Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării Universitatea din Bucureşti

Specializarea ŞtiinŃele Comunicării
Nivel licenŃă

Presa şi actualitatea I

Titular de curs: lect. univ. dr. Romina Surugiu

1

Presa şi actualitatea

Acest material este protejat prin Legea dreptului de autor şi a drepturilor conexe nr. 8 din 1996, cu modificările ulterioare. Dreptul de autor le aparŃine următorilor (în ordine alfabetică): Oana BăluŃă, Daniel Mihai Dragnea, Aurora Martiniuc, Antonio Momoc, Raluca Radu, Romina Surugiu. Fiecare text este semnat de persoana care l-a realizat. Facultatea de Jurnalism şi ŞtiinŃele Comunicării, Universitatea din Bucureşti, are dreptul de utilizare a acestui material. Nici o parte a acestui material nu poate fi copiată, multiplicată, stocată pe orice suport sau distribuită unor terŃe persoane, fără acordul scris al deŃinătorului dreptului de autor. Citarea se face numai cu precizarea sursei.

2

ŞtiinŃele Comunicării

Presa şi actualitatea

INTRODUCERE

DESPRE CUM FUNCłIONEAZĂ INSTITUłIILE DEMOCRATICE (ŞI CUM AR TREBUI SĂ FUNCłIONEZE)
Este interesant pentru jurnalişti că un parlamentar este om de afaceri? Are vreo importanŃă că unul dintre candidaŃii la Parlamentul României este în arest preventiv la data votării? Dar că unul dintre candidaŃii la primărie a murit chiar în ziua alegerilor locale? Sunt serviciile secrete prin definiŃie rele? Trebuie să ne îngrijorăm dacă România semnează un nou acord cu Fondul Monetar InternaŃional? De ce iau parte militarii români la un conflict armat în Afganistan, când majoritatea conaŃionalilor lor nici nu ştiu unde se găseşte pe hartă acest stat? Sensul unei informaŃii prezentate de jurnalişti este dat de context, mai precis de coordonatele instituŃionale ale unei situaŃii: (1) ce spune legislaŃia, (2) care sunt normele şi valorile acceptate şi (3) cum interpretează o comunitate o informaŃie, bazându-se pe definiŃii implicite date realităŃii (Scott, 2004). Legitimitatea unei construcŃii instituŃionale, arată sociologii (Scott, 2004, p. 74), este (1) confirmată legal, (2) Ńine de moralitate şi (3) este susŃinută din punct de vedere cultural.

LegislaŃia
După RevoluŃia din 1989, clasa politică din România, la presiunea şi cu sprijinul cetăŃenilor, a făcut eforturi susŃinute pentru a adopta o legislaŃie demnă de un stat democratic, cu o economie de piaŃă funcŃională. Aderarea la Uniunea Europeană, în 2007, a fost precedată de adoptarea unui pachet minim de acte legislative, relevante pentru domeniile politice, sociale, economice şi culturale. Schimbarea legislaŃiei perioadei comuniste s-a dovedit esenŃială: în anii ’80 românii nu puteau ieşi din Ńară, nu puteau scrie unui post de radio sau de televiziune din străinătate (scrisorile erau interceptate), nu puteau deschide o afacere, nu puteau face parte dintr-un partid politic, altul decât Partidul Comunist Român (PCR). Nu aveau voie nici să trândăvească (fiecare adult trebuia să aibă un loc de muncă), nici să se uite la televizor cât voiau (transmisiunile TV erau reduse la câteva ore pe seară), nici să mănânce cât voiau (zahărul şi uleiul erau vândute în funcŃie de o raŃie lunară). Nu aveau voie nici măcar să spună ce vroiau, chiar dacă ar fi vrut pur şi simplu să critice situaŃia descrisă mai sus. Căderea sistemului comunist în România a însemnat schimbarea legislaŃiei, pentru a permite dezvoltarea normală a vieŃii sociale şi 3
ŞtiinŃele Comunicării

Parlamentarii. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. mâine. politicienii au fost acuzaŃi că au protejat grupuri de interese sau propriile lor interese. declara într-un interviu pentru Evenimentul zilei: „Constatarea mea. 2009).000 EUR pentru a-l ajuta pe Sorin Ovidiu Vântu să înfiinŃeze Banca de InvestiŃii şi Dezvoltare (Dobreanu. prin adoptarea unor reglementări naŃionale sau locale. Normele şi valorile acceptate Modul în care sunt create legile care stau în spatele unei instituŃii. în cele mai multe cazuri. după experienŃa guvernamentală. DiscuŃiile publice care au urmat acestor tipuri de dezvăluiri au clarificat pentru opinia publică norma: politicienii ar trebui să urmărească exclusiv interesele comunităŃii şi interesele grupului de alegători care iau votat. îŃi dau Ńie. Eu. că este normal să facem şi ce nu. în funcŃie de experienŃele noastre din trecut sau de modul în care am înŃeles de la ceilalŃi (de la alte grupuri) că ar trebui să funcŃioneze o instituŃie. Clarificarea normei a dus la o schimbare de legislaŃie. fostul ministru de JustiŃie.ro) stabileşte pentru prima dată incompatibilitatea între calitatea de parlamentar şi cea de om de afaceri. la trecerile din proprietatea publică în cea privată. Ńine de normele acceptate ale unei comunităŃi. Această lege a fost una dintre consecinŃele scandalurilor financiare legate de Fondul NaŃional de InvestiŃii. desfăşurate de procurori. este ca se fură prin hotărâri de guvern. ca grup. pe de o parte. Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. de 4 ŞtiinŃele Comunicării . La clarificarea motivelor prăbuşirii FNI au contribuit anchetele jurnalistice şi anchetele penale. ordonanŃe de urgenŃă şi legi. Adesea. pe de alta. În noiembrie 2007. Monica Macovei. Aceste norme se referă la ce considerăm noi. prin urmare cei direct interesaŃi. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei (www. nu interesele lor personale. au fost subevaluate. Mediafax. vinzi şi ai ajuns milionar” („Macovei: Se fură…”. Evenimentul Zilei. 2007). prin încurajarea comportamentelor de dorit şi eliminarea comportamentelor dăunătoare. un joc piramidal desfăşurat în perioada 1998-2000 („FOCUS…”. statul. şi modul în care sunt puse în aplicare. la schimburile de terenuri dintre instituŃii. În cadrul uneia dintre aceste anchete.Presa şi actualitatea economice. la un preŃ mult mai mic decât cel real. pentru că. jurnaliştii de la România liberă au publicat un contract din 1999 prin care Nicolae Văcăroiu. Legea nu a fost însă recunoscută de toŃi ca o modalitate de a îmbunătăŃi situaŃia unei comunităŃi. De exemplu. iar tu. au fost nevoiŃi să voteze proiectul de lege şi să decidă care va fi evoluŃia lor ulterioară: se vor ocupa de afaceri (Dinu Patriciu. fost primministru al României (1992-1996) şi senator (1996-2008).cdep. la privatizări. companie privată. 2008). Trebuie să ne uităm în primul rând la achiziŃiile publice. primea 657. Aceeaşi normă există şi în Ńările democratice cu economie de piaŃă funcŃională.

Aderarea României la Uniunea Europeană este consecinŃa împărtăşirii unor valori democratice şi a dorinŃei pentru un trai mai bun la nivelul majorităŃii populaŃiei României.Presa şi actualitatea exemplu. 2008). atât de către jurnalişti. că suma pe care o primesc medicii de la pacienŃi este „un mizilic” (Neagu. Peste 40% dintre români au dat bani medicilor din proprie iniŃiativă. Păun. există numeroase voci care explică faptul că mita în sistemul sanitar nu poate fi acceptată. i se cuvin şi sunt chiar prea puŃini. cu toate că efectele asupra unor cazuri particulare sunt dezastruoase. în cadrul discuŃiei publice. în 2008. în comparaŃie cu celelalte Ńări europene. suplimentar faŃă de salariu pe care îl primeşte de la bugetul de stat. În mod statistic. Adesea. Cum este interpretată realitatea Zona cultural-cognitivă a unei instituŃii este adesea dificil de analizat. definiŃiile folosite de o comunitate pentru scopurile şi pentru modalităŃile de funcŃionare ale unei instituŃii sunt subînŃelese. prin intermediul mass-media. susŃinerea populară declarată a unui comportament reprobabil. Preşedintele Camerei Federative a Medicilor declara. 2008). Unii au făcut acest gest de frică să nu li se întâmple ceva rău în spital („SunteŃi contra…”. arată un studiu din 2008 al Ministerului SănătăŃii. dimpotrivă. poate duce la o schimbare instituŃională. medicul consideră că banii care vin din partea pacienŃilor. Jurnaliştii români specializaŃi pe problematica Uniunii Europene ştiau că există unele probleme la nivelul structurilor Uniunii. cât şi la nivelul normelor şi al valorilor acceptate. unii pacienŃi murind sau fiind mutilaŃi pe viaŃă. Astfel de exemple pot fi cazurile unor cadre medicale care îşi pierd locul de muncă şi intră la închisoare 5 ŞtiinŃele Comunicării . un anumit tip de politică externă cu efecte benefice asupra comunităŃii sau. Pe de altă parte. decide în 2003 să renunŃe la calitatea de parlamentar) sau vor funcŃiona exclusiv ca deputaŃi şi senatori. deoarece este negociată în mod tacit între membrii unei comunităŃi. informaŃiile despre disfuncŃionalităŃile UE sunt aproape inexistente în presă. Prin urmare. este legată de o şansă oferită României de a deveni un stat democratic. cu toate că mita este incriminată de Codul Penal şi cu toate că. înainte de momentul aderării României – sub 1% (Lazăr. 2002). cât şi de către publicurile lor. Cu toate acestea. Academia CaŃavencu. 2008). DefiniŃia generală dată Uniunii Europene. iar funcŃionarea lor este benefică pentru a se produce o schimbare dramatică de valori. românii au fost în mod constant printre cei mai optimişti în legătură cu viitorul lor în Uniunea Europeană. spre exemplu. strâns tot din bani pacienŃilor. DefiniŃiile în conflict şi o discuŃie publică a valorilor pe care le împărtăşeşte fiecare grup. nu de o posibilă problemă pentru români. atât la nivel legislativ. care poate avea ca efect. Exemplele şi experienŃele repetate duc la acceptarea unei anumite definiŃii cultural-cognitive. Este nevoie însă de exemple repetate că regulile există. sunt ascunse sau sunt negate chiar de membrii comunităŃii respective (Douglas.

LegislaŃia este. la fel cum nu indică modalităŃile prin care poate fi oprit votul pentru un candidat la alegerile locale care a decedat chiar în ziua alegerilor. din perspectiva normelor şi a valorilor 6 ŞtiinŃele Comunicării . România a evoluat extrem de mult în ultimele două decenii. ca un candidat la Parlament să rămână pe listele electorale chiar dacă este în arest preventiv. putem să remarcăm faptul că răspunsul la fiecare dintre ele depinde de modul în care este formulată legislaŃia şi de modul în care sunt înŃelese normele şi de valorile pe care le au. un rol esenŃial l-au avut jurnaliştii sprijiniŃi de publicurile lor şi de sursele din instituŃii. deoarece au încercat să identifice şi să pună în discuŃie permanent distanŃa dintre modul de funcŃionare al unor instituŃii româneşti şi modelul ideal. Schimbările la nivel instituŃional Procesele de instituŃionalizare implică o anumită stabilitate a funcŃionării unui mecanism social. şi o schimbare continuă. toate legate de subiectele propuse de către jurnalişti şi de către sursele lor în ultimii ani. contextualizarea informaŃiei cu date despre rolul CurŃii de Conturi şi trecutul public al lui Nicolae Văcăroiu ar trebui să aibă ca efect o atenŃie sporită a jurnaliştilor şi a opiniei publice asupra acestei chestiuni. OrganizaŃiile internaŃionale din care România făcea parte sau la care a aderat după căderea comunismului au avut un rol esenŃial în schimbare. pe de altă parte. Oricum.Presa şi actualitatea pentru că au cerut bani de la pacienŃi sau de la rudele lor. membrii unei comunităŃi. La fel. Din punct de vedere instituŃional. dar implică. de forŃele externe acelei comunităŃi. Este posibil ca preşedinŃia lui Nicolae Văcăroiu în fruntea instituŃiei care se ocupă de controlarea gestionării fondurilor publice şi a patrimoniului public să decurgă liniştit şi corect. puterea legislativă. Valorile multor politicieni şi modul în care aleg să respecte regulile s-au schimbat în ultimele decenii. în continuă schimbare. La fel. LegislaŃia permite. de asemenea. InformaŃia este interesantă însă pentru alegător. legat de o Ńară democratică şi de o economie de piaŃă funcŃională. În funcŃie de moment. deocamdată. alături de cea executivă (care ar trebui să pună în aplicare legislaŃia) şi cea judecătorească (care ar trebui să sancŃioneze abaterea de la comportamentul acceptat de legislaŃie). în schimbul actului medical. iar încălcarea lor este mai dificilă şi mai periculoasă acum. spre deosebire de anii trecuŃi. de grupul căruia îi pui întrebarea şi de discuŃiile publice din perioada respectivă. influenŃată de interesele grupurilor care fac parte dintr-o comunitate. de aceea un stat păstrează funcŃională una dintre cele trei puteri principale. la un moment dat. o dată cu societatea. s-au schimbat şi regulile instituŃionale. Dacă ne întoarcem la întrebările de mai sus. de tipul de discuŃie publică susŃinută de presă. cele şase întrebări pot avea răspunsuri diferite în mod radical.

realitatea. în ochii alegătorilor destul de mici. iar documentele făcute publice după 1989 demonstrează cum instrumente precum tortura fizică. AlŃi locuitori au recunoscut însă care era motivaŃia reală a acestui vot neobişnuit: nu erau de acord cu celălalt candidat şi sperau ca alegerile să se repete. minciunile erau folosite pentru oprimarea oricărei rezistenŃe împotriva sistemului creat în jurul Partidului Comunist Român. www. prin care contestau decizia luată („Noi proteste…”. care este rolul şi locul unui partener extern dat. jurnaliştii şi publicurile lor au nevoie de informaŃii de context: care sunt scopurile partenerului de discuŃii al României. una dintre cele mai detestate şi temute instituŃii. istoria unei instituŃii şi modul în care cetăŃenii. Una dintre întrebările care a persistat în discuŃia publică după 1989 este legată de serviciile secrete. În aceste condiŃii. Dacă un cetăŃean este în arest preventiv înseamnă că o instanŃă de judecată consideră că pericolul potenŃial prezentat de acesta este destul de mare pentru comunitate. şansele ca respectivul candidat să reprezinte pe viitor. care este istoria relaŃiilor noastre cu acel partener. unii locuitori din Voineşti au făcut mai multe mitinguri de protest. În cazul candidatului la primărie care a decedat chiar în ziua alegerilor. de această dată de stabilizare economică a situaŃiei României. pe plan mondial. numai de bine”. înainte de 1989. DeclaraŃia lor intra în logica acceptată a lui „Despre morŃi. care au inclusiv atribuŃii legate siguranŃa acelui stat şi de urmărirea cheltuirii eficiente a fondurilor publice. 2008). este crucială. unii dintre locuitorii din Voineşti (Iaşi) au declarat jurnaliştilor că l-au votat pe Neculai Ivaşcu ca un ultim omagiu. Securitatea a fost. sunt. În orice stat însă există servicii secrete. interesele celor care îl votează. Unele dintre aceste atribuŃii au fost îndeplinite de cadre tehnice înalt calificate din serviciile secrete şi înainte de 1989. probabil. Şi pentru a înŃelege sensul pentru unele dintre deciziile legate de politica externă. cum ar fi arest preventiv. în acest caz. cei care gestionează serviciile secrete şi cei care fac parte din serviciile secrete se raportează la rolul şi funcŃionarea acestora face diferenŃa între un serviciu de opresiune politică detestabil şi un garant al democraŃiei şi al unei economii de piaŃă funcŃionale. economic şi militar de state comuniste din jurul fostei Uniuni a Republicilor Sovietice Socialiste (URSS). Explicarea de către jurnalist a termenilor tehnici.tv. folosirea unor detalii sordide din viaŃă intimă a persoanei.Presa şi actualitatea puse în discuŃie. Modul în care este elaborată legislaŃia. Valorile deŃinute în mod tacit de comunitate au fost puse în discuŃie în mod public datorită efortului jurnaliştilor de a se documenta asupra acestui caz. Tot o modalitate naturală. cu succes. După ce Biroului Electoral Central l-a declarat învingător pe candidatul nedorit. 7 ŞtiinŃele Comunicării . urmând un mod de asigurare a siguranŃei naŃionale considerat natural după căderea sistemului politic. Militarii români participă în Afganistan la o misiune internaŃională coordonată de OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). România a devenit stat membru NATO în 2004.

*** 30 iunie 2008. Material realizat de Raluca Radu. Iaşi. Lazăr. „SunteŃi contra sau împotriva şpăgii pentru medici?” Academia CaŃavencu. după 1989. accesat 7 iunie 2009. Logici şi rutine jurnalistice. accesat 7 iunie 2009. 1986). Mary (2002).). Bucureşti.mediafax. Cum gîndesc instituŃiile (traducere a How Institutions Think.ro (inclusiv comentariile cititorilor). Acest volum va oferi informaŃiile de bază de care are nevoie un jurnalist în legătură cu principalele instituŃii româneşti şi cu principalele instituŃii internaŃionale. „FOCUS: Una dintre cele mai mari «inginerii financiare». Iaşi. Polirom. Mihaela (2008). România şi integrarea europeană. Richard (2004). accesat 7 iunie 2009.ro. www. InstituŃii şi organizaŃii (traducere a Institutions and organizations. www. rezolvată prin eliberarea Mariei Vlas”. www.evz.tv. cât şi pentru oamenii politici. BIBLIOGRAFIE CărŃi Douglas. dar modul în care o mare parte dintre politicieni şi o mare parte a populaŃiei proiectează viitorul României face din cooperarea cu aceste tipuri de instituŃii internaŃionale o cooperare considerată de dorit. legi şi ordonanŃe”. „Noi proteste în comuna ieşeană Voineşti unde primar a ieşit un mort”.Presa şi actualitatea a fost considerată şi reluarea relaŃiilor economice şi. Scott. capitolele vor ilustra. Evenimentul zilei.realitatea. în M. 2001). Acordurile urmăreau obŃinerea unor ajutoare financiare în schimbul respectării unor recomandări legate de gestionarea fondurilor publice. accesat 6 iunie 2009. Nu toate Ńările lumii apelează la sprijinul NATO şi FMI şi nu toate sunt în relaŃii de cooperare cu aceste instituŃii.ro. 8 ŞtiinŃele Comunicării . Păun. Cazul României”. Polirom. atât pentru jurnalişti şi pentru cetăŃeni. Mediafax. Lazăr (coord. cu ajutorul unor studii de caz. www. Ars Docendi. *** 7 aprilie 2008. semnarea acordurilor financiare cu Fondul Monetar InternaŃional (FMI) şi Banca Mondială. Mirela. Articole de presă *** 13 noiembrie 2007. Alături de prezentarea reglementărilor juridice şi de explicarea modul de funcŃionare a fiecărei instituŃii alese. respectiv. „Macovei: Se fură prin hotărâri de guvern. „Să înŃelegem logica relatării despre Uniunea Europeană în mass-media.catavencu. normele şi valorile care susŃin acele instituŃii sau situaŃiile prin care aceste norme şi valori au fost clarificate. *** 22 ianuarie 2008.

hotnews. .Presa şi actualitatea Dobreanu. 05 martie 2009.ro. 9 ŞtiinŃele Comunicării .3% din PIB. prevenirea şi sancŃionarea corupŃiei.ro. www. Cristina.cdep. Neagu.ro.ro. „Victorie la CEDO împotriva lui Văcăroiu”. accesat 7 iunie 2009. a funcŃiilor publice şi în mediul de afaceri. 23 mai 2008. Repertoriu legislativ. Site-uri de Internet www. accesat 7 iunie 2009. România liberă. LegislaŃie Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenŃei în exercitarea demnităŃilor publice. HotNews. Peste jumătate dintre romani le dau bani sau cadouri doctorilor pentru ca aceştia le cer”. www.romanialibera. Alina. site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor. „Şpaga pentru medici reprezintă 0.

1. prezentaŃi modul în care cele trei instituŃii reuşesc să asigure buna funcŃionare a statului democratic.1. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la cele trei instituŃii menŃionate. comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate.4 Test de autoevaluare Unitatea 1 Obiectivele unităŃii de învăŃare 1 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • • explicaŃi modul în care funcŃionează Parlamentul.5 Traseul unei legi în Parlamentul României 1.3. GUVERNUL CUPRINS 1.2 PreşedinŃia 1.1.3 Raportul guvern – preşedinte 1.Unitatea de învăŃare 1 PARLAMENTUL ROMÂNIEI.4 Sesiunile Senatului şi ale Camerei DeputaŃilor 1.1.1 FuncŃiile îndeplinite de cele două Camere 1.1 Prezentare generală 1.3 Guvernul 1.2.1 Preşedintele şi partidele politice 1.3.1 Parlamentul României 1.2 Structura şi organizarea Parlamentului României 1. PreşedinŃia şi Guvernul – principalele trei instituŃii fundamentale ale statului român.2 Desemnarea premierului 1. PREŞEDINłIA. preşedintelui şi miniştrilor.3.3 Organizarea şi constituirea Parlamentului României 1. enumeraŃi principalele atribuŃii ale parlamentarilor.2 AtribuŃii ale preşedintelui 1. Presa i actualitatea 10 .1.2.

ConstituŃia României defineşte atribuŃiile instituŃiilor politice fundamentale şi sistemul autorităŃilor publice: Parlamentul. Cele două Camere sunt alese prin acelaşi sistem electoral. PreşedinŃia şi Guvernul pe cea executivă. pentru un mandat de cinci ani. precum şi alte instituŃii subordonate acestora. Programul de guvernare şi lista Guvernului se dezbat de către Camera DeputaŃilor şi Senat în şedinŃă comună. precum şi pe baza regulamentelor de funcŃionare ale fiecărei Camere. 61 din ConstituŃia României). PARLAMENTUL ROMÂNIEI Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării (Art. Cele două Camere ale Parlamentului se organizează şi funcŃionează potrivit prevederilor constituŃionale. precum şi între stat şi societate. administraŃia publică centrală şi locală. cât şi Camera DeputaŃilor au un mandat de patru ani care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare. dintre care cele mai importante sunt funcŃia de legiferare şi funcŃia de control parlamentar. deŃine funcŃia legislativă. alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor. Preşedintele României. cu rol deliberativ.Unitatea de învăŃare 1 1. alcătuit din Senat şi Camera DeputaŃilor. Preşedintele Ńării reprezintă statul român. până la încetarea acestora. de asediu sau de urgenŃă. îndeplinind şi importante funcŃii în domeniul apărării şi al politicii externe. Atât Senatul. având un număr diferit de membri (în prezent sunt 137 de senatori şi 332 de deputaŃi). autoritatea judecătorească. iar Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi instanŃelor judecătoreşti le revine puterea judecătorească. 1). România este un stat naŃional unitar. iar forma de guvernământ este republica. Guvernul. care stipulează separaŃia puterilor în stat şi echilibrul acestora în exercitarea funcŃiilor publice care le revin. Sistemul parlamentar românesc este unul bicameral. Guvernul este învestit de către Parlament cu autoritatea de a exercita puterea executivă. Parlamentul României. Parlamentul României. exercită funcŃia de mediere între puterile statului. Potrivit ConstituŃiei (Art. de a conduce întreaga administraŃie în rezolvarea treburilor publice. având funcŃii multiple.1. Guvernul răspunde politic în faŃa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. 11 Presa si actualitatea . Preşedintele Ńării este ales de cetăŃeni prin vot universal. O persoană nu poate îndeplini funcŃia de Preşedinte decât două mandate (care pot fi şi consecutive). de război. este organul reprezentativ. iar încrederea Guvernului se acordă cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor.

2006. Datorită dreptului de a depune petiŃii.1. alegere sau numire a unor autorităŃi publice – potrivit ConstituŃiei. numirea Avocatului Poporului. iar Regulamentele parlamentare prevăd modalităŃi practice prin care parlamentarii pot solicita informări din partea organelor de stat. Curtea ConstituŃională. numirea directorului Serviciului Român de InformaŃii. FuncŃia de informare – se realizează prin argumentarea deciziilor politice. potrivit principiului reprezentării proporŃionale. 23-24). FuncŃia de control parlamentar. întrebări. cum ar fi alegerea Consiliului Superior al Magistraturii. Această funcŃie de reprezentare se manifestă în special în raporturile României cu Uniunea Europeană şi în orientarea întregii activităŃi externe în raport cu toate statele lumii. cetăŃenii îşi fac cunoscute doleanŃele în faŃa parlamentarilor. Parlamentul mai exercită şi alte activităŃi legate de desemnarea sau învestirea unor autorităŃi publice. egal. FuncŃia legislativă . pe baza principiilor dreptului internaŃional. secret şi liber exprimat. 1. Întrebările şi interpelările sunt adresate de către senatori membrilor Guvernului sau ai altor instituŃii din administraŃia publică cu privire la probleme de interes public. sociale şi politice. Controlul parlamentar se realizează prin: moŃiuni simple. Presa i actualitatea 12 .Unitatea de învăŃare 1 1.Articolul 61 al ConstituŃiei stipulează că „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a Ńării”.1 FUNCłIILE ÎNDEPLINITE DE CELE DOUĂ CAMERE ALE PARLAMENTULUI FuncŃia de reprezentare . Parlamentul colaborează şi cu alte instituŃii: Guvernul. direct. dar şi a legilor. numirea unor membrii ai CurŃii de Conturi. care promulgă legile.1. interpelări. p. care se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor.2 STRUCTURA ŞI ORGANIZAREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI Parlamentul României este ales prin vot universal. desemnarea în mod separat de către fiecare Cameră a unui număr de trei din cei nouă judecători ai CurŃii ConstituŃionale (Călinoiu. Duculescu. FuncŃia de desemnare prin învestire. pe baza votului uninominal şi a candidaturilor independente. pe o temeinică evaluare a unor consideraŃiuni economice. având şi dreptul de a cere reexaminarea unei legi de către Parlament. care iniŃiază proiecte de lege. Parlamentul are dreptul de a controla modul în care autorităŃile publice îşi îndeplinesc atribuŃiile conferite prin ConstituŃie şi prin legi. Preşedintele României. cât şi de Camera DeputaŃilor pentru a putea fi înaintat către Preşedintele Ńării spre promulgare şi a deveni lege. potrivit ConstituŃiei şi Legii electorale. Senatorii şi deputaŃii sunt aleşi în circumscripŃii şi colegiile electorale. moŃiuni de cenzură.Orice proiect de lege trebuie să fie dezbătut şi adoptat atât de Senat.

Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese sau în caz de demisie. repartizarea celorlalte voturi se face urmărind principiul reprezentării proporŃionale. www. în colegiile uninominale pot candida şi independenŃi. OrganizaŃiile minorităŃilor naŃionale pot depune aceeaşi candidatură în mai multe colegii electorale. Fiecare partid poate propune un singur nume pentru fiecare colegiu. votul se face în sistem uninominal. sau cu condiŃia ca partidul din care face parte să fi depăşit pragul electoral. Partidele sau organizaŃiile care. în Parlament fiecare partid sau alianŃă va avea un procent din locurile de senator şi deputat în funcŃie de procentul de voturi valabil exprimate câştigat în alegeri. În aceste circumscripŃii. Astfel. pentru locul rămas liber se organizează un scrutin parŃial. În plus. militează împotriva pluralismului politic. în care este atribuit un singur mandat (Legea 35/2008. şi senator. pentru al doilea membru al alianŃei se adună 3% la pragul electoral. În caz de deces sau de demisie.ro). Repartizarea mandatelor se face astfel: dacă un candidat a câştigat în colegiul său 50% plus un vot din voturile valabil exprimate. Astfel. el va intra în Parlament automat. dacă sunt mai mult de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare generale. a integrităŃii sau a independenŃei României sunt neconstituŃionale (Art. dacă este un candidat propus de un partid. 13 Presa si actualitatea . la nivel de circumscripŃie şi apoi la nivel de Ńară. Pragul electoral este de minimum 5% din voturile valabil exprimate sau cel puŃin de 6 colegii câştigate pe primul loc. cu excepŃia celei de membru al Guvernului. prin scopurile ori prin activitatea lor. plus circumscripŃia Bucureşti plus circumscripŃia electorală pentru românii din afara graniŃelor). câte 1%. în acelaşi timp. În cazul alianŃelor de partide. de incompatibilitate ori de deces (Art. a principiilor statului de drept ori a suveranităŃii. şi 3 colegii pentru Senat. 71). într-o circumscripŃie electorală sunt minim 2 colegii pentru 2 mandate de senator şi 4 colegii pentru 4 mandate de deputat. 70 din ConstituŃie). iar pentru următorii. pentru Camera DeputaŃilor. Prin lege. Nimeni nu poate fi. dacă este candidat independent. de pierdere a drepturilor electorale. 40 din ConstituŃie). Calitatea de membru al Parlamentului este incompatibilă cu exercitarea oricărei funcŃii publice de autoritate. Fiecare circumscripŃie este împărŃită în mai multe colegii uninominale.cdep. circumscripŃiile electorale sunt împărŃite în colegii uninominale pentru Camera deputaŃilor şi Colegii uninominale pentru Senat. pentru un partid. Alte incompatibilităŃi se stabilesc prin lege organică (art. dacă au un singur candidat pentru Camera DeputaŃilor. şi deputat. După ce au fost repartizate voturile câştigate la nivel de colegiu.Unitatea de învăŃare 1 Parlamentarii îi reprezintă pe cetăŃenii care şi-au exprimat dreptul de vot într-una dintre cele 43 de circumscripŃii electorale (adică cele 41 de judeŃe.

Presa i actualitatea 14 . care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare. Partidul NaŃional Liberal (PNL). 1. până la încetarea acestora. Mandatele celor două Camere se încheie la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales. cele două camere se întrunesc în prima şedinŃă. sub preşedinŃia celui mai în vârstă senator. Senatul şi Camera DeputaŃilor îşi constituie organele lor de conducere şi de lucru. potrivit ConstituŃiei şi Regulamentelor. de asediu sau de urgenŃă. Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR). Cele două Camere legiuitoare au un număr diferit de membri. Senatul şi Camera DeputaŃilor sunt alese pentru un mandat de patru ani. devenind astfel un act normativ ce reglementează toate aspectele privitoare la organizarea şi funcŃionarea acestui for legislativ. Organizarea şi funcŃionarea internă a fiecărei Camere parlamentare sunt stabilite printr-un Regulament propriu.3 ORGANIZAREA ŞI CONSTITUIREA PARLAMENTULUI ROMÂNIEI La începutul fiecărei legislaturi. Persoanele care candidează pentru un loc în Senat trebuie să aibă cel puŃin 33 de ani împliniŃi. iar cei care candidează pentru un loc de deputat trebuie să aibă cel puŃin 23 de ani. prin raportarea numărului de locuitori ai fiecărei circumscripŃii electorale la norma de reprezentare. Determinarea numărului senatorilor şi deputaŃilor se face. (3) din ConstituŃie. FederaŃia ComunităŃilor Evreieşti din România. Alegerile pentru Camera DeputaŃilor şi pentru Senat se desfăşoară în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului.000 de locuitori.Unitatea de învăŃare 1 După alegerile din 2008 sunt reprezentate în Camera DeputaŃilor şi în Senat următoarele formaŃiuni politice şi organizaŃii: Partidul Social Democrat (PSD) şi Partidul Conservator (PC). potrivit Art. Comisiile verifică legalitatea alegerii fiecărui membru. pentru Senat norma de reprezentare este de un senator la 160. respectiv al deputaŃilor. cu votul majorităŃii senatorilor. iar pentru Camera DeputaŃilor este de un deputat la 70.000 de cetăŃeni. respectiv deputat. potrivit Legii electorale. Forumul Democrat al Germanilor din România. Regulamentele se adoptă în şedinŃe plenare. În Camera DeputaŃilor mai sunt reprezentate şi organizaŃii ale cetăŃenilor aparŃinând minorităŃilor naŃionale (cu câte un deputat) cum ar fi AsociaŃia Liga Albanezilor din România. 63 alin. AsociaŃia Macedonenilor din România. care au candidat ca alianŃă electorală. Astfel. pe baza dosarelor primite de la Biroul Electoral Central.1. Partidul Democrat – Liberal (PD-L). În cel mult 20 de zile de la alegeri. de război. Comunitatea Ruşilor Lipoveni din România. şi aleg câte o comisie de validare a mandatelor de senator şi a celor de deputat.

comisiile întocmesc câte un raport în care propun validarea sau invalidarea alegerii membrilor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor. 4 secretari. în ordinea stabilită de Biroul permanent. PreşedinŃii celor două Camere sunt şi preşedinŃii Birourilor permanente. Biroul permanent al fiecărei Camere este alcătuit din 13 membri: Preşedintele Senatului. al deputaŃilor. care reflectă configuraŃia politică a fiecărei Camere. aşa cum rezultă aceasta din alegerile generale şi din constituirea iniŃială a grupurilor parlamentare. conduce lucrările de plen şi ale Biroului permanent. respectiv Camera DeputaŃilor în sesiuni ordinare şi extraordinare. Birourile permanente ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor Biroul permanent este structura de conducere. la cererea grupului parlamentar pe care îl reprezintă. după caz. respectiv a deputaŃilor. Preşedintele Senatului asigură interimatul funcŃiei de Preşedinte al României în condiŃiile în care această funcŃie devine vacantă. preşedintele Camerei DeputaŃilor. VicepreşedinŃii Senatului şi ai Camerei DeputaŃilor îndeplinesc. Organele de lucru ale Senatului sunt comisiile permanente. Guvernul şi Curtea ConstituŃională. întocmesc lista înscrierilor la cuvânt. Preşedintele Senatului şi cel al Camerei DeputaŃilor sunt aleşi prin vot secret. Rapoartele se prezintă în plenul fiecărei camere a Parlamentului. Senatorii şi deputaŃii trebuie să se constituie în grupuri parlamentare şi să facă parte din comisiile parlamentare. 98 din ConstituŃie. respectiv 15 Presa si actualitatea . prin vot secret. AtribuŃiile unui preşedinte de Cameră a Parlamentului: convoacă Senatul. din rândul senatorilor sau. în şedinŃă plenară. respectiv al Camerei DeputaŃilor. comisiile de anchetă şi comisiile comune ale Senatului şi Camerei DeputaŃilor. În cazul în care acesta nu poate asigura interimatul. unele atribuŃii ale preşedintelui.Unitatea de învăŃare 1 În termen de patru zile. cu buletine de vot pe care sunt înscrişi toŃi candidaŃii propuşi de grupurile parlamentare. cu buletine de vot. reprezintă Senatul. precum şi comisiile speciale. Conducerea fiecărei camere este asigurată de către un Preşedinte şi de un organ de conducere. la solicitarea sau în absenŃa acestuia. respectiv Camera DeputaŃilor în relaŃiile interne şi externe. prin votul majorităŃii senatorilor. respectiv deputaŃi. 4 chestori. prezintă preşedintelui propunerile. Secretarii îl asistă pe preşedinte în conducerea lucrărilor. pentru funcŃiile prevăzute în Biroul permanent sunt aleşi. 4 vicepreşedinŃi. Membrii Biroului permanent pot fi revocaŃi înainte de expirarea mandatului. în relaŃiile cu Preşedintele României. CandidaŃii propuşi de grupurile parlamentare. care hotărăşte prin vot asupra acestor propuneri. va fi înlocuit de al treilea om în stat. potrivit Art. amendamentele şi orice comunicări adresate Senatului. Senatul şi Camera DeputaŃilor sunt legal constituite după validarea a două treimi din mandatele de senatori. numit Biroul permanent.

exercită controlul financiar. Grupurile parlamentare Grupurile parlamentare reprezintă partidele şi formaŃiunile politice care au câştigat mandate în acest for legislativ. deoarece mandatul Parlamentului pentru perioada 2004-2008 era în desfăşurare. Presa i actualitatea 16 . În funcŃie de orientarea lor politică. Rolul şi atribuŃiile grupurilor parlamentare Grupurile parlamentare exprimă. Senatorii şi deputaŃii se organizează în grupuri parlamentare în funcŃie de apartenenŃa sau de afinităŃile lor politice. prezintă Senatului. Potrivit Regulamentelor Senatului şi a Camerei DeputaŃilor. unul sau doi vicelideri şi un secretar. proiectul de buget şi încheierea exerciŃiului bugetar anual. efectuează prezenŃa în cadrul şedinŃelor de plen şi consemnează rezultatul votului. Chestorii verifică modul de gestionare a patrimoniului Senatului. În decembrie 2007. Partidele îndeplinesc un rol esenŃial într-un regim democratic şi acest lucru se reflectă şi în configuraŃia celor două Camere ale Parlamentului României. Regulamentele Camerelor interzic constituirea de grupuri parlamentare ale unui partid care nu a participat la alegeri sau care nu a obŃinut locuri în Senat. Ńin evidenŃa hotărârilor adoptate şi veghează la întocmirea stenogramelor. asigură menŃinerea ordinii în sediul instituŃiei. respectiv 10 deputaŃi care au fost aleşi din cadrul aceluiaşi partid sau al aceleiaşi formaŃiuni politice. Partidul Democrat schimbându-şi numele în Partidul Democrat Liberal. în urma alegerilor. Un senator sau un deputat poate face parte dintr-un singur grup parlamentar. de ponderea numerică şi de înŃelegerile dintre ele. Noul partid nu şi-a putut face un grup parlamentar. Grupurile parlamentare se constituie la începutul legislaturii. de obicei. respectiv Camerei DeputaŃilor. când îşi aleg un lider. Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi sau deveniŃi independenŃi prin părăsirea grupurilor parlamentare nu se pot asocia între ei pentru constituirea unui nou grup parlamentar.Unitatea de învăŃare 1 Camerei DeputaŃilor. respectiv în Camera DeputaŃilor. Senatorii şi deputaŃii aleşi ca independenŃi se pot afilia unui grup parlamentar constituit. poziŃia politică a partidelor pe care le reprezintă. delegaŃiile ale PD-L şi PD au organizat o ConvenŃie NaŃională Extraordinară unde s-a decis absorbŃia PD-L de către PD şi modificarea statutului. un grup parlamentar poate fi constituit şi poate funcŃiona pe toată durata legislaturii dacă este alcătuit din cel puŃin 7 senatori. grupurile parlamentare îşi definesc şi îşi exprimă poziŃia faŃă de documentele supuse dezbaterii în comisii sau în şedinŃele în plen ale Senatului sau ale Camerei DeputaŃilor.

iar acestea au fost adoptate. De exemplu. Comisii speciale La propunerea Biroului permanent. Guvernul şi-a asumat răspunderea în faŃa Parlamentului pentru cele patru coduri enumerate mai sus. Această comisie poate solicita relaŃii sau documente de la persoane sau autorităŃi publice. la cererea unei treimi din membrii săi. înfiinŃarea unei comisii de anchetă asupra unui eveniment sau fenomen deosebit. Comisii de anchetă Senatul poate hotărî. ComponenŃa comisiilor se stabileşte potrivit configuraŃiei politice a Senatului sau a Camerei DeputaŃilor rezultate din constituirea iniŃială a grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanŃii grupurilor parlamentare. prin hotărâre. precum şi pentru realizarea funcŃiei de control parlamentar. a Codului Civil. a Codului de procedură penală. Ele au un rol deosebit în examinarea. Concluziile şi propunerile Comisiei au fost prezentate într-un raport. care este dezbătut în plen. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot constitui. La data finalizării acestui material (iunie 2009). Există şi comisii speciale comune ambelor Camere. a Codului Penal.Unitatea de învăŃare 1 Comisiile Parlamentului României Comisiile sunt organe de lucru interne ale acestui for legislativ. comisii speciale şi comisii de anchetă. avizarea şi pregătirea proiectelor de lege pentru a fi dezbătute în plenul Senatului şi al Camerei deputaŃilor. Prin aceeaşi hotărâre se vor preciza parlamentarii care compun comisia. comisii speciale pentru avizarea unor proiecte de lege complexe. în procedură de urgenŃă. precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei. Membrii comisiilor speciale îşi păstrează şi calitatea de membri ai comisiilor permanente. Comisia îşi continua însă activitatea pentru finalizarea discuŃiilor la codurile de procedură civilă şi penală. Proiectele de lege astfel avizate şi propunerile legislative elaborate de comisie nu vor mai fi supuse examinării altor comisii. Comisia prezintă un raport. constituite pentru pregătirea activităŃii de legiferare. În cadrul celor două Camere ale Parlamentului funcŃionează următoarele tipuri de comisii: comisii permanente. PrezenŃa la audieri a persoanelor invitate este obligatorie. a Codului de procedură civilă a fost alcătuită în martie 2009 din 25 de parlamentari. Comisia specială comună pentru dezbaterea în fond. pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri indicate în hotărârea de înfiinŃare a comisiei. după 17 Presa si actualitatea .

La şedinŃele comisiilor pot participa şi senatori sau deputaŃi din alte comisii. situaŃie în care prezenŃa acestora este obligatorie. Biroul comisiei poate propune constituirea de subcomisii. Comisii comune ale celor două Camere Pentru examinarea unei probleme deosebite. unul dintre membrii comisiei va da declaraŃii cu privire la proiectele de lege dezbătute în cadrul şedinŃei. 3. Comisia specială a Camerei DeputaŃilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra Serviciului de InformaŃii Externe. ReprezentanŃii Guvernului au acces la lucrările comisiilor. ReprezentanŃii mass-media pot participa la şedinŃele comisiilor permanente în condiŃii stabilite de membrii comisiei. Comisia comună permanentă a Camerei DeputaŃilor şi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activităŃii Serviciului Român de InformaŃii. comisiile pot invita să participe la dezbateri specialişti sau reprezentanŃi ai autorităŃilor publice şi ai unor organizaŃii neguvernamentale. Comisiile pot solicita participarea la lucrările lor şi a unor membri ai Guvernului sau a conducătorilor unor instituŃii publice. Comisia Parlamentului României pentru afaceri europene. Astfel de comisii permanente comune sunt: 1.Unitatea de învăŃare 1 care Senatul. respectiv Camera DeputaŃilor adoptă o hotărâre cu privire la acesta. ca expresie a faptului că cele două Camere îşi exercită unele atribuŃii în comun. ŞedinŃele comisiilor nu sunt publice. fără a avea drept de vot. fie în ceea ce priveşte elaborarea legislaŃiei. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot hotărî formarea unor comisii comune. Rapoartele şi avizele întocmite de membrii fiecărei comisii sunt prezentate în plen camerei înainte de dezbaterea propunerii legislative Presa i actualitatea 18 . Dacă jurnaliştii nu pot asista la şedinŃă. Activitatea comisiilor Activitatea comisiilor este condusă de birourile acestora. 2. În legislatura 2004-2008 au existat comisii comune ambelor camere cum ar fi Comisia parlamentară de anchetă pentru investigări şi clarificări referitoare la conturile lui Nicolae Ceauşescu sau Comisia parlamentară de anchetă privind activitatea SocietăŃii Române de Televiziune. Pentru buna desfăşurare a lucrărilor. stabilindu-le componenŃa şi sarcinile. Hotărârile comisiilor se adoptă cu votul majorităŃii membrilor prezenŃi. la finalul acesteia. care propun ordinea de zi şi sarcinile ce revin fiecărui senator în cadrul comisiilor. fie în privinŃa controlului parlamentar. cu votul majorităŃii membrilor comisiei.

Pentru a fi informaŃi asupra subiectelor care se dezbat. convocate de preşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor. Cererea de convocare a unei sesiuni extraordinare se face în scris şi cuprinde motivul şi durata sesiunii. punctul de vedere al Guvernului pentru propunerile legislative. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. Biroul permanent al Senatului. în care vor fi enunŃate obiectivele şi scopul anchetei. Comisiile permanente au importante atribuŃii şi în realizarea controlului parlamentar. declaraŃii şi alte acte cu caracter politic. respectiv al Camerei DeputaŃilor sau de unul dintre vicepreşedinŃi. În cazuri deosebite. mijloacele de realizare şi termenul de depunere a raportului. Parlamentul României adoptă legi. rapoartele de activitate ale unor autorităŃi publice alese sau numite de fiecare cameră în parte). adoptată cu votul majorităŃii membrilor săi. comisia respectivă va prezenta o cerere scrisă. senatorilor şi deputaŃii primesc din timp materialele necesare la caseta parlamentarului (textele proiectelor de lege şi ale proiectelor de hotărâre. avizele Consiliului Economic şi Social. Sesiunile extraordinare. Senatul şi Camera DeputaŃilor pot adopta mesaje. a Biroului permanent ori a cel puŃin o treime din numărul senatorilor. Ele pot efectua anchete parlamentare atunci când consideră necesar. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. hotărâri şi moŃiuni. Nu este obligatoriu ca sesiunea extraordinară să fie convocată pentru ambele camere în acelaşi timp. respectiv Camerei DeputaŃilor.1. se desfăşoară în perioada vacanŃei parlamentare şi au ca scop dezbaterea proiectelor de lege urgente sau a unor probleme de interes naŃional. cu sau fără amendamente. în limitele competenŃelor ei materiale privitoare la activitatea desfăşurată de un minister sau de altă autoritate publică. avizele Consiliului Legislativ. ŞedinŃele de plen ŞedinŃele în plen sunt conduse de preşedintele Senatului. precum şi dacă raportul se supune dezbaterii şi aprobării Senatului sau a Camerei DeputaŃilor. De asemenea. temeinic motivată. Preşedintele veghează la respectarea Regulamentului şi la menŃinerea ordinii în sala de dezbateri. Rapoartele pot fi favorabile.Unitatea de învăŃare 1 la care face referire raportul. În acest sens. rapoartele comisiilor. 1.4 SESIUNILE SENATULUI ŞI ALE CAMEREI DEPUTAłILOR Senatul şi Camera DeputaŃilor lucrează în două sesiuni ordinare. sau de respingere. la cererea Preşedintelui României. 19 Presa si actualitatea . Orice comisie permanentă poate iniŃia o anchetă parlamentară. respectiv al deputaŃilor. Senatul şi Camera DeputaŃilor se întrunesc şi în sesiuni extraordinare. va decide asupra cererii.

j) stabilirea statutului deputaŃilor şi al senatorilor. Membrii Guvernului sau reprezentanŃii acestora au acces la lucrările de plen şi pot lua cuvântul în orice fază a dezbaterilor. f) aprobarea strategiei naŃionale de apărare a Ńării.Unitatea de învăŃare 1 Dezbaterile din şedinŃele de plen se înregistrează pe bandă magnetică şi se stenografiază. de la formularea iniŃiativei legislative până la intrarea în vigoare a legii. 65. b) aprobarea bugetului de stat şi a bugetului asigurărilor sociale de stat. Partea a II-a.5 TRASEUL UNEI LEGI ÎN PARLAMENTUL ROMÂNIEI Procesul legislativ parcurge diferite etape. a directorilor serviciilor de informaŃii şi exercitarea controlului asupra activităŃii acestor servicii. prezenŃa lor este obligatorie. h) numirea. iniŃiativa legislativă poate aparŃine Guvernului. în afară de următoarele situaŃii (art. Proiectele de lege şi propunerile legislative se Presa i actualitatea 20 .1. Aceste etape sunt stabilite constituŃional şi se desfăşoară conform regulamentelor de funcŃionare a celor două Camere ale Parlamentului. ConstituŃia României) : a) primirea mesajului Preşedintelui României. la propunerea Preşedintelui României. c) declararea mobilizării totale sau parŃiale. Stenogramele se publică în Monitorul Oficial al României. precum şi alŃi invitaŃi. ŞedinŃele Senatului şi cele ale Camerei DeputaŃilor sunt publice. Potrivit ConstituŃiei. ConstituŃiei sau 1. i) numirea Avocatului Poporului. în limita locurilor disponibile în spaŃiul destinat publicului. cu excepŃia celor privitoare la şedinŃele secrete. Dacă li se solicită participarea. potrivit regulamentului. stabilirea indemnizaŃiei şi a celorlalte drepturi ale acestora.000 de cetăŃeni cu drept de vot. g) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a łării. k) îndeplinirea altor atribuŃii care. Etapele sunt următoarele: Formularea iniŃiativei legislative. precum şi unui număr de cel puŃin 100. CetăŃenii pot asista la lucrările Senatului pe baza unor permise de acces distribuite la cerere. jurnalişti acreditaŃi. deputaŃilor şi senatorilor. în ordinea solicitării de către cei interesaŃi. La şedinŃele de plen pot asista diplomaŃi. e) suspendarea sau încetarea ostilităŃilor militare. Până în prezent nu a avut loc nicio şedinŃă secretă. pe baza unei acreditări sau a unei invitaŃii. se exercită în şedinŃă comună. Camera DeputaŃilor şi Senatul lucrează în şedinŃe separate. d) declararea stării de război.

Proiectul de lege a fost înregistrat la Senat ca primă Cameră sesizată. care au preocupări tangente cu domeniile ce constituie obiectul viitoarelor reglementări. al Consiliului Economic şi Social. Proiectele legislative se trimit spre dezbatere comisiilor care sunt competente să se pronunŃe asupra fondului chestiunii. Guvernului şi iniŃiatorului înainte de data dezbaterii în plen. Raportul comisiei permanente se difuzează senatorilor. Aceleaşi proiecte se trimit spre avizare şi altor comisii permanente. După înregistrarea proiectelor de lege ale Guvernului şi a propunerilor legislative. care se transmit Biroului permanent. Primind raportul comisiei. finanŃe. ca primă Cameră sesizată. Ńinând seama de specializarea lor. prima Cameră 21 Presa si actualitatea . 57/2009 pentru modificarea Legii nr. Trimis pentru raport la Comisia pentru buget. 416/2001 privind venitul minim garantat. organizarea teritoriului şi protecŃia mediului. aceasta fiind Camera decizională. Comisiile permanente întocmesc rapoarte sau avize asupra proiectelor legislative. atunci aceasta poate fi remediată la cea de-a doua cameră. Biroul permanent introduce pe ordinea de zi a Senatului proiectul de lege sau propunerea legislativă. Includerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative pe ordinea de zi a şedinŃelor în plen. o lege este văzută de două ori. Examinarea şi avizarea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în comisiile permanente. Trimis pentru aviz la Comisia pentru administraŃie publică. trece prin comisiile fiecărei Camere şi în cazul în care pe parcursul procesului legislativ de la o Camera se constată o neregulă. activitate bancară şi piaŃă de capital. Trimis pentru aviz la Comisia pentru drepturile omului. ConstituŃia precizează faptul că cele două Camere au atribuŃii complementare şi împarte domeniile lor de activitate.Unitatea de învăŃare 1 transmit către Camera competentă să le adopte. Practic. a grupurilor parlamentare sau a comisiilor permanente. La cererea Guvernului sau la propunerea Biroului permanent. EXEMPLU Proiectul de lege pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Biroul permanent al fiecărei Camere dispune sesizarea comisiilor permanente competente pentru dezbaterea lor şi întocmirea de rapoarte sau avize. având avizul Consiliului Legislativ. Trimis pentru aviz la Comisia pentru muncă. culte şi minorităŃi. Depunerea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative la Biroul permanent al Camerei care este competentă să le dezbată ca primă Cameră sesizată. după caz. familie şi protecŃie socială.

organizarea şi funcŃionarea partidelor politice. prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. organizarea generală a învăŃământului. alin. în funcŃie de caracterul lor – legi constituŃionale. să îşi exprime poziŃia faŃă de conŃinutul proiectului. Legile organice se adoptă cu votul majorităŃii parlamentarilor. precum sistemul electoral. De la această regulă. sindicatele şi protecŃia socială. Dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative în plenul Senatului. infracŃiunile şi pedepsele. alin. statutul funcŃionarilor publici. în cazul în care prima Cameră sesizată adoptă o prevedere care. Legile constituŃionale. este prevăzută o excepŃie. se adoptă cu o majoritate de cel puŃin două treimi din numărul parlamentarilor. respectiv al Camerei DeputaŃilor este necesar numai votul majorităŃii parlamentarilor prezenŃi în Senat sau în Camera DeputaŃilor. ConstituŃia României prevede anumite condiŃii pentru adoptarea legilor. proiectul de lege sau propunerea legislativă se consideră adoptată în forma depusă spre dezbatere de iniŃiator. potrivit ConstituŃiei. cele care privesc revizuirea ConstituŃiei. prima Cameră sesizată este obligată să adopte un proiect de lege în 30. Potrivit ConstituŃiei. 5 din ConstituŃie. legea se întoarce la prima Cameră sesizată care va decide definitiv în procedură de urgenŃă. Întoarcerea legii la prima Cameră sesizată. se supun votului raportul comisiei permanente şi proiectul de lege în ansamblu. proiectul de lege se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. Prima fază este reprezentată de prezentarea iniŃiativei legislative de către iniŃiator. poate lua cuvântul în orice fază a dezbaterii sau ori de câte ori i se solicită acest lucru. dacă acestea nu sunt specificate în Regulament. regimul juridic general al proprietăŃii şi al moştenirii. regimul stării de asediu şi al celei de urgenŃă.a. 115. la propunerea Biroului permanent.Unitatea de învăŃare 1 sesizată poate adopta proiecte de lege sau propuneri legislative cu procedură de urgenŃă. Urmează dezbaterea proiectelor de lege şi a propunerilor legislative. DispoziŃiile referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod Presa i actualitatea 22 . Astfel. legi organice sau legi ordinare. prin intermediul unui reprezentant desemnat. organizarea administraŃiei publice locale ş. regimul general privind raporturile de muncă. Votul poate fi vot deschis sau vot secret. După încheierea acestor dezbateri. ca şi pentru hotărârile Senatului. art. 75. 75. Reprezentantul Guvernului. Grupurile parlamentare au dreptul. potrivit art. Votarea legilor. stabilită la art. După adoptarea sau respingerea de către prima Cameră sesizată. numai pentru prevederea respectivă. 2 şi. în funcŃie de urgenŃa şi de complexitatea acelui proiect. Fiecare cameră hotărăşte. Apoi este prezentat raportul întocmit de comisia sesizată. 4 şi 5 din ConstituŃie. În caz contrar. respectiv. ce modalităŃi de vot se pot folosi. Pentru legile ordinare. prezent în mod obligatoriu la dezbateri. Acestea sunt legi ce reglementează domenii fundamentale. alin. intră în competenŃa sa decizională. 45 sau 60 de zile. Dacă prima Cameră sesizată nu adoptă proiectul de lege în termenul prevăzut de ConstituŃie.

se trimite Preşedintelui României spre promulgare. fiecare în mod separat. în vederea exercitării dreptului de sesizare a CurŃii ConstituŃionale. Reexaminarea legii. reexaminarea legii. are atribuŃia de a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor.Unitatea de învăŃare 1 corespunzător şi în situaŃia în care Camera decizională adoptă o prevedere pentru care competenŃa decizională aparŃine primei Camere. Înainte de promulgare. prin decizie. În cazul în care este sesizată. proiectul de lege sau propunerea legislativă se semnează atât de preşedintele acestei Camere. cu normele şi dispoziŃiile ConstituŃiei. Guvernul va fi înştiinŃat despre aceasta. de către preşedintele acestei Camere şi se înaintează celeilalte Camere. dacă legea a fost adoptată cu procedură de urgenŃă. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. iau din nou în dezbatere textele care au fost declarate neconstituŃionale. ConstituŃia prevede posibilitatea sesizării CurŃii ConstituŃionale pentru a se pronunŃa asupra constituŃionalităŃii legilor. adoptată cu respectarea procedurilor legislative stabilite prin ConstituŃie şi prin regulamente. Promulgarea legii de către Preşedintele României. Reexaminarea legii se efectuează mai întâi de către prima Cameră sesizată. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau cel puŃin 25 de senatori. la sesizarea Preşedintelui României. după adoptare. din oficiu. Semnarea legii de către preşedinŃii celor două Camere. cu cinci zile înainte de a fi trimisă spre promulgare sau cu două zile înainte. înainte de promulgarea acestora de către Preşedintele României. înainte de promulgarea acestora. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. Proiectele de lege şi propunerile legislative examinate mai întâi de o Cameră se semnează. După ce proiectele de lege şi propunerile legislative au fost adoptate de către cele două Camere ale Parlamentului. preşedintele poate cere Parlamentului. Curtea ConstituŃională. în vederea dezbaterii şi adoptării. legea se trimite spre reexaminare celor două Camere ale Parlamentului. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor. care este garantul supremaŃiei ConstituŃiei asupra actelor normative. a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Semnarea legii este urmată de depunerea ei la secretariatele generale ale celor două Camere ale Parlamentului. 77 din ConstituŃie. stabilind. Procedura de reexaminare a legii are loc în cazul în care Preşedintele României solicită acest lucru Parlamentului sau în cazul în care Curtea ConstituŃională declară anumite dispoziŃii ale legii ca fiind neconstituŃionale. 23 Presa si actualitatea . După adoptarea de către Camera decizională. cât şi de preşedintele primei Camere sesizate şi se trimite la promulgare. Legea. Acestea. a Avocatului Poporului. asupra iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei. precum şi. dacă acestea sunt sau nu în acord cu principiile. potrivit art. În situaŃia în care Curtea ConstituŃională constată că unele prevederi ale legii sunt neconstituŃionale. o singură dată. a Guvernului.

prevăzută în textul ei. MoŃiunile de cenzură reprezintă o categorie specială de moŃiuni prin care se exercită controlul parlamentar asupra Guvernului. Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la trei zile de la data publicării ei sau la o dată ulterioară. Guvernul este demis dacă o moŃiune de cenzură. pentru a evalua dacă acesta mai dispune sau nu de sprijin politic din partea forului reprezentativ.Unitatea de învăŃare 1 Publicarea legii în Monitorul Oficial şi intrarea ei în vigoare. Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere ale Parlamentului asupra unui program. La Senat. într-o anumită problemă de politică internă sau externă. MoŃiunea de cenzură se dezbate în şedinŃa comună a celor două Camere. Aceasta reprezintă cea mai severă formă de control pe care o exercită Parlamentul asupra activităŃii Guvernului. Scopul moŃiunii de cenzură este de a angaja o dezbatere publică asupra politicii de ansamblu a Guvernului. arătându-se în textul său motivele pentru care se solicită Parlamentului retragerea încrederii acordate Guvernului. Presa i actualitatea 24 . În practica parlamentară există moŃiuni simple şi moŃiuni de cenzură. moŃiunea de cenzură trebuie să întrunească votul majorităŃii senatorilor şi deputaŃilor. unde se dezbat şi se adoptă cu votul majorităŃii membrilor ei. depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului sau a declaraŃiei de politică generală ori a proiectului de lege. în termen de trei zile de la data când a fost depusă. Întrebarea constă în solicitarea de a se răspunde dacă un fapt este adevărat ori dacă o informaŃie este exactă privind intenŃia Guvernului de a lua o hotărâre într-o anumită problemă sau de a comunica Senatului sau Camerei DeputaŃilor documentele sau informaŃiile solicitate de către parlamentari. Întrebări şi interpelări Senatorii şi deputaŃii pot adresa Guvernului întrebări şi interpelări. MoŃiunea de cenzură este un document care trebuie semnat de cel puŃin o pătrime din numărul total al senatorilor şi deputaŃilor. MoŃiunile MoŃiunile exprimă poziŃia Senatului. moŃiunea simplă poate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul senatorilor. Pentru a fi adoptată. a unei declaraŃii de politică generală sau a unui proiect de lege. MoŃiunile simple sunt prezentate unei singure Camere. respectiv a Camerei DeputaŃilor. AtribuŃii de control parlamentar Exercitarea controlului parlamentar este una dintre cele mai importante funcŃii ale Parlamentelor în toate statele democratice. a fost votată de majoritatea deputaŃilor şi senatorilor.

membrilor acestuia sau conducerii autorităŃilor administrative autonome. după cum pot fi date şi în următoarele zile. fiecare senator sau deputat poate cere. în cadrul controlului parlamentar. dosare şi alte informaŃii utile pentru activitatea sa. în termen de 30 zile. Informarea Parlamentului Preşedintele Senatului sau al Camerei DeputaŃilor şi preşedinŃii comisiilor. la întrebările sau interpelările parlamentarilor. PetiŃiile adresate în scris de către cetăŃeni sunt înregistrate şi repartizate spre soluŃionare de către unul dintre vicepreşedinŃi. De asemenea. AutorităŃile publice sesizate au obligaŃia să informeze Senatul. lunea). potrivit obiectului petiŃiei. Material realizat de Aurora Martiniuc. care se dau. aceştia primesc şi răspunsuri scrise. În anumite situaŃii. Răspunsurile pot fi date pe loc. de obicei. solicitând sprijinul pentru înlăturarea unor abuzuri. consacrate prezentării întrebărilor şi interpelărilor. 25 Presa si actualitatea .Unitatea de învăŃare 1 Fiecare senator şi deputat poate adresa întrebări Guvernului. ori se trimit parlamentarilor cărora le-au fost adresate personal. pot cere Guvernului şi celorlalte organe ale administraŃiei publice informaŃii şi documente asupra unei probleme de interes public. Comisia care a primit petiŃia spre rezolvare o va trimite autorităŃilor publice competente să o soluŃioneze. oral sau în scris. despre soluŃia adoptată. comisiei permanente competente. prin intermediul preşedintelui Camerei sau al preşedinŃilor comisiilor. pe lângă răspunsurile orale. PetiŃionarului i se aduce la cunoştinŃă soluŃia adoptată. în programul camerelor Parlamentului sunt prevăzute şedinŃe (de obicei. În practică. pentru rezolvarea unei situaŃii sau a unei probleme de interes obştesc. acte. dacă membrii Executivului sau cei întrebaŃi sunt prezenŃi. zi în care membrii Guvernului sunt invitaŃi să participe direct pentru a da răspunsuri problemelor ridicate de senatori. PetiŃii primite la Parlament din partea cetăŃenilor Parlamentul este o instituŃie reprezentativă la care cetăŃenii se pot adresa cu petiŃii. respectiv Camerei DeputaŃilor.

Victor (2006). site-ul oficial al PreşedinŃiei României. Preşedintele Ńării a propus organizarea referendumului în aceeaşi zi cu alegerile prezidenŃiale. Traian Băsescu arată că un parlament unicameral ar răspunde mult mai rapid consultărilor pe care Parlamentul European le va face cu parlamentele naŃionale. a Legii administraŃiei publice locale nr. 67/2004 pentru alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale. 2003. site-ul oficial al Senatului. Editura Lumina Lex. maximum 300. Regulamentul Camerei DeputaŃilor. adaugă Preşedintele în declaraŃia sa de presă din 24 septembrie. şi anume: reorganizarea Parlamentului. solicitându-le avizul consultativ pentru organizarea unui referendum pentru reformarea Parlamentului. www. s-a adresat preşedinŃilor celor două Camere ale Parlamentului.ro. Bucureşti. Regulamentul Senatului. Preşedintele României crede că reorganizarea Parlamentului continuă reforma statului şi reduce cheltuielile statului. în Senat şi Camera DeputaŃilor sunt 471 de parlamentari. Traian Băsescu. în data de 24 septembrie 2009. În prezent.ro. respectiv 22 noiembrie 2009. site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor. Duculescu. din bicameral în unicameral. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. www. Temă de reflecŃie Parlamentul unicameral Preşedintele României. „Un parlament unicameral cu un număr mai mic de parlamentari.ro.Unitatea de învăŃare 1 BIBLIOGRAFIE CărŃi Călinoiu. ConstanŃa. Totodată. Demersul Preşedintelui este necesar în vederea organizării unui referendum naŃional prin care cetăŃenii să fie consultaŃi cu privire la două aspecte importante. 215/2001 şi a Legii nr. ar fi un element şi de reducere a corupŃiei: mai puŃini politicieni de rang înalt care fac trafic de influenŃă”. LegislaŃie ConstituŃia României. Legea 35/ 2008 pentru alegerea Camerei DeputaŃilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. Presa i actualitatea 26 . Drept parlamentar. şi reducerea numărului de parlamentari la maximum 300. Site-uri de Internet www.cdep.presidency. faŃă de 471.senat. câŃi avem acum.

Unitatea de învăŃare 1

Potrivit art. 90 din ConstituŃia României, Preşedintele României, după consultarea Parlamentului, poate cere poporului să-şi exprime, prin referendum, voinŃa cu privire la probleme de interes naŃional. Pentru aprobarea unui Parlament unicameral este necesară revizuirea ConstituŃiei. Astfel, art. 150 prevede că revizuirea ConstituŃiei poate fi iniŃiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puŃin o pătrime din numărul deputaŃilor sau al senatorilor, precum şi de cel puŃin 500.000 de cetăŃeni cu drept de vot. Proiectul sau propunerea de revizuire trebuie adoptată de Camera DeputaŃilor şi de Senat, cu o majoritate de cel puŃin două treimi din numărul membrilor fiecărei Camere. Revizuirea este definitivă după aprobarea ei prin referendum, organizat în cel mult 30 de zile de la data adoptării proiectului sau a propunerii de revizuire. Surse: www.presidency.ro, accesat 28 septembrie 2009. ConstituŃia României, 2003.

Lucrare de verificare
AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. Parlamentarii sunt aleşi: a) pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă; b) pentru un mandat de 3 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenŃă; c) până la următoarele alegeri. 2. Guvernul României Parlamentului: îşi poate angaja răspunderea în faŃa

a) pentru un proiect de lege sau o hotărâre; b) asupra unui program, proiect de lege sau a unei declaraŃii de politică generală; c) asupra unei moŃiuni simple sau de cenzură.

27

Presa si actualitatea

Unitatea de învăŃare 1

1.2. PREŞEDINłIA ROMÂNIEI

1.2.1 PREŞEDINTELE ŞI PARTIDELE POLITICE
În România, forma republicană de guvernământ, caracterul naŃionalunitar al statului sau limba oficială nu pot forma obiectul schimbării normelor constituŃionale (Art. 152 referitor la limitele revizuirii din ConstituŃia României). Cu alte cuvinte, orice propunere de modificare a a formei de stat din unitar în federal sau a formei de guvernământ din republică în monarhie este anti-constituŃională. Această normă juridică pozitivă asigură un plus de stabilitate instituŃiei prezidenŃiale. După dictatura regală a lui Carol al II-lea, după dictatura antonesciană şi după dictatura comunistă a lui Gheorghiu-Dej, regimul naŃionalcomunist al lui Nicolae Ceauşescu a continuat procesul de personalizare a puterii politice. Titulatura de Preşedinte al României a fost introdusă pentru prima oară de Nicolae Ceauşescu, prin modificarea ConstituŃiei în 1974 creându-se funcŃia de preşedinte de republică. Până atunci Ceauşescu condusese statul din funcŃia de secretar general al P.C.R. Cultul „conducătorului iubit” promovat de dictatura ceauşistă avea mai multe în comun cu o monarhie absolutistă decât cu o republică populară ori socialistă. Preşedintele, ca instituŃie, era identificat înainte de 1989 cu persoana lui Nicolae Ceauşescu. InstituŃia prezidenŃială reunea însă familia dictatorului şi adulatorii acestuia, care nu făceau altceva decât să-i încurajeze demersurile paranoice (Dinescu, 2000, p. 17). Partidul Comunist Român şi familia Ceauşescu au confiscat statul şi au personalizat puterea în absenŃa unei disidenŃe organizate. PCR a constituit, de fapt, o organizaŃie de promovare a unor interese private (Pîrvulescu, 2000, p. 9). Puterea partidelor politice care îşi urmăresc interesele private în dauna celor publice a degenerat după 1990 în partitocraŃie (Pîrvulescu, 2000, p. 10). În regimul post-comunist una din replicile la partitocraŃie a constituit-o întărirea Executivului şi în special a poziŃiei şefului statului în raport cu partidele. Alegerea directă a Preşedintelui României (Art. 81, alin. 1 din ConstituŃie) conferă Şefului statului cea mai mare legitimitate, pe fondul pierderii încrederii populaŃiei în partide. ExistenŃa unui drept de dizolvare a Parlamentului (Art. 89 din ConstituŃie) şi posibilitatea de a cenzura Parlamentul prin recursul la referendum cu privire la probleme de interes naŃional (Art. 90 din ConstituŃie) sunt instrumentele unei preşedinŃii puternice.

România, regim parlamentar semi-prezidenŃial
Din punct de vedere instituŃional, adică din perspectiva raportului dintre instituŃiile publice şi a localizării puterii în ansamblul instituŃional,
Presa i actualitatea

28

Unitatea de învăŃare 1

România nu este un regim prezidenŃial, ci un regim parlamentar semiprezidenŃial. Regimul politic prezidenŃial se defineşte prin alegerea directă a Preşedintelui, alegerea prin scrutin majoritar a parlamentarilor („primul clasat învinge”) şi puterea reală a Preşedintelui de a dizolva Parlamentul. În cazul României, prima condiŃie este îndeplinită, a doua parŃial, iar a treia doar formal. În statele în care Executivul este monocefal (SUA, Brazilia, Mexic) şi este condus de un preşedinte ales prin vot universal care dispune de o echipă care-l ajută în atribuŃiile sale de guvernare, regimul este prezidenŃial. Şeful statului este şi capul guvernului deoarece regimul prezidenŃial nu admite dualismul executivului. Preşedintele SUA conduce guvernul federal, încheie tratate internaŃionale, numeşte miniştri, ambasadori, consuli, judecători la Curtea Supremă; în cazuri extraordinare poate să convoace ambele Camere ale Congresului sau una din ele şi în caz de dezacord între ele cu privire la data suspendării sesiunii, el le poate suspenda până la data pe care o socoteşte corespunzătoare. În statele unde puterea executivă este dependentă de încrederea Legislativului, regimul este parlamentar, din punct de vedere instituŃional. În modelul parlamentar britanic, Cabinetul, adică grupul de funcŃionari cu rolul de a asigura gestiunea afacerilor publice, trebuie înfiinŃat şi susŃinut de Parlament. Camera populară (Camera Comunelor în Regatul Unit) este cea care poate îndepărta Cabinetul de la guvernare şi care, din punct de vedere formal, controlează guvernul. În realitate însă, Cabinetul englez este format din liderii partidului majoritar din Camera inferioară şi este susŃinut de parlamentari: Cabinetul este dominant în raport cu Parlamentul. În FranŃa, deşi Executivul este bicefal (executivul are o structură dualistă şi este împărŃit între Şeful de stat şi şeful de guvern), Preşedintele republicii este ales prin vot universal direct. La alegerile pentru Adunarea NaŃională participă la turul doi doar candidaŃii care au depăşit în primul tur pragul de 12,5%. Preşedintele republicii franceze poate dizolva Adunarea NaŃională. Preşedintele FranŃei îl numeşte şi îl revocă pe primul-ministru, iar la propunerea acestuia pe miniştri; Preşedintele prezidează Consiliul de Miniştri, promulgă legile şi poate supune referendumului anumite proiecte de lege. FranŃa este un regim semi-prezidenŃial din punct de vedere al raportului instituŃional. Regimul prezidenŃial are în comun cu cel semi-prezidenŃial faptul că preşedintele este ales de popor sau că cel puŃin nu este ales şi de Parlament (Santori, 2006, p. 161). În sistemul semi-prezidenŃial, preşedintele împarte puterea executivă cu premierul, iar prim-ministrul trebuie să obŃină continuu sprijinul parlamentar. În sistemul prezidenŃial conflictul instituŃional este între Preşedinte şi Congres, în vreme ce întrun sistem semi-prezidenŃial conflictul este între Preşedinte şi Premierul susŃinut de Parlament (Santori, 2006, p. 163). 29
Presa si actualitatea

2 din ConstituŃie). 2002. Parlamentul poate chiar controla activitatea şefului de stat şi îl poate revoca.Guvern În România există două categorii de guvernanŃi (Pîrvulescu. 1980). atunci Parlamentul are un rol scăzut sau inexistent în antrenarea răspunderii şefului de stat (Muraru. astfel încât Preşedintele României (spre deosebire de cel al FranŃei) nu îl poate revoca pe prim-ministru (Art.Unitatea de învăŃare 1 Semi-prezidenŃialismul este o alternare între etape prezidenŃiale şi etape parlamentare (Duverger. 107. Şeful statului are atribuŃii militare pentru realizarea cărora colaborează cu Premierul. 262). Semi-prezidenŃialismul este un sistem mixt bazat pe o structură executivă duală flexibilă. p. 92. p. regimul francez şi cel românesc sunt prezidenŃiale atunci când majoritatea preşedintelui şi majoritatea parlamentară sunt consonante (atunci când partidul preşedintelui este la guvernare şi are majoritatea în Parlament) şi sunt parlamentare atunci când cele două majorităŃi sunt în disonanŃă (când partidul preşedintelui este în opoziŃie. iar prim-ministrul a fost considerat (în acea interpretare) unul dintre miniştri. alin. 2006. Şeful statului nu are un rol pur onorific. Răspunderea şefului de stat Atunci când şeful de stat este ales de către Parlament (în republicile parlamentare). ci puteri reale în raport cu Guvernul ori împreună cu acesta. 165). Astfel. 67). Presa i actualitatea 30 .CSAT exprimă raportul instituŃional dintre cele două niveluri ale Executivului românesc. În cazul în care şeful de stat este ales direct. printr-o interpretare forŃată a ConstituŃiei (Pîrvulescu. p. Cu o majoritate consonantă. deoarece Preşedintele şi Guvernul împart puterea executivă. 2004. Această tendinŃă spre prezidenŃialism a fost frânată prin modificarea normei constituŃionale în 2003. 2000. preşedintele prevalează asupra premierului. 1 din ConstituŃie). care este doar vicepreşedintele CSAT. iar cu o majoritate parlamentară disjunctă cel care prevalează este prim-ministrul. potrivit căreia Preşedintele putea revoca miniştri. 12). PrezidenŃialismul a culminat în România în 1999 odată cu demiterea prim-ministrului Radu Vasile de către preşedintele Emil Constantinescu. PoziŃia prim-ministrului în Consiliul Suprem de Apărare a łării . prin sufragiu universal (în republicile prezidenŃiale pure). Preşedintele răspunde măcar aparent în faŃa acestuia. Tănăsescu. adică pe un Executiv bicefal al cărui „prim cap” oscilează după cum se schimbă majoritatea parlamentară (Sartori. p. Preşedintele României este Preşedinte al CSAT şi Comandantul forŃelor armate (Art. iar preşedintele trebuie să coabiteze cu un premier al unei alte formaŃiuni). Raportul Preşedinte . alin.

1 din ConstituŃie). alin. Ca în orice regim parlamentar. acordată la propunerea Primuluiministru (Art. Apoi. în faŃa Preşedintelui României. Deşi rolul preşedintelui în raport cu guvernul poate părea redus. 1 din ConstituŃie). 85. 2 din ConstituŃie) şi faptul că poate lua parte la şedinŃele Guvernului în care sunt discutate probleme de interes naŃional privind politica externă.Unitatea de învăŃare 1 RelaŃia preşedintelui cu premierul este determinată de faptul că preşedintele. cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor (Art.2. 1 din ConstituŃie) şi numeşte apoi guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament. 1 din ConstituŃie. 85. timp în care Preşedintele nu mai poate fi membru al niciunui partid politic (Art. 1.2 ATRIBUłII ALE PREŞEDINTELUI În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului. 2002. 83. după ce votul de încredere a fost acordat de către Parlament. 87. preşedintele numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului. 3 din ConstituŃie). 103. O persoană poate beneficia de cel mult două mandate de preşedinte. p. Spre deosebire de regimul 31 Presa si actualitatea . adică în situaŃia în care se schimbă culoarea politică a guvernului. alin. preşedintele este cel care desemnează candidatul pentru funcŃia de prim-ministru şi apoi numeşte guvernul. Dreptul de consultare al preşedintelui. Preşedintele se va consulta cu partidele reprezentate în urma scrutinului. 84. apărarea Ńării. alin. după alegerile parlamentare. alin.1). dacă nu există în urma alegerilor o asemenea majoritate. dar mai ales faptul că prezidează şedinŃele guvernului la care participă (Art. pe unii membri ai guvernului (Art. însă soluŃiile sale nu au neapărat un caracter obligatoriu pentru guvern. În caz de restructurare guvernamentală. jurământul. Parlamentul României acordă apoi încrederea guvernului. 104. 85. la propunerea primului-ministru. în Parlament (Art. potrivit căruia prim-ministrul. 103. alin. preşedintele are la dispoziŃie mecanisme de influenŃă. alin. alin. Mai întâi. toate acestea exprimă puterea şefului statului de a influenŃa nemijlocit activitatea Guvernului. Guvernul apare aşadar ca rezultat al voinŃei comune a Preşedintelui şi Parlamentului şi se înŃelege că şi-ar exercita mandatul cu mare dificultate dacă nu s-ar bucura de încrederea şefului statului (Pîrvulescu. 67). alin. desemnează un candidat pentru funcŃia de prim-ministru (Art. alin. ordinea publică. miniştrii şi ceilalŃi membri ai guvernului depun individual. preşedintele poate consulta guvernul în probleme urgente sau de importanŃă deosebită (Art. 2 din ConstituŃie). 3 din ConstituŃie). Raportul dintre preşedinte şi autoritatea guvernamentală este ilustrat şi prin Art. 86 din ConstituŃie). Preşedintele are dreptul de a numi. Mandatul Preşedintelui este de cinci ani (Art. Preşedintele desemnează un candidat pentru funcŃia de prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament ori.

Şeful statului poate declara. Este cazul referendumului iniŃiat de Preşedintele Traian Băsescu în noiembrie 2007 pe marginea legii electorale. 1 din ConstituŃie). Preşedintele îndeplineşte funcŃia de mediator între puterile statului. 80. 91. El reprezintă statul în relaŃiile externe. 91. Puterea Preşedintelui României vine şi din poziŃia sa în raport cu principalii actori politici care fac posibilă democraŃia indirectă şi reprezentativă. cu aprobarea prealabilă a Parlamentului. Executivul este bicefal. alin. Dincolo de medierea pe care o realizează între instituŃiile statului. ordinea publică şi securitatea naŃională. 92 din ConstituŃie). desfiinŃarea sau schimbarea statutului misiunilor diplomatice din străinătate (Art. alin. faptul că prezidează şedinŃele de guvern la care participă şi că este preşedinte al CSAT asigură instituŃiei prezidenŃiale un rol important în regimul instituŃional în România şi îi conferă Preşedintelui poziŃia de cel mai puternic om în stat. În România preşedinŃii partidelor politice sunt de regulă şi candidaŃii partidelor la funcŃia de Preşedinte al Ńării. Preşedintele ia măsuri pentru respingerea agresiunii şi le aduce la cunoştinŃă Parlamentului printr-un mesaj. într-un regim semi-prezidenŃial. Preşedintele este obligat prin ConstituŃie să vegheze la respectarea ConstituŃiei. hotărârea fiind supusă aprobării Parlamentului în cel mult 5 zile de la adoptare. În caz de agresiune armată împotriva Ńării. 2 din ConstituŃie). 1 din ConstituŃie). alin. 3 din ConstituŃie). El trebuie să medieze între puterile statului şi între stat şi societate. Preşedintele poate institui starea de asediu ori starea de urgenŃă în toată Ńara ori numai în anumite unităŃi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinŃarea măsurii în cel mult 5 zile de la luarea acesteia (Art. Atunci cetăŃenilor li s-a Presa i actualitatea 32 . Preşedintele României îndeplineşte atribuŃii de politică externă. Preşedintele României este preşedinte al Guvernului doar atunci când participă la şedinŃele de guvern. şi la buna funcŃionare a autorităŃii publice (Art. În situaŃii excepŃionale poate lua această măsură. încheie tratate internaŃionale care au fost negociate de Guvern în numele României şi le supune spre ratificare Parlamentului (Art. alin. 92 din ConstituŃie). Art. al unităŃii şi al integrităŃii teritoriale a Ńării (Art. Preşedintele poate face apel la procedura referendumului pentru a regla situaŃiile conflictuale cu celelalte instituŃii. între acestea şi societate. Preşedintele acreditează şi recheamă reprezentanŃii diplomatici ai României şi aprobă înfiinŃarea. asigurând echilibrul dintre puteri. 80.Unitatea de învăŃare 1 prezidenŃial unde şeful statului este şi şeful guvernului. 93 din ConstituŃie). ExistenŃa domeniilor rezervate Preşedintelui (apărarea. ca Lege supremă. Definirea rolului instituŃiilor statului este influenŃată de atracŃia liderilor de partid spre funcŃia de Preşedinte al României. Preşedintele României are atribuŃii în domeniul apărării şi asigurării ordinii publice. şi anume partidele politice. mobilizarea parŃială sau totală a forŃelor armate (Art. întrucât este garantul independenŃei naŃionale.

Unitatea de învăŃare 1 cerut să se pronunŃe pentru sau împotriva introducerii sistemului electoral majoritar în două tururi.unde Preşedintele nu poate declanşa referendum legislativ). întrucât nu poate propune legi. Parlamentul României nu a adoptat un sistem majoritar de reprezentare. Exemplu PreşedinŃii României. deşi alegerile se desfăşoară în circumscripŃii uninominale). alin. referendumul Preşedintelui este legislativ (spre deosebire de regimul prezidenŃial – cazul american . membrii celor două Camere sau un număr de 100. 90 din ConstituŃie). fiind o încercare de subordonare a Parlamentului. Preşedintele are la dispoziŃie mesajele prezidenŃiale ca modalitate de a influenŃa dezbaterile din Legislativ (Art.000 de cetăŃeni ai României au drept de iniŃiativă legislativă (Art. În sistemul majoritar în două tururi.Traian Băsescu Raportul Preşedinte . Referendumul impus de Preşedintele României este însă pur consultativ. iar acestea trebuie să intre pe ordinea de zi a Parlamentului. nu proiecte legislative. De fapt.regim parlamentar semi-prezidenŃial. Însă în România . 1 din ConstituŃie). întrucât doar membrii Guvernului.Ion Iliescu 1996-2000 – Emil Constantinescu 2000-2004 – Ion Iliescu 2004-2009 – Traian Băsescu aprilie-mai 2007. (Dovadă că în ciuda rezultatului referendumului din noiembrie 2007. referendumul prezidenŃial poate fi doar consultativ (Art. Preşedintele propune teme. adică pentru sau împotriva alegerii deputaŃilor şi senatorilor după un sistem asemănător cu cel al alegerii preşedintelui sau al primarului. după 1989 1990-1992 . Referendumul legislativ este obligatoriu pentru Parlament întrucât referendumul iniŃiat de Preşedinte în regimul semi-prezidenŃial urmăreşte de fapt limitarea parlamentarismului. deoarece Parlamentul nu este obligat să aplice răspunsul dat de naŃiune la referendumul prezidenŃial. 88 din ConstituŃie). ci mai degrabă unul mixt. candidatul care obŃine peste 51% din voturi câştigă mandatul în circumscripŃie. într-un regim semi-prezidenŃial (cazul FranŃei). Preşedintele poate propune politici publice concrete în mesajele prezidenŃiale cu privire la problemele politice ale naŃiunii. 74. 33 Presa si actualitatea .Parlament În relaŃia cu autoritatea deliberativă (Parlamentul).Ion Iliescu 1992-1996 .Nicolae Văcăroiu (interimar) 2009-prezent . De regulă.

1 din ConstituŃie). decizia de a-l suspenda pe Preşedinte revine Parlamentului (Art. 1 din ConstituŃie). Niciodată după 1990 niciunui Guvern nu i s-a refuzat votul de învestitură şi este greu de presupus că se va întâmpla vreodată. În cazurile în care Preşedintele este suspendat. alin. Şeful statului poate sesiza Curtea ConstituŃională în legătură cu neconstituŃionalitatea legilor (Art. demisionează ori este în imposibilitatea temporară ori definitivă de a-şi exercita atribuŃiile. În 2007. Din acest motiv. interimatul se asigură în ordine de către preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei DeputaŃilor (Art. aşa cum s-a procedat în aprilie 2007 când Preşedintele Băsescu a fost suspendat de către Parlament. 1 din ConstituŃie). potrivit ConstituŃiei. în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui (Art. Parlamentul a decis totuşi suspendarea Preşedintelui. destul de greu de întrunit în practica politică. 3 din ConstituŃie). alin. După aprobarea suspendării de către Parlament. Pe durata suspendării din funcŃie a lui Presa i actualitatea 34 . 95. însă indiferent de pronunŃarea (consultativă) a acesteia. adepŃii unui regim prezidenŃial urmăresc introducerea unor norme care să înlesnească posibilitatea dizolvării Parlamentului de către Preşedinte. Doar în cazul în care Parlamentul nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puŃin două solicitări de învestitură. atunci Parlamentul care a votat suspendarea Preşedintelui să fie dizolvat. În schimb. Preşedintele României poate dizolva Parlamentul doar în condiŃii speciale. Cele două Camere. alin. alin. Preşedintele României este suspendat. 146. cu votul majorităŃii deputaŃilor şi senatorilor. 95. Una dintre soluŃiile propuse de orientarea prezidenŃialistă ar fi aceea ca în cazul în care Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat în funcŃie prin referendumul popular. Preşedintele poate să dizolve Parlamentul şi să declanşeze procedura alegerilor anticipate (Art. CompetenŃa de judecată a trădării aparŃine Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. 98. în şedinŃă comună cu votul a cel puŃin două treimi din numărul deputaŃilor şi al senatorilor pot să ceară trimiterea în judecată a Preşedintelui pentru înaltă trădare (Art. a din ConstituŃie). alin. Parlamentul. 77 din ConstituŃie) şi are dreptul de a cere o singură dată reexaminarea legii. Curtea ConstituŃională este consultată cu privire la faptele ce îi sunt imputate Şefului statului. Preşedintele semnează legile în vederea publicării lor în Monitorul Oficial. 96.Unitatea de învăŃare 1 Preşedintele României promulgă legile (Art. Parlamentul poate declanşa mult mai uşor procedura de suspendare din funcŃie a Preşedintelui. 1 din ConstituŃie). în şedinŃă comună a celor două Camere. alin. De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii. după ce Curtea ConstituŃională a fost consultată şi s-a pronunŃat că şeful statului nu a încălcat ConstituŃia. 89. poate suspenda din funcŃie Preşedintele României. Preşedintele României poate fi suspendat în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei.

Pîrvulescu. Bucureşti. Elena Simina (2003). preşedintele Senatului. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. pe 19 mai 2007. Sfera Politicii. aproape 75% dintre românii care s-au prezentat la urne (45% dintre cetăŃenii cu drept de vot) au votat în cadrul referendumului împotriva demiterii lui din funcŃia de Preşedinte. Cristian. Ingineria constituŃională comparată. Material realizat de Antonio Momoc. o instituŃie în căutarea echilibrului”. a asigurat interimatul până la organizarea referendumului cu privire la demiterea Preşedintelui. Politici şi instituŃii politice. în European Journal of Political Research. LegislaŃie ConstituŃia României (2007). Duverger. Trei Sartori. Tănăsescu. 2. Ana (2000). editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Cristian (2000) „PreşedinŃia. Ioan. „A New Political System Model: SemiPresidential Government”. Pentru că este instituŃia cu cea mai mare stabilitate şi pentru că Preşedintele este omul politic care se bucură de cea mai mare legitimitate (fiind politicianul ales de cel mai mare număr de cetăŃeni). tendinŃa prezidenŃialistă domină viaŃa instituŃională românească. Maurice (1980). Pîrvulescu. Giovanni (2006). Ed. Sfera Politicii. nr. Muraru. Bucureşti. 86. Ed. conducătorul.Unitatea de învăŃare 1 Traian Băsescu. Ars docendi. anul VIII. (2002). All Beck. Răspunzând slabei instituŃionalizări a partidelor şi instabilităŃii politice şi reprezentând o contrapondere la lipsa de încredere a cetăŃenilor în partide şi în Parlament. anul VIII. editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Traian Băsescu s-a reîntors la Palatul Cotroceni după ce. „Monarhul. preşedintele”. BIBLIOGRAFIE CărŃi şi articole ştiinŃifice Dinescu. 35 Presa si actualitatea . Bucureşti. nr. Drept constituŃional şi instituŃii politice. Nicolae Văcăroiu. an 8. Bucureşti. PreşedinŃia ocupă un rol central în regimul instituŃional românesc. nr. 86.

Puterea executivă este nominalizată în ştiinŃele juridice şi politice fie prin noŃiunea de „autoritate administrativă”. din punctul de vedere al majorităŃii parlamentarilor. p. 1. de execuŃie a legislaŃiei. 238). c) numeşte un nou prim-ministru. Este vorba de un organ colectiv. Şeful guvernului poate fi denumit preşedinte al Consiliului de Miniştri. 2004. pentru care au la dispoziŃie un aparat administrativ. fie prin cea de „administraŃie de stat”. ministerele şi alte organe centrale şi locale ale administraŃiei publice (Muraru. b) Curtea ConstituŃională recomandă suspendarea. pe noii membri ai Guvernului. Tănăsescu. 2004. Şeful de stat este denumit şi şeful Executivului. AutorităŃile administrative desfăşoară acea activitate de stat care constă în executarea concretă a legilor (Muraru. Cabinet sau Guvern. p. Tănăsescu. guvernul. deoarece puterea de decizie a Presa i actualitatea 36 .Unitatea de învăŃare 1 Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. b) numeşte noii miniştri numai pe baza aprobării Parlamentului.3. miniştri şi secretari de stat. Parlamentul îl poate suspenda din funcŃie pe Preşedintele României dacă: a) Curtea ConstituŃională îl acuză de încălcarea Legii supreme. şeful executivului poate fi monarh sau preşedinte. Guvernul este alcătuit din şeful guvernului (prim-ministru). Structurile executive sunt şeful de stat. Preşedintele: a) numeşte la propunerea primului-ministru. fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei. GUVERNUL ROMÂNIEI 1. prim-ministru sau premier. 239). AutorităŃile administrative (executive) au ca sarcină conducerea politicii de stat. 2. În caz de restructurare guvernamentală. Echipa guvernamentală poate fi denumită Consiliu de Miniştri.3. c) săvârşeşte.1 PREZENTARE GENERALĂ Puterea reunită în noŃiunea de Executiv defineşte puterea de punere în aplicare. În funcŃie de forma de guvernământ (monarhie sau republică).

numirea miniştrilor revine şefului de stat. de votul său depinzând Guvernul. prim-ministrul este şeful real al guvernului. Aici miniştrii se subordonează direct şefului de stat. rolul Parlamentului în formarea Guvernului este mai puŃin semnificativ şi este redus doar la solemnitatea depunerii jurământului şi a preluării funcŃiei. acesta din urmă întocmeşte şi prezintă lista guvernului şi joacă un rol important în formularea programului de guvernare (Muraru. cum este cazul Statelor Unite ale Americii. 2002. În regimul constituŃional în care şeful de stat este diferit de şeful guvernului (executiv bicefal). p. 67). Ministerul SănătăŃii.2 DESEMNAREA PREMIERULUI Dacă prin şeful puterii executive înŃelegem şeful de stat. În regimul constituŃional prezidenŃial. pe orizontală faŃă de organele locale alese prin vot de cetăŃeni (Primăria. funcŃiile de şef de stat şi şef de guvern sunt îndeplinite de aceeaşi persoană. Când Preşedintele României participă la şedinŃele de Guvern. este ales de către Parlament. de şeful statului. Legislativul are un rol major din punct de vedere instituŃional. cu avizul Senatului. Ministerul Apărării NaŃionale ş. şeful statului fiind ales direct de către Parlament. Tănăsescu. dar în Republica Moldova. 2004. 123. Ministerele şi organele centrale ale administraŃiei publice execută legile în domeniile lor de activitate şi din acest motiv poartă numele de resort: Ministerul EducaŃiei. În regimuri prezidenŃiale precum Congo sau Finlanda. semnează ordonanŃele şi hotărârile aprobate în timpul dezbaterilor. şeful de stat ca şef al puterii executive cumulează şi funcŃia de şef al guvernului (executiv monocefal). 37 Presa si actualitatea . România are o structură guvernamentală bicefală.Unitatea de învăŃare 1 guvernului se exercită sub formă colectivă în cadrul şedinŃelor de guvern (Pîrvulescu. în regimul parlamentar. Potrivit ConstituŃiei. Cercetării şi Inovării.a. Ministerele se subordonează Guvernului. de exemplu. 2) îşi desfăşoară activitatea la nivelul unităŃilor administrativteritoriale şi se subordonează pe verticală faŃă de organele executive superioare şi. În schimb. În România. Art. Consiliul local. În regimurile prezidenŃiale (Brazilia. fără intervenŃia Parlamentului. (uneori). Premierul conduce Guvernul României şi coordonează activitatea acestuia. contrasemnează decrete prezidenŃiale. alin. 1. Mexic). Dacă preşedintele este şeful executivului. atunci când e cazul. în regimul prezidenŃial şeful statului fiind ales prin vot universal şi direct. 1. Şeful Guvernului convoacă şi prezidează şedinŃele Guvernului. în timp ce în SUA numirea miniştrilor se face de către şeful de stat.3. atunci acesta prezidează automat deliberările. 239). Consiliul judeŃean). p. Preşedintele este ales prin vot direct de către cetăŃeni. Organele administraŃiei publice locale (Prefectul este numit de Guvern şi reprezintă Guvernul pe plan local – ConstituŃia României. SUA.

numeşte Guvernul. la propunerea premierului. prim-ministrul FranŃei comunică Adunării NaŃionale programul său. iar pe baza sa Preşedintele României. Candidatul la funcŃia de prim-ministru va cere. În Ńări ca FranŃa. 2004. Art. iar neaprobarea ducând la demisia Guvernului (Muraru. votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.Unitatea de învăŃare 1 În regimurile parlamentare şi semi-prezidenŃiale. alin. 107. la propunerea preşedintelui Consiliului de Miniştri. În FranŃa. Grecia şi Italia. Art. Guvernul italian trebuie să obŃină învestitura din partea ambelor Camere în 10 zile de la formarea sa. 103). Preşedintele nu poate să îl revoce însă pe primul-ministru (ConstituŃia României. Votul de încredere (de învestitură) se acordă cu votul majorităŃii deputaŃilor şi al senatorilor. dacă nu există această majoritate. 3). În România. Tănăsescu. numeşte miniştrii. membrii Guvernului sunt numiŃi de Coroană. aprobarea parlamentară trebuie să fie explicită. Tănăsescu. alin. Preşedintele României are dreptul să revoce şi să numească. 107. Art. şef al Executivului. 85. şeful statului poate desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar până la formarea noului Guvern (ConstituŃia României. 244). În Anglia. 2). şeful partidului majoritar din Camera populară. 2). inferioară (Camera Comunelor în Marea Britanie). Membrii Guvernului pot asista la şedinŃele celor două Camere. Şeful de stat îl recunoaşte ca prim-ministru pe liderul partidului care a câştigat majoritatea mandatelor parlamentare. p. alin. După formarea Guvernului. în termen de 10 zile de la desemnare. aprobarea constituind un vot de încredere în Guvern. la propunerea primului ministru. Dacă majoritatea Adunării nu aprobă programul. Preşedintele republicii desemnează o personalitate însărcinată cu formarea Cabinetului. prim-ministrul trebuie să prezinte demisia Guvernului. 2004. a partidelor din Parlament (ConstituŃia României. În cazul în care premierul demisionează. iar prezenŃa lor devine obligatorie atunci când există o solicitare legată de interpelările parlamentarilor sau de informaŃiile cerute de plenul Presa i actualitatea 38 . iar Parlamentul nu poate interveni în această procedură (Muraru. IntervenŃia Legislativului în activitatea Executivului În România. Austria. înaintea votului Parlamentului. În Italia. programul de guvernare trebuie aprobat de Parlament. 241-243). în şedinŃă comună. Guvernul este numit de Preşedintele republicii. pp. Guvernul odată numit de şeful de stat este obligat să se prezinte înainte Adunărilor pentru a obŃine învestitura. după care. Art. este invitat de către şeful de stat să formeze Guvernul. şeful de stat desemnează un candidat la funcŃia de primministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament sau. pe membrii Guvernului în caz de remaniere guvernamentală sau de vacanŃă a postului (ConstituŃia României.

111. prin şeful acestuia. p. cele două Camere sau cel puŃin 100.Unitatea de învăŃare 1 adunărilor. Art. Executivul nu deŃine prerogative legislative care sunt. dar în practică este exercitată aproape în totalitate de către Cabinet (Pîrvulescu. de obicei. a programului ori a declaraŃiei de politică generală devine obligatorie pentru Guvern. 2). pe care o împarte cu membrii Guvernului şi cu cetăŃenii României. În regimurile instituŃionale unde Guvernul este responsabil în faŃa Parlamentului. printr-o moŃiune de cenzură. în unele ConstituŃii promulgarea presupune posibilitatea şefului statului de a cere reexaminarea legii de către Parlament. p. 114). ori de comisiile parlamentare (ConstituŃia României. de fapt. 113). Tănăsescu. atunci proiectul de lege este automat adoptat. Puterea de iniŃiativă legislativă este împărŃită între Guvern. Art. este abilitat ministrul responsabil pentru relaŃia cu Parlamentul. 4). Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faŃa celor două Camere asupra unui proiect de lege. Guvernul poate fi abilitat să adopte norme juridice în regim de urgenŃă. răspunsul este de competenŃa premierului (Pîrvulescu. Deşi. Pentru introducerea proiectelor de lege pe ordinea de zi a Camerelor. 2002. 245). 71). MoŃiunea de cenzură poate fi iniŃiată de cel puŃin o pătrime din numărul total al deputaŃilor şi al senatorilor şi este adoptată prin votul majorităŃii parlamentarilor celor două Camere (ConstituŃia României. Guvernul are nevoie de sprijinul Parlamentului pentru ca iniŃiativele lui legislative să poată fi adoptate.000 de cetăŃeni. Art. MoŃiunea de cenzură este mecanismul constituŃional prin care Parlamentul poate retrage încrederea Guvernului. 108). În anumite situaŃii şi condiŃii (ConstituŃia României. Art. alin. Art. Cu excepŃia cazului ordonanŃelor simple sau de urgenŃă (ConstituŃia României. 2004. alin. iar aplicarea sa. poate fi obligatorie. Dacă Guvernul nu este demis în 3 zile de la prezentarea programului. În România înainte de 39 Presa si actualitatea . Promulgarea legii adoptată în Parlament aparŃine de regulă Executivului. Controlul activităŃii Guvernului de către Legislativ poate fi slab în cazul în care Guvernul dispune în Parlament de o majoritate politică fidelă. 2002. Guvernul are la dispoziŃie procedura angajării răspunderii prin care introduce în Parlament proiecte de legi sau de coduri de legi. aproape 90% din legile adoptate de Parlament sunt de origine guvernamentală (Muraru. IntervenŃia Executivului în activitatea Legislativului Parlamentul nu deŃine monopolul iniŃiativei legislative. de competenŃa Parlamentului. a declaraŃiei de politică generală sau a proiectului de lege. 115. p. în funcŃie de priorităŃile guvernelor. Doar Parlamentul îi oferă o asemenea delegare şi stabileşte domeniul şi durata delegării. În privinŃa interpelărilor referitoare la direcŃia generală a politicii guvernului. asupra unei declaraŃii de politică generală ori asupra programului său (ConstituŃia României. 72).

Art. dar are atribuŃii precum promulgarea legii sau retrimiterea legilor spre reexaminare. p. Art. Executivul este subordonat puterii legislative (Grecu. Practica politică arată că principala caracteristică a regimului este dominaŃia Guvernului asupra Parlamentului (Grecu. Preşedintele poate cere Parlamentului un nou vot de încredere asupra Guvernului şi dacă cele două Camere resping de cel puŃin două ori cererea de învestire în decurs de 60 de zile. 22). 77). Formal. Art. 2). În România. Emil Boc. 2004. 22). p. Tănăsescu. În regimul parlamentar este permisă colaborarea puterilor şi se permite cumularea celor două funcŃii. Revocarea Guvernului poate fi consecinŃa unui vot de neîncredere al Parlamentului imediat după desemnarea Prim-ministrului de către Preşedinte. În SUA. 2000. de obicei. a unei declaraŃii de politică generală sau a unui proiect de lege. Art. alin. de parlamentar şi ministru (cazul regimului parlamentar semi-prezidenŃial din România). alin 3). 3). alin. Prim-ministrul va prezenta demisia Preşedintelui care va trece la consultări pentru alcătuirea unei noi echipe guvernamentale. în România. îndeplinirea simultană a funcŃiei ministeriale şi a mandatului parlamentar este contrară principiului separaŃiei puterilor în stat şi reprezintă o cale de concentrare a puterii în mâna Executivului. se recurge la dizolvarea Parlamentului (ConstituŃia României. În cazul în care moŃiunea de cenzură este votată ori dacă Guvernul nu a obŃinut votul majorităŃii asupra normelor pentru care şi-a angajat responsabilitatea. 103. Art. rezultat al unei moŃiuni de cenzură depusă de cel puŃin o pătrime din senatori şi deputaŃi sau ca urmare a angajării răspunderii de către Guvern asupra programului său. potrivit ConstituŃiei. promulgarea legii se face în cel mult 10 zile. dacă un parlamentar doreşte să accepte ocuparea unui post de ministru. 89). 2). Art. De fapt. 246). Premierul şi miniştrii săi sunt şefii partidelor ai căror membri (supuşi disciplinei de partid) sunt aleşi în Parlament. Guvernul este obligat să solicite şi să obŃină votul de învestire din partea Parlamentului (ConstituŃia României. Membrii Executivului şi primul-ministru sunt.Unitatea de învăŃare 1 promulgare. 77. lideri ai partidului majoritar sau ai partidelor aflate la putere în coaliŃie. 103. Singura excepŃie de la această stare de fapt s-a produs în octombrie 2009 când Executivul premierului PD-L. trebuie să demisioneze din Parlament. iar funcŃionarea Guvernului este condiŃionată de acordarea încrederii de către cele două Camere ale Parlamentului (ConstituŃia României. Preşedintele poate cere CurŃii ConstituŃionale verificarea constituŃionalităŃii legii (ConstituŃia României. În regimul prezidenŃial (executiv monocefal). p. 2000. funcŃia ministerială este incompatibilă cu exercitarea mandatului de parlamentar (Muraru. a fost demis ca Presa i actualitatea 40 . Preşedintele poate cere o singură dată reexaminarea legii (ConstituŃia României. alin. preşedintele nu este putere legislativă. 77. După reexaminare sau după primirea deciziei CurŃii ConstituŃionale prin care i s-a confirmat constituŃionalitatea. atribuŃii care Ńin de punerea în executare a legilor (ConstituŃia României.

un guvern să fie demis în urma unei moŃiuni de cenzură. niciunui Guvern nu i s-a dat un vot de blam printr-o moŃiune de cenzură. Premierul şi echipa guvernamentală îşi impun punctele de vedere asupra unor proiecte legislative importante în detrimentul Parlamentului. Preşedintele aflat în ultimele 6 luni de mandat nu poate să dizolve Parlamentul în cazul în care unui Guvern îi este refuzată încrederea de două ori în 60 de zile. PD-L şi PSD au format o coaliŃie de guvernământ în 2008. pentru prima oară după 1990. Această prevedere a întărit puterea Legislativului în raportul cu Preşedintele aflat la finele mandatului său. RelaŃia practică dintre puterea legislativă şi puterea executivă certifică localizarea principalului centru de putere al regimului politic în România la nivelul Executivului. Guvernul minoritar PD-L a fost demis de către Parlament. Ruperea coaliŃiei PD-L-PSD a permis ca. Niciunui Guvern după 1990 nu i s-a retras încrederea.3 RAPORTUL GUVERN – PREŞEDINTE În raportul cu Guvernul. din ConstituŃia României. 23). până 2009. 41 Presa si actualitatea . UDMR şi PSD au votat moŃiunea de cenzură: de această dată potrivit aliniatului 3 al Art. Cu excepŃia Executivului Emil Boc (minoritar în Parlament o dată cu retragerea PSD de la Guvernare). Puternica dominaŃie a Guvernului asupra Legislativului reiese şi din faptul că niciun guvern post-decembrist. 89. ambii provenind din acelaşi partid) asigură Preşedintelui o largă marjă de manevră. după ce la alegerile parlamentare nici un partid nu reuşise să câştige majoritatea locurilor din forul legislativ. 2000. Faptul că liderul partidului de la putere este şi prim-ministru în exerciŃiu favorizează dominaŃia Guvernului asupra Legislativului (Grecu. În România. România). şeful statului are prioritate în domeniile rezervate Preşedintelui Ńării: politica externă. fapt evident prin legislaŃia delegată (FranŃa. introdusă împotriva cabinetului.Unitatea de învăŃare 1 urmare a unei moŃiuni de cenzură. Aflate în opoziŃie. apărarea naŃională şi ordinea publică. ExistenŃa majorităŃii prezidenŃiale consonante (atunci când partidul aflat la putere sau Prim-ministrul este de aceeaşi culoare politică cu Preşedintele. ai cărui miniştri demisionaseră în bloc din Guvern. Coabitarea Preşedintelui cu un partid care i-a fost adversar în alegeri îi limitează sfera de influenŃă în Guvern. guvernele utilizează de regulă în exces ordonanŃele de urgenŃă pentru a trece peste Parlament. PNL. p. deşi mai multe echipe guvernamentale şi-au angajat răspunderea în faŃa Parlamentului asupra programului sau a unor proiecte de lege. nu şi-a încheiat mandatul ca urmare a votului Parlamentului în privinŃa unei moŃiuni de cenzură. 1. MoŃiunea iniŃiată de PNL şi UDMR a trecut de Parlament cu sprijinul PSD. ImportanŃa rolului Executivului în raport cu Legislativul se exprimă şi prin trecerea în sarcina sa a unor atribuŃii legislative.3.

Unitatea de învăŃare 1 În calitatea de comandant al forŃelor armate şi de preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a łării . Şeful de stat. Preşedintele României desemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru. se exprimă puterea şefului statului de a influenŃa direct sau indirect deciziile guvernamentale. Prim-miniştrii României după 1990 1990-1991 . Răzvan (2000). care este vicepreşedintele CSAT. 2002. p. anul VIII. Practica politică confirmă însă faptul că tendinŃa de creştere a rolului Executivului este instituŃionalizată (Muraru. fiind ales prin vot universal. Material realizat de Antonio Momoc. 69). p. Preşedintele şi Guvernul au o libertate de alegere limitată de acordarea încrederii de către cele două Camere ale Parlamentului. Guvernul este dependent în raport cu Preşedintele şi Parlamentul întrucât aceste autorităŃi au un rol în numirea şi în revocarea guvernului.Petre Roman 1991-1992 – Theodor Stolojan 1992-1996 – Nicolae Văcăroiu 1996-1998 – Victor Ciorbea 1998-1999 – Radu Vasile 1999-2000 – Mugur Isărescu 2000-2004 – Adrian Năstase 2004-2008 – Călin Popescu Tăriceanu 2008-2009 – Emil Boc BIBLIOGRAFIE CărŃi şi articole ştiinŃifice Grecu. legitimitatea sa politică fiind egală cu aceea a Parlamentului. 2004. Sfera Politicii. La momentul constituirii sale. probabil nu fără o prealabilă consultare a şefului statului (Pîrvulescu. „DominanŃa Cabinetului în sistemul politic românesc”.CSAT. Presa i actualitatea 42 . Prin dreptul de consultare şi prin prezidarea şedinŃelor de Guvern la care participă. 86. Iar această încredere de care se bucură Preşedintele nu este fără urmări în regimul instituŃional românesc. 248). editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. iar acesta alcătuieşte Guvernul. şeful statului are o serie de atribuŃii militare pentru realizarea cărora colaborează cu premierul. nr. ca şef al Executivului. este legitimat direct de către popor.

în Sfera Politicii. nu este permisă cumularea celor două funcŃii de parlamentar şi ministru. b) fals.Unitatea de învăŃare 1 Muraru. 2. Politici şi instituŃii politice. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. b) de o pătrime dintre deputaŃi şi senatori. Bucureşti. Ed. moŃiunea de cenzură poate fi iniŃiată: a) de cel puŃin două treimi dintre deputaŃi şi senatori. În România. LegislaŃie ConstituŃia României (2007). Cristian (2000) „PreşedinŃia. Pîrvulescu. 2. Bucureşti. anul VIII.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 1 AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. În România. Drept constituŃional şi instituŃii publice. 1. dacă nu există această majoritate. nr. c) de trei sferturi dintre deputaŃi şi senatori. Regia Autonomă „Monitorul Oficial”. Trei. Pîrvulescu. editată de Institutul de Cercetări Politice şi Economice şi FundaŃia „Societatea Civilă”. Preşedintele desemnează un candidat la funcŃia de prim-ministru în urma consultării partidului care a câştigat majoritatea absolută în Parlament sau. În România. Elena Simina (2004). a) adevărat. Ioan. Tănăsescu. o instituŃie în căutarea echilibrului”. Bucureşti. a) adevărat. Preşedintele poate dizolva Parlamentul: 43 Presa si actualitatea . Cristian (2002). Ed. a partidelor din Parlament. 86. b) fals. All Beck.

c. potrivit ConstituŃiei. c) un partid prezidenŃial puternic. a. Presa i actualitatea 44 . 4. Răspunsuri şi comentarii la Testele de autoevaluare 1. a. Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3. dacă aşa decide preşedintele de şedinŃă. b) alegerea directă a Preşedintelui. 3. c) pot fi publice. 4. b. o lege este trimisă: a) Guvernului României. 5. 5. c) niciodată. b) CurŃii ConstituŃionale.Unitatea de învăŃare 1 a) dacă Preşedintele suspendat de către Parlament este reconfirmat în funcŃie prin referendumul popular. b. Ce lipseşte regimului instituŃional în România pentru a fi prezidenŃial? a) puterea reală a Preşedintelui de a dizolva Parlamentul. b) dacă Parlamentul nu a acordat votul de încredere Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puŃin două solicitări. 2. Pentru promulgare. 3. b) publice. atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 2. ŞedinŃele celor două Camere ale Parlamentului sunt: a) secrete. c) Preşedintelui României. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări.

1.2 AtribuŃiile CurŃii ConstituŃionale 2.3 ExcepŃia de neconstituŃionalitate 2.6 InstanŃele judecătoreşti 2.2.1 Autoritatea judecătorească 2.4 Actele CurŃii ConstituŃionale 2.2.2 Sistemul organelor judecătoreşti 2.2.3 Înalta curte de casaŃie şi justiŃie 2.2.3.1.1. Judecătorii 2.1 Structura CurŃii ConstituŃionale.3.1.3 Organizare/funcŃionare 2.3.4 Ministerul Public 2.2 Curtea ConstituŃională 2. enumeraŃi principalele atribuŃii ale Avocatului Poporului.Unitatea de învăŃare 2 Unitatea de învăŃare 2 CUPRINS 2.3 Avocatul Poporului 2. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile prezentate: Presa si actualitatea .5 Consiliul superior al magistraturii (CSM) 2.1 Principii de organizare şi realizare a justiŃiei ca serviciu public 2.1.1 Prezentarea generală a instituŃiei 2. prezentaŃi modul în care puterea judecătorească reuşeste să asigure buna funcŃionare a statului democratic.1.4 Test de autoevaluare Unitatea 2 Obiectivele unităŃii de învăŃare 2 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • 45 explicaŃi modul în care funcŃionează justiŃia în România.2 AtribuŃii 2.

1. al doilea ca garant al independenŃei justiŃiei (art. alin. pronunŃând soluŃii în şedinŃă publică. Ministerul Public şi CSM participă la înfăptuirea justiŃiei având competenŃe specifice. 4 alin. în sensul că judecătorul „spune dreptul” în cadrul unei instanŃe. Ministerul public. instanŃele judecătoreşti. primul reprezentând interesele generale ale societăŃii. Aşa cum prevede şi art. 1 din ConstituŃie şi art. Astfel. potrivit ConstituŃiei. ca fiind formată din instanŃele judecătoreşti. această relaŃie fiind una de la întreg la parte. 4). pentru a respecta acurateŃea unei explicaŃii ştiinŃifice. Ministerul Public şi Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). 1 din Legea nr.Unitatea de învăŃare 2 Înalta curte de casaŃie şi justiŃie. Deşi nu este nici locul şi nici scopul volumului de faŃă. realizează în sens larg ceea ce Presa şi actualitatea 46 .1 AUTORITATEA JUDECĂTOREASCĂ Plecând de la teoria clasică a separaŃiei puterilor în stat. republicată (lege prescurtată în continuare LOJ). autoritatea judecătorească apare. Avocatul Poporului. 133. doar instanŃele judecătoreşti formează propriu-zis puterea judecătorească. apărând ordinea de drept. 2. alin. în această triplă ipostază constituŃională. principiu care a căpătat valoare constituŃională explicită în urma revizuirii ConstituŃiei în 2003 (art. Curtea ConstituŃională. 304/2004 privind organizarea judiciară. Consiliul Superior al Magistraturii. alin. 1. alin. trebuie să precizăm cu titlu preliminar că cele două noŃiuni nu se confundă în plan instituŃional. Din aceste trei instituŃii (în sens larg). „puterea judecătorească se exercită de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi de celelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege”. 1 din ConstituŃie şi art. • comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate. autoritatea judecătorească trebuie privită în relaŃie directă cu puterea judecătorească. chiar dacă în limbajul curent există o anume tendinŃă de sinonimie. 131. aşa cum vom arăta mai jos. 1 din LOJ). în urma unor dezbateri care implică părŃile în condiŃii de contradictorialitate. 2 din LOJ). InstanŃele judecătoreşti îndeplinesc astfel funcŃia de judecată. precum şi drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor (art. Este şi motivul pentru care putem spune că autoritatea judecătorească.

în timp ce persoana are anumite atribuŃii. capitolul VI.în sens instituŃional. are o conotaŃie mai restrânsă. conflict ajuns în instanŃă. prin justiŃie se înŃelege ansamblul instituŃiilor statului – sistemul organelor judecătoreşti – prin intermediul cărora se realizează activitatea de judecată: instanŃele judecătoreşti. Autoritatea judecătorească este reglementată în ConstituŃie. 47 Presa şi actualitatea .în sens funcŃional. de soluŃionare a proceselor în cele mai diverse domenii (procese civile. la proces. după o procedură expres reglementată de lege (nu poate exista proces în cadru nejuridic. deservite de persoane.1. auxiliarii justiŃiei (Ciobanu.Unitatea de învăŃare 2 romanii numeau judicium. magistraŃii. „judiciar” şi „jurisdicŃional”. de muncă etc. sintagma „proces judiciar” apare ca fiind pleonastică. penale. care pot face sau nu parte din sistemul organelor judecătoreşti (ex. fără o reglementare expresă). Astfel. având competenŃe specifice. p. În materia noastră vom utiliza noŃiunea de justiŃie în două accepŃiuni: . aşadar. denumite magistraŃi.). consacrat autorităŃilor publice. Titlul III. în afara dreptului. administrative. 2. tehnic. referindu-se la activitatea de judecată. art. litigiu. 124 din ConstituŃia revizuită prevede că: (1) JustiŃia se înfăptuieşte în numele legii. ca ansamblu de norme care reglementează principalele relaŃii din societate. A se reŃine din punct de vedere terminologic că instituŃia are anumite competenŃe. . la adăpostul forŃei coercitive a statului. Curtea de Conturi. justiŃia apare ca fiind activitatea de judecată. adică activitatea de aplicare a dreptului şi de realizare a justiŃiei. formată din instituŃii special abilitate de lege să realizeze o activitate specifică de aplicare a dreptului. fiind înfăptuită de organe care folosesc reguli judecătoreşti. întrucât un proces nu se poate desfăşura decât cu participarea organelor statului abilitate să înfăptuiască justiŃia. în vreme ce judiciarul. Autoritatea judecătorească este. 8 şi urm. parte a juridicului. În această accepŃiune.1 PRINCIPII DE ORGANIZARE ŞI REALIZARE A JUSTIłIEI CA SERVICIU PUBLIC NoŃiunea de justiŃie se află în strânsă corelaŃie cu noŃiunile de „juridic”. Activitatea jurisdicŃională se înscrie în acelaşi spirit al ideii de justiŃie. aflate în afara puterii judecătoreşti). justiŃia apare ca o prerogativă suverană a statului. îndeplinesc funcŃii jurisdicŃionale Curtea ConstituŃională. care exercită atribuŃii ce implică exerciŃiul autorităŃii de stat. prin recunoaşterea drepturilor şi intereselor încălcare şi sancŃionarea vinovaŃilor. 1997. aceste instituŃii fiind independente. comerciale. Referitor la înfăptuirea justiŃiei.) activitate care are ca finalitate restabilirea echilibrului încălcat prin nesocotirea normelor de conduită. Juridicul are în vedere tot ceea ce se referă la drept.

16 din ConstituŃie). 17 din LOJ). grefieri. În afara instanŃelor judecătoreşti. prin justiŃie se desemnează ideea de dreptate. pentru a permite îndreptarea erorilor săvârşite de judecător în primă instanŃă. în sensul că soluŃia pronunŃată de instanŃă poate fi adusă la îndeplinire prin forŃa coercitivă a statului. precum şi de forŃă executorie.Unitatea de învăŃare 2 (2) JustiŃia este unică. 1997. Totodată. 2 din LOJ). prin intermediul unor hotărâri care se bucură de autoritate de lucru judecat. În ceea ce priveşte plata taxelor judiciare de timbru. în sensul că odată pronunŃată o soluŃie într-un litigiu. PărŃile nu trebuie să plătească pe judecătorii care le soluŃionează cauza şi nici pe procurori. 7. opusă ideii de dezechilibru şi de arbitrar. (3) Judecătorii sunt independenŃi şi se supun numai legii. fără deosebire de rasă. 129 din ConstituŃie). naŃionalitate. b) Organizarea justiŃiei pe sistemul dublului grad de jurisdicŃie. de echitate. „Împotriva hotărârilor judecătoreşti. În limbajul curent. „CetăŃenii sunt egali în faŃa legii şi a autorităŃilor publice. p. (art. sex. în cazul în care părŃile implicare în litigiu nu se supun imperativului judiciar. potrivit art. imparŃială şi egală pentru toŃi. limbă. executori judecătoreşti. Doar instanŃele judecătoreşti create prin lege pot înfăptui justiŃia. origine ori condiŃie socială sau de orice alte criterii discriminatorii (art. Hotărârile judecătoreşti pot fi desfiinŃate sau modificate numai în căile de atac prevăzute de lege şi exercitate conform dispoziŃiilor legale (art. alin. JustiŃia se realizează în mod egal pentru toŃi. ea poate fi supusă doar căilor de atac prevăzute de lege şi nu poate fi rejudecată oricând vor părŃile. părŃile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac. Nimeni nu este mai presus de lege”. fără privilegii şi fără discriminări. (art. sunt organizate prin lege şi alte organe cu activitate jurisdicŃională. datorită specializării litigiilor care urmează a fi soluŃionate. cu excepŃia situaŃiilor în care judecătorul nu poate participa la judecată din motive obiective. c) Egalitatea în faŃa justiŃiei. interese şi viziuni din cele mai diverse. În ceea ce priveşte principiile de organizare a justiŃiei ca serviciu public. religie. origine etnică. chiar dacă este imposibil ca în realitatea şi multitudinea relaŃiilor sociale să nu apară conflicte între oameni cu nevoi. Curtea ConstituŃională a Presa şi actualitatea 48 . 11 din LOJ. O garanŃie a egalităŃii în faŃa justiŃiei o constituie şi modalitatea de distribuire a dosarelor. 42): a) JustiŃia constituie monopol de stat. potrivit unei proceduri expres stabilită de lege. orientare sexuală. A apărut din necesitatea ca o hotărâre pronunŃată de o instanŃă în urma unei judecăŃi să poată fi controlată de o instanŃă superioară. d) Gratuitatea justiŃiei. apartenenŃă politică. avere. activitatea de judecată se desfăşoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor şi continuităŃii. întrucât aceştia deservesc un serviciu public. în condiŃiile legii”. Astfel. în doctrină sunt avute în vedere următoarele principii (Ciobanu. justiŃia fiind starea de armonie socială. opinie.

fiind justificat ca persoanele care se adresează autorităŃilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiŃie. Pleacă de la ideea potrivit căreia judecata trebuie făcută de un singur judecător sau de mai mulŃi judecători. 6. pun la dispoziŃia Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi a Departamentului NaŃional AnticorupŃie sediile necesare bunei funcŃionări a instanŃelor judecătoreşti şi a parchetelor (art. Prin Anexa Legii privind organizarea judiciară sunt stabilite localităŃile de reşedinŃă pentru judecătoriile. Completul de divergenŃă se constituie prin includerea. 138 din LOJ). excepŃiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. dacă aceştia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunŃa. alin. Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători. în sensul că activitatea de judecată se desfăşoară în mod continuu. cu excepŃia cazurilor în care legea prevede altfel. f) Colegialitatea. Astfel. Curtea 49 Presa şi actualitatea . Nicio dispoziŃie constituŃională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiŃie. iar recursurile. În ceea ce priveşte principiile de înfăptuire a justiŃiei. în competenŃa de primă instanŃă a judecătoriei. tribunalului şi curŃii de apel se judecă în complet format dintr-un judecător. 21 din ConstituŃie şi art. cauzele date. a preşedintelui sau a vicepreşedintelui instanŃei. nu înseamnă gratuitate. 1 din LOJ). Consiliul General al Municipiului Bucureşti. consacrat de art. tribunalele. În legătură cu accesul liber la justiŃie. e) JurisdicŃiile sunt permanente şi sedentare. 54 din LOJ. 87/2009 şi 808/2009). iar sediile instanŃelor sunt stabilite prin lege. a libertăŃilor şi a intereselor sale legitime în exercitarea dreptului său la un proces echitabil (art. potrivit art. Statul este obligat să asigure sediile şi celelalte mijloace materiale şi financiare necesare pentru buna funcŃionare a activităŃii instanŃelor şi parchetelor. potrivit art. curŃile de apel şi parchetele aferente. a Ministerului JustiŃiei. potrivit legii. Orice persoană se poate adresa justiŃiei pentru apărarea drepturilor. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiŃie sunt cheltuieli publice. avem în vedere următoarele prevederi constituŃionale: a) Accesul la justiŃie. în condiŃiile legii. în funcŃie de stadiul în care se află procesul. În cazul completului format din 2 judecători. procesul se judecă din nou în complet de divergenŃă. când se judecă în complet de 2 judecători şi 2 asistenŃi judiciari. Guvernul. consiliile judeŃene şi consiliile locale.Unitatea de învăŃare 2 reŃinut că accesul liber la justiŃie. în complet format din 3 judecători. cetăŃenii sunt obligaŃi să contribuie prin impozite şi taxe. 56 din ConstituŃie. Regula este cea a timbrării acŃiunilor în justiŃie. în completul de judecată. stabilite în condiŃiile legii (vezi Deciziile CurŃii ConstituŃionale nr. 21 din ConstituŃie. a preşedintelui de secŃie ori a judecătorului din planificarea de permanenŃă. cu excepŃia cauzelor privind conflictele de muncă şi de asigurări sociale. cu sprijinul prefecturilor. la a căror acoperire.

după caz. în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit. 3 din ConstituŃie şi art. Publicitatea dezbaterilor sprijină eficient atât rolul educativ al justiŃiei. PronunŃarea hotărârii judecătoreşti. ales sau numit din oficiu”. 15 din LOJ. părŃile au dreptul să fie asistate de un avocat. b) Principiul legalităŃii. astfel încât orice excludere care ar avea semnificaŃia încălcării egalităŃii de tratament juridic este neconstituŃională (vezi Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. ReprezentanŃii mass-media pot şi ei participa. Potrivit art. procedura judiciară se desfăşoară în limba română. 24 din ConstituŃie şi art. 2 din ConstituŃie şi art. 5 din ConstituŃie prevede că prin lege organică pot fi înfiinŃate instanŃe specializate în anumite materii. 12 din LOJ prevăd că şedinŃele de judecată sunt publice. în condiŃiile legii organice. iar infracŃiunile şi pedepsele nu se pot aplica decât în prezenŃa unei reglementări exprese. sub sancŃiunea nulităŃii. 128 din ConstituŃie şi art. potrivit art. e) Dreptul la apărare. imparŃială şi egală pentru toŃi (art. dar în condiŃiile impuse de procedurile legale şi de către judecător. 3 din LOJ. 10 din LOJ. a unor persoane din afara magistraturii.Unitatea de învăŃare 2 ConstituŃională a adus importante precizări referitoare la modalitatea de înfăptuire a acestui principiu. 2 din LOJ). 126. f) Caracterul public al dezbaterilor. Art. „dreptul la apărare este garantat. prin interpret. 21. 124. Presa şi actualitatea 50 . Art. care se realizează în aceleaşi instanŃe. Totodată. d) Folosirea limbii oficiale şi a limbii materne în justiŃie. indiferent dacă şedinŃa de judecată a fost publică sau secretă. prin interzicerea existenŃei de tribunale extraordinare. în afară de cazurile prevăzute de lege. se face în şedinŃă publică. cu posibilitatea participării. conform căruia instanŃele se organizează numai prin lege. alin. c) JustiŃia este unică. Potrivit art. În tot cursul procesului. alin. Aceasta înseamnă că oricine poate veni în sala de judecată şi asista la dezbateri. alin. Potrivit art. CetăŃenii străini şi apatrizii care nu înŃeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinŃă de toate actele şi lucrările dosarului. cât şi exigenŃele de independenŃă şi de imparŃialitate. constituită potrivit legii”. 14 din LOJ. 127 din ConstituŃie şi art. Pentru toŃi cetăŃenii există o singură justiŃie. precizând că liberul acces la justiŃie se realizează numai în respectul egalităŃii cetăŃenilor în faŃa legii şi a autorităŃilor publice. 1/1994). CetăŃenii români aparŃinând minorităŃilor naŃionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faŃa instanŃelor de judecată. Este un principiu de însăşi esenŃa dreptului. de a vorbi în instanŃă şi de a pune concluzii. „toate persoanele au dreptul la un proces echitabil şi la soluŃionarea cauzelor într-un termen rezonabil. „competenŃa organelor judiciare şi procedura judiciară sunt stabilite de lege”. de către o instanŃă imparŃială şi independentă.

dar care semănau cu fapte deja reglementate ca infracŃiuni. împrumut sau vânzarecumpărare).267). principiu care diferenŃiază regimurile democratice. 125 din ConstituŃiei.1. PrezumŃia de nevinovăŃie este o consecinŃă directă a principiului legalităŃii incriminării. CompetenŃa instanŃelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”. nici transferat pe un post echivalent. În strânsă legătură cu independenŃa judecătorului se află principiul inamovibilităŃii. până la reglementarea expresă a contractului de leasing. nici retrogradat. h) IndependenŃa judecătorului şi supunerea lui numai în faŃa legii. cu parcurgerea unei proceduri legale explicit reglementată. 2004. fără să poată primi ordine sau instrucŃiuni din partea altei persoane. principiu utilizat de regimul totalitar pentru a acuza anumite persoane pentru fapte care nu erau reglementate expres de lege ca fiind infracŃiuni. în care sarcina acuzării revine Ministerului Public. Potrivit art. astfel că în statul de drept o persoană poate fi condamnată numai în prezenŃa unei prevederi exprese legale. unde revine acuzării sarcina de a dovedi vinovăŃia unei persoane.2 SISTEMUL ORGANELOR JUDECĂTOREŞTI Art. Din redactarea Capitolului VI al Titlului III din ConstituŃie. în lipsa unei reglementări exprese a unei instituŃii de drept civil (spre exemplu un anume contract nu are o fizionomie juridică consacrată legal). de regimurile totalitare. Ea înseamnă că judecătorul nu poate fi nici revocat. judecătorii numiŃi de Preşedintele României sunt inamovibili. judecătorul se supune numai legii şi conştiinŃei sale. persoana este considerată nevinovată”. PrezumŃia de nevinovăŃie este unul din principiile fundamentale ale statului de drept şi ale procesului penal. Inamovibilitatea este una din puternicele garanŃii ale principiului independenŃei judecătorului şi supunerea lui numai legii. p. 126 din ConstituŃie se referă la instanŃele judecătoreşti. nici avansat fără consimŃământul său. subliniind că „justiŃia se realizează prin Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie şi prin celelalte instanŃe judecătoreşti stabilite de lege. unde îi revenea persoanei acuzate sarcina de a-şi dovedi nevinovăŃia. pot aplica clauze sau prevederi ale unei instituŃii deja reglementate (spre exemplu. acolo unde părŃile.Unitatea de învăŃare 2 g) PrezumŃia de nevinovăŃie. 11 din ConstituŃie. „până la rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti de condamnare. se puteau aplica dispoziŃii referitoare la închiriere. Facem precizarea ca principiul analogiei poate fi aplicat în materie civilă. alin. Inamovibilitatea pune judecătorul la adăpost de orice revocare şi transferare abuzivă sau şicanatorie (Muraru. 2. rezultă că organele care reprezintă autoritatea judecătorească sunt: 51 Presa şi actualitatea . PrezumŃia de nevinovăŃie şi principiul legalităŃii împiedică aplicarea în materie penală a principiului analogiei. 23. Conform art. În activitatea sa.

21 din Legea nr. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie asigură interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanŃe judecătoreşti. SecŃia penală. e) instanŃe militare. În ceea ce priveşte competenŃa Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. fiecare având competenŃă proprie. SecŃia comercială şi SecŃia de contencios administrativ şi fiscal ale Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie judecă recursurile împotriva hotărârilor pronunŃate de curŃile de apel şi a altor hotărâri. în cazurile prevăzute de lege (art. un vicepreşedinte. patru preşedinŃi de secŃii şi judecători. SecŃia de contencios administrativ şi fiscal. 18. precum şi din Completul de 9 judecători şi SecŃiile Unite. justiŃia se realizează prin următoarele instanŃe judecătoreşti: a) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. (art. 2 din Legea nr. alin. cu personalitate juridică şi cu sediul în capitala Ńării. denumită Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală. c) tribunale. 25. Conform art. 304/2004 privind organizarea judiciară. f) judecătorii.Unitatea de învăŃare 2 Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie Ministerul public Consiliul Superior al Magistraturii InstanŃele judecătoreşti. ÎCCJ are rol de instanŃă superioară în raport cu hotărârile curŃilor de apel. 304/2004. potrivit competenŃei sale. 2 din LOJ).1. SecŃia penală. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie este organizată în patru secŃii: SecŃia civilă şi de proprietate intelectuală. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se compune din: preşedinte. d) tribunale specializate. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie se constituie în SecŃii Unite pentru: Presa şi actualitatea 52 .3 ÎNALTA CURTE DE CASAłIE ŞI JUSTIłIE În România funcŃionează o singură instanŃă supremă. 2. republicată). Aşadar. Conform art. SecŃia comercială. b) curŃi de apel.

1.studiază cauzele care generează sau favorizează criminalitatea.exercită acŃiunea civilă. la şedinŃele de judecată. precum şi pentru perfecŃionarea legislaŃiei în domeniu. . b) soluŃionarea sesizărilor privind schimbarea jurisprudenŃei Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Conform art.participă. conduce şi controlează activitatea altor organe de cercetare penală.sesizează instanŃele judecătoreşti pentru judecarea cauzelor penale. 4 din LOJ arată că Ministerul Public reprezintă interesele generale ale societăŃii şi apără ordinea de drept.conduce şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei judiciare. în condiŃiile legii. 131.exercită căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti. potrivit legii. Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile în temeiul legii şi este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. . Ministerul Public îşi exercită atribuŃiile prin procurori constituiŃi în parchete. Parchetele sunt independente în relaŃiile cu instanŃele judecătoreşti. ale dispăruŃilor şi ale altor persoane. 304/2004. . 3 din ConstituŃie). precum şi drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor. în condiŃiile prevăzute de lege.acŃionează pentru prevenirea şi combaterea criminalităŃii. Ministerul Public exercită.Unitatea de învăŃare 2 a) judecarea recursurilor în interesul legii. următoarele atribuŃii: . 63 din Legea nr.efectuează urmărirea penală în cazurile şi în condiŃiile prevăzute de lege şi participă. . 2. alin. ale persoanelor puse sub interdicŃie. în condiŃiile legii. elaborează şi prezintă ministrului justiŃiei propuneri în vederea eliminării acestora. precum şi cu celelalte autorităŃi publice. republicată.apără drepturile şi interesele legitime ale minorilor. sub coordonarea ministrului justiŃiei. . în cazurile prevăzute de lege.4 MINISTERUL PUBLIC Art. pentru realizarea unitară a politicii penale a statului. c) sesizarea CurŃii ConstituŃionale pentru controlul constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgare (vezi şi explicaŃiile oferite în capitolul referitor la Curtea ConstituŃională). 53 Presa şi actualitatea . la soluŃionarea conflictelor prin mijloace alternative. Parchetele funcŃionează pe lângă instanŃele de judecată. conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliŃiei judiciare (art. 131 din ConstituŃie şi art. . prin procurori. . .

al imparŃialităŃii şi al controlului ierarhic. cu excepŃiile prevăzute de lege. FuncŃia de procuror este incompatibilă cu orice altă funcŃie publică sau privată.verifică respectarea legii la locurile de deŃinere preventivă. iar cea de-a doua din cinci procurori.Unitatea de învăŃare 2 . aceştia fac parte din două secŃii.5 CONSILIUL SUPERIOR AL MAGISTRATURII (CSM) Rolul şi structura Potrivit art.exercită orice alte atribuŃii prevăzute de lege. Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participă. republicată. aceştia participă numai la lucrările în plen. Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri. În ceea ce priveşte statutul procurorilor. 1 din Legea nr. b) doi reprezentanŃi ai societăŃii civile. preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. prima secŃie este compusă din nouă judecători. 132 din ConstituŃie. una pentru judecători şi una pentru procurori. Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenŃei justiŃiei. 317/2004. 133 din ConstituŃia revizuită. ce nu poate fi reînnoit. Consiliul Superior al Magistraturii este independent şi se supune în activitatea sa numai legii. sub autoritatea ministrului justiŃiei. Membrii CSM răspund în faŃa judecătorilor şi procurorilor pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului (art. c) ministrul justiŃiei. conform art. aleşi de Senat. Presa şi actualitatea 54 . specialişti în domeniul dreptului. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităŃii. . din care: a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraŃilor şi validaŃi de Senat. Hotărârile CSM sunt definitive şi irevocabile. Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an. dintre magistraŃii prevăzuŃi la litera a). 2. Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. care se bucură de înaltă reputaŃie profesională şi morală.1. cu excepŃia funcŃiilor didactice din învăŃământul superior. privind Consiliu Superior al Magistraturii).

ministrul justiŃiei. preşedintele Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu au drept de vot. organizate la nivelul fiecărui judeŃ şi al municipiului Bucureşti. b) Tribunalele sunt instanŃe cu personalitate juridică. Judecătorul sau procurorul care consideră că independenŃa. după caz. În cadrul curŃilor de apel. alin. Consiliul Superior al Magistraturii apără reputaŃia profesională a judecătorilor şi procurorilor. c) Judecătoriile sunt instanŃe fără personalitate juridică. precum şi al tribunalelor. cauze comerciale. publicarea rezultatelor acesteia. cauze cu minori şi de familie. de regulă. 2 şi art. De asemenea. sediul în municipiul reşedinŃă de judeŃ. în circumscripŃia cărora funcŃionează mai multe tribunale şi tribunale specializate. Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanŃă de judecată. organizate în judeŃe şi în sectoarele municipiului Bucureşti. după caz. precum şi. 36 din LOJ). În aceste situaŃii. cu excepŃia celor stagiari.Unitatea de învăŃare 2 AtribuŃiile CSM Conform art.1. stabilite prin lege. complete specializate pentru cauze civile. 2. Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcŃie a judecătorilor şi a procurorilor. în raport cu natura şi numărul cauzelor. Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul şi obligaŃia de a se sesiza şi din oficiu pentru a apăra judecătorii şi procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenŃa sau imparŃialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. poate sesiza organul competent să decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice altă măsură corespunzătoare. 35. 36. în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor. 134 din ConstituŃie. poate dispune verificarea aspectelor semnalate. funcŃionează secŃii sau. după caz. prin secŃiile sale. secŃii maritime şi fluviale sau pentru alte materii (art. imparŃialitatea sau reputaŃia profesională îi este afectată în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care.6 INSTANłELE JUDECĂTOREŞTI a) CurŃile de apel sunt instanŃe cu personalitate juridică. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. alin. cauze penale. cauze de contencios administrativ şi fiscal. 3 din LOJ). din municipiul Bucureşti (art. În România funcŃionează la ora actuală 15 curŃi de apel. şi au. În circumscripŃia fiecărui tribunal sunt cuprinse toate judecătoriile din judeŃ sau. LocalităŃile care fac parte 55 Presa şi actualitatea .

militari români. Presa şi actualitatea 56 . cu indicativ propriu. BIBLIOGRAFIE CărŃi Constantinescu. Tratat teoretic şi practic de procedură civilă. nr. Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii. b) Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti. Muraru. text republicat în Monitorul Oficial nr. text republicat în Monitorul Oficial nr. Bucureşti. în condiŃiile în care. 808 din 19 mai 2009. Viorel Mihai (1997). libertăŃilor şi intereselor lor legitime. de regulă la sediul acestora. 428 din 23 iunie 2009. Ed. membri ai unei forŃe multinaŃionale. Tănăsescu. Legea 304/2004 privind organizarea judiciară. pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicŃia română. fiecare. publicată în Monitorul Oficial al României 69 din 16 martie 1994. potrivit unei convenŃii internaŃionale. 827/13 septembrie 2005. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. Partea I. Ed.Unitatea de învăŃare 2 din circumscripŃiile judecătoriilor din fiecare judeŃ se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Ciobanu. Iorgovan. privind liberul acces la justiŃie al persoanelor în apărarea drepturilor. Ioan. Partea I. nr. statut de unitate militară. la propunerea ministrului justiŃiei. InstanŃele militare judecă. publicată în Monitorul Oficial al României. Antonie. republicată). NaŃional. ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii. 827/13 septembrie 2005. All Beck. d) InstanŃele militare sunt: a) tribunalele militare. Bucureşti. 86 din 12 februarie 2009. Material realizat de Daniel Mihai Dragnea. Mihai. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. InstanŃele militare pot judeca şi pe teritoriul altor state. LegislaŃie ConstituŃia României. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. InstanŃele militare au. Simina Elena (2004). cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. 304/2004. 87 din 20 ianuarie 2009. 56 din Legea nr. 2003. 1 din 8 februarie 1994. c) Curtea Militară de Apel Bucureşti (Art. publicată în Monitorul Oficial al României.

Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se întemeiază pe poziŃia sa supraordonată în vârful piramidei sistemului juridic. legea însăşi exprimă voinŃa generală numai cu respectarea 57 Presa şi actualitatea . respectarea ConstituŃiei. c) este incompatibil cu exercitarea sa în scopuri şicanatorii. 3. generând supralegalitatea constituŃională.Unitatea de învăŃare 2 Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. funcŃia de garant al independenŃei justiŃiei revine: a) CurŃii ConstituŃionale. 2. alin. aplicabilă întregului sistem de drept. c) Consiliul Superior al Magistraturii. CURTEA CONSTITUłIONALĂ SupremaŃia ConstituŃiei.2. Astfel. ierarhia actelor normative şi controlul constituŃionalităŃii legilor ConstituŃia României (revizuită) prevede la art. c) Consiliului Superior al Magistraturii. Accesul liber la justiŃie: a) implică întotdeauna afirmarea unui interes recunoscut juridic. 1. 5 faptul că „în România. 2. În România. În România. b) este independent de afirmarea unui interes. b) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către instanŃele judecătoreşti este asigurată de: a) Curtea ConstituŃională. b) Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. putând fi promovat la aprecierea liberă a persoanei. a supremaŃiei sale şi a legilor este obligatorie”.

Interesul practic al unei asemenea ierarhii rezidă în consecinŃele şi principiile care trebuie urmate în activitatea de reglementare. care se completează subsecvent (al patrulea palier) cu ordine de ministru. . actul normativ subsecvent (de ex. putem considera ordonanŃele şi ordonanŃele de urgenŃă pe acelaşi nivel cu legile ordinare. în particular. în urma revizuirii ConstituŃiei. căreia îi corespunde subsecvent legea de revizuire a ConstituŃiei. fie să încalce limitele acestuia.ConstituŃia reprezintă temeiul fundamental şi garanŃia esenŃială a ordinii de drept. instrucŃiuni. circulare etc. Trecând în domeniul actelor normative care reglementează activitatea de executare a legilor. Presa şi actualitatea 58 . şi nici nu poate adăuga la acesta. Astfel. pe primul nivel în sistemul actelor normative se află ConstituŃia. p. Pe un palier secund urmează legile organice.Unitatea de învăŃare 2 normei constituŃionale (Constantinescu. Astfel: .ConstituŃia stabileşte procesul instituŃional de exercitare a puterii. astfel: fiecare act normativ trebuie emis în acord cu legea fundamentală a statului în general. Pentru înŃelegerea conceptului de control al constituŃionalităŃii legilor. întrucât în ambele cazuri ar însemna fie să reglementeze împotriva actului normativ superior. toate celelalte acte normative trebuie să fie conforme acesteia. supremaŃia ConstituŃiei decurge din caracterul normelor acesteia. În ceea ce priveşte actele normative efect al delegării legislative. precum şi din procedura solemnă pentru adoptarea ei. adică ansamblul normelor juridice care reglementează activitatea de verificare a conformităŃii actelor juridice cu prevederile constituŃionale.ConstituŃia prevede principiile fundamentale ale sistemului de drept. 2004. pe nivelul al treilea se află hotărârile de guvern. ca acte normative care reglementează primar diversele relaŃii sociale. legea). ca lege fundamentală a statului. precum şi în limitele trasate de actul normativ superior.cele mai importante relaŃii sociale sunt reglementate de ConstituŃie. . arătând totodată şi caracteristicile generale ale conceptului de lege şi ale actelor normative subsecvente. Întrucât ConstituŃia este legea supremă a statului. trebuie să pornim de la ierarhia actelor normative. Hotărârea de Guvern) nu poate fi contrar actului normativ superior (ex. norme metodologice. . SupremaŃia ConstituŃiei se asigură prin controlul constituŃionalităŃii legilor. . superioare legilor ordinare. 3).ConstituŃia garantează drepturile cetăŃeneşti. regulamente. În contextul existenŃei unei ierarhii bine definite a actelor normative.

republicată). în condiŃiile prevăzute de legea organică a CurŃii. 144 din ConstituŃie). 2. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluŃiilor (art. JUDECĂTORII Potrivit art.Unitatea de învăŃare 2 Controlul constituŃionalităŃii legilor este justificat teoretic pe principiul separaŃiei puterilor (care împiedică Parlamentul şi Guvernul să încalce echilibrul între puteri stabilit în ConstituŃie). 145 din ConstituŃie). pentru o perioadă de 3 ani. 143 din ConstituŃie). prin vot secret. alin. b) să păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor şi să nu ia poziŃie publică sau să dea consultaŃii în probleme de competenŃa CurŃii ConstituŃionale. Trei judecători sunt numiŃi de Camera DeputaŃilor. 47/1992. numiŃi pentru un mandat de 9 ani. cu excepŃia funcŃiilor didactice din învăŃământul juridic superior (art. aceştia trebuie să aibă pregătire juridică superioară.1 STRUCTURA CURłII CONSTITUłIONALE. aceasta fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei. În ceea ce priveşte condiŃiile de numire pentru judecătorii CurŃii ConstituŃionale. care nu poate fi prelungit sau înnoit. Curtea ConstituŃională se compune din nouă judecători. Curtea ConstituŃională se înnoieşte cu o treime din judecătorii ei. Ea se supune numai ConstituŃiei şi legii sale de organizare. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale îl aleg. Curtea ConstituŃională este unica autoritate de jurisdicŃie constituŃională în România. 142 din ConstituŃie. 61. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt obligaŃi: a) să-şi îndeplinească funcŃia încredinŃată cu imparŃialitate şi în respectul ConstituŃiei. din 3 în 3 ani. 2 din Legea nr. FuncŃia de judecător al CurŃii ConstituŃionale este incompatibilă cu oricare altă funcŃie publică sau privată. trei de Senat şi trei de Preşedintele României. Judecătorii CurŃii ConstituŃionale sunt independenŃi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe durata acestuia (art. Legiuitorul constituant român a atribuit controlul constituŃionalităŃii legilor unei autorităŃi publice cu activitate jurisdicŃională independentă. pe preşedintele acesteia. înaltă competenŃă profesională şi o vechime de cel puŃin 18 ani în activitatea juridică sau în învăŃământul juridic superior (art. 59 Presa şi actualitatea . fiind independentă faŃă de orice altă autoritate publică.2. denumită Curtea ConstituŃională.

de aceea Presa şi actualitatea 60 . Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgarea acestora. la sesizarea Preşedintelui României. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. În mod firesc. prin decret. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. ExplicaŃii şi exemple Promulgarea este actul prin care Preşedintele României învesteşte o lege cu forŃă executorie. înainte de promulgarea acestora. 47/1992. f) să se abŃină de la orice activitate sau manifestări contrare independenŃei şi demnităŃii funcŃiei lor (art. abŃinerea de la vot nefiind permisă. republicată). 47/1992. 63 din Legea nr.Unitatea de învăŃare 2 c) în adoptarea actelor CurŃii ConstituŃionale să-şi exprime votul afirmativ sau negativ. art.2. 146. Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. Întrucât supremaŃia ConstituŃiei reclamă ca orice act normativ să fie emis cu respectarea legii fundamentale. punctul lor de vedere. Nicio lege nu poate produce efecte dacă nu este promulgată de Preşedinte. Guvernul şi Avocatul Poporului pot prezenta. 2.2 ATRIBUłIILE CURłII CONSTITUłIONALE Controlul constituŃionalităŃii legilor înainte de promulgare (art. preşedinŃii celor două Camere ale Parlamentului. legea se comunică Guvernului. În vederea exercitării dreptului de sesizare a CurŃii ConstituŃionale. cu 5 zile înainte de a fi trimisă spre promulgare. Procedura. lit. a Înaltei CurŃi de CasaŃie şi JustiŃie. şeful statului fiind astfel ultimul filtru înainte de intrarea în vigoare a unei legi. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. precum şi Avocatului Poporului şi se depune la secretarul general al Camerei DeputaŃilor şi la cel al Senatului. e) să nu permită folosirea funcŃiei pe care o îndeplinesc în scop de reclamă comercială sau propagandă de orice fel. Până la data dezbaterilor. a Avocatului Poporului. trebuie să existe mecanisme concrete şi eficiente de verificare a conformităŃii acelui act normativ cu legea supremă. a Guvernului. a) din ConstituŃie. în scris. Punctul de vedere al Guvernului se prezintă numai sub semnătura primului-ministru. republicată). prima formă de control de constituŃionalitate se poate face înainte de promulgare. 15-18 din Legea nr. d) să comunice preşedintelui CurŃii ConstituŃionale orice activitate care ar putea atrage incompatibilitatea cu mandatul pe care îl exercită. În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile.

535 din 16. 47/1992. 4. reprezintă o cenzură. precum şi că „filtrează” informaŃiile în cadrul programelor de televiziune şi de radio. privite ca operaŃiuni tehnice inerente procesului editorial. În concluzie. în sensul că subiectele de drept (persoane/instituŃii) care pot cere verificarea de constituŃionalitate nu sunt obligate să sesizeze Curtea ConstituŃională înainte de promulgarea oricărei legi. Curtea ConstituŃională a arătat că dispoziŃia legală atacată poate duce la manipularea populaŃiei prin selectarea subiectivă a informaŃiilor sau pur şi simplu prin neinformare care. IniŃiatorii proiectului de lege au propus ca Legea audiovizualului să fie completată o prevedere potrivit căreia: „Programele de ştiri ale posturilor de televiziune şi radio conŃin. în pondere egală. privită ca ingerinŃă în conŃinutul emisiunilor posturilor de radio şi televiziune. respectiv. referitoare la obiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privind completarea art. publice sau private.Unitatea de învăŃare 2 vorbim de un control anterior. Această prevedere a fost atacată cu o obiecŃie de neconstituŃionalitate de un grup de 53 de deputaŃi. 31 alin. ştiri cu teme pozitive şi. deci cât timp legea nu se află în circuitul juridic şi nu a produs încă efecte juridice.2008.504/2002. pe de o parte. care introducea obligativitatea parităŃii de ştiri pozitive/ştiri negative. 30 alin. exercitând forma de control anterior. între filtrarea şi selectarea informaŃiilor. 504/2002. şi cenzură. republicată) a Procedura. în realitate. interzisă de art. pe de altă parte. care este obligată ca. Înainte de sesizarea Parlamentului pentru iniŃierea procedurii legislative de revizuire a ConstituŃiei. ceea ce. Pentru exemplificare. 857 din 9 iulie 2008. autorii obiecŃiei susŃinând că articolul introdus prin legea criticată împiedică mijloacele de informare în masă. în termen de 10 zile. 61 Presa şi actualitatea . publicată în Monitorul Oficial nr. 2 din ConstituŃie. privind informarea corectă a opiniei publice. Curtea ConstituŃională a constatat că legea privind completarea art. efectuat înaintea intrării în vigoare a legii. vom avea în vedere Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. se depun la Curtea ConstituŃională. Curtea ConstituŃională face distincŃie. Această formă de control nu este una obligatorie. negative”. 19-23 din Legea nr. să se pronunŃe asupra respectării dispoziŃiilor constituŃionale privind revizuirea.07. în acest fel duce la privarea cetăŃenilor de posibilitatea de a lua cunoştinŃă de anumite evenimente. fapt ce nu este permis într-o societate democratică. însoŃite de avizul Consiliului Legislativ.28 din Legea audiovizualului nr. să-şi îndeplinească obligaŃia constituŃională prevăzută de art. 28 din Legea audiovizualului nr. este neconstituŃională. Verificarea constituŃionalităŃii iniŃiativelor de revizuire ConstituŃiei (Art. proiectul de lege sau propunerea legislativă.

b) din ConstituŃie. lit. atât asupra prevederilor menŃionate în sesizare. în mod necesar şi evident. cât şi asupra celor de care. pronunŃându-se prin Decizia nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 30/1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor adiŃionale la această convenŃie.Unitatea de învăŃare 2 ExplicaŃii şi exemple Singurul exemplu este Decizia nr. Controlul constituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduri internaŃionale (Art. prevăzute de dispoziŃiile art. situaŃie în care raportarea la oricare dintre textele sale este impusă aceluiaşi regim cu cel aplicabil raportărilor la dispoziŃiile din Legea fundamentală. 24-26 din Legea nr. Tratatul sau acordul internaŃional constatat ca fiind neconstituŃional nu poate fi ratificat. la care România este parte. 148 din ConstituŃie. 317 din 12 mai 2003. că ratificarea de către România a ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale prin Legea nr. a documentelor şi a punctelor de vedere primite. pe baza sesizării. cu dispoziŃiile constituŃionale. Totodată. 94/1996 asupra constituŃionalităŃii acestei legi. 30 din 18 mai 1994. Curtea ConstituŃională s-a pronunŃat asupra ansamblului reglementării. lit. Presa şi actualitatea 62 . republicată) Procedura. la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. şi cu privire la respectarea prevederilor tratatelor internaŃionale în materia drepturilor omului. cu privire specială asupra respectării condiŃiilor privitoare la limitele revizuirii. a făcut ca această convenŃie să facă parte din dreptul intern. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii tratatelor sau a altor acorduri internaŃionale înainte de ratificarea acestora de Parlament. publicată în Monitorul Oficial al României nr. b) din ConstituŃie). Curtea a arătat în Decizia nr. 146. 148 din 16 aprilie 2003 privind constituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃiei României. 47/1992. Dezbaterea asupra constituŃionalităŃii tratatului sau a acordului internaŃional are loc în plenul CurŃii ConstituŃionale. ExplicaŃii şi exemple Astfel. 146. Art. 566 din 15 noiembrie 2000. Curtea ConstituŃională a examinat conformitatea prevederilor Legii nr. În cazul în care constituŃionalitatea tratatului sau a acordului internaŃional a fost constatată acesta nu poate face obiectul unei excepŃii de neconstituŃionalitate (Art. 146/2000. acestea nu pot fi disociate.

astfel încât niciuna dintre Camerele Parlamentului nu poate dispune. care are legătură cu soluŃionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. în virtutea autonomiei fiecărei Camere a Parlamentului. Dacă prin decizie se constată neconstituŃionalitatea unor dispoziŃii ale regulamentului. a unui grup parlamentar sau a unui număr de cel puŃin 50 de deputaŃi sau de cel puŃin 25 de senatori. Pe perioada soluŃionării excepŃiei de neconstituŃionalitate judecarea cauzei se suspendă. art. 47/1992. Camera sesizată va reexamina. SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial (art. Curtea ConstituŃională se pronunŃă asupra constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului. chiar dacă dispoziŃiile constituŃionale nu o precizează expres. şi va fi însoŃită de dovezile depuse de părŃi. Curtea ConstituŃională a arătat că organizarea şi funcŃionarea fiecărei Camere a Parlamentului se stabilesc prin regulament propriu. Astfel fiind. pentru punerea lor de acord cu prevederile ConstituŃiei. lit. în termen de 45 de zile. republicată). printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părŃilor. adoptat prin hotărâre proprie a fiecărei Camere. membrii uneia dintre Camere nu pot avea calitate activă în controlul constituŃionalităŃii dispoziŃiilor regulamentului celeilalte Camere. d) din ConstituŃie. 146. asupra aceloraşi aspecte. Dacă excepŃia a fost ridicată din oficiu. În practica parlamentară recentă. lit. dispoziŃiile regulamentare declarate neconstituŃionale îşi încetează efectele juridice. 146. art. 542 din 4 august 2009. poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire la constituŃionalitatea regulamentului de funcŃionare a celeilalte Camere. încheierea trebuie motivată. Curtea ConstituŃională decide asupra excepŃiilor ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau dintr-o ordonanŃă în vigoare. dispoziŃiile din regulament declarate neconstituŃionale sunt suspendate.Unitatea de învăŃare 2 Controlul constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului (art. 63 Presa şi actualitatea . cuprinzând şi susŃinerile părŃilor. opinia instanŃei asupra excepŃiei. La expirarea termenului de 45 de zile. publicată în Monitorul Oficial al României nr. s-a pus problema dacă un grup de parlamentari. precum şi dovezile necesare. Prin Decizia 1009 din 7 iulie 2009. ExplicaŃii şi exemple. Pe durata acestui termen. Sesizarea CurŃii ConstituŃionale se dispune de către instanŃa în faŃa căreia s-a ridicat excepŃia de neconstituŃionalitate. 29-31 din Legea nr. aceste dispoziŃii. 47/1992. republicată) Procedura. la sesizarea unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. 27-28 din Legea nr. membri ai unei Camere a Parlamentului. Procedura. pentru cealaltă Cameră. c) din ConstituŃie.

text care este invocat într-un proces şi de care depinde soluŃionarea acelui litigiu. de care depinde soluŃionarea acelui proces. caz în care admite excepŃia. care a pus în discuŃie constituŃionalitatea abrogării art. în măsura în care consideră că o anume prevedere legală. calificată ca atare.2. referitoare la insultă şi calomnie. Curtea poate ajunge la concluzia că textele de lege invocate sunt constituŃionale. se aduce atingere art. De importanŃă deosebită pentru exemplificarea şi înŃelegerea mecanismului excepŃiei de neconstituŃionalitate este Decizia nr. referitoare la insultă şi calomnie. Textul respectiv este considerat neconstituŃional de către partea care îl invocă. Verificând excepŃia ridicată. consacrat accesului liber la justiŃie. 2. În esenŃă. excepŃia de neconstituŃionalitate are în vedere un anume text de lege (deja aflat în vigoare). Controlul exercitat pe această cale este un control a posteriori. aşadar un control ulterior intrării în vigoare a unei legi. în timp ce respingerea excepŃiei de neconstituŃionalitate presupune existenŃa unui text constituŃional. sau chiar instanŃa din oficiu.Unitatea de învăŃare 2 Decizia prin care se constată neconstituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau dintr-o ordonanŃă în vigoare este definitivă şi obligatorie. Aşadar. 21 din ConstituŃia României. admiterea excepŃiei de neconstituŃionalitate presupune existenŃa unui text neconstituŃional. cum nu se poate pretinde nici neconstituŃionalitatea unei legi în ansamblul său. Se foloseşte expresia „excepŃie de neconstituŃionalitate” întrucât se pleacă de la premisa că legile în vigoare sunt constituŃionale (de regulă). fără să extindă verificarea de neconstituŃionalitate şi asupra altor texte. ExplicaŃii şi exemple ExcepŃia de neconstituŃionalitate este instrumentul juridic prin care una din părŃile unui proces aflat pe rol. sau poate constata că acele texte sunt neconstituŃionale. 205 şi 206 din Codul Penal. folosit în această materie. 62 din 18 ianuarie 2007. Partea care are interes în soluŃionarea litigiului va identifica şi va argumenta care anume articole de lege le consideră neconstituŃionale. întrucât are ca efect „imposibilitatea contestării de către Presa şi actualitatea 64 . este neconstituŃională. în timp ce constatarea unor prevederi ca fiind neconstituŃionale constituie o excepŃie. autorii excepŃiei au susŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor art. care apare drept contradictoriu pentru cititorul mai puŃin familiarizat cu terminologia juridică.3 EXCEPłIA DE NECONSTITUłIONALITATE Atragem atenŃia asupra limbajului juridic. Astfel. În cadrul procesului nu se poate pretinde neconstituŃionalitatea unui text de lege care nu are legătură cu cauza respectivă. 205 şi 206 din Codul Penal. caz în care va respinge excepŃia. poate sesiza Curtea ConstituŃională în legătura cu compatibilitatea acelui text de lege cu ConstituŃia. iar Curtea se pronunŃă doar asupra acelor texte.

principiu care nu înseamnă numai posibilitatea de a te adresa instanŃelor judecătoreşti. 205. în justiŃia penală. 56 din Legea nr. Art. a fost dezvoltată prin practica instanŃelor (jurisprudenŃa). Curtea constată că dezincriminarea insultei şi calomniei încalcă principiul liberului acces la justiŃie. partea referitoare la abrogarea art. Art. deoarece o asemenea formă de ocrotire juridică nu este reglementată explicit.Unitatea de învăŃare 2 magistraŃi. Curtea ConstituŃională a reŃinut că prin abrogarea dispoziŃiilor legale menŃionate s-a creat un inadmisibil vid de reglementare. 47/1992. corespunzător gravităŃii şi periculozităŃii sociale a vătămării ce s-a produs. contrar dispoziŃiei constituŃionale care garantează demnitatea omului ca valoare supremă. ci şi de a beneficia de mijloace adecvate ocrotirii dreptului încălcat. În absenŃa ocrotirii juridice prevăzute de art. 206 şi 207 din Codul penal. precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi. a activităŃii calomnioase a unor ziarişti care. nemaipăstrându-se un just echilibru între interesul general al statului privind imaginea justiŃiei şi dreptul magistraŃilor de a-şi apăra onoarea şi demnitatea”. rolul Avocatului Poporului a fost sporit atât prin mărirea mandatului acestuia de la 4 la 5 65 Presa şi actualitatea . I pct. demnitatea. SoluŃionarea excepŃiei de neconstituŃionalitate ridicate de Avocatul Poporului (Art. Această dispoziŃie. 146. prin articole defăimătoare. conduc la vătămarea imaginii acestora. 205. 32-33 din Legea nr. 206 şi 207 din Codul penal. Curtea ConstituŃională nu poate reŃine existenŃa unei ocrotiri juridice reale prin posibilitatea recunoscută persoanei vătămate prin insultă şi calomnie de a obŃine daune morale în cadrul procesului civil. onoarea şi reputaŃia persoanelor nu mai beneficiază de nicio altă formă de ocrotire juridică reală şi adecvată. constatând că dispoziŃiile art. 998 din Codul Civil prevede lapidar că „oricine cauzează altuia un prejudiciu este dator să-l repare”. republicată) Curtea ConstituŃională hotărăşte asupra excepŃiilor de neconstituŃionalitate ridicate direct de Avocatul Poporului privind constituŃionalitatea unei legi sau ordonanŃe ori a unei dispoziŃii dintr-o lege sau ordonanŃă în vigoare. scurtă dar atotcuprinzătoare. Curtea ConstituŃională a considerat că o asemenea reglementare este insuficientă pentru o ocrotire juridică reală. 21 din ConstituŃie. consacrat de art. ci este instituită pe cale jurisprudenŃială. Curtea ConstituŃională a admis excepŃia de neconstituŃionalitate. lit. d) din ConstituŃie. sunt neconstituŃionale. ExplicaŃii şi exemple În urma revizuirii ConstituŃiei României în 2003. 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal.

întrucât afectează drepturi fundamentale. SoluŃionarea conflictelor juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice (Art. se interzice cumulul pensiei cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională desfăşurată în cadrul autorităŃilor şi instituŃiilor publice. Un exemplu recent îl constituie sesizarea pe care Avocatul Poporului a adresat-o CurŃii ConstituŃionale în legătură cu neconstituŃionalitatea OUG nr. Curtea ConstituŃională urmează să constate că prevederile OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei se realizează nu numai prin controlul de constituŃionalitate al actelor normative. sunt afectate dreptul la muncă şi dreptul la pensie în însăşi substanŃa lor. deoarece afectează drepturile fundamentale menŃionate mai sus. actul normativ criticat este contrar art. Luând în considerare prevederile art. 115. precum şi părŃilor aflate în conflict. teza întâi din Legea fundamentală. în conformitate cu care ordonanŃele de urgenŃă nu pot afecta drepturile şi libertăŃile prevăzute în ConstituŃie. Astfel. Decizia prin care se soluŃionează conflictul juridic de natură constituŃională este definitivă şi se comunică autorului sesizării. Cererea de soluŃionare a conflictului va menŃiona autorităŃile publice aflate în conflict. 146. 41 şi art. e) din ConstituŃie. cât şi prin posibilitatea de a sesiza direct Curtea ConstituŃională asupra neconstituŃionalităŃii unor acte normative. 2 din ConstituŃie. alin. 47. 82/2009. 34-36 din Legea nr. a primuluiministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii. 47/1992. de a cumula pensia cu veniturile obŃinute dintr-o funcŃie remunerată de la bugetul de stat. InterdicŃiile şi obligaŃiile impuse prin ordonanŃă afectează prin limitare. Avocatul Poporului a invocat mai multe aspecte care pun în discuŃie constituŃionalitatea acestui act normativ. Curtea ConstituŃională. 41 din Legea fundamentală. alin. prin dispoziŃiile cuprinse în ordonanŃă. Legiuitorul constituant a atribuit rolul de arbitru în Presa şi actualitatea 66 . cât şi dreptul la muncă consacrat prin art. a unuia dintre preşedinŃii celor două Camere. 2. 6 din ConstituŃie. înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial. 115. a constatat că. ExplicaŃii şi exemple. respectiv dreptul la muncă şi dreptul la pensie prevăzute de art. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public. Art. Avocatul Poporului consideră că prin interdicŃia ce se impune pensionarilor pentru limită de vârstă. republicată). alin. ci şi prin soluŃionarea conflictelor juridice ce pot apărea între diferitele autorităŃi publice ale statului. în activitatea lor de legiferare sau de aplicare a legii. 47 alin. lit. textele legale asupra cărora poartă conflictul. prin Decizia nr. 230/2008 sunt neconstituŃionale.Unitatea de învăŃare 2 ani. Curtea ConstituŃională soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice. pensiilor de stat şi al celor de serviciu. prezentarea poziŃiei părŃilor şi opinia autorului cererii. 6 din ConstituŃie. la cererea Preşedintelui României. atât dreptul la pensie prevăzut de art.

reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. Curtea ConstituŃională a constatat că Traian Băsescu a fost ales în funcŃia de Preşedinte al României. Un exemplu recent este Decizia nr. h) din ConstituŃie. constând în declinarea competenŃei sau în refuzul de a îndeplini anumite acte care intră în obligaŃiile lor”. Respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României (Art. Rezultatul alegerilor pentru funcŃia de Preşedinte al României este validat de Curtea ConstituŃională. republicată).794 voturi.126. lit. ceea ce înseamnă că acestea sunt conflicte de competenŃă. Art. Aşadar. atribuŃii sau competenŃe. privind existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională între autoritatea judecătorească. 146. 53 din 28 ianuarie 2005. 47/1992. Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie nu are competenŃa constituŃională să instituie. 47/1992. să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituŃionalitate al acestora. Adrian Năstase. f) din ConstituŃie. referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României. 838 din 27 mai 2009. Curtea ConstituŃională a constatat prin Decizia nr. potrivit ConstituŃiei. Emiterea avizului pentru suspendarea din funcŃie a Preşedintelui României (Art. 42-43 din Legea nr. şi care pot crea blocaje instituŃionale. În ceea ce priveşte noŃiunea de conflict juridic de natură constituŃională dintre autorităŃi publice. pe de altă parte. faŃă de 4. În concluzia CurŃii ConstituŃionale. aparŃin altor autorităŃi publice. ori omisiunea unor autorităŃi publice. Traian Băsescu. Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. 34 din 15 decembrie 2004. 146. respectiv 5. pe de o parte. 67 Presa şi actualitatea .881. Exemple Prin Hotărârea nr.Unitatea de învăŃare 2 soluŃionarea acestor conflicte tot CurŃii ConstituŃionale. întrunind cel mai mare număr de voturi din cele valabil exprimate. că acesta presupune „acte sau acŃiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe îşi arogă puteri.520 voturi exprimate în favoarea celuilalt candidat. şi Parlamentul României şi Guvernul României. republicată). conflictul juridic de natură constituŃională se poate declanşa între două sau mai multe autorităŃi şi poate privi conŃinutul ori întinderea atribuŃiilor lor decurgând din ConstituŃie. lit. în opinia CurŃii ConstituŃionale. în întărirea rolului acestei instituŃii de garant al supremaŃiei ConstituŃiei. pozitive sau negative. care. 37-38 din Legea nr. Art.

Unitatea de învăŃare 2 Procedura. ar tulbura ordinea constituŃională ori ar urmări schimbarea ordinii constituŃionale sau alte fapte de aceeaşi natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare”. nejustificat etc. 1 din Legea fundamentală prevede că Preşedintele României poate fi suspendat din funcŃie în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile ConstituŃiei. atitudini de partizanat politic în favoarea Partidului Democrat. alin. de către preşedintele care a condus şedinŃa comună a celor două Camere. Curtea ConstituŃională a trebuit să stabilească mai întâi înŃelesul acestei noŃiuni. acuzaŃii grave aduse partidelor din opoziŃie. IniŃiatorii propunerii de suspendare au pretins că Preşedintele a încălcat numai puŃin de 36 de articole din Legea fundamentală. Astfel. ExplicaŃii şi exemple Exemplul cel mai la îndemână. prin care Preşedintele României ar împiedica funcŃionarea autorităŃilor publice. Art. Preşedintele României va fi încunoştinŃat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaŃii cu privire la faptele ce i se impută. care impuneau acŃiuni de mediere. funcŃiile şi activitatea Parlamentului şi a membrilor Parlamentului. îl constituie propunerea de suspendare din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu. a cerut procurorilor redeschiderea unor dosare de urmărire penală. în opinia sa. Curtea ConstituŃională a reŃinut că „pot fi considerate fapte grave de încălcare a prevederilor ConstituŃiei actele de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii. închise. Având în vedere că textul constituŃional nu defineşte noŃiunea de fapte grave. i s-a imputat Preşedintelui Ńării faptul de a fi refuzat sau neglijat să organizeze consultări cu partidele politice atunci când au existat momente tensionate sau chiar de criză. adusă la cunoştinŃa Preşedintelui la data de 20 februarie 2007 şi prezentată în şedinŃa comună a Camerei DeputaŃilor şi a Senatului la data de 28 februarie 2007. fapte de încălcare a dispoziŃiilor constituŃionale privind rolul. Curtea ConstituŃională a arătat că „prerogativele constituŃionale ca şi legitimitatea democratică pe care i-o conferă alegerea lui de către electoratul întregii Ńări îi impun Preşedintelui României să aibă un rol Presa şi actualitatea 68 . solicitarea adresată în vara anului 2006 directorilor serviciilor de informaŃii de a-şi prezenta demisia şi acceptarea demisiei acestora. 95. Curtea ConstituŃională dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. faptul că a participat de multe ori neinvitat la şedinŃe de Guvern. Propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României împreună cu dovezile pe care se întemeiază aceasta se trimit în copie CurŃii ConstituŃionale. de altfel singurul în această materie. propunere iniŃiată de 182 de deputaŃi şi senatori. ar suprima sau ar restrânge drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor.

republicată). În şedinŃa comună a celor două Camere ale Parlamentului. În cazul în care Preşedintele României a fost suspendat din funcŃie. Art. prin conŃinutul şi consecinŃele lor. pe baza hotărârii adoptate în şedinŃa comună. din data de 19 aprilie 2007. să formuleze observaŃii şi critici cu privire la funcŃionarea autorităŃilor publice şi a exponenŃilor acestora. VacanŃa funcŃiei de Preşedinte al României se constată la cererea preşedintelui uneia dintre Camerele Parlamentului sau a preşedintelui interimar care exercită atribuŃiile Preşedintelui României în perioada cât acesta este suspendat din funcŃie. care. autorităŃile publice rămânând exclusiv responsabile pentru însuşirea acestora ca şi pentru ignorarea lor. 146. în virtutea prerogativelor şi a legitimităŃii sale. să exprime opinii şi opŃiuni politice. 44-45 din Legea nr. exercitarea de către Preşedinte a unui rol activ în viaŃa politică şi socială a Ńării nu poate fi caracterizată ca un comportament contrar ConstituŃiei”. Constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României (Art. exprimat prin bile. Dacă interimatul funcŃiei de Preşedinte al României se datorează imposibilităŃii temporare de a-şi exercita atribuŃiile. 1 din 20 aprilie 2007 privind constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României. În concluzie. cererea pentru constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul se face de preşedintele care a condus lucrările şedinŃei comune a celor două Camere ale Parlamentului. se referă la acte şi fapte de încălcare a ConstituŃiei. de natură să determine suspendarea din funcŃie a Preşedintelui României. cererea se face de către Preşedintele României sau de către preşedintele uneia dintre Camerele Parlamentului. lit. să propună reforme sau măsuri pe care le apreciază dezirabile interesului naŃional. g) din ConstituŃie. nu pot fi calificate drept grave. Preşedintele României. Avem în vedere Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. Curtea constată că „Preşedintele României poate. prezenŃa lui în viaŃa politică neputând fi rezumată la un exerciŃiu simbolic şi protocolar”. Votul secret. 47/1992. însă. Opiniile. a 69 Presa şi actualitatea . Exemple. săvârşite în exerciŃiul mandatului. În orice caz. preferinŃele sau cererile Preşedintelui nu au însă un caracter decizional şi nu produc efecte juridice. Curtea ConstituŃională constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului.Unitatea de învăŃare 2 activ. s-a hotărât suspendarea din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu. Curtea ConstituŃională a considerat că propunerea de suspendare din funcŃie a domnului Traian Băsescu. observaŃiile.

172 numărul voturilor nule: 148. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale stabileşte dacă a fost respectată procedura pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. republicată). la solicitarea CurŃii ConstituŃionale.842. Curtea ConstituŃională a arătat că procedura privind suspendarea din funcŃia de Preşedinte al României a lui Traian Băsescu a fost respectată. Art. Curtea ConstituŃională poate cere informaŃii de la autorităŃile publice. Biroul Electoral Central este obligat să prezinte.022 (reprezentând 89. Spre exemplu. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. republicată). cu următoarele precizări: numărul persoanelor înscrise în listele pentru referendum: 17. În acest sens.441 (reprezentând 55. minimul necesar fiind de 233 de voturi pentru. 3 din 22 octombrie 2003 pentru confirmarea rezultatului referendumului naŃional din 18-19 octombrie 2003 privind Legea de revizuire a ConstituŃiei României. Verificarea îndeplinirii condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislative de către cetăŃeni (Art. 48-49 din Legea nr.Unitatea de învăŃare 2 condus la adoptarea Hotărârii de suspendare din funcŃie a Preşedintelui cu 322 de voturi pentru şi 108 împotrivă. constatând existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României.938. lit.103 numărul participanŃilor: 9. Presa şi actualitatea 70 . din oficiu sau pe baza sesizării preşedintelui Camerei Parlamentului la care s-a înregistrat iniŃiativa legislativă a cetăŃenilor.49% din totalul voturilor exprimate). 47/1992. 47/1992. Exercitarea atribuŃiilor privitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului şi la confirmarea rezultatelor acestuia (Art. j) din ConstituŃie. i) din ConstituŃie. Curtea ConstituŃională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia.70% din totalul persoanelor înscrise în liste) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul DA: 8.247 (reprezentând 1. 146. 46-47 din Legea nr.70% din totalul voturilor valabil exprimate) numărul voturilor valabil exprimate la răspunsul NU: (reprezentând 8.81% din totalul voturilor valabil exprimate) 875. Curtea ConstituŃională. Art. lit. se pronunŃă asupra: a) caracterului constituŃional al propunerii legislative ce face obiectul iniŃiativei cetăŃenilor. informări asupra fazelor şi operaŃiunilor de desfăşurare a referendumului.915. 146.

74. după caz. înainte de ratificarea acestora de Parlament. . 11 din Legea nr.Unitatea de învăŃare 2 b) îndeplinirii condiŃiilor referitoare la publicarea acestei propuneri şi dacă listele de susŃinători sunt atestate de către primarii unităŃilor administrativ-teritoriale ori de către împuterniciŃii acestora.hotărăşte asupra contestaŃiilor care au ca obiect constituŃionalitatea unui partid politic. îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei CurŃii ConstituŃionale dacă. De la data publicării. . 2. Parlamentul sau Guvernul.2. prevăzut la art.constituŃionalităŃii tratatelor sau altor acorduri internaŃionale. precum şi a celor ridicate direct de Avocatul Poporului. ridicate în faŃa instanŃelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial. republicată. . c) întrunirii numărului minim de susŃinători pentru promovarea iniŃiativei. iniŃiativelor de revizuire a ConstituŃiei. Curtea ConstituŃională pronunŃă decizii. . la art. după caz. înainte de promulgarea acestora. alin. precum şi cele din regulamente. 1 sau. DispoziŃiile din legile şi ordonanŃele în vigoare.4 ACTELE CURłII CONSTITUłIONALE Conform art. după cum urmează: Decizii în cazurile în care se pronunŃă asupra: . înainte de promulgarea acestora. Pe durata acestui termen. în acest interval. Hotărâri în cazurile în care: 71 Presa şi actualitatea .excepŃiilor de neconstituŃionalitate privind legile şi ordonanŃele. 47/1992. precum şi asupra respectării dispersiei teritoriale în judeŃe şi în municipiul Bucureşti. .soluŃionează conflictele juridice de natură constituŃională dintre autorităŃile publice. Deciziile CurŃii ConstituŃionale se publică în Monitorul Oficial al României. 1 din ConstituŃie. prevăzută de aceleaşi articole.constituŃionalităŃii legilor. dispoziŃiile constatate ca fiind neconstituŃionale sunt suspendate de drept. deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor (nu se aplică retroactiv). hotărâri şi emite avize. Parlamentul este obligat să reexamineze dispoziŃiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia CurŃii ConstituŃionale. În cazurile de neconstituŃionalitate care privesc legile. alin. nu pun de acord prevederile neconstituŃionale cu dispoziŃiile ConstituŃiei. constatate ca fiind neconstituŃionale.constituŃionalităŃii regulamentelor Parlamentului. 150.

ConstituŃia României revizuită – comentarii şi explicaŃii. . Material realizat de Daniel Mihai Dragnea. Antonie. LegislaŃie Legea nr. referitoare la constituŃionalitatea Legii pentru aprobarea OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Ioan. BIBLIOGRAFIE CărŃi Constantinescu. Iorgovan. Ed.135 din 31 mai 1994. ed. şi . a IV-a. Tratat de drept administrativ. Simina Elena (2004). Iorgovan. 47/1992. I. 22/1997 pentru modificarea şi completarea Legii Presa şi actualitatea 72 . Tănăsescu.verifică îndeplinirea condiŃiilor pentru exercitarea iniŃiativei legislative de către cetăŃeni.veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României şi confirmă rezultatele sufragiului. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. 83 din 19 mai 1998. Antonie (2005). Muraru. privind excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.Unitatea de învăŃare 2 . 65 din 20 iunie 1995. All Beck. Mihai. 129 din 28 iunie 1995. All Beck. Ed. Legea nr. Bucureşti.constată existenŃa împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României şi comunică cele constatate Parlamentului şi Guvernului. 30 din 18 mai 1994 privind ratificarea ConvenŃiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăŃilor fundamentale şi a protocoalelor adiŃionale la această convenŃie. privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii ConstituŃionale. vol. nr. republicată în Monitorul Oficial al României. 1/1995 cu privire la condiŃiile de creştere a salariilor în anul 1995 la regii autonome şi societăŃi comerciale cu capital majoritar de stat. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Partea I. Bucureşti. . JurisprudenŃa CurŃii ConstituŃionale a României şi ConvenŃia europeană a drepturilor omului (1994-2003).veghează la respectarea procedurii pentru organizarea desfăşurarea referendumului şi confirmă rezultatele acestuia. republicată. 643 din 16 iulie 2004.

535 din 16. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.2008. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. 144 din 17 februarie 2005. 317 din 12 mai 2003. 1 din 20 aprilie 2007 privind constatarea existenŃei împrejurărilor care justifică interimatul în exercitarea funcŃiei de Preşedinte al României. publicată în Monitorul Oficial al României nr.04. asupra cererilor de soluŃionare a conflictului juridic de natură constituŃională dintre Preşedintele României şi Parlament. 329 alin. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. Avizul consultativ al CurŃii ConstituŃionale nr. publicată în Monitorul Oficial nr. 146 din 14 iulie 2000. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.2007. (1). 69/1991. privind constituŃionalitatea propunerii legislative de revizuire a ConstituŃiei României. 89 alin.2007.04. Hotărârea CurŃii ConstituŃionale nr. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor OrdonanŃei de urgenŃă a Guvernului nr. 542 din 4 august 2009. 3 teza finală din Codul de procedură civilă. publicată în Monitorul Oficial al României nr.07. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. I pct. 1009 din 7 iulie 2009 privind constituŃionalitatea dispoziŃiilor art. 148 din 16 aprilie 2003. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcŃie a Preşedintelui României. domnul Traian Băsescu.Unitatea de învăŃare 2 administraŃiei publice locale nr. precum şi ale art. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 566 din 15 noiembrie 2000. 53 din 28 ianuarie 2005. 857 din 9 iulie 2008. 3 din Codul de procedură penală. 82 din 15 ianuarie 2009. 56 din Legea nr. pensiilor de stat şi al celor de 73 Presa şi actualitatea . publicată în Monitorul Oficial al României nr. formulate de preşedintele Camerei DeputaŃilor şi de preşedintele Senatului.258 din 18.269 din 20.504/2002. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. publicat în Monitorul Oficial al României nr. 1014 din 8 noiembrie 2007. 104 din 12 februarie 2007. referitoare la obiecŃia de neconstituŃionalitate a Legii privind completarea art. publicată în Monitorul Oficial al României nr. precum şi pentru modificarea şi completarea altor legi. 211 din 8 iunie 1998. 28 din Legea audiovizualului nr. publicată în Monitorul Oficial al României nr. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. (3) şi (8). 278/2006 pentru modificarea şi completarea Codului penal. 291 alin. 816 din 29 noiembrie 2007. 62 din 18 ianuarie 2007. referitoare la excepŃia de neconstituŃionalitate a dispoziŃiilor art. 114 şi 115 din Regulamentul Senatului. publicată în Monitorul Oficial al României nr. 230/2008 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public. republicată.

publicată în Monitorul Oficial al României nr. b) acel text legal este constituŃional. pe de altă parte. Curtea ConstituŃională se pronunŃă cu privire la constituŃionalitatea unor prevederi legale: a) din oficiu. 2. Decizia CurŃii ConstituŃionale nr.Unitatea de învăŃare 2 serviciu. Presa şi actualitatea 74 . pe de o parte. c) doar dacă prevederile legale sunt în vigoare. 461 din 3 iulie 2009. reprezentată de Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. c) acel text legal este invocat fără temei. domnul Traian Băsescu. b) acestea nu mai pot fi puse de acord cu prevederile constituŃionale de către Parlament. şi Parlamentul României şi Guvernul României. 838 din 27 mai 2009. referitoare la sesizarea formulată de Preşedintele României. fiind garantul supremaŃiei ConstituŃiei. Respingerea unei excepŃii de neconstituŃionalitate cu privire la un anume text legal înseamnă că: a) acel text legal este neconstituŃional. 33 din 16 ianuarie 2009. b) la sesizarea unor persoane/instituŃii expres determinate de lege. În cazul în care Curtea ConstituŃională constată neconstituŃionalitatea unor prevederi legale: a) acestea se suspendă de drept. publicată în Monitorul Oficial al României nr. privind existenŃa unui conflict juridic de natură constituŃională între autoritatea judecătorească. c) Curtea sesizează Parlamentul pentru repunerea lor în acord cu prevederile ConstituŃiei. 3. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1.

Avocatul Poporului: . 2. În prezent. Mandatul Avocatului Poporului poate fi reînnoit o singură dată. republicată 2004 şi consolidată. după adoptarea legii organice. . 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. 75 Presa şi actualitatea . dar ca şi în cazul altor instituŃii din România constituite după 1989.1 PREZENTAREA GENERALĂ A INSTITUłIEI Avocatul Poporului este denumirea constituŃională sub care este organizat şi funcŃionează. Avocatul Poporului este instituŃia care se asigură că în România cetăŃenilor le sunt respectate drepturile şi libertăŃile în raporturile lor cu autorităŃile publice. . instituŃia Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început să funcŃioneze în anul 1997.2 ATRIBUłII Potrivit ConstituŃiei României şi Legii nr. pentru un mandat de cinci ani. fiind ales de către Senatul României la 4 octombrie 2001 şi reales de către Parlamentul României la 10 mai 2006.3.3. repunerea în drepturi a petiŃionarului şi repararea pagubelor. funcŃia de Avocat al Poporului este deŃinută de Ioan Muraru aflat la al doilea mandat. între „înfiinŃarea constituŃională” şi cea efectivă a existat un decalaj. în România.urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităŃilor sau funcŃionarilor administraŃiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăŃilor cetăŃeneşti.primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăŃilor cetăŃeneşti de către autorităŃile administraŃiei publice şi decide asupra acestor cereri. Prin ConstituŃia din anul 1991 a fost creată InstituŃia Avocatul Poporului.formulează puncte de vedere.Unitatea de învăŃare 2 2.3 AVOCATUL POPORULUI Într-un stat democratic. 2. la cererea CurŃii ConstituŃionale. Reglementarea juridică Reglementarea juridică a instituŃiei Avocatul Poporului este făcută prin ConstituŃia României şi prin intermediul legilor şi a regulamentelor. Astfel. ombudsmanul. drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor trebuie respectate inclusiv de instituŃiile statale.coordonează activitatea instituŃiei Avocatul Poporului. Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. .

alin.poate sesiza Curtea ConstituŃională cu privire la neconstituŃionalitatea legilor. republicat 2004 şi consolidată. i). lit. . alin. 58.prezintă celor două Camere ale Parlamentului rapoarte. 2 din Legea nr.reprezintă instituŃia Avocatul Poporului în faŃa Camerei DeputaŃilor.3. 59. . 2).ro). Trebuie menŃionat că Avocatul Poporului răspunde doar în faŃa Parlamentului României şi prezintă Camerei DeputaŃilor şi Senatului rapoarte anual sau la cererea membrilor acestora (art. 65. cu toate că pe website-ul instituŃiei este menŃionat că aceasta este numită „din rândul personalităŃilor vieŃii publice care îndeplinesc condiŃiile de numire prevăzute pentru judecătorii de la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră] (www. Birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului fac propunerile de candidaŃi la recomandarea grupurilor parlamentare din cele două Camere ale Parlamentului României. Aceste rapoarte sunt publice şi pot fi consultate Presa şi actualitatea 76 . 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. alin. alin. persoana numită poate fi „orice cetăŃean român care îndeplineşte condiŃiile de numire prevăzute pentru judecători la Curtea ConstituŃională” [sublinierea noastră]. 2. Persoana care ocupă funcŃia de Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi nu pot îndeplini nicio altă funcŃie publică sau privată. informaŃiile. precum şi în relaŃiile cu persoanele fizice sau juridice. FuncŃia de Avocat al Poporului este asimilată cu funcŃia de ministru (Legea 383/2007). 60 din ConstituŃia României).avp.3 ORGANIZARE/FUNCłIONARE Avocatul Poporului este o instituŃie publică autonomă şi independentă faŃă de orice altă autoritate publică. să pună la dispoziŃia Avocatului Poporului. 2). 1) în şedinŃa comună a celor două Camere ale Parlamentului României (art. 58. anual sau la cererea acestora. Acestea trebuie să comunice. excepŃie făcând funcŃiile didactice din învăŃământul superior (art. Potrivit art. În condiŃiile în care instituŃia Avocatul Poporului apără drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor în raporturile sale cu autorităŃile publică (Legea 35/1997). a Senatului şi a celorlalte autorităŃi publice. înainte de promulgarea acestora. 2 din ConstituŃia României conŃine o prevedere utilă pentru buna derulare a activităŃii instituŃiei şi anume că autorităŃile publice sunt obligate să asigure sprijinul necesar Avocatului Poporului pentru exercitarea atribuŃiilor sale (art. 6. ConstituŃia României spune că Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani (art. cu excepŃia de .Unitatea de învăŃare 2 . documentele sau actele pe care le deŃin legate de cererile adresate Avocatului Poporului. alin.poate sesiza direct Curtea ConstituŃională neconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor. InstituŃia este condusă de către Avocatul Poporului. articolul 59.

către aceasta au fost trimis 1189 petiŃii referitoare la domeniul drepturilor copilului.75% au fost soluŃionate în favoarea petenŃilor. astfel: 1. clarificarea petiŃiilor primite de la petenŃi.. drepturile copilului.. culte religioase şi minorităŃi naŃionale. 2008. www. persoanelor cu handicap Potrivit Raportului de activitate al instituŃiei Avocatul Poporului aferent anului 2007. tinerilor. protecŃie socială. muncă. colaborări şi întâlniri cu persoane juridice române şi străine în vederea promovării şi protecŃiei drepturilor copilului. tinerilor. cu avizul comisiilor juridice ale celor două Camere ale Parlamentului. pensionarilor. au fost clarificate 31.avp. pensionarilor. persoanelor cu handicap.. secretarul general şi alte persoane desemnate de Avocatul Poporului. familiei.Unitatea de învăŃare 2 pe website-ul instituŃiei Avocatul Poporului. anchete. emiterea de recomandări. armată. FuncŃia de adjunct al Avocatului Poporului este asimilată cu funcŃia de secretar de stat (Legea 383/2007).. persoanelor cu handicap. În 2007. ale familiei. ale familiei. justiŃie. penitenciare. pensionarilor. Studiu de caz Domeniul drepturilor copilului. Rapoartele conŃin informaŃii cu privire la activitatea instituŃiei Avocatul Poporului şi pot include recomandări privind modificarea legislaŃiei sau alte măsuri menite să protejeze drepturile şi libertăŃile cetăŃenilor. 4. 77 Presa şi actualitatea . În urma acŃiunilor instituŃiei Avocatul Poporului în domeniul drepturilor copilului. poliŃie. AdjuncŃii Avocatul Poporului sunt numiŃi de către birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului la propunerea Avocatului Poporului. 2008. Avocatul Poporului are birouri teritoriale care îşi desfăşoară activitatea pe raza teritorială de competenŃă a curŃilor de apel.88% din petiŃiile trimise. 24). 3. Acesta se întruneşte o dată pe lună sau ori de câte ori se consideră necesar (Regulamentul din 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei Avocatul Poporului). ale familiei. p. impozite şi taxe.2% din totalul petiŃiilor înregistrate” (Raport de activitate. pensionarilor. mediatizarea drepturilor copilului” (Raport de activitate. tinerilor. proprietate. drepturile omului. 2.. persoanelor cu handicap. „reprezentând 17. Aceştia sunt specializaŃi pe anumite domenii de activitate. adjuncŃii şi consilierii săi. tinerii şi familia a constat în „autosesizări.ro. egalitate de şanse între bărbaŃi şi femei. Avocatul Poporului este asistat de adjuncŃi.. activitatea privind copiii. tinerilor. 24). În cadrul instituŃiei funcŃionează Consiliul Consultativ compus din Avocatul Poporului. iar 66. p.

prevăzute de art. Material realizat de Oana BăluŃă. modificată şi completată prin Legea nr. 51 din ConstituŃia României şi a sesizat DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş. În urma acŃiunii instituŃiei Avocatul Poporului. cererea a fost soluŃionată favorabil. 27. Presa şi actualitatea 78 . 844 din 15 septembrie 2004. Partea I. nr. 900/28 decembrie 2007. 49 şi art. Bucureşti. Avocatul Poporului. 383/2007 publicată în Monitorul Oficial. Avocatul Poporului. LegislaŃie ConstituŃia României. prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire în octombrie şi noiembrie 2006. unde are domiciliul mama copilului.Unitatea de învăŃare 2 Dosar nr. a făcut demersuri pentru rezolvarea cazului (a emis adresă către Primăria comunei Remeti. p. solicitând plasamentul copilului Alexandra (nume fictiv). Sursa: Raport de activitate pentru anul 2007. 2008. Bucureşti. după primirea dosarului copilului Alexandra (nume fictiv). 2008. 2003. dar nu a primit răspuns”. respectiv DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş a răspuns la petiŃie. pentru întocmirea anchetei sociale şi a planului de servicii)”. Avocatul Poporului a analizat cazul în contextul încălcării dreptului privind protecŃia copiilor şi a tinerilor şi a dreptului de petiŃionare. Regulament din 17 aprilie 2002 de organizare şi funcŃionare a instituŃiei Avocatul Poporului – Republicare. BIBLIOGRAFIE Studii Raport de activitate pentru anul 2007. republicată în Monitorul Oficial al României Partea I. nr. „informând că. Legea 35/1997 privind organizarea şi funcŃionarea instituŃiei Avocatul Poporului. 61/2007 Avocatul Poporului a fost sesizat de „Elisabeta (nume fictiv)” în legătură cu faptul că aceasta „s-a adresat DirecŃiei Generale de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului Maramureş. judeŃul Maramureş.

Unitatea de învăŃare 2 Site-uri de Internet www. 4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 2 AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. 3. c) sunt numiŃi de către birourile permanente ale Camerei DeputaŃilor şi Senatului la propunerea Avocatului Poporului. AdjuncŃii Avocatul Poporului: a) sunt selectaŃi prin concurs de către preşedinŃii celor două Comisii juridice din Parlamentul României. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. site-ul oficial al instituŃiei Avocatul Poporului. 79 Presa şi actualitatea . În raport cu autorităŃile publice. Avocatul Poporului are printre atribuŃii: a) apărarea în instanŃă a cetăŃenilor ale căror drepturi şi libertăŃi au fost încălcate. instituŃia Avocatul Poporului este: a) subordonată CurŃii ConstituŃionale.avp. 2. b) 2001. b) o instituŃie publică autonomă şi independentă faŃă de orice altă autoritate publică.ro. 2. b) sunt numiŃi de Avocatul Poporului. privind excepŃia de c) apărarea deputaŃilor şi a senatorilor în relaŃia cu preşedintele Ńării. c) 1991. b) sesizarea CurŃii ConstituŃionale neconstituŃionalitate a legilor şi ordonanŃelor. InstituŃia Avocatul Poporului a fost înfiinŃată şi a început să funcŃioneze în anul: a) 1997.

b. a. Curtea ConstituŃională: a) face parte din sistemul organelor judecătoreşti. b) în dreptul penal. 3. Aplicarea principiului analogiei în activitatea de judecată este interzisă: a) în dreptul civil. b) este o autoritate cu atribuŃii jurisdicŃionale independentă de celelalte autorităŃi ale statului. c) elaborarea actelor normative din punctul de vedere al forŃei juridice. c) face parte din cele trei puteri ale statului. Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 1. 2. c) în orice materie de drept. În România. 2. b) Ministerul Public.Unitatea de învăŃare 2 c) similară CurŃii de JustiŃie. b) elaborarea actelor normative inferioare în acord cu actele normative superioare. 3. 5. 5. reprezentarea intereselor generale ale societăŃii este asigurată de: a) instanŃele judecătoreşti. Presa şi actualitatea 80 . c) Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie. Principiul supremaŃiei ConstituŃiei are în vedere: a) elaborarea tuturor actelor normative în acord cu legea fundamentală. b. b. 4. 4. b.

81 Presa şi actualitatea . atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 2. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări.Unitatea de învăŃare 2 Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru parcurgerea în continuare a tutoratului 3.

3.S.3.S. comentaŃi critic ştirile şi relatările jurnalistice referitoare la funcŃionarea instituŃiilor menŃionate. explicaŃi principalele atribuŃii ale CNA si CNSAS.1 AutorităŃile locale 3.3 Activitatea C.Unitatea de învăŃare 2 Unitatea de învăŃare 3 CUPRINS 3. 3. 3. 82 Presa si actualitatea .N.3 Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii 3.A.1.A.2 Consiliul judeŃean 3.2.1 Primăria 3. 3. arătaŃi modul în care CNSAS-ul contribuie la dezvoltarea societăŃii democratice din România.2 CNA şi mass-media din România 3.1.S.2 Principalele atribuŃii ale C.1 InfiinŃarea C.3.S.4 Test de autoevaluare Unitatea 3 Obiectivele unităŃii de învăŃare 3 După studiul acestei unităŃi de învăŃare veŃi reuşi să: • • • • • • prezentaŃi modul în care funcŃionează instituŃiile autorităŃii locale din România.S.N. puneŃi în context informaŃiile de presă referitoare la instituŃiile menŃionate. argumentaŃi faptul că CNA reprezintă un factor important în funcŃionarea corectă şi echitabilă a mass-media din România.2.S.A.1 AtribuŃii ale CNA 3.2 Consiliul NaŃional al Audiovizualului 3.1.3 Prefectura 3.N.

cdep. Prefectul este reprezentantul în teritoriu al Guvernului României. De exemplu. în fiecare an şi la încetarea contractului de muncă. Conform legii 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici. direct. ci este numit de către Guvern. secret şi liber exprimat. în afară de primăriile celor şase sectoare. Pentru Bucureşti. continuând să facă parte din corpul de rezervă al funcŃionarilor publici”. şi prefectul este un înalt funcŃionar public. Nu toŃi bugetarii sunt funcŃionari publici. Comunele şi oraşele sunt conduse de un primar şi de consiliul local. al consiliului judeŃean şi al prefecturii este format din funcŃionari publici. nu sunt funcŃionari publici angajaŃii din serviciile administrative şi de secretariat. iar judeŃele de consiliul judeŃean şi de preşedintele consiliului judeŃean. 83 Presa şi actualitatea . ToŃi cetăŃenii cu drept de vot. printre atribuŃii. daruri sau alte avantaje”. există Consiliul General al Municipiului Bucureşti şi Primarul General. Aparatul administrativ al primăriei. oraşe şi judeŃe. autoritatea vamală. poliŃia). Votul este universal. Persoana căreia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îşi păstrează calitatea de funcŃionar public. funcŃionarii publici trebuie să prezinte o declaraŃie de avere. egal. pentru preşedintele consiliului judeŃean şi pentru consilierii judeŃeni. punerea în aplicare a legislaŃiei în vigoare şi reprezentarea intereselor autorităŃii sau instituŃiei publice în raporturile acesteia cu persoane sau cu alte organizaŃii (Legea 188/1999. serviciile diplomatice şi consulare.cdep. ei nu au voie „să solicite sau să accepte. în condiŃiile Legii 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale (www.ro). la numirea întro funcŃie publică. cadrele didactice. Mandatele aleşilor locali durează 4 ani. magistraŃii sau persoanele numite sau alese în funcŃii de demnitate publică. Primarii. www.1 AUTORITĂłILE LOCALE Din punct de vedere administrativ-teritorial. direct sau indirect. pentru ei sau pentru alŃii. „funcŃionarul public este persoana numită […] într-o funcŃie publică. pot vota pentru primar. el neputând face parte dintr-un partid politic.Unitatea de învăŃare 3 3. ReprezentanŃii locali trebuie să aibă domiciliul în localitatea respectivă sau în judeŃul respectiv. pentru consilierii locali. De aceea.ro). consilierii locali şi judeŃeni şi preşedintele consiliului judeŃean sunt însă oameni politici şi pot candida la alegerile locale din partea unul partid politic sau ca independenŃi. cu domiciliul în aceste unităŃi administrativ-teritoriale. El nu este ales prin vot. AdministraŃia PrezidenŃială. Deoarece funcŃionarii publici au. în considerarea funcŃiei lor publice. FuncŃionarii publici sunt angajaŃi ai autorităŃilor şi instituŃiilor publice din administraŃia publică centrală şi locală (inclusiv structurile de specialitate din Parlament. România are în componenŃă comune (alcătuite dintr-un sat sau din mai multe sate). Din 2006.

Falsul în declaraŃii este considerată o infracŃiune de către Codul Penal. Conflicte de interese Tipurile de conflicte de interese sunt identificate de lege.eu. subsecretar de stat şi cele asimilate acestora. acesta poate fi declarat nul (www. declaraŃii de avere şi declaraŃii de interese. Dacă un act juridic sau administrativ a fost încheiat într-o situaŃie de conflict de interese. b) calitatea de funcŃionar public. d) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie al regiilor autonome ori de conducător al societăŃilor comerciale înfiinŃate de consiliile locale sau de consiliile judeŃene. la finalul mandatului şi anual. companiilor naŃionale sau regiilor autonome.000 euro. De asemenea. f) calitatea de senator. e) calitatea de primar. consilierul respectiv este în conflict de interese. În cazul primarilor şi al viceprimarilor. până la gradul IV (o licitaŃie pentru construcŃia unei clădiri. altfel hotărârea poate fi declarată nulă. arată că funcŃia de consilier este incompatibilă cu: a) funcŃia de prefect şi de subprefect. persoanei care are o avere nejustificată i se poate interzice exercitarea unei funcŃii sau demnităŃi publice. cu excepŃia funcŃiilor didactice şi a funcŃiilor din cadrul unor fundaŃii ori organizaŃii neguvernamentale. deputat.Unitatea de învăŃare 3 Şi oamenii politici aleşi într-o funcŃie publică trebuie să facă publice. b) orice alte activităŃi sau funcŃii publice. Broşura ANI. de exemplu. ministru. Legea 215/2001. Corectitudinea acestor declaraŃii este verificată de AgenŃia NaŃională de Integritate. pe o perioadă de trei ani. când o rudă are o firmă de construcŃii implicată în licitaŃia respectivă). accesat 26 iunie 2009). pentru fiecare categorie de bugetari.integritate. secretar de stat. dacă în cadrul unui consiliu local se deliberează şi se votează în legătură cu o hotărâre care ar putea afecta interesele financiare ale unui consilier sau ale rudelor sale. în funcŃie de hotărârea instanŃei. la începutul mandatului. Presa şi actualitatea 84 . Averile nejustificate. pot fi confiscate. la aceste incompatibilităŃi se adaugă: a) orice funcŃie de conducere din cadrul societăŃilor comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acŃionar majoritar ori din cadrul societăŃilor naŃionale. De exemplu. De aceea. a administraŃiei publice locale. În plus. de peste 10. c) calitatea de angajat în cadrul autorităŃilor administraŃiei publice locale respective sau în cadrul aparatului propriu al prefectului din judeŃul respectiv. legea 215/2001 spune că nu poate participa la deliberări şi la vot.

oraşele şi judeŃele se bucură de autonomie locală. dacă acest lucru a fost decis de consilieri cu majoritate de voturi. în municipiul Suceava. În chestiuni de importanŃă foarte mare pentru comună sau pentru oraş. Sursele de venit ale bugetelor locale (judeŃene. În plus. oraşele şi judeŃele pot face împrumuturi pentru proiecte de importanŃă locală şi pot accesa fonduri de la Uniunea Europeană. oraşelor şi municipiilor. deschis pe seama direcŃiilor generale ale finanŃelor publice judeŃene. potrivit Legii 273/2006 privind finanŃele publice locale: „a) venituri proprii formate din: impozite. comunele. treburile publice” (Legea 215/2001.Unitatea de învăŃare 3 CetăŃenii pot urmări modul în care sunt luate deciziile consiliului local şi judeŃean. în numele şi în interesul colectivităŃilor locale pe care le reprezintă. să elaboreze şi să aprobe bugetele de venituri şi cheltuieli ale comunelor.ro). Iată. taxele de tranzit şi de ecologizare. înŃeleasă ca „dreptul şi capacitatea efectivă a autorităŃilor administraŃiei publice locale de a soluŃiona şi de a gestiona. www. pentru cei care treceau graniŃa cu Bulgaria. În cadrul CurŃii de Conturi funcŃionează judecători financiari. comunele. Ordinea de zi a şedinŃelor este publică. cum se împarte impozitul pe venit: „Din impozitul pe venit. pentru oile tinere şi sterpe. încasat la bugetul de stat la nivelul fiecărei unităŃi administrativteritoriale. primarul poate propune consultarea cetăŃenilor prin referendum (Legea 215/2001). Autonomia locală este exclusiv administrativă şi financiară. municipiilor şi al judeŃului” (Legea 273/2006). Astfel. orăşeneşti sau comunale) sunt. la trezoreria municipiului reşedinŃă de judeŃ pentru echilibrarea bugetelor locale ale comunelor. oraşelor şi judeŃelor” (Legea 215/2001. alte venituri şi cote defalcate din impozitul pe venit. ŞedinŃele sunt publice. oraşele şi judeŃele sunt bogate dacă pe teritoriul lor există companii care au o activitate economică intensă şi profitabilă. Curtea de Conturi poate hotărî plata unor despăgubiri 85 Presa şi actualitatea . drept urmare „autorităŃile administraŃiei publice locale au dreptul să instituie şi să perceapă impozite şi taxe locale. pe teritoriul cărora îşi desfăşoară activitatea plătitorii de impozite.cdep. de exemplu. Comunele. contribuŃii. taxe. o cotă de 13% la bugetul local al judeŃului şi o cotă de 22% într-un cont distinct. c) subvenŃii primite de la bugetul de stat şi de la alte bugete. mai puŃin în cazul şedinŃelor consiliului local cu uşile închise. impozitele pentru iahturi şi taxele pentru păşunat. d) donaŃii şi sponsorizări (cu destinaŃie prestabilită)”. Există numeroase exemple de impozite şi taxe locale: taxa de barieră în staŃiunea Mamaia. b) sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat. chiar şi după aderarea la Uniunea Europeană (în 2007). pentru proiecte de dezvoltare locală. iar pe lângă Curtea de Conturi funcŃionează procurori financiari.ro). oraşelor.cdep. se alocă lunar […] o cotă de 47% la bugetele locale ale comunelor. De aceea. menŃinute de primarul oraşului Giurgiu. alte vărsăminte. Modul în care au fost folosite bugetele locale este verificat de către Curtea de Conturi. www.

„Cum să construieşti un metru pătrat de parcare pe structură metalică uşoară cu 1.500 de euro? Este exagerat preŃul. autorităŃi executive. concesionarea şi închirierea se face numai prin licitaŃie publică. oraşele şi judeŃele au bunuri în domeniul public sau privat al unităŃii administrative respective. deoarece un loc de parcare avea un preŃ estimat la 32. iar primarii. la începutul anului 2009. proiectul Primarului General Sorin Oprescu de construire a unor parcări. zonală şi de cooperare transfrontalieră. .Unitatea de învăŃare 3 civile pentru pagube cauzate şi plata unor amenzi pentru abateri cu caracter financiar de către cei care gestionează incorect finanŃele publice (Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi).de participare la programe de dezvoltare judeŃeană. . Prin urmare. A concesiona înseamnă a acorda un drept de exploatare a unui bun public.000 euro. Consiliul local şi primarul au un aparat propriu. format din funcŃionari publici şi personal auxiliar care poate rămâne în primărie de la un mandat la altul. de aceea am votat negativ acest proiect de hotărâre“. Bunurile din domeniul privat al comunelor.stabileşte impozite şi taxe locale. de interes local sau judeŃean (de la drumuri la clădiri de şcoală). în funcŃie de hotărârile consiliilor locale sau judeŃene. consiliile locale sunt autorităŃi deliberative. La fel. oraşelor şi judeŃelor pot fi cumpărate sau vândute. 3.de amenajare a teritoriului şi urbanism. membrii Consiliului General al Municipiului Bucureşti nu au aprobat.aprobă bugetul local şi împrumuturile. numai prin licitaŃie publică se achiziŃionează lucrările de construcŃie şi reparaŃie de interes public. pe baza unor documentaŃii tehnice şi economice care au primit acordul sau avizul consilierilor locali sau judeŃeni. precum şi taxe speciale. .300 de euro. a explicat pentru Cotidianul unul dintre consilieri (Etves. Consiliul local are atribuŃii în următoarele domenii (Legea 215/2001): avizează sau aprobă studii.1 PRIMĂRIA Conform legii. Aceste bunuri pot fi date în administrare regiilor autonome şi instituŃiilor publice. pot fi concesionate sau închiriate. Presa şi actualitatea 86 . pe o durată limitată.1. 2009). când un metru pătrat de apartament costă 1. regională. reprezentanŃi ai cetăŃenilor. Legea arată că vânzarea. . primarul este responsabil pentru punerea în aplicare a deciziilor luate de către consilierii locali. De exemplu.de dezvoltare economico-socială. Comunele. după cum arată Legea AdministraŃiei Publice Locale 215/2001. prognoze şi programe: .

administrează domeniul public şi domeniul privat al comunei sau oraşului. urmăreşte. înfiinŃează şi asigură funcŃionarea unor instituŃii de binefacere de interes local. restaurarea şi punerea în valoare a monumentelor istorice şi de arhitectură. dezastrelor şi fenomenelor meteorologice periculoase. . apărarea împotriva incendiilor şi protecŃia civilă.sprijină activitatea cultelor religioase. artistice. . culturale. conservarea. condiŃiile materiale şi financiare necesare pentru buna funcŃionare a instituŃiilor şi serviciilor publice de educaŃie. podurilor.aprobă alocarea de fonduri din bugetul local pentru acŃiuni de apărare împotriva inundaŃiilor. incendiilor.hotărăşte cu privire la asigurarea ordinii publice. asemenea facilităŃi pot fi acordate şi personalului didactic. potrivit competenŃelor sale.hotărăşte. oboare. precum şi a întregii infrastructuri aparŃinând căilor de comunicaŃii de interes local. . potrivit competenŃelor sale. societăŃi comerciale şi servicii publice de interes local. aprobă criteriile pentru repartizarea locuinŃelor sociale. în condiŃiile legii.înfiinŃează instituŃii publice. .contribuie la protecŃia.stabileşte măsurile necesare pentru construirea. . potrivit legii. a poliŃiei. 87 Presa şi actualitatea . în localităŃile cu medici sau cu personal sanitar în număr insuficient. sănătate. tineret şi sport. . cultură. .acŃionează pentru protecŃia şi refacerea mediului înconjurător.asigură. analizează activitatea gardienilor publici. a parcurilor şi rezervaŃiilor naturale. întreŃinerea şi modernizarea drumurilor. controlează şi analizează activitatea acestora. sportive şi de agrement. asigură protecŃia drepturilor copilului. .contribuie la organizarea de activităŃi ştiinŃifice. . acordarea de stimulente în natură şi în bani. . locuri şi parcuri de distracŃie. .înfiinŃează şi organizează târguri.Unitatea de învăŃare 3 .hotărăşte asupra înfiinŃării şi reorganizării regiilor autonome de interes local (cum ar fi reŃeaua de transport în comun). pompierilor şi a formaŃiunilor de protecŃie civilă. pieŃe. condiŃiile materiale şi financiare necesare pentru apărarea ordinii publice. .contribuie la realizarea măsurilor de protecŃie şi asistenŃă socială. . . jandarmeriei. şi propune măsuri de îmbunătăŃire a activităŃii acestora. în scopul asigurării serviciilor medicale pentru populaŃie.asigură libertatea comerŃului şi încurajează libera iniŃiativă. . precum şi de alte facilităŃi.asigură.

. . în faŃa consiliului local. precum şi ale planurilor urbanistice zonale şi de detaliu. la ordinea şi liniştea publică. Primarul reprezintă comuna sau oraşul. .întocmirea proiectul bugetului local (care trebuie aprobat de consiliu). incendiilor.îndeplinirea funcŃiei de ofiŃer de stare civilă (legată de căsătorii).adoptarea de măsuri pentru controlul depozitării deşeurilor menajere. conform legii. pompierilor şi al unităŃilor de protecŃie civilă care au obligaŃia să răspundă solicitărilor sale. a unor informări privind starea economică şi socială a comunei sau a oraşului. împreună cu organele specializate ale statului. . industriale sau de orice fel.adoptarea de măsuri de interzicere sau de suspendare a spectacolelor. recepŃii.prezentarea. .asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. precum şi a unor informări asupra modului de aducere la îndeplinire a hotărârilor consiliului local. . Cel puŃin 25% dintre locuitorii cu drept de vot pot cere prefectului Presa şi actualitatea 88 . printre îndatoriri: . prin intermediul poliŃiei. Un primar poate fi demis în urma organizării unui referendum.adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi limitarea urmărilor calamităŃilor. primarul supraveghează însă numai activitatea gardienilor publici.atribuŃiuni legate de modul în care arată o comună sau un oraş: ia măsuri pentru elaborarea planului urbanistic general al localităŃii şi îl supune spre aprobare consiliului local. gardienilor publici. asigurarea ordinii publice şi a liniştii locuitorilor.administrarea serviciilor publice locale (inclusiv a celor legate de asistenŃă şi ajutor social). catastrofelor. în termen de 3 zile de la adoptare îl sesizează pe prefect. Primarul are.organizarea evidenŃei lucrărilor de construcŃii din localitate. reprezentaŃiilor sau a altor manifestări publice care contravin ordinii de drept ori atentează la bunele moravuri. anual sau ori de câte ori este necesar. aceste măsuri sunt obligatorii pentru populaŃie. . ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor. la nivel local. jandarmeriei. epidemiilor sau epizootiilor (extinderea unei boli contagioase la animale). El are ca semn distinctiv o eşarfă în culorile drapelului naŃional al României pe care trebuie să o poarte la solemnităŃi. asigură respectarea prevederilor planului urbanistic general. . În situaŃia în care apreciază că o hotărâre este ilegală. pentru agenŃii economici şi pentru instituŃiile publice.adoptarea de măsuri pentru prevenirea şi combaterea pericolelor provocate de animale.Unitatea de învăŃare 3 Consiliul local alege din rândul membrilor săi viceprimarul. . respectiv viceprimarii. .

.sediu al serviciului de pompieri. atribuŃii legate de următoarele domenii: .dispensar veterinar. 3.1.2 CONSILIUL JUDEłEAN După cum precizează Legea AdministraŃiei Publice Locale 215/2001. printre altele. . spaŃii pentru servicii. Consiliul judeŃean are.grădiniŃă. 89 Presa şi actualitatea . impozite şi taxe. precum şi taxe speciale. . servicii telefonice. sau staŃie de transport auto. în vederea realizării serviciilor publice de interes judeŃean. . consiliul judeŃean este autoritatea administraŃiei publice locale care coordonează activităŃile consiliilor comunale şi orăşeneşti.Unitatea de învăŃare 3 organizarea unui referendum. . dar preşedintele este ales în mod direct.ro. .sediu de poliŃie şi de jandarmerie.alimentare cu apă prin cişmele stradale. . LocalităŃile rurale Dotările minime obligatorii pentru satele reşedinŃă de comună. farmacie sau punct farmaceutic. . dacă ei consideră că primarul nu urmăreşte interesele comunităŃii locale sau nu îşi duce la îndeplinire sarcinile de primar.cdep.sediu de primărie. . Sursa: Legea 351/2001.poştă. de către locuitorii judeŃului.magazin general. .dispensar medical.bugetul propriu al judeŃului şi împrumuturile.dezvoltarea economico-socială a judeŃului sau a unor zone din cuprinsul acestuia (pe baza propunerilor de la consiliile locale).staŃie/haltă C. şcoală primară şi gimnazială.cămin cultural cu bibliotecă. . . www.parohie. în scopul deservirii întregii comune: . .F.puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor. . . Doi vicepreşedinŃi sunt aleşi din rândul consilierilor.teren de sport amenajat.cimitir.

Consiliul JudeŃean ConstanŃa are următoarele instituŃiile publice de interes local (www. Regia Autonomă JudeŃeană de Drumuri şi Poduri ConstanŃa şi S. dezvoltarea urbanistică generală a judeŃului şi administrativ-teritoriale componente. Şcoala Sanatorială Techirghiol.refacerea şi protecŃia mediului înconjurător. Muzeul de Artă ConstanŃa. De exemplu.cjc. Domeniul Public şi Privat JudeŃean S. instituŃii şi servicii publice de educaŃie.R.drumuri. Presa şi actualitatea 90 . coordonarea şi controlarea activităŃii instituŃiilor şi serviciilor publice de sub autoritatea consiliului judeŃean. Centrul Şcolar pentru EducaŃie Incluzivă „Albatros” ConstanŃa. Biblioteca JudeŃeană „Ioan N. . Oficiul de Mobilizare a Economiei şi Pregătirea Teritoriului pentru Apărare al JudeŃului ConstanŃa. printre alte atribuŃii: asigurarea aducerii la îndeplinire a hotărârilor consiliului judeŃean. Şcoala Populară de Arte şi Meserii ConstanŃa. Şcoala Sanatorială Mangalia.Corpul gardienilor publici.repartizarea către comune. precum şi a unităŃilor .organizarea şi amenajarea teritoriului judeŃului. Universitatea Populară ConstanŃa. 1 ConstanŃa. Unitatea Medico-Socială Agigea. 2 ConstanŃa.domeniul public şi domeniul privat al judeŃului. Centrul JudeŃean de Resurse şi AsistenŃă EducaŃională. Centrul Militar Zonal ConstanŃa. ocrotire socială şi asistenŃă socială. Şcoala Specială nr. Roman” ConstanŃa.ro. . .Unitatea de învăŃare 3 . Teatrul de Copii şi Tineret ConstanŃa.L.regiilor autonome de interes judeŃean. precum şi pentru protecŃia drepturilor copilului. colaborarea cu consiliile locale. . Inspectoratul pentru SituaŃii de UrgenŃă Dobrogea. .instituŃii de cultură.instituŃii sociale şi culturale. accesat 13 august 2009): Muzeul de Istorie NaŃională şi Arheologie ConstanŃa. Complexul Muzeal de ŞtiinŃe ale Naturii ConstanŃa. oraşe şi municipii a unor venituri de la bugetului de stat sau din alte surse. Preşedintele consiliului judeŃean are. Şcoala Specială nr. .instituŃii publice şi servicii publice de interes judeŃean. DirecŃia Generală de AsistenŃă Socială şi ProtecŃia Copilului ConstanŃa. Centrul JudeŃean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii TradiŃionale ConstanŃa. . Teatrul NaŃional de Opera şi Balet „Oleg Danovski” ConstanŃa. servicii publice de transport de sub autoritatea sa. Regia Autonomă JudeŃeană de Apă ConstanŃa (apă potabilă şi canalizare). poduri şi întreaga infrastructură aparŃinând căilor de comunicaŃii de interes judeŃean. . Teatrul de Stat ConstanŃa.C. DirecŃia Publică JudeŃeană de EvidenŃă a Persoanelor ConstanŃa.

a celorlalte acte normative. la nivelul judeŃului sau. poziŃia de prefect este considerată o poziŃie-cheie. prefectul îndeplineşte următoarele atribuŃii principale (Legea 340/2004. Acum. Dacă prefectul consideră că primarul sau preşedintele consiliului judeŃean. 2005. 2006). precum şi al societăŃilor comerciale cu capital de stat sau privat. Art.1. cu o funcŃie de reprezentare profesională. pe de o parte. potrivit legii. a legilor. explică legea 340/2004 privind instituŃia prefectului (www.ro). în care prefecŃii au fost nevoiŃi să decidă dacă îşi continuă cariera politică sau cea de prefect. pe criterii politice. b) acŃionează pentru realizarea în judeŃ. De aceea. În calitate de reprezentant al Guvernului. când legislaŃia a fost schimbată. precum şi consiliile judeŃene şi preşedinŃii acestora. Şi subprefectul trebuie să aibă studii superioare.Unitatea de învăŃare 3 3. al municipiului Bucureşti. consilier local sau judeŃean. După cum arată Legea 215/2001. în conformitate cu competenŃele şi atribuŃiile ce îi revin. Actul atacat este suspendat de drept (Legea 215/2001). precum şi a ordinii publice. are câte un prefect numit de Guvern. d) colaborează cu autorităŃile administraŃiei publice locale pentru determinarea priorităŃilor de dezvoltare teritorială. când 39 de prefecŃi au renunŃat la cariera politică. „prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi ale celorlalte organe centrale din unităŃile administrativ-teritoriale”.cdep. iar până în 2004. 19): „a) asigură. au trecut de un examen şi au fost renumiŃi de către Guvern pe posturile deŃinute deja („Guvernul a numit…”. Între prefecŃi. FuncŃia de prefect sau de subprefect este incompatibilă cu cea de deputat sau senator. nu există raporturi de subordonare. c) acŃionează pentru menŃinerea climatului de pace socială şi a unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituŃionale şi sociale. respectiv în municipiul Bucureşti. aplicarea şi respectarea ConstituŃiei. după caz. alături de municipiul Bucureşti. „PrefecŃi apolitici”. pe de altă parte. 91 Presa şi actualitatea . consiliul local sau consiliul judeŃean au emis acte sau prevederi ilegale.3 PREFECTURA Fiecare judeŃ al României. prefectul este un înalt funcŃionar public cu studii superioare juridice sau administrative sau care a exercitat cel puŃin un mandat complet de parlamentar (Legea 340/2004). a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare şi dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor. o altă funcŃie publică sau o funcŃie ori o activitate profesională remunerată în cadrul regiilor autonome. acordând o atenŃie constantă prevenirii tensiunilor sociale. a ordonanŃelor şi a hotărârilor Guvernului. consiliile locale şi primari. prefectul era numit de Guvern. a durat până pe 1 ianuarie 2006. Perioada de tranziŃie. el le poate ataca în instanŃă.

în condiŃiile legii. g) dispune. „Primarul Oprescu.Unitatea de învăŃare 3 e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului judeŃean. BIBLIOGRAFIE Articole de presă ***. Cotidianul. în scopul desfăşurării în bune condiŃii a acestei activităŃi. fondurile special alocate de la bugetul de stat şi baza logistică de intervenŃie în situaŃii de criză. în condiŃiile stabilite prin lege. a măsurilor de pregătire şi intervenŃie pentru situaŃii de urgenŃă. cooperarea sau asocierea cu instituŃii similare din Ńară şi din străinătate. m) asigură folosirea. în calitate de preşedinte al Comitetului judeŃean pentru situaŃii de urgenŃă. Etves. în calitate de şef al protecŃiei civile. prin organele legal abilitate. l) hotărăşte. 15 februarie 2009. măsurile care se impun pentru prevenirea şi gestionarea acestora şi foloseşte în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinaŃie.ro. PrefecŃi apolitici. împreună cu autorităŃile şi organele abilitate. Comunicate de presă Presa şi actualitatea 92 . victima propriilor megalomanii”. în vederea promovării intereselor comune. i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracŃiunilor şi apărarea drepturilor şi a siguranŃei cetăŃenilor. f) asigură. ducerea la îndeplinire. www. h) utilizează. în condiŃiile legii.cotidianul.” Material realizat de Raluca Radu. www. ale consiliului local sau ale primarului. 4 ianuarie 2006.realitatea.net. Antoaneta. a limbii materne în raporturile dintre cetăŃenii aparŃinând minorităŃilor naŃionale şi serviciile publice deconcentrate în unităŃile administrativ-teritoriale în care aceştia au o pondere de peste 20%. j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană. k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naŃionale hotărâte de Guvern şi a politicilor de integrare europeană.

39 de prefecŃi care au…”. b) se face cu acordul consiliilor locale.integritate. site-ul oficial al Camerei DeputaŃilor. Legea 340/2004 privind instituŃia prefectului. c) nu este posibilă. Legea 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naŃional. Site-uri de Internet www. www.ro. d) cadru didactic.ro. Vânzarea. www. FuncŃia de primar este incompatibilă cu: a) funcŃia de prefect şi de subprefect.ro. Legea 67/2004 privind alegerea autorităŃilor administraŃiei publice locale. începând cu 1 ianuarie 2006. „Guvernul a numit în funcŃie.Unitatea de învăŃare 3 Guvernul României – Biroul de Presă. 23 decembrie 2005. potrivit legii. site-ul oficial al AgenŃiei NaŃionale pentru Integritate. site-ul oficial al Consiliului JudeŃean ConstanŃa. concesionarea sau închirierea bunurilor comunelor şi oraşelor: a) se face prin licitaŃie publică. Legea 188/1999 privind statutul funcŃionarilor publici.cjc.gov. Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1.eu. 2. www. c) funcŃia de manager sau membru în consiliul de administraŃie al regiilor autonome.cdep. 93 Presa şi actualitatea . LegislaŃie Legea 94/1992 privind organizarea şi funcŃionarea CurŃii de Conturi. Repertoriu legislativ. b) calitatea de funcŃionar public. Legea 273/ 2006 privind finanŃele publice locale.

indiferent de modalitatea de transmitere a semnalului (terestru. 2 CONSILIUL NAłIONAL AL AUDIOVIZUALULUI La nivel european. prin satelit sau prin cablu) şi de statut (public sau privat). Orice comună trebuie să aibă: a) dispensar medical. în octombrie 2000. şi l-a închis în mod provizoriu în decembrie 2002. denumit „Cultura şi politica audiovizuală”. accesat 29 iunie 2009). adică a tradus şi a adoptat legislaŃia relevantă pe domeniul cultură şi audiovizual. f) dispensar veterinar. la protejarea copiilor şi a consumatorilor. Presa şi actualitatea 94 . regulile care vizează sectorul audiovizual sunt guvernate de principiul pieŃei libere.europa. sub forma Directivei pentru Serviciile Media Audiovizuale. adoptată de către Consiliul European în 1989. România a deschis capitolul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeană. la combaterea urii rasiale şi religioase şi la garantarea independenŃei instituŃiilor naŃionale de reglementare (ec.Unitatea de învăŃare 3 3.eu/avpolicy. Această directivă se aplică tuturor companiilor de radio şi de televiziune. la menŃinerea pluralismului în ceea ce priveşte oferta de media. e) parohie. România nu a putut respecta cotele minime de producŃii europene care ar fi trebuit transmise în mod obligatoriu de către posturile din audiovizual. Înainte de momentul aderării. are ca scop adoptarea la nivel european a unui set minim de reguli comune de funcŃionare pentru toate televiziunile şi radiourile europene. g) sediu al serviciului de pompieri. 3. h) puncte locale pentru depozitarea controlată a deşeurilor. amendată în 1997 şi revizuită în 2007. i) alimentare cu apă. Directiva „Televiziunea fără frontiere”. c) cămin cultural cu bibliotecă. Directiva pentru Serviciile Media Audiovizuale se referă la păstrarea diversităŃii culturale. b) sediu de poliŃie şi de jandarmerie. Nu a cerut nici o derogare şi nici o perioadă de tranziŃie. farmacie sau punct farmaceutic. România a adoptat întregul acquis communautaire în vigoare în decembrie 2000. d) teren de sport amenajat. deoarece autorităŃile române intenŃionau să implementeze acquis-ul imediat după aderarea la UE.

a jocurilor. a publicităŃii. După apariŃia CNA.Autorità per le garanzie nelle comunicazioni (Italia. 2003). După momentul aderării. arată ConstituŃia României.Unitatea de învăŃare 3 din cauza unor înŃelegeri cu OrganizaŃia Mondială a ComerŃului (IMCA. posturile de radio şi de televiziune funcŃionează pe baza licenŃei acordate de către Consiliul NaŃional al Audiovizualului. de către Consiliul NaŃional al Audiovizualului. cu excepŃia ştirilor. CNA acordă licenŃe pentru o perioadă de 9 ani. şi se supun pe de o parte reglementărilor care privesc organizaŃiile comerciale în general. 1992 – Prima reglementare a audiovizualului românesc Consiliul NaŃional al Audiovizualului a apărut însă cu opt ani înainte de adoptarea de către România a legislaŃiei europene. cât şi de persoane sau firme particulare. licenŃă care poate fi suprimată pentru încălcări repetate ale legii sau poate fi pierdută. Înainte de 1992 au fost lansate mai multe posturi de radio şi mai multe televiziuni locale. 95 Presa şi actualitatea . printre care şi SOTI. Decizia arată că timpul destinat produselor culturale europene ar trebui să depăşească 50% din timpul de emisie. a teletextului şi a teleshopping-ului. pentru incitare la ură la adresa minorităŃilor. AGCOM . regulilor care derivă din exercitarea libertăŃii de exprimare şi a libertăŃii de informare. organizaŃiile de presă pot fi finanŃate atât de stat. a sportului. iar pe de alta. dacă postul de radio sau de televiziune a folosit licenŃa. în Bucureşti.CNA în legătură cu distribuŃia produselor culturale europene. fără ca statul să le poată reglementa din punct de vedere al conŃinutului. fapt ce va fi impus din 2004. Această înŃelegere garanta o piaŃă deschisă pentru producŃiile audiovizuale de oriunde din lume. Parlamentul României a votat o legislaŃie care avea ca scop reglementarea zonei audiovizualului şi înfiinŃarea Consiliului. cu efecte benefice mai ales din punctul de vedere al producătorilor din Statele Unite ale Americii şi din America de Sud. În 1992. cu rolul de a acorda licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziune şi de a veghea la respectarea legislaŃiei audiovizuale: Conseil supérieur de l’audiovisuel (FranŃa. 1997). respectând legislaŃia în vigoare. în 2002. adoptată de Consiliul NaŃional al Audiovizualului . Prin lege.Office of Communications (Marea Britanie. Prin ConstituŃie. organizaŃiile de presă pot fi obligate să facă publică sursa finanŃării. 2004). Unul dintre cazurile în care CNA a folosit dreptul de a suprima o licenŃă de emisie este cel al televiziunii OTV. Ofcom . în cazul în care postul nu mai emite. LicenŃele de funcŃionare pot fi reînnoite pentru alŃi 9 ani. 1989). România a putut pune în aplicare Decizia 258/ 2003. în cazul posturilor de radio şi televiziune. Fiecare Ńară europeană are un organism asemănător CNA.

transmiterea informaŃiilor şi a comunicatelor oficiale ale autorităŃilor publice cu privire la calamităŃi naturale. religie. pentru a scădea gradul de dependenŃă al acestora de partidele politice. Consiliul are următoarele responsabilităŃi: .să stabilească condiŃiile. adoptată în 2002. Prin Legea Audiovizualului 504/2002 (www. f. a Camerei DeputaŃilor (3 membri). la propunerea Senatului (3 membri). e. criteriile şi procedura pentru acordarea licenŃelor audiovizuale analogice şi digitale (pentru posturile radio şi TV). .să elibereze licenŃe audiovizuale analogice şi digitale şi autorizaŃii de retransmisie pentru exploatarea serviciilor de programe de radiodifuziune şi televiziune şi să emită decizii de autorizare audiovizuală. c. k.ro). O nouă legislaŃie.2. politici nediscriminatorii cu privire la rasă. urmărirea exprimării corecte în limba română şi în limbile minorităŃilor naŃionale. apărarea demnităŃii umane şi a dreptului la propria imagine. plasare de produse. Presa şi actualitatea culturale ale furnizorilor de servicii media 96 . rectificare şi alte măsuri echivalente. a Preşedintelui României (2 membri) şi a Guvernului (3 membri). starea de necesitate sau de urgenŃă. responsabilităŃile audiovizuale. h. a întărit statutul Consiliului.1 ATRIBUłII ALE CNA CNA a fost înfiinŃat prin Legea 48/1992 ca o autoritate publică sub control parlamentar. comunicări comerciale audiovizuale.Unitatea de învăŃare 3 3. Consiliul este format din 11 membri numiŃi de către Parlament. l. principiile şi regulile de desfăşurare a campaniilor electorale şi a celor pentru referendum.să stabilească procedura de acordare a autorizaŃiei de retransmisie (pentru firmele de retransmisie prin cablu şi satelit). asigurarea echidistanŃei şi a pluralismului. convingeri politice şi orientări sexuale. publicitate electorală şi teleshopping. j. b. i. prin prelungirea mandatelor membrilor săi de la patru la şase ani. inclusiv publicitate.să emită decizii cu caracter de norme de reglementare mai ales cu privire la: a.cna. sponsorizare. . exercitarea dreptului la replică. starea de asediu ori de conflict armat. protecŃia minorilor. g. sex. asigurarea informării corecte a opiniei publice. în serviciile de programe audiovizuale. naŃionalitate. . d.

în funcŃie de evoluŃia reglementărilor europene şi a pieŃei de media româneşti. care include un serviciu de monitorizare la nivel naŃional. de nenumărate ori. Pentru radio. de apărarea demnităŃii umane. Consiliul este consultat cu privire la toate proiectele de acte normative prin care se reglementează activităŃi din domeniul audiovizual ori în legătură cu acesta. informaŃii şi documente care privesc îndeplinirea atribuŃiilor sale. În plus. pentru a identifica apariŃia unor posturi cu poziŃie dominantă pe piaŃă (aşa cum indică Legea 504/2002). 3. indiscutabil. de la o somaŃie publică de intrare în legalitate. Consiliul este autorizat să solicite şi să primească de la furnizorii şi distribuitorii de servicii de programe audiovizuale orice date.AsociaŃia Română pentru Măsurarea AudienŃelor. Efectele se simt la nivelul întregului sistem mass-media. inclusiv din punct de vedere calitativ. nu înainte: reglementează şi sancŃionează abaterea. de protecŃia copiilor. La negocierile internaŃionale cu privire la domeniul audiovizual. a drepturilor femeii şi copilului. fie ca urmare a plângerii depuse de o persoană fizică sau juridică afectată în mod direct prin încălcarea prevederilor Legii audiovizualului sau ca urmare a plângerii depuse de organizaŃii neguvernamentale specializate în protejarea drepturilor omului. în ultimele două decenii. reglementări legate de informarea corectă a publicului. CNA a stabilit. care a evoluat. de desfăşurarea unei campanii electorale. există ARA – AsociaŃia pentru Radio AudienŃă. un efect benefic asupra peisajului audiovizual din România. din 2001 a fost înfiinŃată ARMA .2 CNA ŞI MASS-MEDIA DIN ROMÂNIA ExistenŃa CNA a avut. În aceste scopuri. CNA acŃionează fie la sesizarea propriilor săi angajaŃi (din oficiu). a impus şi a explicat. Plecând de la regulile legate de conŃinutul audiovizual valabile la nivel european. CNA are printre atribuŃii asigurarea unei oferte de media echilibrate şi a unei pieŃe de media în care funcŃionează mai mulŃi actori. CNA emite decizii. SancŃiunile sunt. recomandări şi instrucŃiuni pentru reglementarea producătorilor şi difuzorilor de produse culturale audiovizuale din România. în funcŃie de gravitatea faptei şi de comportamentul anterior. având obligaŃia să păstreze confidenŃialitatea datelor care nu au caracter public. Consiliul are propria sa structură operaŃională.Unitatea de învăŃare 3 să elaboreze instrucŃiuni şi să emită recomandări pentru desfăşurarea activităŃilor în domeniul comunicării audiovizuale. 97 Presa şi actualitatea . Prin urmare.2. pentru televiziuni. Drept urmare. în beneficiul publicului. la amendă şi chiar la retragerea licenŃei de funcŃionare. CNA acŃionează după ce un mesaj a fost transmis. avizul Consiliului fiind obligatoriu. CNA are liber acces la aceste informaŃii. fie la cererea unei autorităŃi publice. Consiliul este consultat cu privire la poziŃia României şi îşi poate trimite reprezentanŃi la respectivele negocieri. nu cenzurează.

Este vorba despre Consiliul Român pentru Publicitate – RAC sau despre AsociaŃia Română de ComunicaŃii Audiovizuale – ARCA. televiziunile care transmit mesaje electorale trebuie să aloce timp de antenă tuturor candidaŃilor. Filmele şi programele de divertisment care conŃin scene de violenŃă. Paysage audiovisuel et politiques publiques des pays candidats dans le secteur audiovisuel. au fost eliminate treptat mesajele puternic discriminatorii. Decizia CNA 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de programe. Material realizat de Raluca Radu.eu. corpurile mutilate. Audiovisual and Media Policies. Presa şi actualitatea 98 . Mars 2004.Unitatea de învăŃare 3 Astfel. existenŃa CNA a forŃat coagularea reprezentanŃilor industriilor comunicării în asociaŃii profesionale. De asemenea. Legea Audiovizualului 48/1992. Legea Audiovizualului 504/2002. au fost eliminate treptat din programele de ştiri imaginile şi numele victimelor unor infracŃiuni sau ale unor accidente. Etude DG EAC / 59/ 02. site-ul oficial al Comisiei Europene. 2003. permiŃând astfel publicului să ia o decizie de vot în cunoştinŃă de cauză. În timpul campaniilor electorale. Roumanie – Monograph. În plus. care pot servi drept partener de discuŃie în ceea ce priveşte reglementarea şi autoreglementarea domeniului. Site-uri de Internet ec. Decizia CNA 258/ 2003 privind difuzarea operelor audiovizuale europene. LegislaŃie ConstituŃia României.europa. BIBLIOGRAFIE Studii IMCA pour la Commission européenne – DG EAC. scene cu conotaŃii sexuale sau comportamente considerate periculoase pentru minori pot fi difuzate doar în anumite perioade ale zilei (Decizia 78/2002 privind protecŃia minorilor în cadrul serviciilor de programe).

3 CONSILIUL NAłIONAL PENTRU STUDIEREA ARHIVELOR SECURITĂłII Instaurarea regimului comunist în România. ca poliŃie politică (adică instituŃie represivă care deŃinea dreptul de a efectua anchete. p.Unitatea de învăŃare 3 www. 481). rămase în activitate şi după 1945 (Raport final. Securitatea. b) pluralitatea de voci pe piaŃa de media. menită să poarte o luptă a majorităŃii «democrat populare» împotriva «rămăşiŃelor burgheze». Lucrare de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1. 3. p. a presupus. după 23 august 1944. Uniunea Europeană are o legislaŃie pentru audiovizual care protejează: a) produsele culturale europene.cna. acŃiunile represive au fost întreprinse de vechile structuri poliŃieneşti. ea fiind „în mod explicit definită drept instituŃie a statului. c) accesul tuturor producătorilor internaŃionali pe o piaŃă liberă. Consiliul NaŃional al Audiovizualului a fost înfiinŃat prin lege în: a) 1989. înfiinŃarea unei instituŃii de poliŃie politică prin care să se exercite un control total asupra populaŃiei şi care să garanteze stabilitatea statului. prin orice mijloace” (Raport final. d) 2003. 480). c) 1997. Până în acel moment. site-ul oficial al Consiliului NaŃional al Audiovizualului. 99 Presa şi actualitatea . 2007. printre altele. 2. de a instrumenta cazuri şi a aplica pedepse).ro. 2007. a fost înfiinŃată printr-un decret din 1948. b) 1992.

În primii ani ai comunismului au fost arestate zeci de mii de persoane considerate a fi „elemente duşmănoase” faŃă de regimul instaurat în România. cu şobolani etc. Pe lângă administrarea sentimentului de frică în rândul populaŃiei. 62). o componentă fundamentală în administrarea actului de poliŃie politică. anchetat şi torturat pe toŃi cei care se împotriveau direct sau indirect regimului comunist. administrarea de şocuri electrice. p. un părinte fost moşier. Ministerul SecurităŃii Statului. „Aparatul poliŃiei politice a avut un rol esenŃial de consolidare a comunismului. o persoană recrutată ca informator îşi dădea acordul să colaboreze cu organele poliŃiei politice din România (Albu. p. iar evoluŃia aparatului său a fost circumscrisă acestui scop. acesta a fost rolul SecurităŃii în regimul comunist din România. o situaŃie compromiŃătoare (de exemplu adulterul. în funcŃie de specificitatea contextului intern şi internaŃional în care acŃiona” (Oprea.. Tortura fizică (bătăi bestiale. organizat şi activ organele de securitate în activitatea pe care o desfăşoară pentru prevenirea. InstituŃia SecurităŃii a avut de-a lungul timpul mai multe denumiri: DirecŃia Generală a SecurităŃii Poporului. mă angajez să sprijin în mod secret. intimidări). izolarea în celule umede. întunecoase. „Subsemnatul. 480 şi urm).) era însoŃită de tortura morală (şantaj. înfometare. „tăiş al sabiei în lupta de clasă”. p. un alt rol al său a fost acela de a institui un control total asupra populaŃiei. Principala sa atribuŃie a constat în inocularea şi administrarea sentimentului de frică.Unitatea de învăŃare 3 Mai întâi de toate. Departamentul SecurităŃii Statului din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (ultima titulatură pe care o avea în decembrie 1989). Securitatea a însemnat represiune. 15). prin mijloace ale terorismului de stat. DirecŃia Generală a SecurităŃii Statului. Prin documentul respectiv. 2008. „braŃ înarmat al Partidului”. 2007. Securitatea i-a arestat. Cercetări recente au arătat că informatorii erau recrutaŃi prin şantaj. aceştia culegeau şi transmiteau informaŃii despre atitudinea cetăŃenilor faŃă de regimul comunist (Raport final. homosexualitatea) puteau pune persoana în situaŃia Presa şi actualitatea 100 .. O rudă fugită în străinătate. DenumiŃi generic „informatori”. exercitat prin constituirea. Şantajul presupunea existenŃa unor fapte în trecutul persoanei care o făceau vulnerabilă. Denumită în epocă. 2002.” Aşa suna angajamentul pe care trebuiau să-l semneze colaboratorii SecurităŃii din perioada comunistă. 505). ameninŃări. OfiŃerii DirecŃiei Generale a SecurităŃii Poporului erau singurii competenŃi în „a instrumenta infracŃiunile ce primejduiesc regimul democratic şi securitatea poporului” (Raport final. extinderea şi gestionarea unei reŃele informative alcătuită din colaboratori recrutaŃi din rândul tuturor structurilor socioprofesionale. descoperirea şi lichidarea infracŃiunilor îndreptate împotriva securităŃii statului pentru combaterea oricăror manifestări care afectează interesele orânduirii noastre socialiste. semnat cu numele real sau cu cel conspirativ. Consiliul SecurităŃii Statului. Practic. 2007. p. dar şi prin apelul la sentimentele patriotice.

de la oameni de cultură la foşti ilegalişti sau membri de partid – dovedeşte că întreaga populaŃie era vizată.S. pp. violent-represivă. Se invoca datoria cetăŃeanului de aşi apăra Ńara (NagâŃ. se apela la naivitatea individului. toŃi cetăŃenii trebuiau urmăriŃi „pentru a fi împiedicaŃi să reacŃioneze critic la adresa regimului şi pentru a deveni complet obedienŃi”. 3. [. Astfel.. titlul cărŃilor din bibliotecă sau numărul sticluŃelor de ojă din baie. 2004. După 1989. 2004. chiar şi pe cei care păreau inofensivi: „PrezenŃa în reŃea a surselor din cele mai diverse medii – de la deŃinuŃi politici la elevi. ce citesc. a atacurilor străine etc. dar există certitudinea că avea proporŃii gigantice (Raport final. culegerea de informaŃii despre cetăŃenii străini care vizitau România. interceptarea şi violarea corespondenŃei. p. din motive pe care ofiŃerul nu le comunica niciodată colaboratorilor săi. rude sau prieteni: ce probleme de familie au. Activitatea SecurităŃii nu se rezuma doar la recrutarea informatorilor şi la prelucrarea informaŃiilor obŃinute de acestea. arată Raportul. numeroase voci ale societăŃii civile din România au cerut înfiinŃarea unei instituŃii care să preia arhiva fostei SecurităŃii. p. compun un tablou general plin de semnificaŃii” (NagâŃ. cu cine sunt în conflict şi de ce. piesele sunt mici şi nu spun mare lucru – laolaltă însă.. acŃiuni de intimidare şi anihilare fizică a cetăŃenilor români din străinătate care militau împotriva regimului comunist (cazul atentatului cu bombă de la SecŃia română a postului de radio Europa Liberă).. de sabotaj economic. Aparent nimic grav sau care să nu fie cunoscut de toată lumea. semăna cu asamblarea unui puzzle: separat. 520-521).N. 135). fără excepŃie”. Raportul final al Comisiei PrezidenŃiale pentru Analiza dictaturii comuniste din România subliniază faptul că folosirea civililor ca informatori şi extinderea permanentă a reŃelei de colaboratori arată clar dorinŃa regimului de a-i supraveghea permanent pe toŃi cetăŃenii. Tuturor acestor oameni li se cerea un lucru simplu în aparenŃă: „să înşire oral sau în scris câteva banalităŃi despre colegi. preŃul coşniŃei lunare. 2007. ce planuri de viitor îşi fac.Unitatea de învăŃare 3 de a accepta să semneze un angajament de colaborare.A. Detaliile puteau merge până la meniul zilnic. în care Ńinta erau „duşmanii poporului”. cum şi cu cine se distrează. cadourile primite din străinătate.3. După o primă fază. căruia i se cerea colaborarea sub un pretext de genul următor: împiedicarea unor acte de spionaj.] Urmărirea unei persoane. care se întinde până în decembrie 1989.. Uneori. Securitatea trece într-o etapă obsesiv-preventivă.1 ÎNFIINłAREA C. Amploarea activităŃilor de supraveghere şi control a cetăŃenilor nu poate fi deocamdată stabilită statistic. ce posturi de radio sau ce muzică ascultă. În cadrul SecurităŃii existau direcŃii care se ocupau cu ascultarea telefoanelor.S. să 101 Presa şi actualitatea . 133-134). urmărirea persoanelor considerate periculoase pentru regim.

InstituŃia are o structură unică la nivel naŃional. în scopul susŃinerii puterii comuniste (OUG.A. funcŃionează în baza OrdonanŃei de UrgenŃă a Guvernului României nr. C.Unitatea de învăŃare 3 deconspire numele ofiŃerilor şi colaboratorilor acesteia şi să cerceteze activitatea acestei instituŃii de represiune şi de poliŃie politică. pot cere să aibă acces la dosarul acesteia rudele sale până la gradul al patrulea sau moştenitorii testamentari. era în ansamblul ei. inclusiv ofiŃer sub acoperire.A. pe o perioadă de 6 ani. art. Presa şi actualitatea 102 . 24/10 martie 2008.S. subofiŃer de Securitate. întocmit de Securitate. 24/10 martie 2008.N. nr. Nu sunt consideraŃi colaboratori cei care au dat declaraŃii în timpul anchetelor penale sau al proceselor sau cei care nu împliniseră 16 ani la data colaborării cu Securitatea. 2). poate avea acces la propriul dosar. art. Astfel. prin note.187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste. care au contribuit cu informaŃii la completarea dosarului şi poate solicita verificarea calităŃii de lucrător al SecurităŃii pentru ofiŃerii sau subofiŃerii care au contribuit la instrumentarea dosarului. aflată sub controlul Parlamentului. deoarece asupra acestora sau exercitat presiuni care puteau ajunge până la tortura fizică şi psihică. precum şi orice cetăŃean al unei Ńări membre a OrganizaŃiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) sau al unui stat membru al Uniunii Europene. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii. în baza Legii 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste a fost înfiinŃat Consiliul NaŃional Pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii (C.S. Această ordonanŃă a fost adoptată după ce Curtea ConstituŃională a semnalat faptul că Legea nr. finanŃată de la bugetul de stat.). Consiliul NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii este o autoritate administrativă autonomă cu personalitate juridică. De asemenea. fiind condusă de un Colegiu compus din 11 membri numiŃi de Parlamentul României. persoana respectivă are dreptul să afle identitatea lucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia.N.S. rapoarte scrise sau prin relatări verbale către Securitate. Dacă persoana urmărită nu mai este în viaŃă. Dacă există înscrisuri originale (manuscrise. nr. În prezent. acestea se restituie titularului. neconstituŃională. scrisori.S. Colaborator al SecurităŃii era acea persoană care furniza informaŃii. Potrivit legislaŃiei în vigoare (OUG. 1). orice cetăŃean român sau cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română. Legea defineşte ca fiind lucrător al SecurităŃii orice ofiŃer. care în perioada 1945-1989 a întreprins activităŃi care încălcau drepturi şi libertăŃi fundamentale ale omului.) sau obiecte personale reŃinute de Securitate. acte etc. Acest drept se exercită la cerere şi constă în posibilitatea de a studia dosarul şi de a obŃine copii de pe actele dosarului şi de pe alte documente care se referă sau au legătură cu persoana sa. informaŃii prin care se denunŃau activităŃi sau atitudini potrivnice regimului totalitar comunist.

Unitatea de învăŃare 3

Sunt asimilaŃi colaboratorilor toŃi cei care aveau competenŃe decizionale, juridice ori politice şi care au luat decizii, la nivel central sau local, cu privire la activităŃile SecurităŃii ori cu privire la activitatea altor structuri de represiune ale regimului totalitar comunist (OUG, nr. 24/10 martie 2008, art. 2) Sub denumirea de propriul dosar, legea se referă la orice material întocmit de Securitate şi de către alte structuri de represiune ale regimului totalitar comunist, indiferent de suport, despre o persoană sau mai multe persoane. Dosarul poate conŃine note informative date de colaboratori, rapoarte ale ofiŃerilor de Securitate, transcrieri ale convorbirilor telefonice, scrisori sau telegrame interceptate de Securitate.

3.3.2. PRINCIPALELE ATRIBUłII ALE C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. are, prin lege, atribuŃia de a asigura: – accesul la propriul dosar întocmit de Securitate şi deconspirarea lucrătorilor SecurităŃii şi a colaboratorilor acesteia; – accesul la informaŃiile de interes public privind calitatea de lucrător al SecurităŃii în cazul candidaŃilor la alegerile prezidenŃiale, generale, locale şi pentru Parlamentul European (Preşedintele României, deputaŃi şi senatori, membrii guvernului, membrii români ai Parlamentului European, secretarii de stat, prefecŃi, primari, consilieri locali). Aceste informaŃii pot fi furnizate presei, la cerere, dar şi partidelor politice, O.N.G.-urilor, precum şi instituŃiilor publice; - publicarea informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea, structura şi componenŃa SecurităŃii, care atestă implicarea acesteia şi a altor structuri politice şi represive ale regimului totalitar comunist în fapte de încălcare a drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului; - organizarea şi desfăşurarea activităŃilor educative şi sprijinirea cercetărilor prin conferinŃe şi expoziŃii, derularea unor programe educaŃionale, publicarea de studii ştiinŃifice, monografii, colecŃii de documente, în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităŃilor represive ale regimului comunist; - publicarea documentelor cu privire la cazurile neelucidate de decese sau de dispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii şi sesizarea organelor de cercetare penală, atunci când este cazul; - accesul cercetătorilor acreditaŃi de Colegiul C.N.S.A.S. la documentele şi informaŃiile cu privire la structura, componenŃa, metodele şi activităŃile SecurităŃii (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 14).

103

Presa şi actualitatea

Unitatea de învăŃare 3

Colegiul C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. este condus de un colegiu, alcătuit din 11 membri. Aceştia sunt numiŃi de către Parlament, în felul următor: a) doi membri sunt reprezentanŃi ai societăŃii civile: unul este propus de Preşedintele României, iar celălalt de către primul-ministru, pe baza consultării cu organizaŃii neguvernamentale; b) nouă membri sunt propuşi de grupurile parlamentare, potrivit configuraŃiei politice a celor două Camere. Din Colegiul C.N.S.A.S. nu pot face parte foştii lucrători ai SecurităŃii sau colaboratorii acesteia şi persoanele cu antecedente penale. Pe perioada mandatului, membrii Colegiului nu pot face parte din partide politice (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 17). Colegiul şi fiecare dintre membrii săi răspund în faŃa Parlamentului României pentru modul de îndeplinire a atribuŃiilor ce le revin (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 21)

3.3.3 ACTIVITATEA C.N.S.A.S.
C.N.S.A.S. desfăşoară mai multe tipuri de activităŃi. În primul rând, asigura accesul persoanelor la propriul dosar sau la dosarul rudelor decedate. Accesul este permis în baza unei cereri scrise. De obicei, Consiliul informează petentul despre existenŃa dosarului abia după minim şase luni de la depunerea cererii. Consultarea efectivă a dosarului presupune un timp îndelungat de aşteptare. În al doilea rând, C.N.S.A.S. are ca atribuŃie verificarea candidaŃilor la alegerile locale, parlamentare, europarlamentare şi prezidenŃiale. Aceştia sunt obligaŃi de lege să facă o declaraŃie publică pe propria răspundere prin care să confirme că au avut sau nu calitatea de lucrător al SecurităŃii sau de colaborator al acesteia. DeclaraŃiile se depun la Biroul Electoral Central, care le trimite Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii. Consiliul verifică din oficiu dacă există în arhiva sa documente sau informaŃii privind o posibilă colaborare a candidatului respectiv cu fosta Securitate. Rezultatele acestei cercetări se fac publice. Decizia Consiliului poate fi contestată la Înalta Curte de CasaŃie şi JustiŃie (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 4 şi 5). La cererea persoanelor fizice, a instituŃiilor statului sau a mass-media pot fi verificaŃi în arhiva C.N.S.A.S. şi cei care sunt numiŃi în funcŃii publice: personalul diplomatic şi consular, Avocatul Poporului şi adjuncŃii săi, membrii în Consiliul NaŃional al Audiovizualului, judecătorii, procurorii, grefierii, rectorii, prorectorii, decanii, prodecanii facultăŃilor de stat sau private, inspectorii şcolari, directorii de licee sau grupuri şcolare, preoŃii şi ierarhii, membrii consiliilor de administraŃie ale societăŃilor publice de radio şi de televiziune, directorii, redactorii-şefi, redactori în serviciile publice ori private de televiziune, radio sau presa scrisă, analiştii politici etc. (OUG, Nr. 24/10 martie 2008, Art. 3).
Presa şi actualitatea

104

Unitatea de învăŃare 3

O altă direcŃie de activitate a Consiliului o reprezintă încurajarea cercetărilor privind stabilirea adevărului istoric despre perioada comunistă. Orice persoană care doreşte să efectueze studii, analize sau cercetări legate de perioada 1945-1989 poate solicita printr-o cerere scrisă accesul la arhivele fostei SecurităŃi. Accesul la dosare este dificil, deoarece există proceduri birocratice care pot dura un timp îndelungat (uneori şi două-trei luni). Cercetătorii au obligaŃia de a folosi documentele respective astfel încât să nu aducă atingere vieŃii private a persoanelor menŃionate în acestea.

Arhiva C.N.S.A.S.
Arhiva Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii provine de la Serviciul Român de InformaŃii, Serviciul de InformaŃii Externe, Ministerul JustiŃiei, Ministerul Public, Arhivele NaŃionale, Ministerul Apărării NaŃionale, Ministerul Internelor şi Reformei Administrative. Este vorba, conform datelor de pe site-ul C.N.S.A.S., de peste 20 de kilometri liniari de arhivă. Preluarea acestor documente s-a efectuat treptat şi continuă şi astăzi. Site-ul C.N.S.A.S. arată că la sfârşitul anului 2007, fondul informativ din arhiva C.N.S.A.S. totaliza un număr de 1.075.050 dosare cu 1.255.550 volume; fondul reŃea avea 426.600 dosare cu 546.100 volume, iar fondul documentar, 19.500 de dosare cu 51.870 volume. Arhiva are la bază fişele de cartotecă ale fostei SecurităŃi, care conŃin datele privitoare la persoane, probleme sau instituŃii, clasate după anumite criterii şi norme arhivistice. Pe baza acestor fişe se pot identifica în arhivă dosarele întocmite de fosta Securitate. Cartoteca are peste un milion de fişe de evidenŃă (www.cnsas.ro, accesat în iulie 2009). Fondul informativ (operativ) conŃine dosarele privitoare la acŃiunile de urmărire, verificare şi supraveghere informativă a persoanelor aflate în atenŃia SecurităŃii. Fondul reŃea se referă la dosarele personale ale informatorilor şi colaboratorilor fostei SecurităŃi. Ele sunt alcătuite din angajamentul persoanei recrutate, notele şi rapoartele întocmite de aceasta şi de ofiŃerul de Securitate cu care Ńinea legătura. Fondul documentar cuprinde dosare care conŃin documente legate de o anumită zonă de interes pentru fosta Securitate, cum ar fi: activitatea partidelor istorice, mişcările naŃionaliste, mişcările de rezistenŃă, colectivizarea agriculturii, desfăşurarea alegerilor, activitatea religioasă, intelectualitatea. Pe lângă aceste fonduri, mai există şi altele dedicate dosarelor de urmărire a comunităŃilor românilor din străinătate, dosarelor de anchetă penală, dosarele cu manuscrise confiscate, dosarelor administrative şi de cadre ale ofiŃerilor şi angajaŃilor fostei SecurităŃi şi dosarele de contrainformaŃii militare (www.cnsas.ro). Material realizat de Romina Surugiu.

105

Presa şi actualitatea

b) orice cetăŃean străin care după 1945 a avut cetăŃenie română. Cristian Vasile. întocmit de Securitate. site-ul oficial al Consiliului NaŃional pentru Studierea Arhivelor SecurităŃii. a) orice cetăŃean român.S. Comisia PrezidenŃială pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România.cnsas. Mihai (2008). 2. Iaşi. în Adrian Neculau (coord. este condus de un colegiu. NagâŃ.. Potrivit legislaŃiei în vigoare. Studiu asupra colaborării cu Securitatea. Polirom. 24/ 10 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea SecurităŃii.. editat de Vladimir Tismăneanu.Unitatea de învăŃare 3 BIBLIOGRAFIE CărŃi Albu. Polirom. b) Parlament. Polirom. Site-uri de Internet www. c) orice cetăŃean al unei Ńări membre NATO sau U. numiŃi de. alcătuit din 11 membri. c) C. Marius (2002). Oprea.. Banalitatea răului. „Informatorul de lângă noi”.).. Lucrarea de verificare AlegeŃi varianta sau variantele corecte: 1.S.N.. Germina (2004). a) preşedintele Ńării. Iaşi.E. Humanitas.ro. Bucureşti.A. C. ViaŃa cotidiană în comunism.T.. Raport final (2007). Iaşi. Presa şi actualitatea 106 .S..A. Dorin Dobrincu. LegislaŃie Legea 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliŃiei politice comuniste. Informatorul. OrdonanŃa de UrgenŃă a Guvernului României nr. poate avea acces la propriul dosar. O istorie a SecurităŃii în documente (1949-1989).

S.S. b) PreşedinŃiei.A.N. C. are.S.N.A. Prefectul nu mai poate fi numit pe criterii politice din: a) 2004. b) la cererea persoanelor fizice. c) cenzurarea posturilor de radio şi televiziune. dacă au avut sau nu legături cu fosta Securitate: a) din oficiu. c) anchetării şi instrumentării cazurilor neelucidate de decese sau de dispariŃii produse în urma acŃiunilor SecurităŃii. atribuŃii în domeniul: a) publicării informaŃiilor şi a documentelor cu privire la activitatea. pentru că C.S. 2. 5.Unitatea de învăŃare 3 3.4 TEST DE AUTOEVALUARE UNITATEA 3 1. b) protejarea minorilor de conŃinut audiovizual potenŃial dăunător. 4. CNA răspunde în faŃa: a) Parlamentului. b) 2006.S nu are atribuŃii în acest sens.A. b) organizării şi desfăşurării activităŃilor educative în vederea cunoaşterii trecutului României între 1945-1989 şi consemnării istorice a activităŃilor represive ale regimului comunist. c) Guvernului. structura şi componenŃa SecurităŃii. CNA are atribuŃii legate de: a) acordarea de licenŃe pentru posturile de radio şi de televiziune româneşti. prin lege. 3. a instituŃiilor statului sau a mass-media. în momentul numirii lor în funcŃie. Membrii Consiliului NaŃional al Audiovizualului sunt verificaŃi de C. 107 Presa şi actualitatea . c) niciodată.N.S. c) prefectul este un om politic prin definiŃie.

a.a. 2. Dacă nu aŃi răspuns corect la minimum 4 întrebări. Notă: Aceste întrebări reflectă nivelul minim de cunoştinŃe necesar pentru finalizarea tutoratului 3. Presa şi actualitatea 108 . b. b. 5. 3. b. 4. atunci trebuie să studiaŃi din nou tutoratul 3. b. a.Unitatea de învăŃare 3 Răspunsuri şi comentarii la Testul de autoevaluare 1.