon · Casetofon · Videofluoroscop · Stimulator VitalSTIM Tratamentul medicamentos (vezi casete 14-27) Personal: · Medic reabilitolog · Kinetoterapeut · Terapeut ocupaţional · Fizioterapeut · Logoped · Neuropsiholog clinic · Asistenta medicală 54 .D. Instituţii de reabilitare în perioada cronică/ sechelară · Cîrje · Bastoane de gimnastică · Paralele · Bicicletă ergometrică · Stepper · Verticalizator · Orteze · Saltea de gimnastică · Cearşafuri de alunecare · Centuri de asigurare · Oglindă · Mingi fitness · Cutii de diferite dimensiuni · Stabilografia computerizată · Treadmil · Plăci basculante pentru echilibru · Plasă · Elevator · Electostimulatoare (TENS.

utilaj: · Masă de kinetoterapie · Scaune · Scaune de kinetoterapie · Scaun de fitness · Scaun Bobath · Scări · Fotoliu rulant · Cadru de mers · Cadru mobil · Suport de mers · Placă de transfer · Cîrje canadiene · Cîrje · Bastoane de gimnastică · Paralele · Bicicletă ergometrică · Stepper · Verticalizator · Orteze · Saltea de gimnastică · Cearşafuri de alunecare · Centuri de asigurare · Oglindă · Mingi fitness · Cutii de diferite dimensiuni · Stabilografia computerizată · Treadmil · Plăci basculante pentru echilibru · Plasă · Elevator · Electostimulatoare (TENS. NMES) · Set dispozitive pentru recuperarea mânii · Set pentru recuperarea cognitivă · Set.· Asistent social Aparate. combină pentru splintare · Robotics Hands · Materiale ilustrative şi didactice · Tablă 55 .

· Calculator · Dictofon · Casetofon · Videofluoroscop · Stimulator VitalSTIM Tratamentul medicamentos (vezi casete 14-27) 56 .

cu pacienţilor. au care au dezvoltat AVC pacienţi cu AVC care se dezvoltat AVC cu cu complicaţii află sub supravegherea complicaţii neurologice neurologice şi/sau non. pe complicaţiilor lui.E. pe află sub supravegherea parcursul ultimului an x medicului de familie. Indexul Numărul total de neurologice şi Barthel.medicului neurolog. Ameliorarea funcţionalităţii pacienţilor după AVC A reduce mortalităţii AVC rata prin 4. pe Scala FIM. pe parcursul 100 ultimului an Proporţia pacienţilor. Numărul Numărul total de parcursul unui an. anamnestic de AVC care medicului reabilitolog. pe reabilitolog şi medicului parcursul ultimului an x de familie. Nr. 1. Scala FIM pacienţi. şi/ sau non-neurologice neurologice. cu află sub supravegherea au punctajul de Bl >50. Numărător Numitor Severitatea deficienţelor Scala NIHSS. RESURSELE UMANE PROTOCOLULUI F. 3. au punctajul BI>50 pe parcursul ultimului an Proporţia deceselor prin Numărul de decese prin Numărul total de şi/sau pacienţi cu AV care se AVC şi/ sau AVC complicaţiilor lui. Scopul A spori calitatea procesului curativ la pacienţii după AVC A reduce rata de complicaţii medicale la pacienţii după AVC NECESARE PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR Indicatorul Metoda de calculare a indicatorului 2. pe parcursul ultimului an Proporţia pacienţilor care Numărul de pacienţi Numărul total de pe parcursul unui an. diagnosticaţi cu disfuncţionalităţilor AVC care au făcut tratament în condiţii de staţionar. pe parcursul unui an 100 parcursul ultimului an 57 . pe parcursul pacienţi cu AVC care se anamnestic de AVC care ultimului an.

3.20 minute (scorul în puncte) 7-10 zile (scorul în puncte) 3 luni (scorul în puncte) Data şi ora examinării: __________________________ Examinatorul: ___________________________ Instrucţiuni Examinaţi în ordinea stabilită. stare extrem de gravă 14 puncte – ictus cu clinică uşor şi moderat exprimată 15-20 puncte – ictus sever Factori de prognostic conform NIHSS ü Pacienţii cu ictus ischemic cu scorul < 10 au prognostic favorabil în proporţie de 70% la un interval de un an. 4. Urmaţi instrucţiunile pentru fiecare compartiment. Scala de evaluare a AVC a Instututului Naţional de Sănătate (NIHSS) Pacient: _______________________________ Data naşterii: ____________________________ IMSP: _________________________________ Data examinării: _________________________ Nivel iniţial (scorul în puncte) 2 ore după tratament (scorul în puncte) 24 ore după debutul simptomelor +. Scorul trebuie să reflecte ce este capabil să facă pacientul şi nu ce crede examinatorul că poate îndeplini. 2. repetate întrebările). Examinatorul trebuie să înregistreze rapid răspunsurile. pacientul nu trebuie ghidat (de ex. 0 puncte – examen neurologic normal şi status mental intact 42 puncte scorul maximal. Nu vă întoarceţi înapoi şi nu schimbaţi scorurile. Cu excepţia compartimentelor unde este indicat. Înregistraţi rezultatele în fiecare categorie după subscala propusă. ü Scorul > 20 numai 4 – 16% din pacienţi au prognostic favorabil. 58 .ANEXE: Scale clinice de evaluare Anexa 1. Aprecierea scorului 1.

sarcina trebuie demonstrat ă prin pantomimă. Înlocuiţi cu altă comandă de un pas dacă nu poate fi utilizată mâna. barierei lingvistice sau oricare altă problemă decât secundară afaziei vor fi punctaţi cu 1. bandaje/traume orotraheale. apoi să strângă şi să relaxeze mâna non-paretică. Dacă pacientul prezintă Interpretarea scalei Scorul 0 = Alert. Pacienţii ce nu pot vorbi din cauza tubului endotraheal. Punctele se acordă chiar dacă se face numai încercarea corectă. răspunsuri prompte 1 = Nealert. Este important ca numai primul răspuns să fie punctat şi examinatorul să nu ajute pacientul prin indicii verbale sau nonverbale. şi rezultatul punctat (ex. dizartriei severe. repet ă o mişcare. Cu scorul 3 se punctează numai în caz dacă pacientul nu face nici o mişcare (decât postură reflexă) ca răspuns la stimuli dolori. flasc. sau este total neresponsiv. dar capabil de a răspunde adecvat la stimuli minori 2 = Nealert. Pacienţii afatici sau stuporoşi vor fi punctaţi cu 2. Pacienţilor cu traume. necesită stimuli repetaţi pentru a răspunde. Răspunsul trebuie să fie exact – nu se punctează răspunsul aproximativ. dar ______ devierea sau pareza totală a vederii este absentă 59 . traumei orotraheale. Numai prima încercare va fi punctată. Se punctează mişcările voluntare sau reflexe (oculocefalice). limba de comunicare. 1c Întrebări de orientare (instrucţiuni) Pacientul este rugat să deschidă şi închidă ochii. areflex. Dacă pacientul nu răspunde la comandă. două sau nici una). amputaţii sau alte obstacole fizice se vor alege ordine potrivite de o treaptă. şi nu se execută deplin pe motiv de slăbiciune. 0 = Răspunde la ambele întrebări corect 1 = Răspunde la o întrebare corect 2 = Nu răspunde corect la nici o întrebare ______ 0 = îndeplineşte ambele instrucţiuni corect 1 = îndeplineşte 1 instrucţiune corect ______ 2 = nici o instrucţiune nu este îndeplinită corect 0 = normal 1 = pareza parţială a văzului. privirea este anormală la unul sau ambii ochi. Privirea (orientarea globilor oculari) Numai mişcarea orizontală a globilor oculari va fi testată. 2.Instrucţiuni 1a Nivel de conştienţă Examinatorul trebuie să aleagă modalitatea de comunicare în caz dacă evaluarea este obstrucţionată de sondă endotraheală. sau este obnubilat ş i necesită stimuli puternici sau dolori pentru ______ a face mişcări (nu stereotipe) 3 = Răspunde numai prin mişcări reflexe sau autonome. 1b Întrebări de orientare Pacientul este întrebat în ce lună suntem şi vârsta pacientului..

În caz de bandaje faciale. Activitatea motorie a braţului Braţul este plasat în poziţia potrivită: extins la 90 grade cu palmele în jos în poziţie pe şezute şi 45 grade din poziţia clinostatică. Privirea poate fi testată la toţi pacienţii afazici. braţul este menţinut în poziţia cerută mai mult de 10 sec 1 = deviere. braţul este menţinut în poziţia cerută mai puţin de 10 sec. deviază spre pat. IV sau VI). braţul stîng 5b. bandaje. tub orotraheal. Vederea Câmpurile vizuale (quadrantele inferioare şi superioare) sunt testate prin confrontare. 3. Dacă pacientul prezintă pareza periferică izolată (NC III. Dacă pacientul este orb scorul va fi 3. inclusiv quadrantanopia. scorul este 1. În caz de orbire unilaterală sau enucleere câmpul vizual va fi testat la celălalt ochi. 5. Pacientul afatic va fi încurajat prin utilizarea pantomimei ş i vocii ridicate şi nu a stimulilor dolori. dar sunt depuse unele ______ eforturi antigravitaţie 3 = lipsa mişcărilor antigravitaţie: braţul cade 4 = lipsa mişcării ABS = braţul amputat 5a. Scorul va fi 1 numai dacă se depistează asimetrie clară. Se punctează dacă braţul cade până la 10sec. scorul va fi 1.Pareza facială Întrebaţi –sau utilizaţi pantomima pentru încurajare . La pacienţii cu deficit de comunicare sau care nu înţeleg instrucţiunea se va puncta simetria grimasei la stimuli dolori. orbi sau cu alte perturbări ale acuităţii vizuale vor fi testaţi în vederea mişcărilor reflexe. Numai în caz de amputare sau fuziune la nivelul umărului scorul va fi ABS. braţul drept 60 . dar nu loveşte patul sau alt suport 2 = aplicarea unei forţei antigravitaţie: braţul nu se menţine în poziţia necesară. sau alte impedimente fizice ele vor fi scoase maximal. Fiecare braţ se testează pe rând începînd de la braţul non-paretic. 4. Stabilirea contactului vizual şi apoi urmărirea cu privirea va depista prezenţa parezei văzului.pacientul să arate dinţii. 2 = devierea forţată sau pareza totală a văzului nu se restabileşte prin manevre oculocefalice 0 = câmp vizual normal 1 = hemianopie parţială ______ 2 = hemianopie complet ă 3 = Hemianopie bilaterală (inclusiv cecitatea corticală) 0 = mişcări simetrice 1 = pareza minoră (atenuată plica n/l.devierea conjugată a globilor oculari ce poate fi restabilită prin mişcare voluntară sau reflexă. asimetria zâmbetului) 2 = pareza parţială (pareza totală sau aproape totală a jumătăţii inferioare ale ______ feţei) 3 = pareză completă uni sau bilaterală (absenţa mişcărilor faciale în jumătatea superioară şi inferioară ale feţei) 0 = Lipsa devierii. ridice sprâncenele şi să închidă ochii. Pacienţii cu traume oculare. cu explicaţie ulterioară. utilizînd degetul pentru urmărire.

ataxia se punctează numai dacă nu este provocată de slăbiciune. se va examina atent sensibilitatea pentru depistarea hemihipoesteziei. dar nu loveşte patul sau alt suport 2 = aplicarea unei forţei antigravitaţie: piciorul nu se menţine în poziţia necesară. În caz de cecitate pacientul este rugat să atingă nasul cu degetul cu mâna extinsă. În caz de defect vizual testaţi în câmpul vizual intact. Se punctează dacă braţul cade până la 5 sec. Numai hipoestezia cauzată de ictus va fi punctată. dar sunt depuse unele ______ eforturi antigravitaţie 3 = lipsa mişcărilor antigravitaţie: piciorul cade 4 = lipsa mişcării ABS = piciorul amputate 6a. piciorul este menţinut în poziţia 30 grade mai mult de 5 sec 1 = deviere. piciorul este menţinut în poziţia cerută mai puţin de 5 sec. Pacientul în coma automat va fi punctat cu 2. piciorul stîng 6b. 0 = Lipsa devierii. Numai în caz de amputare sau fuziune la nivelul şoldului scorul va fi ABS. punctaţi cu 2. Senzitiv La pacienţii afatici sau obnubilaţi se punctează expresia feţei sau retragerea membrului la stimuli dolori. Fiecare picior se testează pe rând începînd de la piciorul non-paretic. Ataxia nu poate fi apreciată la pacienţii paralizaţi şi inconştienţi. Pacienţii cu ictus vertebrobazilar ş i hipoestezie bilateral vor fi punctaţi cu 2. Numai în caz de amputare la nivelul şoldului scorul va fi ABS. 0 = absentă 1 = prezentă într-un membru 2 = prezentă în 2 membre ABS = braţul sau piciorul amputate ______ 0 = normal 1 = dereglări uşoare sau moderate de ______ sensibilitate 2 = lipsa sensibilit ăţ ii (pacientul nu simte atingerea) 61 . Pacienţii afatici sau stuporoşi vor fi punctaţi cu 0 sau 1. deviază spre pat. Scorul 2 va fi notat numai în caz dacă lipsa sensibilităţii poate fi demonstrat ă. 8. cu explicaţie ulterioară. Activitatea motorie a piciorului Piciorul este plasat în poziţia potrivită: extins la 30 grade. Probele deget-nasdeget şi călcîi-genunchi vor fi examinate pe ambele părţ i.6. cu explicaţie ulterioară. Pacientul afatic va fi încurajat prin utilizarea pantomimei şi vocii ridicate şi nu a stimulilor dolori. Testaţi cu ochii deschişi. Dacă pacientul nu răspunde sau este quadriplegic. Ataxia membrelor Scopul secţiunii este depistarea leziunii cerebelare unilaterale. piciorul drept 7.

3 = Mutism. În caz de tulburări ale vederii rugaţi pacientul să numească obiectele ce sunt date în mână. afazie global 0 = normal 1 = dizartrie uşoară până la moderată (pacientul pronunţă şters doar unele cuvinte şi poate fi înţeles cu puţin efort) ______ 2 = dizartrie severă. de a numi obiectele pe pagina cu obiecte. examinatorul trebuie să ghicească răspunsul. Punctajul 3 se va acorda numai dacă pacientul este mut sau nu îndeplineşte instrucţiunile de o treaptă. Dizartria Dacă pacientul nu are dizartrie. 10. va fi punctat cu ABS cu explicaţiile necesare. Neglect (extinderea şi inatenţia) Informaţie suficientă pentru a demonstra neglect este colectată din secţiunile anterioare. Nu-i spuneţi pacientului de ce este examinat. Dacă pacientul este afazic dar execută pe ambele părţ i – scorul normal. Capacitatea de a ______ conversa este redusă. tactilă. sau pacientul este mut/anartric ABS intubat sau are alte bariere fizice pentru vorbire 0 = fără dereglări 1 = inatenţie vizuală. el cu uşurinţă va citi şi repeta cuvinte din lista propusă. comunicarea se reduce la fragmente de idei. 2 = Afazie severă. 11. În această secţiune pacientul este rugat să descrie ce vede în desenul ataşat. vorbirea pacientului nu poate fi înţeleasă. scăderea evidentă a coerenţei şi înţelegerii. Pacientul comatos automat va fi punctat cu 3. Limbajul Cea mai mare parte de informaţie despre nivelul de conştiinţă va fi obţinută pe parcursul secţiunilor precedente. normal 1 = afazia uşoară sau moderată. spaţială sau personală 2 = hemi-inatenţie severă sau extinderea ______ mai mult decât într-o modalitate (nu recunoaşte mâna proprie sau se orientează doar pe o parte a spaţiului) 62 . Numai dacă pacientul este intubat sau are alte bariere fizice pentru vorbire. auditivă.scorul normal. fără limitarea exprimată a capacităţii de a exprima gândurile. Dacă pacientul are afazie severă. 0 = non-afatic. Pacientul intubat va fi rugat să scrie. Prezenţa neglectului vizual spaţial sau anozognoziei se consideră dereglare. şi a citi lista propoziţiilor. să repete şi să vorbească.9. va fi punctată claritatea vorbirii spontane. Dacă pacientul prezintă tulburări severe ale câmpului vizual ce împiedică recepţionarea bilaterală simultană şi stimulii cutanaţi sunt normali.

5 = independent în fotoliu rulant. ________ 7. fermoare. etc. baston) Scări 0 = incapabil 5 = are nevoie de ajutor (verbal. ________ 9. ________ 10. d/o 1. 10 = merge cu ajutorul unei persoane (verbal sau fizic) ≥ 45 m. etc. suport fizic).Anexa 2. ________ 8. ________ 6. de ex. ________ 5. nu are echilibru în poziţia şezând 5 = ajutor important (1 sau 2 persoane. fizic. ________ 4. şireturi. din partea altei persoane sau mijloc de susţinere) 10 = independent ________ ________ 3. inclusiv col uri.. poate să şadă 10 = ajutor minor (verbal sau suport fizic) 15 = independent MOBILITATE (PE TEREN PLAT) 0 = imobil sau < 50 de 45 m. a întinde untul. ________ TOTAL (0 – 100) __________ 63 . ACTIVITATEA ŞI SCORUL ALIMENTARE SCORUL 2. dar poate îndeplini aproape jumătate din acţiuni fără asistenţă 10 = independent (inclusiv nasturi. Indexul Barthel Nr. 0 = imposibilă 5 = ajutor pentru a tăia. sau are nevoie de dietă modificată 10 = independent BAIA 0 = dependent 5 = independent (sau poate intra doar la duş) ARANJARE/ ÎNGRIJIRE 0 = dependent 5 = îşi poate îngriji singur faţa/ părul/ dinţii/ barba ÎMBRĂCARE 0 = dependent 5 = are nevoi de ajutor.) TRANZIT INTESTINAL 0 = incontinent (sau are nevoi de clisme) 5 = accidente ocazionale 10 = continent MICŢIUNE 0 = incontinent sau cateterizat şi incapabil să se descurce singur 5 = accidente ocazionale 10 = continent UTILIZARE WC 0 = dependent 5 = are nevoi de oarecare ajutor 10 = independent TRANSFERURI (DIN PAT ÎN SCAUN I ÎNAPOI) 0 = incapabil. ≥ 45 m. 15 = independent (dar poate folosi un mojloc asistiv.

Scări M. Vocală N. Scaun A.Anexa 3. Vocală N. Ambele LA EXTERNARE URMĂRIRE M. Mers S. Memoria Scor cognitiv subtotal Scorul FIM total 64 . Ambele V. Auditivă V. fotoliu rulant J. Mers/ fotoliu rulant M. Îmbrăcat-partea inferioară a corpului F. Scaun A. Scala FIM (Functional Independence Measurement / Măsurarea Independenţei Funcţionale) 7 Independenţă completă 6 Independenţă modificată (dispozitiv asistiv) Dependenţă modificată 5 Supraveghere (subiect = 100%) 4 Asistenţă minimă (subiect = 75%) 3 Asistenţă moderată (subiect = 50+) Dependenţă completă 2 Asistenţă maximală (subiect = 25%) 1 Asistenţă totală (subiect = mai puţin de 25%) FĂRĂ AJUTOR NIVEL CU AJUTOR LA INTERNARE Autoservire A. Igienă C. Auditivă V. Exprimare A. Vizuală AV. Non-vocal A. Non-vocal A. Ambele Scor motor subtotal Comunicare N. Ambele Abilităţi sociale P. Mers S. Interacţiune sociale Q. Ambele A. Vizuală AV. Ambele M. Îmbrăcat-partea superioară a corpului D. Non-vocal A. Control al defecaţiei Transferuri I. Înţelegere O. Mers la toaletă Controlul sfincterian G. Cadă. Ambele V. Mers S. scaun. duş Deplasare L. Ambele A. Vocală N. Ambele V. Auditivă V. Controlul vezical H. Alimentare B. Capacitatea dea rezolva probleme R. Scaun A. Vizuală AV. WC (Water Closed) K. Pat.

0 1 2 3 4 5 CATEGORIE Nefuncţinalitate Dependenţă – nivel 2 Dependenţă – nivel 1 Dependenţă – supraveghere Independenţă – pe teren plan Independenţă CARACTERIZARE Pacientul nu poate merge sau necesită ajutor de la 2 sau mai multe persoane Pacientul necesit ă sprijin ferm şi continuu din partea unei persoane Pacientul necesit ă sprijin continuu sau intermitent din partea unei persoane pentru ajutor cu echilibrul sau coordonarea.Anexa 4. dar necesit ă ajutor la scări. Pacientul poate merge independent oriunde. Pacientul poate merge independent pe teren plan. Scala Categorii Funcţionale de Ambulaţie Nr. 65 . Pacientul necesită supraveghere verbală sau ajutor potenţial din partea unei persoane fără contact fizic. pante sau suprafeţe denivelate.

Anexa 5. Scala Berg (evaluarea echilibrului) INTERPRETARE DATA ZIUA INTERNĂRII ZIUA EXTERNĂRII 1 Din poziţia şezândă în ortostatism 2 Ortostatism fără ajutor 3 ezând fără ajutor 4 Din ortostatism în poziţia şezândă 5 Transferul din pat în fotoliu 6 Ortostatism cu ochii închiş i 7 Ortostatism cu labele picioarelor lipite 8 Aplecarea înainte cu braţele întinse 9 Ridicarea obiectului de pe podea 10 Întoarcerea pentru a privi înapoi 11 Întoarcerea cu 3600 12 Stând cu un picior pe scaun cu schimb alternativ 13 Stând cu labele picioarelor pe o linie 14 Stând intr-un picior TOTAL: 66 .

Anexa 6. Scala Medical Research Council (MRC) pentru evaluarea forţei musculare GRA DESCRIERE D Absenţa mişcării (la încercarea de contracţie voluntară) 0 1 2 3 4 5 Contracţie palpabilă. dar fără mişcare vizibilă Mişcare cu segmentul scos de sub acţiunea gravitaţiei Mişcare împotriva gravitaţiei Mişcare împotriva rezistenţei. dar mai slabă decât în partea contralaterală Forţa normală GRADUL PAREZEI Plegie Severă Severă Moderată Uşoară - 67 .

mişcarea pasivă este dificilă Rigiditate în flexie sau extensie DESCRIERE 2 3 4 5 68 . Scala Ashworth modificată (MAS) . manifestat printr-o „agăţare” şi eliberare sau o rezistenţă minimă la capătul sectorului de mobilitate atunci când se face flexia sau extensia segmentului afectat Creştere uşoară de tonus muscular.evaluarea spasticităţii GRAD 0 1 Tonus muscular normal Creştere uşoară de tonus muscular. segmentul afectat mobilizându-se uşor Creştere considerabilă a tonusului muscular. manifestat printr-o „agăţare” urmată de o rezistenţă minimă pe restantul (mai puţin de jumătate) sectorului de mobilitate Creştere mai importantă a tonusului muscular pe aproape tot sectorul de mobilitate.Anexa 7.

Anexa 8. .Se cronometrează timpul de parcurgere a distan ei de 10 metri din care se poate calcula viteza de deplasare. care impune asistenţa kinetoterapeurului . Testul de evaluare a mersului pe distanţa de 10 metri COTAŢIE ≤ 10 secunde ≤ 20 secunde < 30 secunde INTERPRETARE Nu sunt limitări pentru activităţile cotidiene Se consideră mobilitatea redusă cu limitare funcţională Limitare severă a mobilităţii. .Pacientul este instruit să meargă cu viteza pe care o consideră confortabilă şi să utilizeze orice fel de sprijin are nevoie. 69 .Testul presupune deplasarea pe osingură direcţie fără întoarcere.

Anexa 9. 5. 3. luaţi balonul cu ambele mâini. Poziţia mâinilor este aceeaşi ca ş i in punctul 6 Tăiaţi plastilină cu cuţitul şi furculiţa pe farfurie. Umerii trebuie să fie protracţi. Umerii trebuie să fie întinşi. Pacientul trebuie s ă folosească degetul mare şi degetele pentru a lua foaia. Nu se admite flexia articulaţiilor mâinii. timp de 5 ori 70 2. Terapeutul ajuta pacientul să ajungă la această poziţie. şi din nou daţi-i drumul. Pacientul trebuie să folosească degetul mare şi degetele pentru a face prehensiunea Luaţi o foaie de pe masă şi daţi-i drumul de 5 ori. şi bateţi cu palma o minge mare de podea. puneţi-o înapoi pe masă. dar obiectul folosit va fi un creion. Palmele trebuie să fie ţinute pe minge Trageţi mâinile înainte. Ridicaţi-l sus ş i puneţi-l jos. Bucăţile trebuie să fie de mărimea unei muşcături Staţi pe loc cu spatele drept. pacientul străduinduse să o menţină sinestătător. Palma nu trebuie să fie în exterior ezând cu cotul în flexie de 90° şi lipit la corp. pronaţie şi supinaţie se acceptă ca mişcările să constituie doar trei pătrimi Din poziţie şezând. degetele fiind extinse. luaţi mingea de tenis de pe masă şi daţi drumul pe partea afectată. Repetaţi 5 ori. Nu permiteţi pronaţia. Cotul trebuie să fie ţinut la 30° a extensiei totale Flexia şi extensia cotului (ca în punctual 2). INTERPRETARE ZIUA INTERNĂRII ZIUA EXTERNĂRII Decubit dorsal. 4. membrul superior este elevat. încheieturile mâinii neutre sau extinse în timpul fiecărei faze Acelaşi exerciţiu ca în punctul 6. Balonul trebuie să fie pe masă la aşa distanţă ca să permit ă pacientului să îşi extindă braţele complet. Cotul trebuie să se extindă până cel puţin 20° de la extensia totală. coatele extinse. 9. 10. Scala Rivermed (evaluarea membrului superior) Nr. 7. umărul venind apoi în protracţie (elevaţia este făcută cu ajutorul terapeutului. d/o 1. ineţi mîna întinsă în elevaţie (umărul este în rotaţie externă) timp de cel pu in 2 secunde. . Protracţia de sine stătător) Decubit dorsal. 8. Foaia trebuie ridicată în sus şi nu trasă la margine. Farfuria trebuie să fie pe o suprafaţă care să nu-i permită alunecarea. 6. Puneţi piesele în alt vas.

Faceţi cruci pe perete la nivelul umerilor. Palma şi dorsul mâinii trebuie să atingă mâina sănătoasă. Întoarceţi corpul cât mai mult posibil de la perete. Fiecare bătaie este calculat ă ca una (este la fel ca în punctul 4.11. 15. atingând peretele.Fiecare succesiune este calculată ca una.o mâina atinge crucea opusa).bătaie din palme . Faceţi pensa policelui cu celelalte degete mai mult de 14 ori timp de 10 sec.. Nu permiteţi ca degetul mare să alunece de pe un deget pe altul Supinaţia şi pronaţia palmei mâinii afectate 20 ori in timp de 10 sec. Bateţi din palme (ambele mâini ating crucile . Mâina trebuie să fie folosită mai mult decât doar să sprijine aţa (să testează funcţionalitatea mâinii fără ajutorul vederii) . Nu permiteţi flexia cotului. viteza. numai că mişcările trebuie făcute cu viteză) Staţi cu mâina afectată în abducţie de 90° cu palma dreapt ă. 14. TOTAL 71 . Daţ i pacientului 3 încercări (este model care implică coordonarea. Mişcările trebuie să fie făcute în constantă succesiune. încheietura mâinii trebuie să fie în extensie cu palma lipită de perete În jurul capului puneţi aţa şi legaţi funduliţă la ceafă. ineţi mâna în aceeaşi poziţia. 13.Ladushki” 7 ori în 15 sec. rotaţia corpului fiind de 90°. Nu permiteţi că gâtul să fie în flexie. memoria ca şi funcţionalitatea bună a mâinii) 12. Palmele trebuie să se atingă . Ordinea trebuie să fie respectată. Mâina trebuie să fie departe de corp.

Poate bea din cană.Anexa 10. Dezbrăcarea trenului superior 19. Poate să folosească săpunul 9. Poate să se spele pe mâini 8. Poate coborî din cadă 27. Poate spăla picioarele 12. Poate să se spele pe faţă 7. pahar 13. Poate încălţa pantofii 23. Îmbrăcarea trenului superior 17. Transfer în fotoliu 5. Poate urca în cadă 26. Poate închide/deschide robinetul TOTAL: 72 . Poate îmbrăca ciorapii 21. Dezbrăcarea trenului inferior 20. Se spală pe dinţi 10. Poate mânca cu furculiţă 15. Poate spăla capul. Transfer în şezut 4. Poate descălţa pantofii 24. Efectuarea transferului pe partea dreaptă 2. Comunică cu cei din jur 25. Transfer în scaun WC 6. Îmbrăcarea trenului inferior 18. Poate să pună şi amesteca zahărul în cană 16. Poate dezbrăca ciorapii 22. Efectuarea transferului pe partea stânga 3. gâtul 11. Poate mânca cu lingură 14. ACTIVITĂŢI EVALUAREA LA INTERNARE EVALUAREA LA EXTERNARE 1. Scala ADL (activităţii vieţii zilnice) modificată în perioada precoce de recuperare Nr.

Efectuarea transferului de partea stânga/dreapta 2. Transfer în scaun WC 5. Transfer în şezut 3. Poate spăla capul. Utilizarea telefonului 35. Poate să se spele pe mâini cu săpun 10. Transfer în fotoliu 4. gâtul 13. Poate să se pieptene 14. Poate pune şampon pe cap 14. Poate să pună şi să amestece zahărul în cană 21. Poate aranja masa 20. Comunică cu cei din jur 33. Îmbracă/dezbracă trenul superior 27. Poate face ordine în odaie 38.Anexa 11. Poate tăia unghiile 16. Poate deschide geamul 36. Poate încălţa/descălţa cu pantofi. Poate spăla haine 30. Realizarea cumpărăturilor 39. Poate să se spele pe mâini 9. Poate descuia. Poate deschide tubul cu pastă de dinţi 12. Scala ADL (activităţile vieţii zilnice) modificată în perioada tardivă de recuperare Nr. Merge prin casă 6. cizme 32. pahar 18. Prepară bucatele din ortostatism 23. Îmbracă/dezbracă trenul inferior 28. deschide uşa de intrare 34. Poate să ungă pâine cu unt 24. Poate să calce 31. Închide/deschide robinetul 37. Se spală pe dinţi 11. Poate mânca cu lingură/furculiţă 19. Poate spăla picioarele 17. Cunoaşterea factorilor de risc TOTAL 73 . ACTIVITĂŢI EVALUAREA LA INTERNARE EVALUAREA LA EXTERNARE 1. Apucă/pune cana 25. Poate tăia alimentele 22. Poate bea din cană. Îmbracă/dezbracă ciorapii 29. Poate să şteargă faţa cu prosop 8. Spală vesela 26. Manevrarea medicamentelor 40. Poate să se spele pe faţă 7.

îmbunătăţirea nivelului de înţelegere şi de cunoaştere Autocunoaşterea. cunoaşterea propriilor calităţi şi limite. securitate financiară Sănătatea: buna formă fizică şi vigoarea Relaţii cu părinţii. fraţii/ surorile.. mâncare. alte rude: comunicare. cunoaşterea înţelesului vieţii Munca – la serviciu sau acasă 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 7 7 6 6 5 5 4 4 3 3 2 2 1 1 7 6 5 4 3 2 1 8 7 6 5 4 3 2 1 9 7 6 5 4 3 2 1 10 7 6 5 4 3 2 1 11 7 6 5 4 3 2 1 74 . facilităţi casnice. vizite.Anexa 12.A A I A A” MAI DEGRAB Ă NEMUL UMIT NEMUL UMIT NEFERICIT 1 2 3 4 5 6 7 Confortul material: casă. Scala de evaluare cuantificată a calităţii vieţii (Quality of Life) ÎNCÂNTAT MUL UMIT MAI DEGRAB Ă MUL UMIT . oferire de sfaturi Participarea în organizaţii ţi activităţi publice Autoperfecţionarea: participarea la diverse forme de învăţământ. acţiuni de voluntariat. ajutoare Rolul parental: creşterea copiilor Relaţia matrimonială sau de concubinaj Prieteni apropiaţi Ajutoare şi încurajarea celorlalţi.

capacitatea de rezolvare a propriilor probleme 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 7 6 5 4 3 2 1 SCOR TOTAL (112) 75 . vizionarea de divertisment Participarea la acţiuni recreaţionale active Independenţa. audiţiile muzicale. petreceri Lectura. relaţionare.12 13 14 15 16 Exprimarea creativă a personalităţii Socializarea: întâlniri interpersonale.

.. răspuns incorect = 0 puncte) 1.. răspuns incorect = 0 puncte) 1..Repetaţi aceste cuvinte” – răspuns corecte = 2 puncte. ? (satul unde locuieşte pacientul) 5. _______ Purtaţi mănuşi la picioare? 6.. pat.. ceas. _______ Locuiţi în . _______ Sub vehicul pod de lemn 5.... ________ Luna argintie străluceşte pe cerul întunecat RĂSPUNSURI DA/ NU (. ? (numele corect al pacientului) 3. _______ Enumeraţi zilele săptămânii (1 punct dacă nu ordonează corect) 3.. _______ Cu vârf şi . _______ Îmi ating ochii? (examinatorul îşi atinge nasul) 7.. pacientul este rugat să completeze expresia) 1... _______ 2. ________ Alfabet 4. _______ Număraţi până la 10 (1 punct dacă nu ordonează corect) 2. 5. _______ Locuiţi în Islanda? 4. _______ Deschideţi gura 3......... _______ 4. _______ Vă numiţi . _______ Vas 2.... Scala de evaluare cuantificată orientativă a tulburărilor de limbaj (Aphasia Screening Test) DENUMIRE (. REPETARE (.. _______ Deget 4. _______ Duceţi mâna stângă la ochiul drept 76 .... – răspuns corect = 2 puncte. _______ După faptă şi ... _______ Vă numiţi Ionescu? (sau alt nume care nu este al pacientului) 2.Cum se numeşte aceasta?” – se acordă 2 puncte pentru fiecare obiect denumit corect) 1. etc..... _______ Vara vine după primăvară? 9. Răspundeţi cu da sau nu” – răspuns corect = 2 puncte... _______ Fără doar şi . ______ Vă puneţi pantofii înaintea şosetelor? RECUNOAŞTEREA OBIECTELOR (Pacientul este rugat să arate spre obiectele denumite de examinator – de ex. _______ 5. pentru întrebările 35. răspuns incorect =0 puncte. _______ URMAREA INSTRUCŢIUNILOR (răspuns corect = 2 puncte. _______ Ceas 5. ________ Carte 3. _______ Mână (se arată pacientului ambele feţe ale mânii) 3... _______ Pix 2.... _______ 3.. răspuns incorect = 0 puncte) 1. _______ Luni vine înainte de joi? 8. _______ Tavan VORBIRE AUTOMATĂ (răspuns corect = 2 puncte. _______ Un pui este mai mare decât un păianjen? 10. răspuns incorect = 0 puncte) 1.... 4.Anexa 13...Vă voi pune nişte întrebări... _______ Arătaţi-mi nasul 2...... pix..

”) ______ GRAD/ VARIANTĂ (f.. _______ Înainte de a deschide gura..... răspuns incorect = 0 puncte) 1...+” şi absenţa cu ... apoi spre tavan 4.. a palierelor de scor: 0-29 =f.. şi notează sunetele neinteligibile cu .. răspuns incorect = 0 puncte) 1. Examinatorul scrie sau înregistrează tot ceea ce apune pacientul.Spuneţi-mi tot ce puteţi despre această imagine.. _______ Arătaţi spre podea. Arătaţi spre podea..... simplif. _____ Sub podul cel negru INDEX EXPRESIV Denumire ______ Vorbire automată ______ Repetare ______ Scris ______ Fluenţa limbajului ______ Total ______ INDEX RECEPTIV Răspunsuri da/ nu ______ Recunoaşterea obiectelor ______ Urmarea instrucţiunilor ______ Citirea instrucţiunilor ______ Total ______ _/10 _/10 _/10 _/10 _/10 _/50 _/20 _/20 _/20 Scor total _/100 _/20 _/50 ORIENTARE TEMPORO-SPAŢIALĂ (se indică prezenţa cu .4.. atingeţi-vă urechea CITIREA INSTRUC ŢIUNILOR (răspuns corect = 2 puncte... _____ Număr 3. (Conversia în scor a subscalei : 0-5 verbalizări inteligibile = 0. _____ Calculator 5..Citiţi restul indicaţiilor în gând. 5-10 = 5. severă.. severă: globală.. uşoară: dizartrie/ moderat ă anomie) de AFAZIE ______ (interpret... medie: expresivă... Vorbiţi continuu până când vă spun eu să vă opriţi”. aprox.. Strângeţi pumnul (.. Deschideţi gura (.Vă rog să scrieţi următoarele cuvinte” – răspuns corect = 2 puncte. apoi faceţi ce scrie”) 3. 11+ = 10 puncte) SCRIS (...Citiţi asta cu voce tare.. 30-59 = severă. apoi faceţi ce scrie”) 2.. Strângeţi pumnul şi duceţi-l spre urechea stângă FLUENŢA LIMBAJULUI (se arată pacientului o fotografie timp de 10 sec. severă: mixtă-transcorticală/ receptivă......: .. _____ Aeroplan 4.. _____ Pat 2.. apoi spre nasul dumneavoastră 5. 80-90 = uşoară) de DIZARTRIE ______ 77 .. 60-79 = medie. Cu mâna dreaptă arătaţi spre genunchiul stâng 5.!”) Număr de verbalizări inteligibile...

3 7. SUBTESTE Orientare temporală An/ anotimp/ lună/ dată/ zi a săptămânii Orientare spaţială Ţară/ localitate/ ora/ spital/ etaj Memorie imediată Se numesc 3 obiecte cu pauză de 1 sec.. sau dar” Să execute un ordin: .. din 7 în 7 – de 5 ori (Notaţi cu 1 punct fiecare scădere corecta). 7.3 0-3 0-2 0-1 0-3 0-1 0-1 0-1 SCOR TOTAL Înterpretare: Scor MMSE 28 .: un creion.23 11 .Luaţi această hârtie în mână dreaptă.1 6.Anexa 14. N/o 1. 6.1 7. Scorul maxim este de 30 puncte. Puneţi intrebările în ordinea prezentată. 6. Acordaţi câte 1 punct pentru fiecare raspuns corect.. 0-5 5.27 20 . Cereţi pacientului să le repete pe toate trei cuvinte. îndoiţi-o şi o puneţi pe masă” Citire Să citească şi să execute un ordin scris: .10 0 . un ceas) Să repete următoarea propoziţie: . între ele. 3. EXAMINAREA MINIMĂ A STĂRII MENTALE Chestionarul Folstein Mini Mental State Examination (MMSE) Aşezaţi pacientul într-o poziţie comodă şi stabiliţi o bună comunicare.Fără dacă. 2. (Notaţi cu 1 punct fiecare cuvânt repetat) Atenţie şi calcul Să numere înapoi de la 100.30 24 .2 7.2 6.30 Starea funcţiilor cognitive Normală Tulburări cognitive moderate Demenţă uşoară Demenţă moderată Demenţă severă 78 .19 0 . Memorie pe termen scurt Să repete din nou cele 3 cuvinte de mai sus (Notaţi cu 1 punct fiecare cuvânt repetat) Limbaj Să denumească obiecte indicate (de ex.Închideţi ochii” Să scrie o propoziţie completă Să copieze un desen: SCOR POSIBIL 0-5 0-5 0-3 SCOR PACIENT 4. şi.

şi sa nu permită scurgerea din gură)? DA 5. Conveniţi asupra alimentării şi hidrataţiei cu medicul. Pacientul poate fi aşezat? Poate controla poziţia capului? DA NU NU Dacă un răspuns este NU – stopaţi testarea Efectuaţi evaluări repetate fiecare 24 ore. Pacientul este in stare de veghe sau poate fi trezit? Reacţionează la adresare? DA 2. 3.Anexa 15. Cum este vocea pacientului . Pacientul poate tuşi dacă este rugat? DA NU 4. Testarea screening a deglutiţiei Se completează in primele 24 ore după internarea in clinica. Pacientul poate respira liber? DA Dacă răspunsurile la intrebările 3-6 sunt pozitive – testaţi în continuare Dacă un raspuns este negativ – cereţi consultaţia specialistului. 1. Pacientul poate linge buzele? DA 6.umedă sau răguşită? Da – cereţi consultaţia specialistului Nu – continuaţi testarea NU NU NU 79 . Pacientul poate controla saliva (la timp sa o înghită. 7.

Anexa 15 (continuare) Testarea screening al deglutiţiei Pacientul este aşezat Oferiţi prima linguriţă de apă Pacientul nu face încercări pentru a înghiţi. Repetaţi testarea în caz că starea pacientului se înrăutăţeşte. dispneea. Convingeţi-vă că pacientul are poziţia corectă pentru alimentare şi urmăriţi pacientul cum se alimentează. necesită consulta ia specialistului în deglutiţie Fără probleme Oferiţi a treia linguriţă de apă Apare tusea. necesită consultaţia specialistului în deglutiţie Fără probleme Oferiţi a doua linguriţă de apă Pacientul NPG (nimic prin gură). dispneea. sufocarea. glasul devine umed. sufocarea. necesită consultatia specialistului în deglutiţie În caz că nu sunt dificultăţi prescrieţi dietă corespunzătoare. apare dispneea Apare tusea. glasul devine umed. 80 . sufocarea. necesită consulta ia specialistului în deglutiţie Fără probleme Oferiţi jumătate pahar cu apă de Apare tusea. În caz că aveţi dubii cereţi consultaţia specialistului în deglutiţie. apare tusea glasului devine răguşit şi umed. Dacă nu aveţi dubii continuaţi lucru dar fiţi prudenţi în continuare. apa se varsă din gură. sesizaţi ceva neobişnuit Pacientul NPG (nimic prin gură). glasul devine umed. sesizaţi ceva neobişnuit Pacientul NPG (nimic prin gură). sesizaţi ceva neobişnuit Pacientul NPG (nimic prin gură). dispneea.

Bath F.. Age Ageing 2008. Burlea M.va. 2004. . Version 2. 14. 2008 edition (www.H. (2):CD000323 Berteanu M. N Engl J Med 2005. Cochrane Database Syst Rev 1999:Cd000424. Marcu V. Cartea albă a specialităţii de medicină fizică şi de reabilitare în Europa. Editura Universitară “Carol Davila”. Dr. Cinteză D.ac. Poenaru D.ebrsr.J. 13.352:1677-84. Bucureşti: Libra Vpx. Greener J. Ediţia a II-a revizuită şi adăugată. Amatea. USA.sign. Salter K. Ovidiu Băjenaru/. Kiss I. 12. Terapia posturală în afecţiunile aparatului locomotor. 2. Australian Government. Teasell R... 2006. Management of patients with stroke: rehabilitation.0. 2006. Volumul I. Onose G. 17. Iaşi: Sendacom Libris. Recuperare. et al. 18. Burlea G. Foley N. 8.. O’Connor A. Dr.D. p. Bruce H. Bucureşti: Universităţii din Bucureşti. Bucureşti: Medicală. 2002. Clinical Practice Guideline for the Management of Stroke Rehabilitation.BIBLIOGRAFIE: 1.. Pharmacologic management of neuropathic pain: evidencebased recommendations. Interventions for dysfagia in acute stroke. Bucureşti. 16.164-184. 2000. Oradea: Universităţii din Oradea. Dicţionar explicative de logopedie. Ward Antony B.37:258-264. Gutenbruner C. Baze neurofiziopatologice şi aplicaţii în recuperarea medicală. Bucureşti. 4. National Health and Medical Reserch Council. Bucureşti: Medicală. Dobkin. Clinical Guidelines for Stroke Management. p. Speech and language therapy for aphasia following stroke. Dysphagia treatment post stroke: a systematic review of randomised controlled trials.uk/guidlines). Ovidiu Băjenaru/. 10.... Bucureşti: Universitară „Carol Davila”. 2010. Ghid de evaluare şi tratament de recuperare după accidente vasculare cerebrale. Martino R.G. 2010 (www. Bath P. /Coordonator ştiinţific Prof. Ghiduri de diagnostic şi tratament în neurologie. Fizio-kinetoterapia şi recuperarea medicală în afecţiunile aparatului locomotor. 81 9. Ediţia a II-a revizuită şi adăugată. Rehabilitation after Stroke.B.132:237-51. Ortezarea în recuperarea medicală. 3. and discharge planning. 6.148-143. Dan M. Clinical Guidelines for Stroke Rehabilitation and Recovery. 15. Dworkin R./Coordonator ştiinţific Prof.com) – Update 2009. Ghiduri de diagnostic şi tratament în neurologie. Kinetoterapie/Physiotherapy.Bucureşti. Smithard D. 2010. 2010. Ghidul EFNS de recuperare cognitivă: Raportul grupului de lucru al EFNS (2005).. M. 11. Whurr R. The American Heart Association/ American Stroke Association. Biofeedback-ul electromiografic. 2008.M. 20. National clinical guideline. Stroke Foundation.. Kruger E. Pain 2007.gov/stroke/stroke_full_221. 2004. 19. EBRSR 2009 – The evidence-Based Review of Stroke Rehabilitation – (www. Chamberlian M Anne. Amatea.. 7. prevention and management of complications. Chiriţi G.healthquality. Enderby P. medicină fizică şi balneoclimatologie – noţiuni de bază şi actualităţi.pdf) Dimulescu D. 5. A guideline developer’s handbook. 2006. 2008. Cochrane Database Syst Rev.

36:2049–2056.md.ms. Москва: 2007.М.07.Е. 2002. Медицинская реабилитация. Electroterapia. Kinesiologie. Шкловский В. 32. Et al.. Волновая терапия./strokecare. 4. Management of Adult Stroke Rehabilitation Care. Bucureşti: Medicinală. Ордынская Т. Protocoale clinice naţionale). Bucureşti: Medicinală. Rădulescu A. A Clinical Practice Guideline.В.В. July 2008 (www.Г. Восстановление речевой функции у больных с разными формами афазии. 33. Onose G.gov. Duncan. 2000. 2008. Багель Г.nsf/. Compendium de neuroreabilitare.Ф.А. Sbenghe T. www. Ştiinţa mişcării. Protocolul clinic naţional “Accidentul vascular cerebral ischemic” (aprobat de Consiliul de Exper ţ i al MS din 15.D. Hospital Authority.2008.com/doc/. Bucureşti: Universitatea Carol Davila...health. Protocol terapeutic pentru recuperarea deficitelor neurologice la pacienţi după accident vascular-cerebral şi traumatism cranio-cerebral. 22.gov.. 30. 34.. 23. Москва: Медицинская литература. Robănescu N.М. Мoсква: Ассоциация дефектологов.М. Victorian Government Department of Human Services. Richard Zorowitz et al. 82 .Б. Гемморагический инсульт.. 2000. Pamela W. Stroke Rehabilitation Protocol Occupational Therapy./Ot-Guidelines-Stroke-RehabProtocol-Final) 27. Băjenaru O. Скворцова В. January 2008 (www. Popescu C.. Bucureşti: Medicală. Stroke. Практическое руководство. Pădure L. Coordinating Committee in Occupational Therapy. 2001.. Vol. Физиотерапия в неврологии. Визель Т. Metropolitan Health and Aged Care Services Division. Боголюбов В. 24. Updated by Stroke Working Group.pdf) 28.au/internet/main/publishing. Москва: 2008.И. Поручиков П. Крылов В.. 2005. 25. Australia.scribd. Москва: ГЭОТАР-Медиа. Revista Română de Neurologie. 31. 26. Stroke Care Pathway A resource for health professionals. Гурленя А.21. 29. 2005. Смычек В. Recuperarea neuro-motorie.Ордынский В. 2008.. & Endorsed by the Service Development Subcommittee. 2004.. Melbourne Victoria.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->