You are on page 1of 5

Cu siguranta Puma. Sau Guci, D&G sau Zara. Pentru ca romanii cheltuie pe haine mai mult decat pe electronice.

De fapt, pe electronice cheltuie cel mai putin si pe bunuri pentru casa cel mai mult. Acest lucru reiese dintru studiu realizat de Euromonitor International pentru anul 2007, cand creditul pentru consum era inca pe val. La fel si cel pentru cumpararea si construirea de case, ceea ce explica cheltuielile mari cu bunuri pentru casa (pentru mobila, covoare, corpuri de iluminat, lenjerie, tacamuri si vesela, unelte, produse pentru curatat, produse din hartie si servicii pentru casa). Deci romanul are grija inainte de toate sa-i fie bine acasa. Nimic rau in asta. Casa este sanctuarul unde te relaxezi, unde iti intemeiezi familia si unde iti recapeti fortele pentru zilele de munca. Daca iti place acasa la tine, ai mai multa putere sa infrunti lumea. Iar noi cheltuim destul de bine pentru asta. La acesta categorie au contribuit si miile de vile si mega-vile ce s-au construit in toata tara. Pe locul doi se afla cheltuielile pe alcool si tigari. Probabil efortul de a obtine banii si a-ti pune casa la punct trebuie sustinute cu astfel de produse. Sau, dupa ce ai casa frumoasa, stai frumos in balansoar cu o bere si o tigara; plus sampania pe care o spargi la inaugarare, plus petreceri pe care le dai pentru prieteni ca doar ai casa faina acum. Cheltuielile cu timpul liber si relaxarea includ jocuri, jucarii, carti, animale de companie, echipament sportiv si pentru camping, barci, echipamente pentru gradinarit, instrumente musicale, bilete la teatru, filme si muzee. Aici isi spun cuvantul multele magazine DYI (do it yourself, adica fa-o singur) care s-au deschis in tara, Orange film si faptul ca avem si munti si mare, iar in weekend orasele raman aproape pustii. Cheltuielile cu haine si incaltaminte ocupa un loc penultim in cosul nostru de cumparaturi, asta poate si pentru ca nu fiecare oras mare are mall inca. Dar investitorii se ocupa sa rezolve si acest lucru. Ma astept ca in anii urmatori aceste cheltuieli sa creasca, mai ales pentru ca avem multi designeri de haine si accesorii buni si foarte buni, dar mai ales pentru ca romanului ii pasa cum se imbraca si ce crede vecinul despre el. Cheltuielile cu produse electronice se situeaza pe ultimul loc si includ cheltuielile pentru calculatoare, televizoare, echipamente audio si foto, insa nu si telefoane celulare. Sincer, asta ma mira. Credeam ca tot romanul si-a schimbat echipamentul electrocasnic si electronic din casa odata cu mirajul creditelor, dar se pare ca nu in 2007. Comparatie cu alte tari este inutila, din punctul meu de vedere. Suntem o categorie aparte de consumatori, care nu joaca dupa reguli ci dupa bunul plac. De notat faptul ca nu apar cheltuielile cu mancare, bauturi nealcoolice, restaurante si fastfood-uri; la capitolul asta cred ca am fi stat destul de bine. Iata categoriile, in ordinea in care au fost analizate.

1. 2. 3. 4. 5.

Haine si incaltaminte (miliarde USD): 3,4 [intre 100 si 200 $ per capita] Electronice (miliarde USD): 1,5 [mai putin de 100 $ per capita] Alcool si tigari (miliarde USD): 5,7 [intre 200 si 400 $ per capita] Bunuri pentru casa (miliarde USD): 5,9 [intre 200 si 400 $ per capita] Timp liber si relaxare (miliarde USD) (nu include vacante si calatorii): 4,9 [intre 200 si 400 $ per capita]

Sursa: ziarul New York Times

Daca ar interzice fumatul in spatii publice, Romania ar putea scadea numarul fumatorilor cu cel putin 370,000 persoane, intr-un singur an. (AdPlayers.ro, Irina Toma)

Fumatul in spatiile publice a fost interzis in Beijing, locul de desfasurare al Jocurilor Olimpice in 2008. China, tara cu cei mai multi fumatori din lume (aproximativ 350 de milioane). Conform rezultatelor inregistrate de acestea, actiunea Chinei ar putea avea ca efect reducerea numarului fumatorilor cu peste 22 de milioane intr-un singur an, daca se implementeaza restrictia la nivelul intregii tari. Facand o comparatie, potrivit estimarilor Johnson &Johnson, in cazul in care tara noastra va urma exemplul Chinei, numarul fumatorilor ar putea scadea, cu cel putin 370,000 persoane, intr-un singur an. Romania ocupa locul 1 in Europa in perspectiva intentiei de renuntare la fumat si locul 2, ca numar de fumatori: 34.7% din populatie fumeaza. Scaderea numarului fumatorilor din Romania va contribui cu siguranta la reducerea semnificativa a bolilor si deceselor cauzate de fumat, Mihai Ciobanu, manager-ul diviziei de medicamente OTC de la Johnson & Johnson, Primul pas in lupta anti-fumat este aplicarea unor metode de sprijinire a persoanelor care doresc sa renunte la tigari, precum consilierea prin intermediul liniilor telefonice speciale si accesul la tratamentul de substitutie nicotinica, adauga Ciobanu, totodata si responsabilul de marketing Nicorette, produs care propune un tratament de substitutie nicotinica. Fumatul este principalul factor vinovat de aparitia cancerului si a bolilor de inima. Studiile arata faptul ca obiceiul de a fuma este fatal pentru aproximativ jumatate dintre fumatori. Totodata, riscul nefumatorilor expusi la fumatul pasiv de a se imbolnavi de cancer la plamani creste cu 20-30%. Conform unor studii recente, in Anglia, aproximativ 400.000 de persoane au renuntat la tigari in primele 9 luni de la interzicerea fumatului (iulie 2007), cea mai mare victorie in lupta anti-fumat din istoria tarii, inregistrata intr-un timp atat de scurt. OPRITI FUMATUL: Cei care stau n staii sunt gazai att de maini, ct i de fumtorii care-i aprind igrile ateptnd mijloacele de transport Ziua Mondial Antifumat este un prilej minunat de a renuna la acest obicei duntor sntii. n ntreaga lume au loc manifestri de popularizare a pericolelor pe care le prezint inhalarea fumului de tutun. Unele state i nspresc legislaia i interzic aprinderea igrii n locurile publice. Pe unul dintre primele locuri ale campaniei antifumat se afl Statele Unite, unde nu este permis fumatul nici pe balconul propriu sau n curtea din spatele casei, dac fumul este dus de vnt la un vecin.

Agresiunea asupra nefumtorilor este total interzis i este principiul care st la baza ntregii legislaii. Normele aplicate restaurantelor i altor localuri sunt att de stricte nct, practic, fumtorii din America sunt din ce n ce mai puini. Multe companii nu permit fumatul nici mcar n locuri special amenajate. Sunt necesare legi clare pentru restricionarea fumatului n locurile publice Ziua Antifumat, de mine, 31 mai, va aminti pmntenilor ct de nociv e fumatul. Nefumtorii nu trebuie s fie terorizai de fumtori, cnd ies din case. Pentru acest an, sloganul propus de Organizaia Mondial a Sntii, cu prilejul zilei antifumat este: "Tineree fr tutun". Apelul la aciune adresat publicului larg are drept scop interzicerea total a reclamelor la igri i interzicerea fumatului n anumite zone publice. Proiecte antifumat Noile msuri legislative trebuie s vizeze scderea consumului de tutun n rndul maturilor dar, mai ales, n rndul tinerilor. i n Romnia lupta mpotriva tutunului este asidu. Mine, n ar vor avea loc informri menite s sensibilizeze populaia, referitoare la practicile companiilor productoare de tutun. Agenia Naional Antidrog a organizat o campanie de sensibilizare a prinilor, tinerilor, cadrelor didactice, oamenilor politici, jurnalitilor, opiniei publice n legtur cu importana adoptrii i implementrii unor msuri legislative pentru interzicerea total a tuturor formelor de publicitate i promovare a produselor din tutun. Dac dup aceast campanie s-ar obine mcar interzicerea fumatului n staiile mijloacelor de transport n comun, progresul ar fi vizibil imediat. Testarea plmnilor La nivel local, n judeele Covasna, Braov i Bacu, se organizeaz proiectul regional "31 mai - Ziua Mondial fr Tutun". Acest proiect are drept scop prevenirea consumului de tutun i promovarea unui stil de via sntos. i la Slobozia, Autoritatea de Sntate Public organizeaz o campanie antifumat, informnd despre consecinele fumatului, prin msurarea vrstei reale a plmnului fumtorilor, cu ajutorul unui aparat special. ntre 15 i 30 mai s-au desfurat activiti speciale n Penitenciarul Slobozia, printre copiii instituionalizai i n colile i liceele din ora. La Zalu vor avea loc activiti stradale de distribuire de materiale informative legate de nocivitatea fumatului. n lume sunt 1,2 miliarde de fumtori Fumatul este a doua cauz a mortalitii pe mapamond. n Romnia, zilnic, se fumeaz peste 5 milioane de pachete de igri.

Medicii spun c riscurile la care se expun fumtorii pasivi difer n funcie de ambian, ventilaie, prezena altor poluani. Tocmai de aceea, n staiile mijloacelor de transport n comun, unde aerul e deja poluat de mainile care stau la stop, fumatul trebuie s fie urgent interzis, mai ales n oraele mari. n lume sunt 1,2 miliarde de fumtori, care "consum" 5.500 miliarde de igri. Numrul deceselor anuale provocate de tutun vor atinge 10 milioane de oameni, pn n 2020. Tutunul se afl la originea a aproximativ 25 de boli care pun n pericol viaa. n fiecare an se nregistreaz circa 4 milioane de decese provocate de fumat. La fiecare 24 de ore mor aproximativ 100 de fumtori. Organizaia Mondial a Sntii a declarat ziua de 31 mai "Ziua Mondial fr Tutun", n anul 1987.

Stiati ca legea 349/2002, pe lnga interzicerea fumatului n locuri publice, obliga producatorii de tutun sa afiseze, prin rotatie, pe lnga avertismentul general si unul dintre avertismentele de mai jos? LISTA cuprinznd avertismente de sanatate aditionale, conform art. 6 alin. (2) lit. d) 1. Fumatorii mor mai tineri. 2. Fumatul blocheaza circulatia sngelui n artere, provoaca infarct miocardic si accident vascular cerebral. 3. Fumatul provoaca cancer pulmonar, care este letal. 4. Fumatul n timpul sarcinii dauneaza copilului dumneavoastra. 5. Protejati copiii: nu-i lasati sa respire fumul dumneavoastra! 6. Doctorul sau farmacistul dumneavoastra va poate ajuta sa va lasati de fumat. 7. Fumatul da dependenta, nu ncepeti sa fumati! 8. Oprirea fumatului scade riscul de mbolnaviri cardiace sau pulmonare fatale. 9. Fumatul poate provoca o moarte lenta si dureroasa. 10. Primiti ajutorul pentru renuntare la fumat: (... telefon/adresa postala/adresa de Internet/consultati doctorul dumneavoastra/farmacistul...). 11. Fumatul ncetineste circulatia sngelui si provoaca impotenta. 12. Fumatul provoaca mbatrnirea tenului (pielii). 13. Fumatul poate dauna calitatii spermei si scade fertilitatea. 14. Fumul de tigara contine benzeni, nitrozamine, formaldehide si cianuri.