09.01.2013 MASS MEDIA SI POLITICA 1.

Influenta presei asupra politicului - Ea deriva din specificul traducerii mesajelor pe suportul media si cu instrumentele jurnalistilor; - Sunt niste deviatii normale care ar aparea la orice fenomen de traducere dintr-un limbaj in altul; - Prima forma de influenta a mass media este legata chiar de suportul electronic => deriva din specificul suportului; 2. A doua influenta vine din specificul genului (discursului) jurnalistic - Personalizarea puterii politice; - Predilectia pentru opozitii clare, puternice – conflictul este o parte a stirii si avem nevoie de el ca sa ne pastram publicul; 3. A treia influenta: spectualizarea vietii politice - Presa moderna este din ce in ce mai mult orientata catre furnizarea sau ambalarea sitirilor in diverstisment; - Spectualizarea este in logica televiziunii – ea trebuie sa atraga publicul; - Consecinta acestei preferinte catre spectacol – o teatrizare a evenimentelor politice, o dramatizare; - Oamenii politici incep sa se comporte ca celebritatile; 4. Afectivizarea vietii politice 5. Schimbarea limbajului politic - Tehinca flash-ului (a sendvisului): iti prezinti discursul cu argumente, fraza socanta, din nou argumente (soundbite-uri); - Presa a schimbat felul in care publicul isi reprezinta viata politica; I. Influenta politicului asupra mass media:  Directa: politicienii fac legile (se poate da o lege care sa poata limita libertatea de expresie a ziaristilor)  Indirecta (persuasive): plasarea unor mesaje favorabile in mass media; (comunicare politica = transmitarea mesajelor de la politicieni, partide, etc catre public, diferit de marketingul politic, de a vinde un produs politic prin intermediul presei => publicitatea politica) Se folosesc mesaje persuasive, atractive; O alta tactica de marketing: organizarea de evenimente (vizite electorale); A treia tehnica: declaratiile politice (ex: “Voi retrage trupele din Afghanistan”) Efecte de anunt: incerc sa am anunturi spectaculoase, care impresioneaza (daca nu pot face declaratii politice cu implicatii serioase).

   

OP nu este masurabila in mod perfect. jurnalistii. Sensul s-a dezvoltat in directia unei puteri adversative (contraputeri. . Pack – journalism (jurnalism de haita) Bazele teoretice ale relatiei dintre mass media si politic: Idea porneste de la iluministi: ce ramane un “rege” daca scoti din ecuatie divinitatea? (in conditiile in care regele era alesul divinitatii) Exercitiu: de ce trebuie sa aleaga un singur om? Ei au vrut sa ii ofere individului aceleasi drepturi de care benefia regele: drepturi divine (dreptul de a alege cine sa il conduca etc. watchdog – cainele de paza): presa apara cetatenii de abuzurile puterii. astfel apar drepturile universale) Modelul teoretic este construit dupa modelul lui Jürgen Habermas: el sustine ca dezbaterile despre politica creeaza o sfera publica sau spatiu public (cuvant german intraductibil). Caracteristicile sferei publice: o Cei care participa la ele dezbat cu argumente rationale. OP nu este absoluta si nu este nici durabila. Acest lucru se realizeaza prin cearea unor curente de OP defavorabile. politicienii (lanseaza subiecte si participa la dezbatere) si sociologii (pe post de termometre). o Mass media devine o sfera publica: prin ea ajung la noi informatiile (nu elimina insa alte sfere publice) Dezbaterile din numeroasele sfere publice conduc la coagularea unei opinii publice. sfera politica este dominate de 4 actori: participantii. o Sfera publica se dezvolta cu acordul statului. in sfera publica ne adunam si discutam numai (ar trebui) despre interese generale. o Aici se dezbat teme sau probleme de interes comun (public) o Participantii renunta la interesele lor private.  A patra putere in stat (a patra stare) / “presa este cainele de paza a puterii”. La ora actuala. Opinie publica = suma de atitudini a unui numar semnificativ de oameni in legatura cu o tema de interes general.