http://www.e-psihiatrie.ro/index.php?

p=magazine&article=335 DATE GENERALE PRIVIND EFECTELE CALCULATORULUI LA COPII SI ADOLESCENTI UTILIZÃRII

Roxana CHIRITÃ*, Gabriela CHELE**, Cristinel STEFÃNESCU***, Mircea ILINCA****, Vasile CHIRITÃ*

Rezumat Care este efectul utilizãrii calculatorului asupra mintii copiior Este calcuatorul bun sau rãu pentru copii Aceste întrebãri sunt în atentia pãrintilor si educatorilor raportându-ne la prezenta tot mai frecventã a calculatorului la servici, în scoli si acasã. Cercetãrile au identificat cã utilizarea patologicã a calculatorului afecteazã functionarea socialã, psihologicã si ocupationalã. Deci, bazându-ne pe datele gãsite în literatura de specialitate, acest articol examineazã impactul utilizãrii calculatorului a copii si adolescenti. Cuvinte cheie: utilizarea calculatorului, copii, social, psihologic, ocupational. Abstract What is the effect of the computer on the mind of a child It is the computer good for children or bad for them These questions are of great concern to parents and educators, faces as we are with the growing presence of computers in the workplace, in schools, and at home. Research has identified pathological computer use which has been associated with significant social, psychological, and occupational impairment. Therefore, based upon the finding from literature, this paper examines the impact of computer use at children and teenagers. Key words: computer use, children, social, psychological, occupational.

* Profesor, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi, Sef de sectie , Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi ** Medic rezident, Spitalul Cinic de Psihiatrie "Socola" Iasi *** Sef de lucrãri, Universitatea de Medicinã si Farmacie "Gr.T.Popa" Iasi **** Profesor, Universitatea Tehnicã "Gh. Asachi" Iasi

Calculatorul intrã din ce în ce mai mult în viata noastrã de toate zilele, tinzând, sã devinã un bun de larg consum. Astãzi observãm cu totii tendintele de implementare a tehnicilor de informatizare si de comunicare în viata cotidianã. Ca sã realizãm amploarea acestui fenomen, ajunge sã spunem cã la nivelul anului 2004, în Romania au fost înregistrate nu mai putin de 5 milioane de persoane care folosesc regulat Internetul, prognoza pentru 2005 fiind ca acest numãr sã creascã la 5,5 milioane. Acest fenomen de masã are atât implicatii pozitive, cât si negative, ce nu pot fi neglijate. (1) Majoritatea specialistilor considerã cã nu trebuie sã ne întrebãm dacã instruirea elevilor se îmbunãtãteste prin utilizarea calculatoarelor, ci cum pot fi utilizate mai bine calitãtile unice ale acestora, care le deosebesc de alte medii: interactivitatea, precizia operatiilor efectuate, capacitatea de a oferi reprezentãri multiple si dinamice ale fenomenelor si, mai ales, faptul cã pot interactiona consistent si diferentiat cu fiecare elev în parte. Potrivit Departamentului pentru Educatie al SUA, 32% dintre copii au folosit Internetul înainte de a ajunge în scoala primarã. (2) În 2002, 83% din familiile americane care au cel putin un copil cu vârsta cuprinsã între 2-17 ani, detin un calculator acasã si 78% din acestea sunt conectate la internet. (3) Peste 90% din copii si adolescenti cu vârste cuprinse între 5-17 ani folosesc calculatorul si dintre acestia 59% navigheazã pe internet.(2) Astãzi, copiii afirmã cã utilizeazã frecvent calculatorul pentru educatie si distractie. Studiile preliminare aratã cã impactul negativ poate fi semnificativ mult mai sever decât ca cel datorat televizorului, filmelor sau muzicii. Doar 2% din copii (13-17ani) petrec mai mult de 8h pe sãptãmânã la calculator pentru jocuri

Cum va fi afectatã dezvoltarea lor psihocomportamentalã Meritul activitãtilor desfãsurate la calculator ar trebui reevaluate deoarece timpul petrecut acasã la calculator poate înlocui alte activitãti cu rol mai important pentru dezvoltarea copiilor. dintre cei care deþin un computer. La 50% dintre cei cu epilepsie fotosenzitivã EEG este normal iar modificãrile apar la stimularea fotonicã intermitentã. dezvoltãrii psihocognitive. Nu s-au evidentiat diferente între sexe în ceea ce priveste utilizarea sa. Unul din cinci copii. La 5% dintre epileptici aceasta poate fi precipitatã de stimuli externi ca de exemplu flash light. pentru ca ulterior sã observãm diferite pozitii vicioase ale coloanei vertebrale (scolioze. poate duce la scãderea rezistenþei sistemului imun având ca consecinþã creºterea