NOI TEHNICI DE INVATARE - SĂ ÎNVĂŢĂM CREATIV Dr. Anikó Mitruly - mitruly.aniko@gmail.

com Neue Lerntehniken – Kreatives Lernen Diese Arbeit behandelt einige einfache und natürliche Möglichkeiten der Erhöhung der Leistungsfähigkeit des Lernens, basiert auf die Verwendung der persöhnlichen neuro-psihophysiologischen Ressourcen und individuelle Möglichkeiten, wie: funktionelle Partikularitäten und die Art der Datenverarbeitung der zwei Gehirnhälften, die Emotionen, die Repräsentationsysteme (VAKOG), die internen Programme (die eigenen Gedanken und Glauben), die Sprache (benutzte Wörter), die persönliche Erfahrung und Status der mehrfachen Intelligenzarten. Es fasst einige Vorschläge und Lösungen für die Erhöhung der Lernfähigkeit zusammen, die aus dem Bereich der Edukineziologie, der neurolingvistischen Programmierung (NLP), der Silva Methode, der Gewaltfreien Kommunikation (GFK – die Marshall Rosenberg Methode), der Gehirnphysiologie und der angewandten Psychologie im persöhnlichen Entwicklungsbereich stammen. Durch ihre Applikation wird der erste Schritt des persöhnlichen, selbstgenerierenden Erfolgszykluses erfüllt. Die Palette der Methoden ist sehr breit, anwendbar für jeder Schüler in verschiedenen Lernsituationen. Die Effizienz der vorgeschlagenen Ideen ist mit den teoretischen Informationen aus dem ersten Teil korreliert und erklärt. Die Präsentation wird durch die Anwendung einiger der vorgeschlagenen Methoden durchgeführt, und ist sowohl für Lehrer als auch für Schüler nützlich, außerdem für jede Person die sich für die persöhnliche Entwicklung interessiert. Schlüsselworte: Tehniken und Methoden für das effiziente Lernen, spezifische Arbeitsweise der zwei Gehirnhälften, persöhnliche Resourcen und Werte, NLP, Siva Methode, GFK (Gewaltfreie Kommunikation), Edukinezologie, Mind-Map, Kreativität. Motto: „Şcoala cea mai bună e aceea în care înveţi, înainte de toate, a învăţa” (Nicolae Iorga) „Toată viaţa e o şcoală” (Comenius Ian Amos) “Să înveţi înseamnă să descoperi ceea ce ştiai deja. Să faci înseamnă să demonstrezi că, într-adevăr, ştii. Să-i înveţi pe alţii înseamnă să le aminteşti că şi ei ştiu, la fel de bine ca şi tine. Suntem cu toţii învăţăcei, executori, învăţători” (Richard Bach) În contextul actual de explozie informaţională sunt tot mai dificile orientarea, luarea deciziilor şi găsirea unor metode şi soluţii prin care omul să facă faţă cu succes solicitărilor mereu schimbătoare din mediu. Apare o supraîncărcare informaţională, de program şi de timp, ce duce la dezorientare şi nesiguranţă, la probleme de eficienţă, randament şi succes. Metodele şi tehnicile tradiţionale par învechite, nu mai dau randament. Este nevoie de o schimbare majora, chiar paradigmatică pentru a controla cu succes aceste situaţii noi. De fapt, ceea ce propunem este reactivarea (şi antrenarea) unor procedee simple şi naturale, la îndemâna oricui, şi anume folosirea şi utilizarea eficientă a resurselor şi posibilităţilor noastre neuro-psiho-fiziologice (mental-spirituale, afectiv-emoţionale şi fizice). Tematica învăţării, eficientizării învăţării, metodelor şi tehnicilor de învăţare este „la modă”, având o bibliografie vastă1, atât ceea ce priveşte titlurile în limba română cât şi cele din străinătate. În prezenta lucrare dorim să propunem câteva propuneri şi soluţii pentru eficientizarea învăţării, îmbinând unele descoperiri şi rezultate spectaculoase din domeniul cercetărilor neurofiziologice cerebrale (în special corticale), ale edukineziologiei, programării neurolingvistice (NLP), metodei Silva, comunicării nonviolente (CNV - metoda lui Marshall Rosenberg) şi ale neuropsihologiei şi psihologiei aplicate în domeniul dezvoltării personale, prin aplicarea cărora asigurându-se prima
1

Vezi bibliografia

1

verigă a ciclului autogenerator al succesului personal. Paleta metodelor este foarte largă, cu aplicabilitate în diverse situaţii de învăţare, oferind opţiune de alegere pentru fiecare învăţăcel în parte. Eficienţa ideilor propuse este demonstrată prin explicaţii corelate cu informaţiile teoretice prezentate în prima parte a lucrării. Experimentarea şi antrenarea metodelor sugerate duc dovedit la creşterea substanţială a randamentului învăţării: în timp mai scurt, cantitate mai mare de materie (informaţie), asimilarea profundă a noilor cunoştinţe (integrarea lor în structura mentală proprie), îmbunătăţirea atitudinii faţă de învăţare, creşterea motivaţiei, iar ca „efecte secundare” se observă îmbunătăţiri legate de optimism, siguranţa şi încrederea în forţele proprii (de sine), stimularea mai multor centre corticale, creativitate, flexibilitate, responsabilitate, comunicare, dezvoltarea mai multor valenţe latente etc., ceea ce se înscriu în cadrul definit de competenţele cheie comune prevăzute de UE (Aprobată prin Hotărârea CNFPA nr. 86/24.06.2008). Metodele de predare-învăţare „noi”= „moderne”= „centrate pe elev” = „activ-participative” = „interactive” valorifică multe dintre descoperirile pe care le vom expune, fiind foarte valoroase şi eficiente. Din păcate, de multe ori sunt aplicate doar formal, lăsând la o parte adesea multe „amănunte” esenţiale, tocmai datorită cărora dau randament, astfel nu se obţin rezultatele scontate şi se renunţă la ele. Un alt secret al eficienţei lor ar fi chiar repetarea până la atingerea nivelului de competenţă inconştientă, ceea ce necesită stăruinţă, autodisciplină, aplicare conştientă şi o critică constructivă pentru constatarea şi depăşirea greşelilor de început. În cele ce urmează vom prezenta pe scurt câteva interdependenţe evidente (şi totuşi uitate, ignorate) dintre randamentul învăţării şi unii factori neuro-psihico-fizici, după care vom oferi câteva sfaturi şi idei pentru a fi încercate şi puse în aplicare. Informaţia este adresată atât dascălilor, cât şi elevilor, respectiv oricărei persoane care doreşte să-şi îmbunătăţească performanţele intelectuale, să-şi dezvolte resursele individuale şi să-şi lărgească gama opţiunilor personale. Am fi dorit să prezentăm unele propuneri chiar aplicând unele dintre metodele propuse, cum ar fi harta mentală (Mind-map), astfel implicit ar deveni evidentă şi secretul eficienţei, adică „genialitatea” modului de reprezentare a informaţiei sub forma hărţilor conceptuale şi mentale: gradul foarte ridicat de concentrare a informaţiei, organizarea materiei, creativitatea, originalitatea şi personalizarea, respectiv memorarea de lungă durată. Din păcate, condiţiile grafice nu ne permit să utilizăm această tehnică la randamentul ei maxim. I. Premise teoretice În cele ce urmează prezentăm câteva elemente care influenţează în mod decisiv randamentul învăţării. Pornind de la acestea pe acestea vom alcătui în partea a doua a lucrării o „trusă de unelte” experimentate cu succes în eficientizarea procesului de învăţare (şi implicit îmbunătăţirii calităţii vieţii prin: întărirea încrederii de sine, creşterea siguranţei proprii, optimism, comunicare, flexibilitate, creativitate, soluţionarea diverselor situaţii, spontaneitate, intuiţie, etc ). A. Creierul şi particularităţile sale funcţionale 1. Un sudtiu uvenirsatir egnlez a denomsrtat ca pnretu a fi itnegilibil, nu cnoetază odirnea letireolr în cviutne, daor letilrele de la îcnpeut şi sârşfit să fie la loc. Cetealetle pot fi îtnr-o oirnde tatol auitră, txetul se patoe ctii frăă mrai dficluăţiti. Eplixcaţia etse că noi nu ctiim feciare letiră în prate, ci cvunâtul îtrneg. Dcaă mntiea naosrtă etse cpabailă de acstea, patoe vei cerdea că pot fi îţnesele şi prouiţuni mai mrai de txet pirn thenici scepaile de cirite (de ex. ftoocirite)2. Ar fi czaul să raezilezi că proţi în cap un cmpotuer urtlaerpofrmant, cpabail de mlut mai mutle dceât ceredai veroatadă. Nu etse fastantic? (şi pcaăt să nu eploxazeti…)3
2 3

Scheele 1993 dacă nu reuşiţi să citiţi, încercaţi să nu vă străduiţi ci lăsaţi doar ochii să „cadă” peste rânduri: cuvintele vi se vor „releva automat” şi o să înţelegeţi textul şi mesajul cu uşurinţă, eventual cu excepţia cuvântului „ftoocirite” = fotocitire (cuvânt nou, neidentificabil prin demonstraţia enunţată)

2

Din păcate, acest calculator ultraperformant nu este însoţit la naştere de un manual (instrucţiuni) de utilizare… urmând să ÎNVĂŢĂM să-l explorăm şi să-l folosim cât mai eficient prin DESCOPERIRE („learning by doing”). 2. CR313RUL N057RU 3573 “H4R8”UL, C4R3 FUNCŢ10N342Ă C0NF0RM 9R06R4M3L0R (50F7) 1N574L473. UN3L3 81N7R3 4C3573 9R06R4M3 5UN7 „1N7R1N53C1”(4U70M473 Ş1 9R09R11), 4L73L3 53 1N574L342Ă 93 94RCUR5UL V13Ţ114. 3. Creierul are 4 proprietăţi minim-necesare pentru a-şi exercita funcţia de coordonare a activităţii întregului organism, şi anume:  Când înţelege o comandă, o execută instantaneu  Comanda este executată exact, „cuvânt cu cuvânt” (fără a fi interpretată)  Orice informaţie care ajunge la creier este considerată comandă (nu se discută, nu se selectează, nu se întreabă)  Dacă nu primeşte nici o comandă (din partea SINElui), „îşi caută singur de lucru” = „îşi face de cap” (de exemplu produce crizele de râs sau îşi imaginează tot felul de lucruri în cele mai inoportune momente) Forma şi modalitatea prin care comunicăm cu creierul nostru este GÂNDUL (formulat sau nu prin cuvinte sau prin imagini şi senzaţii) 4. Creierul nostru prezintă o dualitate dublă, anatomo-funcţională: anatomic este alcătuită din două emisfere (stânga şi dreapta) care procesează informaţia (fiziologic) în mod total diferit. În cele ce urmează prezentăm succint caracteristicile şi modul de lucru al emisferelor cerebrale (în tabel şi imagine): Emisfera dreaptă = „Creierul drept” (dr) Emisfera stângă = „Creierul stâng” (st) Coordonează partea dreaptă a corpului Verbal: Utilizarea cuvintelor pentru a denumi, defini, descrie Analitic: descoperă lucrurile etapă cu etapă, element cu element , fragmentează Simbolic: foloseşte simbolul în locul lucrurilor pentru “simplificare”, categorizare, încadrare Coordonează partea stângă a corpului Nonverbal: face conexiuni minime cu cuvintele, are conştienta lucrurilor, reprezintă lucrurile prin imagini interioare Sintetic: plasează lucrurile împreuna pentru a forma întregul Concret: se raportează la lucruri aşa cum sunt ele in mod prezent

Abstract: extrage o informaţie folosind-o Analogic: vede legătura dintre lucruri, înţelege pentru a reprezenta totul metaforele Atemporal: nu are sensul timpului => “prezent Temporal: se încadrează în timp, organizează etern” (totul ce s-a întâmplat în trecut sau se lucrurile secvenţial, executându-le în ordine imaginează că se va întâmpla în viitor este TRĂIT ACUM, în PREZENT) Nonraţional: nu are nevoie de fapte şi Raţional şi cauzal: trage concluziile bazânduraţionamente, manifestând tendinţa de acceptare se pe fapte, dovezi şi pe raţionament fără judecată Dual (digital): are doar valori extreme, fără Analogic, nuanţat, diferenţiat: atâtea nuanţe, câte nuanţe şi treceri: 0 sau 1, alb sau negru, bine “cazuri”; spaţial (3D), colorat, sentimental sau rău, bidimensional Numeric: utilizează numerele si modul lor de Spaţial: vede obiectele in relaţie unele cu altele si ca părţi care formează întregul folosire

= Creierul nostru este „hard”ul, care funcţionează conform programelor (soft) instalate. Unele dintre aceste programe sunt „intrinseci” (automate şi proprii), altele se instalează pe parcursul vieţii.
4

3

Intuitiv: pleacă de la impresii, sentimente, Logic: trage concluzii fondate pe organizare imagini vizuale, procedând prin salturi in luarea unor decizii, logică ascultă “vocea interioară” Linear: gândeşte în termeni de idei legate Global (holistic): percepe ansamblul, asocierea unele de altele - gândire convergenta dintre părţi - gândire divergenta Serios, rigid: conservator, inflexibil, toate trebuie să se încadreze într-o ordine şi structură strictă Exteriorizat: cele 5 simţuri (VAKog: vizual, auditiv, chinestezic, olfactiv, gustativ)  orientate către exterior Jucăuş : vesel, cu simţul umorului, acordă şi o « a doua şansă » Interiorizat : orientat către interior, intuiţie, sentimente, simţuri interne (stări)

Masculin: dominant, important, executor, Feminin : blând, timid, sfios, intuitiv, receptiv, deştept, puternic, activ, explicit sentimental Convergent: atenţie focalizată asupra unor detalii Divergent : atenţia dirijată pentru a cuprinde toate detaliile într-un întreg

Realist: fapte concrete, unele lucruri fiind Mistic, spiritual: vis, fantezie, paranormal, totul imposibile este posibil (şi inimaginabile) Faptic: analizează faptele concrete Secvenţial, ordonat, structurat Unde cerebrale β: > 14 Hz Emoţional: ia în calcul şi contextual în care s-au întâmplat lucrurile Spontan, creative, artistic Unde cerebrale α: 7-14 Hz

(Sumarizare - Înglobare): (Sumarizare - Esenţializare) Exprimă experienţa prin imagini , abordează Traduce percepţiile în cuvinte, codând logic şi informaţia intuitiv, contextual, relaţional; caută analitic lumea reală, preferând detaliile pe care sensurile îndepărtate, multiple, ambigue, le abordează metodic, raţional şi cauzal; caută metaforice ale cuvintelor; apreciază mesajul sensurile strâns înrudite ale cuvintelor; are acustic şi paralingvistic, dă şi percepe tonul şi înalte performanţe în folosirea procedeelor intonaţia vocii, ritmul, muzicalitatea, analogiile, gramaticale, regulilor sintactice, teoremelor. dă stilul de manifestare personală. 5. În imaginea 15. am încercat să prezentăm şi să reprezentăm aceste particularităţi tocmai prin caracteristicile proprii, din păcate lipsesc culorile şi nuanţele din emisfera dreaptă, respectiv am întâlnit dificultăţi în reprezentarea vizual-nonverbală ale unor caracteristici. Dacă analizăm şi comparăm tabelul cu imaginea, putem concluziona următoarele: o Tabelul este perceput, analizat şi prelucrat de st., pare să fie mai „pretenţioasă”, mai „ştiinţifică” o Imaginea redă foarte concentrat majoritatea particularităţilor emisferelor, este prelucrată-înţeleasă şi de către dr. (ca şi ansamblu de imagini), şi de st. (ca şi simbolistică, informaţie verbală, lingvistică, mai ales în urma unei analize atente, detaliate a celor două emisfere şi a mesajului principal reprezentat atât imagistic, cât şi verbal).

PRECIZARE importantă: imaginea 1 la care ne referim în text (alb-negru, pentru tipar) este „dublată” de fotografia unui poster color. Imprimarea acesteia alb-negru nu ar fi făcut posibilă identificarea particularităţilor emisferelor, trebuia găsită o soluţie „expresivă” şi în alb-negru (acesta este motivul pentru care desenul este dus la „extrema”).

5

4

5

6

o Imaginea rămâne mult mai repede întipărită în memorie, facilitând „învăţarea” mai rapidă şi mai de lungă durată a particularităţilor emisferelor. „SUCCESUL = FAC (st.) BINE şi MĂ SIMT (dr.) BINE” (echivalent cu „fac ceea ce iubesc şi iubesc ceea ce fac”), ceea ce se poate realiza prin utilizarea armonioasă - concomitentă, în colaborare şi completare ale celor două emisfere, spre deosebire de tendinţa şi cerinţa netă a societăţii şi sistemului de învăţământ „modern”, actual: „Oamenii îşi folosesc mai mult de emisfera stângă, iar inima este coordonată de dreapta” (Henry de Montherlant). 6. Concluzie: „SUCCESUL = FAC (st.) BINE şi MĂ SIMT (dr.) BINE”, ceea ce se poate realiza prin utilizarea armonioasă - concomitentă, în colaborare şi completare ale celor două emisfere, spre deosebire de tendinţa şi cerinţa netă a societăţii şi sistemului de învăţământ „modern”, actual: „Oamenii îşi folosesc mai mult de emisfera stângă, iar inima este coordonată de dreapta” (Henry de Montherlant), iar acest lucru presupune ca prim-pas întărirea-fortificarea-antreanarea emisferei drepte (dr) şi capacităţilor sale -cunoscând ciclul: luăm decizii şi hotărâri pe bază emoţională (dr) - în „culise”  motivăm-justificăm logic (st)  acţionăm (st)  feed-backul şi confirmarea (corectitudinii deciziei şi acţiunii) sunt emoţionale (dr)-, urmat de combinarea conştientă a domeniilor şi capacităţilor controlate de cele două emisfere. B. Relaţii de interdependenţă dintre: 1. focalizare (gândire, crezuri) - limbaj (formulare, sinonime, înţelesuri, experienţă proprie, conotaţii) - fiziologie corporală (kineziologie, fizionomie) şi  stare (emoţională) (se observă şi în acest caz legătura strânsă dintre cele două emisfere) 2. Rezultat şi reacţia proprie (gând, emoţie, atitudine, acţiune) la un eveniment anume: Rezultat = eveniment + reacţie personală (gând, emoţie, acţiune) 3. Randamentul învăţării şi numărul de repetări, numărul de canale senzoriale utilizate (VAKog), respectiv starea emoţională (motivaţia): η învăţare = nr r epetări x nr VAKog x (stare emoţională)2 (=>îmbinare repetitivă: st x dr2).6 C. Particularităţi individuale - în funcţie de: 1. Tipurile de temperament 2. Inteligenţele multiple descrise de H. Gardner 3. Preferinţele şi „ierarhia” canalelor senzoriale şi sistemelor de reprezentare (VAKog) 4. Experienţa proprie şi preferinţele de învăţare (individual, în linişte / în grup, dezbătând şi discutând, …) 5. Tipul de reacţie (impulsiv: reacţie rapidă, cu dese răspunsuri false, superficial; sau reflectiv: mai încet şi mai chibzuit, mai profund) (Toate acestea având „punctele forte” care pot sta la baza alcătuirii inventarului „resurselor” şi „succeselor” proprii.) D. Conştientizarea şi asumarea responsabilităţii proprii pentru reuşita personală - prin: 1. recunoaşterea „puterii şi domeniului de schimbare” personală „DOAR” asupra gândurilor, emoţiilor şi acţiunilor (comportamentelor) proprii 2. mutarea focusului: de la problemă  soluţii şi rezolvare 3. igienă mentală: a. identificarea crezurilor autolimitante şi înlocuirea cu afirmaţii-gânduri-crezuri constructive, pozitive, motivante b. identificarea şi eliminarea (eventual înlocuirea) gândurilor şi crezurilor „imprimate” de alţii - improprii sau dăunătoare (distructive, nocive, inhibatoare, false)
6

Domján L.2004

7

8

4.

5. 6. 7. 8.

c. căutarea, selecţionarea şi asimilarea conştientă a „hranei” mentale ( de la şi din: mediu, prieteni, cărţi, filme, etc.) angajamentul faţă de propria persoană: realizarea pas cu pas a diferitelor etape, respectiv fragmente din „Proiectul propriei vieţi”. În imaginea 2 redăm principalii paşi de realizare ai unui proiect, utilizabil pentru proiecte şcolare şi personale, efectuând ajustările necesare conform scopului propus. În cazul unui proiect personal de exemplu, putem alege ca temă: „ÎNVĂŢ BINE ŞI CU DRAG!”, ca „produs final” putem propune şi realiza următoarele: note mai mari (chiar precizate) la disciplina/disciplinele …, timp alocat învăţării redus de la …, la ….; notiţe luate sub formă de Mind-Map, alcătuirea unui dosar cu metodele de învăţare asimilate cu succes, alcătuirea unui poster cu afirmaţii automotivante, alcătuirea listei de valori şi/sau succese personale). alcătuirea listei proprii de valori (resurse) şi succese (şi extrapolarea lor pe domeniile cu situaţii de rezolvat: face parte din „planificarea resurselor umane” din pasul 1. SCOP al ciclului de proiect ) eliminarea înlocuirea tergiversării şi amânării cu acţionare („1 pas în direcţia potrivită = 100 de ani de cântărire”, cuprinzând paşii 2-5 ai ciclului de proiect) eliminarea conceptului de „eşec” (insucces, nereuşită) şi a autopedepsirii şi înlocuirea lor cu autoevaluarea şi concluzionare (asimilarea învăţăturii pentru viitor, analog cu paşii 6-7 ai ciclului de proiect) înlocuirea abandonului cu perseverenţă şi stăruinţă (căutând în continuare alte soluţii, făcând alţi paşi, cât de mărunţi, în direcţia scopului formulat, având răbdare, înţelegere şi mulţumire-recunoştinţă pentru rezultatele obţinute). Este indicată în primul rând între pasul 3 şi 4 din ciclul de proiect (între faza „teoretică”, de planificare şi faza „materială”, de realizare).

II. Tehnici „noi” (de fapt „redescoperite”) = REŢETE pentru ÎNVĂŢARE EFICIENTĂ şi PLĂCUTĂ În imaginea 3 am redat grafic-verbal întreg conţinutul al prezentei lucrări. „Povestea porneşte” din colţul din stânga-jos, ce reprezintă informaţia expusă în partea I.A., aşezat într-un ghiveci (cu trimitere la faptul că acesta reprezintă baza, originea, şi că „planta” care va creşte din ea trebuie udată şi îngrijită). Din ghiveci „cresc” două flori, pedunculii florali fiind notaţi cu I - către jumătatea din dreapta a paginii-, respectiv II către jumătatea din stânga a paginii-, (făcând referire la partea I=Premise teoretice, respectiv la partea a II-a=tehnicile de învăţare propuse). Pe lângă aceste însemnări am folosit marcaje de forma: „A”, „B1”, „D4” încercuite, care fac trimitere la porţiunile de text notate corespunzător (din partea I). Pe pedunculul floral II, la marginea centrului florii sunt numerotate de la 1-11 (indicând fiecare câte o petală) sugestiile şi tehnicile pe care le vom prezenta în continuare: 1. ecuaţia B3: η învăţare = nr repetări x nr VAKog x (stare emoţională)2 subliniază importanţa factorului emoţional în procesul de învăţare. (Şi nu uităm că starea emoţională este puternic potenţată de feed-backurile7 pozitive externe şi interne = SUCCESe). Ştim cu toţii că suntem motivaţi să învăţăm şi o facem uşor, mai repede şi cu plăcere, dacă ceva ne atrage, ne interesează. Pentru aceasta merită să ne trezim interesul faţă de o disciplină, o lecţie, şi să ne întrebăm (şi ar fi ideal dacă am nota răspunsurile!: dr st) LA CE NE POATE FOLOSI (în viitor) MATERIA „X”, DE CE AR FI UTIL SĂ ŞTIU?. Dacă nu găsim nici un răspuns pe moment, există unul universal valabil: FIECARE MATERIE este „UN APARAT DE FITNESS MENTAL” => este un mijloc de antrenament mental (şi pentru zonele-centrele-domeniile mai puţin lucrate). Mintea este ca un „muşchi”: dacă nu este lucrat se atrofiază, degenerează, dacă este folosit, antrenat, se dezvoltă! SUCCES! (Faceţi bine şi simţiţi-vă bine!)

7

Domján L.2004

9

10

2. Reţinem şi memorăm mai bine ceea ce ne afectează emoţional. Pentru aceasta e util să fac lecţia mai interesantă, punându-mi întrebări despre CUM s-a descoperit, CINE a descoperit, CUM era viaţa în perioada respectivă, DE UNDE venea ideea…, şi înainte de începerea învăţării unei lecţii noi este bine să ne întrebăm CE ŞTIM (până la momentul de faţă) despre tema respectivă. Astfel obţinem două lucruri importante: a) identificăm „ancorele” existente de care putem fixa informaţia nouă b) ne „autoprovocăm” la un concurs cu noi înşine: pe parcursul învăţării putem în permanenţă să ne „autoverificăm”:  = am ştiut (BRAVO!), + = informaţie nouă, ! = atenţie, ceva este suspect, în neconcordanţă cu cele ştiute anterior, ?=nu-mi este clar ceva, = informaţie insuficientă, etc. Aceste semne se pot chiar trece cu creionul la marginea paragrafelor (în cazul cărţilor/manualelor şi caietelor/notiţelor proprietate personală), respectiv se pot completa şi cu altele, cum ar fi: sau  sau „bec aprins” = idee „genială, „Bingo”  de utilizat şi altundeva, în altă situaţie. (evident că puteţi, chiar este recomandat să vă alcătuiţi propria legendă de simboluri, lăsaţi-vă liber fantezia şi creativitatea). Astfel ne ţinem treaz interesul pe parcursul întregului act de învăţare (şi beneficiem ulterior şi de simbolurile şi marcajele efectuate). Idee: Dacă manualul/cartea nu sunt ale tale, poţi desena semnele pe hârtiuţe colante „post it” şi lipi pe marginea paginilor. 3. Luarea notiţelor şi alcătuirea schemelor sub forma de MIND-MAP8 = „hartă mentală” (vom prescurta cu MM). Toate cele trei imagini utilizate în această lucrare pot fi considerate ca şi MM-uri „atipice”. Voi prezenta câteva caracteristici şi aspecte ale „genialităţii” MM-urilor (fără a le epuiza): a. Atât la realizare, cât şi la „evocare” sunt implicate puternic ambele emisfere cerebrale (st&dr) b. Reprezintă într-un format „imagistic” atât informaţia, cât şi asocierile şi legătura dintre diferitele fragmente: egalitate, ierarhie, cauzalitate, ordine, succesiune, etc, astfel oferind şi o imagine globală, de ansamblu asupra întregii tematici prelucrate şi reprezentate. c. Poate fi extrem de „concentrat”: pe o pagină A4 (întotdeauna în poziţie „landscape”!) încape informaţia scrisă (clasic) pe zeci (chiar sute) de pagini A4. (Acesta este şi motivul „titlului” florii de pe pedunculul I: „Genius, hello, trezeştete.zip”  trimitere la fişier tip arhivă = concentrată.) Gradul de concentrare este invers proporţional (ca şi în cazul PC) cu detaliile prezentate, la un grad ridicat de concentrare (cu un randament ridicat de „dezarhivare”) se obţine în timp, după antrenarea în metodă. d. Este personal, individual ( „hartă” + „mentală” = hartă (geografică): reprezentare grafică - la o scară mai mică sau mai mare = grad de concentrare - a unor informaţii/realităţi + mentală = se referă la reprezentarea în minte, conform structurilor mentale proprii) e. Din cele precizate la punctele 3c şi 3d decurge UNICITATEA MM, şi caracteristica cea mai atractivă pentru elevi: un MM personal, de grad maxim de concentrare, utilizând doar desene simple şi simboluri (fără cuvinte, text, etc.) este „cea mai eficientă fiţuică”: de fapt simbolurile şi desenele funcţionează ca şi nişte declanşatoare, respectiv întregul MM se întipăreşte foarte uşor şi pe lungă durată în minte. Având în vedere utilizarea simbolisticii proprii (vezi punctul 2b), un astfel de MM poate fi un mesaj ultracodificat, cu un unic decodor (persoana care l-a realizat), nici măcar titularul materialului/disciplinei/temei nu poate să-l identifice. f. MM-urile „tipice” („Standard”) sunt alcătuite concentric şi radiar, permiţând oricând pe o coală de hârtie mai mare completarea (teoretic chiar infinită), continuarea, detalierea (prin îndepărtare radiară de la centru).
8

Buzan, T. 1993

11

4.

5.

6.

7.

g. Şi pentru a-i da satisfacţie şi emisferei drepte: MM-urile pot fi chiar frumoase, atractive, respectiv realizarea lor poate fi o îndeletnicire plăcută, creativă (ceea ce uneori poate să „mascheze” dezinteresul-plictiseala manifestată faţă de informaţia/materia în sine: cum să redau, cum să simbolizez, cum să reprezint, cu ce culoare, … => informaţia „se prinde” pe neobservate!) Fragmentarea în timp şi spaţiu a procesului de învăţare / al informaţiei de învăţat9. a. „Pauzele mici şi dese, cheia marilor succese” este chiar o zicală valabilă în învăţare: este recomandată ţinerea a câte 5’ pauză (nu mai mult!) după fiecare secvenţă de 15’20’ de învăţare. În timpul pauzelor este indicată consumarea de apă, mişcareadestinderea, relaxarea, respiraţii profunde în aer oxigenat (toate acestea având ca efect hidratarea, oxigenarea creierului, prin mişcare stimularea altor centre şi prin relaxare şi undele „α” activarea emisferei drepte şi ale valenţelor sale). Aceste pauze sunt indicate chiar şi dacă „te simţi în formă” şi nu ai senzaţia că necesiţi pauza respectivă. b. După câte un „bloc” de învăţare mai lung (45’-50’) ţine câte o pauză mai lungă (1015’) Observaţie: ritmul şi durata secvenţelor de învăţare-pauză poate diferi individual, e bine de testat şi stabilit după cerinţele şi bioritmul personal. c. Reţinem mai bine, mai mult timp şi mai uşor informaţia de la început şi sfârşit. Şi din acest motiv este importantă fragmentarea şi în timp, şi „în spaţiu” a materiei: folosirea de aliniate noi, introducerea rândurilor libere între paragrafe, precum şi alte modalităţi de „aerisire” şi „spargere” a textului „compact”: numerotare, inserare de desene, imagini, simboluri, fonturi diferite, culori, alte elemente structurante. (Din păcate acest aspect este adesea ignorat de edituri, pe motiv de economie de hârtie). Să regizăm FILMUL care are ca scenariu materia de învăţat. Chiar merită să fie şi jucată real. Dacă nu, cel puţin imaginar. Merită să investim timp în a ne imagina „viu” = senzorial VAKog cât mai multe detalii, cu „lux de amănunte”, colorat, în derulare... De noi depinde cât de interesant şi captivant va fi filmul, şi evident, putem să-l îmbunătăţim în permanenţă. Cu cât trezeşte mai multe emoţii şi plăceri, cu atât este mai eficient. După ce am „vizionat mintal” filmul nostru propriu, este garantat că şi materia este învăţată (şi stocată în memoria de lungă durată) Am prezentat deja că emisferele coordonează şi motric partea opusă a corpului. Este mai puţin cunoscut faptul fenomenul este valabil şi reciproc, adică prin mişcare se activează şi se stimulează zonele şi centrele corticale. Acest lucru este exploatat şi valorificat de edukineziologie10 care propune în primul rând efectuarea unor mişcări încrucişate ale membrelor (săritură de indian, Makarena) înainte de a ne apuca de învăţare, respectiv în momentele de oboseală şi în pauze. Prin acestea se realizează activarea concomitentă a celor două emisfere. Această coactivare poate fi intensificată şi lărgită prin cântarea-fredonarea (dr) unor cântecele care cuprind şi numerotarea (st.), cum ar fi „Un elefant se legăna…” sau „One little, two little, three little indian…”. Pentru o activare şi mai intensă se poate utiliza un şir de mişcări încrucişate-paralele-încrucişate (ex. Macarena), pentru comutarea de la activitatea cerebrală biemisferică la mono şi înapoi (atenţie, şirul de mişcări trebuie să se termine prin mişcări încrucişate!). Tot în edukineziologie sunt folosite şi masările unor puncte energetice (ureche, palmă, faţă, etc) pentru deblocarea meridianelor energetice şi stimularea zonelor corticale prin activarea organelor interne prin punctele de masaj. Edukineziologia practică cu mare succes şi mişcări terapeutice în cazul unor dificultăţi şi disfuncţionalităţi în învăţătură (discalculie, dislexie, etc.). La D3 - igienă mentală am înşirat câteva idei legate de întărirea crezurilor şi încrederii în sine. Henry Ford spunea: „Şi dacă crezi că nu poţi, şi dacă crezi că poţi, ai dreptate” (explicaţia vezi la punctul A3). Crezurile se instalează în timp, şi se întăresc prin repetare. În

9

10

Andersen, Marsh, Harvey 1999 Dennison P.& G, 1996, 1998

12

situaţia în care se identifică un crez autolimitant, de ex. „nu pot să fac”, „n-o să reuşesc”, „nu sunt destul de deştept”, etc… acestea trebuiesc înlăturate şi înlocuite - proces care necesită de asemenea repetări şi timp. Din B şi D rezultă reuşita prin repetarea „afirmaţiilor pozitive întăritoare”. Secretul acestora constă în următoarele: a. Se enunţă stadiul dorit la persoana 1 singular, mod afirmativ şi timpul prezent b. Se „gustă” o gamă largă de sinonime, până când se găseşte formularea la auzul căreia subiectul se „extaziază” (vezi triunghiul B1) ( Ecuaţia învăţării B3 - factorul stare - la pătrat!) c. Dacă pare incredibil, se poate adăuga: „din ce în ce mai bine”, „pas cu pas”  învinge îndoiala d. Se repetă la „infinit” Eficienţa lor creşte dacă sunt scrise, chiar şi desenate şi afişate la „vedere”. E recomandată şi înregistrarea lor audio şi ascultarea repetată. (Prin combinarea acestora: spus, scris, citit, auzit… se activează mai multe canale senzoriale (VAKog) -  ecuaţia randamentului de învăţare B3-. Iată câteva propuneri de afirmaţii pozitive legate de învăţare (gustaţi-le, enunţaţi-le, fiţi atenţi/te la reacţiile provocate, schimbaţi-le, înlocuiţi-le… jucaţi-vă cu ele pe plac!):  Sunt un campion al învăţării.  Îmi place să învăţ.  Sunt capabil(ă) de mult mai multe decât credeam înainte.  Învăţ din ce în ce mai bine.  Materia „X” este tot mai interesantă (se poate continua cu lista de motive de la tehnica 1).  Îmi face plăcere să descopăr lucruri noi în domeniul „Y”.  Îmi este uşor să fiu atent(ă) la ore, şi mă încântă să ţin pasul cu materia.  Ochii-mi sunt cameră de filmat, urechile mele înregistrează tot (ce-mi este necesar).  Învăţ bine şi cu drag!  Succesele mele la învăţătură se tot înmulţesc.  Învăţ tot mai repede, aşa am tot mai mult timp liber.  Lecţiile şi temele mi le fac regulat, aşa este o nimica toată să ştiu tot.  Fac MM-uri geniale, toţi mă admiră şi mă laudă pentru asta.  Printr-o minune, problemele se rezolvă „aproape singure”  Când îmi este necesară , îmi aduc aminte cu uşurinţă de orice informaţie.  Toţi (se poate preciza şi nominal) se miră de progresele mele constante.  Tot mai dese sunt cuvintele de laudă la adresa mea.  Primesc teme din ce în ce mai complicate şi interesante, pentru că le fac faţă.  Găsesc tot mai multe legături dintre informaţiile pe care le deţin şi cele noi.  Esenţa „îmi sare în ochi”, e uşor de reţinut şi de revocat.  Îmi face plăcere să constat evoluţia mea constantă, mă motivează puternic.  Evoluez în ritmul meu. Rezultatele şi succesele mele mă energizează! Sugestie: când îţi mai apare sau auzi iarăşi o remarcă inhibantă, negativă, distructivă la adresa ta, sau un crez autolimitant (referitor inclusiv la capacităţile intelectuale, învăţătură, rezultate, viitor, etc.) dă minţii imediat comanda: „Anulează, anulează!” 8. Ascultă muzică „specială” înainte, în timp ce şi după ce înveţi11. Studiile efectuate la Universitatea din California au dovedit şi demonstrat ştiinţific multiplele efecte benefice ale ascultării muzicii şi asupra procesului de învăţare. Din aceste rezultate prezentăm câteva: a. Muzica cu puls metronomic între 55-70/minut (de ex. muzica barocă lentă) are efecte superioare de stimulare cerebrală. În funcţie de volum, poate stimula cu precădere
11

Andersen, Marsh, Harvey 1999

13

una sau cealaltă emisferă, inducând frecvenţe α sau β. De asemenea sincronizează pulsul cardiac la aceleaşi valori, astfel facilitează concentraţia, percepţia, creând condiţii optimepentru învăţare. b. Pentru relaxare, facilitarea imaginaţiei şi creaţiei sunt ideale piesele romantice şi impresioniste din secolele XIX şi XX. c. Pentru energetizare (încărcare cu energie), exerciţii de edukineziologie, activarea „brain-stormingului” sunt ideale piesele baroce rapide. d. Dintre toate rezultatele cel mai impresionant este „EFECTUL MOZART”: muzica lui Mozart creşte măsurabil IQ-ul celui care o ascultă (este valabil chiar şi la şoareci!) şi stimulează şi activează foarte intens emisfera dreaptă. Poate fi ascultată şi doar cu scopul de „antrenament mental” paralel cu efectuarea altor activităţi (PC, relaxare, citit, odihnă, etc.). 9. Pentru o şi mai bună fixare a materiei (informaţiei) este recomandat ca să EXPLICI cuiva ceea ce ai învăţat. Intră în rolul de „dascăl” şi predă materia unui prieten, unui membru de familie, sau, în lipsa acestora, păpuşii preferate sau ursuleţului de pluş. Explică şi pune întrebări pe care le-ar putea pune şi profesorul, după care dă şi răspunsul. ( „Learning by doing”) 10. Seara înainte de culcare şi dimineaţa înainte de trezire petrece-ţi câteva minute (10-15) imaginându-ţi „viaţa ideală” = REZULTATUL PROIECTULUI VIEŢII TALE (sau ale unor etape ale sale). Ştim că emisfera dreapta nu are noţiunea timpului, totul procesează la timpul prezent. Imaginează-te (ca şi la tehnica 5: „viu”, cu „trăire”, VAKog, cu lux de amănunte) cum înveţi de bine şi cât de bine te simţi aşa, vezi carnetul tău plin de note bune, auzi cum te laudă profesorii, familia, prietenii. Imaginează-ţi că eşti la cinematograf unde rulează filmul despre viaţa ta, film în care apar succesele tale, în care eşti iubit, felicitat… Aceasta este partea de programare, în α, ceea ce va „comanda” creierului tău şi acţiuni în β. Secretul este să te simţi bine, să-ţi facă plăcere „vizionarea imaginară” şi repetarea, până când totul devine familiar, cunoscut, credibil… şi în final realitate. 11. În final: investeşte în tine, şi foloseşte-te de orice ocazie pentru a te relaxa (starea programabilă a creierului) în stare trează, chiar uneori şi cu creionul şi hârtia în mână şi ascultă afirmaţii pozitive (tehnica 7), alcătuieşte-ţi lista de valori, jurnalul de succese, fă ordine printre gândurile şi crezurile tale, citeşte „hrană pentru suflet”, formează-te, informează-te, caută lucrurile care-ţi sunt de folos, care te fac mai „bun(ă)”, crează-ţi viaţa şi vizionează imaginar FILMUL VIEŢII TALE DE SUCCES, exersează schimbarea în bine a stării emoţionale (de ex. prin triunghiul B1)… şi simte-te bine! Această stare de bine este o bază solidă pentru îmbunătăţirea vieţii tale, ale performanţelor, a atitudinii şi rezultatelor şi la învăţătură… formându-se un ciclu pozitiv autogenerator. Concluzii: În lucrare am arătat unele dintre bazele neuro-psiho-fiziologice şi legăturile mental-afectivo-fizice ale învăţării, încercând să formăm o imagine de ansamblu, holistic, în care toate elementele interacţionează bi- şi multidirecţionale. Am oferit câteva sugestii pentru a mări performanţele învăţării. Toate aceste tehnici sunt probate, se pot folosi atât singure cât şi împreună, după „gustul” fiecăruia. Evident, nu sunt de neglijat factorii interni şi externi „clasici” care influenţează eficienţa învăţării, care rămân în continuare „valabile”. Lista noastră se doreşte să fie un început de completare… care să facă învăţatul mai plăcut,mai colorat, mai interesant, mai creativ, mai jucăuş, mai „altfel” decât era înainte. Succes!

14

Bibliografie *1998, Gewußt wie, Deutscher Sparkassenverlag GmbH, Stuttgart *1998, Mündlich: Gut, Deutscher Sparkassenverlag GmbH, Stuttgart *1999, 77 starke Lerntipps, Deutscher Sparkassenverlag GmbH, Stuttgart *2008, Tanfolyami kézikönyv gyerekeknek, Agykontroll Kft, Budapest *2008, Gyerekként is egyre jobban, Agykontroll Kft, Budapest Andersen O., Marsh M., Harvey A. dr., 1999, Learn with the classics, Lind Institute, San Francisco 7. Andreas S, Faulkner Ch, Ed. 2006, NLP şi succesul, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 8. Armeanu, C.M 2009, Tehnici de superînvăţare, Ed. Tehnoprint G.P., Alexandria 9. Babanski, I.K. 1979, Optimizarea procesului de învăţământ, E.D.P, Bucureşti, 10. Baureis H., Wagenmann C. 2005, Kinder lernen leichter mit Kinesiologie, Oesch Verlag, Zürich 11. Beaver D. 1999, Kényelmes tanulás NLP-vel, Bioenergetik Kft, Budapest 12. Bernat S-E. 2003, Tehnica învăţării eficiente, Presa Universitară Clujană, Cluj 13. Bland, G. 2002, Puterea minţii, Ed. Amaltea, Bucureşti 14. Bodenhamer B.G, Hall M.L. 2008, Manual de utilizare a cereierului vol 1., Ed. Excalibur, Bucureşti 15. Bono E. 2010, Gândirea laterală, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 16. Brandler R. 2000, Elmés változások, Új Paradigma Kiadó, Szentendre 17. Buzan T. 1993, The Mind Map Book - Radiant Thinking, BBC, London 18. Clegg B. 2003, Dezvoltarea personală, Ed. Polirom, Iaşi 19. Condrill J, Bough B. 2005, Învaţă rapid, comunică eficient, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 20. Connor J, McDermott I. 1998, A rendszerelvű gondolkodás művészete, Bioenergetik Kft, Budapest 21. Cury, A. 2003, Părinţi străluciţi - profesori fascinanţi, Editura For You, Bucureşti 22. Dennison P. & G, 1996, Észkapcsoló agytorna, Agykontroll Kft, Budapest 23. Dennison P. & G, 1998, Észkerékkapcsoló, Agykontroll Kft, Budapest 24. Domján L.2004, A hatékony tanulás mesterfogásai, Agykontroll Kft, Budapest 25. Domján L.CDaudio, Zseninek születtél, Agykontroll Kft, Budapest 26. Drapeau Ch. 2003, Învaţă cum să înveţi repede, Ed. Teora, Bucureşti 27. Dryden G, Vos J. 1999, The Learning Revolution, The Leraning Web, Torrance, U.S.A. 28. Dudley G. 2000, Duplázd meg a tanulóerődet, Bioenergetik Kft, Budapest 29. Dumitrescu M.C. şi C.S. 2005, Educaţia pentru sănătate mentală şi emoţională, Ed. Arves, Bucureşti 30. Edwards B. 2008, Jobb agyféltekés rajzolás, Bioenergetik Kft, Budapest 31. Fekete Gy, Varga D. 1999, Bevezetés a mentálpedagógiába, OPKM, Budapest 32. Fisher R. 2002, Hogyan tanítsuk gyermekeinket gondolkodni?, Műszaki Könyvkiadó, Budapest 33. Gagné, R. 1975, Condiţiile învăţării,E.D.P.,Bucureşti,1975 34. Gawain, S. 2007, Vizualizarea creativă, Meteor Press, Bucureşti 35. Kline, P. 1988, The Everyday Genius, Great Ocean Publishers Inc., Arlington, U.S.A. 36. Kline P, Martel D.L. 1992, School succes, Great Ocean Publishers 37. Knight S. 2004, Tehnicile programării neuro-lingvistice, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 38. Kulcsar,Tiberiu, 1978 Factorii psihologici ai reuşitei şcolare, E.D.P., Bucureşti, 39. Lassus R. 2004, Programarea neuro-lingvistică, Ed. Teora, Bucureşti 40. Lipton, B.H. 2008, Biologia credinţei, Editura For You, Bucureşti 41. Loisier M.J. 2007, Legea atracţiei, Ed. MMS, Bucureşti 42. Mary, R.L. 2007, Programarea pozitivă, Pro Editură şi Tipografie, Bucureşti 43. Maxwell J.C. 2005, Începe să gândeşti, Ed. Amaltea, Bucureşti 44. Muresan P. 1990,Învăţarea eficientă şi rapidă, Editura Ceres, Bucureşti 15 1. 2. 3. 4. 5. 6.

45. Negreţ-Dobridor I. 2005, Ştiinţa învăţării, Ed. Polirom, Iaşi 46. Newton R. 2006, Management de proiect pas cu pas, Meteor Press, Bucureşti 47. NorthV, Buzan T. 1996, Get Ahead, Buzan Organization 48. Oroszlány P. 2004, Könyv a tanulásról, Független Pedagógiai Intézet, Budapest 49. Pascoe L. 2005, Tégy úgy, mintha…, Agykontroll Kft, Budapest 50. Perreault H.M. 2000, Gândirea pozitivă pentru adolescenţi, Ed. Teora, Bucureşti 51. Rawlinson, J.G. 1998, Gândire creativă şi Brainstorming, Ed. Codecs, Bucureşti 52. Robbins, A. 2001, Puterea nemărginită, Ed. Amaltea, Bucureşti 53. Robbins, A. 2002, Paşi uriaşi, Curtea Veche Publishing, Bucureşti 54. Rosenberg, M. 2005, Adevărata educaţie pentru o viaţă împlinită, Elena Francisc Publishing, Bucureşti 55. Rosenberg, M. 2005, Comunicarea nonviolentă - un limbaj al vieţii, Elena Francisc Publishing, Bucureşti 56. Rudnianski J. 2001, Cum să înveţi, Ed. All Educational, Bucureşti 57. Scheele P.R. 1993, The Photoreading Whole Mind System, Learning Strategies Corporation Minneapolis, Minnesota, U.S.A 58. Silva J, Miele Ph. 1989, Agykontroll, Agykontroll Kft, Budapest 59. Silva J. 2009, Gândeşte şi dezvoltă-ţi abilităţile fizice, Ed. ESP System, Timişoara 60. Sorel M. 1993, Mit der Silva Methode zu mehr Entspannung,Gesundheit und Lebensglück, Mosaik Verlag GmbH, München 61. Szekely A. 2003, NLP - Calea succesului, Ed. Amaltea, Bucureşti 62. Ştefănescu P. 1995, Curs de citire rapidă în 12 lecţii, Ed. Miracol, Bucureşti 63. Thorpe S. 2000, Cum să gândeşti ca Einstein, Meteor Press, Bucureşti 64. Tracy B. 2003, Realizarea ţelurilor, Ed. Curtea Veche, Bucureşti 65. Wenger W. 1992, Beyond Teaching & Learning, Project Renaissance 66. Wenger W, Poe R. 2001, Factorul Einstein, Ed. Amaltea, Bucureşti

16

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful