Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj Napoca Facultatea de Agricultură

Starea de calitate a solurilor din Judeţul Sălaj

Mastrand: Opriş Florentina-Marinela Anul I

pozitive sau negative. care se referă la folosirea şi funcţiile solului. fiecare semnificând ceva anume. Calitatea solurilor Calitatea solului reprezintă ansamblul proprietăţilor obişnuite. Una dintre ele este următoarea: solul este succesiunea specifică de straturi subţiri (orizonturi 2 .2012 Cuprins 1. Solul are foarte multe definiţii.

Solul are ca funcţie capitală aceea de suport şi mediu pentru plantele terestre. la rândul lor sunt influenţate. din care suprafaţa cu 3 . printre altele de chimizarea în exces şi unilaterală. cât şi calitativ. atmosferă. ca şi aerul şi apa este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. adică de viteza repunerii în circulaţie a materiei şi a energiei din habitatul complex pe care-l formează biocenozele solului care. Noţiunea de sol este indisolubil legată de productivitate. Conform datelor furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj. cât mai ales a celei subterane. atât a celei de suprafaţă. exteriorizat prin profilul său morfologic. 2. Solul reprezintă suprafaţa fizică utilizabilă ca loc de aşezare a colectivităţilor umane. în zona de contact dintre litosferă. proprietarii de terenuri agricole renunţă în anumiţi ani la cultivarea acestora. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă. ca şi de pesticide ajunse în sol. situat şi format în timp. care depinde de ciclul de conversie. mijloc principal de producţie vegetală-baza existenţei omului însuşi. suprafaţa totală a judeţului Sălaj este de 386438 ha. biosferă şi hidrosferă. Aceste procese sunt de importanţă deosebită pentru menţinerea echilibrului şi stabilităţii mediului înconjurător. zonă în care se petrec procese biologice. deoarece lucrările efectuate de om s-au schimbat atât din punct de vedere cantitativ. Repartiţia pe clase de folosinţă Fondul funciar reprezintă totalitatea suprafeţelor unui anumit teritoriu şi modul lor de utilizare. în cadrul neîntreruptelor circuite biochimice din natură. Modul de abordare a problemei legate de conservarea solului nu va mai fi niciodată la fel. Având în vedere faptul că solurile din judeţul Sălaj au fertilitate scăzută. au loc schimburi de substanţă şi energie. Calităţile naturale ale fondului funciar constituie premisa fundamentală a activităţilor agricole. acestea necesitând cheltuieli ridicate pentru înfiinţarea culturilor. Solul.pedogenetice) de la suprafaţa uscatului.

416 ha. Calitatea solului integrează o serie de caracteristici cum ar fi capacitatea de a-şi îndeplini funcţiile în cadrul ecosistemului sau geosistemului. în largă măsură. potenţial în menţinerea biodiversităţii precum şi a calităţii apei. în spaţiu şi timp. Din datele furnizate de către Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj. fâneţe şi o scădere a terenurilor ocupate de păşuni şi livezi. ciclul nutrienţilor.utilizare agricolă este de 238. căi de comunicaţii. terenuri ocupate cu construcţii). Tabel 1 Categorii de folosinţă a solurilor Nr. 3. repartizată pe categorii de folosinţă prezentate în Tabelul 1. a mediului înconjurător. suprafaţa cu utilizare agricolă este de 238416 ha (62. marea complexitate si diversitate.18). prin atributele sale. restul fiind reprezentate de terenuri neagricole (păduri. 4 . determină. Clase de calitate ale solurilor – calitatea solurilor Calitatea solului. terenuri cu ape. a echilibrului ecologic. din suprafaţa judeţului Sălaj. Categoria de folosinţă Arabil Păşuni Fâneţe Terenuri agricole Vii Livezi Total Fond forestier Terenuri forestiere În afara fondului Total Ape de suprafaţă Total Suprafaţa (ha) 120572 74348 36609 2564 4323 238416 95847 11032 106879 12329 1 2 3 În ceea ce priveşte utilizarea solului în agricultură pe categorii de folosinţă pentrul anul 2010 se constată o creştere a terenurilor ocupate de arabil. căi ferate.crt. aerului.

alunecări de teren.94 12 0. 1 2 3 4 5 Categoria de folosinţă Arabil Păşuni Fâneţe Vii Livezi Repartiţia terenurilor pe clase de calitate Din care I II III IV ha % ha % Ha % Ha % 2705 1.37 26412 11. crt.26 3203 1. mediul biotic şi cel abiotic trebuie investigate în directă corelaţie cu interdependenţele şi condiţionările reciproce. starea de stagnogleizare a solului.62 15. excesul de umiditate de suprafaţă.44 Deteriorarea caracteristicilor şi funcţiilor solurilor.17 V ha 37245 36062 180995 940 1050 % 15.3 621 0. ca şi aerul şi apa.05 262 0. Tabel 2 Nr. precipitaţii medii anuale. textura solului.). porozitate totală.56 18 0. adâncimea apei freatice. la un moment dat şi al tendinţei de evoluţie a calităţii mediului.39 0. 5 . fie de acţiuni antropice. conţinut de carbonat de calciu.63 4016 1. de ansamblu. De calitatea solului depinde formarea şi protecţia surselor de apă.68 11780 4. Monitorizarea calităţii solului corespunde unei cerinţe obiective de obţinere a unei imagini pertinente. reprezintă restricţii ale utilizării acestora determinate fie de factori naturali (clima.12 7.18 2810 1.34 8050 3.13 1504 0.Solul.13 29820 12. volumul edafic. panta terenului.95 0. având ca efect scăderea calităţii solurilor şi chiar anularea funcţiilor acestora.5 50807 21. caracteristici edafice etc. salinizarea/alcalinizarea solului. starea de gleizare a solului. gradul de poluare. reacţia solului.1 1350 0. Principalele restricţii ale calităţii solurilor în judeţul Sălaj: temperatura medie anuală. aceşti factori pot acţiona sinergic.01 445 0. rezerva de humus. forme de relief. inundabilitate prin revărsare. respectiv a capacităţii lor bioproductive. cât mai ales a celor subterane. agricole şi industriale. în judeţul Sălaj există următoarele clase şi tipuri de soluri (Tabelul 2). În multe cazuri.07 314 0. Conform datelor furnizate de către Oficiul pentru Studii Pedologice şi Agrochimice Sălaj. asupra stadiului. este un factor de mediu cu influenţă deosebită asupra sănătăţii. atât a celor de suprafaţă. la care cele două componente de bază.

în vederea identificării solurilor supuse degradării şi poluării. energie sau materie dintre componentele mediului. care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare. Procesele de degradare naturală şi antropică evidenţiate la nivelul judeţului Sălaj au ca efect următoarele forme de degradare ale solului: . efectuate în scopul evaluării şi prognozării cât mai corecte a stării mediului. antropică şi de vegetaţie fără valoare. împădurire.eroziune de adâncime . să se facă o analiză detaliată a factorilor limitativi şi restrictivi ai producţiei agricole.375 ha .4. analiza componentelor biotice si abiotice ale mediului.). prognoza. a apărut necesitatea unui sistem naţional de monitoring. a delimitării perimetrelor de manifestare şi a gradului de intensitate.eroziune puternică de suprafaţă . constituire de rezervaţii naturale. gravitate şi tendinţă este o condiţie esenţială pentru prevenirea eficientă a deteriorării calităţii solului. evaluarea. cu slabă vocaţie pentru o agricultură durabilă şi economic eficientă. pentru a se putea interveni prin activităţi de organizare. evaluarea lor ca amploare. cu privire la starea actuală a calităţii solurilor şi al tendinţelor de evoluţie a acesteia. 4. avertizarea şi intervenţia operativă. prin studii pedologice pe teritorii administrative. investigarea şi evaluare schimbului de informaţie.10. prin care să se asigure supravegherea.Cunoaşterea în timp util a problemelor de afectare a calităţii solului. În contextul conservării şi sporirii fertilităţii solurilor este foarte important. Presiuni asupra stării de calitate a solurilor La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35. ca prin studiile elaborate.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală. etc. prin acţiuni de prevenire sau prin lucrări de combatere şi ameliorare. Astfel. S-a relansat activitatea de monitorizare a solurilor la nivel local.657 ha 6 . Activitatea sistemului de monitoring a calităţii mediului constă în: efectuarea de măsurători repetate a concentraţiei factorilor ecologici.

Principalele procese care au efecte asupra stării de calitate a solului sunt: eroziunea hidrică şi eoliană. au fost favorizate atât de condiţiile de relief şi substratul litologic cât şi de exploatarea neraţională a pădurilor şi pajiştilor.. derocări. care determină pierderea stratului fertil de sol de la suprafaţă. chimice şi biologice care imprimă solului o anumită stare de fertilitate sunt determinate de caracterul tranformărilor pe care le suferă partea organică şi cea minerală din sol.exces de umiditate . excesul de apă.eroziune de mal . la care se adaugă suprafeţele agricole supuse inundaţiilor.109 ha . alunecările de teren.. limitează structura categoriilor de folosinţă. decopertări.sărături .vegetaţie fără valoare .alunecări de teren . prin ocuparea cu halde de steril şi reziduuri industriale. acţiunea asociaţiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în 7 .356 ha . Eroziunea de suprafaţă. sărăcirea solului în materie organică şi elemente nutritive.159 ha . acidifierea şi poluarea. cele cu eroziuni de suprafaţă şi cele cu exces de umiditate au o pondere foarte mare. colmatarea şi sedimentarea. deformarea terenului. Alţi factori limitativi ai calităţii solului sunt activităţile economico-sociale. Proprietăţile fizice.poluare . în adâncime. cât şi alunecările de teren.2. datorită aportului freatic precum şi a stagnării la suprafaţă a apelor meteorice.342 ha Trebuie subliniat faptul că terenurile acide.eroziune geologică .398 ha . compactarea. Pe de altă parte excesul de umiditate.8. prin ocuparea cu nămoluri şi ape reziduale în apropierea complexelor de animale şi prin ocuparea cu deşeuri şi gunoaie în jurul marilor aglomerări urbane. Suprafeţe importante de terenuri agricole sunt pierdute pentru agricultură prin excavări.excavaţii şi depozite . Suprafeţele de teren scoase din circuitul agricol datorită fenomenelor limitativi sunt în creştere.961 ha .343 ha . care prin agresiunea surselor de poluare determină scoaterea temporară sau definitivă din circuitul agricol a unor terenuri.8. salinizarea.

astfel că trebuie scoase din circuitul agricol. generând efecte puternic negative a solului.condiţiile date de climă. prin ocuparea de halde cu steril şi reziduuri industriale. la care se adaugă şi activităţile industriale şi bioindustriale. insuficienta acoperire a suprafeţei solului cu un covor vegetal protector de resturi vegetale sau vegetaţie naturală. Degradarea chimică: are ca cele mai importante cauze greşelile tehnologice agricole. având consecinţe atât de grave. Dintre diferitele forme de manifestare a eroziunii cea mai răspândita este scurgerea de suprafaţă. decopertări. având consecinţe grave. derocări. care inhibă sau stânjenesc creşterea plantelor sau carenţa unor elemente de nutriţie cu rol fiziologic important. relief şi modul de folosire a terenului sau impregnate cu poluanţi evacuaţi din activităţile desfăşurate în zonă. rocă. Alţi factori limitativi ai calităţii solului sunt activităţile economicosociale. Aceste fenomene au apărut ca urmare a nerespectării normelor de executare a a lucrărilor agricole în funcţie de cerinţele terenurilor. ca urmare a activităţilor antropice necorespunzătoare. Folosirea unor produse reziduale de origine animală pentru creşterea fertilităţii solului poate provoca poluarea solurilor. 8 . Acest fenomen duce la scoaterea lor din circuitul agricol. Eroziunea prin apă: este cea mai importanta formă a degradării terenului. prin ocuparea cu nămoluri şi ape reziduale în apropierea complexelor de animale şi prin ocuparea cu deşeuri şi gunoaie în jurul marilor aglomerări urbane. Cele mai importante forme ale proceselor degradării fizice. prin compoziţia şi consistenţa lor chimică. ca o consecinţă a diferitelor activităţi antropice. Un indice important al stării de fertilitate potenţială îl constituie prezenţa şi cantitatea compuşilor toxici. se referă la compactare şi crustificare. Destructurarea şi crustificarea solului: determinate de lucrarea excesivă. macroelemene şi humus. sărăcirea solului în microelemente. activităţile industriale şi bioindustriale. Dintre diferitele forme de manifestare a eroziunii cea mai răspândită este eroziunea de suprafaţă. Presiune asupra calităţii solului o reprezintă şi acidifierea. încât terenurile nu mai pot fi redate agriculturii. O suprafaţă importantă de terenuri agricole este scoasă din uz prin excavări.

industria chimică (fabricare pneuri).C.industria energetică (instalaţie pentru producerea agentului termic în scop industrial şi pentru populaţie).R. Un indice important al stării de fertilitate potenţială îl constituie prezenţa şi cantitatea compuşilor toxici. relief. rocă.C Michelin România S.) (depozit deşeuri nepericuloase). a 9 .C. Uzina Electrică Zalău S.A. depozitarea deşeurilor. compactare. Silcotub S. siderurgic. . care inhibă sau stânjenesc creşterea plantelor sau carenţa unor elemente de nutriţie cu rol fiziologic important. Silvania S. Cu. (depozitul de zgură şi nisip ars).S. (depozit deşeu nepericulos de zgură şi cenuşă).S.Proprietăţile fizice. producţie de conductori emailaţi şi fabricare ţevi de oţel fără sudură). saturare. .A. care pot afecta starea de calitate a solului.A.): activităţile din sectorul industrial exercită asupra solului o presiune continuă prin: emisiile de poluanţi.C. Agenţii economici generatori de deşeuri industriale desfăşoară activităţi în diverse ramuri industriale cum ar fi: .S. chimice şi biologice care imprimă solului o anumită stare de fertilitate sunt determinate de caracterul transformărilor pe care le suferă partea organică şi cea minerală din sol sub acţiunea asociaţiilor vegetale naturale sau a plantelor cultivate în condiţiile date de climă.L (fosta S. energetic etc. suprafertilizarea solului. mod de folosire a terenului sau impregnate cu poluanţi evacuaţi din activităţile desfăşurate în zonă. Rominserv Valves IAIFO S. . (depozit deşeuri periculoase şi nepriculoase).C.industria metalurgică (producţie articole de robinetărie. . acestea pot determina acidifierea solului. în special a celor neselective şi utilizarea în exces. Impactul activităţilor din sectorul agricol: agricultura poate fi sursă de poluare a solului prin declanşarea şi favorizarea proceselor de eroziune. Marii agenţi economici generatori de deşeuri industriale în judeţul Sălaj şi deţinători de depozite sunt: .A. acumularea în sol de diferite tipuri de metale grele cum ar fi Pb.industria extractivă (exploatări în carieră şi balastiere). Cd. Poluarea solurilor în urma activităţii din sectorul industrial (minier. Zn. . .S. prin folosirea pesticidelor.

79 % în suprafaţă de 78. Soluri afectate de reziduuri zootehnice Folosirea unor produse reziduale de origine animala pentru creşterea fertilităţii solului este o practica foarte veche.L Oradea. La nivelul judeţului Sălaj conform datelor furnizate de Direcţia pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală Sălaj există unităţi de creştere a animalelor care pot afecta prin reziduurile rezultate calitatea solului: S. Dar. utilizarea incorecta precum si depozitarea sau evacuarea necontrolata a acestor produse poate produce efecte puternic negative asupra solului. Agroindustri Company – Hereclean. Natila Ip – Zăuan. Cantitatea si compoziţia chimica a reziduurilor este influenţata de furajarea animalelor cu raţii mai concentrate in proteine. cantităţile de îngrăşăminte chimice. ca si in cazul ingrasamintelor chimice.îngrăşămintelor chimice. Flavoia S. Din datele furnizate de către OSPA Sălaj solurile din judeţ prezintă diferite stadii de degradare. 10 . Folosirea neraţională a pesticidelor în funcţie de modul şi cantitatea aplicată poate avea efecte negative asupra calităţii solului. mai ales asupra capacităţii bioproductive.C. de tipul de adăpost.in diferitele complexe de creşterea a animalelor. S.C. Astfel.R. S. S.C. asupra populaţiei edafice şi a activităţii fiziologice. Batralexi SRL Sânmihaiu Almaşului.C. Datorită faptului că la nivelul judeţului Sălaj predomină o agricultură de subzistenţă.121 ha şi carenţă în fosfor 70. inclusiv cu microelemente. prin consistenta si compoziţia chimica a reziduurilor provenite din complexele de creştere industriala a animalelor. acidifiate 32.109.915 ha. Datorita variaţiei acestor factori. de durata timpului de stocare. S. Agrolux Cizer.42 % în suprafaţă de 167. compoziţia chimica a reziduurilor prezintă o variabilitate mare de daelemente care pot influenta negativ solurile. S.C.47 % în suprafaţă de 1.92% în suprafaţă de 76.C. erbicide şi pesticide utilizate sunt reduse. cu exces de umiditate 0. suplimentate cu adaosuri de săruri minerale. Oncos – Panic. astfel: erodate 31. acestea pot deveni un factor de poluare a solurilor.189 ha. de natura substanţelor folosite pentru igienizarea si dezinfectarea adăposturilor. reprezentând o platformă avicolă. cu punct de lucru în Hereclean.

Clasa I – alunecări active cu grad ridicat de risc. La nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate 35. la nivelul judeţului Sălaj. 3. Din totalul de 239.630 ha teren agricol. cariere şi alte amenajări aferente acestor activităţi. Inventarul terenurilor afectate de diferite procese: formele de degradare ale terenurilor sunt: eroziunea de suprafaţă. poluare. exces de umiditate. care se încadrează în stadiul al treilea de depreciere a solului fiind necesare 11 . care conform studiului întocmit de către ISPIF Bucureşti.2% din suprafaţa judeţului). este de 8343 ha (2.379 ha (10%). De asemenea fenomenele de eroziune. ca urmare a contaminării cu diverse tipuri de poluanţi.289 ha (12%) sunt suprafeţe cu potenţial amenajabil. exces de umiditate determină extinderea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor. eroziune geologică. S = 742 ha. sărături. alunecări de teren. S = 2. care afectează obiective social economice şi cu potenţial mare de dezvoltare. eroziune de mal. iar cele afectate de exces de umiditate însumează 25. Clasa III – alunecări active şi semistabilizate care afectează terenuri agricole şi nu produc pagube în aval. şi este grupată pe trei clase: 1.5. suprafeţele afectate de eroziune şi cu risc de eroziune însumează 186. alunecări de teren. vegetaţie fără valoare. Situaţia suprafeţelor afectate de alunecări de teren. excavaţii şi depozite. 2.741 ha. antropică şi de vegetaţie fără valoare.860 ha. restul de 29. Clasa II – alunecări active cu risc mediu de dezvoltare care afectează terenuri agricole şi produc pagube în aval.812 ha (78%). prin ocuparea de suprafeţe de teren cu halde de steril. S = 4. eroziunea de adâncime.700 ha din suprafaţa agricolă afectate de procese accentuate de degradare naturală. sunt reprezentate adeseori de depozitele de deşeuri menajere şi industriale şi activităţile de exploatare. Zone critice sub aspectul degradării solurilor Zonele critice sub aspectul degradării solurilor.

Din suprafaţa totală a judeţului Sălaj de 386438 ha. sunt în cea mai mare parte. pot fi antrenate în sursele de apă pe care le degradează.398 km formaţiuni torenţiale în număr de 278 torenţi din care 21 în Bihor Crişuri şi 257 în Bihor Someş. a deşeurilor industriale sau a utilizării necorespunzătoare a unor substanţe chimice în practica agricolă.72%) fiind reprezentate de terenuri neagricole (păduri.1%). terenuri ocupate cu construcţii s.elemente biologice reprezentate de organisme (bacterii. paraziţi) eliminate de om şi de animale. căi de comunicaţii. etc. Lungimea formaţiunilor torenţiale în fond forestier este de 57. Importanţa lor este multiplă: ele servesc ca suport nutritiv pentru germeni. 12 .a. constituire de rezervaţii naturale. urmate în procente mai mici de excesul de umiditate (11. În ceea ce priveşte suprafeţele afectate de diferiţi factori de degradare. căi ferate. datorată îndepărtării şi depozitării la întâmplare reziduurilor rezultate din activitatea omului. cea mai mare parte revine fenomenului de eroziune de suprafaţă (68. 6.elemente chimice. Ele fac parte integrantă din diferite reziduuri: menajere. restul de 145748 ha (37. Concluzii Poluarea solurilor este considerată ca o consecinţă a unor obiceiuri igienice şi practice necorespunzătoare. terenuri cu ape. alunecări de teren (10.6%). virusuri.).28%) reprezintă teren agricol. 240690 ha (62. Crasna.816 km. animaliere. suferă procese de descompunere cu eliberare de gaze toxice. împădurire.) De asemenea la nivelul judeţului Sălaj au fost inventariate o lungime totală de 386.519 iar în alte sectoare de 83. insecte şi rozătoare. industriale. Elemente poluante ale solului sunt de două categorii: . .3%) şi alţi factori. în fond agricol de 254.măsuri de reconstrucţie ecologică (înierbare. fiind în cea mai mare pare patogene. de natură organică.063 km.

astfel încât să dispună de substanţe organice (dejecţii solide). În vederea eliminării “poluării istorice” generată de activitatea SNP Petrom SASucursala Petrom Suplacu de Barcău. Studiile pedologice şi agrochimice au avut ca scop identificarea zonelor critice sub aspectul degradării solurilor în vederea iniţierii lucrărilor de îmbunătăţiri funciare ce se impun pentru fiecare caz în parte... de unde se extrag totalitatea resurselor necesare vieţii.C. remediere reţele drenaj şi altele.C. cu toţii depindem de stratul subţire şi roditor de la suprafaţa Pământului. S.A. depozitează deşeurile de dejecţii pe o platformă betonată special amenajată. unele au fost ecologizate. în vederea deshidratării şi fermentării acestora. Uzina Electrică Zalău S. au fost închise câteva sonde.. care au ca efect scoaterea din circuit a unor suprafeţe de teren şi implicit deteriorarea calităţii solurilor respective. precum şi presiuni cauzate de depozitarea deşeurilor industriale.C.A. În urma activităţilor din sectorul industrial a societăţilor: S.A. Silvania S. Comparativ cu anul anterior nu a crescut numărul surselor de presiune asupra mediului şi nici intensitatea impactului pe care aceste surse îl au asupra calităţii mediului în general şi a solului în particular.. Rominserv Valves IAIFO S. se constată presiuni asupra solului cauzate de emisiile de poluanţi atmosferici (SO 2.A.C. La urma urmelor cel puţin până la inventarea fotosintezei artificiale.Silcotub S. 13 . care necesită depozitare pe termen lung. reparaţii construcţii hidrotehnice. iar cele aflate în zona inundabilă a secţiei au fost echipate ecologic.Flavoia SRL.Pe teritoriul judeţului Sălaj nu sunt complexe zootehnice mari. Pentru depozitele de deşeuri menajere din judeţul Sălaj s-au propus termene de închidere şi ecologizare cuprinse între anii 2009 -2017.C. S. Pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor au fost întreprinse o serie de acţiuni: decolmatări de canale. cu punctul de lucru amplasat în localitatea Hereclean. utilizate ulterior ca fertilizanţi organici pentru terenuri agricole. NO2). S. Complexul avicol S. Nu încape îndoială că solul este cel mai preţios bun de care omul dispune pentru satisfacerea nevoilor şi ambiţiilor sale. care duc la acidifierea solului prin acţiunea ploilor acide generate.

Editura Universitatii. Bucuresti.Ignat (2007) – Despre calitatea solului şi evaluarea acesteia.Anul 122.. 3. Traian. (2004) . Demeter.Rev.Bibliografie 1. (1963) – Eroziunea solului pe terenurile agricole şi combaterea ei. Florea N. 2.Pădurilor Nr.Degradarea solurilor. Moţoc M. Bucureşti. 14 .P. Editura Agro – Silvică.4.

www. Vasiliniuc I. (2009 b) – Calitatea solului.ro 15 .4.I. 5. Editura Universităţii „Al.apm. Cuza” Iaşi. Noţiuni şi concepte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful