Arad, Sâmbăta 21 Februar e (5 Martie) 1898

REDACŢIA
» A D , STR. AULICH (ADAMi i ABONAMENTUL

N * . 35
ADMINISTRAŢIA
ARAD, STR AULICH (ADAM I • INSERŢIUNILE:

ЪіЬи Anstro-Ungaria : ! 1 an fl. 10 ; pe »/, ! fl. 5 ; pe / de an
1 1

«, 2-50 ; pe 1 luna fl 1.

l-ni

de Duminecă pe an fl. 2.—

fmtru România ţi străinltate :

pe an 40 franci. Ifanuscripte nu se înapoiază.

TRIBUNA
Numer de Duminecă
Ungurilor . . . Libertate pentru-ca stă­ pânirea lor să ne răpească drepturile şi astfel frăţietatea să rămână şi ea un cuvent gol. Eată de ce revoluţia ungurească n'a fost ca cea franceză de pildă, unde abea a curs sânge ; ori ea cea a regatelor şi principatelor germane, unde domnitorii s'au putut înţelege cu poporul. Ungurii nu s'au putut înţelege nici cu Tronul nici cu celelalte naţionali­ tăţi. Revoluţia a ţinut deci nu o zi doue, ci tocmai doi ani. Nu intrăm în amënuntele ei. întrebăm numai: oare acum, după jumëtate de veac, când în toate ţerile domneşte libertatea, dreptatea şi frăţietatea, în Ţeara-Ungurească afară de Unguri, celelalte neamuri simt ele binefacerile ce pretutindeni au isvorît în urma generoaselor revoluţiuni ? Nu. Suferinţele ce îndurăm cu toţii, Românii, Serbii, Slovacii şi chiar Saşii, sunt o dovadă, că aşa-zişii „eroi" ai revoluţiunei maghiare n'au luptat şi „martirii" lor nu au murit pentru libertatea popoarelor, ci bor­ deie lui Kossuth noué atunci şi pen­ tru totdeauna perire ni-au jurat... E ceva îngrozitor. Şi primejdia nu scade. Din contra, creşte! Eată de ce atragem şi la acest loc luarea aminte a cetitorilor noştri asupra articolelor „Igiena {eranului român*, scrişi de un doctor amic al nostru. Pentru-că din datele ce a cules ministerul, moartea seceră mai ales în comitatele româ­ neşti. In luna Ianuarie au murit cu totul 54.843 oameni, din cari 19.214 copii. In oftică mor mulţi mai ales Unguri cari locuiesc între Tisa şi Dunăre. La Români mor mai ales copiii.

<u i ţir garmond: ргіша-dată 7 cr. ; a doaua oară 6 cr. ; a treia-oară 4 cr. şi timbru de 30 cr. de fiecare publicaţiune. At&t a b o n a m e n t e l e cât şi Inscrţiunile sunt a sè plăti
înainte.

Scrisori nefrancate nu se primesc.

Anul I I .
Nainte cu jumătate veac.
(Ş.) La 24 Februarie 1848 Fran­ cezii au făcut a doua mare revoluţie. Iu isgonit de pe tron pe regele Lufovic Filip şi au proclamat republica : iomnia poporului, cum se zice. Regele lor, cu soţia şi copii, a fu­ ßt în vreme de noapte din Paris, şi p u trecut zile pânâ să se mai afle n e ceva despre densul. Trecuse pe 0 luntre în Englitera, primejduindu-'şi Triata, căci marea era viforoasă, luntrea mică şi slabă. P e r e a între valuri, iacă nu se întêmpla să dea peste el p corabie mare engleză. Tot cam tşa a scăpat şi princesa Luisa Ferlanda, рѳ care în graba-'i mare, fa­ milia regală o uitase în palat, unde tscunzêndu-se (în pod), a găsit-o un oficer ; a dus-o în familia sa şi mai târziu la Londra. Revoluţia a trecut apoi în Ger­ mania. Cea dintâiu flacără isbucneşte la Francfort. D'aici în Italia, căci nici un popor nu a fost în jug mai greu decât erau atunci fraţii noştri de sânge, Italienii. Patria lor era cârmuită de mai multe capete înco­ ronate. Toate străine însă de dorinne lor. 1 La 25 Februarie In foi lipite pe zi­ durile oraşului Milano se făgăduia 1500 galbeni celui-ce va împuşca pe .Tatăl Radetzky", cum 'i-se zicea în armata austriacă. P'atunci o bună parte a Italiei era adecă în stăpânirea .austriei. Ear' cât de tare erau porniţi Ita­ lienii, se poate vedea şi din faptul ea au pedepsit cu moarte pe un po­ liţist care rupsese de pe ziduri una din acele foi. Se înţelege, cei cari aveau putetrea, n'au lăsat-o din mână cu una cu doue. In câteva zile feldmarşalul Radetzky, comandantul Lombardiéi, decretează „statariul" în toată Lom­ bardia . . . Şi văile frumoase ale Italiei dela Mează-noapte se sfinţesc cu sânge şi un foc cuprinde ţeara întreaŢ gă, care striga după libertate ! Farmecul acestui cuvent îi aţâţa şi \je Nemţii din Viena, în cât la 1 Martie ei îndrăznesc să lipească pe zidurile cetăţii hârtii mari cu vorbe aspre imşotriva lui Metternich, întâiul sfetnic d tronului. Ba la 3 Martie n. se adună în taină şi în casa advocatului Dr. Bach, ho­ tărăsc să ceară drepturi şi libertate şi isgonirea dela putere alui Metter­ nich. Cu un cuvent : revoluţie. Şi pe când Nemţii din Viena se frământă în chipul acesta, magnaţii unguri şi aleşii poporului adunaţi la Pojon, vechiul oraş al încoronării şi al Dietei, ridică şi ei în slavă pe Kossuth, care aprinde cel dintâiu în Ungaria schinteia revoluţiunei. Peste z e c e zile se şi împlineşte ju­ mătate v e a c de când la Budapesta Petőfi, Vasváry, Jókai şi alţi tineri vestesc terii libertate, dreptate şi fra­ udate. Ştim însă, am simţit într'una, ce însemnează aceste cuvinte în gura

№ . 8.
a dovedi, că fiii naţiunii române, cetăţenii români ai Ungariei, să fi sevîrşit vre-un act ilegal, în contra statului. Toate verdictele|de osândă, câte le-aţi pronunţat în contra noastră au fost tot atâtea lovituri de blam în con­ tra şovinismului maghiar, şi cu cât lu­ crează acest şovinism mai cu furie în con­ tra noastră, în numele utopiei , ideii de stat maghiar*, cu atât reese mai splendid la iveală dreptatea causei noastre, şi pri­ gonirile potenţate dovedesc nedreptatea, inhumanismul asupritorilor. Lumea civilisată 'şi-a dat verdictul, şi acela este pe deplin în partea noastră în favorul causei noastre.
*

Scrisori.
Cătră Rectorul Universităţii din Buda­ pesta, dl Michael Herczegh. IV. Preastimate domnule Rector!

Este ciudat, că sub o rôsuflare vorbeşti de „Ungaria istorică, şi de afirmarea uni­ tăţii ei naţionale şi sociale*; şi totatunci zici, că „noi nu provocăm lupta cu naţio­ nalităţile*.
' * • _

Í

Povestea lupului cu mielul, îmi place încheerea, deşi aceea nu ur­ E de rîs şi neîndreptăţită săritura mează în fir logic din cele premise. istorică, ce o faci, d-le rector, dela adu­ Da ! Voim cu toţii pacea, bună-înţelegenarea naţională din Pusztaszer, până la adu­ rea şi iubirea între popoare. Adecă băr­ narea legislativă (? !) dela Seghedin. băteşte vorbind, voim: libertate naţională, Ce vor fi isprăvit străbunii D-Tale la Pusz­ egală îndreptăţire politică, şi frăţietate sintaszer, pe noi nu ne interesează, ear' D- cară, reală, nu cu „heghemonie*, nici cu voastră n'aveţi despre acele isprăvuri nici „rasă dominantă*. un dat autentic. Ştim însă, că In acest J Eacă, aceste sunt condiţiunile păcii, şi pa­ mare interval dintre Pusztaszer şi Seghedin tria va fi fericită prin îndestulirea cetăţe­ .1 epoca, "deapre care ai constatat cu is­ nilor sei. Lupta noastră mare deci are se ur­ toria în mână, că naţiunile nemaghiare au Plângerile, postulatele, pretensiunile şi meze. De sub jurămentul dela 3/15 trăit în deplină libertate autonomică, „dis­ aspiraţiunile noastre politice, sunt depuse în Maiu 1848 nici un Român nu este punând în afacerile lor lor civile, criminale, acte publice. înci scos. şi administrative, precum lor le plăcea", Le cunoaşteţi şi d-voastră şi lumea în­ Vom face — nu revoluţie, pentru — vorbele D-Tale, — prin urmare nu pre­ treagă. a vărsa sânge, ci adunându-ne toate cum alţii, de pildă Maghiarii adunaţi la Pusz­ Intrînsele sunt depuse, precum am zis, puterile, pe căile şi cu mijloacele taszer le-ar fi impus. gravaminele, postulatele, pretensiunile, as­ date noué de legi, vom duce lupta Dar' ce s'a întêmplat îu adunarea legis­ piraţiunile noastre politice, programul po­ naţională înainte. Credincioşi Tronului, lativă din Seghedin? Ştim cu toţii. Re­ litic al naţiunei române din Transilvania şi cu dragoste cătră ţeara, vom cere belii detronători ai Augustei Case Domni­ Ungaria. bărbăteşte să ni-se dea şi noué pu­ toare vëzêndu-se umiliţi şi discreditaţi, Nimic nu este în ele nelegal, nimic în tinţa de a ne putea bucura de toate 'şi-au schimbat ţinuta trufaşe şi despre- contra patriei, din contră, toată politica drepturile pentru cari, înainte cu ju­ ţuitoare de mai nainte, faţă de Români. noastră naţională este leală, legală şi con­ mëtate veac, am versat şi noi scump Cunoaştem foarte bine promisiunile „mari- stituţională. sângele nostru alături cu alte nea­ nimoase", de munţi de aur, de toate li­ Fiind noi Roomânii un element de ordine muri şi împotriva aceloraşi becisnici, bertăţile naţionale ; făgăduesc toate drep­ şi de civilisaţiune, fiind lupta noastră în cari şi atunci ca şi azi, necinsteau turile naţionale, ce le-au avut ca naţiune interesul libertăţii, al umanismului, plină tot ce este sfânt şi drept. „autonomă", când liber dispuneau despre de loialitate cătră înaltul Tron şi de devo­ soartea lor. Dar' după ţinuta din Pesta şi tament cătră patrie: n'am avut, şi nu adin Dobriţin, cine le-ar mai fi putut presta vem nevoie să recurgem la mijloace vio­ credinţă? Nimenea, om cuminte. lente, să provocăm revolte şi vërsare de Dar' abstrăgend de toate : protestez cu sânge. Acestea le fac cei cu conştiinţa ÎMPOTRIVA SOCIALIŞTILOR. toată tăria în contra provocării D-Tale la pecătoasă, precum в'аи arëtat şi acum, în Ministrul afacerilor din lăuntru, conventicolul rebel şi ilegal al detronăto- aceste zile, cu alarmarea lumei pentru pre­ nevoind să se lase mai pe jos de rilor dela Seghedin. Noi am fost şi suntem tinsa „revoluţiune valahă", înscenată, fi­ cel al dreptăţii (?), a dat şi el o un element de ordine şi de civilisaţiune, drep- reşte, de revoluţionarii de profesiune cu poruncă împotriva socialiştilor. ! tele noastre lupte şi asjnraţiuni pentru liber- „ideea de stat maghiar*, de şoviniştii ne­ Porunceşte anume tuturor comi­ ! late şi cultură naţională le-am ştiut aduce buni. tatelor să fie cu luare aminte ! pururea în consonanţă cu resoanele superi- Noi avem conştiinţa drepturilor şi liber­ oare de stat, cu privire la tron, şi cu privire tăţilor noastre naţionale, suntem neîndestufaţă de socialişti, urmărind ori-ce I ] la egala îndreptăţire a naţiunilor conlocuitoare. liţi cu actuala situaţiune politică, pretin­ mişcare a lor. Pe cei străini să-i j Precum nu ne-au speriat nici alterat tero­ dem schimbarea ei şi întruparea programu­ dee afară din oraşe şi sate, ear' rismul şi rebelimea condusă din Pesta şi lui nostru naţional. dacă s'ar întoarce, să-'i pedep­ Dobriţin, aşa nu ne-au momit promisiunile Acestea le-am spus şi le spunem franc, sească arestându-i şi ducêndu-i deşerte, necompetente ale detronatorilor din In faţa lumei întregi, înaintea Tronului, în­ Seghedin. aintea tuturor concetăţenilor noştri. apoi cu gendarmii. îmi pare foarte rëu, d-le rector, că după Putem fl deci liniştiţi: patria excursiunile politice, iuridice şi istorice mai N'am ţinut nici un conventicol, n'am or­ nu mai e în primejdie. sus indicate şi apreciate, te-ai coborît până ganisât nici o conspiraţiune, n'am cumpö* la calumniarea justelor şi lealelor noastre rat arme de rësbunare. Din contră, cu 20.000 copii au murit în luna Ianuarie lupte politice, când zici, că „sub masca dreptul evident în mână, şi când lumea în Ungaria. Tot copii mai mici de 7 ani. tendinţelor naţionaliste se intrighează în toată cultă şi civilisată ne dă votul seu de Cei mai mulţi mor prin comitatele Selagiu şi contra existenţei statului*. simpatie şi de încuragiare, noi suferim cu Sătmar. Prin urmare în comitate unde simt Câte procese am susţinut, câte temniţi resigaaţiune de martiri persecuţiunile cele mai ales Români. am răbdat, şi nici odată nu v'a succes mai sëlbatice ale puterii publice.
t

* El a î . Te întreb. Vasîle Lucaeiu. ear socialistul Jaurès va face întrebare îu Camera deputa­ ţilor. sărit în bâtă pentru can­ didatul părintelui Bocşan. Herbai etc. Atât REGALE. e strein de noi pentru-că e profesor în Braşov. în Curtiei. Cout-istoriu. Si unde e primejdia mai mare. iu cuvinte foarte calde. căci te temi că co­ loarea sângelui D-Tale va trăda că nu e sânge francez. Şişeşli. Dr Nie Oncu. care la bătrâneţele sale s'a făcut pângăritoriul tu­ turor lucrurilor sfinte. Alex Beldimanu era iubit de toţi aceia cari s'au apropiat de densul. sau te vei ascunde dinaintea cordonului. că direcţia po­ liţiei printr'un ordin face cunoscut cu opreliştea de mai nainte este retrasa şi studenţilor germani le stă în voie să poarte acum eară culorile. Va sä zică „băieţii" părintelui Bocşan stau chiar în legătura telefonică cu ziarele streine. Spini Harel şi ('. Pe lângă marea mulţime de meserieşi. pentru cari cel ce le săvîr şeşte. Tot din Praga se mai scrie însă că tinerii cehi nu sunt mulţumiţi cu gu­ vernul. (lăsatului de brânză). Cu d'alde Georgia. Se înţelege. să discute un rec­ tor.se scriu urmëtoarele. pe care se va in semna numele D Tale între Juda cel mo dem cu a scriitorului pornografic. care se ascunde sub poalele ziarului unguresc. Arányi Max. Majoritatea Camerei va da Vineri seara ui> banchet la Hotel Bulevard în onoarea d-lor Dimitrie Stwrdza. şi a institutului „Victoria". şi din potrivă : cu un potop de ocări asupra preotului Gligor Mladin şi a «Victoriei". pofteşte cu. şi au pus în lucrare planul zidirei unei „sale de joc" pentru popor. l. adus :i!tcum din Sălagiu pe aici în hatârul nemoteniei. Givulescu din Braşov. înde umbla. că lupta noastră naţională. Spăimâutat. acesta ro­ mân ortodox. Deie Dumnezeu. căci vezi doamne. In felul acesta trebue. J-TLFĂ Porniri primejdioase. floarea sa. la care petrecere numai cei îmbră­ caţi româneşte au putut lua parte.) Mai deunăzi s'a ţinut cum e astăzi la ameazăzi conferinţa preoţească şi învëtatorească în Arad. Şi vorba ace mânească c ă : după pene se cunosc • rile 1 Vorbă scurtă. Una mai reuşită ca alta. Dr. n'ai. Dar ce se întâmplă? Ne pomenim cit o luptă straşnică purtată de „Arad és Vidéke" pentru alegerea diaconului curţii din Arad. sfatul împerătesc din Viena (Kei. a fost concertul poporal. entuziast. Credinţa strămoşească e clătinată în Curtiei şi temeliile bisericei drepttnăritoare sunt sguduite. Mânezi la ameazi ziarele din Budapesta vesteau deja despre „atacu rile" ce s'ar fi făcut de câtră preotul Chiciu în confia politicei ultraisle a preoţilor. a constituţionalismului nefalsificat. Ion Georgia. şi după părerea unui ovreiu este o — ruşine. în şcoala nouă din strada Securii. advocat în Chişineu. şi aşa o în primejdie hazifişagul •in Curtiei. re présentant al Rusiei. Vane şi Stef. Dr. succesul material a fost peste aşteptare. aşezat tocmai pe fermul mării. a primit delà cupitanul din statul major. Cu voia sau fără voia dsale numele densului e aruncat peste gard. născut în co­ mitat. Nemţii au primit c . a aranjat o petre­ cere de dans tu Dumineca lăsatului de . cărui ca oaspe în casa pă­ rinţilor noştri 'i am dat cuvenita cinste şi am fi dorit să se simtă de al nostru.m o n t a n ă Va sd zică. şi între noi nu este întâmplare fie cât de delicată ca să nu tíe terfelită piin ziarele streine. la orele 5 şi jumătate. Indata ce ei au tras.. L i o mică depărtare de Athena regele ireciei are o frumoasă moşioră. La această frumoasă petrecere s'au pre­ sentat şi fruntaşi cărturari din Arad. Ciorogariu eîc.. entatul delà Faleron. Regret că limba noastră fru­ moasă nu are cuvinte destul de tari. ci pe voia noastră. •ile fie bine a tuturor miniştrilor streini din Vthena.e gard. Se zicea anume că guvernul nu va reuşi La 3 Martie regele Greciei a primit ură să ractifice conveuţa. au Intrat 82 fl.srathul) nici nu va putea fi deaçiiis. cari au pornit în fugă mare anunţase ministtuiui do externe inti rpelare. ca pe cel mai harnic şi cu mai înaltă cualificaţie. a ameninţat cu bastonul pe criminali. fon datorul ziarului „Adeverul*. o epistoala. şi din contră: laude la adresa părintelui Bocşan şi a fiu lui è. pe un daco-valah. ceea-ce chiar Viaţă românească. deputat care ţine cu stăpânirea. în ziare mari europeneşti. Mangra. 10 Febr 1898. cât şi familia sa se duc foarte les la Paleron. Şi astfel procesul Zola urmează a da de gândit şi de vorbit bărbaţilor politici din Franţa. Ovreiul kossuthist Pich­ ler a învinuit adică pe un alt ovniu. Dimitrescu laşi pentru votarea legei in­ strucţiei. nu'l poate pedepsi. Om de inimă. pentru murtu risirile făcute de densul în procesul lui Zola. ceea-ce numai fală poate face românilor oenari. Sava Raicu. D Ta duşmanilor lor soţ reufăcător vei fi. îi înfundă deci cu denunţarea că şi deuşii părtinesc alăturea cu preotul Gligor Mladin şi „Victoria".„Vic toria*. şi aceasta ar fi Ion Georgia. Beldiinanu. este pe deplin îndreptăţit. şi foarte mulţi din oraş. . adecă prin . încă în portul bufanesc. arangiat de corul ţerauilor noştri din Arad Pêrneava. ş'au pus unele pedici. aşa că zadarnic au mai ochit. Kardizi şi soţul 11 aşteptau pe regele pe mar­ ginea şanţului. cari să se potrivească îndeajuns mărimei dispre ţului meu şi laşităţii D Tale.6u ISevcr. Până ce nu se v a face o pree. dirigenţi. Romul Ciorogar. precum au asemenea sale comu­ nele Pecica. Apoi frumoasa pleiadă de juni tineri delà seminar. à 'ttU niai présentât la aeest bal <şi o fru moaşă cunună de inteligenţi. din oraşul Arad. V. e arâdan. presidentul comit. Vuia. R. din neamul cel bun de das­ căli de pe Mureş. să se desfăteze. Băgsama notarul comunal din Curtiei dl Szerényi şi dl veterinar Hossu. vizi­ tiul a oprit caii. acolo se cere mai harnic om. sub îngrijirea înveţătorilor . Cei doi uc gaşi. n'au lutut să nimerească. profes. io tuş petrecerea a reuşit peste aşteptare. Ştcfu. prin urmare au rămas venit curat 49 fl. D Ta lucrezi cu zel la tot ce este împotriva ţării. părintele Georgia din Sălagiu care nici-că a vëzut Aradul până acum e anul. Credea că sunt păzitori ai jadurilor de măslini ce se întind spre mare. etc. Senatorul Trarieux. Petrecerea a fost condusă de tinerimea meseriaşe. dintre cari unii tineri. Mai mulţi Hascani. care venit sau dat la ajutor înfiinţându-1 chor ocnăresc împreună cu fl 5 căci s'a dat ca colecta pentru face­ rea steagului Filialei Asociaţiuni Fuuebraîe din Saeca-montană. E bine că un soldat 'ţi poate spune D Tale aceastea lucruri. Se scrie din Praga. a libertăţii popoarelor. Ale­ gerea densului însă în parochii şi protopo piate ca în pere moi ne pare jignitor pen iru fii părinţi!or cari au zidit şi susţinut bi­ sericile din diecesa noastră. trebue a-pru pedepsit. Vizitiul a dat atunci Se ştie că pc această temă opo iţia 'uciu cuilo". şi oii cât de mare să fie stima noastră cătră persoana d-sale. Convenţia comercială cu 2 urria a fost pro­ •nană. cu o programă scurtă. f Alex. ca să-'l aleagă preot 1 Apoi tot fiţuica ungurească mai tălmă­ ceşte dorinţa poporului să aleagă vr'un preot de pe aici. t Cu privire la omorul cărui era să cadă la 28 Februarie regele Greciei. 166 — Nr. şi numai onoare poate face bravilor noştri meseriaşi. în care intr'altele îi scrie : Sunt mişelii. Doamne ajută! Din D i e t a u n g u r e a s c ă In şedinţa delà 2 Martie Dieta un­ guri ască a primit fără multă vorbă în­ treg proiectul de budget al ministrului de honvezi. Mangra. Din România* Apropiere. Ba'ul meserieşilor de östimp a fost mai cercetat ca ori când altădată.. După procesul Zola. puşca le tremura în Convenţia cn Turcia. (ţe­ rănesc) a dovedit mulţimea participanţilor. Aceştia s'au şi speriat. numai lupii răpitori sar pest. precum şi a înfrăţirei tuturor ocucrilor. ascultând de Cehi. a oprit stu­ denţilor germani purtarea (la chipie) colorilor nemţeşti. aceştia ar ocroti pe bravul profesor din Bra­ şov. Ragele s'a sculat atunci în picioare şi acoperind cu trupul pe fiică-sa Maria.1 plinit in primele zile ale anul ui acestuia 04 ani. Că pedicele puse n'au fost luat în зен:га şi că îu ocnarii noştri nu sau stins de tot iubirea de portul lor mândru bufănesc. înaintează. în frunte cu Dr.Victoria". nu stă în forţa brutalii şi nici în nun ër.. Probă e că d-voastră nici odată nimeri nu va dut dreptate. şi pe pă­ rintele Georgia.000 fl. spese au fost 32 fl. ci toate popourde culte vë judecă aspru. tot mai mult ţinem ca din căpătâiul lucrului să mi ne alegem preot pe porunca streinilor. muLUi „21/5 Februarie 1898 brênzS. Nicolau Oncu. Un glonţ a nimerit mulgată. Marţi spre seara. Aceştia din urmă de vreme mai în­ delungată erau supăraţi pentru-că gu­ vernul. Begouen. şi cu inima te duşmă­ neşte. şi-au ţinut de datorinţe să -e presinte la acest bal. Păstorul cel bun Intră pe uşă la turma sa. Drumul din Atena la Faleron nu prea este umblat în zilele de lucra. D'aceea senatorul va aduce afa­ cerea îu Senat. de teologie etc. Nădlae. Deşi din partea unor rëi voitori. La această petrecere au participat cel puţin 4—500 oameni. . Procopiu 'Givulescu. născut şi crescut aici intre noi. aşa că fie-care cântare trebuia repetată de 2—3 ori. paroch. Pe D-Ta te aşteaptă stâlpul ruşinei. „Arad ée Vidéke" o începe că iată „dacoolahii* au băgat şi in alegerile de preoţi politica. câle-odată şi corb la cori voind a desrădăeina un păcat încuibat între poporal оспагезс. spre a înpedeca această petrecere curat românească. Au şi protesta îu to­ ate Dietele terilor din Austria. când s'a simţit fericit a primi în mijlocul său şi pe bravul martir Mihai Velciu. nn vom susţinea biserica pirinţilor noştri L-i>ă aleagl-'şi poporul du >ă voia sa. „Arad és Vidéke*. deoare-ce prea-i părtineşte po Nemţi ear' Cehilor nu ştie să le asi­ gure drepturile ce li se cuvin şi caii li s'au şi făgăduit. protestăm din capul lomlni şi îi vestim rësboiu. de unde ia pe an 40. 67 cr. I. prin care apoi să aibă arme înaintea poporului contra asezCmintelor bisericeşti de astăzi. mare bucurie ştirea aceasta şi eii deja toţi studenţii delà scoile înalt o s'au plimbat pe stradă cu culorile h chipiuri. aşa se numeşte acest loc. iar Givulescu. Un ortolox. TRffit Pana ce 'i-a pus-o „Arad és Vidéke rin tel ui Georgia e urîtă. cari fără excepţiune. Ciorogar. cu un palat străluci'. 35 cr. Adecă după domnia lor. Un lucru înbueu rător acesta. Regele spune că i-a vëzut im depărtare. I. programul nostru naţional. în numele cărora a vorbit Oriu. că s'a făcut agent la banca dt asigurare americană „New-York". căci toţi me serieşii români. care din toate face po­ litică antimaghiară.. — Dovadă că popo­ rul român doreşte a vedea cura tinerimea. Avem cuvenita cinste faţă de toţi aceia i ari umblă peut u buna Jor aşezare. foarte bun ca marad. Două petreceri î n Arad.. Cel puţiu aşa se crede: d'aci în­ colo se vor mai potoli luptele dintre Cehii şi Nemţii din Boemia. a istoriei. şi încă din toate punctele de vedere. a dus afară pe „unul dintre cei mai mari mâncători de unguri" pe profesorul P. Pofteşte scrio. Dreptatea. Mai interesantă a fost însă şedinţa delà 3 Martie. Şi încă una. Y. Regele le-a mulţumit Banchet. mine la o disruţiunc contradictorie.Arad éi Vidéke". şi noi ne angajăm să ridicăm mânuşa ce 'ni-s'ar arunca. Decedatul a fost unul dinte ziariştii care lupta în presă cu o rară bună-credinţă. sub diriginta înveţătoriului N. Acum o la rond alegerea de preot tn Cur tici. Pre lângă succesul acesta care putem să-'l numim moral. Duminecă. cari apoi s'au pus în conţeleg<re cu fruntaşi ţerani şi în deosebi cu bogata familie Dobrëu. au rănit pe feciorul •e sta pe capra trăsurei. Senatorul susnumit a trimis această epistoala ministrului de rësboiu. cerêud să pedepsească pe ofleer. şi presărată cu înjurături contra domnilor Oncu. cari privesc cu ochi deschişi să găsească vr'un scandal în actul de alegere. V. La petrece-e afară de ocnari au partici­ pat şi maeştri români din comună. pentru păca tele înaintaşilor. car' nu provocându-ne la baioin te şi la milioane do Unguri. Dacă ai de adus argumente în contra noastră. In frunt cu Domnii : Petru Trata preşedinte. S e năd'jdueşte astfel ca între Colii şi Germani să se facă eară oare-caie apropriere. ca aceasta să fie începutul spre îndrăjirea portului româ­ nesc. a încetat din viaţa Alex. dar' bine esecutată. ioar hamul unui cal. Tinerimea română din S a s c a .Pag. că ce fel de infamia vei săvîrşi acum ? Acuzamëvei la superiorii mei. care să dea piept cu primejdia d ntre credin cioşi. ori din comitat. Mi­ nistrul însă i-a rëspuns că deore-ce oficerul n'a scris epistoala în decur­ sul oficiului sëu. Primească deci toţi pre această cale mul­ ţămita noastră. (băieşosc) îu pri­ îsi scoate ochii ! vinţa portului îoraânesc. (Alegerea din Curtiei. cari se poată sta în faţa criticei obiective. Beldiinanu. toţi au fost lmbr&cnw bufeneşte. şi preţ'im deopotrivă pe toţi recurenţii . Toată lumea se uită cu îngrijire ca ale­ gerea să se facă în bună lenduială şi sfin­ ţenie de drepturile bisericeşti. ear' nu te mărgini la articoli serişi în ziare pe care numai d-\o:istră le cetiţi. . 3 5 Eu susţin. O suprindere din cele mai plăcute a avut aeest bal. Eată de ce oameni de bine am ehe mat la parochia din Curtiei pe profeso:u! Givulescu. Ori unde luptă fracezii. Coitra pornirilor primejdioase a amestecului strein şi a ori-ce silă. cari cu gura te mândreşte. etc. ca să nu mai mâne apă pe moara pocăiţilor.

Numai Ţepaş să mai fie. acest duş­ lalte clădiri aflătoare într'însa şi aici îşi iubeşte pe ai soi. curate şi dacă voiţi puţine mijloce au pentru casele lor Materialul cel mai bun pentru clă­ Fiecare casă ţărenească. iubiţi cetitori. Să facă codru'n câmpie! Romănuţ Bortoşiu. bucezi. umede ca nişte pe nenorociţii din casă. că ei au împie­ cestor puncte ! pămentului are un miros de pâment. că casa trebue ţinută în cea oamenii au dat totdeauna locuinţelor faţa spre miază-noapte este friguroasă. prin urmare nici medă.piilor sei. „Când pe ici. fătul meu!" O. Ca şi tata. euYtat folosit la doia*. — mai ales înaltă . pe care le poate produce mâna Faceţi prin urmare tot c e v ë stăse înţelege. de oare-ce acei pă ghiobie o face acela însă. chiar şi vôntul. mainte zic şi eu Fără teamă. „Nu'mi sta pedecă'n picioare. Fiecare casă din ziua de astăzi să fie astfel. — şi pe ele o poate face acela. — fie­ întunecoasă. plăcută şi ce trebue arătat în capitolul prece­ înălţimea cea mai potrivită a omea boalelor. 35 - Pag.. care îşi au fe. în general destul de nume­ cu ţiglă. Aşa Moşul şi bunica. adăpostul locuinţei. în tindă Am vëzut şi aceea. pe care voim a zidi locuinţa mucezeală şi e mai totdeauna u. s e răspân­ nu vom mai repeta decât chestiunea şeadă acasă. 167 odată nu vom alege spre acest scop. noastră. Şi'mi cumporă o tăbliţă. cu un sărăcăcios acoperiş întregei noastre fiinţe. a asigurat după priceperea sa. în care petrecem casa pe un loc nu tocmai uscat. obicinuite în locurile mun­ Cine poate însă va face pe lângă mai sănătoşi. Eu plângeam ! Mama'mi zicea : — „Bine-a făcut fătul meu !" „Şi pe mine m'a mustrat „Când eram In locul teu. pentru a aşeza casele astupate cu sticlă şi nici odată cu nomii în alte părţi. care o încunjurau. ştiu. ale căror uscată Р І destul de poroasă. impodobindu-le cu de vedere economic lucru este foarte la fiecare odae cel mai puţin 2. că praful este cel mai ne­ decat de mistuirea flăcărilor casa. zile bune „Dac'am ascultat mereu! Aşa tata. In cari şed în colibi întunecoase. ear' numërul lor. că ţeranii cu locuinţe bune sunt case sunt largi. aveam laudă. dacă lemnul tindă. Ear' la şes avem ciocoi Care n'au milă de noi: Bată-i vina lor. şi ca mama Şi ca fratele'mi dorit. Ba mai pune cui'mai pune Şi pe fratele Ionica. doue odăi şi o cămară. să-i bată. pentru respiraţiunea fel acela.. — dar' ridicaţi-ve popoare. ca ori-ce babă. cui Ii place să poate străbate nici căldura. bun şi mai apropiat ecsemplu ni-1 dau fel de casă este frumoasă. care a fost fund de baltă. raiuri pămenteşti. unde n e adăpostim de un fundament înalt de peatră. trebue să aibă mai departe horn sau că pe lângă locuinţa noastră trebue nu disgust a întră într'ênsa. N'ar mai fi minte pustie. scundă. Nici cap aec. că numai acela reţii lor sunt prea deşi. încă sunt bune. curata am ţinea-o. ear' casa l e este înfundată de făcut. cută. frumoase. prin ei nu fără horn. — şi ast­ lor cea mai mare însemnătate. încât stră­ strîmtoreşte cu mulţii s e i copii în de paie. Numai buni de-ai ascuţirea. — dar' concetăţenii noştri Saşi. Mo mai şi mustra mereu. moartea nu vine. şi în sfârşit săfieţi­reţilor caselor voastre ! verdeaţa crângului lor locuit de pa­ nută în curăţenie. însë delătura prin un fundament po­ din locuinţele noastre ! Cum se poate face aceasta? Numai aşa dacă veţi un loc. case sănetoase. căm vom face căci ele sunt darul lui Dumnezeu cel de păment şi mucezeală. Pă­ curat şi nesănătos decât o locuinţă ţenie curtea sau ocolul cu toate cele­ apoi ştie ori şi cine. rul. căci e l e sunt tocmai aşa rëcoritoare. să aibă aer destul şi fundamentului. Este natural deci. dragă pădure. cel puţin o odae de locuit şi o bu­că 'şi-a zidit o casă curăţică. pii. şi am vëzut. — toate aceste scăderi să pot — să nisuim prin urmare a-'l scoate pomi. că sănătoasă . ca să simtă plăcere şi trainice. * — „Mai dute fată la şcoală. p e care l e putem delătura prin greutăţile vremurilor urîte. Deşi ţeranul nostru are bu­ P e câmpii s e obicinuesc casele din nul obiceiu. mică. aerul de Jipsă. ba nici doauă. Când më năcăja mereu Şi'mi zicea tot: „înainte!" „înainte. strlcându-le destul. — Mulţam ţie. şi cărei fiinţe organice este aerul şi voastre. e l este format după mai mare a timpului în aerul liber. colo copile.împăcat duşman al sănătăţii omeneşti. Ştiu foarte bine. Şi din două ce s'aleg?!. respândeşte un miros neplăcut aproape jumétate din viaţa noastră vom ajuta prin aceea.ѵё.şi înaltă. iubiţi săteni. ba odaea cea mai mică. aşa mama. adecă cele cu păreţii împle­ roasă a ţeranului. coare. de sa-o de ţinut. să sădiţi cât de condiţiunile. în care fumul. — şi cum locuinţa are atât gradele. trainică. Şi nici una. Nu faceţi astfel ! Şi vitele trag luarea aminte a iubiţilor mei ce­ bate prin e i şi frigul şi căldura. nimic nu este mai urît. zidite din de lemn. Iar de nu : un prânzişor ! Şi ce bun e prânzu'n şcoală. ear' cea mică v a lă­urmare 'i-se cuvine din toate cele partea cea mai bună. că eşti cam măricea. — Ţeranii români încă au toase. trivit. — rèspunsul nostru v a fi ur­ deauna în oase. Bine că nu m'o muşcat. ori-cât şi frumoase! Nn cunosc nici un ţeo deosebită luare aminte. — e l e sunt prin urmare tot­ deşte în toate ascunzătorile înecând pomilor. — dar' c e l cu familie nume­ dar' omul este cea mai nobilă fiinţă plăcută. In sfîrşit nu vom mai repeta ceearăbda suferinţele produse prin cruzi­ este călduroasă. liei sale. D e sine casa ca cel mai însemnat lucru al moase. numai atunci s e v a găsi întrînsele mai desevîrşită curăţenie. — Bun lucru bade la plug. — Şi Insă cele din peatră de codru. ne înveselesc privirea prin lumină destulă. „Vezi. Şi ca moşul meu iubit. Vatra de pâment ori-cât de II. (Din Chieri. comt. face praf. . mai cu faţă. ţineretotuşi atunci. Nu më spune cătră nime. mătorul : S ăfieclădită la loc bun. dent. Nu pot a v ë recomanda din Şi dacă më veti întreba. vezi. dălle. Şi iubita mea bunică îmi striga tot : „înainte ! u Ici copii. luminoasa. dar' nici odată a pă. care să s e fi ruinat prin aceea. — Locuinţa trebue săfiesănătoasă şi rinţă. dacă s e poate însă şi trei. ne locuinţele noastre cu îmbelşugare. Arad) La lăturea codrului Ară badea-'n holda lui. ca să-'l Cele mai nesănătoase case sunt coş. Mergeau toate binişor. nici ae­ man al sănătăţii noastre. » Mult më mustră maica'n dor Că de mică port bujor. Aceasta sporirea avuţiei voastre. mărunţi. este de multe-ori foarte greu . * Vai — domine tot m'aşi duce Cale 'mi se face cruce. Întunecat Nici Român fără de carte Şi de toţi înapoi dat! înainte deci Române.totuşi este încă foarte mult Foarte rele sunt însă casele din familia. şi n u l dădu Că zo'n cale 'mi-o eşit Doi *) bade-un câne turbat Şi pe mine m'o lătrat Şi prânzuţu 'l-am vărsat. *) D»i.reţi sunt atât de subţiri. care sunt deauna rëcoroase. că unii săteni progrese frumoase în această pri­ destul de bine lipiţi sau tencuiţi. Ei bine. O astfel d e casă restri destule şi mari. luminoase.21/5 Februarie 1898 TRIBUNA POPORULUI Nr. Târziu e mândră prânzu. Vai maică nu më mustra. veţele din aceste rînduri. şi restrile şi uşa cătră miază-zi sau cel pentru a avea lumină vom face fe. trebùe s ă a. va fierbe şi în cele 2 odăi v a locui au grajduri mari. încât podirea unei odăi nu ceasuri de veselie şi îndestulare. sevîrşeşte cel de mult aerul ca pomii şi plantele. să'nţeleg : Ce e rëu. Casele cătărie sau tindă. Insă fundamentul nu-'l uitaţi nici de lipsă ca uşile! Să ne lămurim mai bine asupra a. — ori de care voiţi voi ! Igiena ţeranului român Inainte I Mult îmi vine mie-aminte. Par' e-o vőz şi-acum In ochi: Doină. posomorită şi nesănătoasă. Nu lefiede diochi! Mergeau lucrurile'n şcoală. mai ne­ să ţinem în deplină ordine şi cură­ tragă inima a remânea acasă . Faceţi deci caselor voastre ne dau în timpul verei umbra lor hornuri.costă decât un băgatei. a privi lucrurile cele mai scumpe şi mai fru­ recomandabil. Dar sunt în putinţă. p e când casa aşezată cu dăilor este de 3 metri şi jumëtate. şi ele contriuesc la titori asupra acestui lucru. Acela care curţile voastre ! Nimic nu curăţă atât clădeşte casăfară horn. — Obicînuiţi. care v a urma întocmai po­ care după puterea sa bănească şi Caşa aşezată cu faţa spre soare se acelora. mândră'n drum. Haid cu mine pe uliţă pân' la şcoală 1 Ce frumoasă era şcoala. că a împlini această Cea mai importantă hrană a ori podi c u scânduri vatra o d ă i l o r condiţe. decât c e i piatră. Azi pricep ce-a zis bunica.cruri. care să tunecoasă. — Târziu zo.. din Folosiţi deci peatra pentru clădirea mai mare pëcat contra sa şi a co­ ei ne aduc foloase prin fructele lor. Poesii poporale. De când eram copilită. este nevoit a căuta cu păreţii din pământ bătut. Şi me'nbracă'n haină noauă. material bun. — toate lu­ pämenteaseä. Cel mai direa caselor este cărămida. când suntem siliţi a clădi lumina. pe Aşadar' sădiţi Locul. amintit.. nei şi primâverei. să fie uscat. prin care nu străbate lumina. trebue să aibă ran. de a petrece partea cea aşanumitul văiug — de sunt destul roasă v a întrebuinţa amôndouë o. mai ieftin. — ear' de eftine. în fine. cu rëceala tot­ mintele din a două uliţă. Când gândeşti la cei de'acasă Cum mănâncă la bucate Puse de mama pe masă! Trebuia deci să më port „înainte". pe care trebue să l e peşteri şi oamenii cari şed întrînsele vederea şi făcend să le miroase vest­ mulţi pomi în grădinile şi chiar în împlinească o casă sănătoasă şi plă­ sunt galfezi. Bogaţii mai ales încălzeşte mai bine şi cu mai puţine înălţimea ferestrilor să fie cel pu­ pe jumëtate sănătatea sa şi a fami­ au făcut din locuinţele lor adevërate lemne.odată! Casa ridicată pe suprafaţa In capitolul despre curăţenie am seri. Scândurile sunt astăzi atât cunj uraţi de iubiţii noştri petrecem mai departe acelea. Pentr a avea aer îndes. largă podire. — sau cel puţin v a şedea în chipul şi asemănarea sa — lui prin totuşi earna. „Şi-am ajuns. cu cei buni Şi să nu las să ine'ntreacă Pân' şi cei cu gărgăuni! Azi când sunt mai măricică. o parte mare a toam­ Nu tot atât de practice sunt casele cea mai mare. în­ de mare influenţă asupra sănătăţii şi tiţi din nuiele. la care şi oamenii cu mai voastre cu faţa spre Miază-zi! hârtie. cu prea mare uşu­ cea mare o ţine neatinsă. Azi ştiu numai. cari dorm în casă. şi n'am cu cine. Aşi trăi. . ffiră frică: Nainte cu Dumnezeu! Nicu Stejărel... Sus prin vechii nostru munţi Avem brazi tenări. care nu are co­ trebue să l e ţinem în curăţenie. Că bujorul 'l-oi ţipa: Pe badea nu-1 voi lăsa. de-ar fl toţi ca bunica. — prin urmare şi din punct ţin de un metru. făcut în cei din urmă 1 0 — 2 5 ani este destul de gros şi păreţii sunt cămară v a ţinea bucatele. de bune fiind materialul lor uscat. unde înCele mai bine aşezate case sunt tulitor vom face casa spaţioasă. Cea mai mare ne­ într'un colţ al curţii. şi ce e bine. când pe colea I Şi baba. Numai buni de-ai plântuirea.a lui Dumnezeu. că geamurile trebuesc vieţii vostre! Mai bine faceţi eco­ şi închipuirea omenească. o ast­ de sărăcăcioasă ar fi. acoperite vinţă. — ear' odaia sunt ale voastre. » Pădure. să căutăm deci a l e a v è în Casa este locul. casa s a sunt de multe ori umede şi nu sunt In capitolul precedent am arëtat. Locuinţa. Şi de ştiam. Muri-re-aşi. unde n e retragem pentru a puţin cătră resărit. Vrednici ar & de resplată ! Ş'avem doruri de 'mplinit Şi câmpii de 'mpădurit.

hai?. nădăjduind că 'i-a da Dumnezeu prune şi le-a da Jida­ nului. şi atunci Jidanul îi cere preţul prunelor în bani . de n'are. mai mulţi domni români din Orăştie. luând pe tatăl sëu de mână. 35 TRIBUNA POPORULUI 21/5 Februarie 1898 HI. ziua". aceea-ce azi. — prin urmare totul curat. Românul nici una nici două. până în depărtările columnei lui Traian. A murit nainte cu cinci ani. dar ca vitejia ţiganului. Bate Care Bate Care doamne. M. In schimb vor lua oamenilor obligaţiuni cu doi cavenţi (cbizeşi). In anul acesta însă primejdia e mult mai mare. fără nimic. Că streinii până cină Më pun sfeşnic la lumină. pen­ tru a-'l suge fără îndurare şi pentru a se îmbogăţi ei. apoi omul e topit I Ferdela e cu 60--80 cr. d a r ' o şubă ţără­ nească ţine mai mulţi ani. hauliu!. na numai pe aici. se sdronţueşte într'un an de zile. Dacă gata cu cina Nu më 'ntreabă ce-ai mâncat. —. — la asculta mo. câte 5— 10 ferdele. Dr. nu vezi că'i nebun ? (. îi ia obligaţie ori o bucată de păment zălog ori purcelaşul ori viţelul din ocol. hăsta ne cotonogeşte. despre suma.„ferdeluşa de p r u n e " . ori a unor ani ba chiar de amărăciune. 168 — Nr. ear' altora să li-se arate în zare. româneşti pe care ei se înstăpâniseră prin Pentru noi.. multe or fi mari pe lumea asta. N'ainte d'à se face Unirea principatelor A fost unul din cei mai mari orator al (la 1859). a fost bărbat conducător în Mol­ : Românilor şi un genial.împrumutat" delà Ovreu ! Dau anume ferdela de cucuruz cu obligămentul. fără „bună Măre. * Nu më sfădi maică rëu Până mi-s la pragul tëu. cât la olaltă face preţul cucuruzului ce iau pe credit. haidea ce s t a i ? . tăicuţă. Eu maică nu-'ţi oi veni Că nu m'or lăsa străinii.. . iacă spui numai se uită Ia român. — Hei ! mai da o dată sa te mai văz — Hai cu mine la el. când văzu aşa Bietul bătrân plecă mulţumit că vedea pe Plânge-i maică şi ţi-i stoarce. cucuruz delà magazine mari şi m bun renume. zise. Duce m'oi şi n'oi întoarce. aceste „lipitori ale satelor" cum aşa de adevërat 'i-a numit poetul na­ ţional Alecsandri. m'a bătut. mai bine ca ori-când altă-dată. — Da da ce 'i-ai b ă t u t ? Ci-că într'o zi vinea tata ţiganului spre casa. cu zeci de va­ goane. fata ludă de părinţi n'ascultă.") Cum ajunseră.şi nici-când culorate cu fel şi fel de materii otrăviciase . Mihail Kogăliiiceanu a fost unul din uri­ : în urmă aşii pe umerii căruia s'a ridicat România ! cari până atunci erau împărţite în două şi de astăzi. căci ca ministru al lui Cuza Vodă. .. Ornştie. departe. era o căldură d'alea de ţiganul ăl bătrân. trebuind să plătească atunci de douë-ori poate şi de trei-ori aşa de scump cum s'ar cădea. aducând servicii mari terii sale.. A contribuit mai mult ca ori şi cine curs de veacuri se ivesc In sinul chiar a ea Moldovenii aă aleagă Domn pe Cuza şi . te-a bătut. Domnule Redactor ! Se ştie ce slab a fost anul trecut pen­ tru poporul plugar. însemnatul capitol despre îmbrăcă­ minte ii vom isprăvi foarte r e p e d e . cl a fost cel care a scos din serăcie Cuza cât şi a Domnului şi în urmă rege şi întuneric pe ţeranii români. — Iacă 'i mai dau. Dar' la umbră cine umblă? Umblă badea călăreşte Cu mine să sfătueşte. care s ă nu stoarcă sudori p r e a multe din fruntea bietu­ lui muncitor. Că nu-s om de omenie.. doamne mintea slabă. cu aşteptare „până la toamnă*. Dumitru Siăncem.. h a i ? Toată lumea 'mi zice mie Şi'l cârpi pe ţiganul bătrân cu o palmi — întreabă ţiganul mânios. şi întreprinzëtorii vor lua sumele de care apusă li se facă unirea terilor române. Ear' Jidanii. p. numai pentru ru­ inata ulor o—10 ferdele împrumutate ! Au făcut ei Jidanii şi altă-dată lucrul acesta.. şi aşa ari pot cădea de doue. — Incunjurarea lipitorilor. fără „bine v'am găsit".. şi de aceea ţerani cari nu cumpërau nici odată bucate.. —. i nu odată se resboiau între sine ca duşmani De numele lui se leagă îndeosebi împropri­ ! neîmpăcaţi. ! o dragoste neţennurită. sau şi „numai" cu 1 fl. se vëd siliţi să cumpere. Acest port este frumos. ci-că. Hai să vorbim vorbe bune. de părinţi nu'ntreabă. Ţiganul ăl tinör de colo. Igiena nu ponte face nici o obser­ v a r e în contra acestui port. care stîrneşte admiraţiunea străinilor civilisaţi — şi mai presus de toate. hai bătut pe tetea. pentru Jidan. In lipsa mare.. de m'eţi prinde cu minciuna. Plânge-i maică şi-i geli. Dar' de n'or fi prune. cam de ne­ înjurând şi dăndu'şi cu pumni îu cap de voie. veni mai bate-1 dacă'ţi da mâna.Şi spuse românul neajunsurile ce'i făcme sufiători că. sănătos şi igienic. Ţiganul de colo ţanţoş : să'ţi blestemi zilele. Adevërat. apoi se duse fiul seu cu inimă şi doritor ва'1 apere. înţelegendu se cu fruntaşi de prin co­ munele vecine. cum numai în dedova. preeâud o tundră neagră. ca „la toamnă" omul să 'i-o plu­ tească cu 1 fl.. Piânzu'n masă s'o rëci Apa 'n vasă s'o 'ncălzi. sumanul şi cioa­ recii bărbatului sunt din lâna natu­ rală de o curăţenie feciorească. Şi nici eu nu-aşi vrea să fiu — Dădui.. Despre îmbrăcăminte. folosesc cu mare grije această strîmtoare a poporului sătean. Şi vorbi cu mine 'n poange. este sănătos si igienic. cum n'au fost anul trecut. — Hauliu !. iar bătrânul abia se putea ţine — Ia hai teteo 'ncolo. peste un minut de ceas cu căciula în cap. 1898. Iar densul li puse că-'l bătuse românu Românul se îndârji. Сиіезе de A.. ferire de a cădea în prăpastia adâncă ce le o pregătesc străinii fără mila de e l ! Eată ce anume vor să facă : Vor aduce cu vagoanele. 20 cr. — hai sa mi mai dai ?. mai eftina. de u n gust estetic. prin ur­ inare îl recomandam ţerauilor noştri în aceeaşi alcătuire. cultivat de e a însăşi . Ca să păzească. ba mai în toate ţările Eu­ ropei. pe aşteptare de juné täte de an. rochiile ei sunt albe şi curate ca nevinovăţia sufletului s e u . liai? Să judecaţi şi dumnevoastră şi «a vedeţi — L'am bătut. ţinc-ma Dumnezeleo ! d a — M'a. în verstă risat apoi averile mănăstireşti: a luat adecă din mâna călugărilor greci multele bogăţii de 75 ani. — Cucuruz vêudnt ieftin. Pe dealu Ghioroeului Umbra busuiocului. Că-i verde ca edera. de'i snopise. Ci tu 'ţi leagă calu 'n frâne. pe la spate Încet şi luă pe tată-său de mână Mergea ţiganul tot in fuga pe drum tot şi'i tîrî după el. a . El a seada. într'ucât vor putea. ea numai eşirnla după el. 40—60 cr. şi U vot da oamenilor lipsiţi. Ţ e ranca română ţese pânzăturile fami­ liei sale din cânepa sau inul. Ţeranul român îşi a r e portul s e u moştenit delà moşi strămoşi. unii iau chiar doue „ferdeluşe" pe lângă acel preţ ! Socoteala înşală pe om. teteo. o scatoalcă ţiganului. popoarelor mari. cam de voie. căpătâi cu hăsta .. că-'i va veni cu poala plină de ar­ ginţi. dar vinea plângând şi era cu părul — Iacă pentru asta şi pentru asta. anume din România. ear' pentru poporul care a împru­ mutat c pregătirea unei zile amare.împrumut* poporului. că preţul lor este relativ mai m a r e . cam rărit şi cu cămaşa pe el cam cu ră. t. zicând : VITEJIA ŢÎGANUL/SJÎ necaz . In satele de pe aici au început să dee Că-ara şezut eu badea'n tine Lasă spună-me frunza. căci câmpul nu le-a dat roadă sa. rămase o clipă încremenit. oamenii au ajunB pe alocurea să se vadă faţă în faţă cu foametea. . Iu urma acestui an röu. Iusă ce aşteptare ? O aşteptare ee pentru el. po­ porul nostru de aceste prăpăstii ce îi stau înainte.Carol I. : Doamne nu mai da la ninie Ce-ai dat codrului şi mie. Mie şi bădiţii ură. Duce m'oi şi n'oi veni.Hauliu ! mânea te-aş. ba de trei-ori atâtit în laţul si sclavia Jidanilor. Dar' fiind vorba să aducă cătăţirai mari de bucate. ţiganul de colo. Până oi fi pe lume viu. multe rău. câţi cădeau în alţi ani regulaţi. — zise el. Ungureann. Că de m-oi înstrăina Tu maică mi-'i deştepta Cu pranzuţu cald pe masă..F. Doi bade bădiţa meu Nu 'mbrăca calu 'n dolopge. ninţare : Şi cu apa rece n vasa. haidea de.. şi'i zice ou ame­ că mai rar. Ci më 'ntreabă ce-ai lucrat. . a avut jaf..Pag. SNOAVĂ. dar' pe deasupra o •-. la mai mari ori mai mici depărtări. ci in tara Întreagă. bucate . După unire a fort ministru atât al lui etărirea ţeranilor. la el şi'l întrebă că cei 'i-s'a întâmplat? Şi trase românului o înjurătură. do „bu­ curie". caro s e poate urmări departe. cum 'l-au moş­ tenit delà părinţii lor ! Numai despre căciulă am a v e a d e adăugat că în lunile de v a r ă a r p u t e a fi înlocuită cu o pălărie uşoară. ce trebucsc plătite cu buni yak ca apoi să fie date pe aşteptare. — Io nu ştiu la ce l-ai bătut şi hacu Ţiganul când vëzu pe tatăl sëu aşa. Febr. Codrului 'i-ai dat negură. au luat hotărîrea de-a porni o lucrare ce poate aduce multor lipsiţi mântuire. Ajutor poporului lipsit. dar' numai In mesura mai inicS. ce să facă? şi acum să ajută şi el. Ajunseră. Românii de dincoace. In contra lipitorilor satelor. cu uşoare învoeli de plată. este pregătirea unei zile de aur. cu oamenii mai săraci cari îşi gătau aşa iute bucatele. Da zică numai nu fie O dată se repezi ţiganul în bordei şi eşi duşi. poc ! încă ţi'l judec io şi da nu ţi-o plăcea. Mihail Kogăliiiceanu.

la căderea terminului. Sibiiu­ lui) unde acelaşi lucru se plănueşte. care se ocupă şi de qiunquenalele la iîumër) n'a depus nici banii nici însemînveţătoreşti. să se pună îu înţelegere grabnică cu băncile din apro­ era nici de-a dreapta. Traian V. să asigure în chi­ bpă bani avênd să dee cemete băncii. apoi a vesti în grabă comunele şi a veni Bietul om cum vëzu. s'a luat de pept pentru bani din cărţi. fie validitate. Cassa porale ? k păstrare (românească. şi care la propunerea direcţiei şi a comitetu­ lui de supraveghiere. Altă cărare nu fruntaşi români din oraşe. Ce ar fi de dorit? Ajunse la un loc unde un petroiu Ca acelaşi lucru să se facă peste tot locul. şi de oare-ce venerabilele consistoare în această materie nu au exism . ci umai preţul ei. de care formă După aceste obligaţii însă oamenii nu vor ear' să împărtăşesc membrii însoţirei lăţi nici o camătă. respunde-ţi la acestea. decât ca să tale din Timişoara. se aclamă de preşedinte dl paroch Romul Secoşan din Ictar. că din pri­ I n ajutorul poporului în aceste zile grele pen­ cina pietroiului nu-'şi poate urma tru el. îi închisese poteca. hrdanu. se va putea da fer­ lai cu 1 fl. cu numele Ion Caluser. ) întreaga lor avere. fărâ căpătâiu şi fă­ Băncile poporale. Un om — aşa povesteşte înbuni pentru fiecare ? Lista se dă apoi celui ce face comandele veţatul france3 Lamennais — In car­ care apoi ştie cât de multe să comande. învrăjbitor şi desbinător. Eată c u m : care pentru noi Românii şi pentru Se face o listă. încât cred. după cum se Şi se sculară oamenii şi pu-eră ulegatueac numai cu depunerile ori cu mër la umer şi petroiul se rosturnă Socotind aducerea lui din altă ţeară înde a dat Dumnezeu. dar nu în diecesă. voi cei ce v'aţi sub­ scris. şi mai amar pentru popor aceste zile de Dar' se osteni fără spori. c. noaptea mö va afla aici în singură­ ii. proprietar. E drept. vor plăti 4 cr. După dar' nici unul nu era în stare să ţinta lor. „Unde-i unul nu-i putere. pe care-'l capătă.drumul. până când cele ale lui nici mai e lipsă să staruesc asupra lor. Frânt şi ostenit căzu omul la pă­ PARTEA E C O N O M I C Ă . într-o vreme în care um­ cheamă şi rurale. câte ferdele. S. pentru cel a ăsta cearcă să rëstoarne petroiul din plugarilor e Reiffeisen. tate. prin mandat postai institutului „Răşiţana" din „Resiczabănya" (scris deci ungureşte). cari de altfel au fost şi Ia P. vor lua mësuri ca nişte păcătoşi şoUnde-'s doi puterea creşte vinişti să nu-'şi bată joc de Români Şi duşmanul nu sporeşte" ci să-'şi facă slujba pentru care sunt plătiţi. Delà Sate. printr'uuul de to­ articlul intitulat O intimpinarc din Semlac. pentrucă petroiul era mare. vine industrie. zicem că s'a apărat. doară voi a-ţi voit a zice. Şi ne având alt mijloc. dl Aurel P. sa ţinut în Chi­ seteu prima adunare generală ordinară a reuniunei de păstrare şi anticipare „Chiseteiana". făcend astfel datornicului mari încur­ cături cu-banca. în Febr.mătă atăt mai mare. când a furat un cal şi ajungând la judecătorie. icura fiecare. de altă naţiune. şi puterile lui slabe. care susţine vaza popoarelor. së arete pe cei cu creeri bolnavi.. de ambe confesiuni. si iu cred că nu va aduce laudă bunului rat pentru ca să întemeieze cu el în­ gând la care au venit domnii români delà treprinderi agricole. de aceia şi băncile lui Schulze deşi sub o cârmuire pe cât se poate de neguţătorească şi pricepătoare de bancă. 1 Din Zorlenţii-mare ni se scrie des­ pre o ticăloşie nemai pomenită. băncilor comerciale sau de credit. membrilor lor trebue să fie cu o ca­ i au pace. tl va avea tn toamna viitoare. Chiseteu. * Plângere. 20 cr. Ear cât despre mărturiile aduse de pă­ rintele Ganea. au lipsă de o mişcare mai însufleţită. dintre noi să facă singur.. nu trebue să meargă pe la idan cu purcelul ori viţelul în locul fer. cu cât şi spesele de lucru şi altele împreună cu ca­ lelei de cucuruz !. fără hrană. * unească oamenii cu ţinte comune şi să întărească legăturile frăţeşti între Semlac. ca cu­ curuz vechiu. etc. a trimis 4 fl. că în comună. ment şi năcăjit începu să se vaiere: „Ce se va alege din mine. Mai mulţi. şi noi cei numiţi din tufă. băncile de credit ale lui mişte petroiul din loc şi friea tutu­ Schulze-Delitzsch samănă mai mult ror era mare. Interesul faţă de această reuniune s'a manifestat în deajuns prin presentarea a peste 70 membrii cuotişti atât din Chiseteu cât şi din comunile învecinate. totuşi se constată un venit de 10 % ceea-ce a trecut peste toate aşteptările. care au aşa comanda şi aduce bucatele. Sa Episcopul Aradului. când doară nici nu cunoaşteţi alt preot fără numai pre el unul. Fiind-că însăşi băncile acestea au rin Octomvrie ori Noemvrie. mm'. care până acuma vai! numai zisă a rëmas : Nr. Iii nrul 21 al „Tribunei Poporului" sub ei. zile. In anul curent acele qiunquenale au să R. şi plină de înveţături — umbla prin munţi.stânga lui. Afaceri economice. De altă-dată cu alt individ. şi cari şi-au papat averile remasă de părinţi. Aşa-'i şi de înţeles cum de băncile lui Schultze plătesc veni­ Atâta sunt de multe foloasele acestei tul curat membrilor înapoi ca capital porniri. Sperăm că fraţii din Zorlenţii m. însoţiri.. ear' ei îşi urmează drumul. De altă-dată pe­ trecând o zi şi o noapte cu biblia de 32 foi până a adormit pe masă.) primeşte procura­ Se încep cu o prea frumoasă şi rea de bucate. pentru a nu cădea prea adânc în ghiai-ele Jidanilor. rămânând de sine se înţelege ca * avere a însoţirei. domnule redactor. Pentru creditul meseriaşilor un al doilea călător şi după ce şi e Schultze-Delitzsch. de o preschimbare repede a mărfu­ rilor lor. dar sunt ele şi mai multe fapte . adreii cu preţul ce cucuruzul ce acum li-se dă. cari se mai ră apărare. pre cum Tau şi numit unul dintre voi. Părintele le spunea numai că este un atestat că nu l'au vëzut beat în biserică. 169 nprumut delà vre-o bancă românească. că în restimp de 8 prumutată. cu legä. 35 - Pag. de bună înveţătură dădătoare pildă. respective cu nv. dar' cu cât se va da cucuruzul sub mătă ce o plătesc ele pentru cre­ istfel de creştineşti î voeli? se va întreba ditul luat va fi mai mare. ear' de notar dl C. pe care-'l dau ele oren pe o altă jumătate de an la bancă. de altă-dată l'au zvîrlit peste poartă delà birt. Redacţia.olaltă" ! mont restrîns ori nu. când a jucat la cărţi cu înveţătoriul reformaţilor Grafenstein. juinëtate de an. de aceea şi creditul. a tăgăduit . mai liberă. puse capu în păment. săteşti. că întreprindere. nemernicii ! Aflăm de altfel că Pilda asta-'i vîna băncilor poporale.. au alergat la jur­ nalistică a se resbuna . Ioan Viţia. . 28 Februarie 1898. şi apără drepturile lui. De-odată lăsăm cu atâta. până la 1 fl. simţită de mica Şi până ce el se văiera aşa. Ei. vărăşie. ările în jurnal. tru Bă-'şi dea socoţile. Reiff'eisen strâng laolaltă venitul cu­ Facă-şi fiecare socotelile şi judecăţile. Pre cât de mulţămiţi am rămas de o parte de progresul vëzut şi de interesu ce poporul l'a arătat şi arată faţă de acest mic institut. de Băncile poporale. nu faceţi ca ţiganul din poveste. pe atâta de altă parte mi-a causât durere că preoţimea şi înveţăfcorimea noastră (onoare escepţiunilor) se pare a fi amorţite şi nu se trezesc nici în ora a 11. Eri în 27 B'ebruarie a. cari au păşit cale. editor al ziarului Cum s'au înfiinţat acesta bănci po­ d-voastre. acesteia. când s'a sfinţit şi s'a ridicat sfînta cruce pe turn. vama cea mare la jraniţă. vor da în păstrare ! făcută prin cvote (părticele anumite Uncii obligaţiile luate delà oameni. că în sat cine doreşte lipsele noastre crâncene îi de mare s5 aibă bucate.. — căci în timpul de gestiune trecut deşi jaceasta a fost prima adunare generală. ear' la Mercurea (în com. Din raportul direeţiunei se constată mai departe că de şi reuniunea a avut a se lupta cu greutăţile începutului. care mai bine se t'esvoaltă pe lângă o mânuire liniştită şi îndelungata. presidiul în nu­ mele adunării exprimă călduroase mulţămiri atât d-lui director Lucian Şepeţan şi con­ tabilului Simion Faur cât şi easariului şi membrilor direeţiunei pentru ostenelele şi jertfele aduse întru înaintarea institutului. au şi înaintat plângere direcţiei poş­ căci ce alt scop au ele. de utea scoate obligaţia. totuşi direc­ ţiunea prin zelul desvoltat a dovedit că e conştie de sarcina primită asupra sa. desvoltônd un neobosit zel într'u prosperarea institutului. acă timpul ar fi earăşi rëu şi nu 'şi-ar aşa că plătesc şi ele camătă. Ţieran. Poate fi pildă mai frumoasă spre a pricepe acel adevër netăgă­ duit. oare putea-va declina delà sine respunderea pentru ti npul perdut îu nepă­ sare? Un membru al reuniunei „C'kiseteiana". In anul 1893 s'a votat articolul de lege D'asemeni delà mai multe înmormentări (5 XXVI. să cercăm Meseriaşii sau plugarii cari au lip­ doar vom putea-o face cu toţii la sa de credit fac o însoţire. la toate ocasiunile şi în toate împrejurările. adecă toamna Ind cam pot oamenii plăti. se aşează jos fără isbândă şi-'şi ca întemeietori şi organisatori. se opinti să mişte petroiul teri întru a folosi cât mai bine pentru ei din potecă. In sfîrşit zise unul din mulţime : din potrivă cele ale lui Reiffeisen „Fraţilor! ce n'a putut nici unul mai cu seamă băncilor hipotecare. Şi apoi când vitregitatea timpului în care trăim 'şi va arëta ghiarele sale în toată ascuţimea. George Ardelean şi Die Giulan au dat declaraţie că ei subscriseseră întâm­ pinarea fără să o fi citit. înlocuind capitalul egoistic.. pe podele. de a umplut pă­ rul capului masa de gândaci ca pe un cal mort. cei 10 subscrişi în numërul sus numit. 15 cr. La nevoi şi la durere. DIN BANAT. adunarea generală a decis a se trece ca venit pe anul următor. voi sunteţi c mărturiile ţiganului din poveste. că noi de trei ori Primim urmëtoarele : 1'am rugat şi până acum nu ne-a ascultat. îndrăzniţi a zice că preotul Dimitrie Ganea. După ce adunarea generală a decurs în cea mai exemplară ordine. judele Nica Herţeg. Vë rugăm să provocaţi pe epitropul nos­ Afaceri înveţătoreşti. nici de-a piere spre s avea asigurarea de „nervus re. dar şi aceasta a-ţi păcătuit. 10/22 Febr. viitori. însă lipsind puterile. tea lui întitulată „Cuvintele credinţei' căci numai atâtea aduce. Băncile acestea şi poartă numele Mai veniră şi alţi e&lëtori mulţi. etc. După ce se constată că adunarea este capabilă de a aduce concluse valide. carnetele ce şi întreprinzëtorii le ilăt-exc băncii pentru banii împrumutaţi şi lucerea lui delà staţia drumului de fer tot a olaltă în comună. au isvorît blă la goană fiarăle sălbatice? din lipsa de credit. — totuşi şi după so­ cotelile ce sau făcut. e unul din cei mai vrednici preoţi din Diecesă. Rëspundeţi la acestea. Un econom. e numai şi numai In Orăştie a luat asupraşi sarcina de a spre binele comunelor. de bani) un credit. judele zicea că este mărturie. şi fiind mai slab. Pava învëţător în Belinţ. De aci încolo lipsă de credit. întrebându-1 judele. Mehala. în public. Eată rëspunsul : Din pricină că meseriaşii au lipsă Şovinism. şi cine stau folos. decât cele ale lui Reiffeisen. Ca ! pul ăsta din strângerea unei averi í poată căpăta banii. pentru-că e scris româneşte „institut de credit". că cu puteri unite multe şi tare grele lucruri se pot sevîrşi? Nu ! nu ! nu ! că doar sfântă-i şi adevërat înălţătoare zisa Românului. frăţesc şi şi de garanţie îm­ mai mulţi săteni provoacă pe autorii unui articlu la care rëspund. Dară ţiganul a zis : „După mărturie merge aici ? şi eu pot aduce 100 de martori care nu m'au văzut". că de nu. cari lucrează din rëspu. care întreprinderi Orăştie şi jur. fiind tot venitul lor din păment. ear ca naţionalist este singurul. Din parte-ne adăugăm că şh aceste ne-au fost aduse de frunte din Semlac. Posta din Reşiţa n'a inmanuat însă mandatul. acestor bărbaţi binevoitori. a ajuns pe jos. 6 8 cr.21/5 Februarie 1808 TRIBUNA POPORULUI la vale.

Ш» Din pubilc. întreabă cine e „X". Această partea întâm­ trecut ai înprocesat biserica din Curtici. dacă vom lua în socotinţă. nume : 13. a fost în adormire . 1084/890.Redacţia. ear' până-ce în parochia păstorită Astăzi e drept că corul a slăbit în pu­ de fericitul în Domnul Moise Mladin. Propuneri şi Interpelări. după el corista Sofia Cincheză (mică) ca „baba Stana" apoi Anca Budianu ca soţia Maria lui P . c. Nicolae Ţepeniag. acolo 'ş-or ridicat casa lor de ţionale. cuită subscrisă de D-Ta I Nu 'ţi-a stat nici de «ât bine unchiule ca Martin Mareavela. Observări şi aprecieri asupra prelej a început a se înstrăina de cor. 760 885 zici Unchiule acei „înveţătorul Miron nu ştie nimica. pentru viitor — măcar de vestea ăstorfel de rătăciţi. 22 Febr. în timp scurt. biserică şi cătră aşezămintele ei. Deschiderea adunării prin presei ducătorul corului nostru cercetare cu de-a 3. apoi poate că ai avea drept : fleteşti în parochiile cele mai alese. să te faci aşa de ocară j Eftimie Kapucha. astfel încât pentru sminteala şi nepăsarea D-tale.-ort. că din turma ce o-ai păstorit D-ta 40 de ani.Pag. Nestor înaintea străinilor ! ! (De dragostea D-Tale. tale pline de dragoste faţă de Miron. o dovedeşti la sfîrşit : po­ drept. B. al „Tribunei Poporului" a apărut un entrefilet (Aşi! A fost o scurtă notiţă.) o plătim a doua oară. care... a şi dat corul nostru mai Dacă voiu socoti. a ţinutei lui îtia iate şi chiar de compătimit" . el n'a putut Radna. că D-Ta în ? uul Ia sfirşitul petrecerii. înveţător în Conop. publicitate şi îu ori ce adunări din mot chipului lui cel urît. Alegerea unei comisiuni pentru a n ! sub numörul oficios 759/885 d-ta zici : tificarea protocolului. Ortutai. ţinută cu elevii de Gri. că Cursiliu Miron şi Nie. Incassarea taxelor. apoi conţii Unchiul îa estasul sëu de dragoste ci prietenul său esclamă : „Doamne simpl Vasilie Miron. ducênd cu ei mai multe cântări 4. greşeli nu s'au observat. acela care vatămă sfinţenia ace bogăţii ale sufletului unui adevërat г о и nu se plăteşte. în u r ~ a căreia oficiul parochial de aici a primit în copie recercare oficioasă a cărei cuprins pe româneşte astfel sună : „Dela oficiul protopretual cercual din Arad. că pe acel timp vei fi pensionat. când am o adevereşte şi aceea împrejurare. în societate. fie-i nun lui pomenit din neam în neam după ii sunt meritele . din Conop.rtei. Veber Károly. când d-ta erai aici şi l'ai pi cunoaşte pe Miron i-ai fost aşa vrăji pătimaş pe când după -Le te-ai depărtat iubiţi pân'la pismuire ? . 40 de ani 'ţi-a dat traiul vieţii sului meu faţă de învinuirile ce 'mi-le-a D-Tale ! ! făcut în „Controla" părintele protopop din Mai departe Cinstite Unchiule ! te rog să Arad Moise Bocşan. şi decumva D-Ta unchiule acea tristă Împrejurare. Cetirea rapoartelor. deci poftim să ne Fenechan. la protopretura — fibirëimea — cercuală din Arad. më rog în unul din numerii proximi de Duminecă a preţu­ itului ziar ce ridigiaţi. Convocare. Vanu fii atât de îngrijit. E bine D-le Phylax ! unde ai fost când apăru pre bina coristul C. Ascultarea prelegerii practice d i n puse pe note. di cum vi sunt meritele!" Despre fiul d-tale Septimiu Sever 9 şan. Mergea. din N. ca acele să fie aduse la rend bun ! Pe lângă toate aceste D-ta. şi care a trezit în corişti sentimentul dragostei cătră frumosul f. Miron. protopretor. nefericitul Dr. de ani ce ai petrecut aici. în localitatea şcoalei eonii nale rom. Felul cum acest „Phylax" raportează e de tot ciudat şi iată pentru ce. Consistor. că nu ne vom căpăta d-tale — a produs în Curtici ivirea nazapreot vrednic pentru parochia vacantă. pentru-că nu se ocupă Bamascliin Ы cu şcoala şi cu ştiinţa. dar aceasta unchiule nu din vina mea. Amin! Or. dar când P. Red. pentru evitarea neînţelegilor din explicarea greşită a legei. putând tinzând. şi cu economia . Grecu ca preot şi N. Bosioc. D-ta cinstite unchiule zici. Cetirea operatelor Intrate la birou de aici şi nimic alta !! 7.. D-Та c'ai făcut ! ! că numai purtarea mea . ear' nu după patima intriganţilor. face nici un spor. ostenească numai la Arad la judeţul tractual. pentru-că dela anul 1880 până la 1889 ai aflat de bine să nu Je orândueşti. bit al D-Tale. pe care d-ta cu m silinţă ai vrea së-1 arădici. la tribunalul regesc şi I la Ven. adecă nu de acelea. că 1. Arad 1890 Martie 4. Bosioc făcu căprar de sat pre co­ ristul G. ! 21/5 Februarie 1898 40 de procese. d-le protopop al Aradnlui şi al 16—18 case câte 800 fl.. Macovişteanu au fost bine reuşite. îndată. şi Sofia Bincheză (mare) ca Florica. şi a trecut uşor preste piesele programului. a simplicităţii lui mancitaţii corpului lui. Am ascultat piesele cu atenţiunea şi trebue să recunoştem. ria naturală. mai că nu'mi vine să më ocup. 35 cercularie. susţine din sudoare sa.'îngâmfaţi. Mihail Heves. Nie. n'ai silit după Nici în privinţa aceasta să nu fii supă­ datorinţa ce o aveai ca păstor sufletesc a deştepta în credincioşi simţul cătră legea rat. „Fie numele pomenit din neam în neam. el este mincinos. George Popescu. unii venit în Curtici. căci dênsul n'a stat până am convins şi prin aceia. — nici decât ne putem feri de ei. nu ştie instrui. De altmintrelea. ai arătat prea Din Curtici. că poporul româ­ nesc de aici 'i-a dat pita cea bună cam de 23 de ani 'şi-a uitat de datorinţa ce trebue să o aibă ori-care om şi român cinstit a dat sub nr. cu cine e Miron. lăudându-te totodată. adunare . nu s'a auzit nici cu oare-care îngrigire. 170 — Nr. la pinării D'Voastre deci nu-i se mai poate birăimea cercuala regească din Arad pre­ adresa şi noi închidem discuţia. grele pentru cor de plugari. cinstite un­ chiule. Meritul revine actualului dirigent care e dl. toţi sunt vrednici de a fi păstori su­ pe deasupra. „Penetrând" în archivul parochial numai 10. ceea-ce lămurit a dovedit-o al 7-lea protopop. N. pre care o cere de soţie M. Consistor a or­ suţi. — atunci părinte protopoape ! pot spune cu deplină conştiinţă. G. încât multe nu poate pune nime pe el ! — De o treabă nu mă înţeleg. că cine e Miron acum 8. când se împli­ nesc 5 ani dela publicarea oficioasă a aces­ tei legi ? d) La cas de se mută un înveţător din o staţiune în care a beneficiat un quinquenal în alta staţiune nouă. nu i propune. la 10/22 Februarie 1898. că aceşti nefericiţi „po­ multe concerte desfătând publicul din loc căiţi" s'or ivit mai întâiu în fosta parochie şi din provinţă cu cântările frumoase na­ a D-tale. repar torului V. Mladin din Curtici în ticenii nu vor „deşerta" nici când. care de altfel e cunoscut şi noauă şi lui Phylax. Iiitiinpinfuî. ori în rate după cum 'i-se solveşte şi salariul in rate lunare ori trilunare? c) Este îndreptăţit înveţătorul a pretinde Rolvirea quinquenalului dela 1 Ianuarie 1898 ori dela 1 Octomvrie 1898. că cum adinioară. pâră con­ tra corului. c. Deo­ sebire. că-1 va afla încurcat îu . pop şi eu unchiule le am ! Corul plugarilor nostru de aici. Grecu ca Vasilică. protopop al Aradului. revidiate de oficiul protopresbiteral tractual şi aprobate din partea veneratului Consistor. convenirea lor o folosesc în des­ trăbălare şi spre înveţarea cântărilor con­ tra terii prin ce turbură odihna lui de peste uoapte. doamne mărginit e " ! I Credem Unchiule. aşa cam cu iuţeală am dat de vorbele d11. Designarea locului şi a timpului p a adunarea proximă. Mehadia. ca să cercetaţi pâra lui Vasiliu Miron şi des­ pre cele-ce veţi afla să më încunoştiinţaţi până în 1 Martie 17 a. „Impertinentul Vasilie Miron. până atunci în parochia ce ci din vina prietelenul D-Tale. şi zic cu cuvintele d-tale Unchiule.neconvenabilă Nu te doară capul. noi credincioşi la întâia ispită s'or lăpădat de preoţii cei noi l'am reînfiinţat şi a înaintat foarte frumos sub conducerea bravului eco­ legea lor ! nom Iosif Mihu . cine voeşte să înţeleagă. Zaharie acelor bani ai dat titorului bisericei noastre Popovits. s'a atras băgarea Programa: de seamă a străinilor asupra corurilor asupra corului nostru şi urmarea a fost. Sub Nr. ai aflat de cuviincios a më deonesta şi calomnia pe mine în public cu multe vorbe slabe. Miron Vazul înveţător rom. precum te lauzi meu unchiu ! de multe-ori m'ai învinovăţit. că aşa l'ai încărca! laude pe biet pretenul d-Tale. spre orientarea tutu­ ror celor interesaţi în causă : a) Se consideră quinquenalele ca renumerări ori urcarea salarelor? b) E îndatorat susţinătorul şcoalei a solvi înveţătorului în una ratS de 50 fl. Consistor. c. din cari să so fi redicat unii sau alţii dintre corişti la o treptă înaltă. mai mulţi locuitori din Curtieiu în timp de noapte se adună spre a înveţa cântări bisericeşti.) despre petrecerea noastră din Meha­ dia sub pseodonimul „Phylax". ca suma de 52 fl. ca aşa să muind. Ven. Acum vine grosul: îndeamnă pre „bravii corişti" să nu se disgusteze „de fleacurile unor proşti şi ingâmfaţi" ci se pornească pre calea apucată spre „lauda neamului ro­ mânesc". Bosioc. zici când erai preot în Curtici.nu-i cu neputinţă. mënuntul. în carea lovind rëul.. gr. Chiosa ca Lisandru ? Noi declarăm sincer că toţi au jucat foarte bine dimpre­ ună cu coriştii M. pentru stâlpii constata cu plăcere că petrecerea a fost cumpăraţi dela D-Ta încă în anul 1890. Dimineaţa la 9 oare asistarea Ini mai târziu apoi gendarmii au ţinut la con­ pore la chemarea Duhului Sânt. şi a înveţătorului român. Scriptură: „Ai zidit casa pe pă­ ment fără temelie. tocmaialaudele lor numai ar strica c o n : inţa sufletului meu ! Re mas bun deci Unchiule pentru tot-d una. profet mincinos. Sandu ca fibirău. la Noutăţi. Gruia Căpuşă.. La aceasta adunare sunt poftiţi a p s cipa toţi înveţătorii români din acest p r Prin aceasta nemernicia a acestui înve­ ţător rătăcit pe care bietul popor român II popiat precum şi alţi binevoiteri ai щ românesci. n. Belba ca P. a înveţătoo-ai păstorit D-ta cinstite unchiule. sub conducerea lui Iosif Mihu. ori după rênduiala lui Dum­ abea 5—10 credincioşi alergau la sfânta nezeu vei fi chiemat la odihna cea vecinică. ci fii liniscit. să întru toate frumoasă şi romanească '. S p e r ă m că cei In * TRIBUNA POPORULUI Felesianu. Iosif c a a i s t n o t a Reuniunia înveţătorilor români ort. Noi am fost Ia petrecere. adecă acele sunt acceptate de corporaţiunile bisericeşti locale. pentru că Curticiul va putea da şi pe strămoşească. tarea poporului şi a bisericei noastre din (A îndreptat aceasta. nu inclina spre adormire la Ven. Causa cercetării — pusă la cale de D-ta Die Phylax ? Ne-ai face o deosebită plăcere unchiule ca să faci gâlceava în popor pisdacă ne-ai numi pre respectivii. că pe vremea D-Ta în scrisorile ce le-ai publicat. ort. Pervulescu Romul. 379 888. a căzut* ! Cu socoţile bisericeşti şcolare fundaţionali la mergerea D-tale de aici am stat foarte rëu. Bocicariul. puţină cinste şi iubire cătră biserică şi acel Vë rog. şi neamţul zice „Wie der Schelm ist. care a descoperit A i rica" ! — drept dela con- sistor vor da lămuriri autorisate. deci vë provoc antiste comunaăl. Iohanu Mikleu. în loc însă de a face nceasta. că „Motto" e coraposiţiunea „fostului dirigente al corului" pre carele „din causa scusabilă" 'I retace. Lucrurile aceste Unchiule a slăbit corul" 6." şi prefăcândusă că nu ştie cine le-a compus. 2. ear' Sever Bocşan. că acela era în pace. nici o perdere n'aa. Care sunt acei proşti şi . 8. Nota discordantă a petrecerei ai fost în­ ci la petiţiunea mea. căci ricuşilor. are concept de un înveţător. este un „ensnon numeraus. preşedinte. el este asemeneavipen Sub Nr. deşi socoţile din vremea păstorirei mele. In faţa acestor firi schimbăcioaae. Trecând apoi la punctul 2 şi 3 : „Dela mine" şi „Brîul Mehadiei" uită „cau­ sa scusabilă" şi „refacerea. că vreai înain­ vezi Doamne conform programnlui. dă aceea pâră că în şcoală poporală. ci de un trivial şi după părerea mea nici nu me: titlul de înveţător. să-ţi fiu următor în protopopiă. să mai perzi vremea cs închid scrisoarea mea cu aceia parat dacă astfel de oameni mo ţin pe mine nevrednic preot. că atât cântările cât şi piesa „Dela Sat* a D-lui N. că „pan'acuma Curticiul a dat şase proto­ Dacă vom ROCOÍÍ că D-ta în timpul 40 popi". declarând în „Tri­ Curtici ! ! buna Poporului" dela 2 Martie că fusese Despre bunăvoinţa D-Tale câtva noi ne­ sedus de un altul. că aceia pe timpul când erai paroch în Curtici n'au fost ! dela publicarea concursului pân'acum ni s'or arătat 6 recurenţi ş toţi au Învăţătură de Dacă vom judeca starea lucrului numai frunte. Caba. ca să binevoiţi a da loc rëspunpopor. prea uşor. deşi despre primirea Ioaun Bifchiriu. a mi se rëspunde la urmëtoarele întrebări.. ci cu procesele Demetriu Roman. Acest om 'şi-a uitat. Antistiei comunale din Curtieiu. Tinerimea vëzênd întâmplările acestea. zice: „Miron ecel nesuferit om în comună. biserica din fondul ei a trebuit să chel­ tuiască aproape 300 fl.. toate aceste stări le vom lua în socotinţă. vesteşti că s'ar fi jucat şi un „esardas". Constatarea membrilor presenţi. dinat scrutare meritorială mai conştienţioasă so denkt er" Si f° discor­ a stărilor de aici.. mea "1 cunoaşte şi-1 ştie judeca după vrediu lui ce a arătat'o faţă de neam şi de \ rică. ferească Dzeu !) Prin aceasta faptă slabă. La punctul 1 al programului spune. Discusiuni privitoare la viaţa ţ e a curat nemai cu cuvintele d-tale. că sufletul D-tale are să dee seamă înaintea lui Dumnezeu şi a oamenilor despre rătă­ cirea lor! D-ta în 40 de ani după-cum se zice în sf. despărţământul protopopesc al Radneili ţinea prima adunare a sa de estan lai Martie a. ca tocmai eu nepotul iu­ zeească carea arareori o făceai fără sfadă. nu ştie scrie.! ! ! el e icoana simplicităţ ear' în nescari notiţe zici : „Miron a ] nuntiat într'o societate că golumbal. notar. 9. ca apoi să poată judeca dantă a petrecerei. se află toate în ordine legală. — acum a mea — s'a ivit câte-un de acest fel de tere. Nicolae Bozoka. In Nrul 25 dela 7/19 Pebruare a. Budianu ca „moşu Ilie". dar' nu'l poţi. 5. apoi mai vină la Curţii că-'l va afla eară stând aproape în faţă alte 20 procese. că eu nu silesc să scot îutr'un an dela D-ta. fără batjocură !. pretinde şi dela noua lui comună unde funghează solvirea quinquenalului. quinquenalele. şi a12. biserică spre a-'ţi asculta slujba dumne. să rivă dela Columbus. 15-20 ! 1 Dacă precum zic. pentrupreţuitul nostru ziar „Tribuna Poporului". Că n'ai deşteptat evlavia fiindcă dreptăţile ce să cer de la un proto­ cătră sf. Alegerea unei comisiuni pentru c e i prietenul d-tale Unchiule ?! îl voi descrie rărea rapoartelor.

după V . Gavril Plopu. fuseseră învinovăţiţi că ar fi cântat Caracteristic e că aceşti „vrednici" oameni bra Ligei". Dima. şi încărcând carul. lea ce e lămurit. Sil­ via. s'a dus ÍZabor şi compus din juzii Földes şi in America. . Duminecă : Kecskemét. Dr.metealunca. tractare. Lupu-Antonescu. în anul al 29-lea al etăţii şi al 5-lea an al fe­ ricitei sale căsătorii. ULTIME ŞTÎBI I * vapor englezesc cu consulul englez pen­ tru ca să pornească cercetare pe mare. Altcum preţurile sunt publicate şi în foae. '' • 1898. n. după ritul rom. R. paroch tată. In decursul zilelor de Marţi (ercuri s'a desbătut înaintea tribunalu i loc procesul vestiţilor Avram Cbira. .20 . transport de soldaţi turci. Eri au sosit delà jtfer hârtiile prin care se încuviinţiează ca iRadna şi Lipova s a s e facă un pod de i locul celui de lemn. aşa ala dreaptă a tribunalului. împărtăşit cu ss. G. de sub direcţiunea Editor: Aurel Popovici-Barcianu.— Asupra reformei înveţămîntului de Dem. declamată de o elevă. ci şi-a curmat singur zilele. „ „ 19. la 17 Febr. G. la 3 oare din zi. din casa părintească în cimiterul evangelic din loc (Bistriţa). Sub acest titlu cetim într'o patriotică urmëtoarele : „In Baia de criş (comitetul Hunedorei) românimea din întreg ţinutul învaţă cu multă di­ ligentă ungureşte. însuşi procurorul Domokos a invor îndrepta. * cath. Dlui Mihail Zsurma. Coşbuc. . ta mijlocul atâtor agitaţiuni a presei Ni se spune că delicvenţii. la 3 oare d. 6. Locuitorul român Vasilie Cătana lui Sandu din comuna Vameş Odorheiu dernă" n-rul 18.80 11. Remăşiţele pă­ mânteşti ale scumpului decedat se vor aşeza spre odihna eternă Vineri în 4 Marte a. Zalău. cu nalul a achitat pe toţi acusaţii. de 23 ani. sau pentru alte întreprinderi româneşti.—Critica didactică de G. — Şcoala pentru can­ didaţii de a deveni temniceri de Dicescu. Mihail Vidu. tion. . — 27 Vineri : Oradia mare. admirabilă. Ana.. Dlui losif Onea în Felţa.80 Ovësul . 35 - Pag. fcţiaiiii şi n'a venit cu acuse pătimaşe * |ifost clar şi obiectiv. 848. ionul Sólymos} a ajuns pela tribunal [ricina acestor cheltueli. Adreseazăte la . c. . „Pruncul şi îngerul" poésie de A. în capela familiară din morminţii de jos din loc. . . Din literatura şcolară. Lazar Plopu. Trimite adresa scrisă curat.80 5. ginere şi cumnat Traian Catone. In şcoala de băieţi din localitate eunt 78 copii dintre cari 68 ro­ mâni. cu următorul su­ rul comunei Laslăul român la calea ferată mar: Redactor responsabil: Ioan Russu Şirianu. * Necrolog. a. Toracul mic. Pompiliu. Ioan Catone. preşedinte. de Dr. Primim invitare la Concertul împrenat cu joc care-'l va da corul gr. 1898. a. Flondor.60 19. iaca . II jălesc părinţii — fraţii. La cererea guvernului. în butul staturilor antistilor comune bisericeşti s'au obicinuit îa tor-d'auna în săptămâna mare din păresimi a arangea petreceri de dans. cu paradă militară bietul Partenie Dranca. fainei: . — Vëd. Şomcuta. de construcţie i urma strălucitei apărări a dlui Dr. deoare-ce mulţi dintre ei au t numai asupra părţilor psichologice a stat deja cu anii în temniţi. St. în biserica rom. la care şedinţă sunt in­ rabia cu trupe cu tot. . în localitatea şcoalei. ta Pavel şi alţi 14 tovarăşi din Gurba.. — 24 Marţi : Goroslăul de pe Someşu. medic cercual In Cella. — 22 Luni : Sigetul Marmaţiei.іиі y l H i u b a VU- Cursul pieţei de septemână din Arad. înv. Primim următoarele: In comuna noastră Oraviţa-mont. 6. de d-şoara Măriţi Jenăşoniu . neputênd-ceti numele întreg fiind rău de tot scris. Guvernul a c. idăjduirn însă că bravii curticeui vor i aleagă între cei din tufele ungureşti. ca fiică. au fost în mare parte păgubaşii. Mileu (?) Reclama Dtle nu să poate îndrepta. la orele 3 d. Zarand. poésie de G. „ i . 5 1. * Se oferă: un scriitor în vr'o can­ celarie advocaţială pe lângă condiţiuni convenabile. a. ce acum se deschide pe valea Târnavei Cestiunea ortografiei de Economul St. D. din locuinţa proprie. Salciua infer. socru. Un lucru acesta destul de trist şi mai cu samă în timpul de faţă îu care simţul religios moral ar trebui toc­ mai prin esemplu oamenilor fruntaşi sus ţinut şi cultivat în poporul de rând. rom. Haroskerék. St.60 „ 4. — Cărţi noui. . — 26 Joi : Vinţul de sus. Candia. AnaBeck Almáskerék. înveţător pensionat în Făget. P.-ort. după apărarea d-lui Dr. care ba pace dintre popoare. — Ştiri şco­ lare. 5. „Traiu vênătoresc" de T. Remăşiţele-i pămenteşti së vor aşeza spre eterna odihnă în 4 1. „ 2 3 4 5 6 7 7b 8 I de fer peste Mureş. In numërul de azi al ziarului lés Vidéke" ei spun minciuni pentru pcori biserica româneasca. de eleve şi elevi din comuna Coşteiu. SepsiSân-Georgiu. . ir însă că şi Tabla va încuviinţa fecior din Boros-şebeş. jude reg. . . a plecat şi un 1898. Reuniunia înveţătorilor români P. lui George Dogariu. Bogdan-Duica. Béba veche. se va ţine în O corabie militară turcească dispărută. magiului îşi va ţinea proxima şedinţă Joi caute pe cea pierdută. .18. Itltnieli „constituţionale" se numesc [toute cu prilegiul alegerilor. Semne de viaţă — când? Adr.20 .21/5 Februarie 1898 TRIBUNA POPORULUI mici.40 17. 11. anul I. Cheriu. Mihuţ. 3 Martie. care se vede | â e om sgârcit. Petriş. Petrecere. * Procesul Morozenilor. P r o g r a m u l : „Eama" de Porumbescu. c. Martori (ullicoară şi Zaharie Bobee.60 18. A apărut revista „Şcoala Mo­ Nenorocire. numai posta d'acolo poate fi pri­ cina. In numërul viitor. Alaltăeri a fost înmormântat liotei. . v. s'a dus să care pietriş din hota­ D-lui A.20 până 12. c. Podul va consta 13. Ung. . d e o a r e c e letalul din Arad are să mai acube trei 7 Lucruri triste. Ioan. s'a făcut apel în contra Sinucidere.40 Secara . linescu. c.Frunza nenorocită* de G. De cuartele pentru străini şi de musică bună se va îngriji comitetul. Aurel. Cinculmare. Cluj.90 19. Că- . Poşta redacţiei Sph. când s e tó adică suflete. Toracul mare. . acum însă ştiu toţi ceti. Remăşiţele pămenteşti ale defunctului se vor aşeza spre odihna eternă în 20 Febr. — Publicaţiuni. C. Dlui losif Hăţiegan. nul. L'a pârît adică te. vom publica bucuros. în jos. Sunt temeri că de Dr. Delà noi vi să trimite foaia regulat în fie care zi Nr. şi delà Ovreiul Lövinger tot atâta. 22—28 Februarie st. ca cumnaţi şi cumnate. Kápolîn etate de 79 de ani. a apărut Nrul. este destinat pentru înfiinţarea unei biblioteci şcolare. comitatul Severinului. Lucreţia Catone. că iubitul şi neuitatul soţ. a. c. fl. Hadad. 4—6 Martie : târg de mărfuri. Şi apoi mai poate fi vorba de exemplu oamenilor fruntaşi când la astfel de petreceri iau parte şi funcţionari bisericeşti. ba şi unii domni din elita româna] pe cari ca juni — ştiind ca păcatele tinereţelor le iartă şi Dzeu — nu'i apostrofez. din despărţământul protopopesc al Haltrimis încă o corabie cu vêntrele ca s-o formale ale învăţământului. ireapla în tot decursul pertractării ceeaPop. care voia să meargă în Candia cu un Convocare. Că se vor face aceştia băieţi unguri — asta nu credem s'o presupuneţi nici voi. Nr. 20. la 10 oare din zi. declamată de un elev . Comandaţi la Sibiiu. P. El nu s'a presintat însă la per­ P o p tribunalul a achitat pe acusaţi. a Minoriţilor din loc. cari împotriva fraţilor cer ajuto­ arelor ungureşti — e vorba de alege|in Curtiei — ear dau semne despre raieia lor. Fie-i ţerina uşoară şi amintirea binecu­ vântată ! 3 . Despre moartea bravului preot din Somoscbeşiu întristata familie a dat următorul anunţ funebral : Subsemnaţii cu inima înfrântă de durere aducem la cunoştinţa tuturor amicilor şi cunoscuţilor. Sâmbătă la „chramul bisericii" (Teodor Tiron) în 21/11 st.Victoria". chiar el a comandat mâncările şi urile în numele baronului. v. în 13 societăţi aproape delà í 50 păgubaşi au furat. după cum se crede. paroch gr. şi între cei cari ta­ rn le vor binele.30 . computa ba şi vorbi — ungureşte!" Te Întrebăm patrioată: pentru ce această constatare veselă'? De oare-ce aceasta nu însemnează alta. Faul Boţco. au ţinut pe socoteala lor un lăcătuş foarte etfel ar fi primejduit Ţara-Ungurească isteţ. C.Preţul F ă m i albă . sacraminte. fl. I batjocoresc spunênd că se vind penfeitură şi mâncare.00 . n. spre scopuri de bine faceri. ocesul s'a amânat însă eri. o bu­ cată de pământ. — 25 Mercuri : Haroskerék. Hunedoara. Aceşti şcolari români până aci n'au ştiut un singur cuvent ungureşte. lela Curte. — Anunciuri. Intre păgubaşi cel fee ştie eă Vinerea trecută s'a desbătut j dintâiu este baronul Solymossy din Şicula I tribunalul d'aici procesul ce se pornise la care din mijlocul hodăilor ziua 'n ameaza lotriva înveţătorilor Costin şi Hereţ şi a mare s'a furat 150 quintale (măji metrice) inilor Ouuţiu Joja. Mai тиЦі alegători. Noi credem că ţi-a luat mult. Informaţiuni se dau la d. III Asociaţia. . Hugo. * Poşta administraţiei. Notă. (27—28 târg de rîmători . cu cuprinsul : Treptele ort. în cea de fete din 69 copile 45 sunt române. ticăloşii cari se vind iun papricaş ori rachiu.10 15.f Făină pentru pâne . Alexandru Szilaşi. . birtaş din Bêrza (unde sunt nu­ lluni) pentru-că n'a vrut să plătească fi. Venitul curat. c. — Statistica de X. — Braşoave poporane de Rădulescu-Godin. care a vorbit doue ore întregi. căci s'a lăsat să fie ) pentru o nimica toată.30 19. de cât că băeţii de român sunt atât de talenaţi <lo d o ^ t o p ţ i . n'ai încotro apela. Dacă măcar unul va subscrie ceea ce trimeteţi. după un morb greu Nagyfalău. işeii. a în­ cetat din vieaţă în 18 Februarie v. acum trei ani. că tribunalul présidât catului a fost pus pe picior liber. scrie. 8.80 9ПОЛ astră plină „de legmegelégedellennebbeknek" şi de câte tatoü. Felurimi. se vede. 11. le făcea tot felul de chei. totuşi. tribu­ tonstalăm cu atât mai mare plăcere. c. dă oamenimuncare şi beutură. 8. Dar'în sfîrşit. . * unea distinsului profesor seminarial Dr. ci după-ce prin intervenţia advo­ rebue să spunem. 11. George. Szílágyeri la 2 oare din zi. ж * lela tribunal. de un timp îneoaci industrieşii români de legea gr-or. la la Paşti. . Odihneşte în pace . . Zalău. Spuu » і г а ш с . Grâul de frunte . au avut o atitudine cât se poate Totuşi.au împărţit ei între ei venitul. leeţiune din istoria biblică. Naum. Plopu soţie şi Delia. în Şomoşcheş. şi căzînd pe capul osiei de car a fost omorit momentan.Duşmancele". pentru-ca să se asi\á iese ales dl Givulescu. 4. „ . cath. — Hălmagiu. Gyoma. "Toporul şi pădurea". v. . ltomâni. rend . Kuvin. In apropierea insulei Creta a perit Fie-le ţerîna uşoară 1 Din „Foaia pedagogică" de sub direcţi­ fără urmă o corabie cu vêntrele.Szécsényi Malom* Arad.Marşul cântăreţilor" de Porumbescu. a reposât în Dom­ nas-Olafalău. e că martorii şi solraele fără nici o ruşine recunosc că au írat voturi pe mâncare şi beutură Ë să le fie şi nemernicilor cari s'au 22 Februarie. în decurs I de mai mulţi ani. Bibliografie. ce se maghiarizează.Vesprim. Se scrie din Viena cá r e a sănătăţii principesei de coroană Ina de azi dimineaţă s'a 'ntors i rëu şi cei din jurul înaltei bolsunt foarte îngrijaţi. n'a putut să sufere greul vieţii de husar unguresc. sub impresia ne. Alma-Kerék. deci. l a ç a i ] іаігі. poésie de G. s'a rupt din costa dealului. Plopu. lângă care el 'şi încărca carul.— IO NOUTĂŢI Arad. Barcianu din Sibiiu cu data 15 Faur v. . face bun efect o judecată rece"şi apărării şi a verdictului. după un morb greu şi îndelungat Luni în 28 Februarie st. Nu'i destul numai atât dar' arangierii petrecerii din anul acesta în loc de a-şi spăla pëcatul săverşit prin dăruirea venitului curat al petrecerii de peste 40 fl. Darul vëduvei la 5 Martie (17 Martie) 1898 în şcoala din revoluţionarii au scufundat co­ serace.30 Cucuruzul 4. surorile şi alţi consin- Nr. . Onuţiu Bota. năs.000 fl. care este şi cam l Licitaţia pentru luarea în introprinbe va ţine ia 19 Martie. Noi nu avem călindare. au făgăduit că se ittirä. 2—3 Martie : târg de vite . . — Modificările Programei de studii a şcoalelor primare de Colnicul. . — Primim următoarele anunţuri funebrale : Dr. Terîţe .30 Têrgurile din septcinăiia viitoare. comuna Josăşielu. fiu. m.20 Orzul . Şpan (Urmare). George-Bunescu.) — 28 Sâmbătă: Tornea. Informa­ vitaţi toţi membrii. — Disciplina în şcoală şi educaţia cetăţenească prin şelf-government de G. cu soţiile şi Ambrosiu Groza. frate.-or. care fiind de astă toamnă husar îa regimentul 3 din Arad. Parastasul pentru odihna sufletului ei. Olafalău mare.10 . cu numele Stern Lipot (ovreiu !). Martie 4 n. la 3 A oare d. i oficiu. Barbu. Marta şi Elena fraţi şi surori. Alexandrescu. 171 ! cari după afirmarea rechisitorului. în etate de 33 ani şi-a dat su­ fletul In manile Creatoriului. tói. .80 4. tată. cât s'a cheltuit pe mâncare şi beu! pentru ales Karul Keresztes din Bêrza este luat ca por. tettett — uri — şi o în­ suşesc cu multă uşurinţă.

. dep. 1 0 0 1 4 « 38 Registre. 35 TRIBUNA POPORULUI. sunt rugaţi a-şi ÂA Domnii acţionari. p. . Contribuţie şi 1 0 % dare după int.. 351 „ 70 „ după 1 0 % amortisare 1. Dr.951 3.B a r c i a i i u ..470 75 130.. .814 1.470 7 1897. p. .796 fl 65 cr Venit net 48. . . Profit transpus din 1896 Profit net 300. . lumina 4.. . 4.042 fl. . Pentru comptabilitate : Sava Raicu m. 3. p. 0 4 cr.2431 63 139. p. . .992 „ 4 4 „ . p. cari doresc a participa la adunarea generală în persoană sau prin plenipotenţiaţi în sensul §. 29 cr. Ciorogariu m.796 63 72 21. 2. 31 Decemvrie Oncu m. 15 901! 41 11 040 79 2. . . .618.Tribuna Poporului" A u r e l P o p o v i c i . .243 63 01 j 1. .123. Petru Truţia m.925 15 1. . Arad. C O N V O C A R E Domnii acţionari ai institutului de credit şi economii „Victoria" prin aceasta se invită conform §. — — cr. . 27 Februarie 1898. p. 60 cr 29. trans.Pag. George Popovici m. 65 cr.433 1. . Yasilie Papp m.516 564 1. Depuneri spre fructificare ..000 fi.796 fl.522 17. (strada Ârchiducele Iosif Nr.446 „ 98 „ 55 99.042 12.697 2. DIRECŢIUNEA: secretar. тгппЛпі Л(\ гвяегѵа al acţionarilor . Ignatie Papp m.629 „ 59 „ 1. ßß ftûXX O*) Cassa în numerar Bon în giro Conto b o n i a S i t e uauui Cambii în portofoliu . . ..517 fl.165 34 Capital social: 3000 acţii à 100 fl.467 10.000 105. Amortisare din mobiliar Venit transpus din 1896 . la 10 oare înainte de ameazi în localităţile institutu­ lui. 21/5 Februarie 1898 „VICTORIA" I N S T I T U T D E C R E D I T Ş I E C O N O M I I Î N A R A P . Arad. Alegerea unui membru In direcţiune. . . Karàtsonyi m. 8. p. Fondul de pensiune al funcţionarilor Fondul special de réserva . 22 al statutelor pune acţiile eventual dovezile de plenipolenţă la cassa institutului cel puţin cu 24 oare înainte do adunarea generală.755 52 delà cambii delà hipotecă . p.883 2. n. 51І 65 139.664 360 1.649 76 544 fl. 1? din statute la a X-a adunare generala ordinară care se va ţinea în Arad la 13 Martie 18i)8 st. A. . delà lombard 55 Venitul efectelor proprii Provisiuni şi alte venite Chirie şi alte arênzi Venit transpus »? Intratei Interese : pentru depuneri spre fructificare Spese: 1. Vuia m. .000 fl. p. imprimate.618. Decidere asupra distribuirei profitului curat.607 65.024. . Dividendă neridicată Diverse conturi creditoare .797 . lemne. Chiria localului 1. 3.887 „ 03 diverse etc Salarie Porto . . Alegerea comitetului de supraveghiere.889 2.910 373.) O B I E C T E : 1. . director-executiv. Comitetul de supraveghiere: Subsemnatul comitet am examinat conturile présente şi le-am aflat în deplină ordine. . 2. . dep. în Arad.221 82 40 — 77 21 03 3. p. Mi liai u Veliciu m..590 3. 172 — Nr.. Nicolae Marci? m.510 24. B. Active Bilanţul cu 31 Decemvrie 1897 40. . George Feier m. Mangra m. George Lazar m.. Y. p.446 „ 98 — 34 a» 26 53 58' 95' — 52. împrumuturi hipotecare Avansuri pe efecte publice Casa institutului şi alte realităţi Efectele proprii Diverse conturi debitoare şi int. p. . Deposite de casă Contribuţie restantă după int. rest Mobiliar 3. . . Raportul direeţiunei. Direcţiunea institutului. Interese transitoare anticipate .925 15| Eşite Contul Profitului şi Perderilor Interese : 57. 48. 177 70 351 70 52. . al comitetului de supraveghiere şi stabilirea bilanţului. p. p. Tipografia .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful