You are on page 1of 12

Capitolul 2: Analiza competivitatii

2.1. Factori care influenteaza productivitatea Producţia individuală de lapte a vacilor este influenţată de o serie de factori genetici, fiziologici, de exploatare şi climatici, cei mai importanţi fiind următorii: 1.Rasa În funcţie de potenţialul genetic în direcţia producţiei de lapte, rasele de taurine pot fi grupate astfel: rase cu producţii foarte mari de lapte (Holstein Friză, Roşie daneză, Brown Swiss), rase cu producţii mari de lapte (rasele europene de tip Schwyz şi Simmental) şi rase cu producţii mici de lapte (rasele primitive şi cele specializate pentru producţia de carne). Între rase există importante diferenţe şi în ceea ce priveşte conţinutul laptelui în grăsime, astfel sunt rase cu un conţinut foarte ridicat de grăsime în lapte(Jersey, Guernsey), rase cu un conţinut ridicat de grăsime în lapte (Roşie daneză),rase cu un conţinut satisfăcător de grăsime în lapte (Simmental, Schwyz) şi rase cu un conţinut redus de grăsime în lapte (Holstein Friză). Rasa, ca unul din cei mai importanţi factori de influenţă ai producţiei individuale de lapte, nu asigură garanţia obţinerii unor producţii ridicate în toate circumstanţele. Rasele cu un înalt grad de specializare au o capacitate productive mare, iar consumul specific este redus, însă exteriorizarea productivă a acestor caracteristici se realizează doar în cazul asigurării unor condiţii optime de mediu şi de exploatare. 2. Tipul fiziologic Influenţează producţia de lapte a animalelor datorită relaţiilor de interdependenţă cu tipul morfologic, constituţional, temperamental şi productiv. La taurine sunt întâlnite trei tipuri fiziologice: respirator, digestive şi mixt ( cu predominarea uneia din laturi). Cele mai productive animale se încadrează în tipul respirator şi se caracterizează prin: animale cu forme corporale uscăţive, schelet fin, musculatură slab dezvoltată, constituţie fină, temperament vioi, o capacitate foarte mare de valorificare a furajelor în direcţia producţiei de lapteşi la care predomină latura catabolică a metabolismului, în speţă proceselor de oxidare. 3. Individualitatea Cantitatea de lapte realizată de vacile din aceeaşi rasă variază în limite largi. Aceste variaţii se datorează bazei genetice proprii (rezultată în urma combinării genelor parentale) şi a modului diferit în care indivizii reacţionează la influenţele factorilor de mediu.

8 90. se cunosc vaci de rasă Holstein la care conţinutul de grăsime este de 5%. 5 96.5 60. Brună de Maramureş) la lactaţia V-VI.6 76. apoi producţia de lapte se reduce odată cu înaintarea în vârstă (vezi tab.1 89. vacile din rasele precoce (Jersey. producţia maximă se realizează la lactaţiile III-IV.Astfel.Holstein.7 79.1 100 99.4 95.1 75. cele mai mari diferenţe în ce priveşte producţia cantitativă de lapte se înregistrează între lactaţia I şi a II-a.3 89.3 95.5 100 99. Indiferent de rasă.Între indivizii unei rase se înregistrează diferenţe notabile şi în ce priveşte compoziţia chimică a laptelui. Roşie daneză) realizează la lactaţia I 75-80% din producţia maximă. dar şi indivizi cu producţii foarte mari (peste 10000 kg/lactaţie).2 94.2.dar şi vaci de rasă Jersey cu 3% grăsime. Ca urmare a variabilităţii individuale.5 94. până la atingerea nivelului productive maxim. urmare a faptului că în acest interval de timp are loc cea mai mare creştere în volum a ugerului în corelaţie şi cu îmbunătăţirea structurii glandulare a ugerului.6 96.9 100 95 - Gradul de precocitate al raselor pentru producţia de lapte este demonstrat şi de raportul dintre producţia de lapte realizată la lactaţia I şi cantitatea de lapte produsă la lactaţia maximă. iar rasele tardive 55-60%.1 Lactatia I a II-a a III-a a IV-a a V-a a VI-a a VII-a Ponderea producţiei de lapte (%) faţă de lactaţia maxima Baltata Bruna de Pinzgau de Holstein Rosie Romaneasca Maramures Transilvania Daneza 65. în cadrul raselor ameliorate sau specializate pentru producţia de lapte există indivizi cu producţii foarte mici de lapte (2000-3000 kg/lactaţie).9 87.7 93.6 96. la rasele perfecţionate şi cele specializate pentru producţia de lapte (Jersey. Astfel.4 97.6 79. Holstein). .1 94. Spre exemplu. Vârsta Acest factor are în vedere dinamica producţiei de lapte pe viaţa productivă a animalului. în timp ce la rasele primitive producţia maximă se înregistrează la lactaţiile VII-VIII. în special conţinutul în grăsime dar şi de proteină.9 97. În funcţie de rasă şi de gradul de precocitate al acesteia.3 100 95. Brună de Maramureş) 65-75%. Tabelul 2.8 81.5 81 Jersey 76. 4. la rasele mixte ameliorate (Bălţată românească. Această dinamică are un caracter specific de rasă şi prezintă o variabilitate individuală accentuată.2 90.9 85.7 99.rasele semiprecoce (Bălţată românească.6 100 94.1 100 98. producţia de lapte este ascendentă în primele 2-3-5 lactaţii.1).

50 % .00 %.50 % . Deşi între masa corporală şi nivelul producţiei de lapte există o corelaţie pozitivă. .7.00 .11.13. Masa corporală optimă care asigură rentabilitatea maximă în exploatarea vacilor de lapte se poate stabili cu ajutorul indicelui somato-productiv (indicele lapte).70 .Luna a VIII-a-7. Luna de lactatie Referitor la acest factor s-a constatat ca cea mai mare producţie de lapte se înregistrează în cursul primelor 3 luni de lactatie.Luna a VII-a .5. Din punct de vedere al rentabilităţii economice. această corelaţie nu este liniară şi nici absolută.Luna a VI-a . indice care reprezintă raportul dintre masa corporală şi producţia (cantitatea) de lapte pe lactaţie. respectiv la fiecare 100 kg masă corporală să se realizeze 600 kg lapte. Dezvoltarea corporala În mod obişnuit. amplitudinea scăderii fiind dictată de gradul de ameliorare al animalelor. consumul de substanţe nutritive pentru întreţinerea funcţiilor vitale se măreşte. .50 .00 %. . dupa care producţia înregistrează un platou şi apoi o fază descendentă diminuându-se treptat către luna a X-a de lactatie.11.12. valoarea minimă a indicelui somato-productiv trebuie să fie de 1/6.Luna V-a .11.00 .12.10. Odată cu creşterea masei corporale.70 %.50 . .4.13.Luna a X-a . .30 %.Luna a IX-a .50 %.50 .50 .50 %.În majoritatea cazurilor vacile cu producţii mari de lapte şi cele recordiste au o dezvoltare corporală superioară faţă de media rasei din care fac parte.8. .6. . dezvoltarea corporală se apreciază şi se exprimă prin valoarea masei corporale.12.Lunal-a. Fiecare rasă se caracterizează printr-o anumită valoare a masei corporale. Valoarea optimă a masei corporale pentru fiecare rasă se stabileşte luând în considerare eficienţa economică cu care se realizează producţia de lapte. .12. 6.00 .Luna IV-a . La aceste animale organele şi aparatele care sunt implicate direct sau indirect în procesul de sinteză a laptelui sunt mai bine dezvoltate. plusul de lapte obţinut de la vacile cu masă corporală mare devine neeconomic ca urmare a creşterii consumului specific.Luna Il-a . care este corelată cu un anumit nivel productiv.13.30 . se consideră că.Luna IlI-a . . . în cifre relative valorile de mai jos : .4.00 % . Cantitatea de lapte pe luni de lactatie înregistrează.50 %.50 .9. indiferent de rasă.12.6.

5 Bălţată românească 600 3500 1/6 Hereford 550 1500-1800 1/2. Astfel. fiind deci mai economice în exploatarea pentru producţia de lapte. având şi o mare variabilitate individuală. 2. Raţia furajeră trebuie să asigure în proporţiile necesare toate elementele nutritive (energie. administrate la timp. vitamine etc. de bună calitate. la vacile care se găsesc într-o bună stare de întreţinere.Valoarea indicelui somato-productiv (tab. în raport cu vârsta. starea fiziologică şi cu nivelul productiv al vacilor asigură condiţiile necesare pentru exteriorizarea potenţialului bioproductiv al animalelor. Hranirea Furajarea este cel mai important factor de exploatare în determinarea cantitativă şi calitativă a producţiei de lapte. proteină.5-1/3 7. săruri minerale. Astfel.). într-o ordine precis stabilită şi potrivite cu funcţionalitatea complexului gastric. . Pentru obţinerea unor rezultate tehnico-economice superioare în exploatarea vacilor de lapte se impune ca raţiile administrate să fie bine echilibrate cantitativ şi calitativ. aflate într-o stare necorespunzătoare de întreţinere. Furajele care alcătuiesc raţia trebuie să fie variate. Nivelul de reducere al producţiei de lapte este influenţat de severitatea restricţiilor furajere. scăderea producţiei de lapte ca urmare a subnutriţiei este mai redusă comparativ cu vacile slabe. la rasele specializate pentru producţia de lapte.2) diferă cu gradul de ameliorare şi specializare al raselor. de durata subfurajării şi de condiţia în care se găsesc vacile pe timpul subnutriţiei. dezvoltarea corporală. precum şi la rasele moderne de lapte indicele somato-productiv are cele mai mari valori (1/9-1/12). Furajarea raţională. Tabel 2. Subnutriţia (subfurajarea) are un puternic şi imediat efect depresiv asupra producţiei de lapte.2 Valorile medii ale indicelui somato-productiv (indicele lapte) la diferite rase RASA Masa corporală Producţia medie de Indicele la maturitatea lapte pe lactaţie somato-productiv morfologică (kg) (kg) Jersey 375-400 4500 1/11-1/12 Holstein Friză 650 7000-7500 1/10-1/11 Roşie daneză 600-650 7000 1/10-1/11 Guernsey 450-500 4500-5000 1/9-1/10 Bălţată cu negru 550 4000-4500 1/7-1/8 românească Simmental 650-700 5000 1/7-1/7.

În acelaşi timp.Deficienţele de furajare. când furajele verzi aflate într-un stadiu tânăr de vegetaţie au efect laxativ.proces ce se asociază cu reducerea sintezei de grăsime din lapte. Adăparea de la surse ocazionale (mai ales în cazul întreţinerii pe păşune) poate constitui un important factor de risc în transmiterea unor boli. nutreţurile verzi în stadiu tânăr de vegetaţie. se reduce rata de formare a propionatului şi se măreşte cantitatea de acetat).5 kg/100 kg masă corporală. . furajele tratate termic(fulgi de cereale) şi furajele administrate sub formă de granule determină reducerea procentului de grăsime din lapte. bicarbonat de potasiu. . îndeosebi a conţinutului în grăsime. cu pH neutru şi uşor mineralizată) la discreţie (prin adăpători automate). de asemenea. chiar pe perioade scurte de timp (câteva zile) fac ca revenirea la producţia iniţială să fie lentă sau chiar să nu se mai atingă nivelul anterior de producţie. prevenirea reducerii procentului de grăsime din lapte se poate realiza prin adoptarea următoarelor măsuri: . dăunătoare. . determinând în acelaşi timp şi reducerea procentului de grăsime din lapte. . creşte consumul specific. oxid de magneziu etc. Suprafurajarea poate determina modificarea profilului metabolic specific vacilor în lactaţie. 8. Valoarea nutritivă a raţiei. În mod obişnuit.primăvara timpuriu. înainte ca vacile să fie scoase pe păşune li se vor administra 2-3 kg fân sau chiar paie. acid butiric 12%. Menţinerea stării de sănătate a efectivelor şi obţinerea unor producţii mari de lapte impune asigurarea apei potabile (proaspătă. alţi acizi 3%. proporţia acizilor graşi volatili din rumen este următoarea: acid acetic 65%.cantitatea de porumb din amestecul de concentrate să fie limitată la 30%. inodoră. Aceste furaje determină reducerea ratei de formare a acidului acetic şi măresc rata de formare a acidului propionic din rumen. ca urmare. acid propionic 20%. suprafurajarea este. Dacă subnutriţia şi carenţele alimentare sunt factori inhibitori ai producţiei de lapte. substanţe ce contribuie la reducerea pH-ului ruminal (în acest fel. vacile se îngraşă şi.raţia să conţină minim 17% celuloză.).raţia furajeră zilnic administrată să conţină fân în cantitate de minim 1. limpede. raţiile bogate în furaje concentrate. Dirijarea judicioasă a furajării pe durata unui ciclu de producţie presupune asigurarea furajelor necesare în mod ritmic şi în corelaţie cu starea fiziologică în care se găsesc animalele la un moment dat. structura şi forma de administrare a acesteia influenţează şi compoziţia chimică a laptelui. fânul tocat mărunt (sub 5 mm). iar funcţia de reproducţie poate fi afectată.Astfel. apa este un element de bază în sinteza laptelui. Apa are un important rol epidemiologic. cele sărace în fibroase. În condiţii normale.administrarea zilnică a unor substanţe chimice de sinteză (bicarbonat de sodiu. . mai ales dacă vacile se află în a doua parte a lactaţiei. Adăparea Apa reprezintă principala componentă chimică a organismului.

pe două căi: a). Producţia individuală de lapte Producţia individuală de lapte este un factor cu influenţă deosebită asupra producţiei totale de lapte.prin procesul de ameliorare (selecţie. determină reducerea rentabilităţii fermei prin scăderea producţiei de lapte. 9.). a ingestei şi. Nivelul producţiei individuale este influenţat la rândul său de o serie de factori. în principal. Producţia totala de lapte este influenţată de urmatorii factori: mărimea efectivului de vaci exploatate pentru producţia de lapte. tuberculoza.încrucişări). . Mulsul trebuie să fie complet. Se consideră că necesarul de apă pentru o vacă în lactaţie este de 4-5 l/kg S. ingerată. în condiţii igienice şi în linişte. Algele prezente în apă modifică gustul. pasteureloza. Mărimea efectivului de vaci. fâneţe). la dimensionarea corectă a efectivului de vaci se vor lua în considerare următoarele elemente: zona naturală de favorabilitate. sau prin raportarea efectivului la suprafaţa de teren agricol disponibil (cap. Mulgerea Mulgerea are influenţă asupra cantităţii şi calităţii laptelui recoltat. gradul de intensivizare al producerii furajelor etc. . să fie executat la ore fixe. producţia individuală de lapte şi activitatea de reproducţie. Neasigurarea apei potabile în cantităţi suficiente şi la o temperature potrivită (10-15o C) determină reducerea apetitului. febra aftoasă. Efectivul de vaci Între efectivul de vaci şi volumul total al producţiei de lapte există o corelaţie pozitivă. fertilitatea solului. În acest sens. Depăşirea densităţii optime. leptospiroza etc. la intervale egale de timp. a producţiei de lapte./100 ha) trebuie corelat cu posibilităţile reale de asigurare a bazei furajere necesare. Nerespectarea acestor reguli conduce la diminuarea cantităţii de lapte şi a procentului de grăsime din lapte. 2. precum şi de tehnologia de exploatare adoptată. Creşterea producţiei individuale de lapte se poate realiza. precum şi la degradarea calităţilor igienice ale laptelui. exprimată în valori absolute (cap. realizat în timp cât mai scurt.U. suprafaţa agricolă disponibilă (arabil. Importanţă deosebită prezintă pregătirea ugerului pentru muls (executarea masajului). între care rasa şi gradul de ameliorare al acesteia. culoarea şi mirosul acesteia. 1. dirijarea împerecherilor. implicit. raportată la suprafaţa de teren agricol. păşuni. Mărirea producţiei individuale de lapte este cea mai rentabilă cale de sporire a producţiei totale de lapte.putând fi sursa de contaminare cu unele boli transmisibile cum sunt: parazitozele.

nivelul consumului intern de lapte şi însuşirile calitative ale laptelui. respectiv la intervalul mediu între fătări (C.prin optimizarea tehnologiei de creştere şi exploatare (furajare. 1. Factorii care influenţează producţia de lapte-marfă sunt următorii: producţia totală de lapte. 2.Exprimaţi în mod sintetic. Prin mărirea producţiei totale de lapte la nivelul fermei (acţionând prin intermediul factorilor anterior menţionaţi). deoarece lactaţia se declanşează după fătare. 3. etc.b). laptele fizic fiind recalculat la 3. întreţinere).5% grăsime (lapte standard). aceşti indici se referă la regularitatea fătărilor.). 3. Prin dirijarea corectă a factorilor care influenţează producţia individuală de lapte.). în ţara noastră preluarea laptelui se face în funcţie de conţinutul acestuia în grăsime. Producţia de lapte-marfă este un important indice economic. în raţia viţeilor se vor introduce cât mai de timpuriu nutreţuri combinate (de tip Prestarter şi Starter) şi fânuri de foarte bună calitate. Producţia totală de lapte Volumul total de lapte fizic produs la nivelul unei ferme influenţează în mod direct cantitatea de lapte-marfă. producţia fenotipică se apropie.I. care trebuie să fie cât mai apropiat de 365 zile. natalitate. Însuşirile calitative ale laptelui Valorificarea laptelui către unităţile de prelucrare ale laptelui se face în anumite condiţii de calitate. hrănirea viţeilor se poate realiza prin aplicarea alăptării artificiale folosind lapte degresat sau substituenţi de lapte. Corespunzător actualelor tehnologii de creştere. se va obţine o cantitate mai mare de lapte-marfă. de potenţialul productiv real al vacii. ca valoare. condiţii ce diferă de la o ţară la alta. Nivelul consumului intern de lapte Consumul intern de lapte este reprezentat de cantitatea de lapte utilizată pentru hrănirea viţeilor din cadrul fermei şi pierderile ocazionate de transportul şi manipularea laptelui în fermă. . Reducerea cantităţii de lapte integral folosit pentru hrănirea viţeilor constituie principala cale de a reduce nivelul consumului intern de lapte. Activitatea de reproductie În corelaţie cu cei doi factori anterior amintiţi. mulgere. . se realizează prin intermediul unor indici specifici (fecunditate. cu influenţă deosebită asupra rezultatelor economico-financiare ale unităţii. Aprecierea modului în care se desfăşoară activitatea de reproducţie într-o fermă de vaci pentru lapte. activitatea de reproducţie influenţează nemijlocit producţia totală de lapte. Actualmente.

în anul 2009 erau cu 16.028 în anul 2007.6% mai multe exploataţii de 11-15 capete. cu 27. cu 16.8% mai multe exploataţii de 6-10 capete.851 exploataţii în anul 2009.028 2008 863.851 Din analiza datelor din tabel observăm că la nivel naţional există un număr foarte mare de exploataţii de bovine matcă. cu 27. Tabel 2. când în România a început implementarea sistemului cotelor de lapte la 849.436 11.2%. la preluarea laptelui. numărul de celule somatice etc.852 2. al căror număr a crescut în 2009 faţă de 2007 cu 34.43% mai multe exploataţii de 31-50 capete.105 1.227 3. din care aproape 90% sunt exploataţii familiale (1-2 capete) ce produc în principal lapte pentru autoconsum.În perspectivă.860 2009 757. 830 65.817 9.391 942 587 321 191 1.). În ultimii 3 ani se observă o scădere în medie cu 1% pe an a numărului de exploataţii familiale şi o creştere accentuată a numărului exploataţiilor de mărime medie. producătorii de lapte de vacă sunt în cea mai mare parte persoane fizice ce deţin 1-2 bovine matcă (vaci de lapte şi juninci) şi care utilizează aproximativ 41% din laptele produs pentru consum propriu.620 1.280 1.6% mai multe exploataţii de 21-30 capete şi cu 35. 2. Această deplasare a structurii dinspre exploataţiile foarte mici spre cele medii se face pe fondul unei ajustări a numărului total de exploataţii de bovine matcă.054 8.129 63.286 2007 969. Acelaşi lucru se întâmplă cu exploataţiile mari.799 73. Faţă de 2007. Efectivul vacilor de lapte pe total exploataţii Categorii de exploataţii 1-2 capete 3-5 capete 6-10 capete 11-15 capete 16-20 capete 21-30 capete 31-50 capete 51-100 capete > 100 capete Total Numărul exploataţiilor ce deţin bovine matcă (vaci de lapte şi juninci) 2006 1. de la 1. ceea ce înseamnă o reducere a acestora cu 19.052.052.220 704 443 246 164 1.614 2.030.586 1.433 1.106.5% mai multe exploataţii de 16-20 capete. .046 2.896 66.468 1.653 9.3. se prevede ca în afara conţinutului în grăsime.6% (exploataţii cu 51-100 capete) şi cu 23% (exploataţii peste 100 capete).028 634 409 236 945.202 795 432 235 849. să fie luaţi în considerare şi alţi indici calitativi ai laptelui (conţinutul în proteină.2 Producătorii de lapte de vacă În România.

iar acum este membră a UE.1 Factori ce influenţează formarea preţului Preţul de achiziţie a laptelui crud sau „preţul la poarta fermei” este diferit pentru laptele conform faţă de cel neconform.5 % din efectivele totale de vaci de lapte erau crescute în exploataţii de mărimi foarte mici (1-2 capete). 2.028 de exploataţii.851.63 capete iar 72.68% din efective. procesul de restructurare a exploataţiilor este departe de a fi finalizat. Cu toate că România a traversat o perioadă lungă de tranziţie. în scopul îmbunătăţirii calităţii produselor de origine animală şi pentru îmbunătăţirea calităţii şi igienei laptelui de vacă destinat procesării. În anul 2007. În ultimii doi ani (2008.05% din total.Efectivul de bovine matcă este în continuare (anul 2009) concentrat în proporţie de 64. deţinând numai 4.37% din efectivul total de vaci de lapte.6% din efectivele totale erau crescute în exploataţii de 12 capete. Fermele de mărime medie concentrează aproximativ 13.5% în fermele mici (3-5 vaci de lapte) .53% din efective. se observă şi o reducere cu 22. aceste exploataţii reprezentau 0. producţia de lapte se obţinea în 1.  sprijinul financiar acordat de la bugetul de stat.3. deţinând 5. În anul 2008. Exploataţiile care au peste 50 capete şi pe care le considerăm comerciale sau potenţial comerciale reprezentau în anul 2007 doar 0. Având ca bază această diferenţiere calitativă.2 % a efectivelor concentrate în exploataţii familiale de 1-2 capete bovine.69 capete iar 69.73 capete iar în exploataţiile familiale erau crescute 64.3% în anul 2009 faţă de anul 2007. a căror mărime medie era de 1.pentru atingerea standardelor de calitate din UE.860 de exploataţii. producţia de lapte de vacă se obţinea în 945.3% din efectivele totale.052. În anul 2008.07% din total. observăm o ajustarea puternică a procentului efectivelor de vaci de lapte crescute în exploataţii foarte mici (1-2 capete) şi o uşoară creştere a ponderii efectivelor crescute în exploataţii de 3-5 capete vaci.3 Pretul laptelui 2. B) Factori ce influenţează în mod indirect formarea preţului: . 2009). mărimea medie a unei exploataţii era de 1. a căror mărime medie era de 1. În anul 2009. numărul exploataţiilor a scăzut la 849. deţinând numai 3.8% din efective iar fermele mari doar 5. Pe fondul scăderii efectivelor totale cu 12.08% din total.42% (date eferente anului 2009). preţul laptelui poate diferi de la o regiune la alta a ţării şi poate fi influenţat de mai mulţi factori: A) Factori ce influenţează în mod direct formarea preţului:  anotimpul când se efectuează tranzacţia. iar în 2009 reprezentau 0.  preţul laptelui achiziţionat din spaţiul intracomunitar şi utilizat în fabricaţie de către procesatorul care este în acelaşi timp şi importator şi cumpărător de lapte de pe piaţa internă.3% în exploataţii familiale şi în proporţie de 16.

87 0.82 Anul 2008 Regiunea NORD-EST Regiunea SUDVEST OLTENIA Regiunea NORD-VEST Regiunea SUDMUNTENIA Regiunea SUDEST Regiunea CENTRU lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l 0.76 0.7 0.95 0.81 mart 0.8 0.78 0.93 0.93 0.9 0.62 0. când cantitatea de lapte oferită spre procesare scade iar laptele are un conţinut de grăsime mai ridicat.78 mai 0.86 0.93 0.86 0.86 0.83 0.76 0.6 0.82 0.79 0.8 0.02 1. prezenţa mai multor procesatori pe piaţa locală (concurenţa).69 0.64 0. preţul oferit este mai mare.85 0.9 0.98 0.96 0.98 0.72 0.93 0.94 1. august.79 0.6 0.79 0.82 0.91 0.9 nov 0.62 0. decembrie.74 0.64 0.88 1.75 0.65 0.68 0.77 0.69 0.66 0. funcţie de care poate fi posibilă negociera preţului sau a clauzelor tranzacţiei negocierea.92 0. piaţa neagră. iulie.99 .71 0. februarie.72 0.98 0.78 iunie 0. în perioada 2007-2009 Macroregiuni Clasificarea perioadelor si regiuni de Anul ian febr mart april mai iunie iulie aug sept oct nov dec 2007 dezvoltare Regiunea NORD-EST Regiunea SUDVEST OLTENIA Regiunea NORD-VEST Regiunea SUDMUNTENIA Regiunea SUDEST Regiunea CENTRU lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l 0.85 oct 0.05 1.98 0.94 1 0.79 0.72 1 0.81 aug 0.61 0.82 april 0.84 0.71 0.84 0.84 0.77 0.88 0.64 0.84 0.84 0.88 0.79 ian 0.65 0.79 0.75 0. ianuarie.61 0.89 1 1.67 0.81 0.79 0.75 0.96 0.89 0.76 0.02 0.81 febr 0.91 0.68 0. la nivel naţional şi pe regiuni .     relaţia dintre producător şi procesator.03 0. iunie.82 0. La începutul verii.82 0.92 0.82 0.64 0. Tabel 2.74 0.09 1. septembrie) comparativ cu cea de iarnă (octombrie.92 dec 0. martie).89 0. contractul.8 0.83 0.79 0.77 0.91 0.77 0.82 0.78 0.84 0.76 0.93 1.74 0. mai.87 0.7 0.76 0.66 0.72 0.78 0.83 0.76 0.79 0.05 0.91 0.56 0.71 0. noiembrie.71 0.78 iulie 0. când producţia de lapte începe să crească iar laptele scade calitativ (conţinut de grăsime). Analizând evoluţia preţului laptelui achiziţionat de la ferme în vederea procesării observăm că sunt diferenţe de preţ de la o regiune la alta între preţul de achiziţie din perioada de vară (aprilie.82 0.74 0.94 0.68 0.76 0.67 0.76 0.59 0.64 0.83 sept 0.88 0.93 0.79 0.85 0.92 0.99 0. se oferă un preţ mai mic iar la începutul toamnei.85 0.69 0.84 0.84 0.02 0.9 0.71 0.4 Preţurile medii lunare de achiziţie a laptelui crud de vacă.62 0.

99 0.99 1.09 .7 0.83 1 april 0.88 sept 0.91 nov 0.77 0. pot fi mai ieftine.56 lei/l) şi în regiunea Sud Muntenia în luna iulie 2009 (0.66 lei/l).98 Diferenţele între cel mai mic şi cel mai mare preţ mediu lunar la care a fost achiziţionat laptele au fost în medie.96 mai 0.77 0.05 0.83 0.82 0.93 ian 1 0.74 0.98 Într-un an agricol slab (furaje scumpe) 0. Preţul laptelui poate fi influenţat şi de preţul furajelor care.91 iunie 0.93 0.74 0.86 0. În tabelele de mai jos este menţionat.93 0.3 lei/litru.81 0.94 0.79 0.99 1.92 0.89 1. Preţurile menţionate în tabel reprezintă preţul mediu lunar de achiziţie a laptelui de la fermă.97 0.96 1.81 0.74 0. Un alt aspect de care trebuie ţinut seama este legat de sursa acestor furaje.88 oct 0.7 0.8 0. nu includ subvenţia acordată de stat şi nici TVA-ul. preţul minim al laptelui crud pe care. pot fi mai scumpe.92 0.74 0.2 0. Tabel 2.94 0.02 0.98 1 0.97 0.89 0.87 0.Anul 2009 Regiunea NORD-EST Regiunea SUDVEST OLTENIA Regiunea NORD-VEST Regiunea SUDMUNTENIA Regiunea SUDEST Regiunea CENTRU lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l lei/l 0.71 0.71 0.96 0.92 0. în jur de 0.85 0.87 aug 0.71 0.89 0.98 1 0.66 0. atât iarna cât şi vara.85 0.98 febr 0. iar într-un an agricol secetos. fiecare dintre tipurile de fermieri români l-ar putea accepta în condiţiile unui an agricol bun (când furajele au un preţ accesibil) şi într-un an agricol slab. dacă sunt produse în exploataţia proprie sau sunt cumpărate de pe piaţă.8 0.77 0. Se observă că cel mai scăzut nivel al preţului mediu lunar a fost înregistrat în regiunea Sud-Est în luna august 2007 (0.77 0.91 1 1.74 0.74 0.02 0. într-un an agricol bun.84 0.77 0.88 iulie 0.98 mart 0.5 Preţul (lei/l) minim (estimat de procesatori) ca fiind acceptat de către fermieri funcţie de preţul furajelor Într-un an agricol bun (furaje ieftine) Producători individuali (sub 5 vaci) Fermieri mici ( 5-30 vaci) Fermieri medii (30-100 vaci) Fermieri mari (peste 100 vaci) 0.96 0.97 0.9 dec 0. caz în care costurile cu furajarea efectivelor diferă mult.77 0.74 0.73 0. în estimarea procesatorilor. (când furajele au un preţ foarte mare) si preţul (lei/l) minim acceptat de către fermieri funcţie de preţul furajelor (estimarea fermierilor).94 1.06 0.93 0.69 0.78 0.9 0.93 0.78 0.

6 Preţul (lei/l) minim acceptat de către fermieri funcţie de preţul furajelor (estimarea fermierilor) Într-un an agricol bun (furaje ieftine) 1. .39 1.64 1.83 lei/l (exploataţii de familie). când preţul furajelor poate creşte.28 lei/l.Tabel 2.2 ( 5-10 vaci) G2.32 1. atât pentru un an agricol bun -1.1 (11-30 vaci) G2.37 lei/l (pentru exploataţii de familie).41 1.1 (51-100 vaci) G3. preţul minim al laptelui crud pe care fermierii l-ar accepta ar fi de 1.1.39-1.41 lei/l (fermierii cu exploataţii de mărime medie) şi de 1.49 G1. când preţul furajelor este accesibil. De observat că fermierii cu exploataţii mai mari de 100 de capete vaci de lapte au indicat cel mai scăzu preţ minim acceptat.67 lei/l (fermieri cu exploataţii de mărime medie) şi de 1.49-1. preţul minim al laptelui crud pe care fermierii l-ar accepta ar fi de 1.37 1.1 (sub 5 vaci) G1.49 lei/l. În cazul unui an agricol slab.67 1. 1.83 1.2 (31-50 vaci) G3. cît şi pentru un an agricol slab .39 1.2 (peste 100 vaci) În cazul unui an agricol bun.28 Într-un an agricol slab (furaje scumpe) 1.59 1.28-1. 1.59-1.55 1.55lei/l ( fermieri cu exploataţii mari).39 lei/l (fermierii cu exploataţii mari).