imbunătăţesc calitatea produselor. Conform ultimului raport al Comisiei Naţionale de Oncologie. tocmai pentru a se ascunde cupărătorilor denumirea substanţelor obţinute artificial. dar foarte nocive datorită conservanţilor. Aditivii alimentari sunt substanţe chimice adăugate în alimente sau băuturi cu scopul de a le “ ameliora” diverse proprietăţi: gustul. rezistenţa la alterare. motivul real a gfost acela de a nu speria consumatorul. au fost astfel botezate. împotriva căreia nu există încă premisele că se va descoperii un antidot. medicamente şi accidente de circulaţie. în România cancerul este intr-o creştere alarmantă şi se estimează că această afecţiune va deveni în scurt timp „boala mileniului III”. denumirea lor este formată din litera "E" şi un indice compus din trei cifre. a ierarhizat o serie de compuşi toxici sau cancerigeni. Chiar şi aşa. de a nu-l îndepărta de rafturile magazinelor care expun produse în ambalaje atractive. Intervenţiile chirurghicale folsite astăzi intens pentru Inlăturarea celulelor canceroase nu fac altceva decât să mutileze organismul. culoarea. Sub motivaţia „tehnică” de a se folosi o denumire care sa nu fie dependentă de multitudinea limbilor de circulaţie internaţională. 2 . chipurile. Incă de la începutul materialului de faţă. folosindu-i împotriva propriului organism) prscum si o serie de tumori maligne şi beligne. „E”-urile cum au fost codificate pe plan internaţional substanţelele chimice introduse în alimente. Consumul îndelungat al produselor alimentare aditivate sintetic produce asupra organismului uman un bombardament asupra organelor interne.Dictonul după care “important nu e ce bagi în gură ci ce scoţi pe gură” a căzut în desuetudine. atragem atenţia că nu cerem interzicerea produselor „contaminate” aflate pe piaţă. Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf Germania asupra efectului aditivilor alimentari asupra organismului uman. Potrivit rapoartelor organizaţiilor internaţionale mortalitatea în rândul populaţiei globului cauzată de consumul alimentelor îmbogăţite cu substanţe artificiale se afla pe locul al 3-lea. Lista „E”-urilor nocive. stabilitatea. Astfel a apărut acest inofensiv cod „E”. care. Deocamdată se bănuieşte doar că motivele care îl provoacă sunt poluarea. ci vrem doar sa-i avizăm pe consumatori asupra riscului la care se expun cumpărând produse fără a se informa asupra procesului de fabricaţie. În mod standardizat. odată cu apariţia pe piaţă a produselor alimentare cu o întreagă gamă de aditivi alimentari. ori cancerigene. dat publicităţii în aceasta săptămână. după cosumul de droguri. acesta are mici sorţi de izbândă în lupta cu cancerul. dar care în realitate nu sunt altceva decât substanţe chimice deosebit de toxice. chimicalele din alimente şi stress-ul. care provoacă distrugerea sistemului imunitar ( acesta ajunge sa producă anticorpi peste măsura.

Aproape toti aceşti compuşi pun intr-un real pericol organismul. E171 E172. E241. lista „E”-urilor cosiderate de specialiştii oncologi criminale: Adaosuri suspecte: E125. MARGARINA: Produs apărut în al doilea război mondial.înlocuiesc zahărul. Precizăm încă o dată că folosirea întâmplătoare a produselor pe care le vom enumera nu afectează organimul. Adaosuri periculoase: E102 (extrem de nociv). care produce tumori pe glanda tiroidă). E131.Aditivii alimentari sunt împărţiţi in 24 de categorii. E463. E211 ( foarte nociv ). E141. E340. E407.limitează oxidarea alimentelor sensibile la contactul cu aerul. E239. -Acidifianţi . E124 (colorant alimentar roz. E224 -afectează tubul digestiv: E338. E339. -Coloranţi . -Corectorii de aciditate . -Antioxidanţi .cel mai periculos adaos cancerigen) Adaosuir cancerigene: E130. E461. E173.foarte cancerigen).întârzie sau împiedică alterarea alimentelor. în anumite alimente pe care le folosim. E 466 -produc boli de piele: E230. şi fostele state ale URSS. Prezentăm. E232. E110. E150. Comunitatea Europeană.atacă sistemul nervos: E311. Cercetătorii americani au descoperit. E321 ( antioxidanţi din margarină ). Notă: Aditivii cangerigeni au fost deja interzişi în SUA. E221. E465. E341.asigură un amestec omogen între apa şi grăsimile alimentare. E621 (glutamatul de sodiu. Ce alimente trebuie sa evitaţi să consumaţi în exces. cu ignoranţă. Adaosuri toxice: -produc boli intestinale: E220. E 213. Numai cosnumul îndelungat produce efectele amintite.gaze care servesc la expulzarea alimentelor din ambalaje. cu preponderenţă. E222. E120.pentru a da o culoare mai apetisantă. în urma raţionalizării untului. accidental că dacă se încălzeşte la 150grade Celsius un amestec de uleiuri vegetale. -Emulsificatori . E450. E223. -Propulsori . în continuare.dau un gust uşor acid. E231. în prezenta hidrogenului şi folosind catalizatori de 3 .cresc sau diminueaza aciditatea. E142. Conform studiilor de specialitate. E240. E312 -produc boli ale aparatului bucal: E330 (acid citric sau sarea de lamâie . E477. -Conservanţi . E233-suprimă din organism vitamina B12: E200 -cresc colesterolul: E320. se recomandă cosumatorilor sa evite produsele care conţin aditivii mai susu menţionaţi şi care sunt prezenţi. E214. -Corectorii de gust si de miros – îmbunătăţesc mirosul şi gustul alimentelor. dintre care enumerăm pe cele mai răspândite: -Îndulcitori . E217. zi de zi. E215.

fără gust. iar efectul fizic fiind invers celui aşteptat. margarina a fost îmbogăţită cu tot felul de coloranţi. şi se combină totdeauna cu alţi aditivi chimici aromatizanţi. Dar. (dupA numele soţiei Margot a unuia dintre savanţi). paralizându-l prin depozitarea în ţesuturi. Glutamatul de sodiu ( o neuro-toxină ) provoacă migrene insuportabile care nu pot fi tratate cu medicamente. ZAHĂRUL: Este unul dintre alimentele cele mai controversate. până rezultă un praf care este ulterior amestecat cu chimicale (coloranţi. provoacă hiperglicemie. evidentcu rezultate dezastrusaose pentru inimă. Gustul vă poate înşela căci unele chimicale dau arome mai intense decât cele naturale. Nu vă lăsaţi înşelaţi de recalmele de tip „Ca la mama acasă” sau de ambalajele atragătoare. infecţii urinare şi intestinale. Astfel. Gltamatul se vinde producătorilor sub formă de cristale albe. 4 . considerat de specialişti dintre cele mai cancerigene substanţe. creier şi sistemul circulator. devenind unul dintre cele mai toxice produse alimentare inventate vreodată. Grăsimile vegetale din margarină devin. Glutamatul se foloseşte şi pentru conservarea laptelui. aromatizanţi. Pe care le obligă să prelucreze o cantitate de energie ce nu o pot suporta. în laborator au distrus celulele nervoase din creierul cobailor. Evident. în cantităţi industriale. efectuate pe animale.nichel. ele acoperă membrana celulelor sistemului imunitar. el trece imedita în sânge. SUPELE CONCENTRATE: Conţin în exces glutamatul de sodiu E621. asemănător untului. câinilor şi maimuţelor. de aceea consumatorii înrăiţi de margarină sunt persoane care par lipsite de vlagă. Mirosul de lapte al margarinei. ne referim la zahărul obţinut din sfeclă sau trestie de zahăr. favorizând hepatita. US Food& Drug Administration a informat opinia publică din SUA că glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala „Alzheimer”. Iată algoritmul prin care margarina destabilizează organismul: grasimile sintetice nu pot fi „arse” de organsim. pe acre l-au botezat „margarină”. Iau locul substanţelor naturale ce au rolul de a curăţa pereţii vaselor de sânge. „ Afară e vopsit gardul. aromatizanţi şi vitamine sintetice. Fiind deosebit de concentrat. sau sub formă de cubuleţe. se obţine un produs alb. Supele se obţin prin deshidratarea supelor şi ciorbelor preparate normal. Organizaţiile de profil din Uniunea Europeană duc o intensa campanie de interzicere a glutamatului de sodiu. cu o structura moleculară identicacu cea a plasticului. Injecţiile cu glutamat. mezelurilor şi ciupercilor. brânzeturilor. organismul fiind dereglat. Deasemenea. după care se ambalează în vid.prin intestinul subţire.ceea ce obligă pancreasul să producă în exces insulină. obosesc excesiv ficatul. înăuntru-i leopardul”. Culmea este că producătorii au inventat şi substituenţi ai zahărului. boli de plămâni. vorba aceea. dupa fierbere apropae imposibil de transformat în energie de către organism. conservanţi şi glutamat de sodiu). conducând la sclerozarea lor. dintre care cel mai nociv este aspartamul. el lezează organele digestive. în sensul că omul devine obosit sau agitat din pricina luptelor din interiorul organismului. Consumul în exces de zahăr expune la gripă. este obţinut pe cale chimică. Din acel momente şi până în prezent.

evitaţi bomboanele intens colorate şi în general tot ce conţine coloranţi. E110 etc. pe acre organismul le asimileaza fără probleme. multe fiind pe lista celor suspecte sau nocive. Coloranţii folosiţi. în realitate. MUŞTARUL: Fabricat în general prin amestecarea boabelor de muştar cu uleiul de muştar. Pe eticheta fiecărui sortiment de mezel. MEZELURI: Nu mai este nici un secret că în toate mezelurile de pe piaţa internă. dar feriţi-vă de lichioruri. whisky etc) nu prezintă pericol. E951. sunt saturate de metabisulfit. cel mai folosit fiind acidul citric (E330) sau sarea de lămâie. GUMA DE MESTECAT: Este aproape de neînţeles cum fabricanţii de gumă de mestecat. Băuturile alcoolice. specialiştii recomandă consumul de fructe şi miere. acestea fiind dintre cele mai dăunătoare. E950. poate provoca peste 70 de tipuri de boli mortale. precum şi înlocuitorii de zahăr mai sus amintiţi produc efectele enumerate. De ce nu se mai prepară mezelurile după reţetele tradiţionale. vă expuneţi următoarelor afecţiuni: colesterol (E320). De asemenea. tăriile (votcă. sunt declaraţi periculoşi. BĂUTURI: Chiar dacă producătorii se laudă. mulţi incluşi pe lista de mai sus. circa 40% din compoziţie este constituită din produşi obţinuţi artificial. de casă? Pentru că se urmăreşte câştigul.ASPARTAMUL ( E950 Si E951). boli ale aparatului bucal (E330) şi cancer (E950 şi E951). dar care atacă aparatul digestiv. E967 şi alte asemenea chimicale. DULCEŢURI şi alte dulciuri: Nici aici nu vă lăsaţi înşelaţi de pretenţia unora dintre producători care aplică eticheta (produs natural). în procesul de pasteurizare sunt folosite substanţe chimice care provoacă migrene. E420. E320. Grăsimile cu care sunt „îmbogăţite” mezelurile sunt obţinute prin aceleaşi metode ca margarina. GEMURI. că produsul lor este natural. întrucât chiar alcoolul este un bun conservant. produce orbirea. Minciuna este dovedită chiar de eticheta. Pentru a evita efectele nocive ale zahărului. care mai de care. Mestecând regulat gumă. E421. care dă limpezime. În India. uleiul de muştar este devastator. unde la ingrediente. E422. găsim: E171. E330. Aditivii E123 şi E110. nelipsit din nici un borcan de gem sau dulceaţă. veţi găsi nenumăraţi aditivi alimentari. Evitaţi să beţi băuturile cu arome de citrice. găsesc necesar să introducă în ingrediente nu mai puţin de 7-8 tipuri de substanţe chimice. în care se adaugă coloranţi: E102. 5 . E102 şi E110. Dacă boabele nu prezintă pericol. cât unghia. unde s-a stabilit că în timp. ţara mirodeniilor. La bere. Tot odată se adaumă şi alte substanţe suspecte: titraţi şi nitriţi. destinată în special copiilor. cum ar fi berea şi vinul. apare menţionat „acid citric”. Din punct de vedre al aditivilor alimentari. băuturile lor răcoritoare mustesc de aditivi nocivi. Întro pastiluţă de gumă. prin mărirea cantităţii cu tot soiul de chimicale. el fiind deja interzis în Canada. Toate aceste produse se conservă cu acelaşi glutamat de sodiu.

conservant alimentar şi pentru a masca gustul unor alimente de calitate slabă. dulciuri. rolul materialului nostru nu este de a speria cetăţeanul. lapte praf şi făină. este de asemenea prezent în multe medicamente. prelevare de probe şi analize. medicamente. Oficiul pentru Protecţia Consumatorilor are atribuţii de inspecţie. este permis în România. în special în bacon. Companiile care proceseaza carnea adaugă acum. Adăugarea de nitriţi în alimente poate duce la formarea de cantităţi mici de substanţe cu potenţial cancerigen. doza contează în România. se cunoaşte că provoacă urticarie şi agraveaza astmul. S-au înregistrat cazuri în care agenţii economici au fost prinşi importând.” Mini-dicţionar de E-uri E555 (silicatul de aluminiu şi potasiu) este folosit în sare. Cum spuneam. contolul asupra fabricanţilor şi importatorilor de produse alimentare este efectut se Inspectoratul Sanitar Veterinar din cadrul Agenţiei Naţionale Sanitar Veterinare şi de către Inspectoratul de Stat din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică. coloranţi şi conservanţi nocivi. Deşi se cunoaşte că aluminiul este cauza unor probleme placentare în timpul sarcinii şi că este asociat cu boala Alzheimer. E210 (acidul benzoic) se adaugă la băuturi alcoolice. brânzeturi. hot dogs şi bacon ar arata gri) şi dă o aroma caracteristică. şi poate reacţiona. Camelia Pîrvan . faţă de dimensiunile reale ale fenomenului. pentru că doza folosită în alimente este cea care. în special la persoane dependente de medicaţie. Asociaţia consumatorilor din Piaţa Comună Europeană îl consideră cancerigen. pe lângă nitrit. acid 6 . în cele din urmă contează. băuturile racoritoare cu aroma de citrice conţin o cantitate mare de benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml). condimente. se mai adaugă în lapte şi produse din carne. provocând hiperaciditate la copii. E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic. În urma testarii pe animale de laborator. fiind numeroase cazurile în care persoane tratate cu acest ulei au murit. E la mintea oricui că tot ce este chimic trebuie evitat pe cât se poate. însă. De asemenea. La aditivi.uleiul de muştar este folosit de vraci ca medicament. ci doar de a-l informa cum să-şi protejeze sănătatea. a fost asociat şi cu cancerul. Poate provoca crize de astm. produse de brutărie şi dulciuri. Dr. produse de brutărie. fără avizul Ministerului Sănătăţii. prea puţine. şefa laboratorului din Institutul de Igienă Publică ne-a declarat în privinţa aditivilor din alimente: „Nu trebuie să alarmăm lumea. E250 (nitritul de sodiu) este utilizat în stabilizarea culorii roşietice a cărnii conservate (fără nitrit. însa este permis în România. Când este prea mare. se produc aceste efecte nocive.

poate provoca greaţă. 7 . poate provoca iritaţie gastrică sau cutanată. Elveţia. produse de patiserie. se foloseşte în uleiuri. Norvegia. poate provoca astm. umpluturi cu aroma de fructe. fructe uscate. siropuri farmaceutice şi este printre primii şapte conservanţi utilizaţi la produsele cosmetice.ascorbic sau izoascorbic pentru a împiedica formarea de nitrozamine. Se cunoaşte. Poate produce reacţii adverse la persoanele astmatice şi la cele alergice la aspirină. hipertensiune arterială. Este interzis în Danemarca. este folosit în amestecuri pentru prăjituri. E132 (indigotina) este un colorant care se adaugă în tablete şi capsule. peltea. hrana săracă în calorii. îngheţată. cristale pentru jeleuri. E122 (azorubina) este un colorant rosu. biscuiţi. în teste pe animale a provocat defecte neonatale şi moarte fetală. Este permis în România. Belgia. dulciuri. E952 (ciclamat) este un îndulcitor artificial care poate produce migrene şi alte reacţii adverse. E123 (amaranthul) este obţinut din planta cu acelaşi nume. sosuri de salate. eczema şi hiperaciditate. E312 (galat de dodecil) se foloseşte pentru a preveni râncezirea alimentelor grase. de asemenea. Franţa. nu este permis în alimente pentru sugari şi copii mici deoarece provoaca tulburări hematologice. urticarie. vomă. unele testări au aratat că poate fi cancerigen. untura. care se adaugă la dulciuri. Este permis în România. Este permis in România. Este permis în România. margarină. cristale pentru jeleuri. Suedia. Este permis în Romania. marţipan. Germania. Industria cărnii justifică utilizarea nitriţilor pentru efectul lor inhibitor asupra dezvoltării bacteriilor producătoare de toxină botulinică. probleme de respiraţie şi alte reacţii alergice. obţinut din gudron. Este permis în România. E155 (brun HT) este utilizat în ciocolată şi prăjituri. Austria şi Norvegia. Suedia. se foloseşte în dulciuri. că poate produce sensibilitate dermică. Este interzis în Japonia. este asociat. E420 (sorbitol şi sirop de sorbitol) este un îndulcitor artificial şi umectant care se obţine din glucoză sau prin sinteză. Poate produce reacţii adverse la persoanele alergice la aspirină şi la cele astmatice. SUA. SUA. este interzis în SUA (din 1970) şi Anglia din cauza potenţialului cancerigen. de asemenea. nu este permis în hrana pentru sugari şi copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Austria. cu tulburări nervoase.