UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “GRIGORE T.

POPA” IAȘI

REZUMATUL TEZEI DE DOCTORAT

TRATAMENTUL RECUPERATOR AL SPONDILITEI ANCHILOZANTE

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC PROF. DR. RODICA MARIETA CHIRIEAC

DOCTORAND SIMONA BEREA

IAȘI - 2012

CUVINTE CHEIE spondilita anchilozantă, pierdere de masă osoasă, exercițiu fizic, metoda Pilates

2

3

4 .

artrita psoriazică. costuri indirecte mari (aproximativ 75%) prin pensionare înaintea limitei de vârsta. debutul la vârste tinere. artrita reactivă. Am fost interesați de asemenea de consumul de tutun. pacienții având frecvent nevoie de insoțitor. Mult timp tratamentul în SA a fost marcat de lipsa opțiunilor terapeutice cu impact real asupra încetinirii sau stopării evoluției naturale a bolii. precum și indicele de masă corporală (IMC) 5 . ce determină pensionarea în primul an după diagnostic a 5% dintre pacienți. în perioada cea mai productivă a vieții. Kinetoterapia este esențială la pacientul cu spondiltă anchilozantă. iar 80% dintre aceștia devin invalizi după 10 ani. Pornind de la aceste premise și având în vedere impactul important pe care îl are această boală asupra calității vieții pacienților. Dacă tratamentul medicamentos este absolut necesar. permițând reintegrarea socială a pacienților tineri condamnați la invaliditate. posturale. alături de sindromul Reiter. alcool și de antecedentele personale patologice semnificative  Condiții de viață și de muncă – alimentație. determinând nu doar ameliorari semnificative ale activității bolii ci și încetinirea evoluției bolii. iar perioada de timp scursă între momentul real de debut al bolii și momentul diagnosticului și inițierii demersurilor terapeutice este din păcate încă foarte lungă. vârstei la d ebutul bolii.INTRODUCERE Spondilita anchilozantă este o boală inflamatorie cronică ce afectează în special coloana vertebrală. principal caracteristică a bolii fiind implicarea precoce a articulațiilor sacroiliace. spondilartropatiile nediferențiate și spondilartrita cronică juvenilă. cu evidențierea mediului de proveniență. menținerea funcționalității și reeducarea funcțională a articulațiilor interesate are o importanță fundamentală pentru prevenire. putând interesa și articulațiile periferice. Criteriile generale de includere în studiu au fost următoarele:  Diagnosticul de SA conform criteriilor New York modificate 1984  Vârsta minimă a pacientului 18 ani  Acordul pacientului Pacienții au fost evaluați conform unui protocol ce a cuprins următoarele:  Anamneza. Boala se încadrează în grupul spondilartropatiilor seronegative. cu scăderea costurilor totale și în special a celor indirecte datorate handicapului și echilibrarea balanței cost/beneficii. cu ajutorul kinetoterapiei respiratorii. fiind indubitabil capul de serie al acestui grup de afecțiuni Spondilita anchilozanta este fără îndoială o afecțiune invalidantă. am inițiat un studiu care să ia în vedere diferite aspecte ale spondilitei anchilozante. invaliditate severă ce nu le permite autoîngrijirea. De asemenea. urmărind evoluția acestora pe o perioadă cuprinsă între 10 zile și 2 ani. durata bolii. corectă a segmentelor corpului la pacientul cu spondilită ankilozantă. consum de alcool și de tutun. Terapia biologică a modificat prognosticul pacientilor cu SA. speranța de viata a pacientilor spondilitici este redusă cu 5-10 ani. devine posibilă menținerea funcției respiratorii cu prevenirea decompensării ventilatorii. s-a notat consumul de alcool și tutun. ocupație  Profilul comorbidităților – incluzând afecțiuni asociate în afară de cele menționate mai sus ca și criterii de excludere. artrita enteropatică. Impactul socio-economic al SA este reprezentat în special de: prevalența relativ crescută. întârzierea și corijarea deformărilor articulare. De asemenea. Deși medicația contribuie la menținerea/refacerea amplitudinii de mișcare prin starea de indoloritate și controlul procesului inflamator. vârstei. evoluție rapid progresivă spre anchiloză și invaliditate. metodele și tehnicile kinetice snt cele care asigură funcționalitatea optimă. ale aliniamentului. permițând instalarea unor leziuni ireversibile. cu atât mai mult cu cât deocamdată nu se poate vorbi de un tratament curativ.

5 D. Calibrarea osteodensitometrului s-a făcut cu ajutorul unei fantome europene pentru coloană.1 .evaluată prin tehnica DXA (dual energy X-ray absorbtiometry) la nivelul coloanei lombare L1-L4 (incidenţă postero-anterioară) şi a femurului stâng. mobilitatea șoldului – utilă în studiul nr. Pentru a obţine un semnal specific în această evaluare. Pacienţii au fost grupaţi în funcţie de gradul de progresie radiologică în două categorii: SA uşoară (sacroiliită stadiul I și II) şi SA severă (sacroiliită stadiul III și IV).1%. Radiografiile au fost efectuate pe acelaşi aparat (RxDiagnostic EMERIX 50HF) şi interpretate de acelaşi radiolog  Indicii de evaluare ai bolii durerea – evaluată pe scala analogă vizuală (VAS) starea generală de sănătate a pacientului (GH) – evaluată de asemenea cu ajutorul scalei vizuale analoge (VAS) indicele BASDAI (Bath Ankylosing Spondylitis Disease Activity Index) .5 D. pe același aparat. iar OP la valori > 2. BASFI. Osteopenia a fost definită la valori ale scorului T cuprinse între –1. ce evaluează activitatea bolii în ultima săptămână indicele BASFI (Bath Ankylosing Spondylitis Functional Index) – indicele de evaluare a dizabilității funcționale  indicele de evaluare a calității vieții . BioTech. Osteometer. cu ajutorul aceluiași operator. a indicilor de evaluare a bolii (BASDAI. . Hologic.HAQ (Health Assessment Questionaire)  evaluarea eficienței terapeutice la 2 ani – a inclus reeavaluarea markerilor de turnover osos și a sindromului inflamator. telopeptidele C terminale al tipului I de colageni (CrossLaps) – pentru resorbția osoasă .1 .Elemente radiologice .în studiul nr. două lanţuri ale EKAHD-β-GGR au fost încrucişate. HAQ) și a valorilor scorului T obținute prin DXA. Denmark) bazată pe doi anticorpi monoclonali specifici împotriva secvenţei aminoacide a EKAHD-β-GGR. fiecare reziduu de acid aspartic (D) fiind β izomerizat.în studiul nr. sex). Herlev.S . expansiunea toracică.5 şi –2.  6 .examenul radiologic pentru articulaţiile sacroiliace şi pentru coloana vertebrală lombară a fost util în aprecierea gradului de sacroilită (conform criteriilor radiologice New York) respectiv a prezenţei sindesmofitelor la nivel vertebral.pentru formarea osoasă.indicele de evaluare a activității bolii validat în limba română. Rezultatele au fost exprimate în BMD (g/cm2).2  Profilul paraclinic .S. Densitatea minerală osoasă a fost măsurată prin absobţiometrie duală cu raze X (Delfi A. toate măsurătorile fiind efectuate de acelaşi tehnician. mobilitatea axială la nivel cervical și lombar.Osteocalcina serică a fost măsurată prin imunoevaluare amplificată enzimatic ‟onestep‟ tip sandwich cu un coeficient de variabilitate între 3.7 -10.5-8. CRP și fibrinogen seric) .1% (intervalul normal pentru adulţi).Profilul clinic – respectiv tipul de spondilită (cu afectare axială. CV a fost între 6.prezența sindromului inflamator (cuantificat prin VSH. rasă.a evaluat:  Din punct de vedere biologic . MA). scorul T (numărul de deviaţii standard între valoarea măsurată şi valoarea medie a subiecţilor de aceeaşi vârstă.Telopeptidul C-terminal seric al tipului I de colagen a fost evaluat prin utilizarea metodei enzimatice asociată cu un imunosorbant (CrossLaps CTX-Serum .Markerii de turnover osos: osteocalcina . . Waltham.Osteodensitometria . periferică și extrascheletală).

pentru tratamentul pacienților s-au folosit cel mai frecvent 7 . Având în vedere faptul că datele din literatură semnalează frecvențe foarte mari ale demineralizării osoase în cadrul spondilitei. teste specifice de corelaţie pentru variabile cantitative cât şi pentru variabile calitative dintre care putem menţiona Pearson. Datele analizate au fost comparate cu cele obținute de la un lot martor compus din 35 de bărbați internați pentru alte afecțiuni reumatismare non-inflamatorii. acolo unde este cazul și evaluarea eficienței terapiei antiosteoporotice la 2 ani.2. medicaţie antiosteoporotică). Kendall tau. dintre care putem aminti teste de compararea valorilor medii a unui parametru corespunzător mai multor loturi de date dintre care testul ANOVA. Pentru aceasta. asociază pierderea de masă osoasă și riscul crescut de fractură. MATERIAL ȘI METODĂ Am realizat un studiu prospectiv pe un număr de 35 de bărbaţi internaţi consecutiv în clinica Reumatologie și Recuperare medicală cu diagnosticul de SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ (SA) în perioada ianuarie 2006 –ianuarie 2007. Spjotvol/Stoline. în vederea înstituirii tratamentului. similari ca medie de vârstă. Mantel-Haenszel.1. am organizat lucrarea sub forma a 3 studii. STUDIUL 1 – PIERDEREA DE MASĂ OSOASĂ LA PACIENȚII CU SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ Spondilita anchilozantă este o boala paradoxală. pentru a aprecia care sunt cele mai eficiente scheme terapeutice pentru diferite stadii evolutive. 1. S-a urmărit în principal evaluarea eficienței terapeutice. anticonvulsivante.OBIECTIVE Lucrarea de față a avut ca prim obiectiv evidențierea datelor clinice și paraclinice. În primul studiu am pus accent pe evaluarea densității minerale osoase și al markerilor de turnover osos la pacienții cu spondilită anchilozantă. hipertiroidism. am considerat necesară aprecierea acestui fenomen și pentru pacienții noștri. Spearman. Toţi pacienţii din lotul A au primit tratament cu AINS şi/sau DMARDS (dintre antiinflamatoarele non-steroidiene. Fisher. precum și a paramentrilor specifici de boală la un lot de pacienți aflați în evidența Clinicii Reumatologie. prin reevaluare la 2 ani. ANALIZA STATISTICĂ . În cadrul studiului s-au aplicat teste specifice diverselor tipuri de date analizate. dedicat cercetării medicale. a evaluat evoluția sub diferite forme de tratament medicamentos și balnefizica-kinetic. Gamma. Au fost excluşi din studiu pacienţii care asociau alte patologii cu implicarea metabolismului osos (boli renale sau hepatice. In studiul al doilea am urmărit evaluarea eficienței introducerii metodei Pilates în tratamentul recuperator al pacienților cu spondilită anchilozantă și coxită unilaterală peperioada spitalizării. hipogonadism. 1. Scheffé. Chi – pătrat (2). efectuat pe un număr mai mare de pacienți. pentru a urmări evoluția acestora în dimanică. cât și al kinetoterapiei. Toţi pacienţii spondilitici introduşi în studiu au îndeplinit criteriile New York modificate pentru SA (1984). Spitalul Clinic de Recuperare Iași. tiroxina. hiperparatiroidism. boală Paget) sau care urmau tratament cu droguri ce pot influenţa mineralizarea osoasă (corticosteroizi. pentru a aprecia importanța acesteia. Al treilea studiu. atât din punct de vedere al tratamentului medicamentos. OBIECTIVELE STUDIULUI Studiul de față își propune evaluarea densității minerale osoase a pacienților cu spondilită anchilozantă. care deși este caracterizată prin neoformarea de os la locurile afectate de inflamația cronică.pentru prelucrarea statistică a datelor am folosit programul SPSS 17.

În privința medicamentelor modificatoare de boală. Fig. Expansiunea toracică a înregistrat valori mai mici la pacienții cu C. tragus-acromion și menton acromion. ponderea fumătorilor a fost de 51. Kuskal-Wallis-H(1. 1. Cea mai frecventă combinație a fost reprezentată de cazurile cu afectare axială. semnificativ față de lotul martor. REZULTATE Vârsta medie a pacienților a fost de 40.41% dintre pacienți prezentau afectare extraaxială și 88.1) au evidențiat limitatea mobilității axiale pe toate planurile de mișcare.0000 10 9 7.57% afectare axială.fibrinogen) prezentau valori medii mult crescute față de lotul martor.CRP.71% Mobilitatea coloanei vertebrale. p = 0. p = 0. avansată.86%. pentru o mai bună omogenitate a lotului. indicele cirtometric si Schober (Fig.94 ani. Pacienții au fost evaluați la prima vizită și reevaluați după 2 ani de tratament. 14. tenoxicam. 45.2364.73 8 7 Indicele SCHOBER 6 5 4 3 2 1 0 studiu LOT martor Mean Mean±SE Mean±SD 1.71% studii superioare.29% dintre pacienți aveau și determinări extraarticulare.2765. administrată în doză de încărcare. notată prin indicele menton stern.60 Fig 1 Valorile medii ale indicelui Schöber vs.71%) Markerii de inflamație urmăriți (VSH. Categ.65) = 48.cele selective si specifice COX 2. piroxicam.3.43%. iar a consumatorilor de alcool de 65. Durata medie a bolii a fost de 9. indicele occiput-perete. Box & Whisker Plot: Indicele SCHOBER F(1. cu variații între 0 (diagnostic inițial) și 25 ani Antecedentele personale patologice au fost identificate în lotul de studiu la 42. fără determinări extraaxiale și extraarticulare (45. De menționat că nici unul dintre pacienții selectați nu se afla în tratament cu agent anti-TNF α. până la 2-3 g/zi. de exemplu meloxicam. tratamentul pacienților cu afectare extraaxială a constat în Sulfalasazină. lot de studiu 37.S.71% dintre pacienți având studii liceale și doar 25.91 ani.43% dintre acestia au fost din mediul urban.63) = 256. respectiv celecoxib. 51.2 Distribuţia cazurilor în funcţie de valorile VSH 8 . etoricoxib.0000.

70) = 1. nu s-au înregistrat diferențe cu semnificație statistică între valorile VSH.8 -1.4.5 Valorile medii ale scorului T lombar în funcție de stadiul SA 9 .7806.0 -3.2 -2.4 Distribuţia cazurilor în funcţie de valorile scorului T lombar Există o asociere semnificativă între gradul de severitate al spondilitei anchilozante şi evaluarea în funcţie de scorul T lombar.6 -0.3) Fig.0 -2.2 SA usoara stadiul SA SA severa Mean Mean±SE Mean±SD -2.6 -1.Din punct de vedere al stadiilor evolutive.91 Fig.5) Categ. p = 0. CRP și fibrinogenului.3.734.04±1DS.4 scor T lombar -1.0 -1.8 -3. p = 0.3 Repartiţia valorilor medii ale VSH în funcţie de gradul de severitate al SA Valoarea medie a scorului T lombar în spondilita anchilozantă a fost de -2. (Fig.4) Fig.4 -2.1821 -0.2 -1. iar 25% dintre aceştia au prezentat valori mai mici de -2.22 -1.8 -2. (Fig. Kruskal-Wallis-H(1. atingându-se în lotul de studiu valori minime de -3.7.6 -2.(Fig. 50% dintre pacienţi au prezentat valori ale scorului T lombar peste -2. Box & Whisker Plot: scor T lombar scor T lomabar: F(1.1923.5 şi maxime de -0.68) = 1.

6 SA usoara stadiul SA SA severa Mean Mean±SE Mean±SD -2.6.8 -3. 50% dintre pacienţi au prezentat valori ale scorului T șold sub -2. Kruskal-Wallis-H(1.70) = 1.8 -1. există o corelaţie directă semnificativă între markerii de inflamaţie şi markeri de turnover osos.8 scor T sold -2.3. (Tabelul 1) 10 . deși prezintă valori crescute la pacienții spondilitici.3 şi maxime de -0.33±1. (Fig. p = 0.4 -1.2 -3.7) Categ.2336 -0.9.0 -1. Box & Whisker Plot: scor T sold F(1. în timp ce restul de 40% este împărțit simetric între cazurile cu osteopenie și cele cu densitate osoasă normală.3643.0 -3.06DS. p = 0.46 -2.834.23 Fig.2 -1.7 Valorile medii ale scorului T șold în funcție de stadiul SA Există o corelaţie semnificativă directe între toţi markerii de inflamaţie şi scorul T atât lombar cât şi scorul T șold Valorile CTX și osteocalcinei nu diferă semnificativ în funcţie de stadiul spondilitei anchilozante.6 -2.0 -2.6 Distribuţia cazurilor în funcţie de valorile scorului T șold Valorile scorului T șold nu diferă semnificativ în funcţie de stadiul spondilitei anchilozante.6 -1.4 -2. iar 25% dintre aceştia au prezentat valori mai mici de -2. comparativ cu val orile normale. atingându-se în lotul de studiu valori minime de -4.2 -2.6) Fig.Valoarea medie a scorului T șold în spondilita anchilozantă a fost de -2.68) = 0.4189.4 -3. (Fig. Totuși. Majoritatea pacienților au valori ale scorului T corespunzătoare osteoporozei.

65±13.50 0.00 32.7 0.27 0.00 0. tratament 0. CTX CRP vs. 95%CI).04 DS la -0. iar 74.05 Values 40 37.5 0.16 25. CTX Fibrinogen vs.8 0. în final un singur caz mai avea valori ale scorului T care să îl încadreze în acest diagnostic. de la o medie de -2. iar valoarea osteocalcinei în primul rând datorită administrării de calciu și apoi grație antiresorbtivelor.59 0.94 0. Statusul funcţional exprimat prin BASFI s-a corelat cu activitatea bolii (BASDAI).0 Fiziokinetoterapie Antiresorbtiv AINS+DMARDS Balneoterapie Calciu+D3 Kinetoterapie TRATAMENT CTX CTX_2_ani 0.Tabelul 1 Rezultatul testului de corelaţie Pearson a markerilor de inflamaţie în funcție de valorile CTX r (coeficient de corelaţie) (95% interval de p Pearson confidenţă) VSH vs. Valorile HAQdi nu diferă semnificativ în funcţie de stadiul spondilitei anchilozante (F=3.92 Values 46.67 38. Din cele 17 cazuri inițiale care prezentau osteoporoză.29% din cazuri prezentau valori normale ale osteodensitometriei.36 0.67 0.53±0.83±0.33 0. în special sub influența tratamentului antiresorbtiv. Acest lucru se datorează în primul rând tratamentului antiresorbtiv și apoi tratamentului cu calciu și AINS+DMARDS. BASFI şi HAQ s-au dovedit instrumente utile pentru aprecierea statusului clinico-funcţional al pacientului spondilitic.6 0. Valorile medii ale durerii lombosacrate evaluate pe scala vizuală analogă VAS au fost de 57. dar mai ales cu calitatea vieţii acestor pacienţi (HAQ).74DS în formele severe.Valorile VAS nu diferă semnificativ în funcţie de stadiul spondilitei anchilozante.5452 0.00 Prezența sindesmofitelor a fost semnalată la 45.52 29. Analiza multivariată relevă faptul că CRP-ul. S-au constatat diferențe semnificative statistic între valorile BASFI și BASDAI la pacienții cu SA ușoară și severă Valorile medii ale HAQdi au fost de 1.23 0.52 34.49DS în cazul formelor uşoare de SA şi de 1.50 50 39. Plot of Means and Conf.3 0. cu deosebirea că în acset caz 4 dintre pacienți aveau rezultate ale scorului T ce relevau osteoporoză.23 37.68 35.62. tratament 70 60 50.00%) CTX vs.41 38.58 0.0610. 11 .71% din cazuri.48 0.00%) OC vs. Intervals (95. Intervals (95. CTX 0. 8 Valorile medii ale CTX și OC înainte și după tratament Scorul T lombar a avut o evoluție favorabilă sub tratament.4 30 20 10 0 Fiziokinetoterapie Antiresorbtiv AINS+DMARDS Balneoterapie Calciu+3 Kinetoterapie TRATAMENT OC OC_2_ani Fig. Rezultate asemănătoare au fost obținute și în legătură cu evaluarea stării generale de sănătate (GH). fibrinogenul şi scorul T șold determină o modificare importantă a scorului BASDAI Studiul relevă faptul că valorile CTX au scăzut la 2 ani de tratament.00 0. p==0.6353 0.42DS în cazul formelor uşoare de SA şi de 60.49 0.1 0.53 Plot of Means and Conf. într-un număr mai mare în stadiile avansate de boală Chestionarele BASDAI.93±10.3DS în formele severe.82 DS. Rezultate similare s-au obținut și în privința scorului T la nivelul șoldului.2 0.5767 0.40 0.

OBIECTIVELE STUDIULUI: Studiul de față a urmărit evaluarea eficienței introducerea metodei Pilates în tratamentul recuperator al pacienților cu spondilită anchilozantă și coxită unilaterală. dat în special de prezența kinetoterapiei în programul terapeutic. 2. menținerea funcționalității și reeducarea funcțională a articulațiilor interesate are o importanță fundamentală pentru prevenirea. metodele și tehnicile kinetice sunt cele care asigură funcționalitatea optimă. luând în vedere aspectele clinice și biologice. în cazul pacienților spondilitici.2. întârzierea și corijarea deformărilor articulare. fiind însă influențată în principal de caracterul inflamator al bolii. De asemenea. Rezultatele atrag atenția asupra faptului că pierderea de masă osoasă este o realitate cu care se confruntă majoritatea pacienților spondilitici. Deși medicația contribuie la menținerea/refacerea amplitudinii de mișcare prin starea de indoloritate și controlul procesului inflamator.ianuarie 2011. Sindromul inflamator a fost de asemenea influențat de tratament. ar trebui să înclinăm spre a efectua mai degrabă DXA la nivelul șoldului. 2. datorită prezenței sindesmofitelor. evaluată pe scala analogă vizuală relevă de asemenea rezultate favorabile. este deja comun acceptat faptul că puși în fața unui alstfel de pacient. corectă a segmentelor corpului la pacientul cu spondilită anchilozantă. internați în Clinica de Reumatologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iași în perioada ianuarie 2010 .Fig. în special de terapia antiinflamatorie și modificatoare de boală. cu condiția ca aceasta să nu 12 . prin analiza parametrilor de mobilitate și a indicatorilor de evaluare a bolii atât din punct de vedere funcțional cât și al activității acesteia.9 Valorile medii ale scorului T înainte și după tratament Acest lucru poate fi explicat prin faptul că osteodensitometria la nivelul coloanei lombare. Balneoterapia și administratea preparatelor pe bază de calciu par să influențeze și ele aprecierea de către pacient a simptomatologiei algice. În paralel au evoluat sub control clinic și funcțional un numar de 30 pacienți (lot martor) care s-au prezentat pentru patologie reumatismală alta decât spondilita anchilozantă. însă în mai mică măsură. prin kinetoterapia respiratorie este posibilă menținerea funcției respiratorii cu prevenirea decompensării ventilatorii. dacă tratametnul medicamentos este absolut necesar. am urmărit aprecierea îmbunătățirii calității vieții la acest tip de pacienți. ce poate apărea în orice stadiu. poate da uneori rezultate fals crescute. STUDIUL 2 – STUDIU ASUPRA EFICIENȚEI INTEGRĂRII METODEI PILATES ÎN CADRUL PROGRAMULUI KINETIC LA PACIENȚII CU SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ ȘI COXITĂ UNILATERALĂ Kinetoterapia este esențială la pacientul cu spondilită anchilozantă. De aceea. posturare și ale aliniamentului. Durerea lombosacrată. MATERIAL ȘI METODĂ Am realizat un studiu prospectiv pe un număr de 40 pacienți cu diagnosticul de spondilită anchilozantă și coxită unilaterală.1. De asemenea.

10 Împărțirea pacienților în loturi de studiu Am elaborat o fișă de evaluare a pacienților spondilitici încluși în lotul de studiu.11) 13 .lotul Pilates (care a efectuat ca program kinetic exerciții preluate din metoda Pilates) și lotul kinetoterapie (care a efectuat programul kinetic uzual folosit pentru tratamentul spondilitei anchilozante). pentru o mai bună omogenitate a loturilor studiate. pacienții obezi. pacienți care aveau deja un program kinetic la domiciliu și pacienți aflați sub terapie biologică. pacienții care prezentau patologii care contraindicau efortul fizic susținut. care nu a degenerat spre coxartroză secundară.Lotul de studiu a fost impărțit în două loturi egale numeric și similare din punct de vedere al parametrilor demografici și de apreciere a bolii . în studiu au fost incluși doar pacienţi diagnosticaţi cu spondilită anchilozantă în stadiul I sau II. Criterii de excludere:  Stadii avansate de boală (stadiile III și IV de sacroiliită. coxartroza. am preferat studiul afectării incipiente. cu sacroiliită în stadiul I și II. fișă care a fost completată atât la internare. NACF etc)  Pacienți care urmau deja un program kinetic la domiciliu (pentru o bună omogenitate a lotului în privința aderenței la programul kinetic nou introdus)  Pacienţi aflaţi în terapie biologică Astfel. sindroame de tunel carpian etc).influențeze mobilitatea axială și a șoldului (ex. cu un indice de masă corporală în limite normale. care nu executaseră până la momentul zero al studiului kinetoterapie. când degradarea posturală și a mobilității axiale nu este sever compromisă. am preferat să ne referim la coxita unilaterală. cu mobilitate axială sever limitată i. i. De asemenea.(Fig 10) Fig. din aceleași considerente.(Fig. fără patologii asociate semnificative şi care prezentau coxită unilaterală. cât și după 10 zile de tratament. boli cronice consumptive. displazii congenitale de șold. Am exclus din studiu pacienții care prezentau alte afecțiuni articulare care ar putea modifica rezultatele unui program adaptat pentru spondilită. Periartrite scapulo-humerale. tenosinovite. Pacienții incluși în studiu au fost diagnosticați cu spondilită anchilozantă conform criteriilor New York modificate. obezitatea etc)  Patologii asociate care limitează mobilitatea axială și în articulația coxofemurală (patologie discovertebrală. afecțiuni inflamatorii acute. Schober < 1 cm. Având în vedere că majoritatea exerciţiilor studiate se executau la saltea sau în ortostatism cu sprijin pe piciorul sănătos. în vederea aprecierii beneficiilor tratamentului kinetic precoce. în privința coxitei. degete-sol > 20 cm și/sau coxartroza secundară)  Patologii care contraindică sau limitează capacitatea individuală de efort (aici am luat în calcul în principal patologia cardio-pulmonară.

1 ori mai mare (RR=2. neînregistrând diferențe cu semnificație statistică. r=-0. (Fig 12) 14 . Evaluând mobilitatea axială și la nivelul șoldului. p=0. în timp ce în cadrul subloturilor (Pilates și Kinetoterapie) valorile medii reflectând mobilitatea au fost apropiate.atacuri uveită/an AHC _______ EVALUARE ASAS 20/50 (ameliorare cu 20% / 50% şi amelioarea cu cel puţin 10 unităţi pe o scală 0-100 în cel puţin 3 din următoarele domenii): Durerea (VAS) Afectarea periferică RM (durată. s-a constatat o diferență semnificativă între valorile obținute pentru lotul martor comparativ cu lotul de studiu. pentru început.20). prin determinarea parametrilor demografici s-a putut aprecia lipsa diferențelor semnificative statistic din punct de vedere al parametrilor demografici între lotul de studiu și lotul martor (vârstă. astfel. REZULTATE Analiza statistică efectuată permite compararea principalilor parametric evaluați. sex. Riscul calculat în cazul fumătorilor indică un raport de şansă de 1.805.NFO. iar prospectiv s-a evidenţiat un risc de 1.3. 95%CI). În acelaşi context al analizei neparametrice. mediu de proveniență. Rezultatele au demonstrat absenţa unei asocieri semnificative (χ2=0.11 Fișa de evaluare a pacienților cu spondilită anchilozantă 2.48) pentru prezenţa coxitei în spondilita anchilozantă la fumători. intensitate) NAD Afectarea funcţională (BASFI) NAT VSH CRP Entezita Mobilitate spinală Expansiune toracică Indice Schober IOP IMS ITA Flexie laterală _ Index-sol _ Oboseală (VAS) Evaluare globală a pacientului (VAS) BASDAI IMA____ GH pacient BASFI Fig.00. IMC). încât.: NUME/PRENUME Sacroilită (stadiu) Debutul bolii (ani)  axială  periferică  mixtă APP TRATAMENT Vârstă Sex  M /  Mediu de provenienţă_________ HLA B27 Afectare extraarticulară Nr.18 ori mai mare (OR=3. prin realizarea tabelului de contingenţă s-a evaluat influenţa consumului de alcool asupra prezenţei spondilitei anchilozante asociată cu coxita.000.

15 . De asemenea.00%) VAS(GH) 70 65 60 56.20 I-E 5.6643.70) = 54. cu valori mai favorabile pentru pacienții care au efectuat exerciții preluate din metoda Pilates.60 6 5. 12 Valorile medii ale indicelui Schober și inspir-expir în subloturile de pacienți spondilitici comparativ cu lotul martor Probele biologice utile în aprecierea sindromului inflamator au oferit date importante.75 mm/h.00 45 40 39. au fost utilizaţi indicii BASDAI.7602.0049.10 6 5 4 2. Totuși. Analizând valorile CRP se remarcă faptul că acestea sau situat între 0.75±10.21 și 5. cu o medie de 1.00001. p = 0.25 4 3 Mean Mean±SE Mean±SD 0 Pilates Kinetoterapie LOT Martor 2 Pilates Kinetoterapie LOT Martor Mean Mean±SE Mean±SD Fig. nu s-au înregistrat diferența semnificative statistic între cele două subloturi (Pilates si Kinetoterapie). Kruskal-Wallis-H(2. p=0.67) = 184.70) = 8.50 35 Pilates 30 initial dupa 10 zile Kinetoterapie Fig. p = 0. majoritatea pacienților din lotul de studiu prezentând valori crescute ale markerilor de inflamație. la internare și după 10 zile de tratament diferențiat De asemenea.0112 8 10 8.13 Valorile medii ale VAS în cele două subloturi. BASFI şi chestionarul HAQ adaptat pentru evaluarea statusului clinico-funcţional şi a calităţii vieţii la pacienţii cu spondilită anchilozantă înaite de începerea terapiei şi ulterior după 10 zile de kinetoterapie diferențiată. Box & Whisker Plot: I-E I-E: F(2.78 55 57. luându-se în considerare două aspecte: durerea lombosacrată (VAS) şi starea generală de sănătate apreciată de către pacient (GH). 13) Plot of Means and Conf. KW-H(2.0000 12 Categ. 95%CI) de la 57.40 8 Schober 7 6. valorile medii ale GH și ale BASDAI și BASFI au scăzut în ambele subloturi.42DS la 38.67) = 5.20.5DS după 10 zile de tratament diferențiat (Fig. Valorile medii ale VAS au scăzut semnificativ (F=22.15 2 3.76 mg/dl. p = 0.75 Values 50 46. p = 0.0000.1922.Categ. În lotul studiat pacienţii au prezentat valori ale VSH între 5 și 54 mm/h. Durerea lombosacrată a fost evaluată pe o scală vizual analogă (VAS).25±15. Intervals (95.976.92. Box & Whisker Plot: Indice Schober Schober: F(2. cu o medie de 25.

35 Values Values 80.48DS la 0.20 67.69.8 0.Valorile medii ale HAQ au scăzut semnificativ (F=173.86 1. (Fig. mai crescută în lotul care a efectuat Pilates.0 0.2 1.68 0.75 26 24 22 20 18 16 14 Pilates 12 initial dupa 10 zile Kinetoterapie 28 42 46 44 Plot of Means and Conf.4 initial dupa 10 zile Kinetoterapie 0.6 Pilates 0.65 Values 16 . Intervals (95.50 32 30 Pilates initial dupa 10 zile Kinetoterapie 39.17DS după 10 zile de terapie Pilates.14.15) Plot of Means and Conf. Intervals (95.35 68.4 1.25 Plot of Means and Conf.00%) ROTATIE INTERNA 30 28 25.0 1.84 10. p<<0.8 1.00%) FLEXIE 105 100 95 90 85 89.73 1.6 Values 1.37 24.00%) HAQdi 2.21 33.75 16.00%) ROTATIE EXTERNA 41. Intervals (95.67±0. Valorile sunt comparabile cu cele obținute pentru lotul care a efectuat kinetoterapie clasică.4 2. trebuie subliniată ameliorarea îmbucurătoare a mobilităţii.86±0.50 10.01. Rezultatele finale după 10 zile de tratament prin metoda Pilates au fost comparate cu rezultatele evaluării înainte de tratament. Valorile medii ale HAQ la internare și după 10 zile de tratament în cele două subloturi În privinţa mişcărilor efectuate din articulaţia coxo-femurală afectată.69 Fig. pe toate planurile de mişcare.24 80 75 70 65 60 Pilates 55 initial dupa 10 zile Kinetoterapie 16 14 12 16. (Fig. 95%CI) de la 1.25 Values 16. Intervals (95.14) Plot of Means and Conf. Intervals (95.2 2.10 10 8 Pilates 6 initial dupa 10 zile Kinetoterapie Plot of Means and Conf.00%) EXTENSIE 26 24 22 20 18 21.00 40 38 36 34 33.

Intervals (95.75 20 18 16. prezintă şanse crescute de a prezenta o evoluţie favorabilă.45834 2.05 t-Value (for Coefficient. (Fig 16) Pareto Chart of t-Values for Coefficients. Intervals (95.783349 VAS(GH) 0.00%) ADDUCTIE 26.Plot of Means and Conf. Analiza multivariată a avut în vedere cele mai importante aspecte privind atât elemente clinice şi paraclinice cât şi o serie de indici ce evaluează calitatea vieţii pacientului.40751 3. 15 Evaluarea mobilității șoldului afectat de coxită în cele două subloturi de studiu.06701 2.35613 2. înainte și după tratament Analiza post-hoc privind ameliorarea mobilității pe toate direcțiile de mișcare ilustrează faptul că deși inițial ambele subloturi aveau valori medii asemănătoare ale adducției șoldului afectat de coxită după 10 zile de tratament.16 Valoare absolută a statisticii “t” în evaluarea analizei multivariate Pe baza rezultatelor putem aprecia faptul că vârsta înaintată.00 22 21.25 Fig. cu o ameliorare mai importantă pentru pacienții care au efectuat exerciții preluate din metoda Pilates.0965 2.769077 3.02888 1.06605 p=.00%) ABDUCTIE 48 46 44 42. s-a ținut seama de ameliorarea mobilităţii.25 42 24 26 30 28 Plot of Means and Conf. cât şi percepţia pacienţilor despre afecţiunea de care suferă. valorile ridicate ale VSH şi prezenţa antecedentelor personale patologice au un efect negativ asupra evoluţiei bolii.31 40 Values 39. Evoluţia favorabilă a avut în vedere atât indicatorii obiectivi privind mobilitatea. În privinţa mişcărilor efectuate din articulaţia coxo-femurală afectată.776354 2. Astfel. 17 .00 32. df=29 Variable: Evolutie favorabila dupa 10 zile de tratament Pilates Sigma-restricted parameterization Varsta APP Durata bolii BASDAI VSH Stadiul evolutiv Schober VAS I-E 1.75 16 14 12 10 initial dupa 10 zile grup 1 grup 2 16. cu mobilitate discret limitată şi cu sindrom inflamator moderat (VSH 20-40). pe toate planurile de mişcare. S-au avut în vedere şi markerii de inflamaţie repetaţi la externare.56 Values 38 36 34 32 30 28 Pilates 26 initial dupa 10 zile Kinetoterapie 33. vechimea mare a bolii. cu boala recentă. s-au obținut rezultate semnificativ mai bune în cadrul ambelor subloturi.Absolute Value) Fig. rezultatele au evidenţiat profilul pacientului ce răspunde bine la aceasta metoda de tratament: pacient tânăr.

2. Mai puțin de jumătate dintre aceștia prezentau antecedente personale patologice semnificative sau consumau alcool/tutun. în perioada 2007 -2010 urmăriţi până la doi ani de la inițierea tratamentului şi evaluaţi periodic la 6 luni. Am exclus din studiu pacienții care asociau patologii maligne. în care am notat. în condițiile respectării unor vizite medicale periodice. Am urmărit evoluția principalilor parametri avizați. Baza de date a inclus 157 de pacienți. boala poate avansa rapid spre anchiloză ireversibilă. pentru a aprecia evoluția acestora în timp. 1 an şi 2 ani. intervenția terapeutică precoce este crucială. în diverse stadii evolutive. 3. boli cronice în stadiu avansat. sau care anunțau faptul că nu se vor putea prezenta la următoarea vizită (este vorba în special despre persoanele stabilite în străinătate). să se mențină sau chiar să se îmbunătățească.1. BASFI. A predominat tipul de afectare axială. care s-au adresat Clinicii de Reumatologie a Spitalului Clinic de Recuperare din Iași. cu evoluție progresivă spre degrad are posturală și funcțională. Principalul criteriu de includere în studiu a fost reprezentat de îndeplinirea criteriilor York modificate pentru diagnosticul spondilitei anchilozante. Datele demografice sunt redate în tabelul nr. Evaluarea pacienților a inclus toți parametri incluși în fișa elaborată pentru examinarea pacienților spondilitici. adică inițial. Ideea de la care s-a pornit în demararea acestui studiu a fost convingerea că în condițiile respectării unui program recuperator. HAQ. 3. spondilita poate fi manageriată astfel încât calitatea vieții pacienților în cauză să nu se degradeze. OBIECTIVE Studiul de față își propune evaluarea unui lot de pacienți care suferă de spondilită anchilozantă. Această fișă a fost completată la fiecare vizită. durerea. precum și îndeplinirea criteriilor de remisie parțială ASAS 20 și ASAS 40. axial și periferic. pentru fiecare pacient în parte. starea generală de sănătate) și a mobilității axiale și a șoldului. cu impact semnificativ asupra calității vieții. la 6 luni. Se demonstrează o predominanță a sexului masculin în cadrul pacienților evaluați.2. astfel încât. Netratată. ci dimpotrivă.  18 . cu o pondere aproape egală între mediul de proveniență rural și urban. Am elaborat o fișă de examinare pentru evaluarea pacienților cu spondilită anchilozantă.STUDIUL III – STUDIU PROSPECTIV PENTRU APRECIEREA EVOLUȚIEI PE DURATA A 2 ANI A UNUI LOT DE PACIENȚI CU SPONDILITĂ ANCHILOZANTĂ Spondilita anchilozantă este o afecțiune cronică. la 1 an și la 2 ani . dintre care 111 s-au prezentat la toate vizitele de monitorizare. aproximativ jumătate din pacienți având studii liceale. iar evaluarea eficienței terapeutice la 2 ani a inclus reeanalizarea tuturor parametrilor de evaluare a bolii (BASDAI. urmat de cel mixt. MATERIAL ȘI METODĂ Am realizat un studiu prospectiv pe un număr de 111 pacienţi internați consecutiv în clinica de Reumatologie și a Spitalului de Recuperare Iași. principalii parametri mentionati.

19DS).39% /12. trebuie avut în vedere faptul că un număr de pacienți se aflau la primul consult medical. tratamentul fiind individualizat fiecărui caz în parte. ceea ce corespunde vârstei medii a pacienților la momentul primei vizite (36.65% (n=54) 44.Tabelul 2. este posibil să fie făcută la momente diferite de timp (ex – începerea terapiei biologice după 3 luni de la prima vizită).82%/48.8±1. În legătură cu indicele de masă corporală al pacienților avuți î n studiu.69 ani±13. vărstei de debut a bolii. 17 Aspecte demografice în lotul de studiu Pe parcursul celor doi ani de tratament. o altă parte destul de mare de pacienți relatând faptul că simptomatologia a debutat cu un număr de ani înaintea momentului diagnosticului. Este evident faptul că o combinație unică de tratament medicamentos și recuperator pentru spondilită nu există.14% (n=49) 87. Totuși. se poate afirma că acesta se situează în limite normale. vârsta reală a debutului bolii și implicit durata acesteia rămân variabile ce depind de momentul diagnosticării corecte.27% (n=78) 50. cu o durată medie a bolii de circa 10 ani.3. Fig. un bilanţ global al tipului de tratament administrat pacienţilor din lotul de studiu este reprezentat în tabelul următor. de unde reiese și întreaga pleiadă de scheme terapeutice.96% (n=51) 48. Asocierea tratamentelor reprezentată în tabelul 3.81DSâ Figura 17 ilustrează valorile medii ale vârstei. Aspecte demografice în lotul de studiu DATE DEMOGRAFICE N=111 Sex (masculin %) Mediu de proveniență (urban %) Studii (primare/liceale/superioare %) APP (%) Fumat (%) Alcool (%) Tip afectare (axială/mixtă) 70. duratei bolii și IMC. cu o medie de 21. astfel încât. dintre care le vom alege pe cele care s-au dovedit a fi mai frecvent uzitate. 19 .61% (97/14) Vârsta de debut a bolii s-a situat în jurul a 26 ani.45% (n=56) 19.53% 45.65%/31.

am încadrat sub acest termen pacienții care au declarat că au efectuat cel putin 3 zile pe săptămână un program de minim 30 de minute conținând exerciții fizice dintre cele învățate în spital. 20 .5%).32%).Terapie biologică + kinetoterapie la domiciliu AINS ≥5 .15%) fiind urmată de kinetoterapie (24.18 Principalele scheme terapeutice utilizate pentru tratamentul spondilitei anchilozante Toţi pacienţii lotului studiat. Bineînțeles că toți pacienții au beneficiat de kinetoterapie specifică în cadrul internărilor intraspitalicești. 53.așa cum este reprezentat în figura nr. 1.15% din pacienți au beneficiat de terapie biologică pe toată perioada studiului. kinetoterapie asociată cu (11. Cel mai frecvent tip de terapie a fost asocierea terapiei biologice cu kinetoterapie (53. Nu am putut standardiza un astfel de program.AINS (<3 zile/săptămână)+ kinetoterapie la domiciliu BI + AINS .71%) şi terapia biologică asociată cu kinetoterapie şi corticoterapie (4. sau mai mult de 5 zile pe săptămână şi balneofiziokinetoterapie (1 an. Însă practicarea kinetoterapiei la domiciliu a fost cea care a făcut diferența – astfel.31%) nu au avut asociată pe perioada studiată nici un alt tip de terapie decât antiinflamatoare nesteroidiene administrate 5 zile pe săptămână. Doar 7 cazuri (6. Principalele scheme terapeutice adoptate pe perioada studiului au fost următoarele: AINS 3-5 + K . datorită diferențelor individuale.5ani sau 2 ani).18.AINS (3-5 zile/săptămână) + kinetoterapie la domiciliu AINS <3+ K . 3-5 zile pe săptămână.AINS (≥5z/săpt) Fig. administrate fie mai puțin de 3 zile/săptămână.Terapie biologică + AINS BI+K . pe lângă tratamentul prezentat anterior au avut asociat antiinflamatoare nesteroidiene AINS.

21 . kinetoterapie la domiciliu (21.9%) şi a celor cu kinetoterapie (31.42. iar ca variabilă dependentă indicele Schöber relevă faptul că factorul predictiv semnificativ al evoluţiei favorabile a indicelui Schöber din punct de vedere al tratamentului a fost kinetoterapia (r= -0.4% din cazuri au avut iniţiat doar corticoterapie. La un an şi doi ani tipul de terapie se menţine similar celui stabilit la 6 luni.91%) şi doar 5.3%). În urma evaluării mobilității cervicale. Dintre cazurile ce au urmat kinetoterapie la domiciliu şi cu afectare severă (40. AINS administrate mai mult de 5 zile/săptămână şi kinetoterapie la domiciliu.01) frecvenţa cazurilor ce au asociată terapie biologică şi kinetoterapie (55.7%). p<<0. Au fost întâlnite 5 cazuri cu afectare severă şi care deşi urmau terapie biologică asociată cu kinetoterapie la domiciliu şi corticoterapie afectarea rotaţiei cervicale nu s-a ameliorat. Evaluarea VSH-ului a evidenţiat o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi AINS.9%). p<<0. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii ale valorii VSH-ului.2% cazuri ce prezentau iniţial afectare severă şi care urmau terapie biologică asociată cu kinetoterapie după 6 luni au rămas doar 10. dintre terapiile cele mai eficiente se remarcă terapia biologică asociată cu kinetoterapia la domiciliu şi kinetoterapia la domiciliu. 95%CI). Limitarea mobilității coloanei lombare apreciată cu ajutorul testului Schöber modificat. aspect demonstrat prin faptul că din 32. terapie biologică asociată cu kinetoterapie la domiciliu (11. Analiza multivariată ce a avut în vedere ca variabile independente tipul tratamentului: terapie biologică. doar terapie biologică (9.5%) şi scade semnificativ frecvenţa cazurilor ce au utilizat doar AINS (6.038.5% mai prezentau afectare severă. După 6 luni creşte semnificativ (χ2=189.01.7%) după 6 luni doar 18.6%).19 Terapia spondilitei anchilozante în perioada analizată în dinamică Analiza în dinamică a terapiei a evidenţiat faptul că în general pacienţii au început cu AINS (46.Fig.2%.

43859.01.01.6 1. (Fig 22) 22 .5 3. p = 0. tip tratament Valorile VSH-ului au scăzut semnificativ (F=30.92) = 30.Plot of Means and Conf.5721.3 0. 95%CI). Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii ale valorii CRP -ului.000 12 10.4 1. Valorile medii ale VSH-ului vs. p<<0.4 1. 21 Valorile medii ale CRP vs.0 25.43. Intervals (95. Evaluarea CRP-ului a evidenţiat o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi AINS.5 10 8 Values 6 3. p = 0. Aspectele sunt similare celor întâlnite în cazul VSH-ului.1 13 13.1 1. p<<0. Intervals (95.6 -2 initial 6 luni 1 an 2 ani MOMENT 0.20.VSH F(1.92) = 21.38.2449. şi terapia biologică (r= -0. 95%CI).9 0. Plot of Means and Conf. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii privind indicele BASDAI.00%) .5 BI+K AINS(<3z)+K BI+AINS AINS(3-5z)+K AINS(5z) 4 2 0 Fig.(Fig 20) Factorul predictiv semnificativ al evoluţiei favorabile a valorilor VSH din punct de vedere al tratamentului a fost consumul crescut de AINS (r= 0.5 25 23.5 0. p<<0. De asemenea au fost constatate scăderi semnificative ale VSH-ului în cazul consumului moderat de AINS asociat cu kinetoterapie.5 9 16. tipul de tratament Evaluarea indicilor BASDAI și BASFI au evidenţiat o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu medicație biologică asociat cu kinetoterapie şi AINS.9 BI+K AINS<3z+K BI+AINS AINS(3-5z)+K AINS(5z) Fig.000 60 55 50 45 40 Values VSH 54 35 30 25 20 15 10 5 0 initial 6 luni 1 an 2 ani MOMENT 9.00%) CRP F(1.6 10.4 28.01) în cazul pacienţilor ce au urmat terapie biologică asociată cu AINS.6 2.2 16.

440) = 65.50 6.22.444) = 22.7723.43 6.440) = 97.70 6.2% dintre cazurile cu valorile scorului pentru oboseală îmbunătăţit sunt explicate de kinetoteraie.25 BI+K AINS<3z+K BI+AINS initial 6 luni MOMENT 1 an 2 ani AINS(3-5z)+K AINS(5z) 4 3. Valorile medii ale BASDAI și BASFI vs. p = 0.Plot of Means and Conf.8 6 5 5 5.88 3.61 5.05 4.15 BI+K AINS(<3z)+K BI+AINS AINS(3-5z)+K AINS(>5z) 5. terapie biologică şi consum crescut de AINS. o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi AINS.0001. KW-H(3. Evaluarea gradului de oboseală cu ajutorul scalei vizuale analoge a evidenţiat o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi consum crescut de AINS.60 BI+K AINS(<3z)+K BI+AINS initial 6 luni MOMENT 1 an 2 ani AINS(3-5z)+K AINS(>5z) 3 2 2 Fig.36 2. KW-H(3. Intervals (95.73 3.15 2.5 Values 7 Values 6 5. p = 0. p = 0.5 3. Evaluarea durerii pe scala VAS a evidenţiat o evoluţie favorabilă a acesteia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi consum crescut de AINS.70 Fig.30 4 3.00%) BASFI F(3.34 6.78 3.05 6. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii privind scorul BASMI.79 3.00001. p = 0.(Fig 23) Plot of Means and Conf.23 Valorile medii ale scorului pentru oboseală (VAS) vs.6843. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii privind scorul VAS durere. tip tratament Analiza multivariată relevă faptul că 47.80 6. tip tratament Evaluarea scorului BASMI a evidenţiat de asemenea.23 2.5 6. Intervals (95.444) = 25. p = 0.30 6 5 4 3.444) = 27.440) = 46.06 4. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii privind oboseala.42973.70 6.7486471.1 7 6.29 3.46 3 3.1 6.00000 9 8 7 6.35 3 2 initial 6 luni MOMENT 1 an 2 ani 3. KW-H(3.9 8 Plot of Means and Conf.10 6.8 6.30 5. p = 0.00005 9 8 7.5923.171.00001.00%) VAS oboseala F(3.00%) BASDAI F(3.00001 9 7. Values 23 . Intervals (95.

67 3 2 initial 6 luni MOMENT 1 an 2 ani 3. KW-H(3.50 1.0 1.001.50 6.6 initial 6 luni 1 an 2 ani MOMENT 1.00000 9 8 7 6 5 4 3.254. p = 0.00%) HAQ F(3.440) = 75. tip tratament Evaluarea indicelui HAQ a evidenţiat o evoluţie favorabilă a acestuia în cazul tratamentului cu terapie biologică asociat cu kinetoterapie şi AINS. Values 24 .2% iar pacienţii care au urmat doar kinetoterapie au obținut ASAS 20 la 6 luni de doar 33.27811) duce la concluzia potrivit căreia 27. 95%CI) şi terapia biologică (r=0.80 1.40 2.05 3.60 1.5 5.00%) VAS durere F(3. p = 0. p = 0. tip tratament Analiza multivariată a avut în vedere ca variabile independente tipul tratamentului: terapie biologică.90 1.80 1.80 Fig. 95%CI).436.6 1. O îmbunătăţire de cel puţin 20% a parametrilor ASAS (ASAS 20) a fost evidenţiată în cazul terapiei biologice asociată cu AINS şi kinetoterapie ajungând la 6 luni la 100%.73 BI+K AINS(<3z)+K BI+AINS AINS(3-5z)+K AINS(>5z) Fig. Terapia biologică asociată cu kinetoterapia a obținut ASAS 20 la 6 luni la 93.5 Values 4. Factorul predictiv semnificativ al evoluţiei favorabile a valorilor indicelui HAQ din punct de vedere al tratamentului a fost kinetoterapia (r=-0.81% dintre cazurile cu valorile scorului HAQ îmbunătăţit sunt explicate de kinetoteraie.6 2. Valoarea coeficientului de determinare (R2=0. consumul crescut de AINS (r=0.3%.6502. p=0.14081.8 1.0913839. p<<0.444) = 36. p=0. Intervals (95. Intervals (95.216.2 1.25 Valorile medii ale scorului HAQ vs. corticoterapie şi kinetoterapie la domiciliu.04 BI+K 0.75 5. terapie biologică şi consum crescut de AINS.95 1.22 6.2 6.5 5.24 Valorile medii ale scorului pentru durere (VAS) vs. Pacienţii care au urmat terapie doar cu AINS au înregistrat cele mai nesemnificative evoluţii privind scorul HAQ. Plot of Means and Conf.35 1.0482.007858.00000.40 1. 95%CI). KW-H(3.440) = 62.0000 2.2 2.Plot of Means and Conf.0 0.88 AINS(<3z)+K BI+AINS AINS(3-5z)+K AINS(>5z) 1.4 2.8 0.444) = 47.4 1.75 6.0000.000214.14 2. p = 0. iar ca variabilă dependentă s -a luat valorile scorului HAQ.

3%. tratament Analiza multivariată duce la concluzia potrivit căreia 32. 25 .00013. Terapia biologică asociată cu kinetoterapia a obținut ASAS 40 la 6 luni la 93. p=0. tratament La un an 59.21% dintre cazurile ce prezintă o remisie a simptomelor evaluată prin scorul ASAS40 sunt explicate de kinetoterapie şi terapie biologică.3% dintre pacienţii ce au urmat kinetoterapie fără alte asocieri au prezentat ASAS 20. Analiza multivariată relevă faptul că 46. Analiza statistică a demonstrat asocierea semnificativă între tipul tratamentului şi remisia parţială evaluată prin ASAS 40 (χ2=22. O îmbunătăţire de cel puţin 40% a parametrilor ASAS (ASAS 40) a fost evidenţiată în cazul terapiei biologice asociată cu consum crescut de AINS şi kinetoterapie ajungând la 6 luni la 100%. 95%CI). În cazul celorlalte tipuri de terapie ASAS 20 la 2 ani a fost de 100%.Fig. procentul crescând la 2 ani la 77.27 Evaluarea scorului ASAS 40 vs.26 Evaluarea scorului ASAS 20 vs.8%.86% dintre cazurile ce prezintă o remisie a simptomelor evaluată prin scorul ASAS20 sunt explicate de kinetoterapie şi terapie biologică.97. Fig.2% iar pacienţii care au urmat doar kinetoterapie au obținut ASAS 40 la 6 luni de 33.

Valoarea medie a scorului T lombar a fost de -2. mai ales la capitolul de patogenie şi management a complicaţiilor. 6 luni. atingându-se în lotul de studiu valori minime de -3. 2 ani) angajând mijloacele de evaluare ce însumează mijloacele clasice (intensitatea şi caracterele durerii. 50% dintre pacienţi au prezentat valori ale scorului T lombar mai mici de -2. nu poate reieşi din acest studiu faptul că imobilitatea ar avea un rol important în patogenia OP la aceşti pacienţi. Același lucru se poate afirma și în legătură cu determinarea scorului T la nivelul șoldului. acestea nu s-au corelat cu stadiul bolii (χ2=6. 2. amplificând totodată dizabilitatea şi indicatorul de mortalitate. 95%CI) 9. comorbidităţilor şi refacerii funcţionale.05. intimitatea derulărilor patogenice ale formării şi distrucţiei osoase concomitente ce caracterizează spondilita anchilozantă sunt încă incomplet elucidate. 4.3. antecedentele patologice personale le situează la nivelul de 45%. 26 .86%. iar 25% dintre aceştia au prezentat valori mai mici de -2. 3.22.5 şi maxime de -0. Valorile DMO la nivelul coloanei lombare au fost crescute în cazurile noastre de SA avansată în comparaţie cu cazurile de SA uşoară (fără a se putea stabili însă o corelaţie cu semnificaţie statistică). 7.0321. 6. vârsta reală a debutului bolii și implicit durata acesteia rămân variabile ce depind de momentul diagnosticării corecte. Nu există o asociere semnificativă (χ2=7. 5.7.57% afecţiunea generând eforturi şi costuri suplimentare pentru diagnostic şi terapie. Diagnosticul deşi însumează elemente caracteristice este în proporţie de 100% a fost stabilit tardiv. unde deși valorile osteodensitometrice au fost mai scăzute. Pe lângă diagnosticul precoce. aparţine ambelor sexe în proporţie de 2:1 în favoarea bărbaților. Osteoporoza însoţeşte în proporţie de 48.4. este necesară şi o monitorizare corectă jalonată de parametri strict definiţi în prezent.84. 1 an. deteriorarea funcţională (BASFI) şi răsunetul pe calitatea vieţii (HAQ). 95%CI) între indicii de activitate ai inflamaţiei (nivelele VSH şi CRP) şi DMO atât la nivel lombar cât şi la nivelul şoldului.01975.3. este posibil ca rezultatele reale să fie mai mici iar aceşti pacienţi să aibă un grad de OP/osteopenie mai mare decât a fost apreciat. Spondilita anchilozantă.14%. consumul de alcool şi fumatul se identifică cu o frecvenţă de 42% respectiv 48% şi parafează forme cu evoluţie severă la marea majoritate a pacienților şi limitează răspunsul terapeutic. Acest lucru ar putea fi de interes deosebit iar evaluarea lor în dinamică. Spondilita anchilozantă este marcată de parametri epidemiologici care se definesc şi în prezentul studiu ca semnificativi: vârsta de debut a bolii s-a situat în jurul a 27 de ani. 95%CI). Evaluând titrul markerilor de turnover osos. Considerând scăzută sensibilitate osteodensitometrei DXA lombară postero-anterioară în stadiile avansate de boală. p<<0.CONCLUZII FINALE 1. 10. datele alcătuind de fapt tabloul realităţii clinice obişnuite a maladiei. în studiul nostru am operat şi cu perioade lungi de timp de observaţie şi cu momente prestabilite (baseline. Am găsit o corelaţie semnificativă (r>0. indici de mobilitate vertebrală şi periferică. Spondiliticii din observaţia noastră (internaţi) au prezentat forme severe de boală în proporţie de 42. p=0. astfel încât. Întrucât nu s-a putut demonstra o corelaţie între durata. oferă încă numeroase aspecte ce necesită precizări. cronică. pacienții relatând faptul că simptomatologia a debutat cu un număr de ani înaintea momentului diagnosticului. invalidantă. 8. boală reumatismală.05. explorare biologică de inflamaţie şi radologică) şi moderni ce cuantifică agesivitatea bolii (BASDAI). cunoscută de multă vreme. am demonstrat strânsa corelație dintre valoarea acestuia și activitatea bolii exprimată prin indicii biologici de inflamație (r>0. stadiul bolii şi pierderea de masă osoasă.3. urban şi rural în proporţie aproximativ egală.04±1DS. forme uşoare şi moderate în proporţie de 57. ambelor medii socio-economice. p<<0. ce permite o abordare terapeutică eficientă. 95%CI) între gradul de severitate al spondilitei anchilozante şi evaluarea în funcţie de scorul T lombar. p=0.

16. 14. atât pe perioada spitalizării. creştera mobilităţii şoldului afectat de coxită.8% pentru pacienții care au efectuat Pilates și cu 10.03% resp. aspect ce demonstrează o scădere semnificativă a prevalenţei cazurilor cu osteoporoză. 16. Este înregistrată o ameliorare semnificativă a celor mai importanți markeri biochimici ( VSH. 12.57. creşterea amplianţei costale cu. 20. cu o frecvență variabilă în funcție de particularitatea bolnavului. Programele clasice de kinetoterapei aduc îmbunătăţiri care se traduc prin: creşterea mobilităţii vertebrale cervicale și lombare pe toate direcțiile de mișcare. privind ameliorarea parametrilor funcționali.75±10.după doi ani de tratament antiosteoporotic.4±1. CTX.25±15. Avantajele metodei Pilates.5%.55DS după 10 zile de kinetoterapie. abducția cu 20. 17. precum și administrarea suplimentelor de calciu și vitamina D3 și-au dovedit pe deplin efectele benefice.0139. După doi ani de tratament modificările înregistrate privind evaluarea scorului T lombar sunt semnificative (r=0. 14. 95%CI). cu boală aproape de debut. indiferent de tipul de kinetoterapie adoptată.32%). printre cele clar demonstrate. Cei doi ani de tratament antiosteoporotic administrat pacienţilor la momentul vizitei initiale. care se dovedește a fi comparabilă sau chiar mai bună decât kinetoterapia clasică în anumite situații. kinetoterapiei practicată în mod sistematic și aderenței foarte bune la tratament.97±1. precum și ai parametrilor clinici de aprecierea a bolii. Preocupanţi mereu de selecţionarea celor mai bune metodologii terapeutice s-a organizat un studiu pe 111 bolnavi urmăriţi pe o durată de 2 ani.5%. rotația externă cu 12.91±1. aspect ce demonstrează o scădere semnificativă a acestora.42DS la 38. educaţională. Și în cazul evaluării scorului T şold după doi ani de tratament modificările sunt semnalate modificări semnificative ale prevalenței cazurilor cu osteoporoză (r=0. imbinându-le armonios.83%. recomandarea de a efectua exerciții din metoda Pilates poate fi foarte benefică. 18. fiind în măsură să dea informații importante despre rata pierderii osoase la pacienții spondilitici.43%. În legătură cu durerea evaluată pe scala vizuală analogă. sunt susţinute de aderența foarte bună la tratament.61% pentru cei care au efectuat kinetoterapie clasică. 11.5DS după 10 zile de terapie Pilates.86%. 24. ajungând de la 48. S-a pus un accent deosebit pe 27 .01. fizicală şi kinetoterapică. 11. χ2=13. 15. 95%CI) de la 5.15%) fiind urmată de kinetoterapie (24.33%. Rezultatele studiulul privind aprecierea eficienței introducerii elementelor preluate din metoda Pilates la pacienți cu spondilită anchilozantă și coxită unilaterală pledează pentru importanţa acestei metode. este bine de avut în vedere faptul că. fără să necesite aparatură specială. p=0. De asemenea. ajungând de la 60% la 11. trebuie menționat şi faptul că toți pacienții au necesitat AINS. 95%CI) de la 57. de gradul scăzut de dificultate al schemelor de mișcare și de faptul că pot fi cu ușurință continuate la domiciliu. rotația internă cu 30% resp.92. iv (F=10. extensia cu 35. 24.629. cât și la domiciliu. p<<0.8% resp.00001. De aceea. valorile medii ale VAS au scăzut semnificativ (F=22.6DS la 3.55% resp. cel mai frecvent tip de terapie întâlnit a fost asocierea agenţilor biologici cu kinetoterapie (53. 95%CI). OC).607. p=0.57% la 2. de aceea observaţia noastră s-a dirijat către aspectele de terapie complexă medicamentoasă. aceasta se traduce prin ameliorarea flexiei cu 17.39DS la 4. Pe baza regresiei logistice se poate aprecia că vârsta și durata bolii sunt indicatorii cei mai importanți de care depinde răspunsul bun la aplicarea metodei Pilates. CRP. p=0. un rol important se atribuie instruirii pacientului în legătură cu patologia de care suferă. marea majoritate a cazurilor au efectuat kinetoterapie.01. Obiectivul managerial de importanţă majoră la un spondilitic este menţinerea şi/ sau refacerea funcţiei axiale şi periferice musculo-scheletale.87±1.22% și adducția cu 25% resp. Fibrinogen. aflați în fața unui pacient tânăr. 13.008272.3DS după 10 zile de terapie Pilates iar în cazul kinetoterapiei scăderea a fost uşor mai mică de la 5.17. χ2=13. De menționat este şi aspectul că scorul BASDAI a scăzut semnificat.

în scopul de a aprecia eficiența terapeutică. Liniile definitorii ale unei atitudini corecte în cazul spondilitei anchilozante sunt diagnosticul precoce de boală şi a comorbidităţilor. Rezultatele nu sunt surprinzătoare. sprijinul se dirijează şi spre configuraţia psihologică a pacientului. Răspunsul terapeutic este propus de grupul ASAS a fi determinat prin indici compoziţi ASAS20.Valoarea coeficientului de determinare (R2=0. combaterea diabilităţii. valorile scorului HAQ au scăzut semnificativ (F=62. un management complex a cărui obiectiv este păstrarea capacităţii funcţionale. În privința mobilității coloanei vertebrale. 24. pe primul loc din punct de vedere terapeutică s-a dovedit a fi terapia biologică în combinație cu kinetoterapia efectuată la domiciliu. indicatorii de mobilitate s-au ameliorat semnificativ la pacienții care asociau terapie biologică și kinetoterapie. ci dimpotrivă.86% dintre cazurile ce prezintă o remisie a simptomelor evaluată prin scorul ASAS20 sunt explicate de kinetoterapie şi terapie biologică. ele aliniindu-se datelor din literatură. p<<0. au fost constatate scăderi semnificative ale scorului HAQ în cazul consumului moderat sau scăzut de AINS asociat cu kinetoterapie. Valoarea coeficientului de determinare (R2=0. evaluarea permanentă clinică. 21. fără a se putea stabili care este cauza pentru care unii pacienți continuă. metoda Pilates prin principiile în baza cărora acţionează influenţează benefic coloana vertebrală. Analiza multivariată privind eficiența terapeutică. cu potențial distructiv și cu o evoluție naturală nefastă. indicilor de evaluare a activității bolii și funcționalității (BASDAI. 70. amplianţa pulmonară. 20. În acest context kinetoterapia clasică are un aport definit.39% dintre cazurile cu ASAS40 îmbunătăţit sunt explicate de kinetoterapie. ceea ce este cu atât mai important cu cât vorbim despre o afecțiune cronică. funcţională.14.4939) duce la concluzia potrivit căreia 49. articulaţiile centurilor. de agresivitate a bolii. tratamentul cu AINS fără respectarea unui program kinetic neaducând beneficii. De asemenea. monitorizarea la intervale prederterminate funcţie de particularităţile evolutive.01) în cazul pacienţilor ce au urmat terapie biologică asociată cu kinetoterapie şi AINS. însoțindu-se de declinul funcțional. Astfel. cuantificată prin ameliorarea indicilor de mobilitate. complianța la tratamentul kinetic a variat foarte mult. dar şi în cazul pacienţilor cu kinetoterapie asociată cu terapie biologică. Este posibil ca pacienții aflați în terapie biologică să fie mai aderenți la continuarea kinetoterapiei la domiciliu tocmai datorită reevaluării mai frecvente a acestora. înlăturarea factorilor de risc.încurajarea pacienților de a efectua și la domiciliu programul kinetic însușit în spital. este faptul că pacienții care au răspuns la tratament au avut o evoluție din ce în ce mai bună. 40.4686) duce la concluzia potrivit căreia 46. 19. în cele mai multe cazuri. Rezultatele conduc la remaniere terapeutică. precum și ameliorarea indicatorului de apreciere a calității vieții (HAQ) a relevat date utile privind tipurile de tratament care s-au dovedit cele mai benefice. tolerabilitatea şi efectele adverse. Calitatea vieţii pacienţilor reumatici este considerat un deziderat zilnic al demersului terapeutic. BASMI). 23. Ceea ce este de remarcat totuși. 28 . BASFI. în timp ce alții nu. balneofiziokinetoterapie şi de terapia biologică. 22. cu alegerea mijlocului sau schemei celei mai eficiente.

Ann. Karan A.. Imaging in ankylosing spondylitis. The ASAS/WHO ICF core sets for ankylosing spondylitis: how to classify the impact of AS on functioning and health. 5..C. Roxana Popescu. Petrică Badea .Osteoporosis in ankylosing spondylitis. Altan L. 11. et al. – Evolution of the effects of Global Postural Reeducation in patients with ankylosing spondylitis.Philadelphia: WB Sounders 2001 4. Baraliakos X. Sledge C. Dagfinrud H.. Aydin R. 7. Lambert RG.M. 2. Harris E. Khan MA. Rheumatol 2012 Jul. The effectiveness of intensive group exercise on patients with ankylosing spondylitis. Lim HJ. Rheum.. 70(6). – Effect of Pilates training on people with ankylosing spondylitis. First update of the ASAS/EULAR recommendations for the management of ankylosing spondylitis. Andrade S.J. Hagen KB. 973-981.B. Ann Rheum Dis 2010. 29 . Silva E. Rheumatol Int. Ruxandra Ionescu – Esențialul în reumatologie – Editura Medicală Amaltea –2006. daily activity. 2012 Jul. Boonen A.CD002822. Dizdar M. pain. Craiova 319-320. Ann Rheum Dis 2011. Vilar M. 10.69:102–7 3.2004 9. Rodica Trăistariu. Lee MS.4(4):301-11 6. Braun J. Diracoglu D. Dis. Cochrane Database Syst Rev 2008. Boehm H. Rheumatol Int 2005. Ozcan E. and depression in patients with ankylosing spondylitis. 2010 Oct. Yurtkuran M.D. Vastesaeger N. Predicting the outcome of ankylosing spondylitis therapy. Korkmaz N.First update of the current evidence for the management of ankylosing spondylitis with non-pharmacological treatment and non-biologic drugs: a systematic literature review for the ASAS/EULAR management recommendations in ankylosing spondylitis. Ostergaard M.32(7):2093-9. Moon YI. Effects of home-based daily exercise therapy on joint mobility. van den Berg R. 14. et al. van der Heijde D. Braun J. 8.17:631-6 12. 2011. van der Horst-Bruinsma IE.BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ 1. 2012. Burgos-Vargas R. Analay Y.70:896-904... Inman RD et al.25:225-9 13. – Kelley’s textbook of rheumatology. Collantes E. Magrey M. van der Heijde D. Physiotherapy interventions for ankylosing spondylitis. Braun J.32(7):2155-63. Rheumatology (Oxford). Curr Rheumatol Rep. Kvien TK.12(5):332-6.Ghid de evaluare clinică și funcțională în recuperarea medicală – vol 1.51(8):1388-96. Ther Adv Musculoskelet Dis. Ruddt S. Baraliakos X. van den Berg R. 2012. Clin Rehabil 2003..

19. 115-120 20. 30 . Med. Lange U. 2011 Sep. Jose Rodrigues. Soc. Curr Osteoporos Rep. Kluge A.9(3):112-5.15. more disease activity.1008-1011 17. 2010: 6-15 16. Philip N. Tratamentul recuperator al coxitei la pacienții cu spondilită anchilozantă. Editura Teora. and poorer function and health. Smokers in early axial spondyloarthritis have earlier disease onset. Simona Berea. Carter S. Observații pe un lot de 30 pacienti internați în clinica de Reumatologie și Recuperare medicală Iași” –Rev. Ann Rheum Dis. Machado P. Iași – 2010 114.Osteoporosis: a paradox in ankylosing spondylitis. Published Online First: 11 Oct 2011. van der Heijde D. nr. et al. Rodica Chiriac. Med. Lories RJ. Strunk J. Chir. Chung HY. Sambrook.related quality of life: results from the DESIR cohort. Bachmann G. inflammation and damage. Ankylosing spondylitis and bone mineral density — what is the ideal tool for measurement? Rheumatology Int 2005. Codrina Ancuța. 2012 (0) 1-6. Ann Rheum Dis 2011200180 18. Teichmann J. Therapeutic Advances in Musculoskeletal Disease. Metoda Pilates. The epidemiology of osteoporosis and fractures in ankylosing spondylitis. 4.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful