Lp 5

LP 5 Tema Genul “Streptococcus/ Staphylococcus ”

Prezentarea a fost realizată de:  Lupu Raluca gr.9  Prepeliţă Cristina gr.7  Dragomir Teodora gr.7  Aisa Roxana gr.9  Pasnicenco Arina gr.9

Genul Streptoccocus

Obiective:
1.Definiţie 2.Încadrare 3.Clasificare 4.Examen de laborator

1.Definiţie

Streptococci = coci sferici Gram-pozitivi, care formează perechi sau lanţuri în cursul diviziunii celulare.Sunt pretenţioşi nutritiv, imobili şi nesporulaţi.Unele specii au capsulă.

Încadrare Cresc bine la presiuni reduse ale oxigenului. iar unele specii chiar în prezenţa de 5% CO2.2.Catalază şi oxidază negativi. . Majoritatea sunt hemolitici.

3.Clasificare Se impune utilizarea a 2 criterii de clasificare: A) Aspectul hemolizei pe agar-sânge B) Clasificarea antigenică Lancefield .

efect al acţiunii hemolizinelor produse de germen. incompletă datorată producerii de peroxid de hidrogen.A)După aspectul hemolizei     streptococi β-hemolitici. streptococi α-hemolitici. streptococi α’-zonă de hemoliză alfa înconjurată de o zonă îngustă de beta-hemoliză.zonă de hemoliză verzuie. streptococi nehemolitici .zonă clară de hemoliză completă în jurul coloniei.

B)Clasificarea antigenică Rebecca Lancefield (1933) -Criteriu de clasificare este prezenţa polizaharidului C în peretele celular. încadraţi în 20 grupe serologice notate cu A – H şi K –W. ag. -Streptococi grupabili.1 reacţie de latex-aglutinare .g. Streptococcus pneumoniae si majoritatea streptococilor comensali ai mucoasei oro-faringiene şi bucale. fig.Aceştia se identifică prin reacţii de aglutinare. este prezent la toate grupele de streptococi cu excepţie grupa D şi pneumococul. un antigen cu specificitate de grup. reacţie de latex-aglutinare. Streptococi negrupabili nu au antigenul de grup e.

Există 6 grupări de specii în cadrul genului Streptococcus: I. Grupul anginosus III.Criteriu filogenetic de clasificare Este realizat pe baza analizelor efectuate prin metode ale biologiei moleculare. Grupul mitis IV. Grupul piogenic II. Grupul salivarius V. Grupul mutan       . Grupul bovis VI.

glomerulonefrita acută poststreptococică (GNAPS).S. G I. S. Grupul piogenic . pyogenes • 2. Streptococi grupele C. Grupul piogenic • 1. coreea Sydenham(afectare SNC) Afectarea cordului • Valve şi corzi tendinoase îngroşate • Miocard hipertrofiat Boli invazive datorate streptococilor piogeni: a)Erizipel al gambei b)Erizipel al feţei c)Celulită d)Fasceită necrozantă Boli localizate: a)Faringita streptococică b) Angina streptococică c) Amigdalită purulentă d) Scarlatina e)Impetigo streptococic . S.C. pyogenes • sunt beta-hemolitici • starea de portaj naso-faringian este prezentă la 1030% din oameni • principalul patogen uman asociat cu invazia locală sau sistemică şi cu dezordini imunologice poststreptococice Bolile poststreptococice reumatismul articular acut (RAA).I. agalactiae • 3.

Boli streptococice. Boli invazive datorate streptococilor piogeni: a)Erizipel al gambei b)Erizipel al feţei c)Celulită d)Fasceită necrozantă .

Boli localizate: a)Faringita streptococică b) Angina streptococică c) Amigdalită purulentă d) Scarlatina e)Impetigo streptococic .

Bolile poststreptococice a)reumatismul articular acut (RAA) b)glomerulonefrita acută poststreptococică (GNAPS). coreea Sydenham(afectare SNC) Afectarea cordului • Valve şi corzi tendinoase îngroşate • Miocard hipertrofiat .

sânge pentru serologie 1 Exam. Izolarea bacteriei: .Bulion-sânge. 3. dispuşi în lanţuri 2.4.mediul de îmbogăţire .coci GRAM +) S. pyogenes: secreţie faringiană. Reacţia latex-aglutinare . pyogenes: coci rotunzi. secreţie din leziuni tegumentare. Identificare: a) pe baza caracterelor de cultură: col “S” cu hemoliză beta (clară. transparentă) -Streptococi b-hemolitici b) Determinarea hidrocarbonatului C din peretele bacterian prin reacţii de precipitare şi aglutinare si stabilirea grupelor Lancefield.Examen de laborator Podus patologic:S.Geloză-sânge . Microscopic direct .

Val < 1/200 UI/ml ⇒ nu există infecţie streptococică .ASLO creşte în primele 7 zile până în săptămânile 3-4 când se menţine în platou şi apoi scade titrul până la valori normale până la 6 luni. alergie la penicilină sau monitorizarea rezistenţei la penicilină şi alte antibiotice. 5.Dg (+) la titrul de 1/200 UI/ml . Evidenţierea Anticorpilor testul ASLO . coreea minor etc.Streptolizina “O” = SLO= este un Ag care determină formarea de Ac anti-SLO = ASLO. afectare cardiacă. sau poate să crească titrul Ac dacă nu a fost tratat bolnavul sau s-a produs o complicaţie (RAA. Antibiograma Streptococul de grup A: şi-a păstrat sensibilitatea faţă de penicilină – nu se efectuează Antibiograma (numai în situaţii speciale. de ex.4. dacă s-a intervenit cu un tratament corespunzător (vindecare). . glomerulonefrită renală acută.).Val > 1/200 UI/ml ⇒ este infecţie streptococică în evoluţie. Pentru ceilalţi streptococi se efectuează Atb. .

b) Habitat.Identificarea bacteriei 6.Genul Staphylococcus Obiective: 1. 3. Antibiograma c) Caractere biochimice 8. Tipizarea bacteriilor a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură 7. Determinarea patogenităţii 4. Examenul microscopic direct al pp. c) Produs patologic. 2.Referinţe la : a) Clasificarea pe baza producerii de coagulază. Actiunea agentilor fizici si chimici **Testul catalazei ** Producerea de coagulaza . Izolare 5.

S. Saprophyticus . Există: -Stafilococi coagulazo-pozitivi: S. epidermidis. S. lugdunensis. S. S.hyicus. aureus -Stafilococi coagulazo-negativi (SCN) cu importanţă clinică: S. care depozitează fibrina la suprafaţa stafilococilor.Ea depozitează fibrina la suprafaţa stafilococilor. haemolyticus. S.Referinţe la : a) Clasificarea pe baza producerii de coagulază b) Habitat c) Produs patologic a)Clasificarea pe baza producerii de coagulază.1. Coagulaza este o enzimă. schleiferi.

aureus meticilino-rezistent (MRSA.S.pneumonie ⇒ spută. . secreţie faringeană. SCN) .aureus .infecţii nosocomiale .1. ⇒ sânge (S. SCN meticilinorezistent . . aureus) .40% sunt purtători nazali de S. infecţii tegumentare ⇒ puroiul (S.septicemie.infecţii urinare ⇒ urină (S.Unele specii-floră normală a tegumentelor şi mucoaselor . toxiinfecţii alimentare ⇒ materii fecale. vomismente.portaj: secreţie din cavitatea nazală anterioară. aureus. aureus) . probe de pe tegumente (zona axilară. S. perianală) . alimente. SARM).Referinţe la : a) Clasificarea pe baza producerii de coagulază b) Habitat c) Produs patologic b) Habitat .Prin contaminarea alimentelor >toxiinfecții alimentare c) Produs patologic .infecţii gastro-intestinale. otite. saprophyticus.plăgi.meningite ⇒ LCR .

dispuşi în grămezi asemănătoare ciorchinilor de strugure și celule inflamatorii.microscopic: coloraţia Gram: coci gram (+). Examenul microscopic direct al pp. filamentos. .macroscopic: puroi cremos. . gălbui. Există 2 tipuri de examen microscopic direct al pp: .2.

Mediul de îmbogăţire: mediul hiperclorurat .Este nepretenţios.2) . fig. 3) .3 .Izolare .Incubare aerobă la 37°C. 18 – 24 ore. poate fi cultivat pe geloză sânge (fig.Chapman (Ch) (fig.3.2 fig.

în grămezi.Identificarea bacteriei :a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură c) Caractere biochimice a) Caractere morfotinctoriale Frotiu din cultură pură: coci Gram (+). .4.

Identificarea bacteriei :a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură c) Caractere biochimice b) Caractere de cultură Colonii “S” cu pigment galben-auriu până la citrin. În mediile lichide tulbură uniform bulionul. Colonii de tip S-smooth. opace. galben) b) Pe geloză sânge: hemoliză beta . a)Colonii pigmentate (alb.4. lucioase.

Pe o lamă de microscop depune 1-2 picaturi de H2O2 .4.Deoarece ambele bacterii cresc pe mediu cu sânge se recomandă folosirea vârfurilor coloniilor de stafilococ sau streptococ pentru a evita reacții fals pozitive datorită catalazei eritrocitare(din mediu cu geloza – sânge).Identificarea bacteriei :a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură c) Caractere biochimice c) Caractere biochimice :. STREPTOCOC .catalază + **Testul catalazei Diferențiază coloniile de staphylococ de cele de streptococ. STAFILOCOC Test negativ-absența bulelor. peste picatura de reactiv se adaugă coloniile testate. Citire si interpretare: Test pozitiv-apariția bulelor de gaz până la efervescență.

. S. .producerea de hemolizine – pe geloză-sânge .apariţia de grunji. S. 2)Coagulaza legată – leagă fibrinogenul ducând la agregarea bacteriilor. ş. S. haemolyticus. galben citrin (S.lugdunensis. aureus.) .a. care lasă picătura limpede înseamnă reacţie pozitivă. chromogenes. Se evidențiază prin punerea în contact a culturii în bulion cu plasma. Citire și interpretare: Test pozitiv.producere de pigment: de la auriu la portocaliu.hemoliza beta (S.a. aureus. ş.nu prezintă hemoliză (majoritatea tulpinilor SCN). Se evidențiază pe lamă prin adăugarea plasmei peste suspensia de stafilococ.) . Test negativ.Identificarea bacteriei :a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură c) Caractere biochimice **Producerea de coagulază 1)Coagulaza liberă-enzima extracelulară care transformă fibrinogenul din plasmă în fibrină.amestecul rămâne omogen.4.

4.Identificarea bacteriei :a) Caractere morfotinctoriale b) Caractere de cultură c) Caractere biochimice Citirea testului (+/-) .

hemolizine.5. descompunerea manitolului in vivo: inoculare la animale de laborator (cobai. iepure) . Determinarea patogenităţii Determinarea patogenității in vitro: producerea de coagulază.

6. Tipizarea bacteriilor Pentru identificarea sursei de infecţie . .prin metode de biologie moleculară .prin lizotipie (determinarea sensibilităţii stafilococului faţă de bacteriofagi. este o sensibilitate stabilă a stafilococului).

7. VRSA-bacterii ALERTE ! . Antibiograma -Metoda difuzimetrică sau determinarea CMI -Mediul Muller Hinton -Conform standardelor CLSI sau EUCAST Tulpini rezistente: MRSA. VISA.

Antibiograma :Mediul Muller Hinton .

Sunt distruși la 60 grade.8. timp de o oră.Acțiunea agenților fizici și chimici În puroi supraviețuiesc săptămâni. VISA. . Sunt rezistenți la multe peniciline >> betalactamaze MRSA. Alcoolul de 70 grade distruge stafilococci în decurs de o oră. VRSA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful