You are on page 1of 4

Undele electromagnetice sau radiaia electromagnetic sunt fenomene fizice n general naturale, care constau dintrun cmp electric

i unul magnetic n acelai spaiu, i care se genereaz unul pe altul pe msur ce se propag. n funcie de frecvena sau lungimea de und cu care radiaia se repet n timp, respectiv n spaiu, undele electromagnetice se pot manifesta n diverse forme. Spectrul radiaiilor electromagnetice este mprit dup criteriul lungimii de und n cteva domenii, de la frecvenele joase spre cele nalte: radiaiile (undele) radio microunde radiaii infraroii, radiaii luminoase, radiaii ultraviolete, radiaii X (Rntgen), radiaii "" (gamma - liter greac). Undele radio - se folosesc i pentru transmiterea semnalelor de televiziune, pentru comunicaii prin satelit i telefonie mobil. Microundele sunt folosite att n comunicaii ct i n cuptorul cu microunde, care se bazeaz pe absorbia relativ puternic a radiaiilor de aceast frecven n ap i materiile vegetale i animale. Undele milimetricese folosesc de exemplu n astronomie. Undele terahertziene au nceput abia de curnd s fie cercetate i folosite n aplicaii practice. Radiaia (lumina) infraroie este foarte util n analize fizico-chimice prin spectroscopie. De asemenea ea se mai utilizeaz pentru transmiterea de date fr fir dar la distane mici, aa cum este cazul la aproape toate telecomenzile pentru televizoare i alte aparate casnice. Lumina vizibil este cel mai la ndemn exemplu de unde electromagnetice. Radiaia (lumina) ultraviolet este responsabil pentru bronzarea pielii. Razele X (sau Rntgen) sunt folosite de mult vreme n medicin pentru vizualizarea organelor interne. n fine, razele gamma se produc adesea n reacii nucleare.

Raditia. Contituie regiunea superioara (3 . 1018- 3 . 1022 Hz) in clasificarea undelor electromagnetice in raport cu frecventa lor. Sunt produse de catre nucleele atomilor. Principiul de functionare: Radiolocatia cu unde magnetice inseamna determinarea existentei si pozitiei a unui obiect pe baza caracteristicilor undelor electromagnetice. Instalatia de radiolocatie se compune, in esenta, dintr-un emitator, un receptor si un sistem de antene. Pentru a se putea stabili coordonatele unghiulare ale pozitiei obiectului, undele radio trebuie emise sub forma unor fascicule mai inguste. Pentru aceasta, antena radiolocatorului se aseaza in focarul unei

oglinzi metalice concave, care reflecta undele intr-o singura directie. Emitatorul emite trenuri de unde separate prin pauze, functionand prin impulsuri. In timpul pauzelor de emisie, prin intermediul receptorului antena receptioneaza undele reflectate. Receptionarea semnalului se masoara cu oscilograful catodic. Receptorul cuprinde un oscilograf electronic drept indicator al existentei si pozitiei obiectului. Utilizari: - in radiolocatie: este folosita in navigare. Avioanele si vapoarele sunt dotate cu radiolocatoare, ca si aeroporturile care sunt prevazute cu acest echipament pentru a dirija traficul aerian, aterizarile si decolarile avioanelor de asemenea. Radiolocatia poate fi activa sau pasiva. - in natura: orientarea, liliecilor spre exemplu, se bazeaza pe faptul ca acestia emit semnale ultrasonore scurte de frecvente intre 30- 60 kHz. Liliacul in zbor emite in medie cca. 30 de semnale pe secunda. O parte dintre acestea sunt receptionate de urechile mari ale liliacului sub forma de semnale ecou, dupa un timp cu atat mai scurt cu cat obstacolul este mai aproape. Pe masura apropierii de obstacol liliacul emite din ce in ce mai multe semnale intr-o secunda ajungand ca de exemplu la un metru de obstacol sa emita pana la 60 semnale pe secunda. Aceasta permite liliacului sa simta precis pozitia sa fata de obstacole.

Ministerul Educaiei i Tineretului al Replubicii Moldova Liceul Teoretic ,,Ion Creang

La fizic
Tema: Clasificarea undelor electromagnetice

Efectuat: Istrati Adela Profesor: Lungu Valentina

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

29

30

31

32

33

34

35

36

37

38

39

40

41

42

43

44

45

46

47

48

49

50