ŞTEFAN ZELETIN

1882—1934

*
Notă biografică
f-

Puţini sînt gînditorii români moderni care, asemeni ui Ştefan Zeletin, să fi fost atît de- discreţi în privinţa ieţii particulare, iar după moarte biografia lor să se fi ransmis atît de fragmentar, sărac, deformat ori lacunar, lele cîteva monografii ce i s-au consacrat, excepţie făi n d — într--o bună măsură — studiul lui Cezar Papacosea1, au perpetuat unele erori de informaţie. Se impune, i consecinţă, o clarificare biografică, astăzi, la prima etipărire integrală şi neştirbită a operei lui de căpeteie. Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric. Pe numele real Ştefan Motăş, Ştefan Zeletin _s-a năsot la 19 iunie 1 8 8 2 în satul Burdusaci din fostul judeţ "ecuci, actualul judeţ Bacău, şi a murit la Bucureşti în iua de 20 iulie 1934. Nu a fost căsătorit. Fiul natural, aşa cum precizează şi actul de naştere 2 , kl Catincăi Motăş ( 1 8 3 9 — 1 9 1 2 ) 3 , văduva postelnicului D u trutrache Motăş (1820 sau 1 8 2 1 — 1 8 6 6 ) , Ştefan Motăş, care « v e a să-şi ia pseudonimul de la pîrîul Zeletin ce străbate Burdusacii, s-a născut în al 16-lea an de văduvie al i n a m e i sale, însă a crescut în mijlocul celor 6 fraţi şi al •amiliei Motăş, familie de răzeşi înstăriţi, ale căror răzeşii '•Erau presărate de o parte şi de alta a Zeletinului, pe o k s t a n ţ ă de aproximativ 20 de km. De altfel, şi astăzi exis:

Cezar Papacostea, Ştefan Zeletin. Viaţa şi opera, Bucureşti,

-' Arhiva C. D. Zeletin. C. D. Zeletin, Disertaţie istorico-jilologică ului Burdusaci, mss., circa 500 p.
3

asupra

toponi-

6

Notă

biografică

Notă biografică

7

tă satul M o t o ş e n i , pe n u m e l e originar Motăşeni, atestîn i n t r a r e a a c e s t u i p a t r o n i m i c î n t o p o n i m i e . Ş t e f a n Moţăi s-a î n ă l ţ a t î n t r - o f a m i l i e d e t r a d i ţ i e c ă r t u r ă r e a s c ă . î n n e a m u l M o t ă ş au existat n u m a i bărbaţi ştiutori de carte ş c h i a r cărturari. U n u l dintre ei a fost E p i s c o p u l Ioanichj a l R o m a n u l u i (cv>1700—1769), b u n c u n o s c ă t o r a l realita ţi lor M o l d o v e i , ctitor de biserici ( c u m este biserica Sfinţ A p o s t o l i Petru şi P a v e l din Oprişeşti) şi reputat expei i n c h e s t i u n i de, h o t ă r n i c i e , u n f e l d e i n g i n e r t o p o g r a f q g e n u l c e l u i l a l t i l u s t r u t e c u c e a n , p o e t u l ş i c ă r t u r a r u l Coi c.-iche C o n a c h i . V l ă d i c ă i l o a n i c h i e i-au p r e m e r s î n s c a u n l e p i s c o p a l , p r i n t r e alţii, G r i g o r e Ţ a m b l a c , A n a s t a s i e Crin: ca, D o s o f t e i ş i a v e a să-i u r m e z e V e n i a m i n C o s t a c h i 4 . Familia e însă m u l t mai v e c h e , M o t ă ş fiind u n u l di c e l e d i n ţ i i n u m e întâlnite î n d o c u m e n t e l e m o l d o v e n i ' Mihai Costăchescu ne asigură că un străvechi Motăş, cai „ e r a p o a t e şi în v e a c u l al X I V — l e a " , a dat n u m e l e si t u l u l M o t o ş e n i . M i h ă i l ă M o t ă ş e s t e c e l d i n t î i atestat d o r u m e n tar, o dată cu s a t u l B u r d u s a c i , î n t r - u n u r l e d i n i m a i 1555 e m i s d e v o i e v o d u l A l e x a n d r u L ă p u ş n e a n u , 1 Huşi5. . Mama. C a t i n c a M o t ă ş , n ă s c u t ă C h i r i a c , a v ă z u t k i m i n z i l e i î n s a t u l U r s a d e p e v a l e a Z e l e t i n u l u i , situat l a k m s u d d e B u r d u s a c i , satul î n c a r e a v e a s ă se, c ă s ă t o r e a s c ş i să-şi t r ă i a s c ă r e s t u l v i e ţ i i . C e i c a r e a u c u n o s c u t - o v o i b e a u d e s p r e e a c u e v l a v i e . E r a f i i c a lui Ş t e f a n a c h e C h i r i a c , zis Ş c h i o p u l , p r i v i g h e t o r ( s u b p r e f e c t ) a l O c o l u l u i Z e letin, cu sediul la Ursa, b o i e r fără m o ş i e dar bogat, v e n i aici d i n B ă l ă b ă n e ş t i i d e T u t o v a , î n s u r a t c u o fată d i n f a m i i i a T a ş c ă . V i i t o r u l f i l o z o f Ş t e f a n Z e l e t i n p u r t a d e c i pre n u m e l e b u n i c u l u i m a t e r n , d e l a c a r e v a f i m o ş t e n i t , pro b a b i l , ş i u n a n u m i t s p i r i t justiţiar, e v i d e n t î n v i a ţ a ş i î i o p e r a sa. T r a d i ţ i a o r a l ă s p u n e c ă Ş t e f a n a c h e C h i r i a c venis< d i n sudul Dunării, fiind ori m a c e d o r o m â n greeizat, or grec. Sever, uneori despotic, intrînd uşor în conflict ci răzeşii Ursei, el fusese adus în părţile Z e l e t i n u l u i de că tre u n i i m e m b r i a i f a m i l i e i a r i s t o c r a t e g r e c e ş t i P e ţ a , c a n a v e a o m o ş i e l a Ţ ă p o a i a , sat d e l î n g ă U r s a . U n u l din-

| p « aceşti P e ţ a f u s e s e a d m i n i s t r a t o r a l i m e n s e l o r m o ş i i in Mînăstirii Răchitoasa. La Ursa, Ştefanache C h i r i a c vii înălţa o c a s ă i m e n s ă , î n t r e b u i n ţ a t ă pe r î n d ca s u b p r e f e c t u r ă , j u d e c ă t o r i e , j a n d a r m e r i e şi, p e r m a n e n t , drept Inuanţa personală. In timpul d o m n i e i lui A l e x a n d r u loon C u z a a s e r v i t d e ş c o a l ă . Ascendenţa grecească a lui Ştefan Zeletin, care îi v e n e a Blidar d i n p a r t e a m a m e i , a a v u t î n s e m n ă t a t e î n v i a ţ a Iul spirituală. C o n ş t i i n ţ a e l e n i c ă e x p l i c ă î n b u n ă p a r t e Unitatea s a p e n t r u gândirea G r e c i e i antice, ilustrarea Catedrei de I n t r o d u c e r e în filozofie şi Istoria filozofiei vi •chi şi m e d i e v a l e a F a c u l t ă ţ i i de l i t e r e şi f i l o z o f i e d i n liiuî, t r a d u c e r i l e sale d i n S e x t u s E m p i r i c u s 6 , a p ă r a r e a tra­ d u c e r i l o r d i n P l a t o n . a l e lui C e z a r P a p a c o s t e a 7 , l e c t u r a neistovită — c h i a r ş i p e l i n i i l e f r o n t u l u i d i n p r i m u l r ă z Ixii m o n d i a l — a s c r i i t o r i l o r G r e c i e i a n t i c e , a t e s t a t ă d e flOrespondenţa cu Vasile Bogrea. „ S î n g e l e elen ic -— va « c r i c Ş t e f a n - , Z e l e t i n 8 — , p e c a r e n u fără f i o r îl ştiu p u l Klnd. î n v i n e l e m e l e , m i - a c r e a t s ă l a ş u l ' s u f l e t e s c î n t e m ­ plul u m a n a l f i l o z o f i e i r o m a n t i c e g e r m a n e , e a însăşi plămădită în spiritul şi pe t e m e l i i l e e l e n i s m u l u i . " Tatăl. P o s t e l n i c u l D u m i t r a c h e M o t ă ş , m o r t c u 1 6 ani înainte d e a s e n a ş t e Ş t e f a n Z e l e t i n , r ă m î n e p r i n u r m a r e numai tată de jure al v i i t o r u l u i f i l o z o f . Era d e s t u l de b o | B t : G h , G h i ţ u l e s c u , în Monografia istorică a Tirgului Tfcuci, p u b l i c a t ă în f o i l e t o n 9 îl n u m ă r ă p r i n t r e p r o p r i e larii t e c u c e n i d e m o ş i i î n a n u l 1856. D u p ă m o a r t e a l u i timpurie, m o ş i a ş i b u n u r i l e a v e a u s ă scadă, f i e p r i n v î n Iftre, fie p r i n î m p ă r ţ i r e î n t r e u r m a ş i . D i n p r i m a c ă s ă t o ­ rie, c u M a r f a D . B r î n z e i , v a a v e a u n fiu, M i h a l a c h e M o t ă ş (11(50-1908), e r o u î n r ă z b o i u l d i n 1877,- i a r d i n a d o u a c ă ­ lătorie, c u C a t i n c a C h i r i a c , v a a v e a p e M ă r i a , c ă s ă t o r i t ă l'i'iinicheru ( 1 8 5 9 — 1 9 3 5 ) ş i p e A l e x a n d r u ( 1 8 6 0 — 1 9 2 6 ) , fratele m a i m a r e , „ B ă d i a " c a r e 1-a a j u t a t î n p e r i o a d a I t u d i i l o r d i n ţară ş i d i n s t r ă i n ă t a t e p e Ştefan Zeletin.

11 S e x t u s E m p i r i c u s , Scurtă expunere a filozofiei sceptice, d i n p t e e ş t e d e Şt. Z e l e t i n , Bucureşti, C u l t u r a naţională, M C M X X H I . ' Şt. Z e l e t i n , Platon în româneşte. Respect adevărului!, „ K e ~ * G. D. Z e l e t i n , Ştefan Zeletin în dialog cu Vasile Bogrea w . I.I (ic filozofie", 1931, X V I , 2, p. 180. „ M a n u s c r i p t u m " , X I V , 2(51), 1983, p. 108—122. " Cuvînt de lămurire, î n : Şt. Z e l e t i n , Neoliberalismul, 1927, * Mihai Costăchescu, Documentele moldoveneşti înainte di Uit li tura „ P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e " , Bucureşti, p. 274. Ştefan cel Mare, II, 328, 1932. " „ C u r i e r u l T e c u c i u l u i " , 3 aprilie 1939, 5, 8—9, p. 5. ,

8

Notă biografică

Notă biogratică
13

S

Ceilalţi copii ai Catincăi Motăş, Natalia, Safta, Dumitr şi mezinul Ştefan sînt născuţi în văduvie. Oameni sobri discreţi şi buni, Motăşeştii i-au înconjurat cu dragost pe copiii ultimi ai Catincăi Motăş. Problema paternităţii lui Ştefan Zeletin, prea puţin sensibilă la completări viitoare, poate fi pusă astăzi, cînc protagoniştii acestei istorii neguroase, pe care filozofu o ocolea, au trecut de multă vreme în lumea umbrelor astfel că discreţia, cuvenită pînă acum, îşi pierde temeiul Puţinii contemporani ce i-am cunoscut vorbeau desprd Ştefan Zeletin ca despre o fiinţă reţinută şi tainică îrl toate privinţele, dar mai ales în acea a confesiunilor pri-j vitoare la familie. Discreţia lui era pusă pe seama firi! de taciturn şi de om singuratic. Rezerva sa era datorata însă faptului că se ştia bastard. însăşi adoptarea unul pseudonim, cînd n u m e l e M o t ă ş era şi vechi şi cunoscut^ măsoară distanţa ce ţinea s-o ia faţă de numele lui Dumi-! trache Motăş. In monografia pe care i-o închină postumj Cezar Papacostea ocoleşte cu delicateţe această chestiune! N-o ocolesc însă nici Valeriu D. Bădloeânu 1 0 , nici Dr] Dumitru M u r e ş a n 1 1 în monografiile l o r , oferind însă i n ] formaţii eronate. Mărturii contemporane şi de familie a t j menţinut ştirea după care 1at.il r e a l a l lui Ştefan] Zeletin ar fi fost Neculache BrăSSCU, răzeş înstărit „şi primar ai Burdusacilor, ce avea :,i a l ţ i copii din flori . . . Ştefan Zeletin semăna la înfăţişare eu fiul acestuia, Ni-] colae Brăescu ( 1 8 8 0 — 1 9 6 0 ) , magistrat la înalta Curte d Casaţie, dar şi tenor în tinereţe, Care a jucat un rol pozitivi în impunerea creaţiei originale d e o p e r a . 1 - Tu famili Brăescu existau puternici- p r i i p a r i i n t e l e c t u a l e . Văru lui Nicolae Brăescu, doctorul A l e x a n d r u Brfiescu (1860-1 1917), a fost creatorul î n v ă ţ a i i n u l n l n i u n i v e r s i t a r de p s i hiatrie din Moldova şi c t i t o r a l Spitalului Socola di
18 Valeriu D Bădiceanu, Ştrjan '/.rlrthi, doctrinar al burghe ziei româneşti, Bucureşti, Tipojţi-nl'ld Uiilvw.nl, lii'i:». 11 Dr. Dumitru Mureşan, < ' . m r . • / . / ( . i rnniomică a lui Ştefan, Zeletin, Editura Academici, Un.-un jll, llivi.

laşi . Extrem de instruit în specialitate, doctorul A l e Kundru Brăescu studiase în cele m a i reputate universi­ tăţi din Franţa, Belgia, Elveţia şi Anglia şi nu ştim dacă acest fapt nu* 1-a influenţat pe Ştefan Zele,tin, în peri­ plul său prin universităţile din Germania, Franţa şi A n g l i a . . . La o lună după moartea lui Ştefan Zeletin, Cezar Papacostea face aluzie pentru întîia oară într-un text tipărit la paternitatea incertă a prietenului său: „ E l »ru, c u m . s e zice «singur pe lume». Ceva colaterali, da: do dînşii, în zece ani, abia mi-a vorbit de 2 — 3 ori şi nu­ mai spre a mă lămuri asupra unei realităţi pe care am tiiţeles-o şi am aprobat-o fără a o comenta (s.n.) . . . Ca lucrul să fie complet ( . . . ) şi-a păstrat mai departe, şi pentru viaţa d e toate zilele, pseudonimul literar . . . " 1 4 Şcoala primară. Primele 4 clase primare le-a urmat, Intro anii 1889 şi 1893, la Burdusaci, avîndu-1 învăţător j)o cumnatul său, C. Primicheru. Clasa a cincea a urmat-o In satul Coasta Lupei din comuna Nicoreşti, ca elev al unui alt cumnat, învăţătorul Grigore Popa, care şi-a dat rnuima cel dintîi de posibilităţile intelectuale deosebite ttlc; copilului. Studii secundare. între 1895 şi 1899 urmează cursu­ rile Seminarului teologic Sfîntul Gheorghe din Roman. ICnto perioada acelor grave deziluzii privitoare la ambianţă cure aveau să-i determine rezerva de mai tîrziu faţă de practica religioasă şi, într-o oarecare măsură, faţă de credinţă, o perioadă de îmbolnăviri ce-1 v o r marca pentru întreaga-viaţă. în 1899 trece cîteva e x a m e n e pentru cia«i'lo superioare seminariale la Iaşi şi pînă în toamna anu­ lui 1902 îsi dă toate diferenţele de la seminar la liceu: In iunie 1901 trece ca particular clasa a V-a, în toamnă • liisa a Vi-a. Clasa a V H - a ( 1 9 0 1 — 1 9 0 2 ) o urmează liiNcris regulat la Liceul „Gheorghe Roşea Codreanu" din I »u Iad, secţia clasică, pe care o absolvă cu premiul I, iar In toamna aceluiaşi an trece ca particular clasa a V I I I — a , recent introdusă. E x a m e n u l de absolvire îl trece la Liceul National din Iaşi, alegîndu-şi ca dizertaţie tema „Cele 3
1:1 C. D. Zeletin, Doctorul Alexandru Brăescu (1860—1917), i.if.-iiirtetor al învăţămîntului universitar de psihiatrie, ctitor al rKiilului Socola din Iaşi, Almanahul Ateneu, 1986, p. 16—19. 14 Cezar Papacostea, Post mortem Ştefan Zeletin, „îndrepta<", 18 august 1934, p. 1.

C. D. Zeletin, Un nuvtc l,-n<u <l<- In. i /niturile creaţiei ro\ mâneşti de operă, tenorul Ntcofo» B r f l i rn tIHHO—1960),' A l m a nahul Ateneu, 1 9 8 0 , p. 1110 IH.i
n

10

Notă biografică

Notă biografică

11

facultăţi ale sufletului" în timp ce colegul şi prieten său, Vasile Bogrea, îşi alege subiectul „Deosebirea dintr clasici şi romantici". Studii universitare. Intre 1902 şi 1906 urmează cursu rile Facultăţii de litere şi filozofie a Universităţii di; Iaşi. In 1906 îşi trece examenul de licenţă magna cu laude. Atmosfera ieşeană o evocă într-un manuscris ir| titulat De unde ne vine lumina, în care spune despr erou: „Era visător din fire: dar pe străzile pustii ale ace-;" tui oraş, unde totul îmboldeşte la reverie, vagabondare? neînfrmlă a ideilor s a l e devenise o adevărată b o a l ă ; . X cele din urmă ol ajunse a trăi mai mult în cer, încît p ţin habar avea de ceea ce se petrecea pe pămînt. Dulcel nostru oraş, cu viaţa sa stinsă, ncmaitrăind decît di' amintirile trecutului, o în adevăr pepiniera visătorii^ ţării. Dar tocmai de aceea laşul îmi pare ceva strai" dacă nu chiar ridicol în ţara noastră. Şi dacă la noi îf deobşte a îi visător e de rîs, apoi a fi visător ieşean e două ori de rîs". 1906—1909. Intre aceşti ani a fost secretar al Sem< narului pedagogic universitar din Iaşi şi bibliotecar, la 1 septembrie 1909 ocupă, ca suplinitor, catedra limba germană de la Liceul Codreanu din Bîrlad, po* pe care va fi titularizat la 1 februarie 1910. Studii în străinătate. Intre 1909 şi 1912, studiază I lozofia în mai multe universităţi europene. Iată prezer tarea făcută de el însuşi acestei perioade în A u t o b i o g d fia (Lebenslauf) scrisă de mînă în 1911 şi comunicat nouă de rectorul Universităţii din Erlangen 1 5 : „în.toaixj na anului 1907, am venit în Germania şi am studiat semestre filozofia la Berlin. In anul 1908—09, datori stagiului militar, am fost nevoit să întrerup studiile | străinătate: în această perioadă mi-am dat de asemen examenul de stat pentru titlul de profesor de liceu drept urmare, am fost numit în toamna anului 1909 pr" fesor la liceul din Bîrlad. îndată după numirea mea, ţ s-a acordat concediu pentru continuarea studiilor în str inătate şi, în.felul acesta, am studiat semestrul de v a | 1909—10 la Sorbona, din Paris, în semestrul de vară 1 9 | la Universitatea dhi Leipzig, în semestrul de iar
Arhiva Facultăţii de Filozofie gen, (Sermania, Dosar Ştefan Motăş.
18

010 -11. din nou la Universitatea din Berlin şi în se­ i n . ".Irul de vară în curs (1911) la Universitatea din Erlan1 i i " . După vara anului 1911, Ştefan Zeletin a urmat 1 cursuri universitare şi la Oxford. Doctor în filozofie al Universităţii regale din Erlangen. BUciplina principală de e x a m e n a fost istoria filozofiei, i II disciplinele secundare economia naţională şi pedagoi ' i i Lucrarea de doctorat a avut ca subiect: „Persönlicher Moalismus gegen absoluten Idealismus in der englischen l'iultisophie der Gegenwart" (Idealismul personal faţă cu itltniismul absolut în filozofia engleză contemporană.) i ii i un crîmpei semnificativ din referatul profesorului filei lard Falckenberg: „ D o m n u l Motăş, care a studiat timp ¡ H f l semestre l a Iaşi, 3 l a Berlin ş i cîte unul l a Leipzig, Parin şi Erlangen şi care mi-e cunoscut de la lucrările i l n «eminar ca o minte ageră, şi-a ales el singur tema, pe¡ t m n e sub influenţa imboldurilor primite de la Paris, kl ti tratat-o într-o manieră demnă de laudă. Stilul este limpede iar limba-germană o stăpîneşte într-o măsură Vlndnieă de admiraţie la un străin. El derivă în m o d just Hllţrnroa pragmatico—umanistă din opoziţia faţă de ide« l U i n u l absolut al hegelienilor englezi şi le atacă ipotezele i -i i n l r - o critică severă . . . 1 1 1 6 Dlzertaţia a fost susţinută şi apreciată magna cum ide la 12 decembrie 1912 şi tipărită în 1914 în Editura i nnys din Berlin.

! 1

i'>IZ—1920: profesor la Liceul Codreanu din Bîrlad. Imul în filozofie al Universităţii din Erlangen a con11 ' il să predea limba germană în liceul la care el însuşi <i i ; e . într-o completă izolare de viaţa intelectuală a i, lucra la Evanghelia Naturii, al cărui prim volum . i •••> ! publice în 1915 la Iaşi, în Tipografia N.V. Ştei - n i . manuscrisul volumului al doilea dispărînd în bom' i míentele ultimului război. Desăvîrşeşte volumul de i II n i " Clipe de reverie, gata din 1911, din care va pui o parte sub titlul Nirvana, gînduri despre lume şi I'.ucureşti, Editura revistei „Pagini agrare şi soi i • i :)28, 77 p. Nu ia parte la efervescenţa scriitoi .'el din Bîrlad, ordonată în jurul lui Alexandru Vlaal Societăţii literare Academia Bîrlădeană, în"
l./.-m..

a

Universităţii

din

Erla

12

Notă biografică

Notă biograîică

13

fiinţată la 1 mai 1915 de către G. Tutoveanu, Tudor P a m file şi Toma Chiricuţă. Acesta din urmă avea să devin' repede cel mai înverşunat acuzator al cărţii lui Ştefa Zeletin, Din Ţara Măgarilor. însemnări, Bucureşti, 191& în cadrul a ceea ce începuse a se contura ca un proce~ de presat curmat de intrarea României în primul război mondial. U r m a r e a participării directe la războaiele di" 1913 şi 1916, Din Ţara Măgarilor rămîne unul din cel* mai realiste şi aspre pamflete din literatura română, car! a atras tunetele jupiteriene ale lui Nicolae Iorga şi al olimpului său. Paginile negrului pamflet condensează amărăciune adîncă, o indignare fără margini şi lucrare unui puternic spirit justiţiar, avînd ca obiect neamul ro. mânesc şi ţara românească. Izvor de suferinţă, existent acestei cărţi îl va adinei în cercetarea determinismulu structurilor sociale ale României, ceea ce a avut drep consecinţă elaborarea operei lui capitale, Burghezia ro •nană. Originea şi rolul ei istoric, 1925, şi Neoliberalismu 1927. Şocul emoţional deşteptat de scrierea pamfletul şi de urmările tipăririi lui a rodit într-o înţelegere sup rioară a realităţii româneşti. în 1925, anul publicări Burgheziei române, Ştefan Zeletin va scrie: „ . .. eu m-a împăcat sufleteşte cu această ţară". Angajarea s fletească în cercetarea devenirilor sociale româneşti er pentru cl o asceză căreia nu i se poate înţelege tragis, m u l înainte de a i se înţelege seriozitatea şi absolutul. Tot î n episodul bîrlădean s c r i e şi Retragerea, 1926, carte de proză conţinînd însemnări şi. reflecţii psihosociale d pe front, nu fără repercusiuni asupra viziunilor lui s o | ciologice ulterioare. Colaborează cu studii şi cercetări 1 revistele: Convorbiri, literare, Ideea europeană, Arhiv, pentru ştiinţa şi reforma socială. 1920—1927: profesor la Liceul Mihai Viteazul di Bucureşti. Transferat în Capitală, continuă să prede limba germană, dar şi economia politică, avînd printr colegi proeminente personalităţi ale vieţii culturale r~ mâneşti ca: I.D. Ştefănescu, P.V. Haneş, Paul Papadopol A . I . Candrea, Tudor Vianu, Al. Claudian, Tache P a p a ' hagi, Şcarlat Struţeanu, N. Cartojan. Elevul Şerban Ţi teica, viitorul eminent fizician şi m e m b r u al Academiei îi va stenografia cursul de economie politică pe baza că] ruia va elabora cursul tipărit. Continuă colaborarea I

revistele amintite, cărora li se adaugă: „Independenţa economică", „Dreptatea socială", „Revista de filozofie", „Plutus", „Pagini agrare şi sociale", „Viitorul", „Revista română", „Năzuinţa românească" (Craiova), „Pasul vre­ mii", „Revista critică", „Viaţa românească". D o u ă evenimente de cea mai mare însemnătate pen-. tru viaţa sa şi pentru sociologia românească se petrec în uceastă perioadă: publicarea cărţilor Burghezia română. Originea şi rolul ei istoric, 1925,.Bucureşti, Editura „ C u l Lura naţională", şi Neoliberalismul, 1927, Editura revistei „Pagini agrare şi sociale". Caracterul lor de cercetare originală a fost îndată remarcat, iar importanţa, lor sezisată fără întîrziere. „ U n studiu de o neobişnuită adîncime"—apreciază G. Ibrăileanu Burghezia română. „în 17 vremea din urmă — scria Tudor V i a n u în 1 9 3 0 — un gînditor care a publicat o carte foarte interesantă a ară­ tat greşeala istorică pe care o comite Maiorescu atunci cînd spune că modernizarea României, în preajma anu­ lui 1820, a fost pur şi simplu o asumare de forme fără fond, un împrumut artificial. Acest gînditor este d-1 Şt. Zeletin, profesor la Universitatea din Iaşi, care a scris o foarte interesantă carte apărută sub titlul Burghezia ro­ mână, în această carte, d-1 Şt. Zeletin, care este un adept al materialismului istoric, socoteşte că modernizarea R o ­ mâniei n-a putut să fie opera unei voinţe arbitrare de a asuma forme în absenţa fondului corespunzător, ci a tre­ buit ca acest fenomen istoric să fie determinat de cauze profunde". „Burghezia română — avea să scrie în 1935 Al. Claudian 1 8 — este o lucrare pe care nici o critică nu o va putea vreodată clinti din locul ei proeminent în cercetarea sociologică românească ( . . . ) . Prin înălţimea ei de concepţie, prin aparatul ei logic impecabil, prin geo­ metria perfectă a compoziţiei, ca şi prin documentaţia vastă pe care se reazimă, Burghezia română este una din marile cărţi ale cugetării contemporane". O carte „într-a­ devăr bună" reflecta, în 1943, C. Noica 1 ? .
~> Tudor Vianu, Opere, voi. 9, Bucureşti, Editura M i n e r v a . p .

° 8 4 ' w AI
<l0 fi
fie

Claudian,
n 3

Sociologia
V

lui

Ştefan

Zeletin,
în

în

„Revista
i6

Jr c ° Noi ca, bS'

c&rfleie

burghezie,

„Vremea",

mai 1943, X V I , 698, p. 1—2.

14

Notă biografică

Nota b i o g r a f i c ă

15

Neoliberalismul continuă cu necesitate Burghezia ro­ mână. Prin neoliberalism Ştefan Zeletin înţelege intervenţionismul de stat în libertatea individuală şi în pro­ prietatea particulară, ca o necesitate legică a dezvoltării societăţii româneşti, consfinţită prin Constituţia din 1923. Neoliberalismul contravine liberalismului clasic de jpînă la primul război mondial, doctrină a libertăţii totale, a iniţiativei şi a proprietăţii private. Activitatea editorială^a lui Ştefan Zeletin, restrânsă cum a fost, rămîne legată în bună parte de numele prie­ tenului şi consăteanului său, C. Filipescu ( 1 8 7 9 — 1 9 4 7 ) , inginer agronom specializat în economia agrară şi scriitor, director proprietar al editurii .şi revistei „Pagini agrare şi sociale". El a avut marele merit de a fi înfrînt rezerva iui Ştefan Zeletin, tipărindu-i în editura sa următoarele cărţi: Retragerea, 1926, Neoliberalismul, 1927 şi Nirvana,', 1928, iar în revistă, numeroase articole şi .studii care n-au mai apucat să fie adunate în volum. 1927—1934: profesor la Universitatea din Iaşi. La 6 octombrie 1927 Ştefan Motăş Zeletin renunţă la ezitarea onomastică, schimbîndu-şi oficial numele din Ştefan Mo- 1 tăş în Ştefan Zeletin. Impus în gîndirea românească mai ales prin Burghezia română şi prin Neoliberalismul, Ştefan Zeletin fusese chemat şi nu mit, în ziua de 17 iu-; nie 1927, la Universitatea din Iaşi, pe baza articolului 81 din Legea învăţămîntului superior, ca profesor titular al Catedrei de Introducere în Eilozofie şi Istoria filozo­ fiei vechi şi medievale, în apeeaş] şedinţă a Senatului' universitar în'care a fost numit şi lorgu Iordan, profesor universitar la Catedra de limbi şi literaturi romanice, în numele profesorilor titulari ai Facultăţii de litere şi filozofie a Universităţii din laşi, raportul a fost prezentat de preşedintele comisiei, profesorul Petre Andrei, care a făcut o prezentare elogioasă fiecărei lucrări în parte. Printre cei 14 semnatari ai raportului, îi menţionăm p e : A. Philippide, I. Simionescu, V. Buţureanu, I. Minea, P. Andrei, I. Petrovici, M. Ralea, G. Ibrăileanu, P. Bogdan (rector). La 30 iunie 1927, comisia specială a Ministerului Instrucţiunii, formată din profesorii de filozofie P.P. N e gulescu (Bucureşti), FI. Ştefănesou Goangă (Cluj) şi Petre Andrei (Iaşi), validează propunerea Universităţii din Iaşi, astfel că la 3 august 1927 este emis decretul regal prin

care Ştefan Zeletin e numit, începînd de la 15 iulie 1Ş27, profesor titular la catedra amintită. în crearea acestui post şi în dirijarea lui Ştefan Zeletin spre el, un rol im­ portant 1-a avut ministrul instrucţiunii, filozoful Ion P e ­ trovici, prieten al lui Ştefan Zeletin şi tecucean de ori­ gine. Astfel, la 19 octombrie 1927 noul profesor semnează jurămîntul, se mută la Iaşi (strada Oastei 9), iar la 20 noiembrie 1927 îşi ţine prelegerea inaugurală Forme de 2 gindire şi forme de societate ®. încă de acum încep tris­ teţile acestei de a doua perioade ieşene: pe spatele unei invitaţii la cursul inaugural, profesorul de filozofie a scris: „ A u luat parte vreo 50 persoane cu studenţi cu 21 tot !" Cezar Papacostea notează, referindu-se la pe­ rioada ieşeană a prietenului său: „ î n acest răstimp, Z e ­ letin si-a făcut trieniul universitar ce proiectase (anii 1927—28, 1 9 2 8 — 2 9 şi 1 9 2 9 — 3 0 ) ; iar după un concediu de un an pentru boală, a reluat cu o mai mare amploare ciclul, atingând de data aceasta toate curentele de gîndire, hu numai din lumea veche şi veacul de mijloc, cît îl obliga titulatura catedrei, dar şi pe acelea din timpu­ rile ce an urmat acestor două evuri. Zeletin concepuse temeliile unei istorii sociale, pe care dorea s-o trateze în strînsă legătură cu dezvoltarea problemelor de această na­ tură. Legătura îl preocupa din ce în ce mai mult în vremea din urmă şi aştepta cu nerăbdare răgazul şi sănătatea ne­ cesară pentru a-şi coordona notele strînse în vederea unei scrieri ce s-ar fi intitulat probabil Forme de gîndire şi forme de societate şi care n-ar fi fost în realitate decît o expunere a concepţiei lui despre istoria socială, cu repercusii asupra curentelor de gîndire". Dar universitatea nu i-a adus izvorul de plăcere şi bucurie pe care i 1-a oferit şcoala secundară, mai ales că debutul activităţii universitare a coincis cu agravarea b o ­ lii ce avea să-1 răpună în curînd. Suferea încă din adoles­ cenţă de reumatism cardioarticular cu determinări r e ­ nale: a fost toată viaţa un mare suferind. Presimţindu-şi sfîrşitul, in 1933 îşi alcătuieşte următoarea listă a oerei, subliniind titlul cărţilor terminate:
Publicată' p o s t u m în „Revista de filozofie", X X , 3, 1935,

In memoriara Stephani Zeletin, p. 273—293.
Cezar Papacostea, op. cit, p. 13.

16

Notă* biografică

Notă biografică

17

I. Un om (conţinut literar; circa 1 0 0 pagini) II. De unde ne vine lumina (conţinut literar, circă 3 0 0 p.) III. Clipe de meditare (aforisme; circa 100 pagini). IV. Evanghelia naturii (conţinut filozofic: circa 300 p.) V. Esenţa firii (conţinut filozofic; circa 160 pagini). V I . Filozofia ritmului (conţinut filozofic; circa 3 5 0 p.) V I I . Retragerea (conţinut literar; circa 150 pagini). VIII. Burghezia română (conţinut sociologic; circa' 300 p.) I X . Neoliberalismul 300 p.) (conţinut sociologic, pedagogic; circa circa

X. Naţionalizarea Şcoalei 300 p.)

(conţinut

X I . Istoria socială (conţinut social-filozofic; circa 3 0 0 p.) X I I . Un program (conţinut social-politic; circa 120 pagini) l i s t a nu cuprinde volumul în manuscris Metafizica do­ sului, circa 240 pagini, redactat în 1915, în care urma s" fie inserat Din Ţara Măgarilor, volumul tipărit în 1916, în al cărui Cuvînt înainte autorul scrie că îşi dă manu­ scrisul la lumină „ c u încredinţarea că ele (paginile, n. n.) răspund în acest timp unei adînci trebuinţe morale. Ştiu -că în ţară Ia noi asemenea -«nebunie»- poate avea urmări cam neplăcute. Din fericire însă morala noastră obştească nu m-a molipsit într-atît, ca întrezărirea altor trepte pe; scara socială să-mi înăbuşe vocea lăuntrică". în 1933 Ştefan Zeletin cade la pat, în jur cu triste-' ţea manuscriselor netipărite ori neterminate. Un dest-i nefast avea să le urmărească şi aşa: s-ati pierdut, tîrîte, prin tribunale ori arse î n bombardamente . . . S e stinge din viaţă în ziua d e - 2 0 iulie 1934, la numai 52 de a n i . Spirit de o rară elevaţie cărturărească, de cutezanţă şi originalitate a ideilor, dăruit cu harul de a intra lesne în miezuţ situaţiilor analizate şi de o indiferenţă socra­ tică la tentaţiile materialităţii, Ştefan Zeletin rămîne una. din cele mai pure figuri ale culturii româneşti. R e s pingînd eclectismul care domina, filozofia şi sociologia ani­ lor cînd a trăit, el a fost un creator în aceste discipline,

mai ales în sociologie; în sensul acesta, i-a premers V a bile Conta şi i-a urmat Lucian Blaga. Mari figuri ale cul­ turii româneşti l-au preţuit ca gînditor şi ca om: C. R ă dulescu-Motru, P.P. Negulescu, G. Ibrăileanu. E. Lovinescu, Tudor Vianu, G. Călinescu, Ion Petroviei etc. Ojjerei şi vieţii sale i s-au consacrat monografii, teze de doctorat, studii. Istoria României în date, Editura Enci­ clopedică, 1972, consideră ca pe un eveniment de însem­ nătate naţională apariţia cărţilor sale Burghezia română (1925) şi Neoliberalismul (1927). A dus viaţa unui suferind izolat în universul ideilor. ICmihent profesor de filozofie, a trăit — ca filozof — în reveria fraternităţii a tot ce e viaţă pe pămînt; acesta e şl miezul Evangheliei Naturii. Ca artist, a scris sub im­ pulsul avansului pe care moralistul 1-a avut asupra es­ tetului. Ca sociolog, a trăit dureros parodoxul dintre spi­ ritul ce pătrunde cu ingeniozitate mecanismele formării Hi existenţei societăţii burgheze şi repulsia pe care su­ fletul său o resimţea faţă de lumea politicii şi a pertrac­ tării mercantiîo-finaneiare presupusă de liberalismul burghez. încă din timpul vieţii, mulţi îl credeau — ca exeget al burgheziei — om politic liberal, ceea ce el nu a fost niciodată... Ca dialectician, nu a putut vedea, prin «upralicitarea , opticii deterministe, germenii hazardului ( • o aşteaptă potenţial în factorul politic şi care pot schim­ ba mersul l u m i i . . . Excelent cunoscător al filozofiei Ilene pînă la nivelul pătrunderii subtilităţilor' filologice a l e textului, cugetarea lui a avut claritatea atică pe care u n i i dintre strămoşii lui îndepărtaţi au deprins-o în ţi­ nuturile calcinate ale Eladei, unde lumina e net separată i l e umbră, iar scrierile lui, stilul replicii fără drept de aM l , coborit din periodurile tragediei greceşti. Francheţea i fermitatea lui, care au intrat repede în consonanţă cu Bgorile universitare din Germania, s-au răsfrînt şi asu­ pra caracterului său, ale cărui muchii limpezi au sîngei. 11. în atingere cu deşertăciunea, meschinăria şi lipsa de Idoalitate a lumii. C. D. Z E L E T I N

PREFAŢA

Nu avem de gînd să arătăm amănunţit în această pre­ faţă felul nostru de a privi problema, care ne absoarbe de atîta vreme: singur faptul că lucrarea de faţă cerce­ tează rolul istoric al burgheziei române, căreia i s-a tâgăilii.it pînă acum orice rol istoric, spune deajuns în această privinţă. Sînt vreo şapte decenii de cină România trăieşte într-o epocă de criticism, caracteristică pentru popoarele în stare de prefacere, cînd prezentul nu mai place şi de aceea pare că a fost mai frumos trecutul. Spiritul român are o înclinare aproape morbidă de a privi toate aşeză•tnintele României moderne ca netemeinice, nesănătoase, netrainice; scurt, de a arăta că nu se împacă nici într-o privinţă cu felul cum este ţara noastră acum. Criticism social, criticism politic, criticism cultural — atîtea forme sub care străbate în deosebitele laturi ale vieţii noastre sociale această atitudine negativă şi dizolvantă, împieUicînd desfăşurarea normală şi rodnică a activităţii cre­ atoare. Românul cult al vremii noastre poate declara, la fel cu Mefistofeles din tragedie: « e u sînt spiritul care v e ş n i c n e a g ă » . Acest neajuns va dispărea o dată cu cău­ şele care i-au dat naştere, adică cu încheierea definitivă a actualei. 1aze.de tranziţie; pînă atunci însă el nu poate fi preîntîmpinat decît cu un singur mijloc: ştiinţa. Cer­ cetarea ştiinţifică a dezvoltării sociale a României mo­ derne, venind să arate n e c e s i t a t e a i s t o r i c ă din care şi-au luat naştere aşezămintele în care trăim astăzi, e menită să surpe raţiunea de a fi a acestui criticism. De aceea nu e exclus ca în viitorul apropiat strigătul « ş t i i n ţ ă c o n ­ tra critică»- să devină formula de dezvoltare a culturii române. Lucrarea de faţă e o sforţare în această direcţie. Ea nu a fost începută totuşi cu acest gînd şi scop. Stu­ diile noastre asupra evoluţiei României moderne au por­ nit din aceeaşi nevoie sufletească, din care au luat fiinţă cercetările lui Taine asupra originilor Franţei contem­ porane. Covîrşit de evenimentele de la 1916 care ne

20

Prefaţă

Prefaţă

21

zdruncinaseră încrederea în viitor, am simţit nevoia u\ nei cunoaşteri amănunţite a originilor societăţii române' de astăzi, spre a căpăta putinţa unei orientări clare în] haosul vieţii noastre sociale şi politice. Trebuia să aflăm! prin cercetare proprie şi adîncită, de unde a venit Roma-] nia modernă şi încotro merge. Gînăul nostru era, fireştej, de a scrie o istorie tot critică a evoluţiei noastre socialei către forma de viaţă modernă. Dar în cele din urmă, îm cercetări urmate neîntrerupt de la 1918 înainte, am iz-A butit a trece peste punctul de vedere critic şi a ne înălţat la cel ştiinţific: la explicarea cauzală a procesului de n a ş a tere a României moderne. Cititorul va avea înainte, într-uM număr de studii condensate după putinţă, două serii, de fenomene: întîi, seria evoluţiei economiei moderne (cap.I—III), în care va afla cauzele istorice ce au dat naşţ tere aşezămintelor noastre de astăzi; apoi seria prefim cerilor vechii lumi rurale (cap. IV—V), în care va cu­ noaşte nevoile sociale, din care şi-a luat naştere criticism mul însuşi. Istoricul englez J. R. Seely începe cercetările sale asupra dezvoltării Angliei moderne cu aceste cuvinte: «e| o maximă la care ţin mult, că istoria, păstrîndu-şi metoda ei ştiinţifică, ar trebui să'urmărească un scop practic».^ Dacă cititorul ar înclina să tragă o încheiere practică din cercetările de faţă, socotim că aceasta nu ar putea fi decît următoarea: îndrumarea spiritului român, în toate formele sale de activitate, de la vechea sa atitudine leneşă, ne­ gativă, la o atitudine de muncă pozitivă: de la criticism la creaţie. Sîntem la o cotitură istorică cînd criticismul, care a intrat azi în mentalitatea obştească, e pe cale de a deveni o primejdie naţională. Această pornire bolnăvicioasă, de a privi cu neîncredere tot ceea ce s-a făcut şi se face în societatea noastră modernă, împiedică unirea tuturor spiritelor intr-o aspiraţie naţională pozitivă. Cînd însâM ştiinţa socială românească va izbuti să răspîndească con­ vingerea că ceea ce s-a făcut în România modernă a izvorît din cauze determinate şi a avut un rol istoric şi o funcţie socială determinată, vor putea înţelege şi româ­ nii că, în loc de a-şi pune mîndria să critice ceea ce au creat alţii, e mai bine să cerce a crea fiecare în sfera sa proprie de viaţă. Stim că nu a venit timpul operei socio-

logice care să aducă sinteza definitivă a evoluţiei sociale a României moderne: pentru aceasta lipseşte în unele ţi­ nuturi şi cel mai neapărat material. Pînă atunci, lucrarea de fată se prezintă ca un început, pentru care va fi des­ tulă cinste, dacă se va dovedi că a nimerit drumul cel drept1.

1 Capitolele I, II, IV, şi V au apărut mai întîi în „Arhiva pen­ tru ştiinţă şi reformă socială". !n lucrarea de faţă ele au suferit unele schimbări. Două alte lucrări, de un cuprins mai redus, vor veni mai tîrziu să întregească cercetările din acest volum. A doua lucrare, «Neoliberalismul», va trage concluziile politice, iar a treia, -«Naţionalizarea Şcoalei», va înfăţişă încheierile didac­ tice din modul nostru de a privi dezvoltarea României moderne. In ultimul timp polemicile împotriva lucrării de faţă — în măsura în care ea a apărut anterior sub formă de studii în „Arhiva" — s-au înmulţit peste aşteptări, toate cu aceeaşi ten­ dinţă, de a salva de năruire vechile prejudecăţi asupra formării burgheziei române. Afară de polemicile în scris, două din pre­ legerile ţinute pînă acum (aprilie 1925) în ciclul din anul acesta al Institutului Social Român au fost consacrate combaterii cerce­ tărilor noastre. Am avea deci dreptul să sperăm că atît de în­ tinse discuţii vor împrăştia deplină lumină asupra problemelor plămădirii României moderne, dacă din întîmplare ele nu s-ar abate de la unele obligaţii ştiinţifice elementare, ca de pildă: a) aceea de a pune în lumina lor rp.ală ideile combătute, şi b) aceea de a aduce în combaterea lor cel puţin tot atîta material documentar şi tot atîta deprindere în mînuirea cercetării sociale, pe cit a adus autorul în sprijin. Se înţelege că nimeni sub soare iiu poate fi scutit de greşeală. Dar pentru a duce adevărul un pas mai departe, trebuie ca discuţiile să fifi îndrumate în alt spirit de cum au fost pînă în prezent.

INTRODUCERE

Ce

se

înţelege

prin

burghezie.

1.

Caracteristica

burgheziei.

2. M i c a burghezie şi capitalismul. 3. Concepţia libertăţii în cursul dezvoltării Fazele burgheziei. istorice ale dezvoltării burgheziei. 4. Mercantilismul cosmo­ caracterul său

şi idealul său naţional. 5. Liberalismul; •simţului istoric în cercetarea burgheziei. Naşterea societăţilor burgheze. 8.

polit. 8. Imperialismul şi noul său ideal naţional. 7. însemnătatea Expansiunea burgheziei In

regiunile înapoiate şi urmările acestui -fenomen. 9. Cercetările da pînă acum asupra burgheziei române.

a) Ce se înţelege prin burghezie
1. Termenul « b u r g h e z i e » 1 are azi aceeaşi soartă ca toate cuvintele des întrebuinţate: înţelesul său devine cu atît mai vag, eu cît întrebuinţarea e m a i largă. Se cuvine deci, urmînd un înţelept îndemn al lui Dürkheim, să d ă m termenului un înţeles limpede, ştiinţific, înainte de a în­ cepe cercetarea noastră 2 . Se cu înţelege de prin burghezie adică cu clasa socială prin care se ocupă ea se valori schimb, mărfuri; aceasta în

deosebeşte de acele clase care produc pentru satisfacerea nevoilor proprii, cum au fost multă vreme, şi bună măsură au rămas şi astăzi, păturile agrare.
1 Acest termen derivă de la numele întăriturilor militare (burgus, bourg, Burg) pe care nobilimea fu silită să le ridice prin veacul X, spre a se împotrivi năvălirii duşmanilor. Din pri­ cina siguranţei pe care o ofereau aceste locuri întărite, ele de­ venită centrele în jurul cărora se strînseră negustorii şi mese­ riaşii, şi prin aceasta alcătuiră nucleul din care s-au dezvoltat multe din oraşele moderne, tocuitorii strînşi în jurul acestor puncte militare luară numele de burgenses (forma de obîrşie a eiivîntulni burghezie), spre deosebire de locuitorii satelor, care vedeau de munca pămîntului. Cuvîntul «burghezie» (bourgeoisie) a apărut întîi în Franţa, apoi în veacul XI în Ţările de Jos, de unde a trecut în © e r m a nia (Henri Pirenne, \ Les anciennes démocraties des Pays-Bas, Paris 1910, p. 48 şi passim. De asemenea, K a r l Bûcher, Die Entstehung der Volkswirtschaft, Tùbingen, 1898, p. 88).

-«Cel întîi p a s al sociologului trebuie să fie de a defini lu­ crurile cu care se ocupă, pentru ca să se ' ştie, şi să se ştie bine, despre ce este vorba». Les règles de la méthode sociologique, ad. III, p. 44.
2

26

Şt. Zeletin gului», a existat şi

Introducere în Europa la începuturile

27

Privită de aproape, burghezia cuprinde o trinitate» socială alcătuită din cei ce produc mărfurile, sau indus­ triaşi; din cei ce le p u n în circulaţie, sau negustori; şi din cei ce ajută cu mijloace băneşti atît circulaţia, cît şi producţia, adică bancheri sau financiari. C u m t o a t w aceste trei categorii sociale, prin însăşi funcţia lor, a j u n g i stăpînitoate de capitaluri, clasa burgheză poartă totoda­ tă şi numele de clasă capitalistă1. Totuşi-, vom arataf m a i jos că în dezvoltarea ei istorică burghezia începe? cu. o fază necapitalistă: atunci ea e alcătuită din mînuitori de marfă, oare nu lucrează pentru a strînge capi taluri. Aceştia sînt -«micii burghezi», care au avut odi nioară un mare rol social. Dezvoltarea istorică nu cunoaşte numai o clasă bur gheză, ci şi o societate burgheză, creată de- această .paji tură socială după nevoile ei proprii. Burghezia e o clasă ; ce mînuieşte valori de schimb. Dar pentru ca relaţiile! de schimb să se poată lărgi în toate straturile s o c i a l e s întreaga orinduire socială trebuie reîntocmită după ce-4 m i c e l e schimbului. Care sînt aceste cerinţe? Schimbul, prin însăşi natura sa, e o învoială liberă, i o tocmeală şi un contract, de aceea, el nu se poate în^j deplini decît în ipoteza că persoanele ce-1 fac sînt li-J bere. Astfel, oriunde apare burghezia şi cu ea schimbul, apare în m o d neînlăturat şi corolarul acestuia: libertatea.; i Relaţiile de schimb sînt pretutindeni creatoare de ra­ porturi libere între oameni. Herodot povesteşte că pînă şi la sciţi existau pieţe care se bucurau de o pace spe­ cială: oamenii umblau în ele neînarmaţi, fără ca cinevjjl 2 să-i supere în îndeletnicirile lor comerciale . Un aseJI m e n e a privilegiu^ cunoscut sub numele de «pacea tîr-J
J Cuvîntul «capital» se crede a veni de la obiceiul primitiv de a da cu împrumut vite, sau mai bine: capete de vită. Forma de obîrşie a averii mişcătoare au fost vitele; stăpînitorii lor le împrumutau în schimbul unui anumit procent, constînd din daruri în natură, iar mai ürziu primeau înapoi ace­ laşi număr de capete de vită, pe care-1 dăduseră cu împrumut. S~a născut astfel o aristocraţie agrară pastorală, alcătuită din acest soi de capitalişti: împrumutători de vite (Lujo Brentano, Die Anfänge des modernen Kapitalismus, München, 1916, p. 17)J

burghe­

ziei 1 . Se înţelege de aici ce adîncă şi revoluţionară înrîurme trebuia să aibă clasa burgheză în evoluţia socială. Pentru a pregăti schimbului un teren de nestinjenită dezvoltare, ea a fost silită să refacă întreaga organizare socială: să desfiinţeze privilegiile şi să declare pe toţi oamenii drept persoane libere şi egale. Astfel şi-au luat fiinţă societăţile- burgheze, a căror caracteristică este libertatea în toate formele de manifestare ale vieţii ob­ şteşti. De aceea partidele burgheze, organele de luptă politică ale clasei mînuitoare de marfă, şi-au luat nu­ mele de partide liberale, iar ideologia burgheză este cu­ noscută îndeobşte sub n u m e l e de liberalism. Caracteristica burgheziei este deci, din punct de v e ­ dere economic, schimbul; din punct de vedere social-politlc, libertatea. Burghezia e ca o plantă, ale cărei rădă­ cini pornesc din relaţiile de schimb şi ale cărei ramuri se resfiră într-o atmosferă socială liberă.
- -

2. Imboldul pentru dezvoltarea burgheziei europene a venit din Orient: ea şi^a luat fiinţă din relaţiile c o ­ merciale care s-au stabilit între Europa şi Asia cu pri­ lejul cruciadelor. Bătrînul Orient era pe-atunci — şi încă mult timp în urmă — mai înaintat în civilizaţie decît Europa. De aceea mărfurile sale erau plătite în ţările europene cu bani sau cu metale preţioase, căci locuitorii continentului nostru nu produceau încă des­ tule mărfuri cu care să poată plăti produsele felurite ce soseau din Asia 2 . Dar treptat s-au pus şi europenii <K. Bûcher, op. cit., p. 90; Henri Pirenne, op. cit., p ; 2 2 ; E,. Brentano, op. cit., p. 99. 2 Portughezii, ca şi mai înainte veneţienii plăteau în nume­ rar cea mai mare parte din mărfurile orientale pe care le adu­ ceau în Europa. De aceea corăbiile lor, care plecau spre Orient, aveau grijă să ia cu ele mari cantităţi de monedă (W. Heyd, Histoire du commerce du Levant au moyen âge, vol. II, cap. XJ. Tot astfel era şi în antichitate: Imperiul roman plătea în numerar mărfurile orientale, care constau îndeosebi din obiecte de lux, mai ales mătase (M. Reinaud, Relations politiques et commerciales de l'empire romain avec l'Asie orientale, p. 2 0 8 — |J0. Vezi, de asemenea, G. Salvioli, Le capitalisme dans le monde antique, Paris, 1906). S-a întîmplat atunci că Orientul, absorbind tn acest chip tot numerarul din Europa, a cauzat ruina puterii
1

2 Vezi Franz Oppenheimer, Der Staat (volum din colecţia de monografii sociologice «Die ©esellschaft», edit. de Martin Buber}, Frankfurt a. M., 1907, p. 85.

28

Şt. Zeletin

Introducere

29

Ia muncă, au început să producă pentru schimb şi ast­ fel a luat naştere burghezia europeană. Aceasta a avut la început forme foarte modeste : ea se alcătuia din meseriaşi, organizaţi în bresle la orăşel Statul burghez însuşi în această fază de dezvoltare esta identic cu oraşul, întocmai ca în vechime : el nu depă-j şeşte zidurile orăşăneşti spre a se contopi cu naţiunea] c u m s-a întîmplat mai tîrziu. Burghezia în această for-| mă, « m i c a burghezie», care înfloreşte în oraşe liberei se caracterizează prin aceea că nu produce pentru c a l pitalizare, adică pentru creşterea nemărginită a u n e i s u m e de bani. Ea produce de regulă atîta marfă; c î t i trebuie spre a-şi acoperi din vînzarea acesteia nevoile? proprii. O zicătoare din acele vremuri spune că mese-*] ria trebuie să «hrănească» omul. Mica burghezie se dez-l voltă de prin veacul XI pînă în veacul X V ; ea a apărut, m a i întîi, şi în formă tipică în Italia, unde oraşele libe-1 re, alcătuind state neatîrnate, au dat naştere unei c i l vilizaţii neperitoare; apoi s-a dezvoltat în Ţarile-de-Josl în sudul Germaniei, unde Nürnberg şi Augsburg ţ i ţ i locul de frunte 1 . Franţa şi Anglia au avut de asemenea* p mică burghezie, care însă în aceste ţări nu a jucate acelaşi rol social. între veacul X V — X V I se îndeplineşte cea mai m a r e revoluţie în dezvoltarea burgheziei: naşterea capitalisde stat atît în Imperiul roman de Apus, cît şi în cel de Răsărit (Lujo Brentano Die byzantinische Wirtschaft, în „Schmoller* Jahrbuch" 41. Jahrgang, II. Heft). Acelaşi pericol ameninţă Europa şi spre sfîrşitul Evului M e ­ diu, după çe cruciadele veniră să reînvie comerţul cu Orientuli metalele preţioase porneau în aşa cantităţi spre Orient, încît' principii alarmaţi luau tot felul de măsuri prohibitive, toatej însă fără efect. Se părea că bătrîna A s i e va prăbuşi încă o dată Europa în ruină şi barbarie, cînd descoperirea drumului spre India şi America dădu europenilor putinţa de a jefui în stil mare aceste continente şi a aduce metale preţioase din belşug. Aceasta- salvă Europa de ruină şi aruncă temeliile unei noi for« me de viaţă — aceea a capitalismului industrial — la care nu s-a putut ridica nici unul din popoarele Orientului. (în această, privinţă vezi opera monumentală a lui W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, 1919, 4 vol.).
1 Asupra micii burghezii italiene v. Julien Luchaire, Les démocraties italiennes, Paris, 1915; asupra celei din Ţările de Jos, admirabila lucrare, citată mai sus, a lui Henri Pir'enne: Les anciennes démocraties des Pays-Bas, Paris, 1910.

inului. De atunci atît principiul producţiei, cît şi orga­ nizarea socială, apucă alte căi. Micul burghez, la fel cu. ţăranul, muncea numai pentru acoperirea nevoilor* sale; dar noul mînuitor de marfă, capitalistul, pierde din ve­ dere nevoile proprii: el munceşte pentru mărirea la in­ finit a unei sume de bani, a capitalului. A c e l M o l o h al omenirii moderne, în acelaşi timp însă şi piedestal' al civilizaţiei şi gloriei europene — capitalismul — îşi face revoluţionara apariţie, şi cu aceasta mica burghezie dă locul burgheziei propriu-zise, clasei capitaliste 1 . Totodată, se petrece şi o adîncă schimbare geografi­ că. Leagănul micii burghezii a fost sud-vestul latin aî Europei, — Italia, Spania, Portugalia — şi sudul G e r ­ maniei; leagănul capitalismului este nord-vestul germa­ nic al Europei; el se naşte în Glanda, de unde radiază spre Franţa şi Anglia, iar din aceasta din urmă spre Germania şi 'America. Astfel, nordul barbar intră în rolul istoric pe care-1 jucase pînă atunci sudul latin,, moştenitorul nemijlocit şi reînvietorul civilizaţiei antice. Din toate ţinuturile nordice cariera cea mai strălucită în era capitalistă o are Anglia, regina mărilor şi « d e s ­ potul p i e l i i universale». Expansiunea engleză predomi­ nă întreaga istorie economică modernă; ea dă naştere
1 W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 10. — Weber socoate (WirtscKaftsgeschichte, 1923, p. 303) că dorinţa do cîştig nemărginit nu este o însuşire specifică erei capitalistei usemenea idee i se pare naivă. Privită în sine, această dorinţă este universală. Şi el aminteşte aici, între altele, de Cortez şi l'izarro, jefuitorii spanioli ai Americii.

Dar se pare mai curînd că este la mijloc o neînţelegere. în mod singuratec, se înţelege că pofta de cîştig a existat în orice li mp; dar ca însuşire generală a întregii organizaţii sociale, deci ca fenomen social, ea nu se găseşte decît de la naşterea capita­ lismului. Tendinţa de capitalizare infinită, şi în genere tendinţa spre infinit, eterna goană spre un ţel ce nu se mai realizează: niciodată, fiindcă odată realizat, face să apară la orizont un. nitul m a i mare — acesta este un fenomen specific modern eu­ ropean şi apare de la Renaştere, adică de la înfiriparea capi­ talismului. Asemenea alergare spre infinit, împotriva căreia se revoltă în accente lirice sufletul lui Rathenau, dă pecetea pro­ prie civilizaţiei noastre europene: ea alcătuieşte deopotrivă glo­ ria şi mizeria acestei civilizaţii, punînd-o în izbitor contrast cu civilizaţia orientală, care e altoită pe bază agrară şi de aceea nre ca însuşire specifică odihna, contemplaţia.

30

Şt. Z e l e t i n

Introducere

31

şi statului român modern, v o m arăta aici pe larg.

pe

temelie

burgheză,

cum;

la actuala organizare modernă. Despre aceasta însă mai mult la locul cuvenit. In cercetarea de faţă nu ne ocupăm cu mica burghezie română, ci numai cu dezvoltarea clasei noastre capita­ liste. Mica burghezie face parte din vechiul regim; sco­ pul nostru este însă de a urmări procesul de naştere a României moderne şi acesta se înfăptuieşte sub înrâu­ rirea exclusivă a capitalismului. 3. Paralel cu înaintarea burgheziei de la faza bres­ lelor, care lucrează pentru trebuinţele personale, la faza producerii pentru capitalizare, se înfăptuieşte şi o evo­ luţie a ideii de libertate. S c h i m b u l creează raporturi libere oriunde pătrunde; dar se înţelege că tocmai din această pricină sfera li­ bertăţii nu depăşeşte raza de influenţă a schimbului. Astfel, în epoca de dezvoltare a micii burghezii, liber­ tatea rămîne ţărmurită între zidurile oraşelor: ea e în-' ţeleasă atunci ca un privilegiu, anume ca un privilegiu de grup. Asemenea grupare privilegiată este, înainte de toate, atotputernica breaslă, apoi întreaga comunitate unde se află breslele: oraşul. Mica burghezie nu s-a putut ridica pînă la ideea libertăţii individuale, ca b u n obştesc şi drept natural al oricărei făpturi umane. De aceea, în această fază a burgheziei ţărănimea duce înainte jugul robiei, iar în imensa masă rurală iobagă, ora­ şele alcătuiesc mici oaze libere, ca nişte insule ale fericiţilor. « A e r u l de oraş dă libertate», zice proverbul medieval 1 . Abia cu naşterea capitalismului leapădă libertatea caracterul de privilegiu, devine un drept al omenirii în­ tregi şi aruncă temelia democraţiei moderne. Era şi fi­ resc. Căci influenţa capitalismului trece zidurile oraşelor, .se revarsă în întreg cuprinsul naţiunii şi de aici pe m~ treaga faţă a globului. Şi în orice colţ al pămîntului,. capitalismul duce cu sine aceeaşi evanghelie a libertăţii şi umanităţii, născută din nevoile schimbului. La aceasta se adaugă' de astă dată şi nevoile noului mod. de producere. M i c u l burghez^era proprietarul m i j 1

Pricinile acestei stranii schimbări geografice rămîn încă în întuneric. S-au dat m u l t e ipoteze, între oare aceea a înrâuririi descoperirilor geografice asupra vieţii economice e cea m a i cunoscută. A m i n t i m însă a i c i ipo--j teza lui Sombart, care la întîia vedere pare paradoxală, dar pe care autorul ei se sileşte să o dovedească în mod amănunţit 1 . * D u p ă acest autor, strămutarea vieţii economice a r l B drept pricină peregrinarea evreilor din sudul spre nor-i| dul Europei. în adevăr, se ştie că prin veacul XV şi JXVI, adică tocmai în epoca de naştere a capitalismului, oraşele mici burgheze au alungat din sînul lor pe ne­ credincioşi. A ş a au făcut deopotrivă Spania, Portuga­ lia, oraşele italiene şi germane. Singură Spania a alun­ gat vreo nouă sute m i i de evrei şi c a m tot atîţiâ mauri, toţi făcînd parte din clasa burgheză. Plecînd din aceste locuri, împreună cu însemnatele lor averi, evreii au dus prosperitatea economică din sudul spre nordul european, în această lumină, evreii apar ca întemeietorii erei e a - l pitaliste şi pionierii civilizaţiei moderne. Plin de admi-j raţie, Sombart exclamă: «ca soarele trece Israel peste Europa: unde .el ajunge, acolo ţîşneşte viaţă nouă; de u n d e el pleacă, acolo putrezeşte tot ceea ce înflorise pînă atunci» 2 . Această ipoteză are însemnătate şi pentru noi. Ori­ ginile burgheziei române sînt strâns legate de activitatea economică a evreilor: cămătăria evreiască este a c e e a cate a desfiinţat vechea noastră boierime şi o dată cu ea vechea orânduire socială, pregătind astfel trecerea
1

1911.
2

în

opera:

Die

Juden

und

das

Wirtschaftsleben,

Leipzig

Die Juden., p. 15. In această privinţă W e b e r pare mai aproa­ pe de adevăr, cînd atribuie evreilor o îndemînare specială nu­ mai în mînuirea formelor inferioare şi destructive ale capita­ lismului. Intre creatorii capitalismului constructiv, raţional, arată' Weber, nu se găseşte nici un evreu. Aceasta lămureşte şi î n t î m pinarea cea mai serioasă pe care o face acestei teorii Brentano (Die Anfänge des modernen Kapitalismus, p. 165—66) cum. cä R u s i a şi Polonia, c a r e au o atîţ de bogată p o p u l a ţ i e evreiască, n-au j u c a t totuşi n i c i un r o l în dezvoltarea capitalismului.

Henri Pirenne, op.

cit., p.

34 şi passim. Lucien Luchaire,

op. cit., p. 182 şi urm.

32

Şt. Zeietin

Introducere

33

loacelor de producţie: el lucra singur, cu uneltele sale şi cu materialul propriu; de aceea îşi putea îngădui să nesocotească libertatea altora. Dar capitalistul lucrează cu muncitori liberi, cu «proletari», ce-şi vînd puterea de muncă 1 . Aici munca şi capitalul se despărţesc — « d i ­ vorţează» — şi apar ca doi factori deosebiţi, dacă nu chiar ca duşmani. Astfel capitalistul, dacă vrea să aibă muncitori liberi, trebuie să desfiinţeze iobăgia şi să creeze raporturi libere. Ceea ce şi face. Mijlocul consfinţit de istorie, prin care burghezia înfăptuieşte libertatea, este lupta sîngeroasă împotriva forţelor ce o sugrumă: revoluţia. Situaţia micii burghe­ zii era mult mai uşoară, căci ea nu cerea libertate decît pentru ea însăşi. De aceea, pe lîngă vărsarea de sînge ea avea şi un mijloc mai comod de a atinge acest scop: anume, oraşele mici burgheze cumpărau de la regi un document — o «charta» — care le garanta privilegiul libertăţii. îndeosebi oraşele engleze s-au slujit de acest mijloc paşnic, pe cînd cele franceze au susţinut sîngeroase lupte împotriva principilor, spre a-şi asigura li­ bertăţile. Oraşele italiene, care s-au dezvoltat înainte de întărirea nobilimii feudale, şi -au impus privilegiile fără luptă şi fără bani. De la naşterea capitalismului situaţia se schimbă cu desăvîrşire: de astă dată burghezia hu nîai cerea libertate pentru ea singură, ci pentru toată lumea; ea nu m a i lupta în numele ei propriu, ci în acela al omenirii îngenunchiate, pe care o chema la viaţă liberă. Astfel în­ cepe era revoluţiilor burgheze, o eră de idealism u m a ­ nitar, de optimism social şi idealism fără margini. Pă­ rea că mai înainte omenirea vegetase şi abia atunci începea sâ se redeştepte la viaţă. Nu mai era vorba atunci de a restringe autoritatea principilor, dobîndind privilegii liberale pentru cîteva oraşe, ci de a sfărma orice privilegii, întronînd regimul libertăţii universale, începutul acestei ere revoluţionare 1-a făcut burghezia engleză in anul 1688, dar răsunetul acestei mişcări n-a
1 « I n organizarea capitalistă producţia se caracterizează prin aceea că nu produce decît marfă; acest caracter decurge... din f a p t u l că aici munca însăşi apare ca o marfă, muncitorul vînzîndu-şi munca sa». K . M a r x , L e Capital (trad. J. Borchardt et H. Vanderrvdt), 1900, voi. II, p. 180.

trecut dincolo de hotarele Angliei. Abia revoluţia bur­ gheziei franceze din anul 1789 veni să zguduie lumea, dînd priveliştea unei încercări de a sfărma orice urmă a trecutului iobag, spre a clădi pe ruinele sale o lume cu totul nouă. A urmat, apoi cariera strălucită a marelui fiu al revoluţiei. Napoleon, căruia i-a fost dat să poar­ te în întreaga Europă evanghelia libertăţilor burgheze. Prin zgomotoasa ei mişcare, burghezia franceză, deşi mai întârziată ca sora ei engleză, deşi vestea lumii o evanghelie pe, care, o învăţase ea însăşi dincolo de Ca­ nal, s-a impus totuşi ca avangarda întregii burghezii eu­ ropene. Parisul deveni centrul revoluţionar de unde Eu­ ropa subjugată se deprinse a aştepta semnalul mişcării de libertate. Şi în adevăr, după o întreagă serie de convulsiuni, care umplu întîia jumătate a veacului X I X ' , Oraşul-lumînă scapără din nou în anul 1848 s.cînteia oare aprinde toată Europa, pînă la hotarele Rusiei. Cu anul 1848 intrăm şi în Principatele Române, unde sîntem martori la cea dintîi manifestare a principiilor umanitare burgheze. Tineri români, care-şi făcuseră stu­ diile la Paris, unde învăţaseră Codul Napoleon, veniră să predice şi în România «respect pentru persoane, res­ pect pentru proprietate» şi celelalte articole de credin­ ţă ale catehismului burghez. Nu e deci de' mirare că cercetătorii noştri au crezut a descoperi originea bur­ gheziei române în influenţa ideilor liberale din Apus. Decît, am arătat că aceste idei au un anumit substrat economic, anume relaţiile de schimb: unde acest teren lipseşte, eie nu pot prinde' rădăcini. De aceea id sile liberale revoluţionare din Franţa nu ar fi avut vreun răsunet la noi, dacá terenul pentru sădirea lor nu ar fi fost pre­ gătit mai dinainte printr-o revoluţie ăe fapt: trecerea economiei noastre naţionale în faza schimbului, sub in­ fluenţa capitalismului străin*. Dar această revoluţie eco­ nomică, premergătoarea revoluţiei politice, nu a fost pricinuită de^ Franţa, a cărei expansiune spre Gurile Dunării a fost destul de modestă, ci de înaintaşa ei pe piaţa.lumii: Anglia. Naşterea burgheziei române se datoreşte expansiunii capitalismului englez, şi în această direcţie vom îndruma cercetările de faţă.

M

Şt. Zeletin

Introducere

35

b) Fazele istorice ale 'evoluţiei burgheziei
4 . B u r g h e z i ţ i s t r ă b a t e trei f a z e d e o s e b i t e , d u p ă f a ­ z e l e d e d e z v o l t a r e a l e c a p i t a l i s m u l u i însuşi. A m v o r b i t d e o t r i n i t a t e capitalistă, a l c ă t u i t ă d i n c a p i t a l u l c o m e r ­ cial, c a p i t a l u l i n d u s t r i a l ş i c a p i t a l u l f i n a n c i a r . I n e v o l u ­ ţia i s t o r i c ă î n f l o r e ş t e m a i întîi c o m e r ţ u l , a p o i s e d e z ­ voltă în m o d mai a n e v o i o s industria, pe c î n d capitalis­ m u l f i n a n c i a r îşi arată t o a t ă f o r ţ a e c o n o m i c ă a b i a î n v r e m e a noastră1. F i e c a r e din aceste f o r m e succesive ale c a p i t a l u l u i d ă ş i u n c a r a c t e r d e o s e b i t c l a s e i care-1 m î n u i e ş t e , ş i p r i n a c e a s t a î n t r e g i i orânduiri s o c i a l e . P r e ­ d o m i n a r e a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l d ă n a ş t e r e fazei mer­ cantiliste a b u r g h e z i e i ; p r e d o m i n a r e a c a p i t a l u l u i i n d u s ­ t r i a l a d u c e e r a liberalismului; i a r v r e m e a n o a s t r ă , î n c a r e c a p i t a l i s m u l d e b a n c ă stă s ă a b s o a r b ă a m b e l e f o r ­ m e d e mai î n a i n t e a l e c a p i t a l u l u i , a l c ă t u i e ş t e f a z a im­ perialismului. O p r i v i r e s c u r t ă a s u p r a a c e s t o r t r e i f a z e de evoluţin ale burgheziei ne va da un preţios sprijin, pentru cercetarea evoluţiei burgheziei noastre proprii. M e r c a n t i l i s m u l e f a z a de f o r m a r e a b u r g h e z i e i . El stă s u b influenţa, c o m e r ţ u l u i , f i i n d c ă n a ş t e r e a u n e i b u r ­ g h e z i i i n d i g e n e s e d a t o r e ş t e c o m e r ţ u l u i c u o ţară străi­ n ă m a i d e z v o l t a t ă . R o m â n i a însăşi n u f a c e a b a t e r e d e l a a c e a s t ă r e g u l ă ; b u r g h e z i a n o a s t r ă i a fiinţă t o t d i n r e l a ţ i i l e d e c o m e r ţ î n c a r e n e - a atras b u r g h e z i a străină» a n u m e cea e n g l e z ă . D e a c e e a ţara n o a s t r ă î n c e p e d e z v o l ­ tarea ei burgheză de asemenea cu o fază mercantilistă, p e c a r e o c e r c e t ă m a m ă n u n ţ i t î n l u c r a r e a d e faţă. Caracteristica acestei p r i m e f a z e . d e d e z v o l t a r e a b u r ­

d e stat., A s t f e l statul are a t u n c i m e n i r e a i s t o r i c ă d e a-face « e d u c a ţ i a » burgheziei. Spre a da avînt comerţului, de­ ţ i n ă t o r i i p u t e r i i d e stat c r e e a z ă u n î n t r e g s i s t e m d e căi d e c o m u n i c a ţ i e , p r i n c a r e l e a g ă o r a ş e l e c u satele; dis­ trug o r i c e b a r i e r e l ă u n t r i c e ş i d e s f i i n ţ e a z ă o r i c e r e g i o ­ n a l i s m e c o n o m i c ş i p o l i t i c , u n i f i c â n d " astfel v i a ţ a s o c i a ­ lă naţionala' într-un tot o m o g e n . De-aceea mercantilis­ m u l este creatorul statelor m o d e r n e naţionale, centrali­ z a t o a r e , i m i t a r e şi o m o g e n e . S p r e a î n t e m e i a o i n d u s t r i e i n d i g e n ă , p u t e r e a d e stat r i d i c ă l a g r a n i ţ e l e ţării s t a v i l e î m p o t r i v a prifluselor industriei străine m a i înaintate, p u ­ nând t a x e v a m a l e p r o t e c t o a r e sau c h i a r p r o h i b i t i v e ş i acordând înlesniri de tot felul industriaşilor indigeni. P r i n a c e a s t a m e r c a n t i l i s m u l c r e e a z ă neatârnarea e c o n o ­ mică a naţiunilor, temelia neapărată a. unei adevărate neatârnări p o l i t i c e . A ş a d a r , faza m e r c a n t i l i s t ă e d e o p o t r i v ă , f a z a d e p l ă ­ m ă d i r e a b u r g h e z i e i , ca şi a s t a t e l o r m o d e r n e n a ţ i o n a l e :

aceste două procese se contopesc în realitate în unul

g h e z i e i este: tutela energică a puterii de stat asupra vieţii economice îndeosebi şi a întregii vieţi sociale în genere.
în perioada ei de formaţie, b u r g h e z i a î n c ă slabă a r e n e v o i e d e u n sprijin, p e care-1 g ă s e ş t e î n p u t e r e a c e n t r a l ă
1 V o r b i m aici n u m a i d e f o r m e l e d e s e a m ă a l e c a p i t a l i s m u l u i , c a r e i z b u t e s c să-şi c r e e z e ş i f o r m e c o r e s p u n z ă t o a r e d e o r g a n i ­ z a r e s o c i a l ă . E v o l u ţ i a d e f a p t a c a p i t a l i s m u l u i este î n s ă c e v a m a i b o g a t ă ; aici, p a r a l e l c u c o m e r ţ u l , î n f l o r e ş t e c a m ă t ă ; d i n lupta cu aceasta din u r m ă iau naştere băncile, apoi se dezvoltă i n d u s t r i a . T î r z i u , a b i a p e l a sfîrşitul v e a c u l u i X I X , i z b u t e ş t e c a p i t a l u l d e b a n c ă să-şi s u b o r d o n e z e atît i n d u s t r i a c î t ş i c o ­ m e r ţ u l , d e v e n i n d astfel c e e a ce n u m i m capital financiar. A c e a s ­ t a s e v a v e d e a p e larg î n c o r p u l l u c r ă r i i .

ungur1. D e a c e e a m e r c a n t i l i s m u l a r e î n a i n t e d e t o a t e u n c a r a c t e r n a ţ i o n a l ; e l îşi g ă s e ş t e e x p r e s i a î n a c e l i d e a l care însufleţeşte orice p o p o r la începutul dezvoltării sale b u r g h e z e : întîi, u n i r e a t u t u r o r g r u p e l o r n a ţ i o n a l e i n a c e ­ laşi stat; a p o i , n ă z u i n ţ a a c e s t u i a de a trăi p r i n p r o p r i i l e sale p u t e r i . I d e a l u l m e r c a n t i l i s t e s t a t u l m o d e r n n a ţ i o ­ nal şi neatârnat. A c e l a ş i i d e a l a î n s u f l e ţ i t şi î n s u f l e ţ e ş t e î n c ă R o m â n i a în a c t u a l a ei fază de d e z v o l t a r e . ' Mercantilismul european se dezvoltă de prin veacul X V I până p e l a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X ; e p o c a s a d e î n f l o r i r e e ' însă v e a c u l X V I I . R o m â n i a , f i i n d a b i a • în p r e z e n t î n faza m e r c a n t i l i s t ă , are î n faţa e i a c e l e a ş i p r o ­ b l e m e şi cearcă să le r e z o l v e cu aceleaşi mijloace, c a . şi statele e u r o p e n e prin v e a c u l X V I — X V I I . 5. De la p r e d o m i n a r e a comerţului evoluţia burgheziei înaintează către faza de p r e d o m i n a r e a industriei, şi cu aceasta pătura burgheză a industriaşilor capătă rolul hotărâtor i n v i a ţ a s o c i a l ă , p e c a r e o ş i r e f a c c o n f o r m c u
1 « O r i c e istorie a î n c e p u t u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i este t o t o d a t ă o i s t o r i e a f o r m ă r i i s t a t e l o r » . W. S o m b a r t , Der moderne Kapitallsmus, v o i . II, 2, p . 910. A s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i p o l i t i c , a c e e a ş i p p e r ă , v o i . I, 1; a s u p r a m e r c a n t i l i s m u l u i ca t e o r i e , v o i . II, 2.

36 trebuinţele lor proprii: inaugurează pe

Şt. Z e l e t i n

itntroducere

37

ei rup

cu tradiţia mercantilistă şi eră: aceea) a l i b e r a l i s ­

r u i n e l e ei o n o u ă

mului. Care e caracteristica acestei ere n o i ? Ea trebuie î n ­ ţeleasă c a a n t i p o d u l m e r c a n t i l i s m u l u i . P e c î n d î n f a z a mercantilistă burghezia încă minoră cerea ocrotirea p u ­ t e r i i d e stat, a c u m , d u p ă c e i n d u s t r i a a j u n g e l a d e p l i n ă maturitate, clasa burgheză respinge cu hotărîre a m e s ­ t e c u l statului î n t r e b u r i l e e c o n o m i c e , î i i m p u n e s ă l a s e d e p l i n a l i b e r t a t e i n d u s t r i e i ş i c o m e r ţ u l u i şi^să n u s e î n - . grijească d e c î t d e administraţie. î n vreme1" c e m e r c a n t i ­ lismul aşteaptă • prosperitatea e c o n o m i c ă de la energia şi iniţiativa puterii centrale, liberalismul o aşteaptă de la i n i ţ i a t i v a şi s t ă r u i n ţ a i n d i v i z i l o r ; c e l dintâi n u ; ştiai n i m i c despre libertatea individuală, şi se călăuzea în m ă ­ s u r i l e sale d e u n s i n g u r l u c r u : i n t e r e s e l e n a ţ i u n i i c a t o t ; c e l d i n u r m ă , î n s c h i m b , n u r e c u n o a ş t e n i c i stat,, nici raţiune şi în g e n e r e nici o realitate care a r sta d e a s u p r a realităţii i n d i v i d u l u i , t i n z î n d să-i î n g r ă d e a s c ă libertatea: liberalismul şterge deosebirile naţionale, n e a ­ g ă p u t e r e a d e stat ş i p u l v e r i z e a z ă î n t r e a g a o m e n i r e î n i n d i v i z i , s i n g u r e l e realităţi p e c a r e l e c u n o a ş t e ş i d e I a a c ă r o r iniţiativă aşteaptă propăşirea socială. I d e o l o g i a l i b e r a l ă e i n d i v i d u a l i s t ă , u m a n i t a r i s t ă şi c o s m o p o l i t ă ; ea ridică «individul împotriva statului» " ca antiteze, n e î m ­ p ă c a t e , • c e r e c e l u i d i n u r m ă să, s e m ă r g i n e a s c ă l a r o l u l şters d e « p o l i ţ i s t » s a u « s o m n a m b u l » ş i s ă l a s e toată, l i ­ bertatea celui dintîi1. Liberalismul, ca şi c o n c e p ţ i a libertăţii i n d i v i d u a l e pe care el o întemeiază, e de natură c u r a t m o d e r n ă : anti­ c h i t a t e a n u s-a p u t u t r i d i c a d e c î t p î n ă l a c a p i t a l i s m u l c o m e r c i a l , d e a c e e a n-a t r e c u t p e s t e c o n c e p ţ i a m e r c a n t i ­ listă a v i e ţ i i de stat 2 . El s-a i m p u s î n t î i în A n g l i a în
1 L i b e r a l i s m u l î n a m b e l e sale f o r m e d e s e a m ă , e c o n o m i c ă şi s o c i o l o g i c ă , e de o b î r ş i e e n g l e z ă ; r e p r e z e n t a n ţ i i săi c l a s i c i , în e c o n o m i a politică A d a m Smith, în sociologie Herbert Spencer, sînt e n g l e z i . Astăzi el aparţine istoriei. B u r g h e z i i l e î n a i n t a t e au ieşit d i n a c e a s t ă fază, iar c e l e î n t î r z i a t e sar p e s t e d î n s a . 2 L u m e a v e c h e n u a c u n o s c u t l i b e r t a t e a î n î n ţ e l e s modern-: ea n-a p u t u t c o n c e p e o m ă r g i n i r e a autorităţii statului în f o l o s u l i n d i v i z i l o r . C e t a t e a a n t i c ă —- statul de a t u n c i — p l e a c ă de la vederea că puterea centrală. poate şi are dreptul să m o d e l e z e v i a ţ a s o c i a l ă aşa c u m c r e d e d e c u v i i n ţ ă . Statul t r e c e c a p m n i -

a n u l 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m p o r t u l g r i u ­ lui (corn-laws) şi acordarea libertăţii c o m e r ţ u l u i 1 ; apoi, după pilda Angliei,_în Franţa (1860), în Prusia (1862) ş i î n c e l e l a l t e state g e r m a n e 2 . D a r p e c î n d l i b e r a l i s m u l e n g l e z a înfruntat p î n ă în prezent toate furtunile, cel d e p e c o n t i n e n t şi-a d a t o b ş t e s c u l sfîrşit. Alături de caracterul său c o s m o p o l i t , asupra căruia a s t ă r u i t List, c e e a ce i z b e ş t e m a i m u l t la l i b e r a l i s m e a n a r h i s m u l d e stat. E a i c i m a i m u l t n e v o i a d e a r e a c ­ ţiona împotriva tiraniei puterii centrale, care caracte­ r i z e a z ă f a z a m e r c a n t i l i s t ă . D e a c e e a l i b e r a l i s m u l stră­ m u t ă a x a vieţii de stat de la centru la periferie: el ia suveranitatea din mîinile puterii centrale şi o a c o r d ă i n d i v i z i l o r , p o p o r u l u i . D e m o c r a ţ i a m o d e r n ă s-a n ă s c u t ca expresie politică a liberalismului e c o n o m i c . în v r e m u ­ rile noastre însă, viaţa e c o n o m i c ă a luat o f o r m ă dia­ metral opusă liberalismului şi înrudită ' mai m u l t cu mercantilismul: anume, f o r m a de organizare socială sub î n r î u r i r e a u n e i p u t e r i c e n t r a l e . S ă v e d e m ş i această n o u a f o r m ă de dezvoltare a burgheziei. 6. Capitalismul, zice Tonnies, a fost descoperit p e n ­ t r u ştiinţă d e M a r x . D e c î t , . a c e s t g î n d i t o r î n t e m e i a z ă c e r c e t ă r i l e sale p e f a z a l i b e r a l ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa c u m o a v e a î n faţa s a î n A n g l i a . D e a c e e a d o c t r i n a l u i (Marx r e s p i r ă a c e l a ş i a n a r h i s m d e stat, a c e e a ş i n e î n c r e ­ d e r e în puterea centrală, ca şi în g e n e r e i d e o l o g i a lipotent, indivizii nu cîntăresc nimic. «Este o ciudată eroare, între erorile omeneşti, de a fi crezut că în cetăţile v e c h i o m u l se bu­ c u r ă d e libertate. E l n u a v e a n i c i c h i a r i d e e a d e l i b e r t a t e . E l n u c r e d e a c ă a r p u t e a s ă e x i s t e d r e p t f a ţ ă d e c e t a t e ş i zeii e i » . F u s t e i de C o u l a n g e s , La cité antique, 1900, p. 269. De a s e m e n e a , R. v. P ô h i m a n n , Geschichte der sozialen Frage und des Sozialismus in der antiken Welt, e d , I I , v. I, p. 146 şi u r m .
1 Justin M c . C a r t h y , A history oj our own Urnes, I, p. 244. Agitaţia pentru libertatea comerţului a avut centrul în oraşul Manchester; de aceea liberalismul e c o n o m i c poartă şi numele d e « m a n c h e s t e r i a n i s m » . M a n c h e s t e r este p e n t r u l i b e r a l i s m « c e e a ce e Ierusalim pentru creştinism şi M e c a pentru mahomedanism... M a x S c h i p p e l , Grundzuge der Handelspolitik, B e r l i n 1902, p. 41".

2 M a x S c h i p p e l , o p . cit., p . 170—74. V o r b i m aici d e î n c e p u ­ turile liberalismului ca politică e c o n o m i c ă ; liberalismul ca d o c ­ t r i n ă este însă m u l t m a i v e c h i .

,1,1

Şt. Z e l e t i n

Introducere

39

moartea întemein­ dez­ for­ m a d e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i p o a r t ă n u m e l e d e impe­ rialism şi t e m e l i a e i e c o n o m i c ă e c a p i t a l u l f i n a n c i a r . Cercetarea amănunţită a acestui ţinut a întreprins-o R . H i l f e r d i n g , e l însuşi e l e v a l l u i M a r x 2 . C e este capitalul financiar; c a r e e n o u a o r d i n e e c o nomico-sociaiă şi noua ideologie, cărora el dă naştere?

latorultli s o c i a l i s m u l u i ştiinţific, b u r g h e z i a e u r o p e a n ă trase î n t r - o n o u ă f a z ă d e e v o l u ţ i e , a c ă r e i d e p l i n ă voltare n u i-a f o s t d a t s - o c u n o a s c ă . A c e a s t ă n o u ă

ln'r.il.i 1 .

Cu

cîţiva

ani

însă

înainte

de

î n a t i n g e r e d i r e c t ă c u p u b l i c u l c o n s u m a t o r , s p r e a-şi cumpăni producţia după nevoile interne1. Prisosul - de mărfuri sau de c a p i t a l neîntrebuinţat îl varsă peste h o ­ tare; de aceea capitalul financiar d e v i n e în politica exter­ nă agresiv şi caută m e r e u sfere de influenţă2. U n n o u i d e a l n a ţ i o n a l îşi i a n a ş t e r e î n a c e a s t ă fază imperialistă a burgheziei, caracterizată prin supremaţia e c o n o m i c ă şi politică a marilor financiari. A c u m indivi­ d u l a p a r e iarăşi c a s i m p l ă c e l u l ă a n a ţ i u n i i , p u n î n d u - ş i v i a ţ a î n s l u j b a n ă z u i n ţ e l o r t o t u l u i s o c i a l . D a r d e astă dată naţiunea p r o p r i e nu se m a i înfăţişează ca o simplă naţiune între altele, căutîndu-şi un l o c sub soare ală­ turi de celelalte, cărora le recunoaşte acelaşi d r e p t la viaţă autonomă. A c u m naţiunea p r o p r i e apare ca cea m a i b i n e o r g a n i z a t ă , cea m a i cultă, c a « n a ţ i u n e a a l e a s ă » , indicată prin superioritatea culturii ei ca să supună, să organizeze şi să civilizeze întreaga lume. Celelalte na­ ţ i u n i sînt c o b o r î t e l a u n n i v e l d e î n s e m n ă t a t e s e c u n ­ d a r ă . A c e s t a este i d e a l u l n a ţ i o n a l i m p e r i a l i s t 3 . B u r g h e z i a g e r m a n ă * a i n t r a t c e a dintîi p e c a l e a i m ­ perialismului în anul 1879, r e i n t r o d u c î n d b a r i e r e l e d o la graniţă î m p o t r i v a p r o d u s e l o r străine. Pe u r m a ei a păşit apoi Austro-Ungaria şi Franţa; A m e r i c a n-a tre­ c u t n i c i o d a t ă p r i n t r - o fază l i b e r a l ă . F a ţ ă d e a c e s t e ţări, îndeosebi de A m e r i c a şi Germania, burghezia engleză încă liberală reprezintă, după Hilferding, o formă îna­ poiată de capitalism, iar liberul s c h i m b apare acestui autor ca o politică reacţionară, care nu mai c o r e s p u n d e 4 tendinţelor actuale ale evoluţiei burgheziei . C e r c e t ă r i l e lui H i l f e r d i n g a d u c o c o n s t a t a r e p r e ţ i o a ­ să pentru înţelegerea propriei noastre burghezii. Acest s c r i i t o r arată că e în n a t u r a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e de a sări p e s t e faza l i b e r a l ă şi a î n a i n t a d e - a d r e p t u l de ia m e r c a n t i l i s m l a i m p e r i a l i s m . A ş a ă u f ă c u t atît A m e r i c a , , cît şi G e r m a n i a : aici plămădirea producţiei â mers m î n ă
1

Prin capital financiar Hilferding înţelege capitalul de bancă,- c a r e a a j u n s în m ă s u r ă să f i n a n ţ e z e atît i n ­ d u s t r i a cit ş i c o m e r ţ u l ; î n a c e s t c h i p e l s u b j u g ă d e o p o ­ trivă producţia ca şi circulaţia, absorbind în sine a m ­ b e l e f o r m e d e m a i î n a i n t e ale c a p i t a l u l u i : c e l i n d u s t r i a l ş i c e l c o m e r c i a l 3 . C a p i t a l u l d e b a n c ă r ă m î n e astfel f o r ­ m a u n i c ă a c a p i t a l u l u i , d e s p o t u l pieţii, d o m i n î n d î n t r e a ­ ga dezvoltare economică. Ajuns atotputernic regulator al vieţii e c o n o m i c e , el o î n d r u m e a z ă treptat d u p ă n e ­ v o i l e sale:, i m p u n e î n c h i d e r e a g r a n i ţ e l o r • — • ca şi în faza m e r c a n t i l i s t ă — î m p o t r i v a p r o d u s e l o r d i n afară, p u n e s t ă p î n i r e e x c l u s i v ă p e p i a ţ a i n t e r n ă , iar aici î n t r e p r i n d e o o p e r ă de grandioasă organizare: el sileşte diferitele i n d u s t r i i , p e c a r e l e finanţează,' s ă s e c a r t e l e z e — c a s ă nu se r u i n e z e între ele —, să înlăture n e g o ţ u l şi să v i n ă
1 A s t f e l a j u n g e M a r x la o j u d e c a r e a statului, c a r e în u n e l e p r i v i n ţ e , c o i n c i d e c u a c e e a a l i b e r a l i s m u l u i e n g l e z d e p e l a fi­ n e l e v e a c u l u i X V I I I ş i c u a c e e a a a n a r h i s m u l u i individualist,, deşi - m o t i v e l e d e l a care" p l e a c ă a c e s t e a sînt d e altă natură. Sta­ tul e p e n t r u M a r x , ca şi p e n t r u a c e i l i b e r a l i , o « i n s t i t u ţ i e de silnicie», « c a r e dăunează libertatea». Heinrich Cunow, Die Marxistische Geschichts-, Gesellschaftsund Staatstheorie, Berlin 1920, v o i . I, p . 309: 2 I n o p e r a Das F.inanzkapital ( v o i . I I I d i n c o l e c ţ i a Marx-Studien, e d i t a t ă d e M a x A d l e r şi R u d o l f H i l f e r d i n g ) , W i e n 1910. O p e r a l u i H i l f e r d i n g este, d e l a î n t î i u l v o l u m a l o p e r e i f u n d a ­ m e n t a l e a liii M a r x , s i n g u r a c r e a ţ i e r e a l ă p e c a r e a p r o d u s - o literatura, s o c i a l i s t ă . S o s i s e ş i t i m p u l . C ă c i d e l a î n c e p u t u l e r e i i m p e r i a l i s t e , o p e r a lui M a r x , ieşită d i n a t m o s f e r a l i b e r a l i s m u l u i , trebuia să fie simţită din ce în ce mai m u l t ca un p r o d u s a l , u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e a p u s e ş i î n n e p o t r i v i r e tot m a i v ă d i t ă c u faza i s t o r i c ă d e d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n c a r e n e a f l ă m astăzi. A n a l i z a a c e s t e i a din u r m ă e t o c m a i c e e a c e î n t r e p r i n d e Hilferding în celebra sa operă. , * R. H i l f e r d i n g , o p . cit., p. 283.

O p . cit., p . 260 şi u r m .

' z O p . cit., c a p . X X I I .
3 O p . c i t , p. 4 2 6 — 2 9 : o a d m i r a b i l ă e x p u n e r e a i d e o l o g i e i i m ­ perialiste. 4

O p . cit., p. 3 8 0 — 8 1 ; de a s e m e n e a , p. 231, notă.

40

Şt. Zeletin Introducere

41

î n m î n ă c u o r g a n i z a r e a ei. N e v o m o c u p a c u a c e s t f e ­ n o m e n în legătură cu cercetarea clasei .noastre burgheze, c a r e prezintă acelaşi fel de dezvoltare. 7 . C e l e trei f a z e d e e v o l u ţ i e a c a p i t a l i s m u l u i a u î n ­ suşirile l o r p r o p r i i , d e a c e e a n u s e p o a t e î n ţ e l e g e d e z ­ voltarea uneia, d u p ă n o r m e l e dezvoltării alteia: fiecare trebuie cercetată în sine şi lămurită după caracterul ei deosebit. D a r t o c m a i aceasta e greşeala, c a r e se face de obicei î n s t u d i u l b u r g h e z i e i şi s-a f ă c u t totdeauna î n s t u d i u l b u r g h e z i e i r o m â n e . C e e a c e s-a p e t r e c u t p î n ă în prezent cu istoria burgheziei noastre sfidează î n c h i ­ p u i r e a . S-a î n c e r c a t a s e î n ţ e l e g e naşterea s o c i e t ă ţ i i r o ­ m â n e m o d e r n e , care în c h i p firesc are un caracter m e r ­ cantilist, î n a n a l o g i e c u starea actuală a b u r g h e z i e i e u ­ r o p e n e , c a r e a t r e c u t d e m u l t l a f a z a liberală, p e a l o c u r i la cea .imoerialistă. Şi încheierile sunt de tot interesante. D ă m câteva p i l d e . O r i c e b u r g h e z i e şi-a î n c e p u t d e z v o l t a r e a c u a j u t o r u l s t r ă i n i l o r , d e c a r e s-a p u t u t l i p s i n u m a i c u t i m p u l , d u p ă c e î n d e c u r s d e v e a c u r i şi-a f ă c u t e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă l a ş c o a l a l o r . S e î n ţ e l e g e c ă ş i ţara n o a s t r ă a î n c e p u t d e z ­ v o l t a r e a b u r g h e z ă l a fel. D e aici s-a d e d u s însă c ă r o ­ m â n i i sînt u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e v i a ţ ă e c o n o m i c ă m o ­ dernă, b u n n u m a i pentru birocraţie, şi că încercarea l o r d e a-şi m o d e r n i z a v i a ţ a s o c i a l ă n u a a v u t a l t sfîrşitd e c î t a c e l a d e a-i p u n e î n r o b i a s t r ă i n i l o r ! O r i c e p o p o r a î n c e p u t să-şi c l ă d e a s c ă edificiul: s o ­ c i a l b u r g h e z c u c a p i t a l străin; a l c ă t u i r e a u n u i c a p i t a ­ l i s m p r o p r i u â f o s t o f a p t ă t r e p t a t ă , t î r z i e şi a n e v o i o a ­ să. R o m â n i i -au f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i a u r e c u r s c u prisosinţă în perioada de regenerare naţională la c r e ­ d i t u l străinătăţii. D e aici s-a î n c h e i a t însă c ă e u n p ă c a t ' naţional al poporului nostru de a cheltui mai m u l t decît p r o d u c e şi a trăi pe d a t o r i e ! O r i c e b u r g h e z i e intră în viaţă printr-o e n e r g i c ă tu­ t e l ă a p u t e r i i d e stat; aceasta, c u m a m z i s , u r m ă r e ş t e s c o p u l de a face educaţia e c o n o m i c ă a naţiunii, î n d e o ­ sebi a ţărănimii, pătura socială care de regulă t r e b u i e deprinsă cu forţa la m u n c ă u n i f o r m ă şi disciplinată. R o ­ m â n i i , î n c h i p firesc, a u f ă c u t a c e l a ş i l u c r u : e i s e află Î n c ă s u b tutela p u t e r i i c e n t r a l e . D i n aceasta s-a d e d u s însă c ă n o i s î n t e m u n p o p o r n e d e s t o i n i c d e i n i ţ i a t i v ă ,

aşteptînd a fi îndreptaţi, la orice pas de către puterea d e stat. A m p u t e a l u n g i a c e a s t ă listă d e c u r i o z i t ă ţ i s o c i o l o ­ gice; dar cele zise ajung spre a da o ideé în ce măsură a c e a s t ă m e t o d ă n e i s t o r i c ă , c a r e d e l a Junimea î n a i n t e a d e v e n i t m o d ă , a d e s f i g u r a t p î n ă la c a r i c a t u r ă s o c i e t a t e a r o m â n ă m o d e r n ă . Certaţi cu simţul istoric, nedestoinici a se coborî pînă la începuturile burgheziei în genere, aceşti oameni au prefăcut lipsurile neînlăturate a l e în­ c e p u t u r i l o r b u r g h e z i e i n o a s t r e î n t o t atîtea p ă c a t e n a ­ ţ i o n a l e ale p o p o r u l u i r o m â n ş i p r e t i n s e d o v e z i d e i n f e ­ r i o r i t a t e faţă d e p o p o a r e l e a p u s e n e . A ş a a l u a t n a ş t e r e acea mentalitate b o l n a v ă de a găsi b u n tot c e e a ce au f ă c u t străinii ş i a d e s c o n s i d e r a r o d u l m u n c i i n o a s t r e proprii. S ursitul firesc al u n e i a s e m e n e a atitudini tre­ b u i a s ă fie z d r u n c i n a r e a î n c r e d e r i i g e n e r a ţ i i l o r n o a s t r e tinere în puterea de-viaţă a p o p o r u l u i r o m â n . Cea mai mare victorie va sărbători-o cultura r o m â n ă J > i a a t u n c i c î n d îşi v a î n s u ş i d e s t u l s i m ţ i s t o r i c , s p r e a nu mai p u n e în seama poporului nostru lipsuri pe care e l n u l e are, c i a e x p l i c a a s e m e n e a l i p s u r i d r e p t c e e a c e s î n t : n e a j u n s u r i fireşti ale î n c e p u t u r i l o r o r i c ă r e i b u r ­ g h e z i i , d e c a r e a a v u t s ă s u f e r e o r i c e n e a m c î n d s e afla î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e .

c) Naşterea societăţilor burgheze
8. P r o c e s u l de dezvoltare a burgheziei seamănă u n u i cerc, care se lărgeşte mereu, euprinzînd înăuntru ţinu­ turi d i n c e î n c e m a i î n t i n s e . L a î n c e p u t , c a m i c ă b u r ­ g h e z i e , sfera e i d e a c t i v i t a t e era ţ ă r m u r i t ă î n m a r g i n i ­ le oraşelor,-care în acest c h i p deveniră centre de libertate s'i c i v i l i z a ţ i e în m i j l o c u l b a r b a r i e i r u r a l e m e d i e v a l e . E cunoscută, îndeosebi, însemnătatea culturală a oraşelor italiene şi flamande, care au fost leagănul c e l e i m a i v e c h i m i c i b u r g h e z i i . C u n a ş t e r e a c a p i t a l i s m u l u i sfera de i n f l u e n ţ ă a b u r g h e z i e i se lărgeşte,- d i n t r e z i d u r i l e vechi, ce o despărţeau de restul lumii, ea se revarsă ia sate, l e l i b e r e a z ă d e i o b ă g i e , l e o r g a n i z e a z ă l a f e l c u o r a ­ şele, d i s t r u g e o r i c e p r o v i n c i a l i s m , a r u n e î n d astfel t e ­ meliile statelor m o d e r n e . Oraşele m e d i e v a l e au fost opera micii burghezii, statele naţionale m o d e r n e sînt opera b u r g h e z i e i î n faza d e t i n e r e ţ e a c a p i t a l i s m u l u i . L u p t e i . :

42

Şt. Z e l e t i n

Introducere

43

de unitate naţională înfăţişează e x p a n s i u n e a b u r g h e z i e i d e l a o r a ş e î n î n t r e g c u p r i n s u l , u n d e l o c u i e s c fraţi d e acelaşi n e a m . Dar se înţelege că expansiunea burgheziei nu putea să facă p o p a s la marginile naţiunii, c u m odinioară nu p u t u s e p o p o s i n i c i l a z i d u r i l e -oraşelor. N e s f î r ş i t e rîuri de marfă, ce nu mai găseau cumpărători pe pieţele i n ­ terne, începură să se reverse d i n c o l o de hotarele naţio­ nale, i n v a d î n d ţările a g r i c o l e î n a p o i a t e ş i s t r ă b ă t î n d î n c o l ţ u r i l e c e l e m a i î n d e p ă r t a t e ale p ă m î n t u l u i . P e n t r u burghezie JIU au existat şi nu există ziduri chinezeşti; în imperiul fiilor soarelui, cu civilizaţia lor milenară, a o u m apar z o r i l e e r e i capitaliste. P r e t u t i n d e n i b u r g h e ­ zia, o dată cu- m ă r f u r i l e ei, d u c e şi u r m ă r i l e n e î n l ă t u rase ale s c h i m b u l u i : i d e i l e d e l i b e r t a t e , e g a l i t a t e ş i u m a ­ nitate, c a r e a j u t ă p o p o a r e l e s ă iasă d i n v e c h i l e r a p o r t u r i , de iobăgie şi să se ridice la viaţă m o d e r n ă . Se înţelege c ă n i c i ţara n o a s t r ă n u s e p u t e a f e r i d e a c e a s t ă î n r î u r i r e a b u r g h e z i e i s t r ă i n e : ea a t r e b u i t să s u f e r e pe t e r i t o r i u l ei invazia mărfurilor străine şi să v a d ă n ă s c î n d u - s e urmările ei juridice, politice, culturale. Astfel a p o r n i t p r o c e s u l de d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i r o m â n e şi a s t a t u ­ l u i r o m â n m o d e r n , p e care-1 v o m c e r c e t a î n l u c r a r e a de faţă. în expansiunea ei burghezia străbate de regulă d o u ă faze. C î n d i n v a d e a z ă u n ţ i n u t n o u , î n c ă n e a t i n s d e v î r t e j u l v i e ţ i i m o d e r n e , ea-1 s m u l g e d i n r e p a u s u l său s e ­ c u l a r , silindu-1 a intra în relaţii de comerţ, t o t m a i l a r g i , î n acelaşi t i m p ea-i d ă r u i e ş t e i n s t i t u ţ i i l e m o d e r n e , f ă r ă o a r e nu e cu putinţă o înflorire a c o m e r ţ u l u i . D a c ă p o ­ porul, care suferă această r e v o l u ţ i e socială, nu e î n z e s ­ trat cu destulă p u t e r e de adaptare, el p o a t e să s u c o m b e s u b această z g u d u i r e : o dată c u v e c h i l e sale f o r m e d e viaţă, a p u n e ş i e l însuşi. D a c ă însă n a ţ i u n e a i n v a d a t ă d e c a p i t a l i s m a r e d e s t u l ă tărie, a t u n c i e a îşi î n s u ş e ş t e f o r m e l e d e viaţă b u r g h e z ă , îşi f a c e u n t i m p e d u c a ţ i a e c o n o m i c ă s u b i n f l u e n ţ a c o t r o p i t o r i l o r străini ş i c î n d ajunge să stăpînească îndeajuns meşteşugul c o m e r ţ u l u i şi al industriei, î n c e p e lupta î m p o t r i v a străinilor, cu n ă ­ z u i n ţ a de a trăi p r i n ea însăşi. A c e a s t a e a d o u a f a z ă : d e astă dată v e c h i c o t r o p i t o r i ş i e d u c a t o r i s î n t î n l ă t u r a ţ i cu foarte p u ţ i n ă reverenţă şi tînăra naţiune se alătură

l i n g ă c e l e v e c h i , c a u n n o u s t a t b u r g h e z d e s i n e stătă­ tor. A ş a s-a n ă s c u t o r i c e b u r g h e z i e ; p i l d a c e a m a i n o u ă o dă R o m â n i a şi J a p o n i a . P î r g h i a c a r e aduce" în t v i a ţ ă burgheziile tinere este expansiunea burgheziilor înain­ tate s p r e t o a t e c o l ţ u r i l e l u m i i , c u d e o s e b i r e s p r e r e g i u ­ nile agricole. în dezvoltarea burgheziei r o m â n e v o m des­ c o p e r i , c a l a o r i c a r e altă b u r g h e z i e , u n p r i m p r o c e s d e i n v a d a r e a ţării n o a s t r e d e c ă t r e b u r g h e z i a străină, s u b a cărei influenţă se revoluţionează viaţa noastră e c o n o ­ m i c ă ş i s e m o d e r n i z e a z ă o r g a n i z a r e a socială. A c e a s t a este era de educaţie e c o n o m i c ă a n e a m u l u i nostru da c ă t r e s o l i i c a p i t a l i s m u l u i străin. A p o i urmează un al d o i l e a p r o c e s , î n c a r e n e a m u l n o s t r u , s i m ţ i n d c ă anii d e e d u c a ţ i e m e r g s p r e sfîrşit, c e a r c ă s ă s e e m a n c i p e z e d e s u b t u t e l ă străină, s p r e a . t r ă i p r i n p r o p î i l e sale p u t e r i . Istoria b u r g h e z i e i r o m â n e este r e p e t a r e a istoriei ori­ cărei burghezii. 9. Cercetătorul burgheziei r o m â n e este izbit de un f a p t u n i c , m ă r e ţ în sine, d a r g r e u în u r m ă r i l e cef le-a a v u t : t o t c e e a c e s-a s c r i s l a n o i d e s p r e d e z v o l t a r e a b u r ­ g h e z i e i n o a s t r e stă s u b i n f l u e n ţ a u n u i s i n g u r s p i r i t : a lui T . M a i o r e s c u . A t î t d e c o v î r ş i t o a r e a f o s t c r i t i c a a c e s ­ tei s t r ă l u c i t e p e r s o n a l i t ă ţ i , î n c î t a c u c e r i t toate, s p i r i t e l e , i z b u t i n d a s f ă r î m a p î n ă şi .cultura m a r x i s t ă a « m a r x i ş ­ tilor» r o m â n i ş i f ă c î n d u - i a v o r b i î n l i m b i n e c u n o s c u t e î n ş c o a l a i o r : d e s p r e f o r m e s o c i a l e fără f o n d , d e s p r e evoluţie de la f o r m e spre fond, despre, « l e g i » speciale p e n t r u s o c i e t ă ţ i l e î n a p o i a t e . T o a t e a c e s t e a s-au î n t î m plat; d e s i g u r , s p r e m a r e a c i n s t e a maestrului român, d a r s p r e m a r e a d a u n ă - a t i n e r e i n o a s t r e ştiinţe, s o c i a l e . D u p ă T. M a i o r e s c u naşterea b u r g h e z i e i r o m â n e se datoreşte unui, p r o c e s de imitaţie. Tinerii noştri, e d u saţi în străinătate, o r b i ţ i de s t r ă l u c i r e a e x t e r n ă a f o r ­ m e l o r civilizaţiei apusene, incapabili a pătrunde pînă la c a u z e l e a d i n e i a l e a c e s t o r f o r m e , l e - a r fi i n t r o d u s şi la n o i , fără a--şi da s e a m a că, în ţara n o a s t r ă nu e x i s t ă fondul corespunzător. Astfel Maiorescu constată textual: « î n a p a r e n ţ ă , d u p ă statistica f o r m e l o r d i n afară, r o m â n i i p o s e d astăzi a p r o a p e întreaga civilizaţie occidentală. A v e m p o l i t i c ă ş i ştiinţă, a v e m j u r n a l e ş i a c a d e m i i , a v e m ş c o l i ş i literatură* a v e m m u z e e ş i c o n s e r v a t o r i i , avem

44

Şt. Z e l e t i n

Introducere

45

teatru, avem chiar şi o Constituţie. D a r în realitate toate acestea sînt producţii moarte, pretenţii fără f u n d a m e n t , stafii fără t r u p , i l u z i i fără a d e v ă r » 1 . D i n acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei r o m â n e pare a se r e d u c e la simpla introducere a u n o r « f o r m e fără f o n d » . A s t f e l şi-a l u a t fiinţă a c e a c r e d i n ţ ă înrădăcinată, pe care o întîlnim s u b deosebite f o r m e la t o ţ i m e m b r i i J u n i m i i , ş i c a r e a i n t r a t astăzi î n m e n t a ­ litatea t u t u r o r r o m â n i l o r , , fie p r o f a n i , fie s o c i o l o g i dej specialitate: anume, c u m că dezvoltarea societăţii n o a s ­ t r e m o d e r n e a l c ă t u i e ş t e o excepţie faţă de societăţile moderne apusene; căci acestea s-au dezvoltat de la f o n d spre formă, pe cînd societatea burgheză r o m â n ă şi-ar f i l u a t n a ş t e r e d e sus î n j o s , d e l a f o r m ă s p r e f o n d . i a t ă c u m e x p r i m ă această p ă r e r e A . D . X e n o p o l , sin­ g u r u l spirit: d e l a J u n i m e a c a r e a p o s e d a t o î n t i n s ă c u l l'ură s o c i o l o g i c ă , d e ş i d e s t u l d e unilaterală: «Întreaga p r o p ă ş i r e a p o p o r u l u i nostru a m e r s pe o c a l e i n v e r s ă de aceea a celorlalte p o p o a r e ; în l o c de a se dezvolta de j o s î n sus, civilizaţia! a p l e c a t , l a n o i d e sus î n j o s » 2 . X e n o p o l n u s p u n e l ă m u r i t c e a n u m e stă « s u s » ş i c e se; află « j o s » î n s o c i e t a t e , s p r e a d a f o r m u l e i s a l e u n î n ­ ţ e l e s p r e c i s . D a r d i n c e r c e t ă r i l e s a l e r e i e s e c ă e l îşi în­ c h i p u i a c a p e c î n d î n A p u s s o c i e t a t e a m o d e r n ă s-a d e z ­ voltat de la e c o n o m i a burgheză spre. formele externe, la n o i a c e a s t ă d e z v o l t a r e s-ar f i f ă c u t i n v e r s , d e l a f o r m e l e e x t e r n e spre e c o n o m i a .burgheză. D a r în această p r i v i n ţ ă X e n o p o l s e înşeală, c a ş i toţi c e i c e î m p ă r t ă ş e s c a c e e a ş i părere. . E mai c u r i o s însă că n i c i reprezentanţii s o c i a l i s m u l u i r o m â n n u s-au a b ă t u t d e l a f o r m u l a j u n i m i s t ă a d e z v o l ­ tării b u r g h e z i e i n o a s t r e , d e ş i m e t o d a s o c i a l i s t ă d e c e r ­ cetare e d i a m e t r a l o p u s ă . C r e z u l s o c i o l o g i c j u n i m i s t s e găseşte şi la vechii», n o ş t r i s o c i a l i ş t i , s p r e a a p ă r e a a p o i , intr-o f o r m ă c u o a r e c a r e p r e t e n ţ i e d e p r e c i z i e ştiinţifică, in lucrările lui C. Dobrogeanu-Gherea. Iată « l e g e a » socială p e c a r e c r e d e că a descoperit-o acest scriitor: «In
1

m e a z ă f o n d u l u i s o c i a l ; î n ţările î n a p o i a t e , fondul - so­ cial e acela care u r m e a z ă f o r m e l o r s o c i a l e » 1 . Origina junimistă a acestei « l e g i » e străvezie. D e z ­ v o l t a r e a d e j o s î n sus a s o c i e t ă ţ i l o r a p u s e n e d e v i n e l a Gherea evoluţie de la fond la f o r m ă , iar dezvoltarea i n v e r s ă a R o m â n i e i , d e sus î n j o s , d e v i n e î n f o r m u l a s a o e v o l u ţ i e d e l a f o r m e l a f o n d . ' N o u e l a G h e r e a , întîi, p r e t e n ţ i a de a r i d i c a , c e e a ce la j u n i m i ş t i e o s i m p l ă observare la rangul unei legi de e v o l u ţ i e socială şi apoi t e n d i n ţ a de a g e n e r a l i z a a c e a s t ă l e g e la o î n t r e a g ă c a t e ­ g o r i e d e ţări, c e l e « î n a p o i a t e » . D e astă dată e v o l u ţ i a R o m â n i e i nu m a i apare ca excepţie, ci ca un caz parti­ c u l a r al e v o l u ţ i e i g e n e r a l e a « ţ ă r i l o r înapoiate»-. O b s e r v ă m , înainte de toate, că această î m p ă r ţ i r e a ţărilor în d o u ă mari grupe, înaintate şi înapoiate, fie­ care cu legea l o r specială de evoluţie, răstoarnă peste c a p întreaga dezvoltare istorică a burgheziei. Nici M a r x , nici Sombart, care au cheltuit ceva mai m u l t t i m p cu c e r c e t a r e a b u r g h e z i e i d e c î t a p u t u t f a c e G h e r e a , n u s-au .gîndit la o a s e m e n e a stranie c l a s i f i c a r e . Şi p r i c i n a e e v i d e n t ă . B u r g h e z i a n u s-a d e z v o l t a t î n c h i p s i m u l t a n î n t o a t e ţările; p e c a r e l e p r i v i m astăzi c a î n a i n t a t e , c i î n c h i p s u c c e s i v : ea s-a r e v ă r s a t p e c a l e a e x p a n s i u n i i e c o ­ n o m i c e d i n t r - o ţară î n alta r i d i c î n d u - l e t r e p t a t l a a c e ­ laşi nivel. Ţara clasică a capitalismului, Anglia, a fost o d a t ă faţă d e O l a n d a o ţară « î n a p o i a t ă » ; t o t a s t f e l G e r ­ m a n i a ş i A m e r i c a faţă d e A n g l i a ; însăşi E u r o p a , l u a t ă în întregime, a fost la, începuturile burgheziei apusene o regiune î n a p o i a t ă şi barbară faţă de îndepărtatul O r i e n t . D a c ă ar. f i d e c i s ă l u ă m î n s e r i o s « l e g e a » l u i Gherea, ar trebui să c r e d e m că burghezia europeană s-a d e z v o l t a t î n o r i c e ţară d e - a - n d o a s e l e a , c ă c i o r i u n d e a a p ă r u t , ea- a f o s t Ia î n c e p u t în s t a r e de î n a p o i e r e faţă d e altă r e g i u n e . P e n t r u e v o l u ţ i a n o r m a l ă , d e l a fond spre formă, nu mai rămîne în acest caz nici un l o c . D a r aici î n t î l n i m o n o u ă ş i s t r ă l u c i t ă p i l d ă d e c h i p u l î n c a r e s o c i a l i s m u l s e a d a p t e a z ă î n f i e c a r e ţară l a c a r a c ­ terul culturii naţionale. E îndeobşte cunoscută influ1 « S o c i a l i s m u l în ţările î n a p o i a t e » în Bazele Socialdemocraţiei (trad. r o m â n ă a o p e r e i lui K a u t s k y : Das Erfurter Programmh B u c . 1911, p. 247. C o m p . de a s e m e n e a s t u d i u l său, Cuvinte Ui­

ţările

înaintate

capitaliste,

formele

sociale

ur-

Critice, v o i . I, e d . M i n e r v a , 1908, p. 152 şi în g e n e r e întreg a r t i c o l u l «Tn c o n t r a d i r e c ţ i e i d e astăzi».
2

Studii economice, C t a i o v a , 1882, p. 235.

tate.

46 enţa fera pătă , de
1

Şt. Z e l e t i n

Introducere asupra trăind care de socialiştilor în atmos­ în vibrează acest

47

culturii Tot unei ei

imperialiste astfel rurale înrîuriţi ajuns

germane reacţionare, în să aşa

germani,

socialiştii

români:

nom şi revoluţionar, care dizolvă treptat vechiul .mod
de producere agrară p î n ă c e a d u c e î n f i i n ţ ă p r o d u c e r e a capitalistă. alt tele .
1

culturi au fost au să şi de

toate fibrele retrograd, cietăţii acest că tre. că teresant El după şl

d e u r ă faţă

de burghezia noastră încă proas­ măsură spirit lor Din in­ a. s o ­ răstoarne o însăşi metoda

Aceasta care în

atît nu

după

Marx,--cât pe în de

şi

după

oricare cu fap­ trebuie c a p i tar

gînditor, deci

s-a

certat

de-a-ntregul România circulaţie

încît

Pricinile

revoluţiei naşterea

burgheze procesului

cercetare punct

tăgăduiască ca se la nu C.

necesitatea p o a t e găsi cercetarea

istorică nimic

căutate

noastre, decît se

privind-o vedere, cum să
1

« f o r m ă - deşartă». maii

listă s u b î n r î u r i r e a b u r g h e z i e i s t r ă i n e . Dar- teoreticianul cale, ajunge să t o t atît cearcă dintr-o tatea sînt social nostru de s o c i a l i s t , - părăsind', a c e a s t ă ca şi J u n i m e a : noastre negăsînd-o iar în el în­ socie­ în aer, nostru formă burgheze

felul

Dobrogeanu-Gherea edificiul nostru

socoate social

reacţionar însă

aplică

metoda , s o c i a l i s t ă încumetă

societăţii, n o a s ­

lămurească declară deşarte c.ă

instituţiile aceste s-ar

explice este

producţie

capitalistă,

d i n modul de producţie, î r i c h i p u i n d u - ş i , d e b u n ă s e a m ă , Marx cu acesta
2

noastră, «forme e

instituţii alcătui

plutesc edificiul dintr-o

adevăratul oricine s-a

fond poate şi

economie, mai lesne/ non­ sus­ se­ da nu.

şi'mincinoase», fiindcă

oricând seama sensuri ţine,

oriunde . de —

Dar

familiarizat la' ce

«grotesc»,

de'.aproape cit

spiritul să ducă

m a r x i s m u l u i "îşi era pe această idee ei. nici ar că autorul susţine

nenorocită şi

trebuia

Nicăieri un

r i o s — ..-că în societăţile agrare, intrate în proces de re-4
factorul economic hotărîtor arată economic în fi în raporturile asemenea e agrare de fază'' co­ producţie. de merţul3. Dimpotrivă, elementul alte Marx

Marx

nu, p o a t e

cercetător

voluiie,

dezvoltare Cu

predominant

lismul
1

comercial

cuvinte,

alcătuieşte factorul

societăţile

capita­

economic

auto-

V e z i c a p . V al l u c r ă r i i de faţă. - V e z i e x p u n e r e a , c o n c e p ţ i e i sale asupra.' m e t o d e i socialiste;;' de c e r c e t a r e , în Neoiobăgia, e d . I I , p. 6. G h e r e a d e z v o l t ă a i c i — în o b i ş n u i t u l său stil p r o l i x •— i d e e a c u m că « f e l u l de p r o d u c ţ i e ş i r a p o r t u r i l e d e p r o d u c ţ i e izvorîte. d i n e a » a r f i ' a l c ă t u i n d « b a z a . u n e i societăţi, b a z ă c a r e h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a e i ş i c a r a c t e r u l acestei d e z v o l t ă r i » . El arată că g e n e r a ţ i a n o a s t r ă de la 1848 n-a ştiut « a c e s t a d e v ă r .atît de m a r e şi de a d î n c . . . şi n i c i nu a v e a de Unde să-1 ştie».. "' • • . • '• '' ' ' T r e c e m paste c r e d i n ţ a stranie că o r e v o l u ţ i e s-ar f a c e d u p ă t e o r i i şi că o g e n e r a ţ i e r e v o l u ţ i o n a r ă ar fi fost m a i la î n ă l ţ i m e a s a r c i n i i -saic d a c ă . a r f î c u n o s c u t a n u m i t e abstracţii. D a r a d e v ă ­ r u l «atît de m a r e şi de a d î n c » , c u m că la începuturile dezvoltării burgheziei, m o d u l d e p r o d u c e r e a r f i a l c ă t u i n d b a z a c a r e h o t ă ­ răşte' d e z v o l t a r e a u n e i societăţi, nu 1-a .cunoscut n i c i ' M a r x . L-a d e s c o p e r i t a b i a e l e v u l său r o m â n , s p r e m a r e a d a u n ă a c e r c e t ă ­ r i l o r sale s o c i o l o g i c e . 3 Această c o n c e p ţ i e e dezvoltată, îndeosebi, în cap. XX din v o i . 1,11 part. I, p, 355 în e d i ţ i a f r a n c e z ă , s u b t i t l u l : « I s t o r i a c a p i t a l u l u i comercial». ,

Să se vadă de asemenea cap. X X I I I , 6, din voi. I: « G e n e z a ca­ pitaliştilor i n d u s t r i a l i » , p . 714 în'.'ed. I V g e r m a n ă . C i t ă m c î t e v a pasaje: « S e înţelege lesne că' capitalul a funcţionat în c o m e r ţ cu mult înainte ca el să intre în p r o d u c ţ i e şi chiar că cel c o ­ m e r c i a l a t r e b u i t s ă cîştige o a r e c a r e i m p o r t a n ţ ă , p e n t r u c a p r o ­ d u c ţ i a capitalistă să se p o a t ă n a ş t e » ( v o i . I I I , part. I, p. 359). Astfel «capitalul comercial este forma sub care capitalul există la început ca factor, neatîrnat, şi el e acela care joacă rolul pre­ dominant în transformarea producţiei feudale» (op. cit, p. 371). «înainte de producţia capitalistă, comerţul e acela caré predomină industria; în s o c i e t a t e a m o d e r n ă ni se p r e z i n t ă c a z u l c o n t r a r » ( o p . cit., p. 3fi3). « L a o r i g i n e , c o m e r ţ u l e a c e l a c a r e a t r a n s f o r m a t a g r i c u l t u r a f e u d a l ă î n p r o d u c ţ i e c a p i t a l i s t ă » ( o p . ' cit., p . 371). N u reiese d e c i d e n i c ă i e r i că, d u p ă M a r x , într-o s o c i e t a t e a g r a r ă î n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e baza, care-i h o t ă r ă ş t e d e z v o l t a r e a , a r f i m o d u l d e p r o d u c ţ i e : această b a z ă este, d i m p o t r i v ă , p r o c e ­ sul d e c i r c u l a ţ i e î n d r u m a t d e c a p i t a l u l d e - c o m e r ţ . O r i g i n i l e a cestuia din u r m ă sînt a c e l e a c a r e i n d i c ă o r i g i n i l e ca. ş i b a z a e c o ­ n o m i c ă a r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în o r i c e ţară.
1 C o m p . d e p i l d ă K a u t s k y : « C a p i t a l u l d e c o m e r ţ este f o r ţ a economică revoluţionară a veacurilor X I V , XV şi X V I . Cu el vine n o u ă v i a ţ ă în s o c i e t a t e şi se n a s c idei n o i » . (Thomas More und seine'Utopic, Stuttgart 1920, p a g . 13).

C e a mai strălucită descriere a revoluţionarii unei societăţi agrare sub înrîurirea capitalismului c o m e r c i a l , care ne e c u n o s ­ c u t ă d i n î n t r e a g a literatură specială, ne-a dat-o un c e r c e t ă t o r fără n i c i o a t i n g e r e c u ş c o a l a m a r x i s t ă : E d . M e y e r . C u n e a s e ­ m u i t ă b o g ă ţ i e d e f a p t e ş i p ă t r u n d e r e e c o n o m i c o - s o c i o l o g i c ă , ara­ tă m a r e l e i s t o r i c în a sa m o n u m e n t a l ă istorie a antichităţii c u m comerţul cu Orientul revoluţionează e c o n o m i a ca şi întregul e d i f i c i u a l instituţiilor greceşti, î n d r u m î n d u - l e p e b a z ă b u r g h e z ă capitalistă ( c o m p . studiul n o s t r u : « î n c e p u t u r i l e i n d i v i d u a l i s m u l u i :

48 modernă chip, tea suprapusă să pe

Şt. Zeletin

1.
agrar primitiv . ştiinţific şi
1

un fond Gherea

în acest societa­ o osân­

neputînd

lămurească

în o

chip

ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE IN ROMÂNIA
«ERA N O U A » : D E Z V O L T A R E A S O C I A L A A R O M Â N I E I DE LA 1829 P l N Â LA 1866 ŞI N A Ş T E R E A OLIGARHIEI R O M Â N E ,

noastră

burgheză, a

persiflează socialiste persifla

deşte. Şi această atitudine ni se dă drept rezultatul unei aplicări mele lui consecvente M a r x nu metodei de cercetare sociologică! Pe cît ştim însă, metoda de care e l e g a t n u ­ are rostul ci de a de fenomenele a le explica ca n e c e ­

sociale ca « f o r m e deşarte», sităţi istorice.

C l n d un bilimea, de la el sine

popor însuşi.

a

nimicit către

în

sînul

său

no­ ca

Se vede bine că toţi cei ce au scris la noi asupra dez­ voltării pe, deci ei jtu au burgheziei noastre, în treacăt sau m a i de aproa­ stat sub înrîurirea covîrşitoare a de au o atitudine nu criticii Junimii, reRevoluţia revoluţiei mentului în ţara economică: 1. privit • burghezia din punctul ci faţă apreciază; părăseşte vedere al ci

păşeşte

centralizare

A. DE TOCQUEVILLE*

acţiunii.' De aceea ei nu constată, de

critică,

neştiinţifică: j u d e c ă şi apucînd

explică,

Felul

cum în în

se

priveşte

^

începutul şişi a — şi

osîndesc aşezămintele noastre burgheze. Lucrarea această direcţie, calea cercetării obiective a faptelor.

burgheze în cînd începe noastră a ce au de

România. — 2. era burgheză — 3. române

Consideraţii orice ţară în privire în faza

asupra m o ­ genere asupra vieţii

îndeosebi. întîrziat la

Scurtă

economice cauzelor 4. în după

Principatelor

precapitalistă România.

revoluţia

burgheză şi

Capitalismul tratatul

apusean, silit de nevoia de pieţe noi, pătrunde Adrianopol — 5. (1829) războiul burgheză Crimeei «Era nouă» în R o m â ­

Principatele române.

nia începe sub imboldul capitalismului anglo-francez. — 6. Bur­ ghezia engleză cucereşte pieţele noastre în dauna celei, austriece. 7. Invazia capitalismului a unei 9. străin ţări ce în Principate schimbă ecorevo­ M o m i a lor naturală în economie bănească. — 8. Caracterizarea economiei naţionale politică: a intrat clasei acestei în perioada şi în luţiei burgheze Revol'iţia terioară erei Sciziunea caracterul boiereşti sciziuni originile vechiul

clasei burgheze române. — 10. Sciziunea clasei boiereşti e a n ­ burgheze: — nostru regim. încercare cie psihologie socială a culturii elene din a doua j u ­ mătate a veacului V a. C » , în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială», an. V, no. 3—4). Astfel, metoda pe care o urmăm în cercetările de faţă, anu­ me aceea de a lămuri revoluţionarea burgheză a societăţii ro­ mâne prin influenţa procesului de circulaţie, deşi a primit for­ mula teoretică de la M a r x , nu e totuşi urmată numai de acest scriitor şi de şcolarii săi: asemenea metodă aplică oricine are respectul realităţii sociale. 1 Neoiobăgia, p. 71. 11. Boierimea mică devine o clasă revoluţio­

nară abia în era burgheză. — 12. Mişcarea de la 1848 şi pri­ cina care a făcut -o să dea greş. — 13. Conştiinţa revoluţiona­ rilor români despre în propria în lor acţiune. — 14. Dezvoltarea re­ burgheziei române privită cadrul economiei mondiale:

voluţia burgheză
1

România e un efect al et la Révolution,

expansiunii engleze édition, París,

L'Ancien Régime )8(iS, p. 89

5-éme

50
spre Orient. Ruina

Şi"

Z'eietin

— 15. A l c ă t u i r e a statului r o m â n m o d e r n , n a ţ i o n a l boierimi şi naşterea oligarhiei: 16. Formele,

şi u n i t a r se riatoreşte i n f l u e n ţ e W c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n . vechii p r i m i t i v e ale c a p i t a l i s m u l u i ş i a c ţ i u n e a l o r d i s t r u c t i v ă î n s o c i e ­ tăţile a g r a r e n a ş t e r e a şi — 17. ' C a p i t a l u l , e v r e u 18. dezvoltarea capitalismului se naşte pretutindeni rol de tutor militarist. acelaşi de c a m ă t ă d i s t r u g e v e c h e a r o m â n . — 19. Pe r u i n e l e un regim politic centra­ boierime română. — vechii nobilimi list, b i r o c r a t i c şi are în România î n s e m n ă t a t e a i s t o r i c ă a c ă m ă t ă r i e i -în

O l i g a r h i a r o m â n ă , -r- 20. O l i g a r h i a al burgheziei minore pe

c a r e 1-a a v u t în A p u s « a b s o l u t i s m u l l u m i n a t » . — 21: C o n c l u z i i : b a z a e c o n o m i c ă şi r o s t u l i s t o r i c al r e g i m u l u i i n a u g u r a t la 1866.

a) Revoluţia economică,
1. Era revoluţionară î n c e p e în R o m â n i a , d u p ă p ă ­ r e r e a o b i ş n u i t ă , a b i a c u m i ş c a r e a d e . l a 1848. A c e a s t ă c o n v i n g e r e e d e o p o t r i v ă de î n r ă d ă c i n a t ă atlt î n sinul b u r g h e z i e i r o m â n e însăşi, c î t ş i a l r e a c ţ i u n i i . A s t f e l , a u ­ t o r u l i n t r o d u c e r i i l a c e l e şase t o m u r i d e a c t e ş i d o c u ­ m e n t e p r i v i t o a r e l a r e v o l u ţ i a d i n 1848 c r e d e c u b u n ternei a e x p r i m a p ă r e r e a o b ş t e a s c ă , a t u n c i c î n d î n c e p e s t u d i u l său c u u r m ă t o a r e a d e c l a r a ţ i e : « M i ş c a r e a d i n 1848 este, fără. î n d o i a l ă , germenele . d i n c a r e s-a d e z v o l t a t v i a ţ a de stat m o d e r n a R o m â n i e i . Ea constituie punctul d e - trecere de la trecut la p r e ­ zent;» 1 . ' ' ." , r ' D a r însuşi s u f l e t u l m i ş c ă r i i d e r e a c ţ i u n e î m p o t r i v a b u r g h e z i e i n o a s t r e , T i t u IVI liorescu, n u e ' d e altă p ă r e r e , deşi j u d e c a t a s a a s u p r a m a r e l u i a c t i s t o r i c a r e a l t c a ­ racter: " « C u m e d u l d e judecată istorică c e p r e d o m i n ă între noi, m a i m u l t e n g l e z e ş t e e v o l u t i o n ä r , d e c î t f r a n ţ u z e ş t e r e v o l u ţ i o n a r , aşa n u m i t a r e g e n e r a r e d e l a 1848 n u ne p ă r e a s ă aibă g r a d u l d e i m p o r t a n ţ ă c e i-1 a t r i b u i a u l i ­ beralii din M u n t e n i a » 2 . P r i v i t ă î n această l u m i n ă , r e v o l u ţ i a burgheză din R o m â n i a t r e b u i a , s ă a p a r ă î n . c h i p f i r e s c c a c e v a artifi­ cial: opera unui m ă n u n c h i de oameni care au lucrat
1 Anul 1848 în V I , I n t r o d u c e r e . -; 2

Principatele române,. • •" , •

Bucureşti

1910,

tom.

Discursuri, B u c u r e ş t i , 1897, v o l . I, p. 45.

52

Şt. Zeletin

I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m n â i a

53

sub înrâurirea unor idei — a principiilor liberale — aduse la noi din Apusul înaintat, unde izvorâseră din alte nevoi decît acelea a l e propriei noastre ţări. De unde urma in chip necesar, că faţă de autorii acestei mişcări nu se puteau lua decît două atitudini, ambele deopotrivă de subiective: cei ce priveau fapta lor în chip favorabil, le aduceau elogii; cei ce se î'ndoiau însă de roadele aces­ tei fapte istorice, le aduceau învinuiri. D u p ă o vreme de entuziasm şi optimism senin, a urmat o perioadă de critică şi scepticism,, în care îndoielile reacţiunii păreau a înăbuşi cu totul vechea încredere inspirată de gene­ raţia revoluţionară. S-au' adus acestor spirite atît laude , cît şi ponegriri fără măsură, dar nu li s-a făcut încă dreptate. Socotim că acum, după scurgerea acestei lungi perioade de subiectivism, în care şi-a făcut vînt atît en­ tuziasmul unora pentru instituţiile noi cît şi amără­ ciunea altora faţă de nimicirea instituţiilor noastre vechi, a sosit timpul cînd va trebui să se inaugureze o nouă perioadă: anume, de cercetare, obiectivă, ştiinţifică, în care nu se mai aduc indivizilor nici laude, nici învinuiri, ci se lămureşte purtarea lor ca o urmare necesară a u n o r anumite împrejurări sociale. întreprindem aici o asemenea cercetare. Decît, se înţelege de mai înainte că într-un studiu de acest fel revoluţionarii, ca indivizi, dispar cu totul din scenă, şi înaintea cercetătorului nu mai rămîne decît fapta lor colectivă, fenomenul social. Acesta trebuie studiat şi lămurit, atît în ceea ce priveşte cauzele, cît şi urmările s a l e sociale. 2. Cercetătorul care urmăreşte dezvoltarea burghe­ ziei într-o anumită ţară trebuie să-şi lămurească înainte de toate întrebarea premergătoare: care e momentul cînd începe procesul revoluţiei burgheze în orice ţară în genere şi în ţara respectivă îndeosebi? După cercetările lui M a r x , .evoluţia burgheziei e un proces îndelung şi treptat,, ce începe cu dezvoltarea ne­ 1 goţului şi se încheie cu naşterea industriei . La înce­ putul acestui proces apare deci schimbul: acesta se dez1 Vezi x îndeosebi cap. citat: -«Istoria din Le Capital, voi. III, part. I, p. 355.

voltă treptat, sileşte oamenii să producă pentru comerţ, preface economia naturală într-o economie bănească şi în stadiul său ultim acumulează un însemnat capitalism comercial, din care se dezvoltă apoi capitalismul indus­ trial. D i n m o m e n t ce dezvoltarea atinge această fază de încheiere, capitalismul industrial îşi subordonează pe cel comercial, îl ia sub tutela sa şi-1 schimbă din s t ă pîn în simplu auxiliar al său. Astfel, naşterea burghe­ ziei e un proces ce începe cu predominarea comerţului şi se încheie cu predominarea industriei. D i n acest punct de vedere, a determina momentul cînd începe era bur­ gheză înseamnă a stabili vremea cînd se naşte schimbul şi începe acţiunea sa dizolvantă asupra vechilor rapor­ turi sociale agrare. Păşind P e aceleaşi urme şi mişcîndu-se în aceeaşi ordine de idei, Sombart varsă în această chestiune de­ plină lumină 1 . Acest scriitor stabileşte că dezvoltarea burgheziei începe pretutindeni în momentul cînd o ţară Înapoiată intră sub influenţa unei ţări cu capitalism înaintat. Prin această păşire în sfera influenţei capita­ liste, ţara înapoiată este invadată de produse industriale şi silită să producă în chip intensiv, spre a avea m a t e ­ rii brute îndeajuns, cu care să plătească obiectele m a ­ nufacturate ce-i curg fără încetare din afară. Aceasta o face în cele din urmă să-şi modifice şi ea producţia în chip capitalist. ' «Orice dezvoltare capitalistă modernă decurge în acest chip: centrele cu capitalism industrial şi c o m e r ­ cial îşi măresc trebuinţele de alimente şi materii prime şi aceasta ridică (în ţările ce intră sub- influenţa lor) preţul produselor agricole, silind agricultura să producă pentru piaţă în chip intensiv, capitalist» 2 . Iar despre'Germania, Sombart declară: «Imboldul pentru producţia marfă pornise de la ţă­ rile negerrnane, cu un capitalism în proces de întărire, pentru care ţinuturile germane maritime deveniră r e ­ giuni exportatoare de produse agricole. Acelaşi lucru se poate spune şi despre dezvoltarea Rusiei, dacă. o pri1

capitalului

comercial»,

Der

moderne

Kapitalismus

(1902),

voi.

II,

p.

87

şi

urm.

2

Op. cit., ibidem.

Ivi vim în cadrul

Şt. Z e l e t i n economiei mondiale»1. Şi adăugăm noi:

T. Î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a

55

acelaşi lucru se poate spune şi despre R o m â n i a . C ă c i a c e s t p r o c e s d e n a ş t e r e a b u r g h e z i e i s e întâl­ n e ş t e î n o r i c e ţară; Italia, S p a n i a , Ţ ă r i i e - d e - J o s , c h i a r A n g l i a — o b s e r v ă S o m b a r t 2 — a ü î n c e p u t l a fel. S e î n ţ e ­ l e g e d e c i c ă R o m â n i a n u p u t e a s ă facă a b a t e r e d e l a r e ­ gula generală şi de fapt nici nu face; dezvoltarea bur­ g h e z i e i r o m â n e î n c e p e t o t î n m o m e n t u l c î n d ţara n o a s - . tră c a d e s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i străin. I n p r i v i n ţ a acestui moment istoric întîlnim, din fericire, un a c o r d u n a n i m î n t r e c e r c e t ă t o r i i s p e c i a l i : toţi scriitorii c a r e a u atins a c e a s t ă c h e s t i u n e , fie ş i n u m a i î n t r e a c ă t , au învederat că încheierea tratatului de la A d r i a h o p o l înseamnă momentul cînd începe procesul de dizolvare a « v e c h i u l u i r e g i m » r o m â n e s c , p e ale c ă r u i r u i n e s e d e s ­ chide «era n o u ă » burgheză, de europenizare a vieţii n o a s t r e s o c i a l e 3 . P r i n a c e s t tratat se, d e s f i i n ţ e a z ă v e c h i u l ; O p . cit., ibidem. 2 O p . cit., I I , 154. . : a A s u p r a i m p o r t a n ţ e i tratatului de la A d r i a n o p o l în e v o l u ţ i a n o a s t r ă s o c i a l ă se p o a t e c o n s u l t a : - N . Iorga, Negoţul şi meşteşu­ gurile in trecutul românesc, B u c u r e ş t i 1 9 0 6 , p . I D O — 5 1 ; Dr;. K a r l Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen -Oesterreich-Un­ garns zu den Ländern an der unteren Donau, L e i p z i g 1902, p. 14 ş i u r m . ( G r r e l e v e a z ă î n această i m p o r t a n t ă l u c r a r e c ă trata­ tul d e l a A d r i a n o p o l are aceeaşi î n s e m n ă t a t e istorică p e n t r u Serbia, ca şi p e n t r u R o m â n i a , p. 16-r); V e r a x , La Roumanie efcles juifs, 1903, p. ^ 5 ; I. B r e z o i a n u , Vechile Instituţii ale .Româ­ niei, B u c u r e ş t i , 1 8 8 2 , p . 181 ş i u r m . ; d e a s e m e n e a ating chestiu­ n e a în t r e a c ă t : A. D. X e n o p o l , Studii economice, C r a i o v a 1882, p. 120; acelaşi, Istoria partidelor politice în RorAânia, B u c u r e ş t i 1911, p. 155.; C. I. B ă i c o i a n u , Istoria politicii noastre vamale de la Regulamentul Organic pîna în prezent, B u c u r e ş t i 1 9 0 4 , ' v o l . I, p. 2; A. C. Cuza, • Meseriaşul român, 1899, p. I X ; A. Starnatin, Le commerce extérieur de la Roumanie, P a r i s 1914, p. 45; F. C o l s o n , De l'état présent et de l'avenir des Principautés de Mol­ davie et de Valachie, Paris 1839, p. 221. M a i de-ap'roape s e o c u p ă c u c h e s t i u n e a i m p o r t a n ţ e i é c o n o m i ­ c o - s o c i a l e a tratatului de la A d r i a n o p o l A. C. C u z a , Ţăranii şi clasele diligente, Iaşi 1895, p. X V I I şi u r m . ; C. B o b r o g e a n u - G h e rea, Neoiobăgia, ediţia I I , B u c u r e ş t i 1921, p. 36 şi u r m . ; G h e r e a are însă i m p r e s i a că ar fi d e s c o p e r i t el însuşi î n s e m n ă t a t e a a c e s ­ tui e v e n i m e n t istoric. A c e a s t a . nu p o a t e p r i c i n u i mirare, c î n d se c o n s t a t ă c ă c u n o ş t i n ţ e l e t e o r e t i c i a n u l u i socialist asupra t r e c u t u ­ lui nostru s o c i a l nu p a r a fi d e p ă ş i t c a d r u l c e r c e t ă r i l o r d-lui R a d u R o s e t t : asupra e v o l u ţ i e i agrare.
1

. m o n o p o l p e c a r e şi-1 î n s u ş i s e I m p e r i u l o t o m a n a s u p r a cerealelor noastre şi se acordă Principatelor r o m â n e li­ bertatea • comerţului. Art. 5 p r e v e d e între altele: «. .. ele (Principatele) se v o r bucura de liberul exerciţiu al c u l t u l u i , de o s i g u r a n ţ ă d e s ă v î r ş i t ă , de o a d m i n i s t r a ţ i e

n a ţ i o n a l a n e a t î r n a t ă şi de o deplină libertate a comer­

ţului»1. In u r m a a c e s t e i m ă s u r i , p r i n c a r e i m p e r i u l d e la n o r d voia să slăbească spre folosul său influenţa Turciei asupra ţărilor r o m â n e , porturile noastre d u n ă l e n e fură invadate de produsele industriei apusene: aceasta smulse Principatele din v e c h e a lor toropeală, le atrase c u v i o l e n ţ ă î n v i i t o a r e a v i e ţ i i c a p i t a l i s m u l u i m o n ­ dial, c a r e p r o d u s e ş i l a n o i î n c h i p v e r t i g i n o s a c e l e a ş i e f e c t e , c a peste tot u n d e p ă t r u n d e : distruse r e g i m u l n o s ­ t r u m e d i e v a l şi întemeie în l o c u l său d o m n i a burgheziei. 3. A c e a s t a nu înseamnă însă că mai înainte P r i n c i ­ p a t e l e r o m â n e ar fi fost lipsite de legături e c o n o m i c e Internaţionale; dimpotrivă, viaţa lor socială se d e z v o l t ă î n d e c u r s u l v r e m u r i l o r î n n e m i j l o c i t ă a t î r n a r e de" c o m e r t u l e x t e r i o r . A t î t r e g i m u l , n o s t r u a g r a r cît şi., o r g a n i z a ­ ţ i i l e b r e s l a ş i l o r — m e ş t e ş u g a r i şi n e g u s t o r i — a!u a v u t de suferit înrîuriri p u t e r n i c e dinspre regiunile cu c a r e n e - a pus, i n l e g ă t u r ă c o m e r ţ u l : a n u m e , regimul agrar dinspre Polonia şi Ungaria2, breslele dinspre Veneţia 5 şi Ardeal la început, dinspre Constantinopol mai tîrziu . M a i mult,, d i n c e r c e t ă r i l e s p e c i a l e r e i e s e , p î n ă l a e v i ­ d e n ţ ă ^ c ă însăşi e x i s t e n ţ a P r i n c i p a t e l o r r o m â n e c a d o u ă state aparte se datoreşte căilor pe care se îndrepta c o ­ merţul internaţional peste regiunile dintre Nistru şi D u ­ n ă r e 4 . A c e s t fapti a l c ă t u i e ş t e î n c ă u n s p r i j i n p e n t r u a d e ­ vărul e c o n o m i c general, de care ne călăuzim şi n o i în acest studiu, că în societăţile agrare' p r i m i t i v e c o m e r T e x t u l tratatului în D. A. Sturdza, Acte şi documente re­ la Renaşterea României, v o l . I . 2 Radu Rosetti, Pământul, sătenii şi stăpânii în Moldova, B u c u r e ş t i 1907, p. 162 şi p a s s i m ; D r . G. M a i o r , Politica agrară la Români, B u c u r e ş t i 1906, p. 338; de a s e m e n e a I n t r o d u c e r e a d i n G. P a n u , Cercetări asupra stării ţăranilor, v o i . I, B u c u r e ş t i 1910. 3 N. Iorga, Neqotul si meşteşugurile în trecutul românesc, Bucureşti 1906 p. 121—26. ' 4 V e z i N. Iorga, Istoria cornetului românesc, v o i . I, Vă-. l e n i i - d e - M u n t e , 1915. E x t r a g e m din Prefaţă (p. 5) u r m ă t o a r e l e : lativ
1

î. îpeeputurile revoluţiei burgheze în România 5G Şt. Zeletiri

57

ţul e un factor autonom, care determină întreaga viaţă socială. Deşi internaţionalismul economic e o urmare nece­ sară a dezvoltării producţiei capitaliste, nu e mai puţin adevărat că şi sub vechiul regim legăturile economice internaţionale au fost mult m a i intense decât se închi­ puie de obicei. Acestor relaţii comerciale dintre statele medievale se datoreşte faptul, relevat de Tocqueviile 1 , că Europa medievală are în linii generale aceleaşi insti­ tuţii şi se îndreaptă în aceeaşi direcţie, deşi Răsăritul merge mai încet decît Apusul; de asemenea, ,tot rela­ ţiile comerciale internaţionale sînt factorul care în cele din u r m ă dizolvă organizaţia socială a vechiului regim, în m o d treptat şi succesiv în fiecare ţară ce a intrat îii era burgheză, fără a excepta Principatele române. Câ­ teva indicii în această privinţă sînt neapărate", spre a înţelege schimbările ce le-a adus mai tîrziu revoluţia burgheză in România, precum şi pricina care a provocat la noi atît de tîrziu această revoluţie. Era burgheză se inaugurează în Europa sub auspicii destul de bune pentru regiunea geografică unde aveau să ia fiinţă cele două Principate. Se ştie că imboldul nemijlocit pentru naşterea burgheziei europene a venit de la relaţiile comerciale ce s-au stabilit între Occident şi Orient în urma cruciadelor. Ce-i drept, asemenea le­ gături existaseră în chip sporadic şi mai înainte 2 , dar ele n-au atins rolul unui factor economic hotărîtor decît după acest mare eveniment istoric. Astfel, în Europa în genere, ca şi în fiecare ţară îndeosebi, imboldul pen­ tru dezvoltarea burgheziei a venit tot din afară. La început, rolul de mijlocitor între Orient şi Occi­ dent îl joacă oraşele italiene Pisa, Genua şi Veneţia, mai ales aceasta din urmă, regina de odinioară a mărilor, care «Nici gospodăria noastră naţională . . . , nici civilizaţia noastră originală.. ., nici statele noastre, două pentru că erau două di­ recţiile de comerţ, n-ar fi existat fără această fericită fatalitate geografică. Istoria comerţului nostru e astfel o condiţie necesară pentru a înţelege sub toate raporturile, în originea ca şi în dez­ voltarea sa, istoria neamului nostru însuşi». 1 L'Ancicn RGgime et la Revolution, p. 22. 2 Sombart arată că în Evul Mediu nu e vorba de naşterea, ci de «reînviorarea» comerţului cu Orientul. Op. cit., ed. I I I , voi. I, p. 95

a întemeiat cel mai întins imperiu colonial din E v u l Mediu. Situaţia geografică a făcut ca unul din curentele principale de mărfuri, pe care aceşti urmaşi latini ai vechilor greci în ramura negoţului internaţional le în­ dreptau din Asia spre Europa, să treacă peste regiunea dintre Dunăre şi Nistru. D u p ă d-1 N. Iorga, corăbiile italiene au pătruns pe Dunăre pe la anul 1300; atunci începe era în care ţinuturile noastre intră în sfera de influenţă a comerţului de tranzit 1 . Depozitele principale ale mărfurilor aduse din Orient erau Constantinopole şi Caffa, colonia genoveză din Crimeea. De aici schimbul cu Europa se făcea peste ţinuturile noastre pe două căi principale: una ce pornea de la Cetatea Albă, străbătea Moldova spre Galiţia, de unde mărfurile plecau uneori mai departe pînă la Danzig, sau chiar peste mare, în Anglia; alta ce pornea din adîncul Europei, din Ţărilede -Jos spre Silezia şi Boemia,, de aici spre oraşele săseşti Sibiu şi Braşov şi apoi de-a lungul Munteniei pînă la Brăila şi de aici la M a r e 2 . Acestor două căi comerciale deosebite se datoreşte naşterea Principatelor române ca două state deosebite 3 . De pe acum se poate întreve­ dea adevărul că după cum ramificarea procesului de circulaţie a mărfurilor în căi comerciale deosebite a provocat despărţirea poporului nostru î n . grupe sociale aparte, tot astfel unificarea acestui proces în era capita­ listă, după anul 1829, trebuia să nască năzuinţa de unire a românilor într-un singur. stat. Atît despărţirea, cît şi unirea poporului român e deci un rezultat al felului în care se îndeplineşte procesul de circulaţie a mărfurilor în cuprinsul ţărilor române. Dacă regiunea dintre Dunăre şi Nistru ar fi păstrat înainte aceeaşi însemnătate în schimbul internaţional pe Negoţul şi meseriile în trecutul românesc, p. 81—82. O v e d e r e anaîoagă dă G. Brătianu, Le commerce Génois sur le Danube à la fin du XIII siècle. Bucureşti 1922. Autorul indică, (p. 6 — 7 ) anul 1281 ca dată la care se dovedeşte după documen­ te că vasele de comerţ genoveze începuseră a pătrunde pe Du­ năre.
2 Pentru amănunte vezi N. Iorga, op. cit., p. 87 şi urm., pre­ cum şi vol. I din studiul său amănunţit asupra istoriei comer­ ţului român. 3 N. Iorga, Istoria comerţului românesc, I, p. 5, 44 şi urm, 83 şi urm. 1

58

Şt. Z e l e t i n

[

începuturile revoluţiei burgheze în ' R o m â n i a

59

c a r e î n c e p u s e s-d a i b ă d e p r i n v e a c u l a l X l V - l e a , fata R o ­ m â n i e i d e s i g u r c ă n-ar m a i s e m ă n a n i c i p e d e p a r t e c u c e e a c e e a e s t e astăzi. C h i a r c î n d ţara n o a s t r ă n - a r f i p u t u t ajunge să joace, ca mijlocitor al schimbului mondial, un r o l a n a l o g c u a c e l a p e c a r e l - a u j u c a t s u c c e s i v Italia. P o r t u ­ galia şi Olanda, totuşi ea ar fi fost a c u m cu m u l t e v e a ­ curi m a i înainte: era burgheză r o m â n ă ar fi început de l a a n u l 1300, a d i c ă n u m a i c u v r e u n v e a c ş i j u m ă t a t e m a i tîrziu decît aceea a Angliei, nu cu o p t veacuri, ca a c u m . Decît, soarta a îndrumat mersul lucrurilor altfel:, ea ne-a scos curînd din viitoarea vieţii internaţionale alungind departe de noi căile schimbului mondial şi înăbuşind prea de timpuriu revoluţia începută. C a u z e l e c e a u p r o d u s această h o t ă r î t o a r e s c h i m b a r e s î n t d e m a i m u l t e f e l u r i . P e d e - o parte, c u c e r i r e a C o n stantinopolului de către turci (1453) şi înaintarea a c e s ­ t o r a c ă t r e n o r d , a v u d e u r m a r e d e a n e tăia l e g ă t u r a c u c o m e r ţ u l străin, î m p i e d i c î n d n e g u s t o r i i s ă m a i p ă t r u n d ă p î n ă l a n o i 1 . D a r u n alt e v e n i m e n t , d e î n s e m n ă t a t e e c o ­ n o m i c ă î n c ă m a i adâncă, v e n i s ă a l u n g e n e g o ţ u l î n t r e Orient şi Occident din Marea Mediterană, ruinînd nu n u m a i rolui. n o s t r u c o m e r c i a l , c i ş i p e a c e l a l i t a l i e n i l o r , cărora le d a t o r a m scurta perioadă de înflorire: acesta e descoperirea noului d r u m către Indii pe la Capul B u n e i - S p e r a n ţ e (1498), c a r e dădea putinţa de a o c o l i t o a t e v ă m i l e i n t e r i o a r e ş i f ă c e a astfel c a p r e ţ u l m ă r f u ­ rilor orientale să scadă pentru unele articole la un sfert2. De atunci comerţul italian î n c e p u să decadă şi odată cu el şi splendoarea oraşelor italiene păşi s p r e declin. L o ­ c u l Veneţiei, ca intermediar între Orient şi Occident, îl luă de a c u m Portugalia: chiar negustorii veneţieni în­ c e p u r ă să se ducă la Lisabona spre a c u m p ă r a p r o d u ­ s e l e o r i e n t a l e , c a r e - i c o s t a u î n acest' c h i p m u l t m a i ief­ t i n d e c î t d a c ă l e - a r f i a d u s , c a m a i î n a i n t e , e i înşişi d i n Egipt3. Descoperirea Amerîcii duse căile comerciale

încă mai departe de răsăritul european, şi apoi veni să p e c e t l u i a s c ă n o u a stare d e l u c r u r i , a c e a m i s t e r i o a s ă p r e ­ f a c e r e e c o n o m i c ă c e s-a î n d e p l i n i t î n t r e v e a c u l a l X V - l e a şi al X V I - l e a : deplasarea centrului e c o n o m i c d i n su­ d u l e u r o p e a n — Italia, S p a n i a , P o r t u g a l i a ş i o r a ş e l e g e r ­ m a n e sudice — către n o r d , în Olanda, A n g l i a şi Franţa. De atunci pulsul vieţii c o m e r c i a l e î n c e p u să bată-între n o r d - v e s t u i e u r o p e a n , de o p a r t e , şi I n d i i şi A m e r i c a , de altă parte. Şi în v r e m e ce în ţinuturile n o r d i c e se î n ­ deplinea cea mai m a r e revoluţie în d e z v o l t a r e a bur­ gheză : trecerea de la industria m i c ă a breslelor de m e ­ seriaşi l a p r o d u c ţ i a capitalistă, peste răsăritul euro­ p e a n d i n t r e D u n ă r e ş i N i s t r u s e . lăsa î n t u n e r i c u l m o r ţ i i . Apăsarea turcă devenise tot 1 mai aspră: grînele fiind monopolizate pentru satisfacerea trebuinţelor imperiu­ l u i o t o m a n , c a r e l e r i d i c a p e u n p r e ţ fix, n e g o ţ u l c e m a i p u t e a u fai_e P r i n c i p a t e l e r o m â n e c u ţ i n u t u r i l e înveci­ nate consta mai cu seamă în exportul de vite1. în acest chip creşterea vitelor deveni una d i n îndeletnicirile de seamă ale ţărănimii r o m â n e , pînă ce războiul v a m a l cu decedata m o n a r h i e Austro-Ungară, în al optulea deceniu a l v e a c u l u i d i n u r m ă , v e n i să-i d e a -lovitura d e m o a r t e . Pe la începutul veacului al X l X - l e a Principatele dună­ rene păreau a m e r g e de-a dreptul spre pieire. 4 . D a r ' _ î n v r e m e c e ţările r o m â n e s e î n d r e p t a u c ă - . tre u n sfîrşit atît d e t r a g i c , î n c a p i t a l i s m u l european .se î n d e p l i n e a o p r e f a c e r e cu u r m ă r i g r e l e , c a r e a v e a u să se răşfrîngă şi asupra ţinuturilor noastre, c h e m î n d u - l e la v i a ţ ă n o u ă . I n t r o d u c e r e a t r e p t a t ă a m a ş i n i s m u l u i şi c r e ş t e r e a u r i a ş ă a s u p r a p r o d u c ţ i e i sili b u r g h e z i a a p u ­ seană, s u b a p ă s ă t o a r e a n e v o i e d e p i e ţ e n o i , să-şi î n ­ d r e p t e iarăşi p r i v i r i l e s p r e b ă t r î n u l Q r i e n t . D i n a d o u a jumătate a veacului al X V I I I - l e a şi începutul celui ur­ mător, comerţul internaţional luă din n o u direcţia spre L e v a n t , i n u n d î n d u - i p i e ţ e l e c u n u m e r o a s e l e sale m ă r ­ furi, p r o d u s u l a b u r u l u i , ş i î m p r ă ş t i i n d î n c ă o d a t ă c u
1829 d o u ă z e c i m u d e l u c r a t o r i s ă r e p a r e v e c h i u l c a n a l , c a r e t r e ­ c e a î n a n t i c h i t a t e p e aici. D a r a c e a s t ă o p e r ă f u o p r i t ă d i n t e m e ­ iuri p o h t i c e . W. H e y d , Histoire du commerce du Levant au mo1

1 2

N.

lorga,

Negoţul şi meseriile, p. Diehl, Venise,

100—102. une république patricienne,

Vezi

Charles

P a r i s 1918, p. 187. » S i n g u r u l m i j l o c d e a feri s u d u l e u r o p e a n d e a c e a s t ă c a ­ t a s t r o f ă e c o n o m i c ă a r f i fost t ă i e r e a i s t m u l u i S u e z , l a c a r e t u r c i t ş i î n c e p , c î t e v a v e a c u r i m a i tîrziu, s ă l u c r e z e ; e i p u s e r ă î n « n u l

yen-age, v o l . II, p. 552.

N. Torga, o p . cit-., p. 109.

60

Şt. Zeletin

I începuturile revoluţiei burgheze în România

61

vasele de comerţ viaţă şi mişcare în Marea Mediterană.. Tratatul mâne de la Adrianopol, comerţului, acordînd dădu Principatelor vase ro­ libertatea acestor putinţa

de a străbate prin Marea Neagră pînă la porturile noas­ tre de pe Dunăre, Galaţi şi Brăila. Şi astfel noştri ai avură putinţa să facă cunoştinţă le cu capitalismului îndepărtat, care trimiteau locuitorii aceşti soli mărfuri

orice atingere cu Gurile Dunării 1 . A c e s t fluviu fu pus sub supravegherea unei comisii europene, iar Princi­ patele trecură sub tutela marilor Puteri care găsiră cu Cale să trimită o comisie însărcinată a le afla dorinţele. Aceasta dădu naştere, cum se ştie, Divan urilor ad-hoc. Cu alte cuvinte, în urma războiului Crimeii intra­ serăm de-a "binelea în «sfera de interese» a capitalis­ mului apusean, care se îngrijise să înlăture -pe vechii noştri «protectori» spre a-şi asigura intrarea nestînjenită pe pieţele noastre. Cu aceasta «era nouă», ce î n c e ­ puse de la tratatul din Adrianopol, se deschidea tot mai largă, mai sigură. în adevăr, Principatele române intraseră într-o eră. nouă: au constatat-o înşişi domnitorii ce au venit la tron după Regulamentul Organic 2 ; o constată şi cercetătorii de specialitate, c u m văzurăm. Şi această eră nouă nu era rezultatul vreunei poli­ tici inteligente, ci urmarea necesară a dezvoltării eco­ nomiei mondiale. A. D. X e n o p o l învederează în chip fericit acest fapt, cînd zice, în legătură cu evenimentele de care ne ocupăm, că propăşirea noastră s-a făcut fără concursul guvernelor, numai « p e calea fatală a n e ­ cesităţii» 3 . Rămîne să urmărim acum prefacerile adus în societatea noastră această eră. pe care le-a

atît de ieftine şi în schimb se ofereau să cumpere produ­ sele pămîntului cu preţuri încă nemaiauzite. Dar prevederile tratatului de natură a contribui la laţii de la Adrianopol nu erau. unor întinse re­ burghezia apuseană. statornicirea

comerciale între Principate şi

Rusia, stăpînă pe Gurile Dunării — afară de braţul Si'. Gheorghe, fără însemnătate comercială — nu se grăbea să le facă navigabile pentru vase mari 1 . Astfel, mărfurile engleze nu puteau- ajunge ia noi din coloniile ioniene 2 . Un timp decît pe vasele uşoare englezii se gîndiră să

sape un canal de la Constanţa pînă la Dunăre, pe locul unde se crede că odinioară s-a revărsat un braţ al Istrului spre m a r e 3 . Dar specialiştii găsiră că e mai nimerit a construi o cale ferată, care şi fu pusă în lucru, şi des­ chisă circulaţiei în anul 1860. Pînă atunci însă diplo­ maţia engleză socoti că e mai bine să oprească cu forţa . armelor expansiunea rusă spre Orient şi dezlănţui răz­ boiul Crimeii (1854). Ieşirea gheziei utraliza libertăţi facă o acestui război fu hotărîtoare pentru soarta bur­ ne­ să şi silit

noastră. Pacea de la Paris, apusene, Marea a îndepărtă Neagră; de în

care pecetlui victoria Principate unei rus fu interesul imperiul în

Rusia din

desăvîrşiie retrocedând

navigaţiei

Dunării, graniţă

rectificare

Basarabia,

districtele de la sud către Moldova, spre a pierde astfel

5. Trebuie să stabilim de la început faptul istoric •— care nu a rămas fără urmări politice la începutul vieţii noastre moderne — că burghezia engleză e aceea care a sfărâmat zidurile dintre Principatele române şi Apusul european. Anglia avea nevoie de cerealele noas­ tre, căci grîul american şi australian nu avea în întîia j u ­ mătate a veacului X I X însemnătatea pe care a cîştigat-o mai tîrziu.. De pe la 1820 comerţul englez pătrunde în m o d viguros spre Orient, anume către Odesa, iar de
1 Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tauchnitz­ edition, vol. II, p. 260. Asupra regimului Dunării creat prin tra­ tatul din Paris, vezi D. Guşti, Die Donaufrage, Berlin, 1904 (Sonderabdruck aus den Preussischen Jahrbüchern, Band 118, Heft 2 M. Edouard Thouvenel, La Hongrie et 1840, p. 342 367. 3 A. D. Xenopol, Studii economice, p. 120

1 Karl Grünberg, op. cit, p. 50—51. Rusia se temea ca p o r ­ turile noastre, atrăgînd vasele comerciale străine, sa nu iaca concurenţă Odesei. ' - • ' ' „ , , „ , ,„„,„• 2 I G Neigebaur, Beschreibung der Moldau und Walachei, II-te Auflage/Breslau 1854, p. 233; K. Grünberg. op. cit., p. 52. 3 Colson. De l'état présent et de l'avenir des Principautés de Moldavie et de Valachie, Paris 1839, p..223.

la

Valachie,

Paris,.

€2

Şt. Z e l e t i n

I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a

6.3

a i c i a g e n ţ i i săi s e r ă s p î n d e s c î n t o a t e ţ i n u t u r i l e î n v e c i ­ n a t e . P e l a 1830 ş i 1840 e x p e r ţ i i e n g l e z i s î n t t r i m i ş i î n r e g i u n e a d i n t r e D u n ă r e ş i M a r e a N e a g r ă , s p r e a-i c e r c e t a capacitatea d e producţie,1. Rapoartele l o r sînt entu­ ziaste2. S e n a ş t e astfel o întreagă literatură despre •«Black S e a a n d D a n u b i a n P r o v i n c e s » , a r ă t î n d m i n u n a t a fertilitate a acestor ţinuturi. Guvernul englez începe atunci tratative d i p l o m a t i c e la Constantinopol, s p r e . a p r i m i autorizarea de a săpa un canal dq la Cernavodă, la C o n s t a n ţ a , în u r m ă de a î n t e m e i a o c a l e ferată. D a r războiul Crimeii veni să înlăture scurt Rusia de la G u ­ r i l e D u n ă r i i , d e s c h i z î n d c a l e a p e apă, m a i e f i c a c e d e c î t c e a p e uscat3. Astfel Anglia, în u r m a victoriei, asigură libertatea n a v i g a ţ i e i D u n ă r i i , ş i c u a c e a s t a v a s e l e m a r i e n g l e z e îşi deschiseră calea pînă la porturile r o m â n e revărsînd p r o - ; dusele industriei britanice pe pieţele noastre. De la tratatul d i n P a r i s ( 1 8 5 6 ) ş i p î n ă l a î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i v a m a l e c u Austro-Ungaria (1875), i m p o r t u l e n g l e z creşte n e î n c e t a t , aşa c ă A n g l i a a j u n g e ^ s ă s t ă p î n e a s c ă î n m o d hotărît comerţul nostru extern. La începutul erei' noastre burgheze, comerţul exte­ rior r o m â n se făcea mai cu seamă cu ţinuturile ger­ m a n e din E u r o p a centrală şi cu T u r c i a 4 , deşi relaţiile cu aceasta d i n u r m ă aveau la bază forţa. R a n g u l întîi în comerţul nostru îl a v e a însă pînă atunci AustroU n g a r i a . N e g u s t o r i i n o ş t r i , c a r e s e d u c e a u l a Lipsea, l a c e l e b r e l e i a r m a r o a c e , î n d r u m s p r e casă f ă c e a u c u m p ă C. I. Bäicoianu, Handelspolitische Bestrebungen Englands zur Erschliessung der unteren Donau, M ü n c h e n , B e r l i n u n d L e i p z i g 1913, p . 3—4. 2 « B o g ă ţ i i l e naturale şi d e o s e b i t e l e resurse ale M u n t e n i e şi M o l d o v e i sînţ de aşa fel, că d a c ă aceste ţări ar p u t e a să se b u c u r e d e f o l o a s e l e unui g u v e r n r e g u l a t . . . , d a c ă e x p o r t u l a r f i d e s c h i s , d a c ă legăturile c o m e r c i a l e cu n a ţ i u n i l e străine s-ar sta­ b i l i într-un c h i p c o n v e n a b i l . . . , e l e a r d e v e n i î n scurt t i m p p r o ­ v i n c i i l e c e l e mai p o p u l a t e ş i m a i înfloritoare d i n E u r o p a . P o r t u l G a l a ţ i a r r i v a l i z a î n scurt t i m p c u toate p o r t u r i l e d e l a M a r e a N e a g r ă , fără a e x c e p t a O d e s a » . W. W i l k i n s o n , Tableau historique geoqraphiquc et politique de la Moldavie :et de la Valachie (tra d u i t d e l'angiais p a r M r . ) , P a r i s 1821, p . 77. . 3 C. I. B ă i c o i a n u , o p . bit:, p. 10 şi u r m . 4 M. E d o u a r d T h o u v e n e l , o p . cit., p.' 257.
1

r ă t u r i l a V i e n a ş i a p o i l a B r a ş o v 1 , e i aduce.au î n d e o s e b i articole de î m b r ă c ă m i n t e şi de fierărie. Puţinele mărfuri franceze şi engleze pe care le p r i m e a u pînă atunci Prin­ cipatele v e n e a u tot p e această cale, a n u m e p r i n m i j l o ­ cirea oraşului Lipsea2. De aceea ajungeau la noi cu p r e ­ ţuri f o a r t e u r c a t e . D u p ă t r a t a t u l d e .la A d r i a n o p o l , d e s c h i z î n d u - s e p o r ­ turile noastre c o m e r ţ u l u i burgheziei apusene, ' importul englez începe a face o concurenţă din ce în ce mai h o t ă r î t o a r e c e l u i a u s t r i a c . L a 1840 s o s e s c î n a p e l e p o r t u l u i G a l a ţ i z e c e v a s e e n g l e z e , l a 1847 n u m ă r u l l o r s e r i d i c ă la 2 1 9 : . î n acest an vasele britanice ajung a fi c e l e m a i numeroase. «E fapt că comerţul portului nostru cu A n g l i a a luat o întindere p r o g r e s i v ă foarte pronunţată. B u m b a c u l , fierul şi manufacturile engleze fac o c o n c u ­ renţă : însemnată mărfurilor din Austria şi Lipsea. De a i c i a r e z u l t a t în p r e ţ u r i l e a c e s t o r a d i n u r m ă o s c ă d e r e d e 2 0 % - M u l ţ i n e g u s t o r i stabiliţi î n M o l d o v a f a c c o ­ menzi directe la Manchester»3. în portul Brăila se petrece acelaşi lucru. Şi acestea a u l o c î n p e r i o a d a d i n a i n t e d e tratatul d e l a P a r i s ; î n perioada următoare importul român se schimbă mereu în favoarea Angliei şi în defavoarea Austriei. D i n t o ­ najul t o t a l a l c o r ă b i i l o r c e s o s e c î n a n u l 1865 p e b r a ţ u l Sulina în porturile noastre, 1 4 , 5 % revine Angliei, iar A u s t r i e i 12,5%; î n a n u l 1875 p r o p o r ţ i a v a s e l o r e n g l e z e (l 4 s e u r c ă l a 49,8o/ 0 , i a r a l c e l o r a u s t r i e c e s c a d e la] 9,5 /o Astfel, înaintea perioadei 1875—1885, în care c o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a veni să d e s c h i d ă d i n n o u acestei m o n a r h i i hotarele noastre, ea c e d a s e capitalis­ mului englez întîietatea pe pieţele noastre. A l d o i l e a stat a p u s e a n , c a r e î n c e a r c ă a l ă t u r i d e A n ­ glia s ă c u c e r e a s c ă p i e ţ e l e r o m â n e , e F r a n ţ a . S o r a n o a s ­ tră latină s-a b u c u r a t î n e r a b u r g h e z ă r o m â n ă d e c e l e m a i m a r i s i m p a t i i î n ţara n o a s t r ă . M e m o r i i l e c ă l ă t o r i l o r V e z i I. G. N e i g e b a u r , o p . cit., p. 252 si u r m . Gheron Netta, Die Handelsbeziehungen zwischen Leipzia und Ostund Sudosteuropa bis zum Verfall der Warenmessen, Z u r i c h , 1920, p. 52. , „ . A 3 . N i ° o l a s S o u t z o , Notions statistiques sur la Moldavie, i « S s y 1840, p . 147. 4 K. G r ü n b e r g , o p . cit., p. 52.

€4

Şt. Zeletin

1. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â r u a

francezi, ca şi rapoartele consulilor Franţei în Princi­ pate, învederează în chip unanim această atmosferă prielnică şi îndeamnă pe negustorii din patrie să-şi tri­ mită mărfurile în aceste locuri, u n d e au atîţia prieteni. Dar răspunsul oamenilor de afaceri n-a fost niciodată din cale-afară de energic. Ce-i drept, importul francez creşte alături de cel englez, ajunge chiar să ocupe în această perioadă locul întîi în ce priveşte zahărul 1 , dar nu s-a putut apropia de importanţa comerţului englez în Principatele dunărene. Spre a înţelege condiţiile îh care s-a îndeplinit pro­ cesul revoluţiei burgheze în România, trebuie deci să învederăm: că la începutul erei burgheze Principatele române se aflau în «sfera de interese» a capitalismului apusean anglo-francez; că însuşi imboldul ce a dat fiinţă acestei ere pleacă de la burghezia anglo-franceză; că spre a-si asigura interesele comerciale în ţările noas­ tre, capitalismul apusean a trebuit să deplaseze succe­ siv: pe Turcia şi Rusia pe teren politic, pe Austria pe teren economic şi în chip implicit şi pe cel politic. Şi acum, să vedem capitalismul la lucru în patria noastră şi să urmărim efectele sociale ale operei sale. 6. Cînd o ţară capitalistă înaintată pătrunde într-o ţară agricolă primitivă, ea se vede pusă în faţa acestei probleme: să determine â produce pentru schimb, deci .a munci în chip intensiv, pe nişte ţărani, ce pînă atunci erau obişnuiţi a produce numai pentru nevoile lor pro­ prii şi eventual ale stăpînilor pămîntului pe care erau aşezaţi. Acesta e chipul în care capitalismul ruinează vechea economie a ţării respective — economia natu­ rală — şi o revoluţionează în sensul său: o schimbă îa economie bănească, în producţie pentru schimb. . Spre a atinge acest scop, capitalismul are două mij­ loace: el cumpără produsele naturale ale indigenilor cu preţuri urcate şi vinde propriile sale fabricate cu pre­ ţuri ieftine. Prin întâiul mijloc industria capitalistă îm-~ boldeşte pe ţăran să producă pentru schimb, deci mai m u l t decît cer propriile sale nevoi, pentru a căror sin­ g u r ă satisfacere el lucra mai înainte; prin mijlocul din
1

urmă el ruinează concurenţii de mai înainte, precum şi propria industrie casnică a ţăranului. în acest chip ţă­ ranul este smuls din raporturile sale patriarhale şi silit a lucra după trebuinţele capitalismului. A m b e l e fenomene s-au produs în chip firesc şi în ţările române. Despre urcarea treptată a preţurilor ne pot da o idee următoarele cifre: sub vechiul regim, în anul 1777, o chilă de grîu costă 16 piaştri (un piastru-= 1/3 leu); în era nouă o chilă de grîu costa la Iaşi 45 piaştri în anul 1838, iar în anul 1847 se urcase, la 111 piaştri şî 26 parale 1 . Şi celelalte produse naţionale cresc la fel. Deputaţii ţărani au dreptate să spună boierilor în Divanul ad-hoc că a trebuit să vină englezii pe aceste lo­ curi şi să plătească preţuri nemaipomenite pe chila de grîu spre a se revărsa prosperitatea şi în patria noastră. în vreme ce capitalismul scumpea produsele pămîn­ tului nostru, îndemnînd astfel pe ţăran să muncească cît mai mult, el ieftinea produsele industriale şi alunga concurentul austriac de pe piaţă. Despre greutăţile pe care le făcea prin coborîrea preţurilor industria engle­ ză celei austriece putem să ne facem o idee din următoa-. rea comunicare a consulului prusian de pe atunci în Principate. «Concurenţa engleză în ţările dunărene se afirmă . abia din ultimii patru ani; dauna ce a pricinuit desfa­ cerii mărfurilor din Lipsea şi Viena se cifrează în medie anuală la o reducere de 6«/0 a vânzării, totuşi numai în fabricatele ordinare, căci cele mai fine nu sînt primej­ duite prin acea concurenţă. în urma ei scăderea preţu­ rilor e foarte simţitoare. Mai înainte costa un centner de bumbac saxon ordinar 1 3 0 — 1 3 5 taleri; acum preţul este 104—108 taleri. . . Un pfund de muselin englez pre­ sat se vinde cu 3— 3 l / 2 piaştri, in vreme ce numai ma­ teria primă costă 5 piaştri: de acest contrast se sfarmă orice meşteşug de calcul al industriei germane şi în orice caz el se lămureşte numai prin falsificarea m a t e ­ riei prime cu resturi sau surogate fără valoare» 2 .
1 Nicolas Soutzo, o p . cit., p. 100, 131. Opera aduce numeroase date asupra creşterii p r e ţ u l u i tuturor produselor noastre, de la începutul erei b u r g h e z e pînă la izbucnirea revoluţiei (1848). 2 I. F. N e i g e b a u r o p . cit., p. 253.

O p . cit., p. 56. A c o l o şi date statistice.

66

Şt. Zeletin

I. începuturile revoluţiei burgheze în România

67

, Se pare deci că englezii nu s-ar fi împiedicat de mul­ te scrupule cînd era vorba să-şi distrugă pe piaţa noas­ tră concurentul austro-german. De altfel, acesta era lu­ cru firesc, c ă c i ' în ţările primitive, unde locuitorii nu cunosc valoarea obiectelor manufacturate şi în general nu au noţiunea limpede a valorii de schimb, comerţul e mai mult un fel de jaf. Oricum, scriitorul german este silit să facă următoarea melancolică constatare: J -«Comerţul englez inundează toate pieţele maritime ce-i sînt deschise cu produsele fabricilor sale mínate de puterea aburului şi şi~a supus în timpul din urmă de preferinţă piaţa Levantului. Şi în ţările dunărene f pătruns acest atît de periculos duşman al industriei ger­ mane şi ameninţă să distrugă acolo din temelie mersul de pînă acum al comerţului de import. Cu toată marea depărtare între Galaţi şi Manchester, faţă de iuţeala de necrezut cu care lucrează fabricile engleze, nu trece între comanda şi sosirea mărfii decît scurtul intervali d e 3 — Í luni» 1 ; Prezicerea autorului, care scrie înainte de tratatul din Paris,, s-a îndeplinit .după această dată întocmai: capitalismul englez a ruinat din temelie cursul anterior al importului nostru. întîi a înlăturat prin concurenţa sa — cinstită ori necinstită — mărfurile textile de p r o ­ venienţă austro-germană; apoi. construirea liniilor noas­ tre ferate a dat industriei engleze un minunat prilej de a inunda pieţele române cu maşinile şi în getoere cu articole]e ei de fier, nimicind şi în această ramură preponderenţa industriei austriece. La aceasta a contri­ buit în chip hotărîtor'şi-împrejurarea că liniile noastre ferate nu aveau la început legătură cu cele austriece, aşa că ele slujeau mai mult ca o prelungire pe uscat a căilor maritime şi dădeau putinţa mărfurilor engleze 2 de a pătrunde şi a se răspîndi tot mai mult în ţară . 7. Rezultatul acestei invazii treptate a capitalismu­ lui englez în Principatele române fu o mare activare a schimbului nostru exterior, care se resimţi de îndată după încetarea ocupaţiei ruseşti (1834) şi cu oarecare oscilări vremelnice continuă să crească neîntrerupt.
1
¿

-«în 1831 nu se găsea în Ţara românească nici mă­ car cantitatea de grîu de a putea încărca două vase, cînd — în 1837 — se aflau în portul Brăila peste 300 de vase şi în al Galaţilor peste 4 0 0 pentru încărcarea de' cereale şi alte producte. Sfărîmîndu-se cătuşele cu care monopolul menţionat strivise viaţa ambelor porturi ro­ mâne, ele au mers prosperînd din ce în ce» 1 . Creşterea necurmată a relaţiilor noastre de schimb trebuia să aducă în chip necesar o creştere necontenită în întinderea culturii — curînd suprafaţa cultivată se mări de cinci ori — şi ca o consecinţă firească, creşte­ rea valorii pămîntului. Acesta e în sinul vechiului regim germenul unei viitoare revoluţii. Din moment ce pămîntul capătă valoare de schimb — ceea ce nu era cu putinţă în vechiul regim al economiei naturale —• stăpînul vrea să-1 aibă pentru el singur, să dispună de el ca de orice marfă, cu alte cuvinte, să-1 prefacă în pro­ prietate privată individuală. Această tendinţă, de a croi proprietatea pămîntului în felul oricărei mărfi, pentru a o adapta la noile nevoi ale schimbului, alcătuieşte pîrghia adîncă ce distruge vechiul regim cu proprietatea sa rurală uzufructuară, mai mult sau mai puţin comu­ nistă, spre a clădi în locu-i regimul burghez al proprie­ tăţii private şi al libertăţii persoanelor care o deţin,. Acest act revoluţionar s-a îndeplinit la noi în anul 1864. Cu un minunat simţ al realităţii, boierii români arată încă în dezbaterile Divanului ad-hoc că-şi dădeau sea­ ma de procesul revoluţionar care se îndeplinea în eco­ nomia noastră naţională sub influenţa capitalismului străin. în adevăr, la plîngerea deputaţilor ţărani, că R e ­ gulamentul Organic a înrăutăţit starea ţărănimii, ei răs­ pund că înainte de Regulament, «cînd comerţul cu grîne era nul, boierii încuviinţaseră cu plăcere exploatarea întinselor lor moşii oricui, cu îndatorirea a da măcar dijma din productele culese de el; astăzi însă,cînd în
I. Brezoianu, Vechile Instituiiuni ale României, p. 185. De asemenea M. Ed. Thouvenel, op. cit., p. 257. Date statistice amă­ nunţite se găsesc, pentru perioada pînă la 1848, în lucrarea de o valoare deosebită a lui Nicolas Soutzo, Notions statistiques sur la Moldavie; pentru timpurile mai recente a se vedea docu­ mentata operă a d-l-ui C. Băicoianu asupra politicii noastre va­ male.
1

Op. cit., ibidem.

K. Grünberg, op. cit., p. 55.

68

Şt. Z e l e t i n

I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a

69

urraa r e p e d e i d e z v o l t ă r i a c o m e r ţ u l u i a g r i c u l t u r a a l u a t o î n t i n d e r e atît d e m a r e , î n c î t p u ţ i n e m o ş i i d e c î m p m a i a u î n c ă l o c u r i p e n t r u c r e ş t e r e a v i t e l o r ; astăzi, c î n d p r e ţ u l p ă m î n t u l u i s-a suit l a u n g r a d p r o p o r ţ i o n a t c u a c e a d e z v o l t a r e , c î n d , p e d e altă p a r t e , p r e ţ u l l u c r u l u i — d i n c a u z a î n m u l ţ i r i i b r a ţ e l o r şi a î n l o c u i r i i l o r p r i n m u l t e m a ş i n i — n-a p u t u t c r e ş t e î n t r u a c e e a ş i p r o p o r ­ ţie, R e g u l a m e n t u l O r g a n i c a t r e b u i t să p u n ă şi a p u s în proporţie mai potrivită anuala valoare a pămîntului ce proprietarul dă ţăranului, cu lucrul ce acesta dă celui 1 dinţii» . A r g u m e n t a r e a boierilor e slabă: nu se p o a t e înţele­ g e c u m R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-ar f i m o d e l a t d u p ă n i ş t e r a p o r t u r i e c o n o m i c e , c a r e s-au n ă s c u t a b i a î n u r m a sa. R e ţ i n e m însă d i n r ă s p u n s u r i l e l o r c o n s t a t ă r i l e d e o p o t r i v ă d e d r e p t e ş i i n t e r e s a n t e : c ă u n i i b o i e r i , atraşi p r i n d e z ­ v o l t a r e a c o m e r ţ u l u i d e d o r u l d e cîştig, î n c e p u r ă să-şi l u c r e z e m o ş i i l e c u m u n c ă plătită ş i c h i a r c u m a ş i n i ; că, î n u r m a a c e s t u i fapt, r a p o r t u r i l e î n t r e b o i e r i m e ş i ţ ă ­ rănimea iobagă nu se mai s o c o t e a u după v e c h i l e dati­ ni,' c i î n s p i r i t u l n o u b u r g h e z a l egalităţii v a l o r i l o r d e s c h i m b : boierii chibzuiau ca valoarea pămîntului ce pri­ m e a u ţăranii s p r e c u l t i v a r e s ă n u î n t r e a c ă v a l o a r e a m u n ­ cii p e c a r e e i o p r i m e a u î n s c h i m b d e l a ţărani. D a r acestea nu m a i erau raporturi feudale curate, ci r a p o r ­ turi b u r g h e z e î n faza e m b r i o n a r ă . F ă r ă să-şi d e a s e a m a , boierii arătau n i m i c mai p u ţ i n decît că influenţa c a ­ pitalismului şi dezvoltarea comerţului, ce acesta p r o • vocase, începuse a revoluţiona e c o n o m i a noastră naţio­ nală/ s c h i m b î n d raporturile ei v e c h i feudale, bazate pe autoritate şi supunere, în raporturi burgheze, bazate pe egalitatea v a l o r i l o r de s c h i m b şi egalitatea şi libertatea persoanelor' ce îndeplinesc schimbul. Opera capitalismu­ lui dăduse deci şi la n o i obişnuitele ei roade. 8. Procesul revoluţiei burgheze durează într-o socie­ tate a g r a r ă d i n m o m e n t u l c î n d a c e a s t a intră s u b i n f l u e n ­ ţa procesului de circulaţie a mărfurilor pînă în m o m e n ­ tul c î n d acest factor e c o n o m i c n o u izbuteşte a distruge v e c h e a p r o d u c ţ i e agrară c u t o a t e a ş e z ă m i n t e l e p l a n t a t e
1

p e e a ş i a-şi î n c h e i a o p e r a r e v o l u ţ i o n a r ă . In A n g l i a această eră d e r a d i c a l e p r e f a c e r i î n c e p e î n v e a c u l a l X H - l e a şi se î n c h e i e în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X V I I - l e a ; în Franţa, u n d e ea î n c e p e ceva mai înainte, durează v r e o şapte veacuri, p î n ă pe pragul veacului al KlX-lea. La noi procesul revoluţiei b u r g h e z e a înaintat într-un m o d c u a d e v ă r a t v e r t i g i n o s , î n salturi î n d r ă z n e ţ e , c e a u suprapus elementele noi burgheze peste vechile elemen­ te feudale într-un c h i p care a dezlănţuit sarcasmele a m a r e ale r e a c ţ i u n i i . F r a n z O p p e n h e i m e r arată c ă î n c o n d i ţ i i l e a c t u a l e s o c i e t ă ţ i l e p a r a-şi s c u r t a e v o l u ţ i a ; şi el dă ca pildă Japonia. D a r acelaşi lucru se p o a t e s p u n e şi despre R o m â n i a : intrată în era burgheză re­ v o l u ţ i o n a r ă abia la 1829, ca o r u d ă s ă r a c ă şi î n a p o i a t ă î n m a r e a f a m i l i e b u r g h e z ă m o n d i a l ă , e a a străbătut î n mai puţin de nouă decenii calea pe care burgheziile a p u s e n e a u l î n c e z i t atâtea v e a c u r i . C u r e f o r m e l e d i n a n u l 1918, c a r e î n l ă t u r ă u l t i m e l e r ă m ă ş i ţ e a l e v e c h i u ­ lui n o s t r u r e g i m a g r a r feudal, r e v o l u ţ i a b u r g h e z ă r o ­ mână poate fi privită ca păşind spre încheiere. O b i e c t u l s t u d i u l u i n o s t r u e de a u r m ă r i p r o c e s u l acestei revoluţii în toate fazele ei s u c c e s i v e . S p r e acest s c o p trebuie să î n v e d e r ă m în c h i p limpede că în e c o n o ­ m i a n a ţ i o n a l ă a u n e i ţări c e a i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i o ­ nară coexistă două elemente contradictorii: vechea pro­ ducţie agrară feudală şi noul mod de circulaţie burghez, schimbul. A c e a s t ă c o e x i s t e n ţ ă d e e l e m e n t e e c o n o m i c e c o n t r a d i c t o r i i n a ş t e şi o c o e x i s t e n ţ ă de r a p o r t u r i s o c i a ­ le contradictorii, întrucît relaţiile sociale i z v o r ă s c din c e l e e c o n o m i c e : p e c î n d «în r a p o r t u l f e u d a l e x i s t ă o s u b o r d o n a r e d e l a ş e r b l a stăpîn, î n r a p o r t u l d e s c h i m b există o relaţie d e persoane c u d r e p t u r i e g a l e » 1 . D e u n d e u r m e a z ă că, c u c î t s e l ă r g e ş t e s c h i m b u l , c u atît e l r u i ­ nează temelia v e c h i l o r raporturi sociale iobage şi c r e ­ ează temelia u n o r raporturi libere. Cu un c u v î n t : în faza revoluţionară a economiei unei ţări, constatăm un proces înaintat de circulaţie a măr­ furilor, care se altoieşte pe o producţie agrară primiFranz Staudinger, voi. I, p. 160.
1

Kulturgrundlagea

der

POlitik,

Jena,

1911.

A. D.

Xenopol,

Istoria

partidelor

politice, p.

367.

7fl

Şt. Zeletin

I. începuturile revoluţiei burgheze în România

71

iivă, ruhvnd-o treptat. în asemenea condiţii schimbul e un factor economic autonom şi revoluţionar, care dis­ truge trecutul şi plămădeşte viitorul: aici întîlnim un adevărat -«primat al comerţului»-, cum se exprimă S o m bart 1 . Revoluţia economică: dizolvarea vechii producţii agra­ re prin influenţa schimbului aduce deci după sine şi o revoluţie politică: înlăturarea vechilor aşezăminte so­ ciale altoite pe producţia agrară şi înlocuirea lor cu instituţii liberale, aşa cum cere caracterul schimbului de contract liber. Dar, pe cînd revoluţia economică se îndeplineşte încet, tăcut şi treptat, cea politică izbuc­ neşte în m o d brusc şi zgomotos. Anume, sciziunea eco­ nomiei naţionale în doi factori contradictorii provoacă sciziunea clasei de sus în două tabere duşmane, una] conservatoare reacţionară şi alta liberală revoluţionară. La un moment al evoluţiei sociale aceste fracţiuni intră în luptă făţişă şi victoria revoluţionarilor înseamnă triumful noilor instituţii asupra celor vechi.

b) Revoluţia politică
9. Prefacerea economiei naturale a unei ţări în eco­ nomie bănească, prin întinderea comerţului, aduce cele dintîi atingeri însăşi clasei stăpînitoare: ea o slăbeşte treptat, pînă cînd o distruge în cele "din urmă cu totul. Oriunde pătrunde comerţul, el contagiază pe pro­ prietarii' rurali, aprinde în ei dorul de cîştig şi-i îmbol­ deşte să producă tot mai mult, spre a face din pămînt un izvor de bani. Dar pe cînd proprietarii mari, legaţi de întinsele lor latifundii, rămîn prinşi în tradiţiile, în mentalitatea şi în interesele agrare, 'proprietarii mici, cu legături agrare mai şubrede, sînt lesne cîştigaţi de spiritul şi interesele capitalismului; cei dintîi se fac — chiar şi în cadrul noii economii băneşti — apărătorii marii proprietăţi de pămînt şi ai privilegiilor clasei ce
1 «Capitalism înseamnă, după esenţa sa, nimic altceva decfi| dizolvarea procesului economic în ambele sale elemente — teh­ nica şi comerţul — cu primatul comerţului asupra tehnicii»-. W. Ş-jrtf&art, Die Judan und das Wirtschajtsleben, Leipzig, 1911,

o deţine; cei din urmă gravitează spre principiile liberale loşite din nevoile burgheziei. Pe o îndoită cale adînceştu capitalismul prăpastia între aceste două fracţiuni ale ivechii clase stăpînitoare. Mai întîi, sub primele sale iialturi, capitalismul ruinează aproape brusc pe marii proprietari, atacînd însăşi baza existenţei lor, marea pro­ prietate, cum v o m vedea spre sfîrşitul acestui capitol; npoi treptat el întăreşte pe agrarienii mici, contagiaţi de spiritul negoţului, plămădind pas cu pas o nouă bază de forţă socială: capitalul. De aceea, pe măsură ce ca­ pitalismul lărgeşte relaţiile de schimb, conflictul între cele două tabere ale vechii nobilimi agrare devine de neînlăturat şi după cele zise nu e greu a prezice a cui va fi izbînda. Această desfacere a nobilimii într-o tabără conser­ vatoare şi una liberală e un fenomen general, nu pro­ priu clasei stăpînitoare române. între forţele revoluţio­ nare ale Prusiei în ajunul revoluţiei din 1848, M a r x enumera şi «o parte a nobilimii funciare, transformată în producătoare de marfă într-un grad destul de înain­ tat pentru a avea aceleaşi interese cu burghezia şi a face cauză comună cu dînsa» 1 . Iar în altă parte, vor­ bind de întinderea spiritului revoluţionar, el arată că acesta cuprinsese şi « p e mulţi nobili care, valorificîndu-şi pămîntul prin comerţ cu grîu, lînă, spirtoase şi in, aveau nevoie de aceleaşi garanţii (ca şi burghezia) împotriva 2 absolutismului, a birocraţiei şi a restaurării feudale» . Acelaşi lucru, arată Marx, se petrece şi în revoluţia burgheză din Austria. Decît, e de însemnat că în ţările cu evoluţie înceată a burgheziei, unde lupta de răsturna­ re a vechiului regim e întreprinsă de clasa capitalistă, micul grup al nobililor comercializaţi alcătuieşte o sim­ plă aripă de importanţă secundară a armatei revoluţio­ nare^ La noi însă, unde dezvoltarea burgheziei a luat un tempo de repeziciune unică, această tabără puţin numeroasă de agrarieni pătrunşi de spiritul negoţului a alcătuit singura forţă revoluţionară, căreia datorăm clădirea edificiului nostru social modern pe ruinele celui vechi. în decursul erei burgheze române întîlnim aceas1

Révolution

et

Contre-Révolution

en

Allemagne,

Paris

1900,

p. 47.
2

Op. cit.. p. 32.

72

Şt. Zeletin

T. începuturile revoluţiei burgheze în România

73

tă pătură de agrarieni în următoarele ipostaze succesive: în întîia jumătate şi pe la mijlocul veacului al X l X - l e a , ea apare ca fracţiune politică apărătoare a principiilor liberale revoluţionare; în a doua jumătate a acestui veac, ea devine oligarhie politică şi apoi faaneocraţie, deţinătoare a marii finanţe; spre sfîrşitul veacului al ! X l X - l e a şi începutul celui actual, ea intră în faza din urmă: începe a se lărgi într-o adevărată pătură socială burgheză, financiară şi industrială. Astfel clasa burghe­ ză română nu e decît forma ultimă pe care a luat-o micul grup al boierilor comercializaţi în procesul lor de necurmată prefacere de-a lungul veacului al X l X - l e a . 10. Ceea ce a contribuit în ţările române a da aces­ tui grup de mici agrarieni un rol social atît de strălucit este — în afară de repeziciunea puţin obişnuită a dez­ voltării noastre burgheze — şi împrejurarea, propria societăţii române, că clasa noastră stăpînitoare se des­ părţise în, două tabere cu m u l t înainte de începutul erei burgheze; revoluţia economică a venit apoi să accentu­ eze această sciziune, dîndu-i totodată caracterul ei spe­ cial, sub care apare în perioada revoluţionară. încă de prin veacul al X V I I - l e a boierimea română începe a se desface în două fracţiuni 1 : una,'alcătuită din boierii mari, acapara cu timpul toată puterea politică; cealaltă — boierii mici sau boiernaşii — fu înlăturată de la dregătoriile publice. Depărtarea între aceste două tabere boiereşti crescu mereu, iar după ce pătrunse in­ fluenţa burgheziei străine în economia noastră, ea luă aşa proporţii, încît cele două fracţiuni se prefăcură în două clase aparte, duşmane de moarte; una conservatoare reacţionară, alta liberală revoluţionară. Din lupta între aceste doua forţe se plămădeşte viaţa socială a R o m â ­ niei moderne. . E interesant a vedea care e atitudinea acestor două tabere boiereşti, una faţă de alta, înainte de începutul e r e i noastre burgheze. Căci e încă unul din amănuntele proprii ale dezvoltării burgheziei române: ideile liberale ale burgheziei apusene au început să pătrundă la noi încă de la revoluţia franceză, deci mai înainte de inva1 V e z i R a d u Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, B u c u r e ş t i , 1907, p . 12 şi Urm.

rin economică a burgheziei; cu alte cuvinte, elementele Ideologiei burgheze au pătruns în Principatele române înaintea elementelor economiei burgheze. Ceea ce în < vuluţia istorică e efect — şi un efect atît de tîtfziu — la noi s-a ivit înaintea cauzei. Astfel se face că atîtea spirite eminente au văzut în dezvoltarea burgheziei române un simplu efect al influrnţei ideilor liberale aduse la noi din Apus, un caz tipic de evoluţie anormală, de sus în jos, de la idee spre acea realitate economică ce în A p u s a dat fiinţă acestor idei. Şl comparaţia burgheziei române cu aceea din Occident părea de o zdrobitoare putere de convingere. Se ştie, în adevăr, că în Apus au trecut veacuri de cînd naşterea raporturilor de schimb a putut da naştere şi impune 1 principiile liberale corespunzătoare . La noi însă aceste principii au pătruns în lipsa oricărei urme de economie burgheză. încheierea părea a se impune de la sine. Faţă de aceasta trebuie să p u n e m în l u m i n ă faptul istoric, asupra căruia se alunecă prea uşor, că ideile li­ berale nu au avut-un caracter democratic modern. în faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revolu­ ţionar numai după ce influenţa capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci cînd li s-au creat condiţiile economice. Acest fenomen în aparenţă atît de straniu: pătrun­ derea principiilor burgheziei apusene de egalitate şi li­ bertate în plin Ev Mediu român, cînd nici nu poate fi vorbă de condiţiile sociale ale înfăptuirii lor, se lămu­ reşte în realitate prin sciziunea clasei noastre stăpîni­ toare. Boierii mici, excluşi de confraţii lor mai mari de la viaţa politică, au găsit în ideile egalitare ale burgheziei apusene un mijloc de a-şi valorifica interesele lor pro­ prii de clasă şi a-şi cuceri- egalitatea oa boierimea mare. Ei au elaborat chiar, sub influenţa acestor idei, un
1 «Republicile comerciale italiene din secolul X V , Augsburg din secolul X V I , Franţa şi Anglia din secolul X V I I se aflau de mult pe oalea capitalismului modern, cînd nu se ştia nimic des­ pre postulatele libertăţii individuale şi axiomele individualis­ mului economic; trecură veacuri de evoluţie modernă, cînd Grotius, Gassendi, Hobbes, Pufendorf, Locke începură să clădească dreptul natural individual din sfărîmăturile filosofiei vechi*. W. Sombart. Der mod. Kapitalismus, vol. II, p. 5.

74

Şt. Zeletin

T. începuturile revoluţiei burgheze în România

'

75

memorabil proiect de constituţie (1822), de un carac­ ter democratic grotesc, prevăzînd reforme « m e n i t e a egaliza cel puţin pe toţi membrii clasei boiereşti» 1 şi cerînd în acest scop ca «dregâtoriile să fie încredinţate boierilor fără deosebire de rang»*. E deci o eroare a privi pe boierii mici dinainte de era burgheză ca adevăraţi reprezentanţi ai liberalismului. « D e la 182 J boierii noştri făceau liberalism, dar tot în­ tre boieri, vorbind de constituţie, cerînd senate, parla­ mente şi învinuindu-se de, ciocoism şi carvonarism (carbonarism)» 3 . In acelaşi fel era concepută şi constituţia plănuită de ei. «Era o constituţie fără îndoială egalitară în felul ei, însă egalitatea era mărginită numai în cer­ cul nobilimii» 4 . Democraţia boierimii mici, în vechiul nostru regim, seamănă bine cu aceea a cîinelui din fabulă, care visea­ ză egalitate numai cu cei mari 5 . A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 79. Op. cit., p. 88. N. I o r g a , O luptă literară, v o i . T, p. 309. 4 A. D. Xenopol, op. cit., p. 89. 5 D. G. Ibrăileanu v e d e în proiectul de la 1822 o adevărată, constituţie, iar în autorii ' săi o clasă democratică revoluţionară în î n ţ e l e s modern. «Dar la dorinţele boierilor fugiţi în 1821 se opune c l a s a boiernaşilor care, neglijată, departe de putere, deve­ nise o c l a s ă revoluţionară. Această clasă, din cauza intereselor sale, ia o atitudine democratică şi devine, ca întotdeauna, re­ prezentanta tuturor claselor dezmoştenite». « A ş a stau faptele is­ toriceşte»: (Spiritul critic in cultura română, p. 76, 78). Operele c e r c e t ă t o r i l o r speciali arată că faptele stau alt fel istoriceşte^ Pe i î n j ă citatele de m a i sus, care limpezesc îndestul caracterul democraţiei b o i e r i l o r mici, adăugăm încă unul deopotrivă d e categoric. «Tendinţele spre egalitate şi libertate ale boierilor mici se întrupează a p o i în constituţia din 1822, care mărgineşte însă cererile de reformă numai în folosul micii boierimi, lăsînd cu totul pe dinafară rămăşiţa poporului». (A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 231). Aşadar nu poate fi vorba de vreun: spirit democratic m o d e r n , care ar fi determinat pe boierii mici să se facă, î n c ă de pe la 1821, reprezentanţii tuturor claselor dez­ moştenite. P ă r e r e a , c u m că constituţia moldovenească de la 1822 este, expresia unui spirit modern democratic e împărtăşită şi de D. V. Barnoschi In lucrarea: Originile democraţiei române, Iaşi, 1922. Această s c r i e r e nu înaintează cu n i m i c cunoştinţele noastre asu­ pra chestiunii, d i n temeiul simplu că este cu desăvîrşire lipsita de fundamentarea economico-sociologică, pe care o înlocuieşte pînă la abuz cu frazeologie junimistă.
2 a 1

E neapărat a pune acest fapt în adevărata sa lumină, spre a limpezi atît pricinile reale a l e dezvoltării bur­ gheziei române cît şi data cînd ea începe. Era burgheză in România nu ia fiinţă sub influenţa ideilor liberale aduse din Apus; pricina ei stă! mult mai adînc, în revoluţionarea economiei noastre naţionale. Pînă atunci, ide­ ile liberale străine iau în societatea noastră un caracter medieval: ele dau boierimii mici arma de a lupta pentru privilegii, cîtă vreme caracteristica unei clase burgheze liberale c năzuinţa desăvîrşit opusă, de a distruge orice privilegiu şi a acorda libertatea şi egalitatea tuturor, fără nici o deosebire. 11. Acest caracter 1-a luat boierimea mică abia după ce influenţa capitalismului străin a ridicat economia noastră naţională la faza producerii pentru schimb. De atunci boierii mici, ademeniţi de perspectivele negoţului, au devenit ceea ce devin peste tot mieii agrarieni în aceleaşi împrejurări: o clasă cu interese burgheze, ce simt privilegiile ca o piedică, şi din nevoia de a le sfărîma se prefac în grup revoluţionar, liberal, democratic în înţelesul modern. Abia atunci ideile liberale care în vechiul regim suferiseră o interpretare atît de ciudată, capătă înţelesul lor real. în această fază ne apare boierimea mică în mişcarea de la 1848. Clasa noastră burgheză revoluţionară de atunci se înfăţişează ca un grup de agrarieni comerciali­ zaţi, care în preocupările lor sînt cu totul predominaţi de interesele negoţului. Chiar între primele paragrafe ale proclamaţiei revoluţionarilor munteni citim: « P o p o ­ rul român cheamă toate stările la fericire, recunoaşte facerile de bine ale comerţului, ştie că sufletul lui este creditul, care niciodată n-a vrut să-1 înlesnească sistema trecută. Decretă dar o bancă naţională, dar cu fonduri naţionale» 1 . Iar între cererile boierilor moldoveni, for­ mulate în adunarea de la Hotel Petersburg, găsim nu mai puţin de şase articole cu caracter comercial, cerînd desfiinţarea taxei de export, îmbunătăţirea portului G a ­ laţi, legiferarea relaţiilor comerciale, înfiinţarea unui tri­ bunal de comerţ, a unei bănci de scont şi a unei bănci
1 Anul p. 492.

1848

in

Principatele

Române.

Acte

şi

Documente,

I.

7g
1

Şt. Zeletin

T. începuturile revoluţiei burgheze în România cu acestea înfrăţească. întreaga clasă cu care altădată vroia să

77 sa

naţionale . Chiar şi în proiectul a n o n i m de constituţie, î n m î n a t d o m n i t o r u l u i î n B u c u r e ş t i , s e află d e z i d e r a t u l 2 u n e i b ă n c i naţionale'' . P i l d a t i p i c ă a a c e s t u i s p i r i t c o m e r ­ cial, c a r e s t ă p î n e a p e b o i e r i i n o ş t r i r e v o l u ţ i o n a r i , o d ă însă s u f l e t u l î n s u ş i a l m i ş c ă r i i r e v o l u ţ i o n a r e : I . C . B r ă t i a n u . S c r i e r i l e s a l e răsuflă p e s t e tot i n t e r e s u l s ă u c o ­ vârşitor p e n t r u m i j l o a c e l e d e î n l e s n i r e a c o m e r ţ u l u i , a n u m e căi d e c o m u n i c a ţ i e ş i i n s t i t u t e d e c r e d i t . E l î n a l ţ ă n e g o ţ u l u i un d i t i r a m b de o v i g o a r e rară şi o e x t r a o r d i ­ n a r ă p u t e r e d e i n t u i ţ i e a realităţii, î n c h e i n d c u v o r b e l e e l o c v e n t e : « D a r ce zic, o m u l civilizat este un rezultat al s c h i m b u l u i , a l c o m e r ţ u l u i ; e l ( s c h i m b u l ) î n sfîrşit t r a n s ­ 3 formă pămîntul într-un paradis şi pe om în î n g e r » . Se v e d e b i n e că agrarienii noştri revoluţionari învăluiau măsurile lor e c o n o m i c e în aceeaşi atmosferă de i d e a l i s m ş i u m a n i t a r i s m î n c a r e e i î n v ă l u i a u p e c e l e PO ţII litice. D i n cele zise reiese că A. D. X e n o p o l are d e p l i n ă ! d r e p t a t e c î n d arată c ă o r i g i n i l e m i ş c ă r i i n o a s t r e b u r g h e z e l i b e r a l e t r e b u i ei c ă u t a t e « t o t în s î n u l b o i e r i m i i şi s-a \ a l c ă t u i t d i n a c e i b o i e r i c a i e a v e a u a l t e i d e i şi alte inte­ rese d e c i t p a r t i d u l b o i e r i l o r c o n s e r v a t o r i » 4 . A c e s t e interese deosebite de clasă ale boierilor r e ­ v o l u ţ i o n a r i sînt a c e l e a c e s-au n ă s c u t î n l e g ă t u r ă c u j relaţiile internaţionale de s c h i m b , p r o v o c a t e de influenţa capitalismului apusean asupra producţiei noastre naţio­ n a l e d e l a tratatul d i n A d r i a n o p o l î n a i n t e . C e e a c e n u p u - 1 lusera face mai înainte ideile liberale, a făcut n o u a e c o n o - I m i e b ă n e a s c ă : e a a p r e f ă c u t b o i e r i m e a m i c ă î n forţă b u r g h e - | z ă r e v o l u ţ i o n a r ă . Mai- î n a i n t e b o i e r n a ş i i f ă c e a u o s i m ­ p l ă opoziţia .politică, c e r î n d să se î m p ă r t ă ş e a s c ă şi eijl din privilegiile celor mari. Cu începerea erei b u r g h e z e a e c o n o m i e i n o a s t r e , spiritul lor de opoziţie se p r e f a c e î n spirit revoluţionar; b o i e r i m e a m i c ă n u m a i a s p i r ă l a J p r i v i l e g i i , ci v r e a să d i s t r u g ă o r i c e p r i v i l e g i i , şi o d a t ă
1 Vezi articolele 13, 14, 16, 17, 18, 24 din cererile boierilor şi. notabililor din Moldova. Op. cit, I, 178, 471. 2 Op. cit., I, 378. 3 Din scrierile si cuvintările lui I.. C. Brătianu, Bucureşti 1903, voi. I, p. 149. * A. D. Xenopol, op. cit., p. 101. 1

12. A m arătat c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă î n e r a burgheză se alcătuieşte — ca pretutindeni în aceeaşi fază — d i n d o u ă e l e m e n t e c o n t r a d i c t o r i i : e a , p r e z i n t ă u n proces de circulaţie m o d e r n ă a mărfurilor, aşezat pe o producţie agrară primitivă. A c u m s e v e d e c ă această c o n t r a z i c e r e e c o n o m i c ă s e răsfrînge, ş i î n sfera s o c i a l p o l i t i c ă . P e e a s e înalţă d o u ă c l a s e d u ş m a n e , c u i n t e r e s e o p u s e : clasa c o n s e r v a t o a r e r e a c ţ i o n a r ă e a l t o i t ă p e p r o ­ ducţia v e c h e agrară; pătura liberală revoluţionară se altoieşte pe procesul de circulaţie burgheză; cea dintîi apără raporturile de subordonare ce d o m n e s c în p r o d u c ­ ţia agrară; c e a d i n u r m ă v r e a s ă c o n s f i n ţ e a s c ă ş i p e c a l e . de drept raporturile libere, pe care le creează din ce în c e m a i larg p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e . , î n acest s t a d i u e c o n o m i c o - s o c i a l a j u n s e s e r ă P r i n c i ­ p a t e l e r o m â n e î n a n u l 1848, c î n d g r a n d i o a s a m i ş c a r e d e e m a n c i p a r e a burgheziei e u r o p e n e aprinse seînteia r e ­ voluţiei şi în grupul agrarienilor noştri comercializaţi, a l m i c i i b o i e r i m i ajunsă d e astădată d e m o c r a t i c ă l i b e ­ rală în înţelesul m o d e r n . Era însă un gest prematur, o s î n d i t m a i d i n a i n t e a da g r e ş . Nu-i vorbă, entuziasmul nu a lipsit nici la noi. întreg r e p e r t o r i u l l i b e r a l , u m a n i t a r i s t şi g e n e r o s , pe c a r e 1-a c r e a t b u r g h e z i a a p u s e a n ă î n faza d e t r e c e r e d e l a v e ­ c h i u l s p r e n o u l r e g i m , a fost î n t r e b u i n ţ a t ş i d e a g r a r i enii noştri revoluţionari. La noi, ca pretutindeni, liber­ tatea ş i egalitatea n u m a i a p ă r e a u c a p r o z a i c e c e r i n ţ e ale schimbului, ca mijloace de a desfiinţa piedicile c e i se ridicau în cale, s u b forma v e c h i l o r privilegii; ele se t r a n s f i g u r a u î n m i n ţ i l e a p r i n s e ale r e v o l u ţ i o n a r i l o r î n m i j l o a c e de a d e s f i i n ţ a c l a s e l e în g e n e r e şi del a î n t e ­ m e i a frăţia t u t u r o r 1 . D e aici e n t u z i a s m , l a c r i m i d e d u ­ ioşie, delir şi declamaţie umanitaristă. D a r acel s p o r n i c ferment, sîngele vărsat în lupta c o r p la c o r p a claselor s o c i a l e , d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t î n alţe părţi b u r g h e z i a
1 «Astăzi fu ziua în care toate clasele societăţii se înfrăţiră. De astăzi ţara nu mai este împărţită în clase vrăşmaşe şi cu in­ terese împotrivite. Astăzi toţi locuitorii ţării sînt români, sint, deopotrivă, sînt fraţi». Anul 1848. Acte, I, 616.

1

78

Şt. Zeletin

I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â a i a sale ţeluri revoluţionare. Şi de atunci s-a riera revoluţionară a burgheziei franceze. încheiat

79 ca­

modernă, la noi a lipsit. Pregătirile tainice pentru revo­ luţie armată, strîngerea de arme ca planuri sîngeroase, au rămas fără urmare, iar comanda sonoră: « L a arme, la armele mântuirii»! care încheie proclamaţia munteană, nu a găsit răsunet. Revoluţionarii au fost împrăştiaţi fără greutate, iar comunicatul din Moldova asupra înnăbuşirii mişcării revoluţionare crede, că-i poate califica de «netrebnici cu cugetări turburate», care abuzînd de blândeţea autorităţilor «s-au obrăznicit din ce în ce mai mult» 1 . Ei s-au răspîndit apoi în Europa, implorînd ajutorul burgheziei apusene pentru planurile lor révolu- 1 ţionare. Acest ajutor li s-a acordat şi pricina se va vedea în curînd. Am zis că mişcarea de la 1848 în România era un gest prematur. în adevăr, o revoluţie burgheză nu e cu pu­ tinţă decît atunci cînd procesul de circulaţie capitalistă ajunge în ultima fază: dizolvă vechea producţie s p r e a face să răsară pe ruinele ei producţia capitalistă. Abia atunci apare armata revoluţionară care plămădeş­ te războaiele civile moderne : proletariatul orăşenesc, m i - \ nunat organizat şi disciplinat prin înseşi condiţiile mun­ cii în fabrică. Pe continent, ţara care a realizat mai întîi aceste condiţii ale revoluţiei moderne e Franţa. Şi de aceea în tot decursul epocii revoluţionare burghezia fran­ ceză a alcătuit avangarda burgheziei europene 2 . Parisul e întîiul oraş european care a ajuns să centralizeze o mare masă de muncitori proletari, ceea ce şi lămureş­ te că aici a izbucnit întîia mare revoluţie burgheză (1789), modelul oricărei revoluţii, înrîurind chiar şi burghezia engleză mai înaintată. De la 1789 şi pînă la 1848, mun- . citorimea din Paris a luptat în toate revoluţiile atît d e j 3 neastâmpăratei burghezii franceze , pînă ce în Iunie 1848 i-a venit în minte că ar putea lupta şi pentru propriile Op. cit., p. 180. K. Marx, Révolution et Contre-Révolution en Allemagne, p. 107. 3 K. Marx, La Commune as Paris, 1901, p. X X X I I (Intro­ ducerea de Fr. Engels). — în altă parte M a r x observă: «Burghe­ zia nu îngăduie proletariatului d e c î t o singură uzurpare: ea-i îngăduie să-i uzurpe locul în luptă». La lutte • des classes en France, Paris, 1900, p. 11. Asupra rolului revoluţionar al Parisu­ lui, vezi K Kautsky, Terrorismus und Kommunismus.
2 1

Dar în Principatele române nu exista la 1848 o pro­ ducţie capitalistă, deci nici o armată proletară revolu­ ţionară; de aceea comanda « l a arme!» a revoluţionarilor români .5-a împrăştiat fără ecou. în lipsa unei .asemenea armate, grupul revoluţionarilor români s-a adresat ţă­ rănimii. Apostolii ideilor revoluţionare porniră la sate, dindu-şi silinţa să lămurească ţăranilor acea evanghe­ lie a oricărei clase sociale obijduite: dreptul natural al omului de a fi egal cu orice exemplar al speciei sale — şi a-i aţîţa prin aceasta la lupta împotriva clasei boie­ reşti privilegiate. Era un demers înţelept şi firesc. Experienţa arată că nici o revoluţie nu e încununată pînă la sfîrşit de succes dacă nu se bucură de sprijinul ţărănimii. Aceasta o învederează ca un fapt de deosebită însemnătate şi oamenii cei mai bogaţi astăzi în experienţe revoluţio­ nare: comuniştii ruşi 1 . Decît, ţăranii sînt o masă haotică şi au nevoie în mişcarea lor revoluţionară de o forţă centrală, care să-i conducă şi să le slujească de avan­ gardă în tot decursul luptei. Această avangardă a ţără­ nimii revoluţionare o alcătuieşte tocmai masa muncitori­ lor orăşeni, care centralizează, coordonează şi diriguieşte mişcările războinice ale ţărănimii. Lipsa acestei forţe orăşeneşti centrale lămureşte îndestul de ce ajutorul ţărănimii, care era gata să sprijine la 1848 mişcarea revoluţionarilor noştri, a rămas fără efect. 13. Astfel s-a făcut că revoluţionarii români, văzîndu-se fără o oştire care să-şi verse sîngele pentru inte­ resele lor, au fost nevoiţi să se adreseze burgheziei apu­ sene, încereînd a • realiza pe calea politicii externe acea operă pe care n-o putuseră îndeplini cu propriile lor forţe. Dar înainte de a-i urmări în acest nou stadiu al năzuinţelor lor revoluţionare, trebuie să scoatem la lu«Niciodată acest asalt . (revoluţia proletară) nu va izbuti dacă satele nu iau parte la lupta de clasă, dacă masa ţărănimii muncitoare nu se uneşte cu partidul comunist proletar de la oraşe şi dacă, în fine, acesta nu o instruieşte». Thèses, conditions et . statuts de l'Internationale communiste, în Le Phare, II-ème année, no. 15, p. 196.
1

80

Ş l Zeletin

î. începuturile revoluţiei burghez* In România

81

mină amănuntul interesant că toţi aceşti oameni au con­ ştiinţa de a fi un fel de post înaintat al burgheziei fran­ ceze în România şi-şi lămuresc mişcarea lor revoluţionară ca un simplu act de imitare a societăţii franceze. In scrie­ rile lor se găsesc expresiuni caracteristice ale acestei stări sufleteşti, iată, de pildă, un pasaj din scrisoarea lui I. C. Brătianu şi C. A. Rosetti către Edgar Quinet: « O r i c e român are două patrii: mai întîi pământul în care s-a născut şi apoi Franţa. • '. *, Franţa ne-a crescut, ne-a învăţat carte. Scânteia care încălzeşte patria noastră am luat-o de la căminul Fran­ ţei. . ' y M a i aminteşte-i încă Franţei că sîntem fiii ei, că ne-am luptat pentru dânsa pe baricade. Adaugă că ceea ce am făcut, după pilda ei am făcut» 1 . Despre revoluţia care s-a produs în economia noas­ tră naţională prin influenţa capitalismului apusean, re­ voluţionarii români au o conştiinţă surprinzător de lim­ pede, după cum reiese atît din scrierile, cit şi din progra­ m e l e lor de activitate. D a r ei n-au izbutit încă să întrevadă legătura între acţiunea lor revoluţionară politică şi re­ voluţia economică. în loc de a deduce nevoia unei revo­ luţii politice din revoluţia înfăptuită în economia noastră, ei o deduc din nevoia ideală de a imita Franţa şi a trans­ planta în societatea noastră binefacerile civilizaţiei apu­ sene. Cu un cuvînt: ei sînt covârşiţi numai de influenţa superficială a principiilor liberale burgheze, nu însă şi de legătura acestora cu influenţa adîncă a capitalismu­ lui apusean, singura care era menită să facă cu putinţă asimilarea ideilor liberale corespunzătoare. Istoriografia română a luat ca un adevăr de la sine înţeles această conştiinţă a revoluţionarilor români despre pricinile ac­ ţiunii lor politice şi s-a stabilit astfel modul tradiţional de a trata dezvoltarea burgheziei în România ca un r e ­ zultat al influentei ideilor liberale din Apus. Acestui punct de vedere îi datorăm convingerea azi înrădăcinată şi obştească că dezvoltarea burgheziei române e o a n o ­ malie, o imitare de forme străine, al căror cuprins lipsea în structura societăţii române de atunci.
1 Din scrierile şi cuvîntările lui saje similare în Memoriul asupra poleon III, op. cit., p. 39.

Faţă de aceasta trebuie să relevăm faptul că în cursul evoluţiei istorice oamenii nu pot avea conştiinţa limpe­ de a resorturilor , adinei care-i pun în mişcare: n-au avut-o nici revoluţionarii apuseni şi nu puteau s-o aibă nici ai noştri. M a r x arată, în celebra prefaţă a operei, sale: Zur Kritik der politischen Oekonomie, că o perioa­ dă revoluţionară se poate judeca tot atît 'de puţin după propria ei conştiinţă pe cît • se poate judeca un individ după conştiinţa ce are despre el însuşi. A. D. X e n o p o l exprimă acelaşi adevăr într-o formă deosebită: « I n toate aceste curente, mersul este neconştiut. Deodată lumea se deşteaptă în altă regiune a cugetării sau a faptelor aevea, fără ca să-şi poată da seamă c u m a ajuns în ea, şi trebuie ca cercetarea, adică conştiinţa posterioară să şi le însuşească pentru a pricepe prefacerea îndeplinită.. Ceea ce caracterizează însă aceste curente este că mer­ sul e neoprit şi că, chiar dacă conştiinţa, deşteptîndu-se mai de timpuriu, ar vroi să le stăpânească, lucrul se arată că este peste putinţă şi orice lucrare îndrepta­ tă împotriva lor se întoarce spre ele» 1 . - . înregistrăm deci conştiinţa revoluţionarilor români despre opera lor politică ca simplu fapt, fără a ne ţine îndatoraţi să lămurim revoluţia noastră burgheză în ace­ laşi chip în care şi-o lămureau revoluţionarii înşişi. 14. După mişcarea de la 1848 soarta luptelor noas­ tre de clasă atîrnă m a i mult de evenimentele e x t e r n e decît de prefaceri interne. Privită în cadrul economiei mondiale, dezvoltarea burgheziei române alcătuieşte un modest episod în expansiunea burgheziei engleze: capi­ talismul român s-a născut, şi în cele din u r m ă şi-a în1 Neconştiutul in istorie, Analele Academiei Române, Seria. II, Tom. X X I X , Bucureşti, 1907, p. 19/551. Xenopol relevă în au­ tobiografia sa, ca un merit deosebit, faptul că el a recunoscut importanţa fenomenelor economice pentru cercetarea istorică. (Vezi fragmentul din «Istoria ideilor mele», publicat în A r h i v a pentru ştiinţă şi reformă socială, anul III, no. 1). Dar n i c i inte­ resul său pentru evoluţia economică, nici vederea sa atît de justă asupra inconştientului în istorie nu l-au împiedicat de a trata dezvoltarea liberalismului român în felul cum îl înfăţişează re­ prezentanţii săi: ca o mişcare «altruistă» şi «generoasă», născută sub Influenţa ideilor liberale din Apus.

I. C. Brătianu, î, p. 13. Pa­ românilor dat împăratului Na­

82

Şt. Z e l e t i n

I. începuturile revoluţiei burgheze în România

83

tărit situaţia sub influenţa conflictelor capitalismului bri­ tanic pe continentul european. D e la revoluţia burgheziei engleze (1688) pînă în prezent, mersul economiei mondiale este predominat î n | m o d hotărît de expansiunea capitalismului britanic: eo luptă seculară pentru pieţe externe şi cel mai groaznic episod s-a încheiat tocmai sub ochii noştri 1 . Această luptă, ale cărei origini se coboară pînă în se­ colul X V I , se desface în două mari perioade, după direcţia comerţului lumii: întîia perioadă merge pînă la 1814; în tot acest timp ţelul expansiunii engleze e acapararea pieţe­ lor lumii noi, din care trebuie să înlăture prin sîngeroase conflicte pe toţi concurenţii mai vechi: Spania, Portugalia, Olanda şi mai ales. Franţa. Duelul secular între burghezia franceză şi cea engleză s-a încheiat la 1814 în favoarea acesteia din urmă. De atunci capita­ lismul francez apare necontenit în remorca celui englez şi în marile conflicte europene el luptă pentru interese engleze. Cu anul 1814 începe o perioadă de preponderenţă mondială nediscutată a burgheziei englezei De astă dată se schimbă şi direcţia expansiunii ei economice. « T e r e ­ nul şi ţinta ei nu m a i ' s t a u , înainte de toate, în lumea nouă, ci în cea veche; nu în America, ci în Asia, sp'ref care Africa alcătuieşte puntea de trecere. Aceasta este direcţia care fu luată din a doua jumătate a veacului 3 XVIII»- . In adevăr, începînd de pe la 1760 şi, pînă la 1830, capitalismul englez îndeplineşte acea prefacere istorică pe care economiştii o numesc «revoluţia industrială» . EI introduce treptat, dar mai ales în cete din urmă decenii ale acestei perioade, producerea cu maşini. Rezultatul
x Asupra expansiunii engleze: Sir I. R. Seely, The expansion of England, Tauchnitz edition. Extrase şi comentarii asupra aces­ tei celebre opere de Ferdinand Tönnies, Englische Weltpolitik in englischer ßeleuchtung, Berlin, 1915. 2 Eduard Meyer, England, seine staatliche und politische Entwickkluna und der Krieg gegen Deutschland, Stuttgart und Berlin, 1915, p. 100. 3 Ferdinand Tönnies, op. cit., p. 40. 4 Expresia e întrebuinţată întîî de Toynbee (Lectures on the Industrial Revolution). Vezi H. D. Meredith, Outlines of the eco­ nomic history of England, London, p. 230.

era firesc: acesta fu o uriaşă supraproducţie. De aceea capitalismul britanic, flămînd de pieţe noi, fu silitj să se îndrepte spre alte colţuri ale lumii, spre a găsi Jo­ curi de desfacere a mărfurilor sale. Această nouă pe­ rioadă, de expansiune se întinde de la 1848 pînă în pre­ zent, în decursul ei burghezia engleză susţine în chip victorios două mari conflicte: întîiul cu Rusia (1854), al doilea cu Germania (1914). Dacă conflictele din prima perioadă s-au petrecut pe un teatru atît de îndepărtat de ţările române, cele din a doua perioadă s-au dezlăn­ ţuit chiar peste capetele noastre, iar sîngele vărsat în ele e aluatul din care s-a plămădit burghezia română, şi prin ea ţara noastră ca stat modern, unitar şi naţional, în marginile sale fireşti. Cel înţii mai mare rival pe care 1-a întîlnit Anglia în noua ei tendinţă e colosul de la nord: Rusia amenin­ ţă coloniile engleze din Asia şi, prin tendinţa ei de e x ­ pansiune spre Constantinopol, închidea Marea Neagră ca şi Gurile Dunării comerţului englez. Expansiunea acestei naţiuni trebuia deci oprită, se înţelege, în folosul expansiunii capitalismului britanic. D i n această necesi­ t a t e a izvorît războiul Crimeii 1 . Cu o îndemînare diplomatică încă fără pildă, bur­ ghezia engleză a ştiut şi atunci, ca întotdeauna, să pre­ facă conflictul ei naţional într-un conflict general, alăturindu-şi statele cele mai puternice. Astfel, lingă A n ­ glia găsim pe Franţa şi Sardinia, aşa că lupta între Anglia şi Rusia ia aparenţa unui duel între A p u s şi Nord. La mijloc stau Principatele române, menite a cădea pradă învingătorului. Se înţelege că şi clasele noastre sociale trebuiau să ia o atitudine în acest conflict. Clasa revoluţionară se adresă în chip firesc burgheziei apusene; ea-i cerea aju­ torul, făgăduind în schimb a-i deschide un minunat de­ buşeu la Gurile Dunării 2 . La rîndul ei, clasa boierilor
1 Vezi Justin Mc Carthy, A history of our own times, Tauchnitz edition, voi. II, p. 173—174. 2 Din Memoriul asupra românilor dat împăratului Napoleon I I I : «Constituirea acestui stat român ar fi cea mai frumoasă cu­ cerire ce Franţa a făctrt-o vreodată afară de teritoriul său. A r ­ mata statului român ar fi armata Franţei în Orient, porturile sale de la Marea Neagră şi de pe Dunăre âr fi antrepozitele co-

I. începuturile revoluţiei burgheze în România reacţionari se sprijinea pe Rusia, d i n pricina identităţii 1 e i d é i n t e r e s e c u r e a c ţ i u n e a d e l a N o r d . , S-a î n t î m p l a t d e c i a t u n c i ca şi acuni, în c o n f l i c t u l a b i a î n c h e i a t î n t r e . capitalismul englez şi cel german: burghezia română s-a a s o c i a t c u d e m o c r a ţ i a a p u s e a n ă , iar b o i e r i m e a c o n ­ servatoare a. trecut de partea reacţiunii. Atunci, ca şi acum, victoria burgheziei apusene trebuia să însemne şi o v i c t o r i e i n t e r n ă a clasei n o a s t r e b u r g h e z e a s u p r a celei reacţionare. S p r e a p u t e a a p r e c i a î n toată î n s e m n ă t a t e a s a a c e s t m a r e e v e n i m e n t istoric, trebuie să l i m p e z i m u r m ă r i l e multiple ale'expansiunii capitalismului apusean în Prin­ cipatele române. 15. S t a t e l e m o d e r n e , n a ţ i o n a l e ş i u n i t a r e , sînt u n r e ­ z u l t a t a l d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s m u l u i , c a r e naşte, o r i u n d e străbate, u n p r o c e s d e u n i f o r m i z a r e ş i u n i f i c a r e a g r u ­ p e l o r sociale. In acest c h i p dispare particularismul p r o ­ v i n c i a l , p e ale c ă r u i r u i n e s e înalţă statul m o d e r n , a c e a s t ă « i m e n s ă abstracţie»2. Acelaşi proces de uniformizare şi năzuinţă spre unitate a p r o d u s capitalismul şi în Prin­ cipatele române. S-a arătat c ă d e z m e m b r a r e a r o m â n i l o r î n d o u ă state a p a r t e s e d a t o r e ş t e v e c h i i r a m i f i c ă r i î n d o u ă căi pririw c i p a l e a comerţului internaţional între Orient şi Europa c e n t r a l ă . î n era b u r g h e z ă , c î n d c a p i t a l i s m u l i n u n d ă Prin-,,; •cipatele c u p r o d u s e l e sale, u n i f i c a r e a p r o c e s u l u i d e c i r ­ c u l a ţ i e a mărfurilor a dat naştere în m o d firesc unei t e n d i n ţ e d e u n i t a t e n a ţ i o n a l ă . C e l întîi p a s p e această c a l e s-a f ă c u t t o t p e t e r e n e c o n o m i c , s u b f o r m a c o n ­ venţiei vamale între Muntenia şi M o l d o v a din 20 Iulie 1835, c a r e l a 3 0 i a n u a r i e 1847 d ă d u l o c u n e i c o m p l e t e u n i u n i v a m a l e a c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e . S-a î n t î m p l a t . inertului francez şi din cauza abundenţei lemnelor noastre da construcţie, aceste porturi ar fi totodată şantierele marinei fran­ ceze; produsele brute ale acestor avute ţări ar alimenta cu avan­ taj fabricile Franţei, care ar găsi în schimb un mare debit în aceleaşi ţări. In fine, Franţa va avea toate avantajele unei colo­ nii, fără a a v e a cheltuielile ce aceasta o c a z i o n e a z ă » . Din scrie,, rile lui I. C. Brătianu, I, 39. 1 A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p.. 279. ' L E d o u a r d Berth, L e s méfaits des intellectuels, Paris, 1914, .p. 140.

85

l a n o i c a ş i î n alte p ă r ţ i : î n l ă t u r a r e a b a r i e r e l o r l ă u n t r i ­ c e c a r e stânjenesc c o m e r ţ u l p r i n c o n v e n ţ i i v a m a l e a pregătit terenul p e n t r u crearea unităţii noastre n a ţ i o ­ n a l e . E de a j u n s a a m i n t i aici r o l u l c e l e b r e i « u n i u n i v a m a l e » ( Z o l l v e r e i n ) a statelor g e r m a n e în pregătirea unităţii i m p e r i u l u i g e r m a n . Paralei cu această tendinţă de unitate naţională se naşte, s u b a c e e a ş i i n f l u e n ţ ă a c a p i t a l i s m u l u i străin, şi o t e n d i n ţ ă d e neatîrna're p o l i t i c ă . î n a d e v ă r , s p r e a-şi asigura pieţele r o m â n e , burghezia anglo-franceză tre­ buia să înlăture d i n Principate «protectoratul» a c e l o r state c a r e a m e n i n ţ a u e x i s t e n ţ a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă , î n d e o ­ sebi al Rusiei. Mai mult, burghezia apuseană avea n e v o i e d e . u n Stat r o m â n p u t e r n i c , c a r e să-i o f e r e s i g u r a n ţ ă p e p i e ţ e l e sale ş i l a n e v o i e să-i fie d e a j u t o r î n c o n f l i c ­ t e l e e i c u r e a c ţ i u n e a rusă. S p r i j i n u l p e c a r e statele b u r ­ g h e z e a p u s e n e l-au a c o r d a t r o m â n i l o r î n n ă z u i n ţ a l o r spre unitate şi independenţă a izvorît îndeosebi din c o n ­ ştiinţa acestei n e v o i , d a t o r i t ă c o n f l i c t u l u i î n t r e A p u s u l d e m o c r a t i c şi N o r d u l r e a c ţ i o n a r , de a c r e a o p u t e r n i c ă barieră în calea expansiunii ruse1. A m b e l e năzuinţe paralele, a c e e a de unitate şi de i n ­ d e p e n d e n ţ ă , s e c o n t o p e s c î n spiritul l u p t ă t o r i l o r r o m â n i şi dau naştere idealului agrarienilor revoluţionari, al u n u i stat r o m â n u n i t a r ş i n e a t î r n a t , p e c a r e ' le-a 'fost d a t să-1 r e a l i z e z e . D i n cele, z i s e r e i e s e l i m p e d e că pro­ cesul de naştere a burgheziei române se confundă cu jirocesul de regenerare naţională, de alcătuire a statu­ lui român modern unitar şi neatîrnat; că acest îndoit proces se datoreşte în întregime expansiunii capitalis­ mului anglo-francez, mai ales a celui englez, în Princi­ patele române. Se înţelege deci că rezultatul primului m a r e conflict al capitalismului englez • în expansiunea sa spre O r i e n t a f o s t h o t ă r î t o r atît p e n t r u s o a r t a b u r g h e z i e i r o m â n e ,
1 «Reguiarea situaţiei Principatelor dunărene ceru de ase­ menea (în Congresul din Paris) multă luare aminte şi discuţie şi o soluţie .foarte ingenioasă fu născocită în scopul de a opri acele provincii de la o'unire desăvîrşită, aşa că ele să fie des­ tul de coerente spre a servi ca o întări tură împotriva Rusiei, nu însă atât de coerente ca să pricinuiască Austriei vreo îngri­ jorare pentru propria ei constituţie politică întrucîtva dezmem­ brata, spre a nu zice sfîşiată». Justin Mc Carthy, op. eit, p. 263.

86

Şt. Z e l e t i n

I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a

87

cît şi a statului român în genere. Victoria capitalismu­ lui apusean alcătuieşte temelia pe care s-a consolidat atît clasa revoluţionară română cît şi existenţa noastră naţională. Abia acum se vede toată însemnătatea isto­ rică a legăturilor noastre comerciale cu Apusul, despre care — spre cinstea revoluţionarilor noştri — putem spu­ ne că ei aveau deplină conştiinţă 1 . Dar capitalismul nu are numai această influenţă na­ ţională în "evoluţia Principatelor române, ci şi una s o ­ cială. Preocuparea burgheziei, din m o m e n t ce ţinuturile dunărene intraseră în «sfera ei de interese», era ca să facă aici bune afaceri. Dar, cum arată cu bun temei un scriitor cu aşa pronunţat simţ pentru interesele comer­ ţului ca Nejgebaur, în această privinţă capitalismul străin nu se putea aştepta la mare lucru în ţările române. Ţ ă ­ rănimea noastră de atunci, redusă la ultima treaptă a mizeriei, nici nu exista ca consumatoare. « M a r i i boieri cumpără solitaires pentru 6 0 0 ducaţi şi dau 100 ducaţi: pe o braţaletă, care după cîteva luni i e s e din modă şi a cărei valoare reală face abia un sfert al acestei sume; dar miile de braţe care muncesc pentru ea nu cumpăra împreună într-un an întreg nici a zecea parte a valorii unui asemenea nimic, cumpărat de 20 pînă la 30 mari boieri» 2 . Desig ur Cei statele burgheze apusene înţeleseseră deo­ potrivă de bine că atîta vreme cît nu se sfarmă vechiul regim român şi nu se ridică starea materială a ţărani­ lor, puterea acestora dej cumpărare şi consumare va r a l mînea nulă şi comerţul apusean în Principate va pre­ zenta puţină importanţă. De aceea vedem că după răz­ boiul Crimeii guvernele acestor state, nerăbdătoare de a lăsa ca fermentul aruncat în economia noastră să dea singur roadele salé politice, intervin de-a dreptul în afacerile lăuntrice ale Principatelor, pe care le, iau s u b tutelă ca pe orice colonie agricolă a capitalismului, şi prin convenţia de la Paris (1858) ele impun desfiinţarea
1 Cu un uimitor simţ al realităţii, I. C. Brătianu, stăruind asupra nevoii de a intensifica legăturile noastre comerciale ea străinătatea, arată că aceste legături ar «crea» drepturile noastre la viata naţională «chiar dacă nu le-am avea!» Din scrierile etc., I, 153. 2 Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 244.

privilegiilor' de clasă şi cer reforme grabnice pentru «îmbunătăţirea soartei ţăranilor». Acesta fu primul pas spre revoluţia politică — de atunci aceasta continuă într-un tempo vertiginos: la 1859 are loc unirea Prin­ cipatelor, l a . 1864 vechiul regim primeşte lovitura hotărîtoare prin împroprietărirea ţăranilor, iar cu Consti­ tuţia de la 1866 seria prefacerilor politice ajunge la o încheiere provizorie. Vechea clasă reacţionară cade în­ vinsă, victoria politică a grupului revoluţionar e deplină.

c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei
16. Căderea atît de repede şi de jalnică a vechii noas­ tre clase boiereşti nu poate fi însă lămurită numai prin presiunea din afară. Aceasta ar fi putut să o slăbească pe teren politic, nu însă să o desfiinţeze ca forţă eco­ nomică şi să o şteargă din cartea vieţii. Trebuie să ne îndreptăm privirea în altă parte, spre a căpăta lămuriri asupra dispariţiei marilor boieri şi a consecinţelor poli­ tice pe care le aduce cu sine această mare spărtură în vechea orînduire socială. Cauza reală a decăderii vechii clase stăpînitoare tre­ buie căutată în influenţa directă a capitalismului. Schim­ barea producţiei noastre în economie bănească alcătui terenul firesc pe care trebuiau să se dezvolte formele primitive ale capitalismului, şi acestea sînt: capitalul de camătă şi capitalul comercial 1 . Oriunde apare schim­ bul ou agentul său, negustorul, începe a simţi nevoia de bani, iar din aceasta îşi ia fiinţă cămătarul. « T i m ­ purile de cămătărie în formă acută sînt de obicei acelea cînd o economie organizată pînă'atunci pentru trebuin­ ţele proprii este silită prin m o t i v e externe să se pre­ 2 facă în economie bănească» . Astfel s-a întîmplat în Europa în veacurile, X I I — X I I I , în timpul de înflorire a comerţului cu Orien­ tul. Biserica deschise atunci o aprigă luptă împotriva cametei, pe care juriştii sub influenţa dreptului roman o încuviinţau. « D a r biserica îşi îndoi energia: Conciliul
1

a

K. Marx, Le Capital, III, part. II, p. 182. W. Sombart, Die Juden und das Wirtschaftsleben,

p.

375.

88

Şt. Z e i e t ï n

I. începuturile revoluţiei burgheze în R o m â n i a

89

din 1179 refuză înmormântarea creştină cămătarilor ce nu se pocăiau; acel din 1240 anulă testamentele lor; acel din 1 3 1 1 ' î i d ă d u - p e seama inchiziţiei, în veacul al X l V - l e a înşişi romaniştii suferiră această influenţă şi a doua şcoală din Bologna recunoscu că împrumutul' era oprit de legile bisericeşti. Nu mai puteau deci să fie împrumv^tători decît necredincioşii, adică evreii» 1 . De aici se lămureşte ura feroce împotriva acestei naţiuni, pe care îndeletnicirea ei cămătărească o făcea odioasă atît din motive economice, cît şi religioase. Dar tot de aici se lămureşte şi uriaşul rol pe care l-au jucat evreii, ca mînuitori ai formelor primitive şi revoluţiona­ re ale capitalului, în distrugerea vechiului regim şi plă­ mădirea capitalismului modern. Sombart crede chiar, în scrierea citată, că poate trata capitalismul ea o operă evreiască. La noi nu s-a întâmplat altfel. Cît timp producţia noastră purta caracterul de economie naturală, făcîndu-se pentru trebuinţele proprii, se înţelege că nu era loc pen­ tru schimb şi cămătărie, deci nici pentru' agenţii spe­ cializaţi pe cale ereditară în această meserie: pentru evrei. Dar de cînd influenţa capitalismului străin sili ţara noastră să producă pentru schimb, situaţia luă altă înfăţişare: de atunci evreul mînuitor de bani se găsi la noi în apele sale şi de aceea de la 1830 înainte, paralel cu invazia capitalismului, a v e m de ânregistrat şi o in­ vazie a evreilor 2 . Caracterul lor cosmopolit, întinsele lor legături internaţionale de naţiune veşnic nomadă le dă­ dea o superioritate zdrobitoare în noua fază internaţio­ nală a schimbului român, şi astfel de la începutul erei burgheze comerţul nostru căzu cu desăvârşire în mâinile lor. Şi la umbra comerţului se dezvolta şi înflorea în­ deletnicirea lor tradiţională: camătă. La noi, ca peste tot, evreii fură stăpînii formelor primitive şi revolu1 A. Giry et A. Réville, Le commerce et l'industrie au mo­ yen âge, in Histoire Générale par E. Lavisse et A. Ramfeaud, T o m e II, p 494. 2 «Proporţia evreilor care, în 1831, alcătuiau 43 la sută a negoţului şi industriei din Iaşi, în 1839 ajunsese la 70 la sută, în 1846 la 73 la sută, iar în 1860 la 78 la sută». « î n anul 1895 aca­ pararea economică a Moldovei poate fi considerată ca completă». Verax, La Roumanie et les juifs. B u c ^ est, 1903, p. 107, 110.

ţionare ale capitalismului; la noi, ea şi în alte părţi, evreii sînt cioclii ce au înmormîntat vechiul nostru regim agrar şi au devenit pionierii erei burgheze 1 . Capitalismul de camătă joacă, în societăţile agrare primitive un rol per excellentiam distructiv. «Cămă­ tarul nu se mulţumeşte a lua tot supraprodusul victi­ melor sale, ci face tot ce-i stă în putinţă spre a le e x propria încetul cu încetul de pe pămîntul lor, din casa lor etc.» a . Astfel camătă ruinează pe orice proprietar — pe bo­ ier sau ţăran ,— despărţindu-1 de pămîntul său. şi prin aceasta ea "devine factorul dizolvant al oricărei socie­ tăţi agrare în care păteande schimbul. Pentru proprie­ tatea funciară capitalul de camătă reprezintă o primej­ die de moarte. Despre Anglia din ultima treime a vea­ cului al X V I I - l e a se spune: «Nici a zecea parte din banii împrumutaţi cu dobîndă m ţara noastră nu sînt daţi oamenilor de afaceri pentru a-şi exploata întreprinderile; banii se împrumută înainte de toate pentru cumpărături de l u x şi risipa unor oa­ meni care, deşi sînt mari proprietari, cheltuiesc mai m u l t ctecît le produc moşiile şi preferă să şi Ie ipotecheze decît să le vîndă» 3 . Iar M a r x observă că «uzura făcuse nobilimii engleze şi proprietarilor mai multe daune decît le-ar fi putut cauza invazia unei armate franceze» 4 . E firesc că boierimea română nu se putea sustrage soartei obşteşti pe care o împărtăşeşte în genere aristo­ craţia a g r a r ă în perioada de trecere a economiei naturale către economia bănească. D i n momentul in care capita­ lismul apusean, revărsîndu-şi la noi articolele sale de lux, născu înclinarea spre risipă în sînul boierimii ro­ mâne, aceasta deveni prada legitimă a cămătarilor evrei. Şi aceştia îşi îndepliniră funcţia lor socială cu aşa rară vrednicie, că numai în câteva decenii din vechea noastră aristocraţie agrară nu mai rămăsese decît o' jalnică ruină.
1 Rolul revoluţionar democratic al evreilor e relevat si de A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. X X V I I I — X X X . 2 K. Marx, opr cit., p. 166. 3 O p . cit,, p . 186. 1 O p . cit., p. 174, nota 1.

90

Şt. Zeletin

I. Î n c e p u t u r i l e revoluţiei burgheze în România

91

17. Capitalismul nostru de camătă a avut soarta stranie de a se naşte, a înflori, a-şi îndeplini rolul în 1 chip conştiincios şi a-şi da apoi obştescul sfîrşit, fără i ca economiştii noştri să bage de seamă că el' a existat. Lipseşte asupra acestei forme iniţiale a capitalismului român orice urmă d e studiu economic şi cu aceasta ori­ ginile capitalismului nostru dispar în negura misterului, i Nu e deci de mirare că chiar economiştii « m a r x i ş t i » îşi închipuie că dezvoltarea capitalismului român începe abia cu capitalul industrial şi e rezultatul unei politici i economice •— deci tot o evoluţie de la formă spre fond» D e s p r e necesitatea istorică din care şi-a luat fiinţă ca­ pitalismul român; despre fazele succesive prin care el a trecut spre a ajunge la forma sa ultimă de capital in­ dustrial — despre toate acestea nu se pomeneşte încă în cercetările noastre economice. Şi astfel ceea ce în ' evoluţia de fapt e forma ultimă a capitalismului nostru, în cercetările economice apare drept forma sa primă. In lipsă de studii, sîntem reduşi la mărturisirile, ver­ b a l e sau scrise, ale rămăşiţelor vechii noastre clas., stăpmitoare. Desluşirile pe care ele ni le dau sînt des­ tul de vorbitoare şi ajung a stabili desăvârşita analogi între începuturile capitalismului nostru şi acelea ale capitalismului modern în genere. înainte de toate, forma de obîrşie a capitalului român, camătă, avea ca pretutin deni un caracter curat evreu. « î n Moldova, Banca este în întregime în mîinil evreilor: aici nu se află bancheri creştini. Ar fi însă mare greşeală dacă s-ar lua cuvîntul bancher în M o l dova în acelaşi înţeles ca în Apus. Speculatorii ce-şi da~ această însuşire sînt, cu puţine abateri, oameni care f a ' o mulţime de afaceri mai m u l t sau mai puţin curate, căror temelie şi esenţă e camătă. .. • > * . 2 Aceşti cămătari sînt de provenienţă poloneză şi îngăduit aici să exprimăm părerea că ei nu aveau capita lurile lor proprii, ci-şi procurau bani prin legăturile Io de credit internaţional, după cum ştim că făceau şi' î 3 Polonia . Aceasta lămureşte de ce repedea distruger a vechii noastre proprietăţi funciare nu a dat naşter
1 2

unei atît de însemnate -«acumulări primitive» de capita­ luri, pe cît era de aşteptat. în ceea ce priveşte relaţiile cămătarilor cu boierimea română, se pare că ei elaboraseră un adevărat p l a n de luptă, care i-a dus la rezultate strălucite. «Evreii se pricepură să exploateze în chip minunat viciile şi slăbiciunile lor (ale boierilor). Pe lîngă fiecare boier de oarecare vază se alipi un evreu, uneori doi sau trei, care sub cuvînt de a fi oamenii săi, gata să-1 slu­ jească la fiece prilej cu mijloacele priceperii şi ale e x ­ perienţei sale, urmăreau viciile, poftele, trebuinţele sale, pe care se pricepeau să le provoace cînd era nevoie. Ei făceau cu îndemînare ca tovarăşul lor secret, c ă ­ mătarul, să se arate tocmai în clipa cînd trebuinţa era mai apăsătoare, cînd dorinţa era m a i vie. Boierul era pe încetul încurcat în mecanismul datoriilor, cu tot felul de măsuri prevăzătoare, pe un drum presărat cu roze: numai cînd el apucase de-a binelea pe această cale, con­ diţiile deveneau mai aspre şi vorba evreilor mai puţin dulce. Boierimea se arătă aproape nedestoinică de luptă, în treizeci de ani ruina era sfîrşită; nu mai rămîneau, în 1866, decit fărîme din puterea ei, care în urmă au dis­ părut de asemenea cu desăvîrşire» 1 . Astfel a făcut capitalismul, sub forma sa iniţială de camătă, cea dintîi mare spărtură în vechiul nostru or1 Verax, op cit., p. 266. De asemenea: Pentru ce s-au răscu­ lat ţăranii, p. 432.

In monografia sa asupra originii şi prefacerilor Clasei noas­ tre stăpînitoare (Analele Academiei Române, Seria II, Tom. X X I X , p. 67/211) d-1 Radu Rosetti împărtăşeşte şi părerea curentă că boierimea română s-a ruinat prin petreceri în străinătate şi j o c de cărţi. După cum pentru A. D. X e n o p o l boierii români erau «barbari» în cheltuielile lor (Studii economice, p. 70), d-lui R a d u Rosetti ei apar ca nişte «orientali», care în lipsă de orice creştere — se ştie că creşterea copiilor de boieri era încredinţată robilor ţigani — nu şi-au putut stăpîni pornirile spre risipă în faţa nu­ meroaselor ispite ale vieţii străine. De aici ruina lor. Autorul e desigur unul din puţinii noştri cercetători sociolo­ gici al cărui spirit de investigare sobră şi adincă impune ca încheierile sale să fie privite cu o deosebită luare aminte. Faţă de părerea de mai sus se ridică însă întrebarea: de ce exodul boierilor români în străinătate, risipa şi ruina lor ca clasă începe abia după 1830? Căci desigur că ei erau tot atît de barbari şi

Verax, op. cit., p. 266.

Id., ibidem. » K. Marx, op. cit., p. 187.

92

Şt. Z e l e t m

I. începuturile r e v o l u ţ i e i burgheze în România

93"

ganism social. După aceasta vechiul regim trebuia să se surpe în întregime. 18. Urmările economice ale cămătăriei nu sînt mai: puţin însemnate. Camătă e la noi întâia formă a capita­ lismului, din care s-au dezvoltat cele următoare alcă­ tuind temelia puterii clasei noastre burgheze, care tre­ buia să înlocuiască vechea clasă stăpînitoare. V o m avea prilej să arătăm că din- capitalul de camătă s-a născut în chip necesar capitalul de bancă, iar din acesta ca­ pitalul industrial. Capitalismul român e o necesitate istorică; el şi-a luat fiinţă din nevoile economiei noastre băneşti, evoluînd apoi într-o serie de faze succesive şi necesare. La începutul acestei serii stă comerţul şi ca­ mătă. «Camătă e ridicată fie asupra împrumuturilor fă­ cute celor mari, îndeobşte proprietari funciari care-şi împrăştie averea, fie asupra împrumuturilor date m i ­ cilor producători, proprietari ai instrumentelor de rrnin* c ă . . . Tocmai prin ruinarea acestor două categorii de împrumutători se înfiripează şi se concentrează marile" capitaluri, al căror rol în dispariţia vechiului m o d de producere şi înlocuirea sa cu producerea capitalistă atîrnă de dezvoltarea istorică şi împrejurările ce-i urmează» 5 . Evoluţia capitalismului român, începînd de la ca­ pitalul de camătă şi cel comercial, trecând prin capita­ lul bancar şi încheindu-se cu capitalul industrial, alcă­ tuieşte în fapt întreaga istorie socială a României în
orientali şi mai înainte. Răspunsul e neîndoielnic: fiindcă pînă atunci nu există la noi o economie bănească, deci nici capitali lismul de camătă, care să pună la dispoziţia boierilor sumelis menite a-i ispiti la risipă. In realitate, decăderea boierimii române e un caz particula*al acelui fenomen general, care se petrece totdeauna . la începu­ turile economiei băneşti, «cînd aristocraţia funciară vrea să treacăij la viaţa orăşenească: atunci lipsesc mijloacele b ă n e ş t i , care t r e i buie procurate pe calea împrumutului (W. Sombart, Die Juden etc., p. 375)». De aici ruina nobilimii, la noi ca şi aiurea: ea este victima capitalismului primitiv, care începe procesul de acumu­ lare tocmai prin ruina vechilor averi funciare. Capitalismul creează temelia economică a noului regim, sfărîmînd temelia economică a celui vechi.
1

perioada revoluţionară a dizolvării vechiului regim şi 1 plămădirii celui nou . De, metamorfozele succesive a l e capitalului atîrnă pas cu pas prefacerile instituţiilor po­ litice. La început, sub forma de negoţ şi mai ales de ca­ mătă, capitalismul are un rol distructiv: el distruge clasa boierească şi vechile aşezăminte izvorîte din. in­ teresele ei. La aceasta ajunge el dizolvînd, pe calea co­ merţului, vechile relaţii economice şi despărţind cu mij­ loacele cametei pe vechii boieri de temelia economică a puterii lor politice: de marea proprietate funciară; a m ­ bele procese le-am urmărit în chip amănunţit mai sus. La urmă, sub forma industriei, capitalismul devine con­ structiv: el creează prin acumularea de capitaluri teme­ lia economică pe care se ridică o nouă clasă stăpînitoare — clasa burgheză. Cu alte cuvinte: capitalismul nostru purcede în chip necesar din economia bănească pe care ne-a impus-o capitalismul apusean şi revoluţia socialpolitică pe care el a pricinuit-o constă în distrugerea vechii clase a nobilimii agrare şi întemeierea noii clase* capitaliste. Cu prefacerea claselor stăpînitoare se prefac şi aşezămintele politice sub care ele înţeleg să conducă ţara potrivit cu interesele lor. Decît, din momentul în care capitalismul îşi pronunţă acţiunea sa distructivă asupra vechiului regim şi pînă cînd el încheie clădirea bazei economice a clasei noi treceo lungă perioadă revoluţionară şi tulbure, caracterizată prin forme politice de tranziţie, a căror necesitate is­ torică a fost viu tăgăduită de reacţiune şi pe care totuşi, trebuie să o punem la adăpost de orice îndoială. 19. Din cele arătate mai sus reiese că atunci cînd r e ­ voluţionarii români, cu sprijinul burgheziei apusene, dădeau lovitura de moarte boierimii mari reacţionare,, aceasta în fapt murea singură de moarte bună. In vre­ me ce seria reformelor liberale, începută în 1857 şi în­ cheiată în chip provizoriu la 1866, ruina puterea politică a nobilimii, acţiunea tainică a capitalismului nimicea te­ melia ei economică. După 1866, vechea clasă a boierilor români nu mai e deoît o umbră din trecut, toată puteîn faza actuală capitalul industrial tinde a se contopi cut cel bancar într-o singură formă: a c e e a de capital financiar. V e z i capitolul III.
1

K. M a r x , Le Capital, I I I , part. II, p. 165. De asemenea,

W. Sombart, Die Juden etc, p. 223.

94

Şt. Zeletin

I. Începuturile r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în România

95

rea politică cade treptat în mîinile grupului liberal re­ voluţionar. ' S-a întîmplat în România acelaşi fenomen pe care îl întîlnim in toate societăţile de pe continent în faza de trecere de la vechiul spre noul regim: vechea clasă stăpînitoafe agrară s-a ruinat înainte ca noua clasă bur­ gheză să fie destul de tare spre a lua în mînă conducerea politică a ţării. Anglia singură face abatere de la aceas­ tă regulă; ea nu şi-a distrus vechea nobilime agrară, de aceea evoluţia burgheziei engleze prezintă o formă pro­ prie, ce nu trece peste ruinele nobilimii, ca pe continent, ci se consolidează în strînsă alianţă cu aceasta. E între­ barea: ce formă politică se naşte pe continent în această fază de provizorat economico-social în care nu există o clasă socială destul de puternică spre a lua conducerea societăţii? Tocqueville observă despre Franţa, care prezintă for­ ma tipică a evoluţiei burgheziei continentale, în opunere cu cea engleză, că perioada de vreo sută cincizeci de ani de la ruinarea nobilimii pînă la întărirea burgheziei e vremea de aur a absolutismului 1 . Lucrul e firesc: cînd economia bănească slăbeşte prea mult vechea clasă şi nu întăreşte încă îndestul pe cea nouă, aşa că nici una din ele nu e destoinică de guvernămînt, atunci nu m a i rămîne decît- un singur factor politic hotărîtor: forţ centrală. Şi de aceea consecinţele politice ale capitalis­ mului în proces de mistere sînt îndeobşte aceleaşi: «In tărirea forţei centrale pînă la atotputinţă, slăbirea for ţelor locale pînă la neputinţă, aceasta e .. . urmarea in vaziei economiei băneşti»2. Locul vechilor autorităţi îl iau acum funcţionarii plă­ tiţi, de aceea pe măsură ce puterea nobilimii scade, hit rocraţia creşte 3 . O însemnată forţă armată, alcătuită ia;' răşi din oameni plătiţi, este creată la spatele birocraţie
1 «Nobilii erau doborîţi şi poporul nu se ridicase Încă; uni stăteau p r e a jos, iar celălalt "nu încă destul de sus spre a stîn jerii mişcările puterii. A fost atunci o sută cincizeci de ani car au aleătuit oarecum vîrsta de aur a principilor, în timpul cărei ei avură atît statornicia cît şi atotputerea, lucruri care de obic^ se exclud». L'Anclen regime et la revolution, p. 332. 2 F r a n z O p p e n h e i m e r , Der ŞtOat, p. 143. 3 Tccqueville, op. cit., p . 2 5 .

spre a-i asigura autoritatea trebuitoare la îndeplinirea menirii ei sociale. Cu alte cuvinte, regimul politic ce se naşte pe ruinele puterii nobilimii şi durează cîtă vreme burghezia e încă minoră se rezumă în cuvintele: abso­ lutism politic, centralizare administrativă, birocraţie şi militarism. Destinele ţării stau atunci în mîinile unei puteri centrale, care guvernează cu o îndoită oaste de funcţionari şi militari. Acelaşi regim a intrat şi în România în vigoare de la 1866 încoace şi e vădit că în împrejurările sociale de atunci cînd vechea clasă se afla în agonie iar cea nouă era în faşă, nici nu se putea naşte altă formă de guvernămînt. Deosebirea e numai în alcătuirea forţei centrale: aceasta nu mai e concentrată la noi în mina unui individ, ci a un*i grup de indivizi, adică nu e o monarhie absolută, ci o oligarhie. După victorie grupul revoluţionarilor libe­ rali a devenit oligarhie liberală, guvernînd întocmai ca şi absolutismul apusean în aceleaşi împrejurări: printr-o vastă birocraţie, sprijinită pe un întins militarism. E de prisos să cercetăm aici dacă revoluţionarii ro­ mâni au avut intenţii sincer liberale: se poate că le-au avut, însă împrejurările sociale au fost mai puternice decît intenţiile lor, impunîndu-le singurul regim politic cu putinţă în lipsa unei clase sociale stăpînitoare. S u b ochii noştri s-a petrecut acelaşi lucru cu revoluţionarii ruşi, care plecînd cu gîndul de a întemeia o democraţie reală, au ajuns la acelaşi sistem birocratic militarist ca şi mai înainte, cu singura neînsemnată deosebire că acum rolul autocratului de la centru nu-1 mai joacă o singură persoană, ci un partid, deci o oligarhie politică. La noi, ca şi înj Apus, perioada tulbure de, prefacere "a claselor sociale provocată de capitalismul în proces de naştere alcătuieşte era domniei absolutismului centrali­ zator: de la 1866 înainte se deschide vîrsta de aur a oli­ garhiei române, pe care o vom cerceta în capitolele ur­ mătoare. 20. Prin urmare, oligarhia română şi-a luat fiinţă din aceeaşi necesitate istorică ca şi absolutismul euro­ pean din veacul X V I I — X V I I I . La noi o monarhie ab­ solută era peste putinţă, din m o m e n t ce se adoptase o constituţie modernă. Şi totuşi structura socială cerea

96

Şt. Zeletirt

I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e în R o m â n i a

97

o d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a o s u p r e m ă c o n d i ţ i e d e viaţă. Atunci, prin însăşi forţa elementară a instinctului de conservare, societatea noastră a trebuit să-şi creeze în mod spontan şi în afară de cadrul constituţiei un organ central; absolutismul răpit monarhului de către consti­ tuţie reapăru astfel în oligarhie; a l u n g a t d i n sfera stării d e ' d r e p t , e l s e i m p u s e c a s t a r e d e fapt. E x i s t ă d e c i o , deplină analogie între oligarhia noastră şi absolutismul din A p u s în perioada amintită. R o l u l istoric al absolu­ tismului e u r o p e a n din aceste v r e m u r i e de a servi de t u t o r e b u r g h e z i e i m i n o r e ş i a-i a d m i n i s t r a , a v e r e a ' s o c i ­ ală p î n ă c e e a d e v i n e î n stare s ă şi-o i a î n stăpînire. D e a c e e a a c e s t a b s o l u t i s m n u m a i s e a m ă n ă c u f o r m e l e sale v e c h i ; e l este l i b e r a l î n ţ e l u r i l e sale, p o a r t ă c u m î n d r i e titlul' deosebit de «absolutism luminat» şi dă acest ca­ racter întregii ere în care el înfloreşte: veacului al X V I I I lea. S p i r i t u l f i l o z o f i c a l « l u m i n ă r i i » , c e c o n t a g i a s e a t u n c i pe autocraţii naţiunilor mari europene, decurge din î m ­ p r e j u r a r e a c ă e i z d r o b i s e r ă a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e c u aju­ torul burgheziei de la oraşe, de unde-şi trăgeau şi în­ semnatele venituri, spre a întreţine vastul aparat b i r o ­ c r a t i c militarist. De aceea ei erau n e v o i ţ i să v e g h e z e a s u p r a i n t e r e s e l o r b u r g h e z i e i , s ă g u v e r n e z e î n s p i r i t lu­ minat l i b e r a l , a n u m e : să s p r i j i n e p r o d u c ţ i a şi c o m e r ţ u l , s ă d e z v o l t e învăţământul, p e care-1 r e c l a m a î n c h i p i m ­ perios dezvoltarea industriei, şi să a c o r d e libertatea de mişcare şi gîndire în măsura în care o cerea dezvoltarea C o m e r ţ u l u i şi a î n v ă ţ ă m â n t u l u i . T i p u l u n u i a s e m e n e a d e s p o t l u m i n a t , c a r e a ştiut să-şi î n d e p l i n e a s c ă î n m o d e x e m p l a r rolul său de tutore al burgheziei sale naţionale, e F r e d e r i c al II r e g e l e P r u s i e i 1 . Din punct de vedere economic, absolutismul centra­ lizator corespunde stadiului de început al dezvoltării bur­ gheziei, cînd procesul de circulaţie predomină procesul de producţie; a t u n c i e n e v o i e de a d i s t r u g e t o a t e b a r i e r e l e i n t e r i o a r e , t o a t e a u t o r i t ă ţ i l e r e g i o n a l e şi a n i v e l a , a u n i ­ formiza întregul organism social. Această o p e r ă socială o . î n d e p l i n e ş t e , cu o r a r ă v r e d n i c i e , t o c m a i f o r ţ a c e n t r a l ă , c a r e e sprijinită în întreaga ei acţiune de n i v e l a r e s o c i 1

ală d e b u r g h e z i a o r ă ş e n e a s c ă . C î n d a b s o l u t i s m u l d e s ă ­ vârşeşte această faptă, a d i c ă : a t u n c i c î n d p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e s e d e z v o l t ă î n aşa m ă s u r ă , î n c î t a j u n g e să-şi s u b o r d o n e z e p r o c e s u l de c i r c u l a ţ i e şi să • a l c ă t u i a s c ă o p u t e r n i c ă clasă capitalistă, a t u n c i a c e a s t a î n c e p e l u p t a de zdrobire a puterii centrale, după care p r o c e d e a z ă la opera d e , democratizare a vieţii publice. îndeplinindu-şi i-olul istoric, c e n t r a l i z a r e a d i s p a r e . A c e s t a e r o s t u l m a ­ orilor, r e v o l u ţ i i b u r g h e z e c o n t i n e n t a l e , a c ă r o r eră î n c e p e c u r e v o l u ţ i a f r a n c e z ă d i n 1789 ş i s e î n c h e i e î n m o d p r o ­ v i z o r i u c u r e v o l u ţ i i l e c o n t i n e n t a l e d e l a 1848. î n a c e s t c h i p s e l ă m u r e ş t e faptul, î n a p a r e n ţ ă c i u d a t , p e care-1 î n v e d e r e a z ă K . B u c h e r , că. î n e v o l u ţ i a e c o n o m i e i b u r ­ 2 gheze, d e m o c r a ţ i a c o n t i n u ă o p e r a a b s o l u t i s m u l u i . Oligarhia r o m â n ă , izvorîtă din aceeaşi n e v o i e socială c a ş i a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , î n d e p l i n e ş t e acelaşi r o l s o ­ cial. E a s e a l t o i e ş t e t o t p e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e a m ă r ­ f u r i l o r ş i î n d e p l i n e ş t e aceeaşi f u n c ţ i e d e u n i f o r m i z a r e s o c i a l ă . L a fel c u a b s o l u t i s m u l l u m i n a t , o l i g a r h i a j o a c ă rolul de tutore al burgheziei noastre în proces de d e z ­ v o l t a r e ş i v o m a v e a p r i l e j u l s ă d o v e d i m c ă e a si-a î n d e ­ p l i n i t acest r o l î n c h i p m a i f e r i c i t d e c î t - a b s o l u t i s m u l . D i n c e r c e t ă r i l e n o a s t r e v a reieşi c ă n u m a i d a t o r i t ă r e g i m u ­ lui o l i g a r h i c R o m â n i a este scutită d e g r o z a v e l e c o n v u l s i u n i s o c i a l e p e c a r e l e - a u suferit t o a t e s o c i e t ă ţ i l e b u r g h e z e î n faza d e t r e c e r e d e l a p r e d o m i n a r e a c i r c u l a ţ i e i l a a c e e a a p r o d u c ţ i e i . 'Se î n ţ e l e g e că a c e a s t ă tutelă s o c i a l ă si-a î n d e p l i n i t - o o l i g a r h i a r o m â n ă în a c e l a ş i spirit - l u m i n a t ca si absolutismul în împrejurări asemănătoare. Mai m u l t , o l i g a r h i a n o a s t r ă a a v u t c h i a r i l u z i a că g u v e r n e a z ă p e b a z a u n e i c o n s t i t u ţ i i d e m o c r a t i c e . D a r această c o n s ­ tituţie, c a r e s e c ă l ă u z e ş t e d e p r i n c i p i u l b u r g h e z i e i a p u ­ s e n e , . că t o a t e p u t e r i l e e m a n ă ele la n a ţ i u n e , a ştiut să e x c l u d ă prin sistemul colegiilor imensa majoritate a naţi­ unii de la exerciţiul acestei puteri, să prefacă libertatea politică tot într-un privilegiu ca şi. în v e c h i u l r e g i m şi s ă î n d r e p t e î n r e a l i t a t e î n t r e a g a putere, d e sus î n j o s . Ş i uşa d e m o c r a ţ i a r o m â n ă s-a d e z v ă l u i t d r e p t o o l i g a r h i e
1 Asupra acestui proces vezi Karl Bücher, der Volkswirtschaft, Tübingen, 1898, p. 108 şi arm. 2 Öp. cit, p. 113. -

1

C o m p . N. I o r g a , Negoţul şi meseriile, p.

182.

Die

Entstehung

98

Şt. Z e l e t i n

I. î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e "în R o m â n i a

99

r e a l ă , p o t r i v i t c u i n t e r e s e l e c i r c u l a ţ i e i , c e - i stau l a b a z ă . C ă c i acestea i m p u n u n r e g i m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , c a r e * să distrugă orice regionalism şi să creeze temelia o m o ­ genă a dezvoltării ulterioare a capitalismului1. 21. C e r c e t ă r i l e de m a i sus sînt de n a t u r ă a arăta c i t d e n e î n t e m e i a t ă e i l u z i a c ă seria r e f o r m e l o r p o l i t i c e î n ­ c h e i a t e c u a n u l 1866 a r înfăţişa o r u p e r e b r u s c ă c u t r e - | c u t u l — c u m şi-au p u t u t î n c h i p u i r e p r e z e n t a n ţ i i r e a c ţ i u n i i şi alte spirite e m i n e n t e 2 — şi că de aici ar fi i z v o r î t haosul în care ne zbatem de atunci încoace. în realitate r e g i m u l p o l i t i c i n a u g u r a t l a 1866 înfăţişează a c e l a ş i sis1 R e v i s t a „ V i a ţ a S o c i a l i s t ă " a p u b l i c a t un s t u d i u i n e d i t a s u p r a r e g i m u l u i n o s t r u o l i g a r h i c , d a t o r a t t e o r e t i c i a n u l u i socialist C . D o b r o g e a n u - G h e r e a . A u t o r u l a t i n g e această c h e s t i u n e c u aceeaşi lipsă de cercetări speciale cu care, el vorbeşte în genere d e s p r e b u r g h e z i a r o m â n ă . I n l o c d e o c e r c e t a r e ştiinţifică, G h e r e a face c r i t i c ă î n t o c m a i ca şi în c h e s t i u n e a a g r a r ă : el c i t e a z ă pe 1 Carp şi C a r a g i a l e — a l e c ă r o r s e n t i m e n t e faţă de b u r g h e z i e sînt biae cunoscute — învinovăţeşte' regimul oligarhic că înăbuşă forţele e c o n o m i c e şi î n t r e c e în p e s i m i s m u l său c h i a r şi r e a c ţ i u n e a , c î n d declară: «Dezvoltarea acestora (a societăţilor oligarhice) nu nu­ m a i c ă numeşte ajutată d e o r g a n i s m u l p o l i t i c c o n d u c ă t o r , c i d i m ­ p o t r i v ă , e stînjenită pe cît e cu p u t i n ţ ă . C î n d a c e a s t ă s t î n j e n i r e si dezorganizare trece peste o anumită măsură, î n c e p e d e c a d e n ţ a » . ,',Viaţa S o c i a l i s t ă " , n o . 2, d e c e m b r i e 1920, p. 13.) C î n d un m a r x i s t se lasă înrîurit în aşa m ă s u r ă de c r i t i c a r e a c ţ i u n i i — c a r e avea* t o t t e m e i u l să nu fie m u l ţ u m i t ă cu o l i g a r h i a ^— î n c î t p r e f a c e un* r e g i m p o l i t i c d i n e x p r e s i e ' a f o r ţ e l o r e c o n o m i c e într-o p i e d i c ă a lor, e l ajunge înaintea următoarei enigme s o c i o l o g i c e : c u m J 9 face că un regim politic care contrazice dezvoltarea e c o n o m i c ă a p u t u t să se n a s c ă şi să t r ă i a s c ă atîta v r e m e ? * . D i n c e l e b r a s c r i s o a r e a d o m n i t o r u l u i C a r o l , p u b l i c a t ă în „ A u g s b u r g e r A l l g e m e i n e ZeitUng." ( I a n u a r 1871). « P r i n numeroasele mele călătorii în toate regiunile celor două P r i n c i p a t e şi p r i n f e l u r i t e a t i n g e r i cu t o a t e p ă t u r i l e societăţii, am d o b î n d i t î n c r e d i n ţ a r e a c ă v i n a n u este n i c i a m e a , n i c i a p o p o ­ r u l u i în î n t r e g i m e a lui, ci m a i ales a c e l o r ce şi-au însuşit d r e p ­ tul de a c o n d u c e tara în c a r e s-au n ă s c u t . A c e ş t i o a m e n i , c a r e şi-au f ă c u t e d u c a ţ i a l o r p o l i t i c ă ş i s o c i a l ă m a i m u l t î n străină­ tate, u i t î n d c u desăvîrşire î m p r e j u r ă r i l e p a t r i e i lor, n u c a u t ă ; a l t c e v a d e c î t a a p l i c a aici i d e i l e d e c a r e s-au a d ă p a t a c o l o , . î m b r ă c î n d u - l e î n nişte f o r m e u t o p i c e , fără a c e r c e t a d a c ă s e p o ­ t r i v e s c sau nu. Astfel, n e f e r i c i t a ţară, ' c a r e a fost t o t d e a u n a î n g e n u n c h i a t ă sub j u g u l c e l m a i aspru, a t r e c u t d e o d a t ă şi fără m i j l o c i r e d e l a u n r e g i m d e s p o t i c l a "t:ea m a i l i b e r ă constituţie, p r e c u m n u o are n i c i . u n p o p o r d i n E u r o p a » . T . M â i o r e s c u , D i s ­ c u r s u r i , B u c u r e ş t i , '1897, 1, 28.

t e m d e d i c t a t u r ă c e n t r a l ă , p e care-1 i m p u n e p r e t u t i n d e n i naşterea procesului de circulaţie capitalistă şi care are m e n i r e a d e a f a c e tranziţia p o l i t i c ă d e l a r e g i o n a l i s m u l vechiului r e g i m la societatea unitară şi o m o g e n ă a r e ­ g i m u l u i n o u b u r g h e z . R e g i m u l d e l a 1866 n u î n s e a m n ă i n t r a r e a î n era b u r g h e z ă , c i n u m a i , p r e g ă t i r e a a c e s t e i e r e . S e r i a r e f o r m e l o r d e l a 1857 p î n ă l a 1866 r e p r e z i n t ă aceeaşi n ă z u i n ţ ă , de a î n t e m e i a o a u t o r i t a t e c e n t r a l ă pe ruinele regionalismului pe care o găsim în evoluţia bur­ gheziei e u r o p e n e prin secolele X V — X V I I s u b f o r m a ' luptei m o n a r h i l o r î m p o t r i v a nobililor. Această luptă a izvorît din aceleaşi n e v o i e c o n o m i c e ca şi lupta g r u p u ­ lui n o s t r u r e v o l u ţ i o n a r î m p o t r i v a b o i e r i m i i r e a c ţ i o n a r e a a dus la acelaşi r e z u l t a t p o l i t i c : î n t e m e i e r e a u n u i r e ­ g i m centralist, b i r o c r a t i c ş i m i l i t a r i s t . R e g i m u l p o l i t i c î n c a r e t r ă i e ş t e s o c i e t a t e a r o m â n ă de la 1866 î n a i n t e e analog cu acela în care trăieşte societatea franceză de l a m i j l o c u l s e c o l u l u i X V I I p î n ă l a sfîrşitul s e c o l u l u i X V I I I ; e i r e p r e z i n t ă a c e e a ş i fază t u l b u r e ' ş i h a o t i c ă d e d i z o l v a r e a l u m i i v e c h i şi p l ă m ă d i r e a c e l e i n o i . în asemănare cu burghezia europeană, ar trebui, să mai aşteptăm încă o revoluţie română, prin c a r e bur­ g h e z i a n o a s t r ă ar a v e a sa s f a r m e p u t e r e a c e n t r a l ă şi să realizeze opera democratică de descentralizare. C e r c e ­ t a r e a p e r i o a d e i d e l a 1866 p î n ă î n p r e z e n t v a î n v e d e r a însă c ă s o c i e t a t e a r o m â n ă n u v a t r e c e p r i n t r - o a s e m e n e a z g u d u i r e d e v r e m e c e aici b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă n u s e n a ş t e alături d e p u t e r e a c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r sînul acesteia: din oligarhie.

II.

DEZVOLTAREA 80CIALĂ A ROMÂNIEI DE LA .1866 PÎNÂ ÎN PREZENT: ERA MERCANTILISMULUI ROMÂN
Istoria — şi nici a aceea economică una la în — Angliei că a naţiunilor atît de tranziţia de dovedeşte limpede la ale ca starea indus­ cu un ţări întins decît

chip

primitivă . . . şi mai

întîile prin

începuturi

triei se î n d e p l i n e ş t e prielnic o mult mai înaintate; na

în modul, cel mai r e p e d e comerţul că se de însă o liber şi industrializare dobîndi

completă, comerţ prin

însemnată forţei

navigaţie poete stat.

extern

intervenţia

FRIEDRICH LIST 1

începuturile cantilismul. 4. Crearea 6. 8. 2. mercantilismului credit. blice.
r

mercantilismului. român. Caracterul român. de 7. 3. naţional Cuprinsul circulaţie.

1. şi 5.

Oligarhia necesitatea Crearea

şi

mer­ a de român.

istorică

mercantilismului

aparatului de bancă.

institutelor

însemnătatea economică Caracterul propriu al

şi n a ţ i o n a l ă a î n t e m e i e r i i ca­ europenizarea burgheziilor vieţii p u ­ întîrziate. dicta-

pitalismului

Unificarea şi social. 10.

evoluţiei

'9. M e r c a n t i l i s m şi r o m a n t i s m ură politică. .Urmările distruge dustriei economice. noastră ţărăneşti 11.

M e r c a n t i l i s m şi

Concurenţa naţională.

capitalismului 12.

străin in­ Si­

vechea casnice

industrie şi

Distrugerea 13.

urmările

acestui

fenomen.

tuaţia s e a g r a v e a z ă p r i n c o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u A u s t r o - U n g a r i a (1875). 14. Pustiirile concurenţei .capitaliste în urma acestei

convenţii. de Anglia. curenţe 17. a

7J. C o n c u r e n ţ a g r i u l u i a m e r i c a n şi i z o l a r e a R o m â n i e i 15. Criza e c o n o m i e i r o m â n e austriac şi a în u r m a îndoitei con­

capitalismului final:

agriculturii 18.

americane. indus­

Rezultatul

mizeria

ţ^gţnimii.

Dezvoltarea

triei n a ţ i o n a l e ca m i j l o c de î n l ă t u r a r e a c r i z e i .

1 Das nationale System flage Stuttgart, 1883, p. 156.

der

politischen

Oekonomie,

VII.

Au­

102
Desăvîrşirea ciei gheziei, a p u s e n e le ale aceslei actuală mercantilismului a alcătuit român. 19. Suzeranitatea 20. 21. Noua Tur­

a împiedicat mercantilismul român. altă .greutate. Roadele şi

Liberalismul bur­ metropolă^ român™ ridică

•capitalistă a R o m â n i e i : G e r m a n i a ; u r m ă r i l e p o l i t i c e şi c u l t u r a ­ schimbări. a industriei 22. mercantilismului problemele ce ea starea noastre

p o l i t i c i i de stat. 23. U l t i m a f a z ă a m e r c a n t i l i s m u l u i . . 24. C o n s i deraţii asupra viitorului ideal naţional al României..

a) începuturile mercantilismului român
1. In p r o c e s u l de naştere a R o m â n i e i m o d e r n e tre­ buie să se deosebească două mari curente: unul z g o m q tos dar s u p e r f i c i a l , a n u m e a l i d e i l o r l i b e r a l e c a r e p l e a c ă d e l a P a r i s s p r e B u c u r e ş t i ş i Iaşi; altul t ă c u t d a r a d î n c , c a r e p l e a c ă de, l a L o n d r a s p r e C o n s t a n ţ a , Galaţi, B r ă i l a : e curentul e c o n o m i e i capitaliste engleze. Istoriografia r o ­ m â n ă s-a î n c u m e t a t s ă e x p l i c e p î n ă a c u m n a ş t e r e a s o c i e ­ tăţii b u r g h e z e r o m â n e n u m a i p r i n î n t î i u l c u r e n t , i g n o r î n d cu totul existenţa celui din u r m ă sau nepreţuindu-1 după v a l o a r e a sa reală. A c e a s t ă n e f e r i c i t ă m e t o d ă a d u s la nonsensul sociologic bine cunoscut, că edificiul nostru b u r g h e z s-ar r e d u c e l a f o r m e fără b a z ă . C e r c e t a r e a d e faţă s e m i ş c ă p e c a l e a d i a m e t r a l o p u ­ să: e a d e d u c e p l ă m ă d i r e a R o m â n i e i m o d e r n e , d i n i n f l u ­ enţa e c o n o m i e i c a p i t a l i s t e e n g l e z e . S-a arătat p e l a r g revoluţia e c o n o m i c ă socială înfăptuită sub această înrîurire, î n u r m a c ă r e i a ţ a r a n o a s t r ă s-a ales c u o c î r m u i r e o l i g a r h i c ă , deşi n i c i o l e g e n a ţ i o n a l ă n u c o n s f i n ţ e ş t e e x i s t e n ţ a oligarhiei c a instituţie.. D e altfel, a c e s t a nu, e u n a m ă n u n t c a r a c t e r i s t i c a l s o c i e t ă ţ i i r o m â n e . P r e t u t i n d e n i , î n faza d e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i , p u t e r e a p o l i t i c ă reală a stat î n m î i n i l e u n e i o l i g a r h i i f i n a n c i a r e c a r e d i c t a m o n a r h u l u i zis a b s o l u t măsurile cerute de interesele ei proprii1. D e o s e b i r e a e n u m a i că îrt această fază i s t o r i c ă • de e v o l u ţ i e p u t e r e a
1 W. S o m b a r t , 2, p, 1100—1101.

Der

moderne

Kapitalismus,

ed.

III,

voi

II,

1U4

Şt. Z e l e t i n

II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 0 5

formală

a fost î n c r e d i n ţ a t ă î n a l t e ţări u n u i m o n a r h , p e c î n d în, ţara n o a s t r ă e a a fost î n c r e d i n ţ a t ă n a ţ i u n i i . D e f a p t , î n d ă r ă t u l a c e s t e i suveranităţi formale fie a m o ­ n a r h u l u i , fie a n a ţ i u n i i , a stat p r e t u t i n d e n i la î n c e p u ­ turile burgheziei atotputernica oligarhie. E a c u m întrebarea: ce politică a u r m a t oligarhia n o a s ­ tră p e n t r u consolidarea R o m â n i e i m o d e r n e şi care au f o s t . r o a d e l e a c e s t e i p o l i t i c i ? C u această c h e s t i u n e n e v o m o c u p a î n c a p i t o l u l d e faţă a l c e r c e t ă r i i n o a s t r e . . O b s e r v ă m însă d e m a i î n a i n t e c ă î n t r e p o l i t i c a o l i ­ g a r h i e i n o a s t r e şi a c e e a a o r i c ă r e i alte ţări în a c e e a ş i fază nu v o m găsi nici o deosebire esenţială. Există o s u m ă d e m ă s u r i fără c a r e n u s e p o a t e d e z v o l t a n i c i o b u r g h e z i e , d e c i n i c i u n stat n a ţ i o n a l m o d e r n . D e a c e e a , o r i c e b u r g h e z i e • t r e b u i e să se ajute la î n c e p u t u r i l e . ei de aceste m i j l o a c e . E c o n o m i a politică le reuneşte într-un s i s t e m aparte, c ă r u i a - i d ă n u m e l e d e mercantilism. V o m î n c e r c a m a i j o s s ă u r m ă r i m p a s c u p a s d e z v o l t a r e a trep-• tată a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n . 2. La început, oligarhia r o m â n ă nu se confundă cu b u r g h e z i a î n t r - o s i n g u r ă clasă. R e p r e z e n t a n ţ i i o l i g a r h i e i deţin n u m a i puterea politică, în v r e m e ce burghezia e m ă r g i n i t ă l a u n c e r c restrîns d e străini, î n d e o s e b i e v r e i ; aceştia deţin puterea e c o n o m i c ă , reprezentată prin ca­ p i t a l i s m u l s u b f o r m e l e sale i n f e r i o a r e d e c o m e r ţ ş i c a ­ mătă. Şi totuşi oligarhia apără în c h i p e x c l u s i v interesele b u r g h e z i e i , se i n t i t u l e a z ă ea "însăşi « l i b e r a l ă » şi î n t r e ­ b u i n ţ e a z ă p u t e r e a ei, p o l i t i c ă s p r e f o l o s u l şi î n t i n d e r e a clasei noastre capitaliste. Pricina acestui f e n o m e n trebuie căutată în acea c o ­ munitate, am putea zice identitate de interese între bur­ g h e z i e ş i p u t e r e a d e stat, p e c a r e o d e s c o p e r i m p r e t u ­ tindeni la originea statelor moderne1". M e c a n i s m u l c o m ­ p l i c a t a l v i e ţ i i p u b l i c e n u s e p o a t e d e z v o l t a fără p r o ­ z a i c a p u t e r e a b a n u l u i . « A t î t a stat cit a r g i n t — m a i t î r z i u a u r » , declară- Ş o m b a r t 2 . D a r p e n t r u a o b ţ i n e a c e s t a r g i n t sau aur, c o n d u c ă t o r i i s t a t e l o r sînt n e v o i ţ i s ă s p r i ­ j i n e dezvoltarea acelei pături sociale care îl. acunfulea1 2

z ă î n m î i n i l e s a l e : a b u r g h e z i e i . , N u m a i astfel p o t e i să-şi p r o c u r e v e n i t u r i l e n e c e s a r e p e n t r u d e s â v î r ş i r e a a p a ­ ratului b i r o c r a t i c m i l i t a r i s t p e c â r e s e r i d i c ă e d i f i c i u l s t a t e l o r m o d e r n e . " D e a c e e a , l a î n c e p u t u l o r i c ă r u i stat m o d e r n forţa politică centrală intervine în c h i p e n e r g i c î n d e z v o l t a r e a vieţji e c o n o m i c e , e x e r c i t î n d o t u t e l ă s i s ­ t e m a t i c ă atît a s u p r a c o m e r ţ u l u i c î t şi a i n d u s t r i e i , cu scopul mărturisit de a mări averea naţională. Această tutelă e c o n o m i c ă , menită a face « e d u c a ţ i a » e c o n o m i e i naţionale, e t o c m a i ceea ce alcătuieşte esenţa m e r c a n t i ­ lismului; ea caracterizează începuturile oricărei b u r g h e ­ zii sau, c e e a c e este a c e l a ş i l u c r u , î n c e p u t u r i l e o r i c ă r u i stat 1 . S e vecie d e c i b i n e c ă m e r c a n t i l i s m u l stă î n s t r i n s ă legătură eu idealul naţional al burgheziei, m o d e r n e ; ei alacătuieşte condiţia neapărată a îndeplinirii acestuia. Căci, p e n t r u a c l ă d i un stat de-sine-stâtător, t r e b u i e să i se creeze o bază materială proprie, ceea ce nu e eu putinţă decît printr-o îndelungă şi viguroasă intervenţie a p u ­ terii c e n t r a l e E o d o v a d ă de un rar s i m ţ al realităţii., c u m n u s é g ă s e ş t e d e c î t î n -símil b u r g h e z i e i , c ă a c e a s t a a făcut din mercantilism o parte integrantă a naţiona­ l i s m u l u i , c o n t o p i n d astfel î n t r - u n s i n g u r ţel a s p i r a ţ i i l e naţionale ideale şi temelia lor materială2. N u m a i lipsa de simţ istoric poate d u c e î n ' ispita de a p u n e p o l i t i c a e c o n o m i c ă a R o m â n i e i în paralelă cu politica e c o n o m i ­ c ă , a statelor b u r g h e z e a p u s e n e în faza lor actuală. O asemenea procedare neistorică duce Ia neînţelegeri gra­ ve. Pe eind e c o n o m i a statelor b u r g h e z e apusene e un fapt î n d e p l i n i t , e c o n o m i a r o m â n ă e - u n p r o c e s î n eleve-1 O r i u n d e a p a r e e c o n o m i a b ă n e a s c ă , şi cu ea t e n d i n ţ a de a î n t e m e i a o f o r ţ ă c e n t r a l ă de stat, a p a r e în c h i p firesc şi p o l i t i c a m e r c a n t i l i s t e , c a s i n g u r m i j l o c d e a p r o c u r a m i j l o a c e l e bânesri din c a r e trăieşte un stat c e n t r a l i z a t o r . A s t f e l s-a p u t u t stabili î n i m p e r i u l l u i A l e x a n d r u c e l M a r e u n m e r c a n t i l i s m d e uimi­ toare asemănare cu acela pe care îl î n t î l m m la începutul b u r ­ g h e z i e i m o d e r n e . V e z i U l r i c h W i l c k e n , Alexander der Grosse und die hellenistische Wirtschaft, în S c h m o l l e r s J a h r b u c h , 45. Jahr­ gang (1921), 2. Heft. . .: . 2 « E l ( m e r c a n t i l i s m u l ) e r a o t e o r i e c a r e se n ă s c u s e în c h i p firesc d i n s p i r i t u l n a ţ i o n a l i s m u l u i , a l u n e i vieţi n a ţ i o n a l e î n t r e g i , c a r e se susţine p r i n ea însăşi». H. De B. G i b b i n s , The industrial history of England, L o n d o n , 1913, ed. X I X , p. 168

Op. cit., v o l . I. 1, p . 369. Op. cit., v o l . I, 1, p . 366.

106

Şt. Zeletin

II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i d e l a 1866 p î n ă . î n p r e z e n t 1 0 7

n i r e ; l a c e l e dintîi, p r o d u c ţ i a e o realitate prezentă; i a n o i , e a e o speranţă în viitor. E f i r e s c c ă a t i t u d i n e a p o ­ l i t i c ă faţă d e p r o d u c ţ i e t r e b u i e s ă v a r i e z e p o t r i v i t e u fazele ei respective. Spre a înţelege politica e c o n o m i c ă a R o m â n i e i d i n a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i al X l X - l e a înainte, trebuie să cercetăm trecutul burgheziilor apu­ sene, îndeosebi veacul al XVII-lea, cînd e c o n o m i a lor s e g ă s e a în' a c e e a ş i stare, c a ş i e c o n o m i a a c t u a l ă a - R o ­ m â n i e i , a d i c ă î n s t a r e d e proces1. Ş i a b i a a t u n c i a p a r e l i m p e d e deplina analogie a mercantilismului r o m â n cu acela al statelor burgheze apusene,-precum.-şi necesita­ t e a i s t o r i c ă a a c e s t e i p o l i t i c i , s i n g u r a r a ţ i o n a l ă şi l e g i ­ t i m ă p e n t r u o r i c e stat c a r e s e află î n s t a d i u l iniţial a l burgheziei2. 3. C î n d o n a ţ i u n e este î n c ă la î n c e p u t u r i l e d e z v o l ­ tării b u r g h e z e , i z v o r u l e i p r i n c i p a l d e v e n i t . e a l c ă t u i t de p r o d u s e l e brute ale solului. Cu acestea plăteşte ea f a b r i c a t e l e p e c a r e l e p r i m e ş t e d i n străinătate. D e a c e e a
1 C a r a c t e r i z a r e a e c o n o m i e i m e r c a n t i l i s t e ca proces o f a c e S o m b a r t , d a r a c e a s t ă i d e e s e g ă s e ş t e ş i î n p o l e m i c a liii List, î m ­ p o t r i v a ş c o a l e i e c o n o m i e i c l a s i c e . « Ş c o a l a a luat c a e x i s t î n d î n c h i p r e a l o situaţie ce de-abia trebuie să devină». Das naţionale System der politischen Oekonomie, p. 115. . . 2 C. D o b r o g e a n u - G h e r e a a a v u t . i d e e a o r i g i n a l ă de a p r i v i intervenţionismul nostru e c o n o m i c ca o politică reacţionară, fiind­ că nu s-a n ă s c u t , ca în alte părţi, ca un r e m e d i u î m p o t r i v a e x ­ c e s u l u i d e l i b e r t a t e a v i e ţ i i e c o n o m i c e (Neoiobăgia, e d . II, p . 3 3 6 — 37). D a c ă a r f i s ă j u d e c ă m d u p ă a c e s t p u n c t d e v e d e r e , a t u n c i î n t r e g u l g r u p a l m e r c a n t i l i ş t i l o r t e o r e t i c i sau p r a c t i c i a r t r e b u i p r i v i t - c a r e a c ţ i o n a r ; c ă c i i n t e r v e n ţ i o n i s m u l m e r c a n t i l i s t n u s-a născut dintr-un e x c e s de liberalism, ci continuă în chip direct p o l i t i c a a b s o h i t i s t ă m e d i e v a l ă ( S o m b a r t , I, 1, p. 375 şi u r m . ) . D a r a c e a s t ă i d e e n u i-a v e n i t n i c i u n u i e c o n o m i s t î n m i n t e . I n rea-, litate G h e r e a i g n o r e a z ă f a p t u l i s t o r i c e l e m e n t a r , c ă p e l i n g ă a c t u a l u l i n t e r v e n ţ i o n i s m , d e n a t u r ă i m p e r i a l i s t ă , c a r e s-a n ă s ­ cut în a d e v ă r după o p e r i o a d ă de liberalism, istoria e c o n o m i c ă c u n o a ş t e î n c ă . o fază i n t e r v e n ţ i o n i s t ă , a n u m e d e n a t u r ă m e r c a n ­ tilă, c a r e nu s-a n ă s c u t d i n l i b e r a l i s m , ci d i m p o t r i v ă , a fost o c o n d i ţ i e a naşterii l i b e r a l i s m u l u i însuşi ( H i l f e r d i n g , . Das Finanzkapital, p. 376). In a c e a s t ă fază, p r i n c a r e t r e c e o r i c e b u r g h e z i e l a î n c e p u t u r i l e ei, s e află e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă î n p r e z e n t ; politica noastră e c o n o m i c ă intervenţionistă, departe de a fi r e a c ­ ţ i o n a r ă , e o n e c e s i t a t e istorică, şi p ă r ă s i r e a ei ar fi un a c t de sinucidere naţională, c u m v o m avea prilejul să î n v e d e r ă m în c u r s u l acestei c e r c e t ă r i .

p r e o c u p a r e a de s e a m ă a p o l i t i c i i în a c e a s t ă fază e de a stimula comerţul extern. S e c u n o a ş t e r o l u l p e ç a r e 1-a j u c a t î n e c o n o m i a e n ­ gleză e x p o r t u l lînei, cea mai de s e a m ă m a t e r i e primă, p e c a r e o » p r o d u c e a A n g l i a . L a sfîrşitul s e c o l u l u i X V t a x a p e l î n a e x p o r t a t ă a d u c e a t e z a u r u l u i trei s f e r t u r i din venitul total1. Acelaşi rol îl joacă în e c o n o m i a n o a s ­ tră e x p o r t u l g r i u l u i . Ş i d a c ă s-a p u t u t s p u n e c ă s u b s t r ă l u c i r e a v i c t o r i i l o r l u i E d w a r d III ş i H e n r y V s t ă p r o z a i c u l , d a r p u t e r n i c u l s a c de, l î n ă 2 , a p o i n u e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă î n d ă r ă t u l - l u p t e l o r n o a s t r e d e n e a lu­ nare şi unitate naţională şi în g e n e r e la baza întregului e d i f i c i u a î R o m â n i e i m o d e r n e stă p r o z a i c u l , d a r p u t e r ­ nicul sac de grîu. E deci firesc că p r e o c u p a r e a de s e a m ă a politicii mercantiliste r o m â n e fu de a' lua măsuri m e ­ n i t e a înteţi şi l ă r g i c o m e r ţ u l n o s t r u de c e r e a l e . A c e s t e m ă s u r i a m i n t e s c p e a c e l e a d e c a r e s-a s e r v i t v peste tot mercantilismul; ele sînt: a) crearea mijloacelor de comunicaţie; bj crearea instituţiilor de credit; c) unificarea în toate manifestările vieţii p u b l i c e . C î t p r i v e ş t e f e l u l însuşi d e a f a c e c o m e r ţ u l , s e ş t i e c ă ' m e r c a n t i l i s m u l n u c u n o a ş t e d e c î t c o m e r ţ , d e stat, î n ­ d e p l i n i t d e f u n c ţ i o n a r i plătiţi, s a u d e p a r t i c u l a r i c ă r o r a li se ' încredinţează un asemenea m o n o p o l sub a n u m i t e •condiţii. O p o l i t i c ă m e r c a n t i l i s t ă c o n s e c v e n t ă e x c l u d e c o ­ m e r ţ u l liber, î n t r u c î t î n acest s i s t e m c o m e r ţ u l e p r i v i t c a u n - i z v o r d e v e n i t p u b l i c . L a n o i n u s-a a j u n s l a a c e a s ­ tă politică de m o n o p o l i z a r e a comerţului decît în u r m a războiului. A b i a tîrziu ş i d i n p r i c i n i c e s e v o r v e d e a m a i departe,, p o l i t i c a e c o n o m i c ă r o m â n ă a p u t u t s ă s e . întregească,, f ă c î n d c e l d i n u r m a pas, a n u m e l u î n d m ă s u r i d e o c r o ­ tire a industriei naţionale î m p o t r i v a c o n c u r e n ţ e i indus­ triei străine. Cu aceasta se desăvîrşeşte sistemul n o s t r u mercantilist. D a c ă s e i a î n c o n s i d e r a ţ i e p r o g r a m u l d e m a i sus a l ' politicii noastre e c o n o m i c e , se v e d e că - toate cele patru: p u n c t e ale s a l e : d e z v o l t a r e a m i j l o a c e l o r d e c o m u n i c a ţ i e , .
1 G e o r g e s B r y , Histoire gleterre, Paris, 1900; p. 50.

industrielle

et

économique

de

l'An­

2 H. De B. C i b b i n s , o p . cit., p. 50.

108

Şt. Z e l e t i n

I I . D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1Q9

a c r e d i t u l u i , u n i f i c a r e a , o c r o t i r e a i n d u s t r i e i i n d i g e n e , al­ c ă t u i e s c î n c ă t o t atîtea p r o b l e m e d e a c t u a l i t a t e , A c e a s t a a r a t ă î n d e s t u l c ă e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă s e află î n f a z a de f o r m a ţ i e , c a r e c e r e o p o l i t i c ă de i n t e r v e n ţ i e a f o r ţ e i d e stat; p r o d u c ţ i a n o a s t r ă n-a a j u n s u n fapt, c i e încă un proces. De aceea va trebui să treacă m u l t ă v r e m e p î n ă c e m e r c a n t i l i s m u l n o s t r u îşi v a f i î n d e p l i n i t r o l u l său i s t o r i c d e e d u c a t o r a l e c o n o m i e i n a ţ i o n a l e , s p r e a ^ d e v e n i astfel d e p r i s o s . D e o c a m d a t ă c o n s t a t ă m f a p t u l - că ne a f l ă m în p l i n ă eră m e r c a n t i l i s t ă . Să u r m ă r i m acum

d e fier, s ă c a n a l i z ă m rîurile, s ă z i d i m p o r t u r i ganizăm companii de navigaţie»1.

şi să

or­

fazele treptate de realizare a p r o g r a m u l u i de m a i sus:
4 . D e î n d a t ă c e r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a j u n s e r ă stăp î n i p e situaţie, e i îşi î n c o r d a r ă s i l i n ţ e l e s p r e a d e s ă vîrşi acea revoluţie e c o n o m i c ă ce alcătuia temelia p u ­ terii l o r p o l i t i c e : p r o c e s u l de circulaţie a mărfurilor. Crearea m i j l o a c e l o r de m o d e r n i z a r e a acestui proces, î n d e o s e b i a c ă i l o r de c o m u n i c a ţ i e şi a i n s t i t u t e l o r de c r e ­ d i t , d e v i n e p e n t r u foştii r e v o l u ţ i o n a r i u n v i s c e n u î n ­ c e t e a z ă a-i. o b s e d a p î n ă c e n u i z b u t i r ă să-1 v a d ă a e v e a . C u n o a ş t e m i d e i l e lui I . C . B r ă t i a n u a s u p r a s c h i m b u l u i c a f a c t o r d e c i v i l i z a ţ i e ; i d e i l e sale a s u p r a m i j l o a c e l o r de comunicaţie sînt la aceeaşi înălţime. «Cel lele, lizat dintîi semn o atîta ţară cît de civilizaţie plutirea. acoperit-o nu are într-o Cîrid nu cu ţară un sînt şose­ încă drumurile cuprinde decît dîns'ul d e fier ş i a popor civi­ pare

D e l a 1866 a c e a s t ă n ă z u i n ţ ă c a p ă t ă u n s p r i j i n h o f ă r î t o r î n însuşi P r i n c i p e l e C a r o l 2 . P r i m u l n o s t r u r e g e d ă a c e e a ş i pildă- c a t o ţ i a c e i m o n a r h i « l u m i n a ţ i » d i n f a z a m e r c a n t i l i s t ă a p o p o a r e l o r ce-şi p u n t o a t ă g r e u t a t e a si­ t u a ţ i e i l o r s p r e a d e z v o l t a m i j l o a c e l e d e p r o g r e s ale c o ­ m e r ţ u l u i ţării în f r u n t e a c ă r e i a se află. E d r e p t , el a a v u t p u t i n ă s i m p a t i e faţă. d e s i s t e m u l p o l i t i c a l b u r g h e ­ z i e i n o a s t r e , p e c a r e a m v ă z u t că-1 c r e d e a r ă s p u n z ă t o r d e g r e u t ă ţ i l e p r i n c a r e t r e c e a ţara. D a r a c e a s t a n u 1-a oprit de a sprijini cu hotărîre năzuinţa e c o n o m i c ă a b u r ­ g h e z i e i noastre pentru realizarea unei întinse reţele de c ă i d e c o m u n i c a ţ i e c a r e s ă n e p u n ă î n strînsă l e g ă t u r ă c u b u r g h e z i a e u r o p e a n ă . C î t p r e ţ p u n e a p e aceasta, s e v e d e d i n m e m o r i i l e sale 3 .
s In această d i r e c ţ i e , b u r g h e z i a n o a s t r ă a o b ţ i n u t r e ­ z u l t a t e p e c a r e l e - a m p u t e a n u m i s t r ă l u c i t e . D e l a 1869,

nouă,

necultă,

înaintează fără

tr-însa pentru

şosele,

pămîntul

valoare

drumuri».

Şi d u p ă ce ilustrează această idee mani, englezi şi francezi, el î n c h e i e : «într-un vom vedi ca să face lumii moment de renaştere nouă cu să ca

cu pilde de la r o ­ acela în oare ne

a f l ă m , a r trebui, a r f i p o l i t i c c h i a r , c a c e i dintîi p a ş i c e în această viaţă că care sînttem sînt la şi fie de natură a' d o ­ poporului şi fapta strănepoţii de

uriaş, c u m s î n t e m cu l i m b a şi cu n u m e l e , că c u n o a ş t e m dînsul ne cele dintîi condiţii unii cu braţele, civilizaţie cu că a v e m e n e r g i a de a le e x e c u t a . Să p ă ş i m clar ca dînşii, punem luptă, alţii ştiinţa, şi cu p u n g i l e . . . şi să r i d i c ă m ş o s e l e , să t r a g e m d r u m u r i

1 Din scrierile şi discursurile lui I. C. Brătianu, Bucureşti 1903, I, p. 153. 2 T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 17. 3 P a r e a i se fi f ă c u t d i n a c e a s t a o i m p u t a r e . A s t f e l d-1 C . R ă d u l e s c u - M o t r u r e l e v ă faptul c ă « M e m o r i i l e M . S . R e g e l u i C a r o l I v o r b e s c atit d e a m ă n u n ţ i t d e s p r e d r u m u r i d e fier, p o -»duri, î m p r u m u t u r i ş i n u s e e x p r i m ă n i c i o d a t ă a s u p r a «aşa-zisei culturi române». (Cultura română şi politicianismul, ed. III, p . 175). O b s e r v ă m î n a i n t e d e toate c ă d r u m u r i l e d e fier, o r i c î t p a r d e p r o z a i c e , a l c ă t u i e s c totuşi u n i c a b a z ă m a t e r i a l ă din c a r e c u l ­ t u r a şi întreg e d i f i c i u l s o c i a l al u n e i ţări a g r i c o l e îşi trag e x i s ­ t e n ţ a . D i n m o m e n t c e o ţară î n a p o i a t ă i n t r ă î n l e g ă t u r ă c u c a ­ pitalismul mondial, întregul ei m e c a n i s m social se bazează pe i m p o z i t e şi p e n t r u ca a c e s t e a să p o a t ă fi strînse, statul t r e b u i e să d e a s u p u ş i l o r p u t i n ţ a de a-şi v i n d e p r o d u s e l e şi a le p r e f a c e în bani. « D e atunci exportul materiilor alimentare devine o ches­ t i u n e d e v i a ţ ă ; c o n s t r u c ţ i a d e d r u m u r i d e fier, d u c î n d d i n i n t e ­ r i o r s p r e porturii şi f r o n t i e r e , este o n e c e s i t a t e p e n t r u g u v e r n e , d a c ă v o r să p e r c e a p ă impozitele în bani de la ţărani» (K. Kăutsky, La question agraire, P a r i s , 1900, p. 365). E d e c i firesc că a c e i ce au în această fază răspunderea destinelor p o p o a r e l o r nu se g î n d e s c într-atît l a c u l t u r ă , cît l a a r t e r e l e e i d e viaţă, l a m i j l o a ­ c e l e d e c o m u n i c a ţ i e . A c e a s t a e n e v o i a d i n c a r e şi-a luat fiinţă mercantilismul; de aceea socotim că cercetarea istorică va avea . s ă stabilească ş i r o l u l r e g e l u i C a r o l î n e v o l u ţ i a m e r c a n t i l i s m u l u i ' r o m â n şi p r i n ' aceasta în crearea bazei materiale a culturii r o ­ mâne.

110

Şt. Zeletira

II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în p r e z e n ţ i i !

c î n d s-a d a t î n e x p l o a t a r e î n t î i a n o a s t r ă c a l e ferată 1 » p î n ă î n a n u l j u b i l a i 1906, d e c i î n c u r s d e 3 7 a n i , s-a c r e a t o r e ţ e a d e c ă i f e r a t e î n « l u n g i m e d e 3,178 k m , a d i c ă 2,4 k m l i n i e f e r a t ă l a 100 k m p ă t r a ţ i d e s u p r a ­ f a ţ ă t e r i t o r i a l ă » 2 . O î n t i n s ă r e ţ e a t e l e f o n i c ă şi t e l e g r a ­ fică v e n i să c o m p l e t e z e acest aparat de circulaţie. Este î n d e o b ş t e c u n o s c u t că dintre toate creaţiunile burgheziei rcniâne, acelea impuse de nevoile circulaţiei s î n t s i n g u r e l e c a r e p o t sta l a î n ă l ţ i m e a a ş e z ă m i n t e l o r burgheze din A p u s . De aceea şi reacţiunea c a r e a su­ p u s unei critici atît de aspre acea rupere cu trecutul săvîrşită d e burghezia română în toate manifestările vieţii p u b l i c e a cruţat cu critica sa aparatul nostru, de circulaţie. A b i a războiul a aruncat pentru un t i m p d e ­ zordinea în acest m i n u n a t organism. Dacă ne întrebăm care este pricina că în ţinutul c i r ­ culaţiei activitatea burgheziei a fost î n c u n u n a t ă de un s u c c e s p e c a r e n u 1-a a v u t î n alte ţ i n u t u r i , r ă s p u n s u l n u e g r e u d e găsit. S-a arătat c ă p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e e u r m a r e a invaziei mărfurilor străine la n o i ; el r e p r e ­ z i n t ă d e fapt p r e l u n g i r e a c a p i t a l i s m u l u i străin î n R o ­ m â n i a , c a î n o r i c e altă c o l o n i e a g r i c o l ă . D e c i f u n c ţ i o n a ­ rea acestui a p a r a t interesa t o t atît de m u l t c a p i t a l i s m u l e u r o p e a n , c a r e îşi v ă r s a p r i n e l m ă r f u r i l e p e p i e ţ e l e " n o a s ­ tre, cît ş i ţara n o a s t r ă a l e c ă r e i v e n i t u r i s e r e a z e m ă în. b u n ă măsură pe taxele p e r c e p u t e din circulaţia m ă r f u ­ rilor. O r i c e tulburare în acest o r g a n i s m ar fi putut să primejduiască finanţele p u b l i c e şi totodată să ne c r e e z e r e a l e n e p l ă c e r i î n străinătate, u n d e c a p i t a l i ş t i i a r f i simţit în c h i p penibil greutăţile desfacerii p r o d u s e l o r l o r p e p i e ţ e l e n o a s t r e . D e altfel r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i î ş i dădeau bine seama de acest l u c r u . A c e a s t a . era o între­ prindere la care nu se mai putea cîrpoci, ci trebuia să s e l u c r e z e s e r i o s , ş i s-a l u c r a t . N u s-a m a i n u m i t o c o m i s i u n e d e s p e c i a l i ş t i r o m â n i c a r e s ă s e d u c ă î n străi­ n ă t a t e s p r e a s t u d i a starea de f a p t la faţa l o c u l u i şi a aplica în u r m ă la n o i ceea ce au învăţat ori n-au învă­ ţ a t p e s t e h o t a r e . Ş-a r e c u r s d e - a d r e p t u l l a e x p e r i e n ţ a
' D r . L. C o l e s u u , Progresele economice ale României m â n e ş t e şi franţuzeşte), B u c u r e ş t i , 1907,- p. 14. P r i m a l i n i e ferată a fost B u c u r e ş t i - G i u r g i u . 2 O p . cit., p . 6 8 . (în r o ­ noastră

c a p i t a l i ş t i l o r străini, c ă r o r a l i s-a î n c r e d i n ţ a t c r e a r e a a c e s t u i a ş e z ă m î n t . L i n i a R o m a n - I ţ c a n i a fost c o n c e d a t ă c o m p a n i e i O f e n h e i m iar linia R o m a n - V î r c i o r o v a c o m ­ paniei Strussberg1. M a i tîrziu fu c o n c e d a t ă şi linia P l o eşti-Predeal lui C r a w l e y 2 . Cînd personalul nostru căpă­ tă destulă experienţă pentru c o n d u c e r e a noului servi­ c i u , statul r ă s c u m p ă r ă l i n i i l e , l u î n d u - l e p e s e a m a sa. E r a o p r o c e d a r e î n ţ e l e a p t ă , c a r e şi-a arătat î n d e a j u n s roadele. 5 . D a r o r e ţ e a d e căi d e c o m u n i c a ţ i e n u a j u n g e î n c ă s p r e a da s c h i m b u l u i cu s t r ă i n ă t a t e a a c e l a v î n t -de c a r e ' a t î r n ă situaţia, u n e i ţări a g r i c o l e . P e n t r u a c e a s t a m a i e n e v o i e d e u n l u c r u esenţial, a n u m e d e i n s t i t u t e d e c r e ­ d i t care să întreţină circulaţia mărfurilor. De aceea î n ­ fiinţarea aşezămintelor de credit e prevăzută, c u m am arătat, î n c ă în m a n i f e s t e l e de la 1848 şi a l c ă t u i e ş t e o p r e o c u p a r e t o t atît d e î n s e m n a t ă a r e v o l u ţ i o n a r i l o r n o ş ­ tri ca şi aceea p e n t r u î n t e m e i e r e a căilor ferate. S i l i n ­ ţele lor au fost încununate şi în această direcţie de un deplin succes. L a n o i , c a ş i î n alte părţi, n a ş t e r e a b ă n c i l o r a r e u n caracter de reacţiune împotriva pustiirilor pricinuite de c ă t r e c a p i t a l i s m u l d a c a m ă t ă 3 . D a r iarăşi, e l e n u p u t e a u să-şi" i a n a ş t e r e d e c î t d u p ă c e c a p i t a l u l c o m e r c i a l ş i d e c a m ă t ă au ajuns la o relativă dezvoltare, acumulând s u m e îndestulătoare spre a p u n e bazele capitalului b a n ­ c a r . D e z v o l t a r e a acestuia, m a i a l e s î n u r m a r ă z b o i u l u i d e î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a f o s t v e r t i g i n o a s ă , astfel c ă rolul său social d e v i n e hotărîtor. Lupta î m p o t r i v a cameţei e întreprinsă în două di­ recţii: una, spre a ocroti pe particulari de exploatarea c ă m ă t a r u l u i , şi alta, s p r e a p u n e la a d ă p o s t s t a t u l î n ­ suşi d e a c e e a ş i p r i m e j d i e . L a n o i , p r i m a n e v o i e a f o s t f o a r t e v i u s i m ţ i t ă ş i s-a v e n i t d e s t u l d e t î r z i u c u m i j 1
2

T. M a i o r e s c u , Discursuri, I, 247.

OD. Cit., I I , 3. TT TMT a A s u p r a nevoii din c a r e a luat fiinţa creditul, vezi K. M a r x ,

Xe Capital, v o i . I I I . part. I I , . p. 174 şi u r m . O b u n ă m o n o g r a f i e a s u p r a a ş e z ă m i n t e l o r n o a s t r e de c r e d i t dă disertaţia D r . A l e x a n ­ d r u G u ţ u l e s c u : Die Geld- und Kreditinstitute in Rumamen, B e r ­ lin, 1 9 1 4 .

112

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1 8 6 6 pînă în prezent 113' să pornească 1903, pe acest teren înaintea aceleia a statului: 1891, nu­ de

l o a c e d e p r e î h t î r n p i n a r e , a d o u a î n s ă n-a e x i s t a t î n a c e ­ laşi sens, ca în statele cu o v e c h e b u r g h e z i e . S-a v ă z u t c ă c e i d i n ţ i i c a r e a u a v u t d e s u f e r i t p u s ­ tiirile g r o z a v e ale c a m e t e i a u fost m a r i i n o ş t r i p r o p r i e t a r i : în cîteva decenii bancherii evrei i-au desfiinţat ca clasă. Era f i r e s c d e c i c a c r e d i t u l r o m â n s ă a i b ă î n v e d e r e . d e o c a m d a t ă n e v o i l e l o r şi să î n c e r c e a salva s f ă r î m ă t u rile vechii boierimi. «Creditul Funciar», întemeiat în 1873, f u î n d r e p t a t î m p o t r i v a c ă m ă t a r i l o r e v r e i ş i p u s e p e p r o p r i e t a r i î n m ă s u r ă d e a-şi salva m o ş i i l e i p o t e c a t e cu dobînzi grele. « î n t e m e i e r e a Creditului Funciar fu o lovitură g r o ­ z a v ă p e n t r u b a n c h e r i i ş i capitaliştii e v r e i , c a r e p u s e s e r ă c a p i t a l u r i î n i p o t e c i d e l a u n c a p ă t l a altul a l M o l d o ­ vei, cu d o b m z i v a r i i n d de o b i c e i de la 12 la 24 Ia sută şi chiar mai mult. Proprietarii se grăbiră d e . a plăti aceste datorii împovărătoare, î n l o c u i n d pe evrei cu Cre­ ditul Funciar. A c e a s t a a fost, d e s i g u r , c e a d i n t î i m ă s u r ă e f i c a c e luată d e r o m â n i s p r e a ' s c ă p a d e i o b ă g i a e c o n o m i c ă l a care-i reduseseră e v r e i i » 1 . B o i e r i i r o m â n i p r i c e p u s e r ă , deşi p r e a tîrziu s p r e d a u ­ na l o r , c ă . e v r e i i nu r e p r e z e n t a u o forţă n a ţ i o n a l ă , ci e c o n o m i c ă , şi că împotriva* lor trebuie să l u p t e tot cu m i j l o a c e e c o n o m i c e , c u m s-a f ă c u t p r e t u t i n d e n i . Ş i m i j ­ locul e c o n o m i c de a c o m b a t e camătă evreiască era b a n c a . D e altfel, p î n ă l a a v î n t u l i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , b ă n c i l e noastre păstrează încă un caracter de camătă, î m p r u m u t î n d mai m u l t p e n t r u c o n s u m a r e d e c î t p e n t r u p r o ­ d u c ţ i e ş i c a p i t a l i z a r e . E l e c o n t i n u ă , de-a d r e p t u l a c t i ­ vitatea cămătăriei; decît, în ele camătă apare s u b o f o r m ă o f i c i a l ă şi m o d e r a t ă . . Mult. m a i t î r z i u s-a c r e z u t de c u v i i n ţ ă să se f a c ă şi pentru ţărani ceea ce se făcuse pentru proprietari. A c e s t l u c r u e l e s n e d e înţeles c î n d n e amintim, c ă l a ţară c ă ­ m ă t ă r i a n u m a i e r a p r a c t i c a t ă d e e v r e i , c i d e însăşi clasa proprietarilor, care aveau putinţa de a influenţa legiui­ r e a î n f o l o s u l ei. D e s p r e a c e a s t a v o m v o r b i mai, a m ă ­ nunţit cînd ne v o m ocupa eu «tocmelile agricole» de tristă a m i n t i r e . A t r e b u i t d e c i ca i n i ţ i a t i v a p a r t i c u l a r ă
1

prima bancă iar l a mărul de

sătească c î n d s-a se şi

a văzut lumina ridica de la a 700, lupta

zilei î n a n u l cu un

făcut legea băncilor populare, capital

acestora

4 2 5 0 600 l e i 1 . L i p s a d e b a n i , atît d e v i u simţită p e a t u n c i ţărănime, nevoia împotriva cămătă­ riei de la sate a d a t acestei r a m u r i tru b a n c a r i m p u n ă t o r a v î n t 2 . O e x p l o a t a r e a s t a t u l u i . de c ă t r e c ă m ă t a r i nu a e x i s t a t la noi, la fel ca în şi alte părţi3. lipsa E de au drept fost că p î n ă Ia public" a adesea-înbăncilor popu­

a capitalismului n o s ­

proclamarea fost. p e n i b i l
1

regatului simţită

(1881),

credit

împrumuturile
Structura şi

Virgil N. Madgearu, lare, B u c u r e ş t i 1914, p. 1—4.

tendinţele

- D e p r i n d e r e a î n r ă d ă c i n a t ă a t e o r e t i c i e n i l o r r o m â n i de a p r i v i realitatea n o a s t r ă s o c i a l ă c u o c h e l a r i i t e o r i i l o r e x o t i c e a n ă s c u t între alte c i u d ă ţ e n i i şi pe a c e e a de a p r i v i d e z v o l t a r e a , c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u la sate d r e p t o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ! A c e e a ş i d e p r i n d e r e c a r e n e - a dăruit m a i î n a i n t e f a n t o m a s o c i a l i s m u l u i , a c u m ne-a creat f a n t o m a c o o p e r a ţ i e i , d e s c h i z î n d l u m i i n a i v e •perspectivele n u ştiu c ă r u i n o u i d e a l s o c i a l , o p u s r e g i m u l u i c a ­ pitalist pe care, în t r e a c ă t fie zis, n i c i nu-1 a v e m î n c ă d e - a b i nelea. I n a c t u a l a fază d e d e z v o l t a r e , R o m â n i a p o a t e a v e a tot atît de p u ţ i n o m i ş c a r e c o o p e r a t i s t ă ca şi o m i ş c a r e socialistă. Atît. s o c i a l i s m u l cît şi c o o p e r a ţ i a sînt p r o d u s e a l e unui c a p i t a l i s m în c o m p l e t ă d e z v o l t a r e şi se n a s c ca m i j l o a c e de l e c u i r e a n e a ­ j u n s u r i l o r c a p i t a l i s m u l u i . La- n o i însă c a p i t a l i s m u l e a b i a în p r o c e s d e z ă m i s l i r e ; e l n u p o a t e alcătui î n c ă b a z a u n o r a s e m e ­ nea m i ş c ă r i . T o t u ş i î m p o t r i v a d a t e l o r statistice a d u n a t e c h i a r d e c o o p e r a t i s t ) (vezi de p i l d ă A. G a l a n , în Problemele Cooperaţiei Romane, 1925, p. 114), c a r e d o v e d e s c cu c i f r e p r e c i s e c a r a c t e r u l capitalist al b ă n c i l o r n o a s t r e p o p u l a r e , e r e z i a de a b o t e z ă a c e s t e î n t r e p r i n d e r i c a p i t a l i s t e d r e p t « c o o p e r a ţ i e » persistă, e a a p a r e î n t i m p u l din u r m ă c h i a r şi la un c u n o s c ă t o r atît de distins al fi­ n a n ţ e ! r o m â n e c u m e d-1 V . S l ă v e s c u , c e e a c e n u p o a t e d e c î t s ? r ă t ă c e a s c ă î n c ă m a i m u l t spiritele fără p r e g ă t i r e s p e c i a l ă ( V e z i Istoricul Băncii Naţionale, I n t r o d u c e r e , p. V I I I ) . A s u p r a acestei c h e s t i u n i r e v e n i m d e a p r o a p e î n studiul:. Co­ operaţie Română? d i n r e v i s t a « P a g i n i a g r a r e şi s o c i a l e » , an. I I , no. 8. • . 3 Despre înfiinţarea Băncii Angliei (The Bank' of Engl'and): « N e v o i a d e această b a n c ă s e justifică n u m a i p r i n t r e b u i n ţ a c e s i m ţ e a g u v e r n u l , i s t o v i t de c ă m ă t a r i , de a-şi p r o c u r a b a n i cu o d o b î n d ă raţională, p e garanţia c r e d i t e l o r v o t a t e d e p a r l a m e n t » . Citat d e M a r x , o p . cit., i b i d e m .

Verax.

La Roumanie

et Ies juifs, p.

149.

114

Şt. Z e l e t i n

II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 115,

c h e i a t e î n c o n d i ţ i i d e z a s t r u o a s e 1 . D a r d e l a a c e a s t ă dată c r e d i t u l străin, î n d e o s e b i c e l g e r m a n , a r ă s p u n s c u p r i ­ s o s i n ţ ă n e v o i l o r d e b a n i a l e statului n o s t r u . A s t f e l b a n c a n o a s t r ă d e stat n u şi-a l u a t n a ş t e r e , l a f e l c u b ă n c i l e d e stat d i n alte ţări, d i n n e v o i a d e c r e d i t p u b l i c , d e ş i e firesc că d u p ă î n t e m e i e r e a ei trebuia să ajungă a î m p l i n i ş i a c e s t e t r e b u i n ţ e . D a r a u f o s t alte n e a j u n s u r i , m a i a p ă ­ s ă t o a r e p e a t u n c i , c a r e a u dat i m b o l d u l n e m i j l o c i t p e n ­ tru • înfiinţarea unei Bănci Naţionale cu privilegiu de e m i s i u n e . A s t ă z i , d e p r i n ş i c u v i a ţ a n o a s t r ă î n salturi, cu greu ne-am putea închipui că pînă la întemeierea B ă n c i i N a ţ i o n a l e ( 1 8 8 0 ) R o m â n i a n u şi-a p u t u t stabili o unitate monetară. Invazia capitalismului străin adu­ s e s e î n P r i n c i p a t e l e r o m â n e ş i o i n v a z i e d e m o n e d e străi­ n e : a u s t r i e c e , ruseşti, o l a n d e z e ş i m a i a p o i f r a n c e z e 2 . V e c h i u l n o s t r u l e u n u s e m a i b ă t u s e d e p e l a 1714; el', .încetase de a m a i exista şi slujea n u m a i ca unitate idea l ă d e m ă s u r ă . S p r e a c u r m a acest h a o s m o n e t a r , c a r î n g r e u n a c o m e r ţ u l ş i lăsa c î m p l i b e r c ă m ă t ă r i e i , s e făct l a 1867, d u p ă v e n i r e a P r i n c i p e l u i C a r b i , întîia î n c e r c a re de întemeiere a unei m o n e d e naţionale. D a r ea s d o v e d i neîndestulătoare şi m a i presus sosirea armatelor ruseşti la noi, cu prilejul războiului p e n t r u neatîrnare, f ă c u să se admită şi rubla c a ' m i j l o c de plată. Spirite clare înţelegeau că asemenea neajunsuri nu pot f -curmate d e c î t p r i n î n t e m e i e r e a u n e i b ă n c i c u p r i v i l e g i u d e e m i s i u n e . M a i ales, c i r c u l a ţ i a f ă c î n d u - s e n u m a i în numerar, lipsa de bani se simţea greu şi împiedica comerţul în asemenea împrejurări, dezvoltarea unei or­ ganizări de credit r o m â n e s c era peste putinţă. « C r e d i ­ t u l f u n c i a r » , c a r e i n t r a s e î n v i a ţ ă c u ş a p t e ani î n a i n t e Băncii Naţionale, funcţiona cu mare greutate: el dade •scrisori d e g a j , c a r e t r e b u i a u s c h i m b a t e î n n u m e r a r 1 . b a n c h e r i i - evrei. D a r aceştia b o i c o t a u ' scrisorile Credi tului, făcmdu-le să sufere o reducere de 2 0 — 2 7 % . Ne
Gh. M. D o b r o v i c i , Istoricul datoriei publice a Românie B u c u r e ş t i , 1913, p. 449. î m p r u m u t u l d i n a n u l 1866, Î n c h e i a t p* p i a ţ a P a r i s u l u i , s-a f ă c u t p e c u r s u l d e 6 5 s u t a ! ' A. C e r c e l , Die Nationalbank von Rumänien, E r l a n g e n , 190, ( I n a u g u r a l - D i s s e r t a t i o n ) , p . 14. A m ă n u n t e l e p r i v i t o a r e l a î n t e m e i e r e a B ă n c i i N a ţ i o n a l e l e d a t o r ă m a c e s t e i disertaţii. D a t e e o : p l e t e c u p r i v i r e l a î n c e p u t u r i l e B ă n c i i N a ţ i o n a l e d ă Istori Băncii Naţionale a României de V i c t o r Slăve'scu, B u c u r e ş t i , 192
1

v o i a - d e a c u r m a asemenea neajunsuri a fost i m b o l d u l , c a r e a a d u s î n fiinţă B a n c a N a ţ i o n a l ă . R o l u l i s t o r i c a l a c e s t e i a e de a fi f o s t r e g u l a t o r u l v i e ţ i i e c o n o m i c e : ea a fost pîrghia care a dat e c o n o m i e i r o m â n e înfăţişarea ei modernă, ereînd p r i n aceasta condiţiile de naştere a l e unui capitalism b a n c a r naţional. 6. Naşterea capitalismului r o m â n de bancă poate fi privită din întreitul p u n c t de v e d e r e : e c o n o m i c , naţional şi social. D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , capitalul de bancă î n s e a m n ă desfiinţarea cămătăriei şi cu aceasta s c o a t e r e a vieţii e c o n o m i c e d i n f a z a i n f e r i o a r ă a c a p i ­ talismului şi î n d r u m a r e a ei pe o cale n o r m a l ă . R o l u l bancherului cămătar de a întreţine circulaţia şi a u ş u ­ ra c o n s u m a r e a îl ia de a c u m înainte banca, însă îl î n ­ deplineşte într-un m o d raţional, ce urmăreşte înlesni­ rea, n u d i s t r u g e r e a e c o n o m i c ă a î m p r u m u t ă t o r u l u i . D i n p u n c t d e v e d e r e naţional, înfiinţarea b ă n c i l o r î n s e a m n ă întâiul p a s î n p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a ­ p i t a l u l u i r o m â n . S-a arătat c ă l a î n c e p u t c a p i t a l i s m u l ; nostru, s u b f o r m a p r i m i t i v ă a c o m e r ţ u l u i s a u c a m e t e i , . s e află a p r o a p e e x c l u s i v î n m î i n i l e străinilor, c u d e o ­ s e b i r e ale e v r e i l o r , a c ă r o r situaţie în! stat e î n c ă ş u b r e ­ dă. 'El a r e d e c i u n c a r a c t e r e x o t i c . C u î n f i i n ţ a r e a b ă n c i ­ lor î n c e p şi r o m â n i i să ia p a r t e a c t i v ă la d e z v o l t a r e a . c a p i t a l i s m u l u i . M a i m u l t î n c ă , d e astă dată statul i n t e r ­ v i n e e l î n s u ş i î n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , fie p a r t i ­ cipând d i r e c t c u c a p i t a l , fie c ă u t â n d s ă î m b o l d e a s c ă " p e calea l e g i s l a ţ i e i î n t i n d e r e a c î t m a i l a r g ă a s i s t e m u l u i bancar. D e a c u m î n a i n t e d e v i n e ş i statul n o s t r u î n t r e ­ p r i n z ă t o r capitalist, c e e a c e s e î n t î m p l ă p e s t e t o t l a î n ­ 1 c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P r i n aceasta c a p i ­ talismul r o m â n d e z b r a c ă h a i n a s a e x o t i c ă , l u â n d u n caracter n a ţ i o n a l ş i o f i c i a l : e l c a p ă t ă d r e p t d e c e t ă ţ e ­ nie. M u l t 'mai î n s e m n a t e sânt î n s ă u r m ă r i l e s o c i a l - p o l i tice a l e n a ş t e r i i c a p i t a l i s m u l u i d e b a n c ă . P î n ă a t u n c i oligarhia r o m â n ă n u avea d e c î t u n c a r a c t e r p o l i t i c ; e a r i trăgea p u t e r e a p o l i t i c ă n u d i n situaţia e i e c o n o m i c ă , I
1 8 4 y W

-

Sornbar

<;.

Der

moderne

Kapitalismus,

ed.

III,

vol.

I,

116

Şt. Z e l e t i n

II. Dezvoltarea socială a Rimâniei de la 1365 p î n ă în p r e z e n t

117

c i -din a c e e a c ă c a p i t a l u l p r i m i t i v , s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i , r u i n a s e clasa a d v e r s ă a b o i e r i l o r r e a c ţ i o n a r i . A b i a c u naşterea băncilor, îndeosebi a B ă n c i i . Naţionale, puterea politică a oligarhiei capătă temelia ei firească: puterea e c o n o m i c ă . C u a c e a s t a oligarhia politică d e v i n e oligar­ hie financiară, b a n c o c r a ţ i e . î n t r u n i n d î n m î i n i l e e i d e o ­ p o t r i v ă puterea politică şi e c o n o m i c ă , ea are putinţa de a f a c e c a î n s e m n a t e l e f o l o a s e ale c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r s ă n u d e p ă ş e a s c ă c e r c u l C r e d i n c i o ş i l o r ei. Întemeierea Băncii Naţionale, pe care revoluţionarii cu instinctul sigur al o m u l u i de afaceri o cereau încă p r i n p r o c l a m a ţ i a d e l a 1848, î n s e a m n ă m o m e n t u l h o t ă rîtor în- dezvoltarea' burgheziei r o m â n e . Un capitalism c a a l n o s t r u , a c ă r u i b a z ă este î n c ă c i r c u l a ţ i a , n u s e p u ­ t e a î n d r u m a p e t e m e l i i s ă n ă t o a s e fără u n r e g u l a t o r s u ­ p r e m al circulaţiei; o e c o n o m i e r o m â n ă de s c h i m b nu p u t e a să p r o p ă ş e a s c ă fără o p î r g h i e de n o r m a l i z a r e a r a p o r t u r i l o r d e s c h i m b . Ş i acest r o l i s t o r i c 1-a î n d e p l i ­ nit, î n t r - u n m o d p e c a r e p o s t e r i t a t e a î l v a p u t e a n u m i e r o i c , Banca Naţională. De la întemeierea acesteia bur­ g h e z i a noastră intră în r o l u l l e g i t i m al oricărei b u r g h e ­ zii n a ţ i o n a l e : a c e l a d e a-şi î m p r u m u t a s t a t u l c u b a n i , d e c i d e a-i i m p u n e c o n d i ţ i i ş i a-i c e r e g a r a n ţ i i 1 . C u a c e a s ­ ta, a v e r e a n a ţ i o n a l ă are t o a t e p e r s p e c t i v e l e de a d e v e n i a v e r e a b u r g h e z i e i n a ţ i o n a l e . E a a j u n g e s ă d o m i n e sta­ tul şi această d o m i n a ţ i e e c o n o m i c ă întăreşte în c h i p fi­ resc dominaţia politică. Puterea e c o n o m i c ă şi cea p o l i ­ tică se c o n t o p e s c într-un singur factor. De la naşterea capitalismului b a n c a r burghezia r o ­ m â n ă l u c r e a z ă c u t e n a c i t a t e l â u n p l a n f i n a n c i a r vast,c a r e m e r g e cu paşi repezi spre înfăptuire: cuprinderea ţării î n t r - o î n t i n s ă r e ţ e a d e b ă n c i c a r e s ă s t e a s u b de-? 2 p e n d e n ţ a u n u i o r g a n c e n t r a l . I n f r u n t e a a c e s t e i reţele
1 P r i r m operaţie făcută de B a n c a Naţională — încă înainte d e î n c e p e r e a f u n c ţ i o n ă r i i ! — • este a c o r d a r e a u n u i c r e d i t d e p a t r u m i l i o a n e statului ( V . S l ă v e s c u , Istoricul Băncii Naţionale, p. 40). A s t ă z i , d u p ă u l t i m e l e d a t e , ( N o i e m b r i e 1924) d a t o r i a statului 1 B a n c a N a ţ i o n a l ă s e u r c ă , î n c i f r ă r o t u n d ă , l a 1 0 m i l i a r d e o p t sute;' de mii. C o n c l u z i i l e politice le p o a t e trage fiecare. 2 Aceasta era ideea pionierilor capitalismului naţional-libe-

stă Banca Naţională, metropola capitalismului nostru b a n c a r , c a r e p r i n c r e d i t u l e i î n t r e ţ i n e viaţa* b ă n c i l o r d i n p r o v i n c i e 1 . I n a c e s t c h i p , o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă îşi. c r e e a ­ z ă p u t i n ţ a d e a d o m i n a î n t r e a g a v i a ţ ă e c o n o m i c ă a ţării şi cu aceasta şi viaţa politică. E un plan e c o n o m i c ce stă î n d e p l i n ă a r m o n i e c u e v o l u ţ i a a c t u a l ă a c a p i t a l i s ­ m u l u i şi c de n a t u r ă a i n s u f l a o î n a l t ă i d e e d e s p r e d e s ­ toinicia burgheziei noastre. T r e b u i e ca ea să fi c r e z u t realizarea' a c e s t u i p i a n d e s t u l d e î n a i n t a t ă şi' s ă s e f i s i m ţ i t d e s t u l d e stăpînă p e v i a ţ a e c o n o m i c ă a ţârii s p r e a î n a i n t a d u p ă 1913 la d e m o c r a t i z a r e a vieţii p u b l i c e fără a aştepta d e aici v r e o p r i m e j d i e p e n t r u d o m i n a ţ i a e i politică. 7. A p a r a t u l n o s t r u de c i r c u l a ţ i e , s p r e a p u t e a f u n c ­ ţ i o n a c u p r e c i z i a p e c a r e o c e r e a u t o m a t i s m u l vieţii e c o ­ n o m i c e m o d e r n e , trebuia să î m b r a c e şi o haină socială nouă, m o d e r n ă şi uniformă. Cu alte cuvinte, m o d e r n i ­ zarea aparatului nostru de circulaţie impunea unifor­ mizarea şi europenizarea aşezămintelor noastre publice. C i n d burghezia apuseană măsura cu metrul şi cîntărea cu kilogramul, Principatele nu mai puteau rămîne ia v e c h i l e lor unităţi de măsură dacă nu vroiau să stin­ gherească relaţiile e c o n o m i c e printr-un asemenea arhaism naţional; de asemenea, vechiul drept al pămîntului nu m a i p u t e a i i păstrat î n viaţă d a c ă e r a c a n e g u s t o r i i străini, ce v e n e a u p e n t r u afaceri, să se simtă la n o i în si<guranţă, c a l a e i acasă; trebuiau introduse raporturi juri­ dice, m o d e r n e . O r i u n d e p ă t r u n d e b u r g h e z i a e u r o p e a n ă , e a n u t o l e r e a z ă instituţii j u r i d i c e înapoiate, care pot îngre­ una sau p r i m e j d u i comerţul. Capitalismul reclamă m o d e r ­ n i z a r e a v i e ţ i i j u r i d i c e a ţ ă r i l o r p e c a r e l e sileşte s ă i n ­ tre în c o m e r ţ u l mondial, şi c î n d g u v e r n e l e indigene se opun, el nu şovăie a recurge la mijloace violente2. D a r
1 2

O p . cit., p. 27.

ral.

V.

Slăvescu,

Probleme

de

politică

de

bancă,

Bucureşti,'1919,

p . 23.

R. H i t f e r d i n g , o p . cit., p. 405. — S c r i i t o r u l e n g l e z W i l k i n s o n e n u m e r a o serie d e c o n d i ţ i i s u b care- s o c o a t e c ă P r i n c i p a t e l e r o m â n e ar putea Să devină provinciile cele mai înfloritoare din E u r o p a ; între a c e s t e a ' s e află ş i c e r i n ţ a c a -«relaţiile c o m e r c i a l e cu n a ţ i u n i l e străine să fie stabilite într-un c h i p c o n v e n a b i l » (Tableau historique, 1821, p. 76). C e e a ce c e r e s c r i i t o r u l e n g l e z nu e altceva decît modernizarea raporturilor juridice, fără care nu e cu p u t i n ţ ă o l e g ă t u r ă c o m e r c i a l ă strînsă cu b u r g h e z i a strai-

118 revoluţionarii noştri au înţeles singuri n e v o i l e v r e m i i ; e i s i - a u dat s e a m a c ă l e g ă t u r i l e n o a s t r e c o m e r c i a l e c u A p u s u l -impun m o d e r n i z a r e a atît a i n s t i t u ţ i i l o r j u r i d i c e , c i t si a .sistemului politic. Căci u n . g u v e r n b u r g h e z d i n L o n d r a sau P a r i s n u p u t e a s ă v a d ă cu, o c h i b u n i ş i s ă a c o r d e s p r i j i n u l său u n e i p r o v i n c i i c u o f o r m ă d e g u ­ v e r n î n a p o i a t ă , c e a r f i lăsat c î m p l i b e r i n f l u e n ţ e i e l e ­ m e n t e l o r reacţionare, lipsite de înţelegere pentru n e ­ v o i l e e c o n o m i e i burgheze. Se impunea deci si m o d e r n i ­ z a r e a v i e ţ i i p o l i t i c e , -lucru c u atît m a i u ş o r c u c î t p u t e ­ r e a e c o n o m i c ă a clasei r e a c ţ i o n a r e e r a z d r o b i t ă .

II. Dezvoltarea socială a României d e - l a 1866 pînă'în p r e z e n t 1 1 9

\ P e s c u r t : invazia capitalismului în Principate a im­ pus ridicarea aparatului de circulaţie la nivelul vieţii moderne, iar modernizarea aparatului de circulaţie a im­ pus modernizarea întregului edificiu al societăţii noastre.

S e c u n o a ş t e d i n i s t o r i a m e r c a n t i l i s m u l u i c ă sfărâma­ rea separatismului regional şi unificarea instituţiilor p u ­ b l i c e e u n a d i n p r o b l e m e l e sale p r i n c i p a l e 1 ; p r i n a c e a s t a . mercantilismul devine, aiurea ca şi la noi, creatorul sta­ t e l o r m o d e r n e u n i t a r e . L a n o i însă, u n i f i c a r e a c e l o r d o u ă P r i n c i p a t e s-a p r o d u s d i n n e v o i a arătată î n c h i p s u m a r , î n l o c u i n d u - s e i n s t i t u ţ i i l e l o r d e b a ş t i n ă c u instituţii b u r ­ g h e z e din A p u s . Ş i d e a c e e a î n m e r c a n t i l i s m u l r o m â n procesul de unificare a R o m â n i e i se confundă într-un t o t cu procesul .de e u r o p e n i z a r e ' a instituţiilor noastre p u ­ blice. " , ' ' ' ' D i n scrierile şi proclamaţiile revoluţionarilor r o m â n i se poate deduce că ei au conceput mercantilismul, în d e o ­ s e b i t e l e p u n c t e a l e p r o g r a m u l u i său, c a u n tot. D a r r e a ­ lizarea acestui tot nu a putut să c o r e s p u n d ă concepţiei:, e a S-a f ă c u t î n c h i p f r a g m e n t a r ş i t r e p t a t . A n u m e r e v o ­ l u ţ i o n a r i i a u atins î n t î i a c e a p r o b l e m ă c a r e s e p u t e a
n ă . D e altfel, o r i c î n d î n c e p e e c o n o m i a b u r g h e z ă , v e c h i u l d r e p t n a ţ i o n a l îşi î n c h e i e c a r i e r a : e l t r e b u i e m o d i f i c a t sau înlăturat. C e a d i n u r m ă s o l u ţ i e a f o s t a d o p t a t ă n u n u m a i l a n o i , ci, d e p i l d ă , ş i î n statele g e r m a n e , u n d e d e l a sfîrşitul v e a c u l u i X V d r e p t u l n a ţ i o n a l este î n l o c u i t p e n e s i m ţ i t e c u d r e p t u l r o m a n , d e ş i s e c r e d e c ă v e c h i u l d r e p t g e r m a n s-ar f i p u t u t m o d i f i c a s p r e a • c o r e s p u n d e n e v o i l o r e c o n o m i e i b u r g h e z e . V e z i R, K o t z s c h k e , Grundzüge - der deutschen Wirtschaftsgeschichte bis zum 17. Jahr­ hundert, 1921, p. 170; de a s e m e n e a L. B r e n t a n o , Die Anfänge des modernen Kapitalismus, 1916, p. 156. * W . Sornbart, o p ! cit., I , 1 , p . 375. "/

rezolva mai uşor pe cale de decret: europenizarea aşe­ zămintelor noastre. Din întreg complexul concepţiei m e r c a n t i l i s t e , acest p r o c e s a î n c e p u t c e l m a i d e v r e m e ş i s-a î n c h e i a t c e l m a i e u r î n d . N u e d e c i d e m i r a r e c ă c r i t i c a n o a s t r ă socială, i s t o r i c ă ş i c h i a r e c o n o m i c o - m a r xistă a crezut că întregul p r o c e s al revoluţiei b u r g h e z e în R o m â n i a se r e d u c e la această simplă s c h i m b a r e de înveliş extern, că ea se datoreşte influenţei ideilor li­ b e r a l e din. A p u s ş i că. c e e a c e n e - a d ă r u i t b u r g h e z i a n o a s t r ă sînt - « f o r m e f ă r ă f o n d » . F i i n d c ă p r e g ă t i r e a s o c i o ­ l o g i c ă a a c e s t o r o a m e n i nu i-a ajutat "să d e s c o p e r e f o n ­ dul adîne şi temeinic al societăţii noastre burgheze, ei i - a u -tăgăduit e x i s t e n ţ a . Şi astfel s-au lăsat i s p i t i ţ i a f a c e p r o o r o c i r i p e s i m i s t e , c a r e însă a u p r i m i t o . h o t ă r î t ă d e z m i n ţ i r e d e l a fapte, c e e a c e d o v e d e ş t e c ă î n j u d e c a t a l o r era c e v a nesănătos1. 8. E x p e r i e n ţ a arată că o s o c i e t a t e b u r g h e z ă ce-şi î n ­ c e p e d e z v o l t a r e a m a i t î r z i u . d e c î t altele n ă z u i e ş t e a î n c e p e c u acea, f a z ă l a c a r e c e l e l a l t e a u a j u n s î n a c e l m o m e n t . S c h e m a generală a evoluţiei burgheziei rămîne pretu­ tindeni aceeaşi: o înaintare de la c o m e r ţ spre industrie,
1 « Ş i . c î n d a m v e n i t n o i ş i a m luat o r g a n i z a ţ i u n e a î n t r e a g ă a p o p o a r e l o r culte, fără a a v e a n o i e l e m e n t e l e n e c e s a r e , a m l i trebuit să ne z i c e m că nu f a c e m decît a p u n e bazele unei c l ă ­ diri p e n i s i p , c a r e t r e b u i e s ă s e p r ă b u ş e a s c ă l a c e a dinţii f u r t u ­ n a » . P. C a r p . Discursuri, I, B u c u r e ş t i , 1907, p. 202. « A m i n t r o d u s întîi f o r m a , a p a r e n ţ a culturii, r ă m î n î n d c a î n u r m ă s ă î m p l i n i m g o l u l r ă m a s î n d o s u l l o r ş i fără d e u m p l e r e a c ă r u i a e l e a m e n i n ­ ţă a se p r ă b u ş i » . ( A . D. X e n o p o l , Influenţa franceză în România, 1887, p . 18.) P i l d e d e a s e m e n e a p e s i m i s m î n c e e a c e p r i v e ş t e p u ­ terea de viaţă a edificiului nostru b u r g h e z ar putea fi înmulţite. T o ţ i aceşti c r i t i c i p e s i m i ş t i p l e a c ă d e l a i d e e a c ă ^ a ş e z ă m i n ' t e l e b u r g h e z e , i z v o r î t e î n A p u s d i n r e g i m u l industrial, l a n o i a u fost altoite pe agricultură şi că agricultura nu va putea suporta acest uriaş e d i f i c i u . î n s u ş i G h e r e a c o m i t e această g r a v ă e r o a r e m e ­ t o d o l o g i c ă şi ajunge chiar să declare « m o n s t r u o s » edificiul n o s ­ tru sociala a l c ă t u i t d u p ă p ă r e r e a s a dintr-un c o m p l e x d e i n s t i ­ tuţii b u r g h e z e aşezate p e u n f o n d agrar. D e a c e e a s o c i e t a t e a n o a s t r ă m o d e r n ă î i insuflă u n e x c e s d e r e v o l t ă , p e c a r e n u r l g ă s i m nici la r e a c ţ i o n a r i i c e i m a i r e t r o g r a z i ( v e z i Neoiobăgia, ed. II, ,p. 72—73). D a c ă a r f i m e d i t a t c e v a m a i s e r i o s a s u p r a g î n d i r i i m a e s t r u l u i său, t e o r e t i c i a n u l n o s t r u socialist ar fi p u t u t să se c o n v i n g ă că epitetul « m o n s t r u o s » nu revine edificiului n o s ­ tru s o c i a l , ci m e t o d e i pe c a r e el i-o aplică, cu p r e t e n ţ i a de a fi •considerată d r e p t « m a r x i s t ă » .

120

Şt. Z e l e t i n

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 121

d e l a c i r c u l a ţ i a l a p r o d u c ţ i a capitalistă. D a r î n c a d r u l a c e s t e i s c h e m e , s o c i e t a t e a î n t î r z i a t ă î n c e a r c ă a păşi pestefaze i n t e r m e d i a r e şi a r e d u c e la decerni calea pe care a l t e n a ţ i u n i a u s t r ă b ă t u t - o î n v e a c u r i . A m arătat c ă pil­ d a t i p i c ă a a c e s t u i . . f e n o m e n n e - o d a u , î n p r o p o r ţ i i vaste,i, S t a t e l e U n i t e şi G e r m a n i a ; b u r g h e z i a î n t î r z i a t ă a a c e s ­ t o r ţări ii-a m a i t r e c u t d e l a m e r c a n t i l i s m l a l i b e r a l i s m , ca b u r g h e z i a v e c h e a n g l o - f r a n c e z ă , ci • a î n a i n t a t de-a d r e p t u l l a ' stadiul, a c t u a l a l s o c i e t ă ţ i l o r c a p i t a l i s t e : la. i m p e r i a l i s m . R o m â n i a ş i J a p o n i a p o t iarăşi s e r v i c a p i l d e de s o c i e t ă ţ i c a r e şi-au s c u r t a t d r u m u l , f ă r ă • a răsturna insă forma generala de evoluţie a burgheziei. Cînd revoluţionarii r o m â n i au transplantat la n o i a s e z ă m i n t e l e e u r o p e n e , a u fost m t î m p i n a ţ i c u s c e p t i c i s m şi z e f l e m e l e : aceasta. părea o rupere cu trecutul, o v i o ­ l e n t a r e a continuităţii evoluţiei. De î n s e m n a t e însăj a m ă n u n t u l c ă r e a c ţ i u n e a şi-a m ă r g i n i t c r i t i c a e i n u m a i la p a r t e a c e a m a i de sus a v i e ţ i i s o c i a l e : la c u l t u r ă şi p o l i t i c ă ; e a n-a atins r e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , c a r e î n s e a m n ă t o t o r u p e r e a c o n t i n u i t ă ţ i i , dar pe c a r e n i m e n e a -nu a băgat-o în seamă. Cînd, de pildă, R o m â n i a a întemeiat î n t î i a l i n i e ferată B u c u r e ş t i - G i u r g i u , e a n-a î n t r e b u i n ţ a t ; tipul d e m a ş i n ă c u , c a r e g e r m a n i i a u d e s c h i s p r i m a l o r l i n i e ferată, N ü r n b e r g - F ü r t h , c i a u a d u s l o c o m o t i v e m o ­ d e r n e ; c î n d s-au c r e a t b ă n c i l e n o a s t r e , n u s-a î n t r e b u i n ţ a t s i s t e m u l c r a s e l o r i t a l i e n e ori a l g i u v a e r g i i l o r e n g l e z i , c i s-a ."adoptat de-a d r e p t u l s i s t e m u l a c t u a l ; c î n d s-a p u s t e m e l i a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e , n u s-a î n c e p u t c u m o a ­ ra engleză, ci cu fabrica m o d e r n ă . î m p o t r i v a acestei ru­ p e r i ă c o n t i n u i t ă ţ i i e c o n o m i c e n u s-a r e v o l t a t n i m e n i ci a f o s t lăsată să' t r e a c ă ca c e v a f i r e s c ; d e c î t c e e a ce î e c o n o m i e p ă r e a firesc,. în c u l t u r ă şi p o l i t i c ă a p ă r u t ' anomalie. . C u m că modernizarea e c o n o m i e i noastre na ţionale impunea totodată şi modernizarea aşezămintelo p u b l i c e , p o l i t i c e , c u l t u r a l e ; c u m c ă n u e r a c u putinţcj s ă i n t r ă m î n l e g ă t u r i e f e c t i v e c u b u r g h e z i a apusean'"' dacă am fi păstrat învelişul arhaic al vieţii noastre s o c i i a l e , aceasta- p a r e a f i s c ă p a t d i n v e d e r e c e l o r c e a u f ă c u critica burgheziei române. ' E d r e p t , e u r o p e n i z a r e a , a t î t de r e p e d e a R o m â n i e i - a creat o d i s a r m o n i e între asezămintele noastre şi menta l i t a t e a a r h a i c ă a g r a r ă a p o p o r u l u i . D a r c h i a r î n ţările

burgheze vechi, cu o evoluţie întreagă de veacuri, ins­ tituţiile s o c i a l e s e p r e f a c m a i r e p e d e d e c î t s u f l e t u l m a ­ sei; a c e a s t a t r e b u i e silită î n u r m ă , p r i n m i j l o a c e v i o l e n t e , să. s e u r c e s u f l e t e ş t e l a î n ă l ţ i m e a c e r i n ţ e l o r v r e m i i . P e s t e acest adevăr a trecut reacţiunea r o m â n ă din pricina axio m u l u i ei eultural, c u m că instituţiile p o p o a r e l o r sînt e x p r e s i a s u f l e t u l u i lor, u n a x i o m c e s-a p ă r u t atît d e sigur, î n c î t n i m e n i n u şi-a d a t o s t e n e a l a d e a-1 s u p u n e c r i t i c i i şi a-1 c o n f r u n t a cu e v o l u ţ i a de fapt. în r e a l i t a t e , în loc ca asezămintele noastre e x o t i c e să se prăbuşească î n lipsă d e o b a z ă i n d i g e n ă , c u m s u n a u p r o f e ţ i i l e d e a t u n c i , b a z a l o r firească — e c o n o m i a n o a s t r ă b u r g h e z ă — s-a lărgit t o t m a i m u l t , a î n r î u r i t t o t m a i a d i n e s u ­ fletul p o p o r u l u i , p u n î n d u - 1 t o t m a i m u l t î n a r m o n i e c u instituţiile n o a s t r e s o c i a l e . A c e s t p r o c e s n u s-a î n c h e i a t î n c ă , f i i n d c ă nu s-a î n c h e i a t n i c i faza de f o r m a ţ i u n e a burgheziei noastre. Deşi europenizarea instituţiilor noastre a fost o n e c e ­ sitate istorică, nu e mai p u ţ i n adevărat că p r o c e d a r e a întrebuinţată în acest s c o p nu e aceea indicată de e x p e ­ rienţa i s t o r i c ă . C e r c e t a r e a d e z v o l t ă r i i b u r g h e z i e i , arată că o . n a ţ i u n e întîrziată r e c u r g e la e x p e r i e n ţ a d i r e c t ă a •celor î n a i n t a t e s p r e a-şi î n t e m e i a instituţii p r o p r i i . A s t ­ fel, e c o n o m i a A n g l i e i — - o ţară î n a p o i a t ă faţă d e F l a n d r a şi F r a n ţ a — e în î n t r e g i m e c r e a ţ i a străinilor, c a r e i-au a d u s atît c a p i t a l u r i l e , c î t ş i p r i c e p e r e a n e c e s a r ă . E m i g r a ţ i a flamandă şi hughenotă joacă în evoluţia e c o n o m i e i en­ gleze un rol hotărîtor1. I n t i m p u r i l e n o a s t r e R u s i a ş i m a i ales J a p o n i a a u r e ­ c u r s l a e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r s p r e a-şi c r e a a s e z ă m i n t e l e m o d e r n e . e c o n o m i c e şi culturale. L a n o i , c î n d s-a f ă c u t î n p a r l a m e n t p r o p u n e r e a d e a se î m p r u m u t a bani în străinătate şi a î n t e m e i a căile f e ­ rate c u m i j l o a c e l e n o a s t r e p r o p r i i , ' I . C . Brătiarîu a răs­ puns în c h i p foarte înţelept, că pentru aceasta noi nu 2 a v e m « m i j l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » p e c a r e l e - a u a v u t alţii . Dar nu era n e v o i e de multă sforţare mintală spre a î n ţ e l e g e c ă e r a m t o t atît d e p u ţ i n p r e g ă t i ţ i s p r e a î n t e ­ m e i a o armată^ n a ţ i o n a l ă , un î n v ă ţ ă m î n t ' n a ţ i o n a l sau o
1

gland, p. 150, 204. 2 Din scrierile .. . etc. I, p. 480.

H.

O.

Meredith,

Outlines

of

the

economie

history

of

En­

122

Şt. Z e l e t i n

I I . Dezvoltarea socială-a României de la

1866 p î n ă î n p r e z e n t 1 2 3

i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , t o a t e p e b a z e l e m o d e r n e ale b u r ­ g h e z i e i a p u s e n e . R e z u l t a t u l a fost c ă î n m o m e n t u l c î n d u n a d i n a c e s t e instituţii a l e b u r g h e z i e i n o a s t r e , m i l i t a ­ r i s m u l , a f o s t p u s ă la p r o b a p r a c t i c ă , o e r î n d u - i să se m ă s o a r e c u instituţia s i m i l a r ă a u n e i b u r g h e z i i î n a i n t a t e , ş u b r e z i m e a c r e a ţ i e i n o a s t r e a ieşit la i v e a l ă în c h i p atît d e tragic, î n c î t atunci, a b i a a t u n c i , s-a r e c u r s l a « m i j ­ l o a c e l e d e ş t i i n ţ ă » ale b u r g h e z i i l o r v e c h i s p r e a r i d i c a m i l i t a r i s m u l n o s t r u l a î n ă l ţ i m e a artei m i l i t a r e a c t u a l e . O r i c i n e îşi p o a t e d a s e a m a c ă . e r a m a i b i n e d a c ă s e t r ă ­ g e a f o l o s d i n î n v ă ţ ă m i n t e l e i s t o r i e i ş i s e f ă c e a astfel d e la început. V o m încerca să p u n e m în lumină cauzele a d i n e i ale a c e s t e i p r o c e d ă r i c e r ă s t o a r n ă e x p e r i e n ţ a n o a s ­ tră p r i v i t o a r e l a e v o l u ţ i a b u r g h e z i i l o r î n t î r z i a t e c î n d v o m cerceta prefacerea claselor sociale. 9. î n a i n t a r e a v e r t i g i n o a s ă a R o m â n i e i de la v e c h i u l la n o u l r e g i m alcătuieşte una d i n ; cele mai interesante e x p e r i e n ţ e s o c i a l e : î n realitate, n u p o a t e e x i s t a o d o v a ­ d ă m a i strălucită d e vitalitate a p o p o r u l u i r o m â n , d e c î t f a p t u l c ă e l n-a s u c o m b a t î n u r m a a c e s t e i p r e f a c e r i a dînci, de ameţitoare repeziciune. S u b invazia c a p i ­ talismului, p o p o a r e mai slabe d e v i n prada d e z o r g a n i z ă ­ r i i , şi. a d e c a d e n ţ e i ; p i l d a c e a m a i t r a g i c ă o dă p o p o r u l turc. Capitalismul a dizolvat v e c h i l e f o r m e de viaţă n a ţ i o n a l ă ale a c e s t u i p o p o r , fără c a e l s ă f i e î n m ă s u r ă a-şi a s i m i l a f o r m e l e v i e ţ i i b u r g h e z e a p u s e n e . D a r R o ­ mânii au trecut greaua p r o b ă " î n chip fericit: ei au dat d o v a d ă c ă sînt î n stare să-şi a s i m i l e z e a ş e z ă m i n t e l e b u r ­ gheze moderne. A c e l factor primordial al e c o n o m i e i capitaliste: aparatul de circulaţie, atît de vast şi de c o m ­ p l i c a t , e i ş i l-au î n s u ş i t î n c h i p d e s ă v î r ş i t . N u m a i r a l m î n e n i c i o î n d o i a l ă că, î n c e e a c e p r i v e ş t e p u t e r e a d e viaţă a p o p o r u l u i , dezvoltarea ulterioară a e c o n o m i e i b u r g h e z e , şi cu aceasta a î n t r e g u l u i e d i f i c i u s o c i a l a |B t o i t p e e a stă î n afară d e o r i c e p r i m e j d i e . ; , S p r e a î n d e p l i n i această o p e r ă , a t r e b u i t ca r e v o l u ­ ţ i o n a r i i n o ş t r i s ă a i b ă u n g r a d d e î n c r e d e r e , î n faţa căruia c u g e t a r e a r e c e r ă m î n e azi u i m i t ă . N u m a i a c e l t e m p e r a ­ m e n t a v e n t u r o s p e c a r e S o m b a r t 1-a d e s c o p e r i t p e s t e t o t l a . o r i g i n i l e b u r g h e z i e i , ş i c a r e n-a p u t u t lipsi n i c i l a

începuturile aceleia tezătoare, faptă.

â

noastre,

lămureşte

asemenea

cu­

P i o n i e r i i b u r g h e z i e i sînt p r e t u t i n d e n i t e m p e r a m e n t e r o m a n t i c e , c e d u r e a z ă p l a n u r i ş i n u ş o v ă i e s c a risca e x ­ p e r i e n ţ e . ' B u r g h e z i a i n t r ă î n v i a ţ ă printr-un. « r o m a n t i s m » s o c i a l , c u m stabileşte acelaşi a u t o r c a r e t a s c r u t a t t o a t e cutele începuturilor burgheziei. A c e s t romantism n-a î n c e t a t î n c ă l a n o i , ş i v a d u r a cit ş i p e r i o a d a m e r c a n t i listă. M a i m u l t , d u p ă r ă z b o i el a s u f e r i t o a d e v ă r a t ă î n ­ t i n e r i r e , c a r e a găsit r ă s u n e t în. f r i g u r i l e f u n d a ţ i u n i l o r bancare. " . Se înţelege că adversarii burgheziei, cu obişnuita lor lipsă d e s i m ţ i s t o r i c , s î n t izbiţi d e c o n t r a s t u l î n t r e s p i ­ ritul m e t o d i c a l b u r g h e z i e i a p u s e n e ş i t e m p e r a m e n t u l n o s t r u z b u c i u m a t ş i a v e n t u r o s . D e aici e i trag c o n c l u z i a c ă r o m â n i i n u sînt apţi p e n t r u v i a ţ a b u r g h e z ă m o d e r n ă ş i c ă a u p r o c e d a t fals\ p ă r ă s i n d vechile, l o r instituţii n a ­ ţionale pentru cele burgheze. N u e nimic? d i n t o a t e a c e s t e a . N i c ă i e r i p i o n i e r i i b u r ­ g h e z i e i n-au f o s t spirite r e c i , c u m p ă t a t e , m e t o d i c e , ş i aceea ce nu se găseşte nici într-o parte la î n c e p u t u r i l e burgheziei nu se p o a t e cere r o m â n i l o r în aceeaşi fază. S p i r i t u l m e t o d i c e u n p r o d u s tîrziu; t e m p e r a m e n t u l n o s t r u n e s i s t e m a t i c nu e- un d e f e c t n a ţ i o n a l , ci o c a r a c t e ­ ristică a fazei d e f o r m a ţ i u n e a b u r g h e z i e i , d i n c a r e n u a m ieşit î n c ă . 10. D a c ă p r i v i m î n u r m ă a s u p r a c e l o r zise, c o n s t a ­ t ă m c ă m e r c a n t i l i s m u l l a n o i , d e altfel c a p e s t e tot, e factorul ce zămisleşte burghezia, şi prin aceasta însuşi statul r o m â n m o d e r n . E l e m e n t e l e p o l i t i c i i m e r c a n t i l e s î n t t o t atîtea p i e t r e d i n c a r e s e c l ă d e ş t e e d i f i c i u l s t a - , tului m o d e r n , Ş i t o a t e a c e s t e e l e m e n t e s e n a s c d i n n e ­ v o i l e c o m e r ţ u l u i , a c e s t g e r m e n d i n care-şi i a fiinţă b u r ­ g h e z i a . C o m e r ţ u l i m p u n e t r e p t a t : căi d e c o m u n i c a ţ i e , institute d e . c r e d i t , r a p o r t u r i j u r i d i c e m o d e r n e ş i d e a i c i m o d e r n i z a r e a î n t r e g i i vieţi d e stat. T o a t ă această v a s t ă operă de creare a edificiului social b u r g h e z c e r e o m î n ă d e fier, o f o r ţ ă c e n t r a l ă c u a u t o r i t a t e c o v î r ş i t o a r e . D e a c e e a î n t r e c u t u l b u r g h e z i e i e u r o p e n e m e r c a n t i l i s m e si­ n o n i m c u a b s o l u t i s m , a n u m e c u a b s o l u t i s m u l ce-şi z i c e l u m i n a t . D e a l t f e l l u c r u l e firesc, c ă c i p r i n însăşi e s e n -

124

Şt. Zeletin

II. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1366 p i n ă în p r e z e n t 123

ţa sa m e r c a n t i l i s m u l e tutela vieţii e c o n o m i c e , ceea ce p r e s u p u n e o forţă centrală care să e x e r c i t e această t u ­ telă. Din acest p u n c t de vedere, dezvoltarea burgheziei r o ­ m â n e n u p r e z i n t ă u n c a r a c t e r d e o s e b i t . E d r e p t căi l a n o i s-a f ă c u t î n c e r c a r e a de a s c o a t e faza m e r c a n t i l i s t ă de sub r e g i m u l m o n a r h i c absolutist şi a o p u n e sub un r e g i m d e m o c r a t i c . Era a i c i o h o t ă r î t â c o n t r a z i c e r e î n t r e problema ce-şi p u n e a s p r e r e z o l v a r e m e r c a n t i l i s m u l n o s ­ t r u , şi mijloacele p e c a r e şi l e - a c r e a t î n a c e s t s c o p . C ă c i d e m o c r a ţ i a e u n a p a r a t g r e o i , c a r e îşi j u s t i f i c ă e x i s t e n ţ a numai- î n p e r i o a d a d e m a t u r i t a t e d e p l i n ă a b u r g h e z i e i , c î n d nu e v o r b a decît de a regula funcţionarea unei vieţi s o c i a l e f o r m a t ă gata. D a r î n p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă , c î n d e n e v o i e de a c r o i p l a n u r i , a c r e a instituţii şi a f ă u r i s t a t e , d e m o c r a ţ i a a r e p u ţ i n r o s t de a f i : aici t r e b u i e o dictatură, inteligentă, gata a lua o r i c î n d măsurile de cuviinţă şi a l e t r a d u c e î n f a p t fără î n t î r z i e r e . C o n d u c e r e a u n u i stat b u r g h e z î n p e r i o a d a d e f o r m a ţ i e s e a m ă n ă b i n e e u o operaţie militară: ea i m p u n e acelaşi r e g i m de dicta­ tură ş i c e n t r a l i z a r e . C h i a r î n f o r m a ţ i a b u r g h e z i e i e n ­ gleze, u n d e poziţia insulară a.ţării a zădărnicit întărirea puterii centrale, dictatura lui C r o m w e l l are u n rol h o tărîtor.. Constituţia democratică română a răspuns n e v o i l o r i s t o r i c e ale m o m e n t u l u i în f e l u l arătat: ea a d u s ia a l ­ cătuirea unei puteri oligarhice centralizatoare- care a c î r m u i t ţâra î n t r - u n " c h i p c e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e d o m n i a absolutismului luminat. în lagărele politice p o t fi spirite pe care- acest p s e u d o - d e m o e r a t i s m le u m p l e d e r e v o l t ă , clar c e r c e t ă t o r u l s o c i o l o g i c n u s e p o a t e o p r i a ' c o n s t a t a s u p e r i o r i t a t e a a c e s t u i fel d e e v o l u ţ i e b u r g h e ­ ză asupra evoluţiei burgheziei apusene. în adevăr, în A p u s c l a s a b u r g h e z ă s-a f o r m a t alături d e p u t e r e a p o ­ l i t i c ă c e n t r a l ă ş i a t u n c i c î n d s-a s i m ţ i t d e s t u l d e t a r e , a î n c e p u t lupta p e n t r u z d r o b i r e a autorităţii centrale şi cucerirea puterii pslitice. De aici.şi-a luat naştere acea serie de i evoluţii burgheze care au zguduit Europa în t o t d e c u r s u l p r i m e i j u m ă t ă ţ i â v e a c u l u i a l X l X - l e a şi. însîngerea'ză R u s i a ş i î n p r e z e n t . Dar în R o m â n i a asemenea frămîntări sînt excluse. C ă c i aici o l i g a r h i a b u r g h e z ă n u s-a f o r m a t alături d e

forţa politică centrală,. ci chiar înlăuntrul acesteia: v e ­ c h e a o l i g a r h i e p o l i t i c ă s-a p r e f ă c u t d i r e c t î n o l i g a r h i e f i n a n c i a r ă . î n a c e s t c h i p s-a î n l ă t u r a t l a n o i p u t i n ţ a unei revoluţii burgheze violente, adică a unei lupte a burgheziei spre^a cuceri puterea politică: oligarhia n o a s ­ tră a î n t r u n i t î n m î i n i l e e i p u t e r e a p o l i t i c ă î n c ă î n a i n t e d e a-şi c r e a ş i p e c e a f i n a n c i a r ă . N u m a i a c e s t e i f e r i c i t e împrejurări s e datoreşte faptul istoric deosebit c ă R o ­ mânia nu va avea să treacă printr-o revoluţie burgheză, , c a r e să î n c h e i e p e r i o a d a m e r c a n t i l i s t ă şi să f a c ă t r e c e ­ r e a în altă. p e r i o a d ă . L ă s î n d la o p a r t e r e v o l t e l e ţ ă r ă ­ neşti, n e î n l â t u r a b i l e î n o r i c e p e r i o a d ă d e f o r m a ţ i e a b u r g h e z i e i , d e z v o l t a r e a R o m â n i e i m o d e r n e are u n c a ­ racter paşnic. A i c i evoluţia clasei b u r g h e z e se c o n f u n d ă cu procesul de prefacere a oligarhiei: se va dizolva o a r e aceasta, p r i n însăşi e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă , î n t r - o d e m o ­ craţie reală? Cercetarea noastră asupra claselor s o c i a l e va î n c e r c a să l i m p e z e a s c ă şi a c e a s t ă î n t r e b a r e .

b) Urmările economice
11. D i n e x p u n e r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n ş i a r o ­ l u l u i său î n c r e a r e a societăţii n o a s t r e m o d e r n e , s-a p u t u t v e d e a cu uşurinţă că acestei politici îi lipseşte la î n c e ­ put un element neapărat spre a fi un tot a r m o n i c , p o ­ trivit în c h i p riguros scopului său: v o r b i m de lipsa m ă ­ surilor de ocrotire a industriei naţionale. Această lipsă e firească Ia î n c e p u t u r i l e o r i c ă r e i b u r g h e z i i , de a c e e a nu se poate face din ea o d o v a d ă de n e p r i c e p e r e a a u ­ torilor politicii noastre mercantile. Constatăm însă f a p ­ tul î n s i n e : î n v r e m e c e c r e a r e a , a p a r a t u l u i d e c i r c u l a ţ i e înlesneşte. răspîndirea tot mai largă a mărfurilor, h o t a ­ r e l e ţării s î n t lăsate larg deschise" c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n , S-a î n t î m p l a t a t u n c i c e e a c e e r a d e a ş t e p t a t : p i e ţ e l e n o a s t r e a ş f o s t i n v a d a t e d e p r o d u s e l e i n d u s t r i e i străi­ n e , a c ă r o r p ă t r u n d e r e î n ţară n u era s t i n g h e r i t ă d e n i c i 1 o p i e d i c ă . Şwb această i n v a z i e , p r o c e s u l d e d i z o l v a r e
1 P e n t r u d a t e statistice a s u p r a c r e ş t e r i i i m p o r t u l u i în a c e s t t i m p , a sa v e d e a : Istoria politicii noastre vamale şi comerciale, de C. I. B ă i c o i a n u , v o i . I, p a r t e a I, B u c u r e ş t i , 1904, p. 56.

126

Şt, Z e i ë t i n

II. D e z v o l t a r e a socială a R o m â n i e i do la 1866 pînă în p r e z e n t 1 2 7 t e n t ă s u b r a p o r t u l e c o n o m i c . î n t r e 1875 ş i 1885 c o n v e n ­ ţia c o m e r c i a l ă m ă t u r ă , c u m v o m v e d e a , ş i c e l e d i n u r m ă rămăşiţe ale industriei noastre naţionale, î n c h e i n d ast­ f e l u l t i m u l act a l t r a g e d i e i . 1 2 . O . i n f l u e n ţ ă t o t atît d e . d e z a s t r u o a s ă a a v u t c o n c u ­ renţa străină asupra industriilor noastre casnice, î n t r e care stupăritul, şi creşterea v i e r m i l o r de mătase a j u n ­ sese la un îndestulător g r a d de înflorire p e n t r u ca p r o ­ dusele l o r să poată servi şi ca articole de e x p o r t 1 . De a t u n c i ţ ă r a n u l f u silit să-şi p r o c u r e d e p e p i a ţ ă a c e l e a r t i c o l e i n d u s t r i a l e p e c a r e m a i î n a i n t e şi le f ă c e a gur, ' îndeosebi articolele de î m b r ă c ă m i n t e . în M o l d o v a , c a r e p r i n . situaţia e i g e o g r a f i c ă ş i d e z v o l t a r e a p o r t u l u i G a l a ţ i era m u l t m a i e x p u s ă c o t r o p i r i i capitaliste, a c e a s t ă ., influenţă a. fost "mai pustiitoare decît în M u n t e n i a ; a i c i i n d u s t r i a t e x t i l ă c a s n i c ă s-a m a i p u t u t - p ă s t r a î n c ă î n chip sporadic în.regiunea,muntoasă.

a resturilor v e c h i u l u i r e g i m a luat un t e m p o vertiginos:, m e s e r i a ş i i a u f o s t desfiinţaţi, ţ ă r ă n i m e a r e d u s ă l a s e ­ nii-proletarizare şi foamete, iar configuraţia claselor s o ­ ciale supusă unei adevărate revoluţii., V o m cerceta fie­ c a r e din aceste urmări la l o c u l cuvenit. A i c i ne v o m o c u p a ou desfiinţarea vechilor, noastre meserii şi rezul­ tatele ei e c o n ó m i c o - p o l i t i c e . "Se ştie c ă o r i u n d e p ă t r u n d e c a p i t a l i s m u l , e l d e s c h i d e m i c i i i n d u s t r i i u n r ă z b o i p e v i a ţ ă ş i m o a r t e . « U n d e fa­ b r i c a . d o m n e ş t e , z i l e l e m e s e r i i l o r sînt n u m ă r a t e , » 1 . M e ­ seriaşii s î n t ruinaţi î n m o d t r e p t a t d e c o n c u r e n ţ a c a p i ­ talistă, c a r e a d u c e p r o d u s e m a i f i n e ş i m a i i e f t i n e . Am avut şi noi o industrie naţională înfloritoare, organizată în bresle, ca peste tot în v e c h i u l r e g i m 2 . D i n ­ t r e a c e s t e a , b r e a s l a c o j o c a r i l o r c ă p ă t a s e o r e p u t a ţ i e şi dincolo, de hotare3. Dar ele au căzut în c o n c u r e n ţ ă cu c a p i t a l i s m u l străin. N u s e p o a t e p r e c i z a c u d a t e , p r o c e ­ sul treptat al acestei tragedii a meseriaşilor noştri. S i ­ t u a ţ i a l o r a î n c e p u t s ă d e v i n ă ş u b r e d ă î n c ă d e ; pe! l a sfîrşitul v e a c u l u i a l X V I I I - l c a , p r i n c o n c u r e n ţ a p e c a r e l e - o ' . f ă c e a u străinii în. p r o p r i a n o a s t r ă ţară, d e v r e m e ce > aceştia se b u c u r a u de mai multă o c r o t i r e ca m e s e ­ riaşii i n d i g e n i . D a r a d e v ă r a t a l o r r u i n ă a î n c e p u t abia după a c c e n t u a r e a ' c o n c u r e n ţ e i capitaliste, d e l a 1830 î n a i n t e . B r e s l e l e p ă s t r e a z ă î n c ă e x i s t e n ţ a l e g a l ă până l a 1873, c î n d c o n s i l i u l d e m i n i ş t r i d e l a 2 7 I u n i e l e e l i b e ­ r e a z ă « a c t u l d e m o a r t e » 4 . D a r v i a ţ a l o r e caV. ş i n e e x i s 1 K. K a u t s k y , Bazele social-democraţiei (Das Erfurter Pro-, gramm, în trad. r o m â n ă ) , Bucureşti, 1911,. p. 18. 2 A s u p r a b r e s l e l o r r o m â n e a se v e d e a V i r g i l N, M a d g e a r u , Zur industriellen Entwicklung Rumäniens, Die Vorstufen des Fabriksystems in der Walachei, Leipziger Inauguraldissertation, 1911.' L u c r a r e a dă şi date (p. 84) asupra literaturii r e s p e c t i v e , de altfel destul de redusă. O e x p u n e r e , m a i r e c e n t ă a chestiunii se găseşte în scrierea d-lui I. N. A n g e l e s c u , Evoluţia economică, a ţărilor româneşti, Bucureşti, 1918. C e e a ce p o s e d ă m în această p r i v i n ţ ă n e i n f o r m e a z ă n u m a i asupra o r g a n i z a ţ i e i b r e s l e l o r ; lip-'; seşte însă u n studiu s o c i o l o g i c c a r e s ă c e r c e t e z e r o l u l l o r social, î n m a r g i n i l e p e c a r e l-au avut. 3 ' « B l ă n i l e c e l e mai f r u m o a s e şi mai s c u m p e din R u s i a se"; l u c r a u l a "noi. Starostea d e c o j o c a r i d i n B u c u r e ş t i era î n c o r e s ­ p o n d e n ţ ă z i l n i c ă cu saraiul S u l t a n u l u i » . I o n G h i c a , Convorbiri economice, b r o ş u r a 6, Bucureşti, 1875, p. 39. 4 V i r g i l N. M a d g e a r u , o p . cit., p. 115.

sin­

Cu d i s t r u g e r e a m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i ţărăneşti s-a săpat în o r g a n i s m u l nostru social o adîncă rană, de a l e c ă r e i u r m ă r i e l s î n g e r e a z ă î n c ă . P r i n aceasta, m e s e r i a ­ şii îşi p i e r d m i j l o c u l d e e x i s t e n ţ ă ş i d e v i n o p o v a r ă p e b u g e t u l statului, iar ţăranii s e , v ă d ' o s î n d i ţ i p e t o t t i m ­ p u l i e r n i i l a i n a c t i v i t a t e forţată. A c e s t t i m p î n c a r e î n ­ cetează m u n c a , cîmpului ei îl c o n s a c r a u mai înainte la p r o d u c ţ i a industrială; d e a c u m , aceasta dispărînd, p o ­ p u l a ţ i a r u r a l ă s e v e d e silită, î n d a t ă d u p ă î n c e p u t u l î n ­ gheţului, la şomaj. Pentru soarta ţărănimii acest f e n o m e n e de c o v î r ş i toare însemnătate: el înseamnă începutul m i z e r i e i 'şi f o a m e t e i , d e c i a a c e l e i situaţii t r a g i c e în. c a r e a j u n g e pretutindeni populaţia satelor în e p o c a de formaţie a b u r g h e z i e i . E c o n o m i s t u l rus N i c o l a s - O n ' p u n e l a ' b a z a . s t u d i u l u i s ă u a s u p r a stării e c o n o m i c e a R u s i e i , t o c m a i , această ideie fundamentală, c u m că distrugerea i n d u s ­ triei c a s n i c e a ţ ă r a n i l o r e p r i c i n a înrăutăţirii s o a r t e i l o r . C ă c i d e a t u n c i ţ ă r a n u l t r e b u i e s ă trăiască uri a n î n t r e g 2 c u p r o d u s u l m u n c i i sale d i n l u n i l e d e v a r ă . D a r e e v i O p : cit., p . 98. * Histoire du développement 1902, p.. 290.
1

économique

de

la

Russie,

Paris,

128

Şt. Z e l e t i n

"

't"

/ V O t t a f e a

s o c i a l f i

a

« M â n i e i de la

1868 p î n ă î n p r e z e n t

129

d e n t că acest p r o d u s ; oricît ar fi de ridicat, nu ajunge să a c o p e r e t o a t e n e v o i l e sale p r o p r i i şi să r ă s p u n d ă ş c e r i n ţ e l o r d i n c e î n c e m a i m a r i ale f i s c u l u i . D e a i c i m i z e r i a î n c a r e s e află ţ ă r ă n i m e a . P r i n d e s f i i n ţ a r e a , m e s e r i i l o r şi a i n d u s t r i e i c a s n i c e , capitalismul dărîmă temelia v e c h i u l u i r e g i m şi curăţă terenul p e n t r u c e l n o u . D i n acest m o m e n t , toată l u m e a e silită a l u c r a p e n t r u s c h i m b , c ă c i i n d u s t r i a p e n t r u . t r e b u i n ţ e l e p r o p r i i e sfărîmată; ţ ă r ă n i m e a t r e b u i e să c u m p e r e d e l a tîrg c e e a c e m a i î n a i n t e p r o d u c e a e a î n ­ săşi. I n acest c h i p s e p r o d u c e c e e a c e M a r x s o c o a t e c e a mai mare revoluţie e c o n o m i c ă : despărţirea agriculturii d e i n d u s t r i e şi c r e a r e a pieţei interne1. A b i a c u a c e a s t a se naşte temelia pe care se clădeşte orice burghezie. Dar în R o m â n i a factorul ce ruinase vechile meserii e r a i n d u s t r i a străină, nu i n d i g e n ă , şi astfel n e v o i l e p i e ţ i i ' abia n ă s c u t e t r e b u i a u s a t i s f ă c u t e d e străini, c u m ă r f u r i produse peste hotare. De aceea, după nimicirea indus­ triei m i e i , s i n g u r u l fiactor p r o d u c ă t o r d e v a l o r i n o i ră­ m a s e ia n o i agricultura. • O r ă ş e n i m e a f u s e s e d e s f i i n ţ a t ă ca p r o d u c ă t o a r e şi cei care mai erau încă prinşi în m e ­ canismul vieţii. e c o n o m i c e făceau c o m e r ţ , adică mînuiau circulaţia. D a r circulaţia nu p r o d u c e valori noi, ea n u ­ m a i p u n e i n m i ş c a r e v a l o r i l e p r o d u s e . Ş i . astfel m u n c a ţăranului r ă m a s e singurul i z v o r d e v e n i t î n tînăra n o a s ­ t r ă s o c i e t a t e b u r g h e z ă . D i n e a t r e b u i a s ă t r ă i a s c ă ţă­ ranul însuşi; din ea trebuia să fie întreţinută, pe cale bugetară, orăşenimea; din ea să se plătească mărfurile a d u s e d i n străinătate, c a ş i „ i m e n s e l e î m p r u m u t u r i c o n ­ tractate toi a c o l o . U r m ă r i l e e c o n o m i c e s e v o r v e d e a mai departe. A m a n tat î n c a p i t o l u l I c ă î n f a z a d e z ă m i s l i r e a b u r g h e z i e i r o m â n e d o u ă ţări c a p i t a l i s t e îşi d i s p u t ă s t ă l l p î n i r e a pieţii n o a s t r e : A u s t r i a ş i A n g l i a . Î n c e t u l c a î n ­ cetul cea dinth e alungată de cea din u r m ă şi redusă l a u n r o l s e c u n d a r . S t ă p î n i r e a pieţii n o a s t r e a j u n g e p e l a 1875 î n rnîinile c a p i t a l i s m u l u i e n g l e z . Dar supremaţia, e c o n o m i c ă engleză e de scurtă d u ­ rată. D o u a sînt c a u z e l e c a r e a u f ă c u t c a d o m i n a ţ i a c a ­ p i t a l i s m u l u i b r i t a n i c p e p i e ţ e l e n o a s t r e s ă fie t r e c ă t o a r e ,
1

o u toată c o v î r ş i t o a r e a e i i n f l u e n ţ ă î n c r e a r e a R o m â n i e i modernie; u n a e d e o r d i n p o l i t i c i n t e r n ş i p r i v e ş t e p o ­ l i t i c a n o a s t r ă c o m e r c i a l ă ; cealaltă, d e î n s e m n ă t a t e h o I ir d o a r e , e de n a t u r ă e c o n o m i c ă , a n u m e c o n c u r e n ţ a griului american, care a inaugurat o n o u ă fază în d e z ­ voltarea e c o n o m i e i e u r o p e n e . L e v o m cerceta p e rînd, spre a pune în lumină rolul lor în evoluţia burgheziei noastre. 1 3 . ' S e p o v e s t e ş t e d e s p r e c e a . dinţii b u r g h e z i e c a r e şi-a l u a t a v î n t î n E u r o p a , a n u m e c e a italiană, c ă a i c i n o b i l i m e a era cu sîrguinţă căutată de b u r g h e z i e p e n t r u serviciile ei militare. D a r cînd se amesteca în politica e c o n o m i c ă , n o b i l i m e a d ă d e a d o v a d ă d e atâta n e p r i c e p e r e , [ncît b u r g h e z i a r e v o l t a t ă i n t e r v e n e a c u e n e r g i e 1 . A c e e a ş i p r i v e l i ş t e se r e p e t ă o r i u n d e şi ori- de cdjfce o r i e l e m e n t e l e a g r a r e , c e stau d e p a r t e d e p u l s u l a f a c e ­ rilor, a j u n g s ă facă m e s e r i a b u r g h e z i e i : s ă î n d r u m e z e politica e c o n o m i c ă . Această e x p e r i e n ţ ă a făcut-o şi R o ­ mânia, s p r e m a r e a e i d a u n ă , c u d e o s e b i r e î n a n u l 1875, OÎnd s-a î n c h e i a t c o n v e n ţ i a c u A u s t r o - U n g a r i a . T r e b u i e r e c u n o a ş t e m însă că m o t i v u l - c e a f ă c u t ' p e coniduc;ilorii noştri de atunci să intervină în politica e c o n o ­ m i c ă a ţării a f o s t n o b i l şi * p a t r i o t i c . P î n ă la a c e a d a t ă convenţiile comerciale încheiate de Turcia cu Ratele europene aveau putere, c u m v o m vedea, ş i p e n t r t r T r r i n t'lpatele r o m â n e c a p e n t r u o r i c e p r o v i n c i e p u s ă s u b su­ zeranitatea i m p e r i u l u i t u r c . R o m â n i i n u e r a u d e c i stăpîni pe p o l i t i c a l o r e c o n o m i c ă . . S-a î n t î m p l a t î n s ă ca Austria să fie d i s p u s ă a. trata d i r e c t cu R o m â n i a î n c h e ­ ierea u n e i c o n v e n ţ i i c o m e r c i a l e , d e c i să-i r e c u n o a s c ă prin a c e a s t a i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . G u v e r n u l r o m â n , tllcătuit d i n e l e m e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , s-a g r ă b i t a se f o ­ losi d o a c e a s t ă ofertă, a r ă t î n d u - s e d e p l i n c o n ş t i e n t d e însemnătatea istorică a m o m e n t u l u i 2 . D a r era v ă d i t că p u t e r n i c a m o n a r h i e v e c i n ă n - a r f i î n c l i n a t s ă f a c ă tiLs! p e 8 2 . - J U l i e n
L u c h a i r e

>

L

e

s

démocraties
a c t u l 0 6 1 m a i

italiennes,

Paris,

I A

*-u făcut la noi de la unire şi de la fundarea dinastiei- sîntein

«ffi.™ de

i n

îiV?

d e

a

S ă v î r ş i

important
P

care
84

Das Kapiţal, vol. I ,ed. I V , p. 712—713.

pUpra

aiun

însemnătatea

a

săvîrşi

convenţiei

neatîrnarea

cu

noastră

Austria,

economiX

Discursuri

p

Carp

130

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1865 pînă în prezent 131 un guvern burghez — dar convenţia rămase. Abia după expirarea ei putu acest lung regim, c e l mai lung pe care I am avut pînă acum în viaţa noastră parlamentară, să Indrumeze economia noastră pe altă cale, ridicând m e r ­ cantilismul român la forma sa ultimă. în vremea noastră de evoluţie în salturi, e g r e u să ppreciem după adevărata lor Însemnătate rezultatele ftoestei convenţii. Trebuie să urmărim de aproape conslatările alarmante ale scriitorilor economici ai vremii, .spre a ne face o idee de situaţia creată în cei zece ani Kt ea a rămas în putere. Iată o pildă: «Rezultatele c o n ­ venţiei cu Austro-Ungaria le cunoaştem: meseriaşii noşlii au ajuns salahori; fabricile s-au închis şi orice în­ cercare de a se întemeia vreo industrie cade sub lovitura noneurenţei din afară. Astăzi ne îmbracă de la cap pînă In tălpi vecinii noştri, ne procură şi cele mai neînsem­ nate obiecte şi, spre completă derîdere, ne trimit pînă şi făină, spirt, vin, cartofi, fructe diferite. Acţiunea dâ­ ra pănătoare a convenţiei comerciale a reuşit să facă să Piară pînă şi din sate strămoşeasca industrie' casnică. Astăzi ţăranii şi tărăncile aleargă la tîrg ca să se î m ­ brace şi să se încalţe. De-abia prin satele de la m u n t e we mai găsesc femei care ţes pînză şi dimie. Sate întregi şi-au părăsit frumosul port naţional, schimbîndu-I cu zdrenţe străine. Tîrgul le procură fularele, panglicile, mânuşile de aţă, botine cu tocuri înalte şi atîtea nimi­ curi de metal şi de sticlă, cu care se împodobeşte sexul liumos» 1 . Chiar şi poetul Eminescu, atît de puţin pregătit penlin înţelegerea chestiunilor economice, a trebuit să com­ itate prin rimpla intuiţie a realităţii, că influenţa amspune în legătură cu doliul aceluiaşi organ de la 17 februarie 111/1, cu ocazia intrării armatelor germane în Paris, şi observă: •.ninîndouă datele se cuvin în adevăr să poarte doliul vechiului organ liberal, ca semn a două mari erori ale partidului său». Discursuri, II, p. 5. Observaţia merită să fie relevată, ca semn II I felului cum autorul ei înţelegea rolul istoric âl burgheziei noastre. < 1 P. S. Aurelian, Politica noastră comercială fată cu convenminile de comerţ, Bucureşti, 1885, p. 31—32. Constatări similare III 1. Ghika, Convorbiri economice, şi A. D. Xenopol, Studii eco­ nomice. Date statistice asupra creşterii importului de articole industriale paralel cu dispariţia vechilor noastre meserii, des­ fiinţate prin concurenţa străină, dă C. I. Băicoianu, op. cit.

ner-ei noastre ţări această cinste dacă nu şi-ar fi d a t seama că in acest m o d ne poate impune mari jertfe. A ş a s-a şi întâmplat. Care e sensul istoric al acestei convenţii între R o ­ mânia şi Austro-Ungaria? Atît prin concepţia, cît şi prin urmările economice, zisa convenţie comercială aminteşte celebrul tratat al lui Methuen (1703) prin care se ştie că diplomaţia engleză, ruginită în mânuirea afacerilor comerciale, a ruinat tînăra burghezie portugheză. A m ­ bele au fost încheiate în interesul agrarienilor şi am­ bele au acelaşi miez: ele prevăd în folosul ţării agricole avantaje pentru exportul produselor pămîntului şi acordă ţării- industriale avantaje pentru exportul fabricatelor. Prin tratatul amintit Portugalia obţinea de la Anglia uşurarea exportului vinurilor ei şi acordă în schimb avantaje pentru importul articolelor industriei engleze 1 , în acelaşi mod, prin convenţia cu Austria, România ob­ ţinea libertatea exportului pentru cerealele, vitele şi vi­ nurile ei şi acorda monarhiei veeine în schimb liberta­ tea importului pentru produsele manufacturate 2 . Astfel agrarienii puteau avea, într-un caz ca şi în altul, iluzia de a fi câştigat un m a r e folos; dar industria indigenă, rămasă fără nici un sprijin faţă de concurenţa unor ţări înaintate, primea o lovitură hotărîtoare. Rezulta­ tul: Portugalia a devenit o colonie a Angliei, România era^ap cale a deveni o colonie austriacă dacă burghezia n-ar fi intervenit în clipa supremă, spre a da politicii economice altă direcţie. 14. Convenţia cu Austria a dezlănţuit în sînul bur­ gheziei noastre, cum era de aşteptat, o furtună de indig­ nare. Ziarele opoziţiei apărură în doliu, deputaţii libe­ rali se retraseră din Cameră şi agitaţia provocată fu atît de serioasă, că guvernul trebui să se retragă 3 . Urmă1 H. O. Meredith, Outlines of the economic history of England,' London, p. 204. 2 Asupra convenţiei come'rciale cu Austria şi a urmărilor ei informează în chip amănunţit C. I. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale şi comerciale, vol. I; de asemenea Karl Grün-) berg, Die handelspolitischen Beziehungen Oesterreich-Ungarns, zu den Ländern an der unteren Donau, Leipzig, 1902. Amintind doliul ziarului Românul de la 30 iunie 1870, a doua zi după încheierea convenţiei cu Austria, T. Maiorescu îl

132

Şt. Z e l e t i n

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 p î n ă în p r e z e n t 1 3 $ numai unui simplu act politic c u m e convenţia c o m e r ­ cială, deşi a f ă c u t şi a c e a s t a t o t ce s-a p u t u t în a c e s t s e n s . E a are, o p r i c i n ă m u l t m a i a d î n c ă , d e n a t u r ă e c o ­ n o m i c ă : a n u m e concurenţa griului american, care des­ chide o epocă nouă în economia lumii. S e ştie e ă n a ş t e r e a R o m â n i e i m o d e r n e p e t e m e l i e burgheză se datoreşte expansiunii capitalismului e n g l e z spre Orient şi că ceea ce aducea burghezia engleză în Marea Neagră şi la G u r i l e Dunării era n e v o i a de grîu. î n c ă p î n ă la a n u l 1780 A n g l i a e o ţară - e x p o r t a t o a r e de grîu1, dar « r e v o l u ţ i a industrială» îndeplinită treptat î n t r e 1760—1830 prin introducerea maşinismului schimbă v e ­ c h e a situaţie ş i i m p u n e i m p o r t u l d e g r î u s t r ă i n p e n t r u pătura industrială. A c e s t grîu soseşte Angliei, în p r i m a jumătate a v e a ­ c u l u i a l X I X - l e a , d i n răsăritul E u r o p e i ; ţara care. i-I ^ p r o c u r ă în m a r i c a n t i t ă ţ i e R u s i a 2 . D u p ă 1830 M a r e a 'Britanie deschide drumul spre provinciile dunărene, pe c a r e l e p u n e astfel î n c o n t a c t c u E u r o p a a p u s e a n ă , l e scoate de sub v e c h e a dependenţă şi le cheamă, la viaţa modernă. Pînă la 1875 ea ajunge stăpînă pe pieţele noastre.. D a r î n acest t i m p u n alt i z v o r d e g r î u s e d e s c h i d e pentru Anglia, a n u m e în l u m e a nouă, şi slăbeşte i n t e ­ 3 resul e i p e n t r u r ă s ă r i t u l E u r o p e i . S t a t e l e U n i t e î n c e p s ă e x p o r t e î n m o d a c t i v g r î u a b i a d u p ă 1860, î n u r m a 4 î n c e t ă r i i t u l b u r ă r i l o r r ă z b o i u l u i c i v i l . E l e satisfac, î n a i n S o m h a r t , Der moderne Kapitalismus, II, 2, p. 1035. Georges Bry, Histoire industrielle et économique de l'An(lletere, p. 627. De altfel, ţ ă r m u r i l e M ă r i i N e g r e .au fost de la î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r istorice grînarul n a ţ i u n i l o r înaintate, c e e a ce a făcut în antichitate pe un g e o g r a f i o n i a n să n u m e a s c ă a c e a s ­ ta r e g i u n e « p î n t e c e l e G r e c i e i » . G. G l o t z : Le travail dans la Grèce ancienne, Paris, 1920, p. 151. K a r l Griinberg, o p . cit., p. 63—64. * C l i v e Day, A history of commerce, L o n d o n , B o m b a y a n d Calcutta, 1912. p. 525. C e e a ce, î n d e o s e b i , a p u s în m ă s u r ă ' S t a ­ tele U n i t e să intervină v i g u r o s pe piaţa e u r o p e a n ă de c e r e a l e a fost v a l u l din ce în ce m a i m a r e de e m i g r a n ţ i care_a r i d i c a t în m o d v e r t i g i n o s n u m ă r u l m u n c i t o r i l o r a m e r i c a n i : n u m a i între I8G0—1870 e m i g r a n ţ i i e u r o p e n i în A m e r i c a se r i d i c ă la 6 m i l i ­ o a n e . La aceasta s-a a d ă u g a t şi d e z v o l t a r e a c ă i l o r ferate, c a r e ;m legat p o r t u r i l e de la p e r i f e r i e eu r e g i u n i l e a g r i c o l e din i n t e ­ rior. V e z i / . c h i l i e V i a l l a t e : Economic imperialism and internatio­ nal relations during the last fifty years, N e w - Y o r k , 1923, p. 10.
2
3

triacă reprezintă o « p r i m e j d i e de m o a r t e » pentru noL. d a c ă n u n e v o m trezi d e c u v r e m e 1 . C i n c i ani d u p ă î n c h e i e r e a c o n v e n ţ i e i , p r o m o t o r u l e i însuşi, î n p r o i e c t u l d e r ă s p u n s l a m e s a j a l m i n o r i t ă ţ i i , e silit s ă f a c ă c o n ­ statarea u r m ă t o a r e : « I n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l s-a p r o d u s o ş t i r b i r e c a r e t r e b u i e r e p a r a t ă fără î n t î r z i e r e : meseriaşul r o m â n a dispărut în m u l t e locuri şi e pe c a l e a dispărea în mai t o a t e » 2 . E d e p r i s o s a î n m u l ţ i c o n s t a t ă r i l e d e a c e s t fel. A j u n g e a r e l e v a f a p t u l i s t o r i c că d e s f i i n ţ a r e a i n d u s t r i e i " n a ţ i o ­ nale înseamnă prăbuşirea desăvîrşită a v e c h i u l u i r e g i m şi e u n a din curiozităţile istoriei • noastre e c o n o m i c e că această revoluţie a fost îndeplinită de e l e m e n t e l e r e a c ­ ţionare, cate voiau tocmai să întărească vechiul r e g i m ! A g r a r i e n i i noştri conservatori, sprijiniţi pe l i b e r a l i s m u l e c o n o m i c a t u n c i en vogue, d e c l a r a u c u p e r f e c t ă î n c r e ­ d e r e c ă n u v ă d n e a j u n s u l u n e i r o b i r i a ţării n o a s t r e faţă d e i n d u s t r i a a u s t r i a c ă ; c ă c i p r i n a c e a s t a v o m v i n d e cereale s c u m p şi v o m cumpăra fabricate ieftine: « v i n ­ d e m " g r î u s c u m p ş i c u m p ă r ă m făină i e f t i n ă » — f ă i n ă măcinată de m o r i l e austriece! Decît, industria austria­ c ă - l e - a t r i m i s , o dată c u făina c e a ieftină, ş i l o v i t u r a de graţie. V o m v e d e a cu ce mijloace v o i a u ei să r e î n v i e v e c h e a o r d i n e socială, după ce o dărîmaseră singuri. 15. î n u r m a c o n v e n ţ i e i c o m e r c i a l e d e T a 1875, : A u s ­ tria a j u n s e s ă c î ş t i g e iarăşi v e c h i u l r o l p e p i e ţ e l e n o a s t r e , î n l ă t u r î n d c a p i t a l i s m u l a n g l o - f r a n c e z d i n situaţia p r e ­ p o n d e r e n t ă p e c a r e o c î ş t i g a s e c u atîta t r u d ă e c o n o m i c ă

1

şi d i p l o m a t i c ă 3 . Din acest moment începe procesul de înstrăinare a României de capitalismul apusean, care dăduse naştere societăţii noastre burgheze moderne .şi apropierea de capitalismul Europei centrale. A c e s t p r o ­

c e s a d u r a t p î n ă I a 1916, c î n d a fost r u p t b r u s c d e b u r ­ g h e z i a n o a s t r ă , î n c e r c î n d a s e î n t o a r c e iarăşi c ă t r e b ă trînii ei p ă r i n ţ i . . , • . D a r o s c h i m b a r e atît d e î n s e m n a t ă ş i d e î n d e l u n g ă în dezvoltarea burgheziei noastre nu se putea datorai
1 I n f l u e n ţ a austriacă, în Scrieri politice şi -literare, e d . M i n e r v a , v o i . I, p. 102. i • 2 P. C a r p , Discursuri, p. 271. o ' K a r l Griinberg, o p . cit., p. 59.

134

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 5 <vl i n d i a n — î n u r m a s ă p ă r i i c a n a l u l u i S u e z — , apoi din alte colonii, să u m p l e n e v o i l e pieţei engleze1. G r î u l românesc, care hrănise pînă atunci pe lucrătorii englezi, t r e b u i s ă c a u t e alt p r o l e t a r i a t f l ă m î n d , ş i c u a c e a s t a ş i geniul nostru p r o t e c t o r trebui să părăsească pentru un t i m p P a r i s , L o n d r a , s p r e a-şi l u a î n altă p a r t e r e ş e d i n ţ a . Dar burghezia r o m â n ă , şi în g e n e r e R o m â n i a m o d e r n ă , v a t r e b u i s ă p o a r t e o r e c u n o ş t i n ţ ă p i o a s ă a c e l e i ţări c a r e i-a d a t l u m i n a z i l e i — A n g l i e i ; c u atît m a i m u l t c u c î t o istoriografie superficială ne-a î m p i e d i c a t pînă a c u m de; a r e c u n o a ş t e pe p ă r i n t e l e a d e v ă r a t al s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e moderne. 16. P e l î n g ă i z o l a r e a v r e m e l n i c ă î n c a r e n e - a a d u s crcncurenţa a m e r i c a n a , e a n e - a p r i c i n u i t ş i alte n e a j u n ­ suri n u m a i p u ţ i n g r a v e . G r î u l S t a t e l o r U n i t e a p u s b ă ­ trâna E u r o p ă î n t r - o g r e a situaţie, cu urmări adinei şi m u l t i p l e . P r e ţ u r i l e s c ă z u r ă p e s t e tot, a m e n i n ţ î n d a g r i ­ c u l t u r a e u r o p e a n ă c u r u i n a 2 . E u r o p a s e v ă z u silită s ă i a măsuri de apărare î m p o t r i v a n o u l u i d u ş m a n , şi cu aceasta v e c h i u l ş i s c u r t u l l i b e r a l i s m îşi d ă d u o b ş t e s c u l sfîrşit. O n o u ă eră s e d e s c h i s e î n e c o n o m i a l u m i i , e r a i m p e r i a ­ lismului, a cărei t e m e l i e e îngrădirea pieţei interne spre a î n d e p ă r t a o r i c e c o n c u r e n t străin. î n c e p u t u l ; a c e s t e i e r e , î n c a r e n e a f l ă m î n p r e z e n t , 1-a f ă c u t G e r m a n i a î n a n u l 1879, p u n î n d t a x e p e i m p o r t u l g r i u l u i : această dată î n ­ seamnă o cotitură n o u ă şi hotărîtoare în e c o n o m i a e u r o ­ peană. D u p ă scurt t i m p , pilda G e r m a n i e i fu imitată de Franţa şi ele A u s t r i a ( 1 8 8 2 ) ; m a i m u l t î n c ă , această ţară, pe care convenţia comercială o făcuse m e t r o p o l a noastră v r e m e l n i c ă , îşi î n c h i s e g r a n i ţ e l e ş i p e n t r u v i t e l e s t r ă i n e , Georges Bry, loc. cit.; Gibbins, The industrial history of England, p. 74. 1 în urma concurenţei americane preţurile griului scad în Londra în chipul următor: 1870—1879 1880—1889 1890—1899 1900—1907 27,75 15,65 12,70 11,85 frc. hectolitrul. „ „ „
1

t e d e toate, n e v o i l e A n g l i e i î n d a u n a ţărilor care-i p r o ­ c u r a u c e r e a l e m a i î n a i n t e . P a r a l e l c u a c e a s t ă n o u ă faţă a tîrgului internaţional de cereale s c a d e treptat şi i n ­ t e r e s u l A n g l i e i p e n t r u c o m e r ţ u l M ă r i i N e g r e şi" a l G u ­ r i l o r D u n ă r i i . L a 1871 ea, r e n u n ţ ă l a n e u t r a l i t a t e a M ă r i i N e g r e , p e c a r e o i m p u s e s e R u s i e i î n tratatul d e p a c e de la Paris în interesul comerţului ei răsăritean1. La 1878 e a m e r g e m a i " d e p a r t e î n a c e a s t ă o p e r ă d e d e s f i i n ­ ţ a r e a f o l o a s e l o r atît d e g r e u o b ţ i n u t e , c e d î n d R u s i e i partea de sud a Basarabiei; aceste trei districte ni le r e t r o c e d a s e A n g l i a l a 1856 t o t î n i n t e r e s u l c o m e r ţ u l u i ei, spre a îndepărta Rusia de la G u r i l e D u n ă r i i ; a c u m , acest interes slăbind, ea c o n s i m t e la cesiunea lor către v e c h i u l r ă p i t o r . S e ştie c ă L o r d u l B e a c o n s f i e l d c e d a s e a c e s t e d i s t r i c t e p r i n t r - u n tratat s e c r e t c u R u s i a î n c ă înaintea C o n g r e s u l u i d i n B e r l i n şi a p o i întreprinse a c e a călătorie triumfală spre capitala Germaniei, spre a j u c a a c o l o c o m e d i a t r a t a t i v e l o r 2 . S-a î n t î m p l a t , s p r e n e n o ­ r o c u l ţării n o a s t r e , c ă r ă z b o i u l p e n t r u n e a t î r n a r e ş i c o n ­ g r e s u l e u r o p e a n c a r e i-a u r m a t a p r i n s - o î n t r - o f a z ă de adîncă prefacere e c o n o m i c ă , cînd vechea noastră m e ­ t r o p o l ă capitalistă, A n g l i a , s e î n d e p ă r t a d e n o i , , i a r n o u a p u t e r n i c ă m e t r o p o l ă c a r e i-a m o ş t e n i t l o c u l , i m p e r i u l g e r m a n , î n c ă n u s e a p r o p i a s e . Ş i astfel, lipsită d e s i n ­ g u r u l s p r i j i n p e eare-1 a r e o ţară a g r i c o l ă î n c o n f l i c t e l e internaţionale, acela a unui p u t e r n i c s u z e r a n capitalist, R o m â n i a şi-a î n c h e i a t r ă z b o i u l c u n e r e u ş i t a d i p l o m a ­ tică c u n o s c u t ă . L a 1878 n - a m a v u t l a s p a t e l e n o s t r u c e e a ce am avut la 1856: un g r u p capitalist e u r o p e a n c a r e a p ă r i n d u - n e p e n o i şi-ar f i a p ă r a t i n t e r e s e l e p r o ­ p r i e i sale p i e ţ e . A ş a s e f a c e c ă « s i m p a t i a » ş i « g e n e r o ­ z i t a t e a » d e a t u n c i a E u r o p e i faţă d e m i c a R o m â n i e s-a schimbat în Congresul de la Berlin într-o atitudine de m a m ă vitregă, care a scandalizat pe cei ce-şi î n c h i p u i a u că la baza t o c m e l i l o r internaţionale stă simţul de d r e p ­ tate. Astfel, griul a m e r i c a n ne-a îndepărtat de vechea noastră m e t r o p o l ă capitalistă şi ne-a scos din raza i n . - | t e r e s u l u i e i i m e d i a t . D u p ă g r i u l a m e r i c a n v e n i m a i târziu
1 Justin Mc Carthy, A history of our own times, voi. 5, Tauchnitz edition, p. 74. 2 Op. cit. p 201.

E. Levasseur, he prix du blé dans divers pays depuis 1771; Htat de Paul Leroy-Beaulieu, La question de la population, Paris, 1913, p. 70

136.

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 3 7 b i r o c r a ţ i i , p r e c u m ş i ale a r m a t e i . I n a s e m e n e a î m p r e j u ­ rări n u e r a d e c î t u n m i j l o c d e a î n t î m p i n a g r e u t ă ţ i l e f i n a n ­ ciare,: d e a î m b o l d i c i t m a i m u l t e x p o r t u l ' d e ' cereale.. Ş i a c e a s t a s-a ş i f ă c u t , cu toate greutăţile create c o ­ merţului de cereale prin concurenţa americană. E x p o r t u l a. fost s p o r i t şi a a j u n s să c r e a s c ă c h i a r î n t r - o p r o p o r ţ i e mai repede decît producţia cerealelor; de aceasta se p o a t e c o n v i n g e o r i c i n e d i n t a b e l e l e statistice, m a i a l e s ducă se ţine seamă de faptul d o v e d i t în m o d n e î n d o i e l n i c c ă c i f r e l e p e n t r u e x p o r t d i n statisticile n o a s t r e sînt i n ­ ferioare e x p o r t u l u i real, d e v r e m e c e n e g u s t o r i i , spre a se sustrage t a x e l o r vamale, i n d i c a u cantităţi mai m i c i d e c î t a c e l e a pe, c a r e l e e x p o r t a u 1 . C r e ş t e r e a m a i m a r e a e x p o r t u l u i d e c î t a p r o d u c ţ i e i arată d e s c r e ş t e r e a c o n s u ­ maţiei i n t e r n e a p o p u l a ţ i e i a g r i c o l e : 1 p e n t r u a se a c o p e r i Sarcinile statului, ţ ă r ă n i m e a e silită a-şi v i n d e h r a n a d e la gură. E x p o r t u l ţărilor agricole înapoiate e un e x p o r t a l f o a m e t e i ; î n p r o p o r ţ i e c u c r e ş t e r e a sa, s c a d e h r a n a ţărănimii. P i l d a tipică o dă « R u s i a f l ă m i n d ă » , care v ă r s a înainte d e r ă z b o i i m e n s e cantităţi d e c e r e a l e î n afară,, pentru ca înăuntru ţărănimea să m o a r ă de foame. D a r aceasta e o regulă generală pentru regiunile agricole abia d e s c h i s e c a p i t a l i s m u l u i : î n e l e c r e ş t e r e a e x p o r t u l u i - înseamnă creşterea mizeriei maselor. \ « D r u m u r i l e d e fier d a u u n p u t e r n i c a v î n t c o m e r ţ u l u i : e x t e r i o r , dar c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r care exportă îndeosebi. materii prime m ă r e ş t e sărăcia m a s e l o r n u n u m a i f i i n d c ă * datoriile noi făcute de g u v e r n în folosul căilor ferate măreşte sarcina; i m p o z i t e l o r , dar f i i n d c ă din acest m o ­ ment orice produs al locului poate fi s c h i m b a t în a u r c o s m o p q l i t , astfel, p r o d u s e l e c e e r a u m a i î n a i n t e i e f t i n e din l i p s a u n e i p i e ţ e . . . se s c u m p e s c şi i e s d i n c o n s u m a lia p o p o r u l u i ; p e d e altă p a r t e producţia însăşi s e m o ­ difică d u p ă f o l o s u l m a i m i c sau m a i m a r e p e n t r u e x p o r t , pe cînd înainte ea se făcea n u m a i d u p ă t r e b u i n ţ e l e ron s u m a r i i l o c a l e » 2 .
1 Vezi E. Costinescu, Le tarif des douanes de 1904, p 72—5. Autorul sopoate că cifrele de export indicate în statisticile ofi­ ciale trebuie majorate cu cel puţin 30 la sută.. 2 Nicolas-On, Historié du développement économique de la mssie, p. 81. Citatul lămureşte şi anomalia aparentă că Ia noî producţia griului creşte mai repede decît a porumbului, deşi se

r u i n â n d astfel c o m e r ţ u l n o s t r u c u v i t e , a c e s t atît d e v e c h i i z v o r de venit al ţărilor r o m â n e 1 . A ş a d a r , situaţia R o m â n i e i l a sfîrşitul p r i m e i n o a s t r e p e r i o a d e mercantiliste, e u r m ă t o a r e a : c o n c u r e n ţ a capita­ l i s m u l u i străin r u i n e a z ă c u desăvârşire i n d u s t r i a n o a s t r ă v e c h e n a ţ i o n a l ă ş i n u n e m a i lasă c a s i n g u r i z v o r d e venit decît produsele pămmtului; concurenţa americană v i n e a p o i s ă n e taie l e g ă t u r a c u A n g l i a , c a r e r ă m ă s e s e î n c ă l i b e r a l ă , ş i s ă n e taie l e g ă t u r a c u p i e ţ e l e E u r o p e i c e n t r a l e ; d a r a c e s t e a r i d i c a r ă z i d u r i l a h o t a r e l e l o r faţă de produsele pămîntului nostru. Cu un cuvînt, capita­ l i s m u l n u n e m a i lăsase d e c î t s o l u l n o s t r u c a m i j l o c d e viaţă, dar ne î n g r e u n a a c u m şi desfacerea r o a d e l o r sale.. C u ' a c e a s t a însă nu se încheie încă tabloul situaţiei. 17. I s t o r i a e c o n o m i c ă arată că o b u r g h e z i e î n t î r z i a t ă n u S e p o a t e d e z v o l t a fără a j u t o r u l f i n a n c i a r a l u n e i b u r ­ ghezii înaintate: capitalurile pe care le reclamă o s o c i e ­ tate b u r g h e z ă î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e n u p o t f i g ă s i t e î n i n t e r i o r ; e l e t r e b u i e a d u s e d i n afară. C î t e v a p i l d e : î n p r e z e n t ] S t a t e l e U n i t e s î n t c r e d i t o r u l l u m i i ; e l e î n s ă s-au întărit în decursul secolului X I X cu capital englez, la r î n d u l ei, A n g l i a , c a r e a j e f u i t c o n t i n e n t e - şi a d i s t r u s seminţii omeneşti, a avut şi ea n e v o i e pînă în s e c o l u l X V I I d e c a p i t a l o l a n d e z ; O l a n d a însăşi, b a n c h e r u l E u ­ r o p e i din secolul X V I I ; a recurs m a i înainte la capital i t a l i a n . Ş i aşa o r i c e b u r g h e z i e t î n ă r ă s e s e r v e ş t e d e a j u ­ torul bănesc al uneia mai bâtrîne, pînă ce prin sîrguinţa ei ajunge ia neatîrnare economică. S e î n ţ e l e g e că- R o m â n i a n u p u t e a f a c e a b a t e r e : e a şi-a c l ă d i t e d i f i c i u l s o c i a l m o d e r n p e d a t o r i e . C e l e m a i î n s e m n a t e î m p r u m u t u r i le-a r e c l a m a t î n t e m e i e r e a c ă i ­ l o r f e r a t e ş i î n t ă r i r e a p u t e r i i m i l i t a r e . D e l a 1866 p î n ă l a 1876 d a t o r i a p u b l i c ă r o m â n ă c r e ş t e d e şase o r i ş i j u ­ m ă t a t e , p î n ă l a 1886 d e n o u ă ori, p î n ă l a 1896. d e a p r o a p e c i n c i s p r e z e c e ori2; Cu ce trebuiau plătite anuităţile a c e s ­ tei datorii? Se înţelege' că cu produsele solului nostru, c ă c i alte v a l o r i n u p u t e a p r o d u c e R o m â n i a ; ş i t o t a c e ­ leaşi p r o d u s e t r e b u i a u s ă satisfacă n e v o i l e v a s t e i n o a s t r e Karl Grunberg, op. cit., p. 65. Pentru date statistice a se vedea op. cit.: Gh. Dobrovici, Istoricul datoriei publice a României.
2 1

138

Şt. Zeletin

ît. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 13!)

Autorul de la care împrumutăm această constatare şi-a dat silinţa să dovedească, pentru Rusia, că în acest proces de sărăcire generală singur capitalismul bancar profită . şi că profitul băncilor creşte tocmai în proporţia în care scade consumul maselor. De, altfel, e evident că într-o societate agrară în care circulaţia e factorul econo­ m i c autonom şi revoluţionar, avînd rolul de a distruge v e ­ chiul regim şi a plămădi pe cel nou, tot profitul ee iese din dizolvarea vechiului regim trebuie să revină fac­ torilor circulaţiei, îndeosebi băncilor. Aceasta şi explică atotputernicia marii finanţe,, care se bucură pretutindeni de o supremaţie nediscutată în această fază de dizolvare a regimului agrar, oricare ar fi — pe hîrtie — constituţia politică a ţării respective. Băncile, ce-i drept, luptă spre a opri pustiirile capitalului de camătă; dar pînă la faza industrializării, economia capitalistă are ca temelie cir­ culaţia şi păstrează în genere un caracter destructiv. La,noi, ca pretutindeni, sfărîmarea vechilor clase agrare e condiţia de naştere a burgheziei; sărăcia, mizeria, foa­ metea, sudoarea, lacrimile şi chiar sîngele păturii rurale e fermentul din care se zămisleşte regimul n o u bur­ ghez 1 . Ţărănimea încearcă să se apere împotriva duş­ manului de moarte cu sapa şi toporul nu numai la noi, ci pretutindeni la începuturile burgheziei. Dar cu aceste arme nu se poate distruge forţa revoluţionară a capitaJ

1 ului: acesta învinge, ţărănimea sucombă şi cu ea şi res­ turile vechiului regim. La noi, unde această tragedie rurală s-a petrecut s u b ochii noştri, s-a născut o întreagă atmosferă de senti­ mentalism rural, care, sub formă de deosebite curente — naţionalism, ţărănism, poporanism —, acoperă pă­ tura sătească cu interesul şi simpatia ei. Dar această simpatie va folosi ţărănimii tot atît de puţin la noi pe cît i-a servit în alte părţi în-aceleaşi împrejurări. Nici mor­ ţii nu învie,, nici roata timpului nu se întoarce înapoi,. 18. De la întemeierea industriei, povara'ce apasă m a i înainte pe spatele clasei agricole începe să se uşureze şi scade pe măsură ce creşte producţia industrială. De atunci înainte maşina statului nu se mai reazemă pe agricultură, ci pe industrie. Tragedia ţărănimii e simpto­ mul fazei de tranziţie a burgheziei de la capitalismul comercial lâ capitalismul industrial, de la procesul de circulaţie la procesul de producţie capitalistă; ea dis­ pare pe măsură ce acest proces înaintează. Istoria eco­ nomică arată limpede oricui vrea şi poate să înveţe ceva dintr-însa că într-un stat intrat în procesul revoluţiei burgheze, singurul mijloc de a ridica starea ţărănimii. <v de a grăbi progresul industriei 1 . De la 1886 burghezia română intră în aeeastă nouă. perioadă de evoluţie; ea începe procesul de industria­ lizare. Condiţiile istorice erau împlinite: camătă şi c o ­ merţul îsi îndepliniseră funcţia lor istorică dizolvantă,. Se acumulaseră pe aceste căi capitaluri; pe rioua bază creată trebuia să se pornească înainte, întregind lipsurilecapitalismului nostru cu capitaluri străine, cum a făcut orice burghezie în aceeaşi situaţie. Cercetăm mai josaceastă fază, precum şi noua întorsătură pe care ea a , impus-o mercantilismului nostru. într-o asemenea fază istorică de prefacere, cînd mi­ zeria maselor izbeşte deopotrivă pe teoretician ca şi pe omul politic, nu e deeît firesc că spiritele sînt stăpâniteJ Eroarea fundamentală • a tuturor teoreticienilor noştri ai chestiunii agrare e ignorarea legăturii organice între agricultură şi industrie, cape trebuie să stea la baza oricărui studiu ştiinţificB] evoluţiei agrare în era burgheză. Vezi cercetările din eap. IV «1 lucrării de faţă.

ştie că ţăranul român nu se hrăneşte cu grîu. Dar grîul e m a ­ terie brută pe care ne-o cefe străinătatea în schimbul banilor pe care ni-i împrumută şi a mărfurilor pe care ni le trimite. 1 E. Costinescu se sileşte să dovedească pe baza creşterii" im­ portului (op. cit., p. 67! că «în medie generală consumaţia ţării s-a împătrit în timpul acestor din urmă 24 ani». Această părere, pe care o împărtăşesc şi alţi autori (de pildă L. Colescu, Progre­ sele economice, p. 96) e cu totul neîntemeiată şi se bazează pe analogia nejustificată între ţările agricole şi ţările industriale. Cea mai superficială comparaţie dovedeşte contrariul. In intervalul de la 1862—1905, observă d-1 C. Gar'oflid. «populaţia a Sporit cu 54 la sută, întinderea culturii cu 83,6 la sută, iar sarcinile statului cu 500 la sută, pe cînd bugetul ţărănesc a descrescut prin schimbarea în defavoarea lui a raportului învoielii, prin ieftinirea muncii şi prin micşorarea producţiunii pămîntului». (Problema agrară şi dezlegarea ei, 1908, p. 14). Nici un argument nu ar putea să convingă că consumaţia maselor a crescut, cîtă v r e m e . creşterea culturii nu înseamnă nimic pe lîngă creşterea sarcinilor ce cad asupra ei.

Ï40

St. Zeletin

iL Dezvoltarea socială a României de ia 1866 pînă în prezent 141 t u r c d e astăzi e r a d e a o x s c o a t e d e s u b a c ţ i u n e a e x c l u ­ s i v ă şi d i z o l v a n t ă a c a p i t a l i s m u l u i c o m e r c i a l şi a o î n ă l ţ a l a t r e a p t a C a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l , a d i c ă : a crea o industrie naţională. A c e s t a e l e a c u l c e v i n d e c ă r ă n i l e s ă p a t e de c o m e r ţ în r e g i m u l agrar: industria, pe de o p a r t e , r e i a f u n c ţ i a v e c h i l o r m e s e r i a ş i , " de a p r o d u c e valori noi, însă o îndeplineşte cu intensitate n e a s e m u i t m a i m a r e ; p e d e altă p a r t e , - a t r a g e l a e a ş i o c u p ă ţ ă r ă ­ n i m e a proletarizată, făcînd din aceasta un e l e m e n t so­ c i a l wt.il, nu o p r i m e j d i e p e n t r u stat, şi u ş u r î n d s o a r t a c e l o r r ă m a ş i l a ţară. I n a c e a s t ă n o u ă d i r e c ţ i e îşi î n d r e a p t ă d e a c u m sforţările b u r g h e z i a n o a s t r ă .

de o pornire febrilă de a c r o i planuri de reorganizare şi r e f o r m ă s o c i a l ă , d e a g ă s i l e a c u r i p e n t r u v i n d e c a r e a ră­ n i l o r săpate în c o r p u l societăţii. P l a n u l burgheziei, izv o r î t din n e v o i l e istorice ale d e z v o l t ă r i i n o a s t r e şi trans­ f o r m a t î n fapt, v a f i e x p u s î n a m ă n u n ţ i m e m a i d e p a r t e . D a r se î n ţ e l e g e că şi r e a c ţ i u n e a s~a o c u p a t pe l a r g cu această problemă, prezentînd reorganizarea socială ca adevărata n e v o i e a timpului. D i n interes teoretic amin­ t i m şi planul ei de reorganizare, care a rămas de d o m e ­ niul istoriei1. Năzuinţa reaeţiunii e de a r e î n v i a trecutul, d u p ă ce ea însăşi f ă c u s e • t o t ce stătea -în p u t i n ţ a o m e n e a s c ă s p r e a-1 î n m o r m î n t a . P l e c î n d d e l a i d e e a ' c ă t e m e l i a ' s o c i e t ă ţ i i e m e s e r i a ş u l şi ţ ă r a n u l , şefii r e a e ţ i u n i i c ă u t a u m i j l o a c e l e l e g a l e p e n t r u a salva a c e ş t i doi stupi e c o n o m i c i ai v e ­ chiului r e g i m ; ei v o i a u să salveze .pe meseriaşi prin re­ î n f i i n ţ a r e a c o r p o r a ţ i i l o r , i a r p e ţărani p r i n ' d e c l a r a r e a poprietăţii mici ea inalienabilă şi indivizibilă; ei nu au p u t u t d e c i să-şi d e a s e a m a c ă a c o l o u n d e p ă t r u n d e c a p i t a ­ l i s m u l n i c i o f o r ţ ă l e g a l ă nu e în stare să s a l v e z e b r e s ­ l e l e de piei re şi ţ ă r ă n i m e a de p r o l e t a r i z a r e , c e e a ce arată c ă e i î n ţ e l e s e r ă t o t atît d e p u ţ i n c a r a c t e r u l s o c i e t ă ţ i l o r m o d e r n e ca şi pe acela al propriei noastre societăţi. Cit p r i v e ş t e p e s i m i s m u l r e a e ţ i u n i i faţă d e v i i t o r u l s o c i e t ă ţ i i r o m â n e m o d e r n e , pesimism bazat pe analogia cu imperiul r o m a n , a cărui prăbuşire se datoreşte tot proletarizării ţărănimii, aceasta d o v e d e ş t e că cultura generală a acestor o a m e n i prezenta serioase goluri. Singur cazul Angliei, c a r e şi-a d i s t r u s ţ ă r ă n i m e a , fără a î m p ă r t ă ş i t o t u ş i s o a r t a i m p e r i u l u i r o m a n , a r f i ajuns s ă l e arate c ă n u s e p o a t e stabili o a n a l o g i e î n t r e s o c i e t ă ţ i l e v e c h i ş i s o c i e t ă ţ i l e m o ­ d e r n e ; căci cele dintîi nu c u n o s c desît capitalul c o m e r ­ cial şi de camătă, care dizolvă vechiul regim, c u m am arătat că 1-a d i z o l v a t pe al n o s t r u ; c e l e d i n u r m ă î n s ă a u cre'at o f o r m ă s u p e r i o a r ă d e c a p i t a l i s m , a n u m e c a ­ pitalul industrial, care clădeşte un n o u edificiu social

• : ' .. c) Desăvîrşirea mercantilismului român . "
1 9 . D u p ă c e r ă z b o i u l d e l a 1877 a d u s e s e r e a l i z a r e a i d e a l u l u i b u r g h e z i e i r o m â n e , a c e l a a l u n u i stat n a ţ i o n a l u n i t a r ş i n e a t î r n a t , n i m i c n u era m a i firesc, d e c î t c a e a s a se gîndească în c h i p serios şi la realizarea i n d e p e n d e n ţ e i e c o n o m i c e , fără c a r e c e a p o l i t i c ă e n u m a i i l u z o r i e . O ţară a g r i c o l ă , c h i a r d a c ă s e b u c u r ă d e n e a t î r n a r e f o r m a l ă , e în r e a l i t a t e o p r o v i n c i e v a s a l ă a m e t r o p o l e i , c a p i t a l i s t e , c a r e îi trimite'bani şi fabricate. « D i n d o u ă ţări c a r e , stau îri r e l a ţ i e d e c o m e r ţ l i b e r , a c e e a c a r e v i n d e a r t i c o l e i n d u s t r i a l e d o m n e ş t e , iar a c e e a ce nu poate oferi decît produse agricole se s u p u n e » 1 . E r a f i r e s c c a b u r g h e z i a r o m â n ă s ă u r m e z e p i l d a al­ t o r a şi d u p ă ce, r e a l i z a s e u n i t a t e a şi n e a t î r n a r e a p o l i t i c ă să năzuiască a întregi această o p e r ă prin înfăptuirea neatîrnării e c o n o m i c e . ,; . . . . M i j l o c u l de a înfăptui neatîrnarea e c o n o m i c ă e u n u l s i n g u r , stabilit şi v e r i f i c a t de întreaga, e x p e r i e n ţ ă a b u r ­ gheziilor înaintate: îngreunarea importului fabricatelor străine, p r o t e c ţ i o n i ş m u î 2 . N i c i o ţară n u şi-a p u t u t c r e a o industrie naţională decît întrebuinţînd în acest s c o p
1 Friedrich List, Das nationale System der politischen Oekonomie, p. 23. 2 «Sistemul protectionist a fost un. mijloc artificial de a fa­ brica fabricanţi... a scurta.în chip violent tranziţia de la vechiul mod de producţie la cel modern». K. Marx, Das Kapital, vol. I, S>. 722.

d i n ruinele, celui v e c h i 2 . Astfel, s i n g u r u l mijloc de a feri
România de soarta imperiului roman ori a imperiului
1 Vezi F\ Carp, Discursuri, p. 269, proiectul de răspuns la mesaj din 3 Decembrie 1881. De asemenea, T. Maiorescu, Dis­ cursuri, III, p. 88. 2 K. Marx, Le Capital, vol. III, partea II, p. 167—168. .

142

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 1 4 3 Turcia continuă a c u p r i n d e şi Principatele r o m â n e sub

puterea politică şi • p u n î n d îndărătul intereselor capita­ lului forţa organizată a statului. Chiar c î n d condiţiile, i s t o r i c e sînt date, o i n d u s t r i e n u s e p o a t e * n a ş t e d e l a . sine, ci p e n t r u aceasta trebuie sprijinul p r i c e p u t al u n e i puteri pontice. D e c î t , s e î n ţ e l e g e d e l a s i n e c ă p e n t r u c a u n stat s ă a c o r d e e c o n o m i e i sale acest sprijin, trebuie, să f i e stăpîn pe politica sa e c o n o m i c ă , deci să aibă neatîrnarea p o l i t i c ă : această c o n d i ţ i e n-a îndeplinit-o R o m â n i a d e c î t d u p ă 1877. A p o i , c h i a r d u p ă c e u n s t a t şi-a c î ş t i g a t n e a ­ tîrnarea politică, încă nu p o a t e păşi la aplicarea u n u i p r o t e c t i o n i s m ' î n a i n t a t d a c ă n-a a j u n s l a un oarecare grad de dezvoltare e c o n o m i c ă . Căci ocrotirea industriei naţionale p r i n îngreunarea i m p o r t u l u i străin î n s e a m n ă j i g n i r e a i n t e r e s e l o r e c o n o m i c e atît a l e b u r g h e z i i l o r î n a ­ intate, c a r e p o t u ş o r r e c u r g e l a r e p r e s a l i i , c î t ş i a c o n ­ sumatorilor proprii. Astfel, nici vasta A m e r i c ă , cu m a r i l e e i r e s u r s e , n u şi-a î n c e p u t s i s t e m u l p r o t e c t i o n i s t d e c î t cu multă greutate1. Cît priveşte România, ea nu î n d e ­ p l i n e a a c e a s t ă c o n d i ţ i e n i c i d u p ă 1877, d e a c e e a î n a l ­ c ă t u i r e a s i s t e m u l u i c i p r o t e c t i o n i s t t r e b u i a s ă ţină s e a m ă d e i n t e r e s e l e s t r ă i n e t o t atît c î t ş i d e i n t e r e s e l e n o a s t r e , c ă u t î n d prin măsurile luate să nu indispună capitalismul 2 străin . Din cele zis* se v e d e îndeajuns de ce mereantilismul r o m â n a t r e b u i t s ă î n c e a p ă s u b o f o r m ă atît d e i m p e r ­ fectă, care a ruinat v e c h e a noastră industrie, şi să se întregească atît de tîrzîu cu e l e m e n t u l s ă u de c ă p e t e n i e ; p r o t e c ţ i a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e . R o m â n i a a ajuns" c u a n e ­ v o i e stăpînă pe politica ei e c o n o m i c ă , de aceea nu a p u ­ tut a p l i c a d e o d a t ă u n s i s t e m m e r c a n t i l i s t î n t r e g , c u t o a t e c ă s-au f ă c u t î n a c e s t s e n s r e p e t a t e sforţări, d e altfel t o a t e z a d a r n i c e . « D i n s e c o l u l al. X V - l e a a v e m d e î n r e g i s t r a t că noi nu putem dispune de regimul nostru vamal, decît 3 aşa c u m n e i m p u n e a u c a p i t u l a ţ i i l e t u r c e ş t i » . «In t o a t e capitulaţiile sale î n c h e i a t e în p e r i o a d a de la 1 8 3 0 — 1 8 7 4 , Clive Day, A history oj commerce, p. 496. Vezi Karl Grünberg, Die handelspolitischen Beziehungen. etc., p. 101 şi urm. 3 C. T. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 2.
2 1

raportul tarifarii»1. . Ş i l a m e n ţ i n e r e a a c e s t e i stări d e l u c r u r i era i n t e r e s a t însuşi c a p i t a l i s m u l străin, « c a r e r e u ş i s e p r i n c a p i t u l a ţ i i l e î n c h e i a t e c u T u r c i a să-şi a s i g u r e î n î n t r e g i m e pieţele române»^. In asemenea împrejurări, toate sforţările anterioare de a o c r o t i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă t r e b u i a u să d e a g r e ş , şi a u dat. N u m a i r ă m î n e a c o n d u c ă t o r i l o r a c e s t e i ţări d e c î t .a p r i v i cu b r a ţ e l e î n c r u c i ş a t e la r u i n a v e c h i i e c o n o m i i n a ţ i o n a l e . C î n d ' r ă z b o i u l inie-a d â t a p o i s t ă p î n i r e a p e s t e p o l i t i c a n o a s t r ă , a c e a s t a s e afla t o t u ş i l e g a t ă p r i n c o n ­ v e n ţ i a c u A u s t r i a , i a r c î n d s-a î n l ă t u r a t a c e a s t ă stavilă, î n 1886, a t u n c i n u m a i e r a n i m i c d e o c r o t i t , c ă c i v e c h i l e i n d u s t r i i f u s e s e r ă d e s f i i n ţ a t e d e c o n c u r e n ţ a străină. T r e ­ b u i a d e c i să se c r e e z e d i n n o u o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , şi aceasta n u s e m a i p u t e a f a c e d e c î t p e b a z e m o d e r n e , s u b f o r m a u n e i m a r i i n d u s t r i i r o m â n e . Ş i astfel d e z v o l t a r e a n o a s t r ă e c o n o m i c ă f u silită a r i s c a d e o d a t ă saltul d e l a meserii la marea industrie, s ă r i n d , peste fazele intermediare. 20. C e e a c e a î m p i e d i c a t î n c ă p r o t e c ţ i o n i s m u l r o ­ m â n , s p r e r u i n a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , e şi î m p r e j u r a r e a istorică, c ă î n v r e m e c e R o m â n i a f ă c e a sforţări d e a-şi întări s i s t e m u l e i m e r c a n t i l i s t , b u r g h e z i a a p u s e a n ă f ă c e a s u p r e m e s f o r ţ ă r i d e a ieşi d i n m e r c a n t i l i s m u l e i s e c u l a r şi a î n a i n t a la o p e r i o a d ă l i b e r a l ă . S e m n a l u l 1-a dat, c u m s e ştie, A n g l i a î n 1846, p r i n d e s f i i n ţ a r e a t a x e l o r p e i m ­ portul griului. Politica liberului s c h i m b inaugurată de atunci, căreia Anglia s i n g u r ă i-a rămas credincioasă pînă în prezent, a avut un e c o u v r e m e l n i c şi asupra c e ­ l o r l a l t e state. La 1860 a i n t r a t pe a c e e a ş i c a l e şi F r a n ţ a . N a p o l e o n îşi p e t r e c u s e o p a r t e a v i e ţ i i s a l e . z b u c i u m a t e în Anglia, t o c m a i în t i m p u l agitaţiilor clubului C o b d e n din Manchester, oraşul ce a dat teoriei liberului s c h i m b n u m e l e său. V r î n d să-şi c a p e t e f a v o a r e a m a s e l o r p r i n Op. cit., p. 12. Op; cit., p. 88. — Neugebauer constată că s-au făcut de tim­ puriu încercări de a se întemeia fabrici româneşti, dar acestea uu trebuit să se închidă din lipsa protecţiei faţă de concurenţa •ilrăină. Beschreibung der Moldau und Walachei, p. 289.
2 1

144

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de, la 1866 pînă în prezent 1 4 5 , I o n G h i c a 1 , P . S . A u r e l i a n 2 , A . D . X e n o p o l 3 . T o ţ i aceşti scriitori încearcă să dovedească publicului r o m â n c e e a c e Fr. List d o v e d i s e p u b l i c u l u i g e r m a n : c ă naţiunile înaintate a u î m b r ă ţ i ş a t l i b e r a l i s m u l e c o n o m i c f i i n d c ă l i ­ berul s c h i m b c o n v i n e intereselor lor actuale; dar că Ta î n c e p u t , c î n d e l e s e aflau î n a c e e a ş i stare d e î n a p o i e r e ca şi n o i , e l e au a c o r d a t i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e o p u t e r n i c ă , ocrotire. Ei vroiau deci să răspîndească în cultura noas­ tră t o c m a i c e e a c e - i l i p s e a a t u n c i şi-i l i p s e ş t e î n c ă : sim­ ţul istoric; d e a c e e a a r ă t a u c ă a t i t u d i n e a s t a t e l o r f a ţ ă ' d e e c o n o m i a lor naţională variază p o t r i v i t c u condiţiileistorice respective. A r g u m e n t e l e lor culminau în î n c h e ­ ierea p r e ţ i o a s ă ş i astăzi, c ă o a m e n i i n o ş t r i d e stat p r o ­ c e d e a z ă g r e ş i t c î n d s e i n s p i r ă d e l a t e o r i i s t r ă i n e , fără. a cerceta substratul de interese c o n c r e t e al u n o r ase­ menea formule. « T r e b u i e s ă r e c u n o a ş t e m c ă d e o a r e c e n e - a m făcut, cultura mai m u l t în Franţa, n e - a m deprins să l u ă m ca e v a n g h e l i e t o t c e n i s-a p r e d i c a t d e p r o f e s o r i i n o ş t r i d e e c o n o m i e p o l i t i c ă . N i c i o d a t ă n - a m ţ i n u t s o c o t e a l ă deistoria d e z v o l t ă r i i e c o n o m i c e a p o p o r u l u i f r a n c e z , delegislaţia s a e c o n o m i c ă d i n t r e c u t ş i p r e z e n t , c i n e - a m : mărginit să ne ţ i n e m orbeşte de teoriile dascălilor n o ş ­ tri. A j u n ş i î n s i t u a ţ i u n i înalte, î n l o o s ă c e r c e t ă m c a r e a fost m e r s u l a l t o r n a ţ i u n i în, d e z v o l t a r e a l o r e c o n o m i c ă , , i n l o c s ă c e r c e t ă m s u b C e r e g i m s-au d e z v o l t a t a g r i c u l ­ tură, i n d u s t r i a ş i c o m e r ţ u l ţ ă r i l o r străine, n e - a m m u l ­ ţ u m i t să a p l i c ă m tale quale c e e a c e a m î n v ă ţ a t î n ş c o a l ă , 4 adică faimoasa teorie a liberului s c h i m b » . A c e a s t ă m i ş c a r e stă s u b i n f l u e n ţ a lui L i s t : A u r e l i a n scrie prefaţa traducerii în româneşte, X e n o p o l îl r e c o ­ mandă, l a J u n i m e a ş i s e f o l o s e ş t e d e i d e i l e s a l e î n t r - o largă m ă s u r ă î n s t u d i i l e e c o n o m i c e . J u d e c i n d d u p ă c o n ­ statările r e p r e z e n t a n ţ i l o r înşişi a i m i ş c ă r i i ; s e p a r e c ă agitaţiunea lor p e n t r u măsuri protecţioniste nu a r ă m a s Convorbiri economice 2 voi. Pe lingă opera, citată, asupra politicii comerciale prezintăun deosebit interes din punctul nostru de vedere lucrarea sa: Cum se poate funda industria în România, Bucureşti, 1881. :) Studii economice,- Craiova, 1882. \ P. S. Aurelian, Prefaţă la traducerea română (de Papiniu) 11 Sistemului de. economie politică a lui List. Citat de G. I Băi­ coianu, op cit., p. 145.
2 1

i e f t i n i r e a vieţii, î m p ă r a t u l a p u s î n c u m p ă n ă i n f l u e n ţ a sa pentru aplicarea principiilor liberale la politica v a - . mală a Franţei1. S u b presiunea puternicului i m p e r i u f r a n c e z u r m a r ă ş i alte state aceeaşi direcţie; Belgia; P r u s i a în 186:2, se v ă z u r ă n e v o i t e a a d e r a Ia p r i n c i p i i l e liberului schimb2. Astfel triumfă liberalismul, după p i l d a A n g l i e i , atît î n F r a n ţ a c î t ş i î n G e r m a n i a , u n d e însă triumful îi fu de scurtă durată. A c e a s t ă s i t u a ţ i e n u p u t e a s ă r ă m î n ă fără î n r î u r i r e asupra, o a m e n i l o r n o ş t r i p o l i t i c i . S p i r i t e l i p s i t e d e s i m ţ istoric, ei nu-şi p u t e a u da s e a m a că p o l i t i c a e c o n o m i c ă a u n e i ţâri atîrnă d e starea e i s o c i a l ă , c i c o n s i d e r a u principiile acestei politici ca adevăruri abstracte, uni­ v e r s a l e ş i a b s o l u t e , b u n e d e a p l i c a t î n o r i c e ţară; d e aceea nu e de m i r a r e că au cercat să le a p l i c e şi la noi. în această atmosferă liberală a fost încheiată c o n v e n ţ i a c o m e r c i a l ă c u Austria,- i n s p i r a t ă d e c r e d i n ţ a c ă î n d o ­ meniul e c o n o m i c principiile liberului schimb « a u fost recunoscute de majoritatea oamenilor competenţi ai ştiin­ ţei c a c e l m a i n i m e r i t m i j l o c p e n t r u î n c u r a j a r e a c o m e r ­ ţ u l u i ş i i n d u s t r i e i , cît ş i p e n t r u î n f l o r i r e a a v u ţ i e i p u b l i c e a unui stat»3. A c e ş t i o a m e n i ar fi p u t u t afla - fără m u l t ă g r e u t a t e , d a c ă n u d i n c e r c e t ă r i proprii", c e l p u ţ i n d i n s c r i e r i l e l u i F r . List, c ă î n r e a l i t a t e l i b e r u l s c h i m b e c e l m a i . n i m e ­ rit m i j l o c d e a d i s t r u g e o b u r g h e z i e î n p r o c e s d e n a ş tere.. P e a c e e a ş i c a l e a p u c a s e ş i R o m â n i a ş i l a e x p i r a ­ r e a c o n v e n ţ i e i c u A u s t r i a î n a i n t a s e atît d e d e p a r t e î n c î t ! m ă c i n a ia m o r i l e austriece şi făina p e n t r u trebuinţele zilnice!4. Cei A c e a s t ă , atmosferă a p r o v o c a t o mişcare de reacţiune. 5 m a i d e s e a m ă r e p r e z e n t a n ţ i a i e i sînt; M a r ţ i a n ,
1

M a x Schippel, Grıındzüge der Handelspolitik, Berlin, 1902,. P- 169. , . - ; • ' . 2 Op. cit., p. 171 şi urm. 3 C. I. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale, p. 143. 4 In anul 1886 România importă din Austria ^ 4 581 576 kg.. făină. N. Paiano, Le grande industrie en Roumanie, Bucarest .1906, tableau X I . * A scos „Analele economice şi statistice", 1860—1864.

146 fără răsunet asupra

Şt. Zeletin publicului nostru, aşa că la 1886,

I I . Dezvoltarea socială a României de la 1856 pînă' în prezent 147 c i s o c i a l e . D e a c e e a a m arătat p e l a r g n e c e s i t a t e a i s t o ­ r i c ă d i n c a r e e a şi-a l u a t fiinţă, î n v e d e r â n d c ă l a n o i , i n t o c m a i ca în a l t e ţări, d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i e o t r e a p t ă necesară de e v o l u ţ i e a burgheziei şi nu rezultatul c a ­ priciului u n u i sau u n o r indivizi, c u m s o c o t încă c e i ce. . n u şi-au d a t silinţa s ă c e r c e t e z e e v o l u ţ i a c a p i t a l i s m u l u i român. E d r e p t că nu o r i c e . n a ţ i u n e e în stare a f a c e p a s u l hotărîtor de la capitalismul c o m e r c i a l la acel industrial. A c e a s t ă t r a n z i ţ i e atîrnă atît d e c o n d i ţ i i l e i s t o r i c e , c î t ş i d e p r o p r i a p u t e r e d e viaţă, a u n e i n a ţ i u n i . I s t o r i a e c o ­ n o m i c ă arată î n s ă c ă ţările c e n u p o t d e p ă ş i c a d r u l capitalismului c o m e r c i a l se dezorganizează şi dispar din cartea v i e ţ i i . R ă z b o i u l v a m a l a a d u s p a g u b e atît R o m â n i e i , cît şi Austriei, i n s ă m u l t m a i m a r i a c e s t e i d i n u r m ă d e c î t celei dintîi: în R o m â n i a el a d a t u l t i m a lovitură c r e ş ­ terii v i t e l o r , d a r A u s t r i a a p i e r d u t d e a t u n c i r o l u l e i predomnitor pe pieţele noastre, şi a n u m e în folosul G e r ­ m a n i e i . D e l a 1870, î n u n n a î n t e m e i e r i i i m p e r i u l u i , c a ­ pitalismul g e r m a n luase un avînt f o r m i d a b i l şi î n c e r ­ case î n c i i i p f i r e s c s ă c u c e r e a s c ă ş i p i e ţ e l e r o m â n e . R ă z ­ b o i u l v a m a l îi^ d ă d u u n f e r i c i t p r i l e j d e a r ă p u n e c o n ­ c u r e n ţ a a u s t r i a c ă şi a oîştiga a i c i î n t î i e t a t e a 1 . In a c e s t chip schimbarea ce intervenise în evoluţia e c o n o m i e i r » m â n e d e l a 1875 l u ă o f o r m ă desăvârşită: c a p i t a l i s m u l Europei' centrale înlocui pe pieţele noastre capitalismul apusean. Burghezia r o m â n ă văzuse l u m i n a zilei sub influenţa rapitalismuJui a n g l o ^ f r a n c e z , c u p r e d o m i n a r e a c e l u i e n ­ g l e z ; d u p ă c u c e r i r e a i n d e p e n d e n ţ e i , e a îşi c o n t i n u ă d e z ­ voltarea s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a u s t r o - g e r m a n , c u predominarea celui german. Imperiul g e r m a n moşteneşte nstfel r o l u l d e m e t r o p o l ă c a p i t a l i s t ă a R o m â n i e i , p e care-1 deţinuse în p e r i o a d a «renaşterii n a ţ i o n a l e » M a r e a B r i ­ tanic. Germania ajunse repede izvorul nostru de bani şi d e m a r f ă , b a n c a ş i u z i n a R o m â n i e i ; d e p e l a 1880 ş i p m ă l a 1804, e a v a r s ă a p r o a p e î n f i e c a r e a n s u m e d e
1

c î n d politica noastră a intrat în m o d efectiv pe această c a l e , spiritele, e r a u p r e g ă t i t e 1 . 2 1 . C u a n u l 1886 s e d e s c h i d e o p e r i o a d ă n o u ă î n dezvoltarea burgheziei române, de aceeaşi însemnătate pe c a r e o a r e şi î n t e m e i e r e a c a p i t a l i s m u l u i b a n c a r : e data cînd î n c e p e în m o d sistematic tendinţa de indus­ t r i a l i z a r e a ţării, d e c i d e a î n t e m e i a u n c a p i t a l i s m i n ­ dustrial. A b i a prin aceasta d e v i n e burghezia un factor esenţial în organismul social, abia de atunci soarta unei naţiuni se identifică cu soarta b u r g h e z i e i sale în aşa fel, că puterea naţiunii î n s e a m n ă în realitate p u t e r e a b u r g h e z i e i , iar r u i n a b u r g h e z i e i - a d u c e r u i n a n a ţ i u n i i î n c ă î n a i n t e d e a c e a s t ă dată, d i n î m p r e j u r ă r i l e e x p u s e m a i sus, b u r g h e z i a n o a s t r ă f u s e s e silită s ă s e g î n d e a s c ă în c h i p serios la întemeierea unei industrii proprii şi făcuse încercări izolate în această direcţie. C î n d î n c e ­ p u r ă t r a t a t i v e l e c u A u s t r i a p e n t r u r e î n n o i r e a eonven-,* ţiei, R o m â n i a le duse din noul ei punct de vedere, al înfiripării u n e i industrii proprii. C u m însă Austria r e ­ c u z ă să primească cererile R o m â n i e i , tratativele dădură g r e ş , ş i astfel s e n ă s c u î n t r e a m b e l e ţări u n « r ă z b o i v a m a l » 2 . în t i m p u l acesta R o m â n i a păşi la realizarea p l a n u l u i ei de a-şi î n t e m e i a o i n d u s t r i e p r o p r i e , şi în a c e s t s c o p îşi e l a b o r a o l e g i s l a ţ i e s p e c i a l ă . A s t f e l l u ă f i i n ţ ă l e g e a d e l a 1 2 M a i 1887, c o n ţ i n î n d « m ă s u r i g e ­ 3 nerale spre a v e n i în ajutorul industriei naţionale» . N u n e v o m o c u p a c u c a r a c t e r u l . a c e s t e i legislaţii. C e e a ce ne interesează pe noi sînt pricinile şi u r m ă r i l e «Publiciştii de toate, gradele au contribuit a lumina tara şi a determina acel cureat puternic ce există astăzi în România cu privire la creaţia şi încurajarea industriei naţionale». Loc. cit. 2 Karl Griinberg, Die handelspolitischen Beziehunren etc.,: p. 68 şi urm. 3 Asupra caracterului legislaţiei noastre pentru dezvoltarea industriei naţionale informează cel mai bine autorul ei principal. Să se consulte deci B. Costinescu, Tariful vamal din 1904; ace­ laşi, Încurajarea industriei naţionale, 1912. O scurtă privire asu­ pra acestei legislaţii dă M. I. Paiano, La grande industrie en Roumanie, 1906; expunerea amănunţită a începuturilor legisla­ ţiei noastr» protecţioniste se găseşte în una din puţinele lucrări documentate ce posedă literatura noastră specială: I. C. Băicoianu, Istoria politicii noastre vamale şi comerciale de la regula­ mentul organic pini in prezent.
1

Karl Griinberg, op. cit., p. 84.

148

Şt. Zeletin

II Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă înprezent H-9 M e t r o p o l a c a p i t a l i s t ă t r e b u i e să-şi a p e r e c o l o n i i l e a g r i ­ c o l e nu din «generozitate», ci din acel interes p r o z a i c c a r e face pe o r i c e patron să apere viaţa harnicului m u n ­ c i t o r c ă r e i d ă p î i n e ş i sare. Ş i a c e s t i n t e r e s nu-1 m a i avea a c u m capitalismul apusean, ci cel german. De aceea şi burghezia r o m â n ă trebui să caute sprijin în E u r o p a centrală, şi cu aceasta Berlin-Viena moşteni şi pe teren p o l i t i c r o l u l p e care-1 a v u s e s e m a i î n a i n t e P a r i s - L o n d r a . Alipirea politică a R o m â n i e i m o d e r n e la Europa cen­ trală d e v e n i s e o n e c e s i t a t e şi se î n d e p l i n i , în c h i p f o r ­ m a l , în a n u l .1883 p r i n t r - u n tratat s e c r e t 1 . La început noua orientare politică a-burgheziei-noas­ t r e o p u s e î n t r - o situaţie d e s t u l d e c i u d a t ă . E a c r e s c u s e in atmosfera culturală apuseană, se adăpase la i z v o a ­ rele civilizaţiei franceze şi zidise edificiul nostru social m o d e m după m o d e l u l aşezămintelor franceze. în al n o u ă ­ lea d e c e n i u a l v e a c u l u i d i n u r m ă e a î n d r e p t ă însă tara noastră înspre o naţiune cu care nu avea încă n i c i - o l e g ă t u r ă s u f l e t e a s c ă . Ş i aşa s e f ă c u c ă b u r g h e z i a r o m â n ă se orienta pe teren cultural spre A p u s , iar pe t e r e n e c o n o m i c şi politic spre centrul Europei: interesele ei se concentrară în Berlin, pe ' cînd inima ei rămase tot în Oraşul-lumină, u n d e odinioară r e v o l u ţ i o n a r i i noştri afla­ s e r ă c e e l i b e r t a t e a ş i l u p t a s e r ă p e n t r u dînsa p e b a r i c a d e . Cu încetul această d i z a r m o n i e în atitudinea b u r g h e ­ ziei r o m â n e î n c e p u ş ă dispară. I n t e n s i t a t e a l e g ă t u r i l o r noastre e c o n o m i c e cu G e r m a n i a aduse cu sine si o [ h , tensificare a legăturilor culturale. Universităţile g e r m a n e î n c e p u r ă .să a t r a g ă c e t e t o t m a i n u m e r o a s e d e t i n e r i români, l i m b a g e r m a n ă cîştigă tot m a i m u l t teren în ş c o l i l e p u b l i c e , c a ş i î n p o p o r , m a i ales î n l u m e a d e afaceri, u n d e c u l t u r a f r a n c e z ă n u p u t u s e r ă z b a t e ; astfel Germania dădu s e m n e că e în măsură a învinge A p u ­ sul ş i î n n o u a c o n c u r e n ţ ă c u l t u r a l ă , d u p ă c u m î l î n v i n Ideea noii orientări politice, a pornit din sînul reacţiuniiIn ca în anul 1881 T. Maiprescu publică în Deutsche Revue un ar­ ticol în care arată nevoia alipirii României la politica Puterilor Centrale. Vezi Discursuri, III,' p. 6 şi urm. Oricine urmăreşte Insă evoluţia noastră socială în a doua jumătate a veacului din u i-mă îşi poate da limpede seama că noua îndrumare a politicii noastre externe nu se datoreşte influenţei, unui sau unor spirite OU simpatii germane, ci izvorăşte din înseşi nevoile vitale ale burgheziei române. -

b a n i g u v e r n e l o r r o m â n e î n v a l o a r e totală d e peste u n m i l i a r d , asa că în a c e s t d i n u r m ă an 3/4 d i n d a t o r i a n o a s ­ t r ă p u b l i c ă sînt d e ţ i n u t e d e m a r e a f i n a n ţ a g e r m a n ă . E x p o r t u l m ă r f u r i l o r ' g e r m a n e spre R o m â n i a creşte de . a s e m e n e a - e l o c u p ă n u m a i p u ţ i n d e 6 0 — 7 0 000 l u c r ă ­ t o r i g e r m a n i . A c e a s t ă i n v a z i e de- b a n i ş i m ă r f u r i g e r - / m a n e trebuia să influenţeze şi direcţia exportului n o s ­ tru; g r î u l r o m â n , s i n g u r u l m i j l o c d e s e a m ă c u c a r e ţ a r ă n o a s t r ă p l ă t e ş t e b a n i i ş i m ă r f u r i l e străine, îşi l u ă d r u ­ m u l spre pieţele Germaniei, a cărei putere de . absorbţiune creştea m e r e u , potrivit cu creşterea curentului de b a n i ş i m ă r f u r i c e e a î l r e v ă r s a s p r e n o i : î n 1893 e a n e c u m p ă r ă g r i a î n v a l o a r e d e 127 m i l i o a n e lei, pe, c î n d n u m a i c u d o i ani m a i î n a i n t e g r î u l r o m â n , e x p o r t a t î n G e r m a n i a , se ridicase abia la 9V2 m i l i o a n e 1 . Această adîncă s c h i m b a r e în relaţiile b u r g h e z i e i n o a s ­ t r e se îndeplineşte în cursul deceniului al nouălea1 al -veacului t r e c u t ; e a n e î n s t r ă i n e a z ă d e c a p i t a l i s m u l a p u ­ s e a n şi ne apropie de capitalismul european. C u m că n o u a , d i r e c ţ i e e c o n o m i c ă t r e b u i a s ă atragă d u p ă s i n e şi o n o u ă orientare politică, aceasta e l i m p e d e p e n t r u o r i c i n e are i d e e d e m e c a n i s m u l s o c i e t ă ţ i l o r - burgheze.-' Op. cit., p. 104—105.... Grünberg crede a fi descoperit-o do­ vadă «picantă» (p. 115) că năzuinţele României de a se apropia >de Germania ar fi dat greş prin faptul că de la 1894 pînă la .1900 imperiul german ar fi căzut pe a şasea treaptă mtre_. statele cumpărătoare de grîu românesc! Locul întîi ar fi ajuns să-1 ocu­ pe Belgia! cu proporţia zdrobitoare de 38,24 la sută din exportul nostru total, pe cînd Germania ne-ar fi cumpărat în acest inter­ val abia 8,20 la sută. Distinsul scriitor austriac, cade aici victimă ..unei desăvîrşite erori. Belgia joacă rolul unui intermediar: ea transportă grîul român din porturile noastre, îl încarcă în por­ turile ei pe. şlepuri, iar pe acestea le porneşte pe Rin spre ora-' şele germane de destinaţie. (F. Maurette, Les grands marchés des matières premières,' Paris, 1922, p. 63. De asemenea I. I. Răducanu, Die deutsch-rumänischen Handelsbeziehungen, In Sch­ mollers Jahrbuch din 1904, p. 1451). Această eroare ar fi putut •S-D descopere uşor Grünberg dacă consulta cifrele pe care Îs indică statistica germană asupra importului de cereale române, în care caz s-ar fi putut convinge că rolul Germaniei în expor­ tul român nu şi-a pierdut însemnătatea. De altfel e şi firesc, că dacă Germania n-ar fi avut nevoie de grîul românesc, nu s-ar fi interesat cu atîta stăruinţă de pie­ ţele noastre, după cum şi Anglia s-a înstrăinat de ţara noastră din moment ce a început să-i sosească grîu din alte părţi.
1

150

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1886 pînă în prezent 151 c a r e - c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza m e r c a n t i l i s t ă . U n d e a j u n g e ţ ă r ă n i m e a î n t r - o ţară care-şi d i s t r u g e i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă , aceasta n e - o arată î n d e a j u n s p i l d a S p a n i e i . C î n d se j u d e c ă rezultatele obţinute de industria noas­ tră n a ţ i o n a l ă n u t r e b u i e s ă s e p i a r d ă d i n v e d e r e f u n c ­ ţia e i i s t o r i c ă î n faza a c t u a l ă d e d e z v o l t a r e s o c i a l ă . A m arătat c ă î n t e m e i e r e a u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e a l c ă t u i e ş t e o p a r t e i n t e g r a n t ă a i d e a l u l u i n a ţ i o n a l ah b u r g h e z i e i ; ea are rolul istoric de a c o m p l e t a independenţa politică, c r e î n d u - i t e m e l i a e i reală': i n d e p e n d e n ţ a e c o n o m i c ă . Ş i acestei c h e m ă r i r ă s p u n d e i n d u s t r i a i n d i g e n ă î n m ă s u r a î n c a r e e a i z b u t e ş t e s ă p r o c u r e ţării sale l u c r u r i l e p e n ­ tru c a r e m a i î n a i n t e era. t r i b u t a r ă străinilor. C e l c e c o n iultă d a t e l e statistice, a v î n d î n v e d e r e această f u n c ţ i e istorică a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e , n u are n i c i i m temei s ă s e a r a t e î n d u r e r a t d e j e r t f e l e c e e a i m p u n e ş i fu devină n e î n c r e z ă t o r în viitorul ei. R o a d e l e b i n e f ă c ă t o a r e ale m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u industrial s-au s i m ţ i t î n d a t ă d u p ă a n u l 1886, c î n d a f o s t inaugurat acest r e g i m d e o c r o t i r e 1 . C î t p r i v e ş t e starea

se se în vechea concurenţă economică. Victoria ei în aceas­ t ă n o u ă l u p t ă p u t e a f i c u atît m a i s i g u r ă , c u cît e a i z b u t i s e a-şi p r e g ă t i t e r e n u l : e a r ă s p î n d i ş e î n • i n t e l e c ­ tualitatea r o m â n ă credinţa că cultura germană ar îi mai «solidă» d e c î t c e a f r a n c e z ă , f ă c î n d astfel t i nara noastră generaţie să prefere aşezămintele culturale g e r ­ m a n e celor franceze. Ţinînd seamă . de . greutăţile p r o ­ v e n i n d din heterogenitatea de limbă şi temperament,, r e z u l t a t e l e o b ţ i n u t e d e influenţa- c u l t u r a l ă g e r m a n ă in. R o m â n i a , î n t r - u n t i m p atît d e scurt, p o t f i c o n s i d e r a t e , ca u i m i t o a r e . . , M Aşadar, începînd cu penultimul d e c e n i u al veacului trecut, cucerirea e c o n o m i c ă a R o m â n i e i de către G e r ­ m a n i a atrase, d u p ă sine c u c e r i r e a p o l i t i c ă ş i culturală.. C î n d anul 1916 î n t r e r u p s e b r u s c l e g ă t u r i l e î n t r e c e l e d o u ă ţări, R o m â n i a e r a p e c a l e d e a d e v e n i o c o l o n i e e c o n o m i c ă , p o l i t i c ă şi c u l t u r a l ă a G e r m a n i e i , aşa c u m . f u s e s e p e l a m i j l o c u l ' a c e s t u i v e a c faţă d e f r a n c o - e n g l e z i . 22. N o u a s u z e r a n i t a t e e c o n o m i c ă a c a p i t a l i s m u l u i g e r ­ m a n n-a fost, î n p r i n c i p i u , o p i e d i c ă p e n t r u c o n s o l i d a r e a m e r c a n t i l i s m u l u i n o s t r u . G e r m a n i a însăşi i n t r a s e d e l a 187.9. p e . c a l e a p r o t e c ţ i o n i s t ă , d e c i n u p u t e a s ă s e o p u n ă la - străduinţa l e g i t i m ă a s t a t e l o r cu c a r e a v e a l e g ă t u r i c o m e r c i a l e de a se folosi de aceleaşi m i j l o a c e pentru a-şi o c r o t i e c o n o m i a n a ţ i o n a l ă . D a r î n c e r c ă r i l e R o m â n i e i d e a-şi î n t e m e i a o i n d u s ­ t r i e p r o p r i e a u f o s t p r i v i t e c u multă- n e î n c r e d e r e nu. n u m a i d e s c r i i t o r i i străini, c e e a c e e firesc, c i ş i d e u n i i s c r i i t o r i r o m â n i , c e e a c e n u m a i e firesc. S-a f ă c u t a d e ­ sea s u m a f o l o a s e l o r c e n e a d u c e i n d u s t r i a n o a s t r ă ş i s-a c r e z u t a s e d e s c o p e r i c ă e a n u c o r e s p u n d e s a c r i f i ­ c i i l o r p e c a r e l e i m p u n e ţării. A c e s t p u n c t de v e d e r e e încă o d o v a d ă a lipsei de simţ istoric cu care se judecă începuturile burgheziei. E adevărat că o industrie în p r o c e s de naştere i m p u n e m a r i sacrificii, î n d e o s e b i ţ ă r ă n i m i i , c a r e e silită s ă c u m ­ p e r e f a b r i c a t e n a ţ i o n a l e m a i p r o a s t e ş i m a i s c u m p e decît. c e l e s i m i l a r e străine. D a r istoria b u r g h e z i e i arată c ă c u a s e m e n e a sacrificii t r e c ă t o a r e ţ ă r ă n i m e a îşi a s i g u r ă bu­ n ă s t a r e a e i v i i t o a r e d e ' clasă, c ă c i n u m a i d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i e în m ă s u r ă a î n l ă t u r a a c e a m i z e r i e de la sate

Felul' industriei

Consumul

intern

Capacitatea . Producţia de producţie a in­ , e f e c t i v ă a 'indus­ dustriei naţionale triei naţionale

Ind. metalurgică. „ „ ,, „ textilă zahărului . hîrtiei . . . pielăriei . .

413 463 tone 116 074 „ 95 000 „ 38 000 „ 51267 „

375 000 tone 116 950 „ 120 000 „ 32 000 „ 59 046 „

187 978 tone 97 458 „ 85 000 „ ' 32 000 „ 49 682 „

Vezi C. I. Băicoianu, op. cit, p. 325. Extragem următoarele •Onstatari; «Importul făinii, de la 3 940 238 kg înainte de 1886 Bflzu la 3 552 kg; acel al pastelor făinoase de la 416 084 la 49 983 Mi săpunurile de la 258 015 kg la 32 078 kg; luminările de steaInfl <le la 699 027 kg. la 310—360 kg. îndeosebi asupra industriei p t l a n e i influenţa politicii tarifare de la 1886 a fost hotărîtoare. înainte de 1886 pieile vitelor noastre se exportau în AustroHnfiafia, pentru a ni se trimite înapoi sub formă de fabricate. Bţ In 1 138 733 kg piei tăbăcite, reprezentînd o valoare de 8 Bilioane lei în cifră rotundă, importul acestui articol scade după Mflfl la 479 238 kg în valoare numai de lei 1917 Î52. De unde înmiit- de 1886 importul încălţămintei se ridică la cîteva mili-

152

Şt. Z e l e t i n

U. D e z v o l t a r e a s o c i a l ă a R o m â n i e i de la 1836 p î n ă în p r e z e n t 153

d e astăzi, aceasta r e i e s e l i m p e d e d i n t a b l o u l a l ă t u r a t ­ e i arată î n c e m ă s u r ă a u a j u n s r a m u r i l e d e s e a m ă a l e industriei noastre să împlinească n e v o i l e interne1. Aşadar, ţie a velul afară de metalurgie, — pentru capacitatea atinge industria din de produc­ tot ni­ le mari" satis­ în-' industriei nevoilor — ceea cu cea -noastre interne ce că din cu naţionale peste

zahărului unei putea

voiul n e v o i l o r interne1. G r a v i t a t e a u n e i atari situaţii o u p o a t e f i n e s o c o t i t ă ; c ă c i m e t a l u r g i a , deşi î n d e z v o l t a ­ rea i s t o r i c ă v i n e d e r e g u l ă î n u r m a i n d u s t r i e i t e x t i l e , i a faza a c t u a l ă a l c ă t u i e ş t e t o t u ş i . c o l o a n a v e r t e b r a l ă a d e z v o l t ă r i i i n d u s t r i a l e . S î n t însă i n d i c i i c ă t e n a c i t a t e a p o l i t i c i i n o a s t r e d e stat v a i z b u t i s ă î n v i n g ă a c e s t e g r e u ­ tăţi î n t r - u n v i i t o r f o a r t e a p r o p i a t 2 . A c u m , privind industria în c o m p l e x u l întregii noas­ t r e producţii naţionale, reiese că e c o n o m i a r o m â n ă are incă u n c a r a c t e r p r o n u n ţ a t a g r a r : v a l o a r e a p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e s e u r c ă abia l a u n sfert d i n v a l o a r e a p r o ­ ducţiei a g r i c o l e 3 ; pe cînd cea dintîi luptă să î m p l i n e a s c ă nevoile interne, cea din urmă dă şi un prisos pentru e x p o r t . D a r aceasta n u p o a t e s u r p r i n d e . T o a t e ţ ă r i l e a p u s e n e au — în p e r i o a d a " r e v o l u ţ i e i b u r g h e z e — un c a r a c t e r agrar; A n g l i a însăşi a f o s t o ţară e x p o r t a t o a r e d e c e r e a l e p î n ă l a 1780, a d i c ă u n v e a c d u p ă r e v o l u ţ i a e i b u r g h e z ă , p e c î n d R o m â n i a n-a ieşit î n c ă d e - a b i n e lea clin p e r i o a d a r e v o l u ţ i o n a r ă . D a r s e c u v i n e s ă l u ă m in c o n s i d e r a ţ i a că s c u r g e r e a a n i l o r a s c h i m b a t p e s t e tot, Ş] e pe c a l e să" s c h i m b e şi la n o i , r a p o r t u l î n t r e cei. d o i factori, a n u m e î n d e f a v o a r e a a g r i c u l t u r i i . P r i s o s » ! d e Cereale p e n t r u e x p o r t a s c ă z u t şi e sortit să s c a d ă ; p e n ­ tru a n u l 1923, a c ă r u i p r o d u c ţ i e a g r i c o l ă e c a l i f i c a t ă di' « b u n i ş o a r ă » , p e s t e d o u ă t r e i m i a u fost s o r t i t e c a n e ­ cesare c o n s u m u l u i i n t e r n , r ă m î n î n d m a i p u ţ i n c a o t r e i ­ me pentru export4. T r e b u i e să ne deprindem cu gmdui
1 în a c e s t c a z d i s p o n i b i l i t ă ţ i l e n o a s t r e s-ar istovi în S ar>-: Vezi M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în ftoua Românie, B u c u r e ş t i , 1921, p. 22. 2 în e x p u n e r e a făcută p r e s e i la 16 f e b r u a r i e a. c. de c ă t r e ministerul de i n d u s t r i e s-a c o m u n i c a t că g u v e r n u l a hotărît î n ­ fiinţarea a trei m a r i u z i n e m e t a l u r g i c e , m e n i t e a satisface pe neplin, î m p r e u n ă c u uzinele- v e c h i , n e v o i l e i n t e r n e . P e n t r u a c e s ­ te n o i î n t r e p r i n d e r i s-ar fi şi asigurat c o n c u r s u l u n o r m a r i f i r m e Itrăine, aşa c ă t e r m e n u l d e instalare n u v a t r e c e d e d o i ani. E de m a r e i n t e r e s să, se v a d ă , în acest caz, ce. fel se va r e ­ zolva p r o b l e m a a p r o v i z i o n ă r i i c u m a t e r i e p r i m ă . , :l P e n t r u a n u l 1923 v a l o a ' e a p r o d u c ţ i e i 'aerieni* e de 71 li.'irde .şi j u m ă t a t e , iar a p r o d u c ţ i e i i n d u s t r i a l e de 24 m i l i a r d e « ! j u m ă t a t e . D i n l u c r a r e a cl-iui Şt. C h i c o ş : « P r o b l e m a e x p o r t u l u i II p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă » , c a r e va a p ă r e a . • V e z i E u g . G i u r g e a : «Situaţia a g r i c o l ă a R o m â n i e i » , i n Bu­ letinul Statistic al României, 1924, n o . 1, p. 145,

întrece instituţii şi

îndreptăţeşte «industria provinciile siguranţă, din

constatarea alipite, calitativ va

de credit, cantitativ nevoile

v e c h i u l regat, u n i t ă încetul eu

mărită — —

face eetul

populaţiei

cuprinsul

graniţelor

noastre»2. O situaţie a p a r t e a r e î n c ă metalurgia-. D a t e l e c e n e - a u l f o s t p u s e îa dispoziţie indică faptul că aici « c o n s u m u l n o r m a l » e d e 650 000 t o n e , d e u n d e r e i e s e c ă c o n s u m a ­ ţ i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i , d u p ă c a r e s-a stabilit m e d i a d i n t a b l o u , stă s u b n e v o i l e n o r m a l e . A s t f e l , c a p a c i t a t e a ' de producţie a metalurgiei noastre se ridică la v r e o j u m ă t a t e , iar p r o d u c ţ i a e f e c t i v ă l a v r e u n s f e r t a l c o n ­ s u m u l u i i n t e r n . Situaţia s e m a i î n g r e u i a z ă ş i p r i n f a p ­ tul că disponibilităţile noastre de m a t e r i e p r i m ă — c u ­ n o s c u t e p l n ă a c u m — s-ar i s t o v i î n f o a r t e s c u r t t i m p , d a c ă m e t a l u r g i a n o a s t r ă şi-ar r i d i c a p r o d u c ţ i a l a n i o a n e , s c ă z u la 1 394 120 lei. De a s e m e n e a eu l u c r ă r i l e de şelar* tie la 2—3 m i l i o a n e i m p o r t u l î n a i n t e de 1886, s c ă z u la 1 758 370 l a 1890. . : Tot asemenea c u lemnăria . . . Pe u m e r i i acestei pblitici e c o n o m i c e i n a u g u r a t e la 1886 se " n ă s c u r ă , * se î n t ă r i r ă şi p r o s p e r a r ă v i g u r o s , p r e c u m ne arată' c i f r e l e de faţă, o serie de i n d u s t r i i şi m e s e r i i c a r e de c a r e m a i folositoare dezvoltării e c o n o m i e i noastre naţionale, menită a ne emancipa economiceşte de piaţa din afară». 1 D a t e l e au fost î n t o c m i t e la. D i r e c ţ i a G e n e r a l ă a Industriei,; •mulţumită a m a b i l i t ă ţ i i d-lui Şt. C h i c o ş . P e n t r u c o n s u m u l intern; s-a c a l c u l a t m e d i a a n i l o r d e d u p ă r ă z b o i . C i f r e l e date c u privire^ l a z a h ă r ş i hîrtie i n d i c ă c o n s u m u l m a x i m ; î n f a p t m e d i a esteî a c i m a i c o b o r î t ă , ' ş i a n u m e p e n t r u z a h ă r 4 8 000 t o n e , iar p e n t r u hîrtie 2 7 000 t o n e . D e o s e b i r e a ' î n t r e c a p a c i t a t e a d e p r o d u c e r e ş | p r o d u c e r e a e f e c t i v ă s e l ă m u r e ş t e p r i n a c e e a c ă d u p ă r ă z b o i fa-'; b r i c i l e — a i n l i p s ă d e c a p i t a l , l u c r ă t o r i , m a t e r i e p r i m ă e t c , n-au? m a i p u t u t . s ă l u c r e z e d e c î t f o a r t e r e d u s . D a r î n m o d treptat elej ". se r i d i c ă la n i v e l u l c a p a c i t ă ţ i i de p r o d u c ţ i e . 2 B a n c a M a r m o r o s c h B l a n k , E x e r c i ţ i u l 1921.

154

Şt. Zeletin

I I . Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 155 piaţa străină, p r i n r i d i c a r e a i n d u s t r i e i n o a s t r e n a ţ i o n a l e la nivelul c o n s u m u l u i intern. Astăzi politica noastră de stat pare a fi îngreunat procesul de industrializare, c o n t o p i n d u - 1 c u r e z o l v a r e a altei p r o b l e m e , . d e c a r e n e o c u ­ 1 p ă m mai tîrziu : aceea a naţionalizării capitalului. în evoluţia istorică dezvoltarea industriei şi naţionalizarea capitalului sînt d o u ă p r o c e s e d e o s e b i t e : î n t î i s e n a ş t e industria, şi aceasta totdeauna cu capitat străin şi cu capacităţi străine, şi a p o i , c î n d a c e s t p r o c e s este . a s i g u ­ rat, s e î n f ă p t u i e ş t e ş i p r o c e s u l d e n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i ­ talului. A î n t r e p r i n d e î n s ă a l d o i l e a p r o c e s î n a i n t e c a •cel dintîi să fie p u s în afară de o r i c e p e r i c o l , î n s e a m n ă a c r e a i n d u s t r i e i soarta u n e i f i i n ţ e ce t r e b u i e să t r ă ­ iască fără aer şi f ă r ă h r a n ă . în a c t u a l a fază a m e r c a n t i ­ l i s m u l u i n o s t r u , c î n d i n d u s t r i a l i z a r e a ţării e î n c ă î n p r o ­ c e s , l o z i n c a n o a s t r ă nu p o a t e fi d e c î t a c e a s t a : porţi în­ chise pentru fabricate străine, dar deschise pentru capital .străin şi capacităţi străine. 23. S o a r t ă u n e i i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e atîrnă d e s o a r t a m e r c a n t i l i s m u l u i ţării r e s p e c t i v e . P r i v i t î n . d e s f ă ş u r a r e a s a treptată, mercantilismul cere îngreunarea tot m a i m a r e a i m p o r t u l u i m ă r f u r i l o r străine, p î n ă c e a j u n g e la d e z n o d ă m î n t u l f i r e s c : î n c h i d e r e a desăvîrşită a ţ ă r i i faţă de p r o d u s e l e i n d u s t r i e i s t r ă i n e şi î n c e r c a r e a de a trăi e x c l u s i v p r i n p u t e r i l e p r o p r i i . N u m a i ţările c a r e au avut priceperea şi putinţa să d e z v o l t e mercantilis­ m u l p î n ă l a a c e a s t ă f o r m ă b r u t a l ă şi-au p u t u t d e z v o l t a o puternică burghezie, d e v e n i n d prin aceasta ele însele o i m p u n ă t o a r e p u t e r e . Franţa, A n g l i a , Statele U n i t e s-au slujit d e a c e s t m i j l o c p e n t r u a-şi î n t e m e i a o m a r e industrie. Dar pentru a putea î m p i n g e mercantilismul pînă la acest u l t i m stadiu, n u e n e v o i e n u m a i d e p r i c e p e r e a , i n e r g i a ş i p a t r i o t i s m u l d e ţ i n ă t o r i l o r p u t e r i i d e stat. P e n ­ tru aceasta s e c e r î n c ă o s e r i e d e c o n d i ţ i i , fără c a r e o r i c e b u n ă v o i n ţ ă sau e n e r g i e d ă g r e ş : a n u m e , o î n t i n s ă p i a ţ ă internă, c a r e s ă d e a a v î n t i n d u s t r i e i i n d i g e n e , a b s o r b i n du-i produsele, p r e c u m şi resurse naturale care să p o a t ă a l i m e n t a această i n d u s t r i e . A m b e l e ţări c a r e a u a p l i c a t
1

c ă R o m â n i a s e află p e a c e e a ş i c a l e p e c a r e a u s t r ă b ă ­ tut-o toate burgheziile înaintate: pe măsură ce p o p u l a ­ ţ i a î n a i n t e a z ă — atît s u b r a p o r t u l n u m ă r u l u i , c î t ş i a c e l al culturii — cota de cereale disponibilă pentru e x p o r t 1 scade, spre a ajunge odată la z e r o . I n a d e v ă r , iată u n i z v o r d e r e f l e c ţ i i f o a r t e s e r i o a s e a t î t p e n t r u p o l i t i c a d e stat, c î t ş i p e n t r u o r i e n t a r e a g î n d u r i l o r noastre ale tuturor. V e n e r a b i l a credinţă că v i i t o ­ r u l R o m â n i e i stă î n m u n c a c î m p u l u i ş i î n s u d o a r e a ţ ă ­ r a n u l u i n e t e m e m c ă î n c u r î n d v a lua l o c a l ă t u r e a d e d o i n e l e d i n t r e c u t . E d r e p t c ă azi s î n t e m î n c ă u n s t a d i u l m o d e s t " cînd industria noastră trebuie să lupte d u p ă puteri, pentru a p r o d u c e cel puţin pentru nevoile p r o ­ prii. Totuşi trebuie să p r i v i m cu gîndul şi spre a c e l t i m p cînd scăderea exportului de cereale şi apoi lipsa s a totală v a t r e b u i c o m p e n s a t ă p r i n t r - u n e x p o r t d e p r o - ' duse industriale. Şi d i n l o c autorizat ne v i n e asigurarea c ă a c e s t g î n d n u e c h i a r atît d e a v e n t u r o s p e c î t n o i , cu mentalitatea noastră agrară înrădăcinată, am înclina să c r e d e m . , « A c e s t p r o c e s , d e a satisface p r i n i n d u s t r i e t o a t e n e v o i l e p r o p r i i , c a r e s-au m a n i f e s t a t atît d e p u t e r n i c în anii d i n u r m ă , va ajunge repede la r e z o l v a r e a lui^ i a r i n d u s t r i a r o m â n ă în p l i n ă d e z v o l t a r e va intra mau curînd dccît bănuim în a doua fază: aceea de export p e n t r u prisosul producţiei sale»2. D a r o r i c e înfăţişare ar lua viitorul, p r o b l e m a p r o p r i e m o m e n t u l u i d e faţă r ă m î n e a c e a s t a : e m a n c i p a r e a d e

a

1 Asupra acestui sfîrşit, la noi "în ţară, ne poate da o idee generală următoarele reflecţii. Astăzi, după calculul d-lui Giurgea pentru anul 1923 (Op. cit., ibidem), cele 16 milioane şi jumătate de locuitori ai României consuma peste două treimi din produc­ ţia noastră de cereale. Cum populaţia noastră, în condiţii priel-;' nice, ş-ar putea dubla în treizeci de ani (N. T. Ionescu, Buletinul Statistic, 1924, no. . 1, p. 51), rezultă că chiar ţinînd seamă d eventuala creştere a productivităţii noastre agricole, peste tre decenii exportul nostru de cereale poate'fi sau inexistent, sa~ fără însemnătate. Se înţelege însă că nu- vroim să facem o pro orocire, ci numai să dăm — cum am zis — o idee generală as­ pra perspectivelor noastre în viitor. 2 Vintilă Brătianu: «Situaţia economică creată României n după război», în volumul Politică externă, cuprinzînd prelegeri Institutului Social Român din anul 1923—24, Bucureşti, 1925, p. 17

în cap., următor.

156

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea socială a României de la 1866 pînă în prezent 157 de la 211 5 8 2 la 497 093 cai v a p o r 1 . să nouă S i t u a ţ i a s-a s c h i m ­ o «entitate eco­

fără n i c i : un scrupul acest mercantilism. în f o r m a sa e x t r e m ă , cu o t e n a c i t a t e fără p i l d ă şi o e r o i c ă p u t e r e de sacrificiu, î n d e p l i n e a u aceste c o n d i ţ i i : ele sînt A n g l i a şi S t a t e l e U n i t e 1 . R o m â n i a , înainte de război, părea sortită a d e v e n i o provincie agricolă a Germaniei. Ce-i drept, suzerani­ tatea c a p i t a l i s m u l u i g e r m a n n u - i i n t e r z i c e a î n p r i n c i ­ piu politica mercantilistă, c u m încercase a face capita­ l i s m u l ' a u s t r i a c . D a r iarăşi G e r m a n i a n u p u t e a î n g ă d u i r i d i c a r e a t a x e l o r n o a s t r e v a m a l e î n aşa fel c a s ă p r i ­ mejduiască desfacerea produselor ei pa pieţele r o m â n e . Astfel burghezia română avu să descopere că pentru o ţară m i c ă e m u l t m a i u ş o r a c u c e r i i n d e p e n d e n ţ a p o ­ litică decît independenţa e c o n o m i c ă . Invazia capitalis­ m u l u i s t r ă i n a fost, ia î n c e p u t , o c o n d i ţ i e a i n d e p e n d e n ­ ţei n o a s t r e p o l i t i c e ; d a r d u p ă r e a l i z a r e a a c e s t u i i d e a l , ; continuarea aceleiaşi invazii • d e v e n e a o p r i m e j d i e pen-, tara i n d e p e n d e n ţ a , e c o n o m i c ă , f ă c î n d astfel i l u z o r i e ş i p e c e a p o l i t i c ă A ş a s e l ă m u r e ş t e c ă n i m e n i n-a p r o t e s t a t ^ pe la mijlocul secolului din urmă, împotriva « r o b i e i f r a n c o - e n g l e z e » , p e c î n d î n a i n t e a r ă z b o i u l u i .nostru d e î n t r e g i r e a n e a m u l u i n i c i u n strigăt n u e r a m a i p o p u l a r în R o m â n i a decît acela î m p o t r i v a « r o b i e i e c o n o m i c e ger­ m a n e » . D e a c e e a , c î n d A p u s u l a î n t i n s iarăşi r i n î n a . b u r ­ g h e z i e i n o a s t r e , o f e r i h d u - s e a-i c r e a î n s c h i m b u l p a r ­ t i c i p ă r i i l a r ă z b o i a m b e l e c o n d i ţ i i ale i n d e p e n d e n ţ e i e c o ­ n o m i c e , a d i c ă : înlăturarea suzeranităţii capitaliste g e r | m a n e şi lărgirea pieţei interne prin unitatea naţională a R o m â n i e i M a r i , b u r g h e z i a r o m â n ă a p r i m i t , şi n o r c £ f c u i î-a surîs. A s t ă z i p i a ţ a i n t e r n ă s-a l ă r g i t d e l a 137 9 0 3 k m pătraţi l a 294 244 k m ; p o p u l a ţ i a a l e c ă r e i n e v o i t r e i b u i e s a t i s f ă c u t e s-a î n m u l ţ i t c u a p r o a p e z e c e m i l i o a n e de suflete; resursele naturale au crescut în c h i p i n c o m . p a r a b i l faţă c u starea a n t e r i o a r ă ; f o r ţ a m o t r i c e s-a ridicat. CUve Day observă despre mercantilismul american: «Pentru, o ţară mică în cuprins şi săracă în resurse, un proteeţionism c i l acest caracter, restrîngînd relaţiile cu alte ţări, ar fi o zdrobii toare povară. Totuşi,- atât de mare este întinderea Statelor fjnijH şi atît de bogate şi felurite sînt: resursele în marginile lor, ca ele pot suporta izolarea mai bine decît oricare altă 'ţaţă a lumiifl Piaţa internă e • aproape o lume în ea însăşi». A hstory oi eoni77? erce, p. 570. •
1

bat în m o d radical şi cantilismul r o m â n . economice moderne. 24. D u p ă se aflau în cele aceeaşi

trebuie

influenţeze adînc mer­ este

România

nomică completă»2, a d i c ă a r e t o a t e c o n d i ţ i i l e u n e i v i e ţ i

zise. se

poate ea

prevedea va căuta

că să

burghezia transforme trăind prin pare de­

r o m â n ă va repeta procedura naţiunilor înaintate pe c î n d situaţie: « R o m â n i a M a r e » într-o «Rom.ânie închisă», propriile ei mijloace de producere. E drept că în timpul de faţă ţara noastră parte d e acest ţel. intrarea stofelor încă în secolul X V I I Anglia se m u l ­ franceze, 3 , iar la congresul statelor cînd altor inau­

ţ u m e a , c u m a m zis, c u ţ e s ă t u r i l e e i i n f e r i o a r e , p r o h i b i n d . . . fine americane, 'convocat după întîmplat burghezii învăţătură uitate şi un fapt v r e d n i c cîştigarea a fi independenţei, de corifeii în care ziua

n i c i n u s e p u t e a v o r b i d e o i n d u s t r i e î n S t a t e l e U n i t e , s-a urmat a naţionale: în modul Washington simplu şi pe
4

apărut

gurării în haină de p o s t a v i n d i g e n « s p r e a da o neuitată expresiv ce cale prin caracteri­ să se în zează p e a c e s t m a r e o m , îmboldească prezent noi de mai propăşirea patriotism t u t u r o r u r m a ş i l o r săi î n d e m - . trebuie le care alte Românilor lipseşte

legiuitorilor. viitori, ţării» . acest

economic, de a nu

naţi­

uni a u p u s t e m e l i a m ă r i r i i l o r a c t u a l e . D o m n e ş t e azi l a curînd şi snobismul e că cînd pe preţui noastre decît lucruri sînt năvălite lucrează exotice rezultatul străine, pieţele

mărfuri

fabricile

româneşti

încă s u b p u t e r e a l o r d e p r o d u c e r e .
1 M. Manoilescu, Importanţa şi perspectivele industriei în noua Românie, p. 12. Autorul socoteşte sporul adus priri unire în forţele economice ale României la proporţia de 2,1—2,5 faţă de starea de mai înainte. . ' 2 Vintiiă Brătianu, op. cit. p. 169; cursivele aparţin autorului. 3 Georges Bry, Histoire industrielle ei économique de l'An­ gleterre, p. 356. 4 Fr. List, Das nationale System der politischen Oekonomie, p. 93.

158

Şt. Zeletin

II. Dezvoltarea sociala a Rimâniei de la 1866 pînă în prezent 159-

Dar se cuvine. totodată să nu p i e r d e m din vedere, că n i c i o d a t ă această î n c l i n a r e p e n t r u p r o d u s e s t r ă i n e n u a ameninţat mai mult e c o n o m i a noastră naţională ca în p r e z e n t . O r i c e s f o r ţ ă r i ale b u r g h e z i e i r o m â n e d e a ieşi din anomalia e c o n o m i c ă actuală nu p o t d u c e decît la mijlocul consfinţit de experienţa seculară: crearea « R o ­ mâniei închise», a unei insule e c o n o m i c e r o m â n e între D u n ă r e , N i s t r u ş i Tisa, c a r e să-şi a j u n g ă e i însăşi. S i ­ tuaţia- n o a s t r ă p r e z e n t ă î n d r e p t ă ţ e ş t e a t r a g e î n c h e i e r e a c ă b u r g h e z i a s e v a î n d r u m a p e această c a l e . Noile noastre nevoi v o r crea R o m â n i e i şi formula u n u i n o u ideal naţional, în c a r e să se c o n c r e t i z e z e as­ p i r a ţ i i l e v i i t o a r e ale r o m â n i l o r . I s t o r i a b u r g h e z i e i arată, l a n o i c a ş i aiurea, c ă i d e o l o g i a n a ţ i o n a l i s t ă e , î n o r i c e epocă, expresia nemijlocită a nevoilor burgheziei din acel timp. Idealul unei R o m â n i i unitare neatîrnate pentru c a r e au luptat românii pînă în deceniul al optulea era expresia nevoilor procesului de circulaţie la care se r e ­ d u c e a u p î n ă a t u n c i e l e m e n t e l e , b u r g h e z e ale e c o n o m i e i n o a s t r e . T e t astfel i d e a l u l u n i t ă ţ i i n e a m u l u i , p e n t r u c a r e ' s-a l u p t a t d e a t u n c i î n c o a c e , e x p r i m ă n e v o i l e p r o c e s u l u i de producţie, care în lărgirea sa treptată cere şi lărgi­ rea graniţeloi şi i m p u n e formula trebuinţelor sale c a ' i d e a l n a ţ i o n a l . L a n o i , c a p r e t u t i n d e n i , i d e a l u l u n u i stat n a ţ i o n a l r o m â n , ale c ă r u i g r a n i ţ e s ă s e , a c o p e r e c u î n t i n ­ d e r e a Însăşi a n a ţ i u n i i n o a s t r e , e un p r o d u s al b u r g h e ­ ziei în p r o c e s de naştere. A c u m , după ce burghezia română a îndeplinit for­ m u l a trecută a idealului ei naţional, c a r e va fi f o r m u l a v i i t o a r e , p e c a r e v a i m p u n e - o ţării n o a s t r e , c a m i j l o c de:: u n i r e a t u t u r o r s p i r i t e l o r şi c o n c e n t r a r e a a s p i r a ţ i i l o r naţiunii? E vădit că această f o r m u l ă va e x p r i m a n o i l e ei n e v o i ' m e r c a n t i l i s t e , şi a c e s t e a s î n t : lupta împotriva capitalismului străin şi tendinţa de a dezvolta propriile noastre forţe productive în aşa măsură, ca să satisfacă toate nevoile neamului nostru, fără concurs din afară. G e r m a n i i , p e c î n d s e aflau î n a c e e a ş i fază d e e v o l u ­ ţ i e , a u dat i d e a l u l u i l o r m e r c a n t i l i s t f o r m u l a : « G e r m a n i a pentru Germani». Noi socotim că idealul unei « R o m â n i i

î n c h i s e » a r c o r e s p u n d e m a i b i n e stării sufleteşti a c t u a l e : a c e l e i i n d i s p o z i ţ i i c e a p ă t r u n s astăzi p î n ă î n s t r a t u r i l e c e l e m a i a d î n c i ale p o p o r u l u i faţă d e p r i m e j d i a c e a m e ­ ninţă e c o n o m i a noastră sub invazia p r o d u s e l o r străine. D a r -formula c a r e v a d a v i i t o r u l u i n o s t r u i d e a l n a ţ i o n a l se înţelege că e de puţin interes: căci, o r i c e f o r m u l ă va î m b r ă c a , a c e s t i d e a l v a a v e a acelaşi m i e z m e r c a n t i l i s t , în care se concentrează nevoile prezentului şi care va d i c t a aspiraţiile v i i t o r u l u i .

V

III.

EVOLUŢIA CAPITALISMULUI R O M Â N ŞI PREFACERILE CLASEI S T Â P l N I T O A R E

Structura tuirea între

socială

a

României al

în

faza

de

tranziţie:

1.

Alcă­

şi r o l u l puterea

istoric

p u t e r i i c e n t r a l e în birocraţiei 4. birocraţie.

naşterea b u r g h e z i e i . Raporturile alianţei p u t e r i i

M, O r i g i n i l e şi

dezvoltarea

r o m â n e . 3. Urmările

c e n t r a l ă şi

c e n t r a l e c u b i r o c r a ţ i a : 5 . C o n t i n u a r e : U r m ă r i l e alianţei î n t r e p u ­ terea c e n t r a l ă şi birocraţie. 6. Militarismul r o m â n şi r o l u l său is­ toric. 7. Soarta clasă de aparatului şi 9. a nostru baza centralizator ei economică: marii şi de 8. guvernare în u r m a d e z v o l t ă r i i e c o n o m i e i capitaliste. Noua marii politica stăpînitoare române. Dezvoltarea prezent: ei isto­ finanţe Aspiraţiile capitalului finanţe, în

naţionalizare

însemnătatea

rică. 10. T e n d i n ţ a m a r i i f i n a n ţ e de a a b s o r b i i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă ; s u p r e m a ţ i a e c o n o m i c ă şi p o l i t i c ă a m a r i l o r f i n a n c i a r i . Adaptarea o României: politice litice şi regimului 11. politic 12. parlamentar caracterului Originea 13. de la structura, clasă vieţii a socială Tăgăduirea pricinile. lor jos; partidelor

române;

partidelor

noastre^ponoastre p o ­

caracterul

social.

Orientarea

l i t i c e de sus în

rolul birocraţiei.

14. P r e f a c e r i l e p o l i t i c e în

n o u a eră a r e f o r m e l o r ; p e r s p e c t i v e d e v i i t o r .

' a) Structura socială a României în faza ds tranziţie
1. Cea mai tulbure latură în dezvoltarea b u r g h e z i e i n o a s t r e e n e î n d o i e l n i c p r e f a c e r e a c l a s e i s.tăpînitoare. T u l ­ b u r e în sine, î n f ă ţ i ş a r e a acestui p r o c e s a fost- î n t u n e c a t ă încă m a i m u l t p r i n i n t r o d u c e r e a fără c r i t i c ă a t e o r i e i m a r x i s t e a l u p t e l o r de c l a s ă . S-a v o r b i t şi la n o i p î n ă la saturaţie de o l u p t ă î n t r e b u r g h e z i e şi b o i e r i m e şi a c e a s t a p e n t r u l ă m u r i r e a u n e i p e r i o a d e i s t o r i c e c î n d ţara n o a s ­ tră n u a v e a n i c i b u r g h e z i e , n i c i b o i e r i m e . De, aici, s e î n ­ ţelege, nu p u t e a ieşi n i c i o l u m i n ă . T o t u ş i , fără o l i m ­ p e z i r e . d e p l i n ă a p r o c e s u l u i de t r a n s f o r m a r e a - c l a s e i noastre s t â p î n i t o a r e e p e s t e p u t i n ţ ă a î n ţ e l e g e c e v a d i n d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e s o c i a l e d e l a 1830 p î n ă î n p r e ­ zent. .A.G eastă t r a n s f o r m a r e însă nu e d e c î t r e f l e x u l s o . o i a l - p o l i t i c al t r a n s f o r m ă r i i a d i n e i e c o n o m i c e : a proce­

sului de dezvoltare a capitalismului român. D e a c e e a

Cercetările n o a s t r e a s u p r a e v o l u ţ i e i e c o n o m i c e n e v o r da m i j l o c u l de a p ă t r u n d e şi e v o l u ţ i a v i e ţ i i s o c i a l e şi politice. C a p i t a l i s m u l r o m â n , în, f o r m e l e sale p r i m i t i v e , a f o s t d e s t u l d e p u t e r n i c s p r e a p r ă b u ş i v e c h e a clasă s t ă p î n i toare, d a r s-a arătat d e s t u l de s l a b s p r e a î n t e m e i a în l o c u l a c e s t e i a o n o u ă clasă stăpînitoare ( . A m c e r c e t a t d e a p r o a p e a c e s t f e n o m e n î n întîiul n o s t r u c a p i t o l . D e la, 1830 p î n ă la 1860, d e c i n u m a i în t i m p de t r e i decenii, cămătăria născută în u r m a invaziei e c o n o ­ miei băneşti a ruinat v e c h e a boierime, fără a p u t e a crea o burghezie destoinică de guvernămînt. Şi de nici nu i se p o a t e f a c e o i m p u t a r e , c ă c i nu a c e a s t a e

ta*. ...

164

Şt. Zeletin

III. Involuţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 5 5
«1. 11. i de mai sus, c a p i t a l i s m u l s t r ă i n a forţat P r i n c i p a t e l e ' • .i Intre în l e g ă t u r i c o m e r c i a l e cu el. D o u ă sînt p r i c i n i l e c a r e a u d a t d e z v o l t ă r i i b i r o c r a ţ i e i i u m a n e un t e m p o v e r t i g i n o s : u n a e d e z v o l t a r e a î n s ă ş i n e c o n o m i e i n o a s t r e b ă n e ş t i , c a r e a l u a t u n m e r s atît d e i ' S " ' d e ; aha, şi cea mai de seamă, e distrugerea v e c h i i noastre i n d u s t r i i n a ţ i o n a l e p r i n c o n c u r e n ţ a capitalistă» . . n e a aruncat pe meseriaşii r o m â n i în sarcina bugetului. A l i l . d e d e p a r t e s-a a j u n s î n a c e a s t ă p r i v i n ţ ă , î n c î t p r i n deceniul al optulea al veacului d i n u r m ă cine se năştea Mini/m ş i n u p u t e a s ă p o a r t e sapa, n u a v e a alt m i j l o c d e Klstenţă d e c î t a c e l a d e a-şi d e s c h i d e u n c o l ţ d i n b u g e t . 1 'iei c a p i t a l i s m u l r u i n a s e o r i c e m i j l o c d e viaţă p r o d u c t i v ă ţii oraşe. C e l dintâi' pas î n a l c ă t u i r e a b i r o c r a ţ i e i r o m â n e p a r e (i I 11 f ă c u t R e g u l a m e n t u l O r g a n i c . « î n c e p u t u r i l e de o r •inizaţie ( f ă c u t e d e R . O.) ale statului m o d e r n , p e l î n g ă I I scrie d e a l t e n e v o i , m a i c r e e a z ă ş i o clasă de funcţioMri necunoscută pînă atunci, c â r e a v e a să f i e a l i m e n t a t ă din v e n i t u r i l e ţării. P e n t r u t o a t e a c e s t e a s e c e r e a m i j B n c e m a i din b e l ş u g c a p î n ă a t u n c i » 1 . Se înţelege; şi aceste mijloace le dădea e c o n o m i a b â f t î m s c ă , a n u m e t a x e l e strînşe d i n s c h i m b u l n o s t r u d e m ă r ­ furi c u străinătatea. P e m ă s u r ă c e s e a c t i v a s c h i m b u l e x i' rn, c r e ş t e a u şi v e n i t u r i l e statului, p r i n aceasta se l ă r ,i birocraţia, c r e î n d u - s e astfel t e m e l i i l e s o c i a l e a l e u n e i l'irţe p o l i t i c e c e n t r a l e si a t o t p u t e r n i c e . I )ar pe l î n g ă v e n i t u r i m a i t r e b u i a u şi o a m e n i p e n t r u BOul aşezământ c a r e găsise Ia n o i un m e d i u s o c i a l atît de prielnic. D e u n d e e r a u r e c r u t a ţ i t i n e r i i n o ş t r i b i r o c r a ţ i ? p n o p o l arată c ă d u p ă R e g u l a m e n t u l O r g a n i c s-a s t a ­ ţi Iii, în ţările r o m â n e un c u r e n t de p ă r ă s i r e a m e s e r i i l o r • > l de aspiraţie c ă t r e r a n g u r i l e b o i e r e ş t i 2 . A c e ş t i b o i e r i Bdicaţi d i n s t r a t u r i l e « p r o s t i m i i » e r a u e l e m e n t e l e d i n '
1

m i s i u n e a s o c i a l ă a f o r m e l o r i n f e r i o a r e ale c a p i t a l i s m u l u i : e l e distrug, n u creează;, d e a c e e a s i n g u r c a p i t a l u l d e c a ­ m ă t ă ş i d e c o m e r ţ n u era î n stare s ă d e a n a ş t e r e u n e i c l a s e c a p i t a l i s t e n a ţ i o n a l e , c a r e s ă fie î n m ă s u r ă a c o n ­ d u c e ţara. C u atît m a i m u l t , c u cît aeeste f o r m e ale c a ­ p i t a l u l u i s e aflau p e a t u n c i î n m î i n i l e u n o r străini f ă r ă drepturi politice. : Ş-a î n t â m p l a t a t u n c i l a n o i acelaşi l u c r u c a r e s e î n tîmplă de regulă la începuturile b u r g h e z i e i : a inter­ v e n i t o stare de p r o v i z o r a t , în c a r e ţara a t r e b u i t să-şi c r e e z e un m i j l o c de a se c î r m u i fără o clasă c î r m u i t o a r e . . ' Şi acest m i j l o c s-a v ă z u t : el a fost î n t e m e i e r e a u n e i forţec e n t r a l e , r a r e s â ţină s u b t u t e l ă î n t r e a g a s o c i e t a t e î n c ă m i n o r ă . I n A p u s , c u e x c e p ţ i a Angliei, această forţă c e n ­ trală a î m b r ă c a t f o r m a m o n a r h i e i « l u m i n a t e » , l a n o i e a s-a c o n c e n t r a t î n t r - o o l i g a r h i e p o l i t i c ă . D a r atît o l i g a r ­ h i a r o m â n ă , c î t ş i m o n a r h i a a p u s e a n ă stau s u b i n f l u e n ţ a i d e i l o r l i b e r a l e şi g u v e r n e a z ă în i n t e r e s u l b u r g h e z i e i , a cărei funcţie socială o îndeplinesc pînă ce aceasta d e ­ v i n e m a t u r ă . M o d u l l o r d e g u v e r n ă m î n t îşi g ă s e ş t e e x ­ presia într-un sistem de măsuri pe care l-am desemnat c a « m e r c a n t i l i s m » ş i l - a m u r m ă r i t d e r a p r o a p e î n capitolul, din urmă. C a r e sînt m i j l o a c e l e d e g u v e r n ă m î n t ale f o r ţ e i c e n ­ t r a l e ? C a p i t a l i s m u l , c a r e o a d u c e în fiinţă, a r e g r i j ă să-î c r e e z e ş i a c e s t e m i j l o a c e . E l e ' sînt î n n u m ă r d e d o u ă : a) birocraţia şi bj militarismul. Forţă centrală, b i r o c r a ţ i e , m i l i t a r i s m — a c e s t e trei e l e m e n t e d e g u v e r n ă m î n t d i n perioada de tranziţie de la v e c h i u l la n o u l r e g i m sînt strîns l e g a t e î n t r - u n s i s t e m î n t r e g . A m u r m ă r i t p r o c e s u l , de n a ş t e r e a o l i g a r h i e i şi s i s t e m u l ei p o l i t i c ; rămînej să c e r c e t ă m ş i c e l e d o u ă m i j l o a c e p e c a r e s e b a z e a z ă . acest, sistem. 2. Mult defăimată birocraţie română, singura pentru care. r e a e ţ i n n e a c r e d e a că e î n z e s t r a t n e a m u l n o s t r u , a r e î n realitate o v i a ţ ă d i n c a l e afară d e s c u r t a r e a s-a n ă s ­ c u t ş i d e z v o l t a t abia d u p ă a n u l 1830. î n a i n t e d e a c e a ­ stă dată n u p o a t e f i v o r b a l a n o i d e o b i r o c r a ţ i e c a f a c t o r s o c i a l , clin t e m e i u l l i m p e d e că o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i p l ă t i ţ i n u s e n a ş t e decât' d u p ă î n t i n d e r e a e c o n o m i e i b ă ­ n e ş t i . Ş i a c e a s t a s-a n ă s c u t l a n o i abia d u p ă c e , d e l a

C.

I.

Băicoianu,

Istoria

politicii

vamale

si

comerciale

I,

- « P ă r ă s i r e a î n d e l e t n i c i r i l o r industriale de p o p o r u l r o m â n Itatează de la Regulamentul Organic încoace. Boierii fiind prin i il regulament singurii oameni protejaţi în ţările române, se năsi ii un c u r e n t care sporea pe fiece zi numărul boierilor, dezbinînd Ucontenit elemente din clasele inferioare ale societăţii, pe ::tru I Ir înălţa la treapta invidiată a privilegiaţilor. Fiul neguţătorului, ni meseriaşului îşi dădea toate ostenelile lumii pentru a dobîndi

166

Şt. Zeletin III. Evoluţia eapit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 167

care se îngroşaţi rindurile birocraţiei: aceasta se lărgea de la î n c e p u t în dauna meseriilor orăşeneşti, cele m a i g r e u l o v i t e p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r străine. N o u l c a n d i d a t la o c a r i e r ă , în l o c de a m a i i n t r a î n t r - u n a t e l i e r şi a î m ­ b r ă ţ i ş a o î n d e l e t n i c i r e p r o d u c t i v ă , g ă s e a că e m a i n i m e ­ rit să-şi d e s c h i d ă u ş i l e unei cancelarii, prefăcîndu-se într-un parazit al bugetului. Astfel birocraţia noastră c r e s c u c u aşa r e p e z i c i u n e , c ă p e l a m i j l o c u l v e a c u l u i t r e ­ c u t d e v e n i o forţă s o c i a l ă h o t ă r î t o a r e , c a r e a v u r o l u l e i în prăbuşirea vechiului regim1. Această părăsire a ocupaţiilor p r o d u c t i v e de către .straturile d e j o s s p r e a i n t r a î n c a d r e l e b i r o c r a ţ i e i para-, zitare î n c e p u pe nebăgate în seamă, spre a se încheia în s t r i g ă t e l e d e a l a r m ă ale t u t u r o r . P u n c t u l c u l m i n a n t a l a c e s t u i p r o c e s d e b i r o c r a t i z a r e a g e n e r a ţ i i l o r , c a r e altfel t r e b u i a u să a i b ă un r o s t în p r o d u c ţ i a n a ţ i o n a l ă , e atinşi în perioada de la 1876—1886, în timpul domniei conven-j ţiei c u A u s t r i a . D e astă dată p u s t i i r i l e c o n c u r e n ţ e i c a p i t a ­ l i s m u l u i s î n t atît de g r o z a v e , că m e s e r i a ş i i s i n g u r i sînfc? siliţi să se m i ş t e ca clasă, să c e a r ă o c r o t i r e a statului, ară-; tind că tovarăşii l o r izbiţi de c o n c u r e n ţ ă devin muritori de f o a m e şi sînt nevoiţi să se facă funcţionari2.. A c e a s t ă o c r o t i r e nu li s-a p u t u t a c o r d a , d a r ' e r a şi p r e a t î r z i u : pro-îj c e s u l î n c e p u t s e î n c h e i a s e . M e s e r i a ş u l ' c a clasă o r ă ş e n e a s c ă dispăruse, făcînd l o c unei vaste birocraţii, care dă încă' pecetea caracteristică oraşelor noastre3. M e s e r i a ş i i n o ş t r i a u a v u t d e c i aceeaşi soartă, p e c a r e o c r e e a z ă p e s t e t o t c o n c u r e n ţ a capitalistă p r o d u c ă t o r u l u i n e a t î r n a t : e i a u c ă z u t î n stare d e p r o l e t a r i a t . D a r p e eînej î n ţ ă r i l e c u c a p i t a l i s m p r o p r i u aceşti m e s e r i a ş i r u i n a ţ i d e v i n m u n c i t o r i salariaţi d e f a b r i c ă , p r o l e t a r i i n o ş t r i m a v e a u alt m i j l o c d e viaţă, d e c î t b u g e t u l ţării: e i deve n i r ă proletari ai condeiului, d u p ă e x p r e s i a atît d e f e r i un titlu do boierie şi se mîndrea eu şătrăria sau slugeria mai mult decît un postelnic cu boieria lui de sute de ani.» Siudi; economice, p. 95. '• 1 Radu RQ'setti,' Pentru cc s-au răsculat ţăranii, p. 433. 2 Vezi C. I. Băico.anu, op. cit., p. 223. 3 «Clasa de mijloc a dispărut, ea s-a .schimbat într-o clas^ de proletari ai ccmdeiului, fără nici o însemnătate pozitivă .î stat, o clasă de tulburători de meserie.» Eminescu, Influent austriacă asupra românilor din Principate, în Scrieri politice s literare. I. Ed* Mir.arva. a. 97.

cită a lui E m i n e s c u . Iar meseriaşii evrei, care erau e x ­ cluşi d e l a f u n c ţ i i l e p u b l i c e , n u m a i a v e a u alt m i j l o c d e a si salva e x i s t e n ţ a d e c î t p ă r ă s i r e a ţării n o a s t r e . Ei n ă v ă ­ liseră l a n o i o dată c u i n v a z i a c a p i t a l i s m u l u i , c a r e l e c r e a s e aici u n s p o r n i c t e r e n d e e x p l o a t a r e ; a c u m t o t c a p i t a l i s m u l Ic ruinase a c e s t t e r e n , s i l i n d u - i să e m i g r e z e 1 . Nu) e d e c î t l u c r u firesc c ă e m i g r a r e a e v r e i l o r î n p r o p o r ţ i i î n s e m n a t e n început d u p ă anul 18802, adică după ce c o n c u r e n ţ a străină î n c h e i a s e procesul de distrugere a meseriilor române. A ş a d a r r o m â n i i n u s-au f ă c u t b i r o c r a ţ i n i c i d e p l ă c e r e , Jllci d i n l i p s a d e s t o i n i c e i p e n t r u m u n c a p r o d u c t i v ă , c u m nc-au făcut să c r e d e m zeflemelele reacţiunii: ei au fost siliţi a c ă u t a s a l v a r e în această, o c u p a ţ i e p a r a z i t a r ă , fiindcă p r o d u c ţ i a o r ă ş e n e a s c ă f u s e s e ruinată. D a r r e a c ţ i ­ onarii n o ş t r i , d u p ă c e a u g r ă b i t e i înşişi această r u i n ă p r i n c o n v e n ţ i a c u A u s t r i a , s-au n ă p u s t i t î n u r m ă cu imputări amare asupra meseriaşilor noştri, f i i n d c ă îşi părăseau vechea îndeletnicire. T o t din sînul reacţiunii ne-a ră­ mas ca m o ş t e n i r e şi dictonul, lapidar în formă, dar su­ perficial î n f o n d , c ă « r o m â n u l s e n a ş t e b u r s i e r , t r ă i e ş t e funcţionar ş i m o a r e p e n s i o n a r » . D i c t o n u l m e r i t ă s ă r ă mînă c a o d o v a d ă p e n t r u g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e d e f e l u l c u m aceşti o a m e n i îşi j u d e c a u ţara ş i n e a m u l . 3 . S e î n ţ e l e g e d i n c e l e z i s e c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă s-a născut şi s-a î n t ă r i t î n a i n t e de a l c ă t u i r e a p u t e r i i c e n t r a l e . L u c r u l e firesc, c ă c i o a r m a t ă de f u n c ţ i o n a r i ia fiinţă după naşterea e c o n o m i e i băneşti, dar o putere c e n t r a l ă nu poate prinde rădăcini decît pe încetul şi cu anevoie, înseamnă deci a întoarce evoluţia istorică de-a-ndoaselea, rînd se i m p u t ă r e g i m u l u i nostru oligarhic că ar fi c r e a t f u n c ţ i o n a r i s m u l , c u m f a c atîţi s c r i i t o r i , ş i d u p ă e i C . D o brogeanu-Gherea. Contrariul e adevărat: birocraţia e forţa c a r e a s p r i j i n i t î n c h i p h o t ă r î t o r a l c ă t u i r e a o l i g a r ­ hiei r o m â n e . C î n d o l i g a r h i a a i n t r a t î n v i a ţ ă c a p u t e r e centrală, d u p ă 1866, b i r o c r a ţ i a e r a î n c ă m a i d e m u l t o A. C. Cuza, Meseriaşul român, p. 26. «Emigrarea evreilor orientali în America a fost aproape nulă înainte de 1870. între 1870 şi 1880 ea a crescut, dar nu a devenit însemnată decît numai după 1880,» G; Bogdan-Duică, /'"lânii şi Evreii, 1913, p. 236.
2 1

ML Evoluţia capii, român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e J.ggi

168

Şt. Z e l e t i n ajuns: toţi o ş t i m . D a r iarăşi toţi. s î n t e m în m ă s u r ă a ne du seama că zeflemelele nu p o t lămuri un f e n o m e n s o ­ cial d e aşa v a s t c u p r i n s . T r e b u i e s ă c ă u t ă m î n î n s ă ş i dtructura e c o n o m i c ă a s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e p r i c i n a - a d î n c ă care a silit p u t e r e a c e n t r a l ă să se p r e f a c ă - î n t r - o maşină., automată de birocraţi parazitari. E x p e r i e n ţ a t r e c u t u l u i arată c ă d e c î t e o r i c l a s e s o ­ ciale întregi s î n t e x c l u s e d e l a p r o d u c ţ i e p r i n însăşi e v o l u ţ i a de fapt şi s i l i t e a cerşi fără de v o i e , statul -tre­ buie s ă s e î n s ă r c i n e z e c u î n t r e ţ i n e r e a a c e s t o r m a s e de p o p u l a ţ i e , s p r e a l e feri d e p i e i r e . A s e m e n e a p ă t u r i s o ­ ciale sînt s i l i t e a d e v e n i p a r a z i ţ i i s o c i e t ă ţ i i , t r ă i n d d i n s u d o a r e a c l a s e l o r p r o d u c t i v e . A s t f e l s-a întîmplat cu ţărănimea latină, d u p ă c e c ă m ă t ă r i a a s c o s - o d i n p ă ­ ru î n t u b ei s t ă v e c h i p r e f ă c î n d - o - în p l e b e : statul a t r e b u i t s a p o a r t e d e grijă a c e s t e i c l a s e , c a r e c ă z u s e v i c t i m a p r o ­ cesului d e d i z o l v a r e a v e c h i i s o c i e t ă ţ i r o m a n e 1 . T o t a s t f e l s a întîmplat cu ţărănimea engleză, în î m p r e j u r ă r i analoage: după ce stăpînitorii de moşii e x p r o p r i a r ă pe ţă­ î n m a s ă , statui a t r e b u i t să v i n ă î n a j u t o r u l a c e s t o r muritori de foame, printr-o legiuire specială referitoare l a săraci. N o b i l i i f r a n c e z i , r u i n a ţ i p r i n d e z v o l t a r e a b u r ­ gheziei, au căzut iarăşi î n s a r c i n a s o c i e t ă ţ i i , c a r e p r e ­ c u m s e ştie a t r e b u i t să-i î n t r e ţ i n ă p r i n p e n s i u n i s a u funcţiuni fără fiinţă 2 . A c e l a ş i l u c r u s-a î n t î m p l a t ş i c u 3 nobilimea spaniolă .

f o r ţ ă s o c i a l ă ele î n s e m n ă t a t e h o t ă r î t o a r e . C a r e e d e c i .ra­ p o r t u l istoric între aceşti doi factori social-politici care-şi împart încă conducerea României? In procesul de transformare a vechiului regim, biro­ craţia j o a c ă un rol covârşitor. Funcţionarii sînt o pătură socială neutră; ei nu au legături de interese e c o n o m i c e c u c l a s e l e s o c i a l e , stau d e a s u p r a l o r c a forţă p r e c u m p ă ­ n i t o a r e şi înlesnesc în acest c h i p p r o c e s u l de tranziţie d e l a v e c h i u l l a n o u l r e g i m 1 . A c e l a ş i l u c r u s-a p e t r e c u t la noi. Cînd evoluţia socială a născut un grup r e v o l u ­ ţ i o n a r l i b e i a l , acesta e r a p r e a n e î n s e m n a t la- n u m ă r s p r e a putea întreprinde singur marea operă a dărîmării v e ­ chiului regim. De ăceeâ boierimea revoluţionară fu ne­ v o i t ă să-şi l ă r g e a s c ă r î n d u r i l e c u u n n o u t o v a r ă ş , n u m e ­ ros, e n e r g i c , fără s c r u p u l e , d o r n i c d e . p a r v e n i r e ş i p e a c e s t a î l găsi -tocmai î n clasa p r o l e t a r i l o r c o n d e i u l u i 2 : D a c ă revoluţionarii a v e a u n e v o i e de energia şi forţa n u ­ m e r i c ă a a c e s t o r a , a p o i nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t că şi birocraţii aveau n e v o i e de realizarea principiilor liberale revoluţionare. Căci pe această cale p u t e a u dărîma toate s t a v i l e l e p e c a r e p r i v i l e g i i l e v e c h i u l u i regiei le, r i d i c a u înaintea năzuinţelor lor de parvenire. A m b e l e aceste pă­ turi sociale trebuiau să se unească prin nevoia firească c e s i m ţ e a u u n a d e alta. D e ş i r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i a u găsit b i r o c r a ţ i a î n fiinţă şi s-au ajutat de f o r ţ a a c e s t e i a s p r e a-şi c r e a situaţia în c a r e t r ă i e s c p î n ă astăzi: a c e e a d e o l i g a r h i e dominantă, t o t u ş i o d a t ă intrată în viaţă, o l i g a r h i a a d e v e n i t Ia rînd u l e i pîrgliia c a r o a r i d i c a t b i r o c r a ţ i a p î n ă l a p r o p o r ţ i i g r o t e ş t i . S-au f ă c u t a s u p r a a c e s t u i f e n o m e n . z e f l e m e l e d e W. S o m b a r t , Der. moderne Kapitalismus, ed. III, v o i . II, p . 1097 2 R a d u Rosetti, o p . cit., p. 246. — I. C. B r ă t i a n u f a c e u r m ă ­ t o a r e a interesantă m ă r t u r i s i r e : « C î n d n a ţ i u n e a r o m â n ă î n c e p u o p e r a c e a m a r e a reconstruirii R o m â n i e i , este î n v e d e r a t că nu; p u t e a să-şi a l e a g ă m a n d a t a r i i c ă r o r a t r e b u i a s ă l e î n c r e a z ă o p e i r a regenerării d u p ă faptele lor, c i m a i m u l t d u p ă făgăduinţele l o r şi c h i a r d u p ă o a r e c a r e p r e s u p u n e r i m a i .mult sau m a i p u ţ i n temeinice ... Nu se p o a t e n e g a că acest m a r e r ă u este n e d e z l i p i t de oria e a r e î n c e p u t , este inerent tuturor e p o c i l o r de renaştere, c a r e sg! p o t n u m i , î n , c e e a c e priveşte p e ' i n d i v i z i , timpii înceVcărilor», Din scrierile şi discursurile lui I. C. B., I, p. 251.
2,
1

rani

Cel ce urmăreşte evoluţia economico-socială a R o m a 11 lei în a d o u a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X se p o a t e î n c r e ­ dinţa l e s n e , c ă statul r o m â n a v e a d e r e z o l v a t , m a i ales. î n p e r i o a d a de la 1 8 6 6 — 1 8 9 0 , o p r o b l e m ă s o c i a l ă t o t atît ele vastă ş i g r a v ă : a c e e a d e a î n t r e ţ i n e p o p u l a ţ i a o r a ş e l o r noastre s c o a s ă d i n c a d r e l e p r o d u c ţ i e i n a ţ i o n a l e . S-a v ă z u t i ntn c o n c u r e n ţ a capitalismului străin a ruinat vechea noastră i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă , r e d u c î n d î n t r e a g a p o p u l a ţ i e de la o r a ş e la o v i a ţ ă n e p r o d u c t i v ă , p a r a z i t a r ă . S t a t u l :i trebuit să v i n ă în a j u t o r a c e s t e i populaţii — o victimă. ' R. v. P ö h l m a n n , op.- cit., II, p. 440. La un t i m p n u m ă r u l proletarilor întreţinuţi de s t a t u l r o m â n se r i d i c a la 320 000. 2 Jean - Massart et Emile V a n d e r v e l d e , Parasitisme organi­ que et parasitisme social, Paris, 1898, p. 38. 3 M. J. Bonn, Spaniens Niedergang, Stuttgart, 1896, p. 5 3 — p8.

170

Şt. Zeletin

III.Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 171

nevinovată a capitalismului —, ferind-o prin mila publică de a pieri de f o a m e . Şi f o r m a sub care a a c o r d a t statul nostru această milă, se ştie: el a creat paraziţilor orăşeni funcţii, i-a p r e f ă c u t î n b i r o c r a ţ i . A c e a s t ă s o l u ţ i e a c r i z e i s o c i a l e avea şi folosul că o r i c e n o u b i r o c r a t parazit era u n n o u c l i e n t p o l i t i c al o l i g a r h i e i . D a r a v e d e a numai î n . a c e s t motiv politic p r i c i n a n a ş t e r i i birocraţiei române ş i a î n v i n o v ă ţ i o l i g a r h i a c ă a creat a c e a s t ă f o r m ă d e p a r a ­ z i t i s m s o c i a l , a s e m e n e a a t i t u d i n e s o c i o l o g i c ă a r e t o t atîta raţiune ca şi a c e e a de a căuta cauzele f e n o m e n e l o r na­ turii în intenţiile o a m e n i l o r . 4. Conlucrarea revoluţionarilor români cu pătura bi­ rocratică la desfiinţarea v e c h i u l u i r e g i m şi crearea celui n o u , strînsa l o r l e g ă t u r ă î n ocî>rmuirea a c e s t u i a d i n u r ­ mă a dat naştere unei p r e j u d e c ă ţ i s o c i o l o g i c e foarte răspîndită, dacă nu chiar obştească: anume, aceste d o u ă forţe sociale d e o s e b i t e au fost privite ca u n a singură. P e n t r u E m i n e s c u , c u m s-a v ă z u t , s c r i b i i s a u p r o l e t a r i i c o n d e i u l u i alcătuiesc n o u a clasă stăpînitoare, c a r e a u z u r ­ pat în societatea r o m â n ă rolul vechii boierimi. Şi aceeaşi p ă r e r e s e v a d e s c o p e r i p e s t e t o t î n s î n u l r e a c ţ i u n i i : bi­ rocraţie şi- oligarhie a p a r a i c i c a u n u l şi a c e l a ş i f a c t o r social. A c e a s t ă p ă r e r e , c ă r e i a c r i t i c a r e a c ţ i u n i i i-a c r e a t o aşa p u t e r e de c o n v i n g e r e , e pe d e - a - n t r e g u l g r e ş i t ă . Bi~^ r o c r a ţ i a n-a f o s t şi nu p o a t e fi n i c i o d a t ă o clasă s t ă p î ­ n i t o a r e . E d r e p t c ă e a j o a c ă î n era d e p r e f a c e r e s o c i a l ă de la v e c h i u l la n o u l r e g i m un m a r e rol social, dar ca s i m p l ă unealtă d e s t ă p î n i r e . D e a s u p r a a r m a t e i b i r o c r a t i c e stă forţa c e n t r a l ă , m o n a r h i c ă o r i o l i g a r h i c ă , c a r e c o m a n d ă . Ş i t r e b u i e s ă s e f a c ă o s t r i c t ă d e o s e b i r e î n t r e aceşti d o i f a c t o r i . C ă c i p e c î n d b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă e s o r t i t ă să-şi piardă însemnătatea social-politică paralel cu dezvolta­ r e a c a p i t a l i s m u l u i , o l i g a r h i a a r e u n m a r e v i i t o r : e a al­ cătuieşte g e r m e n e l e din care se plămădeşte în m o d trep­ t a t b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă r o m â n ă , clasa c u a d e v ă r a t stă-; pînitoare. C o n f u z i a î n t r e a c e s t e d o u ă p ă t u r i s o c i a l e a dat n a ş ­ t e r e u n u i p e s i m i s m c a r e arată î n m o d u l c e l m a i v o r b i t o r , p î n ă u n d e a m e r s i g n o r a n ţ a ş i lipsa d e s i m ţ i s t o r i e c u c a r e r o m â n i i s-au j u d e c a t p e e i înşişi. B i r o c r a ţ i a noas-;

Ita a v e n i t p e l u m e c u t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e i n e r e n t e .n •( 'stei clase de p a r a z i ţ i s o c i a l i . Nu a v e m de g î n d să ne o c u ­ pam c u m o r a l a a c e s t o r o a m e n i , c ă c i d e g e n e r a r e a p a r a z i ţ i l o r sociali e u n f a p t î n d e o b ş t e c u n o s c u t 1 . S i n g u r a m î n g î i e r e p e n t r u n o i e că, î n v r e m u r i l e e i d e î n f l o r i r e , b i r o c r a ţ i a a fost p r e t u t i n d e n i aşa c u m e astăzi în ţara n o a s t r ă . D e s ­ pre b i r o c r a ţ i a f r a n c e z ă d e l a sfîrşitul v e c h i u l u i r e g i m , arată T o c q u e v i l l e c ă e a l u a s e aşa p r o p o r ţ i i , î n c î t i m e n s a m a j o r i t a t e a f u n c ţ i o n a r i l o r nu a v e a u n i c i un r o s t şi n i c i I pricepeie în funcţia lor; de aceea trebuia de fiecare funcţie c î t e u n i n d i v i d c a r e s ă l u c r e z e p e n t r u t o ţ i c e i b stăteau d e g e a b a . C i t p r i v e ş t e m o r a l i t a t e a a c e s t e i a r ­ mate d e b i r o c r a ţ i c a r e s e r i d i c ă p e s t e t o t p e r u i n e l e v e ­ l i n u l u i r e g i m , d e s p r e aceasta- îşi p o a t e f a c e o r i c i n e , o idee d i n c e r c e t ă r i l e lui S o m b a r t : a c e s t e c o n o m i s t c o n ­ sacră un c a p i t o l a p a r t e s p r e a arăta că h o ţ i a , f r a u d a , delapidarea funcţionarilor acestor vremuri alcătuiesc imul d i n m i j l o a c e l e d e a c u m u l a r e p r i m i t i v ă a c a p i t a l u l u i , l e c i j o a c ă un r o l social în p r o c e s u l de naştere a capita­ lismului m o d e r n 2 . N u e d e c î t f i r e s c c ă b i r o c r a ţ i a r o m â n ă im p u t e a fi. altfel. î n d e o s e b i , e c o n o m i s t u l c a r e în viitor­ ii va ocupa cu procesul de formaţie a capitalismului lomân va trebui să facă un l o c deosebit f r a u d e l o r p r i ­ lejuite d e r ă z b o i u l n o s t r u d e r e î n t r e g i r e a n e a m u l u i , a r , ' s t e a alcătuind un vast m i j l o c de a c u m u l a r e de capif e l u r i 3 . D a c ă a c e s t e c a p i t a l u r i s e strîng î n d a u n a ţării s i p e căi p i e z i ş e , a c e a s t a n u p r e j u d e c ă î n t r u n i m i c v i i t o a jjşa l o r f u n c ţ i e s o c i a l ă . C a p i t a l u l a p a r e p e s t e t o t , c u m zice M a r x , p i c u r î n d de m u r d ă r i e şi sînge, iar istoricul englez Seely, o c u p î n d u - s e de c r i m e l e în care se î n v ă l u i e începuturile capitalismului englez, face observaţia n i m e ­ ri lă că în d e z v o l t a r e a n a ţ i u n i l o r nu e n i c i o r a ţ i u n e c a r e ar d o v e d i că ceea ce a fost adunat p r i n c r i m e de o g e ­ neraţie v a f i p i e r d u t d e g e n e r a ţ i i l e v i i t o a r e . S-a î n t î m p l a t însă l a n o i f a p t u l c a r a c t e r i s t i c v i ndu-se b i r o c r a ţ i a n o a s t r ă d r e p t « n o u a c l a s ă că pri­ stăpîni-

' J. Massart et Em. Vandervelde, op. cit., p. 101, 127. Der moderne Kapitalismus, I, 2, p. 664. Foarte'interesante B t e asupra moralităţii birocraţiei spaniole a adunat Bonn op i a , p. 98 si Urm. " ' •' O schiţă scurtă în această privinţă, sub titlul -«Furt econo" i ' . ' $i furt juridic» am încercat în revista „Independenta Econoliiiia», an. V, no. 12.
1

172

Şt. Zeletin

III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 173

t o a r e » , care ar fi moştenit locul vechii boierimi, toate p ă c a t e l e c e l e i d i n ţ i i a u fost p u s e î n l u m i n ă c a tot" atîtea p ă c a t e a l e clasei n o a s t r e c o n d u c ă t o a r e . S e p ă r e a astfel c ă b u r g h e z i a r o m â n ă s-a n ă s c u t p u t r e d ă , g r e a d e vicii," o b o s i t ă de viaţă şi setoasă de destrăbălare; toate păcate a l e e l e m e n t e l o r s o c i a l e c a r e trăiesc fără m u n c ă . C e v i i t o r p u t e a să g a r a n t e z e ţării o a s e m e n e a c l a s ă s o c i a l ă ? D e c î t , această p o v e s t e atît d e tristă s e s p u n e a n a ţ i u ­ n i i noastre într-o v r e m e cînd ea nu avea nici u r m ă de b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă şi se r e p e t ă astăzi, c î n d clasa noas-t t r ă b u r g h e z ă s e află a b i a î n f o r m a ţ i e , n e v o i t ă a r e c u r g e î n c ă la a j u t o r u l a l t o r f o r ţ e s o c i a l e , de a c ă r o r m o r a l i t a t e n u p o a t e f i făcută r ă s p u n z ă t o a r e . M o r a l a b u r g h e z ă e u n a s i n g u r ă : aceea a m u n c i i sobre, sistematice, cumpătata] ş i e c o n o m e , aşa c u m i m p u n n e v o i l e c a p i t a l i z ă r i i . A s e ­ m e n e a m o r a l ă p u b l i c ă n u v a p u t e a a v e a ţara n o a s t r ă d e c î t a t u n c i c î n d b u r g h e z i a n a ţ i o n a l ă s e v a lărgi ş i în«j t ă r i î n d e a j u n s ca clasă s p r e a se p u t e a lipsi în condu -3 ce.rea ţării d e e l e m e n t e l e p a r a z i t a r e p e c a r e i le-a p u s pe umeri dezvoltarea economică. 5. D a r rolul birocraţiei în viaţa noastră publică nu s-a m ă r g i n i t a p r i c i n u i f a l s i f i c a r e a c o n c e p ţ i e i a s u p r a p r o ­ priei noastre clase b u r g h e z e : ea a adus şi.neajunsul mal' g r a v de a falsifica pe d e a - n t r e g u l p î n ă şi s e n s u l istoricj a l p o l i t i c i i b u r g h e z e c a r e stă l a b a z a e d i f i c i u l u i s o c i a l a l R o m â n i e i m o d e r n e ş i p r i n a c e a s t a însăşi societatea; n o a s t r ă m o d e r n ă . N e - a m l ă m u r i t p e larg, î n t r - u n î n t r e g ; capitol, asupra politicii b u r g h e z e a oligarhiei noastre, I n r o l u l e i d e tutore a l clasei noastre b u r g h e z e încă m i | n o r ă , e a a v e g h e a t c u s î r g u i n ţ ă l a i n t e r e s e l e capitalis-i' mulul român, printr-o politică mercantilistă consecventă; şi a r m o n i c ă , a c ă r e i b a z ă m a t e r i a l ă e r a s c h i m b u l nostrţjj c u străinătatea. Dar, din n e n o r o c i r e , activitatea politică a oligarhiei n o a s t r e n u s-a p u t u t m ă r g i n i l a d e z v o l t a r e a ş i p e r f e c t ţ i o n a r e a m e r c a n t i l i s m u l u i r o m â n , k c a r e r ă m î n e meritul,! e i i s t o r i c r e a l . C ă c i e a a v e a d e d u s î n c ă o p o v a r ă , p e care» i-o legase de gît evoluţia e c o n o m i e i noastre n a ţ i o n a l e i a n u m e populaţia noastră orăşenească, redusă de c o n c u ­ r e n ţ a străină i a starea, d e p r o l e t a r i a t . C u m c ă a c e a s t a p o p u l a ţ i e a fost altoită p e b u g e t u l ţării, d e aici n u s i

poate face nimănui o imputare; căci o r i c i n e ar fi avut atunci în m î n ă c o n d u c e r e a treburilor obşteşti, ar fi fost n e v o i t să f a c ă la fel. D a r e r a v o r b a să se g ă s e a s c ă for­ mula f e r i c i t ă p r i n c a r e să se l e g i t i m e z e în faţa n a ţ i u n i i a c e s t e c h e l t u i e l i şi să se c r e e z e t o t o d a t ă m i j l o c u l de a înmulţi numărul slujbelor potrivit cu creşterea proleta­ r i a t u l u i o r ă ş e n e s c . S p r e a c e s t s c o p s-a r e c u r s l a p r e ­ textul stîngaci, ca să nu-i z i c e m grotesc, de a p r e t i n d e c ă p e această c a l e s e i n t r o d u c e « c i v i l i z a ţ i a » a p u s e a n ă la n o i : de cîte ori se simţea n e v o i a de a milui un n o u g r u p d e paraziţi, s e c o p i a o n o u ă instituţie străină, c r e î n du-se o n o u ă serie d e s l u j b e . î n a c e s t c h i p s e s p u n e a ţării c ă s e l u c r e a z ă l a c l ă d i r e a , e d i f i c i u l u i c u l t u r i i r o ­ mâne. L u m e a noastră a luat chiar în serios acest straniu p r e t e x t ş i s-a p e t r e c u t a t u n c i f e n o m e n u l u n i c , c ă î m ­ p o t r i v a a c e s t u i fel d e c u l t u r ă s-a r i d i c a t t o t c e e a c e e r a o m c u l t l a n o i . A ş a ş-a n ă s c u t « s p i r i t u l c r i t i c » î n c u l t u r a noastră, ai cărui r e p r e z e n t a n ţ i au i z b u t i t să c o n v i n g ă publicul r o m â n că cultura noastră — ce zic, întreaga noastră societate m o d e r n ă — se r e d u c e la un p r o c e s de i m i t a r e a u n e i c i v i l i z a ţ i i străine, la f o r m e fără f o n d , lustru fără bază ş i c î t e a l t e l e d e a c e l a ş i fel. j A t î t d e c o n v i n g ă t o a r e a fost a c e a s t ă critică, la c a r e s p i r i t e l e r e a c ­ ţionare au supus societatea noastră burgheză, încît ea a covîrşit chiar şi pe C. D o b r o g e a n u - G h e r e a : n e p u t î n d să o r ă s t o a r n e şi s i m ţ i n d u - s e o b l i g a t ca s o c i o l o g să ex­ plice f e n o m e n u l , el a f ă u r i t o l e g e s o c i o l o g i c ă s p e c i a l ă , a e v o l u ţ i e i de la f o r m e c ă t r e f o n d . S-a î n t î m p l a t d e c i cazul destul de picant că un sociolog « m a r x i s t » a putut să răstoarne mai uşor m e t o d a marxistă decît critica u n u i g r u p d e r e a c ţ i o n a r i fără n i c i o c u l t u r ă s o c i o l o g i c ă . Mai e nevoie, după cercetările noastre asupra m e r ­ cantilismului român, să î n v e d e r ă m că acest p r o c e d e u de i m i t a r e servilă a l u s t r u l u i c i v i l i z a ţ i i l o r s t r ă i n e nu e o politică b u r g h e z ă şi nu are n i m i c de împărţit cu p r o c e ­ sul real al dezvoltării societăţii noastre m o d e r n e ? R e a c ţ i u n e a însăşi, c î n d a a v u t î n t r e t i m p c o n d u c e r e a d e s t i ­ n e l o r ţării şi a s t r ă l u c i t p r i n t r - o aşa d e s ă v î r ş i t ă n e î n ­ ţelegere a politicii mercantiliste, în ceea ce priveşte b i ­ r o c r a ţ i a a u r m a t a c e l e a ş i p r o c e d e e , atît de c r i t i c a t e în o p o z i ţ i e . Şi în a d e v ă r , în c r e a r e a ele s l u j b e n o i p e n t r u populaţia orăşenească nu se mai ascundea o politică de

III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 1 7 5

174

Şt. Zeletin

c l a s ă sau d e p a r t i d : a c e a s t a e r a î n t o a t ă p u t e r e a eu'vân­ tului o ' o p e r ă d e asistenţă s o c i a l ă , c a r e s-a i m p u s t u t u r o r e l e m e n t e l o r c o n d u c ă t o a r e , c u v o i e sau fără v o i e . D e p a r t e de a fi .o p o l i t i c ă b u r g h e z ă , p o l i t i c a de b i r o c r a t i z a r e a proletariatului orăşenesc a creat serioase neajunsuri în dezvoltarea burgheziei noastre: ea a î m p i e d i c a t oligar­ hia de a se folosi după cuviinţă de experienţa străinilor, d e ş i a v e a c o n ş t i i n ţ a l i m p e d e că ar fi t r e b u i t să o f a c ă . î n t r e u n s p e c i a l i s t străin ş i u n p a r a z i t i n d i g e n ea. a t r e ­ b u i t să aleagă totdeauna pe acesta din u r m ă , dacă nu voia să vadă întreaga birocraţie ridicîndu-se împotrivă cu acuzaţiile obişnuite de lipsă de patriotism. Şi astfel, p e c î n d t o a t e n a ţ i u n i l e şi-au c l ă d i t e d i f i c i u l b u r g h e z c u e x p e r i e n ţ a s t r ă i n i l o r m a i înaintaţi, o l i g a r h i a r o m â n ă s-a văzut constrînsă de a lucra înainte de v r e m e « p r i n noi î n ş i n e » , chiar p e n t r u î n t e m e i e r e a u n o r instituţii d e î n ­ s e m n ă t a t e vitală, c u m e a r m a t a n a ţ i o n a l ă . R e z u l t a t u l se cunoaşte. 6. Ca şi b i r o c r a ţ i a , m i l i t a r i s m u l e o u r m a r e f i r e a s c ă a e c o n o m i e i b ă n e ş t i şi a r e a c e e a ş i m e n i r e , de a sluji că u n e a l t ă î n m î n a p u t e r i i c e n t r a l e . D e fapt, p o l i t i c a m e r cantilistă, c a r e c a r a c t e r i z e a z ă p e s t e t o t faza d e f o r m a ţ i e a b u r g h e z i e i , n i c i n u p o a t e f i c o n c e p u t ă fără s p r i j i n u l , unei armate b i n e organizate şi permanente. Crearea unei societăţi b u r g h e z e m o d e r n e , naţionale şi unitare ridică o sumă de p r o b l e m e de supremă însemnătate, care în ultimă instanţă nu. p o t fi dezlegate decît cu forţa brută. Sfărîmarea v e c h i l o r clase agrare reacţionare, desfiinţa­ rea a u t o n o m i e i regionale, lărgirea graniţelor statului d u p ă întinderea naţiunii — acest p r o g r a m al m e r c a n t i l i s m u ­ l u i n a ţ i o n a l i s t , d i n c a r e îşi i a u . f i i n ţ ă s o c i e t ă ţ i l e m o d e r ­ ne, i m p u n e crearea şi întreţinerea unui i m p u n ă t o r m i l i ­ tarism. D e l a sfîrşitul d e c e n i u l u i a l treilea a l v e a c u l u i X I X , potrivit cu p r o c e s u l de renaştere naţională, se î n d e p l i ­ neşte în Principatele r o m â n e şi o «renaştere militară». D e z v o l t a r e a e c o n o m i e i băneşti dă putinţa alcătuirii u n u i b u g e t a l tării, iar p e a c e s t a s e a l t o i e s c d e o p o t r i v ă f u n c ­ ţ i o n a r i i c i v i l i şi m i l i t a r i : b i r o c r a ţ i a şi m i l i t a r i s m u l . A s t f e l » armatele neregulate de mai înainte, alcătuite din străini, d a u l o c u n e i niiliţii p e r m a n e n t e c u c a r a c t e r n a ţ i o n a L

« î n c ă d e l a S e p t e m b r i e 1834, c u f i r m a n t u r c e s c î n re­ gulă, se c o n s t i t u i e o a r m a t ă , c ă r e i a i se z i c e a „ m i l i ţ i e " . » 1 A c e a s t ă m i l i ţ i e este î n s u f l e ţ i t ă d e « c u r e n t u l g e n e r a l de R e n a ş t e r e venit din A p u s » şi n u m ă r ă printre ofiţerii ei o s e a m ă de r e p r e z e n t a n ţ i iluştri ai î n n o i r i i l i t e r a r e şi politice: Cârlova, Grigore Alexandrescu, Nicolae Bălc e s c u , N i c o l a e ' G o l e s c u , I . C . B r ă t i a n u , iar î n M o l d o v a p e M i h a i l K o g ă l n i c e a n u 2 . L a 1847 s e î n t e m e i a z ă o ş c o a l ă militară a iuncărilor, iar C u z a a d u c e o m i s i u n e franceză î n s ă r c i n a t ă c u r e o r g a n i z a r e a a r m a t e i 3 . D e l a 1866 î n a i n t e armata noastră c r e ş t e - n e c o n t e n i t , c u m se poate v e d e a din bugetul cheltuielilor militare pentru personal, dar m a i ales p e n t r u m a t e r i a l . Ş i şi-a î m p l i n i t m e n i r e a e i i s t o r i c ă . P r o b l e m e l e r i d i ­ cate de a d î n c a noastră p r e f a c e r e socială, concretizate în m a r i l e e v e n i m e n t e d e l a 1877 ş i 1 9 1 6 — 1 9 1 8 , s a u î n a c e ­ lea d e l a 1888 ş i 1907, n u l e - a r f i p u t u t d e z l e g a o l i g a r ­ hia n o a s t r ă d a c ă nu şi-ar fi c r e a t o f o r ţ ă m i l i t a r ă b i n e d i s c i p l i n a t ă , a i cărei ostaşi p u t e a u î m p u ş c a d u p ă o r d i n î n p r o p r i i l o r părinţi. S o c i e t a t e a n o a s t r ă m o d e r n ă e s t e c u m sînt toate celelalte state naţionale şi unitare: i m ­ pusă d e n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , r e a l i z a t ă p r i n f o r ţ a a r ­ mată. Deşi născut din n e v o i l e capitalismului, militarismul d e v i n e l a . r î n d u l său c e a m a i p u t e r n i c ă p î r g h i e p e n t r u îmboldirea dezvoltării capitaliste. Naşterea armatelor per­ m a n e n t e c r e e a z ă p e n t r u î n t î i a dată î n t r - o m ă s u r ă largă condiţiile pentru dezvoltarea industriei m a r i : n e v o i a de fabricate u n i f o r m e în cantităţi uriaşe. O sumă de între­ p r i n d e r i c a p i t a l i s t e , d e o b i c e i c e l e dintîi î n p r o c e s u l d e n a ş t e r e a i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e , sînt î n t e m e i a t e p e n t r u ne­ v o i l e s p e c i a l e ale a r m a t e i . A s t f e l d e p i l d ă , f a b r i c i l e d e postav, tăbăcăriile, pulberăriile. D a r n u e n u m a i atît. î n t r e t e m e i u r i l e c a r e silesc, n a ­ ţiunile să î m p i n g ă m e r c a n t i l i s m u l la f o r m a şa e x t r e m ă , ş i s ă î n c e r c e a trăi c u m i j l o a c e l e l o r p r o p r i i , c e l m a i s e r i o s a fost t o t d e a u n a n e v o i a a p ă r ă r i i n a ţ i o n a l e . Ş i d e fapt e v ă d i t că o a r m a t ă n a ţ i o n a l ă nu-şi p o a t e î m p l i n i
N. Iorga, Istoria armatei româneşti, Bucureşti, 1919, voi. I I , p. 217.
2 3

1

N. Iorga, op. cit., p. 218. N. larga, op. cit., p. 220. .£ ,

176

Şt. Zeletin

I I I . E v o l u ţ i a c a p i t . român şi p r e f a c e r i l e clasei s t ă p î n i t o a r e

177

î n t o t u l m e n i r e a cîfcă v r e m e n u p r i m e ş t e î n t r e g i r e a e £ f i r e a s c ă : o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă d e s t o i n i c ă a-i s a t i s f a c e " t o a t e n e v o i l e . S-ar f i p u t u t c o n c e p e , p e l a 1886, u n r ă z ­ b o i a l R o m â n i e i î m p o t r i v a A u s t r i e i ? D a r p e a t u n c i ar­ mata noastră primea din Austria pînă şi beţele de cort. Iar la 1916, c î n d ţara n o a s t r ă s-a î n c u m e t a t să l u p t e î m p o t r i v a n o i i sale m e t r o p o l e c a p i t a l i s t e , e a a f ă c u t p î n ă la capăt experienţa dureroasă a unei c o l o n i i agricole, a l e cărei muniţii trebuiau să facă înconjurul Europei s p r e ; a a j u n g e l a destinaţie. N i c i o d a t ă n u s-a p u t u t v e d e a m a i l i m p e d e la noi, şi de toată lumea, cît de iluzorie e neat î r n a r e a p o l i t i c ă a u n e i ţări c a r e nu a r e o i n d u s t r i e pro-v prie; cît de redus e rolul unei armate naţionale cînd nu e x i s t ă şi o i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă c a r e să o a p r o v i z i o n e z e c u t o t m a t e r i a l u l t r e b u i t o r . A s t f e l a r m a t a n a ţ i o n a l ă îşi găseşte întregirea firească în industria naţională: d e z v o l ­ tarea celei dintîi stimulează d e z v o l t a r e a celei din u r m ă , şi ambele împreună sînt temelia independenţei naţio­ nale. 7. F o r m a de g u v e r n a r e a statului n o s t r u m o d e r n e a c e e a ş i p e c a r e şi-a c r e a t - o o r i c e ţară î n faza d e t r e c e r e de la vechiul la n o u l r e g i m şi căre a înflorit în A p u s prin veacurile X V I I — X V I I I . Ea a izvorît din nevoia de a crea un aparat de c î r m u i r e c a r e să împlinească lipsa u n e i clase stăpînitoare. A c e s t aparat s e rezumă, c u m s-a v ă z u t , în t r i n i t a t e a : p u t e r e c e n t r a l ă — b i r o c r a ţ i e — m i l i t a r i s m . A m u r m ă r i t p e r î n d e l e m e n t e l e a c e s t u i sis­ tem centralizator de guvernămînt, încercînd a limpezi n e v o i a d i n c a r e şi-a l u a t f i i n ţ ă f i e c a r e . S p r i j i n u l f i r e s c al u n u i a s e m e n e a s i s t e m este şi r ă m î n e militarismul,, ceea ce si lămureşte jertfele făcute de cîrmuitorii n o ş ­ tri p e n t r u p u t e r e a a r m a t ă . S e ştie c u m s-a d ă r î m a t a c e s t s i s t e m d e g u v e r n a r e î n ţările î n a i n t a t e . I n u r m a d e z v o l t ă r i i t r e p t a t e a c a p i t a ­ l i s m u l u i , s-a f o r m a t o p u t e r n i c ă c l a s ă b u r g h e z ă , c a r e ai început lupta de distrugere a puterii centrale. A c e s t e m i ş c ă r i r e v o l u ţ i o n a r e a l e clasei b u r g h e z e , c a r e a u î n c e - ; p u t l a sfîrşitul v e a c u l u i . X V I I ş i a u a j u n s l a o î n c h e i e r e , p r o v i z o r i e c u seria d e r e v o l u ţ i i c o n t i n e n t a l e d e l a 1848, au pus capăt erei mercantiliste şi f o r m e i corespunzătoare de guvernămînt; ele au aruncat temeliile unui r e g i m

d e m o c r a t i c liberal, c e a r e c a p r i n c i p i u s u v e r a n i t a t e a n a ­ ţiunii. T r e b u i e s ă î n v e d e r ă m însă c ă î n e v o l u ţ i a n o a s t r ă e c o nomico-socială nu e nici un semn că puterea centrală va împărtăşi aceeaşi soartă. Aceasta din p r i c i n a l i m p e d e c ă l a n o i clasa b u r g h e z ă n u s e z ă m i s l e ş t e alături d e p u ­ terea c e n t r a l ă , c i s e d e z v o l t ă d i n c h i a r s î n u l a c e s t e i a ; b u r g h e z i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă nu e o clasă o s t i l ă p u t e r i i centrale, ci se c o n t o p e ş t e cu aceasta în u n u l şi acelaşi factor. în adevăr, de p r i n al şaptelea d e c e n i u a l ' v e a c u l u i d i n u r m ă , , p u t e r e a n o a s t r ă c e n t r a l ă intră î n t r - u n p r o c e s t r e p t a t de b u r g h e z i r e : o l i g a r h i a p o l i t i c ă d e v i n e astfel ooligarhie financiară, c a r e stăpîneşte în p r e z e n t întreaga n o a s t r ă viaţă e c o n o m i c ă . D e a c e e a e v o l u ţ i a e c o n o m i c o - s o cială a R o m â n i e i n u r u i n e a z ă p u t e r e a c e n t r a l ă , c i o î n ­ tăreşte. S i n g u r ă b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă a r e de s u f e r i t o s e r i o a s ă ş t i r b i r e î n u r m a d e z v o l t ă r i i n o a s t r e e c o n o m i c e . C ă c i pem ă s u r ă c e s e d e z v o l t ă p r o d u c ţ i a industrială, o r a ş e l e r e i a u rolul lor firesc în e c o n o m i a naţională, viaţa l o r parazi­ tară d i s p a r e . şi astfel se d i s t r u g e r ă d ă c i n a însăşi d i n c a r e şi-a l u a t n a ş t e r e b i r o c r a ţ i a . U l t i m a statistică i n d u s ­ trială n e dă, s o c o t i n d ş i i n d u s t r i i l e d e e x t r a c ţ i e , 235 934 p e r s o a n e î n t r e b u i n ţ a t e î n d e o s e b i t e calităţi î n i n d u s t r i a noastră mare. Se înţelege că numărul nu e i m p u n ă t o r în comparaţie cu milioanele de muncitori agricoli. D a r ce ar fi devenit aceste persoane dacă nu am avea nici un început de industrie? Ele ar fi căzut în sarcina b u ­ g e t u l u i statului, c a r e a t u n c i a r f i r ă m a s s i n g u r u l l o r m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă . D e fapt, c u cît i n d u s t r i a s e dezvoltă,, c u atît b i r o c r a ţ i a o f i c i a l ă p i e r d e v e c h e a e i î n s e m n ă t a t e . S p i r i t e l e e n e r g i c e , p l i n e d e iniţiativă, t r e c î n î n t r e p r i n ­ d e r i l e p a r t i c u l a r e , u n d e l i s e d e s c h i d p e r s p e c t i v e strălu­ cite. A ş a s e l ă m u r e ş t e a c e s t f e n o m e n , c a r e î n c e p e s ă s e arate c h i a r ş i î n ţara n o a s t r ă c u m u l t d e f ă i m a t ă e i b i ­ r o c r a ţ i e : criza d e f u n c ţ i o n a r i p u b l i c i . P e I a 1886 u n ase­ m e n e a f e n o m e n n i c i n u s-ar f i p u t u t c o n c e p e . D e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i r o m â n slăbeşte, d i n t r e c e i trei f a c t o r i a i g u v e r n ă r i i n o a s t r e c e n t r a l i z a t o a r e , p e u n u l s i n g u r : b i r o c r a ţ i a ; e a lasă î n fiinţă atît o l i g a r h i a f i n a n ­ ciară — ca p u t e r e c e n t r a l ă — c î t şi m i l i t a r i s m u l . A c e ş -

178

Şt. Zeletin III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 179

tia s î n t c e i d o i f a c t o r i c a r e a u c u v î n t u l h o t ă r î t o r a s u p r a d e s t i n e l o r ţării n o a s t r e . S ă n e o r i e n t ă m a s u p r a a l c ă t u i r i i c e l u i dinţii ş i m a i •de s e a m ă f a c t o r — o l i g a r h i a f i n a n c i a r ă — c a r e stă în t i m p u l d e faţă l a v î r f u l p i r a m i d e i n o a s t r e s o c i a l e . în această întreagă perioadă, care se întinde de la 1830 p î n â l a 1880, g r u p u l n o s t r u l i b e r a l r e v o l u ţ i o n a r - « r o ş i i » — v e g h e a z ă la i n t e r e s e l e b u r g h e z i e i , fără a fi el însuşi b u r g h e z i e . P r i c i n a a c e s t e i a t i t u d i n i s-a arătat p e l a r g a l t ă d a t ă . D a r d e l a 1880 î n c e p e — alături d e p r o c e s u l de e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n — al d o i ­ lea proces istoric: acela de naţionalizare a. capitalului, de î n t e m e i e r e a unui capital r o m â n e s c alături de c a p i ­ talul străin. A c e s t n o u p r o c e s , c a r e t r e b u i a s ă c r e e z e o burghezie naţională, se îndeplineşte şi la noi, ca p e s t e lot, c u a j u t o r u l f o r ţ e i d e stat; î n c e p u t u l î l f a c e B a n c a Naţională ( 1 8 8 0 ) , c a r e d e v i n e a p o i i m b o l d u l ş i p u n c t u l de plecare a l . u n e i întinse reţele de bănci româneşti1. în fruntea a c e s t o r a stă B a n c a R o m â n e a s c ă (1911), o r g a n u l central a l b ă n c i l o r n a ţ i o n a l e 2 . Cu aceste fondaţiuni bancare grupul liberal se p r e ­ face î n b u r g h e z i e r o m â n ă n a ţ i o n a l ă , alături d e b u r g h e z i a română de obîrşie exotică. V e c h e a prietenie între aceste d o u ă t a b e r e î n c e t e a z ă , d î n d n a ş t e r e u n u i r ă z b o i ale c ă r u i strigăte de o r d i n e r ă s u n ă şi astăzi în p r e s a afiliată. . Sub presiunea băncilor române încep, şi băncile de o b î r ş i e e x o t i c ă să se m o d e r n i z e z e şi să-şi n a ţ i o n a l i z e z e capitalul. l e c u i d e f r u n t e - î l o c u p ă aici B a n c a M a r m o rosch B l a n k 3 : f o n d a t ă l a 1848 c u u n c a p i t a ţ d e 3 0 0 0 0 lei, p a r e - s e d e o b î r ş i e u n g a r ă , t r a n s f o r m a t ă l a 1905 î n nctuala f o r m ă de S o c i e t a t e a n o n i m ă , ea a a j u n s astăzi - d u p ă i n f o r m a ţ i i l e pe c a r e le a v e m — să-şi r e d u c ă participările s t r ă i n e l a 1 1 % d i n c a p i t a l u l t o t a l . D e a c e e a această i n s t i t u ţ i e înfăţişează î n m o d t i p i c c u r s u l i s t o r i c al evoluţiei burgheziei, care î n c e p e în orice ţară s u b formă ele e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i s t r ă i n şi a p o i —printr-un p r o c e s d e n a ţ i o n a l i z a r e t r e p t a t ă — s e p r e f a c e m c e l e d i n u r m ă î n instituţie n a ţ i o n a l ă .
1 «Aceasta (Banca Naţională) urmînd să fie punctul de ple­ care al unei întregi epoci de organizare pe baze naţionale.« Victor .Sl.ivescu: Istoricul Băncii Naţionale, p. 9. Vezi şi partea priviloare la întemeierea institutelor de credit, cap. II al lucrării de fuţă. 2 Banca Românească, monografie, 1921. 3 Vezi lucrarea Banca Marmorosh Blank, 1923, publicată cu prilejul jubileului de 75 ani al acestei instituţii.

b) Noua clasă stăpînitoare şi baza ei economico,
8. N u m a i e azi n i m e n i c a r e s ă n u - ş i d e a l i m p e d e s e a m a c ă s t ă p î n i t o r i i d e f a p t a i ţării n o a s t r e sînt d e ţ i ­ nătorii Marii Finanţe. De aceea e un simplu, e u f e m i s m cînd mai întrebuinţăm acum expresia consacrată de « c l a s ă s t ă p î n i t o a r e » . î n r e a l i t a t e m a r i i n o ş t r i financiari,' c a r e d i s p u n d e d e s t i n e l e ţării, a l c ă t u i e s c u n m ă n u n c h i r e s t r î n s , c a r e a ş i fost b o t e z a t c u n u m e l e p u ţ i n s i m p a ­ tic de « o l i g a r h i e » . Şi c u m baza e c o n o m i c ă a acesteia e s t e c a p i t a l u l d e b a n c ă , i s-a zis î n c ă m a i l i m p e d e « o b > * garhie financiară». T o ţ i u r ă s c azi n o u a n o a s t r ă s t ă p î n i r e şi-i p u n î n s e a ­ m ă n u m e r o a s e păcate, între care cele mai puţin v i n o ­ v a t e p a r a fi c i n i s m u l şi lipsa de s c r u p u l e . N o i vom.:; d e z b r ă c a aici o r i c e s e n t i m e n t e ş i n e v o m d a silinţa s ă o î n ţ e l e g e m . A d e v ă r u l e că fără c u n o a ş t e r e a a m ă n u n ţ i t ă a marii noastre finanţe e peste putinţă a înţelege c e v a d i n i ţ e l e v i e ţ i i n o a s t r e e c o n o m i c e şi. p o l i t i c e . N u e l o c u l d e a î n t r e p r i n d e aici a s e m e n e a c e r c e t a r e ; v o m c ă u t a î n s ă să d ă m o lămurire sumară a supremaţiei e c o n o m i c e ş i p o l i t i c e cie c a r e s e b u c u r ă azi m a r i i f i n a n c i a r i . C a p i t a l u l r o m â n d e b a n c ă s e d e z v o l t ă î n d o u ă serii istorice deosebite, care împart încă burghezia română în două tabere duşmane. La î n c e p u t bancherii noştri "sînt străini 1 . Ei i n v a d e a z ă ţara n o a s t r ă o dată cu invazia, m ă r f u r i l o r străine şi de o b i c e i pe l i n g ă î m p r u m u t u r i de c a m ă t ă m a i f a c ş i n e g o ţ d e c e r e a l e 2 . T o ţ i aceşti p r i m i mînuitori de bani, în cea mai m a r e parte evrei, repre­ z i n t ă e x p a n s i u n e a c a p i t a l i s m u l u i străin p e p ă m î n t u l n o s - , tru, alcătuind o a r e c u m tentaculele b u r g h e z i e i străine, şi mînuiesc un capital adus de peste hotare.
1 Cîteva nume de asemenea bancheri dă A. Cercel: Die Naţionalbank von Rumănien, p. 34> 2 Op. cit., ibidem.

180

Şt. Zeletin

III. Evoluţia capit. român si prefacerile clasei stăpîaitoare

131

I n t i m p u l d e faţă b ă n c i l e n o a s t r e m a r i s e g r u p e a z ă î n d o u ă c o n s t e l a ţ i i , d u p ă c u m g r a v i t e a z ă , c ă t r e u n a sau' c ă t r e alta d i n c e l e d o u ă m e t r o p o l e d e o b î r ş i e d e o s e b i t ă : B a n c a R o m â n e a s c ă , sau Banca M a r m o r o s c h Blank1. U l ­ t i m a c o n s t e l a ţ i e este m e n i t ă a f i p r e d o m i n a t ă sau a b ­ s o r b i t ă t r e p t a t d e c e a dinţii, aşa c ă î n c e l e d i n u r m ă v a rămâne o s i n g u r ă finanţa, n a ţ i o n a l ă : e s t e î n c h e i e r e a f i r e a s c ă a d e z v o l t ă r i i i s t o r i c e a o r i c ă r e i ' b u r g h e z i i . La n o i acest sfârşit e m u l t m a i a p r o a p e d e c î t p a r a-şi î n ­ c h i p u i unii n a ţ i o n a l i ş t i c u m a i m u l t ă î n g r i j o r a r e d e c î t p r i c e p e r e p e n t r u cauza, n a ţ i o n a l ă . 9. Astfel, din p u n c t de v e d e r e istoric, i m b o l d u l spre întemeierea d e - b ă n c i româneşti m o d e r n e , cu capital r o ­ m â n e s c , a p o r n i t de la B a n c a N a ţ i o n a l ă şi a f o s t c o n t i n u a t d e B a n c a R o m â n e a s c ă î m p r e u n ă c u b ă n c i l e afiliate. P o ­ l i t i c a de n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i a fost d e c i i n a u g u r a t ă d e b ă n c i l e n a ţ i o n a l - l i b e r a l e ş i d ă a c e s t o r a p e c e t e a l o r is-| t o r i c ă p r o p r i e î n o r g a n i s m u l n o s t r u s o c i a l . U n t i m p ex4 presia «finanţa n a ţ i o n a l ă » era identică cu expresia « f i ­ n a n ţ a n a ţ i o n a l - l i b e r a l ă » ; astăzi î n c ă d-1' V. S l ă v e s c u pu-ij ne la baza m u l t i p l e l o r sale lucrări clasificarea de «finanţa naţională» şi «finanţa internaţională»: în întîia grupă in­ tră b ă n c i l e l i b e r a l e , î n ă d o u a a r u r m a s ă i n t r e tot res­ t u l b ă n c i l o r d e o b î r ş i e sau c a r a c t e r e x o t i c . " • D a r tendinţa de naţionalizare a încetat a c u m de a m a i fi însuşirea specifică a unui singur g r u p de fundaţ i u n i b a n c a r e : e a s-a i m p u s t u t u r o r . A s t f e l c ă c e l e d o u ă serii d e e v o l u ţ i e b a n c a r ă , deşi p l e a c ă d e l a p u n c t e e x ­ t r e m e , tind să se a p r o p i e d i n ce în ce m a i m u l t şi să se c o n t o p e a s c ă în aceeaşi aspiraţie c o m u n ă : naţionalizarea capitalului şi în g e n e r e a întregii noastre vieţi e c o n o m i c e . P o l i t i c a de naţionalizare a capitalului v i n e să între gească politica de întemeiere a unei industrii indigenei a m b e l e se întrunesc în acelaşi p r o c e s întreg al emanei parii noastre e c o n o m i c e . Căci nu e de ajuns ca pe pă m î n t u l n o s t r u s ă s e afle a ş e z ă m i n t e e c o n o m i c e ; t r e b u i
Marea finanţa română, în ambele ei constelaţii, cuprinde 21 bănci mari, opt vechi şi treisprezece mai noi, cu un capital de' 1 365 000 000 lei (V. Slăvescu, Organizarea de credit a. Romanica 1922). Capitalul tuturor băncilor române, mari şi mici, se ridieft după datele d-lui I. Teodorescu (1924) la 20 miliarde.
1

c e v a m a i m u l t , a n u m e c a a c e s t e a s ă aibă c a p i t a l r o m â n e s c şi c o n d u c e r e românească, în armonie cu interesele g e ­ n e r a l e ale ţării. L a a c e a s t ă m a r e o p e r ă l u c r e a z ă t o c m a i băncile noastre în prezent. Dar î n v r e m e c e p o l i t i c a d e i n d u s t r i a l i z a r e i t ţârii poate fi urmărită energic, prin e x c l u d e r e a treptată a f a b r i c a t e l o r străine, n a ţ i o n a l i z a r e a c a p i t a l u l u i e u n p r o ­ ces m a i tîrziu, c a r e t r e b u i e î n t r e p r i n s c u m u l t ă p r e v e ­ d e r e . Ü î n l ă t u r a r e p r e m a t u r a a c a p i t a l u l u i străin ar o s î n d i e c o n o m i a n o a s t r ă n a ţ i o n a l ă l a v e s t e j i r e : i-ar tăia însăşi artera d e viaţă. N i c i o ţară n u s e p o a t e e m a n c i p a d e c a ­ p i t a l u l d i n afară î n a i n t e ca a c e s t a să-şi fi î n c h e i a t r o l u l său i s t o r i c d e a d e z v o l t a ş i e d u c a f o r ţ e l e i n t e r n e d e producere. 10. P î n ă la 1903 se p ă r e a că i n d u s t r i a n o a s t r ă se va dezvolta în felul celei apusene, adică pe alăturea şi n e a t î r n a t d e c a p i t a l u l d e b a n c ă . A c e s t fel d e e v o l u ţ i e p u ­ tea să d u c ă r e g i m u l n o s t r u p o l i t i c pe a l t e c ă i : el ar fi n ă s c u t şi la n o i d p u t e r n i c ă c l a s ă de industriaşi, c a r e m a i c u r î n d sau m a i tîrziu s-ar f i r i d i c a t î m p o t r i v a o l i g a r h i e i financiare, s f ă r î m î n d u - i s i s t e m u l c e n t r a l i z a t o r de- g u v e r ­ n a r e .şi a d u e î n d u - n e î n l o c u l a c e s t u i a o eră d e d e s c e n ­ tralizare- şi d e m o c r a ţ i e reală. A ş a s-a î n t î m p l a t în A n g l i a la 1846, în F r a n ţ a la 1848. S o a r t a a î n d r u m a t î n s ă e v o ­ luţia n o a s t r ă altfel; î n l o c c a I n d u s t r i a s ă s u b j u g e m a r e a finanţa, s-a î n t î m p l a t i n v e r s : b ă n c i l e a u î n c e p u t s ă p ă ­ trundă, în producţia industrială, cu tendinţa de a p r e ­ face tot mai m u l t capitalul industrial în capital de bancă. (Vstfel î n c e p e şi la n o i p r o c e s u l de n a ş t e r e a u l t i m e i m r m e a c a p i t a l u l u i , a n u m e a capitalului financiar, c u m am văzut că numeşte Hilferding capitalul de bancă, care finanţează întreprinderile industriale. A i c i ne aflăm la cea m a i hotărîtoare cotitură a e v o l u ­ ţiei n o a s t r e e c o n o m i c o - s o c i a l e . C u c a p i t a l i s m u l f i n a n ­ ciar s o c i e t a t e a n o a s t r ă f a c e u n . salt d i r e c t d e lâ mer­

cantilism l a imperialism, d e la dezvoltarea forţelor, d e
p r o d u c ţ i e n a ţ i o n a l ă la organizarea l o r s u b s u p r e m a ţ i a marii f i n a n ţ e . • U r m ă r i l e p o l i t i c e sînt i m e n s e ; î n a d e v ă r , a c e a s t a n u î n s e a m n ă d e c î t c ă : România nu mai trece lizare şi democraţie reală; cei ce visează încă

printr-o fază intermediară de liberalism, de descentra­
zorile

III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare

183

182

Şt. Zeletin

• .apropiate ele unei asemenea ere de suveranitate naţio­ nală seamănă c e l o r ce aşteaptă pe Mesia. Oligarhia n o a s t r ă f i n a n c i a r ă n u s e d i z o l v ă î n l u p t ă c u o clasă p u ­ t e r n i c ă şi n e a t î r n a t ă de industriaşi, c u m s-a •întfrnpla.t - î n A p u s ; ea păşeşte de-a dreptul la î m p l i n i r e a ultimei, misiuni istorice, pe care o îndeplinesc peste tot oligar­ hiile financiare î n actuala eră imperialistă: v o r b i m d e misiunea de a organiza producţia. în dezvoltarea n o a s ­ tră s o c i a l ă c e l e d o u ă faze i s t o r i c e ; d e o s e b i t e , . m e r c a n t i ­ lismul şi imperialismul, adică dezvoltarea şi organiza­ rea producţiei, se c o n t o p e s c de la început în unul şt acelaşi p r o c e s . A c e s t fel d e e v o l u ţ i e -în salturi n u e u n i c ; e l c a r a c ­ terizează, t o a t e b u r g h e z i i l e î n t î r z i a t e c a r e t i n d s ă p r e s ­ c u r t e z e fazele ele d e z v o l t a r e ale c a p i t a l i s m u l u i şi se g ă ­ seşte înainte de toate în G e r m a n i a şi în Statele U n i t e . P r i c i n a e l i m p e d e : î n ţările î n a p o i a t e i n d u s t r i a n u p o a t e a c u m u l a d e o d a t ă c a p i t a l u l n e c e s a r , p e c a r e ţările î n a i n ­ t a t e l-au strîns î n c u r s d e v e a c u r i c u m i j l o a c e u n e l e m a i s ă l b a t i c e d e c î t altele. A i c i n a ţ i u n e a î n t r e a g ă t r e ­ b u i e 'să-şi a d u n e e c o n o m i i l e ş i s ă l e p u n ă l a dispoziţiaindustriei. D a r organul care joacă rolul de i n t e r m e d i a r î n t r e n a ţ i u n e ş i i n d u s t r i e , a d u n î n d e c o n o m i i l e c e l e i clin­ tii s p r e a i e p u n e l a d i s p o z i ţ i a c e l e i d i n u r m ă , este t o c ­ mai banca1. Astfel dezvoltarea burgheziilor întîrziate d u c e de-a dreptul la supremaţia oligarhiilor financiare. C e e a ce s-a î n t î m p l a t şi la n o i . I m b o l d u l în a c e a s t ă d i r e c ţ i e 1-a d a t î n . ţara - n o a s t r ă o instituţie străină, « B a n c a G e n e r a l ă R o m â n ă » 2 , î n t e ­ meiată în 1897 de d o u ă grupuri financiare din Berlin, d i n i n i ţ i a t i v a l u i E . C o s t i n e s c u . D e p e l a 1903—1905această b a n c ă intră în întreprinderi industriale şi d e z ­ voltă c e a mai intensivă activitate în acest ţinut în t i m ­ p u l ocupaţiei g e r m a n e 3 . Pilda sa a fost contagioasă, şi p e n t r u b ă n c i l e noastre: acestea au î n c e p u t a intra în întreprinderi industriale m a i întîi cu oarecare şovăire, d u p ă r ă z b o i însă c u a d e v ă r a t ă f e b r i l i t a t e . A z i n u e l a
R. Hüferding, Das Finanzkapital, p. 383. Azi «Banca Generală a Ţării Româneşti». 3 Vezi Victor Slăvescu, Banca Generală Română naţional, Bucureşti,. 1918.
2

noi bancă mare sau mică să nu tindă a avea î n ­ treprinderile ei industriale proprii. Tendinţa de plasa­ mente industriale e tocmai ceea ce caracterizează finanţa noastră i n t i m p u l d e faţă. î n f r u n t e a a c e s t e i m i ş c ă r i .stau c e l e d o u ă m e t r o p o l e a m i n t i t e : B a n c a R o m â n e a s c ă şi Banca M a r m o r o s c h Blank. Numărul întreprinderilor f i n a n ţ a t e de a c e s t e instituţii — în p r e z e n t el se r i d i c ă la v r e o 70 de fiecare — creşte pe fiecare lună, d u p ă c u m arată d a t e l e a d u s e d e « A n a l e l e B ă n c i l o r » . Băncile noastre mari, îndeosebi Banca R o m â n e a s c ă , u r m ă r e s c azi u n p l a n d e o r g a n i z a r e a r m o n i c ă a i n d u s ­ triei, î n c a r e f i e c a r e î n t r e p r i n d e r e i n d u s t r i a l ă a r e l o c u l şi funcţia ei definită. Astfel industria noastră se d e z ­ voltă d e l a î n c e p u t p e b a z e d e o r g a n i z a r e , o p i l d ă ti­ pică de evoluţie organică, ce ar putea fi calificată d r e p t socialism în devenire. La n o i o r g a n i z a r e a p r o d u c ­ ţiei nu va fi n i c i o p e r a u l t e r i o a r ă a c a p i t a l i s m u l u i f i ­ n a n c i a r , c u m e î n A p u s d e l a 1879 î n a i n t e , n i c i o p e r a p r o l e t a r i a t u l u i , c u m a c r e z u t M a r x : e a Ase î n f ă p t u i e ş t e prin activitatea acelei oligarhii care, dacă ar fi să c r e ­ d e m p e G . D o b r o g e a n u - G h e r e a , a r u r m a s ă d u c ă ţara la pieire. Să p r i v i m îndărăt la cele zise şi să ne r e z u m ă m . A z i oligarhia frînturi triaşii cei pînă o noastră de dispar sută la clasă: de financiară marii asemenea de nu mai are au înainte decît indus­ sa­ proprietari treptat, de la dispărut,

devenind- agenţii sfărîmarea de

lariaţi a i b ă n c i l o r . N e a m i n t i m a i c i zisa lui T o c q u e v i l l e : cincizeci ani nobilimii aur a ab­ naşterea b u r g h e z i e i , sînt Vremea

s o l u t i s m u l u i , c î n d acesta n u m a i socială ciară, mul le la care- să-i ţină c u m p ă n ă . care sub e multe azi marilor raporturi boieri vîrsta ei în aceeaşi

a r e î n faţă n i c i o c l a s ă Oligarhia noastră finan­ seamănă fericită pînă de sau în a cînd aur, cu se cînd absolutis­ Vremea va naşte celelalte situaţie.

apusean,

dispariţia

proletariatul clase s o c i a l e de dictatură,

alcătuieşte

sînt sau în r u i n e , economică şi

faşă şi s t ă p î n i r e a marilor finan-

1

ci nu î n t î i n e ş t e n i c i o p i e d i c ă . P u t e m aici r o s t i c u v î n t u l politică,
şi războiul

184

Şt. Zeletin III. E v o l u ţ i a capit. r o m â n şi p r e f a c e r i l e clasei stâpînitoare 185

,\

c l a r i 1 . N u p u t e m însă p r e v e d e a c i t v a d u r a a c e a s t ă eră,, d u p ă c u m iarăşi n u p u t e m p r e v e d e a d a c ă a n u m i t e s c h i m ­ bări în cursul evoluţiei burgheziilor apusene nu v o r veni să s c h i m b e şi cursul evoluţiei burgheziei noastre proprii.

c) Adaptarea regimului politic parlamentar la structura socială a României
11. D a c ă e v o l u ţ i a c l a s e l o r s o c i a l e î n e p o c a d e t r a n ­ z i ţ i e e atît d e t u l b u r e , v i a ţ a n o a s t r ă p o l i t i c ă , a h o i t ă p e un a s e m e n e a s u b s t r a t s o c i a l , nu é altfel. O v i a ţ ă r e a l ă p a r l a m e n t a r ă p r e s u p v m e c l a s e s o c i a l e d e p l i n formate,, c a r e să f i e în stare a-şi i m p u n e i n t e r e s e l e — p r i n .par­ tidele politice respective — ca n o r m ă de politică gene­ r a l ă a ţării. D a r l a î n t e m e i e r e a p a r l a m e n t a r i s m u l u i r o ­ m â n n u s e afla î n s o c i e t a t e a n o a s t r ă n i c i o c l a s ă socială, m a t u r ă ; aici e r a u , d e o p a r t e , s f ă r î m ă t u r i l e v e c h i l o r c l a s e a g r a r e : b o i e r i ş i ţărani; d e c e a l a l t ă p a r t e , g e r m e n i i s p o ­ r a d i c i a i n o i i clase, m e n i t ă a . î n l o c u i v e c h e a b o i e r i m e : burghezia. Si totuşi pe această . structură socială, c a r e n u poate admite decît u n sistem d e g u v e r n a r e centra­ l i z a t o a r e a b s o l u t i s t a , R o m â n i a s-a î n c u m e t a t a d e z v o l t a un r e g i m p o l i t i c parlamentar. Căci e în firea burghezii­ l o r î n t î r z i a t e d e a-şi î n c e p e d e z v o l t a r e a c u a c e l e aşe­ zăminte la care burgheziile înaintate au ajuns în acel m o m e n t . T o t astfel a f ă c u t ş i ţara n o a s t r ă l a 1866. D a r s-a î n t î m p l a t î n u r m ă l u c r u l f i r e s c c ă h a i n a p o l i t i c ă a De fapt, evoluţia istorică a finanţei noastre — în două serii distincte —. a avut de urmare că dominaţia politică a fost însuşită de o singură fracţiune a marii finanţe, anume cea. naţional-liberală Aceasta produce în sînul celorlalte fracţiuni fi­ nanciare o vie îndîrjire. Frămîntările vieţii noastre sociale şl politice de azi nu provin din lupta dusă împotriva oligarhiei financiare de vreo altă clasă socială; nici de marii proprietari, aâre; nu mai sînt; nici de marii industriaşi, care sînt pe cale sfl nu mai fie: nici de proletariat, care nu este încă o clasă; nici de ţărănime, care n-a fost niciodată o clasă: aceste frămîntărl sînt urmarea rivalităţilor din sînul oligarhiei financiare însăşi, — Această chestiune este atinsă pe larg în studiul nostru: «Ma­ rea finanţa în economia şi politica actuală a României», care va apărea.
1

trebuit să se dea după c o r p u l social şi r e g i m u l parla­ m e n t a r r o m â n s-a p r e f ă c u t î n t r - u n s i s t e m d e g u v e r ­ nare c e n t r a l i z a t o a r e — s i n g u r a cu p u t i n ţ ă î n t r - o a s e ­ m e n e a fază e v o l u t i v ă — • c a r e n u s e d e o s e b e ş t e m u l t d e guvernarea absolutistă a unei puteri centrale. D e aici s e î n ţ e l e g e lesne- d e c e v e d e r e a c a r e î n f ă ţ i ­ şează p a r t i d e l e p o l i t i c e c a o r g a n e d e clasă a î n t î m p i n a t ia noi o î m p o t r i v i r e unanimă. D i n n u m e r o a s e l e definiţii g e n e r a l e ale p a r t i d e l o r p e c a r e le-a c u l e s c u - m u l t ă r ă b ­ d a r e d-1 I. C ă v ă n e s c u d i n t r - o d i s c u ţ i e la m e s a j ( s e s i u ­ n e a 1905), n i c i u n a n u p r i v e ş t e p a r t i d e l e p o l i t i c e c a c e e a c e s î n t : g r u p ă r i d e i n t e r e s e d e clasă; t o a t e l e î n f ă ţ i ş e a z ă c a grupări de principii1. D a r n u n u m a i o a m e n i i n o ş t r i politici au căzut v i c t i m ă acestei iluzii; de la această p ă r e ­ re nu se abat nici scriitorii cei m a i de seamă. « P r i n c i ­ piile c o n s e r v a t o a r e î n statul n o s t r u c o n s t i t u ţ i o n a l , aşa s« e x p r i m ă Titu Maioreseu, nu au absolut n i m i c de-a Cace c u d e o s e b i r e a s o c i a l ă î n t r e b o i e r i ş i b u r g h e z i » 2 . Ş i m a i d e p a r t e acelaşi s c r i i t o r c o n t i n u ă : « I a r d a c ă e v o r b a d e o r i g i n ă s o c i a l ă , e p r o b a b i l c ă a m găsi î n p a r t i d u l n u ­ m i t n a ţ i o n a l - l i b e r a l t o t atîţia d e s c e n d e n ţ i d i n f a m i l i i l e boiereşti şi m a i mulţi fanarioţi decît în partidul c o n s e r ­ vator, c a r e l a r î n d u l său c u p r i n d e î n a c e e a ş i p r o p o r ţ i e , 3 .elemente b u r g h e z e şi ţărăneşti»- . însuşi A. D. X e n o p o l , care în erudita sa cercetare asupra partidelor noastre politice pleacă de la c o n c e p ţ i a -

justă c ă interesele comune unui grup alcătuiesc substra­ tul pe care se înalţă grupările sau partidele p o l i t i c a ,
1

Caracterizarea

partidelor

politice

prin

ele

însele

laşi,

2 Discursuri parlamentare, I, p. 50. Maioreseu ajunge chiar să pună la îndoială buna credinţă a celor ce admit un substrat social pentru partide, îndeosebi pentru al său propriu: «în ochii, multor oameni partidul conservator se confundă cu vechea bo­ ierime şi adversarii săi, unii din neştiinţă, alţii ca manoperă de luptă, caută să întreţie această confuzie» (Ibidem). Sub această învinuire ar cădea şi cercetările lui A. D. X e n o ­ pol, a cărui concepţie a partidului conservator se întemeiază pe aceeaşi «confuzie». J Op. cit., p 51. 4 Istoria partidelor politice, Prefaţă, p. III. Se pare că X e ­ nopol nu era tocmai fixat în concepţia fundamentală a partide­ lor politice, pe care o dezvoltă In prefaţă. Căci în corpul lu-

1906.

I I I . Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare

187

133

Şt. Zeletin

e de părere că acest p r i n c i p i u nu se p o a t e aplica la n o i . F a ţ ă de o î n c e r c a r e de l ă m u r i r e a n a l o a g ă a p a r t i d e l o r noastre, el observă l a c o n i c : « A u putut fi lucrurile aşa. aiurea; desigur că nu la noi în ţară1». Ar u r m a să ajun­ g e m deci la încheierea că alcătuirea partidelor noastre politice face o excepţie de la regula generală, î n t o c m a i c u m s-a c r e z u t atîta v r e m e d e s p r e î n t r e a g a d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i n o a s t r e . Din_ f e r i c i r e însă l u c r u r i l e n u s t a u astfel. 12. Î n a i n t e ' d e t o a t e , u n l u c r u stă d i n c o l o , d e o r i c e îndoială: anume originea partidelor noastre politice. A c e s t e a s-au n ă s c u t , c u m arată î n m o d l i m p e d e X e n o p o i , din diferenţierea v e c h i i noastre clase stăpînitoare. L a u n m o m e n t dat b o i e r i m e a r o m â n ă s-a d e s f ă c u t î n ' d o u ă fracţiuni d u ş m a n e : u n a reacţionară şi aceştia s î n t m a r i i b o i e r i ; alta l i b e r a l ă r e v o l u ţ i o n a r ă , a l c ă t u i t ă d i n b o i e r i i m i c i 2 . D i n c e a d i n t î i şi-a l u a t fiinţă p a r t i d u l c o n crării se întîlneşte următorea declaraţie diametral opusă: «Nici­ odată alcătuirea partidelor politice nu se face pe temeiul îm­ părţiri în clase sociale, ci numai pe acel al ideilor» (!), p. 161. 1 Op. cit., p. 102, notă. 2 Asupra pricinilor economice ale acestei diferenţieri, vezi cap. I al lucrării noastre. XenopoJ, urmînd metoda obişnuită, socoate că pricina aces­ tei diferenţieri ar fi infiltrarea ideilor liberale din Apus: boierii refractari acestor idei au devenit conservatori, pe cînd cei ce s-au lăsat înrîuriţi de ele au dat naştere grupului liberal. Astfel, partidul conservator apare marelui istoric ca o grupare de spi­ rite egoiste, minate de interesul de clasă, la care «nu trebuie, să ne mirăm dacă vom găsi simţămîntul cedînd pasul înaintea interesului» (p. 234); mai mult, în egoismul lor de clasă aceşti oameni n-au şovăit a se alia .cu duşmanii ţării de cîte Ori şi-au văzut situaţia în primejdie (p.- 297). In schimb, partidul liberal e tratat de Xenopol cu o deosebită simpatie, ca un grup de oameni dezinteresaţi, idealişti, «cugete adăpate la izvorul dreptăţii», îm­ binate cu «suflete altruiste» din clasa de sus, spirite ce şi-au jertfit interesele materiale de dragul ideilor liberale (p. 58. şi; passim). In acest chip România modernă apare drept creaţia unor ideologii: a partidului naţional-liberal. Cercetarea de faţă înlătură această concepţie neşţiinţifică. Grupul liberal revoluţionar e tot atît de egoist, mînat de inte­ rese de clasă, ca şi fracţiunea conservatoare. Activitatea revolu­ ţionară, Ia noi ca peste tot, nu e determinată de idei, ci de o întreagă revoluţie de fapt, singura care face cu putinţă influen­ ta ideilor liberale.

servator, c a r e apără interesele agrarienilor; c e a din u r ­ m ă a dat n a ş t e r e p a r t i d u l u i l i b e r a l , a p ă r ă t o r a l p r i n c i ­ piilor b u r g h e z e şi reprezentant al intereselor capitalului. A c e s t e d o u ă tabere luptă de-a dreptul ca forţe sociale, pîrtă c î n d v i a ţ a n o a s t r ă p u b l i c ă î m b r a c ă haina unei constituţii burgheze; de atunci lupta continuă sub f o r m ă de a n t a g o n i s m politic între partidul c o n s e r v a t o r şi par­ tidul n a ţ i o n a l - l i b e r a l : c e l dintîi r ă m î n e c r e d i n c i o s t r a ­ diţiei r e a c ţ i o n a r e , c e l , d i n u r m ă c o n t i n u ă a r e p r e z e n t a interesele curat b u r g h e z e ale capitalismului r o m â n î n p r o c e s de formaţie. . ' C e e a c e p a r e însă a a c o p e r i a c e s t c a r a c t e r l i m p e d e d e o r g a n e d e clasă a l p a r t i d e l o r n o a s t r e e a l c ă t u i r e a l o r numerică. Partidul conservator a numărat în rîndurile sale ş i e l e m e n t e b u r g h e z e , i a r c e l n a ţ i o n a l - l i b e r a l a a v u t d e o p o t r i v ă m a r i b o i e r i c a ş i e l e m e n t e ţărăneşti, c u m a m v ă z u t c ă arată T i t u M a i o r e s c u . S e î n ţ e l e g e c ă aşa e s t e : a l c ă t u i r e a p a r t i d e l o r p o l i t i c e e pestriţă, la n o i ca şi a i u r e a . D a r d a c ă s-ar î n t î m p l a , c e e a o e d e altfel e c a z u l r e a l , c a u n n u m ă r d e e l e m e n t e a p a r ţ i n î n d m a r i i i n d u s t r i i sau m a r i i p r o p r i e t ă ţ i f u n c i a r e să treacă în partidul socialist, ar putea afirma c i n e v a c ă a c e s t p a r t i d î n c e t e a z ă p r i n a c e a s t a ele a f i u n o r g a n de clasă? N i m e n i nu ar c ă d e a în această eroare; căci caracterul unui partid politic, nu e hotărît de alcătuirea sa atomistică, ci de 'categoria de interese pe care le a p ă r ă î n a c t i v i t a t e a s a p u b l i c ă . î n această l u m i n ă , v i a ţ a noastră politică ia o înfăţişare de perfectă l i m p e z i m * . Căci cel ee priveşte evoluţia, politicii noastre e c o n o m i c e în era r e g i m u l u i parlamentar trebuie să r e c u n o a s c ă acest adevăr: că partidul liberal a urmărit m e r e u o p o ­ litică s t r i c t b u r g h e z ă , c o n s e c v e n t m e r c a n t i l i s t ă , o c r o t i n d interesele capitalismului naţional; partidul c o n s e r v a t o r a u r m ă r i t însă o p o l i t i c ă d e - a d r e p t u l o p u s ă , i n s p i r a t ă de un liberalism dăunător pentru burghezia naţională şi d i c t a t d e i n t e r e s e l e s p e c i a l e ale m a r i l o r p r o p r i e t a r i , c a r e voiau să vîndă s c u m p produsele solului şi să c u m p e r e ieftin f a b r i c a t e străine. D e o s e b i r e a î n t r e c e l e d o u ă p a r ­ tide s e r e d u c e , î n fapt, l a o d e o s e b i r e d e i n t e r e s e d e c l a s ă . 13. D a r n u v r e m s ă c ă d e m î n e x t r e m u l p o t r i v n i c şi să susţinem că între partidele noastre p o l i t i c e şi a c e l e d i n democraţiile apusene ar exista o analogie desăvîr-

188

Şt. Zeletin

III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare

189

sită, deşi e a d e v ă r a t că şi u n e l e şi a l t e l e r e p r e z i n t ă i n t e ­ r e s e l e d e clasă. P e c î n d î n s o c i e t ă ţ i l e d e m o c r a t i c e d i n A p u s partidele politice se sprijină pe clase sociale d e p l i n formate, la n o i ele se altoiesc pe clase sociale în r u i n ă s a u î n f o r m a ţ i e , d e c i î n a m b e l e c a z u r i fără. p u t e r e . D e aici izvorăşte toată d e o s e b i r e a între viaţa noastră şi aceea pe care am avut-o ca m o d e l la întemeierea par­ l a m e n t a r i s m u l u i , î n A p u s p a r t i d e l e îşi d a t o r e s c p u t e r e a l o r forţei n u m e r i c e şi e c o n o m i c e a claselor sociale; dar c l a ­ sele' n o a s t r e f i i n d f o r ţ e s o c i a l e d e î n s e m n ă t a t e s e c u n d a r ă , .partidele care reprezintă interesele lor au trebuit să c a u t e în altă p a r t e taina p u t e r i i p o l i t i c e s p r e a i n f l u e n ţ a t r e b u r i l e p u b l i c e i n s e n s u l i n t e r e s e l o r i e r d e clasă. în. acest c h i p , m o n a r h u l a căpătat în viaţa noastră p o l i t i c ă un rol covîrşitor: în lipsa claselor sociale, adică a f o r ­ ţ e l o r r e a l e c a r e sînt m e n i t e a h o t ă r î ele v i a ţ a şi m o a r t e a r e g i m u r i l o r p o l i t i c e , a c e s t r o l a t r e b u i t să-1 ia la n o î c a p u l statului. A c e a s t a nu înseamnă a l t c e v a d e c î t că. v i a ţ a p o l i t i c ă a R o m â n i e i a t r e b u i t să • se a d a p t e z e la s t r u c t u r a c i s o c i a l ă ş i s ă s e o r i e n t e z e d e sus î n j o s . N u p u t e a să se î n t î m p l e a l t f e l : e r a o n e c e s i t a t e de fapt. A ş a s-a f ă c u t că a c t i v i t a t e a p o l i t i c ă a p a r t i d e l o r n o a s ­ tre n u a a v u t c a ţel u n i c Organizarea c l a s e l o r s o c i a l e r e s p e c t i v e , s p r e a-şţ c r e a p r h i aceasta t e m e l i a s o c i a l ă a puterii lor politice." Năzuinţa lor principală se î n d r u ­ m ă î n altă d i r e c ţ i e , a n u m e a c e e a d e a c o n d u c e t r e b u r i l e publice. De cite ori un partid izbutea să obţină d o v a d a încrederii monarhului, rămînea în urmă ca o afacere . s e c u n d a r ă ca e] să o b ţ i n ă şi o d o v a d ă a s e m ă n ă t o a r e de la naţiune. A i c i începea rolul covîrşitor al birocraţiei orăşeneşti parazitare, singura masă electorală înaintea votului ' obştesc. Partidul chemat- a c o n d u c e treburile obşteşti întreprindea o primenire radicală a birocraţiei si d u p ă această operaţie păşea la consultarea c o r p u l u i e l e c t o r a l , c a r e d ă d e a fără g r e ş d o v a d a î n c r e d e r i i u n a n i ­ me a -«naţiunii»-. Această guvernare absolutista — r e p e t ă m : ' singura c u p u t i n ţ ă î n faza n o a s t r ă d e d e z v o l t a r e — î n d e p l i n i t ă c u m i j l o a c e l e r e g i m u l u i p a r l a m e n t a r , sili p a r t i d e l e n o a s ­ tre politice să recurgă la aceleaşi m e t o d e de#luptă. D e ş i e l e r e p r e z e n t a u i n t e r e s e d e clasă c u t o t u l p o t r i v n i c e , totuşi, s p r e a s e î n t ă r i c a . p a r t i d e d e g u v e r n ă m î n t t r e b u -

iau să bata aceeaşi c a l e : a n u m e , să capete î n c r e d e r e a m o n a r h u l u i şi s.ă-şi c r e e z e t o t o d a t ă o b a z ă b i r o c r a t i c ă . U r m a r e a n e m i j l o c i t ă a acestei v i e ţ i p o l i t i c e fu o e n o r m ă creştere a funcţionarismului parazitar1. Birocraţia n o a s ­ tră n ă s c u t ă î n u r m a d i s t r u g e r i i i n d u s t r i e i o r ă ş e n e ş t i d e către capitalismul străin î n c e p u să crească în m o d au­ tomat prin m e c a n i s m u l vieţii noastre politice, care găsi î n e a u n s p r i j i n firesc. S e n ă s c u astfel î n o r a ş e l e n o a s ­ tre o a d e v ă r a t ă a r m a t ă de c o n d o t i e r i ai l u p t e l o r p o l i t i c e , 0 g l o a t ă e l e c t o r a l ă de m e r c e n a r i , g a t a a-şi a c o r d a s e r ­ v i c i i l e p a r t i d u l u i care-i d e s c h i d e a m a i f r u m o a s e p e r s ­ p e c t i v e b u g e t a r e . Era şi aici ö i m p e r i o a s ă n e c e s i t a t e de fapt. C ă c i d e c î n d c e t ă ţ e a n u l r o m â n d e l a o r a ş f u s e s e silit d e p r o d u s e l e s t r ă i n e să-şi î n c h i d ă atelierul, e i n u m a i a v e a d e c î t u n m i j l o c d e e x i s t e n ţ ă : s ă f a c ă politică.. L u p t a p e n t r u v i a ţ ă s e p r e f ă c u s e astfel, î n o r a ş e l e n o a s ­ tre, î n t r - o l u p t ă p e n t r u b u g e t . D a c ă i n d u s t r i a ' n a ţ i o n a l ă ar fi î n t î r z i a t î n c ă să se d e z v o l t e , am fi a j u n s în s t a r e a sorei n o a s t r e l a t i n e d e d i n c o l o d e P i r i n e i , c a r e p r i n t r - o p o l i t i c ă n e f a s t ă şi-a distrus î n s î n u l e i b u r g h e z i a , d î n d astfel n a ş t e r e u n u i î n t i n s p a r a z i t i s m 2 . 14. î n d e z v o l t a r e a v i e ţ i i n o a s t r e - p o l i t i c e a n u l 1918 înseamnă o cotitură cu grele urmări. Deocamdată, ceea ce ne-a hărăzit acest an se r e d u c e la transformarea v e ­ c h i u l u i m e c a n i s m a l v i e ţ i i n o a s t r e p o l i t i c e , atît d e simplă.
1 Dr. G. Creangă socoteşte pentru România cîte un funcţio­ nar de fiecare 12 bărbaţi între 20 şi 60 ani, întocmai ca în Fran­ ţa (Das Beamtentum in Rumänien, în Schmollers Jahrbuch, 1904, p. 608). Se pare astfel că funcţionărimea română n-ar prezenta nici o anomalie. Dar dacă se ia în seamă că, economia franceză e mult mai dezvoltată şi că viaţa socială are acolo mai multe nevoi de îm­ plinit, se poate înţelege cît e de umflată birocraţia noastră peste nevoile reale. Aceasta o constată şi autorul. 2 «Spania, la sfîrşitul veacului din urmă, poate fi privită ca tipul unei societăţi ajunsă la un fel de consumare economică, In urma dezvoltării înspăimîntătoare a paraziţilor şi a munci1 orilor ce produc neîndestulător. Sub Filip III se socoteau 988 mînăstiri de călugăriţe, 32 000 de călugări cerşetori. Recensătnîntul dîn 1788 dădu un total de 1 221 000 preoţi, soldaţi, marin.u'i, nobili, avocaţi, funcţionari, studenţi si servitori faţă de nproape 3 800 000 bărbaţi, din care trebuie să mai scădem mcă o sumă de cerşetori, vagabonzi etc.» (J. Massart et E. Vandervclde, op. cit., p. 138).

190

Şt. Zeletin III. Evoluţia capit. român şi prefacerile clasei stăpînitoare 191

ş i d e l i m p e d e pîn.ă a t u n c i , î n t r - u n a d e v ă r a t h a o s . S e î n ţ e l e g e c a a c e a s t ă situaţie t u l b u r e v a d ă i n u i î n c ă , p î n ă ce politica r o m â n ă va nimeri calea creată de recentele prefaceri. N o u a erâ d e e v o l u ţ i e p o l i t i c ă a ţării n o a s t r e e s t e deschisă de c u n o s c u t e l e r e f o r m e : a) desfiinţarea marii p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e , p r i n a c t u l î m p r o p r i e t ă r i r i i - şi b) v o t u l o b ş t e s c ; c e a d i n t î i ş t e r g e din- c a r t e a v i e ţ i i v e c h i u l p a r ­ t i d c o n s e r v a t o r , organizaţia- p o l i t i c ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i de pămînt; c e a din u r m ă dă d r u m u l m a s e l o r ţărăneşti l a v i a ţ a p o l i t i c ă , d i s t r u g î n d astfel r o l u l p o l i t i c a l b i r o ­ c r a ţ i e i ; a c e a s t a d e altfel este r u i n a t ă ş i pe, c a l e e c o n o ­ mică. A ş a d a r , p r e f a c e r i l e p e c a r e n i le-a a d u s a n u l r e f o r ­ m e l o r lasă î n fiinţă d i n v e c h i u l o r g a n i s m p o l i t i c n u m a i p a r t i d u l n a ţ i o n a l - l i b e r a l , o r g a n u l i n t e r e s e l o r m a r i i fi­ nanţe şi în g e n e r e al e c o n o m i e i noastre b u r g h e z e , iar l a s p a t e l e sale m i l i t a r i s m u l . î n a s e m e n e a î m p r e j u r ă r i , o s e a m ă d e c u g e t ă t o r i p o l i t i c i şi-au î n c h i p u i t c ă r o l u l marilor proprietari de a p r e c u m p ă n i influenţa politicii burgheze printr-o politică ponderatoare cade de a c u m în sarcina ţărănimii. Căci după a m u r g u l reprezentanţilor marii proprietăţi, ţărănimea a rămas clasa socială care reprezintă tradiţiile rurale, ostile tendinţei de inovaţii, b u r g h e z e . D e a c e e a î n n o u a situaţie c r e a t ă d e v o t u l o b ş ­ tesc, misiunea politică a v e c h i u l u i partid conservator u r m e a z ă s ă fie c o n t i n u a t ă d e u n p a r t i d ai. ţ ă r ă n i m i i 1 . Alţi teoreticieni politici au mers încă mai departe: s u b influenţa culturii socialiste, aceştia v o r b e s c chiar de « o l u p t ă d e c l a s ă » a ţ ă r ă n i m i i î m p o t r i v a o l i g a r h i e i fi­ n a n c i a r e , s o c o t i n d că c e a dintîi ar a v e a m e n i r e a de a, sfărîma pe cea din u r m ă şi a revoluţiona societatea noas­ tră, c r e î n d o o r î n d u i r e s o c i a l ă s p e c i f i c ţ ă r ă n e a s c ă 2 .
1 Vezi de pildă, C. R'ădulescu-Motru, Ţărănismul, un suflet şi o politică, Bucureşti, 1924. Acelaşi: Concepţia conservatoare şi progresul, n voi. Doctrinele Partidelor Politice, Ed. Institu­ tului Social Român. 2 Vezi îndeosebi lucrările respective ale d-lui V. Madgearu: Ţărănismul, Bucureşti, Reforma socială (fără dată); Doctrina', ţărănistă, în volumui citat; Revoluţia agrară şi prefacerile claseK ţărăneşti, în «Arhiva pentru ştiinţă şi reformă socială», an. IV,'i no. 3. Comp. studiul nostru critic asupra acestor lucrări, Ţară' nism şi marxism, Arhiva, an. V; no. 1—2.

N u n e p u t e m lăsa v i c t i m ă u n o r , a s e m e n e a i l u z i i ; ţ ă ­ r ă n i m e a n-a f o s t n i c i o d a t ă ş i n i c ă i e r i u n f a c t o r s o c i a l sau p o l i t i c de-sine-stătător, c u atît m a i p u ţ i n u n f a c t o r revoluţionar. R o l u l ţărănimii a fost totdeauna s e c u n d a r în mişcările sociale şi neexistent în mişcările politice. L a n o i ţ ă r ă n i m e a s-ar p u t e a r i d i c a c u atît m a i p u ţ i n î m p o t r i v a b u r g h e z i e i c u c î t i n t e r e s e l e e i sînt strîns l e ­ gate de p r o c e s u l de dezvoltare al capitalismului naţional, c u m v o m arăta p e larg î n c a p i t o l u l a s u p r a r e v o l u ţ i e i n o a s t r e agrare. D a c ă p o a t e f i v o r b a d e v r e o p r i m e j d i e pentru dictatura politică a Marii Finanţe, desigur că aceasta n u v a v e n i d i n p a r t e a ţ ă r ă n i m i i . A d e v ă r u l e c ă s i n g u r u l f a c t o r p o l i t i c care. î n n o u a n o a s t r ă s i t u a ţ i e ar putea p r e c u m p ă n i influenţa burgheziei e proletaria­ tul, ş i a c e s t a s e află a b i a î n g e r m e n e . Cercetarea noastră d u c e la î n c h e i e r e a că e de p u ţ i n folos d e a d i s c u t a î n m o d a c a d e m i c d a c ă d i c t a t u r a p o ­ litică a o l i g a r h i e i f i n a n c i a r e e b u n ă sau rea. A c e a s t ă d i c t a t u r ă stă d i n c o l o d e a s e m e n e a c a l i f i c a t i v e : e a e s t e . Supremaţia Marii Finanţe este rezultatul întregii noas­ tre evoluţii economico-istorice şi cînd îşi va. îndeplini rolul ei istoric de a dezvolta şi organiza producţia naţio­ nală va dispărea de la sine) a t u n c i va n a ş t e ea s i n g u r ă m o ş t e n i t o r i i c a r e s î n t c h e m a ţ i să-i i a l o c u l . Acesta este p u n c t u l de v e d e r e ştiinţific, ce poate alcătui b a z a u n e i p o l i t i c i s ă n ă t o a s e c a r e n u v r e a s ă r ă ­ t ă c e a s c ă i n afară d e sfera r e a l i t ă ţ i l o r . De a c e e a e un z b u c i u m ' sterp, m a i m u l t , e o a t i t u d i n e r e a c ţ i o n a r ă c î n d u n e l e f r a c ţ i u n i p o l i t i c e i a u p o z i ţ i e ief­ tină d e c i o c l i a i o l i g a r h i e i . S u p r e m a ţ i a m a r i l o r f i n a n c i ­ ari n u p o a t e f i desfiinţată p r i n n i c i o a c t i v i t a t e p o l i t i c ă : c a s e v a d e s f i i n ţ a singură, p r i n însăşi e v o l u ţ i a , d e f a p t a societăţii n o a s t r e , c î n d va sosi t i m p u l . D a c ă e a d e v ă r a t că n i c i o f o r m ă de v i a ţ ă s o c i a l ă nu e e t e r n ă , a p o i nu e m a i p u ţ i n a d e v ă r a t c ă n i c i o f o r m ă d e v i a ţ ă n u dispareî n a i n t e d e a-şi f i î n c h e i a t r o l u l i s t o r i c .

IV. REVOLUŢIA AGRARĂ ŞI PREFACERILE CLASEI ŢĂRĂNEŞTI
In două care alte care ţară fiecare epoci ţara ţări ţară de stă cu se pot deosebi agricolă: de colonie şi în să de regulă în de in

dezvoltare în relaţie

una, faţă alta

capitalism —

înaintat;

capitalismul —

dezvoltîndu-se şi agricultura

propria se in­

îmboldeşte

dustrializeze. Abia epoca din urmă aduce din o schimbare pe de

hotărîtoare, cînd obicei în

revoluţionarea cea la dintîi

temelie, rămîne

influenţa W.

numai

suprafaţă. SOMBART»

Procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenţa capitalismului: 1. Principiul general după care trebuie cercetată revoluţia agrară. 2. Caracteristica" fazei sociale de tranziţie de la vechiul la noul regkn. 3. Sensid în ' c a r e se poate vorbi de un feudalism român. 4. Procesul de prefacere a regimului agrar feudal în regim modern burghez. 5. Formele acestei prefaceri în deosebite ţări. 6. Năzuinţa vechii noastre clase stăpînitoare de a salva neatinsă marea proprietate. 7. Revoluţionarii ridică ţărănimea împotriva boierilor. 8. Alţi factori care au intervenit în sprijinul ţărănimii. 9. Opera de la 1864 e o rezultantă a for­ ţelor sociale în luptă. 10. Prejudecăţi asupra revoluţiei noastre agrare. Urmările prăbuşirii vechiului regim asupra stării ţărănimii: 11. Mizeria generală a ţărănimii în faza de tranziţie. 12. Con­ sideraţii generale asupra cauzelor acestei mizerii; caracterul superficial al revoluţiei noastre agrare. 13. Fărîmiţarea micii pro­ prietăţi nimiceşte faza de existenţă a ţăranului. 14. Cămătăria robeşte munca ţăranului. 15. Necesitatea istorică a muncii for­ ţate la ţară. 16. Răscoalele ţărăneşti; caracterul lor reacţionar. Clădirea regimului nou modern din sfărîmăturile celui vechi: 17. Evoluţia agricolă în legătura ei organică cu industria. 18. Felul cum capitalismul construieşte regimul modern din ele­ mentele celui vechi. 19. Naşterea industriei naţionale şi influ­ enţa ei asupra agriculturii: ; revoluţionarea producţiei agrare. 20. Continuare: absorbirea proletariatului agricol. 21. Sensul istoric al parcelării totale a marii proprietăţi. 22. încheiere: menirea istorică a industriei noastre .naţionale. Der moderne Kapitalismus, ed. I, voi. II, p. 89

a) Procesul de distrugere a vechiului regim agrar sub influenţa capitalismului
1. între rănile săpate de capitalism în organismul nostru social nu e nici una care să fi prilejuit atîta în­ grijorare ca răsturnarea vechilor raporturi agrare şi ur­ mările acestei revoluţii asupra soartei ţărănimii noastre. S-a căutat multă vreme, şi se căută încă, un leac de na­ tură a vindeca o dată pentru totdeauna această boală socială. Zadarnic ! Căci o rană săpată în corpul social de evoluţia de fapt nu poate fi vindecată decît tot prin înaintarea firească a acestei evoluţii. Leacurile prescrise de creierul amenesc nu au nici o putere asupra neajun-' surilor sociale şi aceeaşi e soarta atît de numeroaselor «dezlegări» ale problemei agrare, cunoscute din litera­ tura specială. V o m cerceta d e c i revoluţia agrară ca un proces na­ tural, silindu-ne a-i descoperi cauzele şi a-i stabili ur­ mările şi ferindu-ne de orice «soluţie», ceea ce după cunoştinţa noastră nu s-a făcut pînă în prezent. Spre acest scop ne v o m călăuzi de principiile generale sta­ bilite de cercetarea economică cu privire la revoluţia agrară pe care o dezlănţuie capitalismul în orice ţară agricolă în care pătrunde. După cum se vede din cuvintele luate ca motto pen­ tru acest capitol, Sombart deosebeşte în cercetările sale asupra capitalismului modern două mari perioade de revoluţie agrară: la început, agricultura unei ţări intră în prefacere sub influenţa unui capitalism străin; în a« ceasta primă perioadă revoluţia e numai superficiala,

196

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

197

d u p ă a c e a s t a u r m e a z ă însă altă p e r i o a d ă , î n c a r e a g r i ­ cultura trece sub influenţa industriei capitaliste indi­ g e n e : a t u n c i e a este r e v o l u ţ i o n a t ă c u d e s ă v î r ş i r e . Iri fapt, a c e a s t ă î m p ă r ţ i r e e x p r i m ă n u n u m a i m e r s u l treptat al revoluţiei agrare, ci întreaga e v o l u ţ i e a b u r g h e ­ ziei îh fazele ei succesive. Căci, c u m am arătat la l o c u l cuvenit, dezvoltarea capitalismului începe pretutindeni p r i n i n v a z i a m ă r f u r i l o r u n e i ţări î n a i n t a t e î n t r - o ţară a g r i c o l ă . In a c e l a ş i c h i p a î n c e p u t şi la* n o i d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i d u p ă tratatul d e l a A d r i a n o p o l . î n a c e a s t ă fază a g r i c u l t u r a î n a p o i a t ă e s t e silită s ă p r o d u c ă p e n t r u s c h i m b , s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i i n d u s t r i a l străin, î n ţara a g r i c o l ă n u s e n a ş t e a t u n c i d e c î t capitalismul c o m e r c i a l ş i c e l d e c a m ă t ă , a c e s t a din; u r m ă p u t î n d u - s e ridica şi la forma capitalismului de bancă. Aceste f o r ­ m e i n f e r i o a r e ale c a p i t a l u l u i s î n t e x p r e s i a economiei b ă n e ş t i ş i a u m e n i r e a d e a î n l e s n i s c h i m b u l î n t r e ţara a g r i c o l ă şi ţ ă r i l e . c a p i t a l i s t e : U r m e a z ă a p o i faza a d o u a şi c e a d i n urmă-: c a p i t a ­ l i s m u l c o m e r c i a l ajuns l a d e p l i n ă d e z v o l t a r e , d u p ă c e a c r e a t p r i n i m p o r t u l m ă r f u r i l o r s t r ă i n e n e v o i n o i î n ţara s a p r o p r i e , î n c e a r c ă s ă l e satisfacă e l s i n g u r , ş i p r i n a c e a s ­ t a n a ş t e d i n s î n u l său c a p i t a l i s m u l i n d u s t r i a l . L a r î n d u l său, a c e s t a r e v o l u ţ i o n e a z ă d i n t e m e l i e a g r i c u l t u r a i n ­ digenă, silind-o a lua şi ea caracterul de p r o d u c ţ i e c a ­ pitalistă. Şi astfel se î n c h e i e d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i , a c a p i t a l i s m u l u i înj f o r m a î n t r e a g ă a trinităţii sale. A m u r m ă r i t î n c e l e trei c a p i t o l e d i n u r m ă e v o l u ţ i a c a p i t a l i s m u l u i r o m â n , î n f ă ţ i ş î n d f o r m e l e sale s u c c e s i v e d r e p t c e e a c e s î n t : t o t atî tea faze l a e v o l u ţ i a i s t o r i c ă n e c e s a r ă . î n c a p i t o l u l d e faţă r ă m î n e s ă c e r c e t ă m i n - . fluenţa capitalismului în p r o c e s u l de revoluţionare a agriculturii noastre. 2 . M a i întîi, p r i n c e s e c a r a c t e r i z e a z ă î n c e p u t u l r e ­ voluţiei agrare? Printr-o contradicţie fundamentală -— a s u p r a c ă r e i a a m stăruit a l t ă d a t ă — î n e c o n o m i a n a ­ ţ i o n a l ă a ţării c a r e a i n t r a t î n p r o c e s u l d e r e v o l u ţ i e b u r gheza, Economia unei asemenea ţări se alcătuieşte ăintr-un proces de circulaţie modernă capitalistă altoit pe uri proces de producţie agrară primitivă. Acest fe­ n o m e n a fost cercetat în a m ă n u n ţ i m e de Nicolas-On

p e n t r u e c o n o m i a rusă, u n d e e l alcătuieşte, d u p ă a c e s t 1 economist, adevăratul izvor al crizelor rurale . La noi, această c o n t r a d i c ţ i e e c o n o m i c ă şi-a găsit e x p r e s i a , şi într-o c i u d a t ă c o n t r a d i c ţ i e j u r i d i c ă , c a r e a p r o p u s m u l t ă nedumerire în rîndul cercetătorilor noştri. A n u m e , pe p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e capitalistă s-a altoit, î n f e l u l arătat, întregul edificiu al legiuirii noastre burgheze, ce p o r ­ neşte d e l a p r i n c i p i u l libertăţii o m u l u i ; a c e a s t a n-a î m ­ p i e d i c a t însă c a p e p r o c e s u l d e p r o d u c ţ i e a g r a r ă s ă s e altoiască o -legiuire s p e c i a l ă , c u t o t u l o p u s ă ; ' p l e c î n d d e l a p r i n c i p i u l c ă ţ ă r a n u l p o a t e f i silit c u f o r ţ a l a m u n c a cimpului. î n acest spirit sînt alcătuite, c u m v o m v e d e a , legile d e tristă a m i n t i r e a l e « t o c m e l i l o r a g r i c o l e » . C u alte c u v i n t e , c o n t r a d i c ţ i a e c o n o m i c ă d e fapt şi-a g ă s i t r ă ­ sunet ş i î n t r - o c o n t r a d i c ţ i e d e d r e p t . D e altfel, a c e s t a n u Q u n f e n o m e n atît d e p r o p r i u s o c i e t ă ţ i i r o m â n e s i n g u r e , c u m s-a c r e z u t atîta t i m p . Asemenea dizarmonie e simptomul firesc al unei siări h a o t i c e , c e c a r a c t e r i z e a z ă o r i c e p r i m ă fază a u n e i e v o l u ţ i i . P e m ă s u r ă însă c e p r o c e s u l d e c i r c u l a ţ i e d e z ­ lănţuie e v o l u ţ i a t r e p t a t ă a c a p i t a l i s m u l u i , aşa c u m a m c u n o s c u t - o în c e r c e t ă r i l e d i n u r m ă , el e x e r c i t ă şi o a c ­ ţiune p a r a l e l ă d e d i z o l v a r e ş i d i s t r u g e r e a v e c h i i e c o ­ nomii agrare feudale. Cînd aceasta din u r m ă dispare, prefăcîndu-se potrivit cu spiritul e c o n o m i e i capitaliste, al unei î n c e t e a z ă o r i c e d i z a r m o n i e e c o n o m i c ă : a d o u a şi u l t i m a fază d e e v o l u ţ i e b u r g h e z ă intră î n fiinţă. Se înţelege deci lesne că ceea ce impresionează tot­ d e a u n a lâ î n c e p u t u r i l e r e v o l u ţ i e i a g r a r e e, t o c m a i - a c e s t proces de pustiire a vechiului regim, cu tot cortegiul de urmări, u n e l e m a i d u r e r o a s e o a altele, ale u n e i l u m i î n .iponie. V e c h e a b o i e r i m e , p r ă b u ş i t ă d e o d a t ă d i n s t r a i u ­ r i t u l r o l d e clasă d o m i n a n t ă î n n e a n t u l n e f i i n ţ e i ; ţără­ nimea, r e d u s ă l a p r o l e t a r i z a r e ş i m i z e r i e , l u î n d m a i a d e iea bîta şi c o a s a s p r e a p r o t e s t a î m p o t r i v a i n o v a t o r i l o r M i b formă d e groaznice răscoale: toate aceste c o n v u l -.11 mi ale v e c h i i l u m i a g r a r e în a m u r g p r o v o a c ă o u r ă Ifilbatecă î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i p r o a s p ă t ş i î n v ă l u i e trecutul a g r a r î n t r - o a t m o s f e r ă d e n e s p u s ă j a l e . Iar a Ceastă j a l e d u p ă v r e m u r i l e d e a u r ale v e c h i u l u i r e g i m
[

Uistoire

du

developpement

economique

de

la

Russie,

Paris,

1002.

198

Şt. Zeletin-

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

199

cvjlminează î n t r - u n r o m a n t i s m s o c i a l - c u l t u r a l c a r e a c o ­ p e r ă î n t r - u n v ă l s u m b r u , d e t r i s t e ţ e şi' a m ă r ă c i u n e , f a z a de î n c e p u t a revoluţiei b u r g h e z e . E v o r b a să u r m ă r i m a c u m a c e a s t ă t r a g e d i e r u r a l ă : dizolvarea vechii noastre lumi agrare sub tăvălugul ca­ pitalist. S p r e a c e s t s c o p t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă p e r i o a d a t u l b u r e de p r ă b u ş i r e a v e c h i u l u i r e g i m • şi z ă m i s l i r e a c e l u i n o u îsi g ă s e ş t e e x p r e s i a p o l i t i c ă î n t r - u n r e g i m c e n ­ tralizator şi interventionist. A c e e a ş i . tutelă a puterii c e n ­ trate, p e c a r e a m d e s c o p e r i t - o "în e v o l u ţ i a i n d u s t r i e i , v o m afla-o s i î n d e z v o l t a r e a a g r i c u l t u r i i , c ă c i e a c a r a c ­ t e r i z e a z ă faza m e r e a n t i l i s t ă î n t o a t e manifestările ei s o c i a l e . D u p ă c u m î n i n d u s t r i e p u t e r e a d e stat i n t e r v i n e î n c h i p e n e r g i c s p r e a d e z v o l t a p r o d u c ţ i a , t o t astfel v o m g ă s i - o l a lucru, ş i î n a g r i c u l t u r ă , f ă c î n d e r o i c e s f o r ţ ă r i de a grăbi trecerea de Ia v e c h i u l r e g i m agrar la n o u l regim burghez. 3. Î n a i n t e ca ţara n o a s t r ă să s u f e r e i n v a z i a c a p i t a ­ l i s m u l u i străin, e a trăia s u b u n r e g i m a g r a r a s e m ă n ă t o r î n r a p o r t u r i l e sale c u a c e l a a l E u r o p e i m e d i e v a l e . Ţ a r a - , n i i e r a u aşezaţi p e m o ş i i l e b o i e r e ş t i ş i a v e a u î n d a t o r i r e a ca în s c h i m b u l pămîntului primit pentru cultură să dea boierului o dare în natură — d i j m ă şi un n u m ă r de zile d e m u n c ă p e a n — c l a c ă . A c e l a ş i rajifrt î n t r e p r o p r i e ­ t a r u l d e p ă m î n t ş i m u n c i t o r u l său d o m n e ş t e p e s t e tot i n , v e c h i u l r e g i m al Statelor e u r o p e n e 1 . Istoria dă acestui r e g i m n u m e l e s p e c i a l d e feudalism. D i n p u n c t de v e d e r e e c o n o m i c , se înţelege prin felii dalisrn r e g i m u l î n c a r e ' p r o p r i e t a r u l stăpâneşte p ă m â n t u l i a r m u n c i t o r u l i n s t r u m e n t e l e d e p r o d u c e r e ; î n astfel d e împrejurări,, j p e n t r u c a m u n c i t o r u l s ă c a p e t e p ă m î n t d e c u l t u r ă , e l t r e b u i e s ă c e d e z e p r o p r i e t a r u l u i o p a r t e din r e c o l t a sa a n u a l ă şi să m u n c e a s c ă eu u n e l t e l e s a l e şi pâ-j m î n t u l r ă m a s s p r e f o l o s i n ţ a d e o s e b i t ă a s t ă p î n u l u i . A% c e a s t a situaţie a r u n c ă t o a t e s a r c i n i l e p e m u n c i t o r s i d ă toate foloasele proprietarului; m u n c i t o r u l e obligat d e o ­ p o t r i v ă să cultive pămîntui, p r e c u m şi să ţină vitele şi . u n e l t e l e t r e b u i t o a r e c u l t u r i i , p e când p e n t r u p r o p r i e t a r e d e - a j u n s d r e p t u l de s t ă p î n i r e a s u p r a p ă m î n t u l u i s p r e :
1 V e z i Gh. Pariu, Cercetări asupra stării ţăranilor, 1910, vol. I, I n t r o d u c e r e .

n-.şi asigura î n t i n s e p r i v i l e g i i . D i n t r - u n a s e m e n e a r a ­ p o r t între* p r o p r i e t a r ş i m u n c i t o r s e n a s c : d i n p u n c t d e v e d e r e e c o n o m i c , a t î r n a r e a • m u n c i t o r u l u i .de p r o p r i e t a r ; din p u n c t d e v e d e r e s o c i a l , d e s p ă r ţ i r e a p o p u l a ţ i e i î n t r - o clasă d e a r i s t o c r a ţ i e f u n c i a r ă ş i o clasă d e i o b a g i c a r e m u n c e s c p ă m î n t u i ; din p u n c t de v e d e r e politic, acapararea^ puterii d e stat d e c ă t r e n o b i l i m e a f u n c i a r ă , c a r e s e î n ­ grădeşte in privilegii şi înlătură de la c o n d u c e r e a tre­ burilor p u b l i c e întreg restul populaţiei1. A c e a s t a este constituţia feudală a vechiului r e g i m ; • o asemenea alcă­ tuire s o c i a l ă a u a v u t ş i P r i n c i p a t e l e r o m â n e î n a i n t e d e a intra s u b i n f l u e n ţ a c a p i t a l i s m u l u i a p u s e a n , d e a c e e a putem v o r b i , în sens s o c i o l o g i c , de o societate feudală română2. Vezi K. M a r x , Le Capital, v o i . I I I , partea II, p. 366—387: E s e m n i f i c a t i v că In v r e m e ce c e r c e t ă t o r i i noştri, c a r e ur­ măresc vechea constituţie agrară română pe cale istorică, tăgă­ duiesc fiinţa unui feudalism român — aşa de pildă d -nii N. lorga şi Radu Rosetti — cei ce privesc latura economico-soclologică vorbesc de un regim feudal român ca de un lucru de III sine înţeles. C. Dobrogeanu-Gherea, d-1 C. Garoflid, în tim­ pul d i n urmă d-1 I.N. Anghelescu în cercetarea sa asupra evo­ luţiei economice a ţărilor româneşti pleacă de la acest punct ilr vedere. , Această divergenţă provine din împrejurarea că istoricii în­ ţeleg prin feudalism altceva decît economiştii şi sociologii. Somliart declară la începutul unei cercetări: « E u sînt dintre oamenii îe modă veche, care nu pot vorbi de un lucru decît atunci rfind ştiu bine ce trebuie să înţeleagă printr-însul» (Op. c i t , I, |i 194)'. E e v i d e n t că c e l ce discută a s u p r a ' f e u d a l i s m u l u i r o m â n h c b u i e să limpezească sensul în care întrebuinţează acest ter­ men d a c ă nu vrea să prilejuiaseă neînţelegeri. Cînd prin feuda­ lism se înţelege regimul a g r a r în care monarhul are d r e p t u l de •lapînire asupra întregului pămînt al ţării, trecînd dreptul de folosinţă vremelnică asupra unor anumiţi indivizi, feudalii; sub nnumite obligaţii, atunci se va tăgădui existenţa unui feuda­ li,m român cu bun t e m e i ? D o m n i i P r i n c i p a t e l o r r o m â n e ml au (ivut acest drept. (Vezi K T . Iorga, Constatări istorice cu privire Ui viaţa agrară a românilor, Bucureşti, 1908, p. 45, notă). Dr. Gr. Maior,' care. î n c l i n ă a c r e d e contrariul,- se înşeală d e s i g u r (Poli­ tica agrară lă români, p. 452). Dar această chestiune e fără însemnătate pentru economist mm sociolog: ceea ce privesc aceşti cercetători în regimul feudal p structura sa economică, şi raporturile între clasele sociale alţ fn/te pe această structură. Acestea au ajuns însă, în cursul evo­ luţiei, să ia acelaşi caracter la noi ca în Apus. Atît modul de producţie al vechiului nostru r e c i m agrar cît şi raporturile îri\re proprietari şi munoitori au avut un caracter feudal.
2 1

200

Şt.Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

201

4. Ce schimbări produce într-o asemenea societate in­ vazia capitalismului? înainte de toate," capitalismul sileşte societatea agra­ ră să producă pentru schimb; el îi trimite fabricate in-' dustriale şi cere înapoi materii prime, adică produsele solului. în acest chip vechii agrarieni devin producători de marfă. Dar cu invazia mărfii în societatea agrară s" naşte şi izvorul tuturor relelor, care o fac în cele din urmă să-şi dea obştescul sfîrşit. Marfa e pîrghia adîncă ce răstoarnă vechea constituţie şi o preface în alta nouă. Spre a înţelege acest lucru, trebuie să amintim că în societatea feudală nu există proprietate privată de pămînt, în înţelesul nostru modern. Atunci proprietatea de pămînt era mai mult iluzorie de vreme ce proprietarul era oprit în folosinţa pămîntujui de o sumă de obligaţii faţă de ţărani; proprietarul vechiului regim era m a i mult un uzufructuar 1 . Dar situaţia se schimbă din timp ce proprietarul în­ cepe a produce pentru schimb: de atunci el simte ne-> voia de a dispune de pămîntul său în chip absolut, după cum dispune orice negustor de marfa sa, deci de a seu-» tura orice sarcini care ştirbesc dreptul de proprietate. De aceea iobăgia, care impune obligaţia de a da Ioba­ gului un colţ de pămînt, se schimbă într-o povară de) care proprietarul încearcă să se scutească, spre a păs- ; tra pămîntul numai pentru sine. Cu alte cuvinte, pro-| ducţia-marfă, pe care capitalismul o impune agricultu­ rii feudale, impune totodată acesteia şi o nouă formă de proprietate, în analogie cu proprietatea-marfă, adică drep­ tul de a uza şi a abuza de un anumit petec de pămînt. « A c e s t drepte în el însuşi, nu are alt sens decît a recu­ noaşte proprietarului funciar puterea juridică de a dis­ pune de pămînt, cum orice posesor de marfă poate dis-: pune de marfa sa. El nu se naşte în antichitate decît în momentul cînd se dizolvă vechea organizaţie iar în so­ cietatea modernă e admis numai sub presiunea dezvol«Proprietatea boierilor era grevată de • un drept de copro•prietate... Ţăranul împărţea fructele şi produsele pămîntului pe ca're îl cultiva cu proprietarul.» Gh. Panu,-Cercetări, voi. I,
p. L X X I I I .
1

larii producţiei capitaliste.» A c e s t act istoric al preface­ rii proprietăţii feudale în proprietate privată burgheză a avut loc la noi în anul 1864. Era încheierea firească l.i care ducea producţia-marfă, la noi ca pretutindenea. Cu desfiinţarea coproprietăţii feudale se năruie în­ tregul edificiu social clădit pe ea. Ţăranii alungaţi de pe vechile moşii, care devin de acum proprietatea privată u stăpînului uzufructuar de mai înainte, se schimbă în 2 iia meni liberi . Astfel libertatea individuală, ce vine să « • ' locul vechilor obligaţii, însoţeşte peste tot această prel.irere a proprietăţii. A m b e l e fenomene sînt impuse de producţia-marfă, care cere nu numai libertatea propri­ etăţii, ci şi libertatea persoanelor, întrucît schimbul măr­ furilor e o învoială liberă ce nu poate avea loc decît intre ^persoane libere. Proprietate privată liberă, care să poată fi vîndută ca marfă; persoane libere, care să-şi (xtată vinele puterea de muncă ca orice marfă — iată lele două elemente în care se dizolvă vechiul regim şi care vin apoi să clădească regimul modern. De regulă, In momentul lichidării vechiului regim,«boierii se aleg cu libertatea moşiilor iar ţăranii cu libertatea persoanei, aşa că pe cînd mai înainte aceştia cultivau pămîntul ca iobagi aşezaţi pe moşiile nobililor, de acum îl cultivă ca muncitori liberi şi salariaţi. In acest chip vechile rapor­ turi de iobăgie dau loc unor raporturi libere, contrac­ tuale: societatea burgheză liberă, izvorîtă din nevoile prodiicţiei-marfă, se ridică pe ruinele societăţii feudale. 5. Prefacerea vechiului regim agrar- în regimul mo­ dern e 5 u n proces istoric natural, care însă îmbracă for­ me deosebite după condiţiile sociale în care se îndepli­ neşte. In chipul cel mai sumar şi mai corespunzător in­ tereselor burgheze s-a înfăptuit acest proces în Anglia. Aici nobilii au alungat pe ţărani în masă' de pe moşiile «lor sub cuvînt că de acum ei sînt oameni liberi, deci
K. Marx, op. cit, p. 192. Emanciparea de fapt a iobagilor s-a petrecut cu mult înainte de recunoaşterea ei de drept: cea dintîi începe de prin veacurile I X — X I I (Sombaft^ op. cit., ed. III, voi I p. 104) pe cînd cea din urmă începe abia l a sfîrşitul secolului X V I I pe
2 1

1

laie

revoluţionară.

202

Şt. Zeletin

IV. R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti î m p o t r i v a n o b i l i m i i ş i şi-a î m p ă r ţ i t m o ş i i l e , o nouă ediţie a revoluţiei burgheziei franceze.

203

t r e b u i e să-şi i n g r i j e a s c ă s i n g u r i d e s o a r t a l o r 1 . Ţ ă r a n i r ă m a s e r ă astfel s t ă p î n i n u m a i p e b r a ţ e l e l o r , l a d i s c r ' e » ţia u z i n e l o r d e l a o r a ş e , s p r e c a r e f u r ă siliţi a-şi luai drumul. U n f a p t o p u s s-a p e t r e c u t î n . F r a n ţ a . A i c i a î n c e p u t , încă de prin veacul XIII, un proces de parcelare şi de pulverizare a moşiilor, care prin ajunul mari revoluţii luase o f o r m ă alarmantă2. A p o i , în t i m p u l revoluţiei, ţ ă r a n i i s-au aliat c u b u r g h e z i a î m p o t r i v a n o b i l i l o r , p a c a r e i-au i z g o n i t d e p e m o ş i i , r ă m î n î n d astfel e i s i n g u r i stăpîni liberi pe vechile parcele. C e l e l a l t e state n - a u a ş t e p t a t c i o c n i r e a v i o l e n t ă a ţă­ rănimii cu n o b i l i m e a pentru ca felul emancipării ioba-; g i l o r s ă iasă p e c a l e r e v o l u ţ i o n a r ă d i n r a p o r t u l d e f o r ţ a a l a c e s t o r d o u ă clase î n l u p t ă , î n d a t ă c e g u v e r n e l e s-au ; v ă z u t s u b p r e s i u n e a m i ş c ă r i l o r ţărăneşti* e l e a u î n t r e p r i n s , d e z l e g a r e a p e c a l e p a ş n i c ă a c h e s t i u n i i a g r a r e , ş i aceastaj au făcut-o printr-un c o m p r o m i s ' între cele d o u ă soluţii extreme, date de evoluţia de fapt în A n g l i a şi în Franţa: a n u m e , s-a d a t o p a r t e d i n p ă m î n t n o b i l i m i i şi o p a r t e ţ ă r ă n i m i i , m u l ţ u m i n d sau n e m u l ţ u m i n d î n a c e s t c h i p j ş i p e u n a ş i p e alta. A i c i s t a r e a d e d r e p t p ă r e a a m e r g e î n a i n t e a stării de fapt, n ă s c î n d astfel i l u z i a că m ă s u r i l e • legale sînt adevărata cauză a n o i l o r raporturi sociale. In a c e l a ş i fel s-a făcut- şi la n o i t r e c e r e a de Ta p r o p r i e ­ tatea feudală la p r o p r i e t a t e a privată b u r g h e z ă ; adică t o t p e c a l e de, l e g e . Ş i e b i n e î n ţ e l e s c ă c e i c e n - a u v ă z u t cauzele adinei ale a c e s t u i p r o c e s şi-au î n c h i p u i t , c ă l e ­ g e a s i n g u r ă 1-a a d u s în fiinţă şi că t o a t e n e a j u n s u r i l e sociale ulterioare izvorăsc din nedesăvîrşirea «acestei nefericite legi şi d i n n e p r i c e p e r e a o a m e n i l o r care au f ă c u t - o . O s i n g u r ă ţară a l i c h i d a t s u b o c h i i n o ş t r i răM măşiţele feudale în felul Franţei: aceasta e Rusia. Aicfî ţ ă r ă n i m e a , m a i întîi î n u n i r e c u b u r g h e z i a ( m a r t i e 1917),a apoi eu m u n c i t o r i m e a ( o c t o m b r i e 1917), s-a răsculata «E de însemnat că nobilii recunoscuseră ţăranilor numai dreptul la libertate, nu însă la proprietate.» Art. Bauembejreiung in England, în Handvorterbuch der Staatswissenschaf- • ten, (Conrad), vol II. 2 A. de Tocqueville, L'ancien régime et la révolution, éd.IV, p. 55—56.

d î n d astfel

6. Invazia capitalismului străin în Principatele r o ­ mâne, t r e c e r e a a c e s t o r a l a p r o d u c ţ i a p e n t r u s c h i m b , c u aceasta n a ş t e r e a c o m e r ţ u l u i c u s t r ă i n ă t a t e a ş i supra­ punerea unei circulaţii capitaliste a mărfurilor peste vechea noastră p r o d u c ţ i e agrară, trebuia să d u c ă la a c e ­ laşi sfîr.şit n e î n l ă t u r a t ; d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m r o ­ mân prin crearea proprietăţii funciare private şi e m a n ­ ciparea ţăranilor. D u p ă tratatul de la A d r i a n o p o l , zidurile ce ne des­ părţeau d e b u r g h e z i a a p u s e a n ă f i i n d d ă r î m a t e , c o m e r ţ u l e u g r î u a i P r i n c i p a t e l o r c u ţările c a p i t a l i s t e c r e s c u r e ­ p e d e d i n a n î n a n . P r e ţ u l g r i u l u i c r e s c u iarăşi î n c h i p c o r e s p u n z ă t o r cu- c ă u t a r e a s a d e c ă t r e străini, c e e a c e a p r i n s e d o r u l d e cîştig î n a g r a r i e n i i n o ş t r i şi-i î m b o l d i l a o c u l t u r ă d i n c e î n c e m a i î n t i n s ă . Ş i astfel u n « v i i t o r de prosperitate n e m a i a u z i t ă » 1 se deschise p e n t r u agri­ cultura română.^ Decît, de îndată ce boierii r o m â n i începură a p r o ­ duce pentru comerţ, ei făcură aceeaşi descoperire ca toţi fraţii l o r b u n i î n a c e e a ş i s i t u a ţ i e : a n u m e , c ă p ă m î n tul a r e u n m a r e p r e ţ , c ă a c e s t preţ, c r e ş t e v ă z î n d c u ochii ş i c ă o b l i g a ţ i a d e a r u p e d i n e l c î t e u n p e t e c s p r e a-1 da ţ ă r a n i l o r e f o a r t e p ă g u b i t o a r e . De a c e e a , î n c ă înainte d e a n u l 1864, b o i e r i m e a r o m â n ă d o r e a s ă s c u ­ t u r e a c e a s t ă s a r c i n ă d e p e m o ş i i l e ei, d a r d o r e a a c e s t lucru în felul aristocraţiei e n g l e z e şi în g e n e r e a o r i ­ cărei aristocraţii funciare: boierii noştri înţelegeau să alunge pe ţărani de pe moşii, declarîndu-i o a m e n i liberi. I n d e z b a t e r i l e u r m a t e î n D i v a n u l a h - h o c , e i e x ­ primară această preţioasă părere, menită a face parte d r e a p t ă p e n t r u a m î n d o u ă c l a s e l e : « Ţ ă r a n i i s ă r ă m î n ă stă­ pîni p e braţele lor, iar propietarii p e m o ş i i l e l o r . . . c u alte c u v i n t e , s e desfiinţa c u t o t u l " d r e p t u l ţ ă r a n i l o r »
1 Verax, La Roumanie -et Ies juijs, 1903, p. 95. De asemenea A. C. Cuza, Ţăranii şi clasele diriginte, Iaşi, 1895, p. X V I I şi urm. Autorul priveşte cu drept cuvînt tratatul de la Adrianopol drept actul «cel mai însemnat- poate în istoria acestor ţări de la des­ călecătoare». • '

204

Şt. Zeletin

Vif. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

205

de a se h r ă n i p e ' p ă m î n t u l ţării, c a r e e r a d e c l a r a t de p ă ^ mint boieresc.»1 R e c u n o a ş t e r e a unei a s e m e n e a pretenţii ar fi fost o a d e v ă r a t ă c a l a m i t a t e p e n t r u ţara n o a s t r ă , c a r e n u a v e a o industrie dezvoltată spre a absorbi masele" de proletari ţărani alungaţi de pe p ă m î n t u r i l e boiereşti. Dar, înainte de toate, acest l u c r u era cu neputinţă în condiţiile noastre sociale. Aristocraţia engleză a putut ruina ţărănimea, fiindcă ea a a v u t priceperea de a se înţelege cu bur­ g h e z i a . D a r a c e s t e v e n i m e n t n u s-a p e t r e c u t -la n o i , c u m n u s-a p e t r e c u t n i c i î n t r - u n alt stat c o n t i n e n t a l : î n t r e boierimea noastră reacţionară şi clasa revoluţionară d o m n e a o d u ş m ă n i e de m o a r t e . Şi astfel l u p t e l e de clasă d i n c a r e s-a p l ă m ă d i t R o m â n i a m o d e r n ă a u l u a t altă î n ­ f ă ţ i ş a r e : r e v o l u ţ i o n a r i i r o m â n i a u căutat, ş i a u o b ţ i n u t , sprijinul ţărănimii, pe care apoi au năpustit-o îm­ potriva boierilor. A c e a s t ă p o l i t i c ă b u r g h e z ă n u e.. n o u ă . L ă s î n d l a o parte Anglia, In toate celelate state europene găsim burghezia luptînd umăr la umăr cu ţărănimea îm~ ' p o t r i v a duşmanului c o m u n : aristocraţia funciară. « B u r ­ ghezia, observă Marx, nu p o a t e lupta pentru d o m n i a e i p r o p r i e f ă r ă a-şi a t r a g e d e o c a m d a t ă î n t r e g u l p o p o r ' " ca aliat.»2 Şi în repetate rînduri el priveşte ţărănimea c a a l i a t u l f i r e s c a l clasei b u r g h e z e 3 . A c e a s t ă t o v ă r ă ş i e s-a î n c h e i a t ş i l a n o i ; ş i i a r ă ş i l a n o i c a p e s t e t o t , b u r ­ g h e z i a şi-a p ă r ă s i t t o v a r ă ş u l d e î n d a t ă c e a i z b u t i t a-1 pune în mişcare împotriva vechii oligarhii funciare. Astfel s-a stabilit politica tradiţională a burgheziei noastre, de altfel ca a o r i c ă r e i b u r g h e z i i : de a l o v i în boierime, făcînd concesii ţărănimii în dauna marii p r o ­ p r i e t ă ţ i ; d e a aţîţa m a s e l e s ă t e ş t i î m p o t r i v a m a r i l o r p r o ­ prietari, spre a c u l e g e la u r m ă r o a d e l e acestui conflict. P e n t r u b u r g h e z i e ţărănimea e un fel de c i o c a n cu care e a l o v e ş t e î n b o i e r i m e . A c e a s t ă p o l i t i c ă a d u s l a sfărîfj
1 A. p. 369

m a r e a d e s ă v î r ş i t ă a m a r i i p r o p r i e t ă ţ i şi a c l a s e i b o i e r e ş t i reacţionare, altoită pe dînsa. 7. I n c e p î n d lupta de e m a n c i p a r e , clasa noastră r e ­ v o l u ţ i o n a r a p o r n i s o l i l a s a t e c a s ă m i ş t e m a s e l e săteşti în n u m e l e libertăţii şi să le făgăduiască r a i u l pe p ă mînt dacă voi- p u n e umărul să ajute la răsturnarea cla­ sei b o i e r e ş t i 1 . C u m e i a t i n g e a u r ă n i atît d e v e c h i ş i d e a d î n c i , n u e d e m i r a r e c ă f u r ă ascultaţi c u î n s u f l e ţ i r e de ţărani2. D a r c î n d fu v o r b a şă se p l ă m ă d e a s c ă d e s ­ t i n e l e ţării î n D i v a n u l a d - h o c , î n t î l n i m p r i v e l i ş t e a , î n a p a r e n ţ ă c i u d a t ă , că r e v o l u ţ i o n a r i i p a r a fi u i t a t s u f e ­ r i n ţ e l e t o v a r ă ş i l o r ţărani, aşa c ă a c e ş t i a s î n t n e v o i ţ i s ă s e m i ş t e singuri, c a forţă neatîrnată, c e e a c e « s u r p r i n s e » Divanul3. Politica burgheziei dădea roadele ei fireşti. D a r abia putură să constate revoluţionarii că sistemul electoral acordat prin Convenţia de la Paris nu le dădea p u t e r e a visată, ş i a t u n c i iarăşi îşi a d u s e r ă aminte cu duioşie de n e v o i l e ţărănimii4, pentru ca iar să le u i t e c î n d s e puse î n dezbatere r e f o r m a agrară. D a r nici n u m a i era d e n e v o i e : c i o c a n u l p u s d e e i î n m i ş c a r e î n ­ c e p u s ă f u n c ţ i o n e z e î n m o d a u t o m a t ş i l a .1862 a v e m d e înregistrat protestul său obişnuit: răscoale ţărăneşti. Frica cuprinse, factorii răspunzători5 şi " astfel, d u p ă multe frămîntări, căzu acea « l o v i t u r ă de m ă c i u c ă » 6 p e s t e c a p u l m a r i l o r b o i e r i , a n u m e l o v i t u r a d e s t a t d e l a 1864 şi r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a raporturilor de p r o p r i e t a t e rurală. D e a c u m v e c h e a noastră proprietate d e p ă m î n t A. D. Xenopol, Istoria partidelor politice, p. 257—259. A. D. Xenopol, ibidem. 3 Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, p. 287. 4 «Agitaţia crescu mai cu seamă. spre toamnă, după publi-" carea Convenţiei. Oamenii noi se simţeau cumplit loviţi prin noua lege electorală, care îi înlătură cu totul din arena politică. Ei se răzbunau căutînd să aţîţe pe ţăran împotriva proprietaru­ lui, care iar rămînea singur stăpîn pe drepturile politice.» Radu Rosetti, op. cit., p. 327. 5 Din discursul lui M*. Kogălniceanu de - la 25 mai 1862: «Acolo unde proprietarii n-au avut destul patriotism şi îndes­ tulă inteligenţă spre ă se pune singuri în capul reformei, spre a face ei singuri concesiunile cerute de folosul, de binele gene­ ral al ţării, ei au dat loo la grozave catastrofe a căror a u f o s t ei cele dintîi victime » 6 A. D. Xenopol, op. cit., p. 544.
2 1

D.

Xenopol,

Istoria partidelor politice, Bucureşti

1910

2 Citat din. Neue Rheinische Zeitung, de Fr. Mehring în opera sa; Karl Marx, sein Leben, Berlin, 1918, p. 164. De pildă, în opera Révolution, et Contre-Révolution en Allemagne, p. 77—78 şi passim.

206

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

207

era uşurată de sarcinile ei feudale şi prefăcută în pro­ prietate privată burgheză, liberă şi absolută, iar ţăranii erau emancipaţi de vechile obligaţii şi prefăcuţi în oameni liberi. Cu un cuvînt, vechiul regim încetase de a mai exista: producţia-marfă impusese un regim nou croit .după nevoile schimbului. 8. în prefacerea vechiului nostru regim ţărănimea a fost o simplă masă pasivă; ea nu s-ar fi mişcat dacă producţia-marfă n-ar fi născut forţe noi care să o pună în mişcare. Cea dinţii şi cea mai puternică pîrghie care a ridicat masele ţărăneşti e însăşi clasa noastră revolu­ ţionară. Pe cînd marii boieri voiau să alunge pe ţărani de pe pămînturile lor, revoluţionarii îi asmuţeau îm­ potriva asupritorilor seculari; se născu astfel, între cele două clase ale vechiului nostru regim — boieri şi săteni — o ciocnire surdă, în care aveau să se ruineze amîndouă şi din care tot folosul avea să-1 tragă acel tertius gaudiens, care le, năpustise una împotriva alteia: burghezia 1 . în această ciocnire cu stăpînii ei străvechi, ţărănimea română se înfăţişează ca orice forţă oarbă şi elementară a naturii. Ea nu ştie ce vrea, nu pricepe limpede ce să ceară şi în ce chip să urmărească înfăptuirea vagilor ei dorinţe. .Revoluţia noastră burgheză a fost atît de re­ pede, smulgerea ţăranului român din vechea sa aşezare socială s-a petrecut în m o d atît de violent, încît el nici; nu avuse vreme să priceapă ce e libertatea sau pro­ prietatea burgheză. De aceea comisarii de propagandă, pe care revoluţionarii îi trimiseră la sate, aveau însăr­ cinarea să lumineze pe ţărani asupra articolelor prin­ cipale de credinţă din catehismul burghez: anume, să le explice că astăzi sînt liberi, să le lămurească -«acest cuvînt foarte greu de înţeles» pentru ei; să le vestească că ţăranul « v a fi proprietar, nu rob ca pînă acum» 2 . Dar» desigur că mergea greu, întrucît mintea omului înapoiat pricepe cu anevoie un lucru pe care nu 1-a văzut încă cu ochii săi proprii. Astfel se face că' în Divanul ad-hoc,
Termenul «burghezie», des întrebuinţat în acest capitol, trebuie l u a t i n înţeles strict: revoluţionarii români nu erau burgheza, ci o fracţiune agrariană cu interese burgheze. ne altfel aceasta s-a arătat pe larg în cap I 2 A. D. Xenopol, op. cit., p. 258. nu

după ce Regulamentul Organic declarase pe boieri drept proprietari, deputaţii ţărani vorbesc încă de «boieri de moşie», privindu-i tot ca uzufructuari. Ei nu se putuseră deci emancipa de vechea lor idee, că pămîntul. nu e al nimănui, de vreme ce 1-a creat D u m n e z e u pentru fo­ losul tuturor. Aceasta nu înseamnă că ţărănimea română, dacă ar fi fost mereu aţîţată şi lăsată a se dezlănţui ca orice forţă naturală, nu s-ar fi -priceput să facă ceea ce la vre­ mea lor au făcut ţăranii francezi şi cei ruşi: să-şi dis­ trugă duşmanul şi să pună stăpînire pe averea lui. Pentru aceasta nu e nevoie de o conştiinţă luminată, ci ajunge singur instinctul de clasă. Dacă ţărănimea ro• mână nu a ajuns la acest deznodămînt violent, pricina e că alături de revoluţionarii noştri, care se coborau între ţărani numai pentru a-i aţîţa împotriva boierilor, erau şi alte forţe, care aveau un interes mai îndepărtat de a interveni spre binele ţăranilor şi a înlătura o des- fiinţare violentă a vechiului nostru regim. U n a din aceste forţe, a cărei înrîurire nu trebuie nesocotită, e însăşi burghezia străină, care prin măr­ furile ei aruncase sămînţa revoluţiei în Principatele române. Am arătat la locul cuvenit 1 că interesul bur­ gheziei apusene era de a face la noi cît mai bune afaceri şi de aceea ea avea nevoie de o ţărănime română cu stare, ca să-i fie o bună-clientă: adică să simtă trebuinţă de mărfurile ei şi să aibă cu ce le plăti. Şi după cum în propriile ei colonii burghezia se sileşte a lumina pe in­ digeni şi a deştepta în ei trebuinţe noi ea să poată con­ suma cît mai multe fabricate, tot astfel, şi din aceleaşi temeiuri, ea a intervenit în Principatele române după pacea de la Paris, cerînd grabnice măsuri pentru îm­ bunătăţirea soartei ţăranilor 2 . Desigur că conducătorii noştri aveau bune_ temeiuri de a nu indispune capita­ lismul apusean, atotputernicul nostru protector de pe atunci, alungind ţărănimea română de pe moşiile b o Vezi cap. I din lucrarea de faţă. « S ă se procedeze fără întîrziere la revederea legii care regulează relaţiile proprietarilor solului cu cultivatorii, în scopul de a îmbunătăţi soarta ţăranilor.» Art. 45 din Convenţia de la Paris.
2 1

208

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile elasei ţărăneşti

209

iereşti, prăbuşind-o în mizerie şi îndobitocire şi nimicindu-i astfel orice putere de consumaţie. Dar factorul care a luat în ohipul cel mai hotărîtor partea ţărănimii în conflictul ei cu vechea clasă stăpînitoare e însăşi puterea de stat. Şi iarăşi din foarte bineouvîntate motive. In adevăr, cercetarea sociologică arată Că din moment ce o ţară trece, de la economia naturală ia economia bănească, capul statului intervine în chip sistematic în folosul ţăranilor şi împotriva v e ­ chilor stăpîni 1 . E şi lucru firesc, căci atunci întreaga maşină a statului se reazemă pe biruri şi cel mai de seamă contribuabil e ţărănimea. E deci un înalt interes de stat ca ţărănimea să nu fie despuiată de nobilime, ci să trăiască în bunăstare, spre a fi în măsură să suporte dările impuse de nevoile publice. De aici trebuinţa im­ perioasă care face puterea de' stat să intervină în chip energic în această fază tulbure de tranziţie în folosul ţărănimii şi împotriva boierimii. La noi, capul statului de atunci, domnitorul A. Cuza, şi ministrul său M. K o gălniceanu, şi-au îndeplinit în chip eroic această da­ torie faţă de ţara lor: istoria le recunoaşte cu prisosinţă acest merit. . 9. Trecerea de la vechiul regim agrar la noul regim, burghez, aşa cum a fost înfăptuită la 1864, trebuie pri­ vită ca o rezultantă a forţelor sociale care se aflau atunci în luptă. între aceste forţe, ţărănimea a jucat rolul cel mai şters.; Lupta s-a dat între marii boieri, pe de o parte, şi între tutorii ţărănimii — burghezia in­ digenă şi străină şi puterea de stat ;— pe de altă parte. D i n această ciocnire ţăranii s-au ales la lichidarea v e ­ chiului r e g i m cu atît cît au putut să smulgă ocrotitorii lor de atunci de la vechii lor stăpîni. Dacă ei n-ar fi avut nici un sprijin străin, ar fi fost alungaţi în masă de pe vechile pămînturi, cum s-a întîmplat ţărănimii engleze, care n-a avut la spatele ei nici ajutorul bur­ gheziei, nici al unei puteri centrale de Stat. Şi iarăşi, dacă ţăranii români ar fi avut de partea lor o forţă so1 Franz Oppenheimer, Der Staat, Frankfurt a. M., 1907. Panu constată de asemenea: « L u p t a monarhilor pentru mărgi­ nirea obligaţiilor ţăranilor faţă de proprietari şi aducerea lor }sC o formă suportabilă a fost lungă şi vie«. Cercetări etc.„ p. L X I .

cială cu mai multă hotărîre şi greutate, ar fi putut să alunge ei înşişi pe boieri şi să pună stăpînire pe moşii, cum s-a petrecut în Franţa şi în Rusia în împrejurări asemănătoare. Pretutindeni ţărănimea e o masă haotică care are nevoie de un conducător puternic, dacă e verba să obţină vreun folos din luptele sociale 1 . între aceste două năzuinţe extreme: aceea a boierimii de a alunga pe ţărani şi a rămîne singură stăpînă pe moşii, şi aceea a ţărănimii de a pune ea însăşi stăpînire pe vechile moşii, alungind pe stăpînii de odinioară, puterile în luptă au făcut un compromis: anume, s-a dat pămînt şi stăpînilor şi muncitorilor. Spre acest scop s-a sta­ bilit un criteriu ad-hoc: s-a împărţit ţăranilor pămînt în raport cu putinţa de cultură, deci -după numărul de boi trăgători pe care-i avea în momentul împroprietăririi fiecare clăcaş 2 . Dar acest compromis a fost supus unei violente cri­ tici, în adevăr, nu cunoaştem un cercetător al chestiunii noastre agrare care să-şi fi putut păstra obiectivitatea ştiinţifică în faţa legii de la 1864 şi să n-o fi osîndit cu mai multă sau mai puţină asprime, potrivit cu tempe­ ramentul fiecăruia. Peste "toţi se ridică C* DobrogeanuGherea, care uitînd postulatul maestrului său de a cer­ ceta evoluţia socială oa un proces natural, ajunge la «tare paroxism de indignare, încît califică reforma de la 1864 drept «monstruoasă» 3 . Nu înţelegem după ce» criteriu s-ar putea da asemenea epitete unor fapte so­ ciale existente, care aşteaptă de la cercetătorul socio­ logic explicare, nu aprobare sau osîndire. Nu avem de gînd să unim vocea noastră cu acest cor tk critică socială. Aceasta din temeiul foarte simplu că în materie socială, ca în orice alt ţinut al cercetării ştiinţifice, nu e vorba de a critica, ci de a înregistra fe­ nomenele ca fapte existente şi a le da o explicare, des' « E i (ţăranii) nu pot să se reprezinte ei singuri şi trebuie »l\ fie reprezentaţi. Mai mult, reprezentantul lor trebuie să Te iip.'ii'ă ca un stăpîn, o autoritate, o forţă în stare a-i ocroti taipulWva celorlalte clase.» Karl Marx, La lutte des classes en mance, p. 3.46. '* Pentru expunerea amănunţită a chestiunii, să se consulte "l» role citate: Radu Rosetti, Pentru ce s-au răsculat ţăranii, şi J)r. Gr. Maior, Politica agrară la români. ;l Neoiobăgia, ed. II, p. 55.

210

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

211

c o p e r i n d c a u z e l e c a r e l e - a u a d u s î n fiinţă. M o d u l c u m | s-a î n d e p l i n i t r e v o l u ţ i o n a r e a s i s t e m u l u i d e p r o p r i e t a t e a r u r a l ă l a 1864 a r e z u l t a t î n c h i p n e c e s a r d i n r a p o r t u l ' de forţe al factorilor sociali, pe care invazia capitalismului' i - a a r u n c a t î n l u p t ă . E n e î n d o i e l n i c c ă o c r o t i t o r i i ţără­ n i m i i a r f i i m p u s m a i m a r i s a c r i f i c i i b o i e r i m i i , d a c ă ari i i f o s t î n stare s ă o f a c ă . D a r s e v e d e b i n e c ă n u a u p u ­ tut, o r i şi-au î n c h i p u i t c ă n u p o t m e r g e m a i d e p a r t e , şi aici discuţia se încheie; căci în evoluţia socială d r e p ­ t u r i l e u n u i g r u p sînt c r o i t e d u p ă p u t e r e a s a d e a ş i l e i m p u n e altora1. . ' Astăzi cînd se face revederea puterilor care au în­ f ă p t u i t r e v o l u ţ i a n o a s t r ă agrară, s e t r e c e u ş o r p e s t e p a r « t e a b u r g h e z i e i străine, c a r e totuşi a dat i m b o l d u l ho-; t ă r î t o r , s e a l u n e c ă r e p e d e p e s t e p a r t e a b u r g h e z i e i noastre,'' c a r e a p u s m a s e l e ţ ă r ă n e ş t i î n m i ş c a r e , ş i s e stărui® asupra rolului eroic, am putea zice epic, pe care li a v u t î n a c e a s t ă e p o c ă c a p u l statului ş i c u m i n i s t r u l să"" P r i v i t ă î n a c e a s t ă l u m i n ă , l e g e a d e l a 1864 apare f a p t a p e r s o n a l ă a u n u i s i n g u r i n d i v i d , c a r e a ştiut să-ş i m p u n ă tuturor, chiar şi puterilor străine protectoare voinţa sa proprie. 0 r e v o l u ţ i e s o c i a l ă . făcută de un i n d i v i d —• aceast e d e s i g u r o i d e e o r i g i n a l ă , c a r e n-a c o n t r i b u i t p u ţ i n i întunecarea pînă la grotesc a caracterului revoluţi noastre burgheze. Odată porniţi pe acest povîrniş, c e t i c e t ă t o r i i n o ş t r i a u p u t u t e x p l i c a p ă c a t e l e r e v o l u ţ i e i din p ă c a t e l e a u t o r u l u i ei, i n t r î n d c u a c e a s t a d i n c a d r u l Gejjf cetării sociale în acel al psihologiei individuale. S-; p i e r d u t d e c i din v e d e r e că acest i n d i v i d era el însuş pătruns de principiile burgheze liberale, că opera sa ir a v e a alt s e n s d e c î t î n f ă p t u i r e a , l o r 1 ş i c ă ţ ă r ă n i m e a , c a r e el a trecut-o în r e g i m u l burghez, e r a agitată '""clasa d i r e c t i n t e r e s a t ă l a această p r e f a c e r e : de bU Vezi cuvîntarea de limpezime clasică a lui Ferd. Lasa Verfassungwesen. 2 « S u b domnia lui Cuza Vodă găsim o mare p r o p ă ş i r e » ideilor liberale, aduse însă nu prin conlucrarea partidului j f l berai de la 1848, ci prin aceea personală a Domnitorului, c o H realiză cele două mai însemnate cereri din programul de 9B 1848, anume împroprietărirea ţăranilor şi reprezintarea ţării tlfl Adunare prin toate clasele societăţii.» Xenopol, Istoria partid' lor politice, p. 469.
1

Bhezie. I n realitate, e m a n c i p a r e a ţ ă r a n i l o r e u n e p i s o d special în p r o c e s u l g e n e r a l al revoluţiei noastre bur­ niţeze ş i n u p o a t e f i î n ţ e l e a s ă d e c î t a t u n c i c î n d e p r i ­ vită î n a c e s t c o m p l e x d e f a p t e , î n c a r e îşi a r e l o c u l e i bine hotărît. 10. D e c î n d J u n i m e a a s t a b i l i t p u n c t u l d e v e d e r e c ă r e v o l u ţ i a n o a s t r ă b u r g h e z ă s-a î n d e p l i n i t d e sus î n j o s , prin agitaţia u n u i m i c n u m ă r d e i n d i v i z i , c a r e a u î n c e r c a t nă s c h i m b e faţa s o c i e t ă ţ i i n o a s t r e i n t r o d u c î n d d i n afară « f o r m e g o a l e » , această p r e j u d e c a t ă p a r e a a m e n i n ţ a s ă Ireacă î n v e ş n i c i e . N i c ă i e r i î n s ă e a n u şi-a a r ă t a t m a i m u l t r o a d e l e f u n e s t e d e c î t î n c h e s t i u n e a agrară, s i n g u r u l ţinut u n d e p u t e m v o r b i ş i l a n o i d e o m i ş c a r e s o c i o l o g i c ă . Dacă revoluţionarea sistemului nostru de proprie­ tate r u r a l ă s-ar f i p e t r e c u t p e cale de fapt, printr-o ridicare v i o l e n t ă a m a s e l o r săteşti, a t u n c i t o ţ i s-âr fi î n c h i n a t i n faţa a c e s t u i f e n o m e n , c a faţă d e o r i c a r e alt f e n o m e n al n a t u r i i . D a r f i i n d c ă ea a p ă r u t ă fi o p e r a personală a u n u i a sau c h i a r a d o i i n d i v i z i , c a r e în c h i p firesc a v e a u p ă c a t e l e « l e g a t e î n t r - u n m o d fatal d e o mină d e p ă m î n t » , toţi şi-au î n c h i p u i t c ă a c e a s t ă o p e r ă iir f i p u t u t f i î n d e p l i n i t ă î n t r - u n m o d m u l t m a i f e r i c i t . I'area ş i a i c i , c a p e s t e t o t î n d e z v o l t a r e a b u r g h e z i e i noastre, t o t o r e v o l u ţ i e d e s u s î n j o s , f ă c u t ă c u a c e e a ş i lipsă d e s i m ţ a l realităţii f a p t e l o r d e c a r e a r f i d a t p e s t e Iul dovadă înainte-mergătorii revoluţiei noastre bur­ gheze. > A ş a s e f a c e c ă c e r c e t ă r i l e a s u p r a aşa-zisei « p r o b l e m e • r a r e » - . s e î m p a r t fără g r e ş î n d o u ă p ă r ţ i : u n a , î n c a r e autorul p u n e î n l u m i n ă t o a t e p ă c a t e l e l e g i i d e l a 1 8 6 4 n ţ ă d e ţ ă r ă n i m e ş i arată c u m a c e s t e păcate au proI v o c a t c r i z e l e r u r a l e 1 ; alta, î n c a r e c a u t ă m i j l o a c e p e n t r u i vindeca aceste neajunsuri, adică prescrie «soluţii». D a c ă însă a u t o r i i a c e s t o r s o l u ţ i i s e a d î n c e a u cu mai \ Hi111 ti! s î r g u i n ţ ă în i s t o r i a b u r g h e z i e i , ei ar fi p u t u t d e s i ţ N i p e r i că c r i z e l e r u r a l e sînt o u r m a r e n e c e s a r ă a d i z o l 1 Clherea declară de-a dreptul: « A n u l 1864 poartă în sînul •ni .mul teribil 1907». (Neoiobăgia, p. 61). Nu cunoaştem un cerilil/Uor al chestiunii agrare care ar fi încercat să răstoarne H t B s t ă ciudată" metodă, de a căuta într-o lege pricinile unor nivulsiuni sociale.

Vber

212

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

213

varii vechiului r e g i m şi că asemenea convulsiuni so-1 c i a l e a u c u n o s c u t t o a t e ţările, c î n d s e a f l a u î n a c e e a ş i 1 f a z ă d e d e z v o l t a r e c a n o i . Ş i a t u n c i â r f i p u t u t să-şi 1 îndrepte cercetările într-o direcţie mult m a i rodnică.! . In g e n e r e , esenţa i m p u t ă r i l o r a d u s e r e v o l u ţ i e i n o a s t r e * agrare e u r m ă t o a r e a : acest act a n e s o c o t i t drepturile! i s t o r i c e ale ţ ă r ă n i m i i ; p r i c i n a e că p r i n t r - î n s u l s-a f o r ţ a ţ i m e r s u l f i r e s c a l i s t o r i e i , c ă c i l a 1864 ţ ă r a n u l r o m â n n u era pregătit pentru emancipare1. Ne î n t r e b ă m : c a r e « d r e p t u r i i s t o r i c e » a l e ţ ă r ă n i m i i -j a u f o s t c ă l c a t e î n p i c i o a r e p r i n a c e s t a c t ? D u p ă Regu-w l a m e n t u l Organic, ţăranii aveau dreptul de folosinţă! asupra a două treimi din moşia pe care erau a ş e z a ţ i » î n a i n t e d e a c e a s t ă dată -dreptul l o r d e f o l o s i n ţ ă s e în -1 t i n d e a asupra î n t r e g i i m o ş i i b o i e r e ş t i , i a r d a c ă n e co -1 borîm î n c ă m a i d e p a r t e î n t r e c u t , g ă s i m c ă î n a l t e t i m * p u r i b o i e r i i n u a v e a u n i c i u n d r e p t d e p r o p r i e t a t e asupri p ă m î n t u l u i - ţ ă r a n i l o r . A t u n c i , c a r e d r e p t u r i i s t o r i c e , dim care a n u m e epocă, trebuia să respecte actul de Im 1 8 6 4 ? Iată p e c e t e r e n a l u n e c o s s e p u n a c e i c a r e nesocoteşti a d e v ă r u l s o c i o l o g i c e l e m e n t a r că d r e p t u l i s t o r i c e în| orice t i m p expresia raportului d e forţe dintre claselS sociale. E r a u p o a t e ţ ă r a n i i n e p r e g ă t i ţ i l a 1864 p e n t r u e m a n ­ c i p a r e ? D a r m i c i n u e r a n e v o i e s ă . fie. E m a n c i p a r e a ţ c f l rănilor şe face din nevoile şi în interesul burgheziei, c a r e d e s i g u r n u e ţ i n u t ă s ă c h i b z u i a s c ă î n d e l u n g asupra stării s a t e l o r . Ţ ă r a n i i , l a î n c e p u t u r i l e b u r g h e z i e i , n u s i a l e g d e p e u r m a e m a n c i p ă r i i l o r — o r i "în c e f o r m ă afl fi făcută — deeît cu proletarizarea, m i z e r i a şi f o a m e t e o E d e c i d e p r i s o s a m a i î n t r e b a d a c ă ţ ă r a n u l r o m â n erij m a t u r l a 1864 să-şi u r c e c a l v a r u l p e c a r e i-1 p r e g ă t â r e v o l u ţ i o n a r e a burgheză a societăţii noastre. I n g e n e r e , t o a t e a c e s t e i m p u t ă r i i z v o r ă s c d i n acetM că se priveşte revoluţia noastră agrară ca un fapt izolaB şi nu în c o m p l e x u l revoluţiei burgheze, a n u m e ca UI e f e c t n e î n l ă t u r a t al d e z v o l t ă r i i c a p i t a l i s m u l u i . Atunfl
1 Cităm ca pildă: « M a s a cea mare a poporului de la \tm era cu totul nepregătită pentru emancipare şi î m p r o p r i e t ă r i r e Gr. Maior, Politica agrară la români, p. 472. Autorul arată atlfl nuntit că afară de revoluţionari, nimeni nu era pregătit la hM pentru primirea ideilor burgheze. Op. cit., p. 470 şi urm.

s-ar f i p u t u t î n t r e v e d e a c ă « e m a n c i p a r e a » ţ ă r ă n i m i i n u are r o s t u l i s t o r i c d e - a - i c r e a o b a z ă m a t e r i a l ă d e e x i s ­ tenţă neatîrnată; d i m p o t r i v ă , sensul istoric al eman­ c i p ă r i i e de a d e s f a c e pe ţ ă r a n de p ă m î n t — fie b r u s c , fie în c h i p t r e p t a t — şi a-1 p u n e la d i s p o z i ţ i a b u r g h e z i e i c a m u n c i t o r l i b e r , c a , proletar. C ă c i regimul burghez se c r e e a z ă din- s f ă r î m â t u r i l e p ă t u r i l o r a g r a r e şi"'' p r o s p e ­ r i t a t e a c a p i t a l i s m u l u i s e r i d i c ă , m a i ales l a î n c e p u t , p e ruina acestor clase. D a c ă s-ar. f i p r o c e d a t d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e î n c e r c e t a r e a r e v o l u ţ i e i a g r a r e d i n R o m â n i a , s-ar f i p u t u t î n t r e v e d e a c a u z a r e a l ă a c r i z e l o r r u r a l e , s-ar fi s c u t i t autorii îniîmplători a i l e g i i d e l a 1864 d e i m p u t ă r i n e ­ m e r i t a t e ş i n u s-ar m a i f i a d u s j u d e c ă ţ i d e f e l u l a m i n ­ tit, u n e l e m a i stranii d e c î t a l t e l e , a s u p r a - a c e s t e i a d i n e i prefaceri istorice1.

b) Urmările prăbuşirii vechiului regim asupra stării ţărănimii
11. î n c e p e m analiza urmărilor revoluţiei agrare a s u p r a stării c l a s e i ţărăneşti p r i n t r - o c o n s t a t a r e d e f a p t : oriunde pătrunde invazia capitalistă şi scoate ţărănimea din starea ei socială străveche, u r m a r e a n e m i j l o c i t ă e m i z e r i a l a r g ă a s a t e l o r . O dată cu t r e c e r e a ţ ă r a n u l u i de la vechiul sistem de stăpînire a pămîntului, la p r o p r i e ­ tatea i n d i v i d u a l ă • b u r g h e z ă , se î n f ă p t u i e ş t e şi o t r e c e r e de la viaţa rurală patriarhală la sărăcie şi f o a m e t e .
1 Iată de pildă judecata lui C. Dobrogeanu-Gherea in ,extenso: «Ceea ce a realizat împroprietărirea de la 1864 a fost un organism economico-social hibrid, absurd, monstruos... S-a creat un organism economico-social neviabil, incapabil de o dezvoltare ulterioară, s-a creat pentru viaţa societăţii ro­ mâneşti (a statului român, cum se obişnuieşte să se zică) o> bază economieo-socială pe care era cu neputinţă să trăiască, laie quale, dar încă să propăşească!» (Op. cit., p. 55). C Aşadar " Ghe'rea reduce societatea noastră burgheză la clasa ţărănească şi judecă propăşirea celei dintîi după starea celei din urmă. Această atitudine faţă de burghezia română era logică şi firească din partea reacţiunii. Titu Maiorescu decla­ rase — şi vorbele sale răsună pînă astăzi — că «singura clasă reală e ţăranul român». P. P. Carp proorocea că societatea

214

Şt. Z e l e t i n

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

215

S o m b a r t constată în această privinţă: « F a p t u l existenţei mizeriei în masă, în t i m p u l tu­ turor veacurilor ( X V - - X V I I I ) de zămislire a capitalis­ m u l u i ş i i n t o a t e ţările e u r o p e n e , p o a t e f i p r i v i t c a deplin întemeiat printr-un îndestulător număr de documente. » x In epoca revoluţiei agrare î n t î m p i n ă m peste- t o t a c e e a ş i p r i v e l i ş t e : ţăranii n u - ş i m a i p o t a g o n i s i exis­ t e n ţ a c u m u n c a m î i n i l o r l o r , d e a c e e a sânt n e v o i ţ i să' c e r ş e a s c ă sau s ă s u f e r e d e f o a m e . N u m a i v o r b i m d e A n g l i a , ţară c l a s i c ă a t r a g e d i e i r u r a l e , c ă r e i a M a r x i-a r i d i c a t u n v r e d n i c m o n u m e n t î n v o l u m u l î n t î i d i n Ca­ pitalul. A i c i , î n , v e a c u l X V I I , o pătrime din p o p u ­ laţia t o t a l ă ( 5 V 2 m i l i o a n e ) t r e b u i a s ă fie î n t r e ţ i n u t ă d e stat; d e a c e e a u n s f e r t d i n v e n i t u l c o m e r ţ u l u i d e e x p o r t (819 000 l i r e ) e r a a b s o r b i t d e taxele, p e r c e p u t e p e n t r u săraci2. noastră, zidită «pe nisip», se va prăvăli la întîia furtună. De ee? Fiindcă reacţiunea nu era în stare să descopere în societa­ tea modernă română decît rămăşiţele trecutului: clasele rurale; de aceea avea impresia că ruina ţărănimii e ruina ţării însăşi. Dar era; îngăduit unui sociolog marxist să împărtăşească ace­ eaşi mentalitate retrogradă care nu descoperă într-o societate burgheză ceva mai de seamă decît ţărănimea? El putea să-şi aducă aminte din cercetările maestrului său, că într-o socie­ tate agrară intrată în proces de revoluţie se află, deasupra aces­ tei «clase reale», altă clasă încă mai reală, care alcătuieşte uh factor autonom şi revoluţionar: clasa capitaliştilor ce întreţin procesul de circulaţie şi că propăşirea acestei clase merge pa­ ralel cu ruina ţărănimii. Şi ar fi înţeles atunci silind să înţe­ leagă şi publicul nostru atît de covîrşit de mentalitatea reac­ ţionară, că de la 1864 înainte soarta societăţii noastre nu mai e legată de soarta ţărănimii, ci de aceea a capitalismului, fac­ torul menit a arunca temeliile viitorului. 1 Der moderne Kapitalismus,\ ed. III, voi. 1, 2, pag. 788. — Vremea de mizerie cu adevărat acută trebuie căutată însă la începuturile capitalismului, aşa cum ele ne apar în lumea? an­ tică. Aici invazia capitalismului a găsit societatea cu totul ne­ pregătită, deci nedestoinică a lua vreo măsură legată de preîntîmpinare a urmărilor sale pustiitoare asupra păturii rurale. Şi a trebuit pana unui om de ştiinţă dublat de un artist (R. v. Pohlmann. Geschichte der sozialen Frage und des Sozialismus in der antikcn Welt, München, 1912) spre a desfăşura în amă­ nunţime priveliştea mizeriei lugubre a maselor în lumea greco-romană, supusă invaziei capitalismului. 2 Op. cit., I, 2, p. 791.

D a r n i c i î n F r a n ţ a situaţia n u e c u m u l t d e o s e b i t ă . I n a c e a s t ă ţară, p e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i X V I I I , o z e ­ c i m e d i n p o p u l a ţ i e c e r ş e a , c i n c i z e c i m i s e aflau î n t r - o situaţie apropiată de cerşire, trei z e c i m i trăiau în stare d e s t r î m t o a r e ş i n u m a i o z e c i m e e r a î n t r - o s i t u a ţ i e si­ g u r ă , d i n a c e ş t i a 10. 000 s e aflau î n b u n ă s t a r e 1 . ' Ş i î n t o a t e ţările p r i v e l i ş t e a e a s e m ă n ă t o a r e , d u p ă cum se poate încredinţa foarte lesne cititorul din datele . n u ­ m e r o a s e a d u n a t e d e S o m b a r t î n c e r c e t ă r i l e sale asupra începuturilor capitalismului european. C a r e e situaţia d i n ţ ă r i l e R ă s ă r i t u l u i e u r o p e a n , c a r e a u i n t r a t î n e r a r e v o l u ţ i e i a g r a r e abia î n p r i m a j u m ă ­ t a t e a v e a c u l u i a l X l X - l e a p e când A p u s u l t o c m a i i e ş e a d i n această fază? Mizeria ţărănimii ruse e de n o t o r i e ­ tate p u b l i c ă şi a adus patriei sale n u m e l e de « R u s i a flâmîndă». K o v a l e w s k y schiţează un tablou înfiorător a l r a p o r t u r i l o r a g r a r e ruse, a l m i z e r i e i , r i s i p e i d e t i m p ş i c h i a r d e v i e ţ i d i n a c e a s t ă ţară, d e s c r i i n d c o n v o i u r i l e d e ţărani care p l e a c ă p e j o s din regiunile prea p o p u ­ late, s p r e a c ă u t a d e m u n c ă î n p r o v i n c i i l e d e l a s u d ş i răsărit ş i a t u n c i c î n d g ă s e s c , s e î n t o r c î n a p o i c e r ş i n d ! 2 E p o a t e mai înălţătoare priveliştea satelor r o m â n e ? D i n n e f e r i c i r e , toţi ş t i m c ă n u e astfel. D a t e l e statis­ t i c e a d u n a t e d e D r . G . D . C r e a n g ă arată î n c h i p u l c e l m a i v o r b i t o r c ă s t a r e a ţ ă r ă n i m i i r o m â n e d e l a 1906 n u e cu mult deosebită de aceea a ţărănimii apusene din v e a c u l X V I I — X V I I I , p e c î n d aceasta trecea prin aceeaşi p r e f a c e r e c a ş i s a t e l e n o a s t r e î n t i m p u l d e faţă. D i n jl. 4 6 6 . 259 d e ţ ă r a n i c a p i d e f a m i l i e , n u m a i 221. 695, a d i c ă d e a b i a 15, 1 3 % îşi p o t a g o n i s i e x i s t e n ţ a d i n p r o d u s u l p ă m î n t u l u i l o r ; în c e e a ce, p r i v e ş t e r e s t u l : 500.J 000 ţ ă ­ r a n i n u a u d e l o c p ă m î n t sau sînt c o p ă r t a ş i l a p a r c e l e î m p r e u n ă c u alte r u d e ; 423. 401 a u o î n t i n d e r e d e p ă ­ m î n t neîndestulătoare de pe care nu se p o t hrăni; deci 9 2 3 . 401 ţărani, c a p i d e f a m i l i e , c a r e n u s e p o t h r ă n i d e p e p ă m î n t u l l o r ; . l a a c e ş t i a s e a d a u g ă 3 2 1 . .163 ţ ă r a n i a l căror p ă m î n t p o a t e p r o c u r a hrana brută, dar nu ajunge a a c o p e r i celelalte- n e v o i ale s t ă p î n i l o r : t o t a l 1. 244. 5 6 4 Op. cit., 11, 2, p. 1089. M a x i m e Kovalewsky; Paris, 1898, p. 256 şi urm.
1 2

Le

régime

économique &î

de

la

Russie,

216
ţărani care nu pot

Şt. Zeletin să-şi î m p l i n e a s c ă nevoile cu pro­

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei, ţărăneşti

217

dusul proprietăţii lor. « A c e a s t a e s t e situaţia m a t e r i a l ă a tălpii ţării: p e s t e c i n c i d i n şase părţi p u t r e z e ş t e ş i n u m a i a ş a s e a p a r t e îşi p o a t e î n t r e ţ i n e v i a ţ a ş i î n d e p l i n i o b l i g a ţ i u n i l e c e a r e ca familist, c o n t r i b u a b i l şi c e t ă ţ e a n , din al său.»1 A ş a d a r starea ţărănimii r o m â n e î n e p o c a ieşirii d i n v e c h i u l regim nu e cu m u l t deosebită de aceea a ţără­ n i m i i statelor apusene, pe c î n d acestea străbăteau aceeaşi fază de p r e f a c e r e socială. C e reiese d i n aceste date? C ă mizeria rurală p e c a r e o p r o v o a c ă revoluţia agrară nu e pricinuită de lipsurile împroprietăririi. Căci această m i z e r i e domneşte pre­ tutindeni la începuturile capitalismului, oricare ar fi felul e m a n c i p ă r i i ţăranilor în regiunea privitoare. Astfel, e f i r e s c c ă o r i c î t p ă m î n t a r f i dat C u z a ş i K o g ă l n i c e a n u ţ ă r a n u l u i r o m â n , m a i c u r î n d sau m a i t î r z i u c r i z e l e r u - > r a l e a r f i t r e b u i t totuşi s ă s e p r o d u c ă . C ă c i n u s e p o a t e Înlătura prin împărţirea pămîntului un rău social c a r e n u s-a n ă s c u t d i n a c e a s t ă p r i c i n ă . Ş i iarăşi s e p o a t e î n ­ ţelege de m a i înainte că e o uriaşă iluzie c î n d se î n ­ chipuie că d e . a c u m , prin parcelarea totală a moşiilor, s-ar f i l e c u i t p e n t r u t o t d e a u n a n e a j u n s u r i l e r u r a l e . N u s c h i m b ă n i m i c î n situaţia ţ ă r ă n i m i i d a c ă p a r c e l a r e a m o ­ ş i i l o r s-a f ă c u t a c u m , o r i d a c ă s-ar fi f ă c u t la 1864. Sfâr­ ş i t u l este, î n a m b e l e c a z u r i , a c e l a ş i : p r o l e t a r i z a r e a t r e p ­ tată a ţ ă r ă n i m i i , m i z e r i a ş i f o a m e t e a . C ă c i p u t i n ţ a d e î m p ă m â n t e n i r e a r e o m a r g i n e .hotărîtă, d a r î n m u l ţ i r e a populaţiei rurale nu are o limită fixă. 12. S ă n e î n d r e p t ă m d e c i p r i v i r i l e î n altă p a r t e , s p r e a descoperi pricina crizelor rurale care caracterizează p e s t e t o t î n c e p u t u r i l e c a p i t a l i s m u l u i ş i a , î n ţ e l e g e tot-:jj odată felul c u m ele dispar p r i n mersul firesc a l d e z ­ voltării burgheziei. Spre acest s c o p trebuie să ne f i x ă m b i n e u n e l e r e z u l t a t e l a . c a r e . n e - a d u s c e r c e t a r e a noas-, . tră d e p î n ă a c u m a s u p r a r e v o l u ţ i e i a g r a r e , ş i a n u m e : a) revoluţia agrară se dezlănţuie sub influenţa ca­ pitalului de c o m e r ţ şi b) în acest stadiu iniţial, al ca1 G. D. Creangă, Proprietatea rurală în România, Bucureşti, 1907, p. C V I I — C I X | |

pitalismului, întreaga revoluţie agrară se mărgineşte la schimbarea felului de proprietate rurală: aceasta t r e c e de la forma uzufructuară feudală ia cea burgheză de proprietate privată. Să p r i v i m a m b e l e chestiuni. M a i întîi, r e v o l u ţ i a a g r a r ă î n c e p e î n o r i c e ţară s u b influenţa p r o c e s u l u i d e c i r c u l a ţ i e , a d i c ă a n e v o i l o r c o ­ m e r ţ u l u i p e oare-1 i m p u n e u n e i ţări agricole invazia u n u i c a p i t a l i s m străin. N i m e n e a nti s e îngrijeşte, în acest m o m e n t istoric, de ceea ce va deveni ţ ă r ă n i m e a emancipată. E destul că n e v o i l e schimbului cer i m p e ­ rios prefacera pămîntului în marfă, şi masele ţărăneşti sînt a l u n g a t e fără m u l t ă ş o v ă i r e d e p e v e c h i l e m o ş i i , fie c u m î i n i l e g o a l e , f i e c u u n p e t e c d e p ă m î n t m a l m i c sau mai m a r e . O pildă tipică în această privinţă pentru t i m p u r i l e m o d e r n e d ă A n g l i a . B u r g h e z i a e n g l e z ă şi-a început dezvoltarea: în veacul X I I sub. influenţa indus­ triei . f l a m a n d e : a c e a s t a i n v a d e a z ă A n g l i a c u p r o d u s e l e ei m a n u f a c t u r a t e , s i l i n d astfel ' a g r i c u l t u r a e n g l e z ă să. p r o d u c ă p e n t r u s c h i m b 1 . în. a c e a s t ă e p o c ă M a r e a B r i ­ t a n i c e r a d e c i c e e a "ce este R o m â n i a - d e l a 1829 p î n ă î n prezent: o modestă colonie agricolă a unei regiuni in­ dustriale înaintate; ea furniza Ţărilor-de-Jos materii prime în s c h i m b u l manufacturilor pe care le p r i m e a de Ia atelierele acestora. A b i a de prin secolul X V I i n ­ dustria e n g l e z ă s e s i m t e î n p u t e r e s ă c o n c u r e z e p e c e a flamandă şi să scuture j u g u l robiei e c o n o m i c e a i n ­ dustriei de d i n c o l o de Canal. tul de D a r nobilii englezi n u aşteptară c u nici u n c h i p a v î n i n d u s t r i e i n a ţ i o n a l e spre, a-şi h o t ă r î a t i t u d i n e a faţă clasa ţ ă r ă n e a s c ă : l a fel c u a g r a r i e n i i n o ş t r i , e i aii

1 «In veacul X I I oraşele flamande au devenit oraşe produ- . BătoaPe de stofe. P r o d u c ţ i a a c e s t o r a î n t r e c e cu m u l t nevoile ' locale şi găseşte în străinătate p i e ţ e de desfacere din ce în ce mai întinse. In curînd lîna indigenă nu mai ajunge - să alimen­ teze meseriile: trebuie să se aducă lină din afară. Atunci ner.iistorii se d u s e r ă să o caute în A n g l i a , alo cărei păşuni u m e d e hrăneau o rasă de oi cu păr des şi mătăsos. Din „veacul X I I si piuă la sfîrşitul e v u l u i m e d i u , F l ă n d r a fu c e l m a t bun client al regatului insular. Negustorii oraşelor se duceau să-şi vîndă stofele de cealaltă parte a mării şi aduceau de acolo încărcă­ turi pline de c o l e t e d e lînă,» Henri P i r e n e Le» anciemies de; tnocratieş des Pays-Bas, p. 87. .

218

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

219

p r o c e d a t la « e m a n c i p a r e a » ţăranilor încă de pe cînd erau furnizori de materie primă. De îndată ce v e c h e a c u l t u r ă d e v e n i o p i e d i c ă p e n t r u c o m e r ţ u l c u lînă, ţ ă ­ r a n i i fură a l u n g a ţ i d e p e m o ş i i ş i î n l o c u i ţ i o u t u r m e d e oi. « I m b o l d u l n e m i j l o c i t pentru această transformare îl dădu în A n g l i a înflorirea industriei flamande de p o s ­ tav şi u r c a r e a c o r e s p u n z ă t o a r e a preţurilor lînii. Ve­ c h e a ' n o b i l i m e m e d i e v a l ă fusese î n g h i ţ i t ă d e m a r i l e r ă z ­ b o a i e f e u d a l e ş i n o u a n o b i l i m e e r a c o p i l a l t i m p u l u i ei, pentru cave banul era forţa forţelor. Prefacerea o g o a ­ r e l o r î n p ă ş u n e p e n t r u o i d e v e n i astfel c u v î n t u l d e o r ­ 1 dine .» " A ş a d a r î n A n g l i a , c a p e s t e tot, n a ş t e r e a p r o p r i e t ă ţ i i rurale private şi emanciparea ţăranilor se îndeplineşte din nevoile comerţului, deci sub influenţa unei industrii s t r ă i n e ; r e v o l u ţ i a a g r a r ă î n c e p e aici c a o r i u n d e , î n a i n t e d e d e z v o l t a r e a i n d u s t r i e i c a p i t a l i s t e 2 . C e s -a f ă c u t d a r c u l e g i u n i l e d e ţărani e n g l e z i c a r e fuseseră g o n i ţ i d e pe v e c h i l e l o r pămînturi? . Agricultura îi .respingea ca de prisos, căci pentru păşunatul oilor era n e v o i e "de un i i u m ă r c u t o t u l n e î n s e m n a t de' o a m e n i ; p e d e altă p a r t e , industria indigenă nu-i putea absorbi în întregime, căci n u atinsese î n c ă u n a s e m e n e a g r a d d e d e z v o l t a r e . A b i a î n s e c o l u l X I X a p u t u t i n d u s t r i a e n g l e z ă să-şi î m p l i ­ n e a s c ă acest r o l s o c i a l . I e ş i r e a e r a f i r e a s c ă : ţăranii « l i ­ b e r i » deveniră cerşetori, vagabonzi, criminali, p r o v o c î n d d u p ă sfîrşitul v e a c u l u i X V o l e g i u i r e s p e c i a l ă , d i n c a r e M a r x " d ă i n v o l u m u l întîi a l o p e r e i sale f u n d a m e n t a l e cîteva interesante specimene3. 0 soartă c a r a c t e r i s t i c ă a v e a u l e g i u n i l e d e p r o l e t a r i rurali î n l u m e a a n t i c ă : .aici ţăranii d e z l i p i ţ i d e p ă m î n tul l o r p r i n a c ţ i u n e a c a p i t a l i s m u l u i , î n l i p s a u n e i i n ­ d u s t r i i c a r » s ă l e d e a d e l u c r u , n u a v e a u alt m i j l o c d e viaţă, d e c i t a c e l a d e a i n t r a m e r c e n a r i î n e x p e d i ţ i i m i ­ litare, î n G r e c i a s e a l c ă t u i a u a s e m e n e a c e t e m e r c e n a r e d e - s i n e - s t ă t ă t o a r e şi-şi o f e r e a u s e r v i c i i l e c e l o r c a r e a v e a u n e v o i e d e e l e . L a R o m a , d u p ă c e aceşti salariaţi m i l i —•

tari d e o b i r s i e r u r a l ă î n c h e i a u r ă z b o i u l , e i e r a u aşezaţi c a c o l o n i ş t i în, p r o v i n c i i l e c u c e r i t e . A s t f e l ţăranii p r o ­ 1 letarizaţi c î s t i g a u c u a r m e l e d r e p t u l d e p r o p r i e t a t e . Ţărănimea r o m â n ă a fost scoasă de pe v e c h i l e moşii tot d i n n e v o i l e c o m e r c i a l e ale c i r c u l a ţ i e i , însă s-a d a t c u a c e s t p r i l e j a p r o a p e f i e c ă r u i a cîte u n p e t e c d e p ă m î n t . E d r e p t c ă a c e s t p e t e c n-a î m p l i n i t n i c i p e d e ­ parte a ş t e p t ă r i l e p u s e într-însul, f i i n d c ă n u e r a a c e a s t a m e n i r e a sa. P e t e c u l d e p ă m î n t d e l a 1 8 6 4 a p u t u t f e r i ţ ă r ă n i m e a r o m â n ă d e v a g a b o n d a r e ş i c e r ş i r e , d a r n-a fost în m ă s u r ă a o s c u t i de m i z e r i e şi f o a m e t e , c u m v o m vedea mai departe. A m arătat, a p o i , c ă atîta v r e m e c î t c a p i t a l i s m u l s e reduce la procesul de circulaţie, revoluţia ce el p r o ­ voacă în agricultură nu are d e c î t un caracter superfi­ cial: e a s e m ă r g i n e ş t e a s c h i m b a r a p o r t u r i l e d e p r o p r i e ­ tate. P e n t r u r e v o l u ţ i a a g r a r ă d i n R o m â n i a , c e l întîi c a r e a î n v e d e r a t a c e s t c a r a c t e r s u p e r f i c i a l este d-1. C. G a r o flid, a c ă r u i i d e e f u n d a m e n t a l ă şi c o n c i s ă ' a î m p r u m u ­ tat-o şi C D o b r o g e a n u - G h e r e a , d i l u î n d - o pe 500 p a g i n i de v o r b ă r i e ; acest scriitor face constatarea că la n o i pînă î n p r e z e n t n u s -au r e v o l u ţ i o n a t d e c î t r a p o r t u r i l e d e p r o p r i e t a t e rurală, n u însă ş i r a p o r t u r i l e d e m u n c ă . Pe scurt: proprietatea pămîntu'lui a devenit burgheză, munca a rămas însă feudală. î n s u ş i r e a muncii feudale stă m a c e e a că ţ ă r a n u l î n t r e ţ i n e tot i n v e n t a r u l n e c e s a r culturii p â m î n t u l u i , p e c î n d b o i e r u l n u a r e d e c î t d r e p ­ tul d e p r o p r i e t a t e . A c e a s t ă situaţie, d o v e d e ş t e a u t o r u l nostru, a r ă m a s n e a t i n s ă şi d u p ă r e v o l u ţ i o n a r e a b u r g h e z ă :\ p r o p r i e t ă ţ i i r u r a l e . P r o p r i e t a r u l a păstrat î n a i n t e n u ­ mai d r e p t u l său a s u p r a p ă m î n t u l u i , a r u n c î n d p e u m e r i i ţăranului s a r c i n a d e a 7 i m u n c i m o ş i a c u u n e l t e l e ş i v i t e l e sale p r o p r i i . A c e s t f a p t i e s e p î n ă la- e v i d e n ţ ă d i n d a t e l e statistice, c a r e arată că i m e n s a m a j o r i t a t e a i n 1 în proporţii mai reduse apare fenomenul înrolării ţăra­ nilor proletarizaţi ca mercenari şi la începutul capitalismului modern. S-a învederat deseori că armatele de condotieri ale Renaşterii italiene erau alcătuite din ţărani dezlipiţi de pămîntul lor. Războiul de treizeci de ani,' arată Kautsky, a durat ntît de mult fiindcă existau mase de ţărani proletarizaţi care ffi-1 alimenteze. El a încetat numai atunci cînd ţărănimea a fost distrusă şi nu mai era cine să-1 facă. Thoma's More und Rine Utovie, 1920, p. 30.

K. Marx, Das Kapital, I, ed. IV, p. 684. Vezi de aseme­ nea, H. B. Gibbins, The industrial history of England, p. 88. 2 <-Acolo unde ea (producţia capitalistă) apare, desfiinţarea iobăgiei este de mult fapt îndeplinit.» Karl Marx, op. cit., p. 681. J Op. cit., p. 699 şi urm.

1

*•

. '

220

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

221

v e n t a r u l ü i r u r a l s e află î n s t ă p î n i r e a ţ ă r ă n i m i i 1 . C o n s t a t ă m d e c i a c e s t a d e v ă r , fără a p r i m i l ă m u r i ­ r e a încercată d e autor, căci această lămurire v i n e î n contrazicere, c u m v o m vedea, c u datele fundamentale a l e cercetării e c o n o m i c e . D e fapt, r e v o l u ţ i a noastră agrară a f o s t ş i este î n c ă s u p e r f i c i a l ă , f i i n d c ă c a p i t a l i s m u l r o ­ m â n m i a t r e c u t î n c ă p e s t e s t a d i u l d e circulaţie;- d a r nevoile comerţului p o t schimba c e l m u l t felul de p r o ­ prietate, nu însă şi felul de p r o d u c ţ i e : p e n t r u aceasta trebuie să vină ceva mai mult, anume nevoile unei in­ dustrii naţionale, şi n o i nu am avut-o încă; capitalis­ m u l • n o s t r u abia a c u m f a c e sforţări de a s e r i d i c a l a acest stadiu. Să c e r c e t ă m a c u m în ce fel se răsfrînge n o u a situaţie, c r e a t ă d e r e v o l u ţ i a n o a s t r ă agrară, a s u p r a s o a r t e i ţă­ r ă n i m i i . V o m p u t e a d a astfel d e a d e v ă r a t e l e r ă d ă c i n i ale crizei noastre rurale2. 13. D e c î n d ţ ă r a n u l d e v i n e p r o p r i e t a r l i b e r , d o u ă s î n t p r i c i n i l e c a r e l u c r e a z ă s p r e a-i r u i n a p e t e c u l d e p ă m î n t ş i a - b a d u c e î n s t a r e d e m u r i t o r d e f o a m e : făr î m i ţ a r e a m i c i i sale p r o p r i e t ă ţ i ş i c ă m ă t ă r i a d e l a s a t e . A m b e l e d u c l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s p ă r ţ i r e a ţ ă r a n u l u i d e p ă m î n t u l său ş i p r e f a c e r e a s a î n p r o l e t a r . S u b r e g i m u l proprietăţii private b u r g h e z e ţăranul de-sine-stătător'de-.

u n d e ţ ă r a n i i au f o s t p r o l e t a r i z a ţ i d e o d a t ă . B u r g h e z i i l e continentale nu au putut aplica în totul acelaşi sistem de e m a n c i p a r e a satelor. E l e au avut n e v o i e , în lupta lor de emancipare, de sprijinul ţărănimii, pe care a p o i a u r ă s p l ă t i t - o î m p ă r ţ i n d u - i , î n t o t u l sau î n p a r t e , m o ­ şiile n o b i l i l o r . A i c i b u r g h e z i a a p u t u t s ă s e a r a t e g e ­ n e r o a s ă ş i u m a n i t a r ă faţă d e c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă , f i i n d c ă socotelile acestei generozităţi le plătea duşmanul ei n e ­ împăcat: aristocraţia funciară. D a r r e z u l t a t u l d i n u r m ă ' e ş i a i c i acelaşi, c a ş i î n Anglia. Parcelarea şi cămătăria, poartă grijă ca p r o p r i e ­ tatea ţ ă r ă n e a s c ă s ă d e v i n ă o f a b r i c ă a u t o m a t ă d e p r o ­ letari. V a n d e r v e l d e c o n s t a t ă : « C h i a r c î n d p r o p r i e t a t e a ţărănească se m e n ţ i n e , ea se î m p a r t e în p a r c e l e p r e a m i c i s p r e a a s i g u r a c u l t i v a t o r u l u i şi f a m i l i e i s a l e o viaţă n e a t î r n a t ă » 1 . Ş i î n altă p a r t e e l d e c l a r ă d e - a d r e p ­ tul: « î n l e g i u n i l e p u r a g r i c o l e , î m b u c ă t ă ţ i r e a p e s t e m ă ­ sură a p ă m î n t u l u i a j u n g e î n d e o b ş t e l a a c e l e a ş i u r m ă r i ca şi exproprierea completă»2. C u m c ă s i R o m â n i a a suferit,, ş i a s u f e r i t î n c h i p acut, d e urmările, p u s t i i t o a r e a l e p a r c e l ă r i i p r o p r i e t ă ţ i i ţărăneşti, e î n d e o b ş t e c u n o s c u t . D e la" 1864 î n a i n t e o a ­ m e n i i d e stat s î n t î n m o d s t a t o r n i c o b s e d a ţ i d e f a n t o m a proletarizării ţăranilor şi n i m e n e a mai m u l t d e c î t m i c a grupare reacţionară c a r e se o c u p ă în c h i p sîrguitor cu 3 născocirea de leacuri pentru înlăturarea acestui rău , în adevăr, n o u ă ne-a lipsit în tot acest t i m p o i n d u s t r i e naţională c a r e s ă a b s o a r b ă l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i d e l a sate. î n a c e s t fel, t o t p r i s o s u l i e ş i t d i n c r e ş t e r e a populaţiei rurale a rămas în sarcina v e c h i l o r p a r c e l e ; ' | a născut atunci acel p r o c e s de fărîmiţare şi p u l v e r i ­ zare a p r o p r i e t ă ţ i i m i c i r u r a l e , c a r e a r u i n a t b a z a m a ­ terială a ţ ă r ă n i m i i , f ă c î n d s p a i m a s t a t o r n i c ă a c e l o r c e vedeau în ruina ţărănimii ruina întregii noastre so­ cietăţi, s î n faţa a c e s t o r d e z a s t r u o a s e u r m ă r i , o a m e n i i n o ş t r i d e stat a u î n t r e b u i n ţ a t m e r e u a c e l a ş i m i j l o c : i m p r o p r i e L'exode rural et le retour aux champs, Paris, 1903, p. 47. Op. cit, p. 52. ;i Vezi «Expunerea de motive» a proiectului junimist penIru inalienabilitatea şi indivizibilitatea proprietăţii ţărăneşti», l'. Carp, Discursuri, p . 209. , - • ' . '
2 1

v i n e o rara, d a c a n u rarissima avis.

Acest lucru nu poate surprinde. Capitalismul i m ­ p u n e a g r i c u l t u r i i acest m o d d e p r o p r i e t a t e n u p e n t r u a c r e a •proprietari, ci proletari, a d i c ă s p r e a-şi p r e g ă t i braţele libere de care are n e v o i e în cursul d e z v o l t ă r i i sale3. De aceea revoluţia agrară cea mai potrivită s p i ­ r i t u l u i ş i n e v o i l o r b u r g h e z e s-a î n d e p l i n i t î n Anglia,, ' 1 Din datele adunate de d-1 C. Garoflid, Chestia agrară în România, 1920, p. 180: vitele existente sînt . 9 2 % ale ţăranilor şi 8% ale proprietarilor (statistica din 1899); din 517 463 piu-; •guri de toate felurile, marii proprietari stăpînesc numai '7,4% y din 589 300 care marea cultură are numai 4,2% (statistica diji 1907). ' " • ' -' • ' ' ; 2 Asupra pricinilor fiscale care viri să îngreuneze această criză am stăruit în capitolul I I . J «Aceeaşi revoluţie, care produce pe de o parte nevoia da lucrători salariaţi, pe d e ' alta creează aceşti lucrători.» K. Ka* , utsky, La question agraire, p. 16.

222

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

223

t ă r i r î l e ţărăneşti. E r a s i n g u r u l l e a c c u p u t i n ţ ă î n c o n ­ d i ţ i i l e n o a s t r e s o c i a l e . T o t u ş i , o s i m p l ă r e f l e c ţ i e d e bun; s i m ţ e de natură să arate că pe această cale nu se poate; desfiinţa r ă u l ; c e l m u l t s-a p u t u t - a m i n a d e z n o d ă m î n t u l final. Căci putinţa împroprietăririi nu p o a t e ţine pas c u c r e ş t e r e a p o p u l a ţ i e i d e l a sate. Ş i c î n c h e e a d i n u r m ă v a d e p ă ş i p e c e a d i n t î i — u n sfîrşit d e c a r e a c u m n u m a i s î n t e m d e p a r t e — c e s e v a f a c e c u a r m a t a d e tu­ raţii p r o l e t a r i , c a r e î n c a d r u l b u r g h e z a l s t ă p î n i r i i p ă - | mîntului. nu p o t găsi de l u c r u ? Se v e d e bine că m i j l o c u l de a înlătura, proletariza r e a ţăranilor n u stătea î n sînul agriculturii, c i î n c e v î n a f a r ă d e ea, c a r e s ă o u ş u r e z e d e b a l a s t u l c e i-1 p u n în spate înmulţirea populaţiei. în adevăr, rezultatul îm p r o p r i e t ă r i r i l o r r e p e t a t e d e l a 1864 p î n ă l a 1906 n u d e l o c înălţător, după c u m se v e d e din constatările p c a r e i e d ă m î n n o t ă 1 . S i t u a ţ i a ţ ă r a n i l o r s-a înrăutăţit m e r e u , a j u n g î n d l a p r o p o r ţ i a g r o z a v ă a m i n t i t ă m a i sus:' d i n t r - u n m i l i o n ş i j u m ă t a t e d e c a p i d e f a m i l i e , abia; d o u ă s u t e d e m i i p u t e a u trăi d i n p ă m î n t u l l o r ! N u în-! c a p e nici o îndoială că aceeaşi soartă aşteaptă şi îm|i p r o p r i e t ă r i r i l e d e d u p ă 1918, d a c ă i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă n u . va lua în acest t i m p un avînt îndestulător spre a p u t e a p o m p a l a o r a ş e p r i s o s u l p o p u l a ţ i e i d e l a sate. 14. A l t ă c a u z ă c a r e r u i n e a z ă p e ţ ă r a n u l p r o p r i e t a r e cămătăria: aceasta pricinuieşte în r î n d u l ţărănimii, a c e e a ş i p u s t i i r e p e c a r e a m v ă z u t c ă o s ă v î r ş i s e odini-?'
1 «Constatînd numărul cel mare al împroprietăriţilor do la 1864 —1906 şi întinderea de pămînt ce li s-a acordat, c a r i în medie este de 4,06 hectare pe cap de ţăran familist, şi adu* cînd această constatare în legătură cu starea actuală econo«| mică a ţăranilor, cu totul nefavorabilă, putem afirma că acest* impropietăriri n-au avut cîtuşi de puţin rezultatul intenţiono de legiuitor, că statul, în speciai, a împărţit de la 1864—1908 numai la ţărani cu mai puţin de 10 hectare 1 349 608 hectarsji fără ca în schimb să formeze din aceşti împroprietăriţi o cla­ să de ţărani bine situaţi, buni cetăţeni, vrednici soldaţi şi buni contribuabili. In multe ţinuturi ţăranii, sub influenţa celei mai severi ! legi, sub influenţa nevoii, sînt tot atît de dependenţi de proprK etari şi arendaşi ca şi înainte de 1864, pe cînd starea lor ecoţ nomică e chiar mai rea decît aceea<»de la 1864.»- G. D. Creanfift, Proprietatea rurală in România, Bucureşti, 1907, p._ X X X V 111.

oară î n s î n u l m a r i l o r p r o p r i e t a r i . K a u t s k y o b s e r v ă c ă în sistemul de proprietate rurală burgheză creditul ajunge să facă ceea ce nu putuseră face mai înainte recoltele rele, f o c u l ş i sabia; e l n u a d u c e ţ ă r a n u l u i u n r ă u v r e ­ m e l n i c , c i p o a t e să-i i a î n s u ş i m i j l o c u l d e v i a ţ ă , p ă ­ m î n t u l , ş i l a u r m ă să-1 e x p r o p r i e z e c u d e s ă v î r ş i r e , f ă - ' cînd din el un proletar1. I a r M a r x - o b s e r v ă de a s e m e n e a că parcela, colţul de p ă m î n t atît de idealizat de ţără­ nime, în c a r e aceasta v e d e la î n c e p u t baza u n e i v i e ţ i îmbelşugate şi neatîrnate, d e v i n e cu încetul pricina ser­ vitutii ş i s ă r ă c i e i ' s a l e : e a p u n e p e ţ ă r a n î n t r - o n o u ă r o b i e , a c e e a a c ă m ă t a r u l u i , şi p r i n î m p ă r ţ i r e a ei c r e e a z ă 0 s u p r a p o p u l a ţ i e fără l u c r u 2 . L a n o i , c ă m ă t ă r i a n u a a v u t l a sate u r m ă r i l e e i o b i ş ­ nuite, ş i a c e a s t a d i n t e m e i u l f o a r t e s i m p l u c ă ţ ă r a n u l r o m â n î m p r o p r i e t ă r i t a f o s t o p r i t p r i n l e g e d e a-şi i p o ­ teca p a r c e l a . C u a c e l s i m ţ a l realităţii c a r e d i s t i n g e p e marii r e v o l u ţ i o n a r i , o a m e n i i n o ş t r i d e l a 1864 a u î n ­ ţeles c ă n o u l m o d d e p r o p r i e t a t e v r u r a l ă v a d e v e n i ş i la n o i , ca p e s t e t o t u n d e a f o s t i n t r o d u s * o m a ş i n ă p r o ­ ducătoare de proletari. Şi spre a înlătura această p r i ­ m e j d i e , e i a u c r e z u t c ă s e află î n s t ă p î n i r e a u n u i m i j ­ loc l e s n i c i o s : a n u m e , să d e c l a r e p a r c e l a ca inalienabilă pentru un a n u m i t t i m p , c e e a ce a şi f ă c u t art. 7 al l e g i i rurale. Era d e s i g u r , o m ă s u r ă r e a c ţ i o n a r ă . î n s o c i e t a t e a b u r ghezâ, n u s e p o a t e l e g a p r o p r i e t a t e a d e g î t u l p r o p r i e t a ­ rului, c a o p i a t r ă : e a r ă m î n e r e z u l t a t u l u n e i c o n c u r e n ţ e ;llbere î n t r e i n d i v i z i , a u n e i l u p t e p e n t r u viaţă, î n c a r e Cel a p t î n v i n g e , iar c e l s l a b s u c o m b ă . Ş i d e a c e e a p r e ­ v e d e r i l e a r t i c o l u l u i citat' % e r a u d e n a t u r ă r e a c ţ i o n a r ă 3 . K. K a u t s k y , La question agraire, Paris, 1900, p. 13. K. M a r x , Le XVIII Brumaire de Louis Napoleon Paris, 1 100, p . 350 şi u r m . •* Cît de r e a c ţ i o n a r ă era această idee, se p o a t e v e d e a şi d i n RlUfleţirea cu c a r e a p r i m i t - o r e a c ţ i u n e a noastră, care, a d ă u 1,'lnd la ea şi p r i n c i p i u l indivizibilităţii, c r e z u că găseşte î n •tastă « g a r a n t a r e a proprietăţii m i c i - î n m î i n i l e ţ ă r a n u l u i » (P„ ferp, Discursuri, p. 211), leacul spre a v i n d e c a c r i z e l e rurale. P r o g r a m u l de r e f o r m ă socială a reacţiunii junimiste, c o n s t î n d n i privire l a industrie, î n reînfiinţarea b r e s l e l o r ; c u p r i v i r e l a •rtcultură, în i m o b i l i z a r e a p a r c e l e l o r , t i n d e în c h i p v ă d i t a '.iilvii clasele v e c h i u l u i r e g i m de o s î n d a pieirii şi c o n t r a z i c e în Bftbele sale p u n p t e spiritul l i b e r a l al r e g i m u l u i m o d e r n . ( P e n 2 1

224

Şt. Zeletin

TV". Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

225

D a r această p r e v e d e r e nici nu a avut rezultatei* dorite. Ce-i drept, ea a ferit într-o măsură parcela d« p i e i r e , d a r n -a p u t u t î m p i e d i c a p e ţ ă r a n de. a c ă d e a î n r o b i a cămătarului. Căci orice ar fi prevăzut legea d împroprietărire, ea nu putea s c h i m b a n i m i c în stare g o a l ă d e fapt: d e c î n d ţăranul d e v e n i s e o m liber, e l a v e a n e v o i e d e c r e d i t l a v r e m u r i d e c r i z ă , c ă c i n u mai; e r a l a s p a t e l e sale v e c h i u l s t ă p î n , c a r e să-i d e a a j u t o r P e n t r u acest credit însă ţăranul t r e b u i a să ofere im p r u m u t ă t o r u l u i o garanţie, şi c u m legea îl oprea să p u n " i p o t e c ă p e c o l ţ u l s ă u d e pământ, n u - i m a i r ă m î n e a d e c î să-şi i p o t e c h e z e b r a ţ e l e : s ă s e o b l i g e a m u n c i î n s c h i m b u l b a n i l o r p r i m i ţ i . C e e a c e s-a ş i î n t î m p l a t l a c e l d i n t î prilej. D o i ani d u p ă î m p r o p r i e t ă r i r e s e l ă s a r ă a s u p r a ţări noastre v r e m u r i grele de f o a m e t e . Statul, c a r e nu pute' v e n i în ajutorul ţăranilor, se adresă proprietarilor, spr a acorda sătenilor creditul' de care nu dispunea visteri p u b l i c ă . A t u n c i aceştia cerură ceea ce era în drept s c e a r ă o r i c e c r e d i t o r , c a statul s ă g a r a n t e z e c ă ţărani le v o r m u n c i , căci e r a v ă d i t că ei nu v o r fi in stare s p l ă t e a s c ă . Şi s t a t u l a t r e b u i t să se e x e c u t e , a c o r d î n proprietarilor, pe .xale de lege, dreptul de a forţa p 1 ţăranul datornic la m u n c ă . •«Atunci p r o p r i e t a r u l îşi d e s c h i s e p u n g a . ş i iată c u r ţ ă r a n u l îşi îrichirie p e n t r u întîia, o a r ă p a l m e l e lui, p c a r e l e g e a rurală le declarase libere, şi de atunci- ş p î n ă astăzi ţ ă r a n u l , s e g ă s e ş t e î n t r - u n a d a t o r ; e l n u s m a i p u t u t î n c ă plăti, d u p ă atîta v r e m e , d e c ă u ş u l d f ă i n ă ş i d e p u m n u l d e brânză c u c a r e şi-a î n d e s t u l f o a m e t e a la 1866.»2tru acest program, vezi discursul lui P. P. Carp, 30 martie 188 în Discursuri: p. 251, precum şi proiectul de răspuns la mes din 3 decembrie, 1881, op. cit'., p. 260). Acest program dov deşte că reacţiunea noastră n-a fost în măsură şă înţelea natura prefacerilor sociale la care era martoră şi e interesan •comunicarea lui Maiorescu (Discursuri, III, 15), că tocmai î dezvoltarea acestui plan de reformă s-a relevat superioritate!» politică a lui P. P. Carp, la care prietenii săi au crezut că des* coperă «cea mai larg cugetată şi cea mai consecvent urmăriţi concretizare a ideilor de reformă necesară».
1 2

Aşa se făcu că legiuirea specială a « t o c m e l i l o r agri­ c o l e » veni| să forţeze pe ţăran cu j a n d a r m u l şi d o r o ­ banţul o a s ă m u n c e a s c ă p e m o ş i a c r e d i t o r u l u i s ă u : p e a c e l ţăran- p e o a r e C o n s t i t u ţ i a n o a s t r ă b u r g h e z ă î l d e ­ clarase o m l i b e r ! 1 . C ă m ă t a r u l , c a r e î n a l t e v r e m u r i p u t e a vinde pe datornicul neplatnic ca rob, la noi izbutise u-i r o b i m u n c a . Ş i d i n c h i a r a n u l naşterii, t î n ă r a n o a s t r ă societate b u r g h e z ă păru a se întoarce de la d e m o c r a ţ i e l u aşa-zisa « n e o i o b ă g i e » . S ă n e î n ţ e l e g e m a s u p r a a c e s t u i fenomen, care a pricinuit în literatura noastră specială atîta n e d u m e r i r e ş i î n P a r l a m e n t u l n o s t r u atîtea d i s e r ­ taţii a c a d e m i c e , d e o p o t r i v ă d e n e s p o r n i c e . 15. P e r i o a d a revoluţiei agrare, căreia p r o c e s u l de p r o l e t a r i z a r e a ţ ă r ă n i m i i îi d ă r u i e ş t e b a l a s t u l u n e i s u ­ p r a p o p u l a ţ i i fără m u n c ă , c u n o a ş t e t o t u ş i ş i o c r i z ă c u totul c a r a c t e r i s t i c ă : l i p s a b r a ţ e l o r d e l u c r u . F e n o m e n u l pare s t r a n i u , t o t u ş i e real. Atât m o ş i i l e , c î t şi u z i n e l e — a c o l o , u n d e s î n t — a m e n i n ţ ă a c u m s ă r ă m î n ă pustii, din lipsă d e l u c r ă t o r i . Ş i a s e m e n e a c r i z ă s e p e t r e c e î n ­ tr-un t i m p c î n d m u n c i t o r i i f ă r ă l u c r u m i ş u n ă p e s t e t o t ! D e aici" p l î n g e r e a g e n e r a l ă l a î n c e p u t u r i l e b u r g h e z i e i europene, c u m că o a m e n i i săraci sînt leneşi, că nu v o r să. m u n c e a s c ă , p r e c u m ş i p r o p u n e r e a d e â l i s e p l ă t i cit s e p o a t e m a i p u ţ i n , p e n t r u c a m i z e r i a să-i s i l e a s c ă 2 la m u n c ă . Pricina acestui f e n o m e n e totuşi l i m p e d e : p r i p e m a n ­ cipare ţăranul trece din l u m e a v e c h e în lumea nouă burgheză, dar sufletul său rămâne tot în dispoziţia sa a r h a i c ă 3 . C a ş i p o p o a r e l e p r i m i t i v e î n stare d e n a t u r ă , iobagul abia e m a n c i p a t e cu totul n e d e s t o i n i c de a d e p u n e o m u n c ă u n i f o r m ă ş i m e t o d i c ă , aşa c u m c e r n e v o i l e s o c i e t ă ţ i i b u r g h e z e . E l ştie s ă l u c r e z e p e a p u c a t e , « î n prinvinţa dezrobirii braţelor este astăzi greu de zis dacă Kogălniceanu le-a dezdrobit, ori că le-a robit mai tare. Ţăranii înşişi zio că la anul 1864 Mihail Kogălniceanu a dez­ robit pe ţigani, dar a robit pe români.» Dr. C. Maior, Politica agrară la români, p. 492. — Asupra tocmelilor agricole, vezi op. cit, p. 474 şi urm., şi Radu Rosetti, Pentru ce, etc, p. 420 şi urm. 1 W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. III, I, 2, p. B02. 3 - W. Sombart, op. cit., II, 2, p. 815 şi urm. , . .
1

I. G. Bibescu, In chestiunea agrară, Bucureşti, 1907, p. 18« Op. cit., p. 57.

226

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti Şt. Zeletin

227

atît dt îi silesc nevoile sale proprii, spre a petrece res­ tul timpului în farniente. Şi de aceea pretutindeni bur­ ghezia e nevoită, după desfiinţarea iobăgiei, să o rein­ troducă in altă formă: ea înfiinţează pe cale legală munca forţată, spre a sili şi ţărănimea să se deprindă cu dis­ ciplina acelei munci uniforme pe care o depunem toţi în regimul burghez, afară de resturile sporadice ale v e - I chiului regim — meseriaşii şi ţăranii 1 . E de prisos a mai arăta pe larg ceea ce e îndeobşte cunoscut: că în urma împroprietăririi ţărănimii române
W. Sombart, op. cit, I, 2, p. 812. Capitolul respectiv, purtlnd titlul: Alte und neue Formen der Hörigkeit, e esenţial pentru înţelegerea acestui fenomen. Cititorul care soeoate încă cum că «neoiobăgia» ar fi ün 'fenomen specific societăţii române poate găsi în capitolele 53 (p. 787) şi 54 (p. 809) din acelaşi v o ­ lum un material destul de bogat spre a-şi schimba părerea. — Cercetările noastre în această privinţă au fost viu combătute de polemişti, fi la mijloc — aşa s-a zis — o nepilduită contra­ zicere, cînd noi susţinem că revoluţia agrară produce armate de muncituri fără lucru şi apoi pretindem că burghezia suferă în acelaşi timp de lipsă de braţe! Cum se poate pă existe o criză de braţe într-o perioadă istorică a cărei caracteristică este suprapopulaţi a?. D ă m asemenea polemici ca model de discuţie ce are pre­ tenţia de a fi serioasă şi bine informată. Coexistenţa între suprapopulaţia fără lucru şi lipsa de braţe' pentru timpul xevoluţiei agrare e relevată şi de alţi scriitori. « N u e minune că ca­ pitaliştii se plîngeau de lipsă de lucrători, în v r e m e ce munci­ torii fără lucru rătăceau cu miile» (K. Kautsky: Thomas More und seine Utopie, p. 29). Expunerea noastră lămureşte cu prisosinţă acest fapt: criza de braţe nu provine din lipsă de lucrători, ci din pricină că lucrătorii trec în regimul economiei burgheze cu mentalitatea regimului agrar: ei nu au nici îndemînarea nici disciplina muncii, cu atît mai puţin înclinarea de a munci. Scurt: criza de braţe ore o cauză psihologică. De aici nevoia de a forţa lu­ crătorii la muncă. Iată, deschidem recenta istorie economică a lui M a x W e ­ ber -.Wirtschaftsgeschichte. Autorul arată aici că revoluţia agra­ ră a produs o suprapopulaţie rurală care a trebuit să fie pusă cu sila la muncă. Aceasta din pricină că lucrătorii « s - a u adaptat numai cu grew la disciplina muncii» (p. 264). De aceea pînă în a doua jumătate a veacului X I X — deci timp de peste un secol şi jumătate de la întronarea regimului liberal al bur­ gheziei — legile erau concepute în aşa fel, că patronii dispu­ neau de lucrători după bunul plac şi-i aruncau cu sila în no­ ile industrii. Şi se mai pretinde încă, că «neoiobăgia» ar fi un fenomen specific românesc!
1

şi proprietarii noştri erau în primejdie să rămînă fără braţe de muncă. Şi iarăşi, e de prisos să dovedim amă­ nunţit că mijlocul de a ieşi din acest impas şi a face educaţia ţărănimii române în economia burgheză nu putea fi decît tot acel consacrat de experienţa istorică: introducerea muncii forţate pentru lucrătorul sătean. Ceea ce s-a şi făcut, în felul arătat, prin legile succe­ sive ale «tocmelilor agricole». E încă în amintirea tuturor cită doză de umanita­ rism s-a făcut asupra acestei pretinse «neoiobăgii» ro­ mâne. Oricine poate pricepe că. ar fi fost m u l t mai folositor pentru ştiinţa socială română dacă s-ar fi arătat, fără nici un fel de sentimentalism, nevoia isto­ rică din care a izvorît acest fenomen, la noi ca în orice altă ţară aflătoare în aceeaşi fază de evoluţie. învinui­ rile, zeflemelele, sarcasmele făcute asupra legiuirii noas­ tre de muncă forţată nu dovedesc, din punct de vedere ştiinţific, absolut nimic. Ele pot servi oel m u l t pentru a da cititorului o idee cam cu ce pregătire specială au atins această chestiune sociologii noştri, chiar şi acei ce trec drept «autoritate» în materie socială. Dar ceea ce a prilejuit revolta scriitorilor noştri nu pare a fi într-atît această legiuire în sine, cit contradicţia între starea de drept şi starea de fapt în care ea a pus societatea burgheză română. Căci, din punct de vedere formal, ea declară pe ţăran de om liber, iar în fapt îl execută la muncă cu forţa publică 1 . Părea aici încă o dovadă că burghezia română se reduce la forme goale, dezminţite prin starea de fapt. Nu e nimic din toate acestea; în societatea noastră burgheză nu e nici o contradicţie între starea de fapt şi cea de drept: baza ei economică de fapt e vastul apa­ r a t de circulaţie capitalistă, iar starea de drept e con«finţirea prin Constituţie a libertăţilor cerute de.nevoile Ichimbului — cum am dovedit pe larg în cercetările noastre anterioare. Ş i n u schimbă nimic î n această s i ­ tuaţie dacă burghezia noastră a trebuit să ia măsuri •pedale faţă de o clasă pe care o primea moştenire de 1« trecut, cu o formă de producţie ce aparţinea încă t r e c u t u l u i . Toate burgheziile au făcut la vremea lor
1

Vezi Neoiobăgia, cap. III.

228

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti R ă s c o a l e l e ţărăneşti sînt un f e n o m e n g e n e r a l în de tranziţie Sub de o la vechiul regim agrar l a -noul burghez. ziei ia formă unei extremă lupte de apar. a c e s t e exterminare

229 faza în

acelaşi l u c r u spre a grăbi tranziţia p ă t u r i l o r rurale de l a l u m e a v e c h e l a l u m e a n o u ă . T o t u ş i n u i-a t r e c u t n i m ă n u i prin m i n t e să califice o societate burgheză, ca întreg, d u p ă r e g i m u l s p e c i a l pe c a r e ea e silită să-1 creeze în chip v r e m e l n i c u n e i clase rurale: ţărănimii. E d r e p t c ă această c l a s ă e c e a m a i n u m e r o a s ă . D a r , c u toată forţa ei n u m e r i c ă , ea se d e z o l v ă sub influenţa capitalului, care din sfărîmăturile ei construieşte lumea n o u ă . A t i t u d i n e a u n e i s o c i e t ă ţ i b u r g h e z e faţă d e c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă n u p o a t e sluji d e c i c a c r i t e r i u p e n t r u sta­ bilirea caracterului societăţii b u r g h e z e însăşi: criteriul d u p ă c a r e t r e b u i e j u d e c a t ă a c e a s t a stă c u t o t u l î n altă parte, a n u m e în evoluţia capitalismului. Să privim a c u m îndărăt şi să tragem încheierea. Pricinile crizei rurale decurg din starea de tranziţie a ţ ă r ă n i m i i . L a î n c e p u t u r i l e sale, c a p i t a l i s m u l e d e s t u l d e tare spre a s m u l g e ţărănimea din v e c h e a ei aşezare f e u d a l ă ; e î n s ă p r e a s l a b p e n t r u a o r i d i c a în n o u a a ş e ­ zare burgheză. De aceea capitalismul dezleagă în această fază pe ţăran de p ă m î n t u l de care îl lipise orînduirea f e u d a l ă şi-1 p r e f a c e î n o m l i b e r ; d a r n u e î n stare] s ă c r e e z e î n s î n u l său p o s i b i l i t ă ţ i d e m u n c ă p e n t r u a c e s t e m u l ţ i m i de o a m e n i liberi, aruncaţi în stare de p r o l e ­ tari f i e î n m o d b r u s c , c a î n A n g l i a , f i e p r i n f ă r â m i ţ a ­ rea treptată a l o t u r i l o r de î m p ă m î n t e n i r e , ca pe c o n ­ tinent. Această m e n i r e socială o p o a t e îndeplini capi­ talismul abia tîrziu, c î n d izbuteşte a d e z v o l t a o înflori­ t o a r e i n d u s t r i e n a ţ i o n a l ă . A s t f e l c r i z e l e r u r a l e , sînt u n p r o d u s firesc al î n c e p u t u r i l o r capitalismului şi dispar iarăşi î n m o d f i r e s c î n f a z a s a d e m a t u r i t a t e , c u m s e va v e d e a mai departe. 16. D e z v e l t a r e a b u r g h e z i e i p r o v o a c ă o a d e v ă r a t ă t r a g e d i e rurală. A m b e l e clase ale v e c h i u l u i r e g i m agra b o i e r i m e a şi ţărănimea, sînt atacate în b a z a l o r e c o n o m i c ă ş i d e s f i i n ţ a t e c a f a c t o r i s o c i a l i d e v r e o î n s e m n ă t a t e . Seî n ţ e l e g e insă că şi aceste clase î n c e a r c ă să se apere î m p o ­ triva năvălitorilor; b o i e r i m e a luptă pe cale politică, c u m a m arătat m a i î n a i n t e , ş i m a i ales p e c a l e c u l t u r a l ă , c u m v o m arăta î n u l t i m u l c a p i t o l . Ţ ă r ă n i m e a însă, c a r e e înlăturată de la viaţa publică, nu are alt m i j l o c de apă­ rare decît protestul de fapt: răscoalele. Ţăranul se m i ş ­ că î m p o t r i v ă noului stăpîn, ca o r i c e forţă natufală.

regim

mişcări a

lumea v e c h e , unde înfăţişarea sarului1.

răscoala săracilor

împotriva burghe­ adver­

Ele se repetă şi în societăţile m o d e r n e , dar nu T o a t e ţările de a prefacere avut de e u r o p e n e le-au c u ­ socială. asemenea 1381, unde de Mişcările tulburări c î n d ţăra­ n-au p u t u t pînă la Cît a

în această f o r m ă acută. aflau obşte rurale; nii fi în epoca tulbure Anglia

noscut, într-o măsură deosebită de gravitate, pe c î n d se ţ ă r ă n i m i i i t a l i e n e ş i f r a n c e z e d i n v e a c u l X I V -sînt î n d e ­ cunoscute; între acestea m i ş c a r e a . d i n anul cuprindă Londra,

au izbutit să

scoşi d e c î t prin v i c l e n i e , e cea mai gravă2; G e r m a n i a c u n o s c u t g r o z ă v i i l e răscoalelor ţărăneşti social de mare al

iarăşi a e un

Oapăt:, -«războiul ţ ă r ă n e s c » d e l a î n c e p u t u l v e a c u l u i X V I fenomen însemnătate istorică3. Europei, evului care e priveşte Răsăritul întîrziat osîndit

ivzolva î n veacurile X I X — X X problemele sociale p e care A p u s u l le-a r e z o l v a t î n a m u r g u l singeroase Care loare alcătuind limat e ale ţărănimii putereafi s u b o c h i i noştri. caracterul acestor Ele sînt o şi continuarea mişcări ale păturii munciâ rurale? reacţiune întregirea a vieţii împotriva reacţiunii de la ţară. burgheziei, politice De mediu, mişcările petrecut dearuso-române s-au

b o i e r i m i i î m p o t r i v a a c e l u i a ş i d u ş m a n c o m u n , c a r e a sfăaşezarea străveche obicei aceste mişcări sînt s i m p l e izbucniri oarbe; c î n d însă s î n t

urmarea unei organizări conştiente, p r o g r a m u l lor poartă un caracter limpede reacţionar: el cere. n i m i c mai puţin decît reînvierea pitalism4.
J

aşezămintelor

trecutului, cale de

ruinate de c a ­ ca şi b o i e -

Astfel, ţărănimea pe

fapt,

R. v. Pöhlmann, op. cit., i, p. 416 şi urm. Georges Bry, Histoire industrielle ei économique de l'Angeleterre, Paris 1900, p. 185 şi urm. Vezi art. Bauernkrieg în Handwörterbuch der Staatsn r.-umschatten (Conrad), vol. II. '' Ţăranii răsculaţi "cer de obicei egalitatea tuturor oameniaşa cum o predică creştinismul primitiv, şi desfiinţarea Itflpînirii private 'de pămînt, creată sub influenţa burgheziei*
2

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti r i m e a pe cale politică, urmăreşte acelaşi ţel reacţionar de salvare a vechiului r e g i m împotriva invaziunii c o t r o ­ pitoare a regimului burghez. . • P r i c i n a a c e s t o r m i ş c ă r i ale ţ ă r ă n i m i i n u e atît m i z e ­ ria pe c a r e o s e a m ă n ă la sate n a ş t e r e a b u r g h e z i e i , d e ş i e sigur că nu trebuie n e s o c o t i t n i c i acest fapt. D a r se ştie c ă m i z e r i a s i n g u r ă n u r ă z v r ă t e ş t e , c i î n d o b i t o c e ş t e , ţărănimea. Cauza acestor tulburări trebuie căutată ceva m a i a d î n c : e a stă a n u m e î n s t a r e a d e n e m u l ţ u m i r e g e ­ nerală pe care o p r o v o a c ă în ţărănime smulgerea ei din v e c h i u l iei de viaţă şi aruncarea într-un r e g i m nou, care-i nesocoteşte şi răstoarnă m o d u l tradiţional de a trăi şi a g î n d i . P e n t r u ţ ă r ă n i m e b u r g h e z i a e t o t d e a u n a o p ă t u r ă de străini şi p ă g î n i , n e s o c o t i t o r i ai c e l o r sfinte, de aceea ridicarea împotriva acesteia îmbracă un caracter r e l i g i o s , iar r e a c ţ i o n a r i i c a r e s e c o b o a r ă î n r î n d u r i l e ţă­ ranilor se văd nevoiţi să ia şi crucea în mină. Se înţelege deci că oriunde pătrunde capitalismul şi î n c e p e p r o c e s u l de dizolvare a lumii v e c h i , el trebuie să s e a ş t e p t e l a p r o t e s t u l p ă t u r i i r u r a l e : l a r ă z v r ă t i r i 1 . Ţă.rănimea română nu putea face şi nu a făcut excepţie. Programul stabilit de ţăranii germani, cuprinzînd douăsprezece puncte, cere de -a dreptul reîntoarcerea de la situaţia creată p r i n economia b ă n e a s c ă la vechea constituţie comunistă agrară, deci restabilirea posesiunii comune şi libere a pădurii şi a pă­ şunilor, ridicarea tuturor sarcinilor — cu excepţia dărilor către biserică — c a r e împovăreau ogoarele şi restabilirea libertăţii tuturor i o b a g i l o r , fiindcă Dumnezeu a făcut pe toţi o a m e n i i li­ b e r i şi egali. « D u p ă m o t i v u l ei d e t e r m i n a n t , r ă s c o a l a ţ ă r a n i l o r este în totul o r e a c ţ i u n e în spiritul bisericii E v u l u i - M e d i u § Handwörterbuch der Staatswissenschaften, art. citat, vol. II p 657. Deşi răscoalele ţăranilor sînt o reacţie împotriva noului regim creat de burghezie, e totuşi caracteristic că ele se în­ dreaptă peste t o t împotriva nobilimii. P r i n aceasta ele aduc un m a r e folos b u r g h e z i e i , oare nu dă n i c i o d a t ă greş de a le -aţîţa? şi a le sprijini d u p ă puteri. 1 Astfel distrugerea vechiului regim agrar al Indiei, prin i n v a z i a c a p i t a l i s m u l u i e n g l e z , a dat naştere grozavei răscoale a indigenilor, cunoscută sub numele de sepoy revolt, care era a p r o a p e să p r i c i n u i a s c ă e n g l e z i l o r p i e r d e r e a acestei vaste co­ lonii. Justin Mc Carthy, A history of our ovm times, vol. III, p. 53.

231

c) Clădirea regimului nou modern din sfărîmăturile celui vechi
17. E v o l u ţ i a a g r i c u l t u r i i şi a p ă t u r i i ţ ă r ă n e ş t i a l t o i t ă p e d î n s a i a u n c u r s liniştit, d o m i n a t d e n ă z u i n ţ a s p r e stabilitate ş i o s i f i c a r e î n a n u m i t e f o r m e d e v i a ţ ă , p î n ă iu m o m e n t u l c î n d se naşte capitalismul. De atunci îna­ inte se î n c h e i e viaţa patriarhală a satelor din era p r e capitalistă; e l e i n t r ă î n t r - u n p r o c e s d e r e v o l u ţ i e m a i mult s a u m a i p u ţ i n v i o l e n t ă , d u p ă î m p r e j u r ă r i l e i s t o ­ r i c e î n c a r e s e î n d e p l i n e ş t e 1 . D e aici se d e s p r i n d e i n mod limpede punctul de vedere fundamental, din oare trebuie p r i v i t ă a g r i c u l t u r a c a ş i c l a s a ţ ă r ă n e a s c ă î n e r a b u r g h e z ă : î n a c e a s t ă n o u ă fază e a încetetvză d e a f i u n f a c ­ tor de s i n e - s t ă t ă t o r şi d e v i n e o. s i m p l ă a n e x ă a c a p i t a ­ lismului,' f u n c ţ i o n î n d d u p ă n e v o i l e a c e s t u i a . O r i c e î n c e r ­ care d e a p r i v i a g r i c u l t u r a î n această p e r i o a d ă r e v o l u ţ i o ­ nară c a u n f a c t o r n e a t î m a t , d e a-i c ă u t a p r i c i n a r e l e l o r I n sine ş i a-i i n d i c a l e a c u r i l e t o t î n sine, n u p o a t e d u c e fdecît l a e r e z i i s o c i a l e ş i m â i a l e s p o l i t i c e . T o t u ş i d i n a c e s t /il.adîu nu a i e ş i t î n c ă c e r c e t a r e a c h e s t i u n i i n o a s t r e a g r a r e : IU n-a f o s t p r i v i t ă p î n ă în p r e z e n t în f u n c ţ i e de c a p i t a ­ li mii, aşa c u m este. De a c e e a r ă s p u n d e r e a c r i z e l o r r u r a l e r .ule, î n a c e s t e c e r c e t ă r i , p e u m e r i i p e r s o a n e l o r c a r e a u lYu'iit l e g i l e r u r a l e : aici un f e n o m e n s o c i a l e d e d u s nu clin B u z e tot sociale, ci din n e p r i c e p e r e a u n o r o a m e n i . O r i c i n e poale î n ţ e l e g e c a r e e v a l o a r e a ştiinţifică a u n e i a s e m e n e a nii 'lode"de c e r c e t a r e şi a r e z u l t a t e l o r la c a r e ea d u c e . S c u r t a n o a s t r ă p r i v i r e d e m a i sus n e - a d u s l a î n c h e ­ ierea c ă î n c e r c a r e a statului r o m â n d e a î n l ă t u r a c r i z e l e rurale p r i n î m p ă r ţ i r e a s u c c e s i v ă d e p ă m î n t l a ţărani, a I 1 . . 1 tot atît d e e f i c a c e , c a ş i a c e e a a o m u l u i c a r e v r e a s ă I I I I M d e u m b r a sa. D e c î n d a g r i c u l t u r a î m b r a c ă h a i n a b u r ­ gheză, e a d e v i n e o m a ş i n ă a u t o m a t ă d e p r o l e t a r i , ori'cît |)ilmînt s-ar d a d e r u m e g a t a c e s t e i m a ş i n i . U n s i n g u r
1 O scurtă schiţă asupra f a z e l o r s u c c e s i v e de e v o l u ţ i e a agriKUlIur'ii dă K. B u c h e r , cu o b i ş n u i t a sa l i m p e z i m e , în Die Ent'•d'/, « i t i c f (ier V'olkswirtschaft, Vortrage und Âuţs&tze, v o i . II,- T u i i m , o i i 1920 I n f l u e n ţ a capitalismului, arată autorul, d e t e r m i n ă agriculturii d e l a faza d e p r o d u c e r e p e n t r u t r e b u i n ţ e l e , m p i i i la p r o d u c e r e a p e n t r u piaţă ( p . 74). A c e a s t ă tranziţie nu e . . i n . v i i decît revoluţionarea burgheză a raporturilor a g r a r e . '

232

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

233

m i j l o c e de n a t u r ă a d e s f i i n ţ a a c e s t n e a j u n s rural: schimbarea m o d u l u i de p r o d u c e r e s u b influenţa unei' industrii naţionale. A b i a cu aceasta apare pîrghia soci­ ală c a r e r e v o l u ţ i o n e a z ă p r o d u c ţ i a agrară, p r e f a c e p e ţă-, r a n î n salariat l i b e r ş i a t r a g e s p r e o r a ş e p r i s o s u l d e ţăfl r a n i , c e n u m a i g ă s e s c d e l u c r u l a sate. Se ridică deci întrebarea: se va naşte şi la n o i o industrie naţională aptă a î m p l i n i ' a c e s t rol istoric? Iată; c e e a c e r ă m î n e . s ă r ă s p u n d ă f a p t e l e , deşi sînt m u l t e , împrejurări care par a i m p u n e un răspuns afirmativ.' S p r e a r ă m î n e a însă s t r i c t o b i e c t i v , n u p u t e m d e c î t s ă c e r c e t ă m c e e a c e a ş t e a p t ă tînăra n o a s t r ă s o c i e t a t e b u r - , g h e z ă în a m b e l e i p o t e z e , acea că ea ar fi în stare să se] industrializeze, p r e c u m şi în ipoteza potrivnică, că ea nu ar izbuti a atinge acest stadiu de dezvoltare. 18. P r o c e s u l d e d e z v o l t a r e a v e c h i u l u i r e g i m s u b influenţa capitalismului tinde a se încheia pretutindeni l a a c e l a ş i sfîrşit: d e z l i p i r e a v e c h i l o r c l a s e r u r a l e , b o i e ­ r i m e şi ţărănime, de pămîntul lor străvechi şi prefa­ c e r e a acestuia î n c a p i t a l . L a î n c e p u t , c a p i t a l i s m u l d ă ' asalt, s u b f o r m a c ă m ă t ă r i e i , m a r i i p r o p r i e t ă ţ i r u r a l e ş i c l a s e i b o i e r e ş t i c e s e s p r i j i n ă p e d î n s a . A c e s t asalt s-a încheiat ia noi, în m o d vertiginos, cu o victorie deplină: b o i e r i m e a v e c h e r o m â n ă a f o s t d e s f i i n ţ a t ă î n v r e o trei • d e c e n i i c a clasă, i a r m o ş i i l e e i s-au p r e f ă c u t î n c a p i t a l î n l a d a d e fier a b a n c h e r i l o r e v r e i 1 . D e z l i p i r e a ţ ă r ă n i ­ m i i de p ă m î n t a d e v e n i t însă un p r o c e s m a i a n e v o i o s ş i m a i î n d e l u n g . E a n-a p u t u t f i s c o a s ă d e o d a t ă d i n v e ­ t r e l e e i s t r ă m o ş e ş t i , r ă m î n î n d astfel c a p u l v e r i z a r e a î n ­ c e a t ă a o a r c e l e l o r r u r a l e s ă d u c ă l a a c e l a ş i sfîrşit: d e s ­ părţirea tavanului de p ă m î n t , proletarizarea. M a i curînd s a u m a i tîrziu, a c e s t l u c r u t r e b u i e s ă s e î n d e p l i n e a s c ă o u s i g u r a n ţ a unui, f e n o m e n n a t u r a l , d a c ă n u i n t e r v i n factorii noi, de care v o m vorbi mai jos. P r i n dizolvarea vechii constituţii agrare şi desfiin­ ţarea claselor ei sociale; capitalismul în f o r m e l e saléj p r i m i t i v e naşte d o u ă pături sociale noi, specifice acestor t i m p u r i t u l b u r i d e p r e f a c e r e : l a o r a ş e o clasă d e r e n - ' l t i e r i şi de m ă r i f i n a n c i a r i ; la ţară o î n t i n s ă p o p u l a ţ i e
1

K&tească n e o c u p a t ă , d i n l i p s ă d e p ă m î n t ( L u m p e n p r o l e l.uier)1. A m b e l e aceste d o u ă clase ieşite din lichidarea v e c h i i s o c i e t ă ţ i sînt n e p r o d u c t i v e ; n e g u s t o r i i ş i m a r i i financiari d e l a o r a ş e p u n î n c i r c u l a ţ i e j y a l o r i l e p r o d u s e d e a l ţ i i , fără a p r o d u c e e i înşişi v a l o r i n o i . A c e a s t ă c l a Hu socială orăşenească, la care se reduce într-un a s e ­ m e n e a m o m e n t de prefacere burghezia, are a n u m e rolul e c o n o m i c d e a m i j l o c i s c h i m b u l î n t r e ţara e i p r o p r i e iijjricolă şi c a p i t a l i s m u l străin, c a r e a p r e f ă c u t - o î n t r - o i .implă c o l o n i e a sa. Ţ ă r ă n i m e a p r o l e t a r i z a t ă e iarăşi, în m o d firesc, o c l a s ă n e p r o d u c t i v ă , f i i n d c ă n u are p u t i n ţ a d e ii produce. In asemenea împrejurări singura temelie e c o iiomico-socială pe care se reazemă întreaga societate e E c ă t u i t ă din pătura restrînsă a ţărănimii i n d e p e n d e n t e 2 .
1 In Imperiul Roman, care rămîne pilda tipică a unei sociItăţi agrare dizolvată de capitalism, evoluţia economică pro­ dusese «pe de o parte, o aristocraţie de capitalişti şi mari sta­ bilii lori de pămînt, pe de alta proletari fără nici o posesie». W. Ih'ig, Die soziale Frage im römischen Altertum, in Die neue fc-it, 14 Oct. 1921, p. 61. Aceleaşi constatări la G. Salvioli (Le Capitalisme dans le Bernde anlique, Paris 1906, p. 159). — In lumea greacă urmările dizolvării regimului vechi agrar sub înrîurirea capitalismului sînt "ţlpwrise de G. Glotz aproape în aceleaşi cuvinte. « D e o parte, 0 hogăţie de satrapi care caută obiecte de lux în lumea întreagă, domenii şi capitaluri imense, care continuă să tragă la ele păiiilnlul şi banul. De altă parte, o masă fără mijloace de viaţă II foarte adesea fără lucru.» Le travail dans la Grece anciennc, r.u is, 1920, p. 416 .Se înţelege de aici silinţa tuturor elementelor conserva-» ItHire de a întări ţărănimea independentă, în a cărei ruină ele »ml ruina societăţii întregi. In oraşele Greciei antice, primul Ii I .il mişcărilor reacţionare era «reîmpărţirea pămîntului» la Ui uni (R. v. Pöhlmann, op. cit., I, p. 201). La Roma, Grachii încearcă aceeaşi operă, împărţind pămîntul la ţăranii proletaplmiţi; în imperiul bizantin împăraţii încearcă, în împrejurări (lltiloage, să ocrotească ţărănimea împotriva marilor posesori I >nmînt (Lujo Brentano, Die byzantinische Wirtschaft, în ». hiiiollers Jahrbuch, 41 Jahrgang, Heft II, p. 38 şi urrn.h La H - i , ii 'acţiunea e de asemenea coVîrşită de priveliştea prăbuşirii Ul'Aiiimiî române, în care ea crede a descoperi un fenomen cu ni analoage ca în Imperiul Roman. «Citiţi pe M o m m s e n şi I. vedea cum o dată cu ţăranul roman au dispărut şi forţele Vlliilc ale republicii». (P. Carp. Discursuri, 1907, I, p. 263) în 1 ii il, pentru orice societate agrară invadată şi aruncată în di-' li de capitalism, proletarizarea ţărănimii e o problemă in­ ii a, pînă cînd se naşte — dacă se poate naşte — industria.

Vezi cap. I al lucrării noastre.

234

Şt. Zeletin I V . R e v o l u ţ i a agrară şi p r e f a c e r i l e clasei ţărăneşti 235

Situaţie grozavă! A m b e l e elemente, d i n care trebuie să se î n c h e g e societatea viitoare: capitalul la oraşe, bra­ ţ e l e l i b e r e l a sate, s t a u n e p u t i n c i o a s e faţă î n faţă, c ă c i n u s-a n ă s c u t î n c ă b a g h e t a m a g i c ă s ă l e u n e a s c ă pe amândouă într-o f o r m ă superioară de producţie, zămis­ lind o formă s u p e r i o a r ă de s o c i e t a t e : capitalismul in­ dustrial. C e se, î n t î m p l ă u n d e a c e s t c a p i t a l i s m n u s e p o a t naşte niciodată? Cu un cuvînt, care e soarta acelei s o ­ cietăţi ce rămîne p e n t r u t o t d e a u n a s u b stăpînirea f o r ­ m e l o r inferioare şi dizolvante ale capitalului? Cunoaş­ t e m acest lucru din cercetarea decadenţei oraşelor vechi g r e c e ş t i , a I m p e r i u l u i R o m a n de.' A p u s ş i d e R ă s ă r i t , a societăţii m o d e r n e spaniole, a actualului I m p e r i u T u r c . C l a s e l e o r ă ş e n e ş t i c a d î n c o r u p ţ i e ş i desfrîu, p ă c a t u l t u ­ t u r o r c l a s e l o r c a r e c î ş t i g ă fără m u n c ă ; c l a s e l e d e l a s a t e devin un focar de dezordine şi anarhie: societatea în­ t r e a g ă i n t r ă î n p r o c e s d e d e c a d e n ţ ă 1 . P e l a 1907, s o c i e ­ t a t e a r o m â n ă înfăţişa o î n g r i j o r ă t o a r e a n a l o g i e c u a c e s t e f o r m e de decadenţă socială. I n t i m p u l d e faţă, î m p r o p r i e t ă r i r e a a î n l ă t u r a t p e n t r u u n t i m p r ă u l d e l a sate, l ă s î n d î n s ă n e a t i n s p e c e l d e l a oraşe. Căci numai întărirea capitalismului industrial e î n m ă s u r ă s ă v i n d e c e a i c i rana, d e a l t f e l c a ş i l a sate, dacă e v o r b a de o v i n d e c a r e definitivă. A b i a cu lărgirea industrialismului cele două pături p î n ă atunci n e p r o ­ d u c t i v e : deţinătorii de capitaluri şi posesorii de braţe
1 «Din cetăţenii omogeni, activi şi destoinici de altă dată, ieşise un proletariat fără putere, aristocraţia căzuse în viaţă mo­ latecă, iar lîngă ea stătea o mare finanţa puternică şi fără scru­ pule, care, sub numele sonor al libertăţii democratice, stăruia a .exploata statul • pentru scopurile ei proprii». W. Berg, Die soziale Frage im romischen Altertum, Die neue Zeit, 7 Oct. 1921, p. 40. Ca un semn de bogăţie şi moliciune a clasei capitaliste din lumea greacă citează R. v. Pohlmann (op. cit., I, p. 248) luxul hetairelor. , Se spune că Phryne cerea o sută de drahma (drahma = 93 centime) pentru o singură noapte, Gnathana o mie, iar Lais chiar zece mii de drahme. Phryne avea statuia ei proprie aurită la Delfi, în sanctuarul naţional; iar cînd Ale­ xandru cel Mare a distrus Teba, ea S-a oferit să-i reclădească zidurile din propria ei avere, numai pentru cinstea de a i se înscrie numele pe ele! Faţă de acest desfrîu, înehipuiţi-vă ma­ sele ţăranilor proletarizaţi năvălind la oraşe spre a cerşi ' milă,* de la stat.

libere s e u n e s c î n t r - o formă superioară de producere, dr valori: anume, obiecte manufacturate. A b i a de atunci risipa ş i d e s t r ă b ă l a r e a d e v i n e u n p ă c a t î m p o t r i v a s o c i e Ifiţii, iar m u n c a , e c o n o m i a , c u m p ă t a r e a — c o n d i ţ i i l e de M â ţ ă ale capitalismului industrial — se lărgesc ca vir­ tuţi c e t ă ţ e n e ş t i . O n o u ă p r o d u c ţ i e , o n o u ă s o c i e t a t e , o nouă m o r a l ă — ş i v e c h i u l r e g i m d i s p a r e p e n t r u t o t d e a ­ una î n n e g u r a t r e c u t u l u i . Aceasta e opera constructivă sub f o r m a sa cea mai Înaltă, a i n d u s t r i e i , l a o r a ş e . S ă u r m ă r i m a c u m o p e r a Na c o n s t r u c t i v ă la sate, în a c e l ţ i n u t c a r e ne i n t e r e s e a z ă «Ici d e a p r o a p e . 19. A m arătat m a i sus c ă desăvârşirea r e v o l u ţ i e i n o a s ­ tre a g r a r e , a d i c ă : î n a i n t a r e a d e l a r e v o l u ţ i o n a r e a m o d u ­ lul d e p r o p r i e t a t e p î n ă l a r e v o l u ţ i o n a r e a m o d u l u i d e i ultură, n u s e p o a t e - î n d e p l i n i d e c î t s u b i n f l u e n ţ a u n e i Industrii n a ţ i o n a l e . M u n c a c u o a m e n i salariaţi, f ă c u t ă î n v e d e r e a c a p i t a l i z ă r i i , a p a r e d e r e g u l ă întîi î n i n d u s ­ trie ş i d e a i c i s e î n t i n d e a s u p r a a g r i c u l t u r i i . D e u n d e n u v o i m s ă î n c h e i e m însă c ă p r o d u c ţ i a a g r i c o l ă , o d a t ă Ini rată p e c a l e a i n d u s t r i a l i z ă r i i , a r u r m a a c e l a ş i m o d 1 tir d e z v o l t a r e c a i n d u s t r i a însăşi . R ă m î n e s t a b i l i t n u m a i Acesta e, cum se ştie, punctul de vedere al întemeietorului BCialismului ştiinţific. <-Marx pleacă, de la presupunerea tacită |ft procesul de producţie este în esenţă de acelaşi fel în agricuil u r i i ca şi în industrie şi că tendinţa evoluţiei descoperită prin Baliza producţiei industriale de a înainta de la mica la marea pxploatare, se potriveşte şi în producţia agricolă». Eduard Dav;d, 0 lalismus und Landwirtschajt, ed. II, 1922, p. 41. Această credinţă este astăzi părăsită. Kautsky însuşi recuic> i-.-i(• că mica exploatare agricolă nu dă semne că va dispărea In nurca exploatare (La Question agraire), iar Ed. David urmăl'Pţlc în opera citată, cu o extraordinară stăruinţă, deosebirile i n i i . - producţia agricolă şi producţia industrială; Vandervelde Inociircă să. arate că în agricultură există şi concentrare şi fă­ râmiţare, după împrejurările economice (Le Socialisme et l'agriI H//i/re).
1

Această deosebire de vederi priveşte numai modul de dez­ v o l t a r e al agriculturii. Nimeni nu pune însă la îndoială că agrilUlIura stă în funcţie de industrie, oricare ar fi deosebirea între m o d u l de evoluţie al uneia şi al celeilalte. Cele mai preţioase Iftri în această privinţă ni le-a dat tocmai revizionismul, 111 II dovedit netemeinicia formulei mar.xiş*s în evoluţia a*rilUHurlI: el a dovedit că pe m ă s u r ă ' c e tehnica înaintează, cea

236

Şt. Zetetin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

237

c â r e v o l u ţ i a a g r a r ă i a fiinţa s u b i n f l u e n ţ a ş i d i n n e v o i l e industriei, oricare ar fi în u r m ă gradul de adîncire a acestei revoluţii, p r e c u m şi m o d u l de dezvoltare pe care ea o u r m e a z ă . A c e a s t a e însă t o c m a i c e e a ce au p i e r d u t din v e d e r e cercetătorii noştri. Astfel, « d e z l e g a r e a » p r o b l e m e i agrare p r o p u s ă d e d-1 G . G a r o f l i d ş i î n s u ş i t ă d e C . D o b r o g e a n u - G h e r e a , s i n g u r a î n c e r c a r e d e a trata a c e a s t ă c h e s ­ tiune pe temelii sociologice, pleacă tocmai de la p u n c ­ tul de v e d e r e că agricultura noastră ar fi putut lua ca­ racterul b u r g h e z de m u l t ă v r e m e , d a c ă n-ar fi î m p i e ­ d i c a t - o « g r e ş i t e l e c o n c e p ţ i i » d u p ă c a r e s-a î n t o c m i t l e ­ giuirile rurale1. Căci dacă legiuitorul nostru nu ar fi f ă c u t totul s p r e a o p r i p r o l e t a r i z a r e a ţăranilor,, d e c l a r î n d l o t u r i l e de î m p r o p r i e t ă r i r e inalienabile, s-ar fi n ă s « c u t şi la noi m u n c i t o r u l salariat liber. Şi astfel p r o p r i ­ e t a r u l , g ă s i n d b r a ţ e l i b e r e p e piaţă, l e - a r f i t o c m i t c u b a n i gata, l e - a r f i p u s l a d i s p o z i ţ i e v i t e l e ş i u n e l t e l e s a l e ş i a r f i î n c e p u t să-şi m u n c e a s c ă p ă m â n t u l î n c h i p c a p i ­ talist, fără a m a i a ş t e p t a c a i m b o l d u l î n a c e a s t ă d i r e c - , ţie s ă v i n ă d e l a i n d u s t r i a n a ţ i o n a l ă , a t u n c i c î n d b u r ­ g h e z i a va fi în stare să se înalţe la acest stadiu. în c h i ­ p u l a c e s t a m i z e r i a r u r a l ă a r f i d i s p ă r u t , c ă c i « t r a i u l ţă­ r a n i l o r p r o l e t a r i a r f i fost neasemuit mai bun decît al ţăranilor proprietari de azi»2.. " De însemnat e că autorii, care au o m i s a p u n e aceas­ tă revoluţie a m u n c i i agrare în legătură cu c a u z a ei f i r e a s c ă , c a p i t a l i s m u l , n u şi-au d a t s i l i n ţ a s ă l i m p e z e a s ­ că cel puţin noţiunile fundamentale pe care se sprijină mai mare parte a muncii agricole — fabricarea uneltelor agri­ cole, a preparatelor chimice etc. — se face la oraş în mod in-j dustrial, micşorînd astfel munca «pur agricolă», care rămînji de făcut la ţară. Astfel, progresul producţiei apare, din pun.cS de vedere tehnic, ca o lărgire a sferei muncii industriale în dau-ţ na muncii agricole; iar din punct de vedere social, ca o creştere! necontenită a proletariatului orăşenesc în dauna muncitorimii? rurale neatîrnate. (Vezi expunerea punctului de vedere revizior nist în Der moderne Spzialismus, de L. Quessel, p. 176 şi urm.). Discuţia privitoare la aceasta chestiune este reluată mai pe larg în studiul nostru: «Ţărănism si marxism», în Arhiva aria V, No. 1—2. .. 1 C. A. Garoflid, Problema agrară şi dezlegarea ei, Bucu : reşti, 1908, p. 22. 2 Op., cit., p. 83.

c o n s t r u c ţ i a l o r . N i c i u n u l d i n e i n u ne -a d a t o p r e c i z a r e ştiinţifică a s e n s u l u i proletariatului agricol, a cărui lip­ să li se p a r e a fi p r i c i n a t u t u r o r r e l e l o r şi de la a c ă r u i naştere ei aşteaptă înlăturarea acestora. M e r e u se v o r r beşte în aceste cercetări de muncitorul salariat liber, fără a arăta la ce se r e d u c e a c e s t m u n c i t o r la sate. D u p ă cercetările făcute în această direcţie, reiese că u n p r o l e t a r i a t a g r i c o l î n f e l u l c e l u i i n d u s t r i a l n u s -a n ă s c u t ş i n u s e p o a t e n a ş t e l a ţară, d i n p r i c i n ă c ă m u n ­ c i l e a g r i c o i e , n e ţ i n î n d d e c î t v r e o c i n c i l u n i p e an, a r u r m a c a p r o l e t a r u l rural, f ă r ă altă a v e r e d e c î t b r a ţ e l e sale, să m o a r ă de f o a m e în restul anului. Căci nu se p o a t e c a u n o m s ă c î ş t i g e î n c i n c i l u n i atît c î t î i t r e b u i e cu să trăiască în c e l e d o u ă s p r e z e c e . De a c e e a ţăranul Cure a pierdut orice legătură cu pămîntul, pleacă d i n satul- s ă u 1 . P e n t r u â r ă m î n e p e l o c , e l t r e b u i e s ă a i b ă u n c o l ţ d e p ă m î n t s a u c e l p u ţ i n o c a s ă c a r e să-I ţ i n ă legat d e l o c u l său d e n a ş t e r e . A ş a s e f a c e c ă « m a r e a n i m i c a e x p l o a t a r e n u s e e x c l u d î n a g r i c u l t u r ă : ele s e p r e s u p u n u n a pe alta, î n t o c m a i ca proletarul şi capita­ listul, d a r m i c u l c u l t i v a t o r i a a t u n c i d i n c e î n c e m a i mult caracterul proletariatului»2. * D e a c e e a , î n ' p o l i t i c a ' a g r a r ă ' a statelor burgheze, p r o ­ prietatea p i t i c ă s e b u c u r ă d e m a r e l u a r e a m i n t e . î n a d e v ă r , m i j l o c u l de a ţ i n e pe ţ ă r a n la ţară e de a-i l e g a d e g î t u n p e t e c d e p ă m î n t , s p r e a-i d a i l u z i a d e p r o p r i e • t a r . « M a r e l e proprietar funciar cîştigă Cele m a i m a r i Beneficii b r u t e , c a şi c e l e m a i m a r i b e n e f i c i i n e t e , c î n d c l are î n j u r u l s ă u u n m a r e n u m ă r d e p r o p r i e t a r i . m i c i
1 «Raţiunea cea mai de seamă a exodului stă în inter miMftţa muncilor agricole, împotriva căreia vor rămîne fără putere •Im.ir şi salariile mari.» E. Vahdervelde, L'exode rural et le retour mu champs, p. 185. Cuvintele citate mai sus sînt concluzia unei un-In-te oficiale. •«Cauza principală a pornirii către emigraţie între muncitoI I I rurali este lipsa aproape desăvîrşită a celor mai elementare înmiiţii, de viaţă în localităţile de cîmpie: îndeosebi lipsa unui i t t c c de pămînt al său propriu, pe care lucrătorul să poatî prin• rădăcină...» A. Sohnrey, Der Zug vom Lande und die soziale Mi tmlution, p. 1 3 6 . Citat de E. Vandervelde, op. cit, p. 41. K. Kautsky, La Question agraire, p. 249; vezi de asemenea aşi operă, p. 265.

\

238

Şt. Zeletin

IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti

239

şi mijlocii, care îi procură braţe şi care iau totdeauna produsele, oînd are prea multe» 1 . Se vede dar bine că proletariatul rural nu ne-a lip­ sit nici nouă: acesta e tocmai «tipul economie hibrid de plugar şi salariat, forţat să fie plugar, căci era pro­ prietar, şi nevoit să fie salariat, căci gospodăria proprie era prea mică», cum descrie d-1 Garoflid pe ţăranul ro­ mân. Nu numai că am avut acest proletariat, dar l-am avut într-o proporţie înspăimîntătoare, căci după sta­ tistica d-lui Creangă, dintr-un milion şi jumătate de capi de familie abia vreo două sute de mii puteau trăi în chip neatîrnat din pămîntul lor. Dacă totuşi nu s-a putut naşte munca capitalistă a pămîntului, pricina n-a fost lipsa proletariatului, ci a unui factor mai îndepărtat, care nu se poate crea după voie: a industriei naţionale. N u ­ mai întărirea acesteia va încheia revoluţia noastră agrară, prefăcînd pe ţăran din «neoiobag» în muncitor salariat liber, deci dînd muncii agricole caracterul bur­ ghez. Dar această condiţie abia în prezent începe să fie îndeplinită. 20. Paralel cu această influenţă a industriei asupra muncii agricole — o influenţă pe care industria noas­ tră naţională s-a arătat încă destul de slabă pentru a o exercita într-o măsură apreciabilă — ea are şi alte urmări ce contribuie în ohip hotărîtor a scoate viaţa rurală din faza ei tulbure de frămîntare şi prefacere. Anume, industria atrage la oraşe prisosul populaţiei ru- ; rale proletarizate, care nu mai găseşte de lucru în ca­ drul sistemului burghez de stăpînire a pămîntului. Acest proletariat agricol îşi caută salvarea în fabricile de la oraşe şi astfel se naşte fenomenul de mare însemnătate pentru societăţile burgheze, cunoscut sub numele de exod rural sau emigraţie interioară, adică scurgerea trep­ tată a populaţiei proletarizate de la sate spre oraşe 2 . Von de» Goltz, Handbuch der Landwirtschaft, t. 1, p. 649;. citat d" K Kautsky, op. ait, p. 248. 2 V .-zi K. Kautsky, op. cit., p. 324 şi urm; W. Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. I, voi. I, p. 233 şi urm. O operă spe­ cială îndeobşte cunoscută asupra acestui fenomen, pe lîngă cele citate mai sus, e Anderson Graham, The rural txodus, London, 1892.
1

Prin aceasta se uşurează agricultura de populaţia care, în urma parcelării sau exproprierii, devine o povară pentru ea, nemaigăsind loc în producţie. în asemenea împrejurări agricultura şi industria formează un tot, a cărui funcţie economică se întregeşte,: ceea ce elimină agricultura de la sate, absoarbe industria la oraşe. Le începutul revoluţiei agrare, toate ţările burgheze au suferit de acelaşi neajuns, al cărui spectru a neli­ niştit într-atît ţara noastră: crizele de suprapopulaţie ţărănească lipsită în totul sau în parte de mijloace de viaţă. Anglia însăşi, ţara cea mai industrială, a cunos­ cut acest rău social timp de veacuri; căci în urma alun­ gării ţărănimii de pe moşiile nobililor, nici industria engleză atît de dezvoltată nu a fost în măsură să dea de lucru maselor proletare ce se porneau de la sate spre ora^e. Astfel, încă pe la începutul veacului Anglia suferă de o suprapopulaţie rurală, lucru pe care şi Sombart îl priveşte drept «uimitor» 1 . Dar în cele din urmă industria fu în măsură să-şi îndeplinească cu vred­ nicie funcţia ei socială, de a absorbi în fabrici suprapopulaţia rurală, aşa că în anul 1892 ministrul englez al agriculturii putu să declare în Parlament că de acum primejdia pentru Anglia nu mai stă în concurenţă stră­ ină, ci în concurenţa'pe care propria ei industrie o face 2 agriculturii, răpindu-i braţele de muncă . în acest chip criza rurală engleză şi-a schimbat radical caracterul: din criză de suprapopulaţie, ea a intrat în stadiul de lipsă de populaţie muncitoare agricolă. în acest stadiu, se află 3 agricultura în toate statele industriale . Cu alte cuvin­ te, neajunsul pe care-1 provoacă capitalismul la începu­ tul revoluţiei agrare îl înlătură el însuşi în cursul dez­ voltării sale. De unde se vede limpede că criza noastră rurală nu poate fi curmată prin împămîntenire sau prin telul de împămîntenire; ea va dispărea de la sine cînd burghezia noastră va izbuti a întemeia o largă indus1 a

;i «Scăderea numărului muncitorilor agricoli este unul din fenomenele cele mai caracteristice ale timpului nostru şi acest i len nu este propriu Europei, el se simte deopotrivă în ţă­ rile noi, ca Statele Unite.» E, Vandervelde, op. cit., ibidem.

I,

Der moderne Kapitalismus, ed. 1, voi. II, p. 167. E. Vandervelde, Le Socialisme et l'agriculture, Paris, 1906,

1.7.

240

Şt. Zeletia

IV. Revoluţia agrară ţi prefacerile clasei ţărăneşti

241

trie naţională. Abia de atunci va putea începe o eră de bunăstare şi pentru satele noastre, la a căror ridicare materială industria e chemată să contribuie pe o îndo­ ită-cale: pe de o parte, uşurîndu-le de sarcinile fiscale, care în lipsa ei apasă numai pe clasele rurale; pe de alta, uşurîndu-le de populaţia proletară, care altfel ar cădea tot in sarcina pămîntului, ale cărui produse ur­ mează atunci a fi împărţite între mult mai numeroşi locuitori rurali 1 . 2 1 . Pînă în prezent industria noastră naţională, încă în faza embrionară, nu a fost în măsură să contribuie în vreunul din felurile arătate la ridicarea satelor din starea de frămîntare în care le aruncă peste tot începă­ turile revoluţiei agrare. Cultura a rămas încă medievală sub haina burgheză a sistemului de proprietate, care ne-a ameninţat mereu cu spectrul proletarizării şi al mizeriei. In lipsă de leacul firesc, politica agrară şi-a luat sarcina de a lecui aceste rele, în marginile putin­ ţei, prin împărţirea treptată de pământ. Dar cum acest mijloc nu a putut împlini o menire socială, pe care nu o are, teoreticienii noştri au apucat două căi deosebite: unii au socotit că nu s-a împărţit pămînt îndestul; alţii, că nici acesta nu a fost împărţit în chip înţelept. Ori­ cum ar fi însă trecutul, un lucru e acum limpede: că politica agrară a istovit leacul ei de vindecare a crizei rurale; marea proprietate e în curs de parcelare totală. Pentru oricine urmăreşte procesul revoluţiei noas­ tre agrare cu destul simţ istoric, e neîndoielnic că m a ­ rea noastră proprietate, şi o dată cu ea vechea clasă agrară în forma ei ultimă, a căzut victimă încetinelii cu care capitalismul nostru înaintează spre faza industri­ ală. Dacă am fi putut avea mai dinainte o industrie na­ ţională vrednică a-şi îndeplini funcţia socială arătată mai sus, marea noastră proprietate ar fi trecut de-a dreptul de la producţia feudală la cea burgheză, cum s-a întâm­ plat în alte ţări; crizele rurale ar fi dispărut şi parce­ larea pînă la nimicire a vechilor moşii nu s-ar fi im­ pus ca o imperioasă necesitate de fapt. S-a întîmplat însă cu totul altfel: în lipsa unei industrii naţionale, marea noastră proprietate nu şi-a putut moderniza feFr. List, Das nationale System der pol. Oekonomie, p. 138.

Iul de muncă, şi astfel această ultimă rămăşiţă a v e ­ chiului regim a trebuit să fie cu totul desfiinţată. • Din punct de vedere istoric, parcelarea totală a m a ­ rii proprietăţi înseamnă forma cea mai radicală, şi t o ­ todată ultimă, de lichidare a vechiului regim agrar. De acum vechile raporturi de atîrnare a ţăranului de proprie­ tar trebuie să dispară, fiindcă li s-a surpat baza economică: marea proprietate. La noi, ca peste tot unde influenţa revoluţionară a capitalismului asupra agriculturii a fost prea înceată, trecerea de la producţia feudală la pro­ ducţia burgheză a trebuit să se facă în acest chip su­ mar, distrugîndu-se temelia economică a celei dintîi pe Calea împărţirii marii proprietăţi feudale la ţăran 1 . De obicei, acest mare eveniment istoric, ce| formează hotarul între două lumi, se înfăptuieşte prin mişcarea violentă a maselor ţărăneşti; aşa a fost în Rusia, ca şi odinioară în Franţa. E desigur o m a r e binecuvîntare pentru ţara noastră că la noi această prefacere s-a pu­ tut îndeplini pe cale paşnică, scutindu-se astfel uriaşa risipă de bunuri şi vieţi pe care o provoacă orice revo­ luţie. Abia de acum vor începe să se abată cu adevărat Urile erei burgheze şi asupra satelor noastre, zori suml u e , de luptă aprigă şi dezrădăcinare de vetrele străbu­ n e . Generaţia ţărănească actuală şi un număr egal cu
Asupra sensului istoric al parcelării pămîntului: K. M a r x , /,c Capital, vol. III, partea II, p. 404. Cînd/ H. ©eorge priveşte parcelarea pămîntului ca un re(Progres et Pauvreté, p. 308), celebrul economist ameri­ c i u i se gîndeşte la proprietăţile exploatate în chip capitalist, N ţ i i i'um „sint cele din Statele Unite. Căci acestea alcătuiesc urs Iul organic, au chiar tendinţa spre concentrare (op. cit., p. 312), Il aceea autorul e de părere că măsurile luate de politica agrîiru trebuie să meargă în sensul progresului firesc. Dar marea noastră proprietate nu a putut deveni un tot "nuc, ci a rămas mereu la modul de producţie a vechiului lin: stăpînii ei au continuat a o da în lucru ţăranilor, care I miI li vă cu vitele şi uneltele lor. Aici parcelarea marii proi " i i(i nu e decît adaptarea firească a modului de proprielllfe la modul de producţie. Departe de a distruge ceva, parfUlHi'ca corespunde în asemenea împrejurări unei situaţii da
1

242

Şt. Zeletin IV. Revoluţia agrară şi prefacerile clasei ţărăneşti
1 ;

243

cea din generaţiile viitoare, va găsi de bine de rău putinţa de viaţă pe vechile parcele. Dar prisosul, ieşit din creşterea treptată a populaţiei, va deveni o povară pen­ tru pămîntul nostru, şi după ce va fi învăţat îndeajuns Ia şcoala mizeriei, va trebui să caute scurgere în altă parte, căci putinţa împământenirii a ajuns la capăt. în­ cotro se vor revărsa aceste valuri de ţărani, dacă in­ dustria noastră naţională, care n-a fost în stare să re­ voluţioneze modul de cultură, nu va fi în stare nici să absoarbă suprapopulaţia rurală? După toate semnele aceşti ţărani vor fi siliţi să apuce calea emigrării, cum fac în orice societate burgheză în care dezvoltarea in -f dustriei nu poate ţine pas cu creşterea populaţiei 2 . Pen­ tru ca satele noastre să iasă din perioada de zbucium şi frămîntare, trebuie ca populaţia rurală să rămînă: de acum staţionară; în statele industriale ea chiar dăj îndărăt 1 . Spre acest sfîrşit trebuie-ca'industria noastră; să fie în' măsură a atrage şi absorbi prisosul populaţiei
1 E în afară de orice îndoială că starea populaţiei noastre rurale nu e nici acum din cele mai fericite. împărţind supra­ faţa agricolă la numărul muncitorilor rurali, d-1 C. Garoflid găseşte că fiecărui lucrător îi revin cîte 2 hectarii 28 arii, - adirj că mai puţin ca în ţările cu cultură intensivă (în Franţa 3 hect., 40 arii: în Germania 3 hect, 96 arii). Vezi Chestia zagra ră în România, p. 131. Cum populaţia noastră creşte în fiecare an cu 100 000, d suflete ce se va întîmpla peste cîteva decenii dacă industri naţională nu va putea atrage la oraşe prisosul populaţiei ru rale? E evident dar, că parcelarea pămîntului nu este şi n putea să fie o uşurare ,a acestei situaţii. Cum zice Kautsky, după un scriitor rus: împărţirea egală a pămîntului este îm­ părţirea egală a sărăciei şi a mizeriei (Die Diktatur des Prole­ tariats). 2 Cu excepţia Angliei «focarele cele mai de seamă ale emi­ grării europene se află în ţinuturile unde bîntuie criza rurală.j fără ca dezvoltarea industriei să fie atît de repede şi însem-tj nată pentru a da de lucru ţăranilor şi muncitorilor rurali ca caută o îndeletnicire nouă. Astfel se petrece de pildă în Italia, Spania sau Austro-Ungaria. • Tot astfel se petrecea în Germania înainte de marele avîntj al industriei din aceşti ultimi ani: de la 1880 pînă la 1890 emiJ graţia anuală se învîrtea cam între o sută de mii şi două sutffl de mii de persoane; astăzi ea nu mai întrece douăzeci de mm de indivizi (23 740 în anul 1899)». E. Vandervelde, L'exode ru3 ral, p. 118

de la sate, prefăcîndu-1 în proletariat, orăşenesc. A s t ­ fel se petrece în statele cu o mişcare normală a popu­ laţiei, pe cît se poate vorbi de normal în cadrul Unei ocietăţi burgheze 2 . Dacă capitalismul nostru industrial u va fi în măsură să îndeplinească această funcţie ocială, satele noastre nu vor fi scutite pe viitor de orize şi parcelarea marii proprietăţi se va dovedi a nu fi făcut nimic pentru a le scoate din acest impas. 22. Din expunerea de mai sus reiese că revoluţia noastră agrară trebuie privită şi cercetată ca orice fe nomen natural: crizele agrare aU fost o urmare nece­ sară a dezvoltării capitalismului sub formele sale in­ ferioare şi v o f dispărea iarăşi în chip necesar, prin înaintarea capitalismului către stadiul superior al pro­ ducţiei industriale. Politica noastră agrară nu are nici o parte de vină în dezlănţuirea acestor crize şi nu poa­ te avea nici o parte de merit în vindecarea lor. Cei oe-şi îndreaptă cercetările în această direcţie se mişcă "e alături de chestiunea reală. Căci pîrghia ce va rilea ţărănimea din starea ei actuală nu e politica agrară, "ci gradul ei de înţelepciune şi bunăvoinţă faţă de pătulle agricole; ea stă în altă parte, anume în industria naţio- . fală. Aceasta are menirea de a plămădi viitorul din ruinele trecutului, la oraşe ca şi la sate. Fără îndoială, dezvoltarea industriei naţionale im­ pune ocrotirea ei faţă de concurenţa străină, printr-un lurif vamal urcat treptat pînă la prohibire 3 . Sarcinile Bestei politici protecţioniste cad cu toată greutatea în­ deosebi asupra claselor agricole, care altfel ar putea «A cumpere articole industriale m a i bune şi mai ieftine ileeît acelea pe care i le procură industria indigenă la mlftpostul tarifarii. S-a crezut a se descoperi aici o •ntradieţie de interese între ţărănime şi burghezie ea-, l'o ar îndreptăţi pe cea diritîi să se ridice împotriva celei din urmă.
1

Pentru date niriculture

amănunţite:

E.

Vandervelde,

Le

Socialisme

* Sombart caracterizează proletariatul german, care repre»ini,\ 67,5% din populaţia totală, ca «adaosul de populaţie, pe IM veacul X I X 1-a adus Germaniei». Das Proletariat, p. 8. 1 Vezi cap. I I , al lucrării noastre.

244 Această am vrea să contradicţie arătăm că

Şt. Zeletin

V.
de domeniul de la închi­

e,

în

fapt,

puirii. Ar fi să r e p e t ă m discuţii v e c h i şi c u n o s c u t e dacă cîştigul ţărănimii pe industria pricidin in­ d& ce­ al în mă* naţională nuieşte afară . digenă export; naţională rerea de rentei, acelaşi rind şi în
1

KEACŢIUNEA ÎMPOTRIVA BURGHEZIEI ROMÂNE
Î N C E R C A R E A C U L T U R I I D E P S I H O L O G I E D I N . A S O C I A L A J U M Ă T A T E

întrece cu mult protecţia acesteia multă agricultură,

pagubele arată

care i le concurenţei o

împotriva List, decît

Pentru are mai

industrie mai mai mult

R O M A N E A

D O U A X I X

valoare decît ale

cel

înfloritor Industria

V E A C U L U I

bunăstarea înmulţeşte alimente, ceea timp acest păturii ce ea le

claselor

agrare

atîrnă

n e v o i l e pieţei

interne

celei externe. orăşenească, acestora prisosul de ce din ce

populaţia

măreşte rurale; deci

ridică

preţul de

p r e c u m şi de

Din dreptăţi

sentimentul se naşte

de

a

fi şi

victima din

unei

ne­ ne­

aduce

prosperarea

păturilor pămînt, revine

critica

critică

uşurează 'cota o

populaţie,' fiecăruia, fiscale de a lăr­ fost $i Caracterizare Curentele generală: 1. istoric.

garea ordinii e x i s t e n t e 1 .

.micşorând aruncă Se

numărul chip totodată

cultivatorilor profitului parte în din ci mare că

sarcinile necurmat ţărănimea

Reacţiunea împotriva burgheziei, 2. Caracterul reacţiunii române. 3. Reacţiunea Junimii;

ca

asupra gire. stă a de a o

industriale deci

proces timp

origină a spiritului

înţelege de

reacţiunii

române:

caracte­

prinsă în vîrtejul revoluţiei burgheze, alăturea naştere,
2

viitorul ei nu mâl acesteia. în proce neguf

rul ei logic abstract. 4. Naţionalismul îndrumează reacţiunea romfină pe baze concrete istorice. 5. Străinofobia în reacţiunea na­ ţionalistă. 6. Naţionalismul faţă de noua clasă stăpînitoare. 7. Iteacţiunea poporanistă: a) originea rusă a poporanismului; b) ver­ ii unea română a poporanismului. 8. Reacţiunea în haină socialistă: 0) caracterul reacţionar al socialismului nostru teoretic; i'iicterUl reacţionar al mişcării muncitoreşti. Valoarea burgheză. 10 şi sensul culturii române reacţionare: 9. DizarmpMia între ordinea socială şi spiritul culturii în societatea noastră Falsificarea noţiunii de ştiinţă în cultura română. //. Tendinţa de a falsifica noţiunea de artă; «estetica ştiinţifică». III, Tendinţa de lărgire a spiritului reacţionar. 13. Atmosfera sutli'l.caşcă rurală de la începuturile burgheziei şi răsunetul în sufletul român; ei în b) ca-

industrie, unei

în

prosperarea aceasta ci

îndruma

ţărănimea împotriva spre

societăţi

moderne, nu

burgheziei,

înseamn

îndrepta

lumina

viitorului,

spre

trecutului .

A se ' vedea, de pildă, Friedrich List, op. cit., cap. 20: «Producţia industrială si interesul agriculturii». 2 De la apariţia acestui studiu în Arhiva pentru ştiinţă reformă socială şi pînă la intrarea sub tipar în volumul faţă, au sosit la redacţia revistei copioase studii polemice as pra cercetărilor noastre; alte polemici s-au anunţat în. preg tire. Din acestea Arhiva a publicat pînă acum numai studi d-Iui V. Madgearu (Revoluţia agrară .şi evoluţia clasei ţărăneş no. 3. an. I V ; comp. răspunsul nostru: Ţărănism şi marxişti no. 1 — 2 , an. V ) . Am citit aceste polemici cu atenţia datorată cultului adli vărului, dar n-am găsit ceva oare să zdruncine punctul nostru de vedere. Constatăm însă cu mulţumire interesul pe caro 1-n trezit modul nostru de a pune problema agrară, ceea ce poafl contribui mult la luminarea chestiunilor pe care ea le ridlol

1

riillură.

14.

Elementele

burgheze

condiţia

Biet culturi noi.

' II. ' V . Pöhlmann, Geschichte der tlmlulismus in der antiken Welt, I, 178.

sozialen

Frage

und

des

a) Caracterizare generală
1. Revoluţia burgheză nu se încheie nici într-o ţară deodată, cu o victorie definitivă a oamenilor noi asupra trecutului. Ea constă de regulă într-o întreagă serie de lupte, prin care susţinătorii noii ordini sociale zdrobesc pas cu pas împotrivirea oamenilor vechi. După cum în operaţiile militare, atacul învingătorului aduce după sine contraatacul învinsului, tot astfel în luptele sociale revoluţia este urmată fără greş de contrarevoluţie: acţiunea de plămădire a regimului burghez se loveşte de reacţiunea claselor dezmoştenite ale vechiului regim agrar. Această reacţiune poate îmbrăca două forme deo­ sebite, după măsura de, tărie a vechilor elemente agrare: ea poate fi o împotrivire de fapt, o contrarevoluţie în înţeles strict împotriva inovatorilor;»sau, cînd oamenii trecutului MU au forţa necesară pentru o asemenea m i ş ­ care, ei sînt siliţi a-şi limita opoziţia la o simplă «contra­ revoluţie' a ştiinţei» 1 , adică la o luptă teoretică î m ­ potriva adversarului învingător. Spre acest scop ei în­ cearcă, printr-o întinsă propagandă ştiinţifică filozofică şi literară, să convingă lumea că noii stăpînitori sînt nişte uzurpatori ai unui rol la care nu au nici un d r e p t şi nici o chemare, că stăpînirea lor prăbuşeşte omeni­ rea în nenorocire şi ruină şi că vechiul regim era cu mult superior ordinii noi. De aici şi-a luat naştere încli1 De Bonald, citat de W. Sombart, Bewegung, Jena, 1905, ed. V, p. 47.

Sozialismus

und

soziale

248

Şt. Zeletin

Reacţiunea împotriva burgheziei române

249

n a r e a de a p o n e g r i p r e z e n t u l şi a i d e a l i z a t r e c u t u l , romantismul reacţiunii. Dar cum trecutul împărtăşeşte soarta t u l u r c r lucrurilor c a r e au fost, adică nu v r e a să m a i î n v i e , r o m a n t i s m u l îşi g ă s e ş t e î n c h e i e r e a f i r e a s c ă în pesimism. Reacţionarul e osîndit a î n c h i d e ochii p l i n d e d u r e r e , c u c o n v i n g e r e a s i n c e r ă c ă o dată c u n ă r u i r e a v e c h i i o r d i n i s o c i a l e s-a î n g r o p a t ş i f e r i c i r e a o m e n i r i i . O p o z i ţ i a t e o r e t i c ă a.( o a m e n i l o r t r e c u t u l u i e cu a t î t m a i f i r e a s c ă c u cît b u r g h e z i a însăşi s-a slujit l a v r e m e a ei, p e c î n d e r a s i m p l ă c l a s ă d e z m o ş t e n i t ă , d e a c e s t m i j ­ l o c . Cu m u l t î n a i n t e de a se c o b o r î în s t r a d ă şi a sfăf î m a v e c h i u l r e g i m î n s î n g e , clasa c a p i t a l i s t ă m o b i l i z a s e î n s p r i j i n u l e i î n t r e a g a m i ş c a r e a .spiritului în toate d e o s e b i t e l e ei r a m u r i , S-a p e t r e c u t a t u n c i — în v e a c u l . X V I I I — un f e n o m e n grandios ce nu are încă s e a m ă n în evoluţia spiritului: burghezia, clasa revoluţionară din acel timp, covîrşise cu ideologia ei întreaga l u m e c u l t ă . C a u n v a l u r i a ş s-a r e v ă r s a t a c e a s t ă i d e o l o g i e d i n patria ei de origină, Anglia, a invadat Franţa, revărsîndu-se de aici în infinite c u r e n t e în întreaga o m e n i r e , î n c ă l z i n d toate inimile cu umanitarismul ei cosmopolit, de un opti­ m i s m fără m a r g i n i . A s t f e l i z b u t i s e b u r g h e z i a a i n s u f l a l u m i i acea credinţă pe oare încearcă să o răspândească o r i c e clasă r e v o l u ţ i o n a r ă : a n u m e , c ă o r d i n e a s o c i a l ă p r e z e n t ă e rătăcită, « n e n a t u r a l ă » , că ea — b u r g h e z i a . — a făurit în c r e i e r u l ei o o r d i n e s u p e r i o a r ă , -«naturală», p r i n care va ferici întreaga o m e n i r e fără d e o s e b i r e de c l a s ă , r e l i g i e sau n a ţ i o n a l i t a t e . C ă c i a c e a s t ă o r d i n e îşi are sorgintea într-o realitate superioară oricărei c o n ­ venţii sociale: în raţiune şi caracterul ei e libertatea în t o a t e f o r m e l e vieţii, de la c o m e r ţ şi industrie p î n ă la 1 s f e r e l e s e n i n e ale g î n d i r i i . A doua zi după victorie burghezia se apucă de m a i b u n : e a t r e c u l a faptă, l ă s î n d t e o r i a p e s e a m a ce erau surghiuniţi din viaţa activă îh sferele vieţii templative. Aşa se întîmplă totdeauna în decursul
1

telor. s o c i a l e i . A s t f e l armele, t e o r i e i d e v e n i r ă î n d e l e t n i ­ cirea r e a c ţ i u n i i , i a r a c e a s t a l e î n t o a r s e d e a c u m î m ­ p o t r i v a b u r g h e z i e i însăşi. S e n ă s c u astfel o v a s t ă m i ş ­ care culturală potrivnică, ce sub deosebite curente stăpâneşte î n t r e a g a v i a ţ ă s p i r i t u a l ă a n a ţ i u n i l o r apu­ s e n e î n î n t î i a j u m ă t a t e a v e a c u l u i X I X 2 . D e l a 1848 înainte b u r g h e z i a d e v i n e ea însăşi o clasă r e a c ţ i o n a r ă , s e aliază c u o a m e n i i t r e c u t u l u i , aşa c ă n e v o i a i m p e ­ rioasă a u n e i r e a c ţ i u n i î m p o t r i v a ei î n c e t e a z ă . C a r e este i d e o l o g i a p e c a r e s p i r i t u l o m e n e s c o d a toreşte a c e s t o r a d v e r s a r i t e o r e t i c i a i clasei b u r g h e z e ? Ea s e c l ă d e ş t e p e i d e e a evoluţiei i s t o r i c e . C u g e t ă t o r i i reacţiunii s e s i l e s c s ă d o v e d e a s c ă f a p t u l c ă p r o g r e s u l s o c i e ­ tăţii o m e n e ş t i n u s e î n d e p l i n e ş t e p r i n salturi, p r i n r e ­ voluţii, p r i n r u p e r i c u t r e c u t u l — aşa c u m v o i a b u r ­ ghezia revoluţionară —• ci printr-o prefacere înceată, o dezvoltare treptată a stărilor sociale. O o r d i n e socială t e m e i n i c ă n u p o a t e f i n i c i n ă s c o c i r e a raţiunii, n i c i i n o ­ vaţia u n u i g r u p d e i n d i v i z i c u p r i n c i p i i r e v o l u ţ i o n a r e : e a este r e z u l t a t u l u l t i m a l u n u i î n d e l u n g p r o c e s d e t r a n s ­ f o r m a r e . A s t f e l , c e e a c e s e c h e a m ă spirit istoric: t e n ­ dinţa d e a d e d u c e o r d i n e a s o c i a l ă , p r e z e n t ă n u d i n c r e ­ ierul o m e n e s c — d i n r a ţ i u n e — ci d i n e v o l u ţ i a o r d i n i i s o c i a l e t r e c u t e , v ă z u l u m i n a . zilei ş i d e v e n i m e t o d ă d e c e r c e t a r e s o c i o l o g i c ă d i n n e v o i l e r e a c ţ i u n i i 3 . N o u a ati­ tudine faţă de f a p t e l e s o c i a l e fu a p o i g e n e r a l i z a t ă şi la celelalte c a t e g o r i i d e f e n o m e n e ale naturii, ş i astfel i d e e a evoluţiei d e v e n i b a z a î n t r e g i i m i ş c ă r i a s p i r i t u l u i d i n veacului XIX4. '-.
1 «De îndată ce o clasă, care concentrează în. mînile sale Interesele revoluţionare ale societăţii, s-a ridicat, ea găseşte In însăşi situaţia ei conţinutul, substanţa activităţii ei revolu­ ţii mare... Ea nu se dedă la cercetări teoretice asupra sarcinii M r e i se cuvine». K. Marx, La lutte des classes en France, l'/iris 1900, p. 16. înfăţişarea literară a acestor curente e cercetată cu mult ipirlt de cri ticul danez G. Brandes, în opera sa asupra literallliii veacului X I X : . Die Hauptstromungen der Literatur des \ i X ten Jahrhunderts, trad. de A. Strodtmann, 6 voi. ' «Noua filozofie socială fu întrebuinţată pentru apărarea lOlliicii conservatoare sau reacţionare». W. Sombart, op. cit., P, 50. 1 .(C'urînd intrară în noua cale nu numai teoreticienii sta­ l u l u i şi ai istoriei, ci şi istoricii şi reprezentanţii ştiinţelor spe-

ceva celor con­ lup-.

Ideologia burgheză propovăduia, în chip firesc, o ordine liberală, aşa cum o impuneau nevoile schimbului; dar ea nu înfăţişa libertatea ca o cerinţă economică, ci ca un drept na­ tural al omului. Tocmai prin acest caracter, egalitar, cosmo­ polit şi umanitar, a atras această ideologie toată pătura cultă; 'a vremii în jurul idealului ei social.

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

250

Şt. Zeletin

251

A ş a d a r reacţiunea î m p o t r i v a burgheziei este, înainte d e toate, istorică: e a d e d u c e prezentul din trecut; pe a l o c u r i ea are şi un colorit r o m a n t i c : idealizează tre­ c u t u l ; u n e o r i e a s e î n c h e i e î n p e s i m i s m : s e arată p l i n ă de neîncredere în prezent, în ordinea burgheză. - 2 . în R o m â n i a nu întîlnim nici o mişcare contra­ r e v o l u ţ i o n a r ă sau o încercare de restaurare a v e c h i u l u i - r e g i m , aşa c u m s-a î n t â m p l a t î n F r a n ţ a d u p ă c ă d e r e a p r i m u l u i ' N a p o l e o n . L a n o i c l a s a v e c h e b o i e r e a s c ă s-a p r ă b u ş i t d u p ă 1864 aşa fel, c ă n u s-a m a i p u t u t m a n i ­ f e s t a c a o f o r ţ ă s o c i a l ă î n m ă s u r ă a î n c e r c a să-şi r e cîştige pe calea violenţei privilegiile pierdute. Nu a m a i rămas e l e m e n t e l o r noastre reacţionare decît un sin­ g u r mijloc de luptă împotriva oamenilor noi victorioşi: teoria. V ă z î n d u - s e î n n e p u t i n ţ ă de a r e c u r g e la faptă, î n v i n ş i i s-au slujit d e a r m e l e abstracţiei spre a răs­ turna pe noii stăpînitori şi a dărîma o p e r a lor. De aceea r e a c ţ i u n e a r o m â n ă a-luat în c h i p firesc f o r m a teoretică ş i , s a r c i n a e i a f o s t c u atît m a i l e s n i c i o a s ă c u c î t n u a a v u t o i d e o l o g i e o p u s ă de î n v i n s . ' în adevăr, clasa noastră revoluţionară s-a văzut aruncată deodată în viitoarea luptei: ea nu a avut mai înainte răgazul contemplativ de a-şi susţine reven­ d i c ă r i l e pe c a l e t e o r e t i c ă şi a î n t e m e i a , o c u l t u r ă b u r ­ gheză română. Oarecare crîmpeie de frazeologie umaniciale, şi prin oameni ca De Bonald, de Maistre, Thierry, Guizot în Franţa; v. Haller, Zacharia, Savigny, Niebuhr, Schlegel, Schleiermacher în Germania, întreaga viaţă a spiritului fu pusă pe o nouă bază.» W. Sombart, op. cit, p. 47. «în acest chip, după mîndria raţionalistă de la sfîrşitul veacului X V I I I , veacul următor, punîndu-se la şcoala istoriei, trebuia să • ne "reînveţe valoarea evoluţiei spontane.» C. Bougle ' Le Solida-' risme,' Paris, 1907, p. 71.' în ştiinţa socială aceste două ideologii; a două clase stăpînitoare din două veacuri deosebite se1 luptă încă pentru întîietate, sub forma dualismului de forţă creatoa­ re şi determinism sociologic. Credinţa, obişnuită îndeosebi laj sociologii de nuanţă psihologistă, cum că evoluţia . socială poa­ te fi înrîurită şi schimbată prin forţa creatoare a individului,; este în sociologie un rest al raţionalismului, pe care celelalte, ştiinţe l-au alungat de mult. Şi e vădit că nici sociologia nu-şi, poate crea putinţa de a deveni ştiinţă, decît atunci cînd se va emancipa de acest rest al ideologiei burgheze din veacul X V I I I : cînd va părăsi ideea unei intervenţii din afară în cursul evo­ luţiei, cum au făcut şi celelalte ştiinţe pentru domeniul lor.

ţaristă, naturalistă şi cosmopolită, pe care le-au î n ­ t r e b u i n ţ a t r e v o l u ţ i o n a r i i n o ş t r i atît cît a u c e r u t n e v o i l e l u p t e i , nu e r a u de ajuns s p r e a c r e a o a tino f e r ă c u l ­ turală, a d e v e n i i d e o l o g i e n a ţ i o n a l ă . A ş a s e f a c e c ă î n procesul de formare a României moderne întîlnim această privelişte caracteristică: b u r g h e z i a se manifestă n u m a i în practică, iar reacţiunea n u m a i în teorie; c e a d i n ţ i i l u c r e a z ă , c e a d i n u r m ă «critică»: e a a c o p e r e în batjocură societatea noastră burgheză, a cărei nece­ sitate i s t o r i c ă n-a fost în s t a r e să o î n ţ e l e a g ă . Faptul că reacţiunea r o m â n ă n-a avut de învins o ideologie opusă lămureşte îndeajuns puţina temeinicie a o p e r e i sale c u l t u r a l e . D a c ă ar fi t r e b u i t ' s ă î n t r e p r i n d ă o luptă î n d e l u n g ă cu o cultură ridicată pe t e m e l i i o p u s e , m i ş c a r e a n o a s t r ă r e a c ţ i o n a r ă şi-ar f i p e r f e c ţ i o n a t a r m e l e de a t a c şi ar. fi c r e a t o c u l t u r ă n a ţ i o n a l ă s e r i o a s ă , căci e a s e î n d r u m ă d i n c a p u l l o c u l u i - p e b a z a s ă n ă t o a s ă a e v o l u ţ i o n i s m u l u i m o d e r n . D a r în lipsa u n u i a d v e r s a r v r e d n i c d e luat î n s e a m ă , r e a c ţ i u n e a n o a s t r ă s-a m ă r ­ ginit a î m p r u m u t a n u m a i p o z a ştiinţei, a i m p o r t a d i n alte ţări o s u m ă d e f o r m u l e a b s t r a c t e , c a r e î n p a t r i a l o r a v e a u u n c u p r i n s c ă r o r a însă r e a c ţ i o n a r i i n o ş t r i n u l e - a u ' putut da nici u n u l . Deosebitele curente în care se împarte reacţiunea r o m â n ă , p r e z i n t ă t o a t e acelaşi c a r a c t e r : a ) e l e i m p o r t ă f o r m u l e l e l o r a b s t r a c t e d i n străinătate, b ) a c e s t e a b s t r a c ­ ţii sînt î n t r e b u i n ţ a t e a p o i c a u n m i j l o c d e a o s î n d i so­ cietatea n o a s t r ă b u r g h e z ă ; c ) t o a t e a c e s t e c u r e n t e p o r ­ nesc d i n Iaşi ş i s î n t p r e z e n t a t e d e i s t o r i a c u l t u r i i n o a s ­ tre c a f o r m e d e o s e b i t e ale « s p i r i t u l u i c r i t i c » . î n c e p u t u l seriei î l f a c e s o c i e t a t e a l i t e r a r ă « J u n i m e a » 1 .
1 Asupra «Junimii», vezi cercetarea amănunţită «La so­ ciété littéraire Junimea de Jassy, et son influence sur le mou­ vement intellectuel en Roumanie», par Benedict Kanner, Paris, i!)06 (teză de doctorat). «Junimea» e întemeiată în anul 1864, (PI. G. Ibrăileanu socoate însă că «spiritul critic» e anterior: H ar începe de la 1840, (Spiritul critic în cultura românească, •li, 1909, p. 19 şi urm.). Socotim, că trebuie să se facă. deosebire între spirit critic |l activitate critică individuală: Spiritul critic, ca atmosferă i Mll.urală sau. mod obştesc de gîndire, şi-a luat naştere sub for­ ma unei atitudini de dezaprobare a societăţii noastre burgheze; el nu avea deci sens la 1840, cînd aşezămintele criticate nu

252

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

253

Cele două capitale au avut deci fiecare rolul ei s p e ­ cial în dezvoltarea României m o d e r n e : Bucureştii au i n t r o d u s a ş e z ă m i n t e l e b u r g h e z e , iar Iaşii a u introdus f o r m u l e l e culturii noastre, spre a lupta cu e l e î m p o t r i v a acestor aşezăminte. A ş a s-a f ă c u t c ă între societatea n o a s t r ă , m o d e r n ă ş i c u l t u r a n a ţ i o n a l ă p l ă m ă d i t ă î n si­ n u l ei d o m n e ş t e o' duşmănie de m o a r t e ; această cultură şi-a l u a t n a ş t e r e d i n u r a î m p o t r i v a b u r g h e z i e i .

« J u n i m i s m u l este m a i m u l t o stare sufletească vagă, un sentiment, decît o teorie bine definită»1. Această s t a r e s u f l e t e a s c ă şi-a g ă s i t e x p r e s i a î n t r - u n s i s t e m d e gîndire, c o n s t r u i t ă p e c a l e a b s t r a c t ă , a d i c ă d e d u s d i n t r - u n principiu general cu o logică ce nu e totdeauna fără greş. E x p u n e r e a sistemului se găseşte în l u c r ă r i l e au­ t o r i l o r săi n u m a i î n c h i p f r a g m e n t a r ' ş i e n e v o i e să-1 r e ­ c o n s t r u i m n o i d i n a c e s t e p i e s e i z o l a t e s p r e a-1 arăta c a întreg. C a r e e p r i n c i p i u l g e n e r a l c a r e stă l a t e m e l i a a c e s t e i c o n s t r u c ţ i i a b s t r a c t e ? E l s-ar p u t e a numi: principiul continuităţii istorice, al evoluţiei treptate, şi ca în toate a r g u m e n t ă r i l e l o g i c e , j u n i m i ş t i i nu-1 e x p r i m ă n i c i o d a t ă s u b o f o r m ă p r e c i s ă , ci-1 p r e z i n t ă n u m a i ca o m o t i v a r e a a t i t u d i n i i l o r faţă d e s o c i e t a t e a noastră:- a c e a s t ă ati­ tudine ni se dă ca d încheiere l o g i c ă dintr-un a d e v ă r g e n e r a l , a d i c ă d i n p r i n c i p i u l ş t i i n ţ i f i c al" c o n t i n u i t ă ţ i i 2 . Am văzut că Maiorescu, nu fără oarecare pretenţie, prezintă a c e s t p r i n c i p i u c a u n « m o d d e a g î n d i » a l j u n i m i ş i t i l o r şi-1 s o c o a ţ e d e o r i g i n e e n g l e z ă 3 . E î n g ă d u i t însă a ne î n d o i şi de u n a şi de a l t a : i d e e a c o n t i n u i t ă ţ i i li-a intrat ' n i c i o d a t ă în mentalitatea «Junimii», c u m ne v o m încredinţa în ourînd, ci a r ă m a s o s i m p l ă f o r ­ mulă g o a l ă m e m o r i z a t ă de la s c r i i t o r i -străini, şi a c e ş t i a nu englezi4. G. Ibrăileanu, Spiritul critic, p. 97. «In noua noastră organizare am comis • marea greşeală de a nu înţelege adîncul adevăr că nici o reformă nu este ro-r ditoare decît cînd este o continuare a trecutului, şi dacă noi. In loc de a veni să introducem în ţara noastră toate reformele ce le găseam aiurea, fără să studiem, nici trecutul nostru nici moravurile noastre, am fi căutat treptat să îmbunătăţim starea Ot mai înainte, vă asigur că. nivelul civilizaţiei noastre ar; fi l a i sus.» P. Carp, Discursuri, voi. I, p. 297. «Din 'rădăcini pro­ prii, din adîncimi proprii răsare civilizaţia adevărată a unui popor barbar; nu din maimuţărea obiceielor străine, a limbi­ lor străine, instituţiunilor străine.» Eminescu, Articole politice, B, «Minerva», p. 48. Exemple de acest fel pot fi înmulţite •leit. ;l Discursuri, voi. I, p. 45. 4 Ideea continuităţii o datoreşte „Junimea" în mod neîn­ doielnic filozofiei idealiste germane, în care membrii acestei loclctăţi îşi făcuseră educaţia (vezi H. Sanielevici, Studii Cri| W . p- 238). în opera lui Buckle asupra civilizaţiei engleze, o lucrare mult discutată la «Junimea» (Maiorescu, Discursuri,!,
2 1

b) Curentele reacţiunii române
3. Lupta î m p o t r i v a burgheziei române e deschisă d e s o c i e t a t e a i e ş e a n ă « J u n i m e a » , întîi p e c a l e c u l t u r a l ă , în u r m ă pe cale politică. Istoria culturii noastre va p u ­ tea să constate odată, nu cu puţină n e d u m e r i r e , că deşi o p u n e r e a a c e s t o r o a m e n i faţă d e a ş e z ă m i n t e l e -burgheze a avut darul de a c o n v i n g e întreaga noastră l u m e cultă şi a da t o n u l în m i ş c a r e a n o a s t r ă c u l t u r a l ă , t o t u ş i ea nu se bazează, pe nici un. fel de cercetări de fapte. Socie­ tatea noastră m o d e r n ă se reduce, după « J u n i m e a » , la a d o p t a r e a d i n A p u s a u n o r « f o r m e fără f o n d » : a c e a s t vedere a l c ă t u i e ş t e _ astăzi u n e l e m e n t al mentalităţii obşteşti; ea se găseşte pretutindeni, în articolele c e l u i din u r m ă gazetar ca şi în o p e r e l e celui mai serios gînd i t o r . Pe ce se sprijină însă această v e d e r e s o c i o l o g i c ă ? Cercetaţi arsenalul de dovezi făurite spre susţinerea eij g l u m e , persiflări, a l u z i i l a a p a r e n ţ e s o c i a l e s a u i n o v a ţ i i i z o l a t e — iată c e e a ce a c o n v i n s o l u m e , s-a i m p u s d r e p t «ştiinţă» şi a croit bazele unei mişcări culturale. l u a s e r ă î n c ă fiinţă. A u t o r u l însuşi constată, din p u n c t d e ve­ d e r e sociai, o d e o s e b i r e esenţială între critica « J u n i m i i » şi ce a n t e r i o a r ă ( o p . c i t , p. 84—85) şi arată că lupta împotriva înnoirilor sociale este o n o u t a t e faţă de v e c h e a ş c o a l ă ( o p . cit p. 99; d-1 B e n e d i c t K a n n e r e de p ă r e r e că şi c r i t i c a literar î n c e p e toi; cu -«Junimea», căci « R u s ş o , K o g ă l n i c e a n u şi C. N gruzzi s-au m ă r g i n i t n u m a i a c e r e o critică s e v e r ă » . La sociét littéraire Junimea, p. 41 n o t ă ) . O r i c i n e ia în serioasă c o n s i d e r a r e . sensul s o c i o l o g i c al cui toii române în a doua jumătate a veacului X I X nu va put* t ă g ă d u i « J u n i m i i » r o l u l de a fi inaugurat acel spirit critic, ca stâpîneşte î n c ă cultura noastră.

254

Şt. Zeletin V. Reacţiunea împotriva burgheziei române 255

Aşadar, după teoreticienii «Junimii», naşterea so­ cietăţii noastre moderne alcătuieşte un păcat faţă de un adevăr general stabilit de ştiinţa străină: prin in­ troducerea aşezămintelor burgheze, românii au rupt legătura cu propriul lor trecut. Dar cine a săvîrşit acest act de impietate faţă de abstracţiile ştiinţifice? Răs­ punsurile sînt deosebite în formă, dar identice în fond:^ aceşti călcători ai legilor ştiinţei sînt nişte simple «ele­ m e n t e bugetare» (P. Carp), care alcătuiesc «plebea de sus» ( T . Maiorescu): ei sînt «proletari ai condeiului» înstrăinaţi de neam ( M . Eminescu, S. Mehedinţi), un grup ds politicieni interesaţi (C. Rădulescu-Motru). Motivele care au făcut pe aceşti aventurieri politici să oreeze România modernă împotriva datelor ştiinţei, nu sînt deloc curate; după părerea unanimă a junimiştilor, aceste motive sînt: vanitatea de a părea civilizaţi şi m a i ales interesul de a exploata bugetul prin înfiinţarea necontenită de slujbe noi. Dar toate aceste aşezăminte noi rămîn, în fapt, forme fără fond, iluzii fără adevăr; căci formele sociale, importate din afară, nu au schim­ bat nimic în fondul nostru vechi, nu au creat realităţile corespunzătoare. Urmează apoi seria de dovezi: A c a ­ d e m i e fără savanţi, universităţi fără profesori culţi, ş'coli de Bele-Arte fără pictori, teatre fără actori etc. Şi aşa aruncă «Junimea», în cele din urmă, această osîndă de covîrşitoare gravitate asupra societăţii noastre , burgheze: întregul nostru edificiu social se bazează pe un viciu, şi acest viciu este neadevărul 1 . O societate creată de un mănunchi de avenurieri, d i n temeiuri egoiste: acesta e un paradox sociologic atît de vădit, încît ar fi trebuit să se distrugă pe el în­ suşi. D a r ia noi el a trecut drept adevăr, şi un adevăr ştiinţific. Se înţelege că pentru toţi junimiştii prăbu­ şirea acestei societăţi, zidite « p e nisip», era un lucru de la sine înţeles. Trebuie să fi părut acestor oameni, ce şi-au luat sarcina de a lupta în numele ştiinţei, fără, a-i fi pătruns vreodată esenţa, o adevărată monstruo zitate morală că un asemenea edificiu social clădit p
45), junimiştii au putut găsi cel mult întărirea concretă a ace tei idei, cu a cărei formă logică ei erau familiarizaţi din st" diul gîndirii germane. 1 T. Maiorescu, Critice, I, 151.

minciună se devedea totuşi, pe zi ce merge, tot m a i des­ toinic de viaţă. Aici să ne oprim o clipă. Junimiştii au fost deseori chemaţi să conducă treburile publice, au avut în mînă finanţele ţării, deci au fost în situaţia de a pătrunde • î n mecanismul financiar al unui stat burghez. Dar nici unul din ei n-a urmărit pînă la cele din urmă conse­ cinţe această întrebare firească: de unde au luat crea­ torii României moderne banii necesari pentru a între­ ţine vastul aparat social adus din afară? Căci aceşti oameni pot să fi avut multe păcate, dar un lucru e si­ gur: ei nu erau alchimişti, deci nu aveau darul de a preface orice lucru în aur. E drept, junimiştii cred că au răspunsul gata: această « p l e b e » a stors sudoarea ţă­ rănimii, din a cărei muncă întreţine toată comedia pseudocivilîzaţiei adusă la noi. Şi aici răsună cîntul binecunoscut despre soarta ţărănimii, a cărei «singură realitate este suferinţa», şi de care nu se îngrijeşte ni­ meni. Era lucru firesc: orice reacţiune, spre a-şi în­ temeia opoziţia faţă de oamenii noi, este silită a se în­ duioşa la suferinţele clasei rurale, de care face vinovaţi pe noii stăpînitori. La junimişti însă asemenea înduio­ şare insuflă cu atît m a i puţină simpatie, cu cît se ştie că cei mai de seamă între ei nu aveau nici un fel de atingere sufletească cu pătura ţărănească 1 . D a r trecem peste acest fapt, spre a privi răspunsul lor mai deuproape. Banii pentru întreţinerea instituţiilor noi au
1 între motivele reacţiunii junimiste, alături de antipatia faţă de noii veniţi în fruntea ţării, joacă un rol de egală înK c m n ă t a t e şi antipatia faţă de pătura rurală, o antipatie de es­ teţi rafinaţi în faţa urîtului, a înapoierii, a barbariei. în adevăr, dacă junimiştii s-au ridicat împotriva aşezămintelor burgheze, pricina e că ei nu le găseau bune pentru ţărănime; niciodată Insă nu le-a trecut prin minte că aceste aşezăminte n-ar fi bune pentru ei înşişi ( © . Ibrăileanu, op. cit., p. 98). Ei au deci In totul psihologia aristocraţiei medievale: ei concep civilizaKa ca un privilegiu al elitei sociale. Pentru popor au numai desconsiderare: istoria sa naţională nu o cunosc, pentru produHe sale poetice găsesc cuvinte de deriziune (G. Panu, Aminmi, î, p. 235 şi urm.). Numai nevoia de a lupta împotriva uzur•torilor politici a putut face pe aceşti esteticieni aristocraţi, jpostoli ai artei impersonale, să-şi înnăbuşe cît de cît neplă­ cerea ce le-o insufla priveliştea maselor şi să-şi amintească VU K u s p i n e de «realitatea» suferinţei ţăranului.

256

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

257

fost scoşi de la ţărani; acest lucru e l i m p e d e . D a r pentru ca ţăranul să poată plăti i m p o z i t e l e cerute de aceste n e v o i , e l t r e b u i e s ă fie p u s î n p o z i ţ i e a-şi v i n d e p r o ­ d u s e l e s o l u l u i ; altfel n u s e p o a t e s c o a t e n i m i c d e l a d î n s u l , c h i a r d a c ă ar fi tras pe r o a t ă . Şi aici se des c h i d e o p e r s p e c t i v ă n o u ă , i m e n s ă : aşadar n o i i s t ă p î n i t o r i a u a v u t ş i altă p r o b l e m ă d e r e z o l v a t , p e l î n g ă i n t r o d u c e r e a f o r m e l o r fără f o n d ; e i a u t r e b u i t s ă i n t e h s i fice legăturile noastre comerciale cu Apusul, să creeze în acest s c o p întregul aparat de căi de c o m u n i c a ţ i e şi i n s t i t u t e d e credit,, d e c i s ă d e z v o l t e u n î n t r e g c a p i t a l i s m n a ţ i o n a l , c o m e r c i a l şi b a n c a r . D a r a c e a s t a nu m a i e o i l u z i e , c i o f o r m i d a b i l ă realitate, d i n c a r e s e d e z v o l t ă î n t r e a g a n o a s t r ă v i a ţ ă s o c i a l ă s u b n o u l r e g i m . N u este deci a d e v ă r a t că societatea noastră burgheză ar fi l i p s i t ă d e f o n d u l c o r e s p u n z ă t o r ; o r i c e spirit c u c u l t u r ă s o c i o l o g i c ă p o a t e p r i c e p e c ă fără u n a s e m e n e a f o n d e a n i c i n u s-ar f i p u t u t naşte. Ş i d a c ă b u r g h e z i a n o a s t r ă , pe lîngă politica ei c o n s e c v e n t burgheză, ne-a mai dă­ r u i t ş i f o r m e g o a l e , j u n i m i ş t i i — c a o a m e n i d e ştiinţă — ar fi t r e b u i t să c e r c e t e z e n e v o i a , am p u t e a z i c e fa­ talitatea istorică, ce a silit-o să a l t o i a s c ă în acest mo o p ă t u r ă parazitară pe b u g e t u l ţării. « R e a c ţ i u n e a « J u n i m i i » s-a f o r m a t d e c i p e alături d e c e r c e t a r e a f a p t e l o r . E a s e d e z v ă l u i e , l a l u m i n a analizei ca un s i m p l u gest logic, o indignare intelectuală a u n o r c a p e t e abstracte, c a r e s o c o t c ă e v o l u ţ i a s o c i a l ă a Ro-i m â n i e i a fost î n d r u m a t ă î m p o t r i v a a d e v ă r u l u i ştiinţific. D a r c î n d o c u l t u r ă ş t i i n ţ i f i c ă se î n c u m e t e a z ă a se ri­ dica î m p o t r i v a faptelor, se înţelege de la sine că ea tre­ b u i e să aibă o serioasă meteahnă. Şi în adevăr, c u l t u n j u n i m i ş t i l o r s e r e d u c e l a u n s i m p l u f o r m a l i s m : e a con­ stă î n t r - u n m ă n u n c h i d e f o r m u l e g e n e r a l e , î m p r u m u ­ t a t e d e l a a u t o r i străini, î n c a r e e i s o c o t c ă s e c o n c e n ­ t r e a z ă î n t r e a g a r e a l i t a t e a ştiinţei. D e a c e e a e i d a u sub­ s t a n ţ ă a c e s t o r abstracţii şi le f a c a p o i o a r m ă de lupţi î m p o t r i v a f a p t e l o r c o n c r e t e . J u n i m i s t u l o s î n d e ş t e seurl o fabulă, o d r a m ă , o p o e z i e , o s t a r e s o c i a l ă , d a c ă a c e s l t e a c o n t r a z i c o a n u m i t ă d o g m ă stabilită d e c u t a r e a u t o ] g e r m a n 1 . Ş i aşa a b s t r a c ţ i i l e p e c a r e m u n c a ştiinţifici
1

l e s c o a t e clin f a p t e sînt î n t o a r s e d e j u n i m i ş t i î m p o t r i v a f a p t e l o r însăşi. A t i t u d i n e a l o r î m p o t r i v a societăţii n o a s ­ tre b u r g h e z e e u n c a z s p e c i a l a l a c e s t e i m e t o d e g e n e ­ rale: junimiştii osîndesc burghezia r o m â n ă fiindcă exis­ tenţa ei c o n t r a z i c e , o r i li sa p a r e a c o n t r a z i c e , un p r i n ­ c i p i u ştiinţific. A c e a s t a însă nu m a i e a t i t u d i n e ştiinţifică, e p o z ă ştiinţifică. 4. Cu « J u n i m e a » , reacţiunea împotriva burgheziei r o m â n e p l u t e ş t e î n c ă î n aer. J u n i m i ş t i i sînt o a m e n i f o r ­ maţi în străinătate; ei nu şi-au c u n o s c u t , n i c i nu p a r a fi simţit v r e o p l ă c e r e de a-şi c u n o a ş t e ţara. în lipsă de 0 c u n o a ş t e r e d i r e c t ă a stării n o a s t r e s o c i a l e , ei au în­ c e r c a t să O î n ţ e l e a g ă pe c a l e . d e d u c t i v ă : a n u m e , t r ă g î n d concluzii asupra ei din f o r m u l e l e m e m o r i z a t e în G e r ­ m a n i a . A ş a s e f a c e c ă aceşti o a m e n i a u r ă m a s t o a t ă viaţa străini î n ţara l o r : prinşi î n l u m e a l o r abstractă, ci şi-au d e s c o n s i d e r a t patria, c a r e ' p ă r e a a nu c o r e s ­ p u n d e acestei l u m i de f a n t o m e nevăzute. E d r e p t că şi j u n i m i ş t i i au a f i r m a t n e v o i a de a stu­ dia t r e c u t u l p e n t r u î n ţ e l e g e r a p r e z e n t u l u i , şi n i c i nu se ¡mtea altfel: n u a f i r m ă ş i i d e a l i s m u l r o m a n t i c g e r m a n acelaşi l u c r u ? D a r această a f i r m a ţ i e a r ă m a s la j u n i ­ 1 mişti, ca t o a t e c e l e l a l t e , o a b s t r a c ţ i e g o a l ă . A i c i a p a r e n a ţ i o n a l i s m u l , ca î n t r e g i r e firească şi n e c e s a r ă a j u n i ­ mismului: cu el reacţiunea pierde caracterul ei exotic, se aşează pe b a z a c o n c r e t ă a i s t o r i e i n a ţ i o n a l e şi f a c e sforţări d e a î n d r u m a p r e z e n t u l p e t e m e i u l c e r c e t ă r i i . t r e c u t u l u i . In n a ţ i o n a l i s m , p r i v i t ca a t i t u d i n e faţă de evoluţia socială, întîlnim cea dintîi încercare serioasă de a î n d r u m a cultura r o m â n ă pe bazele istorismului evoluţionist m o d e r n . . D a r î n v r e m e c e n o u l c u r e n t săvîrşeşte o m a r e o p e r ă 1 lozitivă, e l n u p o a t e î n d e p ă r t a l i p s u r i l e c e l u i v e c h i , p e care-1 c o n t i n u ă . Ieşit d i n c e r c u l t i n e r i l o r j u n i m i ş t i , c a r e n u p u t e a u i e r t a c e l o r bătrîni d e s c o n s i d e r a r e a p o p o r u l u i «Junimea era convinsă că numai prin cunoaşterea exac­ ţii n trecutului se.putea prepara în chip sistematic viitorul Romiiniei, căci trecutul ne învaţă ceea ce se poate potrivi cu geniul poporului.», B. Kanner, La société littéraire Junimea, p 66. Acelaşi autor observă însă (p. 49) că istoria e tocmai partea M;ibă a «Junimii».
1

G. Panu, op. cit., p. 320—321.

258

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

259

şi a i s t o r i e i sale 1 , n a ţ i o n a l i s m u l păstrează caracterul l i m p e d e reacţionar: în el studiul trecutului se preface î n idealizarea t r e c u t u l u i ş i d e g r a d a r e a p r e z e n t u l u i . C u alte c u v i n t e , n a ţ i o n a l i s m u l n u p r i v e ş t e c u n o a ş t e r e a tre-l c u i u l u i , l a fel c u e v o l u ţ i o n i s m u l ştiinţific, c a u n mij-ş l o c de a înţelege, ci ca un m i j l o c de a defăima p r e z e n t u l , ; c ă r u i a n u - i p o a t e i e r t a c ă a d i z o l v a t v e c h i l e f o r m e ăel v i a ţ ă n a ţ i o n a l ă . P r i n aceasta, r e p r e z e n t a n ţ i i n o u l u i eu^i rent d o v e d e s c că n-au izbutit a se pătrunde de spiritul: ştiinţei, n - a u î n ţ e l e s c ă o r i c e f o r m ă d e v i a ţ ă s o c i a l ă s e n a ş t e c u n e c e s i t a t e , a ş a c ă c e r c e t ă t o r u l a r e o b l i g a ţ i a săi o e x p l i c e , nu să o c r i t i c e . Pe scurt, n a ţ i o n a l i s m u l e sen-j timental, nu o b i e c t i v ; critic, nu ştiinţific: el e x p r i m ă jalea după trecut, nü năzuinţa viguroasă către viitor2. Spiritul reprezentativ care a desăvîrşit la n o i ideea naţionalistă este p o e t u l E m i n e s c u . M e m b r u al « J u n i m i i » , d a r b ă t î n d c ă i l e s a l e p r o p r i i p e alături d e d o g m e l e m a ­ gistrilor, el prezintă naţionalismul cu toate m u l t i p l e l e sale t r ă s ă t u r i : i s t o r i c , r o m a n t i c , p e s i m i s t ; s e n t i m e n t a l , i u b i t o r d e n e a m , r e l i g i o s , s t r e i n o f o b . T o a t e a c e s t e tră­ sături a l c ă t u i e s c , c u m l e s n e s e p o a t e v e d e a , u n t o t su­ f l e t e s c : starea s u f l e t e a s c ă d e j a l e p e n t r u t r e c u t u l n a ­ ţional curat, distrus pentru totdeauna de noii stăpînitori. î n d e o s e b i , c e e a c e i e s e l a iveală^ î n n o u a f o r m ă a r e aeţiunii e ura î m p o t r i v a străinilor: aventurierii poli­ tici, o a r e d u p ă « J u n i m e a » a u c r e a t n o u l r e g i m s o c i a l , a p a r d e astădată c a n i ş t e e l e m e n t e d e o r i g i n e străină, ; care, n-au priceput geniul neamului nostru şi de aceea
1 între junimiştii bătrîni şi cei tineri se întîmplau chiar, din această pricină, «ciocniri în credinţe şi în doctrine» (Panu, Amintiri, I, 234). Abia după ce veteranii fură absorbiţi de po­ litică, curentul celor tineri putu să se impună, aşa că programul prelegerilor publice din anul 1874 «constituia triumful juni­ miştilor noi asupra celor vechi, izbînda ideilor naţionale, faţă cu cele vechi ale culturii umanitare. Noi românii reuşiserăm în fine ea să dăm. o notă n o u ă în Junimea» (Panu, op. cit., p. 131). 2 «Patriotismul nu este iubirea ţărînei, ci iubirea trecutu­ lui.» (Eminescu, Articole politice, p. 115). «Orice civilizaţie ade»J vărată nu poate consista decît într-o parţială întoarcere la trecut, la elementele bune, sănătoase, proprii de dezvoltare.». (Eminescu, op. cit., p. 49), De aceea poetul cere o refaceare, ol dacizare a tuturor aşezămintelor noastre după spiritul trecu­ tului naţional (p. 135).

1-uu "=distrus v e c h i l e a ş e z ă m i n t e , i-au n e s o c o t i t v e c h i l e d i ti n e 1 . Reprezentanţii de m a i tîrziu ai naţionalismului sînt personalităţi strălucite, c a r e p r i n puterea şi căldura c u vintului a u ştiut s ă p r e f a c ă a c e s t m o d d e g î n d i r e î n t r - u n puternic curent. D a r , p e cît n e p u t e m orienta î n litera­ tura r e s p e c t i v ă atît d e f r a g m e n t a r ă , n i c i u n u l n - a î m b o g ă ţ i t Ideoa n a ţ i o n a l i s t ă c u u n e l e m e n t n o u 2 . E r a ş i p e s t e p u ­ tinţă; c ă c i p r i n însăşi f i r e a l u c r u r i l o r , r e a c ţ i u n e a î m ­ potriva b u r g h e z i e i n u poate primi în c o n ţ i n u t u l ei, u r i u n d e s-ar p r o d u c e , d e c î t u n a n u m i t n u m ă r d e î n Mii.şiri, ş i l a n o i E m i n e s c u l e - a g î n d i t p î n ă l a sfîrşit p e toate. C e l o r m a i t î r z i u v e n i ţ i p e c ă i l e sale, n u l e ra­ ţiunea decît a p u n e greutatea autorităţii l o r p e n t r u răspmdirea ideii naţionaliste. Rămînea- de împlinit un serios g o l în n o u l c u r e n t : ilnngerea tuturor e l e m e n t e l o r într-un sistem de g î n illre s p r i j i n i t pe p r i n c i p i i g e n e r a l e . A c e s t l u c r u 1 -a fa­ rul d-1 C . R ă d u l e s o u - M o t r u , s i n g u r u l g î n d i t o r s i s t e m a ­ tic p e c a r e 1-a p r o d u s r e a c ţ i u n e a r o m â n ă . F a ţ ă d e o p e r a V trebuie să ia atitudine o r i c i n e u r m ă r e ş t e n a ţ i o n a ­ li.mul ca întreg. P r i n t r - o cercetare amănunţită, a c e s t ' Hnulitor î n c e a r c ă să d o v e d e a s c ă : a) că v e c h i l e n o a s t r e se vedea îndeosebi articolul celebru: Pătura suprapusă, încheiere este: «©eniul neamului nostru e o carte cu fete peceţi pentru generaţia dominantă». (Op. cit., p: 139). ' D-1 S. Mehedinţi (între altele, Poporul, p. 156) şi d-1 C. R â lUloscu Motru (Cultura română şi politicianismul, p. 170) se i. [oră de-a dreptul la Eminesou. D-1 N. Iorga, care prin autoritatea cuvîritului său vorbit şi « i i . a făcut mai mult ca oricine altul pentru răspîndirea ideii jâţlonaliste, a căutat să-şi deschidă o cale proprie: d-sa prifuic ca protagonist al curentului naţionalist pe Kogălniceanu, • • l dintîi scriitor care a formulat la noi concepţia evoluţiei o r Mltlcc treptate, desigur, tot sub influenţa gîndirii germane. 1 i Doctrina Naţionalistă, 1922, edit. Cultura Naţională. Nu intră în cadrul acestei cercetări naţionalismul lui Aurel Ptlpovici, care nu s-a născut din împrejurările speciale ale IVoluţlei noastre sociale, ci are un caracter exotic,, dedus din ÎDMulderaţii generale. A. Popovici nu se mărgineşte a tăgădui •llifiitiitea aşezămintelor democratice burgheze in România pepiiin face reacţiunea noastră — , ci se ridică împotriva demo•Mţlfi în genere. Vezi Naţionalism sau Democraţie, o critică a iţiei moderne, Bucureşti; 1910. ' Cultura română şi politicianismul, Bucureşti, 1904.
0
1

cftrui

A.

260

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

261

instituţii erau potrivite cu sufletul românesc, b) că între noile aşezăminte burgheze şi sufletul român domneşte o desăvîrşită contrazicere: sufletul nostru a păstrat înainte trăsăturile sale rurale în noua haină burgheză, care presupune metodă în muncă, calcul şi economie; c) în consecinţă, aşezămintele noastre moderne alcătu­ iesc o simplă «schimbare de decor», un fenomen de « m i ­ metism social». Şi pentru ca aceste încheieri să capete o deosebită savoare, autorul recurge la metoda c o m ­ parativă şi arată că la japonezi, la chinezi şi la negrii din Africa întănim în totul acelaşi fenomen ca în so­ cietatea noastră: şi aceştia au îmbrăcat costumul vieţii, europene, dar au păstrat sub el instinctele lor neatinse., Ca o subliniere a acestor vederi, răsună la tot pasul.; vechiul refren: cei ce au săvîrşit această schimbare de decor sînt nişte politicieni străini de neam, care prin aceasta au urmărit interesul lor în dauna ţării. Fără îndoială, lucrarea d-lui Motru e o analiză psi­ hologică adîncă, şi cercetările sale asupra dizarmoniei între sufletul nostru rural şi aşezămintele noastre bur­ gheze fac parte dintre lucrurile care rămîn. Dar e vădit că cultura sa, cu deosebire psihologică, nu era de na­ tură a-i înlesni o interpretare istorică justă a acestei stări sociale. Pentru aceasta era de trebuinţă o îndelet nicire amănunţită cu evoluţia capitalismului modern. D aici d-sa ar fi putut să vadă că la începuturile burghe ziei sufletul rural rămîne peste tot în urma vremii ş că statele respective sînt silite să recurgă la mijloac de constringere spre a-1 pune în armonie cu noile nevoi Fierul roşu, vinderea ca sclav, spînzurarea, au - avut, printre aite m u l t e mijloace de acelaşi fel, rolul lor îh această operă de armonizare sufletească, nu în Africa, nici în Asia, c i ' î n ţările civilizate ale Apusului: în An-, glia, Franţa, Olanda. Nicăieri instituţiile burgheze nu au izvorît din nevoile sufleteşti ale popoarelor, ci din ne-1 voile capitalismului; armonizarea deplină a acestor in stituţii cu psihologia populară a fost o operă treptată anevoioasă, cu mult mai anevoioasă la noi, unde "evo­ luţia vertiginoasă a capitalismului a lăsat evoluţia su f letească, totdeauna mai greoaie, cu mult în urmă.

5. Spre deosebire de vechea reacţiune junimistă, care stătea deasupra deosebirilor de naţionalitate, noua reac­ ţiune în forma naţionalismului este streinofobă, îndeo­ sebi antisemită. Atît de mult s-a accentuat în noul curent această notă, încît s-a părut uneori că ea ar alcătui caracterul de seamă al naţionalismului, care în fapt îşi datoreşte fiinţa altor nevoi, de natură socială. Ura împotriva străinilor e un fenomen general la începutul oricărei burghezii 1 . Chiar şi Anglia, patria li­ beralismului, a cărei religie naţională a putut fi con­ siderată ca o specie de iudaism, a tratat odată pe evrei ,1a fel cu Spania 2 . Decît, englezii şi-au schimbat mai tîrziu sentimentele faţă de străini în m o d radical, şi aceasta i-a ferit de a împărtăşi soarta sorei noastre la­ tine de peste Pirinei. Această ură a ţărilor agricole împotriva străinilor e foarte firească. Peste tot, străinii sînt acei care creează bazele burgheziei, şi prin aceasta ale constituţiei şi cul­ turii democratice 3 . Dar străinul care vine dintr-o ţară industrială înaintată într-o ţară agricolă înapoiată aduce cu sine o formidabilă forţă de distrugere: capitalismul. De îndată ce primeşte acest ferment, ţara agricolă intră în proces de dizolvare. Şi atunci furia tuturor o a m e « L a toate popoarele găsim străini ca primii negustori. D a r la popoarele înapoiate străinul trece ca duşman.» L. Brentano, Vie Anfănge des modernen Kapitalismus, p. 15. 2 In Anglia, ca peste tot, cei dintîi capitalişti au fost evreii (Cîibbins, The industrial history of England, p. 35). Alungaţi la Început din pricina urii populare, reprimaţi sub Cromwell, d n d s-a făcut prima încercare de naturalizare, întreaga popu­ laţie a fost cuprinsă de spaimă. (Sombart, Die Juden, etc, p. M8). Sombart, Der moderne Kapitalismus, ed. III, 821. Opera aduce cercetări amănunţite . asupra inilor în dezvoltarea burgheziei.
:i 1

voi. I, rolului

2, p. stră­

afla în mîinile străinilor. Aceştia au creat puterea navală, şi Hn aceasta democraţia cea mai înaintată pe care o cunoaşte Koria: cea ateniană. Avînd în mîinile lor toate industriile, ei mu jucat de aici un rol covlrşitor în crearea monumentelor artei «•lene. Le travail dans la Srece ancienne, p. 223—229.

B,C. —' întreaga avere imobiliară: comerţul, industria, banca se

lului străinilor — a «metecilor» — în civilizaţia democratică îneacă, pe care o socotim de obicei cea mai pură creaţie a ge­ mului elen. în epoca de înflorire a Greciei — sec. V şi IV

Nespus

de instructive sînt cercetările lui Glotz asupra ro­

262

Ş'i. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

263 o aveau

nilor, care se v ă d scoşi din v e c h e a l o r aşezare socială, s e d e z l ă n ţ u i e î m p o t r i v a a u t o r i l o r străini a i a c e s t u i d e ­ zastru. N u ' a u f o s t a c u z a ţ i ş i l a n o i e v r e i i d e a n e d i s ­ t r u g e ţ a r a ? N a ţ i o n a l i s m u l a a v u t î n s ă i n s p i r a ţ i a de a e x t i n d e această ură şi asupra n o i l o r noştri stăpînitori, p e t e m e i u l c ă ş i a c e ş t i a sînt străini d e n e a m şi-i d i s t r u g v e c h i u l m o d d e viaţă f i i n d c ă nu-1 p r i c e p . E d r e p t , p ă t u r a n o a s t r ă s o c i a l ă de sus s-a î m p e s t r i ­ ţat c u e l e m e n t e s t r ă i n e ; e iarăşi d r e p t c ă a c e a s t ă p ă - ' t u r ă străină m î n u i e ş t e u n c a p i t a l i s m c a r e î n c ă p ă s t r e a z ă caracterul destructiv: dar ce d o v e d e ş t e aceasta din p u n c t d e v e d e r e ştiinţific? P r e t u t i n d e n i b u r g h e z i a e străină ş i a r e l ă î n c e p u t u n r o l d e s t r u c t i v . M a i m u l t , sînt s o ­ c i o l o g i c a r e c r e d c ă o r i c e clasă s t ă p î n i t o a r e a f o s t ' d e o r i g i n e străină, ş i î n a c e a s t ă s u b j u g a r e a u n e i r a s e d e c ă t r e alta a r sta p r o c e s u l n a t u r a l a l e v o l u ţ i e i s o c i a l e 1 . Situaţia R o m â n i e i nu e deci o excepţie, c u m se declara adesea. P r i c i n a a c e s t e i a n t i p a t i i faţă d e n o i i s t ă p î n i t o r i e , î n r e a l i t a t e , alta: n a ţ i o n a l i ş t i i v ă d a c t u a l a o r d i n e s o ­ c i a l ă p r i n p r i s m a v e c h i u l u i s u f l e t r u r a l . S e ştie că, d e o b i c e i , d a c ă v e c h i u l b o i e r e r a b u n r o m â n , e l trata m a i b i n e p e ţăranii săi d e c î t u n s t ă p î n i t o r d e o b î r ş i e străină. T o t astfel s e s o c o a t e ş i a c u m , c ă d a c ă o l i g a r h i a n o a s t r ă ar fi c o m p u s ă din r o m â n i neaoşi, î n - v i n e l e cărora ar c u r g e a c e l a ş i s î n g e c a ş i în' ţăran, e a a r a v e a m a i m u l t ă î n ţ e l e g e r e ş i î n d u r a r e faţă d e n e v o i l e p o p o r u l u i . D a r a l c ă t u i n d u - s e d i n străini, fără n î c i o a t i n g e r e sufle-, tească cu masele, aceştia î n d r u m e a z ă p o p o r u l î m p o t r i v a firii şi n e v o i l o r sale: M a i e n e v o i e să arătăm pe ce adîncă neînţelegerei se bazează această iluzie? N o u a noastră pătură c o n d u » c ă t o a r e n u s e m a i a l c ă t u i e ş t e - d i n m o ş i e r i , c i d i n mînui-l tori ai capitalului. D a r capitalismul nu are nici sufleţi n i c i n a ţ i o n a l i t a t e , n i c i s i m p a t i i s p e c i a l e : el e o f o r ţ a socială obiectivă, impersonală, cu legi neînfrînte de d e z l v o l t a r e , c a r e n u atîrnă d e n a ţ i o n a l i t a t e a c e l u i ce-1 c o i » d u c e . î n s o c i e t a t e a b u r g h e z ă n u sînt i n d i v i z i , c i forţii s u p e r i o a r e c a r e r o b e s c p e i n d i v i z i . D e a c e e a aici d e o l
1

«ebirile naţionale nu au î n v e c h i u l r e g i m agrar.

însemnătatea

pe

care

A d ă u g ă m că naţionalismul reacţiunii trebuie deose­ bit c u grijă d e naţionalismul burgheziei, de naştere mult mai v e c h e . în adevăr, există două ideologii na­ ţ i o n a l i s t e : u n a ieşită d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i , alta d i n n e v o i l e r e a c ţ i u b i i î m p o t r i v a c a p i t a l i s m u l u i . A m arătat, in cercetările noastre, fazele s u c c e s i v e ale naţionalis­ m u l u i ieşit d i n n e v o i l e c a p i t a l i s m u l u i n o s t r u ş i i m p u s de b u r g h e z i e ca aspiraţie o b ş t e a s c ă a ţării; a c e s t a a fost r e a l i z a t î n p a r t e p r i n c e l e d i n . u r m ă d o u ă r ă z b o a i e . Naţionalismul burgheziei, concretizat mereu într-un « i d e a l n a ţ i o n a l » , c e r e u n stat m o d e r n , u n i t a r ş i n e a t î r at, în l i m i t e l e n a ţ i u n i i şi t r ă i n d p r i n el însuşi; n a ţ i o alismul r e a c ţ i u n i i c e r e însă ca a c e s t stat să nu-şi î m ­ p r u m u t e o r g a n i z a ţ i a d i n afară, c i s ă şi-o d e r i v e d i n sufletul p o p o r u l u i ş i r e s p e c t u l t r e c u t u l u i . S î n t a i c i î n luptă d o u ă c o n c e p ţ i i o p u s e , c u d e o s e b i r e a c ă n a ţ i o n a ­ lismul b u r g h e z i e i a f o s t i m p u s d e c a p i t a l i s m c a a s p i ­ raţie n a ţ i o n a l ă ş i p r e f ă c u t î n f e r m e n t d e r ă z b o a i e s p r e li. d e v e n i realitate, în v r e m e ce n a ţ i o n a l i s m u l r e a c ţ i u n i i (i rămas c o n c e p ţ i a unui m ă n u n c h i de intelectuali care ar a c r e d e că el ar fi s i n g u r a f o r m ă a c e e a ce se î n elege p r i n riciţionalism.' 6. Ca şi « J u n i m e a » , n a ţ i o n a l i s m u l t ă g ă d u i e ş t e c-rice funcţie s o c i a l ă n o i i n o a s t r e c l a s e s t ă p î n i t o a r e , d i s t r u ­ gătoare fără e v l a v i e a t r e c u t u l u i r o m â n e s c c u r a t , a d ă u ­ gind în acelaşi t i m p şi învinovăţirea de înstrăinare de neam. Tăgăduirea rolului istoric al burgheziei române" este p a r t e a c e a m a i g r a v ă ş i t o t o d a t ă c e a m a i p o p u l a r ă Jn r e a c ţ i u n e a n o a s t r ă ; în a c e a s t ă p r i v i n ţ ă se î n t î î n e s c lOate c u r e n t e l e r e a c ţ i o n a r e , fără d e o s e b i r e . D e a c e e a «slăzi o r i c e r o m â n c u l t e c o n v i n s c ă p ă t u r a n o a s t r ă c o n d u c ă t o a r e n u a r e alt r o l s o c i a l d e c î t e x p l o a t a r e a b u ­ nelului, c ă e g r e a d e t o a t e p ă c a t e l e m o r a l e d e p e l u m e , ffiră a a v e a î n s c h i m b v r e o calitate. Faţă d e aceasta, boierimea v e c h e apare într-o l u m i n ă de .hotărîtă s u p e ­ rioritate m o r a l ă , socială, naţională.. . T r e b u i e s ă o b s e r v ă m , î n a i n t e d e toate, c ă e g r e u d e înţeles c u m s-au p u t u t i m p u n e ş i m e n ţ i n e l a c î r m a ţării in Ic o a m e n i care nu au nici o funcţie-socială; al d o i -

L. ©umplowitz, Der Rassenkampf.

264

Şt. Z e l e t i n

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

265

i e a , c ă e v o l u ţ i a R o m â n i e i m o d e r n e a m e r s atît d e r e p e d e ş i d e sigur, î n c î t e a d e v i n e o a d e v ă r a t ă e n i g m ă , d a c ă se admite că noua pătură stăpînitoare are numai lip-' suri şi n i c i o calitate. T r e b u i e să fie d e c i , la b a z a a c e s ­ tei atît de p e s i m i s t e c o n c e p ţ i i , o n e î n ţ e l e g e r e . Ş i î n a d e v ă r , este. C e . s e î n ţ e l e g e , d e fapt, c î n d s e afirmă că v e c h e a b o i e r i m e era mai b u n ă decît noii s t ă p î n i t o r i ? A n u m e c ă b o i e r i i s-au p u r t a t c u p o p o r u l m a i p u ţ i n v i t r e g c a u r m a ş i i l o r d e azi. S ă a d m i t e m c ă a c e s t f a p r a r fi, d i n p u n c t d e v e d e r e i s t o r i c , d e p l i n d o ­ v e d i t — deşi nu e. D a r p a r e m e n i r e a i s t o r i c ă proprie, specifică, a u n e i c l a s e b u r g h e z e , este a c e e a de a r e z o l v a p r o b l e m e ţărăneşti? O r i c i n e p o a t e v e d e a că aici naţio­ nalismul priveşte r e g i m u l nostru m o d e r n p r i n prisma' v e c h i u l u i r e g i m a g r a r şi j u d e c ă f u n c ţ i a s o c i a l ă a bufi gheziei în analogie cu funcţia pe care o avea atunci b o i e r i m e a : a c e e a d e - a p u r t a d e g r i j ă d e p ă t u r a rurală. O ' s o c i e t a t e m o d e r n ă a r e î n s ă alt c a r a c t e r ş i c l a s a e i stăd pînitoare altă menire socială: anume aceea de dezvolta nrc capitalism indigen. A c e s t a e s t e f a c t o r u l e c o n o m i c care plămădeşte societăţile m o d e r n e şi hotărăşt d e soarta l o r : însăşi r e l a ţ i i l e n o i l o r s t ă p î n i t o r i faţă d ţărănime trebuie cercetate şi lămurite din acest p u n e de vedere. Pentru a înţelege rolul istoric al noii noastr' clase stăp'nitoare trebuie să se urmărească activitate ei de dezvoltare a unui capitalism r o m â n propriu, ms nit a emancipa R o m â n i a de sub dominaţia străinilo' ş i a-i c r e a u n l o c d e c i n s t e î n t r e s t a t e l e m o d e r n e . Şiî n d e p l i n i t n o u a clasă s t ă p î n i t o a r e a c e a s t ă f u n c ţ i e , sinj " g u r a î n c a r e stă r o l u l e i i s t o r i c p r o p r i u ? C e l Ce a u r m ă r i t c e r c e t ă r i l e n o a s t r e t r e b u i e să a j u n g l a încheierea" n u n u m a i c ă b u r g h e z i a n o a s t r ă şi-a î m p l i . n i t m e n i r e a , d a r c ă şi-a î m p l i n i t - o î n t r - u n m o d c a E v a f a c e a d m i r a ţ i a v r e m u r i l o r v i i t o a r e . C u c î t e v a de! c e n i i în u r m ă , R o m â n i a era o r e g i u n e o r i e n t a l ă : W a v e a căi d e c o m u n i c a ţ i e , n u a v e a o m o n e d ă n a ţ i o n a l unitară, nu avea aşezăminte de credit, şi c e e a ce esl m a i g r a v : nu a v e a n i c i oameni p e n t r u a întreprind! r e z o l v a r e a a c e s t o r g r e l e p r o b l e m e , i m p u s e î n m o d fo: ţat d e r e l a ţ i i l e c u c a p i t a l i s m u l străin. Ş i a c u m ? P e s p u ţ i n t i m p R o m â n i a v a sta p e p i c i o a r e l e e i p r o p r i i , , un c a p i t a l i s m n a ţ i o n a l d e s t o i n i c a-i satisface t o a t e n

voile, scutind-o de a mai recurge la mijloacele de p r o ­ d u c ţ i e s c u m p p l ă t i t e a l e străinătăţii. O a s e m e n e a f a p t ă istorică, î n t r - u n atît d e s c u r t t i m p , n u a î n d e p l i n i t - o încă nici o b u r g h e z i e e u r o p e a n ă . Se v e d e deci bine că spre a înţelege R o m â n i a m o ­ d e r n ă t r e b u i e să î n c e t ă m a o p r i v i de la n i v e l u l v e c h i u ­ lui r e g i m şi a i g n o r a p r o b l e m e l e ei p r o p r i i , Istoria naş­ terii României moderne este istoria dezvoltării capita­ lismului naţional. Numai în această l u m i n ă se- p o a t e stabili r o l u l i s t o r i c a l n o i i n o a s t r e clase s t ă p î n i t o a r e . Căci fiecare clasă socială are rolul ei p r o p r i u şi funcţia ei s p e c i a l ă în c a d r u l s o c i e t ă ţ i i pe c a r e o c o n d u c e . 7. în mişcarea noastră de reacţiune î m p o t r i v a b u r ­ gheziei, nici unul din curentele venite m a i înainte sau mai î n u r m ă n u s e p o a t e a s e m ă n a c u n a ţ i o n a l i s m u l î n privinţa r o l u l u i s o c i a l . I d e e a n a ţ i o n a l i s t ă a i z b u t i t să cîştige u n n u m ă r i m p u n ă t o r d e t a l e n t e s t r ă l u c i t e c a r e , printr-o v i g u r o a s ă p r o p a g a n d ă î n v o r b ă ş i î n scris, a u : întreţinut în l u m e a n o a s t r ă c u l t ă o a t m o s f e r ă de p r o ­ nunţat s e n t i m e n t a l i s m r u r a l . P e a c e a s t ă a t m o s f e r ă s-au putut altoi î n u r m ă ş i alte c u r e n t e r e a c ţ i o n a r e , a s i g u iindu-şi o i z b î n d ă l e s n i c i o a s ă . P i l d a t i p i c ă o dă p o p o ­ ranismul: e x o t i c prin o r i g i n e şi caracter, o b s c u r în nă­ z u i n ţ e l e s a l e s o c i a l e , n o u l c u r e n t a p u t u t f i sădit p e I ( T e n u l a t m o s f e r e i n o a s t r e sufleteşti rurale, devenind astfel o p l a n t ă p a r a z i t a r ă c e - ş i d a t o r este a p a r e n ţ a de viaţă s e v e i trase d i n m i ş c a r e a n a ţ i o n a l i s t ă . a) P o p o r a n i s m u l e de o r i g i n e r u s ă şi a r e un î n ţ e l e s l i m p e d e n u m a i î n p a t r i a sa. N ă s c u t î n a l t r e i l e a sfert ni v e a c u l u i X I X , el înfăţişează sforţarea de a găsi p e n ­ tru R u s i a o f o r m u l ă p r o p r i e d e e v o l u ţ i e s o c i a l ă , d e o ­ sebită de a c e e a a ţ ă r i l o r A p u s u l u i . Şi c o n s t i t u ţ i a a g r a r ă ii R u s i e i p ă r e a a da a c e a s t ă p o s i b i l i t a t e . C ă c i pe c î n d In A p u s c o m u n i s m u l a g r a r p r i m i t i v a f o s t p e s t e t o t distrus p r i n d e z v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i , î n R u s i a e l s e pîistrează î n c ă s u b f o r m a mirului; aici p r o p r i e t a t e a p r i ­ vată de p ă m î n t este o e x c e p ţ i e 1 . S-a n ă s c u t astfel i d e e a [ ( A p e c î n d ţările a p u s e n e v o r t r e b u i să-şi d e s c h i d ă c a J. Delevsky, Les idees des «narodniki» tl'Kconomie Politique», 1921, no. 4, p. 432.
1

russes, în

«Revue

Şt. Zeîetin

V. P.eacţiunea împotriva burgheziei române

267 evoluţia, dreptul că în

lea prin capitalism către f o r m a superioară de viaţă a s o c i a l i s m u l u i , R u s i a V a sări d e - a d r e p t u l d e l a c o m u - , n i s m u l a g r a r p r i m i t i v l a s o c i a l i s m , fără a d e z v o l t a î n s î n u l e i o b u r g h e z i e n a ţ i o n a l ă , d e c i ocolind capitalismul. Aşadar, ideea esenţială a p o p o r a n i s m u l u i rus e urmă-j

;Va ei la

ieşi o

din

sfera va

sa

de de Se

influenţă la c u v i n e să

şi

va

urma de-a

proprie: fază lui era

trece înaltă. şi şi

comuna

agrară reţinem care nu

mai

deci

(jindul apusean

Marx —

Engels această

distrugerea de condiţie şi-a

capitalismului atîrna s-a soarta împlinit1. în — mod aşa

t o a r e a : comuna rusă, mirul, alcătuieşte germenele uneii evoluţii speciale ruseşti către o formă de viaţă, supe­

condiţia

neapărată,

poporanismului luţiei sociale

rioară1. P r i n a c e a s t a p o p o r a n i s m u l a a j u n s să s e a p r o ­ p i e şi să s e î n r u d e a s c ă c u panslavismul, c a r e s o c o a t e c ă Rusia ar avea misiunea deosebită d e a salva « o c c i ­ d e n t u l p u t r e d » d e d e c a d e n ţ ă , l u m e a s l a v ă f i i n d , che-'i mată a da E u r o p e i o oivilizaţie sănătoasă2. D a r nu t r e i b u i e să se c o n f u n d e p o p o r a n i s m u l d e - a d r e p t u l c u pan-J s l a v i s m u l , c u m s-a f ă c u t u n e o r i l a n o i . E de î n s e m n a t că" î n t e m e i e t o r i i s o c i a l i s m u l u i ş t i i n ­ ţific au împărtăşit d e a s e m e n e a i d e e a că Rusia ar putea să a i b ă o e v o l u ţ i e p r o p r i e d e o s e b i t ă de a c e e a a ţ ă r i l o r a p u s e n e : a d i c ă , ea ar fi în m ă s u r ă să î n a i n t e z e spre., s o c i a l i s m î n f e l u l c u m c r e d e p o p o r a n i s m u l - t r e c î n d dei la m i r peste capitalism de-a dreptul către o formă su­ perioară de viaţă socială. S p r e a înţelege c u m s e . face c ă a c e ş t i c e r c e t ă t o r i a u p u t u t î m p ă r t ă ş i a s e m e n e a ere-; d i n ţ a , t r e b u i e s ă a m i n t i m c ă e i a u trăit t o a t ă . v i a ţ a înj c o n v i n g e r e a unei apropiate revoluţii proletare, care tre­ 3 buia să aducă prăbuşirea capitalismului . Ei gîndeau d e c i , c ă d i n m o m e n t c e c a p i t a l i s m u l v a f i distrus, R u s i a
« P o p o r a n i ştii g ă s e s c î n m i r u l . . . rusesc c o m u n i s m u l pri­ mitiv, dar ei cred că Rusia poate realiza f o r m a mai înaltă şi d e f i n i t i v ă a s o c i a l i s m u l u i şi c o m u n i s m u l u i fără să m a i s t r a i b a t ă stadiul c a p i t a l i s m u l u i . » T h . G . M a s a r y k : Z u r russíscfiém Geschichts und Religionsphüosophie, v o i . II, J e n a 1913, p. 2 9 * | «Herzen, Rakunin, Tzernytzevsky au declarat mirul drept ce­ l u l a s o c i a l ă a societăţii, ce u r m e a z ă a se î n f ă p t u i p r i n r e v o l u ­ ţia s o c i a l ă ; a c e a s t ă p ă r e r e f u l ă r g i t ă într-o î n t r e a g ă t e o r i e s o ­ c i a l ă şi e c o n o m i c ă : poporanismul. In acelaşi t i m p , L a v r o v şi M i c h a j l o v s k y î n c e a r c ă să d e a s o c i a l i s m u l u i o n o u ă t e m e l i e filo-! z o f i c ă . » O p . cit., p. 279. — V a s t a o p e r ă a lui M a s a r y k , c a r e des-¡ t ă ş u r ă î n două. m a r i v o l u m e t a b l o u l m i ş c ă r i i spiritului r u s 1 dini «.ultimul secol, în m u l t i p l e l e sale r a m i f i c a ţ i i , dă o orientara] c o m p l e t ă a s u p r a p o p o r a n i s m u l u i , a r e p r e z e n t a n ţ i l o r săi, ca şţ a l o c u l u i său în c u l t u r a rusă; studiul citat al lui D e l e v s k y poate] fi f o l o s i t ca o p r e p o a s ă î n d r u m a r e . 2 J. D e l e v s k y , Les idees des ngrodnihi, p. 435. 3 F r a n z M e r i n g : Karl Marx, sein Leben, 1919, p. 198.
1

De aceea Engels, s-au firesc, şi părerea

d u p ă ce p r e v e d e r i l e sale asupra r e v o ­ dovedit asupra false, schimbat acesta soartei mirului:

socoate el — va rămîne După vie «•ei răspândirea a

de a c u m o simplă amintire: un marxist şi cei «Era în Rusia, o

"Krinnerungsbild an die Vergangenheit»2. socialismului între la că polemică spre teza în cu evoluţie — toate prin izbucnit a ajunge ocolind dacă că marxişti poporanist!, din urmă această şi soevo­ din Ple-

dintîi susţinînd

că R u s i a t r e b u i e să socialism, ţara lor va

t r e a c ă p r i n faza ajunge

capitalistă «ifirmînd fază vorba de —

cunoscută această

capitalismul. între poate

îndeosebi, societatea

polemică Rusia n-a

poporanişti realiza toate ca stadiile să

cial-democraţi socialistă, buie

străbătut

luţiei, c a E u r o p a . S e d i s c u t a , î n s p e c i a l , d a c ă R u s i a t r e ­ să. t r e a c ă în capitalism, după pentru legea intre a capitalism hanov, al socialism, marxistă evolu­

ţiei.»3 în fruntea

m a r x i ş t i l o r a stat

teoreticianul G.

c ă r u i r e n u m e e u r o p e a n n-a

f o s t atins d e n i c i

unul d i n a d v e r s a r i i săi p o p o r a n i ş t i .
1 E n g e l s scrie în 1893: « F ă r ă î n d o i a l ă , . comuna conţinea ger­ menii, c a r e în a n u m i t e c o n d i ţ i i ăr ii. putut să se dezvolte şi să salveze Rusia de nevoia de a trece prin torturile regimului capitalist. E u s u b s c r i u p e d e p l i n s c r i s o a r e a a u t o r u l u i n o s t r u (a lui M a r x ) . D a r în p ă r e r e a m e a ea şi a l u i c e a dintîi c o n d i ţ i e cerută p e n t r u a r e a l i z a acest l u c r u era imboldul din afară, schimbarea sistemului e c o n o m i c în Apusul Europei, distrugerea sistemului capitalist în ţările u n d e s-a n ă s c u t » ( V e z i N i c o l a s - O n , o p , ' cit., p. 495. C u r s i v e l e sînt ale a u t o r u l u i . S c r i s o a r e a la care se referă Engels, c u p r i n z î n d p u n c t u l .de v e d e r e al lui Marx !n această c h e s t i u n e , e p u b l i c a t ă de a u t o r î n t r e a n e x e l e o p e r e i Bale, p. 506. M a r x f a c e o strictă d e o s e b i r e î n t r e sforţările popo-l a n i ş t i l o r de a găsi p e n t r u p a t r i a l o r "o c a l e p r o p r i e de e v o ­ luţie —• sforţări pe c a r e le î n c u v i i n ţ e a z ă — şi p r e t e n ţ i a p a n slaviştilor d e a r e g e n e r a p e această c a l e E u r o p a « p u t r e d ă » ) . 2 M a s a r y k , o p . c i t , p . 295—296. 3

O p . c i t , p . 290.

268 Printr-o ajuns întîmplare-

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

269 foarte

a

soartei,

această

polemică

a:

b) V e r s i u n e a obscură.

română ce de

a este o

poporanismului din vrea şi ce

este

să ne intereseze şi

pe noi românii.

Doi sociologi

Nimenea nu

poate înţelege

expunerea p o poporanismul, a popo­ pe
v

de p r o v e n i e n ţ ă rusă au deschis şi în ţara noastră o luptă s o c i o l o g i c ă a n a l o a g ă : fără a p o s e d a v r e o c u n o ş t i n ţ ă a s u ­ pra tuşi capitalismului să decidă, care, si au ei după român, şi-au impresia de de a cărui la soartă şi noi, vroiau au ne to­ împărţit făcută «a rolurile produs «formi­ intere­

poraniştiîor.. r o m â n i de claritate ranismului de altă ar face este, român pe de

dacă nu se d u c e la o r i g i n e a sa rusă. P r i c i n a acestei lipse parte, silinţa vădită originea a-şi ascunde condiţii exotică;

opere

sînt

parte,

lipsa u n o r

sociale prielnice

care

dabile»

menirea

rămîne»3.

Aici

cu putinţă incetăţenirea poporanismului în m i ş ­ concepţia privit ca socialistă poporanismului germenele specific în care din pe rusă, ar rus e se limpede: va haste ca­ o De de

sează n u m a i latura poporanistă a acestei p o l e m i c i . Poporanismul a fost introdus la noi printr-o serie de ar­ ticole de jurnal în „Evenimentul Literar" (vezi G. Ibrăileanu, Poporanismul, în „Curentul Nou" no. 3, an. 1); el dezvoltă ideeaf unei 'datorii a păturii culte faţă de clasa ţărănească, o .idee! eminamente rusească (vezi Delevsky, Les idees des «narodniki» op. cit., pag. 438). C. Dobrogeanu-Gherea, care cunoştea din alt'ă parte înţelesul real al curentului poporanist, reprezentat apoi de „Viaţa Românească", strecură într-o. . conferinţă (Vin ideile fundamentale ale socialismului ştiinţific) avertismentul că so­ cialiştii noştri să nu nimerească cu oiştea în gardul reacţiunii. Acesta sili poporanismul român la o formulare mai amănun­ ţită a punctului s ă u de vedere. în adevăr, o recenzie a zisei conferinţe, venită din grupul poporanist (G. Ibrăileanu; în „Viaţa Românească" 1906, vol. III, p, 137), veşti că răspunsul amănunţit va sosi din loc mai competent. Dar fără a aştepta acest răspuns, Gherea luă atitudine faţă de recenzia popora­ nistă printr-o întîmpinare destul de amănunţită (Un mic răs­ puns la o mică recenzie, în „Viitorul Social", 1908, no. 10). V e ­ ni apoi grosul luptei:. articolele d-lui C. Stere: Social-democra­ tism ori poporanism?, „Viaţa Românească" august 1907 — apri­ lie, 1908), răspunsul lui Gherea în Cuvinte Uitate apoi în Neom iobăgia, care aduse din partea adversarului o ripostă pe un ton, destul de ridicat. Această polemică' prezintă următoarele caractere: a) nici unul din adversari n-a studiat evoluţia economiei noastre na­ ţionale; de aceea cu oarecare schimbări, discuţia lor poate fi localizată pentru oricare altă ţară agricolă intrată sub influenţa capitalismului. E un simplu exerciţiu de scrimă logică, fără nici un contact cu terenul nostru social; b) nici unul din adver­ sari n-a crezut de cuviinţă să procedeze în chip ştiinţific: să înceapă cu o introducere istorică, în care să arate pînă undai au dus chestiunea predecesorii lor ruşi şi de unde începe ,con-"l tribuţia lor proprie. E- drept, Neoiobăgia conţine cîteva indiJ caţii destui de străvezii asupra originii şi caracterului rus al poporanismului; aceasta a enervat însă pe teoreticianul popo­ ranist, 1-a silit să se apere că ar fi «narodnic pur» şi să ia lâ rîndul său ofensiva, declarînd că Gherea nu e original nici în, termenul Neoiobăgie, «atîta. doar că-1 încurcă». (V. R., 1910, nm 11). Notaţi' bine: nici în titlul lucrării; de idei nu mai încape vorbă.
1

carea noastră socială culturală. In adevăr, aici o drul urmă de mirul e dezvoltare de care nu

dinafară există să fie

capitalismului. comunism al unei plecare

Dar agrar

România

nici

putea

punctul

dezvoltări care ar

socialiste trebui dreptul şi să la

superioare. ocolească socialism. —

aceea nu se p o a t e înţelege în ce ar consta evoluţia agrară specific talismul — adică In nia românească, şi în să ne l a t u r a să capi­ Aici ducă de-a

pozitivă

esenţială de

poporanis­ a popo­ duşmă­

m u l r o m â n e lipsit de o r i c e sens1. asemenea de împrejurări, rămîne partea sa seamă ranismului faţă român latura negativă:

capitalismul nostru naţional.

D e altfel i d e i l e

pe care el le a d u c e în această chestiune sînt acelea d e z în forma dintîi a acestui studiu („Arhiva" an. IV, no. 2) am supus ideile poporaniste unei amănunţite analize, de care am crezut că ne putem lipsi aici. Amintim numai că popora­ nismul român cere, din punct de vedere economic, o gospo­ dărie în spirit medieval, care are ca bază agricultura, şi in­ dustria ca simplă întregire a acesteia; iar din punct de vedere politic, realizarea principiilor democratice apusene. Cum însă principiile democratice sînt un produs al economiei burgheze, realizarea lor într-o ţară cu economie medievală este o impo­ sibilitate. Poporanismul român suprapune aici două elemente contradictorii: o ideologie politică burgheză pe un fond eco­ nomic agrar medieval. Acest nonsens se lămureşte prin importarea fără; spirit critic a ideilor poporaniste ruse. E drept că şi poporaniştii ruşi luptau pentru realizarea democraţiei politice în mediul -agrar al ţării lor; dar acest mediu agrar avea în Rusia un caracter comunist, egalitar, şi se credea că poate înainta de-a dreptul către demo­ craţia economică _ a socialismului. Astfel în poporanismul rus era o. deplină armonie între fondul economic şi formele poli­ tice, pe cînd la imitatorii săi din România contradicţia este desăvîrşită.
1

270

Şt, Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

271

v o l t a t e d e p o p o r a n i s m u l rus. M a s a r y k d e s c r i e astfel ati­ t u d i n e a p o p o r a n i ş t i l o r r u ş i faţă d e c a p i t a l i s m u l ţării l o r : c a p i t a l i s m u l r u s p a r e p o p o r a n i ş t i l o r artificial, u n m i j ­ l o c de exploatare a claselor sărace de către capitalismul străin; el este destructiv, nu se p o a t e ridica la o d e z ­ voltare superioară fiindcă lipsesc debuşeele externe şi ,piaţa i n t e r n ă e p r e a slabă; d e a c e e a R u s i a , d u p ă c e şi-a e m a n c i p a t ţăranii, t r e b u i e s ă c a u t e î n a g r i c u l t u r ă ş i î n i n d u s t r i a m i c ă m i j l o c u l d e a-şi d u c e v i a ţ a 1 . T o a t e a c e s t e : i d e i l e r e i a ş i p o p o r a n i s m u l r o m â n faţă d e c a p i t a l i s m u l nostru naţional. Partea cea mai impresionantă în această c a m p a n i e a poporaniştilor noştri împotriva capitalismu­ lui o formează neîndoielnic argumentele aduse î m p o ­ triva industrializării e c o n o m i e i r o m â n e . L u c r u l nu poate surprinde; căci aceste argumente sînt reproduse d u p ă .unul din cei mai colâs-Gn, a cărui deseori2.
1

P o p o r a n i s m u l este în cultura noastră d i n ultima j u ­ mătate a veacului trecut un e p i s o d ce dispare fără u r m e . D a c ă pe t i m p u l c î n d a fost el i m p o r t a t la n o i se m a i p u t e a d u c e o l u p t ă î m p o t r i v a e c o n o m i e i capitaliste,- a s ­ tăzi, c î n d e c o n o m i a n o a s t r ă i n t r ă c u " ~ p î n z e l e p l i n e î n a p e l e capitalismului, a s e m e n e a luptă ar fi o a n o m a l i e . D e fapt, nici u n cercetător serios n u s e m a i g î n d e ş t e la ea. Sentimentalismul rural reacţionar în c a r e a trăit p o p o r a n i s m u l nu a fost nici născut, nici întreţinut de e l : acest sentimentalism este u n p r o d u s social n e c e s a r î n faza a c t u a l ă , iar a l i m e n t a r e a s a e s t e o p e r a e x c l u s i v ă a propagandei naţionaliste. 8. Curentele reacţionare cercetate pînă a c u m ar putea fi n u m i t e sincere, în s e n s u l că a t i t u d i n e a l o r faţă de s o c i e t a t e a n o a s t r ă b u r g h e z ă este d e s t u l d e l i m p e d e . C ă c i cu toate sofismele întrebuinţate de reprezentanţii a c e s ­ t o r curente,- s p r e a se înfăţişa ca p r o p o v ă d u i t o r i ai u n u i p r o g r e s real, o p u s p r o g r e s u l u i aparent al burgheziei n o a s t r e , e i s e arată îii m o d s t r ă v e z i u c e e a c e s î n t : o a ­ menii trecutului, duşmani ai prezentului. N o u l curent c u 1 care trebuie să ne o c u p ă m a c u m are o înfăţişare m u l t m a i t u l b u r e : e l s-a î n v e ş m â n t a t î n •hip d i b a c i în-, tr-o formulă a progresului şi trebuie mai m u l t e sfor­ ţări s p r e a d e s c o p e r i c e e a c e s e a s c u n d e î n r e a l i t a t e s u b această, f o r m u l ă . E v o r b a .de s o c i a l i s m u l n o s t r u : el e o m a s c ă n o u ă , c a r e a s c u n d e de l u m i n ă o faţă v e c h e şi b i n e cunoscută, aceea a reacţionarului r o m â n . Pe cînd o parte din elementele noastre reacţionare s-au silit să-şi c r e e z e o ' f o r m u l ă p r o p r i e s p r e a-şi e x ­ p r i m a u r a l o r î m p o t r i v a n o i i o r d i n i s o c i a l e , altă p a r t e d i n e l e a găsit î n d o c t r i n a s o c i a l i s t ă u n f e r i c i t m i j l o c p e n t r u a c e l a ş i s c o p r e a c ţ i o n a r . D e astă d a t ă f o r m u l a în care oamenii trecutului dădeau expresie antipatiei lor faţă d e aşezămintele burgheze, avea nepreţuitul avantaj că-i scutea de o r i c e î n c e r c a r e de a m a i d o v e d i l u m i i n o a s t r e c ă e i sînt p i o n i e r i i p r o g r e s u l u i s o c i a l . N u sînt o a r e socialiştii peste tot reprezentanţii societăţii tructive ale capitalismului. In acest caz sfîrşitul nu ar fi rea­ lizarea unei forme superioare de viaţă, ci dezagregarea şi de­ cadenţa, cum am arătat în * cercetările asupra revoluţiei agrare.

a d i n e i s c r i i t o r i p o p o r a n i ş t i ruşi, N i operă principală am folosit-o şi n o i

Op. cit., pag. 294—295. Nicolas-On e pseudonimul lui N. ' Danielson, traducătorul în ruseşte al vol. Ï din Kapital. „Compară argumentele sale îm­ potriva industriei ruse (Histoire du développement de la Russie, p. 250—264) cu argumentele poporanismului român împo­ triva industriei noastre (V. R., octombrie 1907, pag. 17—39)^ începutul acestor argumentări e aproape identic, ceea ce naşte impresia de ceva mai mult decît un simplu împrumut nemăr­ turisit de idei («Modul capitalist de producere cere înainte de toate debuşee: aceasta este condiţia esenţială a existenţei sale», Nicolas-On. — «(Pentru naşterea unei industrii mari se cere o| condiţie indispensabilă: asigurarea debuşeului» C. Stere). Acest fapt merită să fie relevat, dacă nu din altă pricină cel puţin din aceea că autorul versiunii române a poporanismului, susţine a nu datori nimic poporaniştilor ruşi, nici chiar numele doctrinei (Viaţa Românească 1910, no. 11). Credinţa pe care acest autor şi-o însuşeşte de la Nicolas-On făcînd din ea temelia argumentelor sale împotriva industriali­ zării României, anume' că dezvoltarea industriei atîrnă de de-; buşee externe, îşi are obîrşia la Marx. Decît, asemenea ere-' dinţa putea fi adevărată în faza liberalistă a burgheziei, nu mai este însă în aceeaşi măsură în actuala fază imperialistă. Dâ astă dată greutatea activităţii industriale cade pe piaţa internă, de', unde burghezia exclude orice concurenţă străină, spre întreprinde apoi o organizare sistematică, explicitînd pînă la ultima limită posibilităţile de consum. .. în ceea ce priveşte România, neputinţa de a dezvolta o măre' industrie naţională ar lăsa-o pradă formelor inferioare şi des-.
2

272

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

'

273

viitoare? Şi reacţionarii noştri, în costumul exotic so­ cialist, s-au crezut în drept să adopte aceeaşi poză. E bine stabilit că prima noastră mişcare socialistă a fost o manifestare reacţionară. D-l G. Ibrăileanu do­ vedeşte că ea avea aceeaşi atitudine faţă de societatea 1 noastră burgheză ca şi «Junimea» , iar d-l H. Sanielevici o înfăţişează ca o mişcare romantică a intelectualilor 2 noştri, în care muncitorii aveau rolul de decor . Noi credem că putem merge ceva mai departe şi dovedi că şi actuala mişcare socialistă, aşa cum şi-a găsit e x p r e ­ sia teoretică în scrierile sociologice ale lui C. D o b r o geanu-Gherea, e tot o manifestare reacţionară ascunsă în frazeologie marxistă. Care este, în adevăr, atitudinea socialismului ştiin­ ţific faţă de societatea burgheză? Repetăm: a socialis­ mului ştiinţific, nu a broşurilor de propagandă socia­ listă. Ca orice disciplină ştiinţifică, socialismul nu are vreun sentiment faţă de burghezie: el reprezintă sfor- . tarea de a o înţelege. De aceea, a) doctrina socialismu­ lui ştiinţific priveşte burghezia ca o fază necesară de evoluţie socială, avînd funcţia ei istorică definită; b| această atitudine specială decurge dintr-o atitudine ge­ nerală faţă do evoluţia socială: aceasta e privită ca un proces natural, avînd legile sale proprii, ce nu atîrnă de voinţa noastră, ci se impun acesteia; c) procesul na­ tural al evoluţiei sociale este lămurit, ca orice alt f e ­ nomen natural, prin spontaneitatea sa proprie, ca o dez­ voltare de la fond spre formă: de la structura economică spre aşezămintele juridico-politice care se altoiesc pe această structură. Comparaţi acum cu cele zise atitudinea pe care © ia Gherea in scrierile sale sociologice faţă de burghezia română şi veţi descoperi că aceasta atitudine este dia­ metral opusă spiritului socialismului ştiinţific. Nu voim . să repetăm ceea ce am arătat la deosebite prilejuri în cursul cercetărilor noastre. A m i n t i m însă în rezumat: a) că Gherea n-a fost în stare să aplice metoda - mar­ xistă la evoluţia burgheziei române; pentru el, ca şi pentru «Junimea», societatea română modernă este o
1 2

dezvoltare de la forme spre fond; b) de aceea el n-a putut concepe dezvoltarea societăţii noastre moderne ca u n proces natural; căci formele de sus cer indivizi care să le introducă, iar aceştia creează, încalcă evoluţia, prefăcînd-o într-o alcătuire artificială; c) şi aşa Gherea n-a putut înţelege necesitatea istorică a aşezămintelor noastre burgheze: acestea i se par ,a contrazice in chip «monstruos» şi «grotesc» structura economică şi a fi o simplă «minciună», iar oligarhia, care le-a introdus şi le menţine, împiedică după el progresul social şi. duce ţara la «decadenţă». M a i hotărît şi mai drastic n-a vor­ bit nici un reacţionar în România. Socialismul lui Dobrogeanu-Gherea, întocmai ca şi cel al vechii mişcări, se reduce în realitate la o simplă frazeologie marxistă, ce acoperă o atitudine reacţionară: incapabil să înţeleagă prezentul, el îl defăimează, îl «critică», ca să întrebuinţăm cuvîntul consfinţit pentru caracterizarea reacţiunii române. La Gherea schema so­ ciologică stabilită de M a r x devine o realitate absolută, de la înălţimea căreia el, priveşte societatea română modernă; si fiindcă aceasta i se pare a nu corespunde schemei, el o covîrşeşte cu tot felul de epitete violente, din caic am dat vreo cîteva specimene mai sus. Ceea ce la M a r x era un mijloc de a cerceta şi a lămuri fap­ tele, la Gherea se preface în mijloc de a le judeca şi osîndi — scurt, de a le «critica». Astfel marxismul său rămîne un simplu formalisih, sub care stă neatins spi­ ritul reacţionar. Lupta între formă şi fond, între fra­ zeologia lui M a r x şi spiritul «Junimii», se prelungeşte de-a lungul întregii Neoiobăgii, dînd acestei opere nota ei proprie, pe alocuri destul de picantă 1 . Socialismul
O pildă. în ceeace priveşte întocmirile noastre burgheze voiţi să ascultaţi vocea «Junimii»? Iat-o: «Repet: nu erau în ţară nici condiţiile obiective, nici cele subiective pentru întoc­ mirea politico-socială a capitalismului: nici forţele economice care să necesite o asemenea transformare nici clasele producă­ toare, numeroase şi importante, care s-o reclame». (Neoiobăgia, ed. II, p. 32). Aşadar mai limpede nici nu se poate: aşeză­ mintele noastre burgheze sînt forme fără fond. Voiţi acum să auziţi frazeologia lui M a r x în aceeaşi m a ­ terie? întoarceţi foaia şi ea apare numaidecît: «Dacă vechii conservatori, şi mai ales junimiştii, care au "numărat printre ei inteligenţe şi talente briliante, în loc de a se opri la suprafaţă
1

Spiritul critic în cultura românească, p. 195 Studii critice, p. 245.

274

Şt. Eeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române '

275

ş t i i n ţ i f i c r o m â n n u s-a n ă s c u t î n c ă , d u p ă c u m n u i s-au n ă s c u t n i c i c o n d i ţ i i l e sale s o c i a l e : e l s e v a n a ş t e abia atunci c î n d a p o s t o l i i săi ne vor aduce spiritul 1 m a e s t r u l u i , nu frazele sale . O atitudine socială reacţionară, izvorîtă din t e m p e ­ r a m e n t e r e a c ţ i o n a r e , t r e b u i a să-şi afle î n t r e g i r e a f i r e a s c ă într-o politică reacţionară. Mişcarea noastră m u n c i t o ­ rească, î n c ă în faza ei e m b r i o n a r ă , a f o s t î n d r u m a t ă î n c h i p natural î m p o t r i v a burgheziei: î m p o t r i v a a c e l o r detestaţi a u t o r i a i « f o r m e l o r » b u r g h e z e , c a r e n e d u c ţara l a « d e c a d e n ţ ă » . Ş i c e p u t e a f i l u c r u m a i f i r e s c d e c î t ca o mişcare proletară să lupte î m p o t r i v a b u r g h e z i e i ? Şi totuşi nu e n i c i d e c u m lucru firesc. In p r e z e n t c a p i t a l i s m u l r o m â n , î n c ă î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e , s e află î n faţa u n e i m i ş c ă r i a g r a r e r e a c ţ i o n a r e . V o t u l o b ş t e s c a d a t s u p e r i o r i t a t e a n u m e r i c ă m a s e l o r r u r a l e şi a d e s ­ chis un c î m p vast propagandei reacţionare, care e în p r e z e n t o forţă c u l t u r a l ă z d r o b i t o a r e , fără r i v a l . In ase­ menea împrejurări istorice a îndrepta muncitorimea im­ an fi căutat adîncile forţe sociale care au impus transformarea, ei ar fi înţeles că tinerimea liberală de la 48 a fost numai exprimătoarea şi mijlocitoarea acestor forţe», (Op. cit., p. 34). Cu alte cuvinte, întîi apare «Junimea» şi constată că nu era «nici pomeneală» de forţele sociale care să impună- transfor­ marea societăţii noastre, apoi se arată şi Marx, afirmînd că totuşi această transformare n-a fost decît expresia unor ase­ menea forţe' Şi dacă de acest fel este ştiinţa maestrului, oricine poate să-şi închipuie cam de ce natură este ştiinţa elevilor săi. Ceea ce se scrie la noi în numele concepţiei materialiste a istoriei, poartă. în genere aceeaşi notă: năzuinţa îndărătnică, de a in­ venta cu orice preţ miraculoasa «luptă de clasă», cheia magi­ că menită a dezlega toate tainele vieţii noastre sociale, politice şi culturale. Ce factori sociali sînt puşi în luptă, ce lămurire li se dă, aceasta e o chestie secundară: partea esenţială este să iasă «interesele de clasă». Şi atunci vine şi poza de trium­ fătoare superioritate faţă de restul scriitorilor sociologici, care nu sînt în stare să mînuiască magicele formule. Acelaşi for­ malism sterp, ce caracterizează întreaga noastră cultură, alcă­ tuieşte şi caracterul socialismului nostru. 1 Caracterul socialismului român, în cadrul economiei ro­ mâne actuale, este cercetat mai amănunţit în studiul nostru: «Socialism reacţionar şi socialism revoluţionar»,' care va apă­ rea.

potriva burgheziei înseamnă a mina apă pe moara reacţiunii. Printr-o asemenea mişcare se primejduieşte dezvoltarea capitalismului r o m â n şi se surpă temelia reală p e c a r e t r e b u i e s ă s e d e z v o l t e v i i t o a r e a m i ş c a r e muncitorească. I n t o t d e c u r s u l r e v o l u ţ i i l o r b u r g h e z e d i n Franţa, d e l a 1789 p î n ă l a 1848, m u n c i t o r i m e a l u p t ă m e r e u u m ă r l a u m ă r c u b u r g h e z i a : e a s e c o b o a r ă î n stradă ş i c î ş tigă b ă t ă l i i l e r e v o l u ţ i o n a r e c u s î n g e l e ei. C ă c i o a m e n i i trecutului nu sînt n u m a i duşmanii burgheziei, ci şi ai muncitorimii: ei v o r să întoarcă roata vremii înapoi, împotriva capitalismului, nu peste c a p i t a l i s m . A b i a de la 1848 s~a p u t u t a f i r m a m u n c i t o r i m e a ca o forţă n e a tîrnată, c u p r o p r i i l e e i ţeluri r e v o l u ţ i o n a r e . S o s i s e v r e ­ mea; burghezia era deplin formată: de atunci m u n c i ­ torimea putea privi spre viitorul ei propriu, căci c a ­ riera r e v o l u ţ i o n a r ă a b u r g h e z i e i a p a r ţ i n e a t r e c u t u l u i . Dar în România un asemenea m o m e n t nu numai c ă n-a sosit, c i s e arată î n c ă d e p a r t e î n v i i t o r . B u r g h e ­ z i a n o a s t r ă s e află a b i a î n f o r m a r e ş i t r e b u i e s ă l u p t e pentru existenţă cu masele reacţionare, care au de partea l o r f o r ţ a n u m e r i c ă şi a t m o s f e r a s u f l e t e a s c ă p r i e l n i c ă . In acest conflict al b u r g h e z i e i cu o a m e n i i trecutului, s o ­ cialismul nostru «ştiinţific», ca şi mişcarea m u n c i t o ­ rească, s e î n d r e a p t ă î m p o t r i v a c e l e i dintîi, c u v ă d i t e s i m p a t i i p e n t r u c e i d i n u r m ă . O m i ş c a r e ^ce n u a r a v e a n u m a i n u m e l e , ci şi spiritul socialist, ar lua o a t i t u d i n e diametral opusă. I n R o m â n i a , c a p i t a l i s m u l î n c ă n u şi-a î n c h e i a t c a r i e r a sa r e v o l u ţ i o n a r ă : r e v o l u ţ i a e c o n o m i c ă se află în c u r s , .'ivînd c e l e m a i f r u m o a s e p e r s p e c t i v e , r e v o l u ţ i a s u f l e t e l o r însă n u d ă s e m n e c ă v r e a s ă î n c e a p ă . D a r p e t e m e l i i l e Unui c a p i t a l i s m î n p r o c e s d e f o r m a ţ i e ş i c u c a r a c t e r r e ­ v o l u ţ i o n a r , u n p r o l e t a r i a t u r m ă r i n d ţ e l u r i l e sale r e v o ­ luţionare p r o p r i i e un n o n s e n s : o astfel de a t i t u d i n e revoluţionară ascunde de fapt o reacţiune. Fiecare fază. i d e e v o l u ţ i e are p r o b l e m e l e ei proprii de rezolvat. Şi pro-, b l e m e l e c a r e s e r i d i c ă R o m â n i e i î n a c t u a l a e i fază d e d e z v o l t a r e sînt d e n a t u r ă r e v o l u ţ i o n a r ă b u r g h e z ă , n u revoluţionară proletară.

276

Şt. Zeletin

V. Reaeţiunea împotriva burgheziei române

277

c) Valoarea şi sensul culturii române reacţionare
9. Reaeţiunea română, în deosebitele ei curente,, a repurtat o desăvîrşită izbîndă. Nu există la noi un c u - j rent de idei burghez: spiritul public a căzut cu totul s u b stăpînirea reacţiunii. Aceasta e ceea ce dă nota pre­ dominantă culturii române în era de prefacere burgheză. Numească-se această perioadă culturală era spiritului critic, ori mai bine era Junimii, care a dat culturii noas­ tre pecetea ei proprie; sub orice denumire s-ar adopta, se ascunde acelaşi cuprins: predominarea spiritului .re-ş ; acţionar în gîndirea românească. Evoluţia societăţii noastre moderne înfăţişează ur­ mătoarea privelişte caracteristică: jos, un substrat eco­ nomic ce, a păşit vertiginos înainte; sus, un factor spi­ ritual care a rămas cu totul îndărăt; activitatea burghe­ ziei a forţat cel dintîi factor mereu spre viitor, îh vreme ce activitatea reacţiunii a ţinut cu tenacitate pe cel din urmă în Ioc. Şi aşa societatea noastră se alcătuieşte în prezent din două pături suprapuse, perfect duşmane: o structură economică socială modernă şi un spirit public medieval, concretizat într-o serie de curente culturale reacţionare. Am urmărit pe rînd, în cercetările noastre, aceste două serii de evoluţie; în primele trei studii am urmă­ rit de aproape procesul de dezvoltare al capitalismului, spre a cerceta în ultimele două substratul social al evo­ luţiei culturale. A c u m putem confrunta cele două şerif de evoluţie, spre a trage încheierile. Dacă adoptăm o denumire consfinţită printr-o veche întrebuinţare, dar neexactă din punct de vedere ştiin­ ţific, putem vorbi de o adevărată . luptă între spirit şi materie: între cultură şi orînduirea noastră economicăsocială. Î n t r e a g a noastră mişcare culturală este o ma-r şină de fabricat duşmani ai ordinii sociale existente, şi această tragedie a luptei între vechiul spirit şi noul să mediu social alcătuieşte Caracteristica actualei faze a evoluţiei noastre sociale. în această ciocnire a două lumi-' Spiritul, asupra căruia se revarsă o , aureolă străvech de sfinţenie, apără o cauză pierdută: el nu e solia vii torului, ci ecoul trecutului; scopul său este un non sens: el vrea să tîrască ordinea socială îndărăt, în lo

să forţeze evoluţia sufletească înainte, spre a stabili acea armonie între realitatea internă şi formele externe pe care o visează şi în numele căreia luptă. Nu mai încape deci nici o îndoială: burghezia r o m â ­ nă a suferit pe teren cultural o înfrîngere desăvîrşită. Dar poate nu e potrivit a vorbi nici de o înfrîngere. Căci acest cuvînt lasă a se înţelege că burghezia noastră ar fi încercat să lupte pentru cultură şi nu a izbutit. în rea­ litate, nu numai că noua noastră pătură conducătoare nu s-a apropiat de cultura naţională, ci pînă în prezent ea nici nu a dat semne că a priceput nevoia de a porni o luptă culturală. Burghezia română a fost absorbită cu desăvîrşire de problemele vieţii practice, care erau cele mai grabnice şi mai apăsătoare. Dar în vreme ce ea crea pe de o parte valori materiale, reaeţiunea crea de cealaltă parte valori sufleteşti. Şi aşa se face că so­ cietatea română-modernă se înfăţişează' ca o uriaşă m a ­ şină moartă, fără suflet propriu şi' fără o cultură 'cores­ punzătoare, izvorîtă din acest suflet. E marea lipsă care se simte in toate aşezămintele burgheziei noastre 1 . 10. Cu toată această victorie deplină pe care au r e ­ purtat-o curentele culturii noastre reacţionare, ele sînt totuşi de aşa natură, că nu pot suferi nici proba celui mai uşor examen ştiinţific: toate se reduc Ia un forma­ lism de împrumut, care în ţările de origine are un Ouprins corespunzător, căruia însă reaeţiunea română a fost nedestoinică să-i dea un sens. în adevăr, ce impută aceste curente reacţionare burgheziei române? Că aceas­ ta a călcat continuitatea istorică, a nesocotit condiţiile noastre sociale reale, că tinde a ne duce ţara într-o di­ recţie potrivnică nevoilor noastre proprii. Deci reaeţi­ unea noastră, în toate deosebitele ei curente, protes­ tează în numele spiritului istoric: aşa a făcut peste tot reaeţiunea împotriva burgheziei şi aşa era firesc să facă şi a noastră Pretutindeni s-a imputat burgheziei că' pro­ cedarea ei este «neistorică», că ea şi-a clădit ordinea socială pe lipsa respectului faţă de trecut.
1 Despre armata română observă cu bun temei d I N [orgi că ceea ce ea a făcut atît în 1 8 7 7 , cît şi 1 9 1 6 - H»l/t. •.<• ,i i i n reşte numai instinctului, nu pregătirii sufleteşti. tutorii matei româneşti, I I , 2 2 0 .

278

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

279

A c e a s t a este însă n u m a i o atitudine negativă. A i z ­ b u t i t r e a c ţ i u n e a r o m â n ă s ă d e a f o r m u l e i sale i s t o r i c e şi un cuprins pozitiv, să traducă spiritul istoric în fapt? A n i putut constata în decursul cercetării noastre că nici u n u l - d i n curentele reacţionare -— nici acel înveliş mar­ x i s t — n-a f o s t în s t a r e să p r e f a c ă p r i n c i p i u l c o n t i n u i ­ tăţii î n m e t o d ă d e c e r c e t a r e ' ştiinţifică. A f i r m a r e a a c e s ­ tui principiu rămîne în reacţiunea română o simplă frază: în l o c ca el să fie prefăcut într-un m i j l o c de a c e r c e t a ş i î n ţ e l e g e e v o l u ţ i a realităţii s o c i a l e , e l e s t e î n ­ trebuinţat ca o a r m ă de luptă, ca un m i j l o c de a c o n t r a ­ ataca pe adversarul învingător. A ş a d a r r e a c ţ i u n e a r o m â n ă n-a p u t u t c r e a culturii noastre temelia istorică pe care se îndrumează în era b u r g h e z ă c u l t u r a n a ţ i o n a l ă a o r i c ă r e i ţări. A c e a con­ v i n g e r e care alcătuieşte m i e z u l însuşi a c e e a ce n u m i m spirit istoric: a n u m e , că e v o l u ţ i a o m e n i r i i e o serie de faze succesive, fiecare din acestea fiind un inel necesarîn dezvoltarea întregului — această credinţă nu n u m a i n-a intrat în mentalitatea noastră obştească, dar lipseşte in mişcarea noastră culturală cu desăvîrşire. Reacţiunea r o m â n ă n u şi-a î m p l i n i t m i s i u n e a p o z i t i v ă ; s u b a p a r e n ­ ţ e l e u n u i f o r m a l i s m i s t o r i c , e a e î n c ă t o t atît d e n e i s t o r i c ă p e c î t e s t e b u r g h e z i a însăşi. D a r n u e n u m a i a t î t : p r i n î n s ă ş i Condiţiile î n c a r e s-a n ă s c u t c u l t u r a r o m â n ă , ea t r e b u i a să a j u n g ă a de-' 1 f o r m a c h i a r ş i s e n s u l ştiinţei. C o n s t a t a r e a d e f a p t d e l a c a r e pleacă toate curentele de reacţiune este aceeaşi: nepotrivirea între fondul nostru sufletesc şi ordinea s o c i a l ă ; c e l d i n t î i e a g r a r rural, c e a d i n u r m ă e b u r - , g h e z ă m o d e r n ă . A c e a s t ă c h e s t i u n e a f o s t d e z v o l t a t ă de'; a p o s t o l i i r e a c ţ i u n i i î n c h i p n e o b o s i t , c u u n m a r e l u x de| a m ă n u n t e s i g l u m e d e t o t f e l u l : e î n n a t u r a subiectului.-C u r e n t e l e r e a c ţ i u n i i n o a s t r e p l e a c ă a n u m e d e l a su­ f l e t u l r o m â n c a c e v a dat, c r i s t a l i z a t î n f o r m e d e f i n i t i v e ş i s e n ă p u s t e s c î m p o t r i v a s o c i e t ă ţ i i m o d e r n e , care -1 c o n ­ trazice. E l e defăimează această societate, o înjosesc, q î n f ă ţ i ş e a z ă c a u n p r o g r e s fals, u n l u s t r u , o s p o i a l ă , u i m i m e t i s m , şi î n c e a r c ă să d o v e d e a s c ă că d a c ă societatea n o a s t r ă s-ar î n t o a r c e î n a p o i , l a n i v e l u l s u f l e t u l u i mei d i e v a l , a t u n c i , a b i a a t u n c i R o m â n i a ar i n t r a p e calea p r o g r e s u l u i real. Astfel curentele reacţiunii noastre n J H

z u i e s e , c u m a m zis, s ă î n t o a r c ă l u m e a îndărăt, î n l o c s ă î n d r u m e z e sufletul înainte. De aici se v e d e cu p e r f e c t ă l i m p e z i m e caracterul curat neştiinţific al culturii noas­ t r e : la ea ştiinţa nu e un mijloc de cunoaştere, ci o armă d e atac; d e o s e b i t e l e f o r m u l e p e c a r e e a l e aduce din străinătate şi le prezintă publicului nostru ca « ş t i i n ţ ă » sînt întrebuinţate în fapt î m p o t r i v a sensului. real al ştiinţei. S ă l u ă m d e p i l d ă p r i n c i p i u l c o n t i n u i t ă ţ i i , c a r e stă la baza întregii noastre reacţiuni. In ştiinţa străină a c e s t p r i n i c p i u e x p r i m ă o a t i t u d i n e a s p i r i t u l u i faţă de f a p t e şi s l u j e ş t e ca m i j l o c de a le c e r c e t a şi a le î n ţ e l e g e . E l c e r e a n u m e c a f a p t e l e s ă fie d e d u s e u n u l d i n a l t u l , c a o î n l ă n ţ u i r e n e î n t r e r u p t ă d e c a u z e ş i e f e c t e , aşa c ă s u c c e s i u n e a l o r să f o r m e z e o serie continuă: o e v o l u ţ i e . D a r î n c u l t u r a n o a s t r ă a c e s t p r i n c i p i u are r o l u l unui baston cu care reacţiunea loveşte necontenit burghezia în frunte, de cîte ori aceasta v r e a să se mişte-şi să l u ­ creze. A t u n c i reacţionarii se năpustesc cu acuzaţia te­ ribilă -ă reprezentanţii burgheziei sfarmă legătura în­ t r e t r e c u t şi prezent, d e c i rup continuitatea istorică. C u alte cuvinte, e i p r e f a c aici continuitatea istorică într-o e n t i t a t e a b s o l u t ă ş i c e r b u r g h e z i e i s ă s e p r o s t e r ­ n e z e î n faţa e i c u s m e r e n i a d a t o r a t ă « a d e v ă r u l u i » ş t i i n ­ ţ e i . I n m i n t e a l o r , trăită d e p a r t e d e c e r c e t a r e a a c r ă a faptelor, o s i m p l ă abstracţie d e v i n e o formidabilă rea­ l i t a t e p e c a r e e i o n ă p u s t e s c î m p o t r i v a realităţii î n s ă ş i fiindcă aceasta nu le place. î n a c e i a ş i f e l s-a v ă z u t c u m f o r m u l a m a r x i s t ă , c a r e e s t e o u n e a l t ă de c e r c e t a r e a f a p t e l o r , se p r e f a c e la G h e r e a î n t r - u n m i j l o c de -a j u d e c a f a p t e l e , a le o s h v l i şi — d a c ă e cu p u t i n ţ ă — a le z d r o b i s u b g r e u t a t e a di l preţului său de reprezentant al « ş t i i n ţ e i » . Recordul î n s ă î n această p r i v i n ţ ă îl a t i n g e n e î n d o i e l n i c p o p O l i n i s m u l . El p u n e î n f r u n t e a a r g u m e n t ă r i l o r s a l e CorilUlI I g e n e r a l ă : n i c ă i e r i şi n i c i o d a t ă n u s-a născuI o Inii m a r e fără p i e ţ e e x t e f n e — şi a p o i , de la i ţ i m e , se p o r n e ş t e cu a ş a ' v i g o a i v fi n o a s t r e n a ţ i o n a l e — c a r e n u - i p a i e .1 m u l e i — î n c î t s u b loviturii*' salo siiiiihTH |,î r ă m î n e dintr-însa d e c î t cîteva |nlnli • 1 ll lltli

280

Şt. Z e l e t i n

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

281

Ş i aşa s e î n t î m p l ă c u t o a t e f o r m u l e l e a b s t r a c t e p e c a r e r e a c ţ i u n e a l e c u l e g e d i n ştiinţa străină. D i n s i m p l e abstracţii s c o a s e d i n fapte, s l u j i n d c a m i j l o c d e a c e r ­ c e t a f a p t e l e ş i a v î n d v a l a b i l i t a t e n u m a i atît c i t s e d o - , v e d e s e c o n f o r m e ou faptele, reacţionarii le prefac în realităţi absolute, spre a c o m b a t e apoi cu ele faptele ce nu le convin. Se poate lesne închipui nedumerirea a c e s t o r t e o r e t i c i e n i , c î n d le-a fost d a t să t r ă i a s c ă , şi să v a d ă c ă realităţile p e c a r e e i îşi î n c h i p u i a u c ă l e - a u d e s ­ fiinţat d e m u l t d e l a î n ă l ţ i m e a a u g u s t ă a « ş t i i n ţ e i » , n u n u m a i c ă n u şi-au d a t o b ş t e s c u l sfîrşit, d a r s e d e z v o l t ă în proporţii din ce în ce mai impunătoare. A ş a trebuie să se î n t î m p l e o r i c u i nu e în stare să-şi d e a s e a m a că f o r m u l e l e ştiinţei n u a u r o s t u l d e a u c i d e c u e l e r e a ­ l i t a t e a — a t u n c i c î n d aceasta nu-ţi stă la i n i m ă — ci de a o î n ţ e l e g e , o r i c a r e ar fi s e n t i m e n t u l pe c a r e ea ţi-î insuflă. R e i e s e d i n c e l e zise c ă r e a c ţ i u n e a r o m â n ă , d i n n e ­ v o i a d e a găsi u n m i j l o c d e l u p t ă î m p o t r i v a b u r g h e z i e i , a f o s t silită să falsifice în a c e s t s c o p ştiinţa: ea a p r e f ă c u t - o î n t r - o a r m ă c u care-şi atacă d u ş m a n i i . N e f i i n d în măsură să ucidă burghezia cu tunul, reacţiunea r o ­ m â n ă s-a î n c e r c a t s-o u c i d ă c u « ş t i i n ţ a » ; astfel, î n l o c să pornească la luptă cu platoşă şi lance, reacţionarii p o r n e s c c u « a d e v ă r u r i ş t i i n ţ i f i c e » ş i a c e s t e asalturi t e o ­ r e t i c e î m p o t r i v a r e v o l u ţ i o n a r i l o r b u r g h e z i sînt t o t c e e a , ce a v e m noi, în a doua jumătate a veacului din u r m ă , d r e p t c u l t u r ă . A m n u m i t a c e s t t i m p era spiritului critic­ ii putem numi totodată şi era formalismului ştiinţific de împrumut. 11. Era f i r e s c c a r e a c ţ i u n e a r o m â n ă s ă î n c e r c e a l u a î n c o n c e p ţ i a , artei a c e e a ş i a t i t u d i n e c a ş i î n c o n c e p ţ i a ş t i i n ţ e i : e a e x t i n d e l a o p e r e l e d e artă a t i t u d i n e a s e n ­ t i m e n t a l ă j u d e c ă t o r e a s c ă p e c a r e o a r e faţă d e f e n o m e ­ n e l e s o c i a l e ; p e u n e l e , c a ş i p e altele, l e j u d e c ă î n p u ­ t e r e a u n o r f o r m u l e a b s t r a c t e ş i l e . r e s p i n g e d,acă n u c o ­ r e s p u n d s c o p u r i l o r ei. C u u n c u v î n t , c o n c e p ţ i a artei a p a r e în r e a c ţ i u n e a r o m â n ă t o t ca o armă de luptă pen­ tru scopuri sociale', ca şi c o n c e p ţ i a ştiinţei. E s t e t i c a , ce se întemeiază pe această cale, ia tot n u m e l e de « ş t i i n ­ ţ i f i c ă » , l u c r u firesc, d e v r e m e c e r e a c ţ i o n a r i i r o m â n i a u

încredinţarea sinceră că lupta lor împotriva burgheziei e î n t r e p r i n s ă pe b a z e ştiinţifice. D a r se. c u v i n e s ă o b s e r v ă m d e l a î n c e p u t , c ă a c e a s t ă t e n d i n ţ ă de a falsifica n o ţ i u n e a de artă nu este generală în curentele noastre reacţionare şi chiar acolo u n d e se pronunţă, ea nu e dusă în m o d c o n s e c v e n t pînă la c a ­ păt, c i a r e u n c a r a c t e r d e s t u l d e ş o v ă i t o r . N i c i u n u l d i n t r e aceşti t e o r e t i c i e n i a i artei n u s e î n c u m e t e a z ă s ă d e c l a r e p e faţă c ă artistul a r t r e b u i s ă u r m ă r e a s c ă î n creaţiile sale un a n u m i t ' s c o p social; ei r e c u n o s c natura spontană a c r e a ţ i e i artistice, d a r îşi r e z e r v ă d r e p t u l de a d e c r e t a o p e r a d e artă ca nefolositoare, antisocială sau chiar imorală, atunci cînd ea nu corespunde v e d e ­ rilor lor sociale. Această estetică «ştiinţifică» se m ă r ­ g i n e ş t e d e c i a d a u n s i m p l u a v e r t i s m e n t artiştilor c ă e i v o r fi scoşi în afară de cadrul societăţii dacă nu v o r b i n e v o i a se c o n f o r m a scopurilor ei proprii; ea nu în­ d r ă z n e ş t e însă s ă p r o c e d e z e c u o e g a l ă d o z ă d e c o n s e c ­ v e n ţ ă şi o n e s t i t a t e . i n t e l e c t u a l ă şi să o b l i g e pe artişti în. c h i p ^ făţiş d e a s e p u n e î n s l u j b a s c o p u l u i c i s o c i a l . P r i c i n a acestui fapt e l i m p e d e : reacţiunea nu a n u ­ mărat în rîndurile credincioşilor ei nici un. cercetător ştiinţific, î n s c h i m b toţi a u f o s t s a u t a l e n t e artistice, s a u t e m p e r a m e n t e artistice. E i a u p r i n s î n m o d i n t u i t i v n a t u r a r e a l ă a artei şi au s i m ţ i t r e p u l s i e de a o s u p u n e la scopuri. îndeosebi, acesta e cazul « J u n i m i i » , cercul c e a strîns c e l e m a i s t r ă l u c i t e f o r ţ e artistice d i n î n t r e a g a noastră mişcare reacţionară. Pentru junimişti, creaţia artistică e impersonală, o p e r a d e artă t r e b u i e c o n s i ­ d e r a t ă î n sine, î n afară d e o r i c e s c o p 1 . T e n d i n ţ a i e a i n t r o d u c e î n c o n s i d e r a r e a artei m o t i v e s o c i a l e apare a b i a î n c u r e n t e l e d e m a i p e u r m ă : e a se' p r o n u n ţ ă î n n a ţ i o n a l i s m , se a c c e n t u e a z ă în s o c i a l i s m şi ia o f o r m ă d e grotească e x a g e r a r e în. p o p o r a n i s m . T o a t e aceste c u ­ rente stabilesc o formulă, un criteriu social de apreciere a v a l o r i i o p e r e l o r d e artă. A c e s t c r i t e r i u d e j u d e c a t ă e , l a c e L d i n t î i , i u b i r e a p e n t r u v i a ţ a ş i firea ţăranului, l a
«Junimea» se călăuzeşte în judecarea operelor de artă de principii estetice, nu de consideraţii sociale; ea vrea să sta­ bilească valoarea lor artistică, nu valoarea socială.
1

282

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române şi m o d e s t realitatea noastră socială, îndrumat pe căi m a i ' b u n e .

283

c e l de-al doilea, « i d e a l u r i l e sociale», la cel din u r m ă o b l i ­ g a ţ i a d e a plăti n u ştiu c e « d a t o r i e » p e c a r e i n t e l e c t u a l i i a r f i c o n t r a c t a t - o faţă d e clasa ţ ă r ă n e a s c ă 1 . D a c ă o p e r a d e artă n u c o r e s p u n d e a c e s t o r f o r m u l e , a t u n c i t e o r e ­ t i c i a n u l p o a t e c e l m u l t s ă r e c u n o a s c ă c ă artistul a r e t a ­ lent; dar acest talent i se pare nefolositor, creaţiile sale p o t r i v n i c e intersului societăţii şi moralei. A i c i t r e b u i e s ă r e s t r î n g e m î n c ă o dată c a d r u l c o n ­ sideraţiilor noastre şi să î n v e d e r ă m că. n u m a i c e l e d o u ă •din u r m ă c u r e n t e — s o c i a l i s m u l şi p o p o r a n i s m u l — au a v u t pretenţia de a î n t e m e i a o estetică «ştiinţifică». D a r a c e a s t ă e s t e t i c ă are t o t atît d e p u ţ i n d e î m p ă r ţ i t c u şti­ i n ţ a p e cit a u î n g e n e r e t o a t e f o r m u l e l e r e a c ţ i u n i i n o a s ­ tre. Ştiinţa n u j u d e c ă , c i c o n s t a t ă ; n u a p r e c i a z ă , c i e x ­

s-ar afla î n p r e z e n t

1 2 . R e i e s e d i n c e l e d e m a i sus c ă r e a c ţ i u n e a r o m â n ă , d e ş i şi-a î n c e p u t a c t i v i t a t e a î n n u m e l e ştiinţei, n u a r e în fapt n i m i c c o m u n cu s c o p u r i l e acesteia. Ea e mai c u r î n d o s i m p l ă propagandă politică, î n t r e p r i n s ă c u a j u ­ t o r u l u n e i serii d e f o r m u l e ştiinţifice. P e a c e a s t ă c a l e r e a c ­ ţiunea r o m â n ă a căutat să încredinţeze publicul n o s ­ tru cult că societatea r o m â n ă m o d e r n ă contrazice c o n d i ­ ţ i i l e n o a s t r e i s t o r i c e r e a l e şi că a u t o r i i ei s î n t s t ă p î n i t o r i f ă r ă d r e p t : c o n c l u z i i l e p o l i t i c e s e i m p u n d e l a sine. P î n ă ia i n t r o d u c e r e a votului obştesc, această acti­ v i t a t e s e m ă r g i n e ş t e î n c h i p firesc n u m a i l a o r a ş e ş i a i c i î n r î u r i r e a ei n-a î n t î l n i t n i c i o s t a v i l ă . In p r e z e n t , î n ­ t r e a g a noastră m i ş c a r e culturală, ca şi întreg î n v â ţ ă m î n tul p u b l i c , stă s u b i n f l u e n ţ a c o p l e ş i t o a r e a ideologiei reacţionare. De c u m intră în şcoală şi pînă cînd iese în s o c i e t a t e , tânărul r o m â n a u d e a c e l a ş i l u c r u d e l â p r o ­ f e s o r i i , p o e ţ i i , criticii? literaţii, - g î n d i t o r i i p e c a r e - i . a s ­ c u l t ă -sau / c i t e ş t e : că la n o i t o t u l e l u s t r u fără n i c i o b a z ă reala şi că c e i ce n e - a u d ă r u i t o a s e m e n e a f a l s ă c i v i l i z a ţ i e sînt n i ş t e străini' d e n e a m u l n o s t r u , a l c ă r u i g e n i u n - a u fost î n m ă s u r ă să-1 p r i c e a p ă . Ş i aşa r o m â n u l i e s e din m a ş i n a e d u c a ţ i e i o f i c i a l e c a d u ş m a n h o t ă r î t a l b u r " h e z j e i sale naţionale. Şi dacă burghezia ar fi în a d e ­ v ă r > m i n ă d e o a m e n i fără n i c i o l e g ă t u r ă c u ţara n o a s ­ tră» a c e s i f a p t n-ar a v e a n i c i o însemnătate. Dar am arătat p e larg ş i o r i c e s o c i o l o g î n ţ e l e g e l e s n e a c e s t l u ­ c r u , c ă l a n o i c a î n o r i c a r e altă s o c i e t a t e m o d e r n ă , soarta ţării s e i d e n t i f i c ă c u soarta b u r g h e z i e i e i n a ţ i o n a l e : d e z ­ v o l t a r e a c a p i t a l i s m u l u i î n s e a m n ă c r e ş t e r e a forţei ş i a v u ­ ţiei n a ţ i o n a l e , î n n ă b u ş i r e a c a p i t a l i s m u l u i a r î n s e n i n a î n ­ drumarea către mizerie si barbarie. Reacţiunea r o m â n ă , ' î n t r e b u i n ţ î n d c o p l e ş i t o a r e a ei i n f l u e n ţ ă c u l t u r a l ă s p r e a î n d r e p t a generaţiile tinere împotriva burgheziei, lucorază î m p o t r i v a v i i t o r u l u i ţării, p e c a r e e d e b u n ă c r e d i n ţ ă c ă o serveşte De la introducerea votului obştesc ideologia reac­ ţ i o n a r ă , c a r e a c u c e r i t o r a ş e l e , t i n d e să i n v a d e z e şi s a ­ t e l e . Ţ ă r ă n i m e a a r e - î n sfîrşit p r i l e j u l s ă s e î m p ă r t ă ş e a s c ă din binefacerile culturii noastre: ea descoperă de la s o -

p l i c ă ; n u stabileşte valori, ci cercetează cauze. Estetica

cu adevărat ştiinţifică nu p o a t e să se d e g r a d e z e pref ă c î n d u - s e într-o. u n e a l t ă d e l u p t ă s o c i a l ă ş i p o l i t i c ă , c i t r e b u i e s ă r ă m î n ă , c a o r i c e d i s c i p l i n ă ştiinţifică, u n m i j ­ l o c de a c u n o a ş t e , a c e r c e t a şi a l ă m u r i o p e r e l e de artă.. Pe lîngă această a n o m a l i e în c o n c e p ţ i a generală, e s ­ t e t i c a n o a s t r ă , c e s-a n u m i t p e e a însăşi ştiinţifică^ m a i are şi pe aceea specială, de a se d e d a u n u i apostolat al idealurilor în n u m e l e unei doctrine ce nu vrea să ştie n i m i c d e i d e a l 2 ş i d e a l u a faţă d e f e n o m e n e o a t i t u d i n e s e n t i m e n t a l ă finalistă p e b a z a u n e i t e o r i i s o c i a l e c e e x ­ c l u d e ideea oricărui s c o p în_cercetarea faptelor. D e alt­ f e l , e î n g ă d u i t a n e e x p r i m a aici p ă r e r e a c ă d a c ă s o c i a ­ l i s m u l r o m â n n u s-ar f i p r e a r ă t ă c i t î n ţ i n u t u l n e b u l o s al i d e a l u r i l o r , ci" şi-ar fi dat silinţa de a c e r c e t a s o b r u . • Pentru concepţia socialistă a artei, vezi. C. Dobrogean uGherea, Studii critice, îndeosebi articolele Personalitatea şi mo­ rala ' în artă (voi. II) şi Tendenţionismul şi tezismul . în artă (voi. I). Pentru concepţia poporanistă, vezi îndeosebi G. Ibrăileanu, Poporanismul „Curentul Nou", anul I, no. 3) şi Morala în artă („Viaţa Românească" 1906, voi. I, p. 306). Ideea obliga­ ţiei intelectualilor faţă de ţărănime, pe care o aduce popora­ nismul din Rusia, exprimă o atitudine de agrarian faţă de societatea burgheză; numai în vechiul regim raporturile so­ ciale se bazau pe obligaţii; în societatea burgheză ele se,bazează de schimb, care exclud ideea oricărei obligaţii. 2 «Ei (proletarii) nu au de realizat vreun ideal, ci numai de desprins elementele societăţii noi, pe care vechea societate le poartă ea însăşi în sîn». K. Marx, La commune de Paris,

284

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

285

Iii c e p o r n e s c î n p r o p a g a n d ă l a sate c ă t o t c e s-a f ă c u t la n o i e o spoială, că stăpînitorii noştri sînt nişte străini c a r e n - a i i î n ţ e l e s n i c i o d a t ă n e v o i l e ţării, c ă t o a t ă c o ­ m e d i a civilizaţiei noastre e întreţinută d i n sudoarea ţă­ r ă n i m i i , d e ale cărei suferinţe n u s e îngrijeşte n i m e n e a — şi toate celelate adevăruri « ş t i i n ţ i f i c e » ale culturii noastre. D a r încă o împrejurare vine să lărgească a c u m t e ­ r e n u l de influenţă al ideologiei reacţionare: fracţiunile b u r g h e z e , îndepărtate de la c o n d u c e r e a statului, se p r e ­ gătesc de luptă î m p o t r i v a acelei fracţiuni a oligarhiei financiare care a uzurpat puterea politică în folosul ei exclusiv; şi în acest, s c o p ideile reacţiunii noastre ser­ v e s c ca o minunată platformă: ceea ce a făcut oligarhia p î n ă a c u m e simplă spoială; un progres real rămîne a f i r e a l i z a t a b i a d e a c u m î n a i n t e — d e alţii. E d e a j u n s a aminti felul de luptă al unei fracţiuni ardelene î m ­ potriva conducerii vechiului Regat. S-ar p u t e a d e c i c a î n v i i t o r u l a p r o p i a t s ă f i m m a r ­ tori m a i e u r î n d la o lărgire a i d e o l o g i e i reacţionare, d e c î t l a o s l ă b i r e a ei. D a r n i s e p a r e c ă a c e s t a v a f i c î n t u l l e b e d e i : capitalismul nostru a luat o dezvoltare prea i m ­ p u n ă t o a r e s p r e a ~nu d e z m i n ţ i p r i n f a p t p e s i m i s m u l r e a c ­ ţiunii. 13. Invazia comerţului î n t r - o ţară agricolă a fer­ m e n t u l revoluţionar şi dizolvant din care se nasc peste" t o t societăţile b u r g h e z e : acesta e p u n c t u l de v e d e r e S i n care am încercat a lămuri procesul de naştere al s o c i e ­ tăţii r o m â n e m o d e r n e . D a r a c e s t a i n v a z i e a n e g u ţ ă t o r u l u i s t r ă i n şi r e v o l u ţ i o n a r în v i a ţ a p a t r i a r h a l ă a u n e i ţări a g r i c o l e p r o v o a c ă o v i o l e n t ă î m p o t r i v i r e atît a v e c h i l o r c l a s e a g r a r e , c î t şi î n g e n e r e a sufletului rural. S e n a ş t e atunci o stare s u f l e t e a s c ă g e n e r a l ă care prezintă ur­ mătoarele două însuşiri: a) una negativă, şi a n u m e ura î m p o t r i v ă negoţului şi în g e n e r e a oricărei averi strînse d i n n e g o ţ , a s e m e n e a a v e r i a p a r c a r e z u l t a t u l u n e i în-, şelari, a l u n e i e x p l o a t ă r i , ş i n u c a r o d a l u n e i m u n c i cinstite; b) o însuşire pozitivă, anume compătimirea faţă d e ţ ă r a n : a c e s t a a p a r e c a ' s i n g u r u l p r o d u c ă t o r , d i n s u d o a r e a c ă r u i a s e strîng t o a t e a v e r i l e , î n v r e m e c e o r ă ­ ş e n i i t r ă i e s c în b e l ş u g şi risipă.

A c e a s t ă stare s u f l e t e a s c ă a f o s t g e n e r a l ă î n ' E u r o p a prin veacul X V I — X V I I , adică în acea perioadă de p r e ­ facere burgheză a A p u s u l u i în care R o m â n i a se află a b i a î n t i m p u l d e faţă 1 . S e f ă c e a ş i p e a t u n c i s o c i a l i s m , s e î n ţ e l e g e , u n s o c i a l i s m ieşit d i n starea, s u f l e t e a s c ă a vremii: respirînd ură împotriva averii din negoţ, p ă ­ t r u n s d e s i m p a t i e faţă d e ţărănime, cerînd egalitate p e n t r u t o a t ă l u m e a : toţi s ă m u n c e a s c ă d e o p o t r i v ă ş i s ă c o n s u m e d e o p o t r i v ă , nu ţăranii să a s u d e şi orăşenii să risipească. O întreagă literatură de numeroase con­ s t r u c ţ i i s o c i a l i s t e d e a c e s t fel s-a n ă s c u t î n a c e l e v r e m u r i . U n a d i n c e l e m a i c i t i t e a fost U t o p i a l u i M o r u s 2 . R o m â n i a , care trece în prezent printr-o prefacere analoagă cu aceea a statelor apusene din perioada a m i n ­ tită, are î n c h i p f i r e s c ş i u n s p i r i t p u b l i c a n a l o g : r ă suflînd ură î m p o t r i v a « a f a c e r i l o r » , a negoţului, şi dra­ g o s t e p e n t r u ţ ă r ă n i m e . D i n a c e s t m i e z s u f l e t e s c şi-au luat naştere şi în această atmosferă sufletească s-au răspîndit toate curentele culturii noastre reacţionare. A c e a s t a e t o c m a i c e e a c e e x p l i c ă i z b î n d a l o r atît d e u ş o a r ă : n i m e n e a n u s-a g î n d i t s ă e x a m i n e z e p r e t e n ţ i i l e l o r ş t i i n ţ i f i c e ; a f o s t d e ajuns c ă f i e c a r e - g ă s e a î n e l e m o ­ d u l său p r o p r i u de a g î n d i şi s i m ţ i , s p r e a le î m b r ă ţ i ş a cu însufleţire. Îndeosebi, socialismul care se face la n o i astă.d s e a m ă n ă c a d o u ă p i c ă t u r i d e a p a o u a c e l c a r e s e făcea în A p u s în v e a c u l X V I . Lăsînd la o parte f r a z e o l o ­ g i a d e î m p r u m u t ş i p r i v i n d e s e n ţ a sa, s o c i a l i s m u l r o m â n s e d e s c o p e r ă c a a c e e a ş i e x p r e s i e a urii î m p o t r i v a o r ă ş e n i m i i risipitoare şi a compătimirii pentru ţărănimea m u n ­ c i t o a r e , a p ă s a t ă şi săracă, pe c a r e o g ă s i m în c o n s t r u c ţ i i l e u t o p i c e d e l a î n c e p u t u r i l e t i m p u r i l o r m o d e r n e . D e altfel e şl f i r e s c f a p t u l că d i n t r - u n m e d i u s o c i a l a n a l o g şi o a t m o s ­ f e r ă s u f l e t e a s c ă a n a l o a g ă t r e b u i a s ă iasă ş i u n p r o d u s s p i «Straturile largi ale poporului mărturiseau o hotărîtă- ne­ încredere faţă de noua gîndire şi gospodărie individuală capi­ talistă; ele rămîneau credincioase ideii economice creştine: mun­ ca timpului părea mai divină decît negoţul... Ţăranii, aşa se spunea, cultivă şi strîng binecuvîntarea Domnului, şi- chiar boierimea este slăvită, fiindcă are această nobilă şi cinstită hrană». R. Kötzschke, Deutsche Wirtschafts­ geschichte bis zum 17. Jahrhundert, p. 172. ' Op. cit, p. 174—175.
£

1

286

Şt. Zeletin

V. Reacţiunea împotriva burgheziei române

287

r i t u a l a n a l o g . A t î t d e p r o n u n ţ a t este î n s o c i a l i s m u l r o m â n s e n t i m e n t a l i s m u l rural, ca şi i n c a p a c i t a t e a de a î n ţ e l e g e societatea noastră m o d e r n ă , încît nu e nici o îndoială că a c e s t s o c i a l i s m nu-şi m e r i t ă n u m e l e , c i t r e b u i e clasat a c o l o u n d e - i e s t e l o c u l a d e v ă r a t : alături d e c u r e n t e l e r e a c ţ i o n a r e . 14. î n s e a m n ă o a r e c e l e zise, c ă s u f l e t u l r o m â n d e azi n u a r e î n e l n i c i u n e l e m e n t d e i d e o l o g i e b u r g h e z ă ? N u a m p u t e a a f i r m a a c e s t l u c r u fără a c ă d e a î n c o n t r a ­ z i c e r e cu faptele. D e s i g u r că studiile p s i h o l o g i c e ale r e acţiunii au pus în lumină numai elementele agrare ale sufletului nostru, nefiind în măsură să descopere e l e ­ m e n t e l e b u r g h e z e ; d a r a c e s t e a e x i s t ă . A m arătat î n a c e a ­ stă l u c r a r e p r o c e s u l l e n t d e d e z v o l t a r e a u n e i i d e o l o g i i b u r g h e z e r o m â n e , c a r e şi-a g ă s i t e x p r e s i a î n d e o s e b i t e l e f a z e a l e i d e a l u l u i n a ţ i o n a l . î n fapt, a c e s t i d e a l n u e x p r i m ă altceva decît n e v o i l e capitalismului nostru, aspiraţiile b u r g h e z i e i r o m â n e n a ţ i o n a l e , d i n c a r e şi-au l u a t fiinţă ultimele două războaie. Dar ideologia noastră burgheză a r ă m a s pînă în prezent e c o u l unei tendinţe vagi, nu a d e ­ v e n i t î n c ă o stare s u f l e t e a s c ă l i m p e d e : ea a p u t u t fi n u m a i pîrghie subconştientă de acţiune, nu însă şi p r i n c i p i u clar de gîndire. A c e s t din u r m ă rol au rămas'să-1 j o a c e e l e m e n t e l e n o a s t r e sufleteşti rurale, v e c h i , c l a r e , b i n e definite. D e aici această a n o m a l i e î n care n e aflăm n o i astăzi: noi lucrăm ca burghezi şi gîndim ca medievali; cu pi­ c i o a r e l e a m ajuns î n evul m o d e r n , c u c a p u l a m r ă m a s în evul m e d i u ; de aceea întreaga noastră cultură are rostul de a ne caricaturiza pe n o i . înşine: noi î n c e r c ă m să' î n ţ e l e g e m aspiraţiile noastre b u r g h e z e p r i n m e n t a ­ l i t a t e a n o a s t r ă m e d i e v a l ă ; d a r c u m acest, l u c r u e c u n e ­ putinţă, nu ne mai rămîne decît să năpustim gîndirea noastră împotriva faptelor noastre, să b a t j o c o r i m pe c e l e d i n u r m ă prun p r o d u s e l e c e l e i dintîi — s ă l e « c r i t i c ă m » . C u l t u r a n o a s t r ă r e a c ţ i o n a r ă , sau « c r i t i c ă » , e t o c m a i r ă z ­ vrătirea elementelor medievale ale sufletului nostru î m p o t r i v a orînduirii burgheze, impusă de invazia c a ­ p i t a l i s m u l u i străin î n v i a ţ a n o a s t r ă p a t r i a r h a l ă . S e î n ţ e l e g e d i n c e l e zise c ă n u s e p o a t e a ş t e p t a î n R o m â n i a o cultură nouă decît atunci cînd sub presiunea revoluţiei economice, c a r e este î n c ă în c u r s , se va p u ­ t e a î n d e p l i n i la n o i şi o revoluţie sufletească. A c e a s t ă

n o u ă r e v o l u ţ i e , c a r e r ă m î n e fapta v i i t o r u l u i , va sta în răsturnarea ideologiei rurale de către cea burgheză, adică: desprinderea limpede, deplin conştientă a ele­ m e n t e l o r b u r g h e z e ale s u f l e t u l u i n o s t r u ş i p r e f a c e r e a lor în principiu de gîndire şi temelie a edificiului cul­ turii, î n c e s t c h i p d i z a r m o n i a î n t r e c u l t u r ă ş i a s p i r a ţ i i l e noastre sociale dispare, căci a m b e l e capătă acelaşi i z v o r : i d e o l o g i a b u r g h e z ă , d e astă d a t ă p r i n c i p i u î n d o i t atît de gîndire, cît şi de acţiune. A b i a a t u n c i va p u t e a t r e c e c u l t u r a r o m â n ă de la critică la ştiinţă, de la j u d e c a t ă subiectivă la cunoaştere obiectivă, căci atunci ea nu mai p r i m e ş t e sarcina de a lupta î m p o t r i v a aspiraţiilor s o ­ ciale, ci se altoieşte pe acestea; nu m a i e x p r i m ă jalea d u p ă t r e c u t , c i n ă z u i n ţ a v i g u r o a s ă s p r e v i i t o r ; n u mai e s t e r o m a n t i c ă idealistă, c i c l a s i c ă realistă. A b i a a t u n c i se n a ş t e p u t i n ţ a c o n t e m p l a ţ i e i s e n i n e , a s u b l i m e i scopîa, t e r e n u l sufletesc, d i n care-şi iau_ fiinţă c r e a ţ i i l e r e a l e ale s p i r i t u l u i . P î n ă a t u n c i s p i r i t u l r o m â n , î n ă s p r i t d e o o r d i n e care-i e p o t r i v n i c ă , va c o n t i n u a să « c r i t i c e » : va î n c e r c a să tîrască m e r s u l lumii înapoi, va semăna n e î n c r e d e r e a în trăinicia societăţii noastre ca şi în g e ­ n i u l c r e a t o r a l n a ţ i u n i i , ş i a c e a s t a î n n u m e l e ştiinţei. De aceea va fi marea misiune istorică a culturii noi de a da a c e s t e i n a ţ i u n i c e e a ce a distrus o î n t r e a g ă eră de c r i t i c ă n e g a t i v ă , sterilă, n e i s t o r i c ă ş i p s e u d o ş t i i n ţ i f i c ă : î n c r e d e r e a î n e a însăşi ş i î n v i i t o r .

CUPRINS

N O T Ă BIOGRAFICĂ PREFAŢĂ .

5 19

INTRODUCERE a) Ce se înţelege prin burghezie . . . . . . b) Fazele istorice ale evoluţiei burgheziei . . c ) Naşterea societăţilor burgheze I. ÎNCEPUTURILE REVOLUŢIEI BURGHEZE ÎN R O M Â N I A . «Era nouă»: dezvoltarea so­ cială a României de la 1829 până la 1866 şi naşterea oligarhiei române : a) Revoluţia economică . b) Revoluţia politică c) Ruina vechii boierimi şi naşterea oligarhiei II. DEZVOLTAREA SOCIALĂ A ROMÂNIEI D E L A 1866 P Î N Ă Î N P R E Z E N T . Era mer­ cantilismului român : a ) începuturile mercantilismului român b) Urmările economice c ) Desăvîrşirea mercantilismului român . . . . . . . 103 125 141 5Î 70 87 25 34 . 4 1

III. EVOLUŢIA CAPITALISMULUI ROMÂN ŞI PREFACERILE CLASEI STĂPÎNITOARE: .a) Structura socială a României în faza de tranziţie " . b) N o u a clasă stăpînitoare şi baza ei econo• mică . c) Adaptarea regimului , politic parlamentar la structura socială a României . . . . . •. 163 178 184 289

IV.

REVOLUŢIA A G R A R Ă SI LE CLASEI Ţ Ă R Ă N E Ş T I :

PREFACERI­

a) P r o c e s u l de d i s t r u g e r e a v e c h i u l u i r e g i m agrar sub influenţa capitalismului . . . . . 195 b) U r m ă r i l e p r ă b u ş i r i i v e c h i u l u i r e g i m asuprastării ţ ă r ă n i m i i . , 213 c ) Clădirea r e g i m u l u i n o u m o d e r n d i n sfărîmăturile c e l u i v e c h i . . . . . . . . . . . . '. 231 V. REACŢIUNEA ÎMPOTRIVA BURGHE­ Z I E I R O M A N E - î n c e r c a r e d e psihologie so­ cială a culturii r o m â n e din a d o u a j u m ă t a t e a veacului X I X : a) C a r a c t e r i z a r e g e n e r a l ă b') C u r e n t e l e r e a c ţ i u n i i r o m â n e . c) V a l o a r e a şi sensul c u l t u r i i r o m â n e r e a c ­ ţionare 247 252 276

«

„Studiile noastre asupra evoluţiei României moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­ tească din care au luat fiinţă cercetările tui Taine asupra originilor Franţei contempora-, ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, care ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sim­ ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a o ginilor societăţii române de astăzi, spre a păta putinţa unei orietitări clare în haosul ţii noastre sociale şi politice."

/

t-ej

„Studiile noastre asupra evoluţiei României moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­ tească din care au luat fiinţă cercetările lui Taine asupra originilor Franţei contempora-i ne. Covîrşit de evenimentele de la 1916, car: ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sini tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c ginilor societăţii române de astăzi,spre a păta putinţa unei orietştări clare în haosul ţii noastre sociale şl politice."

Lei

<'00.

„Studiile noastre asupra evoluţiei României moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­ tească din care au luat fiinţă cercetările lui Taine asupra originilor Franţei cohtempora-t ne. Covîrşit de evenimentele de la. 1916, car: ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm ţit nedoia unei cunoaşteri amănunţite a oi ginilor societăţii române de astăzi, spre a păta putinţa unei orietitări clare în haosul ţii noastre sociale şi politice/'

1

„Studiile noastre asupra evoluţiei României moderne au pornit din aceeaşi nevoie sufle­ tească din care au luat fiinţă cercetările lui Taine asupra originilor Franţei contempora­ ne. Covîrsit de evenimentele de la 1916, care ne zdruncinaseră încrederea în viitor, am sirm tit nevoia unei cunoaşteri amănunţite a c~ ginitor societăţii române de astăzi, spre a păta putinţa unei orietţtări clare în haosul ţii noastre sociale şi politice."

lei

2 Oo.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful