P. 1
Dacia nr. 7, 1 noiembrie 1941

Dacia nr. 7, 1 noiembrie 1941

|Views: 19|Likes:
Published by romulus13
Al. Busuioceanu - Viitorul inteligentei, Dan Botta - Basarabii, Valentin Georgescu - Universalitate si etnocratie, Nicolae M. Popp - Romanii din Rasarit si Miazanoapte, etc.
Al. Busuioceanu - Viitorul inteligentei, Dan Botta - Basarabii, Valentin Georgescu - Universalitate si etnocratie, Nicolae M. Popp - Romanii din Rasarit si Miazanoapte, etc.

More info:

Published by: romulus13 on May 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/22/2013

pdf

text

original

Numărul

7

DACIA
1941 • A P A R E DE D O U A ORI PE L U N A E X E M P L A R U L : 1 2 LEI

B U C U R E Ş T I ,

1

N O E M B R I E

VIITORUL

INTELIGENŢEI

MIHAI
Pictura de tranţ Franken II, reprezentând în rolul regelui în fruntea banchetului biblic

VITEAZUL
ilustre dela cartea — dovadă a importantei

LA

CURTEA
Tema Tânărul

ÎMPĂRATULUI
este „Irodiada aducând pare cu mantia blănită

RUDOLF
lui Irod capul a fi Sigismund Bahry

II
Botezătorul". Muzeul Mihai Prado din este înfăţişat Madrid.

personagule

împăratului. ce i se da.

compoziţiei din stânga

lui han

T r a g i c u l z i l e l o r p e care lc t r ă i m şi la c e a d i n t â i scrutare m a i s t ă r u i t o a r e . regi s p i r i t u a l i , p r i n c a r e S t a t u l însuşi î n g r i j o r ă r i l e g a t e d e n e p r e v ă z u l d e s t i n , R o m a n t i c a « d o m n i e a spiritului;», î n a j u n g e a î n f u n c ţ i e d e i n t e l e c t u a l i t a t e . e v o c ă i a r p r o b l e m a v i i t o r u l u i i n t e l i g e n ­ s i s t e m u l social c a r e a d ă i n u i t p â n ă e r i P r o b l e m a n u e r a a t u n c i grea, c â t t i m p ţei, r i d i c a t ă o d i n i o a r ă d e C h a r l e s M a u r ­ era d e a d r e p t u l o s c l a v i e , care p u t e a e a n i c i n u s e p u n e a d e c â t î n t r e aceşti r a s î n t r ' u n s t u d i u care tai găseşte şi ani p r e v e s t i u r m ă r i î n c ă ş i m a i d e z a s t r u o a ­ d o i t e r m e n i , î n t r e c a r e d e p e n d e n ţ a era o t u r b u r ă t o a r e a c t u a l i t a t e . S u m b r u ta­ se. F o r m i d a b i l u l creer m u l t i p l u , p e care de m a i î n a i n t e î n ţ e l e a s ă : Stat şi i n t e l e c ­ b l o u , a p r o a p e d e a a t i n g e d i s p e r a r e a , îl c r e d e a m d i n a m u l i m e n s e i m a ş i n i so­ t u a l i t a t e . a] u n e i r e a l i t ă ţ i o b i ş n u i t t r a v e s t i t ă , c i a l e , s e d o v e d e a a fi n u m a i u n c r e e r D a r e a a v e a să s e a g r a v e z e c e v a m a i p e s t e c a r e m â n a h o t ă r î t ă a s c r i i t o r u l u i fala, c o n d u s d e c u r e l e l e şl r o t i ţ e l e a că­ t â r z i u , c â n d d i c t a t u r a n a p o l e o n i a n a , francez trecea c u brutalitate acatm ror d e s t i n a ţ i e e r a n u m a i d e i n t e r m e d i a r i . d e o p o t r i v ă d e n e î n g ă d u i t o a r e î n toate a p r o a p e p a t r u d e c e n i i sfâşiind v ă l u l d e A b s u r d i t a t e , d o v e d i t ă a z i n u m a i p u ­ d o m e n i i l e , * a v e a să a n u l e z e , d i m p r e u n ă i l u z i i uşuratice. I n u m b r e tari, p e fon­ ţin i m o r a l ă p e cât a fost d e p r i m e j d i o a ­ cu atâtea a l t e r e g a l i t ă ţ i , şi r e g a l i t a t e a d u l e n i g m a t i c al u n u i v i i t o r î n t u n e c a t , să p r i n a t â t e a c o n s e c i n ţ e la c a r e 're- aceasta a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i , care se v e d e a d e s t i n u l i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i e u r o p e n e era b u i a să l u c ă î n a c e a s t ă o p i n i e p u b l i c ă , astfel p e n t r u î n t â i a oară d e t r o n a t ă . R o ­ z u g r ă v i t m u l t i m a l u i l u p t ă , c a r e şi î n ­ fără d i s c e r n ă m â n t şi fără r e z i s t e n ţ ă , m a n t i s m u l sta să i a n a ş t e r e . E r a n e v o e c e p e a a n u .mai fi e r o i c a , a m e n i n ţ ' t l , c â n d f u n c ţ i u n i l e a c t i v e s o c i a l e e r a u in­ n u m a i d e u n m a r e d e s e c h i l i b r u , care p â n d i t d e n e s f â r ş i t e f a t a l i t ă ţ i . I a r proce­ t e r v e n i t e n u î n s e n s u l u n u i d e z i n t e r e s a t a c u m a s e i v e a . Şi p e n t r u p r i m a oară re­ s u l acesta, l o g i c , m a t e m a t i c u r m ă r i t de p r o g r e s , c i al u n e i e x p l o a t ă r i fără cru­ v o l u ţ i o n a r ă , i n t e l e c t u a l i t a t e a a v e a să se a d r e s e z e a l i a t u l u i firesc al o r i c ă r e i revo­ M a u r r a s , c u a c e a c i u d a t ă l u c i d i t a t e a ţare p e n t r u i n t e r e s e p a r t i c u l a r i z a t e . M a u r r a s u r m ă r e a e v o l u ţ i a p r o b l e m e i l uţii m u l ţ i m i i . C u romaiitia~nul apa­ bolnavului care îşi notează cu precizie propria-i d e s c o m p u n e r e , n e e r a arătat, î n d e s v o l t a r e a e i istorică, şi n u m a i p e n ­ re î n t â i şi acest al t r e i l e a f a c t o r al v i e ţ i i t r u F r a n ţ a . V o m v e d e a , p e n t r u n o i , ter­ c u l t u r a l e , o p i n i a p u b l i c ă , p r i n c a r e se u u c u m v a ca o î n d e p ă r t a t ă e v e n t u a l i ­ m e n i i e i s u n t î n c ă şi m a i gravi. D a r ră­ va c o m p l i c a î n t r e g u l p r o c e s aT i n t e l e c ­ t a t e c e m a i p u t e a fi î n l ă t u r a t ă , c i ac­ m â n â n d c h i a r n u m a i la g e n e r a l i t ă ţ i , t u a l i t ă ţ i i . V r e m u r i l e e r o i c e a l e r e v o l u ­ tual, desfâşurându-se normal, implaca­ p r o b l e m a n u e m a i p u ţ i n a p ă s ă t o a r e , ţ i e i a v e a u să ţ i n ă câtva t i m p la p u n c t bil, spre ceeace Maurras n u m e a încă t o c m a i p r i n c e î n e a , e l e m e n t a r f i i n d , c e l e b r e i forţe a n g r e n a t e c u l t u r i i . Intre « v i i t o r u l » , d a r ar fi p u t u t n u m i şi ca­ d e f i n e ş t e i m p a s u l i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i d e azi i n t e l e c t u a l i t a t e şi m u l ţ i m e , S t a l u l avea tastrofa i n t e l i g e n ţ e i . î n g e n e r e . U n i m p a s m o r a l şi u n u l e c o ­ să r ă m â n ă u n i n t e r m e d i a r a s c u l t ă t o r . E v o r b a , n u d e vreo t e o r e t i c ă p r o b l e ­ n o m i c . M o r a l , p r i n i z o l a r e a t o t a l ă a « D o m n i a s p i r i t u l u i » e r a î n p r e g ă t i r e , ea m ă a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i î n s i n e , l o g i c pri­ s c r i i t o r u l u i şi a a r t i s t u l u i î n g e n e r e d e se p u t e a p r e v e d e a . R o m a n t i c i i s ' a u şi v i t ă ori m e t a f i z i c . D e s p e r ă r i l e m e t a f i ­ p u b l i c u l c ă r u i a i s e a d r e s e a z ă e c o n o m i c , î m b ă t a t d e a p r o p i a t a e i v e n i r e , ves­ z i c e , p o t fi o r i c â t d e g r a v e , p o t a r u n c a p r i n i m e d i a t a l u i d e p e n d e n ţ ă d e aţâţi tind-o c u c h e m ă r i i m p e t u o a s e . Şi î n vre­ î n p r ă p ă s t i i , e l e n u s u n t însă n i c i o d a t ă « p a t r o n i » , p a r t i c u l a r i s a u o f i c i a l i , c a r e m e a c â n d e r o i l o r l u i B y r o n s a u V i g n y i r e m e d i a b i l e . E v o r b a d e î n t r e b a r e a îl e x p l o a t e a z ă î n s u ş i u d u - ş i n u n u m a i b e ­ nici n u l e m a i a j u n g e a l u m e a , şi d i n m u l t m a i e m p i r i c ă , a t i n g â n d d u r e r i i m e ­ n e f i c i i l e m u n c i i l u i c r e e a t o a r e , dar vârftil m u n ţ i l o r îşi f â l f â i a u m a n t i i l e de d i a t e , a v i i t o r u l u i a c e s t e i i n t e l e c t u a l i ­ d r e p t u l d e a s u g e r a , d e a d e t e r m i n a — visători şi îşi s t r i g a u s u p e r b e l e desperă­ şi d e ce să o c o l i m c u v â n t u l ? d e a co­ ri, n i m e n i n u s'a î n d o i t î n a d e v ă r d e bi­ t ă ţ i , p r i v i t ă ca o f u n c ţ i u n e s o c i a l ă , care m a n d a însăşi această c r e e a ţ i e . ruinţa aceasta a s p i r i t u l u i , î n o r g a n i z a r e a c o l e c t i v i t ă ţ i l o r şi a Sta­ Ce s'a î n t â m p l a t î n s ă ? C e n e p r e v ă ­ C u m s'a a j u n s l a u n a s e m e n e a i l o g i c t u l u i d e azi îşi are u n r o l p r e c i s deter­ putut frânge r a p o r t i n t r e t e r m e n i care s e c e r e a u alt¬ zută forţă d u ş m ă n o a s ă minat. aripi c u atâta a v â n t î n t i n s e ? S e c o l u l al fel o r d o n a ţ i ? P r o c e s u l n u e l i p s i t d e Care e soarta s c r i i t o r u l u i , artistului X l X l e a a î n s e m n a t , n u n u m a i scufun­ c o m p l i c a ţ i i . M a u r r a s î l l ă m u r e a î n s ă î n şi î n g e n e r e a m u n c i t o r u l u i i n t e l e c t u a l darea i d e a l u l u i r o m a n t i c , d ar căderea [ c â t e v a a r t i c u l a ţ i i c u c l a r i t a t e d e f i n i t e . creator, î n vremea imediat apropiată, însăşi a î n t r e g i i i n t e l e c t u a l i t ă ţ i euro­ E v o l u ţ i a i n t e l e c t u a l i t ă ţ i i e u r o p e n e , î n ­ când s i m p t o m e l e u n e i m a r i d e s c o m p u ­ n e r i s u n t a c t u a l e ? P â n ă e r i , i l u z i a c e l u i c e p â n d d i n s e c o l u l al X V I - l e a , a făcut p e n e s u b r o b i a c e l o r l a l ţ i factori, p â n ă care p r i v e a d i n afară, a c e l u i c a r e b e n e ­ u n drunii c u r b c a r e a c u m d e c l i n ă , dru­ a t u n c i s e c u n d a r i , ai v i e ţ i i c u l t u r a l e . D e ­ ficia, sau n u m a i n e i n t e r e s a t asistă, era m u l d e la v â n j o a s a t i n e r e ţ e , fără griji m o c r a ţ i a m a i î n t â i , această c r e a ţ i e a ca, d i n m e t e r e z e l e d e f i l d e ş a î e g â n d i ­ m a r i , fără p r o b l e m e , t r ă i n d p e n t r u e a r o m a n t i s m u l u i , p r i n . p o l i t i c ă şi p r i n rii, f ă u r i t o r i i d e i d e i c o n d u c e a u , deter­ însăşi l a b ă t r â n e ţ e a t u r b u r a t ă d e a z i , afaceri, c a p i t a l i s m u l a p o i , c u r a m i f i c a ţ i i m i n a u v i a t a m i o d e r n ă , d a c ă n u d i r e c t , fără o d i h n ă p e n t r u z i l e l e c a r e o a ş t e a p ­ şi î n m u l ţ i m e şi î n Stat, a v e a u să co­ m ă c a r o c u l t . I n t r e aşa n u m i t a o p i n i e tă. I n v r e m e a l u i R o n s a r d , a l u i M o n - t r o p e a s c ă î n c e t u l c u î n c e t u l i n t e l e c t u a l i ­ p u b l i c ă şi p r o p r i i l e e i d i n a m u r i , i n t e ­ t a i g n e şi p â n ă l a C o T n e i l l e , p â n ă l a M a l - tatea, r e d u c â n d - o l a u n r o l d i n c e î n c e l e c t u a l i i , Statul însuşi şi î n t r e a g a orga­ h e r b e n e c ă j i t u l că u n p o e t n u e r a m a i m a i s e c u n d a r . A r t a avea sâ s e refugie­ n i z a ţ i e p o l i t i c ă şi e c o n o m i c ă a v r e m i i f o l o s i t o r S t a t u l u i d e c â t u n j u c ă t o r d^ ze î n i d e a l u l u n u i e s t e t i s m artistocrat gi n u p ă r e a a fi d e c â t u n c o m p l i c a t s i s t e m p o p i c e , p r o b l e m a s i t u a ţ i e i m o r a l e a d e c a d e n t , care o î n d e p ă r t a d e f i n i t v de m e c a n i c d e t r a n s m i s i u n e , m o r t î n e l î n ­ s c r i i t o r u l u i n u e r a d e l o c gravă. « N o b i l a p u b l i c , şi o f ă c e a i n a c t i v ă . S e î n t o r c e a suşi, p a s i v , p r i m i u d u - ş i s e n s u l şi v o i n ţ a i n u t i l i t a t e » a artei e r a u n s i m p l u j o c al la v e c h i a e i i n u t i l i t a t e , care d e r â n d u l e x c l u s i v d i n acest f o r m i d a b i l ji m u l t i ­ s p i r i t u l u i , o f i c ţ i u n e l i b e r ă , t r ă i n d p r i n acesta n u m a i e r a n o b i l ă , c ă c i îşi pier­ p l u crecr n e î n c e t a t activ, Gravă i l u z i u - e a î n s ă ş i ş i p e n t r u s i n e însăşi. A fost o d u s e s e n i n ă t a t e a . I a r i m p a s u l acesta m o ­ n e , p e c a r e o î m p ă r t ă ş e a u n u rar înşişi e p o c ă a i n o c e n ţ e i artistice, p e care ni­ ral î m p i n g e a f i r e s c şi î n i m p a s u l eco­ i n t e l e c t u a l i i , 0 n a i v i t a t e î n g e r e a s c ă i a m e n i n u ţ i n e a , n i c i n ' a v e a i n t e r e s u l eă n o m i c . Căci o artă i n u t i l ă n u m a i p o a t e p u t u t a m ă g i p â n ă î n v r e m e a d i n u r m ă o t u r b u r e . Şi arta n'a a v u t d e c â t d e pro­ h r ă n i î n d e a j u n s m u l ţ i m e a d e a-tişti, cu n ă l u c i r e a p e s t e m ă s u r ă s u b ţ i a t ă a fitat d e p e u r m a a c e s t e i n e s u p ă r a t e li­ ajunşi d e b u n ă s e a m ă şi e i i n u t i l i . Li­ a c e l e i « d o m n i i a s p i r i t u l u i » , î n c a r e vre­ b e r t ă ţ i s p i r i t u a l e . P e u r m ă l u c r u r i l e b e r t a t e a c o n ş t i i n ţ e i l o r d e v e n e a p r i n ur­ m u r i m a i r o m a n t i c e au p u t u t c r e d e , dur s'au s c h i m b a t p u ţ i n . P u ţ i n s a u m u l t . m a r e d e prisos. Şi c u m p u t e a u fi t o t u ş i care a c u m s u b o c h i n i se d e s t r a m ă la­ U n r e g e a m b i ţ i o s , c u f a n t e z i i artistice, î n c ă b u n i p e n t r u c e v a , iată şi c e a d i n m e n t a b i l . R e a l i t a t e a c u d e s ă v â r ş i r e alta, avea să facă d i n p o e ţ i , d i n toată i n t e ­ u r m ă l o v i t u r ă : I n t e l e c t u a l i t a t e a s e p u ­ se p u t e a lăsa s u r p r i n s ă fără r e z i s t e n ţ ă l e c t u a l i t a t e a d e l a C u r t e a l u i , t o t atâţia tea c u m p ă r a , e a t r e b u i a c u m p ă r a t ă ,
a

p e n t r u a o face î n gtare să î m p l i n e a s c ă cel p u ţ i n s e c u n d a r , u n r o l s o c i a l p e care b e n e v o l îl părăsise. Cât d e monstruoasă e această l o g i c ă , a j u n s ă de n e î n l ă t u r a t , e e v i d e n t . N i c i o, î n c e r c a r e o p t i m i s t ă d e a i n t e r p r e t a l u ­ c r u r i l e n ' a r m a i fi î n stare sa o n e g e . 0 bătrâneţe, d e s p r e care n u n u m a i î n

rranja, d a r şl in GermanîaTTpengleriană gânduri n u mai puţin întunecate s'au rostit a d e s e o r i , îşi arată c o n s e c i n ­ ţele. M a u r r a s n i c i n u mm c ă u t a o s o l u ­ ţie. S f â r ş i t u l cărţii l u i era o m e l a n c o l i e abia a l i n ă t o a r e c u c a r e î n c e r c a a înv㬠l u i v i i t o r u l . T r i s t ă m e l a n c o l i e v e c i n ă cu desperarea. El o n u m e a contrarevoluţie. O contrarevoluţie a spiritului împotri­ va b a n u l u i . C u m î n s ă ? p r i n ce p o s i b i l i ­ t ă ţ i ? r e n u n ţ a e l î n s u ş i a m a i «puiţe. V a fi în. a d e v ă r o r e î n t i n e r i r e către o, eroi­ că n o u ă a s p i r i t e l o r ? S a u o î n f r â n g e r e şi m a i d e z a s t r u o a s ă p â n d e ş t e î n î n t u n e r e c ? Iată u n v i i t o r c e s e p r o e c t e a z ă ea o e n i g m a , î n t u n e c a t si a m e n i n ţ ă t o r îndeajuns. P r o b l e m a r i d i c a t ă d e M a u r r a s e poa­ te şi m a i gravă a z i , î n a d â n c i m e ca şi î n î n t i n d e r e , d u p ă m a i m u l t d e t r e i z e c i şi. c i n c i d e a n i d e l a a p a r i ţ i a a c e l e i că atât d e p e s i m i s t e . Intelectualitatea europeană, nu mai e l e g ă n a t ă d e a m ă g i r i ea î n 1905, — ea n u m a i p o a r t ă a c e e a ş i roză a t i n e r e ţ i i la b u t o n i e r ă . E x p e r i e n ţ e d u r e r o a s e , au s m u l s - o d i n ' r o m a n t i c u l v i s al u n e i spi­ ritualităţi universale, iar conştiinţele s u n t d i n ce î n c e m a i t u r b u r a t e d e grele î n t r e b ă r i , fără r ă s p u n s , care se r i d i c ă la fiecare p a s . I n 1 9 0 5 , p r o b l e m a se p u t e a p u n e m a i mult în ordinea morală. Intelectualita­ tea e r a î n t r ' u n i m p a s . O î n d e l u n g a t ă e x p e r i e n ţ ă desavnăgitoaro o î n d e p ă r t a s e tot m a i m u l t d e l a r e a l i t a t e , întorcând-o, către o s c e p t i c a a n a l i z ă d e s i n e însăşi. I d e a l u l e t i c şi social care c u două g e n e ­ raţii m a i î n a i n t e d o m i n a s e arta şi gân­ d i r e a , se î n t u n e c a s e î n p e s i m i s m u l bru­ tal al l u i Z o l a , şi se d e s t r ă m a î n i m p r e ­ s i o n i s m . F i l o s o f i a e p o c i i p u l v e r i z a reali­ tatea î n clipele fugare ale aparenţei care ea însăşi e r a o c o n t i n u ă m o b i l i t a t e , gi p u l v e r i z a c o n ş t i i n ţ a , r e d u c â n d - o l a a¬ c e e a ş i nesfârşită c u r g e r e d e c l i p e efe­ m e r e . A r t a î n t r e a g ă s e p i e r d e a î n ana­ l i z a fără s c o p a acestei m o b i l i t ă ţ i , î n c a r e m a i a d â n c a p e r m a n e n ţ ă şi conti­ n u i t a t e n u s e p u t e a u p r i n d e . A fost o epocă de «disocieri» — disociare de idei, disociare d e realităţi, disociare a g â n d i r i i însăşi d e viaţă. I a r r e z u l t a t u l , e s t e t i s m u l fără frâu al c e n a c l u r i l o r , arta î n c i n s ă î n s i n e , şi o r o a r e a a r i s t o c r a t i c ă a a r t i s t u l u i d e p u b l i c , c a r e îi p u t e a în­ josi g â n d i r e a p r i n v u l g a r i t a t e . O r o a r e î m p ă r t ă ş i t ă d e altfel. P u b l i c u l î n s u ş i , d i s p r e ţ u i t , avea să îşi r e f u z e şi e l , l o g i c ,

a t e n ţ i a u n e i arte care n u î i era desti­ n a t ă l u i . I a r arta s e găsea d i n c e î n ce m a i i z o l a t ă , m a i fără s c o p , a m e n i n ţ a t ă de o gravă criză i n t e r i o a r ă , p e care n u m a i a v e a f o r ţ e să o î n t â m p i n e . C o r e s p o n d e n ţ e l e m a t e r i a l e a l e acestei crize s e s i m t t o c m a i a c u m s u b f o r m a cea; m a i acută. V r e m e a d e a p r i g ă m a ­ t e r i a l i t a t e a r ă s b o i u l u i a i s b u t i t a Tace şi d i n p r o b l e m a aceasta d e o r d i n s t r i c t moral o problemă de e c o n o m i e politi­ că. N u e n i c i u n p a r a d o x şi n i c i o lipsă d e bun s i m ţ să a f i r m i că i m p r e s i o n i s ­ mul lui R e m y d e G o u r m o n t d e a c u m t r e i z e c i d e a n i s e t r a d u c e azi p r i n t r ' o c u m p l i t ă criză m a t e r i a l ă a scriitorilor. 0 artă a r i s t o c r a t i c ă , d e c e n a c l u , n u m a i p o a t e h r ă n i î n a d e v ă r artiştii, î n t r ' o vreme când existenţa lor e condiţiona­ tă, n u d e t e n t e şi Bubvenţii r e g a l e , c i d e b a n u l a n o n i m al p u b l i c u l u i , c a r e n u iubeşte aristocratismul prea înfumurat. B a n u l acesta e a z i r e f u z a t , s a u c u zgâr­ c e n i e dat. N u e v o r b a , b i n e î n ţ e l e s , d e scriitorii s a u artiştii, p u ţ i n i , c a r e i s b u tesc î n c ă a-şi asigura p r i n c a l i t ă ţ i e x c e p ­ ţionale, u n «debuşeu» încă destul de larg. O r i c â t d e n o r o c o ş i ar f i , e i î n ş i ş i , î n c o m p a r a ţ i e c u n e i n t e l e c t u a l i i n u iebutesc a face, economic, cu o p e r e l e lor decât, după expresia l u i Maurras, o «foarte m i c ă i n d u s t r i e » . D a r e v o r b a d e g e n e r a l i t a t e a i n t e l e c t u a l i l o r , a căror m a ­ t e r i a l ă i n d e p e n d e n ţ ă şi deci m o r a l ă se­ n i n ă t a t e , s u n t d e m u l t p i e r d u t e . I n lip­ sa a c e s t u i « d e b u ş e u » d i r e c t , n e m a i p u ­ t â n d fi n i c i m ă c a r m i c i i c a p i t a l i ş t i c a t e ar p u t e a t r ă i p r i n e i înşişi, artiştii — scriitorii î n d e o s e b i — s u n t r e d u ş i îa rolul u n o r s i m p l i m u n c i t o r i salariaţi, Patronii, — editorii, directori de ziare, sau Statul î n s u ş i — îi p l ă t e s c p e n t r u o m u n c ă d e c e l e m a i m u l t e o r i î n afara de p r e o c u p ă r i l e l o r şi nu-i p l ă t e s c nici m ă c a r î n d e s t u l ă t o r . M u n c a d e creaţie trăeşte î n c ă s u b r e g i m u l «lu­ crului cu b u c a t a » , s i s t e m s o c o t i t b a r b a r si i s t o v i t o r p e n t r u o r i c a r e m e s e r i e m a ­ n u a l ă — n u însă şi p e n t r u m u n c a cere­ brală. R e z u l t a t u l e, b i n e î n ţ e l e s , p r o l e t a ­ rizarea. P r o l e t a r i z a r e a s u b t o a t e f o r m e ­ le, şi m a t e r i a l e şi m o r a l e . M a t e r i a l , p r i n această l e g e d e a r a m ă a salarizăirii, care aşează m u n c a c e r e b r a l ă m u l t dedesub» tul c e l e i m a n u a l e , i a r m o r a l , p r i n ine­ v i t a b i l u l h i s t r i o n i s m care î n s o ţ e ş t e fi­ resc m i z e r i a . N e m a i a d r e s â n d u - s e u n u i p u b l i c al s ă u p r o p r i u , c i al r e s p e c t i v u ­ l u i p a t r o n , care i m p u n e d i r e c t i v e şi c o n d i ţ i i , s c r i i t o r u l şi artistul î n g e n e r e sunt azi î n s i t u a ţ i a t e n o r u l u i d e b â l c i u care îşi cântă a r i i l e d i n tor'odată p e d o u ă v o c i , iar î n p a u z e ştie a s u f l a şi î n clar i n e t ă şi a isbi c u c o t u l î n t o b a m a r e . Dar vedeţi monstruozitatea acestei economii nejustificate prin nici o condi­ ţie n o r m a l ă . I n e c o n o m i a i n d u s t r i a l a ,

Al.

BUSUIOCEANU

»

A

C

I

A

<

t >

1

NOBMVRIE

IHI

•trîcta d e p e n d e n ţ ă a muncii de capital, ca şi a c a p i t a l u l u i d e m u n c ă , s u n t de la sine înţelese prin imposibilitate;! de a p r o d u c e a u n u i a fără c o l a b o r a r e a ce­ l u i l a l t . C a p i t a l i s t şi .muncitor îşi între­ gesc p o s i b i l i t ă ţ i l e p e n t r u o p r o d u c ţ i e d.' imediată utilitate socială. Utilitatea aceasta însăşi garantează existenţa a m â n d u r o r a , r e g u l â n d u - l e î n acelaşi t i m p şi r a p o r t u r i l e . Î n t r u c â t e î n s ă ne­ cesară c o l a b o r a r e a c a p i t a l u l u i p e n t r u o creealie spirituală, pentru naşterea unei idei poetice sau plastice? In mun­ ca aceasta c r e e a t o a r e , c a p i t a l u l n u e câtuşi d e p u ţ i n un c o l a b o r a t o r , ci e x ­ c l u s i v un e x p l o a t a t o r . V a l o a r e a s o c i a l ă a p r o d u c ţ i e i însăşi e î n c h i p u l acesta anulată, înlocuită de interesul personal al e x p l o a t a t o r u l u i . Iar p u b l i c u l , « c o n ­ sumatorul», e numai un client întâm­ p l ă t o r , a cărui c o l a b o r a r e e c o n o m i c ă cade exclusiv în favoarea capitalului, închipuiţi-vă o grevă a romancierilor, a p i c t o r i l o r sau a f i l o s o f i l o r ! Cât d e p u ­ ţ i n s ' a r "simţi t u f b u r a t ă v i a ţ a ! I n t e l e c ­ t u a l u l g r e v i s t ar f i p u r şi s i m p l u s u p r i ­ m a t , ca c e a m a i d e p e u r m ă i n u t i l i t a t e ; c a p i t a l i s m u l u i î n s ă i-ar răimâne d e s t u l e o p e r e n e m u r i t o a r e d e r e e d i t a t , m a i ief­ t i n e î n c ă şi c u u n p l a s a m e n t şi .mai asi­ gurat. A b s u r d i t a t e a p o a t e fi a n a l i z a t ă şi m a i d e p a r t e , p â n ă î n u l t i m e l e ele­ m e n t e , fără a î n d r u m a însă î n v r e u n fel la vreo justificare sau l a vreo soluţie. I n t r ' o o r g a n i z a ţ i e s o c i a l ă î n care m u n c a m a n u a l ă a a j u n s a p r o a p e la o n o r m a l ă c o n d i ţ i o n a r e , m u n c a i n t e l e c t u a l ă e încă î n faaa:, d e a c u m d o u ă m i i de ani, c â n d filoa%fiiJîn'ădrenţe î n v ă ţ a u p r i n a g o r a l e legile vieţii eterne, pentru doi oboli de aramă întinşi m a i m u l t ea o p o m a n ă . S o l u ţ i a ? E o, s o l u ţ i e ? I a c ă d u r e r e a u n e i î n t r e b ă r i fără r ă s p u n s ! I n 1903 M a u r r a s visa o c o n t r a r e v o l u ţ i e . O con­ t r a r e v o l u ţ i e a s p i r i t e l o r î m p o t r i v a ba­ n u l u i . Şi M a u r r a s era u n n a ţ i o n a l i s t , u n monarhist, u n spirit reacţionar. Cam tot a t u n c i , a c e l e e a ş i p r o b l e m e , u n adversar, C h a r l e s P e g u y , n u îi v e d e a altă i e ş i r e d e c â t tot î n r e v o l u ţ i e . O r e v o l u ţ i e însă n u n u m a i a s p i r i t e l o r , d a r şi a b u r ţ i l o r lihnite. î m p o t r i v a b a n u l u i . Şi P e g u y era u n s o c i a l i s t , u n r e p u b l i c a n i şi un u m a ­ nitarist. E r a u d e acord d e c i . R e v o l u ţ i e sau c o n t r a r e v o l u ţ i e , d u r e r e a lor era a c e e a ş i , iar o b i e c t i v e l e i d e n t i c e . Ceva r o m a n t i c p l u t e a î n a e r şi i n t e l e c t u a l i i de t o a t e n u a n ţ e l e , d c toate o r i g i n i l e se g â n d e a u d i n n o u a s e î n d r e p t a , ca î n v r e m u r i l e b u n e , către a c e e a ş i m u l ţ i m e , p e c a r e o m a i c o n d u s e r ă şi altă dată, Ce s ' a î n t â m p l a t î n s ă ? (le tristă c x rînritmlă jle&aiuăffitoarc? S'a î n t â m p l a t că r e v o l u ţ i a , r e a l i z a t ă p r i n r ă s b o i u l tre­ cut, a v e n i t î n a d e v ă r , a l â t d e cruntă cât ar fi p u t u t - o visa si cei m a i îndrăsn e ţ i , a r ă s t u r n a t tot ce i-a stat î n cale, î n s ă situaţia i n t e l e c t u a l i l o r n u s'a m o d i ­ f i c a t n i c i m ă c a r cu o iotă î n b i n e . D i m ­ p o t r i v ă . A b s u r d i t a t e a d i n a i n t e , î n IIOH.I stare e c o n o m i c ă s'a agravat m ă r i n d u - ş i n e a ş t e p t a t p r o p o r ţ i i l e . Legat d e intere­ sele u n u i c a p i t a l i s m cu rare n u avea t o t u ş i n i c i o i d e n t i t a t e , izolat d e p u b l i ­ cul c a r e n u e r a al lui ci t o t al a c e l u i capitalism, proletariatul intelectualilor s'a p o m e n i t d i n t r ' o d a t ă a z v â r l i t fără p u t i n ţ ă d e î n t o a r c e r e î n r â n d u l «bur­ g h e z i e i » care t r e b u i a e x t e r m i n a t ă . Ciu­ dată b u r g h e z i e fără c ă p ă t â i , fără n i c i u n i n t e r e s d e a p ă r a t , g â n d i n d î n s o l d a ce­ lui care o, h r ă n e a , sau i s t o v i n d u - s e a fi p e p l a c u l m u l ţ i m i i care n u aşteaptă d e c â t a fi d i s t r a t ă — şi lotuşi u r m ă r i t ă , alungată, ameninţată cu exterminarea sau, s u p r e m ă c l e m e n ţ ă , î n j u g a t ă şi m a i crunt î n t r ' o r o b i e e c o n o m i c ă n o u ă , m a i g r a v ă ; m a i a p ă s ă t o a r e , m a i absurdă de­ cât cea de până atunci. I n t e l e c t u a l i t a t e a rusă î n p r i b e g i e î n urina revoluţiei, cea suprimată prin s p â n z u r ă t o r i sau a m ă g i n d u - ş i î n c ă ago­ n i a î n s l u j b a S t a t u l u i s o c i a l i z a t al so­ v i e t e l o r , e r ă s p u n s u l d r a s t i c , fără posi­ b i l i t ă ţ i d e n o i s p e r a n ţ e , l a acea visată r e v o l u ţ i e î m p o t r i v a b a n u l u i , d i n 1905. S o c i a l i s m şi r e a c ţ i o n a r i s m îşi au d e o p o ­ trivă d e c a t e g o r i c ă i c o a n a p a r a d i s u l u i n ă d ă j d u i t . Ce n o i s p e r a n ţ e p o t v e n i d u p ă aceasta î n f a v o a r e a tristei «bur­ g h e z i i » a i n t e l e c t u a l i l o r ? Ce n o i pers­ pective pentru drumul în întunerec, care î n 1905 se p u t e a î n c ă i n t i t u l a p o m ­ p o s « v i i t o r u l i n t e l i g e n ţ e i » ? Iacă între­ bări ce se p o t scrie la sfârşitul a c e l e i cărţi, n u m a i în a p a r e n ţ ă î n c h e i a t ă — a lui M a u r r a s . R ă s p u n s u l l o r însă va fi inai g r e u d e dat şi p e n t r u cel m a i in­ g e n i o s o p t i m i s m . S o l u ţ i i n o i şi n o i des a m ă g i r i , v o r c e r c î n o r i c e caz u i t a r e a ori m ă c a r î n d e p ă r t a r e a î n t i m p a de­ z a m ă g i r i l o r d e azi. P r o b l e m a , atât d e drastic d e f i n i t ă î n t e r m e n i i ei g e n e r i c i p o a t e c ă p ă t a însă î n ţ e l e s u r i şi m a i d u r e c â n d v o m p u n e - o în s p e c i a l c u l t u r i i n o a s t r e , care trăeste în c o n d i ţ i i î n c ă m a i p r e c a r e . « P a t r o n u l » nu e m a i p u ţ i n s i m ţ i t nici în lumea intelectualităţii noastre, mai p u ţ i n o r g a n i z a t ă î n c ă p e n t r u a rezista e x i g e n ţ e l o r Iui m u l t i p l e . Literatura î n d e o s e b i , an ai o f e r i t ă , m a i uşor d e co­

m e r c i a l i z a t , e î n c o m p l e t ă s e r v i t u t e . e x p l o a t a t o r i n d u s t r i a l , e l se Va p u t e a D a c ă c i n e v a ar stărui să facă î n e d i t u ­ d i s p e n s a c h i a r şi d e m u n c a s c r i i t o r u l u i . rile şi l i b r ă r i i l e n o a s t r e o a n c h e t ă asu­ N u va avea n e v o i e d e c â t d e s p r i j i n u l l u i pra v e n i t u r i l o r u n u i scriitor ar r ă m â ­ m o r a l . D e s t u l d e p l i c t i s i t d e grija d e a nea u i m i t d e felul cu totul imaterial p r e î n t â m p i n a desordinile celuilalt pro­ cum isbutesc trăi aceste păsări a l e l e t a r i a t m a i b i n e o r g a n i z a t , al m u n c i ­ c e r u l u i . Ax c n s t a t a că şi o carte r o m â ­ t o r i l o r d i n f a b r i c i , e l va fi b u c u r o s să n e a s c ă e î n a d e v ă r o î n t r e p r i n d e r e in­ î n ă b u ş e m ă c a r r e v o l t a , care deşi plato­ d u s t r i a l ă . 0 î n t r e p r i n d e r e r e n t â n d u n n i c ă ar p u t e a fi totuşi e l o c v e n t ă , a in­ p r o c e n t d e m a i î n a i n t e s t a b i l i t e d i t o r u ­ t e l e c t u a l i l o r . S t a t u l uu c u m p ă r ă d e c i l u i , care p l ă t e ş t e d u p ă o a n u m i t ă n o r ­ d e c â t t ă c e r e a . T ă c e r e a şi c o n s i m ţ ă m â n ­ m a a p r o a p e j u s t ă m u n c a m a t e r i a l ă a tul. U n e o r i p o a t e si a p o l o g i a , î n o r i c e lucratorilor tipografiei şi l e g ă t o r i e i , caz însă, î n t o t d e a u n a l u c r u r i uşor d e care c o n s u m ă s c u m p h â r t i a şi c a r t o n u l d a t , c â n d d i f i c u l t ă ţ i m a i d r a s t i c e , m a i a l t o r î n t r e p r i n d e r i i n d u s t r i a l e , d a r c a r e , s â n g e r o a s e d e c â t acestea, au i s h u t i t a da la ini b i l a n ţ , să ziceim d e o, sută d e m i i c o n ş t i i n ţ e l o r d e s t u l ă e l a s t i c i t a t e şi înd e l e i , n u oferă s c r i i t o r u l u i , p e n t r u o g ă d u i a l a cu e l e î n s i l e . I n s c h i m b , i n ­ m u n c ă î n d e l u n g a t ă şi p l ă t i t ă cu alte. d u ­ t e r m i t e n t e s i n e c u r e şi s u b v e n ţ i i , funcţii, reri t r u p e ş t i — m a i m u l t d e c â t z e c e , se v o r a d ă o g a p e n t r u a p r e l u n g i şi a c i n c i s p r e z e c e sau d o u ă z e c i d e m i i d e a m ă g i o p e r m a n e n t ă criză, p e c a r e ni­ l e i . Să z i c e m că un scriitor ar fi atât d e m e n i nu are i n t e r e s u l să o c u r m e . p r o d u c t i v î n c â t să p o a t ă «orie două..căr­ D a r însfârsit, î n t r ' u n f e l sau î n t r ' a l ţi p e an şi să n e î n c h i p u i m că e l ar fi * t u l , cine* c a d e v ă r a t u l v i n o v a t p e n t r u d e s t u l d e c ă u t a t ca să o b ţ i n ă p e n t r u : a c e a s t ă s u f e r i n ţ ă ? m u n c a lui u n «onorar» de două ori m a i : E î n a d e v ă r p a t r o n u l ? P o a t e că n u . m a r e d e c â t se a c o r d ă d e o b i c e i ; c h i a r P r i n d e f i n i ţ i e chiar, u n p a t r o n nv e de­ î n acest caz f e r i c i t , v e n i t u r i l e l u i n u ar sigur t o c m a i p e r s o n a g i u l c e l m a i sim­ p u t e a a t i n g e a n u a l m a i m u l t d e p a t r u p a t i c . A p a r i ţ i a l u i va fi î n s o ţ i t ă întot­ s a u c i n c i z e c i d e m i i l e i . C e l p u ţ i n o p t d e a u n a d e a c e l e a ş i r e s e n t i m e n t e ş i ne­ dacă n u z e c e l u n i p e an d e c i , o m u l ; m u l ţ u m i r i . D a r e x i s t e n ţ a l u i e întotacesta e s c o s d e f i n i t i v afară d i n o r i c a r e j d e a u n t f V x p l i c a b i l ă , p r i n stricta e x i g e n ­ l e g e e c o n o m i c ă , c o n d a m n a t a l u a l o c ţă e c o n o m i c ă a î m p r e j u r ă r i l o r . I n o r i c e p r i n t r e p r o p r i i l e l u i f i c ţ i u n i , care î n caz, u n p a t r o n n u v a c o m i t e n i c i o d a t ă r o m a n e şi î n n u v e l e n u s u n t n i c i o d a t ă e r o a r e a s c r i i t o r u l u i d c p i l d ă , d e a se p r e o c u p a t e de e c o n o m i a alimentară a prezenta acolo u n d e este inutil. Patro­ existenţei! . n u l n ' a r p u t e a d e c i fi p r e a m u l t învi­
a

l i o t e c i i m a g i n a r e . C i t i t o r u l a d e v ă r a t , cel care a ş t e a p t ă , caută şi c e r e , e a p r o a p e aproape inexistent. Literatura în orice caz se s p r i j i n ă p e e l p r e a p u ţ i n , iar scriitorul cu atâta a p a t i e î n t â m p i n a t , rămâne în permanentă d e p e n d e n ţ ă , nu dc p r o p r i u l s ă u p u b l i c , c u m era firesc, ci d e e d i t o r u l sau p a t r o n u l c a r e î i î n ­ găduie existenţa.

P r o b l e m a p o a t e fi m u l t i p l u a n a l i z a t ă , şi n o i î n ş i n e a m d e s p l e t i t aici c â t e v a l i n firele ei î n c u r c a t e . O e x p l i c a ţ i e însă ar t r e b u i p o a t e c ă u t a t ă m a i i n t e r i o r , î n c e e a c e f a c e î n s u ş i s e n s u l acestei lite­ raturi cc se o f e r ă fără a fi c ă u t a t ă . Căci s u f e r i n ţ a nu e n u m a i a c t u a l ă , ea e v e c h e . A scrie fără c i t i t o r i a fost c o n d i ţ i a a p r o a p e d e t o t d e a u n a a s c r i i t o r i l o r noş­ tri. L i t e r a t u r a r o m â n e a s c ă , n'a avut u n p u b l i c n i c i o d a t ă . L n p u b l i c c a r e să o facă n e c e s a r ă şi sâ-i c o n d i ţ i o n e z e firesc e x i s t e n ţ a . S c r i i t o r u l a răm:is î n t o t d e a u ­ na u n c a p r i c i o s l u x c u l t u r a l , p e n t r u un p u b l i c care nu-1 c e r e a s a u î l c e r e a alt­ fel. II c e r e a a l t f e l . I a t ă u n d e f i r e l e s u b ­ ţiri n u se m a i torc, ci s e î n c u r c ă şi se î n o a d ă s t r â m b . î n a i n t e d e a a j u n g e la necesitatea de expresie a unei neîndoeln i c e r e a l i t ă ţ i , s c r i i t o r u l n o s t r u s'a ivit î n c e r c â n d să c r e e z e e l î n s u ş i acea rea­ l i t a t e , c a r e s ' a r fi c u v e n i t să îl a n t i c i ­ p e z e . L i t e r a t u r a noastră a r ă m a s astfel întotdeauna oarecum o literatură d e p r e c u r s o r i ( o d i n i o a r ă s e z i c e a d e antel u p t ă t o r i ) c a r e se a d r e s a n u t o c m a i ac­ t u a l i t ă ţ i i c i p o a t e u n u i p r o b l e m a t i c vii­ tor. S c r i i t o r i i au t r e c u t astfel î n istoria L i c h i d â n d atât d e s u m a r c u p a t r o n u l n o v ă ţ i t . C h i a r câiiil'e a n t i p a t i c , c l e ne­ l i t e r a t u r i i , a d e s e o r i fără să fi a j u n s m ă ­ cesar. A t u n c i ? A t u n c i , î n c ă o a n c h e t ă său c e l firesc, e d i t o r u l , s c r i i t o r u ' î ş i v a car a s c o a t e c e l d i n t â i v o l u m ; n ' a u îsc ă u t a atunci u n n o u p a t r o n , p e n t m a-şi va fi n e c e s a r ă p e n t r u a l ă m u r i p â n ă î n b u t i t î n o r i c e c a z a a v e a u n p u b l i c decât c e m ă s u r a u n scriitor ar a v e a d r e p t u l prelungi o existentă devenită foarte în a d e v ă r să se p l â n g ă d e i n j u s t i ţ i a so­ a b i a d u p ă c o n s a c r a r e a lor o f i c i a l ă , ceea p r o b l e m a t i c ă . N u e nevoe a l i e c e î n re ce n u î n s e a m n ă t o c m a i c e l m a i firesc ; • vistă p e toţi p a t r o n i i p o s i b i l i ai u n u i cială. d r u m d e la c i t i t o r la carte. D e r â n d u l acesta, o a n c h e t ă n u în a s e m e n e a m u n c i t o r i n u t i l . V a fi d e a¬ j u n s să t e o p r e ş t i l a c e l m a i o n o r a b i l i e d i t u r i , c i o a n c h e t ă î n l i b r ă r i i . Se va 0 întoarcere oricât d e sumară asupra d i n t r e t o ţ i , d i r e c t o r u l d e ziar s a u r e ­ v e d e a î n f e l u l acesta că p e n t r u o carte n o a s t r ă î n ş i n e n e p o a t e l ă m u r i î n d e a ­ vistă. A c e s t a e d e o b i c e i u n o m p o l i t i c , de i n t e r e s m i j l o c i u vor t r e b u i n u m a i j u n s . E u n e x e m p l u t i p i c a p r o a p e î n u n p a t r o n deci ş^ m o r a l n u n u m a i m a ­ puţin de cinci ani. uneori şi zece, ca să oricare d i n t r e scriitorii noştri v e c h i , î n ­ terial. Să n e î n c h i p u i m că s c r i i t o r u l ar se a j u n g ă la e p u i z a r e a u n e i e d i ţ i i de c e p â n d c u A l e x a n d r e s c u c h i a r , î n care a v e a e x a c t a c e l e a ş i c o n v i n g e r i şi a c e l e a ş i trei m i i de e x e m p l a r e , că- p r i n u r m a ­ ee p o a t e r e z u m i î n t r e g d e s t i n u l m o d e r n i n t e r e s e c u acest n o u p a t r o n nl s ă u , că re s c r i i t o r u l nostru n u are î n r e a l i t a t e al s c r i i t o r i l o r noştri. R e a l i t a t e a v r e m i i îşi va p u t e a d e c i o f e r i scrisul fără rlifi- un p u b l i c , şi că scrisul l u i e n u m a i în­ l u i Gr. A l e x a n d r e s c u sc c o l o r a î n g i u b t c i d t ă ţ i d e c o n ş t i i n ţ ă , care i-ar c o m p l i c a t â m p l ă t o r c i t i t şi' deci cerut. Se v a p u ­ l c l e şi c a f t a n e l e d e atlas ale B u c u r e ş t i u i n u t i l s i t u a ţ i a . Şi să n e î n c h i p u i m că ar tea v e d e a că î n l i t e r a t u r a r o m â n e a s c a l u i , îşi p l i m b a e l e g a n ţ a a p i l p i s i t ă î n avea s u f i c i e n t t a l e n t ca î n r e d a c ţ i a res­ î n t r e a g ă n u se v o r găsi m a i m u l t d e c â t b u t c i l e c e se î n ş i r a u p e p o d u r i , c u ardoi, trei scriitori care i s b u t e s c a trăi î n n ă u ţ i i m u s t ă c i o ş i şi î m p ă n a ţ i d e pistoa­ p e c t i v ă s;" o c u p e u n l o c d e s t u l d e o n o ­ rabil. LI va c o l a b o r a d e p a t r u , d e z e c e a d e v ă r p r i n cărţile lor. şi că c h i a r aceş­ l e şi ofta l â n c e d î n s a l o a n e l e C â m p i sau d e t r e i / e c i d e ori p e l u n ă ; v a p r e ­ tia a b i a - a b i a a j u n g la «foarte m i c a in­ n e a i i u h i i şi V ă c ă r e ş t i l o r , u n d e se m a i z e n t a feri p a t r o n u l u i , la d a t e cu p r e c i ­ d u s t r i e » d e care iun m a i v o r b i t . P r o c e ­ r e c i t a u « H a r a c t i r u r i l e » l u i P a r i s M o z i e f i x a t e atâtea « b u c ă ţ i » , c o n ş t i i n c i o s sul d i n t r e scriitor şi p a t r o n p r i n u r m a ­ m u l e a n u . I n m i j l o c u l a c e l u i p u b l i c m a i l u c r a t e , /lestul d e c o n ş t i i n c i o s si cu d e s ­ re, se r e d u c e î n u l t i m ă a n a l i z ă la u n m u l t d e j u m ă t a t e o r i e n t a l , p e care nu-1 tul talent, p e n t r u a s u s ţ i n e c o n c u r e n ţ a . p r o c e s î n t r e scriitor şi cititor. C u i din­ p r e o c u p a î n o r i c e caz n i m i c d i n p a s i u ­ In s c h i m b u l l o r , e l va p r i m i să z i c e m tre aceşti d o i c o l a b o r a t o r i î n d i v o r ţ i se n i l e d e s p e r a t e a l e l u i B y r o n , ori d i n c i n c i sau o m i e d e l e i d e fiecare b u c a t ă c u v j n e a c u z a r e a ? Şi pjrin c i n e ar p u t e a f u r t u n i l e d e e p o p e e a l e lui O s s i a n , scrii­ v e n i u n r e m e f l r u ? Tata î n c ă o c h e s t i u n e t o r u l v e n e a e u r o p e n i z a t cu t o t u l , m e d i ­ ( c e e a c e e lin tarif d e s t u l d e u r c a t ) a d ă o g â n d însă că p r e ţ u l f i e c ă r e i b u c ă ţ i care ar m e r i t a să fie c e r c e t a t ă . P r o b l e ­ t â n d l a m a r t i n i a n p e « r u m u r i l e » v r e m i i , va s c ă d e a î n aceeaşi p r o p o r ţ i e î n care m a va fi însă m u l t m a i d e l i c a t ă . Ea p r o f e s â n d u m a n i t a r i s m şi v o r b i n d i n s p i ­ trece d i n c o l o d e t e r m e n i i e i e c o n o m i c i , rat c i t i t o r u l u i , c a r e v a fi c l ă t i n a t n e î n ­ n u m ă r u l c o l a b o r ă r i l o r l u i l u n a r e va creşte. U n articol v a fi p l ă l it n u c i s u t e a t i n g â n d însuşi m i e z u l m o r a l al litera­ c r e z ă t o r d i n c a p , d e s p r e « o s s i a n i c e l e pa­ late» d e l.a T â r g o v i ş t e . R o m a n t i s m u l Iui s a u o m i e d e lei deci c o l a b o r a t o r u l u i turii n o a s t r e . Scriitorii noştri n u au un p u b l i c , ţ j n A l e x a n d r e s c u , c u t o t u l m o d e r n i s t c h i a r s ă p t ă m â n a l , d a r n u m a i trei s u t e sau cinci s u t e c e l u i care c o l a b o r e a z ă z i l n i c . p u b l i c d e f i n i t , cu o r e a l ă p a s i u n e d e a p e n t r u a p u s u l E u r o p e i , u n d e C h a t e a u :"\oul p a t r o n va s t a b i l i aşa dar şi acea­ citi şi care în l i h r ă r i e ori î n b i b l i o t e c ă b r i a n d şi L a m a r t i n e a t u n c i se c i t e a u stă l e g e d e a r a m ă a s c r i i t o r i l o r , c i r c să-şi c a u t e e l însuşi c a r t e a p r e f e r a t ă , să iar Hngo. ca şi M u s s e t erau î n c ă foarte s'ar p u t e a f o r m u l a în c h i p u l u r m ă t o r : c a u t e c e l p u ţ i n c a r t e a . C i n c i a n i p e n t r u tineri ( c e l e d i n t â i p o e z i i ale l u i A l e x a n ­ Salariul unui scriitor va scădea în pro­ e p u i z a r e a a trei inii d e e x e m p l a r e ale drescu s u n t d i n 1 8 3 2 ) , s u n a d e s i g u r pu¬ porţia în care munca lui va creşte, şi nu u n e i cărţi d e m i j l o c i e v a l o a r e şi m i j l o ­ b l i c u l u i nostru tot atât d e c i u d a t şi d e va putea niciodată atinge minimul dc ciu i n t e r e s , nu d o v e d e s c fără î n d o i a l ă s t r e i n ca u n l i m h a g i u v e n i t d e p e altă e x i s t e n ţ a u n u i a s e m e n e a p u b l i c . Cartea l u m e . N i m i c î n o r i c e c a z d i n r e a l i t a t e a existenţă. P e n t r u a t i n g e r e a acestui m i n i m , c a r e se t r e c e m a i mul" silit, se o f e r ă la î n c e ­ î n c o n j u r ă t o a r e i m e d i a t nu-I c e r e a şi t o t u ş i îi e n e c e s a r , s c r i i t o r u l va fi atunci p u t u l a n u l u i ş c o l a r i l o r i n t r a ţ i î n libră­ n i c i n u l-ar fi p u t u t î n ţ e l e g e . S c r i i t o r u l o b l i g a t să-gi c a u t e î n c ă u n p a t r o n . rie p e n t r u m a n u a l e şi c a e t e , se i m p u n e î n c e r c a să c r e e z e e l î n s u ş i o r e a l i t a t e U n d e ? j \ u - i m a i r ă m â n e decât u n u l l i b r a r u l u i v e n i t 1» e d i t u r ă p e n t r u regis­ n o u ă , şi cn ea deci si u n p u b l i c p e n t r u s i n g u r : Statul. D e r â n d u l acesta, u n p a ­ tre sau p a p e t ă r i e , o r i se v i n d e m i n i s t e ­ scrisul l u i . tron e x c l u s i v m o r a l . Statul v a fi m a i r e l o r p e n t r u b i b l i o t e c i s ă t e ş t i , p e n t r u In c e m ă s u r ă a i s b u t i t , ş t i m . P â n ă târ­ p u ţ i n e x i g e n t cu s c r i i t o r u l . N e f i i n d u n b i b l i o t e c i m u n c i t o r e ş t i sau p e n t r u b i b ­ z i u , r o m a n t i s m u l n o s t r u literar (şi n u
T 1

mai literar?) a rămas aceeaşi literatură de p r e c u r s o r i c a r e , c u s i n g u r e l e e x c e p ­ ţii a l e Iui A l e c s a n d r i şi B o l i n t i n e a n u , n'a i s b u t i t să a i b ă n i c i o d a t ă u n p u b l i c în a d e v ă r a t u l î n ţ e l e s . P a t r u z e c i d c ani mai târziu chiar, când la laşi apăreau cele dintâi poezii ale lui E m i n e s c u , scriitorii n o ş t r i î n c ă n u e ş i s e r ă d i n faza aceasta d e r e v o l u ţ i o n a r i p r e m e r g ă t o r i . E m i n e s c u însuşi, în c a r e r o m a n t i s m u l d e s c o p e r i t d e A l e x a n d r e s c u avea să îşi a t i n g ă u l t i m a i n t e n s i t a t e , nu era m a i p u ţ i n m e t e o r i c p e n t r u l u m e a căreia se adresa. P o e z i a l u i era acelaşi m o d e r ­ n i s m , g r e u d e î n ţ e l e s aici u n d e realita­ tea îi r ă m â n e a î n u r m ă . P e s i m i s m u l metafizic s c h o p e n h a u e r i a n era î n lumea noastră î n t â r z i a t ă o a n t i c i p a r e t o t atât de î n d e p ă r t a t ă c u m f u s e s e la 1 8 3 2 şi umanitarismul lui Alexandrescu. Emi­ n e s c u n'a avut n i c i e l u n p u b l i c — nu-i aceasta î n d e a j u n s d e s e m n i f i c a t i v ? — şi p â n ă î n t r ' a t â t n u 1-a avut î n c â t n i c i n ' a s m ţ i t m ă c a r n e v o i a d e a.-şi s c o a t e poe­ ziile î n v o l u m . Ediţia lui Titu Maiorescu, t i p ă r i t ă târziu şi e p u i z a t a între prieteni, nu însemna desigur « u n pu­ b l i c » p e n t r u c e l m a i m a r e s r r i i t o r al nostru.
:

A f o s t t o t u ş i şi u n m o m e n t î n care, m a i p u ţ i n e u r o p e i s t ă dar m a i r ă s p u n z ă ­ t o a r e p r o p r i i l o r noastre r e a l i t ă ţ i , litera­ tura n o a s t r ă a avut î n a d e v ă r şi u n p u ­ b l i c c a r e să o ceară şi să o aşeze. F e n o ­ m e n u l acesta fără p r e c e d e n t 1-a realizat S e m ă n a t o r i s m u l . A p r o a p e z e c e ani d e strânsă a c t i v i t a t e , î n c a r e s c r i i t o r i i noş­ tri au c u n o s c u t s u c c e s e n e o b i ş n u i t e p e n ­ tru e i . C i t i t o r u l u i n u îi m a i a j u n g e a u v o l u m e l e e ş i t e î n l i b r ă r i e , n u îl m a i m u l ţ u m e a u n i c i s p o r a d i c e l e r e v i s t e cu î n t â r z i e r e t i p ă r i t e la i n t e r v a l e mari. Ii t r e b u i a c u v â n t u l s c r i i t o r u l u i , c u regula­ ritate s p u s şi c â t Miai d e s , şi î n fiecare s ă p t ă m â n ă e l e p u i z a revista a b i a aştep­ tată, care d o l d o r a d e l i t e r a t u r ă î i a d u ­ c e a î n t o t d e a u n a c e v a d i n p r o p r i i l e lui p r e o c u p ă r i . A t u n c i şi-au l u a t a v â n t u l u n e l e case d e e d i t u r ă a z i - î n d e c a d e n ţ ă , care 3'au bucurat multa vreme de pros­ p e r i t a t e , d a t o r i t ă e x c l u s i v acestui succes de c a r e s c r i i t o r i i s ă m ă n ă t o r i ş t i se b u c u ­ rau î n p u b l i c . S ă m ă n ă t o r i s m u l n ' a du­ rat î n s ă m u l t . C e e a c e îi d ă d u s e a v â n t u l avea să îi a d u c ă fără î n t â r z i e r e şi c ă d e ­ rea. E f e r v e s c e n ţ a s p i r i t u a l ă a acelei v r e m i era o p r e v e s t i r e a însăgi r e v o l u ţ i e i s o c i a l e care se a p r o p i a . A n u l 1907 a î n ­ c h e i a t această p e r i o a d ă . A fost si cel mal marc succes al sămănătorismului, d a r şi e p u i z a r e a l u i d e f i n i t i v ă . I d e a l u l e s t e t i c d e v i a s e î n r e a l i z a r e p r a c t i c a . Li­ t e r a t u r a îşi î n c h e i a s e m i s i u n e a şi, firesc, c a a şi d e c ă z u t v e r t i g i n o s . • ••" O generaţie nouă prin n i m i c legată nici d e s u c c e s e l e n i c i d e p r e o c u p ă r i l e s e m ă n ă t o r i .mului, a v e a să ia l o c u l , d e r â n d u l acesta î n t o r c â n d u - s e la v e c h i l e t e n d i n ţ e e u r o p e i s t e p e c a r e literatura noastră l e m a i c u n o s c u s e . I m p r e s i o n i s ­ mul franţuzesc vorbea acum prin p a n i s c r i i t o r i l o r n o ş t r i , c u m o d i n i o a r ă roman¬ tismul l a m a r t i n i a n r ă s u n a s e î n v e r s u r i l e lui A l e x a n d r e s c u . P o e z i a r o m â n e a s c ă câştiga u n i d e a l no,u şi o s u b t i l i t a t e p e care s e m ă n ă t o r i s m u l o îndepărtase. V i r t u ţ i l e a c e s t e a , care d e a l t f e l s i m t încă p r o b l e m e ale c r i t i c e i r o m â n e ş t i , e r a u însă î n afară d e p r e o c u p ă r i l e p u ­ b l i c u l u i căruia d i n n o u l i t e r a t u r a i -c adresa c u t o n u l d i s t a n t al p r e c u r s o r i l o r . Filosofja a c e l e i m o b i l i t ă ţ i u n i v e r s a l e care a n t i c i p a s e în F r a n ţ a l i t e r a t u r a şi arta I m p r e s i o n i s t ă î n t r e a g ă , nu îşi găsen la n o i n i c i o c o r e s p o n d e n ţ ă d e g â n d i r e , nici o a c t u a l i t a t e . L i t e r a t u r a a p ă r e a dîti p r i c i n a aceasta d e s t u l d e s t r e i n ă , d e bi­ zară, d e n e î n ţ e l e s . I a r r e z u l t a t u l , a fost brusca î n t o a r c e r e a p u b l i c u l u i , d e la a l i t e r a t u r ă c a r e e a însăşi se i n t i t u l a u n e ­ ori « p e n t r u m a i târziu» sau « p e n t r u e;i însăşi». C e n a c l u l î n c h i s l u a l o c u l tribu­ nei p u b l i c e c a r e fusese r e v i s t a , iar vo­ l u m u l d i n ce în c e m a i d i a f a n i z a t , m a i e z o t e r i c , se p i t e a p r i n r a f t u r i l e l i b r ă r i e i p r e f e r â n d o aristocrată i n a c t u a l i t a t e , s u c c e s u l u i j u d e c a t v u l g a r al l i t e r a t u r i i de p â n ă a t u n c i . I s t o r i a e m e ă a c t u a l ă şi a stărui asu­ pra ei m i se p a r e d e prisos. I m p r e s i o ­ n i s m u l s i m b o l i s t şi-a î n c h e i a t şi el capi­ t o l u l , d a r e u r o p e n i s m u l e î n c ă în des­ făşurare. Şi e l , d e s i g u r , nici n u c d e în­ lăturat prea sumar. Atâtea din momen­ t e l e p r i m o r d i a l e ale l i t e r a t u r i i n o a s t r e n'ar fi fost p o s i b i l e fără această r e n u n ­ ţare Ia u n s i n c r o n i s m p e r f e c t cu p u l s u l vieţii n o a s t r e i n t e l e c t u a l e . D a r scriitorii nu vor suferi m a i p u ţ i n . L i t e r a t u r a ră­ m â n e încă l a n o i «o n o b i l ă i n u t i l i t a t e » , greu d e c u l t i v a t . V a trebui să a ş t e p t ă m o v r e m e în care c o h e r e n ţ a aceasta î n t r e artă şi p u ­ b l i c să se ivească d e la s i n e , sau va fi n e c e s a r ă m a i d e grabă o p o t r i v i r e din p a s a s c r i i t o r u l u i g r ă b i t p r e a m u l t d e ;i a n t i c i p a ? Iată î n t r e b ă r i p e c a r e nu Ic , p u t e m d e o s e b i . I n t r ' o a s e m e n e a situat;;» precară însă, a c u m a c e ] p u ţ i n , scriitorul f s i n g u r u l c a r e s u p o r t ă s a n c ţ i u n i . Lite­ ratura l u i r ă m â n e c ă u t a t ă , just în pro­ p o r ţ i a a c t u a l i t ă ţ i i şi u t i l i t ă ţ i i e i .

RUGĂCIUNEA
— —

RĂNIŢILOR
Stăpâne, eu la Prut pierdui semănai o să-mi tăiat o mână! piciorul. rămână. zăporul. pieptul. grumazul. de.-adreptul. obrazul. la Bug-is. cel înalt! :

i *

K. VOICVLESCU

Eu la Ţiganca-mi un ochi

—- La Cernăuţi — — — La Bug La I\istru Mie Odessa

în două

m'a

sus îmi sfărâmară mi-a străpuns mine reteză şi

— 'Tot ea din — O, mie

numq

ţeasta

—• Eu mi-nt/m lăsat — Eu braţul drept

o coapsă la !\iprul

Şi cât visam

la Tisa

să mi-l las... celălalt.

Dar nu-i nimic,

îl am pe

O Doamne! Şi rugăciunea Noi, Dar

stăm

tot cum nu-i şi de

am fi oloagă: betegi. întreagă!

întregi

noastră

căi de sfârtecaţi Patria să fie

'n reci

Al. H I S L I O C E A N U
D A C I A < a > • 1 NOEMVRfE 1941

BASARABII: SENSUL UNOR MARI TRADIŢII
de
S u f l e t u l m i a t i c al T l i r a c i e i p a l p i t a i n f o r m e l e d e stat a l e R o m e i l u i Constantin- cel Mare. E l e sunt — în continuă evoluţie — produsul u n u i i m p u l s care p l e c a s e d e l a R o m u l , dar s u f l e t u l care l e a n i m ă , î n i m p e r i u l devenit creştin, e sufletul Thraeului mistic. T h r a c i l o r » c ă t r e a n u l 1 4 9 a. C h r . n e î n ­ tâmpină la Diodor Şicului: Bupo'afîdiv <ov 0()aKUJv pacfiAea I n n u m e l e a c e s t u i B a r s a b a e s e r e c u n o a ş t e t r a n s c r i p ţ i a stân­ gace a n u m e l u i b a s a r a b e s c .

D A N

B O T T A
Alexandru S f â n t u l D i m i t r i e B a s a r a b u l este î n s u ş i Sfântul d i n Săruna, D i m i t r i e , m a r e l e mucenic...

inscripţia dela Câmpulung, Nicolae...

Cultul lui printre R o m â n i e de veche tradiţie, S f â n t c u a t r i b u t e m i l i t a r e — lornandes, istoricul got d i n secolul p r e o t şi o g t e a n — r i d i c a t d i n m i j l o c u l VI, c o m p i l a t o r u l a numeroase fântâni T l i r a c i e i r o m a n e , -— R o m â n , d e c i , î n a n t i c e , a m i n t e ş t e î n G e t i c a sa n u m e l e accepţiunea primordială a cuvântului I n s t i t u ţ i o n a l r o m a n ă , t i t u l a r ă a mari­ castei d o m n i t o a r e a C e ţ i l o r . S u n t Zdro­ — Dimitrie întruchipează principiul de lor t r a d i ţ i i r o m a n e , d o m n i a r o m â n e a s c ă bii. A p a r e l i m p e d e şi a i c i n u m e l e origi­ s f i n ţenie al poporului românesc. m a n i f e s t ă , î n l r ' o f o r m ă p e r s o n a l ă sufle­ nar al B a s a r a b i l o r . E l apare, dela început, ca Protecto­ tul e i a u t o h t o n . T e x t u l I u i J o r n a n d e s p e care-1 trans­ rul p r i n e x c e l e n ţ ă a l R o m â n i l o r . A m c u n o s c u t , c u s t u d i u l n o s t r u pre­ c r i e m d u p ă p r e ţ i o a s a e d i ţ i e d i n L e y d a P e acele meleaguri — în Haţegul de î n a i n t e d c a s e r i d i c a a s u p r a Consc e d e n t , t r a d i ţ i i l e romane a l e s u c c e s i u ­ — L u g d u n u m B a t a v o r u m -— a Iui B o - azi — e e p o t î n t â l n i şi aeu.m p u r t ă t o r i i t a n t i n o p o l e i care — s u b î m p ă r a ţ i d e nii î n s c a u n u l d o m n e s c : p r i n c i p i u l elec­ n a v e n t u r a V u l c a n i u s d i n 1597, s u n ă a g a : n u m e l u i basarabesc... u s u r p a ţ i e g r e c e a s c ă -— r ă p i s e R o m â n i ­ tiv al d o m n u l u i şi c o r e c t i v u l acestui Ut rejert Bio, qui hintarim eorum annaU n act d i n 1398, aminteşte p e u n Ba­ lor p r i v i l e g i i l e R o m e i , P e t r u ji A s a n a u p r i n c i p i u , s t a b i l i t p r i n t r ' o p r a c t i c ă d e lesque ţgraeco stilo comppsuit, qui dixit sarab d i n H a ţ e g : honcslos viros lanustiî n ă l ţ a t o b i s e r i c ă s f â n t u l u i l o r d i n Să­ Zarabos Teraos, deinde vocita- num et jratres m a i m u l t e ori s e c u l a r ă , al « o s u l u i de primam sups Bassarabe et Cmte Ci, a u t o r i t a t e a l u i P e t r u n u e s i n g u r a toA Fileatos hos qui inter eos generoşi knesios de runa. « A u î n ă l ţ a t o b i s e r i c ă -— scrie d o m i n a n t ă î n B i s e r i c ă . I i s u s a c r e a t o domn». Riusor. ex quibus eis et reges et saN i c e t a s A c o m i n a t o s , c r o n i c a r u l g r e c al Se p a r e că t r a d i ţ i i l e a c e s t e i s u c c e s i u n i extabant: U n a l t a c t d i n 14SŞ p o a r t ă m e n ţ i u n e a funcţiune egală î n prestigiu — funcţiu­ cerdotes ordinabantur.,, acelor timpuri ^ _ eu hramul sfântului au a u f e r i t însă i n t e r v e n ţ i a u n u i prin­ « n o b i l i l o r fii ai l u i l o a n d i n R î u ş o r » , n e a d e c o n s e r v a r e a L e g i i , d e v e g h e a¬ cipiu d e filiaţiune mistică, de religioasă « Z a r a b i » se n u m e a u , aşa dar, aceia M i h a i l , B a s a r a b şi l o a n : Nobilium Mi- m u c e n i c D i r n i ţ r i e » , I n b i s e r i c a l o r , P e ­ supra. T r a d i ţ i e i — c u c a r e a i n v e s t i t De d e s c e n d e n ţ ă î n s p i r i t , — p r i n c i p i u su­ d i n t r e cari sie a l e g e a u §i r e g i i ş i p r e o ţ i i chaelis et Razarad et loannis fUiorum tru şi Asan. a.u. t r a n s p o r t a t m o a ş t e l e a p o s t o l u l eare-i era m a i d r a g , p e l o a n , Sfânţuţ\ii, Acesta e a t , incontestabil, în­ p e r i o r d e t e r m i n a n t — d e r i v a t d i n tra­ getici. T e x t u l l u i D i o n C h r y s o s î o m u l quondam loannis dte difim Ryuşor. e v a n g h e l i s t u l de a p o i . diţiile Tliraciei. « c a r e a c o m p u s c u o p e a n a grecească S u n ţ , aşa d a r , c h e n e s i , d o m n i d e ar­ ţ e l e s u l r o l a ţ i u u i i l u i N i c e t a s e a r e para­ Şi l o a n c o n t i n u ă , î n aceal c h i p , sce­ B a s a r a b i i cari ,— p r e c u m v c m arăta i s t o r i i l e ş i a n a l e l e l o r » s'a p i e r d u t . h a i c ă t r a d i ţ i e , e x e r c i t â n d o j u r i s d i c ţ i e f r a z e a z ă , î n t e x t u l oău, e o v î n t e l u i l u i na învestiturii lui P e t r u : «Iar Petru în— a p a r , d e l a î n c e p u t , ca t i t u l a r i ai t u ­ E d i ţ i i c r i t i c e d i n s e c o l u l X I X a n dat natur-alâ a s u p r a R c m â n i l o r d e p c me­ F e t r u ş i A ş a w i «D«? a e e e a D i m i t r i e , m u - | â „ d u - s e zăreşte v e n i n d î în urmă pe t u r o r d o m n i i l o r r o m a n e ş t i , B u n t aceia a c e s t u i t e x t ™ ş i î n ee p r i v e ş t e n u m e l e l e a g u r i l e l o r . cenic-ul ) u t H r i s t o s , a şi p ă r ă s i i Theaaau c e n i c u l p care-I i u b i a Iisus, care se ş i eari, a u t r a n s m i s acestor d o m n i i , carac­ Z a r a b i l o r — l e c ţ i u n i v a r i a t e . I s t o r i c i i , D i n a c e e a ş i viţă d e B a s a r a b i ai dave- l o n i c u ) , c e t a t e a - i d e s c a u n , şi s a n c t u a r u l rez.cmase la C i n ă d e p i e p t u l l u i şi zi­ s ă u d e acolo. terul unei descendenţe mistice. î n t r ' u n c o n s e n s cu t o t u l o a r e c a r e , năs­ l o r h a ţ e g a n e s e v a fi n ă s c u t , d e s i g u r , şi p e t r e c e r e a s a p r i n t r e sese: D o a m n e , c i n e este care t e da cut d i n i n d i f e r e n ţ a l o r p e n t r u u u c u ­ m â n d r u l f i u a l l u i V o i c u ^ I o a n , voevo.- C r e ţ i , &i a v e n i t l a e i ca să-i a j u t e şi să M a j e s t a t e a a c e s t e i d e s c e n d e n ţ e şi p a ­ prins, ? D e c i p e acesta văzându-1 P e t r u , t r i m o n i u l e i î n c ă r c a t d e s u p r e m a tradi­ v â n t fără e e h o , a u r a t i f i c a t forma. Ta- d u l T r a n s i l v a n i e i , c e l (inai p u t e r n i c le f i e î n s o ţ i t o r î n h i p l ă * . . , zise l u i I i s u s : D a c ă v o i e s c c a d â n s u l să d e s t u l d e d e p ă r t a t ă — c r e d e m d i n t r e e ş ţ e n i i i u l Hristoa — «fortissi- ' l m p e r i w l aseaniil a c u n o s c u t = ^ s u b ţie a o r t o d o x i e i , — a Ipgei care p e n t r u rabostes, r ă m â n ă p â n ă c e v i n , ce-ţi e s t e ţie, ? T u p o p o r u l r o m â n e s c e s t e î n s ă ş i « l e g e a ro­ | n o i — d e t i p u l c u v â n t u l u i originar. e g i d a S f â n t u l u i — z i l e d e slavă n e s p u s ă . m u s athleta Christi», Lii.-.nează-tni. D e c i eşi v o r b a aceasta î n ­ m â n e a s c ă » — p u n î n u m b r ă c e l e nţai C â n d —* m e ă p u t p e m â i n i huhjţare •,— S e î n t â m p l ă c ă u n c u v â n t atât d e stra­ D i n coapga a e e l o r a j i B a s a r a b i s e va tre fraţi că u c e n i c u l acesta n u m o a r e ; mari tradiţii ale lumii... n i u ca Zarabi, p o a t e d a n a ş t e r e celt>r fi tras, aşa d a r , M a t e i C o r v i n u l . c e l m a i i m p e r i u l acesta s'a r i s i p i t s u b p r e s i u n e a şi I i s u s n u z i s e s e c ă n u m o a r e , c i : D a c ă N u m e l e B a s a r a b i l o r a p a r e î n c h i p e¬ m a i f a n t a s t i c ^ l e c ţ i u n i , c â t t i m p n u a r e m a r e d i n t r e r e g i ţ U n g a r i e i * î n t r e t i t l u - T u r c u l u i , t n o a ş t e l e S f â n t u l u i a u î n c e t a t v o i e s c ca d â n s u l s ă r ă m â n ă p â n ă ce v i n , v i d e n t l e g a t d e a c e l a al « p o p o r u l u i » u n punct de reazem î n vocabular. riţe. c ă r u ţ a n i c i u n u l n u l n c e ş t e m a i v i u de a fi v e n e r a t e . S i n g u r ă p u t e r e a l o r , ce-ţi e s t e ţ i e » . beqsic. L e c ţ i u n e a o f e r i t ă d e t e x t u l i u i V u l c a ­ d e c â t a c e l a p e c a r e \ ţian. ţţăruit c o n ­ h a r u l l o r m i r i f i c , l e arăta a fi m o a ş t e împăraţii R o m e i — d i n Răsărit — î n c ă d i n s e c o l u l X V I , această rela- n i u s — Z a r a b o s — ca şi l e c ţ i u n e a p r o ­ t e m p o r a n i i s ă i m a g h i a r i : « C â i n e l e d e de s f â n t . sunt investiţi d e Biserică c u harul dc " ţ i u n e se I m p u s e s e i s t o r i c u l u i L e u n c l a - pusă d e H a s d e u — Sar a bai iiareos A ş a s'a p u t u t n a ş t e l e g e n d a u n u i s f â n t c o n s e r v a t o r i ai L e g i i . I n t i t l u l l o r d c — Valahi», ' y i u s : B a s a r a b i a — s p u n e a e l — Ţ a r a au m e r i t u l d e a f i c o n c o r d a n t e t r a d i ţ i e i Sţem_a, C o r v b i i l o r c a ş i n u m e l e l o r n e D i m i t r i e , a l t u l d e c â t s f â n t u l d i n Să­ iCan -oa'ToKoi; — î n t o c m a i Apostolilor B a ş arabil or, s c n u m e ş t e aşa d e l a nu,mele şi d e a s e a p l i c a u n u i e v e n i m e n t real. o f e r ă u n a r g u m e n t p u t e r n i c î n f a v o a r e a runa. — s t r ă b a t e s e n s u l d e m n i t ă ţ i i l o r divi­ Perşilor. I V i m e l e său d e B a s a r a b , m o ş t e n i t I n s t u d i u l şăţj asupra B a s a r a b i l o r , a s c e n d e n ţ e i l o r b a s a r a b e ş t i : c o r b u l e s t e , ne. E i s u n t u r m a ş i i A p o s t o l u l u i l o a n , E t i m o l o g i a Iui L e u n c l a v i u s a fost res­ H a s d e u c o n s t a t a s e c e e a c e , a n a l i s â n d f e ­ î n t r ' a d e v ă r , s t e m a B a s a r a b i l o r m u n t e n i . p r i n s i n g u r ă t r a d i ţ i a rcnnânească, igno­ e r m P a p i i , e p i s c o p i i R o m e i , s u n t u r m a ­ L e g e n d a vrea — d e a c o r d e u t r a d i ţ i i l e rat d e l i t e r a t u r a g r e c e a s c ă , v a f i fost u n şii l u i P e t r u . p i n s ă d e H a s d e u . T o t u ş i O n c i u l a recu­ n o m e n u l b a s a r a b e s c , o r i c i n e e Î n c l i n a t n o s c u t î n B a s a r a b i u n v e s t i g i u a l n u ­ s ă c o n s t a t e : f a p t u l că B a s a r a b i i n u s a c e r d o t a l e a l e B a s a r a b i l o r — c a d e s c ă ­ p r i n c i p i u de, c o n f u z i e - O r i , p o a t e acest In cuvântul prin care l o a n e desemnat l e c ă t o r i i să fi v e n i t d i n m u n ţ i . Ţara, R o ­ n u m e e a t r i b u t u l c t i t o r i e i Iui P e t r u si m e l u i b e s s i c E l e x p l i c a î n t r 'adevăr n u ­ s u n t o f a m i l i e , c i m a i c u r â n d o castă. să rămână până la Judecata de Apoi, mele Basarabilor printr'o metateză din R e ţ i n e m c o n s t a t a r e a l u i H a s d e u . A r ­ m â n e a s c ă s ' a în.ţern.eţa.t d e B a s a r a b i i des­ A s a n , d e r i v ă d i n t i t l u l a c e l o r a cari au c f e r e c a t s i m b o l u l p e r p e t u i t ă ţ i i şi i n ­ « B e s s a p a r a » , n u m e t o p o n i m i c d i n R o - g u m e n t e l e sale, î n s ă , h i sc p a r \rţ- c i n ş i 4© P*? e u î c n i l e m u n ţ i l o r g e t i c i , d i n servit S f â n t u l u i ? tangibili lăţii doctrinei creştine. p a t r i a l u i D e c e b a l . M o l d o v a s'a î n t e m e ­ d o p i , î n s e m n â n d p r o p r i u z i s « F o r u m velanţţ;, Că A s a n î z i i î n ş i ş i a u fost B a s a r a b i m i î m p ă r a ţ i i R o m e i — d i n Răsărit Befeşorum», t â r g u l sau 'aşezarea B e s s i l o r . B a s a r a b i i s u n t o castă. Fircgtc, î n t r e iat d e B a s a r a b i v e n i ţ i d i n M a r a m u r e ş ee i m p u n e c a o e v i d e n ţ ă . H a s d e u însugi a u p r o m u l g a t d o g m e l e B i s c r i c e i şi a u A n a l e l e l u i Crpjnfei $ţ B i e l s k i — a n a l e a p r e s u n u s aceasta fără să î n c e r c e î n s ă B e s s i i s u n t — î n d e s c r i p ţ i a l u i H e r o - ei, s u n t p u t e r n i c e l e g ă t u r i d e s â n g e . confirmat Legea. I n funcţia lor ei s ' a u d q t — aceia d i n t r e fiii p o p o r u l u i thra­ F u n c ţ i u n i l e l o r s e t r a n s m i t , î p v i r t u t e a ^sari a u f o r m a t p r i n c i p a l e l e f â n t â n i a l e î n c e p u t u l u n e i d e m o n s t r a ţ i i . O r i c u m ar m anifestat ca loan. c i c n] Safrilor, carj qfţc,iaz3 ja a l t a r e l e a c e s t o r l e g a t u r i , î n s â n u l m e m b r i l o r cas­ c r o n i c e i m o l d a v e - - s c r i u l i m p e d e că fi, c p l i n ă d e s e m n i f i c a ţ i e o r e z e n t a nu-, m e i u l vie 4jasarai>, IU" Jlliperilll. U e l a strictă t r a u î ţ i e , fîe stricta i n t e p r e t a r e , a Iui D f o n y s o s . S a t r i i îngigi p a r a fi f o r m a t tei, e x c l u s i v f o r m a t a din B a s a r a b i . D a r un Rasarab. Miaaă-zi.^ p u t u t fi ortodoxă. casta s a c e r d o t a l ă a T h r a c i l o r . « V i e ţ u e s c p e s t e a u t o r i t a t e a s â n g e l u i , s e m a n i f e s t ă C Î , d i n v i ţ a Iui Ş t e f a n , î n s u r a t cu o P a t r i m o n i u l u i d e m i s t î c i t a t e thracieă. încredinţând R o m e i thracice, R o m e i ne m u n ţ i î n a l ţ i , a c o p e r i ţ i d e c o d r i , o a u t o r i t a t u i d e a l ă : "aceea a f i î i a ţ i u n i i p r i n c i p e s ă PfJa,nă -:— M ă r g ă r i t a s a u M u - p e care,,) r e p r e z i n t ă B a s a r a b i i , Creşti­ d e Răsărit^ m i s i u n e a i m p e r i a l ă si asiip r i n t r e z ă p e z i . S u n t a p r i g i î n l u p t ă . E i m i s t i c e , I n acest s e n s , n u m e l e d e B a s a ­ şata — s e t r a g e î n t r e g g l o r i o s u l şirag al n i s m u l i-a c o n f e r i t u n r o s t e ţ ' l m â n d u - s i , ca î m p ă r a t , f u n c ţ i u n e a d e ţ i n o r a c o l u l l u i D i o n y s o s » s u n t c u v i n ­ r a b e u n t i t l u c a r e se t r a n s m i t e . Muşatinilor. P o p o r u l t h r a c i c , î n s e t a t d e m a r t i r i u , c o n s e r v a t o r al L e g i i c r e ş t i n e , C o n s t a n t i n t e l e l u i H e r o d o t d e s p r e aceştia- B o ş i i A^a Ntţagoe, — din r a m u r a rivală a P e r p e t u â n d , p r o b a b i l , a c e e a ş i t r a d i ţ i e c u p r i n s d<> a c e l app<>titum maximum c e l M a r a s t a b i l i t , î n R ă s ă r i t , î n i n i m a -—. î n a c e l e t i m p u r i " arhaice' — e r a u , D a n e ş t i l o r — u i t ă , a j u n s p e t r o n , a s c e ţ i d e s p r e care m ă r t u r i s e s c istori­ T b r a c i e i s a l e s t r ă b u n e , f u n d a m e n t e l e aşa d a r , c e i m a i a l ş i d i n t r e Satri, c e i d e n ţ a s a n a t u r a l ă , şi luâudtt-gi n u m e l e de l u p t ă şi d e f e r v o a r e b e s s i c ă , Sfântul martts, d i e i , principiul de autoritate a l u i papi —- Î n v e s t i ţ i c u p u t e r i s u p r e m e :— d e B a s a r a b s e arată t u t u r o r ca u n « B a ­ a l e c ă r u i m o a ş t e s u n t u n p a U a d i u al Ro­ cii, — p o p o r u l î n t r u c h i p a t d e B a s a r a b i | exercitau s a c e r d o ţ i u l : A c e i Satri cari sarab V o e v o d , f i u l b u n u l u i B a s a r a b m â n i e i — S f â n t u l D i a n i t H e — p o a r t ă — a fqgt alc3 a f i c o n s e r v a t o r al L e g i i , , ţ ' rţumele de Basarab. garant al tradiţiei creştine. profetizează î n templu sunt Besii» — Voevod». î m p ă r a ţ i i R o m e i d c R ă s ă r i t n u şi-au Opusculul tipărit la Bueuiwşti î n adaugă Herodot. M a t e i fţirt R ţ â n e o v e n » , C o n s t a n t i n Ser­ I i s u s a i n v e s t i t — s e ş t i e — p e Si­ a f i r m a t , f o r m a l , d e s c e n d e n ţ a d i n l o a n , 1779, î n t r u slava. S f â n t u l u i p u n e î n l e ­ Aceşti p r e o ţ i î m p l i n e a u s u p r e m e l e b a u , C o n s t a n t i n B r â n c o v e a n u l , fără as­ gătură, n u m e l e s a u c u acela a l u n u i l o c m e n P e t r u c u aşa zisa « p o t e e t a s ela- d e c â t t â r z i u — d e t e r m i n a ţ i , p r o b a b i l , cendenţi direcţi printre Basarabii din viuim» p u t e r e a c h e i l o r , a u t o r i t a t e a d e d e e x c e s e l e a m b i ţ i e i p a p a l e . roeturi p o l i t i c e a l e n a ţ i e i l o r , scaun, îşi v o r a^oga n u m e l e b a s a r a b e s c . din M i a z ă - z i : « A c e s t c u v i o s p ă r i n t e a u o r d i n r e l i g i o s , a s u p r a o i l o r s a l e . S i m o n I n p r i m i i a n i ai e r e i c r e ş t i n e , p o Şi a t u n c i , a f o s t n e c e s a r ă c o n ş t i i n ţ a fost p e v r e m e a b l a g o c e s t i v i l o r î m p ă ­ P e t r u şi s u c c e s o r u l s ă u , e p i s c o p u l R o ­ N i : m e î e d e B a s a r a b s e arată a fi u n jjorul o e s ş i c , r i d j e â u d u - ş e s u b ' t ţ o u d u e o t r a diţiei i m p e r i a l e celei m a i stricte, raţi b u l g a r i d i n t r ' u n s a t din. ţnra sâr­ Biserica. i(*a l u i V o l o g a e s e s — p r e o t al l u i D i o ­ titlu, o r i d e c â t e o r i a p a r e î n s o ţ i t d e b e a s c ă , c e se c h i a ţ n » B a a a r a b o v , d u p ă m e i — administrează conştiinţa legitimităţii moşlenirei lui ţ o a n E v a n g h e l i s t u l a. t r a n s c r i s s u b l i ­ C o n s t a n t i n . n y s o s — s e î n t i n d e p â n ă la C b e r s o n e s a t r i b u t u l — frequwui n u m a i î n t i t l u r i margţgritia a p e i L o m u l u i . . . » m u l m o m e n t al a c e s t e i i n v e s t i t u r i . E r a şi i m p u n e R o m e i u n ş i r d ş l u p t e c u m ­ — a c e l a d e « m a r e > . Această conştiinţă n ' o putea avea u n S a t u l , p u r t ă t o r d e ţ ţ u i n a s a c r u , n u d u p ă î n v i e r e a l u i I i s u s , şi I i s u s s e ară­ « M a r e V o e v o d » , «Marc; B a s a r a b » s a u plite . Grec, ci u n R o m a n de tradiţie romană m a i e x i s t ă aşţj,, şi ţ â n t â n i l e t r e c u t u l u i — tase ţ t e e n i c i l o r săi şi p r â n z e a u î m p r e u ­ N u m e l e acestor Bessi, Bassi s a u fias- «Bugarab Cel M a r e » s u n t t i t l u r i înregis­ — u n R o m â n . A c e s t R o m â n a fost al pe. c â ţ ş t i u — n u fac m e n ţ i u n e degpre nă l a m a r e a T i b e r i a d e i : «Iar c â n d trate d e d i p l o m a t i c a r o m â n e a s c ă . Aceas­ siffrer, s e r e c u n o a ş t e u ş o r î n Z a b a z i o s douilea dintre Comnenii d i n scaunul d e t a n u c u n o a ş t e , n i c i p e Ş t e f a n , o t e l p e el. A p r o a p e t o t ce se ştie d e s p r e v i a ţ a p r â n z i r ă , — scrie E v a n g h e l i s t u l — Iisus — n u m e l e d i v i n i t ă ţ i i thracice.. ZajluZiov Ia C o n s t a n l i n o p o l e : l o a n , c e l care şi-a Sfântului e cecac^ c o n s e m n a t m a i î n t r e b ă p e S i m o n P e t r u : S i m o n e , fiul R a d u d r e p t <>cel Mare». , t o v Aiovutfov o î ©pâxec; k a \ o li a i v luat ea împărat, titlul m u l t semnificativ « A m u r i t M a r e l e B a s a r a b V o e v o d » aşa sus. P r i n c i p i u l atâtor m i n u n i , S f â n t u l \ui l o a n , m ă i u b e ş t i p e m i n e m a i m u l t — « T h r a c i i n u n t e s c p e D i o n y s o s Zabad e Caloipannes. A c e s t Ka\6c; care p r e c e d e g r ă e ş t e g r a f i t u l s ă p a t î n 1 3 5 2 p e z i d u l ale cărui b i n e f a c e r i s ' a u r e v ă r s a t c a o d e c â t aceştia ? D a , D o a m n e , i r ă s p u n ­ BJos» serie s c h o l i a s t u l l u i A r i s t o p h a n , şi p e l o a n , t r a n s p u n e s e n s u l sacru a l a¬ î n c ă u m e d al b î s e r i c e i dwpwieşti d e l a rouă p e s t e Ţ a r ă a fptst, aşa d a r , o m c u se, tu ştii e a te i u b e s c . P a ş t e m i o a r e l e d i n n u m e l e t h r a c i c al Z e u l u i s'a i v i t c e l cestuia. Cuvântul KOtîuuupTup — de t o t u l obscur^ Curtea dţ* A r g e ş , « F i u l M a r e l u i B a s a r a b m e l e , r zise e l . Iarăşi '! î n t r e b ă a mai c u n o s c u t d i n t r e a p e l a t i v e l e s a l e ; e x e m p l u — se t r a d u c e p r i n « s f â n t u l » V o e v o d » , aşa s e i n t i t u l e a z ă î n 1 3 6 4 , îrţ ţ i n i p r o p u n o. c u t e z ă t o a r e i p o t e z ă t d o u a o a r ă ; S i m ţ a i e , f i u l l u i l o a n , m ă Bacchos,, sau «marele mucenic»... Z a b a z i o s este, c u s i g u r a n ţ ă , D e u s B a c Că l o a n C o m n e n u l a fost r o m â n a¬ c h i u s — B a c c h o s . C e i v e c h i î n s i s i dtsrlceasta r e z u l t ă d i n r e l a ţ i a l u i Vensfimin v a u p e B a c c h o s d i n p#{€\vt c e e a c e î n d i n T u d e l a . A c e a s t a r e z u l t ă şi d i n p r o ­ v e d e r e a a ă u n Bazios s a u Bazos, l a ră­ p r i a l u i a f i r m a ţ i e : s e t r ă g e a d i n Cons­ dăcina n u m e l u i divin. t a n t i n c e l M a r c . E r a , aşa d a r , R o m a n P a r t i c i p â n d Ja/ n u m e l e d i v i n i t ă ţ i i su­ din Răsărit. p r e m e , n u r n e l e B e s s i l o r este, aşa d a r , A c e l a c a r e d i n r u i n a r o m a n i t ă ţ i i bi­ u n n u m e s a c r u . D i n e l d e r i v ă şi n u m e l e zantine, va ridica u n i m p e r i u , Ioauiţiu, atributiv al lui Dionysos, d e Bassareus î m p ă r a t u l R o m â n i l o r , acela va a f i r m a Bussarps. S e p o a t e r e c u n o a ş t e de. p e a, d i n n o u c o n ş t i i n ţ a d e s c e n d e n t e i sale c u m , i n acest v a e a b u l , n u m e l e e l e m e n ­ m i s t i c e . E l e s t e u n l o a n şi •— d u p ă chi­ tar al B a s a r a b i l o r , p r o f i l u l t i t l u l u i bap u l i u b i t al l u i l o a n C c . n n e n u l — u n sarabesc. Caloioannes, un Caloian.
e l d r c e A 1 V 1 s p n a e fi o r l o o X o a l l i

B a s a r a b i i a p a r , î n istoria r o m â n e a s c ă , s i m u l t a n î n c e î e t r e i ţari cari c o m p u n c o r p u l a d m i r a b i l al D a c i e i . C u i b u l B a s a r a b i l o r p a r e a fi f o s t r e ­ g i u n e a d e î n a l t e dave, d i n i n i m a D a c i e i — p a t r i a l u i D e c e b a l . Casta B a s a r a b i ­ l o r a c o n s e r v a t i n t e g r a l , aşa d a r , tradi­ ţia b e s s i c ă , r a p o r t a t ă d e H e r o d o t : « P e m u n ţ i înalţi, acoperiţi de codri, printre zăpezi».,.

i u b e ş t i ? D a , D o a m n e , 'i r ă s p u n s e , t u ştii că t e i u b e s c . P a ş t e o i l e m e l e , 'i zise e l . A treia oară 1 î n t r e b ă : S i m o n e , fiul l u i l o a n , m ă i u b e ş t i ? P e t r u s e î n ­ trista că i zise a treia o a r ă : m ă i u b c g t i ? Şi-i z i s e : D o a m n e , t u ştii t o t , t u c u n o ş t i că te i u b e s c . I i s u s î i z i s e : P a ş t e tunmele mele. Adevăr, adevăr zic ţie, c â n d erai m a i t â n ă r , te î n c i n g e a i p e t i n e î n s u ţ i şi u m b l a i u n d e v o i a i , dar c â n d v e i fi b ă t r â n v e i î n t i n d e m â i n i l e t a l e şi a l t u l t e v a î n c i n g e şi t e v a d u c e u n d e n u v o i e ş t i . Şi aceasta o zise î n s e m m â n d c u c e f e l d e m o a r t e va m ă r i p e D u m n e z e u . Şi v o r b i n d a c e s t e a 'i z i s e : urmează-mi!»

E s c h y l a c o m p u s q t r a g e d i e — Bantarele, al c ă r e i n u m e e v o c ă M e n a d e l e , preotesele zeului thracic. Tragedia — azi p i e r d u t ă — c e l e b r a n i q a r t e a l u i Orp h e u , p r o f e t m e l o d i o s al T l i r a c i e i noas­ tre, P e urmele lui Dionysos Bassareul o castă s a c e r d o t a l ă s 'a i v i t , aşa d a r , — Bassarii, Bassarisii, — a l e căror t r a d i ţ i i s'au d e s v o l t a t , d e s i g u r , d i n c u l t u l ori­ g i n a r al p r e o ţ i l o r b e s s i . Bessii, confundaţi cu «nenumăratele p o p o a r e » a l e T l i r a c i e i , s ' a u p u t u t lai­ ciza. C o n ş t i i n ţ a s a c e r d o ţ i u l u i , e x e r c i ţ i u l c u l t u l u i d i v i n şi — c e e a c e era c o l o r â n d a c e s t o r a — p u t e r e a p o l i t i c ă , s ' a u per­ petuat î n Bassarii p ă m â n t u l u i thracic, în a c e i p r e o ţ i - o ş t e n i , d o m n i t o r i d c p o ­ p o a r e , p e cari f â n t â n e l e istorice n e î n ­ d e a m n ă să-i n u m i m c u n u m e l e s t r ă b u n de Basarabi. M e n ţ i u n e a u n u i B a s a r a b « r e g e al

S u c c e s o r u l s ă u l e g i t i m se n u m e ş t e şi e l l o a n : loan Asan II. C â n d t r a d i ţ i a i m p e r i a l ă r o m a n ă s e va transmite intactă — Basarabilor din Miază-Noapte, aceştia vor afirma, chiar d e l a î n c e p u t u r i l e l o r , c o n ş t i i n ţ a descen­ denţei d i n loan. Io — î n grafia s l a v o n ă — Ioannes în titlul lor latin, domnii Ţărei Româ­ n e ş t i şi ai M o l d o v e i , poartă p u r u r i n u ­ m e l e d e c o n s e r v a t o r i ai L e g i i , t i t l u l sa­ crei l o r m i s i u n i . I n ş i r u l l o r i n v a r i a b i l , se p e r p e t u e a z ă l o a n . A c e a s t a este s e m n i f i c a ţ i a m i s t e r i o s u ­ l u i Io, a n u m e l u i pe, care şi-I i a u , la sui­ rea î n s c a u n , d o m n i i Ţ ă r i i •— B a s a r a b i i pământului românesc. I n faţa l u i , m i t u l u n u i t i t l u a p o s t o l i c , conferit d e episcopul R o m e i , păleşte.

SFINXUL
D A C I A

DIN
< 3 >

UCECl
1 N O B M V R I E 1911

I n faţa l u i , s u f l e t e l e n o a s l r e s e e x a l t ă până la i m n .

Z A L M O X E Şl C U R E N T U L DE ÎNNOIRE MISTICA A VECHILOR RELIGII
de N. A. CONSTANTINESCU
4. Prima reformă în India castelor. si regimul nicul Tiglalpulasar ( 7 4 5 — 7 2 7 ) , când A siria a t i n g e a p o g e u l si p r e f a c e r e g a t e l e i t n ă m n t e d ' n Siria ş i F e m e i a î n p r o v i n ­ cii a s i r i e n e . L a 722 v e n i r â n d u l regatu­ lui de N o r d ( I s r a e l ) , d e s f i i n ţ a t de Sargon; r e g a t u l I u d a îşi d a t o r i scăparea n u m a i p o l i t i c e i d e l i n g u ş i r e şi u m i l i r e p â n ă la 6 0 6 , c ă d e r e a N i n i v e i , c â n d une­ le s o c o t e l i greşite îl î m p i n g î n c o n f l i e ' cu N a b u c h o d o n o s o r ; acesta d ă r â m ă Ie­ r u s a l i m u l î n 5J!6, d u c â n d e l i t a I u d e i l o r în r o b i a B a b i l o m i l u i . P r o b l e m a n e a t â r n ă r i i şi o r i e n t ă r i i po litice fusese u n a d i n c e l e m a i sguduitoare p e n t r u I s r a e l şi I u d a , cu n u m e ­ roase r ă s c o a l e , î n f r â n g e r i , u m i l i n ţ e şi jafuri d u ş m a n e , î n c u r s d e p e s t e d o u ă secole. P r i n s e l a m i j l o c î n t r e t ă v ă h g u l e g i p t e a n ( d i n s e c , X — I X , r e î n v i a t la sfârşitul sec. V I I ) şi f u l g e r u l asirian, c e l e d o u a r e g a t e îşi n u m ă r a u z i l e l e c u s p a i m ă d e m u l t e ori. La acestea se a d a o g ă , î n t r ' u n m o m e n t şi «teroarea s c i t i c ă » , motivul primei p r o f e ţ i i a lui I e r e m i a (sf. sec, V I ) . Con­ c o m i t e n t cu criza p o l i t i c ă se i v i crr;« socială, p r o v o c a t ă d e t r e c e r e a d e la re­ g i m u l eco.nom'ei p a s t o r a l e l a a c e l a al economiei agricole şi urbane, aducând s f ă r â m a r e a c a d r e l o r de c l a n şi - e f e r i c i rea p r o l e t a r i a t u l u i u r b a n . E s t e s i m p t o ­ m a t i c î n d e m n u l z e l o ş i l o r Ini I a h v e de a se p ă r ă s i o r a ş e l e p e n t r u v ' a ţ a patriar­ h a l a , s u p t corturi, a s t r ă m o ş i l o r , s i n g u r a p o t r i v i t ă s ă a s i g u r e m o r a l a şi f e r i c i r e a socială. I n f i n e , t o t a t u n c i , s e a d a o g ă şi criza religioasă: t u r b u r ă r i l e p r o d u s e de z e l o ş i i c r e d i n ţ e i n a ţ i o n a l e r e v o l t a t ' de c o n t a m i n a r e a c u l t e l o r s t r e i n e î n cultul 'ui I a h v e , p r e s h i t a t a d e s e a , el î n s u ş i , cu i t r i h u t e l e B a a l i l o r , şi asociat cu Astar*eele şi alte z e l ă ţ i ale A s i r i e i , care a rlăoga astfel u n j u g r e l i g i o s c e l u i p o l : 'ic. Criza r e l i g i o a s ă s c i v i s e î n c ă dir, w»c. I X p r o v o c â n d a c ţ i u n e a p r o f e t i c ă ; l u i I l i c , şi răsturnări d e d i n a s t i e î n San a r i a , asasinarea u n u i rege î n I e r u s a Temi. A c e a s t ă î n t r e i t ă criză se conturează l i m p e d e l a î n c e p u t u l sec. V I I I , deschi­ z â n d e p o c a profeţilor reformatori, cari truncă v i n a d e z a s t r e l o r suferite- d e c e l e două r e g a t e n u n u m a i asupra casei reyjale — ca II e , E l i s e i , d i n s e c o l u l prr e e d e n t — ci asupra î n t r e g u l u i p o p o r , în­ vinovăţit şi el de î n c h i n a r e la z e i streini Tţţ. «ii^uiir,S rr> se a g r a v e a z ă c e l e trei se­ rii d e c r i z e , profetismul atlă tercin p r o p i c e dezvoltării s a l e , p r o v o c â n d u n a d i n c e l e miai u i m i t o a r e r e a e ţ i u n i d e cari u n p o p o r m i c p o a t e fi în stare î n Istoria L u m i . R e g i i d i n Israel, cu p u ţ i n î n a i n ­ te d e a se p r ă b u ş i regatul lor, şi c e i d i n I u d a , î n curs d e u n s e c o l se v o r asocia în c e l e d i n u r m ă l a m a r e l e a v â n t n a ţ i o ­ n a l i s t şi v o r c ă u t a să r c s o l v e , d e acord cu p r o f e ţ i i i n s p i r a ţ i , criza s o c i a l ă şi cea r e l i g i o a s ă p r i n reforme, ca a c e e a a regi lor E z e c h i a şi I o s i a ( p e la 6 2 0 a. Cbr., presintata ca o d e s c o p e r i r e d i v i n ă , în f o r m a « D e u t e r o n o m u l u i » ) , sau p r i n râ.* coaie c o n t r a d o m i n a ţ i e i s t r e i n e . D a r p r o f e t i s m u l n e lasă să v e d e m na­ tura c r i z e i c e stă l a b a z a l u i : a ) certi­ t u d i n e a că n a ţ i u n e a va fi î n c u r â n d rui­ nată, o d a t ă c u c ă d e r e a r e n a l e l o r , b) me­ t e h n e l e r e g i m u l u i e c o n o m i c , c ) conflic­ tul r e l ' g i o s cu v e c h i u l ritual m a t e r i a l i s t ( a s e m ă n ă t o r r e l i g i i l o r n a t u r ' s t e ) şi cu ;incretismul zeităţilor streine. P r o f e ţ i i r e f o r m a t o r i d i n Israel, A m o r şi O s c u , cari î n sec- VTTI vestesc r u i n a r e g a t u l u i d i n causa n e l e g i u i r i l o r p o p a rului, Isaia I şi Micii ea, d i n r e g a t u l de Sud, p r e d i c a cu t o ţ i i o n o u ă r e l i g i e spi­ r i t u a l ă , d e s b r ă c a l ă d e c u l t u l n a t u r i s t al j e r t f e l o r şi a d o r a ţ i e i i d o l i l o r şi cer ca expiaţie, u n crez n o u d e imoralitate, ne­ c u n o s c u t p â n ă a t u n c i l u i Israel. La dân­ şii I a h v e d e v i n e z e u l j u s t i ţ i e i « c a r e jert­ feşte şi p o p o r u l s ă u d a c ă d r e p t a t e a o cere» ( S a u s s a y e p . 2 1 7 ) . D e ş i p r o f e ţ i p r e t i n d că v i n să « r e s t a u r e z e n u m a i tre­ cutul», adică «legea veche», ei izbutesc a impune «o radicala transformare a l a h v i s m u l u i » ( L o d s p . 6 6 ) , care p r i n ac­ ţ i u n e a l o r se va curaţi de e l e m e n t e l e fi­ reşti ale c u l t e l o r p o p u l a r e n a t u r i s t e , c e m e r g e a u p â n ă c h i a r Ia j e r t f i r e a c o n i i l o r . Monoteismul şi u n i v e r s a l i s m u l z e u l u i u n i c p e n t r u t o a t e p o p o a r e l e se va p r o ­ c l a m a cu toată l i m p e z i m e a m u n r i de Isaia întâiul, care ''.mpuse şi spiritualisarea c u l t u l u i p r e c u m şi r e f o r m a m o ­ rală, c e r â n d p r a c t i c a d r e p t ă ţ i i , h i b i r i i şi smereniei, în locul jertfelor de animale Cea m a i o r i g i n a l ă n o t ă a n o u e i religii este î n s ă do,ctrina mesianică a mântuirii, ce s e a c o r d ă l u i I s r a e l î n v i a t si renăscut, p r i n p r o f e ţ i i d i n sec, V I I , î n t r e cari se d i s t ' n g e Ieremia, şi p r i n seria încă mai n u m e r o a s ă a n r o f e ţ i l o r d i n sec. V I , în­ tre cari s c d i s t i n g Isaia a l d o i l e a şi Ez e c h i e l . D e c i d o c t r i n a m â n t u i r i i , aceea care a răsăr't. m a i î n t â i î n I n d i a şi de u n d e n u vor fi l i p s i t — p o s i b i l — u n e l e radiaţii, s p r e P a l e s t i n a , p e c a l e a m a r e ­ lui n e g o ţ f e n i c i a n , p r i n ţara S a b e i , aeeasta d o c t r i n ă se d e s v o l t ă î n c e l e două regate ale v ă i I o r d a n u l u i , dar, aici e a im s e oferă O m u l u i d e o r i c e clasă, d e orice n e a m , ca î n I n d i a — c i : numai lui Israel. S p i r i t u a l i s a r e a r e l i g i e i se acc e n t u i a z ă , d a r se r e n u n ţ ă l a u n i v e r s a ­ lism, în locul căruia apare exclusivis­ mul religios, n a ţ i o n a l , doctrina poporu­ lui ales, m e n i t să d o m i n e e l n a ţ i u n i l e , una din cele mai funeste aberaţii ale Is­ toriei popoarelor vechi. N u p u t e m în­ ţ e l e g e a c e a s t ă d i f o r m a m l u a t ă d e miş­ carea r e l i g i o a s ă , părăsi ndu-se c a l e a atât de f r u m o a s ă d e la î n c e p u t , — d e c â l ca o r e a c ţ i u n e d e c a r a c t e r ş o v i n î m p o ­ triva s t r i v i t o a r e l o r m o n a r h i i o r i e n t a l e cc e x e r c i t a u apăsarea l o r n e m i l o a s ă asu­ pra acestui p o p o r n e s t a t o r n i c , n c l e a l şi £clos d e religia şi l i b e r t a t e a s a : r a o doctrină a răzbunării politice.
e

Cea m a i t i m p u r i e r e f o r m ă a u n e i re­ ligii n a l u r ' s t e s a petrecut în India, p r i n sec. VIII, câini n e a m u l Arilor cu­ ceritori, s t ă p â n i n d de inai m u l t e s e c o l e în b a s i n u l l u d u l u i , vor întreprinde greaua sarcină a c u c e r i r i i b a s ' n u l u i gangetie şi a p l a t o u l u i D c k a n , s u p r a p o p u Jate de rase n e g r o i d e şi a u s t n m e s e . So­ c i e t a t e a c u c e r i t o a r e a d i c ă şi-a p u s atunci cu o s u r p r i n z ă t o a r e l u c i d ' l a t e pentru a c e l e t i m p u r i p r o b l e m a salvării rasei albe-arice, care era e x p u s ă d e g e n e r ă r i i şi p i e r i i clin c a u s a m a r e l u i a m e s t e c cu r a s e l e s u p u s e , c ă c i acestea n u erau in­ f e r i o a r e î n c u l t u r ă , cum, a u d o v e d i l - o îndeajuns ultimele cercetări arhcologice. Clasa p r e o ţ i l o r , o i n s t i t u ţ i e c o m u n ă tuturor popoarelor indo-europene, fiind mai strâns o r g a n i z a t ă la d â n ş i i , p e n t r u t r a n s m i t e r e a t r a d i ţ i e i V e d e l o r (cărţile r e l i g i e i n a t u r i s t e ) , sc va t r a n s f o r m a , s u b t p r e s i u n e a î m p r e j u r ă r i l o r , într'u castă rituală, a B r a h m a n i l o r , d u p ă nu­ m e l e noului zeu spiritualist, Brahma, s u p r a p u s de ei p a n t e o n u l u i v e d i c ; to­ tuşi n o u a r e l i g i e b r a l i m n ă n'are c u r a j u l d e a d e s f i i n ţ a p a n t e o n u l n a t u r i s t al Ve­ d e l o r ci s e n r e z i n t ă n u m a i ca o 'reformă a lui î n sens spiritualist, interprelâudu-1. F o r m a r e a castelor c e l o r l a l t e , a răz­ b o i n i c i l o r , o a m e n T o r l i b e r i şi a r o b i l o r , d u p ă e x e m p l u l castei b r a h m a n i l o r , este o p e r a a c e s t e i clase s a c e r d o t a l e şi e con­ s i d e r a t ă ca o p u t e r n i c ă r e a c ţ i u n e î n con­ tra m e t i s a g i u l u i c u rasele î n v i n s e şi su­ p u s e , care d e f a p t p o s e d a u o c i v i l ' s a l i e u r b a n ă s u p e r i o a r ă c u l t u r i i d e păstori r ă z b o i n i c i ce d e ţ i n e a u A:i':i la sosirea lor în Tndia. A r i i a'au f o l o s i t e n o r m d e aceast". c u l t u r ă , p o a t e î n aceiaşi m ă s u r ă ca ve> c b i i E l e n i - A c b e i d e c u l t u r a cretana. I n să-şi « t e o s o f i a » d e s v o l t a t ă î n c ă r ţ i h b r a h m a n e şi c o n c e p ţ i a m e t e a n p s i l i o s e {mmsara), p r i m i t ă î n n o u a r e l i g i e , se so coteşte de u n i i istorici că s'au p r i m i ; d e l a v e c h i i a u t o e h t o n i . D e ş i r e g i m u l cas t e l o r m i era atât d e r i g u r o s l a o r i g i n i , c u m a d e v e n i t m a i târziu, el a nrovocat t o t u ş i , la rându-i, u n e l e m a n i f e s t ă r i de reacţiune contra ritualismului sterp a B r a h m a n i l o r : astfel s'a i v i t m a i î n t â i u . f i l o s o f i a U p a n i s a d c l o r , a p o i asceza (yo­ g a ) , c u m şi o serie de e r e z i i , î n t r e care se d i s t i n g e « S u n k y a » , a p ă r u t ă c h i a r în rea umană, d e e g a l i t a t e , s i d e «răscum­ p ă r a r e » , n o u l i d e a l , la care se v o r pri­ m i atât f e m e i l e , e x c l u s e p â n ă a t u n c i , p r e c u m şi casta d e j o s (sudra), ne-ar i a n ă . I d e e a r ă s c u m p ă r ă r i i î n s ă era ad­ misă c h i a r de d o g m a b r a h m a n ă , î n sen­ sul d e a l i b e r a « S u f l e t u l ( a t m a n ) , d e existenţa individuală»; e a se c a p ă t ă p r i n cunoştinţa fiinţei etern presente dar ascunse o a m e n i l o r . « P r i n c u n o ş t i n ţ ă v i n e mântuirea»'.. In f e l u l acesta se erei a z ă c e a d i n t â i d o c t r i n ă a salvării sufle­ tului, în India. N ' a u l i p s i t p e n t r u a î n l e s n i biruinţa acestor i d e i , a n u m i t e c o n d i ţ i i e c o n o ­ m i c e : î n m u l ţ i r e a o r a ş e l o r , d e c i introdu­ c e r e a e c o n o m i e i u r b a n e , cu tot corte­ giul ei d e a p ă s ă r i şi s u f e r i n ţ e pentru u n e l e clase, dar în acelaşi t i m p revolta î n c o n t r a f o r m a l i s m u l u i b r a h m a n i c , ma­ nifestată p r i n l r ' o l u p t ă s e c u l a r ă , în for­ m ă d e o p o s i ţ i e n e v i o l e n t ă , d u s ă de as­ ceţi ( y o g h i n i ) , de s o f i ş t , ş i de f e l u r i t e i e c t e , l u p t ă d i n c a r e , d u p ă d o u ă secole, se v o r naşte c e l e d o u ă e r e z i i m a r i sau r e f o r m e d e s e a m ă ale v i e ţ i i r e l i g i o a s e din I n d i a : J a i n ' s m u l şi B u d d h i s m u l d i n sec. V I .
:

c e l e i u r b a n e ; a m b e l e c a t e g o r i i se găseau excluse dela protecţia justiţiei, apanag i u l aristocraţiei o r g a n i s a l e î n g i n ţ i , fratrii gi t r i b u r i , s i n g u r a care p r o f i l a s e d i n abolirea regalităţii.

Doctrina mântuiri ', aşa c u m e a se p r e c i z e a z ă l a p r o f e ţ i i d i n sec. V I , n u priveşte s p i r i t u l i n d i v i d u a l , o m e n e s c , şi n u oferă o. m â n t u i r e t r a n s c e n d e n t ă , p e altă h u n e , Cl u n a terestră, şi c o l e c t i v ă , n u m a i î n c e r c u l p o p o r u l u i ales- E s t e vorba d e c i de u n mai bine pe l u m e a a¬ ceasta, m o t i v a t d e o r d i n e a m o r a l ă , i m ­ p u s ă jn I s r a e l d e r e f o r m a p r o f e t i c ă , re­ f o r m a la b a z a c â r t i * - ~ - .,
r

-

ternică i n f l u e n ţ ă E g i p t e a n ă . R e f o r m a profetică va m a i fi î n c ă o d a t ă scobor î t ă : p r i n o p e r a T a h n u d i ş i t i l o r care vor ereia c e l e d o u ă m o r a l e , ca r e a c ţ i u n e c o n t r a c e l e i m a i s u b l i m e r e l i r i i , a Creş­ tinismului. V c m v e d e a î n partea a d o u a a acestei cercetări c u m a u r e s o l v i t a c e s t e p r o b l e ­ me: Iranicii, Grecii, asceţii Indiei (Budd h a - M a h a v i r a ) şi C h i n a , şi c u m se în­ cadrează r e f o r m a lui Zalmoxe în marele curent r e f o r m a t o r d i n sec. V I I — V I . 1. Curente înnoitoare în lumea greacă.

5. Curente

înoitoarc în Mesianismul.

Palestina:

T o t p r i n see. V I I I se ivi î n P a l e s t i n a un alt c e n t r u d e e f e r v e s c e n ţ ă , o stare d e spirit d i n care îşi va l u a avântul ac­ ţiunea profetică, din cele două regate I u d a şi I s r a e l : ea se datori atât i n f l u e n ­ ţei c u l t u r a l e e g i p l e n e c â t şi gravei am e n i u ţări cu d e z a s t r u l p o l i t i c d i n par­ tea Asiricn'lor- îndelungata perioada a j u d e c ă t o r i l o r s u b c o n d u c e r e a cărora sc c u c e r i s e t e r i t o r i u l , creiase p e n t r u m a r e ­ le p r e o t , u r m a ş al v e c l i i l o r j u d e c ă t o r i aleşi, rolul de s i n g u r i n t e r m e d i a r faţă d e I a h v e , p e l â n g ă care se i v e a u m u l ­ ţ i m e d e «văzători» de p r o f e s i u n e sau profeţi d e c h e m a m , 'Ieşiţi d i n o r i c e clasă socială. C u toată a l i a n ţ a s p e c i a l ă d i n t r e d i n a s t i e (casa Jui D a v i d ) şi I a h v e , re­ g e l e d i n I u d a sau d i n I s r a e l 11'a ajuns n i c i o d a t ă la î n a l t a s i t u a ţ i e d e «v'car» • I z e u l u i ca r e g e l e asirian. M a i ales î n aeo. I X i n f l u e n ţ a e g i p t e a n ă se a c c e n t u a în f o r m a u n e i s u p r e m a ţ i i p o l i t i c e şi cul­ t u r a l e , asupra c e l o r d o u ă r e g a t e d e cu­ r â n d d e s b " n a t e ; ea v a fi î n l o c u i t a î n sec. V I I I şi V I I de p u t e r e a asiriană si chald e i a n ă care vor aservi c e l e d o u ă regate p e rând- S i t u a ţ i a s'a agravat î n d e o s e b i d u p ă j u m ă t a t e a sec- V U I gupt război­

D i n acelaşi O r i e n t asiatic se v o r exer­ cita şi a s u p r a l u m i i e l e n i c e , f r ă m â n t a t e de grave p r o b l e m e ale v i e ţ i i d e t o a t e z i l e l e şi a l e d e s t i n u l u i o m e n e s c , u n e l e i n f l u e n ţ e d e s e a m ă care v o r p r o d u c e o a d â n c ă p r e f a c e r e în s i s t e m u l ei de gân­ d i r e şi î n o r g a n i s a r e a s o c i a l ă şi p o l i t i c ă . N u m a i la câteva secole d u p ă î n c h e g a r e a sa p r i n s u p r a p u n e r e a p a r ţ i a l ă a e l e ­ m e n t u l u i d o r i a n , încă d i n sec. V I I I , p o ­ p o r u l grec e s t e c u p r i n s d e n o u l r i t m al e x p a n s i u n i i c o l o n i a l e , cu a d â n c i reper­ c u s i u n i a s u p r a structurii c l a s e l o r sociale d â n d Ioc Ia f o r m a r e a u n e i n u m e r o a s e clase p r o l e t a r e s a u c l i e n t e l a r e şi adu­

c â n d a s e r v i r e a p l e b e i r u r a l e si sărăcirea s p e c u l a ţ i i l e m o r a l e sau f i l o s o f i c e ale e l i t e i nu p u t e a u . m u l ţ u m i p e d e p l i n ple­ bea d e s c l a v i şi meteci, foarte nume­ roasă î n m a r i l e c e n t r e c o m e r c i a l e : ea r ă m â n e a streina d e i d e a l şi e x c l u s ă d e la r e l i g i a c e t ă ţ i i cu t o a t e c r e a ţ i u n i l e e i e s t e t i c e : c e r e m o n i i s p e c t a c u l o a s e , şi m u A c e s t e clase s o c i a l e f o r m a t e d u p ă tre­ s i c a l e , j o c u r i , o p e r e d e arta p l a s t i c ă şi c e r e a d e l a r e g i m u l e c o n o m i c i n a t u r a l e d e l i t e r a t u r ă , p r i n care se c e l e b r a u z e i i l a a c e l a al e c o n o m i e i m o n e t a r e se vor cetăţii. Iată de c e v i d u l s u f l e t e s c p e care î n t o c m i , p e t e m e i u l u n o r r e f o r m e , î n religia h o m e r i c ă , c h i a r î n u r m a refor­ clase censitare, cu s c o p u l u n e i m a i d r e p ­ m e i m o r a l e h e s i o d i c e mi-1 p u t e a u m p l e te r e p a r t i s ă r i a s a r c i n i l o r p u b l i c e . E s t e îşi va c ă u t a m u l ţ ă m i r e a î n cultele popu­ t o c m a i e p o c a î n care G r e c i a v e c h e se lare de mistere c e n ă v ă l e s c d i n A s i a fris g u d u e p r i n o serie d e f r ă m â n t ă r i care giană şi d i n T r a e i a . î n c e p â n d c h i a r d i n d u r e a z ă de m a i b i n e d o u ă s e c o l e ( V I I şi sec. V I I se constata î n l u m e a greaca o al V l - l e a ) c u r ă s c o a l e p o p u l a r e , repre­ p u t e r n i c ă a g i t a ţ i e r e l i g i o a s ă care dege­ s i u n i şi r e v o l u ţ i i p o l i t i c e p e n t r u întro­ nera î n t r ' o a d e v ă r a t ă « e p i d e m i e reli­ n a r e a egalităţii s o c i a l e , caracteristica re­ gioasă» şi n u se p o t o l i d e c â t p r i n sec. g i m u l u i democratic. D a r m a r e a c r i ş o so­ V, d u p ă ce c u l t u l r e l i g i e i p o p u l a r e a lui c i a l o n u se p u t e a b i r u i p r i n t r ' o r e f o r m ă D i o n y s o s , favorisat şi de t i r a n i , se înstă­ u n i c ă p e n t r u î n t r e a g a l u m e grecească pâni p r e t u t i n d e n i , l u â n d a s p e c t deo­ d i n c a u s a p a r t i c u l a r i s m u l u i şi f r a g m e n ­ sebit de r e l i g i a z e i l o r c e t ă ţ i i «au a c e l o r t ă r i i v i e ţ i i p o l i t i c e ş i d i n l i p s a u n e i cla­ o l i m p i c i *). se p r e o ţ e ş t i u n i t a r e , a s e m e n i a c e l e i a a P u t e r n i c u l c u r e n t r e l i g i o s care v e n e a B r a h m a n i l o r sau a D r u i z i l o r . S p r e a ie si d i n A s i a , a d u c â n d c u l t u l l u i B a c c h u s şi d i n acest i m p a s , s p i r i t u l e l e n i c v a recur­ al Seanelei, aceasta ca o zeiţă a «Te­ ge la s o l u ţ i i r e g i o n a l e c ă u t a t e d e o b i c e i u rci», o r e p l i c ă f r i g î a n ă a « M a g n e i Mape planul politic: instituirea dictaturii ter» a s î a n i c e , f a v o r i s ă a p a r i ţ i a , î n ace­ legale a l e g i s l a t o r i l o r ( a i s y m n e ţ i i ) î n ge­ laşi t i m p , a u n e i s e r i i d e v r ă j i t o r i şi pu­ n u l l u i D r a c o n , S o l o n gi C l i s t e n e , d i n rificatori, a căror a c t i v i t a t e Gernet o în­ A t e n a , eau a c e l e i n e l e g a l e a tiranilor trezăreşte î n u n e l e m i t u r i şi t r a d i ţ i i î n g e n u l l u i Pisistrat şi H i p p i a s t o t d e cari-i presintă venind de la Hiperborei, acolo,. A c e s t f e n o m e n al d i c t a t u r i i , p e p r i n care ar fi să î n ţ e l e g e m p e H i n d u j i . care A t e n a La î n c e r c a t î n a m b e l e l u i In acest m e d i u de efervescenţă religioa­ forme, a constituit u n a din cele m a i de să, s'au d e s v o l t a t c e l e d o u ă r e l i g i i în­ seamă etape ale vieţii politice din toate c e t ă ţ i l e greceşti î n c u r s u l sec. V I I şi V I . r u d i t e î n t r e e l e , şi care se a t r i b u e l u i r e l i g i i al căror teS p i r i t u l r e a l i s t al G r e c i e i ţ i n t e a la re- Orfeu şi Pythagora, s o l v i r e a m a r e i crise p e această c a l e poli­ m e i u n u constă î n n u m i r e a z e u l u i ado­ tică, atât de l e g a t ă î n s ă d e v i a ţ a r e l i g i o a ­ rat, B a c c h u s ori A p o l l o , al căror c u l t să, d a c ă ţ i n e m s e a m a d e s e n s u l a d â n c se r e n o v e a z ă n u m a i , ci î n « n e c e s i t a t e a r e l i g i o s al c e t ă ţ i i a n t i c e s a u d e caracte­ de a o r g a n i s a o viaţă r e l i g i o a s ă în ca­ rul o f i c i a l al r e l i g i e i z e i t ă ţ i l o r p o l i a d e dre n o u ă şi i n d e p e n d e n t e » , c u t e o l o g i a vieţii de dincolo, ( p a t r o n i ai c e t ă ţ i l o r ) şi al c e l o r o l i m ­ s p e c i a l i , o doctrină o metempsihosă sau palingenesă, comu­ pice. ne O r i f i c i l o r ca şi P y t h a g o r e i c i l o r (p. N ' a u l i p s i t cu t o a t e acestea î n l u m e a 141). In a d u n ă r i l e a c e s t o r r e l i g i i n o u ă , greacă şi r e f o r m e l e p e p l a n p u r s p e c u ­ şi m a i cu s e a m ă î n t o v ă r ă ş i a r e l i g i o a s ă lativ, r e l i g i o s sau f i l o s o f i c , c h i a r m a i («thiasa») se s t r â n g m u l ţ i m i l e d e j o s n a i n t e ca c e t ă ţ i l e g r e c e ş t i să a t i n g ă per­ care e r a u e x c l u s e d i n c a d r e l e r e l i g i e i f e c ţ i u n e a î n t o c m i r i i l o r care servi în p a t r i a r h a l e a g i n ţ i l o r a r i s t o c r a t e ; aces­ sec. V I — I V d e c a d r u c e l e i m a i s p l e n ­ tea s u n t religii egalitare, p e n t r u toţi d i d e c i v i l i s a ţ i i a l u m i i . Cel d i n t â i e x p o ­ n ă p ă s t u i ţ i i şi d e s m o ş t e n i ţ i i s o a r t e i , n e n t al d u r e r i i s o c i a l e , al crisei m o r a l e p e n t r u c e i e x c l u ş i d i n c a d r e l e r i g i d e d e c i , e s t e o p e r a cu p e r s p e c t i v e p e s i m i s t e ale cetăţii greceşti şi d e a c e e a l u i D i o ­ a p o e t u l u i Hesiod, « L u c r ă r i şi zile» ca n y s o s i se d a u e p i t e t e c a : « I s o d a t e s , Lysi //Pengoni-is. p r i n care "el n c a t e fi so­ . x i o s , E l e f t h e r i o s (în lat. Liber), zeul c o t i t d e c e l d i n t â i u reformator religios e g a l i t ă ţ i i şi al l i b e r t ă ţ i i . al G r e c i e i . T r e i i s t o r i c i d e azi ai E v u l u i Să n u u i t ă m că t i r a n i i cari se spriji­ a n t i c ! ) stăruesc î n d e o s e b i asupra rolu­ n e a u p e m a s e l e p o p u l a r e a u favorisat l u i s u p r e m ce se acordă î n o p e r a lui î n sec, V I I şi V I d e s v o l t a r e a a c e s t e i H e s i o d z e i l o r d i n O l i m p c a s t ă p â n i ai religii săracilor şi d e s m o s t e n i ţ i l o r ex­ o r d i n e i şi j u s t i ţ i e i s o c i a l e ; p e n t r u în­ cluşi d e l a c e t ă ţ e n i e î n A t t i c a î n a i n t e tâia o a r ă z e i i g r o s o l a n i şi viţiogi d i n de r e f o r m a l u i Clistene, Cultul orgiast e p o p e e a h o m e r i c ă se s p i r i t u a l i s c a z ă şi avea de s c o p : s c o b o r î r e a z e u l u i î n fie­ d e v i n zei virtuoşi, a p ă r ă t o r i ai o r d i n e i care d i n a s o c i a ţ i i t h i a s e i ( e n t h o u s i a s si d r e p t ă ţ i i s o c i a l e , î m p ă r ţ i n d p e d e p s e n u se c a p ă t ă d e c â t ori p r e m i i s a u cer i s p ă ş i r e a c r i m e l o r m o s ) , dar nemurirea p r i n i n i ţ i e r e a î n mistere, la a căror desp r i n p u r i f i c ă r i r i t u a l e ; firea l o r s e su­ voltare c o n t r i b u e O r f i s m u l şi a l t e reli­ b l i m e a z ă d e a c u m ca şi a l u i I a h v e în gii de m i s t e r e p r e c u m : c u l tul Cabirilor, o p e r a p r o f e ţ i l o r evrei. al Coribanţilor, al Demetrei din EleuR e f o r m a t e o l o g i c ă a l u i H e s i o d care sis, la c a r e se a d m i t e a u şi sclavii. Cre­ î n s e a m n ă cea d i n t â i fasă a spiritualid i n c i o ş i i acestor r e l i g i i sau s e c t e s e zi­ sării p o l i t e i s m u l u i n a t u r i s t h o m e r i c va c e a u « m y s t i i » ai lui B a c c h u s si ai D e ­ fi c o n t i n u a t ă d e şcoala filosofică a Io m e t r e i d i n E l e u s i s , « o r f i c i » ai l u i D i o niei, a j u n g â n d să e x p r i m e cu H e r a c l i l nysos-Zagraeus, d u p ă d o c t r i n a l u i Or­ « i d e e a m o n o t e i s t ă » , c r e d i n ţ a î n t r ' u n zeu feu, pythagori^ieni, cei c a r i u r m a u doc­ unic, acceptată î n secolele următoare de trina l u i P i t h a g o r a — acesta î n c e r c a s e î n t r e a g a e l i t ă i n t e l e c t u a l ă a Grecilor. a s t ă p â n i Crotona î n c a l i t a t e d e aisy. V e c h i i n f l u e n ţ e a s i a t i c e v o r fi a j u t a t li: tnnet, s p r e a-gi o r g a n i s a o r e l i g i e de această reformă s p i r i t u a l ă a c c e p t a t ă ti­ m o n a s t i c ă s e v e r i t a t e , ca u n p r e c u r s o r m i d si p a r ţ i a l , c ă c i « p r i m a f i l o s o f i e b i - m i l e n a r al o r g a n i s a ţ i e i date d e Cal­ elenică» s poate socoti c u m o spunea vin G e n e v e i . D e o a r e c e toţi i n i ţ i a ţ i i cre­ N. Jorga ) , ca o p r e l u n g i r e a d o c t r i n e ­ d e a u î n t r ' o răsplătire a f a p t e l o r î n lu­ lor r e l i g i o a s e î n p l i n ă e v o l u ţ i e filosofică m e a v i i t o a r e , c u l t e l e d e m i s t e r e se a¬ şi d e m u l t t i m p , ale acestei A s i i s t ă p â n e s e a m ă n ă î n t r u câtva cu m a r i l e religii şi d o m i n a t o a r e » . r e l e v a t e ale mântuirii s u f l e t u l u i care au D a r atât r e v o l u ţ i a p o l i t i c ă ce adusese lărgirea c a d r e l o r v i e ţ i i d e c e t a t e cât şi î n f l o r i t î n A s i a ( R o u s s e l , p . 1 1 3 ) ; u n e l e
a e 2

U R Â T A H A R T A ARE Ţ A R A MEA...
/
Urâtă ha tă are ţara mea Cum au sluţit-o grelele urgii... Privirea tot de lacrimi plină mi-i, De câte ori mă uit înfrânt la ea. Urâtă hartă are ţara mea! •- .. ., 'Urâtă hartă are ţara mea Ştirbită'n depărtare, peste munţi, Acplo unde loc nu e să'nfrunţi, Nici visul tot fi nici nădejdea grea. Urâtă hartă are ţara mea!...

de

D„

I

O

V

Azi când încerc hotarul a-l privi, Ingenuchez cu ochii în apus Acolo unde mi-i hotarul dus, In cel ce-a fost, în cel care va fi..,

îmi parc-o inimă de bun-român, Cu vârful spintecat pe Marea larga, In care a intrat adânc, s'o spargă, Pumnalul ce pândea 'n ascuns, păgân. Urâtă hartă are ţara mea, 'De când zdrobi minciuna adevărul... Cine-a tăiat o felie din mărul, Ceaşa fermecător o rotunjea? Urâtă hartă are ţara mea!..

au v e n i t î n G r e c i a d i n A s i a M i c ă , a l t e l e din I n d i a , n u se gtie p e ce cale. G e n i u l g r e c e s c însă a realisat m o r a l i s a r e a l u m i i d i v i n e , a d i c ă s p i r i t u a l i s a r e a r e l i g i e i na­ t u r i s t e n u p r i n s p e c u l a ţ i i m e t a f i s i c e ca H i n d u ş i i sau p r o f e t i c e - e s h a t o l o g i c e , ca E v r e i i , ci m a i cu s e a m ă p r i n o p e r e li­ terare şi filosofice. A c e s t e d o u ă caractere e s e n ţ i a l e î n cu­ rentul religios din Grecia: efervescenţa r e l i g i o a s a si e g a l i t a r i s m u l social se ob­ servă şi î n f e n o m e n u l r e l i g i o s care a dat G e ţ i l o r şi D a c i l o r o n o n a r e l i g i e , desbrăcată cu d e s ă v â r ş i r e de e l e m e n t e l e n a t u r i s t e , p r i n r e f o r m a l u i Zalmo.xe. A c e a s t a se va arăta î n a r t i c o l u l u r m ă t o r .

Dar mâne vor doini la stăni ciobanii, Carpaţii când nu vor mai fi hotar, Căci ziua va sosi s'o facem iar, Cpm ne-au lăsat-o Dacii şi Romanii...

Şi-atunci, din Tisa în Hug, asijderca Cu neamul nost' înmănunchiat în tot, Ca un haiduc voiu chiui, cât pot: Frumoasă hartă are tara mea... D A C I A < 4 > 1 NOEMVRIE 1941

1) G. Glotz, Histoirc C r c c q u e , I, p. 500: Gernet, Otinie grec dans la r e l i g i o n , p. III şi Roussel, Grece Orient, p. 110. 2) N . l o r g a , Essai de synthcse I, p. 102. 3) Gernet, o p . cit. 137—8. R h o d e citat aci ;ir;it3 cjt du «generală §i adânca a FOST agitaţia religioasă care străbătu Grecia î n zorii epocii istorice pe când K, I, B e l o c l i îi acordă, în «Griecliisclie Geschiclite» un capitol întreg: «Reforma religioasă şi întemeerea ştiinţelor»,

UNIVERSALISM
M i ş c ă r i l e n a ţ i o n a l i s t e p o s t u l e a z ă cm e m i n e n t e şi s u p e r i o a r e , v a l o r i l e n a ţ i o „ d e , î n substanţa lor etnica, f a t a l p a m u l a r i s t a . P o p o r u l , t r a n s f o r m a t w na¬ c . m a i e x a c t î n c o m u n i t a t e naţiune la, e s t e d e p o z i t a r u l m a r i l o r l e g i '.e ţiona e v o l u ţ i e ale c o m u n i t ă ţ i i . E l , p r i n sufle­ evoluţie tul lui aparent insesizabil, dar n u m a i p u ţ i n c e r t , c o m a n d a d e s t i n u l i s t o r i : şi e o n s t i t u e sursa m a r i l o r i d e a l u r i si a ma­ r i l o r î m p l i n i r i . I n această v i z i u n e e l n o c r a t i c a — ar s p u n e d-1 N i c h i f o r Crai­ nic hunii, individul este suportai n e c e s a r al c o m u n i t ă ţ i i , d a r e l n u <se real i z e a z a — î n s e n s u l că n u d e v i n e o rea­ l i t a t e e x i s t e n ţ i a l ă şi e t i c ă — d e c â t î n <:om u n i t a t e şi p r i n c o m u n i t a t e , — î n mă­ sura î n care este perfectă contopirea hii cu l e g i l e s â n g e l u i , a l e p ă m â n t u l u i şi ale d£ s t i n u l u i n a ţ i o n a l .
g a u a

ŞI
d e VALENTIN-AL

ETNOCRA
o d a t ă e n t u s i a s m , c r e d i n ţ ă şi c r e a ţ i e du­ rabilă. Aşa dar, m i ş c ă r i l e n a ţ i o n a l i s t e p u n accentul p e comunitatea naţională, nu pe umanitate; p e omul unui anumit p ă m â n t , n u p e o m u l a b s t r a c t ; p e sânge şi p e l e g ă t u r a cu p ă m â n t u l , n u p e ra­ p o r t u r i l e i n t e r c i v i c e sau p e i d e a l u r i l e raţionaliste ale individului. A c e a s t ă c o n c l u z i e are î n s a n e v o e de o a d â n c i r e c a r e să î n l ă t u r e o r i c e gravă c o n f u z i e cu p r i v i r e l a r a p o r t u r i l e din­ tre c o m u n i t a t e a e t n o c r a t i c ă — a p a r e n t p a r t i c u l a r i s t ă şi f r a g m e n t a r ă — şi va­ l o r i l e u n i v e r s a l e a l e c u l t u r i i şi a l e creş­ t i n i s m u l u i . P a r t i c u l a r i s m u l e t n i c i s t al m i ş c ă r i l o r n a ţ i o n a l e n u î n s e a m n ă o re­ p u d i e r e sau o n e g a r e a u n i v e r s a l u l u i . Naţionalismul nu poate nega nici omul, nici u m a n i t a t e a . S u f e t u l n a ţ i o n a l n u este o m o n a d ă c u t o a t e f e r e s t r e l e î n c h i ­ se şi către c e r şi către r e s t u l l u m i i s a u către i s t o r i e . C o m u n i t a t e a n a ţ i o n a l ă n u a n u l e a z ă c o m u n i t a t e a u m a n ă , c i n e dă n u m a i c o n d i ţ i i l e r e a l e §i f e c u n d e d e trăire î n c o m u n i t a t e , a d i c ă p e c e l m a i î n a l t p l a n u m a n . M ă d u l a r u l u n e i na­ ţ i u n i n u este a n t i t e z a o m u l u i , ci s i n g u ­ rul l u i t e m e i şi s u p o r t r e a l , c o n c r e t , v i u , logic. A d e v ă r a t u l n a ţ i o n a l i s m n u înduannezeeşte naţiunea, pentru a face din ea un despot, u n zeu absurd sau u n M a l o c h arbitrar, ci m ă r t u r i s e ş t e l e g a t u r i l e reve­ late d i n t r e p o p o r şi D u m n e z e u , Originalitatea naţionalismului rezidă în concepţia despre trăirea valorilor u n i v e r s a l e şi d e s p r e v i r t u t e a p u r i f i c a t o rie a a c e s t o r y a l o r i , f i i n d c ă n u m a i na­ ţ i o n a l i s m u l p e r m i t e o m u l u i s ă trăiască într'un a n u m i t fel, purificator, valorile universale. C o m u n i t a t e a u m a n ă e s t e o abstrac­ ţ i u n e , o v a l o a r e i d e a l ă . T r ă i r e a e i con­ cretă n u se p o a t e f a c e d e c â t î n c o m u n i ­ tatea n a ţ i o n a l ă , c a r e r e a l i z e a z ă astfel analogic, prin corespondenţe organice, idealurile u m a n e : ideea de D u m n e z e u , de n e m u r i r e , d e m â n t u i r e , de s a c r i f i c i u şi m i l ă , d e d r a g o s t e , d e m u n c ă , d e fru­ mos. O m u l este d e a s e m e n e a o a b s t r a c ţ i u n e , o l i m i t ă i d e a l ă . E l n u ee p o a t e realiza decât în mădularele diferitelor comu­ n i t ă ţ i r a ţ i o n a l e . N a ţ i o n a l i s t u l s e afirmă

ŢIE
gi p u r i f i c a r e , d e s t i n u l o m e n e s c î n c e e a ce are e s e n ţ i a l si a b s o l u t . N u m a i f i i n d n a ţ i o n a l ă n e p o a t e da u n c h i p a r m o n i o s si f e c u n d , o a n a l o g i e a u n i v e r s u l u i , o co­ r e s p o n d e n ţ ă a a b s o l u t u l u i . D e aceea, n a ţ i o n a l u l n u este n i c i u z u r p a r e a d u m n e z e e s c u l u i , n i c i d a r u l t i m al v i e ţ i i . Ci n u m a i t i p a r u l c o n c r e t , a n a l o g i c , d e trăi­ re a l u i D u m n e z e u şi a d e s t i n u l u i p r i n tr'un s i s t e m d e c o r e s p o n d e n ţ e v i i şi coh e r e n t e . A c e a s t a n u î n s e a m n ă î n s ă că naţionalul este o etapă trecătoare, u n p r o v i z o r a t i n f e r i o r . N a ţ i u n e a e s t e o sta­ re durabilă^ c o n s t i t u t i v ă a c t u a l e i noas­ tre c o n d i ţ i i u m a n e gi r a p o r t u r i l o r d i n t r e o m si r e v e l a ţ i e . A c e s t e r a p o r t u r i eonsti­ tue i s t o r i a p r o f a n ă , care n u este d e c â t o altă faţă p a l p a b i l ă a v i e ţ i i o m u l u i de de după păcatul adamic. Naţionalul iiu se t r a v e r s e a z ă , ci s e a d â n c e ş t e ; n u se a b a n d o n e a z ă , ci se p u r i f i c ă ; n u se re­ zolvă î n v a l o r i s u p e r i o a r e , ci s c o m p u ­ ne m e r e u v i u d i n p a r t i c i p a r e a la cele m a i î n a l t e v a l o r i ale o m u l u i şi a l e l u i Dumnezeu,
e

GEORGESCU

D r e p t u l n a t u r a l §i f i l o s o f i a

lumini­

l o r p o r n e a u , î n d i a l e c t i c a l o r , d e l a indi­ vid, p e n t r u a c o n s t r u i — c o n t r a c t u a l s o c i e t a t e a şi S t a t u l O. M u l t e d o c t r i n e c o n c i l i a t o a r e a u cre­ zut c ă t r e b u i e să p l e c e d e l a i n d i v i d <,i colectivitate î n acelaş t i m p , ca dela d o u ă v a l o r i e g a l j u s t i f i c a t e ş i d e egală e m i n e n ţ ă , p r o b l e m a socială reducândtiee l a g ă s i r e a u n u i e c h i l i b r u , a u n u i compromis între interesele sau tendin­ ţ e l e l o r d i v e r g e n t e . C o n c e p ţ i a contr.ictualistă era înlocuită printr'una meca­ nică şi aritmetică. Cele m a i multe doctrine naţionaliste, î n i p e c i a l c e l e d e e s e n ţ a g e r m a n ă , por­ n e s c d e l a c o m u n i t a t e a o r i g i n a r a şi d e l a individul legat î n comunitate. Aceste d a t e , a u t o r i i g e r m a n i l e găsesc î n sen­ s i b i l i t a t e a c o l e c t i v ă a r a s e i l o r şi afir­ m a t e î n i s t o r i a g e r m a n ă . A u t o r i i aceştia m a i c o n c e p şi a l t e m o d a l i t ă ţ i d e consLi t u i r e a v i e ţ i i s o c i a l e , p e care l e şi res­ ping, ca vătămătoare spiritului german. Dreptul roman, de pildă, este o.fremd», f i i n d c ă ar g â n d i i n d i v i d u a l i s t ) , n u co­ m u n i t a r , c a c e l g e r m a n . D a r d r e p t u l ro­ man a fost p r o d u s u l u n u i Volksgeist şi î n m a r e a l u i m a n i f e s t a r e c o l e c t i v a ni­ m e n i n u l-ar p u t e a a f i r m a ca f i i n d î n divorţ cu geniul roman. Aceasta însem­ n ă ca, s p r e d e o s e b i r e d e rasa g e r m a n ă , c o l e c t i v i t a t e a r o m a n a a v e a o structură individualistă. D a c ă aceasta e s t e a d e v ă r a t , f i e c a r e m i ş c a r e n a ţ i o n a l ă ar t r e b u i , p r i n e x a m e ­ n u l i s t o r i c al p r o p r i e i e i c o m u n i t ă ţ i , să-şi d e t e r m i n e m o d a l i t a t e a şi i n t e n s i t a ­ tea existenţială s u b u n g h i u l coeziunii c o m u n i t a r e . E s t e u n e x a m e n care n u se f a c e t o t d e a u n a c u a c e e a ş a t e n ţ i e c u care l-au î n t r e p r i n s G e r m a n i i . D i m p o t r i v ă , c o n c e p ţ i i l e g e m n a n e —> e x t r a s e atât d e lo,cal d i n i s t o r i a n a ţ i o n a l ă — s e d o v e ­ d e s c î n z e s t r a t e cu o e x t r a o r d i n a r ă p u ­ t e r e d e e x p a n s i u n e şi d e p o l a r i z a r e , a¬ j u n g â n d să e o n s t i t u e d o c t r i n a c o m u n ă şi d o m i n a n t ă a e p o c i i n o a s t r e , ca şi in­ dividualismul în secolul trecut sau ca dreptul natural în ajunul revoluţiei franceze. Doctrina individului legat în comuni­ t a t e şi c a r e , ca a t a r e , f o r m e a z ă r e a l i t a ­ tea o r i g i n a r ă şi s u p r e m ă , a j u n g e la ur­ mătoarea formulare caracteristică pen­ tru m i ş c a r e a n a ţ i o n a l - s o c i a l i s t ă : N a ţ i o nal-socialismul comtrucşte comunitatea p o p u l a r ă d i n r e c u n o a ş t e r e a că ) «...der Mcnsch von Natur, aho existenziell, gemeinschaftsgebundenes Wesen schon ist, dass sick Grund und Simt menschlichen Lebens im Gemeinschaftsdaseîn erfiiltl». F o r m u l a Iui G i e r k e , p e n t r u a d e f i n i c o m u n i t a t e a g e r m a n ă , e r a şi m a i sim­ p l ă şi m a i p r e c i s ă : «personenrechtliche Gemcinschaft, uielche das Fiirsichsein der Individuen in einem bestimmten Bereiche iibertcindet und durch Verbundenheit ensetzt* *).
2 s

o r i c e altă e p o c ă i s t o r i c ă ; n i c i azi, pe ca p r o b l e m ă . D a c ă o m u l a d e v ă r a t este întreaga î n t i n d e r e a g l o b u l u i . C o m u n i ­ «gemeinschaftsgebunden», individul tăţile n a ţ i o n a l e d e azi s u n t r e z u l t a t u l este l i b e r n u m a i a t u n c i c â n d , d e b u n ă unor vaste p r o c e s e i s t o r i c e , d e o r d i n v o e s a u d i r i j a t , îşi r e a l i z e a z ă această e¬ .-asial, p o l i t i e şi s p i r i t u a l . O r i c e r e d u ­ senţă. P r o b l e m a m e t a f i z i c ă a l i b e r t ă ţ i i cere a lor la u n i t a t e c o n c r e t ă v i o l e n t e a ­ o m u l u i se t r a n s f o r m ă î n p r o b l e m ă po.ză r e a l i t a t e a şi e o n s t i t u e u n p r o g r a m l i t i c o - s o c i a l ă de o r g a n i z a r e a s o c i e t ă ţ i i politic pecuniar sau o admirabilă idee în vederea realizării destinului comuni­ forţa, dar n u o p e r m a n e n ţ ă i s t o r i c ă de tar al o m u l u i . valoare absoluta. h) D i f i c u l t a t e a f u n d a m e n t a l ă este a¬ d) N u este a b e r a t i v să s u s ţ i n e m ca c e a s t a : C o m u n i t a t e a r e p r e z i n t ă v i a ţ a î n intensitatea solidarităţii c o m u n i t a r e i s t o r i e a a m u l u i , d e c i v i a ţ a d e d u p ă că­ p o a t e fi n a t u r a l v a r i a b i l ă . C o m u n i t ă ţ i l e d e r e şi p ă c a t . A c e a s t ă v i a ţ ă n u p o a t e să r r e c o - i t a l i e n e şi n e o - l a t i n e - m e d i t e r a n i c - n u t r a n s p u n ă n a t u r a o m u l u i , aşa c u m n e ) ar r e p r e z e n t a u n t i p c o m u n i t a r a fost s t i g m a t i z a t ă p r i n c ă d e r e a a darni­ nai l i b e r d e c â t c e l e s l a v o - g e r m a n i c e , că. C o m u n i t a t e a s e p o a t e î n d u m n e z e i , Geeace n u î n s e a m n ă î n s ă ca î n astfel d e c o m u n i t a t e a p o a t e u i t a p e D u m n e z e u , colectivităţi, c o m u n i t a t e a n ' a r fi d a t u l c o m u n i t a t e a p o a t e săvârşi r ă u l ca şi in­ p r i m o r d i a l şi e s e n ţ i a l faţă d e i n d i v i d . d i v i d u l ) . D o s t o i e v s k y , î n «Posedaţii* Comunitatea românească, bazată p e a p r e z e n t a t o a s t f e l d e d i a l e c t i c ă a rău­ f r ă ţ i e t a t e » dă alt a c c e n t m o r a l sau a- l u i c o l e c t i v , care p r e f i g u r e a z ă realiză­ ectiv l e g ă t u r i i c o l e c t i v e a i n d i v i z i l o r , r i l e d e a z i a l e m a t e r i a l i s m u l u i i s t o r i c dar această l e g ă t u r ă n i c i n u d i s p a r e , şi b o l ş e v i s t . I n faţa aceBtei c o m u n i t ă ţ i , n i c i mi-şi s c h i m b ă natura. individul, dată fiind incontestabila lui e) D e p ă ş i n d , d e c i , p o z i ţ i a p a r t i c u l a r ă l i b e r t a t e m o r a l ă , nu-şi p ă s t r e a z ă p u t i n ­ l d o c t r i n e l o r g e r m a n e care c a u t ă î n is­ ţa d e a r e c u n o a ş t e p ă c a t u l c o m u n i t ă ţ i i , toria g e r m a n ă f u n d a m e n t u l n o ţ i u n i i ab­ o p u n â n d u - i - s e şi î n c e r c â n d o. m â n t u i r e solute d e o m «gemeinschaftsgebunden», i n d i v i d u a l ă ? C i n e r ă s p u n d e a f i r m a t i v p r o b l e m a se p o a t e p u n e eu o v a l o a r e l a această î n t r e b a r e , i n t r o d u c e î n isto­ ;enerală, p e n t r u t o a t e c o m u n i t ă ţ i l e , tie rie c r i t i c i s m u l i n d i v i d u a l i s t , r a ţ i o n a l i s t , e l e l i b e r e , f i e r i g i d e . I n d e p e n d e n t d e a- j u s n a t u r a l i s t , e x a g e r a t d e p r o t e s t a n ţ i , ;este variaţitvni d e i n t e n s i t a t e , c o n s t i t u - d a r c u n o s c u t şi g â n d i r i i c a t o l i c e , î n aive c o m u n i t ă ţ i i sau s p e c i f i c e u n e i e p o c i p l i c a ţ i u n i l e e i p o l i t i c e şi s o c i a l e . istorice ( c o m u n i t a t e a l a t i n ă t r e c e d e l a i ) C e i c e v o r să s c a p e d i n c l e ş t e l e *orme r i g i d e , la f o r m e l i b e r e ) , n u exis¬ acestei d i a l e c t i c i « t e o l o g i c e » , c a r e , sin­ ă c o m u n i t a t e care să n u l e g e p e o m gură, e p u i z e a z ă r e a l i t a t e a , t r e b u e sau •xistenţial şi n u e x i s t ă o m c a r e să n u să admită î n d u m n e z e i r e a comunităţii ie l e g a t î n c o m u n i t a t e . A c e a s t ă consta( s o c i o l o g i a d u r k h e i m i a n ă , H e g e l ) sau are este g e n e r a l ă şi p e e a se p o a t e însă e ş u e z e î n s c e p t i c i s m o r i î n p e s i m i s m , cmeia orice doctrina naţionalistă. acesta d i n u r m ă r e a d u c â n d u - n e la o f) F a p t u l că oflnul «este», î n realita­ a t i t u d i n e r a ţ i o n a l i s t ! şi i n d i v i d u a l i s t ă . t e a Ini, l e g a t î n c o m u n i t a t e , nu-i supriT o t î n d u m n e z e i r e a c o m u n i t ă ţ i i în­ iiră — p e p l a n i n d i v i d u a l — l i b e r t a t e a s e a m n ă şi p o z i ţ i a c e l o r c a r e a f i r m ă na­ Ie a se o p u n e c o m u n i t ă ţ i i , d e a p o s t u l a turala î n d r e p t ă ţ i r e şi e x c e l e n ţ ă a tot c e e m i n e n ţ a v a l o r i l o r i n d i v i d u a l e şi d e a î n t r u p e a z ă v a l o r i l e c o m u n i t ă ţ i i ) , refu­ u p t a p e n t r u t r i u m f u l lor. zând să c o n c e a p ă că v i a ţ a ei a d e v ă r a t ă g) A c e a s t ă l i b e r t a t e d e a f i r m a r e a p o a t e fi j u d e c a t ă s u b u n g h i u l b i n e l u i n d i v i d u h t i p o a t e fi c o n s t r u i t a d i a l e c t i c şi r ă u l u i , şi a j u n g â n d astfel la caracte­ "n m a i m u l t e f e l u r i . r u l d e f a t a l i t a t e şi d e n e c e s i t a t e a va­ U n i i g â n d i t o r i v o r v e d e a î n ea o p o ­ l o r i l o r c o m u n i t a r e , a căror i n t e r p r e t a r e larizare a n t i t e t i c ă a v i e ţ i i u m a n e , care şi a c t u a l i z a r e n u p o a t e fi d e c â t o p e r ă 'ace ca istoria să fie o p e n d u l a r e î n t r e i n d i v i d u a l ă , dirijată r a ţ i o n a l sau m i s ­ n t e g r a r e a c o m u n i t a r a şi d e s t i n d e r e a tic d e s p i r i t u l c o m u n i t ă ţ i i . iidividualistă. Această concepţie repuj) P r o b l e m a d e care n e o c u p ă m are ie î n d i s c u ţ i e a d e v ă r u l că o m u l este un a c c e n t t r a g i c d e n e t ă g ă d u i t . T r a g i igenxeinschAftsgebunAetitL -«i 1»= .u_ i"_r»..i —iA l ţ i i o v o r c o n s i d e r a c a o f o r m ă a n i r i i r ă m â n e l i b e r ă . Istoria este f ă c u t ă l i b e r t ă ţ i i m o r a l e a o m u l u i d e a v o i bi­ d e o a m e n i c a r e po.t greşi, f i e a t u n c i n e l e sau râul. D a c ă b i n e l e s u p r e m este c â n d , g u v e r n a n ţ i , t r e b u e să e x p r i m e legat d e c o m u n i t a t e , a f i r m a r e a i n d i v i ­ a d e v ă r u r i l e c o m u n i t a r e , fie a t u n c i c â n d , dualistă c o n s u m ă , î n istorie şi p e p l a n g u v e r n a ţ i , t r e b u i e să a l c ă t u i a s c ă fiinţa social, p ă c a t u l o r i g i n a r şi î n d u m n e z e i - c o m u n i t ă ţ i i şi sâ-i p o a r t e d e s t i n u l . M e rea o m u l u i . d i t a r e a s o l i d a r ă şi d e z i n t e r e s a t ă a aces­ I n f i n e , p e n t r u cei c a r e v a d î n l i b e r ­ tor d a t e c o n d u c e la u m i l i n ţ ă şi Ia cu­ t a t e r e a l i z a r e a a c e e a c e e s t e e s e n ţ i a l şi c e r n i c i e ) , adevărat, l i b e r t a t e a i n d i v i d u a l ă d i s p a r e F ă r ă aeeaetă l e c ţ i e d e umilinţă şi d e ceva absurd, s ă l b a t e c sau o r b , dar nici- c u c e r n i c i e , deBtinul o m u l u i p o a t e fi
5 6 7 1 8

Astfel concepută, naţiunea devine o p r o e c t a r e , p e t o a t e p l a n u r i l e vieţii in­ d i v i d u a l e şi s o c i a l e , a u n e i tradiţ., toare. T r a d i ţ i a dă n a ţ i u n i i un m e d ' u organic, o i n t i m i t a t e , o i e r a r h i e luniilială, o c o n t i n u i t a t e i r e z i s t i b i l ă , o cer­ t i t u d i n e d e d e p ă ş i r e "şi m a i p r e s u s de toate u n m â n t u i t o r s e n t i m e n t al solida­ rităţii î n care şi p r i n c a r e î n v i n g i p e n ­ tru o d u r a t ă , alta d e c â t a z i l e i d e azi şi a i n d i v i d u l u i . P o r n i n d dela aceste premise elemen­ tare, p u t e m a f i r m a că o m u l c o m u n ită* ţii e s t e o fiinţă care, r e n u n ţ â n d d e a se mai î m p ă r ţ i c o n t r a l u i î n s u ş i , n i c i n u nxai t r i u m f ă î n j o c u r i l e reci ale raţiu­ n i i s a u î n s c h e m e l e e l e g a n t e a l e logi­ cei ) ; n i c i n u m a i j u b i l e a z ă t e n e b r o s in n u n ţ i l e m i s t i c e cu n ă l u c i l e de tot­ d e a u n a a l e s u f l e t u l u i . O m u l n u se îm­ parte, e g o i s t , i m p r u d e n t s u e x a s p e r a t , ci se a d u n ă î n t r ' u n e r o i c efort de trăire t o t a l ă a v i e ţ i i , de î n ţ e l e g e r e ne­ falsificată a l u m i i , de c u c e r i r e a creaţ i u n i i p r i n î m p ă c a r e cu ea,
9 a

U n i t a t e a o m u l u i p r e s u p u n e î n s ă uni­ tatea firii şi o m u l c o m u n i t ă ţ i i n u se m u l ţ u m e ş t e s'o r e c u n o a s c ă , ci va încer­ ca s'o c u n o a s c ă p r i n t o a t e l e g ă t u r i l e p e care m i n t e a şi i n i m a Ie d e s c o p e r ă î n t r e Iar, u n i t a t e a p e r s o n a l i t ă ţ i i u m a n e care creşte î n s â n u l c o m u n i t ă ţ i i este î n ace­ laş t i m p c o n d i ţ i o n a t ă d e d i s c i p l i n ă m o ­ rală şi i e r a r h i e s p i r i t u a l ă , u n a şi alta u m a n i z a t e p r i n a d e z i u n e a i n i m i i la de­ mersurile rigidei ordine aniversale. E s t e o o r d i n e c a r e n u d e p ă r t e a z ă de Dumnezeu, nu suprimă libertatea mo­ rală şi n u d i m i n u i a z ă s o r ţ i i d e m â n ­ tuire. A c e a s t ă c o n c e p ţ i e d e s p r e n a ţ i o n a l şi naţiune face din sufletul poporului un c e r c d e fo,c care s e d e s c h i d e asupra tre­ c u t u l u i şi a s u p r a î n t r e g i i u m a n i t ă ţ i , d e care este s o l i d a r i z a t p r i n c o m u n i t a t e a de r e v e l a ţ i e şi d e m â n t u i r e . A d â n c i r e a n a ţ i o n a l ă n u se f a c e p e n t r u a s e p a r a s a u î n v r ă j b i , ci p e n t r u a p u r i f i c a , p e n t r u a î n t ă r i şi p e n t r u a asigura v i a ţ a armo­ nioasă a unor p o p o a r e care s'au ales în g e n i u l lor, î n c h e m ă r i l e lor, î n desti­ n u l lor. E s t e p e n t r u n o i s i n g u r a c a l e care du­ ce dela e t n o c r a ţ i e la u n i v e r s a l i s m , fără c o n t r a d i c ţ i i şi fără a l e g e r e d u r e r o a s ă .
1) Cf. E. Wolf, Grosse Rechtsdenkcr, p. 549, defineşte astfel această c o n c e p ţ i e : <xV ertragsmasaige begriindete Societas der von Ilaua aus freien und gleichen Individuen». 2) Aşa susţinea deja Gierke, cf. Wolf. op, cit., p . 550. 3) Krieck, Der Mensch in der Geschichte, p. 268. 4) Fersonengemeinschăft begrijfe in dem Entwurfe und V'ermogemineines Ii. G. jiir das ci

~~

~~

-

se d e s u m a n i z a , c i p e n t r u a fi m a i fe­ cund, m a i real, m a i adânc, om. N u m a i c u r ă ţ i n d u - ş i gi d o m i n â n d u - ş i f i i n ţ a con­ cretă î n c r e u s e t u l v i u al n a ţ i u n i i , p o a t e fi s i g u r că a o f e r i t o m u l u i i d e a l de tot­ d e a u n a t o ţ i sorţii d e a s e r e c o m p u n e p e p l a n u l n e v ă z u t al c o n f r u n t ă r i i c u D u m ­ nezeu, S t a r e a n a ţ i o n a l ă a o m u l u i n u este n i c i ea o r e a l i t a t e u l t i m ă , u n s c o p a b s o l u t , ci n u m a i s t a r e d e r e a l i z a t , p r i n t r ă i r e

SUB

C A S I O P E I A
Cadenţa bocancilor, zometul ferului, Pe drumul de pulbere, sub Casiopeia, Pleacă departe compania treia, Pleacă şi gruele sub naltul cerului. Vara 'nfloriră maci roşii stepele Zac pretutindenea grămadă snopii Ce o fi cu sufletul e grija popii Nechiază zările turbate, ca iepele. Acum e toamnă. Prin nori alburii Rânjeşte iarna cu dinţi de zăpadă Mâine, măi frate, cine-o să cadă ? — Scrie-mi, tată, când ai sâ vii? Un măr atârnă putreg pe creangă Gura obuzelor ţărâna o muşcă Cineva doarme cu capul pe puşcă Şi poate visează un svon de talangS.

P e n t r u o c l a r i f i c a r e a acestor p o z i ţ i i , noi p l e c ă m dela următoarele p u n c t e de vedere: a) C o m u n i t a t e a e s t e d a t u l p r i m o r d i a l ş i e s e n ţ i a l i r e d u c t i b i l al v i e ţ i i s o c i a l e . A r i s t o t n u a f i r m a s e altceva, D a r n u co­ m u n i t a t e a p u r şi s i m p l u , c i c o m u n i t ă ­ ţ i l e u m a n e . E s t e , î n t r ' a d e v ă r , o imposi¬ b i l i t a t e si o a b e r a ţ i e să i g n o r e z i f a p t u l b r u t a l al m u l t i p l i c i t ă ţ i i c o m u n i t ă ţ i l o r si al u n i t ă ţ i i l o r u m a n e . P r i n e s e n ţ a lor u m a n ă , c o m u n i t ă ţ i l e , f i e şi n u m a i i d e a l şi d i a l e c t i c , se c o o r d o n e a z ă ş i s e s o l i d a ­ rizează în funcţie d e u n criteriu univer­ sal şi c o m u n . b) Creştinismul dă o formă con­ cretă şi i s t o r i c ă acestei c o o r d o n ă r i şi so­ lidarităţii u m a n e a colectivităţilor, sub f o r m a d e s t i n u l u i c o m u n d e r e v e l a ţ i e şi de mântuire. c ) C o m u n i t a t e a n u are o s t r u c t u r ă imutabilă. Pentru actualul stadiu de desvoltare istorica a omenirii, naţiunea r e p r e z i n t ă f o r m a r e a l ă , o r g a n i c ă şi c o e ­ rentă, a comunităţii u m a n e , susceptibi­ lă d e a u t o n o m i e , a u t a r c h i e şi s u v e r a n i ­ tate. A c e a s t ă f o r m ă nu e s t e p o s i b i l a î n

Deutsche
5)

Reich,

1888, p. 53. Cf. eomesit-Jiiul

lui Wolf, op. cit., p, 54 sq.

Bonfantc, ilustrul romanist italian, .r.icr> ge până Ia a v o r b i de acţiunea individuali¬ zatoare a solului italic asupra aşezărilor «me­ neşti din Latiuni, 6) Cf. studiul nostru Problema răului la Dos­ toievsky, J u n i m e a Literară, Cernăuţi, I9J6. 7) N . Crainic, Puncte cardinale în haos, p, 312, a văzut just această î n d u m n e z e i r e a co­ munităţilor prin naţionalism {forma cea m a i gravă este doctrina D-lui Alfred Rosenberg, mai aproape de cât se bănueşte de socializarea sufletului colectiv la sociologii iudaizanţi din şcoala lui D u r k h e i m ) . Şi d-sa a arătat că pa» cifismul postbelic u eşuat din cauza remediu* lui ateist p e c a r e 1-a căutat sub inspiraţia iu­ daismului. U l t i m a evoluţie spirituală a naţio* nalsocialismului lasă în umbră poziţia celor care vor sâ creze o religie germană. Fără ca toate punfilc să fie reclădite, ideea de civilizaţie europeană şi creştină şi-a arătat î n ultima vre­ me şi necesitatea şi conţinutul real şi măreţia. 8) Cf. N . Crainic, Eodem, p . 148. 9) Cf. N a e Ionescu, R. V., p. 2 3 : «Propriu zis deocamdată noi nu facem decât să lichidăm raţionalismul, n u raţionalismul adevărat c u ca­ re m i s t i c i s m u l a trăit î n cea mai rodnică pa­ ce; ci raţionalismul cartezian, care e s u o răs­ turnare şi, mai departe, o falsificare prin uni­ lateralitate a celui adevărat».

CU

F A Ţ A ' N

A S F I N Ţ I T

Câmpuri pustii, apusuri sângerate, Stă plopul singur clătinat de vânt, De dorul ţării mele înstrăinate Dă iarăşi frunza veştedă cuvânt. S'a strecurat un an dela plecare! Şi gândul mă tot trage îndărăt. Ei! Clujul nostru mai vedea-t-om oare? Se pierde 'n zări un stol, departe hăt! Un tren porneşte flucrând din GAIA Spre răsărit, tpre răsărit mereu, Apusul se învăluc în seară Privit cu teamă grea de ochiul meu.

Mihai BENIUC
D A C I A 1< 5 > 1 N O E M V R I E 1941

ROMANII
I n c a p i t o l u l p r e c e d e n t am u r m ă r i t graniţa carpatică şi g r a n i ţ a N i s t r u l u i ca l i n i e a f r o n t u l u i p o l i t i c . Se c e r c e t ă m a c u m g r a n i ţ e l e acestea ca z o n e d e î n ­ t r e p ă t r u n d e r e e t n i c ă . A i c i t r e b u e să ur­ m ă r i m do,uă a s p e c t e : c l e m e n t u l rrvnân e s c d i n c o l o şi e l e m e n t e l e s t r ă i n e din­ c o a c e de a c t u a l e l e g r a n i ţ e . 1 . Românii peste hotare.

D I N R Ă S Ă R I T Şl
de N I C O L A E M. P O P P

MIAZA-NOAPTI
m u l t ă i n f l u e n ţ ă , i a r ca n e g u s t o r i — l veau multe legături î n Levant. N u m ă r u l E v r e i l o r î n c e p e să crease d i n sce. X V I I I şi m a i a l e s d u p ă S t ă p â n i r e a a u s t r i a c ă şi r u s e a s c ă au curajat pătrunderea Evreilor în B u c £ v i n a şi B a s a r a b i a . A t â t A u s t r i a c i i 0 şi Ruşii au î n c e r c a t sâ-i c o l o n i z e z e p l u g a r i , î m p r o p r i e t ă r i n d u - i şi si-iit iiulii de dări. I n scurtă v r e m e E v r e i i s'a e s c h i v a t , v â n z â n d u - s i p ă m â n t u r i l e , ii Irâud î n c o m e r ţ ş i a r e n d â n d Lip o i mi şiile b n c r i l o r p ă m â n t e n i . N u m ă r u l li a crescut extraordinar de repede. B u c o v i n a , d u p â 1 0 0 a n i d e stăpânii austriacă a u s p o r i t d e l a 20C0 la 50.0«J l u B a s a r a b i a , t o t î n t r ' o sută de ani s t ă p â n i r e rusească a u c r e s c u t d e l a ,?0.0(l la 2 3 0 . 0 0 0 . I n f i l t r a ţ i a e v r e i a s c ă s'a traiul format î n t r ' o a d e v ă r a t ă i n v a z i e d u p B p a c e a dela A d r i a n o p o l d i n 1 8 2 9 . T r ă i n d î n i m e d i a t a v e c i n ă t a t e a froJ t i e r e l o r n o a s t r e , e x p a n s i u n e a EvrciloJ d i n c o a c e d e f r o n t i e r e este c â t s e poatj» de n o r m a l ă , tot atât d e n o r m a l ă ca j e x p a n s i u n e a R u t e n i l o r , cari locueoe î l m a s s e î n P o d o l i a , G a l i ţ i a şi R u s i a « g A c a r p a t i c ă . C e i a c e e i n a i p u ţ i n normal că l ă ţ i r e a E v r e i l o r d i n c o a c e d e frontiei N i s t r u l u i şi f r o n t i e r a c a r p a t i c ă n u e'j p r o d u s n u m a i p c c a l e n a t u r a l ă , ci ( B au fost s p r i j i n i ţ i de, s t ă p â n i r i l e s t r ă i n » Deosebirea d e infiltraţia ruteană c o J sista î n a c e i a c ă p e c â n d aceasta u î » c e t a t î n 1 9 2 8 , i n f i l t r a ţ i a e v r e i a s c ă a conT l i n u a t şi m u l t d i n c o a c e d e această d a t » D a c ă răsăritul şi n o r d u l ţârii n i s'f~ î n s t r ă i n a t p r i n aşezarea î n inijlpcjM n o s t r u a p o p u l a ţ i e i r u r a l e r u t e u e , oras şele acelei aş p ă r ţ i d e ţara n i s a u înS străinal p r i n v e n i r e a e l e m e n t u l u i EYTM esc, p r i n e x c e l e n ţ ă u r b a n . S u n t oraşe Im cari E v r e i i d e ţ i n e a u Iri 1 9 4 0 inajorltal tea p o p u l a ţ i e i : S i g h e t , C e r n ă u ţ i , HotinJ Soroca, Chişinău, Tighina, E l e m e n t u l e v r e e s c î n d e s i n d u - s e prei tare î n oraşe, a î n c e p u t ,»ă se îiwuidi şi asupra v i e ţ e i r u r a l e . U n s f e r t dil populaţia rurală a Maramureşului i j u n î e s e e v r e i a s c ă . P â n ă m a i d e u n ă z i , ni rare e r a u c a z u r i l e î n cari g ă s e a m agri cititori c.vroi în M o l d o v a d e p e s t e Prut cărăuşi evrei î n M o l d o v a ' d e niia#j n o a p t e , î n fine. baci evrei la stânelif din M a r a m u r e ş .

La Nistru. D e l a început se p o a t e a¬ f i r m a că dacă N i s t r u l e un h o t a r na­ t u r a l , n u e î n acclasf t i m p şi un h o t a r e t n i c . T o t m a l u l s o v i e t i c al N i s t r u l u i e p l i n de aşezări r o m â n e ş t i . R o m â n i m e a t r a n s n i t r i a n ă , care se cifrează as­ tăzi la un nunt.âr de v r e o 8 0 0 . 0 0 0 su­ f l e t e , o c u p ă u n spaţiu care se poate s c h e m a t i z a s u b f o r m a unui t r i u n g h i u a c ă r u i b a z ă stă pe N i s t r u , între M o v i l ă u şi l i m a n gi a l cărui vârf s'ar s p r i j i n i u n d e v a d i n c o l o de B u g , l a cea. 2 5 0 km. N E de N i s t r u . R o n ţ a n i i însă sunt răsleţiţi şi m a i d e p a r t e , p â n ă Ia N i p r u , î n C r i i n e i a gi c h i a r î n Caucaz. R e g i u n e a de m a x i m ă r ă s p â n d i r e a R o m â n i l o r ar c o i n c i d e c u z o n a de c o n t a c t î n t r e stepă şi p ă d u r e . R p m â n i i , cari p â n ă î n sec. X I I o c u ­ p a s e r ă M o l d o v a t o a t ă , e r a u t r e c u ţ i pes­ te N i s t r u î n e p o c a d e s c ă l e c a t u l u i . P â n ă a t u n c i , tot ţ i n u t u l d i n t r e N i s t r u , Bug şi N i p r u era a p r o a p e pustiu, aşa, că vorbind despre prima populaţie stabilă a acestor l o c u r i , t r e b u e a p ă s a t a s u p r a R o m â n i l o r ca primi ocupanţi. «Moldo­ venii a u î n t i n s p l u g ă r i a peste Nistru, ei a u f o s t c e i d i n t â i p o d g o r e n i p e ma­ l u l s t â n g al f l u v i u l u i şi c e i d i n t â i oa­ meni statornici» (Mehedinţi & Vâlsan). U n a dintre p r i m e l e încercări de expan­ s i u n e r o m â n e a s c ă p e s t e N i s t r u s'a pro­ d u s î n 1 4 4 3 c â n d «nişte p e s c a r i r o m â n i d i n C e t a t e a Albă a u a t a c a t p r i n sur­ p r i n d e r e o aşezare g e n o v e z ă d e l a gura N i p r u l u i şi au arborat s t e a g u l m o l d o ­ venesc» (Nistor). I n m ă s u r a a p r o p i e r i i de z i l e l e noas­ tre, a ş e z ă r i l e r o m â n e ş t i p e s t e N i s t r u se î n m u l ţ e s c . T r e c e r i l e se f ă c e a u pe la va­ d u r i b i n e c u n o s c u t e , m a i a l e s prin ce­ l e b r u l V a d al Iui V o d ă , d i n d r e p t u l ce­ l u i m a i marc c o t al N i s t r u l u i . Se crede că î n s u ş i Ş t e f a n cel M a r e prin acest v a d ar fi t r e c u t N i s t r u l , f u g ă r i n d pe IMYVelife^s'lrU^ fâ Vr^î» umil d i n d r u m u r i l e c e l e m a i b ă t u t e dc Ca­ zaci s e n u m e a «şleahul moldovenesc». D r u m u l acesta u r m a cumpăna a p e l o r d i n t r e N i s t r u şi B u g . P â n ă l a sfârşitul sec. X V I I I , l a N i s ­ tru, î n n i ş t e ţ i n u t u r i î n cari R o m â n i i sosiseră c u c e l p u ţ i n 4 v e a c u r i m a i în* n a i n t e , n u s e p o m e n e ş t e n i c i u r m ă de p o p u l a ţ i e s t a b i l a u c r a i n i a n ă s a u rusă. P â n ă a t u n c i n u n u m a i că m a j o r i t a t e a o r a ş e l o r U c r a i n e i şi P o d o l i e i p o s e d a u u n i m p o r t a n t c o n t i n g e n t r o m â n e s c , dar au f o s t c h i a r o r a ş e î n f i i n ţ a t e d e M o l d o ­ v e n i : T i r a s p o l , G r i g o r i o p o l , R a ş c o v ; în fine M o v i l a u l lui I e r e m i a Movilă. In afara colonizărilor benevole, T r a n s n i s t r i a c u n o a ş t e şi i m p o r t a n t e co­ l o n i z ă r i f o r ţ a t e , f ă c u t e de R u ş i î n tim­ p u l r ă s b o a i e l o r r u s o - t u r c e şi m a i ales d u p ă 1 8 1 2 . S e p a r e că acestor c o l o n i ­ zări f o r ţ a t e s e d a t o r e s c s a t e l e a ş e z a t e d i n c o l o d e B u g gi d e N i p r u . C ă u t â n d să r e d u c ă p r o c e n t u l r o m â n e s c î n B a s a ­ rabia, s t ă p â n i r e a rusească a î n c e p u t să momească p e ţăranii m o l d o v e n i , prin agenţii d e c o l o n i z a r e , să-şi p ă r ă s e a s c ă g l i a s t r ă b u n ă gi să s e c o l o n i z e z e p r i n C a u c a z ; asta se î n t â m p l ă pe la sfâr­ şitul v e a c u l u i X I X ,

S o v i e t i c ă , cu s c o p u l d e a a m ă g i p e R o ­ j u g străin. B i n e î n ţ e l e s , M a r a m u r e ş u l se vrea r e î n t r e g i t , d a r i n t e g r a t î n u n i t a t e a m â n i să f u g ă în ţ a r a p r o l e t a r ă . D e s p r e M o l d o v e n i gi d e s p r e r e p u b l i - | r o m â n e a s c ă , d e o a r e c e e l î n t o a t e t i m p u ca m o l d o v e n e a s c ă , S o v i e t e l e a u păreri rile a fost şi a r ă m a s r o m â n e s c . T o a t a b i z a r e . C i t ă m d i n c ă r ţ i l e d e ş c o a l ă : viaţa r o m â n e a s c ă d i n afara C a r p a ţ i l o r « D a c ă R o m â n i a a f i r m ă că R o m â n i i m o l d o v e n e ş t i îşi d a t o r e a z ă s o r g i n t e a s u n t î n r u d i ţ i cu n o i M o l d o v e n i i , că ai M ar a m u reşul ui. vorbi aceiaş l i m b ă ca n o i , aceasta este î n c ă de p e a c u m a î n c e p e să se s c h i ţ e z e o m i n c i u n ă s f r u n t a t ă » ( C i o b a n u ) . A l t r a p o r t u l d e forţe î n t r e g r u p u l e t n i c ro­ citat^ « B a s a r a b i a face p a r t e d i n repu­ m â n e s c şi g r u p u r i l e e t n i c e v e c i n e . P o l i ­ b l i c a n o a s t r ă m o l d o v e n e a s c ă ; e a suferă t i c e ş t e , n o i e r a m v e c i n i î n răsărit ş i î n c ă j u g u l b o e r i l o r r o m â n i c a r e a u o c u ­ m i a z ă n o a p t e cu U. R. S. S. şi U n g a r i a ; p a t - o c u forţa». N u m a i a d ă o g ă m că e t n i c e ş t e î n s ă , n o i n c î n v e c i n ă m c u u n t o a t e h ă r ţ i l e o f i c i a l e a l U n i u n i i Sovie­ s i n g u r n e a m : p o p o r u l u c r a i i i i a n s a u irutice arată B a s a r a b i a ca f ă c â n d p a r t e t e a n , d e l a l i m a n u l N i s t r u l u i , p â n ă p e s t e i n t e g r a n t ă d i n t e r i t o r i u l s o v i e t i c . A s t a C a r p a ţ i , la T i s a . I n f a ţ a a c e s t u i b l o c de înaiute d e 1940. p e s t e 4 0 m i l i o a n e , n o i R o m â n i i n e aflânn î n p l i n ă d e f e n s i v ă . G r u p u l r o m â ­ In CarpaţL I n c e l e d e m a i s u s vă­ n e s c t r a n s n i s t r i u n , r i s i p i t ca a ş e z a r e şi zurăm e x p a n s i u n e a româneasca dincolo împrăştiat dc Soviete era până la por­ de N i s t r u . Să v e d e m a c u m î n c e m ă s u r ă n i r e a r â s b o i u h i i s f â n t , î n p l i n ă s u f e r i n ­ se p r o d u c e o e x p a n s i u n e r o m â n e a s c ă p e ţă. D e s p r e R o m â n i i î n G a l i ţ i a n u m a i graniţa carpatică. U n l u c r u este b i n e p u t e m v o r b i d e c â t ca a m i n t i r e d e c e i a c e c u n o s c u t d e t o a t ă l u m e a : că dintre au fost o d i n i o a r ă . R o m â n i i m a r a m u r e ­ t o a t e n e a m u r i l e l o c u i t o a r e a l e Carpa- şeni sunt atacaţi î n f i i n ţ a l o r e t n i c ă de ţilor, p o p o r u l c u v i a ţ a p a s t o r a l ă cea U n g u r i şi R u t e n i . A ş a C c ă d e u n d e î n m a i i n t e n s ă şi c u d e s t i n u l m a i l e g a t de sec. X I V — X V I I e r a m î n p l i n ă e x p a n ­ m u n t e ca n i c i u n u l a l t u l , a u fost R o ­ s i u n e , astăsi s u n t e m s i l i ţ i să n e retra­ mânii. Cutreerând golurile muntoase cu gem etniceşte pe graniţele României t u r m e l e l o r gi t r e c â n d d i n m u n t e î n M a r i . m u n t e , R o m â n i i — p â n ă p r i n sec, X I I I străine dincoace de. I\'istru. — a j u n s e s e r ă î n M o r a v i a ( D r ă g a n u ) . 2. Infiltraţii A m b e l e v e r s a n t e c a r p a t i c e , ii cel s l o v a c ffel m a i n e n o r o c i t s e c o l p e n t r u i|ţo,ria si c e l g a l i t i a n , le e r a u la f e l d c f e m i - noastră n a ţ i o n a l ă e s t e sec, X V I I I . A c e s t a
e

Cât t i m p L ă p u ş n e a n u şi M o v i l e ş t i i au p u t u t ţ i n e t r e a z ă i n f l u e n ţ a r o m â ­ nească în Galiţia, n u n u m a i R o m â n i i , dar c h i a r R u t e n i i a u r ă m a s o r t o d o c ş i . Imediat ce influenţa moldovenească a î n c e t a t , a î n c e p u t o f e n s i v a c a t o l i c ă . Re­ z u l t a t u l a fost că R o m â n i i d i n G a l i ţ i a s a u r u t e n i z a t , i a r R u t e n i i au trecut la u n i r e . P r i b e g i i r u t e n i sosiţi î n M o l d o ­ va, a u r e v e n i t î n s ă l a o r t o d o x i e . Se p r o d u c e r ă p i r e a B u c o v i n e i . P r i m a n u m ă r ă t o a r e f ă c u t ă î n B u c o v i n a dc A u s t r i a c i , dă la u n n u m ă r d e 88.000 R o m â n i , 2 1 . 0 0 0 R u t e n i ; d e c i ca pro­ p o r ţ i e , la 4 R o m â n i : 1 R u t e a n . In vre­ m e a a c e i a , e m i g r ă r i l e d i n G a l i ţ i a nu erau prea intense, i n schimb emigră­ rile R o m â n i l o r d i n M o l d o v a î n B u c o ­ vina «erau considerabile» si au fost p r o v o c a t e d e r ă s b o a i e l e ruso-turce şi de r e g u l a m e n t u l o r g a n i c ( N i s t o r ) . Spori­ rea d ă r i l o r a f ă c u t p e ţ ă r a n i să fugă peste « c o r d u n » . S t ă p â n i r e a , ea să n u fie p ă g u b i t ă , l u a dela, ţ ă r a n i i r a m a ş i şi bi­ rul c e l o r fugiţi. A t u n c i a ieşit v o r b a : « A da b i r cu fugiţii», D a c ă C e r e m u ş u l a fost î n t o t d e a u n a un loc de scurgere a populaţiei dintr'o p a r t e î n t r alta a l u i , nu m a i p u l i n loc de scurgere a fost şi « e o r d u m i l » sepa­ rator î n t r e M o l d o v a şi B u c o v i n a . M i i t â r z i u c â n d A u s t r i a c i i au i n t r o d u s o b l i ­ g a t i v i t a t e a î n v ă ţ ă m â n t u l u i şi i n c h i z i ţ i a fiscală, R o m â n i i au î n c e p u t sa treacă cordunul înapoi în Moldova. Locurile lor, p a s d c p a s , e r a u c u c e r i t e d e R u ­ teni. După 1812, prin răpirea Basarabiei, aria d c î n s t r ă i n a r e a p ă m â n t u l u i r o m â ­ nesc s e m ă r e ş t e . R u t e n i i p ă t r u n d a c u m v e n i n d şi de, p e s t e N i s t r u , d i n P o d o l i a , î n t i m p c e B u l g a r i , C ă g ă u z i şi G e r m a n i e r a u c o l o n i z a ţ i d c R u ş i î n B u g e a c . In a c e i a ş p r o p o r ţ i e î n care la 1 7 7 5 B u c o ­ v i n a e r a u n p ă m â n t l o c u i t i n t e n s de R o m â n i , l a 1 8 1 2 , B a s a r a b i a era toţ u n p ă m â n t r o m â n e s c , oare î n p r i m a cata­ grafie ruseasca n u m ă r ă 8 6 % R o m â n i . î n s t r ă i n a r e a B u c o v i n e i şi B a s a r a b i e i se p r o d u c e î n ftfic. X I X . P â n ă la m i j l o ­ cul s e c o l u l u i , i n f i l t r a ţ i a r u t e a u â d e v i n e d i n ce î n ce m a i i n t e n s ă . I n B u c o v i n a , r a p o r t u r i l e d i n t r e R o m â n i şi R u t e n i a¬ j u n s e s e r ă 2 : 1 , iar î n B a s a r a b i a . R o m â n i j s c ă z u s e r ă p r o c e n t u a l d e l a 86 l a 7 1 , î n t i m p e e R u t e n i i s e d u b l a s e r ă . Cât Itmu B u c o v i n a a fost aliuilĂ G a j i j i e i , a d i c ă p â n ă Ja 1 8 4 9 , a ră.rrifls r o m â n e a s c ă . P o l o n i l o r cari a v c a « m i l i o a n e d c R u ­ t e n i î n G a l i ţ i a , n u le c o n v e n e a d e ş t e p ­ tarea R u t e n i l o r . I n afnră d e asta, î n repeţite rânduri m i i de pribegi ruteni au f o s t restituiţi m o ş i e r i l o r p o l o n e z i d i n Galiţia. A s a că i n d i r e c t , « P o l o n i i au c o n t r i b u i t Ia m e n ţ i n e r e a c a r a c t e r u l u i r o m a n e s c al B u c o v i n e i » ( N i s t o r ) . A b i a d u p â 1 8 5 0 , cftnj B u c o v i n e i i sc acordă a u t o n o m i e , i n f i l t r a ţ i a r u t e a n ă se transformă într'o adevărată invazie, Sate î n t r e g i d e p e s t f N i s t m se m u t ă d i n c o a c e . P â n ă Ia 1 8 8 0 , R o m a n i i a j u n g în B u c o v i n a p o p u l a ţ i e m i n o r i t a r a , ' iar î n B a s a r a b i a , p r o c e n t u a l scad delii 7 4

Ra!eJ

1

>-

V

I

I

L

1

U

J

C a r p a ţ i i a c e ş t i a deşi î m p ă r ţ i ţ i p â n ă m a i d e u n ă z i î n t r e P o l o n i a şi S l o v a c i a nu s u n t l o c u i ţ i n i c i d e P o l o n i , n i c i d e Slo­ vaci. A s t ă z i « î n t r e g m u n t e l e e s l e cu­ f u n d a t î n m a r e a rute a n ă , d u p ă c u m în trecut intra î n patrimoniul Românilor. T o p o n i m i a m u n ţ i l o r esle î n ţ e s a t ă dc numiri româneşti până departe de ţari. (Mara P o p p ) . Iată câteva: R o t u n d u l , Cucul,'ŞesuI, T o m n a t e c u l , P i c n i c u l . Ter­ m i n o l o g i a pastorală deasemeni: strunka p u t i r a , g j c l e t a , b r y n d z a , k o m o r a , etc. Dar infiltraţia românească î n miază n o a p t e n ' a fost n u m a i p ă s t o r e a s c ă — î n Carpaţi, c i şi a g r i c o l ă — î n G a l i ţ i a . Cu­ cerirea P o c u ţ i e i a p e r m i s instalarea Moldovenilor dincolo d e Ceremuş «ca s l u j b a ş i , m o ş i e r i , n e g u s t o r i şi ţ ă r a n i » ( N i s t o r ) . N i c i u n h o t a r n ' a f o s t un exemplu m a i viu de osmoză etnică c u m a f o s t C e r e m u ş u l . ( F a p t u l se v a e v i d e n ».:„ —r,: iţ, infiltraţi:! r u t e a n ă d i n ­ coace d i n Ceremuş). O parte d i n ţăranii d i n M o l d o v a fu­ g e a u î n P o c u ţ i a să s c a p e d e b i r u r i l e d o m n i l o r m o l d o v e n i . P e d e altă p a r t e , latifundiarii p o l o n i aveau tot interesul să-gi c o l o n i z e z e p ă m â n t u r i l e c u M o l d o ­ v e n i , c ă c i m o ş i i l e l o r fuseseră p u s t i i t e d e T ă t a r i p r i n sec. XTIT. I n s e c o l e l e ur­ m ă t o a r e ( X I V gi X V ) , n e n u m ă r a t e d o ­ c u m e n t e vorbesc, d e aşezări v a l a h e . M o l d o v e n i l o r a ş e z a ţ i a c i Ii s e d ă d e a u p r i v i l e g i i t o c m a i ca să-i î n d e m n e , să vină. D e aceia pricinile dintre Moldo­ v e n i se j u d e c a u d u p ă d r e p t u l r o m â n e s c : prava volosk.ogo. P a n ă d i n c o l o d e is­ v o a r e l e N i s t r u l u i s u n t p e s t e ICO sate înfiinţate pe temeiul dreptului româ­ n e s c ( N a n d r H ) . M u l t e d i n e l e îşi m a i păstrează încă n u m e l e româneşti, c a : Runkuri, Akreszoii, Ardzelusa, Nyago, e t c , d a r nici t i n u l n u m a i are a l e m e n t r o m â n e s c neagifliilaţ.

represinlă îr.genuuchierea ţărilor româ­ ne î n faţa T u r c i l o r şi d e s m e i m b r a r e a l o r ; ba p i e r d e r e a t e m p o r a r ă a O l t e n i e i , b a î n s t r ă i n a r e a B u c o v i n e i , b a r ă p i r e a Ba­ s a r a b i e i , care d c f a p t s e p r e g ă t e ş t e î n a i n t e d e 1 8 0 0 . Ţ ă r i l e n o a s t r e ajunse­ seră l a discreţia A u s t r i a c i l o r si Ru­ şilor, şi d e v e n i s e r ă t e a t r u l d e l u p t ă al tuturor r ă s b o a i e l o r d i n t r e c e l e trei imen­ se î m p ă r a ţ i i cari c ă u t a u să n e slâlcească î n t r e c e l e .
a

«O nenorocire n u vine niciodată sin­ gură». P e d e a s u p r a t u t u r o r a c e s t o r n e ­ cazuri, v e a c u l al X V I I I e s t e i n a u g u r a t prin începutul unei infiltraţii streine clin ce î n ce m a i a c c e n t u a t e care s e m o ş ­ teneşte şi î n v e a c u l a l XTX-lea, c â n d de­ v i n e adevărată i n v a z i e . E s t e v o r b a d e infiltraţia rutearră şi i n f i l t r a ţ i a evre­ iască lăsate ca o p e c i n g i n e p e s t e t o t n o r d u l ş i răsăritul ţării n o a s t r e . Infiltraţia
X1

B i n e înţeles că majoritatea R o m â n i ­ lor t r a n s n i s t r i e n i s u n t M o l d o v e n i . N u e de n e g l i j a t î n s ă că d u p ă Moldoveni S i n g u r a p o p u l a ţ i e r o m â n e a s c ă aflată imediat, vin la rând ciobanii ardeleni, p e s t e h o t a r , dar aşezată l o c u l u i i a r n u fie M o c a n i , f i e M ă r g i n e n i . P e s t e N i s ­ în expansiune, sunt R o m â n i i din Ma­ tru e r a u d r u m u r i cari m ă r t u r i s e s c aceas­ r a m u r e ş u l d e n o r d . F o s t u l stat c e h o s l o ­ t a : şleahul Racilor d u e e a d e l a D u b ă s a r i vac r e c u n o a ş t e că e x t r e m i t a t e a răsări­ la Doroţca ( H a r e a ) ; altul era drumul t e a n ă a s t a t u l u i n u c o n ţ i n e a deloc. C e h i baciului care p l e c a r l e l a I a g o r l â c , " i ori Slovaci. Provincia aceasta a fost nu­ m i t e , n v e c h i m e Lnghia Oaei, şi nier- ' R i subcarpatică, datorită i m e n gea p a n a Ia Racioaia d i n C r i m e i a tătă- sei m a j o r i t ă ţ i a p o p u l a ţ i e i r u t e n c c e o raşca, v e s t i t c e n t r u p a s t o r a l n e v r e m u r i i / * i -\ r(Smochină) 1 l o c u e ş t e . A l ă t u r i l e e i traesc E v r e i s Români N u m a i î n t r e N i s t r u şi B u g s u n t peste, I n t r e c u t , tot M a r a m u r e ş u l era r o m â ­ 4 0 0 s a t e r o m â n e ş t i ( N o u r ) . P â n ă astăzi n e s c ; n i m e n i n u c o n t e s t ă aceasta. Astăzi sc p ă s t r e a z ă o m u l ţ i m e d e s a t e cu n u ­ n ' a u m a i r ă m a s d e c â t v r e o sută de m i r i d i n t r e c e l e m a i m i n u n a t e : Ghişeu m i i R o m â n i , d i n t r e c a i i 15.000 trăesc L u n g , Ş e r b a n i , D o m n i ţ a , Ş a p t e Reîn R u s i a s u b c a r p a t i c ă , c h i a r p e m a l u l d i u r i , B o t u ş a n i , C a t ă r ă u , P e r i ş o r i , GăT i s e i , î n c o m u n e , m a r i §i f r u m o a s e : vănosu. Cel m a i depărtat sat românesc Apşa de jos, c e a m a i m a r e c o m u n ă ro­ d e ţară e G l o d o ş i , l a p e s t e 5 0 0 k m , din­ mânească, Apşa de sus, Biserica alba, colo d e Nistru. S l a t i n a , B e d e u , B o g d a n ş. a. U r m e a z ă a c u m actul al d o i l e a al aD u p ă instaurarea regimului sovietic, M a r a m u r e ş u l e o n s t i t u e o p e r f e c t ă uni­ eestui p r o c e s istoric. E l p o r n e ş t e c u sec. R o n i â n i m e a t r a n s n i s t r i a n a a intrat în­ tate n a t u r a l ă : o d e p r e s i u n e m ă r g i n i t ă t r ' o f a z ă d e d i s t r u g e r e a p r o a p e t o t a l ă , de m u n ţ i , c u o s i n g u r ă p o a r t ă d c intrar X V I I I . I n P o l o n i a î n c e p u s e d e c a d e n ţ a . d i n c a u z a d i s l o c ă r i i e i î n m a s s ă şi a re — p o a r t a d e l a H u s t şi o singură l e ­ In u r m a r ă s m i r i ţ e i care a fost a c o l o la s i l u i r i i c o n ş t i i n ţ e i n a ţ i o n a l e . T o t u ş i So­ g ă t u r ă p e s t e m u n t e , l a i s v o a r e l e Vişeu- 1766, ţăranii r u t e n i î n c e p u r ă să se re­ v i e t e l e n u n e a g ă e x i s t e n ţ a R o m â n i l o r . l u i — p a s u l P r i s l o p . I n 1 9 1 0 , c e l e d o u ă f u g i e z e î n M o l d o v a . V e n i ţ i ca p r i b e g i , t r a n s n i s t r i e n i p e cari î i î n r e g i s t r e a z ă î n j u m ă t ă ţ i a l e M a r a m u r e ş u l u i , p a r t e a slo­ ?e aşezară ca « l ă t u r a l n i c i » , m a i î n t â i s t a t i s t i c i l e lor. M a i m u l t , î n f i i n ţ a s e r ă vacă şi c e a r o m â n e a s c ă au trecut succe­ între N i s t r u şi P r u t — la m a r g i n e a satel or r o m â n e s t i , " m a i t â r z i u p e v a l e a Si¬ chiar o «Republică M o l d o v e n e a s c ă » , siv î n s t ă p â n i r e a U n g u r i l o r •. A s t f e l , Ma- r e t u l u i şi a S u c e v e i , iii E sosiră ca arecon u m i t ă s o l e m n : A u t o n o m ă Socialistă ramuregul este astăzi î n t r e g i t , dar s u b c a t o l i c i .
n u i t ă U 8 a

P o p u l a ţ i a r o m â n e a s c ă traiisnistriană gi v e c h e a p o p u l a ţ i e r o m â n e a s c ă d i n Ga­ liţia s'a găsit în e x p a n s i u n e firească. P r i m a t r e c â n d N i s t r u l s p r e răsărit, de pe pieptul Moldovei p e aceiaş coamă d e d e a l u r i î n a l t e a ş e z a t e Ia h o t a r u l din­ tre pădure, şi s t e p ă , a d o u a d e p l a s â n d u se p e C a r p a ţ i s a u u r c â n d r â u r i l e s p r e isvoarele lor: Priitul, Nistrul.

ruteană. încheiere. <^—, C e r e m u s u l u i a fost .din. c « l e A n a l i z â n d g r a n i ţ a d e răsărit si cpl m a i v e c h i t i m p u r i O r e g i u n e î n care de m i a z ă n o a p t e din p u n c t d e vedera» e l e m e n t u l r o m â n e s c şi c e l r u t e a n s'au p o l i t i c şi e t n i c , a j u n g e m la u r n i â t o « | î n t r e p ă t r u n s n e c o n t e n i t . M a i sus a m a¬ rele c o n s t a t ă r i ; r ă t a t î m p r e j u r ă r i l e î n cari, î n e x p a n ­ 1. Poporul nostru este. primul slăpâ; s i u n e a n o r m a l ă şi p e c a l e d c c o l o n i z a r e , ni tor al acestor graniţe. « G r a n i ţ e l e vr^ R o m â n i i s ' a u l ă ţ i t î n C a l i ţ i a şi p e m u n ­ n u d u i c e gi v i n o v a t e » , p r u t u l şi eordunui ţii ci. T o t d i n aceleaşi p r i c i n i , dar m a i b u c o v i n e a n , a u d i s p ă r u t . O d i s c u ţ i e o. ales p i i n c o l o n i z a r e tiu î n c e p u t II infil­ supra acestor graniţe n u e d c admis. traţiile mteiicşti î n Moldova. 2 . In expansiune! firească, p c cursnll D u p ă z ă l o g i r c a P o c u l i c i d e către P e ­ a p e l o r , p e m a r g i n e a p ă d u r i l o r şi iul tru Miisat, v r e m e d e sute d e a n i s ' a u hmjiiij juruiţilor, neamul nostru a înstă­ iscat l u p t e î n t r e r e g e l e p o l o n şi v o e v o pânit din vechi timpuri teritorii fji'fi. dul Molovei. Ştefan cel Mare, Petru Racolo de !\istru şi de Ceremuş. Pârră în reş, I o n V o d ă , a u f ă c u t d e s e i n e u r s ţ u n j sec. X V I I I , s ă m â n ţ a r o m â n e a s c ă î n »• peste Ceremuş. D u p ă fiecare incursiune c e s t e părţi s a m e n ţ i n u t . r o b i a u u n n u m ă r d e l o c u i t o r i r u t e n i ai 3. Ser, XVIII represinlă pentru noi\ P o c u ţ i e i gi-i a d u c e a u î n M o l d o v a . B a la 5 6 . R u t e n i z a r e a c o n t i n u ă î n t r ' u n 'începutul regresiunii neamului nostru î n c ă d e m u l t e o r i R u t e n i i î n ş i ş i t r e c e a u r i t m accelerat. P â n ă la 1 9 1 0 , r e g i u n e a ! d i n c o a c e d e f r u n t a r i i l e fireşti, 4. V e a c u l a l X T X - l e a , o d a t ă c u ciund e p a r t e a v o e v o d u l u i şi se l ă s a u b u c u ­ d i n t r e P r u t şi N i s t r u , ţ i n u t u t i l e Cer- j să îmros să f i e c o l o n i z a ţ i î n M o l d o v a . O l i a n ţ i l o r şi H o t i n u l u i , fa IÎ7.000 R u t e n i , l i i e a f r u n t a r i i l o r fireşti, începe pe pământul străbun valuri îţi-. p a r t e d i n aceşti p r i z o n i e r i d e r ă s b o i , n u m ă r a R o m â n i 1 8 5 ! ( N i s t o r ) . M a s s ă ptngă străine, d i n t r e eari p r i n t r a t a t e l e dfe p a c e , t r e b u i a u resti­ r u t e a n ă p r e s e a z ă tot m a i m u l t . î n g h i t e i tregi dc neamuri tuiţi P o l o n i e i , aşa î n c â t n u m a i o par­ R o m â n i . T r e c e P r u t u l şi î n c e p e să în- i R u t e n i i şi E v r e i i Ie covârşesc p e toate I celelalte. te m i n i m ă au r ă m a s î n M o l d o v a , gi a- fâşiire M o l d o v a d e N o r d . aceştia f i i p d c o l o n i z a ţ i p r i n m i j l o c u l A n u l 1 9 1 8 s u r v i n e î n pl>»ă e x p a n s i u ­ 5. P e f r o n t u l g r a n i ţ e l o r , p e cari în ţârii. P â n ă p e la s f â r ş i t u l sec. X V I I — n e a R u t e n i l o r s p r e S u d . I n f i l t r a ţ i a ru­ sec. X V I I i n c l u s i v a n i ţ i n u t ofensiva î n v r e m e a l u i C a n t e m i r —- t o ţ i a c e ş t i t e a n ă , b i n e î n ţ e l e s , a î n c e t a t azi, d a r î n t r ' u n a , î n u l t i m a v r e m e n e retrăgeam i'll d u r e r e t r e b u e să c o n s t a t ă m c ă rute­ î n d e f e n s i v ă . r u t e n i fuseseră a s i m i l a ţ i . N u t o t a c e i a ş l u c r u s e î n t â m p l ă cil n i z a r e a a c o n t i n u a t şi d u p ă răsboi. Ru­ Hc abia r i t m u l d e v i a ţ ă n o u ă impri­ Hlitanii. H u ţ a i u l s a u H u ţ u l i i s u n t ori­ m â n i i d i n R o m â n i a , d i n H o t i n , Storo- m a t R o m â n i e i d e u n an î n c o a c e , u de­ ginari d i n P o c u ţ i a . Scnt o a m e n i de j i n e ţ . M a r a m u r e ş , au c o n t i n u a t să sc t e r m i n a t n e a m u l n o s t r u s ă t r e a c ă ^iarăşi m u n t e . O r i g i n a l o r e îit/:â d u b i o a s ă . r u t e n t z e z e . Rutenii de astăzi surit ur­ Ia o f e n s i v ă . Ia e x p a n s i u n e a ce-i era a ¬ P r o b a b i l că a u s â n g e r o m â n e s c , dar azi m a ş i i b e j e n a r i l o r din sec. X V I I şi tât dc. fa ini b a r ă u i c.nrsiii veacurilor; s u n t c o m p l e c t r u t e n i z a l i . E i au î n c e p u t X V I I I . j t r e c u t e . N i m i c n u po.ate c o n c r e t i z a mai să a l u n e c e î n C a r p a ţ i i p ă d u r o ş i p e s t e I b i n e d r e p i u i i l e R o m â n i e i î n râ:-3riî sii Infiltraţia evreiască. C e r e m u ş , î n c ă d i n sec. X I V . Cert e că i Miiazii n o a p t e , ca schiţa d e h a r t ă al utili Al d o i l e a v a l d e străini a b ă t u t — «la trecerea î n Moldova ei v o r b e a u ru! rată, r e p r e / . h r t ă n d s p a ţ i u l v i t a l al M o i d u p ă R u t e n i — a s u p r a R o m â n i e i , au l e n e ş t e şi e r a u S l a v i » ( N i s t o r ) . C ' o m a ­ d o v e i l u i Ş t e f a n V o d ă , care astăzi a re­ fost E v r e i i , p r j n i c l e i n f o r m a ţ i i d e s p r e rc p u t t r e d e a s i m i l a r e , a u reuşit ca p â ­ d e v e n i t s p a ţ i u vital al R o m â n i l o r . E v r e i l e a v e m irr M o l d o v a , p r i n sec. n ă la f i n e l e sec. XV I I în timpul lui Î n c h e i n d , n u p u t e m t e r m i n a m a i bi. X V I , însă n u m ă r u l l o r era a t u n c i e x ­ S o b i e s k i — să c o p l e ş e a s c ă p e R o m â n i , t r e m d e ui ie. A d e s e a d o m n i t o r i i ro­ ne d e c â t c u c u v i n t e l e Prof. I. Nistor, cari l o c u i a u î n n u m ă r m i c p r i n m u n ţ i . m â n i î i g o n e a u în. Galiţişi şi P o d o l i a , cure este cel m a i b u n c u n o s c ă t o r al proContemporan cu asimilarea prizonieri­ bJemeîo]' d e s b a t u t e î n c e l e d o u ă arti­ de u n d e v e n i s e r ă ; b u n ă o a r ă aga a f ă c u t lor d e răsboi r u t e n i c o l o n i z a ţ i -jp Mol­ c o l e ale n o a s t r e : « L u m i n a ţ i d e adevăc P e t r u Ş c h i o p u l . D e l a î n c e p u t sunt p o ­ dova, a s i s t a m la r u t e n i z a r e a d e către şi î n s u f l e ţ i ţ i d e a d e v ă r a t a d r a g o s t e pen­ m e n i ţ i ea n e g u s t o r i , î n s ă în v e c h i m e nu fîululi a R u m â n i l o r d i n m u n ţ i i Cerc t r u n e a m şi ţară, p u t e m î n v i n g e nrin D r o g u l u i . I n l u p t a lată tititp d e 2 — 3 0 0 se p u t e a u l u a l a î n t r e c e r e c u A r m e n i i m u n c ă s t ă r u i t o a r e , p r i n j e r t f ă gi \nh\ a n i p e t e r i t o r i u l Galii iei şi M o l d o v e i , şi c u G r e c i i , cari î n M o l d o v a a v e a u d i s c i p l i n ă » . î n t r e R o m â n i şi R u t e n i , « î n G a l i ţ i a au b i r u i t R u t e n i i , î n M o l d o v a —, R o m â ­ nii» ( N i s t o r ) .
? ; ;

D

A

C

I

A

<

o >

1 N O E M V R I E 1941

ria proeminenţă pe care o jriiomâ abstract con­ mlaştinile din jurul Bucurcştiului». Ce au comun cu p ă m â n t u l românesc, cu tra­ cepută, în afara istorici popoarelor care o diţiile etice ale poporului nostru, aceste speci­ vorbesc, o poate a f i t m a asupia altor i d i o m e » . E v i d e n t că n u lim.ia latina clasică, limba mene prin gura cărora ţipă mahalaua de cea mai grotescă speţă şi se ridică tot valul impur latină literară, a subjugat limbile acestor po­ poare, ci limba latină vorbită, numită dc mulţi revărsat peste sal d e oraşe ? Construită pe o falsă cunoaştere a psihologiei «vulgară» şi de alţii «prcroinană». Prin urmare poporului nostru, fără valoare literară, artifi­ o limbă vie, variată, bogată, cu cuvinte şi cială şi d t cea mai perfectă lipsă de gust. a- construcţii proprii, cu anumite tendinţe de sim­ ceastâ piesă dă spectatorului în gradul cel mai plificare a formelor gramaticale. A c e a s t ă l i m ­ înalt senzaţia lucrului urît. faţă d c care tc bă latină vie şi neliniştita, transplantată în domenii idiomatice deosebite, nu s'a fixat în ,mi-arunc braţul în, jurul gâtului mamei aperi d e a l u n g u l celor trei acte ale sale şi pc limhă literată, ci dimpotrivă a asimilat a n u ­ v a ţ i i l e însoţitoare, l e d a u d i n studiul intro­ care în h a r m a l a i a surdă de vorbe răstite, ţi­ mele, îi strâng capul la piept. A p o i ridic ductiv al lui Salvini. mite forme fonetice, morfologice, sintactice şi pete şi ocare, îl respingi tot timpul. revolverul si trag înspre tâmplă. M y k o l a K v y l o v y j , «cel mai mare scriitor al lexicale ale limbilor respective. Pop.oarele din D u p ă o scena p e n i b i l ă în, care eroina, (repu­ acestei perioade», după S a l v i n i . revelaţia cea Ea se apleacă spre mine ca un spic imperiu. începură a o cunoaşte ca ^e- n limbă In frământarea R o LITERATURA diată de chiabura satului în casa căreia fu ac­ a lor. renunţând iu acest chip la limba- lor mare a întregei antologii, aş spune e u . ilus­ tăiat». mei de azi pentru ceptată, — mama consimţind la aventura fiului UCR A I N E A N Ă trează întreg acesl proces ucrainean, lată cam Si toată această poveste de s â n g e şi lacrimi, originară. Astfel ne găsim în faţa atâtor fa crearea d e noui v a ­ iu ce fel g â n d e a ciudatul comunist ucrainean: de reverii imposibile şi de disperat fanatism, ei —) se apără. («Cum, m ă ? N"am fost fată milîi lingvistice, câte au fost supuse şi nive­ lori spirituale sau pentru reînoîrea relor cari marc ? Sa spue el că n'am fost fată mare şi late de dominaţia romana. • A şterge i n d e p e n d e n ţ a printr un gol p s e u d o - poartă dedicaţia: «Merilor în floare»! de mult fac parte din bogatul său patrimoniu, n u - m i m a i trebue nimic») — scenă î n care, marxism î n s e a m n ă a nu î n ţ e l e g e că U c r a i n a D a c a în. Eu a v e m mărturia a ceeace s e poate Fără îndoială că lexicul graiurilor din Ita­ un i m p o r t a n t l o c îl ocupă studiul literaturilor va fi un a v a n t - p o s t al contra-revoluţiei până sacrifica într'o revoluţie, c e a l a l t ă bucată ne cu a m ă n u n t e d e m n e de o literatură a lipsei de lia a l ă m a s în cea mai mare parte din e l e ­ străine puţin cunoscute. Desigur nu toate căr­ când ea nu va fi trecut prin p e r i o a d a sa- fi­ prezintă un erou al nouei ordini sociale ins­ pudoare, soacra povesteşte în faţa satului în­ mente latine. D a r alături de acestea se găsesc, ţile d e acest fel cari apar si nici toţi autorii reasca de desvoltare, pe care popoarele Eu­ taurată şi organizată: I v a n I v a n o v y c — tra­ tâmplările d i n patul c o n j u g a l asupra căruia cum atestă Bertoni îr capitolul Caia, Icre lexi­ lor nu trec t o t d e a u n a d e Umila unor simple ropei occidentale au trecut-o prin formarea dus pe româneşte ar veni cred, Popescu, Io- auzul şi ochiul ei v e g h e a u , — fără justificare cale: elemente prelatine. italice, celtice, ligurc, excursii literare sau, dacă vreţi, a colecţionării eroina î n complicitate cu m a m a ei, face să-i greceşti, g e r m a n i c e , franceze, spaniole, e t c , pe de rarităţi pentru desfătarea sensibilităţilor unui stat naţional». Iar cuvântul său d e ordi­ nescu, etc... — intelectualul burghez at_ c o m u ­ dispară copilul în, chiar noaptea naşterii lui. ne, ca şi al colegilor săi dela Vaplilc ( A c a ­ rare autorul le adună şi le c o m e n t e a z ă în v e ­ nismului ( t u â n d din inimă, natural, pe bur­ obosite de fenomenul literar o c c i d e n t a l . P r i n ­ Leana (agitată): Mamă... Ai făcut aşa cum derea discuţiei asupra Vorbirilor iialicne. care tre cei însă, cari î n cercetările lor urmăresc d e m i a Li'ieră de Artă Proletară, — f o n d a t ă de ghezi şi toate prejudecăţile lor), membru mar­ din Moscova! S t a b n însuşi a cant al cercului comunist d i n localitatea sa, ţî-arn spus cu. după el coiespund celor trei împărţiri ale Ita­ mai mult de cât atât, unul din cei mai neli­ cl) era: Afară Măria Târziu: Chiar a ş a . C u m a i spus tu. A m liei antice şi se îmoart în dialectele Aiii niştiţi, p o s e d â n d a m p l o a r e a d e orizonturi pe trebuit să intervină ca să stigmatizeze pe îa- depreună cu d e m n a lui soţie, «tovarăşa H a centrale fi meridionale şi dio «Vreau s ă reamintesc un fapt pe lakta». a m â n d o i cu idei înaintate şi... cu guver­ pus-o în paporniţă şt m'am dus la râu, acolo nord. dialectele măsura întinsei sale activităţi dc p â n ă acum — drăsneţ: toscane. orizonturi cari ne îndreptăţesc speranţa unei care îl cunoaşteţi cu toţii. Vorbesc de artteo nantă franţuzoaică pentru educaţia odraslelor u n d e - i ghiaţa spartă de prind pescarii peşte Iedele Am v â r î t - o cu capul în a p ă şi i-am dat drumul opere de sinteză c a t e să taie alee largi şi lim­ Iul comunistului C h v y l o v y j . apărut în presa Sal'ra e necruţătoare In primul grup. dialectele din Xord. se g ă ­ suo ghiaţă. pezi prin bogata- şi variata sa oprro şi să n e ucraineană. C h v y l o v y j vrea să desrusifice ime­ sesc graiurile: lombard, piemontez. ligur. v e Dintre celelalte nume cari se detaşează din M a i u m a n ă însă Măria Târziu — compromite neţian. c m i l i a n - r o m a g n o l . T o a t e aceste an c o ­ aducă cuvenitele concluzii — este ţâră îndo­ diat proletariatul ucrainean; şi afirmă că poe- antologie, J a n o v s k y j uimeşte prin larga res­ ială Lingi Salvini, ( N u am pretenţia prin a¬ sia ucraineană trebire sa fugă cât mai repede piraţie epică a prozei sale. răsunând toată de ideea — d â n d pruncul unor ţigani, faptă des­ mun a n u m i t e f e n o m e n e dc marc importanţă, ceasta, să prezint p e Salvini publicului nostru, de literatura rusă şi d e stilul său. C h v y l o v y j sgomot de arme şi bătălii sau alteori de c â n ­ coperită în m o m e n t u l final ai acţiunii, până ca de e x . : degradarea consoanelor labiale şi cunoscut la noi mai ales prin volumul său d c spune că .ideile proletariatului sunt cunoscute tece populare, a d e s e a colorată de un p l a n t u ­ la care pana febrilă a domnului A n d r e i C o r ­ dentale intervocalirc, asimilarea lui c şi g î n a ­ traduceri d i n p o e z i a populară şi prin studiul şi fără arta Moscovei; şi este entuziast, d t ros umor al personagiilor, ca în «Cele Patru teanu a ridicat noui a v a l a n ş e dc întâmplări intea v o c a l e l o r palatalc (e, i). e t c . precum au său mai recent d e s p i c Ion Creangă. Activitatea un entuziasm mesianic pentru tânăra mişcare complimentare, organizate în. jurul aceluiaş şi anumite deosebiri ca de e x . în graiul p i e Spade». sa cuprinde literaturile d e limbi s l a v e , fino intelectuală ucraineană. Ei încearcă în mod mentez şi vencţian. î n c a r e ' s e constată nu n u ­ Figura eroinei d i n povestirea lui O l h a K o - vid iniţial: neverosimilul. ungrice şi baltice. O notiţă p r i v i n d unele lu­ ridicol să despartă prin act a n t i - m a r x i s t cul­ mai degradai ea lui — t — .intcrvoca-'.ic, dai Ferocitatea tinerei m a m e — d a c ă ar fi să byljanska, Vassylka, f e m e i a care ascunde cu crări a l e sale în d o m e n i u l literaturilor slave tura ucraineană dc politica comunistă. A c e a s ­ chiar dispariţia lui totală. (O d o v a d ă de uni­ încăpăţânare un soldat ucrainean fugit dela renunţăm ia condiţia i d e a l ă a teatrului şi să se p o a t e găsi in a n t o l o g i a care m i - a inspirat ta sună acum straniu, mai mult decât straniu, citatea impciiului roman o pot oferi caracteRuşi, suferind în tăcere şi fără să s e revolte, j u d e c ă m piesa d o m n u l u i Corteanu dela nive­ recenzia de faţă). In. desele conversaţii cari l e - în gura urui comunist. T o c m a i când proletarii listiccle graiului româncesc din M a c e d o n i a su­ este un personagiu care nu-1 mai poţi uita. lul la care ea o coboară — e n e m o t i v a t ă , deci a m a v u t cu el n u arareori r e v e n e a în vorbirea Europei occidentale sunt plini tic simpatie pen­ prapus în parte în daco-rouiâiui, în care p a l a falsă. S e n t i m e n t a l ruşinii nu o putea încerca: lut formula «nou umanism roman» şi aceeaşi tru M o s c o v a , centru al mişcării internaţionale Un. fel de soră mai blândă a Vitoriei, d i n ştia tot satul că trăise cu feciorul chiaburei talizarca labialelor e un fenomen frecvent). formulă o găsesc şi î n a m a b i l a d e d i c a ţ i e d e revoluţionare şi al comunismului; tocmai când Baltagul lui S a d n v c a n u . In al doilea grup: Dialectele cenl4.de ji me­ Spectrul mizeriei r Copilul ar fi putut aduce T u l neuitat e eroul lui V a l e r j a n P î d m o b i l n y j , pe una d i n ullimile sale cărţi apărute, carte proletarii occidentului privesc cu entuziasm şi intră graiurile din Lazio, Umbria. salvarea. Se ştie prea bine cât de mult exploa­ ridionale Iv^'O Bosyj, înfricoşată întruchipare a misti­ pe care vreau să o semnalez cititorului român speranţă stindardul care fâlfâie ia M o s c o v a , tează ţăranii a s e m e n e a situaţii şi scriitorii rari Marchigiano. Abruzzi si M o l i s a n o , d i n Lucai care poartă Irumisul titlu: «/. Qiwllru Scia- i comunistul C h v y l o v y j nu găseşte nimic altceva cismului popular, cerşetor trenţăros şi nebun, au cunoscut cu adevărat satul au spu«-o dc u-a. C a m p a n i a . Puglia. Calabria şi Sicilia şi care ceartă în n u m e l e lui D u m n e z e u pe toţi hote» (Cele t'utrn Spade). Antologia di mir ra­ m a i bun decât să î n d e m n e pe toţi oamenii ac­ V mult. Culme a «scălămbăerii» de un inedit l a i ; •ie caracterizează prin transformarea lui - ntj tări lumini". V e l l c c c h i n editore. F i r e n z e . ' P r e ­ tivi ai Ucrainei să fugă dc Moscova». C h v y ­ cei cari îi întâlneşte î n cale pentru toate sufletesc, este i n d i g n a r e a tinerei m a m e în m o ­ in rin (dc cx. veci::ienna « v e n d e m m i a » ) , din b «nedreptăţile, toată ura, f ă r ă d e l e g e a şi faţată de un l i m p e d e şi d o c u m e n t a t studiu in­ l o v y j , în prada- disperării, s'a sinucis. Iar sinu­ mentul când află că copilul ei fusese dat la mi (dc ex, venr.vnn,i « v e n d c m m i a » ) , din b m â n i a cari s a u revărsat pe pământ ca troductiv al lui S a l v i n i , a n t o l o g i a cuprinde doi­ ciderea lui. întâmplată prin Mai 1933. a fost Ţ i g a n i — idee cu nimic motivată, căci în (Itr-) î n z' (vr-j, a iui _ rl> - î n - rv - a lui o mare sălbatecă» sprezece prozatori ucraineni ale căror bucăţi - >;v -. - dv . respectiv în - sb - şi - bb -, semnalul d e deslănţuirc a prigoanei: U n a dună şi aţâţă poporul l a revolta î m p o t r i v a c o m u ­ piesa d-lui Corteanu, rti,m am mai spus. Ţ i g a sunt in c e a mai mare parte traduse d e cl. :tc. şi ptin d e s v o l l a r e a lui p • 1 în kj (ue ex. alta au lost suprimate revistele, au desfiin nii se bucură de un prestigiu moral pe rare niştilor. chiu din plus, chianla din /dania). In interio­ ţat toate societăţile scriitorilor ucraineni. (Asu­ nu-1 a u Românii. Voi spune dela început, fără teamă dc riscul Dacă Oleksij Kundzic supară puţin, cu toată rul acestui al d o i l e a grup se pot distinge pra- «fascistului» C h v y l o v y j , interesant şi a? ti­ M o t i v a r e a psihologică a acţiunii în sir.e fiinei iperbolei. că lucrarea lui S a l v i n i e c h i v a l e a z ă v t i v a lui, printr'un didacticism prea tenden­ clte trei zone. care se pol uşor determina după cniţii lui S a l v i n i d i n « A u g u s t c a » , Februarie cu o adevărată descoperire literară, b o g a t ă în ţios. — mă g â n d e s c la personagiul său, T o v - total nulă, piesa domnului A n d r e i C o r t e a m dezvoltarea vocalelor finale şi a vocalelor t-.i1U3S. Calificativul «fascist» a fost dat nu ara nu poate interesa ca operă dramatică. Despre autentice capodopere şi plină dc învăţăminte, mac. pe care-1 opune celorlalte personagii din uite. O zonă cuprinde Sicilia. Calabria şi Pu­ mai ales pentru c e i cari ar voi să studieze ra­ recri acestui seriilor, deşi, abstracţie f ă c â n j dc a s a O escapadă romantică ea- ideal al noului însuşirile sale literare nu sc poate vorbi. Cas­ glia meridională. în care î şi C i accentuaţi sunt naţionalismul său, unele tendinţe d i n opera porturile dintre fenomen rl politic rusesc dc artist sănătos, duşman al slăbiciunilor şi n e ­ cada de expresii din f a m i l i j a c e s t u i a : ..«sării icjCiezcritaţi prii: i şi II. O altă zonă cuprinde după răsbdi şi creaţia literară ucraineană. sa nu-1 justifică deloc. Lucrul nu trebuie să liniştilor romantice — ce aleasă. în schimb, facem treaba la Vadu-lat...». «Te doare pc Puglia de N o i d . Lucania. C l a n i a , Molise şi Căci Salvini s'a mulţumit cu o explorare, după ne mire. In Rusia lucrurile se petreceau aşa. simplicitate î n proza lui Vasyl Stcfanyk! M i ş ­ tine de fată mare, că tu ai fost fată mare ?» Abbruzzi şi are ca trăsătură caracteristică scă­ expresia sa, «dcalungul coastelor», a d i c ă in d o ­ în altă parie naţionaliştilor adevăraţi nu li cătoare mai ales. dintre cele două bucăţi cari — te fac să pu, capul în pământ. derea tuturor atonelor finale in o vocală n e ­ meniul literaturii c o n t i m p o r a n e . Iară să intre s a cruţat calificativul de «comunist» şi orice i! reprezintă în antologie, cea intitulată Fe­ D a r p r i m e j d i a c e a m a r e p c care o implică clară, care s a ţ ; putea reprezenta prin a ţ i e. în a d â n c i m e în acest ţinut reprezentat încă judecător fără părtinire şi cu puţină pătrun­ ciorii, {n care bătrânul ţăran Maksy.m stă dc reprezentarea ei, constă î n ecoul pe care ea ai O a treia zonă o constituie Lazio. Umbria şi cu a l b sau c u prea puţine d a l e pe harta g e o ­ dere va vedea în aceste f e n o m e n e contradic­ vorbă cu caii lui şi-şi p l â n g e a m â n d o i feciorii putea să-1 aibă în afară, Străinii i-ar putea Marche. G i u l i o Bertoni face un e x a m e n a m ă ­ torii acelaş j o c feeric şi multicolor al univer­ grafică a descoperirilor literare. atribui o valoare documentară — şi ar putea-; nunţit al caracteristicilor fonetice ale fiecăpierduţi. salei prostii umane.,.), A u t o r i i d i n a n t o l o g i e , unii m a i vechi, dar cu Iar J u i i j L y p a realizează în personagiul său folosi printre armele active ale p r o p ; - . a d e i loi tei zone. dând numeroase e x e m p l e . C i t despre soarta scriitorilor înşişi, unele Ruban, răsboinic simplu şi drept, c o m a n d a n t împotriva noastră, z i c â n d : l a l ă - v â satul, iată activitate prelungită până aproape in zilele Al treilea grup îl constituie : Dialecte­ noastre, alţii tineri şi martori ai unor Irămâii- din notiţele biografice din a n t o l o g i e sunt edi­ al unei formaţiuni neregulate care luptă p e n ­ vă civilizaţia ! le toscane. î n care Bertoni pune g r a i u l tăii de arzătoare actualitate, impresionează dc ficatoare: C h v y l o v y sinucis, Kosynka c o n d a m ­ tru libertatea Ucrainei în timpul revoluţiei, Emil Giurginea flcTcrtin. pisan, lucehenez. pistoiez. senez, arela început printi'o caracteristică ce le e c o ­ nat la moarte si împuşcat, Kundzic dispăr- alături de celelalte trupe naţionale regulate, tin. chanainol, g a r f a g n i n şi unele graiuri din mună fără excepţie- un dar natural dc a p o ­ rut, etc... tot sufletul eroic şi pitoresc a l . luptătorilor Corsica. Trăsătura lor caracteristică este dez­ vesti frumos şi nesilit, dar care simţi că nu D i n aceste câteva scurte date pe care le ucraineni d e altădată. Ruba-n trăieşte cu sim­ voltarea lui - y - in - j - înaintea lui - r este n u m a i a l lor ci şi al pământului unde aau ( a l e g â n d u - l e numai pe acelea cari privesc plitate pe plan de l e g e n d ă , respiră aer de >i lipsa m c t a l o u c z i l o r . La fel şi î n acest grup trăiesc, pământ bogat în povestitori. îmi vini strict e p o t a scriitorilor din a n t o l o g i c ) , se va b a l a d ă şi c c o m p l e t Inadaptabil l a vremurile G I U L I O 3ERTONI, LSocictâ Tinocra-fica Mocfenese in M o d e - r'fofcnţa. îviugello. V a l d a r n o şi V a l d'Elsor; PKUriLU LIIMUUISsă s p u n şi scriind aceste, g â n d u l imt shoară la înţelege pentru ce toti nc<sti pr-w-jt,,.,; r,.in.»,~ ..*:. ... D'ITALIA no. 1940, X V I I I — •râturile occidentale draga noastră M o l d o v ă . ale dialectului toscan: pii slova luptătoare. N i r i u n u l d n ei nu /isează, î n c h i z â n d a n t o l o g i a lui Salvini, stăruie în T I C O E. F.. 118 p.). ian, luchhez. pistocz: «raiiirilr meridionale sac S'ar înşela însă cititorul rare şi-ar închipui ' p e n.iciuni'1 n u l ispiteşte prejudecata apu- amintire impresia unei lumi fruste, n e î n d u p l e ­ In I!>]t> G i u l i o Bertoni a publicat la Mi­ icnesc: graiurile (trctiim-i liiuneiiioh şi ilialec această literatură ca o dulce depanare dc po­ :can.i a artei pentru artă. La tot iiastil întâl­ cate în luptă cu duşmanul, de o credinţă pe Italia 'ele gaifagniiii şi îeslârş't graiurile din Corsica. veşti şi istorii d i n vremuri bune. rod al unor neşti în, opera lor o g l i n d i i e aceste continue cât dc s i m p l ă pe atât de neclintită şi bună lano un studiu amplu şi dncumrnlat: care s a epuizat de mult şi dc rare într'o ,\<:ti) sintacticii autorul se ocupă dc v i e ţ u i : i p a c i n i c e şi împăcate. A n t o l o g i a Sui lupte ale unui popor care de veacuri se vrea în a n s a m b l u , lume redată prin m i j l o a c e simple diuwtlale, Enciclo­ trâsătuiile care diferenţiază secţiunile vorbiri Salvini e toată huiet de arme iar autorii î n - neatârnal. aceste continue frămvntâri pentru I şi puternice. L a C h v y l o v y j . de sigur, n'ar pu­ autorul lui probabil că s a servit în 7 r t e e a n i (voi. X I X , pp. 922¬ lor iialicne. ca de ex.: î n t ă i i r t a pronominală mănuchiaţi î n c a sunt luptători în adevăratul afirmarea unui gcn'u naţional de o vitalitate ] tea- fi vorba de această simplicitate d e m i j l o a ­ pedia Italiana ce stilistice, dar lirismul său tumultuos trans­ 928), schimbând şi a d ă u g i n d multe lucruri noi, •care se e x t i n d e asupra tuturor dialectelor din înţeles al cuvântului. Pentru a putea 'ege atât de neîmblânzită. A n t o l o g i a cuprinde servitori ucraineni din figurează tot ce atinge, d â n d autenticitate ori­ în acea- scurtă sinteză asupii limbei şi dia­ N o i d : extinderea gerunziului în antic, ,, p r i m . i acest l a p l ar fi destul să a m i n t i m că J'mSa conjugări si la alte conjugări, care se întâl­ şi literatura ucraineană au avut unul d i n cele G a l i ţ i a . ca bunăoară O l h a Kobyl janska- (fe­ cărei ţiidrăsiieli. Oricari ar fi însă m i j l o a c e l e lectelor iialicne. Multiplicitatea faptelor slu mai tragice destine, destinul d e a fi prigonite meie — născută în Bucovina), sau Vasyl S t e - de realizare, a l e Iu: C h v y l o v y j ca şi a l e celor­ diate, varietatea p i o b l c m e l a r puse. cereau dc neşte îu N o u l u i peninsulei, uzul în dialectele meridionale al imperfectului subjonctiv eu în toată istoria lor. cu rare răgazuri şi prea fanyk, doi emigraţi: U l a s Samciuk şi Jurij lalţi, o vorbă mare şi frumoasă îţi v i n e n la sine o î m b o g ă ţ i t e şi o a p r o i u r d a i e . Şt G i n cnzul d e condiţional, etc. scurte p e r i o a d e de linişte prielnice c i t a ţ i e i . S e ­ I.ypa şi însîârşit grupul scriitorilor ucraineni minte când te-ai apropiat de această litera­ lio Bertoni n'a întârziat sa ue prezinte în al Italici în e o colul al X l X - l c a eonstitue pentru e a n u meniul „cmimişti. cei mai numeroşi, în frunte cu M y ­ tură inspirată aproape exclusiv din viaţa ţă­ acest sens un Profil lingvistic Inslârşit i.itr'un capitol asupra Limbei lite­ ranului (mediul orăşenesc nu-1 găseşti decât la Iti ţia «Testi e manuali», pc care Instituim rare, Bertoni se ocupă de graiul florentin celei mai mari asprimi ruseşti. In. a e c a s l ă epo­ kola C h v y l c v y j , Jurij Janovskyj. t:tc. fi d c F i l o l o g i e R o m a n i c ă d e l a Universitatea d i n limba literară, că, ura Rusiei î m p o t r i v a poporului u c r a i n e a n de formarea limbii literare i/aOrdinea în care figurează în lucrare este Kundzic) sau a luptătorului, virilitate. Roma, o publică prin îngrijirea sa . nu mai cunoaşte margini. (Ucrainenii spun cea cronologică. în afară de j a n o v s k y j . care 'iciw şi face o notă asupra pronuujici tultc Întinsul p ă m â n t al U c r a i n e i , cu poporul Ş-i «Moscovia» şi ar trebui citite căiţi ca «Sludi deschide a n t o l o g i a şi I.ypa. ultimul din volum limita sa. deosebită de cea rusească, cu isto­ Scris penttu studenţii Facultăţii dc Litere romane fi culte flore aline. rli storia c iii cultura (tomna., de E u g e n »care-i este puţin concluzia», afirmă Salvini ria şi cultura sa, deosebite dc istoria şi cul­ şi pentru cei ce s e specializează î n susnumitul U n Apendice în care se ocupă d e vorbirile Onatskyj (U. P. S R.. R o m a ) >;iu «Ucraina — în grija lui de a sublinia cât mai bine carac­ tura Ruşilor, este vecin cu ţara noastră. Câţi Institut, presupunând cunoaşterea noţiunilor neilaiiene şi de Expansiunea ilitlianci şi o b o La ierta martire cd indi.ma» d e Riccardo B o n - terul unitar al acestui minunat mănunchi dc dintre n o i am cunoscut ceva, p â n ă acum, din elementare dc lingvistică şi filologie romanică goatâ bibliografie, romplecteazâ acest singular d i c l i (Edizioni V e t l o r i n i , Rc.ma), pentru a p u ­ scriitori. Milano viaţa şi manifestările acestui vecin ' (.iaci d a ­ (P. Srmy Lopez. Le origini neolatine: fi i m p o r t a m itudiu a-tipra profilului lingvistic tea î n ţ e l e g e n e î n c h i p u i t a prăpastie caic despar­ 1920; P. E. Guarnerii). Fonologia remanza. al Italiei. Am spus că revelaţia c e a mare a antolo­ toria unei ţări care se v r e a orientată, este d e te cele două popoare precum şi lupta dc gici e C h v y l o v y j . D o u ă sunt fragmentele car; a-şi cunoaşte bine vecinii. însufleţit de a Milano, 1028) şi mai ales de gramatică istorică N o u t a t e a v o l u m u l u i , indicată chiar de antoi veacuri a Ucrainei pentru i n d e p e n d n ţ a sa p o ­ reprezintă pe acest scriitor şi pnet-erou, sim- ceste gânduri am scris cele dc mai sus. pen­ a- limbei italiene (W. Meyei-I.iîbke. Grammali- (în Arrhivam Romaniciim. voi, X X I V , No. litică şi culturală). Ministrul d c interne a! Ţ a ­ i;ol dc pe acum al luptei pentru independenţa tru a semnala- publicului românesc frumoasa ca slorica della ling/ta italiana c dei dialiili î — 3 , apriJe-settcmjre 1910, pp. 333—334). rului, V a l a j e v . proclamă în I S(i.î înri'o cir­ Ucrainei, Primul întitulat Ivati Ivauovyc, iar lucrare a iui S a l v i n i . într'o R o m â n i e de mâi­ toscani, trad. de M. Bartoli e G. Braun, T o - ^cnstă în confruntarea r m ă n u n ţ i t ă şi perfectă culară că «limb» ucraineană it'n existat nici­ Iltt'ienisclic ne, reîntregită în a d e v ă r a t e l e şi dreptele sale rino. 1927) ace-it Profil lingvistic urmăreşte a paginilor «ciisc cu acele din al d o i l e a Eu şi cu subtitlul Romantica. odată, im există fi mei IUI va exista cândva». a lui W . Meyer-Ltibkc şi ale m a ­ Niciodată, cred. dela W i l l i a m W i l s o n al lui !iclare, studiul şi investigaţia serioasă asupra din motive practice şi pentru o cât mai mare Grammalili Astfel m a i a l e s în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u ­ Poţi încoace, conştiinţa umană n'a fost mai tuturor vecinilor cari ne î n c o n j o a r ă v a trebui claritate o schemă g e o g r a f i c ă , deşi se ştie că nualului lui Bourtiez. In afară d e aceasta, lui trecut, centrul propulsor al energiilor lite­ împărţirile geografice şi administrative r.u Giulio Bertoni a it -uşit, în baza ultimilor cer­ biruită de apelul moral ca în această ultimă să înlocuiască informaţia superficială şi bali­ rare sc mută în Galiţ.'a. unde scriitorii ucrai­ coincid cu cele lingvistice. cetări ştiinţifice, «â prezinte primul profil lingbucată a lui C h v p l o v y j , Ca şi î n W i l l i a m vernele gazetăreşti. Pe acest drum v a trebui neni, în ciuda hotarelor potrivnice, continua să purcedem de pe acum, cu toată p o t r i v n i c a Pentru a evita confuziile în discutarea f e ­ v h t i c al Italici. Pentru noi studiul merită toată W i l s o n . dedublarea există şi aici. D a r trage­ creaţia în limba lor naţională, Aida în 1922. dia eului lui C h v y l i v y j e tragedia revoluţio­ vremurilor. Iar când acestea toate vor fi în­ n o m e n e l o r regionale G i u l i o Bertoni s'a simţit îtlenţia deoarece e scris de un om de ştiinţă după scurtul intermezzo al independenţei din făptuite, mărunta şmecherie românească va obligat să d e a dc cele m a i multe ori numai obiectiv, care ne cunoaşte şi care nu ne uită timpul revoluţiei — când Ucrainenii luptă narului: comunist. î n imediata accepţiune a fi iuat sfârşit şi vum fi tari cu a d e v ă r a t . iu nici una din publicaţiile sale ştiinţifice, noţiunile sintetice şi generale. atât împotriva- c o m u n i ş t i l o r c â t şi î m p o t r i v a textului; d i n toate timpurile, prin largile re­ Chiar din Introducere (pp. 9—27) cu sub­ Petre Ciureann zonanţe de u m a n i t a t e a l e lirismului acestei A*. Car anii a ţariştilor lui D e n i k i n şi a- armatelor străine titlurile s a l e . Limba literară şi dialectele. Lim­ (cea franceză mai cu s c a m ă ) — scriitorilor proze vrăjitoare, A r z â n d până la a l b dc fnba fi locuitorii Italiei vechi şi Limba vulgară ţi I ucraineni d i n Rusia li se deschide o nouă catismul revoluţiei, tradus în frenezie san­ preromanicu se cbservă aceasta: «Orice l i m b a j epocă prielnică plăsmuirilor literare. R e g i ­ guinară, eroul are veşnic alături pe mama lui: literară se naşte d i n un diale:t. şi treptal ce « î n c â t n a r e a acelei extraordinare Măria, mul bolşevic, dilicil învingător înlăuuliul câştigă demnitate şi valoare naţională, se d i ­ dela hotarele veacurilor necunoscute... O serie d c probleme ţării, bătut de P o l o n i a în afară, i n i ţ i a l ă o COPIII PĂMÂNTULUI U n spectacol mai ferenţiază şi sc izolează, d e v e n i n d abstractă, B R O D N I C I I . ingenuitate, m e l a n c o l i e î m p ă c a t ă şi bu­ importante privitoa­ politică de relativă libertate pentru diferi­ întristător, mai d e - c c n v c n ţ i o n a l ă . capabilă totuşi de a asuma, din nătate fără margini»... tele culturi n a ţ i o n a l e , fapt de c a i c rcriitnrii g t a d a n t pentru noţiunea de ţăran şi viaţă ro­ sentimentul celui care o vorbeşte sau o scrie, re la istoria R o m â n i l o r în epoca secolelor X — X I V au rămas până a z i u'jicctc d e c o n ucraineni ştiu să se folosească, d â n d un nou După fiecare şedinţă a tribunalului negru al m â n e a s c ă la ţară, decât acela pe care ţi-1 oferă noi şj mereu diverse forme concrete. Limbile trcveisă intre cercetători. I n această epocă avânt literaturii limbii lor. S p e r a n ţ e l e comu­ revoluţiei (cadrul; un somptuos palat al unui această piesă, n'a fost înregistrat p â n ă acum î n litciarc se d e s v o l l ă şi cresc împreună t u loată rlin secol în secol se înmulţesc d o c u m e n t e l e niştilor ruşi însă. cari prin acordarea acestor nobil împuşcat, in depărtare sgomotul de ar­ istoria teatrului nostru. Acei cronicari drama­ cultura naţiunci. se întăresc prin contribuţia îu care este vorba de Români, dar aceste elolibertăţi n ă d â j d u i a u să cimenteze tendinţele me al revoluţiei: personaoiile: Doctorul T a n a - tici care au afirmat că data premierii piesei p i i i t u a l ă a tuturor regiunilor şi se nutresc d n ciimente iu- multe cazuri sunt contradictorii şi diverse şi centrifuge ale popoarelor d i n R u ­ bat, încarnare monstruoasă a fanatismului ce­ d-lui A n d r e i Corteanu v a rămâne ziua m e m o ­ nreţiosul şi viabilul alim-mţ al dialectelor ta t susceptibile de interpretări diametral opuse. sia în noua i d e o l o g i c marxistă, au fost repe­ rebral, a- antiumanului, într'un cuvânt. Andrei, rabilă a teatrului romârsesc, au avut dreptate: d e v i n « l i m j â » d e î n d a t ă ce c o n t r i b u i s e să c Explicaţia acestei lipse d e con.coidanţă este de desamăgite in legătură cu Ucrainenii. R e z u l ­ comunistul slab de înger, care s e m n e a z ă sen­ v o m încerca să uităm şi nu v o m isbuti această formeze» destul d e simplă : d o c u m e n t e l e originale nu­ tatul acestei renaşteri culturale a fost o pru tinţele de c o n d a m n a r e la moarte cu o iscăli­ mărturie ruşinoasă a . z i l e l o r noastre î n care a D i n aceste m o t i v e e foarte util studiul dia­ mai in cazuri e x c e p ţ i o n a l e sunt la dispoziţia gresîvă regăsire şi adâncire a conştiinţei n a ­ tura indescifrabilă, sentinela asiatică, idioată fost posibilă prezentarea pe scena primului cercetătorilor, cari de cele mai m u l t e ori tre­ ţ i o n a l e şi o p . ă p a s t i e d i n ce în ce mai a d â n c ă şi nepăsătoare «adevăratul câine credincios al tealru al Capitalei a unui sat dc tâlhari şi in- lectelor. I n [talia mai a l e s caracterele regio între Kiev şi Moscova. Cât despre deosebirea revoluţiei», cum îl numeşte sarcasmul s â n g e ­ fanticizi cu titlu de sat românesc. într'un a¬ .iale au fost. din cauza imptejurărilor .istorice, buie să se mulţumească cu reproducerea lor dintre scriitorii ucraineni şi cei ruşi. ca era ros al lui C h v y l o v y j . . . ) eroul lasă pe tuvarăşii mestec ofensator cu ţiganii, personagiile satului mereu distincte şi intense, până la- unificare: in diferite colceţiuni dc documente. Şi aceste d e l a început considerabilă. In t i m p ce ultimii săi 5' aleargă sa.-şi găsească celălalt eu. m a ­ apăr. d i n toate punctele de vedere într'o con­ Regalului. V a r i e t a t e a şi bogăţia lor, cu mult colccţiuni nu reproduc întotdeauna d o c u m e n ­ superioare varietăţii şi bogăţiei dialectelor al- tele în termenii exacţi ai originalelor, ci au preconizat d i n ce în cc mai mult — după ma, înnebunit d e reiiiuşcâri; diţie inferioară acestora înfăţişaţi d e altfel ca :or ţări n e o l a t i n e ne ajută. în oarecare mă­ itltimbă — intenţionat sau din superficiali­ o b s e r v a ţ i a lui S a l v i n i — « u n n e o r e a l i s m d o ­ «La Răsărit sc profilează întunecai grupuri sociale solidare, ducând o viaţă m o r a l ă sură, să ne urcăm p â n ă la limbile vechilor lo­ tate — câte un cuvânt, iar documentul trece cumentar şi optimist, mai degrabă superfical . şi ascuns palatul princiar, acum tribu­ şi folositoare societăţii. cuitori ai peninsulei. Intr'adevăr. anumite ca in domeniul cercetărilor în foima aceasta vi­ şi propagandistic in ansamblu», foarte intui fi­ nalul negru al Comunei. •îutcrislici ale celor mai vechi vorbiri se c5tn Un sat în c a t e preotul e v i d a i de moravurile dată. lat de oficialitate, primii aduceau în litera­ Mi-întorc privirea şi într o clipă m i - politice, până la treapta de fante şi cioclu. în utiă încă în dialecte şi se prezintă cercetăto­ tura lor tot e p o s u l şi patos-ul popular al Să luăm. ca exemplu problema Brodnicilor, aduc aminte că a m şase pe conştiinţă. care primarul e un sbir. in cure familiile în­ rului sub h a i n a siguiă şi frumoasă a graiuri­ Ucrainei. Janovskyj. care deschide seria auto­ de cari pomenesc câteva d o c u m e n t e dela î n lor italiene. văţăturilor sc nărue în adultei şi «ridicolul» rilor d i n antologic şi a cărui primă bucată dă cepuiul secolului al X l i l - l e a . Şase pe conştiinţa m e a ?! N u . nu-i încornoraţilor justifică destrămarea căminului, G i u l i o Bertoni menţionează astfel mai întitlul întregei lucrări a lui S a l v i n i , o d o v e ­ Istoriografia ungurească afirmă că aceşti adevărat! Sase sute. şase mii. şase m i ­ in care sc fură ziua 'n amiaza mare, în care j a n ­ tâiu limbile şi locuitorii Italici antice: Italicii deşte cu prisosinţă. Cât despre isvoarele de Brodnici au fosl identificaţi drept Români lioane, miriade pe conştiinţa mea ! darmii nu fac altceva în fiecare oră din zi dc FtJisci, Volsci, Sanriticî. Fretani.Irpini. C o m i n s p i i a ţ i e . o lectură chiar mai superficială a îiv.ă în secolul al X l l l - l c a . T r a d u c â n d apoi — Miriade ? cât procese-verbale ale sutelor de cazuri de de­ pani, Lucani. Bruzi, Mamcrtini. Peligni, M a r ^ acestei cărţi este suficientă ca să ne c o n v i n g ă l e i m e n u l de brodnic prin «lagăr», «nomad», Îmi pipăi capul. licventă. — în chip violent, pactând cu oamenii Equi, Vestini, P i c e n i , Ernici, Marrucini. E . r - s c că p e scriitorii ucraineni nu prea-i ispiteşte istoriografia ungurească a căutat să tragă din ...Ci din. n o u trece prin faţa- mea, ca stăpânirii acoperiţi d e vinovăţie. în dauna ţăra­ Liguri. Celţi (Scnoni. Insubri. Boi, etc.) această identificare concluzia că ia începutul «stakhanovîsmul» iar viaţa muncitorilor şi pro­ o vijelie, Istoria obscură a civilizaţiei, nilor pe care-i bruschează, — un sat trivial, ca­ Vcneti. l a p i g i . Messapi. Greci şi Cartaginezi. b l e m a industrializaţii îi lasă reci. Conflictul secolului al X I I I k a Românii erau încă un ţi trec popoare, veacuri, şi trece t'mpul re nu cunoaşte sentimentul de veneraţie pentru Icliomcle acestor popoare l e s u b d i v i d e în trei între cele două tendinţe, existent î n g e r m e n e popor n o m a d , fără aşezări stabile. A f i r m a ţ i a bătrâni, un s g t cate în intenţia autorului vroia însuşi». grupe principale: latina (şi falisca). osco şi istoriografiei ungureşti porneşte dela istoricul încă dela început, era inevitabil şi s'a d e s ­ chis pe la începutul celui d e a l d o i l e a d e c e ­ Şi tot ca în W i l l i a m W i l s o n eroul sfârşeşte să fie o g l i n d a reală a unei ţări, moral desagre- umbrico. Treptat treptat limba latină se im­ ungur H u n f a l v i , care spune că în bula Papei niu al regimului comunist. T o a t e aceste date, priti a-şi ucide acest eu. O cere R c v o l u ţ ' a . ia; go-tă, un asemenea sat n u poate a v e a loc pc p ă ­ pune asupra acestor lim'.-ii, nu prin virtuozi­ Himoriu al 111-Iea d i n 1222. prin care acest mântul românesc. El nu poate fi compus — ca tatea sa, ci prin energia e x p a n s i v ă a Romei, ea yi c e l e d e m a i î n a i n t e depreună cu obser­ C h v y l o v y j e un Cekist consecvent: Papă le acordă Cavalerilor T e u t o n i autorizaţia « A c u m . pierzându-mi conştiinţa, ră­ să întrebuinţez o e x p r e s i e a lui D a n Bolta — deoarece «difuzarea unei limbi depinde de for j dc a accepta o donaţiune a regelui Ungariei nici măcar din « g r e c o b u l g ă r i m e a poposită în pit d e incendiul unei imposibile bucurii ţa şi de prestigiul poporului şi nu stă în iluzo- ! Andreiu al l l - l c a («Icrra Ilurza uoinlne»),

CRONICA

LITERATURA

1

a m

j

an

FILOLOGIE

T

;

TE A TR U

ISTORIE

:

D fraza d i n actul dc d o n a ţ i u n c al regelui «usque *d terminos prodnicorum» este îndreptată în «usque ad terminos Blaccorum», (Hunfaivi Pal, A z Olahok tortencte. Budapest 1894. Voi. I. p. 329). Istoricii români s'au lăsat i n ­ duşi î n eroare d e această a f i n n a ţ i u n e u n g u ­ rească si fără a m a i căuta s'o controleze au afirmat şi ei la rândul lor că Brodnicii sunt confundaţi, la începutul secolului al X I I I - ! e a , de cancelaria p o n t i f i c a l ă cu Românii d i n Car­ paţi A f i r m a ţ i u n e a istoricului ungur este lipsită de orice temeiu. B u l a P a p e i H o n o r i u al l l l - l e a (a cărei copie f o t o g r a f i c ă o a v e m înaintea noastră) nu foloseşte termenii cari i se atribue d e H u n f a i v i , ci spune şi e a «usque ad terminos prodnicorum». N u înlocuieşte ter­ menul de «prodnicorum» p r i n cel de «Blaccorum» nici colecţiunea lui Dregei (Dreger, C o d e x P o m e r a n i a e . B e r o l i n i 1760. P. 102 şi 108), care reproduce buia P a p e i H o n o r i u după un copiar d i n secolul al X V - l e a . N u m a i isto­ ricul ungur G. F e j e r (G. Fejer, C o d e x D i ­ p l o m a t i c u l Voi. 3. I. P. 372 şi 423, 1830) schimbă î n colecţia sa de documente termenul de «prodnicorum» prin cel de «Blaccorum». O identificare, la începutul secolului a! X l I I - l e a , a Brodnicilor cu R o m â n i i nu există prin urmare şi controversele care se î n t e m e i a ­ ză p e această identificare nu au nici o bază tosif Şchiopul t e m cu atât mai îndreptăţiţi s'o f a c e m , cu cât e vorba de u n ţinut care formează o unitate jtnică şi g e o g r a f i c ă cu O l t e n i a şi Bărbatul. Pentru a pune mai p r e g n a n t în e v i d e n ţ ă l e ­ gătura dintre R o m â n i i de pe cele două maluri ale Dunării, reproducem următoarele concluzii ale judiciosului studiu despre Românii din 'Ti­ moc, publicat de d o m n u l T i b e r i u Morariu în Revista Institutului Social Banat-Crişana pe M a i - A u g u s t 1941: - C a r a c t e r u l de continuitate cu populaţia din s t â n g a Dunării, atât în cc priveşte structura sufletească cât şi manifestările folclorice şi et­ nice, păstrate sub atâtea aspecte, precum şi numeroasele urme toponimice româneşti, sc e x ­ plică prin faptul că relieful şi v i a ţ a umană este identică d c - o parte şi de alta a Dunării. Ba chiar ca aşezare r e g i u n e a T i m o c u l u i este situată cu spatele către Serbia şi cu faţa către Oltenia. Acestui fapt se mai adaugă şi altul şi a-rume putinţa şi uşurinţa de trecere a văii l lunarii, care nu f o r m e a z ă un hotar în regiu­ nea Porţilor de Fier şi nici o p i e d i c ă etnică, ci dimpotrivă a înlesnit circulaţia transversală pe valea ei. Ca urmare D u n ă r e a poate fi consi­ derată ca o a x ă n a ţ i o n a l ă românească, în tocmai c u m este şi lanţul carpatic, a s t f e l în cât cine locueştc partea de N o r d , trebue să locuiască şi partea de Sud. Contactul perma­ nent se e v i d e n ţ i a z ă şi prin înlesnirea văilor şi râurilor, cu deschideri în. care s'au putut aduna sate şi chiar orăşele... N u trebue uitai că o parte din ţinutul amintit înaintează mult spre Oltenia şi Banat, p u t â n d u - s e de aici ali­ menta cu p o p u l a ţ i e românească, fapt care se poate mai bine remarca în Crama, unde păs­ torii ungureni, prin drumurile cutreerate de ci a u contribuit, în m a r e măsură. Ia întărire.', numeroaselor aşezări umane. Fără de această reîmprospătare şi contact continuu între am bele maluri ale fluviului, populaţia s'ar fi pu­ tut, în mare parte, desnaţionaliza». Pe p l a n e c o n c m i c , T i m o c u i ne-ar aduce .bo­ gate zăcăminte de minereuri, între care a r a m i dela Bor, pirita dela M a i d a n - P e k , etc. râvnite şi de Bulgari. In ce priveşte Banatul occidental, aci Sâr­ bii au o oarecare ascendenţă numerică faţă de elementul românesc. D a r cum Banatul trebue considerat în extensiunea sa dintre D u n ă r e , Tisa, Mureş şi Carpaţj, Românii îşi câştigă o preponderenţă marcantă şi în această pro­ vincie reprezentând 578.049 locuitori, faţă de 284.329 Sârbi, 387.565 Germani şi 242.152 Unguri. Banatul occidental ne-ar aduce o re­ ţea desvoltată de căi ferate, -cu două noduri importante, Ia Kikinda şi Vârşeţ, deservind c bogată regiune agricolă. N u ne î n d o i m că, în curând, noua ordine europeană le v a procura R o m â n i l o r timoceni ţi bănăţeni bucuria de a-şi manifesta în deplină voie, la umăr cu noi, aspiraţiile lor naţionale, zăgăzuite p â n ă azi de o acerbă opresiune străină.

A

C

I

A

<

8 >

1 N O E M V R I E 1941 a unui colţ de ţară, cu m i n u n a t e l e locuri de la p o a l a Semenicului, — pârtii deschise în trecutul regiunii, sate şi o a m e n i prinşi din această perspectivă, î n frământările lor zil­ nice, aspiraţii şi înfăptuiri cc fac f a l a Cara­ sului, probleme n a ţ i o n a l e şi sociale în aceeaş măsură. O carte a realităţii româneşti în l u ­ m i n a ei adevărată. O a s e m e n e a carte putea să scape agenţiei observatorilor noştri literari, .oiicentraţi asupra unor p r o b l e m e capitale pentru n a ţ i a românească, probleme cu care ani dearândul ş i - a u bătut capul ca miracolul proustîan sau teoriile freudiste. Dintr'un unghiu al p ă m â n t u l u i românesc ţâşneşte o flacără: l a l u m i n a ei se arată o privelişte nouă a ţarii. N i m e n i nu ia aminte. Să n u considerăm v a l o a r e a literară a cărţii, .iar p a s i u n e a de care ea e străbătută, pentru triumful valorilor naţionale, spectacolul î n ­ tăritor al cinu'ui c a i c înfruntă o mie de piedici ,i birue p â n ă la urmă, fac dintr'ânsa o operă sănătoasă al cărei e x e m p l u repetat pentru jlte regiuni v a u m p l e a un gol, simţit cu ruşine de literatura românească pe care nu-1 mai nu_ mim. Emil Gitirgiura Vigoarea expresiei lui A n d r e i M u r e ş a nu, a r d o a r e a l o z i n cclor sale, sufiul patetic a l Patriei care bate în stindardele noastre, toate acestea vibrau în c u v i n t e l e rostite la radio de părintele Su­ veică, aprigul conducător al R o m â n i l o r din timoc, Î m p l i n i n d în făptura lui tipul dc «popăhaiduc» din b a l a d e l e m u n t e n e şi tipul dc căr­ turar, inspirat de marile noastre tradiţii latine, al preotului transilvan, părintele S u v e i c a s'a ridicat acum în n u m e l e celei mai oprimate, mai triste şi mai uitate ramuri a poporului românesc. « A c u m ori niciodată !» In n u m e l e fraţilor săi din T i m o c — din regiunea de mare v o ­ caţie românească, m e n i t ă să deschidă T ă r i i orizonturile întreg pământul ni sân originar — Ipăriiiteh: S u v e i c ă a rostit u n i m p l a c a b i l : A cui ii ! • > Pământul sacru al D a c i c i Iui Aurelian e menit întărească limesul european, să c o n •ribue la- înălţarea acelui zăgaz incomparabil împotriva A s i e i , a puhoaielor s l a v o - m o n g o l i c e , .are este poporul românesc... Părintele S u v e i c ă a rustit cuvinte ca a•estea: «Cu piepturile stâncă, peste ape punţi, cu ângele î n â l ţ â n d u - s c vulcan, gonesc străne­ poţii lui Boerebista, până acolo, până unde i'a înfipt ultima săgeată din arcul dacic al moştenirii lui, «In S u d - V e s t îi aşteaptă T i m o c u l , p â n ă în davele de pe Morava. La Vest Si aşteaptă B a ­ natul până la T i s a — şi pe întreg cuprinsul transcarpatic, îi c h e a m ă suferinţele lui H o ria, Cloşca şi Crişan. Ii c h e a m ă s â n g e din e¬ roicul lor s â n g e , î i aşteaptă fraţi d c aceeaşi tulpină străveche şi nepieritoare, « P a n s l a v i s m u l activ s'a-desfăşurat pe axa M o s c o v a - B e l g r a d , ca o operă m e t o d i c ă şi cons tantă. « A x a prieteniei r o m â n o - g c r m a n e - i t a l î e n e se întretaie cu a x a acţiunei panslaviste, p e D u ­ năre. — şi tocmai acolo, unde acest râu are o importanţă e c o n o m i c ă şi militară deosebită. « N o u a orânduire care se pregăteşte E u r o ­ pei, cu însăşi contribuţia nemăsurată de jertfe • Jelania., •t ,« ^, J i romUn tea ia care răspândirea, suferinţele şi j e r t ­ fele lui îl îndreptăţesc. A x a panslavismului, sub presiunea acestor jertfe, sub tăria n e î n v i n ­ selor asaltui" ale cruciaţilor dreptăţii, s'a frânt.
] W j J t 1 M M I l l l t l

ÎNSEMNĂRI
PENTRU ALIPIREA TIMOCULUI ŞI A B A N A T U L U I O C C I D E N T A L F i o u t i c r c l e reale ale unei tări sc întind până la marginile elemcntului său etnic. A t u n c i c â n d împre­ jurările istorice o permit, r firesc ca graniele politice să se deplaseze ea m a i m u l t « , ensul suprapunerii los peste cele reale ct£ ce Căci un hotar naţional nu este o abstrac i e statică, ci o realitate vie, mtr o conti­ nuă e x p a n s i u n e sau u n vremelnic regres^ m t o . m a i ca fi poporul pc carc-1 delimitează. _ O e l e g a n ţ ă care nu-şi avea isvorul numai In considerente de ordin diplomatic ci şi în­ tr'un spirit politic defensiv, n e - a determinat p â n ă recent să consideram pe R o m a n i . ^ din fosta J u g o s l a v i e , care d e a l t f e l a dus faţa de noi o politică de şireată duplicitate ca o problemă ce n u sc p o a t e scoate la lumina zilei. Presa noastră e deci datoare sa spună azi răspicat tot ceea ce a tăcut timp de 22
t

de ani. . . . . . , D e obiceiu, n'a afirmat ca R o m a n a din. Jug o s l a v i a ocupă, în masse compacte, trei re­ giuni, care, — împreună cu numărul respectiv d e conaţionali, — sunt următoarele: Timocul . . . . 468.210 Români B a n a t u l occidental 130.000 M a c e d o n i a sârbească 120.000 „ T o t a l 718.210. întrucât, însă, R o m â n i i din V a l e a T i m o cului formează u n tot unitar cu cei din B a ­ natul occidental, cu toate că Sârbii au căutat sa î m p i e d i c e orice contact între ei, trebue să vorv i m în realitate de două mari teritorii populate cu R o m â n i . R e g i u n e a pe care o revendicăm, în urma prăbuşirii statului mozaic j u g o s l a v , este o prelungire etnică a teritoriului românesc cuprins între graniţele fixate după războiul m o n d i a l , alcătuită d i n Banatul răpit în Iunie î m c d W t U & i L S r a j n a ^ o . j j a r ţ e din, Pozarevac. suprafaţă cu un total dc 22.810 k m (Bana­ tul occidental singer are 9.760 k m ) , a v â n d o populaţie de peste 1.000.000 locuitori, dintre care cam 598-.000 sunt R o m â n i , iar c e v a peste 100.00 G e r m a n i . Românit din aceste ţinuturi nu trăesc pre­ săraţi în aşezări slave, ci alcătuese sate c o m ­ pact româneşti. In plasa Brza P a l a n c a , din dis_ trictul Krajna, de pildă, dintr'un total de 11 c o ­ mune, 10 sunt curat româneşti, unele localităţi, ca Mălainiţa, Velesniţa, n c a v â n d absolut nici un Sârb. In plasa KIjuc, din acelaşi district, »unt 18 c o m u n e , dintre care 16 româneşti şi numai 2 sârbeşti, In Krajna, de altfel, dintr'un total de 105.631 locuitori, R o m â n i i reprezintă u n număr de 61.204 (58,8%) suflete, faţă de 42.730 Sârbi (40,5%). In plasa M o r a v a , numă­ rul R o m â n i l o r dublează pe al Sârbilor, iar o plasă ca P o r e c i are 9R,82VQ R o m â n i , procentul cel mai ridicat, R a p o r t â n d u - i Ia întreaga populaţie a T i m o cului, R o m â n i i deţin — dupâ St. R o m a n s k v , — u n procent de 75 /o. O bună parte din populaţia sârbească a fost adusă p e aceste m e l e a g u r i , d e administra­ ţia j u g o s l a v ă , din M u n t e n e g r u , c u zadarnica intenţie de a-i s l a v i z a pe R o m â n i , <jare sunt autohtoni. Ilustrul linguist german Ernst Gamillscheg, susţine că Valea Timocu­ lui a constituit unul din l e a g ă n e l e for­ mării n e a m u l u i românesc. A c e ş t i R o m â n i t i m o ceni au format u n fel de punte de legătură intre elementul românesc din N o r d u l Dunării şi A r o m â n i i din Sudul Peninsulei Balcanice. In lungul veacurilor, ei au a v u t o organizaţie p o litico-socială proprie, i n d e p e n d e n t ă . Sunt filo­ logi, ca V a n W i j k sau S e x u l Puşcariu, care cred că f e n o m e n u l existenţei a două dialecte slave în dreapta Dunării, bulgar şi sârbesc, se datoreşte tocmai interpunerii R o m â n i l o r , în V a l e a Timocului, între cele două popoare rare
a 2 a

Ca să meargă din triumf în triumf, Armata are nevoie fără încetare de arme, Nu pregetaţi! Subscrieţi chiar azi ia împrumutul Reîntregirii, şi armata va avea armele sale la timp.
mitea fa 28 Iunie 1854 Alexandru H a s d e u fiului său T a d e u , care intrase î n ar mată, reproduce câteva rânduri de revelatoare semnificaţie asupra felului sacru î n care con c e p e a u strămoşii noştri p a r t i c i p a r e a la luptă, dintr'un caet găsit la un boer basarabean purtând titlul; S f a t celui care m e r g e la războiu. D ă m citatul, încadrat de observa ţiile lui A l e x a n d r u H a s d e u ; «Trebuie să fie o c o m p o z i ţ i e d i n timpuri vechi, d e atunci când M o l d o v e n i i m e r g e a u la războiu. l a t ă u n p a s a j remarcabil: dacă vrei ca glonţul duşman să-ţi cruţe viaţa în toiul luptei, păstrează-ţi cură tenia trupului, fii cast, tiu-ţi spurca trupul şi mergi la războiu cu lot atâta sfinţenie cum mergi la primirea sfintelor taine, la impar tâşania cu trupul şi sângele Mântuitorului nostru! etc,.. l a cunoştinţă de acest sfat al experienţei strămoşilor noştri». (E. D v o i c e n c o , Începuturile literare ale lui B. P. Hasdeu, 1936 Pg- 2 2 4 ) . C o m e n t â n d această scrisoare, în Vremea din 30 Ianuarie 1938, d o m n u l Mircea E l i a d e sub liniază caracterul sacru, e x t r a - p r o f a n al luj> tei, remarcând faptul că la foarte multe tri­ buri războinicii, ca şi v â n ă t o r i i sau pescarii îşi păstrează castitatea în timpul expediţii­ lor lor, pentru a depăşi astfel condiţia u m a n ă şi a câştiga implicit posibilitatea d e a concentra un rezervoriu de forţe m a g i c e , prin care să-şi fructifice acţiunea î n care se a v e n turează. Eroul, ca şi preotul, e u n ins care s a crifică şi pentru aceasta trebue să fie pur. D a r la primirea sfintelor t a i n e te duci şi îmbunat, c u dragoste, uitând orice ură, d e p ă ­ şind deci orice e l e m e n t pasional. T o t astfel, p l e c â n d la războiu, trebue să uiţi orice patimă, « N i c i un fel de ură s a u frică n u trebue să turbure mintea războinicului». V a l o a r e a sacră pe care l u m e a g r e c o - r o m a n ă o acorda războiului, identificându-I cu un sa­ crificiu ritual, întrucât victorioşii erau băr­ baţi ce jertfeau v i e ţ i l e duşmanilor, după cum sacerdoţii sacrificau pe altar a n i m a l e în v e d e ­ rea î n d e p l i n i r i i ritului, a fost păstrată deci şi perpetuată p â n ă în M o l d o v a eroică. In faţa luptei, trebue să realizezi transformarea mora­ lă — iată sensul e x p e r i e n ţ e i strămoşilor noştri. MERGE LA R A S B O J U

MAXIME ASUPRA R Ă S a o i U L U I

Procentul

Romanilor

in Banat

si în

Timoc

I ciuda notei darwiniste pe care o trădează prin c o n ­ tinua accentuare a luptei pentru selecţionarea celor îndrituiţi s ă propage specia, a celor puternici, selecţiune care — falsă afirmaţie ! — t o c m a i războiu] ar realiza-o m a i perfect, fapt pentru care acesta e considerat drept «un capitol dc dragoste», cartea fostului ofi­ ţer francez d i n războiul m : n d i a l . R e n e Quinton_ purtând titlul Maximes sur la guerre, merita o c a l d ă recomandare m a i ales în clipele a c ­ tuale pentru ferventul cult pe c a r e îl închină eroismului.
n

Ie vorbesc. J u g o s l a v i a şi-a a d j u d e c a t acest te ritoriu în 1833 nu din m o t i v e etnice, ci din considerente politice, (voia o legătură cu Rusia prin P r i n c i p a t e l e noastre), căci d e (apt fron­ tiera j u g o s l a v ă sc opreşte, d i n punct de ve­ dere etnic, şi chiar natural, p e cursul M o r a v e i U n i i cred că, î n cazul alipirii T i m o c u l u i . D u n ă r e a ar constitui un grav impediment. Se ştie î n s ă c ă a p e l e nu despart, ci unesc. Şi, de ah)el, aşa cum Sârbii au trecut D u n ă r e a în Banatul nostru, cu scopul de a-şi crea u n hin U r l â n d pentru apărarea Belgradului, noi sun­

Implicaţia războiului î n evoluţia firească a omenirii, necesitatea luptei, e intuită de a u ­ tor cu rară sagacitate, deşi e x p r i m a t ă doar aluziv: « V o l u p t ă ţ i l e riscului sunt atât de im­ perioase încât dacă viaţa societăţii ar fi pri­ v a t ă la un m o m e n t dat de anumite pericole, omul şi-ar crea în acest caz u n e l e artificiale, pentru a le înfrunta». Militar înăscut, pentru Q u i n t o n «pacifismul e un atentat Ia onoare». N u c r e d e m că toţi g â n d i t o r i i ar c o n c e d e sa acorde i d e i l o r rolul sângeros pe care li-1 atribue Q u i n t o n , totuşi războiul d e azi e o c o n B U C O V I N A " I. E. T O R O

firmare a afirmaţiei că «orice credinţă care cum se va v e d e a , n'a lovit în R o m â n i . Ea re­ diferă poartă în sine un ordin de moarte cunoaşte, atunci l a 1366, dreptul d e proprie­ Fiecare i d e a l e un pretext pentru a ucide. tate a R o m â n i l o r asupra pământului moştenit Moartea voluntară e un tribut adus de om dc ei încă de pe v r e m e a î m p ă r a ţ i l o r romani în Dacia. Ion Maiorescu reproduce în tradu­ ideilor». întrucât erou e acela care «se uită pe sine cere r o m â n e a s c ă textul acestui hrisov d i n cu­ şi se dăruc» şi care «nu acţionează d i n ordin, l e g e r e a de documente făcută de Roscnfeld. ci d i n proprie dragoste», c firesc ca pe câmpul Cine ar fi crezut că v o m a j u n g e iarăşi v i c t i m e de luptă — spre deosebire de cazul orelor ale falselor teorii istorice şi va trebui să ri­ calme, când e a e detestată — m o a r t e a să fie dicăm din nou vechile arme ? acceptată ca c e v a firesc, ca un eveniment « N o i U b a l d T u m m e l s , Caspar H e n n e l şi Pe care trebue să se întâmple. tru de R e w e l şi ceilalţi cetăţeni juraţi ai ceF o r m u l a t e s i m p l u şi c o n c i s , in stil militar, căţei de Bistriţa, dăm spre aducere aminte., c u l t i v â n d virtuţile ostăşeşti şi justificând răz­ că între R o m â n i i din satul (viila) Petru şi între boiul, în care eroismul îşi a f l ă suprema-i v a ­ Tcutinii veniţi în ţarina Husselseif în jurul lorificare, m a x i m e l e iui Rene Q u i n t o n formea- satelor de Bistriţă..., s'a fost născut o p r i g o ­ nire, a c ă r e i a săvârşire, de cătră R i g a L u îă o lectură d i n cele mai actuale. dovicu... s'a încredinţat nouă. T e u t o n i i pa­ rase, că R o m â n i i din satul S â n - P e t r u nu vor sa «In Rusia — scrie L I T E R A T U R A dea pădurea muntoasă... pc care corniţele B i s ­ A n d re G i d e în carS O V I E T I C A triţei smulsă din m â i n i l e Românilor a întrupat-o t e a - i de mare v â i v â cu pământul dat Iui spre a-şi clădi sat... R o m â ­ Întoarcere din U. R. S. S. — cât de frumoasă nii nu sufere ca să li se piarză locul moştenit de să fie o operă, dacă ea- nu este în linie, este ei mai mult decât o miie de ani; nici aceea hulită. Frumuseţea este considerata drept o nu v ă d bucuroşi, că vreau Teutonii sa-şi puie valoare burgheza. Genial să fie un artist, dacă >atul î n cuprinsul satului lor şi n u acolo undi nu lucrează în linie atenţia îl ocoleşte, se î n ­ din dărâmături se v e d e ca a fost odinioară toarce dela el: ceea ce se cere artistului, scrii­ l â n g ă satul Moina... A m găsit cu calc... că pă­ torului, este d e a fi conformist; şi restul îi durea să rămâc !a satul Românilor... iar colo­ va li dat cu prisosinţă». nia T e u t o n i c ă sau G e r m a n i c ă , dacă va socoti Prin urmare, condiţia- p r i m o r d i a l ă a operei că nu poate stărui fără pădurea muntoasă să de artă — iibertatea, fără de care creaţia se ducă Ia lorul Voltera şi acolo să-şi aşeze pierde din semnificaţie şi v a l o a r e — a fost satul». îndepărtată din viaţa publică. C e a m a i i n ­ dependentă dintre manifestările spiritului uman a fost trecută sub control, Roiul litera­ turii ruseşti de după războiu e a c e l a de a Pentru ca banii subscrişi Ia lăuda pe cel ce trasează «linia generală» a împrumutul Reîntregirii, să se partidului, pe Statin, Pcntruca scriitorii, puşi prefacă în arme şi mijloace de în serviciu c o m a n d a t , s ă n u uite l o z i n c a par­ de luptă, e nevoe de timp. tidului, li se indică cu anticipaţie nu numai conţinutul ideologic, ci şi modul tratării te­ Subseriefi acum -cât e timp. melor. In U . R. S, S. c permis azi un singur stil literar, cuprins sub formula: realism so­ cialist, î n d e p ă r t a r e a dc făgaşul acestui stil, I N ~)e câteori un nume căutarea unor noui forme de creaţie — care ar V I S T R U L de râu apare în ver­ putea deschide o nouă epocă literară — sunt L I T E R A T U R A surile româneşti, el pedepsite ca acte de '•nesupunere». Scriitorii — anliconformişti prin. structură şi luptători vine încărcat de un prestigiu istoric. Peste c â m p i i l e pe care le evocă, n u m e l e lui des­ în contra servilismului — sunt aduşi azi în chide o zare de farmec în trecut, U n râu, o Rusia la situaţia de panegirişti. F. într'adevăr vale, o regiune ne aparţin şi în măsura în d e m n de semnalat faptul că in Rusia Sovietică care, legate de simţirea noastră, ne împlinesc a renăscut o formă literară foarte răspândită sufletul cu peisajul pc care îl amintesc. Defini".i în sec. X V I I şi X V I I I ; e vorba de p a n e ­ unităţi geografice, n u m e l e râurilor au adeseori giric. A c e s t g e n caduc a înflorit a c u m trei înţelesul d e stăpânitori într'o ţară patriarhală. veacuri la curţile împărăteşti, la picioarele tro­ In expresia 'Tara Oltului, bunăoară, Oltul, e nurilor regale sau în alcovurile altor p o t e n ­ aşezat de g â n d i r e a poporului la treapta de taţi ai acelei lumi atât de sensibile la adulări. Domn. D e cc vor fi trezind în, sufletul româ­ S'a părut că noua- mentalitate, instaurată de nesc n o s t a l g i i de neînvins toate acele versuri epoca demofilă a «luminilor», 1-a înlăturat populare care dau codrilor, râurilor, m ă r i i a t r i ­ pentru totdeauna, l a t ă totuşi că statul co­ bute î m p ă r ă t e ş t i ? Versul «Codrule, Măria Ta,, munist F a reînviat. Panegiricul — în cinste;, nc umple inima de vraja unei c h e m ă r i pe tui S t a l i n — acesta e genul î n care î n f l o ­ care n u m a i sufletul românesc o poate î n ţ e reşte — mai bine zis se vestejeşte — versul . lege. El evocă o natură pe care o simţim, rn sau proza in ţara lui Puşkin, a lui T u r g h e - dor şi iubire, până în u l t i m a noastră fibră niev şi a lui Essenin. sufletească. Este apelul vieţii noastre, de de mult trăite în împărăţia acestei naturi, neîn PERSONAGI1LE In timp ce p â n ă la cetat prietenă şi supusă stăpânilor ei. Scriind în «Viaţa Basarabiei» despre numele L I T E R A T U R I I războiu titlul de me­ M O D E R N E rit îl conferea unui Nistrului î n literatura românească, d. P a n scriitor faptul de a H a l i p a face următoarea foarte justă remarca fi creat tipuri care să fie uşor de recunoscut privitoare l a scriitorii slavi: în viaţa cotidiană, care să aibă, c u m s'a spus «Nistrul nu este apă rusească». D m t r e atât de curent despre eroii lui Balzac sau, la scriitorii şi poeţii ruşi n'a încercat, nu s'a noi, ai lui Caraglale, o «stare civilă», d „ e i incumentat nimeni să-l cânte, deşi secolul al decenii încoace artistul caută d i m p o t r i v ă să X l X - l e a , d e încătuşare rusească a Nistrului, j „ . . : „ < . s " « r s o n a g i i cât m a i ciudate, i z o - i este î n aceiaş t i m p şi secolul de extraordinară late, originale, u t w e t . - , m m o i a r -mt-zâpiraţ nrrrorrtc-a- literaturii ruse. v^are-î c a u z a a c e s ­ să f a c ă din eroii săi simboluri a l e câte unei tei enigmatice tăceri şi de ce s'a- cântat nu­ trăsături sufleteşti; s i ne determine, să a p e l ă m mai N i p r u l , numai D o n u l şi n u m a i V o l g a ? la n u m e l e unui personagiu corespunzător d i n E uşor de înţeles, credem, şi lămuririle noas­ opera sa pentru a indica o caracteristică u m a ­ tre ar rămâne inutile. N i s t r u l nu trezea nici nă; să repetăm operaţia pe care o facem c â n d un fior, n i c i un ecou din vremuri depărtate, zicem, bunăoară, unui avar, recurgând la M o - în sufletele artiştilor slavi, fiindcă aceştia }1 licre, că e un Tartuffe. Romancierul zilelor simţeau rece, străin, mort. N i m i c n u - i chema. noastre n u d ă l a i v ţ a l ă «tipuri», ci «cazuri». N i c i istoria. N i c i unda lui răcoritoare. N e - o A l t f e l spus, scriitorii de azi nu mai crează mărturiseşte A d a m M i c k i e w i c z , marele poet personagii reprezentative, care să d e s c i n d ă din polonez, — care a fost Ia C e t a t e a Alba. In domeniul ficţiunii literare şi să p ă t r u n d ă cu frumosul p o e m «Stepele Akermatiului», A încetul în viaţa curentă, să intre în circulaţie, Mickievicz spune: să fie pomeniţi Ia prilejuri potrivite, citaţi ca e x e m p l e , în conversaţie, î n scris, pentru a plas­ Cu cam'l cobor în oceanul nesfârşit de verdeaţă, ticiza mai pregnant, cu o p i l d ă o a r e c u m vie, „Plutind cantr'o luntre în şiroae de ape, cu un termen de comparaţie cunoscut p a r c ă de „Lovindu-mă de ierburi şi flori, toţi, o pasiune intensă, u n caracter ferm, — şi ..Ocolind insulele buruietielor ghimpoase. încă să fie citaţi de către o a m e n i care n'au „Se întunecă. înainte, nici un semn, nici o scos aceste personagii dintr'o lectură, ci le-au movilă. găsit fixate ca atare î n conştiinţa publică, i n ­ la stele, merg înainte... troduse în circulaţie ca oameni vii, reali, şterşij „Privind ceva in depărtare. Un nor ? Al zilei de înfăţişări secundare şi întrupând viguros o „Zăresc laiure a sufletului ijman, în felul eroilor lui răsărit ? t Corneille, Racinc, Moliere, ca să nu vorbim de „E a jarului lumină, e farul Akermatiului atât de frecvent citaţii D o n Juan, şi D o n Q u i - „Mă opresc şi aud sborul berzelor în cer... chotte, cărora nici n u li se cunosc în dese ca­ ,,Şi câte-s! Nici ochiul şoimului nu le-ar prinde! zuri creatorii, care şi-au depăşit autorii, d e v e ­ „Un fluture s'alină uşor pe o tulpină; iar jos nind aproape n u m e comune, A s e m e n e a eroi. buruene... din n u m e l e cărora au fost uneori derivat», „Un şarpe alunecos se mişcă 'n substantive comune, din cauza forţei cu care ,,E liniştea atât de mare, încât chiar a istoriei reliefează o pasiune, sunt o a m e n i care trăesc îndepărtată chemare s'ar auzi... cheamă în eternitate, amestecaţi totuşi în v i a ţ a coti­ „Dar nimeni nu mă d i a n ă : sunt tipuri care reprezintă mentalitatea, Istoria nu-I chema, deasemenea, nici pe P u ş ­ profilul moral al unei categorii dc indivizi, a¬ kin, g e n i a l u l poet rus, care a stat î n Basara­ dâncesc p e r m a n e n ţ a unor trăsături omeneşti. In bia dela 1 8 1 9 — 1 8 2 2 şi care ar fi putut să schimb, eroii literaturii de azi sunt prea izolaţi; cunoască de aproape Nistrul. D a r pentru Puş­ de aceea se pierd, se uită, Scriitorul zilelot kin, şi Nistrul şi întreaga Basarabie n'au fost noastre caujtă cu exces n o u t a t e a izbitoare, decât un pustiu ! In cunoscuta evocare a lui cultivă analiza oarecum pentru ea însăşi, iar m o n o l o g u l nu' atât pentru a contura O v i d i u , săpată şi pe m o n u m e n t u l lui P u ş k i n structura unui erou, ci pentru efect tehnic sau dela Chişinău, poetul spune: ,,Aici, cu lira chiar documentar. El reuşeşte să creeze a t m o s ­ bardului, c l a m â n d pustietăţile, a m rătăcit şi feră, acţiuni antrenante, c o m p l e x e , să d e a ana­ cu!..." lize conduse cu r a r j fineţe, să ne prezinte eroi D i n t r e versurile citate în acest articol — re­ curioşi, dar n e g l i j e a z ă stabilirea de raporturi ţinem aceste versuii populare: fireşti între personagii, pentru a a d â n c i astfel, Am rămas al nitnărui pentru a îngroşa canturul unor trăsături prin Pe marginea Xistrului care un erou ar putţia să a p a r ă ca- desprins din­ In jeliţ'ea vântului. tre noi, prin care aţn izbuti să ne recunoaştem în manifestările lu), dacă nu toţi, cel puţin Dc ce faimă s'ar l i o bună parte din noi. Eroul m o d e r n e singur, O A M E N I ŞI LOCURI D I N C A R A Ş bucurat cartea cu a¬ ciudat, u n caz de interes psihanalitic. cest titlu a d o m n u l u i Uirgil Birou, dacă ar fi apărut într'o editură Ion Ştefan din Bucureşti ! Publicul cetitor dela noi e stăpânit de m e n t a l i t a t e a că numai ceeace poar­ VECHIMEA ROMA­ Odată cu d e s c h i ­ tă pecetia capitalei poate fi valoros. D e tira­ NILOR I N A R D E A L derea dietei dela nia acestei prejudecăţi n c - a m l o v i t noi înşine C l u j în anul 1842 în încercarea noastră din. anii trecuţi de a presa m a g h i a r ă porneşte un atac v i o l e n t îm­ întemeia în A r d e a l o casă de editură. In toţi potriva gazetelor r o m â n e ş t i dela Braşov în aceşti ani în care editura dela Sighişoara care G e o r g e Bariţju apăra pe R o m â n i . U n promova talente noui şi d i a punct de v e d e ­ scriitor sas, M. Schnell intervine într'o gazetă re grafic ridica n i v e l u l cărţii româneşti la o dela Sibiu (Satellit N r . 40, 41 — 1842). treaptă până atunci neajunsă dc vre-o altă A c e s t u i a îi răspunde Ion Maiorescu î n editură, critica literară întărea această m e n t a ­ Foaie pentru ,mintp, inimă şi literatură ( N r . litate prin tăcere, o tăcere întreruptă numai 21, 22, 2 3 , 24 din 1842). rareori d e către cei oneşti. C r e d e a m că acrul Pentru a demonstra v e c h i m e a R o m â n i l o r în proaspăt ce-1 a d u c e a u operele propuse de noi A r d e a l Ion Maiorescu citează u n d o c u m e n t va î n v i o r a atmosfera î m p o v ă r a t ă dc duhul preţios. El este o hotărtre judecătorească necurăţeniei împrăştiat peste ţaTă de presa bu(anafora) a tribunalului d i n Bistriţa d i n v e a - | cureşteană, presa care făuria peste n o a p t e a¬ cul X I V (anul 1366) într'un proces dintre J tâtea şi atâtea glorii ale minciunii. Revista, Românii din S â n - f W u şi T e u t o n i i din H u s s e U ' m e n i t ă să fie o călăuză obiectivă pentru ceseif. R o m â n i i de acolo — precum arată acest titori, a Fundaţiilor R e g a l e , ca să m ă refer d o c u m e n t —- îşi dur moştenirea p â n ă în v e a - la unul dintre cazuri, n'a luat măcar notă de cui 111 d. Cr. C u m a m spus, d o c u m e n - existenţa acestor scriitori.. I a t ă acuma cazul tul este sentinţa unui tribunal care, d u p ă unui scriitor b ă n ă ţ e a n . O carte d e prezentare
e t r 1

A C U M O R I î J I C I O D A T A !

«Panslavismul, oricare ar fi forma sub care se reîntruchipează, oricare ar fi e x p r e s i a sub cart se manifestă, oricare ar fi m a s c a suh care se ascunde. — scopul lui este a c e i a ş şi unicul; stăpânirea Dunării şi a neamurilor din bazinul ei. «Poporul românesc care stăpâneşte istorice­ şte, etniceşte şi numericeşte r e g i u n e a de pe ambele maluri ale râului T i m o c , refuză cu i n ­ dignare să schimbe un, j u g cu altul. El stă dârz pe poziţia convingerilor lui şi a ş t e a p t ă paşnic ziua pc care o u ă d ă j d u e s c toţi R o ­ mânii». Dan Bolta

Ca să făurim din timp victoriilor noastre, subscrieţi fără întârziere la mutul Reîntregirii
REDACŢIONALE

armele împru­

Din cauza sănătăţii sale, domnul Oclavîan C. 'Tăsluuanu s'a retras din comitetul de direcţie al revistei noastre. Acceptăm cu multă părere de rău această retragere din mijlocul nostru a marelui lup­ tător naţionalist şi-i mulţumim pentru pre­ ţiosul său concurs. ADMINISTRATIVE

Am trimis mai mul te numere de pro­ bă din revista noastră unui număr de intelec­ tuali cari puteau preiui opera naţionalistă a Daciei. Cei cari doresc să continuăm a le trimite revista suni rugaţi să ne remită .costul unui abonament până la apariţia tmmăruUn Viitor al Daciei. — Usdacliu şi Administraţia revistei noaitre s'mt mutat în Bulevardul Car ol 52. Orele de redacţie: 6—7. — Depozitarii noştri din provincie mite sumele încasate pentru numerele Daciei în strada Dionisie f>5. vor 1—5 tri­ ale

DACIA
COMITETUL
DAN BOTTA EMIL G I U R G I U C A S E C R E T A R DE R E D A C Ţ I E : I O N ŞTEFAN

DE

DIRECŢIE

REDACŢIA ŞI

ADMINISTRAŢIA

B-DUL C A R O L , 52. T E L E F O N 4.33.63.

ABONAMENTUL P E ŞASE LUNI;
P E N T R U FARTICUT A R I : PENTRU INSTITUŢII; PENTRU SPRIJINITORI: 130 LEI 5 0 0 LEI 1000 LEI

12

LEI

E X E M P L A R U L

U Ţ IU,

B U C U R E Ş T I

S T R A D A

GR.

A L E X A N D R E S C U

4

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->