vulnerabilitãþii pentru boalã. Trebuie ca copii sã înceapã sã utilizeze calculatorul de la vârsta de cinci ani pentru ca sã beneficieze de un servici bine plãtit mai târziu 3. (8) Acestea apar cel mai frevent înainte de 20 de ani. jocurile video. Dar totusi monitorul rãmâne un factor trigger prin timpului îndelungat petrecut în fata acestuia. (8) Deprivarea de somn cauzeazã obosealã excesivã ce interferã cu funcþionarea socialã ºi ºcolarã. Tabloul clinic poate fi diferit dar crizele tonicoclonice sunt cele mai frecvente. Realizeazã calculatorul o "conectare" la viata realã 4. Desi cercetãrile asupra efectelor utilizãrii calculatorului sunt încã putine si ambiguii totusi specialistii au evidentiat consecinte pozitive si negative. numite chiar nintendinite (dupã numele jocului Nintendo). desi s-au întâlnit si cazuri la care pragul inferior era sub 3 Hz sau peste 60 Hz. aratã cã jocul Super Mario World provoacã crizele epileptice mult mai frecvent decât televizorul. La acestea se pot asocia lipsa de somn. Pãrintii se simt fericiti si sunt coplesiti de bucurie atunci când copilul îsi descoperã abilitãtile de a folosi calculatorul si apoi internetul. printre frunzele copacilor. lumina stroboscobicã. uneori pot apare la început crize mioclonice. . (10) Alte efecte: cefalee. cifoze) (5) Favorizeazã aparitia tendinitelor. Dar se constatã o scãdere a timpului pentru activitãti sportive sau sociale. (9) Persoanele cu epilepsie fotosenzitivã prezintã atacuri doar când se expun la factorii triggeri mai sus enuntati. S-au urmãrit efectele asupra: stãrii fizice. Timpul fiind mai mic cu 2 pânã la 5 ore. coºmaruri. si a perceperii realitãtii. Un studiu european care investigheazã acest tip de epilepsie la 352 de copii si adolescenti din patru orase mari ale Europei. a concentrãrii intense necesare activitãtii. (7) Timpul tot mai mare pe care îl petrec în faþa calculatorului duce la reducerea duratei de somn. Este relativ rarã raportândune la incidenta epilepsiei de 1/4000 din populatia generalã. dezvoltãrii relatiilor si a interactiunii sociale. sau alti stimuli vizuali: sursele de luminã naturalã. Poate calculatorul sã motiveze cu adevãrat copii ca sã învete mai bine si mai repede 2. lumina soarelui care se reflectã pe suprafata apei. Noile monitoare LCD (liquid crystal displays) si TFT (Thin Film Transistors) sunt superioare calitativ si de preferat ca sã fie utilizate.si aceasta nu influenteazã timpul pentru televizor. La persoanele cu epilepsie este posibil ca atacurile sã fie declansate prin concentrarea intensã si sustinutã necesarã la aceste jocuri. scãderea acuitãþii vizuale. tulburãri de alimentaþie (bulimie). (9) Nu existã dovezi concludente care sã evidentieze epilepsia indusã de monitorul calculatorului. (3) v Peste 90% din copiii cu vârste între 13-17 ani stiu cum sã foloseascã computerul. caracterizate prin durere severã la nivelul tendonului extensorului degetului mare drept urmare a repetatelor apãsãri pe butoane din timpul jocului (5) Este un factor trigger pentru crizele epileptice (epilepsia fotosenzitivã determinatã de "licãririle frecvente" sau imaginile rapide luminoase). (6) Reprezintã 10% din cazurile noi de epilepsie la grupul de vârstã 7-19 ani. cel mai des incriminat fiind televizorul. TV. modificãri ale frecvenþei cardiace (9). îºi petrece mai puþin timp dormind decât proprii pãrinþi la aceeaºi vârstã. cele jucate la un televizor de 50Hz determinã mai frecvent crize de epilepsie decât cele pe televizoare de 100 Hz. inversarea programului de somn. (7) Atacurile sunt declansate la cei mai multi de stimuli luminosi cu 16-25 Hz. (3) A) Efectele asupra stãrii fizice: Utilizarea îndelungatã a calculatorului constituie un important factor de risc pentru obezitate Poate determina initial disconfort/tensiune la nivelul muschilor spatelui. Atacurile sunt precipitate de stimuli luminosi. Opiniile actuale ale specialistior se referã la faptul cã jocurile video si de pe calculator nu sunt triggeri pentru epilepsie decât dacã existã un pattern caracteristic al individului. monitorul calculatorului. la fete mai des decât la bãieti. stresul sau alte cauze care scad pragul convulsivant. si cele artificiale. (4) Odatã cu cresterea rolului calculatorului în viata copiilor au apãrut si întrebãrile: 1. Rezultatele au fost obþinute în urma interogãrii a peste 1000 de pãrinþi care au instalat copiilor un calculator în dormitor. Dar depinde si de tipul de televizor.

