P. 1
Universal A

Universal A

|Views: 11|Likes:
Published by 김타냐

More info:

Published by: 김타냐 on May 01, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/06/2014

pdf

text

original

Portofoliu

La Literatura Universală

Realizat:Nemțan Tatiana

Zîrnești 2013

LITERATURA UNIVERSALĂ
Definită ca termen abia la începutul secolului al XIX-lea – Goethe a pronunţat pentru întîia oară termenul de Weltliteratur în 1827 (consemnat în Convorbirile cu Eckermann), care avea să constituie nucleul viitorului concept – literatura universală apăruse în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, urmare a expansiunii economice, ca o nevoie ca literatura să însemne mai mult decât valorile fiecărui popor în parte. Traducerile au însemnat însă, debutul carierei universale a marilor opere naţionale iar romanticii germani au fost cei care au instaurat cu adevărat climatul propice studiului literaturilor lumii.

1. Copilărie ,adolescență ,tinerețe
Adolescenta este varsta intrebarilor, a indoielilor.Noi, adolescentii, reprezentam viitorul acestei societati.Unii care sunt constienti de acest aspect, se straduiesc sa invete cat mai bine la scoala, sa urmeze un liceu bun si sa intre la facultate.Inerent la aceasta varsta apar tot felul de intrebari de genul: ''Cine sunt?", "De ce trebuie sa tin cont pentru a lua o decizie corcta?", "Care este scopul meu in viata?" si multe alte la care vom afla raspunsul mai tarziu sau poate niciodata. In zilele noastre este din ce in ce mai greu sa fii adolescent.Apar tentatii de tot felul cum ar fi : drogurile, tigarile, alcoolul.Cine apuca sa mearga pe aceasta cale va fi un om pierdut, fara adolescenta, fara alti prieteni decat cei care merg pe acelasi drum chinuitor, plin de prapastii..E greu sa fii tu insuti cand anturajul te face altfel?Intr-o conversatie cu prietenii trebuie sa le sustii afirmatiile, cu toate ca tu esti de alta parere.Dar poti totodata sa-ti exprimi opinia, care este total diferita de aceea a amicilor, si acestia daca sunt prieteni adevarati, vor aprecia parerea ta sau din contra, nu o vor lua in seama si se vor supara pe tine ca nu gandesti ca ei.Aceasta din urma problema te va face mai precaut in alegerea prietenilor, care trebuie sa fie "pe aceeasi lungime de unda" cu tine, altfel nu te vor intelege si nu te vor aprecia niciodata. Aproape maturi si mult prea copii, ne gandim cum am putea defini perioada prin care trecem.Unii spun ca este cea mai frumoasa perioada din viata unui om, altii din contra spun ca este foarte greu sa te intelegi cu un adolescent. Oricare ar fi parerea noastra, adolescenta este etapa care face trecerea de la copilarie la tinerete.Adolescentii sunt diferiti prin caracter, comportament, fizic, gandire iar lista ar putea continua.Fiecare om este unic si traieste intr-o lume a sa.In cadrul acestei etape te maturizezi, incepi sa privesti lucrurile dintr-o alta perspectiva, devii alt om, diferit de ceea ce ai fost pana acum. Adolescenta reprezinta o perioada initiatica, in care fiecare incepe sa cunoasca mai bine lumea, sa-i descopere secretele, sa porneasca pe cararile neumblate ale vietii, sa se initieze in toate domeniile.Incepe sa se cunoasca pe sine, descopera laturile personalitatii lui si realizeaza schimbarile esentiale ce ii marcheaza existenta. Adolescenta inseamna pentru mine cea mai frumoasa perioada din viata, cea mai plina de nelinisti, izvorata din intrebarile care isi cauta raspunsul, cea mai putin echilibrata din punct de vedere emotional din cauza necunoasterii locului pe care il are adolescentul in societate si in univers, si totusi febrila de a se lansa intr-o viata rationala si armonioasa!

Literatură franceză După categorie Istoria literaturii franceze Medievală Secolul XVI - Secolul XVII Secolul XVIII -Secolul XIX Secolul XX - Contemporană Scriitori francezi Listă cronologică Scriitori după categorie Romancieri - Dramaturgi Poeți - Eseiști Scriitori de povestiri scurte Portal Franța Portal Literatură

Simone de Beauvoir

Simone de Beauvoir (n. 9 ianuarie 1908 - d. 14 aprilie 1986) a fost o eseistă, scriitoare (premiată cuPremiul Goncourt 1954), și în același timp o figură de marcă a existențialismului și a feminismului în Franța, militantă a mișcării intelectuale contestatare de după război.
Cuprins
[ascunde]

1 Biografie 2 Citate reprezentative pentru operă 3 Opera

o o o

3.1 Romane 3.2 Eseuri 3.3 Memorii, corespondență 4 Legături externe

Biografie
Născută într-o familie burgheză și catolică, adoptă ateismul încă din adolescen ță, hotărându-se să- și dedice via ța scrisului și studiului. Îl întâlnește pe Jean-Paul Sartre, cu care va lega pe parcursul întregii vieți o relație de iubire și prietenie devenită legendară. Începe ceea ce va numi faza "morală" a vie ții sale, obiectivată mai întâi prin eseul Pyrrhus et Cinéas (1944), romanul L'Invitée și, în sfârșit, publicarea lucrării filozofice Pour une morale de l'ambiguïté, în 1947. Alături de Jean-Paul Sartre, va construi proiectul existențialist, deopotrivă etic, filozofic și literar, al

Umanitatea preferă viața. alături de cel al lui Sartre. Ființa și neantul. Trebuie să privim viața ca pe o partidă pe care o putem pierde sau câștiga. Militează public alături de acesta. lăsând în urmă o remarcabilă operă literară. În 1949 apare faimoasa sa lucrare Le Deuxième sexe (Al doilea sex). 1946 Les Mandarins. Murim de ceva anume. Moare la șase ani. trebuie să fii solitar. 1943 Le sang des autres. în care va descrie cu precădere anii petrecuți lângă Sartre în diversele angajări și evenimente ale epocii. dar nu și că umanitatea trebuie să moară. premiul Goncourt L'Invitée. • • trăi. nimic mai mult.intelectualului angajat. ci devii". în care e descrisă cu splendida acribie argumentativă o istorie a opresiunii feminine de-a lungul secolelor și o tipologie a caracterelor deformate astfel de o tradiție milenară. nici de bătrânețe. Eseuri . Cu toate astea." Trupul său va fi îngropat în cimitirul Montparnasse. interesul său se va îndrepta spre scrierile autobiografice. nici pentru că ne-am trăit viața. • • Orice reușită ascunde o abdicare. Știm că fiecare om e muritor. Participă alături de el la multiple ac țiuni publice și la redactarea revistei Les Temps modernes. • • • • • A trăi înseamnă a îmbătrâni. Nu murim din cauză că ne-am născut. Nu indivizii sunt vinovați de eșecul căsătoriei: instituția însăși e originar pervertită. zi după zi. Sclavul care se supune a ales să se supună. Tratatul. îngrijindu-se în același timp și de buna editare a manuscriselor sartriene. criticând poziția Fran ței în conflictul din Algeria și manifestându-se în general împotriva colonialismului anacronic și a oricărei opresiuni colective sau individuale. Pentru a lăsa o urmă pe lume. Ceea ce e scandalos într-un scandal e faptul că ne obișnuim cu el. În anii următori. e splendid în sine că am reușit să ne trăim vie țile în armonie pentru atâta vreme. pornește de la principiile existențiale asupra contingenței și libertății expuse în cartea lui Sartre. ideea unei "naturi" feminine ca esen ță imuabilă și eternă. după premiul Goncourt acordat pentru romanul Les Mandarins. considerat o biblie a feminismului. 1945 • • O libertate care nu folosește decât la negarea libertății trebuie negată. Respingând mitul pios și rizibil al "eternului feminin". de la moartea lui. eseistică și memorialistică. 1954. Așa stau lucrurile. Citate reprezentative pentru operă • • Femeie nu te naști. ci devii. rațiunilor de a Opera Romane • • • • Tous les hommes sont mortels. Tineretul nu-i iubește pe învinși. statuează celebrele cuvinte: "Femeie nu te naști. În La Cérémonie des adieux va înregistra aceste ultime cuvinte ale lui Sartre: "Moartea nu ne va reuni.

1963 Une Mort très douce. Structurata in patru sectiuni. 1947 Le Deuxième sexe. 1964 Tout compte fait. aceasta dimensiune a tem-poralitatii este perceputa ca un flux afectiv continuu. 1966 La femme rompue.• • • • • • • • Pyrrhus et Cinéas. ci este dictata constiintei . 1979 Amintirile unei fete cuminți DOCUMENT PSIHOLOGIC. traire actuala prin forta extraordinara pe care o dobandeste actualizarea in condeiul memorialistic: „Viata mea urma sa fie o poveste frumoasa. Documentul psihologic si social pe care-l ofera Amintirile unei fete cuminti este rodul unei porniri neinfranate a autoarei de a-si scruta viata traita in cincizeci de ani. 1972 • • • • • • • • • • Mémoires d'une jeune fille rangée. 1955 La Longue Marche.primele doua secvente . 1997 Correspondance croisée. noteaza Simone de Beauvoir la sfarsitul partii a doua. 1981 Journal de guerre. printre altele. 1958 La Force de l'âge. Retrairea clipelor trecute transfera subiectul rememorarii in prezentul factual. persoana aflata in explorarea retroactiva a propriei sale vieti nu lasa intre prezentul scrierii (al aducerii aminte) si trecut (ca viata apusa) o falie de nedepasit dimpotriva. 1972 La Cérémonie des adieux. cum ar fi. 1990 Lettres à Sartre. 1990 Lettres à Nelson Algren. 19371940. Separatia nu este doar formala. 1949 Privilèges. 1948 • Cahiers de jeunesse. astfel incat viata care deja apartine trecutului devine in jurnalul retrospectiv viata care se scrie pe sine. 1957 La Vieillesse. 1960 La Force des choses. cartea tineretii se imparte in mod echilibrat in copilarie si adolescenta . 2004 Memorii. 1944 L'Existentialisme et la Sagesse des nations. 1968 Quand prime le spirituel. remarca ce .si perioada studentiei si a independentei fata de familie . 2008 • • • Les belles images. corespondență • L'Amérique au jour le jour. ce va deveni adevarata pe masura ce mi-o voi istorisi mie insami"". modul de a reactiona la sistemul de norme si conventii burgheze persistente in mediul sau.care se autoanalizeaza -de catre imperative mult mai profunde.descrise in ultimele doua. 1970 Faut-il brûler Sade?. 1945 Pour une morale de l'ambiguïté.

fotografia din copilarie . prin asumare totala. una pentru mama-mare Daca nu mananci n-o sa mai cresti». Invata de foarte timpuriu literele. riturile. vitalitatea deborda in accese de furie. a interdictiilor incalcate. ma intorc cu spatele: cei din jurul meu rad. Simteam pe umeri jugul linistitor al necesitatii. Ambitia ei a fost intotdeauna sa fie recunoscuta de cei superiori: fie adulti. Educatia primita acolo o potenta pe cea din familie: sub atentia mamei.ca influenta materna si sub patronajul domnisoarelor de la institutul catolic -. Metamorfoza sa intr-un „copil cuminte" era una dintre speculatiile pe care le pusese in aplicare pentru a deveni unica: . fie persoane de sex opus. () in caz de conflict. a mancatului. nu ramane». Adeseori mi se raspundea numai atat: «Asta nu se face. asa se explica faptul ca m-am supus Verbului fara obiectii. O FETITA-MODEL Acestei situatii Simone i s-a subordonat cat timp a urmat cursurile institutiei catolice „Desir". chiar atunci cand imprejurarile ma indemnau sa ma indoiesc". () Mancatul nu era doar o explorare si o cucerire. asa cum il foloseau adultii .serveste ca liant intre varste. eu scot limba. Afara de asta.noteaza autoarea — ca de cumintenia si de evlavia mea depindea ca Dumnezeu sa mantuiasca Franta. In fotografiile de familie. eram neascultatoare din pura placere de a nu asculta. unde a invatat pana la bacalaureat. traditia: ele stau la radacina unei anume optiuni care avea sa supravietuiasca oricaror strunirp'. asadar. ci insasi esenta.„depozitari ai absolutuluf -. fara a cerceta. nicio distanta in care s-ar fi putut strecura eroarea. Cand am zis nu. Aceste victorii marunte m-au incurajat sa nu consider inviolabile regulile. EXPERIENTELE COPILARIEI Rememorarea parcurge traseul sigur de la indicele de necontestat . viitorul incepea sa existe: avea sa ma schimbe intr-o alta care va spune eu si nu va mai fi eu. () Brusc. murise pentru mine. in crize care vor fi marci ale unui extremism constant in toata viata sa. abjurarile si mortile mele succesive. ci si cea mai serioasa dintre indatoririle mele: «O lingura pentru mamica. fiinta: „Intre cuvant si obiectul sau nu concepeam. vointa lui Dumnezeu se rostea prin gura lor: El ma crease.Mamica sfarama praline intr-o piulita. se joaca. sa discut. am devenit ofetita-moder. avea dreptul la o supunere absoluta.la amintiri ale unor clipe inca vii: experienta jocului. dar limbajul nu-i apare doar ca instrument. Faceam pe nazuroasa. incat sfarsisem prin a ma identifica lui: el deveni unicul meu adevar. din care obtineam atat de mari satisfactii. . acesta imi adusese atatea laude. Simone devenea din ce in ce mai virtuoasa: „Mi se explicase . imi creasem singura personajul. Ma convinsesem ca parintii nu-mi voiau decat binele. eram de-acum capabila sa pun intrebari. Dar nici atunci nu ma mai consideram persecutata. dar si intre proiectiile fantastice ale copilariei si intruchiparile zbuciumatei vieti studentesti care ii vor aduce confirmarea veridicitatii si implinirea viselor. cu ea . . Nonconformismul ce o va caracteriza continuu se afirma din copilarie: „Se mai zicea. Am presimtit toate intarcarile. Insa acest portret al „unei fete cumintC este o dublura. se identifica.La inceput de tot." Personalitatea Simonei de Beauvoir incepe sa se contureze inca de la cativa ani. amesteca pulberea aceea grauntoasa cu o crema galbena: trandafiriul bomboanelor se pierdea in drajeuri suave: imi cufundam lingura intr-un asfintit de soare. o masca pe care Simone o adopta. nu fara un dram de mandrie: «Simone e incapatanata ca un catar». dar si pentru a epata. Profitai de asta. De cum am incaput pe mana duhovnicului de la cursul Desir. fie prieteni.

fiind personalitatea care duce treptat la emanciparea de sub tutela parinteasca. pe care o alintase Poupette. mama. Bourget. dar in acelasi timp si o ambitie de a depasi copilaria. CRIZA SPIRITUALA Desi roman autobiografic. a cutumelor burgheze. Alaturi de acestia doi. personajele cu care se identifica sunt: eroina din Little Women a Louisei Ascott.„Nimeni dintre cei pe care-i cunosteam nu era la fel de nostim. viata exalta in tonalitati optimiste si totul pare posibil: „Existenta mea era partasa la bogatia nenumaratelor sale rasfrangeri. „Mi se-ntampla deja sa doresc iesirea din cercul stramt in care eram captiva () Era adevarat." Adolescenta ii aduce odata cu nelinistile tineretii si angoasa mortii. uzante si traditii n-aveau nimic de-a face cu religia. Contestarile lucrurilor impuse de o norma si constientizarea insuficientei „augustelor preotesc ale stiinte?' de la cursul Desir. reprezentate de figura mamei. dupa ce constientizase ca viata intelectuala dominata de figura marcanta a tatalui si viata spirituala vegheata de mama ei nu-si gasesc puncte de racord si datorita lecturii unor carti interzise. prin contributia pe care au adus-o prietenia Zazei Mabille si a varului Jacques Laiguillon. resimtita in mod acut din cauza constrangerilor impuse varstei. Alphonse Daudel. Simone de Beauvoir evoca personaje care au avut un rol decisiv in formarea sa: tatal ei.FAMILIA. in care isi recunoaste „imaginea si destinul". Pentru prima oara.„invata englezeste si incepu sa studieze latina ca sa ma poata verifica. sora-mea: cei pe care-i iubeam erau ai mei. Scolarul din Atena al lui Andre Laurie. LECTURA SI EMANCIPAREA DE COPILARIE Marile aventuri ale varstei sunt oferite explorarii eului prin lectura. eroina lui George Eliot din Moara de pe Floss in care gaseste concordanta cu propriul exil. ma ducea la liturghie si spre mantuirea sufletului'. nu mai discuta cu atata aprindere". Simone ajunge sa fie varful unui trio care lupta impotriva traditiei. Asa l-am surghiunit pe Dumnezeu din lume. Maupassant. Cand realitatea depaseste chiar cele mai ambitioase dintre visele eroinei. Cand parintii mei ieseau seara. nu mai stia pe dinafara atatea versuri. vor fi compensate de lecturi asidue. Literatura citita cu sau fara acordul parintilor ii ofera modele in care adolescenta se regaseste. ajunge sa constientizeze influenta celor din familie asupra formatiei lor de fete cuminti si sa se transforme in opusul lor. politica. intrezarisem ceva nou. Simone. Simone ajunge sa traiasca la paisprezece ani o criza spirituala: „Sfintenia apartinea unei alte categorii decat inteligenta. imi indruma lecturile. Marcel Prevosl. alaturi de sora mai mica. imi prelungeam noaptea . PRIETENII. ci pentru a-si putea pune in evidenta anumite trasaturi de caracter. Mama. Amintirile nu o privesc doar pe „fata cuminte". pe care-l considera extraordinar . se aflau in contrast cu severitatea normelor morale si cu traditionalismul. (cel care ii deschide universul literaturii moderne si gustul pentru nou): „Multumita lor (cartilor) ma emancipam de copilarie. Poupette si Jacques. o supraveghea. nimeni nu mai citise atatea carti. de interesant. de sclipitor ca dansul. Individualismul si etica profana. relatare pe care subiectul memoriilor o puncteaza cu elocventa. Tata. aventuroasa. fratii Goncourt au fost elementara trecere de la textele copilariei la lecturile cartilor serioase pe care i le solicita lui Jacques.cultura. ii controla temele . iar treburile omenesti . mostenite pe linie paterna. afaceri. Maggi Tulliver. Dupa ce asimilase tot ce se putea din educatia primita in familie si la cursul Desir. insuficienta perceputa in tot ridicolul ei. de reverii adolescentine si de conversatii „serioase" cu Zaza. Mai tarziu. presimteam ca poti fi cutremurat pana in strafundurile fiintei de-o raza venita de altundeva. personaje care ocupa un loc important in spatiul evocarii. care o conducea la curs. plina de neprevazut. se deschidea catre universul intreg". patrundeam intr-o lume intortocheata. ceea ce avea sa influenteze decisiv evolutia mea ulterioara".

Valery.influenta vine tot din literatura: Barres. eu citeam. Descoperirea unei alte lumi deschide calea.vor fi compensate de cultivarea propriei personalitati: „Visam sa jiu propria mea cauza si propriul meu scop. un fel de caiete de amintiri cu intrebari. stingeam lumina. fictionale. ele creau un fel de comuniune. prin fictiune. Notatiile acestui crez aparent gratuit se regasesc atat in albumele prietenelor. cat si in jurnalele intime ale Simonei: „Scriind o opera hranita cu propria mea poveste. Dedublarea si dialogul cu sine insasi pe care i Ie-a oferit jurnalul .tarziu bucuriile evadarii. In acelasi timp. fictiunii propriului eu: . Nelinistea tinerei este identica trairilor noii generatii care se exprima impotriva canoanelor. sa ma exprim intr-o opera ce i-ar ajuta pe ceilalti sa traiasca. in loc sa-mi traiesc mica istorie personala. dar era. Orice intriga romanesca necesitand piedici si esecuri. nu mai exista niciun Dumnezeu care sa ma iubeasca." Relatia intre carti si receptor este una simpatetica: „Intre mine si sufletele inrudite care rataceau undeva. aveam sa ma creez si pe mine. era pe gustul aspiratiilor care crescusera in mine de-a lungul celor cincisprezece ani". in timp ce sora-mea dormea. totul". angoasele .J2aca ne renegaseram clasa. cuprinzatoare . „Drumul imi era trasat cu limpezime: sa ma desavarsesc. sa ma imbogatesc. imi acceptam «incarnarea». Claudel. prin scrierea unor secvente de romane autobiografice. PROIECTUL VIITOAREI OPERE Tulburarile interioare trebuiau sa-si gaseasca o compensatie la nivelul eului si atunci se va renunta Ia schimbarea obositoare a unor masti inventate. gandeam acum ca literatura o sa-mi implineasca aceasta dorinta. Gide.in care noteaza momentele de pendulare. pe-atunci." Idealul pe care agendele adolescentei il repeta cu insistenta este crearea unei opere totale. suprarealistii. justificandu-mi existenta. vidul existential. Cautarile si tensiunile erau reactiile explicite in raport cu rigiditatea cliseelor: . dar urma sa ard in milioane de inimfi. participam la o mare epopee spirituala. mi le nascocii"'. a ierarhiilor. a traditiilor si care adoptase ca tel „sinceritatea fata de tine insufF . din nou. unica realitate la care puteam avea acces". in locuri nestiute.„o opera unde sa spun totul.jm devenit in propriii mei ochi un personaj de roman. literare. in favoarea unei solutii de compromis: proiectarea in alte masti. Ea avea sa-mi asigure o nemurire care sa compenseze vesnicia pierduta. sprijinita in perna: de cum auzeam cheia rasucindu-se in broasca. as fi slujit omenirea: ce alt dar mai frumos puteam sa-ifac decat niste carti? Ma interesau in acelasi timp propria persoana si ceilalti. dar nu voiam sa renunt la universal: proiectul acesta le impaca pe toate. o facuseram pentru a ne statornici in Absolut". Fournier. Luni intregi ma hranii cu literatura. Maxim Gorki .

tânărul Alexei Maximovici a încercat să se sinucidă. acțiunile. vederile. asta se vede după lipsa de respect nerușinată față de libertatea cuvântului și față de alte libertăți civice pentru care a luptat democrația”. mai bine cunoscut ca Maxim Gorki (Максим Горький). a fost un scriitor rus/sovietic. fondator al realismului socialist în literatură și activist politic. a aflat că . Din 1906 până în 1913 și din 1921 până în 1929 a trăit în străinătate. timp de cinci ani. altfel viața și-ar putea întoarce fața de la tine”. prietenul său Nicolai Gumiliov.4 Teatru 2. care avea acțiunea plasată în timpul epidemiei de holeră din 1862. A rămas orfan la vârsta de nouă ani și a fost crescut de bunica sa. La moartea ei. n. la întoarcerea la Petrograd. la 28 martie stil nou 16 martie stil vechi 1868 –. a rătăcit pe jos prin tot Imperiul Rus.Alexei Maximovici Peșkov (în limba rusă Алексей Максимович Пешков.1 Scrieri autobiografice 2.2 Romane 2. a obținut chiar de la Lenin personal ordinul de eliberare al lui Gumilov. În august 1921. Apoi. a acceptat politica culturală a vremii. Câtă vreme a fost închis.5 Memorialistică 5 Surse bibliografice 6 Legături externe Viața Alexei Maximovici Peșkov s-a născut la Nijni Novgorod. După reîntoarcerea în Uniunea Sovietică. dar care trata de fapt evenimentele contemporane.28 martie)– d. a fost arestat de CEKA din Petrograd pentru vederile monarhiste. în fortăreața Petru și Pavel [2] în timpul revoluției eșuate din 1905. în special pe Insula Capri. Cuprins [ascunde] 1 Viața 2 Cele mai importante lucrări o o o o o 3 Vezi și 4 Note 2. o excelentă povestitoare. 16 martie 1868 (S. dar. coleg-scriitor și soțul Annei Ahmatova. lucrând în diferite locuri și acumulând o mulțime de impresii pe care le va folosi mai târziu în operele sale. dar nu i s-a mai permis să părăsească țara. dar. în cele din urmă.3 Schițe și povestiri 2. apartamentul lui din Petrograd s-a transformat în centrul de comandă al bolșevicilor. Ei sunt deja corupți de otrava murdară a puterii. pentru scurt timp. relațiile lui cu comuniștii s-au deteriorat. Maxim Gorki[1] a fost pseudonimul său literar.N. La numai două săptămâni de la victoria Revoluției din Octombrie el scria: „Lenin și Troțki n-au nici cea mai vagă idee despre drepturile omului. În timpul primului război mondial. Scrisorile lui Lenin către Gorki din 1919 conțin amenințări: „Te sfătuiesc să-ți schimbi anturajul. Gorki a scris piesa de teatru Copiii soarelui. în decembrie 1887. Gorki s-a deplasat personal la Moscova. 18 iunie 1936). S-a născut în orașul Nijni Novgorod și a murit la Moscova. Gorki s-a împrietenit cu Lenin după ce s-au întâlnit în 1902.

prezentat ca un exemplu de „reabilitare de succes a fo știlor dușmani ai proletariatului”. În timpul procesului lui Buharin din 1938. lui Gorki i-au lipsit banii și gloria. El a fost decorat cu Ordinul Lenin și i s-a dat o reședință de lux în Moscova. având ca motiv oficial deteriorarea stării de sănătate: suferea de tuberculoză. Ambele decese au fost privite cu suspiciune în epocă. Gorki a fost plasat în mod neașteptat sub arest la domiciliu în casa sa din Moscova. Reîntoarcerea lui Gorki din Italia fascistă a fost o victorie propagandistică majoră a regimului sovietic. În iunie 1929. în zilele noastre devenită Muzeul Gorki). I se aduceau în fiecare zi o ediție specială a ziarului Pravda în care nu se găsea nicio știre despre arestări sau epurări. la scurt timp după moartea subită a fiului său. Trevskaia.1916: În lume (В людях) 1923: Universitățile mele (Мои университеты). Maxim Peșkov. unde este descrisă participarea la lupta revoluționară a unei femei ai cărei fii fuseseră arestați . dar zvonurile de otrăvire nu au putut fi niciodată demonstrate. Romane • • • 1899: Foma Gordeev (Фома Гордеев). oferta fiindu-i acceptată. În octombrie. canal realizat exclusiv cu munca forțată a deținuților din Gulag. (curățată pentru această ocazie) și a scris un articol pozitiv despre Gulagurile care aveau deja o proastă reputație în occident. vechiul nume de Nijni Novgorod. (fosta proprietate a milionarului Riabușinski. și o casă de odihnă în suburbii. Gorki a publicat o carte dezonorantă despre Belomorkanal. În Sorrento. Odată cu creșterea represiunii staliniste și îndeosebi după moartea lui Serghei Kirov. Avionul a fost folosit pentru scopuri propagandistice în dese zboruri demonstrative pe deasupra capitalei. a primit numele lui. unde sunt descrise figuri tipic burgheze 1900 . • • • • • • 1908: O confesiune (Исповедь) 1909: Vara (Лето) 1909: Orășelul Okurov (Городок Окуров) 1910: Viața lui Matvei Cojemeakin (Жизнь Матвея Кожемякина) 1925: Întreprinderile Artamonovilor (Дело Артамоновых) 1925 . În 1933. Stalin și Viaceslav Molotov s-au numărat printre cei care au purtat pe umeri coșciugul lui Gorki în timpul funerariilor. la fel ca și ora șul lui natal. El a vizitat URSS de câteva ori după 1929. Una dintre străzile centrale ale Moscovei. Cele mai importante lucrări Scrieri autobiografice • • • 1913 – 1914: Copilărie (Детство) 1915 . Tupolev ANT-20 (fotografie).1936: Viața lui Klim Samgin (Жизнь Клима Самгина). survenită în mai 1935. una dintre învinuirile aduse a fost și aceea că Gorki a fost ucis de un agent NKVD din subordinea lui Nikolai Ejov. Gorki a vizitat Solovki. iar. Potrivit lui Alexandr Soljenițîn. Orașul natal al lui Gorki a reprimit. în 1932. a fost numit de asemenea Maxim Gorki.1901: Cei trei (Трое) 1907: Mama (Мать). Cel mai mare avion din lume de la mijlocul deceniului patru al secolului trecut. Maxim Gorki a murit în iunie 1936. în 1990.prietenul său fusese deja împușcat. Gorki a emigrat în Italia. reîntoarcerea în Uniunea Sovietică a lui Gorki a fost motivată de interese materiale. Stalin personal l-a invitat să se repatrieze.

bunicii. calfa in atelierul de vopsitorie. Alexei isi va pune mereu intrebarea: "De ce?". Alexei Peskov isi va pastra neintinata marea sa . in casa bunicului domneste insa o atmosfera de vrajba generala: unchii sunt mereu pusi pe harta.Schițe și povestiri • • • • • 1882: Makar Ciudra (Макар Чудра) 1894: Celkaș (Челкаш) 1895: Cântecul șoimului (Песня о Соколе) 1897: Malva (Мальва) 1898: Schițe și povestiri (Очерки и рассказы). Aceasta intrebare il va obseda si il va insoti pe maidanele pe care le va colinda. impreuna cu mama sa. Varvara. in care a crescut si s-a maturizat Alexei Peskov (adevaratul nume al lui Maxim Gorki). dupa repetate certuri. incendiind tot ceea ce agonisise batranul dea lungul intregii sale vieti. el va cunoaste cruzimea bunicului. care il pusese sa duca o cruce de stejar. Alexei.roman al scriitorului rus Maxim Gorki Copilaria face parte dintr-o trilogie cu caracter autobiografic. firi opuse. hartii. carpe. spre a le vinde apoi pe cateva copeici. care cunoaște un succes extraordinar și care descrie evidențiază brutalitățile la care sunt supuși cei defavorizați ai soartei 1899: Douăzeci și șase de bărbați și o fată (Двадцать шесть и одна) • 1901: Cântecul păsării furtunii (Песня о Буревестнике). va muri in urma batailor bestiale ale sotului. pentru a strange oase de vita. singur. La putina vreme dupa sosirea lui Alexei in aceasta casa. incetul cu incetul: feciorii (Miska si Iakov) isi vor risipi averile in chefuri nesfarsite. (kipa ce se va recasatori cu un student "intarziat" si fara bani. in casa bunicului Vasili Vasilievici. Copilaria ne infatiseaza conditiile deosebit de dificile. micutul Alexei este nevoit sa se stabileasca. cu sau fara motiv. Singura fiinta care incearca sa-1 ocroteasca si sa-i ofere un strop de dragoste este bunica sa. pare a fi "copilul nimanui". prima scriere a lui Gorki. moare din pricina unuia dintre feciorii lui Vasili Vasilievici. alaturi de La stapani (1915/1916) si Universitatile mele (1923). Mama sa. Cehov și Andreev • Copilaria . dramă ce înfățișează tabloul sumbru al lumii declasaților 1905: Copiii soarelui (Дети солнца). in vreme ce bunicul ii domina cu indarjire. Teatru • 1902: Azilul de noapte (На дне) . Murindu-i tatal ca urmare a unei "glume" facute de cei doi cumnati ai sai (Miska si Iakov l-au imbrancit pe acesta intr-o copca. ba-tandu-1 cu bulgari de zapada si strivindu-i degetele sub calcaie). Constient de timpuriu de tot ceea ce se petrece in jurul sau. nu esti nxeda lie sa te port la gat. Va munci din greu inca din momentul in care bunicul i-a spus: "Ei. Nenorocirile se tin insa lant in gospodaria bunicului: Tiganus. vor decide ca fiecare sa traiasca dupa voia lui. Du-te si tu de-ti gaseste un stapan". • Memorialistică • Amintiri despre Tolstoi. Dupa acest tragic eveniment familia se va destrama. care detinea un atelier de vopsitorie. cuie. indarjirea batranului de a nu imparti averea il determina pe un alt fecior sa dea foc vop-sitoriei. fiind strivit sub greutatea acesteia. Lexei. Akulina Ivanova. fiind batut in nenumarate randuri. alt titlu: Din adâncuri. scanduri. in ciuda grelelor lovituri primite de la viata.

increderea in viata. mierea cunostintelor si gandurilor lor despre viata. puterea si frumusetea sufleteasca. Aventură și călătorie Daniel Defoe . fiecare cu ce se invrednicea" 2. Despre anii copilariei sale scriitorul nota: "Cand ma gandesc la copilaria mea. ca albinele.dragoste fata de oameni. imbogatindu-mi sufletul. ma asemuiesc cu un stup de albine in care tot soiul de oameni stersi au adus intruna.

Împreună cu Samuel Richardson. A devenit comerciant în diverse . spion Englez Activitatea literară Mișcare/curent literar Specie literară Neoclasicism proză. Din cauza nonconformismului religios. Este celebru prin romanul „Robinson Crusoe” (1719). a studiat la o școala a disidenților de la periferia Londrei. care ar fi dorit ca fiul lui să devină preot. astfel. 1731) a fost un jurnalist și scriitorenglez. jurnalist.Anglia Deces 24 aprilie 1731 (?) Londra. Defoe este considerat fondatorul romanului englez.[1].Daniel Defoe Naștere 1659/1661 (?) probabil Cripplegate. Anglia Profesie Naționalitate scriitor. În 1684 s-a căsătorit cu Mary Tuffley. cu care a avut 2 băieți și 5 fete. Cuprins 1 Viața 2 Destinul literar 3 Bibliografie 4 Referințe 5 Legături externe Viața Defoe a început să scrie literatură după ce a exercitat și alte profesiuni. preocupat de morala individuală și socială. o poveste despre un om naufragiat care a rămas singur pe o insulă. fiica unui vânzător de vinuri. Primul mare romancier realist englez. pamflet [ ascundere ] A influențat pe Johann Wyss Jonathan Swift modifică Daniel Defoe (1659/1661 ? — 24 aprilie ?. Tatăl lui era un mic negustor londonez pe nume Foe (Defoe și-a adăugat acest prefix aristocratic la mijlocul vieții). Defoe nu a avut acces la o educație universitară. mai întâi ca om de afaceri și apoi ca ziarist. Londra. Defoe este un observator minuțios.

La vârsta de patruzeci și trei de ani Defoe a dat faliment a doua oară. Robinson Crusoe Robinson s-a nascut in 1632. căci vasele de care erau legate interesele lui au fost capturate și Defoe a dat faliment. a reușit să scape de deportare și execuție atunci când a fost prins. Pentru a-și putea plăti creditorii. memorii și autobiografii. Aproape de jumatea calatoriei vasul a fost jefuit si Robinson impreuna cu ceilalti membrii ai echipajului au fost inrobiti.Comerțul va continua să-l fascineze pe tot parcursul vieții. timp in care a slujit la gradina unui bogatas a plecat impreuna cu un alt servitor si cu stapanul la pescuit. care ii propune sa plece impreuna cu el in Guineea cu diverse marfuri.. Defoe a scris fără întrerupere articole de ziar pentru douăzeci și șase de perioadice diferite.domenii. de moralist și romancier. În 1692. Acest lung poem ridiculizează sentimentele antiolandeze în rândul englezilor. războiul cu Franța a avut drept rezultat numeroase pierderi financiare. a înființat o fabrica de cărămizi și țiglă care s-a dovedit a fi o afacere profitabilă.Fiind prima lui calatorie a infruntat destul de greu furtunile. contabil. fabricant. Aici cu banii pe care ii mai avea si-a cumparat teren si s-a ocupat de plantatii. de economist și călător. inecandu-se la primul val. A început cu „Robinson Crusoe”. În 1685 a luat parte la rebeliunea din Monmouth împotriva lui Iacob al IIlea. în același timp a realizat și o producție literară bogată. O furtuna a spart vasul si tot echipajul a sarit in barci pentru a se salva. pe care ceilalti marinari le considerau doar simple adieri. „Robinson Crusoe” apare de asemenea ca un jurnal de călătorie. Robinson la aruncat pe stapan peste barca lasandul acolo. Plecand a avut parte de o calatorie frumoasa. dar nu au avut nici-o sansa contra marii. Pentru a scapa din robie. Robinson a reusit sa inoate pana la prima insula si a reusit sa scape. de multe ori ruinat. falit. Negustor. închis. oferindu-i în același timp posibilitatea de a observa în amanunt viața și obiceiurile englezești. Nu a stat prea mult pe uscat si a plecat din nou pe mare cu acelasi vas. Zis si facut. Destinul literar În anii 1690 Defoe și-a început cariera de scriitor iar în calitate de autor de pamflete va scrie „Englezul get-beget”. Intors in patria sa Robinson se imprieteneste cu un capitan. de pamfletar și istoric. a spart fundul vasului si a inundat puntea. de contabilitate. controverse religioase și conflictul politic dintre partideleTory și Whig. în timp ce continua să scrie articole de ziar. la vârsta de cincizeci și nouă de ani. si a acceptat. facand in Guineea pe marfurile vandute aproape teri sute de lire sterline. Dupa cativa ani a plecat intr-o alta calatorie unde a avut numai necazuri. În 1704. „Review”. apoi a elaborat o serie de biografii fictive. Defoe a colaborat la cea mai vestită publicație a acestuia. Dupa acele mici furtuni a venit o furtuna mare care le-a rupt unul din catarge. abundând în detalii de meteorologie. El era al treilea copil la parinti si neavand nici-o meserie isi facea fel si fel de planuri cum sa plece pe mare. de geografie. agent politic. dar sub comanda secundului. precum și pamflete pe probleme curente. Defoe a abordat un alt gen literar.Dupa doi ani. Prima noapte a fost nevoit sa doarma in copac. Acolo li s-a oferit cazare si bani pentru a se intoarce acasa. care a continuat să apară până în 1713. dintr-o buna familie din York. o operă eminamente antifictivă: prin aceasta.Intr-una din zile unul din prietenii sai i-a facut o oferta sa plece cu el pe mare. o operă de poet și ziarist. Dupa multe incercari de a ajunge pe uscat a intalnit un vas portughez care la dus pana in Brazilia. etc. referindu-se la problemele curente și afaceri externe. obținută probabil în schimbul unei mari sume de bani. deoarece capitanul murise. În 1719. Daniel Defoe deține un loc remarcabil în istoria universală aromanului. în timp ce își desfășura activitatea în slujba guvernului. Norocul lor a fost ca in acel timp un alt vapor a trecut pe acolo si i-a ajutat sa ajunga pe uscat. iar de a doua zi convins ca acolo va petrece . dar ca urmare a unei grațieri. ziarist. Interesul lui se îndreaptă totuși către domenii multiple și nu se poate limita numai la afaceri. Privit în ansamblu.

Intr-una din zile Robinson s-a hotarat sa scape prizonierii din mainile canibalilor. . al carui echipaj il adusese pe insula si il legase de un copac. iar pe o scandura un calendar pe care isi insemna lunile. s-a dus la vas cu o pluta si a luat din el tot cea ce l-ar fi putut ajuta sa supravietuiasca pe acea insula.ceva timp. Lewis Carroll . Si-a luat o pusca si un pistol si a reusit sa elibereaza pe unul din prizonieri pe nume Vineri pe care l-a luat sa locuiasca cu el. sa culeaga struguri. lasand pe insula echipajul ce se rasculase. care i-a lasat in insula. mobila si chiar o barca. servitorul lui Robinson.Dupa ce a plecat din insula a ajuns intr-un loc numit Madagascar unde au fost atacati si unde bietul Vineri. Pentru a-si asigura hrana a inceput sa imblanzeasca capre.Impreuna cu tovarasii sai. Robinson cu capitanul si marinarii care i-au ramas credinciosi acestuia au reusit sa cucereasca vasul si apoi s-au imbarcat si au pornit pe mare. cu lucruri pentru cei ramasi aici. avand un tovaras cu care putea vorbi si lucra. A inceput sa-si construiasca o coliba. Ei binenteles s-au razbunat arzandule satul. masa. care mancau prizonierii prinsi in lupta. s-au certat mereu.Intr-una din zile. si un englez au fost omororati. Casnicia nu a durat foarte mult deoarece sotia sa a murit. Lasandu-si copii cu vaduva prietenului sau s-a reintors pe insula unde traise. De acum totul era mai usor pentru Robinson. Cu timpul a reusit sa mai salveze din mainile canibalilor inca doua persoane. Ajuns acasa si-a intemeiat o familie. Robinson salveaza viata unui capitan de vas. Cand a ajuns a aflat ca intre timp s-au schimbat multe m-ai ales ca au mai luat prizonieri si cei cinci englezi. scaune. sa semene cereale si sa vaneze. Ca tovaras de vorba si-a gasit un papagal pe care l-a invatat sa vorbeasca. Pentru a nu uita nimic din intamplarile zilnice si-a facut un jurnal. zilele si anii. cand s-a suit pe colina de unde putea supraveghea insula a observat niste natii ciudate de oameni. din care unul era tatal lui Vineri.Bine facut au plecat pe continent de unde au luat niste animale pentru cei din insula. Echipajul s-a revoltat si Robinson a fost nevoit sa ramana acolo.

Cuprins 1 Biografie o 1. logician. matematician. fantezie Opere semnificative Alice în Țara Minunilor modifică Lewis Carroll (pseudonimul lui Charles Lutwidge Dodgson) (n. cleric și fotograf. Halton. matematician. England Profesie Prozator. Naționalitate Studii Universitatea de la Oxford Activitatea literară Specie literară Literatură pentru copii. cleric și fotograf englez. poet. England Deces 14 ianuarie 1898 Guildford. logician.Charles Lutwidge Dodgson Pseudonim Naștere Lewis Caroll 27 ianuarie 1832 Daresbury. 27 ianuarie 1832 . Cheshire. 14 ianuarie 1898) a fost un prozator.1 Tinerețea . Surrey.d.

Din aceste motive. Sapte si Doi) Regele Regina Grifonul Falsa Broasca Testoasa Alice sta pe banca impreuna cu sora ei. a creat o literatură pentru copii marcată de fantezie. Anii maturității Opera Într-o epocă victoriană în care erau la modă povestirile sentimentale. Primii ani de școală i-a petrecut acasă. În 1849 a intrat la Universitatea de la Oxford. umor absurd și satiră. . a fost trimis la o școală particulară.2 Anii maturității 4 Bibliografie 5 Vezi și 6 Legături externe Biografie Tinerețea Charles Lutwidge Dogson s-a născut în 1832 într-o familie de 11 copii. personalitatea lui Charles se va forma într-o modalitate cu totul ie șită din tipare. Încă de atunci a dovedit o inteligen ță deosebită: de la șapte ani putea citi o carte întreagă. Toți copiii erau stângaci și aveau probleme de vorbire. • • Alice în Țara Minunilor (Alice`s Adventures in Wonderland) (1865) Prin oglindă (Through the Looking Glass) (1872) Alice in tara minunilor de Lewis Carroll Personaje: Alice Sora ei Iepurele Alb Soarecele Soparla Bill Omida Valetii Ducesei Bucatareasa Ducesei Ducesa Pisica de Chesire Iepurele de Martie Palarierul Harciogul Slujitorii in forma de carti de joc ai Reginei (Cinci. insa este prea mare pentru a intra. Ajunge intr-o sala cu o masa pe care sa afla o cheita care deschide o usa spre o gradina superba. Vede un iepure cu ceas si il urmareste intr-o vizuina. dar și pentru faptul că a crescut într-un mediu izolat. anglican și conservator.[1] La 12 ani.o 2 Opera 3 Note 1.

Ducesa si copilul ei care seamana cu un purcel. Alice este cheamta ca martor. Regina ordona sa i se taie capul. iar Palarierul este chiar nepoliticos. unde bucatareasa pune foarte mult piper in mancare. Se face din nou mica si inoata in lacrimile sale. pana cand nu mai incape in camera. Aceasta o invita sa joace croquet alaturi de ea. pe care sta o omida. iar alta o va face sa creasca. Alice ia o bucata din amandoua partile si merge mai departe. care o micsoreaza pe Alice. Aceasta iese din casa si se indreapta spre o pasune unde intalneste un catel urias si apoi o ciuperca mare. Regina se ofera sa i-o arate lui Alice pe Falsa Broasca Testoasa. Intalneste un soarece cu ajutorul caruia ajunge la un mal. Apare din nou Iepurele Alb si . insa pisica refuza sa-i sarute mana. Alice intra in casa si mananca niste cozonac care o face sa creasca din nou. Iepurele Alb o confunda cu una din servitoarele sale si o trimite sa-i aduca un evantai si o pereche de manusi albe de acasa. De aceea. isi scapa evantaiul si manusile albe. Deodata se aude vocea Reginei si Alice impreuna cu Grifonul se duc la tribunal. Regele intra in discutie. insa devine prea mare si incepe sa planga.. unde acesta lua ceaiul cu Palarierul si cu Harciogul. Mananca niste cozonac. Alice paraseste masa si intra intr-o scorbura de copac care o duce inapoi in sala cea mare cu masuta. Ea ii spune ca o bucata din ciuperca o va micsora. iar in cealalta Palarierul. insa Alice il arunca afara. Vine alaiul regal si Alice face cunostiinta cu Regele si Regina. Alice porneste spre casa Iepurelui de Martie. De data aceasta Alice nu uita cheia si intra in gradina superba. Grifonul o duce pe Alice la Falsa Broasca Testoasa care ii arata cadrilul homarilor. asa ca Alice vorbeste cu pisica de Chesire al carei cap tocmai apare pe cer. Ducesa este invitata de Regina sa joace croquet si ii arunca lui Alice copilul. sa intre pe cosul casei. insa incepe sa creasca pana cand devine foarte mare. fiind un haos total. Jocul este insa lipsit de reguli. Vazand aceasta. Jack London . precum si celorlalti jucatori. in afara de Alice. stranuta incontinuu. Acesta se transforma in purcel si Alice ii da drumul in padure. spunandu-i ca intr-o parte locuieste Iepurele de Martie. care se transforma in bucati de cozonac. Atunci se trezeste si incepe sa-i povesteasca surorii sale intregul vis.Alice bea dintr-o sticluta si se micsoreaza. amandoi nebuni.speriindu-se de ea. Acestia sunt plictisitori. Iepurele si servitorii incep sa arunce cu pietre. insa uita cheia pe masa. insa i-o incredinteaza Grifonului deoarece trebuie sa se intoarca. Apare pisica de Chesire pe o ramura de copac si o indruma pe Alice. unde vede niste slujitori in forma de carti de joc care vopseau o tufa de trandafiri. pe soparla Bill. Iepurele trimite un servitor. iar Regele ii spune ca trebuie sa paraseasca sala. Ajunge la casa Ducesei. Alice isi face vant cu evantaiul si isi pune o manusa.

Opera sa (care constă în special din romane) are ca subiect existența crudă. sălbatică și spiritul de revoltă și aventură. În plan literar.net/index. Herbert Spencer. a fost influențat de Robert Louis Stevenson. jurnalist American Activitatea literară Specie literară Ficțiune Literatură pentru copii Note Website www. de o forță fizică și morală supraumană.jacklondons. 22 noiembrie 1916. San Francisco d. Cuprins 1 Biografie 2 Opere principale . 12 ianuarie 1876. Glen Ellen. Rudyard Kipling. California).scriitor și jurnalist american. California Profesie Naționalitate scriitor. Karl Marx și Friedrich Nietzsche.html modifică Jack London este pseudonimul literar al lui John Griffith Chaney (n.Jack London Naștere 12 ianuarie 1876 San Francisco Deces 22 noiembrie 1916 Glen Ellen. în care eroii. Joseph Conrad. iar în cel ideologic de Charles Darwin. sunt antrenați într-o luptă brutală pentru supraviețuire.

a fost „agăţat” de poliţişti şi condamnat la o lună de închisoare pentru vagabondaj. împărţea raţiile de mâncare tovarăşilor de detenţie. Aflat după gratii. (The Call of the Wild. tânărul de 17 ani a reuşit să obţină un tratament preferenţial. Ajuns în preajma cascadei Niagara. 3. le-a ascultat poveştile şi a pătruns în sufletul fiecăruia. fiind copil din flori. trăind de pe o zi pe alta. zeci de mii de oameni au rămas pe drumuri. În urma crizei financiare din 1893. astfel Jack trebuie deja. O mare parte din romanele sale pentru tineret se referă la căutătorii de aur din Klondike. acesta însă va păstra mai departe numele de Chaney. să lucreze ca vânzător de ziare. mama lui era Ann Wellman și tatăl natural astrologul William Mike Chaney.3 Vezi și 4 Legături externe Biografie Jack Griffith Chaney s-a născut în San Francisco. mai multe bănci au dat faliment. sau într-o fabrică de conserve. A fost puternic impresionat de viaţa din închisoare. London a putut sa schimbe mâncarea care-i prisosea pe cărţi sau pe alte obiecte care capătă o vloare deosebită în spatele gratiilor. 1907) Martin Eden (1909) Timpul nu așteaptă (1910) Dragoste de viață (1907) Războiul claselor (War of the Classes. toate încercările familiei de a se îmbogă ți în Oakland California se soldează cu un eșec. Familia scriitorului trăie ște în „San Francisco Bay Area” în condiții sărace. Fiind numit supraveghetor. 1906) Călcâiul de fier (The Iron Heel. Arta poetică . mii de întreprinderi americane şi-au închis porţile. 1903) Lupul de mare (1904) • • • • Colț alb (White Fang. Jack London a pornit să străbată ţara de la un capăt la altul. S-a împrietenit deopotrivă cu gardienii şi cu deţinuţii. Tatăl lui vitreg tâmplarul John London. cerşind o bucată de pâine gospodinelor care se îndurau să-i deschidă uşa casei. pe care a descris-o extrem de realist în povestirile Agăţat şi Penitenciarul. Tatăl său vitreg devine invalid. Era foarte dificil să-ţi găseşti orice fel de slujbă. Fără posibilitatea de a câştiga un ban în Oakland. refuză recunoașterea paternității. mână de ajutor în birturi. cu atât mai puţin una plătită decent. 1905) • Dragoste de viață. copil fiind. îl adoptă pe Jack. Cu pâinea şi cuţitul în mâna. Alaska sau la călătorii pe mare Opere principale • • • Chemarea străbunilor. Condi țiile grele trăite în copilărie vor determina mai târziu vederile socialiste a scriitorului devenit între timp renumit.

axându-se pe conceptul de mimesis («arta – imitare a naturii»). simbolismul. O veritabilă ars poetica a romantismului. . sublimarea tuturor elementelor ce intră în sfera realității pure. / Un loc. / Vrem arta să îndrepte și-un mers al acțiunii. „transferate“ în ființa poetului. Epigonii.Arta poetică (din latină ars poetica. Cuvinte potrivite. ci cartea-tezaur întru cunoaștere a neamului său din temelia piramidei sociale. sămănătorist etc.. pentru care Patria este «o frază» etc. ” Tudor Arghezi este autorul a numeroase arte poetice: Testament. «urmașilor stăpâni». poate. răsar «cuvinte potrivite și leagăne. // (. cel mai important manifest poetic din secolul al XIX-lea. Comparațiunea din poezia mea cade în defavorul generației noi și – cred – cu drept. inimi bătrâne. / măști râzânde. Horă de poeți etc. dar rece. parnasianismul. puse bine pe-un caracter inimic». urâte. Eminescu ne încredințează: „Ideea fundamentală e comparațiunea dintre lucrarea încrezută și naivă a predecesorilor noștri și lucrarea noastră trezită.. expresionismul. întâia oară. // Dar noi ce ne supunem la legea rațiunii... și-a artei strălucire. din epocile anterioare. concis și sprinten în orice povestire. către Iacob Negruzzi (de la revista «Convorbiri literare»). Prima Poetică a fost semnată de Aristotel. Poetului necunoscut. se află în Epigonii de Mihai Eminescu.. destinată celor din baza piramidei sociale. neînfrumusețate romantic.. carte oglindind «seara răzvrătită» a strămoșilor ce au urcat «pe brânci». În „fruntea“ volumului de debut. prin „râpile“ / „gropile adânci“ ale istoriei. Arta poetică argheziană constă în valorificarea. cum Shakespeare credea în fantasmele sale. Quintilian ș. cartea – ca bun testamentar transmis fiului – se relevă simbolic în treaptă întru cunoaștere veridică. acum. Bătrâniiau adunat. dadaismul. Predecesorii noștri credeau în ceea ce scriu. Ion Heliade Rădulescu («Regulile sau Gramatica poeziei»). a. Conachi («Meșteșugul stihurilor românești»). În scrisoarea însoțitoare a poemului-manifest. în general. «simțiri reci. Rostul cărții este clar expus: „Ca să schimbăm..» [1]. mari de patimi. compoziție. În prima parte a amplului poem-manifest. a. realismul. o zi anume și-un singur fapt deplin / Vor ține pân' la urmă tot teatrul arhiplin. tehnica literaturii – cu abordări dinspre genuri sau specii literare.Iubiți deci rațiunea și pentru-a voastre lire / Din ea luați frumosul. nu robi ca până acum. harfe zdrobite. / Sapa-n condei și brazda-n călimară. Pentru ilustrarea principiilor estetice ale clasicismului. H. specific esteticii ce desemnează un ansamblu de norme sau reguli privind „nașterea“ sau „facerea“ poeziei. fără credință în ceva. dinspre prozodie. ori. în funcție de doctrinele și dogmele curentelor înregistrate în plan diacronic: clasicismul. Epigraf. din anul 1674: „. cu «poeți ceau scris o limbă ca un fagure de miere». Tatăl-poet lasă moștenire fiului nu orice fel de carte. stilistică –.” Literatura română a fost înzestrată cu arte poetice de C. romantismul. În „deschiderea“Testamentului arghezian.». figuri de stil. pentru care Dumnezeu este o «umbră». poetul elogiază «zilele de-aur a(le) scripturelor române». printre plăvani. în prim-hrisov «al robilor cu saricile pline de oseminte» „vărsate“. spre a releva.. suprarealismul. în partea a doua.) // Fii clar. / Sudoarea muncii sutelor de ani. prin antiteză.. Eminescu ș.. Rugă de seară. ” În astfel de carte argheziană. Tudor Arghezi și-a pus cea mai interesantă dintre artele sale poetice. epigonismul contemporanilor săi. rafinarea. Cuvânt. De aceea. Testament. din anul 1927. Flori de mucigai. un poem esențial pentru întregul său program estetico-literar realist. paradoxismul etc. / mici de zile. desigur. Alte celebre arte poetice – pentru literaturile antice – au ca autori pe Horațiu (Epistola către Pisoni). «din graiul lor cundemnuri pentru vite». Incertitudine. franceză l’art poétique) ori poetica este un concept cu normativ caracter... în orizontul anului 330 î. celebră este Arta poetică de Nicolas Boileau.

în care se oglindește și faimoasa potențare a misterului.. utilizând un material poetic din 1920». infernalului / monstruosului etc. grotescului. Catharsisul blagian este rezultatul trăirii în tot mai «largi fiori de sfânt mister». al trecerii din «Țara-cu-Dor» în «Țara-fără-Dor». datoria noastră în fața unui adevărat mister nu e să-l lămurim. / Lăsând întreagă dulcea lui putere. și poezia secundă a acestui volum. a elementelor ce aparțin apoeticului. publicat de Ion Barbu în 1930. un om care filtrează durerile poporului prin sufletul lui și le transformă într-o trâmbiță de alarmă. urâtului. loc al ocultării. sau „vară“.Hr. Timbru. «compusă în toamna lui 1929. un deschizător de drumuri. 43 î. este schimbarea a tot ce-i neînțeles în «ne-nțelesuri și mai mari». Am văzut în scriitor un semănător de credințe și un semănător de biruințe.. Tomis. se deschide cu o remarcabilă ars poetica a expresionismului. 20 martie. grație structurii mele sufletești. am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător. Rostul / misia poeziei expresioniste. un mare pedagog al neamului din care face parte. cu fragranța vieții. / Veninul strâns l-am preschimbat în miere.. ori „toamnă“. a exprimării sinelui etc. se constituie într-o barbiană artă poetică hermetic-parnasiană. ci și în Mărturisiri literare. Sulmo. ori „paradisiace“. Poezia Din ceas.. azi Sulmona/Aquila .” La Octavian Goga întâlnim o artă poetică mesianic-poporanistă chiar în „deschiderea“ volumului de Poezii. ochiul – bază a receptării întru reflectare.” Volumul de debut în poezie al lui Lucian Blaga. Lamura mesianismului se relevă nu numai în Rugăciune. 17 sau 18 d. un revoltat. buzele– „treaptă“ a senzorialului / carnalului. Am văzut în scriitor un element dinamic. mai întâi «apărută cu titlul Apropiat. Datorită perfecțiunii formale a stilului. și torcând ușure / Am pus-o când să-mbie.. „garoafă“ a rostirii. Poemele luminii (1919). este vorba despre poezia Rugăciune. din anul 1932: „Eu. alături de Horațiu și Virgiliu. căci realul vizat prin sinecdocă are patru cardinale repere: floarea – ca punct inițial. / Am luat ocara. din noiembrie 1926». cunoscut în română sub numele deOvidiu. Hr. când sănjure... în Sburătorul. dedus. al „transcenderii“ etc. întru cunoaștere de orizonturi. din Pietre pentru templul meu (din același an): „Câteodată. ci să-l adâncim așa de mult încât să-l prefacem într-un mister și mai mare».Eu nu strivesc corola de minuni a lumii.d.. un răscolitor de mase. mormântul – punct terminus al vieții. prin iubire de «flori și ochi și buze și morminte»” Enumerarea nu este întâmplătoare.îndeosebi. publicat în anul 1905. condiție sine qua non a poeziei expresioniste. „primăvară“. „epifanic“. spațiu al metamorfozelor ens-ului uman. „în două părți“: Publius Ovidius Naso Publius Ovidius Naso (n. exprimată totodată și în registrul aforismului.: „Făcui din zdrențe muguri și coroane. cu care se deschide volumul Joc secund. azi Constanța) a fost un poet roman. rod al luminii cunoașterii „luciferice“. umorului fin și fanteziei creatoare a devenit unul dintre clasicii literaturii latine. .

2 Lirica din exil 3 Ovidiu în limba română 4 Bibliografie 5 Vezi și 6 Legături externe Biografie Așa cum scrie el însuși în Tristia IV 10. Din poemul calendaristic Fasti. la aprox.). I. Își completează cultura la Atena și.Hr. rezultă că în primăvara anului 18 d. poetul era încă în viață. Tiberius. Ovidiu s-a născut la 20 martie 43 î. în parte ironic . 73-76): . Motivele exilului sunt până astăzi învăluite de mister.Poezia încriminată este cu mare probabilitate Ars amatoria. după modelul Eneidei lui Virgiliu sau epopeelor lui Homer. scrise înhexametru dactilic. la Tomis. în mod neașteptat.următorul text.Conform cronicei lui Heronim. 140 km depărtare de Roma. Ovidiu a compus . de și această operă fusese publicată cu câțiva ani mai înainte. versurile 223-226. nepoata lui Augustus.Hr. fără o hotărîre prealabilă a Senatului. nu l-a rechemat la Roma.Ovidiu a făcut numeroase încercări. poetul Aemilius Macer. Cuprins [ascunde] [necesită citare] 1 Biografie 2 Opera o o 2. în forma unei scrisori trimise soției sale (Tristia. pe țărmul îndepărtat al Mării Negre. care ar fi venit în contradicție cu principiile morale stricte ale împăratului.Hr. Cercetătorii sunt de părere că Ovidiu ar fi fost martorul scandaloaselor aventuri amoroase ale Juliei. o poezie și o greșeală. unde a fost și înmormântat.. să obțină grația lui Augustus.Hr. În toamna anului 8 d. prin scrisori trimise la Roma. Toate au rămas lipsite de succes. Întors la Roma. Ovidiu ar fi murit în anul 17 d. împreună cu prietenul său. Augustus hotărăște exilarea lui Ovidiu la Tomis.1 Scrieri înainte de exil 2. Ovidiu se referă și la faptul că „ar fi văzut ceva ce n-ar fi fost permis să vadă”.Ovidiu a excelat în forma distihului elegiac.Hr. Forma de exil la care a fost supus era relativ mai ușoară („relegatio”) și nu cuprindea clauza aquae et ignis interdictio (în sensul de „proscris în afara legii”). După un scurt studiu al retoricei. chiar după moartea lui Augustus. devine cel mai cunoscut și apreciat poet din Roma. După moartea lui Horațiu (8 î. Operele lui sunt pe placul înaltei societă ți și printre protectori se află însu și împăratul Augustus. intră în cercul literar condus de Messalla Corvinus și duce o viață extravagantă lipsită de griji în mijlocul protipendadei romane. în orașul Sulmo (astăzi: Sulimona). Ovidiu se dedică totu și carierei artistice. Tatăl său aparținea nobilimii și-l destinase funcțiilor publice. în timp ce poetul se afla pe insula Elba. Pentru piatra sa funerară. dar această dată nu este sigură. În Tristia. întreprinde o călătorie în Sicilia și Asia Mică. urmașul său. situat în Italia de mijloc.în parte patetic. Ovidiu însuși scria că motivul ar fi fost „carmen et error”. cu excepția Metamorfozelor. III. A scris și un poem (astăzi pierdut) în limba geto-dacilor.

Dicere: Nasonis molliter ossa cubent”. cu diferite mijloace cosmetice. Remedia amoris . • Fasti .„Tristele”.-16 î.Hr.„Iubiri” (23 î. Medeea către Jason etc. răpus de-al său talent. Lirica din exil • Tristia . • • • Ars amandi . Ovidiu continuă tradiția poeziei elegiace romane de exaltare a sentimentului de dragoste.„Arta iubirii” (1 î.Poem descriind diverse apariții cerești (s-au păstrat doar câteva fragmente) Metamorfoze .„Eroine” sau „Scrisori ale unor eroine” (10 î. Te roagă pentru dânsul: să-i fie somnul lin”.). în care se recomandă amanților nefericiți diverse mijloace pentru a scăpa de dragostea chinuitoare și de urmările ei. ușoară. Poeme mitologice • • Phaenomena . s-a pierdut aproape în întregime. operă întreruptă prin exilul poetului (cuprinde doar lunile Ianuarie până la Iunie). 18 scrisori fictive de dragoste ale unor personagii feminine mitice adresate bărba ților iubi ți. dac-ai iubit vreodată. De medicamine faciei femineae . desfășurate cronologic. de mare renume în antichitate. Naso poeta meo. dar și dragostea nefericită. Opera Scrieri înainte de exil Poeme de iubire • • Amores . divinizat ca o constelație.„Metamorfozele”. cuprinzând „învățăminte” privind arta seduc ției și a dragostei. într-o plantă sau o constela ție. În aceste prime opere.calendar versificat al sărbătorilor romane.Hr. pregătită de Catullus și de neoterici în perioada republicană și dezvoltată de Sextus Propertius și Albius Tibullus în epoca lui Augustus. 15 cărți în hexametri cuprinzând 250 legende (un om sau o zeitate se transformă într-un animal. At tibi qui transis. Didona către Enea. Ariadna către Theseu. practicând o distanțare față de propriile sentimente. Heroides sau Epistulae Heroidum . cântărețul Iubirilor gingașe. tu.Hr. În traducerea liberă a lui Theodor Naum: „Sub astă piatră zace Ovidiu. replică ironică la Ars Amandi.). ne sit grave quisquis amasti. de ex. după cum însuși se autodefine ște tenerorum lusor amorum („cântărețul glumeț a dragostei ușoare”). în șelată sau neîmpărtă șită.). Sentimentul de dragoste este tratat în maniera elegiei erotice alexandrine. în 3 cărți cuprinzând 49 elegii. ce treci pe-aice. O.„Îngrijirea feței feminine”. de la formarea universului până la apoteoza lui Cezar. Tragedia Medeea. Poetul cântă iubirea efemeră.„Sărbătorile” . poem erotico-didactic în 3 cărți (două adresate bărba ților și una adresată femeilor).„Hic ego qui iaceo tenerorum lusor amorum Ingenio perii.Hr. în 5 cărți . în urma unor întâmplări deosebite).„Remediile iubirii”.

.invinse curind.e de prisos s-o mai rogi[.] Ce-i care se prefac au sa sfarseasca iubind Cine nu stie ce pret da cuvintelor dulci sarutarea? Daca nu vrea sa ti-o dea.apara! Veghea si frigul si lungile drumuri. Daca la chipul frumos n-ai si un suflet ales Cu bunatate vorbeste..lutind.sa stii ca vor umbla sa ti-o ia[.va dori ca pan’ la urma s-o-nvingi… Dupa cuviinta.barbatul se cade sa-i faca.sa te rogi:ea atata asteapta: Istoriseste-i cum tu ai inceput s-o iubesti.tu sa i-o ei pe furis Se va lupta poate intai:’Indraznetule!”. Dragostea ei de-o doresti.ea insa mai pe ascuns Daca n-ar face barbatii un pas spre femeie inainte.. Totusi.are sa-ti spuna. Ovidiu prezintă situația nefericită a propriei persoane.s-ar indrepta catre ei[. sciți). Lasa trufia de vrei dragostea ei s-o pastrezi! .ura doar ai sa culegi[.si chinuri atatea. Omul iubeste deschis.] Na-i sa pastezi o iubita si nu te mira de te lasa. Pasii dintai catre fata. Ovidiu a scris și o operă în limba populației locale (geți.. Mult.] Indepartati orice vrajba si certuri cu-amare cuvinte: Dragostei tale sa-aduci vorbe duioase prinos. Daca prea aspru te porti. Ambele opere sunt culegeri de elegii personale sub forma unor scrisori trimise din Tomis și adresate lui Augustus.voi cei misei.• Epsitulae ex Ponto sau Pontica . Bland sa-i vorbeasca si ea rugile lui va primi..o fata asteapta un semn de iubire Si-i bucuroasa cand e de catre tinar facut.. în patru cărți.[. s-a pierdut.] Ele aprind in barbati flacara-n margini firesti….] Totusi de vezi ca in inima ei se-ncuibeaza trufia Si ca-n zadar i-ai vorbit. care ar fi fost de mare importan ță pentru filologia limbii române dar care.sa-ncanti prin cuvinte placute. Au rămas unele comentarii despre limba geto-dacilor în care Ovidiu remarca asemănări evidente Arta iubirii Cand ispitita de-un tanar femeia-si va-ntoarce privirea N-o crede cand spune nu. Cere prieten sa-i fii.. Ele. de familie și de prieteni. din păcate.. soției sau prietenilor cu rugămintea de a fi iertat și de a i se permite revenirea la Roma... exprimarea directă a sentimentelor de durere și de triste țe provocate de dorul de Roma..„Scrisori de la Pontus Euxinus (Marea Neagră)” sau „Ponticele”. de casă.o!Prea mult se increde in chipu-i frumos acel tanar Care asteapta ca-ntai fata sa mearga spre el.vei birui mai usor La prieteni sa u-ti lauzi iubita vreodata De te vor crede.[.ea doar asteapta s-o rogi. Iata la ce incercari indragostitu-i supus. Dragostea este-ntr-un fel ostasie:trandavia la o parte! Al ei stindart nu puteti.] Nu arata totdeauna nadejdea ca vei cuceri-o.

la ratiune. ci pe caracteristica “omului natural” si a “omului spiritual”. a naturii care-l inconjoara. al Spiritului. Apartinind lumii naturale. mai apoi continuand cu Socrate si cu Platon. care il transforma in purtatorul spiritului impersonal. filosofia medieval crestina interpreteaza omul ca pe o imagine a lui Dumnezeu. Umanul si naturalul. s-a nascut antropologia: stiinta care studiaza omul. Continutul clar al sufletului este constiinta. In filosofia lui Kant omul este apreciat ca o fiinta dubla. Odata transferata atentia. Actul gindirii reprezinta argumentele necesare confirmarii existentei individuale. Astfel. Omul are un trup sensibil si un specific moral. Insa alege un dar ca sa-i fie pe plac Ca marturie ca esti cu gandul la ea[. este subiectul activitatii spiritual. Trupul si sufletul n-au puncte trangentiale: corpul este caracterizat de intindere. In aprecierea omului Marx pune accentual pe munca. ci ale inimii. Sufletul anunta prezenta creatorului. Pentru Hegel omul este un purtator al Ratiunii. Omul este inzestrat cu suflet. omul ajunge in lumea libertatii. Discutiile initiate de reprezentantii filosofiei crestine nu se axeaza pe raportul trup-suflet. Specificul existentei umane este determinat de libertatea morala a comportamentului. Marx sustine ca omul este “ansamblul relatiilor sociale”. in care domina necesitatea. natura omului este redusa la cugetare.Nu-ti spun sa dai lucruri scumpe iubitei:pot fi ne-nsemnate. iar sufletul – de gindire. Omul nu este apreciat de pe pozitiile ratiunii. si abia intr-un tarziu a inceput sa-si puna intrebari despre el insusi: Cine sunt? De unde provin? De ce traiesc? Care este finalitatea mea? Atentia filosofiei s-a indreptat asupra omului odata cu sofistii. omul a devenit centrul de meditare filosofica si masura a tuturor lucrurilor. pe activitatea de productie. in filosofie. erau identificate. Spre deosebire de antichitate. . Filosofia renasterii reiese din unitatea si integritatea omului.salbateci de tot” 4.. de la Dumnezeu asupra omului. Filosofia despre natura si conditia umana O perioada indelungata filosofii au apreciat omul ca un model al cosmosului. In filosofia lui Rene Descartes. Condiția umană La inceput omul a inceput sa-si puna intrebari asupra lui Dumnezeu.. In conceptia filosofica lui Platon este interpretata natura dubla a omului. Pentru prima data evidentiaza omul ca obiect de studio. a universului. ca un microcosmos.] Dragostea-i nehotarita cat timp este noua.cu vremea Va capata puteri noi si se va statornici Cand iubim suntem. ca axa unica a filosofarii Socrate. creatorul culturii. In filosofia lui Aristotel este descrisa unitatea dintre trup si suflet. despre modul de existent al carora se stia putin.. ceea ce inseamna ca insusirile personalitatii sunt determinate de societate.

însă a studiat și a predat la Paris unde s-a stabilit în 1937. Și-a tradus piesele în limba engleză. trilogia Molloy (1951). Inovația constă în respingerea elementelor tradiționale ce țin de intrigă. d. . Ca alternativă. 22 decembrie 1989) a fost dramaturg. Printre acestea. se numără: • • Watt (1942-1944). Malone Meurt (Malone moare) (1951) și The Unnamable (1953).Samuel Beckett Samuel Beckett (n.Secolul XVII Secolul XVIII -Secolul XIX Secolul XX . Primul său roman. Majoritatea operelor lui sunt scrise în limba franceză. teatrul lui Beckett ilustrează experien ța așteptării și luptei însoțite de o inutilitate epuizantă.Eseiști Scriitori de povestiri scurte Portal Franța Portal Literatură Beckett s-a născut la Dublin. a apărut în 1938 și reprezintă un model al operelor lui ulterioare. personaje și decor. 13 aprilie 1906. Murphy. nuvelist și poet irlandez de expresie engleză și franceză.Contemporană Scriitori francezi Listă cronologică Scriitori după categorie Romancieri . Chinul și agonia de a exista într-o lume de șartă sporesc în următoarele romane ale lui Becket. Literatură franceză După categorie Istoria literaturii franceze Medievală Secolul XVI .Dramaturgi Poeți .

• • How It Is (1961). antologiile More Pricks than Kicks (1970) și First Love and Other Shorts (Prima iubire și alte povestiri) (1974). tocmai asta este: nimeni nu stie cine este iar unul dintre putinele lucruri pe care le aflam despre Godot este acela ca pare sa aiba turme de oi si capre si ca uneori ii bate pe baietii care au grija de turmele sale. Teatru. A. Editura EST. 1990. Printre operele sale se numără o analiză semnificativă a operei lui Proust (1931). primele ficțiuni și piese ale lui Beckett fiind publicate postum: romanul Dream of Fair to Middling Women(scris în 1932) în 1992 și piesa Eleuthéria (scrisă în 1947) în 1995. traducere de Gabriela și Constantin Abăluță. Lipsa oricarei actiuni substantiale. București. Malone murind. Beckett a îmbinat umorul nostalgic cu un sentiment devastator de durere și înfrângere. Editura Univers. un scenariu. și Poems (Poezii) (1963). ai putea foarte bine sa intrebi?dar fi pregatit pentru si mai multe absurditati). 1995 (reed. prefa ță și tabel cronologic de Romul Munteanu.Si cine este el? Ei bine. Beckett a tintit spre minimalizare maxima in aceasta piesa iar efectul teatral al acestui tip de text difera considerabil de piese mai conventionale. Breath (Răsuflare) (1966) și Lessness (1970). ca si subiectul minimal. dramaturgul a primit Premiul Nobel pentru Literatură. Așteptîndu-l pe Godot Nimic nu se intampla de doua ori. București. traducere de Constantin Abăluță. Sunt doua personaje principale: Estragon si Vladimir(ce fel de nume sunt astea. cuvânt înainte.General vorbind. The Lost Ones (1972) Piesele lui aparțin teatrului absurdului. cat pe ce sa uit: il asteapta pe Godot. În 1969. Traduceri în limba română • • • Molloy. piesele Krapp's Last Tape (Ultima casetă a lui Krapp[1]) (1959) și Happy Days (Zile fericite) (1961). nuvele. Funda ția Culturală „Camil Petrescu”. En attendant Godot (Așteptându-l pe Godot) (1952) și Fin de partie(Ultimul joc) (1957) rămân două dintre cele mai controversate piese ale lui Beckett. Film (1969).No's Knife (Cuțitul lui Nu) (1967) și The Complete Short Prose (Povestiri complete: 1929-1989) (1996). Editura Cheiron. București. Nu au nimic nemaipomenit si isi petrec timpul incercand sa isi scoata pantofii pentru a-si aerisi picioarele sau schimbandu-si palariile intr-un stil de comedie. 2007. povestiri. sunt caracteristici principale ale piesei In asteparea lui Godot . De ce Didi si Gogo(numele lor prescurtate) il asteapta pe Godot? Pentru ca s-a hotarat ca ei sa se intalneasca pe drumul de langa copac (singurul . traducere și note de Anca Măniu țiu. Cele 16 volume de Collected Works (Opere) au fost publicate în 1970. 2005). ediție îngrijită.astfel a fost adesea rezumata faimoasa piesa a lui Beckett. proze scurte adunate în volumele Stories and Texts for Nothing (Povestiri și texte fără nici un scop) (1967). roman.

Biografie S-a născut în Tokio. a fost un scriitor japonez. In actul I Didi si Gogo se intalnesc cu Pozo si Lucky. n. devine tot mai absurda.In acest moment incepi sa te gandesti: cate zile au trecut in mod asemanator? sau poate este aceeasi zi tot timpul? Becket nu da raspunsuri iar acesta imi pare a fi punctul crucial al piesei: pentru ca nu sunt raspunsuri. fotograf și inventator. Pozo mananca un picior de pui iar Lucky. Pozzo este orb iar Lucky mut.element de decor din piesa). aproape fara sens. ci doar intrebari. a crescut în Manciuria și a absolvit Facultatea de medicină a Universității Imperiale din Tokyo în 1948. iar cand Didi si Gogo ii cer lui Pozo sa il faca pe Lucky sa gandeasca . 7 martie 1924 — d. ei bine. In actul II apar din nou Pozo si Lucky dar lucrurile s-au schimbat. .si desi pare a fi acelasi baiat in ambele acte. Numele său este romanizat ca Kobo Abe. Vine din partea lui Godot. suntem martorii unui discurs greu de inteles. La sfarsitul actului II la fel ca si la sfarsitul primului act. apare un baiat. repetate din timp in timp cu insistenta absurda de parca nu ar fi fost intrebate de o mie de ori inainte Kobo Abe Kobo Abe (安安安安 Abe Kōbō. Este greu de descifrat dar poate asta este ideea? Pe masura ce piesa inainteaza. sa ii spuna ca Godot nu a putut ajunge in ziua respectiva si ca trebuie sa astepte pana a doua zi. Lucky nu este atat de norocos de fapt. i s-a acordat diploma cu condiția să nu practice niciodată această profesie. cand vine a doua oara nu isi aminteste sa -i fi intalnit pe Didi si Gogo cu o zi inainte. 22 ianuarie 1993) a fost pseudonim al lui Kimifusa Abe. pentru ca este sclavul lui Pozo: ce face pentru el: gandeste.

• • • • • • • • • • Inter Ice Age 4 Femeia nisipurilor. la sud vest de capitala Japoniei. în căutarea unor specii rare de insecte. romancier și dramaturg. Acolo va descoperi un sat ciudat. romanul lui Kobo Abe. traducere în limba română de Magdalena Levandovski-Popa. dar a fost exclus din partid în 1960. Chip străin. A condus o trupă de teatru și a scris piese care pot fi comparate cu crea țiile similare din cadrul curentului european al teatrul absurdului. evocate în roman.(Sunna no ona). dar recunoașterea internațională a sosit abia după publicarea în 1960 a romanului Femeia nisipurilor (Suna no onna). Explorările la limita dintre suprarealism și coșmar ale individului în societatea contemporană i-au determinat pe critici să-l compare pe Abe cu Franz Kafka. Prieteni (piesa de teatru). Femeia nisipurilor. Va rămâne sechestrat într-o astfel de casă împreună cu o femeie . traducere în limba română de Angela Hondru. Chip străin sau Harta ruinată. pe la mijlocul anilor 1960. Iată o imagine emblematică din Femeia nisipurilor. Caietele cangurului. Rendevous secret. unde casele sunt cufundate în gropi de nisip.(Mikkai) Trei piese de teatru. În ultimii săi ani de viață. pasionat de entomologie. A murit în anul 1993 după ce a terminat de scris ultimul său roman. Bărbatul-cutie. iată un detaliu din tabloul suprarealist al condiţiei umane. Abe a scris într-o izolare totală în mun ții Hakone. Japonia. la adaptarea pentru ecran a romanelor sale:Groapa. urinează un bărbat. (Kangarou notebook) Arca florii de cireș. (Hakootoko). mai ales după ce filmul Femeia nisipurilor a avut succes la Festivalul de Film de la Cannes.A publicat primul său roman în 1948 și a lucrat ca un autor de piese de teatru de avangardă. traducere în limba română de Angela Hondru. (Tanin no Kao). ca majoritatea scriitorilor tineri ai epocii sale. Caietele cangurului. Listă de cărți în limba română . Niki Jumpei.(Tomodachi) Femeia Nisipurilor Luna cenuşie căzând ca o cicatrice peste întinderi nesfârşite de nisip şi o văgăună în care plictisit. A fost membru al Partidului Comunist Japonez. (Moyetsukita chizu). iar faima sa a depășit granițele țării sale. pleacă într-o expediţie în deşert. traducere în limba română de Angela Hondru. Harta arsă. Kobo Abe a colaborat cu regizorul japonez Hiroshi Teshigahara. Tokio. Un profesor obscur.

cu definiţia obiectului de cercetat. ca pe un ochi imens de insectă faţetat multiplu. mai degrabă. absurdul existenţei şi. îşi construieşte cartea ca pe un demers ştiinţific despre nisip. dezvoltarea frumoasei teorii filosofice a nisipului. aşa procedează şi autorul în cartea în care. contradictorie: NISIPUL. este lumea. La fel de bine putem privi romanul şi ca pe un thriller psihologic. munca îngrozitoare. în corelaţie cu teoria nisipului. Originalitatea subiectului. profunda încărcătură simbolistică. de trecere. comunicarea ce se creează între cei doi. Ea este specia nouă descoperită de el şi astfel sensul călătoriei sale. nu rămâne decât un singur personaj ca o nesfârşire fremătătoare. valenţele ei (până la urmă lui Nikki Jumpei îi face plăcere munca în sine). în cartea lui Kobo Abe. "Nisipul este antiteza formei". vocea. De fapt. un sânge milenar al idei de mişcare. Omul e prins în existenţă ca într-o văgăuna de nisip având ca preocupare majoră munca abrutizantă. ideea evadării. femeia este premiul lui Nikki Jumpei. urmărind toate reacţiile unui om prins într-o groapă de nisip împreună cu o femeie. poemul acesta al nisipului poate fi interpretat şi ca un protest faţă de ideea de stabilitate sau. Un zeu ubicuu. Cartea este o meditaţie pe tema condiţiei umane. Într-o relaţie mergând până la confuziune cu timpul. fără a-şi găsi adevărata menire. Şi aici. Finalul este surprinzător. accentuând şi mai mult fragilitatea condiţiei umane. frenetică. "Curenţii de nisip înghiţiseră şi distruseseră oraşe înfloritoare. istovitoare a scoaterii nisipului din groapă pentru supravieţuire. unice. Sau. Romanul este o capodoperă. pe de altă parte. lăsând la o parte alegoriile existenţiale. complex. mergând mai departe până la ideea de normă. Femeia. finalitatea. căutătorul de insecte rare. de dogmă. imperii imense" Imperiul Roman. simplitatea şi frumuseţea expunerii. Pe de altă parte. sunt reproduse la un alt nivel. căldură insuportabilă. o materializare a timpului. E ca o aplicare a mitului platonian al peşterii: toţi trăim în gropi de nisip.văduvă care are nevoie de ajutor să scoată nisipul pentru a evita acoperirea casei şi va încerca prin toate mijloacele posibile sa evadeze. sau mai degrabă esenţa ei. tortura nisipului care pătrunde peste tot. . de societate. ideea sexului. faţă de lipsa apei. dar poate aşa sunt finalurile marilor cărţi. Sunt evidente apropierile şi faţă de mitul lui Sisif: nesfârşita muncă de scoatere a nisipului fără un sens real. simbolistica este concentrică: în sfera mai largă a problematicii existenţiale se include filosofia "trecerii". Şi pentru că aşa începe orice demers ştiinţific. cetăţi din antichitate"nu au rezistat curgerii nisipului de 1/8 mm". Femeia nisipurilor conţine în sine un simbol contradictoriu: pe de o parte. mai puternic decât însăşi existenţa sau poate esenţa ei. sub aspect filosofic. nu trăim decât într-o iluzie căreia îi zicem realitate. densitatea derulării evenimentelor îl recomandă de la sine. Nisipul. într-o lume lipsită de sens. spiritul nisipului. medic de profesie. Kobo Abe. privit în ansamblu. un ochi prin care să încercăm să privim lumea. o nelinişte plină de întrebări. ea. Să percepem scrierea lui Kobo Abe într-o manieră entomologică. nisipul e o forţă primordială. aspecte obişnuite ale vieţii cotidiene: ideea muncii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->