cu suisurile si coborâsurile sale. Orzack subliniazã comorbiditãtile utilizãrii nocive a calculatorului ca fiind depresia si tulburãrile bipolare (12). Dar acestea îl folosesc mai mult pentru alte activitãti decât pentru jocuri. de spectaculos si banal. unde manipularea imaginilor pe ecran este importantã. compararea mediei la testul nonverbal." Ei au o stimã de sine scãzutã si sentimentul de devalorizare. intimitate. sunt proiectate sã sublinieze imaginile vizuale mai mult decât informatiile verbale. (11) Young (1997) trãgea concluzia cã cei care au probleme psihologice pot fi cei mai atrasi de interactiunea anonimã de pe internet. M. fatã de cele violente. au cunostinte mai multe despre computer si au obtinut rezultate mai bune la testele de la scoalã comparativ cu copii care nu au participat la acest program. Aceste aptitudini pot fi utile în domeniul stiintei si tehnologiei. În alt studiu se aratã cã copii care participã la un program de utilizare a calculatorului dupã terminarea scolii au fãcut mari progrese la citire. (2) Expunerea la numeroasele imagini ale tehnologiei electronice pot contribui la cresterea selectivã a scorului inteligentei nonverbale fatã de cei din secolul trecut. standarde. Adolescentele preferã jocuri cu personaje atrãgãtoare. putere de control a situatiei. Numeroase jocuri pentru calculator necesitã acelea si aptitudini ce sunt evaluate în testele inteligentei nonverbale. pãrintii fiind la servici sau sunt ocupati cu diverse probleme. Fetele folosesc calculatorul la fel de des ca bãietii si chiar cu mai multã încredere decât acestia. calm. o temã destul de rar întâlnitã.B) Efectele asupra dezvoltãrii psiho-cognitive: Utilizarea îndelungatã a calculatorului poate determina tulburãri emotionale: anxietate. pânã la depresie. tolerantã scãzutã la frustrare. (10) Multi adolescenti preferã sã foloseascã computerul atunci când se simt abandonati de familie sau când stau mult timp singuri acasã. fatã de bãieti care le preferã pe cele bazate pe fantezie. cei care îl folosesc în mod frecvent au rezultate scolare mai bune decât ceilalti. gramaticã. importante în utilizarea calculatorului Aplicatiile de la computer. (11) Peele (1991) explicã mecanismul psihologic al utilizãrii calculatorului: "Îti dã sentimentul si senzatia de satisfactie pe care nu esti capabil sã le obtii în alt mod. Toate acestea sugereazã cã fetele nu au probleme în utilizarea calculatorului dar rãmîne de vãzut cum aceastã nouã tehnologie va duce la cresterea participãrii lor în domeniile tehnice. Pentru a dezvolta competenta socialã necesarã copii trebuie sã interactioneze cu altii. Poate înlãtura sentimentul de nesigurantã si disconfort prin puterea de distragere a atentiei si creerea unei senzatii temporare de securitate. dinamica familiei. copii o acceptã mai putin. limbaj si semne care dau sentimentul de a apartine la un grup si creeazã oportunitatea de a evada dincolo de limitele impuse de societate (13) Utilizarea calculatorului îmbunãtãteste performantele cognitive (11). jocuri non-violente cu feedback pozitiv pentru jucãtor. elevii cu computer acasã fac parte din familii cu un nivel material si social crescut. exaltare. Weinstein (1995). pânã la euforie. Cercetãrile s-au centrat pe evidentierea dezvoltãrii unui set specific de aptitudini a inteligentei vizuale. profesor la Political Science at Purdue University subliniazã cã tehnologizarea a deteriorat sistemul de valori si functionarea socialã la adolescenti. agresivitate verbalã sau fizicã. C) Efectele asupra dezvoltãrii aptitudinilor sociale: Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate. iritabilitate. De exemplu. ca Wechsler si Stanford Binet. Utilizarea îndelungatã a calculatorului duce la tulburãri de comportament: retragere socialã. matematicã. în special jocurile. introversie. pentru toate vârstele testate (14). S-a vãzut o tendintã de erodare a autoritãtii parentale. S-a evidentiat o crestere a numãrului "prietenilor electronici" la utilizatorii de calculator odatã cu o diminuare a relatiilor de prietenie care implicã interactiunea socialã. Desigur. Dar între ei. . Un studiu (1995) realizat pe elevi din clasa a VIIa si XII-a aratã cã cei care au acces la un calculator au note mai bune la matematicã si englezã decât cei care nu au. factor ce este înalt corelat cu performanta scolarã. Deci. Folosirea internetului poate interfera cu procesul de dezvoltare a psiho-sexualitãtii. Acestea preferã jocuri bazate pe realitate. cu pãrtile sale de lumini si umbre. Putem vorbi de o culturã a Cyberspatiului care are propriile seturi de valori. la adultii englezi cu aceasi vârstã din 1942 versus 1992 aratã o crestere importantã la cei din urmã. Raven Progressive Matrices. la care singurul obiectiv este distrugerea celorlalti. cu subiecte complicate si cu solutie finalã. comportament exploziv iritant atunci când i se cere sã facã altceva (14). Aceasta depinde de tipul de activitate realizatã la calculator si de timpul petrecut în fata ecranului (11). modul de comunicare la copii si adolescenti (14).

Internetul oferã o imensã libertate de comunicare. de logicã.. în 2002. Adolescentii îsi fac noi prieteni prin intermediul internetului în mod frecvent. prin intermediul cãrora se împrietenesc cu literele. între timp. Francie Alexander. De la micile calculatoare de buzunar. s-a arãtat cã 80% din copii sunt familiarizati cu jocul Duke Nuken (un joc ce contine violentã. Cercetãrile aratã cã efectele asupra competentei sociale depind în parte de cât de dese sunt contactele cu familia si prietenii sau cu strãini si noi cunostinte. sunt necesare mai multe cercetãri care sã arate impactul utilizãrii îndelungate a calculatorului asupra dezvoltãrii psiho-comportamentale la copii si adolescenti si a modului în care pãrintii trebuie sã intervinã astfel încât sã nu se ajungã la consecinte negative. poate. Prin intermediul jocurilor copilul interactioneazã cu personaje simulate si creaturi diferite si prin intermediul internetului adolescentii îsi asumã diverse identitãti în interactiunea cu strãinii. cu un joc sau douã. D) Efectele utilizãrii calculatorului asupra perceperii realitãtii: Lumea virtualã creatã de computer (jocuri. destinate în exclusivitate promovãrii jocurilor. în parc sau la scoalã. . Avantajul este cã îi pot scrie bunicii si vor primi un rãspuns peste cel mult o jumãtate de orã…. chiar dintre cele mai performante. fãrã sã se gândeascã la folosul antrenãrii de fapt spre agresivitate si violentã. autoarea unui ghid de folosire a Internetului pentru copii relateazã din experienta sa cã "una dintre lectiile favorite ale copiilor (5-10 ani) este trimiterea unui mesaj e-mail cãtre bunici. Cred cã multi pãrinti nu-si dau seama de efectele nocive pe care le poate avea calculatorul. 60% din ei petrec timpul singuri la calculator. copiii învatã sã recunoascã literele si. Iar unele dintre acestea. de creatie. Aceastã libertate este pe de o parte ceva favorabil. capacitatea de concentrare sau cea de creatie. Oricui îi place sã primeascã scrisori. pot sã devinã dãunatoare. pânã la cluburile dotate cu automate de jocuri sau calculatoare. capacitatea de reactie si. sex) si doar 5% din pãrinti îl cunosteau. Acestea fac ca limita real . Poate cã unii sunt chiar mândri cã odraslele lor sunt foarte dibace si petrec mult timp la calculator. dinamica familiei. Programele TV care contin violentã cresc în acelasi mod ca si jocurile pe calculator agresivitatea si ostilitatea la copii. la sfârsitul anului 2003 aproape 62% dintre elevii japonezi cu vârste între 6 si 12 ani au declarat cã folosesc internetul (1). Un nivel moderat de utilizare are un impact social minor dar utilizarea excesivã (peste 30h/sãptãmânã) si jocurile violente pot duce la cresterea comportamentului agresiv. Majoritatea tinerilor sunt atrasi spre calculator prin jocuri. În 1998. În concluzie. Dacã primele categorii corespund teoriilor cu privire la necesitatea jocului ca mijloc de învãtare.virtual sã nu mai fie clarã la copii si adolescenti (16). de atentie. de strategie. Existã jocuri de sah. interferând cu dezvoltarea si mentinerea prieteniilor.Mai mult. computerele devin o parte din viata lor. alcãtuieste un mediu extrem de propice pentru lansarea celor mai bizare si nocive lucruri. Ministerul Educatiei din Japonia si-a revizuit. De atunci. Încã din 1980 armatele englezã si americanã utilizeazã jocuri video violente pentru a desensibiliza soldatii si ai face mai capabili sã ucidã.în special printre tinerele fete. Esenta jocului constã în utilitatea sa ulterioarã. Un joc ar trebui sã-i deprindã pe cei care-l practicã cu activitãti care sã le dezvolte gândirea. modul de comunicare la copii si adolescenti (11). Dar existã jocuri si jocuri. folosite excesiv. Aceste jocuri pot crea dependentã. pentru cã ajutã la depãsirea unor constrângeri artificiale. cele din urmã solicitã numai dexteritatea. pe care le vedem adesea butonate cu pasiune în mijloacele de transport în comun. foarte multe scoli generale si-au impus sã-i învete pe elevii din clasele mai mari cum sã foloseascã internetul pentru studiul individual.. Comunicarea prin intermediul calculatorului cu altii este una din cele mai dese activitãti . Studiile longitudinale relevã cum sunt influentate trãsãturile de personalitate. Potrivit Ministerului Comunicatiilor din Japonia. iar pe de altã parte. pe stradã. Componenta socialã a utilizãrii computerului este cel putin la fel de importantã ca lectiile învãtate cu ajutorul calculatorului. faimoasele jocuri de actiune. dar si. Aceasta duce la izolare si scade timpul pentru alte activitãti sociale. sânge. „asta pentru cã s-au nãscut în epoca Internetului si îl privesc ca pe o parte a vietii de zi cu zi” afirmã cercetãtorii americani (4). în sensul de a promova accesul mai larg al elevilor la informatii on-line. scãzând comportamentul prosocial (11). folosit numai în acest fel. Faptul cã folosesc Internetul împreunã cu colegii de clasã îi ajutã pe copii sã lege relatii mult mai usor" (6). internet) depãrteazã copii de cea realã. Cercetãrile expunerii la jocurile violente pe calculator sau video sugereazã o crestere a comportamentului agresiv prin dezvoltarea gândirii si a sezatiilor agresive . crearea de site-uri web si folosirea postei electronice. asupra copiilor lor.. Ei vãd site-uri cu povesti interactive si lectii animate. recomandãrile fãcute scolilor. a ostilitãtii la copii. iar copiilor nu prea le place sã astepte. cu numerele sau cu sunetele. unul din cinci copii cu vârste cuprinse între 8-18 ani au declarat cã au computer în dormitor. Existã în prezent o industrie extrem de profitabilã dedicatã promovãrii jocurilor electronice. „Nu fac diferenta între lumea realã si lumea Internetului” . În timp ce se joacã pe Internet cu personajele favorite de desene animate.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful