You are on page 1of 48

„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” Preot Petre Popescu

La Chandelle de Montréal
Anul XVI, Nr. 1 – ianuarie - februarie 2012 – 48 pagini

Mulțumiri cititorilor, susținătorii morali ani revistei. Felicitări colaboratorilor. Multumiri susținătorilor financiari ai revistei: Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” și donatorilor fără de care longevitatea revistei n-ar fi fost posibilă. Redacția Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârgința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

1

Medalion aniversar Angela Faina Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârguința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

În luna martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr al revistei Candela de Montreal

Revistă de literatură și cultură generală bilingvă / bilingue Revue de littérature et de culture générale

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 2

Sumarul numărului
Hra mul Bunei Ves t iri Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal ......................3 Rev is t a Ca ndela de Mo nt rea l la 1 5 a ni de la a pa riț ie Victor Roșca ............................................4 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" .......................................6 Ma ic a - Fec io a ră – II Mrd. Iuliana Onofrei ...........7 1 5 ia nua rie - Aniv ers a rea lu i Miha i Emines c u ..................................................................... 10 1 5 ia nua rie - Ziua Cu lt u rii Na ț io na le ..... 11 Cugetări de Mihai Eminescu: ______________________ 11 Florilegiu realizat de Ortansa Tudor ________________ 11 Î nc hina re la Emines c u George Filip ............... 12 P o ez ii de Vero nic a Mic le .................................. 13 Unire a P rinc ipa t elo r Ro mâ ne - 24 ia nu a rie 1 859 Ion Anton Datcu ............................. 13 P o ez ii Miruna Ocnărescu ............................................ 14 La c eas a niv ers a r .................................................. 15 15 ANI DEJA! Wladimir Paskievici _______________ 15 Gând la…aniversare Elena Olariu _________________ 15 Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea ________________________________________ 15 Un spaţiu cultural românesc de prestigiu Elena Buică 15 Limba no a st ră c ea ro mâ nă Grigo re Vieru (14 februarie 1935 - 16 ianuarie 2009) ............ 16 P o eme Dumitru Ichim ................................................. 17 Ex periment ul T â rgș o r s au despre v â rs t ele ino c ent e a le rez is t enț ei po lit ice Cristina Eșianu .................................................................. 18 DIMIT RIE CANT EMIR 1 67 3 -1 7 23 Jacques Bouchard, Université de Montréal................................... 19 Filo z o fia dis curs u lu i po lit ic – I Daniela Gîfu.................................................................................... 22 Bă t râ neţ ea , piedic ă în ca lea c rea ţ iei? Elena Olariu ...................................................................... 24 P o ez ii Melania Rusu Caragioiu .................................. 25 1 Dec embrie Corina Luca ....................................... 26 Na t ura ş i co s mic ul po ez iei Ma gdei Is a no s Liana Maria Cristian ...................................... 26 P o ez ii Lia Ruse ........................................................... 30 Le do s s ier Miruna Tarcău ........................................ 31 Ro mâ nii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti ............................................................................... 33 umă rul cu îngerul bun e ma i greu (po ez ii) Daniela Voiculescu ...................................... 34 SERIA ŞT IINŢ E – 6. Despre t imp Wladimir Paskievici .......................................................................... 35 Leo a rdo da Vinc i ș i Nea go e Ba sa ra b Dr. Paul Dancescu .................................................................. 36 "Cea s ul de t a ină " a l pict o rului Miha i T eo do r Olt ea nu Elena Buică ............................... 37 Lo c ul iubirii dint â i Ana Maria Gîbu ................ 39 Do r ș i... do r Teodor Curpaș ................................... 40 So ft T a les fro m a Refugee Ca mp, o c a rte a dez gust ului ş i ev adă rii din c o mu nis m Traian Gărduş ................................................................... 41 Is t o ria c redinț elo r - Ex t remul Orient , hinduis m, budis m, ș into is m etc . ( V) Șint o is mul arheolog Lia Bătrîna ............................. 42 Aga guk ( VI ) Roman de Yves Thériault.

Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor ............ 44 Anun ț urile c omunit ăț ii ..................................... 47 Apa riț ii edit o ria le (s c riit ro ri c a nadieni): ................................................................ 48 L'Ère des poètes – George Filip ___________________ 48 Entre deux rivages – Alexandru LeCitoyen __________ 48 A tresprezecea carte – Lia Ruse ___________________ 48

ianuarie - februarie 2012

CANDELA DE MONTREAL
Hramul Bunei Vestiri

pagina 3

Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal
Sfânta Scriptura ne amintește ca Maica Domnului, mai cinstita decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, devine, prin viața ei curată și sfântă, aleasa cerului, pentru a-L naște pe Fiul Lui Dumnezeu, pe Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Minunea Întrupării Fiului lui Dumnezeu, este lucrarea comuna a tuturor Persoanelor Preasfintei Treimi și a Fecioarei Maria, astfel ca Tatăl o umbreşte cu puterea Sa, Duhul pogoară peste ea, iar Fiul vine in trup omenesc prin voinţa şi credinţa Preacuratei Fecioare. Îngerul Gavriil a numit-o pe Fecioara Maria "plina de har" deoarece, sufletul ei era ca o biserică, plin cu daruri dătătoare-de-viață ale Sfântului Duh, cu mireasma și curăție cerească. Ea este modelul celor care vor sa-L primească pe Hristos. Am putea învăța de la ea cum să trăim, ce am putea şi noi face, ca să Se sălășluiască Domnul în noi, în inimile noastre. Înțeleptul Solomon întreabă:,, Cine este aceasta care se ivește ca zorile, frumoasă ca luna și aleasă ca soarele; iar împăratul David zice: ,,Dumnezeu Și-a așezat scaunul Său în soare,, - vorbind despre Maica Domnului. Maica Domnului a fost aleasă de Preasfânta Treime, din toate neamurile pământului, ca cea mai curată și mai Sfântă Fecioară, din neamul lui Aaron, după mamă și din neamul lui David, după tată, aleasă din doua seminții de frunte după trup. Din lumea în care diavolul își strigă chemările, Dumnezeu alege oameni cu viața sfântă, dreaptă și curată. Alegerea Maicii Domnului spre a fi vasul ales al Întrupării Domnului, deschide ușa Împărăției cerului, închisă de la părinții Adam și Eva. Inima Evei s-a necurățit din pricina mândriei și a neascultării față de Dumnezeu. Smerenia și ascultarea Maicii Domnului nu se poate grăi în cuvinte. Numai Fiul ei, Mântuitorul Hristos, o va întrece prin smerenia și ascultarea Lui. De atunci, se deschid ușile pocăinței, pe care intra oamenii smeriți, fără zgomot, neștiuți nici de ei înșiși, anume Sfinții. Pe sfinți, nu-i poate vedea decât cine are ochi să-i vadă. Sfântul Nicolae Velimirovici spune: ,, Dumnezeu, Duhul Sfânt are multe sălașuri în această lume întinsă, dar inima neprihănită a omului este locașul în care este cel mai bine - plăcut să Se sălășluiască. Acesta este adevăratul Lui sălaș; toate celelalte sunt numai locuri in care Își face lucrarea. Inima omului nu poate fi niciodată pustie. Întotdeauna este plina cu ceva: fie cu iad, cu lumea sau cu Dumnezeu. Ceea ce se află in inimă este prin sine legat de curăția ei.,, Din clipa în care Maria a spus:,, Fie mie după cuvântul tău” firea divină și firea umană s-au unit ipostatic în Persoana lui Iisus Hristos, iar Preacurata Fecioară Maria a fost curățită de păcatul strămoșesc și personal și a devenit Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu. Sfântul Pavel spune:,, ca a întemeiat pe pământ împărăția Sa - Sfânta Biserica, cea una, prin care aducându-i la Sine pe oameni, ii umple cu prisosința de binecuvântări de tot felul în cele cerești, intru Hristos (Efes. 1,3). Iubite frate în Hristos Domnul! Când te scoli, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu pe pământ, închină-te lăuntric şi bucură-te de mila lui Dumnezeu ce ni s-a arătat în ea. Când mergi spre somn, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu, care face ca tu să te culci, să adormi și să te scoli neprimejduit. Această mare bucurie, anume – că există pe pământ Sfânta Biserică și că noi înșine facem parte din mădularele vii ale Bisericii celei Uneia, Sfinte, Sobornicești și Apostolești - trebuie să ne stăpânească în toată vremea vieţii noastre, îndepărtând pe toate celelalte, pentru care nu trebuie să avem, prin urmare, nici timp, nici inimă. Așa precum Maica Domnului și-a dăruit toata ființa lui Dumnezeu prin ascultare, tot așa să ascultăm şi noi de chemarea lui Dumnezeu, în slujirea oamenilor și a Lui Dumnezeu, spre regăsirea bucuriei și a împlinirii sufletești. Intru această așteptare, să ne rugăm Născătoarei de Dumnezeu, care e Bucuria noastră, să ne păzească pe drumul vieții de toate întâmplările cele rele, să asculte rugăciunile noastre în nevoi, să ne sprijine în necaz și să călăuzească sufletele noastre pe calea mântuirii spre fericirea noastră, a Fiului ei și Dumnezeul nostru, in veci. Amin!

„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1,26-28).

Iubiți credincioși! Hramul este prilejul de rugăciune, de bucurie și de mulțumire Lui Dumnezeu, Maicii Sale și Sfinților, pentru binefacerile pe care le primim de la ei. Bucuria hramului ne aduna pe toți laolaltă, în fiecare an, de la cel mic până la cel mare, de la cei vii până la cei care nu mai sunt printre noi, ajungând până la originea lui și anume - pentru biserica noastră - anul 1918. Hramul împlinește același rol in viața noastră, asemeni îngerului păzitor in viața particulară a credincioșilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrijește de soarta ei, o apără de tot felul de necazuri și păzește pe toți credincioșii care se închină și se roagă in numele lor. Pentru noi, aceasta binecuvântata zi, Buna Vestire (25 Martie), reprezintă momentul de preacinstire a Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii, care veghează și împărtășește din darurile Sale preasfinte, pe toți credincioșii care intra și se roagă in Casa Domnului, in Numele Născătoarei de Dumnezeu. Maica Domnului stă in așteptarea noastră, in ascultarea liturgică a rugăciunilor, a cântărilor, ca apoi să ne împărtășească din darurile Sale, cu aceiași bucurie pe care a primit-o și ea de la Tatăl ceresc, prin glasul îngerului Gavriil, in ziua de Buna Vestire. Sf. Teofan Zăvorâtul spune : ,,Preacurata Stăpâna de Dumnezeu Născătoare, cea dintâi primitoare a bucuriei, să ne bucure pe toţi cu această bucurie – pe unii cu simțământul mântuirii împlinite, pe alţii cu nădejdea nemincinoasă a primirii ei, încât fiecare să înalțe cu ea acum laudă: mărește, suflete al meu, pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Amin!,,

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 4

Revista Candela de Montreal la 15 ani de la apariție
Victor Roșca
intelectuali - își fac apariția în toate vechile comunități românești, dându-le o orientare opusă regimului comunist din România. Tot în 1947, Episcopia Ortodoxă Română a Americii refuzase un episcop numit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, iar în 1952, își alege un nou episcop în locul episcopului Policarp, reținut ostatic în țară, rupând astfel definitiv relațiile ecleziastice cu Bucureștiul. Comunitatea română din Montreal mărindu-se, în anul 1969, Comitetul Parohial al Bisericii Române Ortodoxe Buna Vestire, ca urmare a unui defect de construcție al vechii biserici, a demarat din inițiativa părintelui Petre Popescu ridicarea actualului complex, din care Biserica va fi pusa în funcțiune în 1972, iar Casa Parohială și Casa Socială, întitulată după vechea denumire și Casa Română, au fost puse în funcțiune în anul 1981. Patriarhia Română, pierzând Episcopia Ortodoxă Română a Americii, în 1947, întemeiază o nouă episcopie pe continentul american denumită „Episcopia Ortodoxă Română a Statelor Unite și Canadei”, ctitorind biserici paralele în toate marile orașe ale Americii de Nord. Drept urmare, la Montreal, se va înființa în anul 1973 a doua biserică, creând in jurul ei un nou grup comunitar român, stârnind în acelaș timp antagonismul politic între cele două grupuri comunitare. În vremea aceea, evenimentele din țară se reflectau în politica comunitară din străinătate, influențând relațiile dintre oameni. Din 1990 până în 1997, activitățile culturale care aveau loc în sala socială a Bisericii Buna Vestire (Casa Română), nu erau reflectate în presa scrisă. Unicul ziar care apăruse atunci în comunitate nu dădea acestor evenimente nicio atenție. Antagonismul dintre comunități era prezent în orice manifestare, indiferent de natura ei. Acesta era contextul în care a apărut necesitatea editării unei reviste apolitice, dedicate prezentării și încurajării activităților socio-culturale în cadrul comunității. Dar o revistă de cultură nu putea supraviețui din comercializarea produsului ei, fără o subvenție constantă și de lungă durată. Candela de Montreal nu putea fi o excepție. În afara granițelor României, biserica a rămas instituția care reușește să-i unească pe imigranți, depășind disensiunile dintre ei și care poate să subvenționeze o publicație pe o lungă durată. Condițiile de finanțare ale guvernului provincial nu puteau fi îndeplinite, fără renunțarea la obiectivul pentru care revista era concepută. Alternativa unde se putea apela a rămas biserica și, dintre bisericile montrealeze existente atunci, singura care avea vocația și puterea financiară s-o facă era Biserica Buna Vestire. Părintele Petre Popescu, preotul paroh al Bisericii, cu bunăvoința Comitetului Parohial, subvenționa deja mai multe activități culturale ce se desfășurau la Casa Socială a Bisericii Buna Vestire… În decembrie 1996, întâlnindu-l pe domnul Șerban Sturza care se angajase să realizeze redactarea tehnică, am adresat Comitetului Parohial al Bisericii Buna Vestire propunere de a susține editarea unei asemenea reviste. Părintele Petre Popescu, entuziasmat, a susținut ideea din primul moment și chiar a propus pentru noua revistă apelativul de Candela după numele unui buletin parohial pe care dânsul îl scosese pentru Biserică mai mulți ani. În luna martie primul număr al revistei Candela, editat pe patru pagini, a văzut lumina tiparului. Dar ca revista să intre în Biblioteca Națională Federală, în Biblioteca Națională Provincială și să obțină dreptul de a obține donații de finanțare, a fost necesară înregistrarea ei ca societate non profit cu titlul de „Candela de Montreal”. De-a lungul celor 15 ani, donațiile Biserici Buna Vestire au fost secondate de donațiile unor personalități din comunitate, care cred în rolul cultural comunitar al revistei: domnul profesor universitar emerit dr. Sorin Sonea, domnul Alexandru Popescu și domnul profesor universitar emerit dr. Wladimir Paschievici, și chiar de unii colaboratori și mulți alții, cărora redacția revistei le mulțumește cu această ocazie. După prăbușirea comunismului și, mai ales, după evenimentele din Piața Universității, mineriada din 1992, comunitățile românești din America de Nord se măresc cu emigranți economici, apolitici, care integrați în vechile comunități românești au contribuit la diminuarea vechiulor disensiuni

Revista Candela de Montreal s-a născută în una din cele mai vechi comunități canadiene de origine româna, ce gravita în jurul Bisericii Ortodoxe Române Buna Vestire din Montreal; a evoluat concomitent cu aceasta și sub influența ei directă. La 1 martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr. În 1913, după zece ani de viață canadiană, comunitatea română din Montreal din primul val de imigranți, aflată în plină maturitate, intrase în efervescența afirmării identității sale. După ce mai înainte, ridicase o mică biserică din lemn căreia i-au pus numele „Înălțarea Domnului”, a înaintat autorităților provinciale un memoriu prin care se reclama aprobarea înființării unei societăți numite „Église Roumaine Orthodoxe de Montréal”, memoriu sancționat cu „Bill”-ul parlamentului provinciei Quebec din 1914. În 1918, comunitatea a ridicat o biserică mai spațioasă și, fiindcă vechea bisericuță încă exista, pe lângă apelativul oficial, i-au dat numele ecleziastic „Buna Vestire”. Spre a se putea manifesta în tradițiile din care s-a desprins, Comitetul Parohial, în anul 1928, a ridicat alături de Biserică o clădire socială numită Casa Română, cu locuință pentru preot și o așa zisă „Church Hall”, în care se țineau atât întrunirile legate de activitățile religioase cât și întâlnirile tinerilor de sâmbătă seara urmate de jocuri traditionale românești. În 1945, după intrarea României sub protectorat sovietic, s-a declanșat al doilea mare val de emigranți, dar, de data aceasta, românii își părăseau țara nu din cauze economice, ci fugeau de teroarea dezlănțuită de comuniștii victorioși. Între 1946 și 1950, noii emigranți în America de Nord - majoritatea

numărul total al articolelor publicate în revistă în cei 15 ani se apropie de 1650. care pe parcursul anilor i-a dat publicatiei un aspect îmbunătățit. Subliniem faptul ca longevitatea revistei se datoreaza consecvenței suportului financiar dar și fidelității colaborarii a redactorului tehnic După publicarea primelor două numere ale revistei.literatură . Subiectele predominante au rămas însă cele religioase.Victor Roșca . 6. Candela de Montreal a fost concepută ca un buletin de informații al comunității. poezia .activități comunitare . despre evenimentele religioase și culturale locale. revista a ajuns la maturitate.Doina Hanganu .prof Wladimir Paskievici . care a publicat în Candela de Montreal începând din al treilea an.Numărul colaboratorilor publicați în revistă în cei 15 ani ajunge la 340. pe primele pagini ale revistei s-a publicat un eseu cu temă religioasă. din care: literatura în sensul larg . Iuliana Onofrei. Astăzi. tradiție inaugurată de regretatul părinte Petre Popescu și dusă mai departe de părintele Liviu Alexandrescu. 4. Un aspect deosebit în evoluția ascendentă a revistei l-a adus colaborarea prestigioșilor scriitori canadieni.Florin Oncescu . De-a lungul celor 15 ani. principalul obiectiv al revistei a fost integrarea noilor imigranți în tradiția și cultura comunitară românească a contextului canadian și ca urmare. Azi cronicele. în ultimii ani ca secretar de redacție. Date statistice ale numerelor publicate până în prezent. pictori etc.285 articole. din banii proprii ai redactorilor. prezentări de personalități care au marcat istoria si cultura țării de origine României sau Canadei. Șansa a făcut să-l întâlnesc pe actualul tehnoredactor. 2.38 articole.Cele mai multe articole publicate în edițiile din ultimii ani sunt proză și poezie originale. actualul preot paroh al Bisericii Române Ortodoxe „Buna Vestire”. Elena Buica și de curând. Elena Olariu.136 articole.95 articole. Sandu Alexandru. Teodor Curpaș. Pentru a răspunde cerințelor unui număr cât mai mare de cititori.Părintele Petre Popescu . vizând integrarea noilor imigranți.istorie generală . 3. În primii cinci ani (1997-2001). Azi numărul bisericilor românești și implicit al grupurilor comunitare. cooptarea doamnei Ortansa Tudor și a doamnei Angela Faina a dat revistei Candela de Montreal un nou impuls în îmbunătățirea esteticii și într-o prezentare mai sistematică a conținutului articolelor. Șerban Sturza a părăsit definitiv Canada.44 articole. poeți. 4.97 articole. poeziile. lansări de cărți publicate de scriitori și chiar unele evenimente culturale din comunitate. oameni de cultură. 3.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL politice dintre grupurile comunitare. revista Candela de Montreal.185 articole. recenzia cărților noi scrise de poeți și scriitori canadieni de origine română. pe lângă îmbogățirea conținutului. caruia ii aducem multumiri speciale. care promovează pacea. organizând împreună. Kitchener și Vancouver. ) sunt așteptate cu interes de cititorii canadieni. Majoritatea scriitorilor și poeților colaboratori ai revistei sunt canadieni de origine română din Montreal. prezentarea estetică a revistei s-a ameliorat de la un număr la altul. estetica revistei au atins nivelul profesional.religie . 3. s-a introdus în revistă fotografia. Doina Hanganu. apoi la ultimile apariții. scriitori. dar întreținută cu subvenții de la Biserica „Buna Vestire”.36 articole. dl. În ultimii cinci ani (2007 .151 articole. Dintre aceștia de-a lungul anilor unii au plecat alții au venit.45 articole.. începând cu anul 2002. pe parcursul celor cincisprezece ani de existență. Dumitru Ichim. pagina 5 Cooptarea poetului George Filip. fără întrerupere.286 articole. Inițial. 3. revista a publicat cu precădere articole din istoria comunității. prelucrarea și vehicularea informației constructive capătă o importanță cu totul deosebită. Marius Neaga.cronici de artă și spectacole .756 articole. În următorii cinci ani (2002 . care se adresează tuturor canadienilor de origine română. Puiu Răducanu și micuța poetă Ana Maria Gîbu (care a debutat în Candelei de Montreal. deja bogat tematic. Gheorghe. cu unele mijloace de imformare partizane. 8. Miruna Tarcău.181 articole. armonia și zidirea comunității românești vor găsi întotdeauna spațiu necesar publicării în Candela de Montreal. proză . 2. 5. Toronto. Principalii colaboratori ai revistei care pe parcursul celor 15 ani au scris cele mai multe articole sunt: 1. recenzii la cărțile scrise cu preponderență de scriitori canadieni de origine română.36 articole. noutățile literaturii române prezentate de fidelii.Sandu Alexandru . de câte ori se ivește ocazia. S-au realizat și punți cu literatura și cultura din România. prin câțiva colaboratori de înalta cultură și talent literar. Daniela Gîfu. istorice. 7. Radu Deca.Ion Banu . ridicând-o la deosebitul aspect actual. etc. Prin procurarea de aparatură electronică. Paul Dăncescu. Cooptarea din ultimii ani în redacție a domnului Teodor Curpaș. timp de 11 ani. Concomitent cu evoluția comunității românești. .ianuarie . a crescut și numărul iubitorilor de cultură și al scriitorilor dornici de colaborare. în regiunea marelui Montreal este de 13. Liana Maria Cristian. Revista Candela de Montreal are o colaborare prețioasă cu Asociația Scriitorilor Canadieni de origine Română. Într-o comunitate divizată. poetele consacrate Melania Rusu Caragiu și Lia Ruse.istoria comunității . 7. un inginer cu talent în arta grafică. etc.39 articole. Corina Luca. de la vârsta de 11 ani. 2. proză și poezie originale. a colaboratorilor George Filip. 1.Paul Dăncescu . revista a evoluat atât în conținut cât și în calitatea și numărul articolelor.56 articole. Conținutul și calitatea articolelor selecționate. a urmărit organizarea si îmbunătățirea formei estetice. Florin Oncescu. De la primele apariții. comunitatea română mărindu -se vizibil. .Numărul revistelor publicate în cei 15 ani este de 85. Daniela Voiculescu. devenind o prestigioasă publicație de literatură și cultură generală.128 articole. Articolele de cultură care stârnesc curiozitatea căutării. Mariana Gheorghe. prin poetul George Filip. 6. Principalele teme tratate în articolele publicate de revistă în cei 15 ani sunt: 1.eseuri . Wladimir Paskievici. Mircea Gheorghe. Candela de Montreal este un nume cunoscut atât în Canada cât și în România.George Filip . temele abordate au fost diversificate.79.2006).2011). Printr-o colaborare strânsă cu dl. de la un număr la altul. 5. care a asigurat benevol punerea în pagină în toți acești 15 ani de editare a Candelei de Montreal. a facilitat colaborarea la revista Candela de Montreal a câtorva talentați scriitori și poeți din România.53 articole.

„Cuvine-se cu adevărat” duc la formarea unor obișnuințe zilnice atât de necesare unui bun creștin. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte. pe care o sădim în sufletele copiilor. Cursurile sunt ținute în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Socială "Pr. Biblia. Învățarea și repetarea rugăciunilor „Tatăl nostru”. desenele care însoțesc fiecare lecție pot fi colorate. 4. de a socializa și. Mt. au venit râurile mari. spune: „oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. Utilizarea imaginilor audio-vizuale (filme documentare. iar principiile sănătoase odată zidite în stâncă. 8. dar ea n-a căzut. mai iubitori față de Dumnezeu și față de aproapele lo r. Şi căderea ei a fost mare”. Icoanele. De aceea. Sfânta Împărtășanie. fiindcă era întemeiată pe stâncă. Acest program este oferit în mod gratuit de Biserica „Buna Vestire”. Lecția și desenul sunt pe aceeași foaie. Petre Popescu". Biserica „Buna Vestire”. şi a căzut. trebuie să încolțească pentru a deveni mai buni. Clădirea unei case. prin integrarea noastră intr-o tradiție și apoi prin Sfântul Botez. vă îndeamnă stăruitor să încurajați copiii dumneavoastră să se alăture acestui program. Floriile.4. la consolidarea identităţii spirituale şi culturale a comunităţii româneşti din Montreal. cu scopul de a transmite învățătura dreaptă a Mântuitorului Iisus Hristos în contextul tradițiilor noastre românești. contribuind prin această deosebită lucrare. în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Sociala „Pr. de a practica limba română în cadrul discuțiilor de grup. înseamnă formarea unor principii de viață sănătoase.4). Cu cât elevul este pus să facă un lucru practic. Sfinții și alte teme asemănătoare. asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe nisip. Petre Popescu”. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea. Semnul Crucii. Suntem creștini. ca de exemplu: Crăciunul. Lumânările. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag! Text redactat de Crinela Cojocariu Serbarea Pomului de Crăciun . Iată de ce educația religioasă este o necesitate pentru a crește o generație de oameni sănătoasă moral. Pe parcursul anului școlar. Sfânta Scriptură. au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea. dar devenim creștini prin conduite învățate zi de zi. „Înger Îngerașul meu”. Botezul.ianuarie . Sărbătoarea Sfintei Cruci. nu pot fi zdruncinate atât de ușor.4. Astfel. Este cunoscut faptul că deprinderile bune formate în copilărie rămân de multe ori valabile pentru întreaga viață. în așa fel încât sunt ușor de luat acasă. aducându -ne în atenție o parabolă a Mântuitorului Iisus Hristos. Lc. pe când sufletul „cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu” (Deut. copiii sunt familiarizați cu semnificația zilelor de sărbătoare. nu în ultimul rând. Buna Vestire și Pogorârea Duhului Sfânt.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 6 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" Activitatea Şcolii Duminicale a fost din nou reluată începând cu data de 15 ianuarie 2012. desene animate) oferă elevilor prilejul de a înțelege mai bine viața și învățătura Mântuitorului Iisus Hristos. de a crea noi prietenii. Lecțiile tratează subiecte ca : Rugăciunea. adică pe o temelie durabilă. cu atâta sporeşte atenţia lui faţă de ceea ce predă cadrul didactic. a căzut ploaia. Paștele. În fiecare zi trebuie să ne gândim că sămânța. Trupul trăiește cu hrană trupească.3.

Fecioria Maicii Domnului este afirmată în Noul Testament. iarăşi sunt confirmat că cele două acte s-au întâmplat concomitent. nici din trup.şi misiunea îndeplinită a şi plecat de la dânsa. P. Oare poate fi tatăl celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi un tată pământean? A o admite înseamnă a refuza acceptarea originii divine a lui Hristos.Fecioară – II Mrd. (. Ca nou Adam. cum au arătat Iustin. Irineu. El a devenit Noul Adam. iar aceştia nu s-au născut. Deci încă o dată : eu nu cred că zămislirea Fiului şi curăţirea de păcatul original au constituit două momente separate. a dat putere celor ce cred în numele lui pentru a deveni fiii lui Dumnezeu. de toate harurile Duhului Sfânt(…)”1 a) Fecioria înainte de naştere (ante partum). nu numai pentru că este înscrisă în litera cărţilor sfinte. care este în ceruri există un tată omenesc înseamnă a distruge întreg mesajul evanghelic. ( Ioan 1: 12-13). Cuvântul divin. o nouă genealogie. de la Buna Vestire. Natura umană a Maicii Domnului depăşeşte în calitate obişnuitul.a făcut începând cu consimţământul ei liber la Bunavestire. Iuliana Onofrei cum a făcut-o altădată Nestorie. Căci tu eşti binecuvântat sălaş al tuturor harurilor şi plinirea a toată frumuseţea şi bunătatea. care era legat ontologic (fiinţial) de întreaga spiţă umană8. 35). când a fost vorba de venirea pe lume a viitoarei Sale mame. a reluat. Doctrina ortodoxă admite că Fecioara Maria a fost curăţită de păcatul strămoşesc înainte de conceperea Fiului său ca om în ea. ca una care singură între toţi te-ai învrednicit. . ) pe Împărăteasa lumii şi pârga curăţiei. Acesta este sensul cuvintelor Apostolului neamurilor: „Fie Pavel. Am văzut mai sus că a fost ajutat în aceasta de Maria. ( 1 Cor. şi a afirmat că în Hristos. toate sunt ale voastre. o încetare a propagării răului pe cale ereditară. Toate covârşesc şi minte şi cuvânt. Deci. călăuziţi de dumnezeiescul gând să o dobândească pe fiica lor ca rod al rugăciunilor. dar nicidecum în sensul „unei imaculate concepţii”a ei. . Eu nu cred acest lucru! Cred numai ceea ce se spune la „Înţelepciunea lui Solomon”. ea numeşte pe Hristos „Mântuitorul meu”. act etern al Tatălui. fie Apollo. căci rămâne Fecioară şi în zămislire şi în naştere. fie cele de faţă. El este ca atare acela că Maica Domnului potrivit tezei post partum şi-a păstrat fecioria după naşterea Fiului originea în naşterea sa din eternitate. născută din om. care a murit şi a înviat. Iar voi sunteţi ai lui Hristos. ” şi îngerul. La aceasta se poate adăuga alt argument care rezultă din felul în care Noul Testament concepe mântuirea în Hristos. fie cele viitoare. boltă însufleţită a virtuţii şi a bunătăţii. care s. mărturiseşte cu tărie curăţia şi sfinţenia Maicii Domnului. Vom reda în cele ce urmează explicaţiile redate de Î.5 Cu dreptate a fost ca dreptul Ioachim şi soţia lui Ana. Prin urmare. a cărei naştere o prăznuim astăzi . Maică a lui Dumnezeu Preacurată Fecioară? Căci nu este cu putinţă a exprima darurile tale prin cuvinte sau cugetări. fie Chefa. în clipa când ea. el a stabilit în lume.47). ceea ce înseamnă că ea a fost izbăvită de păcatul originar de Fiul său. fie lumea. fie moartea. Acest adevăr este mai mult decât limpede afirmat în Matei 1 şi Luca 1. văzându.3 Care ar fi argumentul ontologic al acestui adevăr? 1. Pe de altă parte. care s-a făcut om fără a înceta a fi Dumnezeu. fie viaţa. Fecioara. după cum vedem din cântarea Fecioarei ( Luca 1. Hristos este Fiul lui Dumnezeu în sensul cel mai deplin al termenului. ci pentru că se află în miezul vestirii care ne spune că Fiul lui Dumnezeu. Dar. S Mitropolit Tit Simedrea la imaculata concepţie”. . Dacă se neagă zămislirea feciorelnică a lui Hristos din Maria. . 2. . a fost supusă păcatului strămoşesc. ci din Dumnezeu. Prin această nouă genealogie. născut din Fecioara 1. Hristos a devenit conducătorul noii omeniri şi în Sfântul Duh. în calitatea Lui de Creator a toate. îi cinstim şi îmbrăcămintea cu care a fost înfăşată şi o primim ca pe Izvorâtoarea vieţii noastre6. care a acţionat ca noua Evă. Adică Fiul. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că ”iudeii privesc cu dezgust frumuseţea fecioriei şi nu e de mirare odată ce n-au cinstit nici pe Hristos. acceptând vestirea îngerului prin :”fie.2 Prin naştere feciorelnică înţelegem apariţia unei discontinuităţi în cursul natural al vieţii omeneşti. că „Înţelepciunea lui Dumnezeu a zidit Sieşi casă şi a întărit-o pe şapte stâlpi”.4 Sfântul Andrei Criteanul care a fost contemporan cu Sfântul Gherman al Constantinopolului şi cu Sfântul Ioan Damaschin.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 7 Maica. alături de persoana Fiului lui Dumnezeu. se admite intervenţia unui tată pământean în naşterea sa în trup. nici din sânge. Am spus acest lucru mai înainte. de aceea se poate înţelege prin credinţă. zămislirea Cuvântului ei prin Sfântul Duh ( Luca 1. adevăratul Fiu al lui Dumnezeu îi leagă pe oameni direct de Dumnezeu dăruindu -l ca Tată tuturor celor care se vor naşte din Duh. ” 9 Înainte de concepţie ea nu a fost lipsită de păcatul strămoşesc.ianuarie . ca şi ceilalţi oameni. iar Hristos al lui Dumnezeu”. Mitrofan Kristoupoulos spune că dacă Fecioara ar fi fost fără păcat. Care cuvânt oare va putea descrie frumuseţea strălucirii Tale. A presupune că între Hristos şi Tatăl său. Trebuie să conchidem că afirmarea zămislirii din fecioară a lui Iisus Hristos îşi are locul în Evanghelia mântuirii. ar exista un christogennetes alături de o christotokos. 3:22-23). se află persoana omului. ea ar fi fost şi Mântuitorul nostru. a intervenit într-un mod deosebit făcând din ea „o construcţie specială”(aşa cum îi trebuia) şi a întărit-o pe „şapte stâlpi”( cred că este vorba de cele şapte daruri principale al Duhului Sfânt-în care se cuprind toate celelalte-fără să ne gândim la exceptarea păcatului original. 46. planul lui Dumnezeu pus în cumpănă prin căderea vechiului Adam. Este un adevăr formulat de Sfântul Ioan Damaschin7. nici din voinţă omenească.

o atitudine spirituală. 4). Mai înainte de toate este o stare morală. aduce femeii o altă delicateţe. Fecioria Maicii Domnului nu este doar o stare trupească sau o situaţie fizică. Eusebiu al Cezareei18. încât viaţa ei a fost un exemplu pentru toţi”. Dogma imaculatei concepţii nu a fost apărată nici de Sfântul Augustin şi nu este mărturisită în nici un fel de Scriptură şi de Tradiţie. 214 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. produsul unei imaginaţii evlavioase. Astfel datorită lui Ambrozie. chiar când acesta a căzut tot aşa o respectă în continuare. a respectat voinţa omului în paradis. o viaţă dăruită lui Dumnezeu. Sfântul Ambrozie se referă la proorocia lui Iezechiel 44. în feciorie pe care omul este dator să o caute şi s-o ducă aşa cum Fecioara Maria a dus aici pe pământ. nu dintr-o femeie oarecare. Este de apreciat. ci se deosebeşte temeinic înrădăcinată atât în taina Întrupării. Dar între părinţii apuseni din secolul al IV-lea. Şi din acest punct de vedere în sprijinul fecioriei în timpul naşterii se pot aduce argumente din Sfânta Scriptură. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume. dar nu putea cunoaşte cum se va petrece faptul acesta”. Căci aşa s-a spus: „Iată voi da vouă semn : „Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu” (Isaia 7. este mult mai mult de atât: Fecioria Mariei este o dovadă a venirii lui Dumnezeu în lume. Maica Domnului. Încă din Vechiul Testament există mărturia unei incompatibilităţi între apropierea de Dumnezeu şi legăturile trupeşti: după arătarea lui Dumnezeu din muntele Sinai. din ea îşi ia trupul ( Gal. După cum. Aceasta se vede şi din proorociile Vechiului Testament pe care le tâlcuieşte Sfântul Ambrozie: „Un aşa de mare şi nemaiîntâlnit lucru trebuia să fie proorocit pentru a fi crezut de toţi. Ceea ce se observă constant în operele sale este profunda admiraţie pentru viaţa ei feciorelnică.întruparea lui Dumnezeu. În operele lui se regăsesc elementele unei întregi teologii referitoare la Maica Domnului. „ Ce Naştere după trup putea fi potrivită pentru Fiul lui Dumnezeu decât aceasta. ne apropiem de taina Întrupării lui Dumnezeu”. iar mai târziu a făcut discul soarelui. tot aşa cu măreţiile pe care le-a împărţit mai întâi întregii Lui zidiri inteligibile şi sensibile. dezleagă funiile de la grumazul tău. ca într-o vistierie în persoana Fecioarei. întrucât. a apărut o făptură nouă care nu a cunoscut stricăciunea. care era răspândită peste tot. 30-31). curată. dar intră în circulaţie prin Sfântul Atanasie17.13 Starea Maicii Domnului este pagina 8 o consecinţă a îndumnezeirii ei prin puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. numai pentru că El o voieşte. Sfântul Ambrozie se referă şi la proorocia de la Iezechiel 44. pe toate acestea adunându-le mai apoi le-a adunat. ”12 „Femeia aceasta este chipul fecioriei. scoală-te Ierusalim robit. Acesta este primul motiv şi cauză a fecioriei . Ignatie. 16. nu părtineşte pe nimeni. Epifanie al Salaminei 21 sau Ioan Gură de Aur22 sunt doar câteva nume ale sfinţilor care vor regăsi în acest cuvânt calitatea Maicii Domnului de Pururea-Fecioară. Aşa cum a făcut mai întâi lumina originară. pe care trebuie s-o ia de model: „ Primul lucru pe care trebuie să-l înveţi este înălţimea deosebită a învăţătorului. alături de care am putea aminti şi pe părinţii celui de-al doilea secol. ”15 Denumirea de Pururea-Fecioară este întâlnită în scrierile părinţilor încă din prima jumătate a secolului IV. împodobită cu toate virtuţile? Ea a fost Fecioară nu doar în trupul ei. Expresia a fost folosită de Sfântul Petru al16 Alexandriei. cereşti şi pământeşti. Pahomie al Tebaidei20.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL b) Fecioria in partu ( în timpul naşterii). Drept fiind Dumnezeu nu i-a dăruit de la naştere o natură privilegiată. că marele teolog Origen care afirmă cu claritate credinţa lui în pururea fecioria Mariei. Maria a citit aceste cuvinte şi a crezut că se vor împlini cu adevărat. deşi născută asemenea nouă. ci şi în minte şi niciodată sinceritatea ei nu s-a amestecat cu îndoiala. robită fiică a Sionului (Is. 1-9). Iustin şi Irineu care au puncte de vedere comune în această privinţă. Didim cel Orb19. cât şi în cea a transformării eschatologice a lumii înnoite în Hristos şi în Duhul Sfânt. Proorocul Isaia a prevestit minunea prin cuvintele: „Scutură-te de pulbere. înţelegând taina fecioriei Mariei. Moise încetează a mai avea legături trupeşti cu soţia sa Semfora ( Deut. semnul acestei dumnezeieşti lucrări stă în naşterea dintr-o Fecioară. el aminteşte de Fecioara Maria. se întrupează din ea. pe care Cel Atotfrumos a ales-o? Cine este mai curată decât ea.11 Scriindu-i surorii sale Marcelina careşi consacrase viaţa ascezei şi curăţiei. căci despre ea s-a scris că. 5. înfrumuseţând ambele lumi. dar desfiinţează pe cea dinainte. în această latură a învăţăturii sale se află influenţa Sfinţilor Părinţi răsăriteni pe care i-a studiat în amănunt.10 În lumea asta unde totul este supus-prin moartedescompunerii. şi-a biruit propria natură căzută în care s-a născut. Interesul acestui autor pentru Maica Domnului este legat îndeosebi de interesul pentru o viaţă deosebită. scutită de urmările păcatului strămoşesc. aceasta pentru că Dumnezeu i-a vorbit lui „faţă către faţă”( Num 12. căci despre ea s-a scris că „ Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă” după naştere. în dreptatea Sa. 1-4). pe cea sensibilă adică şi pe cea inteligibilă aşa cum spune Grigorie al Tesalonicului. 8). Fecioria înseamnă o negrăită delicateţe. 2. Însă în realitate. Să nască o Fecioară este semnul unei dumnezeieşti taine şi nu a unui fapt omenesc. Tratatele despre feciorie menţionate ulterior conţin numeroase referiri la această viaţă înaltă. a adunat toată acea lumină şi a pus-o în el. 4. Atât de multe daruri a avut Maica Domnului (Maria). tema fecioriei in partu a Mariei nu mai pare abstractă. Dar cine poate fi mai nobil decât Maica Domnului? Cine poate fi mai frumoasă decât ea.ianuarie . 2 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. această spusă dovedeşte marea smerenie . Calitatea de mamă. doar că nu folosesc termenul de «αειπαρτενος». Cu siguranţă. iar Ieremia renunţă la căsătorie pentru misiunea de profet ( Ier. şi astfel a arătat-o pe ea Cosmos. 14). pentru care comuniunea cu creştinătatea răsăriteană a avut o semnificaţie specială un loc aparte îl ocupă Sfântul Ambrozie al Milanului (339-397) a cărui gândire teologică atât de echilibrată a rodit din întâlnirea simţului pastoral şi moral specific spiritului latin creştin. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume”. prin care Preacuratul Fiu al lui Dumnezeu luând Trupul a păstrat neatinsă curăţia Naşterii? ”Cu siguranţă.23 ”Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic”. Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă după Naştere. cu frumuseţea şi profunzimile teologiei răsăritene.

Ibidem. Editura EMIA 2006 17. ci chema pe Domnul în ajutor. De virginibus. t. căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. Omilii III. Monahia Semfora Gafton. . Dumitru Stăniloae. este chipul desăvârşirii şi al unei vieţi îngereşti. 481C. . Ibidem.ianuarie . G. care s-a născut dintr-însa că dacă nu aş fi cunoscut pe Dumnezeu şi luminata învăţătură. ”28 Inspirându-se din Protoevanghelia lui Iacob. C. atunci aş fi socotito pe Prea-Sfânta Fecioara Maria ca pe Însuşi Dumnezeu. G. căci zice că pentru aceasta mă vor ferici toate neamurile pentru că sunt vrednică a fi fericită. P. pentru credinţa lui întru Tine l-ai vindecat şi de aceea mulţi evrei s-au botezat”. p. . una cu cealaltă. Ibidem* Sfântul Atanasie cel Mare. 20. pentru că mi-a făcut mie mărire Dumnezeu. Ea se ruga lui Dumnezeu precum vorbesc două persoane. 19. editura Humanitas. 825 Panarion 39. P. 256 (şi în „ Le Museon” 42. Pr Prof. G. col. t. Boris Răduleanu. p. p. Didim cel Orb. T. 4. Bucureşti 25. Cuvânt despre chipul Sfintei Fecioare Maria. conducător al şcolii catehetice de acolo. . p. Oxford. t. 4. 48. Editura Trinitas Iaşi. Dorea să înainteze în virtuţi şi a făcut-o. t. Sfânta Scriptură. . s-s-a învrednicit s-o vadă pe Maica Domnului aşa:”Mărturisesc înaintea lui Dumnnezeu. 2. 2) 15. P. 1994. col. .25 Τrebuia aşadar. p. G. Gregorian University. . . G. A rămas mereu la casa ei ducând o viaţă aleasă. Andruţos. 129-133. p. să fie recunoscut Fiu al Fiicei pururea Fecioarei şi orice ochi ar fi văzut-o să o mărturisească pe ea începutul după trup al Celui fără de tată. 28. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. . Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. Expunerea Credinţei 21. . 169-170( Hr. 42.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL a Născătoarei de Dumnezeu. 13. Dr. 111 10. P. 1938. 2004* Sfântul Ambrozie. . . Roma. 9. 5 în P. . G. De virginibus. . 27. Adrian Lucian Dinu. 97. 391-398) 6. Ibidem* Pahomie al Tebaidei. 676C 22. Idem Lauda lui Constantin 17. 1950. să nu transmită. 16. 1177. 29. col. G. Maica lui Dumnezeu. 70 în P. în P. . . 296 B şi idem Comentariu la Psalmi 84. 247. Pr. Florovsky. . nr. când am văzut cu ochii mei pe cea mai frumoasă dintre toate femeile din lume şi mai înfrumuseţată decât toate puterile cereşti. 2. ne rugăm astfel: ”Bucură-Te. Sfântul Atanasie preamăreşte virtuţile Fecioarei Maria arătând-o model de vieţuire: „ Maria a fost fecioară curată şi îi plăcea să facă numai lucruri bune. Roma.Acatistul Bunei Vestiri Gânduri de rugăciune. 7. 43. Omilii la Evrei 4. ”29 Într-un acatist adresat Maicii Domnului acatistul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu.a zis Domnul:” Poarta aceasta va fi închisă. COL. a cinstit-o în chip deosebit pe Fecioara Maria pe care a numit-o aşa cum scriam anterior „Pururea-Fecioară”30. 1959. G. The Ever –Virgin Mother of God. . G. G. Lochiţă 6 Ibidem p. Prof. G. ” Sfântul Atanasie cel mare este deosebit de interesat în concepţia sa cu privire la pururea –fecioria Maicii Domnului. G. Se pune accent precis pe curăţia inimii. Pr. (va urma) 1. Pe lângă naşterea feciorelnică „αειπαρηενοσ” înseamnă şi o atitudine. G. col. Sfântul Andrei Criteanul –Omilii III la Naştere. . 2004. Grecu. p. pentru viaţa lui curată. t. a ajuns prin grija Sfântului Atanasie. 2004.Învăţatura despre Maica Domnului până la sinodul de la Efes perspectivă hristologică. editura Anastasia. . şi mărturisesc înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu. pe Maica Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos. 27. t. ”( Iezechiel 44. 41. aşa cum interpretează Teofilact. Col 73. Ibidem * Epifanie al Salaminei. . 138 11. aşa cum interpretează Teofilact :”Şi pentru cazul în care. editura Trinitas Iaşi. cineva nu ar fi crezut în lucrarea zămislirii sau că Fecioara a luat în pântece. 28. P. . col. adaugă realizarea prin puterea Celui care lucrează”24. Viaţa lui Constantin. L 16. Conci. 20. editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 110 ( V.Idem Fragmente la Luca in P. . Craiova. Despre Sfânta Treime 2. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. . 11 in P. col. Omilii împotriva Arienilor 2. Sfântul Atanasie cel Mare. . Pr. Despre fecioare. I. VII-VIII)( teza de doctorat) Propaganda Fide University. că îmi părea cu neputinţă ca cineva afară de Dumnezeu să fie atâta de plin de frumuseţe şi de dumnezeiască putere şi slavă şi dar! Nimeni din oameni nu poate să înţeleagă ceea ce am înţeles eu. Adrian Lucian Dinu ( Martin Jugie. Buc ureşti. p. 1393C 18. care exclude păcatul. Dr. Ibidem* Didim cel Orb. p. La mariologia di S. 110. 28. 99. editura Bizantine. . . Craiova 1987. în P. 28. această putere creatoare de frumuseţe şi aceleia prin care Însuşi urma să o aibă după firea pe care a asumat-o şi de la care ştia că iarăşi o va primi în schimb mai târziu? Sfântul Dionisie Areopagitul. Excerpta et regula în P. Pr. 293-294.26 Căci cum şi ce raţiune ar avea ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi care ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi Care îl împodobeşte cu multe chipuri de frumuseţi. . dar şi «Τεοτοκοσ». care s-a născut în Alexandria şi care în pofida handicapului său de vedere. Bucureşti. Adrian Lucian Dinu. G. Despre Feciorie. 39. Pr. 101) 8. 2. t. după anonimul Interpret. pe de altă parte pentru că nu este posibil ca Dumnezeu să facă aceste minuni mai presus de fire. El argumentează pururea-fecioria Maicii Domnului tocmai prin afirmarea maternităţii ei! Argumentul acesta paradoxal prin care naşterea arată sau ocroteşte fecioria Mariei este exprimat astfel: „ Maria care a dat naştere lui Dumnezeu şi a rămas Fecioară până la moarte. nu se va deschide şi nici un om n u va intra pe ea. Dacă era supărată vreodată era numai pentru că. 44:3) să fie şi ea tuturor întru toate neîntrecută şi să fie gătită din copilărie cu minunata frumuseţe. 2004. Saint Andre de Crete et l’Immaculee Conception in” Echos d’ Orient”. editura Humanitas. in P. col. 7 P. editura Bizantina. 39. 7. S Mitropolit Tit Simedrea.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. Sfântul Grigorie Palama. 1955) 12. Editura Trinitas Iasi. G. P. Ibidem. încât din asemănarea arătată întru ea cu El. un comportament. Nu dorea să fie văzută de bărbat. Corneliu –Mihail Militaru. potrivită ei întru totul. 533. . 1432C. Despre Sfânta Treime2. 4. 30. în P. 220) 13. Pr. Sfântul Ioan Gură de Aur. 22 16. . G. . Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. 26. ca să se arate model pentru toţi care vor urma. Andrea di Creta ( teza de doctorat). Prof. 9. Ibidem p. Simbolica. t. Prof. note de Î. p. Didim cel Orb. Adrian Lucian Dinu. 26. prof. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. 27. 40. . .Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. Sfântul Atanasie cel Mare. plăcerile. Nu-i era frică de moarte. 404 C 20. care este condiţia de a vedea pe Dumnezeu. t. egoismul sau rătăcirile inimii ori ale minţii. 23. 3. „Şi mi. 860 B-C. Ibidem* Eusebiu de Cezareea. p. fiindcă pe Didim cel născut orb. credea că nu a aflat drumul mântuirii.27 Apoi: „ Sfintele Scripturi ne învaţă că viaţa Fecioarei Maria.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. dintotdeauna şi deplin. 63. ca cea care va naşte pe „cel mai împodobit cu frumuseţea decât fii oamenilor”(Ps. mărturisire şi tâlcuire. G. 27 în P. 935. t. 2. Cuvântul ei era măsurat şi glasul coborât. 10 în P. 138* (Sfăntul A mbrozie. 24. col. 14. De aceea va fi închisă. Dăruia cu multă dragoste celorlalţi din cele pe care le lucra cu mâinile sale. la trei luni după ce s-a creştinat de către Apostolul Pavel. pagina 9 5.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. Doctrina marialis iuxta Andream Cretensem( sec. . p 60-61. 952D 21. Ibidem* Sfântul Ioan Gură de Aur. p. col. 244).

. Pe mâini subţiri şi buze reci Să-şi cearnă toamna trandafirii. Şi-n aur viaţa de ni s-ar preface. Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate. Şi marea-n jurul tău..Ro) Ce căi lactee ţi-au întins? În ce noian de vâlvătaie. Să-ţi fie somnul blândă alinare. Ştiu că frate-mi eşti şi-mi eşti părinte. Noi. Nu ştiam că doina mi-o furară Cu străvechea şi frumoasa Ţară Eminescu. . Unde luceferi de-ntretaie. Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate.. Suntem în cuvânt şi-n toate Floare de latinitate. adineauri Pe înaltul domn cu tot cu lauri. Îţi cântă îmblânzită la picioare. Noi fără el ce-am fi decât un ciot În codrul unor freamăte sărace? Când spunem Eminescu. spunem tot! Prelung ne-ajung şi ne străpung Frânturi de simfonie gravă. Lui Mihai Eminescu de Victor Eftimiu Şi floarea teiului e-n toi Furtunile se potoliră… Mai freamătă măiastra liră. Melancolia lui amară Le-a închinat acestei ţări. Mihai Eminescu în 1885 (sursa și datarea . de unde ne priveşti? EMINESCU de Grigore Vieru La zidirea Soarelui. ne-am ales cu. revolte.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 10 15 ianuarie . buciumul şi plânsul. treci!.. floare mea albastră Eminescu. Mi-l furară. În înălţimea selenară. Turnate-n formă lapidară. târziu. Acum nimeni nu mă poate minte. Suntem în cuvânt şi-n toate. Iar noaptea.. înălţări. în piept cu plânsul. Neamule. din statuie urcă în spaţii Luceafărul spre-nalte constelaţii. Dar chipul tău frumos cioplit cu dalta Nu-ncape-n apa zărilor-înalta. Bine ai venit în casa noastră. A fost odată ca-n poveşti Un trubadur cu fruntea clară. Domnul cel de nemurirea noastră Eminescu..Aniversarea lui Mihai Eminescu Eminescu de Victor Tulbure E muntele cu stele-n căpătâi! E valul care s-a-nălţat şi nu e! E soarele ce pleacă să apuie Ca să răsară-n ceasul lui dintâi! Si râul.Wiki. Şi codrii. Ca din adâncuri de dumbravă Ecoul cornului prelung. Mihai. ramul. spui versul tău de seară Şi vântul îi şopteşte peste ţară. Veghează ochiul tău nestins? Iubiri. Doamne. Şi viersul unui dulce grai amar Se varsă-ntr-însul şi încep dintr-însul. Şi pescăruşii-ţi vin – de ochi aproape – Şi tu-i adormi cu focul de sub pleoape. muncind întocmai. Ne-am ales cu Domnul Eminescu. Cerul a muncit o veşnicie. tu. Prin arcul de lumină.ianuarie .. Izvoare râd.. se ştie. se tânguie talanga. De-aici. Nu ştiam că dor mi-era de dânsul. clocotitoare. treji. Eminescu să ne judece! La marginea mării (În memoria lui Eminescu) de Mircea Micu Te-am înălţat cu faţa către mare. Mai cântă Eminescu-n noi. îşi înfioară creanga. Mă uscam de dor... Deschisă-i poarta nemuririi. Revolta dintre piatră şi amnar. Acum am şi eu pe lume parte: Pot îmbrăţişa măiastra-ţi carte.. Eminescu să ne judece. Domnul cel de pasăre măiastră...

România trebuie să pună în valoare creaţia marilor săi clasici. „dat fiind timpul foarte scurt de la instituirea legii. În acel an. este şi va rămâne român. promulgată de preşedintele ţării. nu facem decât foarte puţin pentru Ea comparativ cu ce Ea a făcut pentru noi. muzică. Limba face pe scriitor. în diversitatea culturii europene. a fost prezentată de dna Elena Neacșu. şi mi -am amintit din nou de „vocaţia culturală” a neamului nostru… Chiar de propria-mi năzuinţă.. inscrisă pe chipurile partici panţilor. chiar si numai născându -ne pe meleagurile ei. O umbra de tristeţe m-a învăluit… Să fi fost unda de nostalgie că . venită cu câţiva ani în urmă. prin care suntem anunțați oficial că 15 ianuarie. Marius Finca. ziua nașterii lui Mihai Eminescu este și Ziua Culturii Naționale.. Maturitatea culturii publice. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a permis instituţiilor să marcheze evenimentul prin iniţiative proprii. „Mihai Eminescu. închinată lui Mihai Eminescu are loc în cadrul Zilelor Culturii Naționale a României. din partea Academiei Române.ianuarie . ci după cunoscătorii şi protectorii Artei . mai mult ca oricând. presa etc.Eminescu ” ? . părăsind ţara. formulată cândva.preciza comunicatul Ministerului Culturii. vroiau să -și păstreze identitatea etnică prin cultură. în cadrul întrunirilor sale săptămânale. La Montreal. Președintele Asoci ației Cult urale Române. din partea Ambasadei Române în Canada. Senatul și Camera Deputaţilor au aprobat o lege în acest sens. neavând pe cineva care să le reamintească mândria cu care cândva. De atunci. La întâlnire.Ziua Culturii Naționale Cugetări de Mihai Emin escu : Înălţimea artistica a unui popor nu se măsoară după numărul artiştilor. a spiritului unui popor se manifestă cu deosebire în limba sa. omul deplin al culturii române .„Frate-mi eşti şi -mi eşti părinte” nu poate spune decât acela ce se angajează prin Legământ să-i slujească idealurile. / Domnul cel de nemurirea noastră . în acel colţ mirific al Terrei care l-a „ivit” p e însuşi. precum şi concursuri de proiecte la care să participe cât mai mulţi artişti şi oameni de cultură” . Paul Dancescu. Asociația Culturală Română. dovedind. membrii Clubului Age d'Or s-au întrecut în a-și demonstra prospețimea memoriei şi talentul… Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri / Și niciodată n -0r să vină iară … Nostalgia stelară a Cătălinei – coloana infinită a aspirațiilor noastre : „ În veci îl voi iubi și -n veci / Va rămânea departe. ” Domnul cel de pasăre măiastră. dr. punctate de poezie. până la sacrificiul suprem. a închinat o seară festivă Poetului. pe 6 decembrie 2010. prof. de a contribui cu modestele-mi posibilităţi la potenţarea multiculturalismului promovat cu înţelepciune în ţara de adopţie. urmând ca de anul viitor să se stabilească o tematică generală.această mare sărbătoare. au pregătit – fiecare în felul său .aşa cum ni -l înfăţişează Constantin Noica rămâne un reper incontestabi l pentru reuşita de a îmbina efortul de recuperare a tradiţiei cu necesara deschidere spre modernitate”… Am părăsit atmosfera de sărbătoare și entuziasm românesc. Fl or i l e gi u r e al i z at de O r tansa Tud or . În continuare se precizează „ Astăzi. „Eminescu și dacismul”. ne-a reamintit că această acțiune aniversară . în urmă cu 162 de ani. pe drept cuvânt „nepereche” al neamului românesc . Rememorarea momentelor semnificative din viața Poetului. Am reținut un fragment din expunerea citită. precum unealta bună face pe maestru. alții au uitat-o. Ulterior. a tuturor celor care au contribuit şi continuă să contribuie la expresia identităţii poporului român”. Domnia Sa ne-a prezentat un comunicat. Cei mai mulți cu dragoste și entuziasm. comunitățile române de pe diferite meridiane ale Terrei: asociații culturale. ” In încheiere. a mai trecut un an… Departe de țară.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 11 15 ianuarie . Alegerea datei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale este o iniţiativă.Mihai Eminescu. cu sufletul plin de sentimentul mândriei naţionale. că or iunde s-ar afla. aflându-ne departe de Ţară. la care s -a adăugat entuziasmul tânărului cercetător al străvechii vetre strămoșești . ivit pe pământul țării noastre de origine.

. Tu... MIHAI. mai frumos.luceafăr blând. te credeam mai înalt.. frate Mihai . noi. în pribegii şi iată. Doamne – Mihai ! umbra ta.. muza la tine pe umăr tresaltă când neodihna te strigă în stânci.. să cânte-n limba noastră un MIHAI şi-n poezia lumii . efervescenţa e un act anost şi legea lumii nu-şi mai află rost.aşa cum se cuvine. LA TEIUL DOMNULUI MIHAI te salut. dacă vrei dă-mi o frunză din tine şi-mi dai lacrima ta izvorâtă din Tei.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 12 Închinare la Eminescu George Filip EMINESCU -15 ianuarie – 1850Motto:astăzi s-a născut cel de ne-ntrecut astru-al poeziei. românii-n pribegie au plecat. în graiul nostru rost dar oameni hâzi te prigoneau prin soartă. Tu stai golaş în gerul dur .. din acest Om de seminţie . în palma lor noi am săltat o nuntă. Uneori am plecat la război. bărbaţii hâtri. astăzi sărbătorim că te-ai născut din veci spre pretutindeni. dar slava ta se suie-n zări albastre ţâşnind etern . luceafăr blând. nu cel mai mândru loc ţi l-au găsit. umbra ta-naltă.pe bătătură. Mihai . MIHAI.teafăr.. iartă-mi privirile. meseni şi lăutarii au venit purtând pe umeri falduri lungi de lună. strigături şi lăutari. Rareori am sădit câte-o floare. .nu ne-am vrut înstrăinaţi. să ne scrii limba-n blânde menestrele. cu-o rază-n sori.veşti de prin ziar şi se închină celui ce ne are. cu-o palmă-n iarbă. cu cimilituri. cea mai sfântă primăvară.poete. e sărbătoare şi te serbăm în flame de ardoare. pe-acest pământ din cerul tău cu aştri şi cu stele. te-am dorit să dai grăirii noastre formă clară.sărmane. ţi-o slăvim. prin multe primăveri şi alte brume şi iată că-ntr-o zi am cugetat să îmi zidesc şi eu un rost prin lume.cu graiul tău cel sfânt. Mihai. de când ai plecat dintre noi. cu famenii mereu te-ai războit izbindu-te mereu de-ai noştri tineri. potecile prin codri s-au uscat. cum te ştiu că prin vremuri erai.frunte înaltă şi nici privirea : gânduri adânci. din datini . balade. mileniul nostru este trist şi greu. iasca îţi arde tulpina de jos. eu te-am simţit c-ai fost printre meseni. maica-natură ţi-a fost adăpost şi-n veci . nu mai doinesc . ca bun român . acei ce te-au tocmit. şi ne-a fost dat ca pruncul cel bălai. Doamne Mihai. fugim în stol spre flacăra Treimii şi am ajuns să îndrăgim străinii. ţi-am adus vin de pe la Botoşani.sărbătorim. GLAS DE URSITOARE ai coborât..precum în vechii ani. doine aveam. dar hai şi gustă. iar noi încotoşmăm mândre sumane. fratele meu . pădurea verde te-aştepta şi ea.din datinele noastre! prin staulul tău cald din Ipoteşti în scutec te-nfăşară muze bune care-au citit în aştri că tu eşti rapsodul nou al pildelor străbune. ştiau să cânte ale noastre plaiuri dar nu aveam un astru. ştiam că-ţi plac pădurile de-argint. românii neaoşi sau din emigrare află de Ţară . pe-aici suntem departe de Carpaţi.la izvor.birjari de ideologii te-au fost hulit cu noi. lâng-o biserică.din univers să stea la masă şi să ia aminte. iarna cade iar. aşa trişti sărbătorim şi naşterea . şi a fost tomnă. prunc frumos. Luceafărul şi-a pus mândre veşminte şi a căzut în jos . din patru zări s-au strâns samariteni s-asculte prea-cântările divine. în credinţa noastră te iubim şi te stropim cu izuri de armindeni. eram ca două flori de mărgărint.destinul ţi-a deschis o poartă. cu cobze şi cu naiuri. în cinstea ta eu am rostit un vers.ianuarie . subţire. ai pus.. zâmbeşte-ne MIHAI. te naşti-renaşti mereu. tu niciodată n-ai nuntit şi n-ai postit în zilele de vineri.şi iată: m-am nuntit. printre mirese te-nalţă mire şi n-ai cu cine să îţi măsori nici întristarea . precum oamenii săraci şi tot aşa .Mihai ! vreme buna îţi zic. din nou te vom minţi că te iubim. eu înspicat şi draga mea căruntă. poetul nostru drag .şi ai venit pe Ţară. Bine-ai venit MIHAI . statuia Ta putea să steie . s-a ofilit în grai cuvântul DOR. Mihai.un LUCEAFĂR ! IZ DE EMINESCU de multişor prin timp n-am legănat.fecioare . Carpaţii falnici te chemau din zare. aveai pe frunte-o stea ce te-a sortit să nu ai alinare.. chiar bunul Dumnezeu ne-a pus cunună. ţi-am adus colaci ca-n vremuri.pură. te-am aşteptat . Multe minuni am scris în uitare.

Au trecut zece ani de la acel eveniment. dragă lună. . În Ţara Românească. la 5 ianuarie 1859. poate-ţi e sete. cât şi în Ţara Românească. Şi-mi amintesc vremile-acele Când înflorite lăcrimioare Cu drag îmi trimeteai tu mie. noi ne închinăm spre velerim. Să nu spui că ne-ai privit. provincia a fost condusă de caimacami. când. timp de doi ani şi jumătate. unde ne sunt Dunărea. Fugi "Fugi". din Iaşi. avem case mândre şi bogate. să mă ierţi. Martoră iubirii noastre. Costache Negri şi alţi tineri cu vârste cuprinse între 28 şi 31 de ani. Vasile . Mâine poate noi vom plânge Şi-om fi veşnic despărţiţi. Tu a nopţilor cunună. din cer. Acele solicitări au purtat numele de Revolta Poeţilor. în restaurantul Hotelului Petersburg.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Doamne Mihai.. N-asculta ce-mi spune mie. cel fără glas. La mijlocul secolului al XIX-lea. nici străbuni dar avem mari crezuri . iubite. Fiecare provincie naviga în derivă. n-am ştiut că din lacrima vremii. vremile-acele! Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre. Simţirea ta. casa. omul. bun găsit din nou . Poate mâni a tale rază N-ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am iubit. ne este frate şi aşa . un pui-fecior. Cât ne vezi de fericiţi. iartă-mi privirile. fraţii şi-n Canada asta…am mai scris.frate MIHAI ! cum îţi e prin colţul tău de rai ce ţi l-au croit aici românii buni. altoim sămânţa românească. de bucurie. să le sfinţeşti.Mihai.frate MIHAI.. Şi nu ştii cui a te-ncrede Vorbelor ce ţi-am rostit. frate . căci a mea minte Prevesteşte numai rău . Alexandru Ioan Cuza. căimăcămia era formată din Ion Alexandru Cantacuzino. inima s-ascult ? Unire a Principatelor Române . când şi cum să ocupe tronul de domnitor. se propagau cu îndârjire vechile certuri virulente între politicieni. sau de jelim. Iar tu lună. Ţi-am adus un ulcior şi-un colac rumenit. Vai ! Şi eu nedumerită Mă muncesc cu mult mai mult Căci nu ştiu ce-a fi mai bine : Mintea. la care a adăugat dorinţa de unire a Moldovei cu Ţara Românească. Doamne – Mihai ! pagina 13 n-avem Marea. După multe propuneri şi controverse. dulcele târg are toamnele bete.. care-i Om . ţi-am dat somn de veci pe-un colţ de rai unde n-avem datini. ca la Ipoteşti . De-i sfârşi cântarea ta. La întrunire au fost prezenţi paşoptiştii Mihail Kogălniceanu. Vasile Sturza şi Anastasie Panu.24 ianuarie 1859 Ion Anton Datcu Alecsandri a citit o listă de revendicări faţă de autorităţi. păsările sfinte .migratoare. cu instigări şi urzeli. referitor la cine. am găsit pământul cel promis. în funcţia de domnitor al Moldovei a fost ales colonelul Alexandru Ioan Cuza. şopteste-n taină Sufletul şi dorul meu. Alecu Russo. aduc şi-aici verile cu soare. Şi când era în orice floare Un semn de-amor. între 17 iulie 1856 şi 24 Năzuinţele de Unire a Principatelor Române au apărut pentru prima oară la 27 martie 1848. Râule cu apă lină Şi curat ca o lumină.în faţa Bisericii Sfântul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou .. poate-ţi e foame. Sunt lăcrimioarele-nflorite Şi când duios mă uit la ele La tine mă gândesc. Sau iubirii făr' de margini Ce tu-n ochii-mi ai cetit. Şi-apoi cu cuvinte rele Cum mereu te depărtez . Carpaţii ? ne-am lăsat părinţii. conflictele personale având o caracteristică tipic balcanică. "Nu te du".iată. dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuieşte briza sării să dormim pe marginile Mării. funcţie care însemna înlocuitor al domnitorului. căci cine ştie Dacă mâni nu m-a uita.nici străbuni ? n-avem plaiuri. Tu cunoşti câtă iubire Pentru tine eu păstrez. Poezii de Veronica Micle Sunt lăcrimioarele-nflorite. unde n-avem datini . tot o perioadă asemănătoare de provizorat. Dumnezeul nostru un ne pierde.de români ! LA UMBRA LUI MIHAI .. În toamna anului 1859. Starea noastră n-o răsfrânge. cel fără-ntindere. atât în Moldova. ninsă de dor.dumnezeiască. pe parcursul a doi ani şi jumătate. În Moldova. Dragul meu. între 26 iunie 1856 şi 5 ianuarie 1859. îţi zic.ianuarie . se face târziu şi te las singur în marele cerului plai. să mă ierţi c-am venit. şi-n ţărâna ei . Ah! florile atunce date N-a mai rămas nimic din ele – În vânt sunt toate spulberate.. dar tu poţi.nuntind. în această ţară verde…verde. grădinarii de timp lângă trup ţi-au crescut un tei mai tânăr.

Răstoarnă ploi de foc. neapărat. cu câteva zile în urmă. şi-au desfăşurat activitatea simultană două guverne: Unul la Iaşi şi unul la Bucureşti. VIN SĂRBĂTORILE Un înger păzitor mi-a spus Din cer vin sărbătorile Şi Moşu-n suflet s-a ascuns Să strângă-n sac colindele. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859. Dar. Deputaţii Ţării Româneşti l-au votat în unanimitate domnitor al Munteniei şi. fiind găzduită la Hanul lui Manuc. Vizitii. Le iau pe coasta lor la stele Lăsând în urmă epigeii. Să-şi scuture umbra fecundă Pe trupu-mi palid. implicit. şapte ani mai târziu. Alese stau la geam gutui Miroase-a vâsc în pragul meu. nu te grăbi să mori agale. în lupta cu vitregiile naturii. s-a organizat la Iaşi o coloană de opt sănii trase de cai. Ţi-ai fi lăsat şi lacrima în stele În ploi venind să ne-ntâlneşti devale. îngroziţi. Se-agaţă cu agrafe-n vise Şi-n dimineţile obtuze Se vindecă cu flori promise. Lasă-mă…nu-mi scrie poeme. care îl vor devora. Iar cei mai dragi postesc în cer. al Principatelor Române Unite. acoperiţi cu zăpadă groasă. însoţit de călăreţi înarmaţi. Pentru ca domnitorul să ajungă la Bucureşti. În ultimele trei luni ale anului 1858. dar şi mari convulsii. s-a găsit soluţia salvatoare. Când pasul tău bate-o secundă În ceara unei toamne. căimăcămia era formată din Emanoil Băleanu. domnitorul a hotărât să rămână un singur guvern. acelaşi colonel Alexandru Ioan Cuza. zeii. ca o păpădie-n soare. rădăciniu.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL ianuarie 1859. În dimineaţa zilei de 14 ianuarie s-a dat ordinul de plecare. sub un singur pagina 14 domnitor. Focşani şi Buzău. la Bucureşti. fost coleg de facultate la Paris Poezii Miruna Ocnărescu 3 Rămâi!. înfloresc Peste ninsorile ce mor. la fel ca în Moldova. pentru parcurgerea celor 409 km. alai domnesc. De dorul tău în cufăr se usucă Sărmanul timp cu tânguiri prelungi. în care abundau duplicităţi imprevizibile. După opt zile de mers anevoios pe drumurile troienite. caravana hibernală a ajuns la Bucureşti. N-ai luat nimic din timpul care moare Copilăria ţi-a fugit prin vise. Când plouă. în gura lupilor! Evident. Cu toate că. O floare pe-o tulpină tristă Ce a uitat ca să pălească. Să mă nasc doar când îţi este dor. Îngerii vin pe-un colţ de apus. ( interimari ). După multe apostrofări în rândul deputaţilor de pe malul Dâmboviţei. greu de coordonat. Principatul Muntenia a fost condus de caimacami. Unire care a generat multe bucurii. Hai să dam mână cu mână.ianuarie . A doua zi. nu ne mai mănâncă lupii? Vreau să ajung. Nu ai cerut nici bătătură-aleasă Doar un popas vegheat de menestreli. Pe geamuri flori de rugă cresc Pe tâmple. Să mă topesc pe-obrajii Lunii. O lacrimă mi-agăţ în cui Să mi-o colinde Dumnezeu. formularea era metaforică. Toată suflarea a înotat prin nămeţi. În săptămânile următoare a chemat de la Iaşi câţiva demnitari importanţi şi fideli. invidii cumplite şi ostilităţi crâncene. Nu toţi intelectualii vremii erau adepţii lui. politicienii au hotărât să fie ales domnitor al Ţării Româneşti. să ştii că m-am dus. DESTIN Ţi-ai fi lăsat şi umerii în stele Să porţi pricina naşterii primare Dar ai venit ca să te urci la ele. cu popasuri la Tecuci. Seminţele-i mai cresc umbre ascunse. Dar urc cu îngerii la stele Să-ţi spun că toamna nu mai vine. fusese construit cu 50 de ani în urmă. Ioan Manu şi Ioan Alexandru Filipescu. doar din întâmplare. care fusese înscăunat la Iaşi. Cuza le-a spus: Şi. În programul pregătirii Unirii. Eu nu sunt una dintre cele Pe care demiurgii. aproape de Bârlad. Drept răspuns. Şi poate. Spălat de un destin în lăcrimare. În urma dezbaterilor furibunde. Din anotimpuri ţi-ai ales mireasă Şi i-ai pictat sărutul cu cerneli. colonelul referindu-se la politicienii de la Bucureşti. timp de trei ani. târziu. dacă ne întoarcem. lumânări de dor Ard pentr-o clipă. ţi-am şoptit în roua dintre ele. Un paralelism nejustificat. Alexandru Ioan Cuza a preferat să conducă ţările surori româneşti de la Bucureşti. Unirea nu a fost presărată cu petale de trandafiri. Edificiul grandios pentru acele vremuri. între 24 ianuarie 1859 şi 22 ianuarie 1862. blesteme Tu să le-asculţi. până la Vaslui unde s-a făcut primul popas. Sunt doar un număr într-o listă Ce nu mai vrea să se sfârşească. Ai fost în lumea asta o nălucă: Ochi pieptănaţi de degetele-ţi lungi. Din contră. convoiul a fost înconjurat de o haită impresionantă de lupi. Alexandru Ioan Cuza a fost prezentat întregului efectiv al Parlamentului. cei cu inima română. Totul era în funcţie de când şi cum va sosi la Bucureşti voievodul moldovean. nu se preciza ziua când va avea loc marele eveniment. În pulberi. Să m-adulmece iarna cerbii Şi să-ţi spună de câte ori mor. Dar urc cu îngerii la stele Am bube pe genunchii vieţii. RUGĂ… Lasă-mă să-i fiu soră ierbii. După acea dată. în seara zilei de 22 ianuarie. Mama deretică-n odăi Şi le botează-n lerui-ler Postind de lacrimi pentru-ai săi. l-au rugat pe domnitor să dea semnalul de întoarcere. A urmat o perioadă nu prea uşoară şi fericită. Să înfloresc ca o ninsoare Uitată pe pervazul lumii. Sunt frunza toamnei dintre ele Şi vin cu ploaia dimineţii. În acest fel a avut loc Unirea Principatelor Române. rănile-mi din buze . PLEDOARIE Eu nu sunt una dintre cele Aplaudată-n lumi divine. în frunte cu Mihail Kogălniceanu. a fost sabotată cu îndârjire.

eseuri filozofice. Astăzi. sunt puţini cei 15 ani? Ţinând cont că sosirea emigranţilor în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai uşor pentru adaptare şi înfiriparea rostului pentru traiul zilnic....” „Candela împlinește azi 15 ani. ale marilor oraşe universitare din România. (Acolo treceam anunțuri despre Mouvement de Solidarité QuébecRoumanie. A devenit o revistă culturală. din Canada și chiar din România –. Conținutul se îmbogățește: amintiri din călătorii exotice. urez stimaţilor cititori. 15 ANI DEJA! W ladimir Paskievici „Cât de repede trece timpul ! Undeva. prin efortul căruia a şi luat fiinţă acum 15 ani. în pragul porții Bisericii. apoi scriitorului Victor Roşca. Aspectul revistei se ameliorează.. Curând. Candela de Montreal a apărut din nevoia românilor-canadieni de a comunica şi a se informa. prin însuşi titlul ei. A doua pagină. ci doar unul pe plan spiritual. 15 martie.c.o prelungire a lumii de acasă. cum era firesc. colectivului redacţional. sănătate. Revista se citește cu interes și unele numele se păstrează chiar.. în 1997. primele numere ale unei reviste ce tocmai prinsese viață și pâlpâia timid.. Mai ales în preajma aniversării de un secol de la înființarea Bisericii Buna Vestire. întâlnire în limba noastră strămoşească . de la începutul ei până în ziua de astăzi. atârnă cu mult mai greu decât în situaţiile unei vieţi trăită după regulile de viaţă cunoscute. domnul Victor Roşca mult succes în continuare. fără niciun fel de bătaie de cap .Candela de Montreal ne sugerează.” Gând la…ani versare Elena Olariu „De aproape doi ani colaborator al revistei de literatură şi cultură generală CANDELA DE MONTREAL din Canada. aflată acum în strai de sărbătoare. știri despre activitățile din parohie in comunitate – școala românească. onoarea aceasta este cu atât mai mare cu cât în paginile revistei publică oameni de valoare”. colaboratorilor. . Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noştri deun neam.” „Îmi permit deci să-i sugerez să deschidă o serie „Istora parohiei” în care să publice documente inedite din arhivele parohiei.când alţii îşi aşternuseră un trai în linişte. Trec anii. fondator al acestei prestigioase reviste. coordonatorul publicaţiei mai sus amintite.. cum se cuvine. Sorin Sonea apoi eu eram președinții acestei organizații). Dacă la prima vedere este ceva fără importanță. revista . urează revistei „Candela de Montreal” – publicaţie a românilor din Canada.. în bruma memoriei. Un spaţiu cultu ral român esc de p restigiu Elena Buică Înainte de toate.a fost considerată ca o datorie de conştiinţă. Pe prima pagină. Sunt mulţi. Pentru a da viaţă acestei reviste Asoci aţia Naţională „Cu ltu l Eroi lor” – fi liala judeţeană Vâlcea Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea. O revistă repede răsfoită și repede pusă de o parte. . Pentru domnul Victor Roşca.avea atunci 70 de ani . pe vremea în care Dl dr. la 4 martie a. Apar colaboratori regulați.. cuvântul Preotului.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 15 La ceas aniversar Începem în acest număr prezentarea unor extrase (din motive de spațiu și mulțimea materialelor primite) din mesajelor primite cu ocazia aniversării revistei noastre. . distribuind enoriașilor ieșind la sfârșitul slujbei duminicale. parcă-l văd pe domnul Victor Rosca. viaţă lungă şi realizări frumoase pe calea pornită! a avut de înfruntat multe obstacole. recenzii de cărți... este răspândită în bibliotecile naţionale ale Canadei.. că pe astfel de daruri lasă să cadă lumina şi să intre în voie în inimile cititorilor.ianuarie . eu însămi să am bucuria imensă de a publica în paginile acesteia. sărbători naționale sau evenimente deosebite – apoi multe poezii (ale lui George Filip și nu numai). pentru unii. ca şi pentru mulţi din ţară sau de pretutindeni. e un dar minunat pe care ni-l face colectivul redacţional condus de domnul Victor Roşca. realizări deosebite pe plan publicistic.. . înfiinţarea unei reviste la anii senectuţii . aşa cum s-a reflectat şi în cele două cărţi scrise în ultimii ani "Moara lui Kalusek" şi "Experimentul Târgşor" publicate în renumita Editură Curtea Veche din Bucureşti. sufletul meu se bucură nu numai să primească bimestrial revista bilingvă (română şi franceză) ci. Pentru că este bine să ne cunoaștem rădăcinile comunității de emigrați ce suntem. impresii personale asupra vieții din emigrație și câteva articole de interes general pentru comunitate. Candela de Montreal. revista Candela.. A apărut chiar o secție științifică… Azi. Şi nu oricum: graţie scriitorului canadian de origine română GEORGE FILIP care a acordat multă importanţă celor scrise de mine şi m-a făcut cunoscută dincolo. revista ni se pare indispensabilă și așteptăm cu nerăbdare apariția fiecărui număr. tratând teme variate sau publicând articole scrise de persoane cu talent. alătu ri de tradiţionala urare strămoşească de La Mulţi Ani ! (publicat integral în revista Confluențe românești. dar şi promovarea culturii româneşti dincolo de hotarele ei. fericire. preocuparea pentru a da fiinţă unei reviste în limba română.) desen de Radu Deca . cultural şi personal. Tot dumnealui semnează editorialul revistei cu vocaţia comunicării. asemenea multor publicaţii care nu aduc un profit la propriu. cu colaboratori regulați – din Montreal. Pe celelalte pagini. Candela de Montreal a devenit un nume respectabil pentru cititorii români din Canada. Cu prilejul acestei zile aniversare. anunturi din comunitatea parohială. un însemnat izvor de informaţie pentru cei care vor să reconstituie o epocă literară sau istoria celei mai vechi comunităţi române din Quebec. distinsului redactor sef. Apar articole mai „umplute”. la împlinirea a 15 ani de activitate. Aşadar.

sculaţi-vă. . Salvați-vă prin limbă Lui Ion Hadârcă S-au otrăvit pe văi izvoare Şi mierea adunată-n floare. Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. Iar când nu poţi Nici plânge și nici râde. Şi doar în limba ta Poți râde singur. ochiul meu a murit. salvaţi-vă.ianuarie . salvaţi-vă. salvaţi-vă. Lacrima: piatra funerară Pe mormântul ochiului meu. Limba noastră cea română. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. Tu taci atunce Tot în limba ta. Cânt a Patriei fiinţă Şi-a ei rodnică ţărână Ce-a născut în suferinţă Limba noastră cea română. dând piatra la o parte. Tineretul Moldovei.16 ianuarie 2009) Limba noastră cea română Sărut vatra şi-al ei nume Care veşnic ne adună. Şi prânzul e mai prânz. În limba ta. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. 4 febr. „Avem convingerea că jalea noastră mocnită pe care o purtăm în piept de aproape două secole. În altă lume se va deschide Ochiul meu. S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit privighetoarea Şi firul ploii şi ninsoarea. Limba noastră cea română. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. Cu cerul tău în faţă. dorul înstrăinării cântat pe ascuns ne permit să intrăm cu capul ridicat în graiul nostru român. ÎN LIMBA TA În aceeaşi limbă Toata lumea plânge. Prin limbă şi prin carte! ÎNTRE ORFEU ȘI HRISTOS Pentru că a văzut. sculaţi-vă. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mângâi. Ţi-e dor de mama.” Constantin Tănase. În al limbilor tezaur Pururea o să rămână Limba doinelor de aur. Desen de Sabin Bălașa Pre pământ străvechi şi magic Numai dânsa ni-i stăpână: Limba neamului meu dacic. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit dulceaţa poamei Și laptele din sânii mamei. ci şi o nouă imunitate în faţa intemperiilor destinului ce va să vină. S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul. salvaţi-vă. S-a otrăvit barbar văzduhul… De ce s-a otrăvit și duhul. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. salvaţi-vă. Când nu poți mângâia Şi nici cânta. Şi vinul e mai vin.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 16 Limba noastră cea română Grigore Vieru (14 februarie 1935 . În aceeași limbă Râde un pământ. 1990 Cu-al tău pământ. sculaţi-vă. salvaţi-vă. Şi doar în limba ta Te poți opri din plâns. Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română. căci anume jalea noastră şi dorul nostru trebuie să-i imprime limbii române de mâine nu numai o nouă sclipire şi o nouă vigoare.

iar eu te chinuiam cu Schopenhau‘r… Pe sens oprit intram în amintire și invers. am auzit o voce de sus. Noroc că mai există iarnă. ne fluiera ca dintr-o sticlă un polițai și Luna Mai întotdeauna haimana își scotea limba și-i cânta din nas. Ca niște boabe de rouă încremenite pe firul de mătănii. pentru că umbra lui miroase a noapte și blestem. din bălămăli râzând până la stele. nu ai teamă. iar „a” este prima literă din care Dumnezeu l-a zidit pe om. zburătoarea demultului. M-am uitat la cuvintele ei.ianuarie . umbră PEISAJ BUCUREȘTEAN Studenți . și am zâmbit. dragul meu. „înseamnă că: „a fost odată ca niciodată…” Abia acum înțeleg stihul tău în care îți ascundeai cuvintele ca într-un castel de nucă. că altfel toată lumea ar fi zăvorâtă sub umbra lui ca de frunză de nuc. pentru prima dată atât de aproape.” „Flory”.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 17 Poeme Dumitru Ichim de bahnă plină de stihiile blestemului verde. GREIERUL DIN VATRA LUNII – Ultima scrisoare Floricăi Bațu Ichim Dacă acel greier prior nu ți-ar fi atras atenția că steaua de nuntă ți-a căzut în păr. cuvintele s-au rupt de pe șirag și au început să se rostogolească precum bolovanii de pământ peste mine… niciodată nu fost odată… unde ești „a”?…. de ai șovăit să-i răspunzi pe graiul nostru și-i făceai semn cu degetul la gură să nu mai spună la nimeni?” Dintr-o dată. după mine. RUGĂCIUNEA MELCULUI De-acum să nu mai râzi niciodată de melc. mi-a șoptit și în fața ei am văzut pasărea albastră. pentru că „niciodată” nu poate să-ți facă nici un rău pentru că e pe aceeași ață cu „a” . Deasupra lui „odată” e scara ce duce în podul bunicilor. E un pisoi mic cu mustățile încă pline de laptele lunii. în poarta schitului de sub fragă . Din când în când cu început de priveghi îngenunchează ca o literă din manuscrisele vechi și-aprinzând de la lună o rază. fiica de liliac tremurând ținea în mână un gherghef și un ac și era singură și plângea : ”Nu știu cum se scrie rădăcina și nici culorilor din icoană cum să le amestec lumina. noaptea iarba te visează. să o-nvăț ca să scrie. măcar trimestrul acesta – liliachiu. chiar dacă timpul era-n frunzar sărac. Flory. ajut-o la drum și să-ajungă acasă cu bine!” AZI NOAPTE IARBA TE-A VISAT Drum de literă săracă te-a răpit după prisacă unde-i scris cu chihlimbar ziua morii-n calendar. iar acesta stânjeniu. „A” este la mine și vom face un porumbar de cuvinte și vom înfia toate păsările și avem grâu fiert să le dăm de mâncare până vor crește de mărimea lui „aleluia”. unde greieri rod din rază. Nu râde de „ca”. sau n-a fost.” . odată nu a fost niciodată… a fost niciodată odată… Şi tu erai parcă pe o punte și puntea era legată de două stele și parcă ai zis: „Lasă cuvintele și vino. de „niciodată”. am zis. niciodată despre cuvintele mele!” și în momentul acela. Să nu cumva să stai sub el vreodată. Adeseori îl vezi. doar aur. omule. mână în mână. dacă… Zice-se că la prisacă. Rugăciunea lui curge peste amine: ”Doamne. Sărmanul polițist și astăzi mai socoate amenzile nescrise ce-am tot primit de la copaci și de-acel ceas din colț ce-a tot rămas mereu târziu și repetent în viață.am întrebat. arătând spre mine și spre munții care ieșiseră în fața timpului așteptându -ne. Si tot în anu-ntâi era și Luna Mai. Te așteptam la Cimitirul Belu. Dar nu te speria. este din casa și neamul lui „a fost”. Erau aceleași. „Ce ți-a zis. cu lacrele pline de cărți colorate și gutuie. iar eu îl întrebam dacă exist.și tu și eu. Început de trimestru Nu fii îngrijorat. Când am privit din nou.” „. de aceea este verde ca ochiul de înger. alef și alfa. privirile tale jucăuș s-au luminat: „Vrei să încerci și tu coroana? Zi: da!” Apoi mi -ai spus: „Ține creanga cuvintelor mele până mă voi întoarce de acolo. poate că am fi mers încă împreună.„Dar unde vrei să mergi fără de mine?” . vino. pasărea albastră care-și avea cuibul sub streașina de papură și stuf a Sfântului Arhanghel Gavriil. Amăgire? Sărbătoare? Nunta-i toarsă pe ulcioare.Ti-am spus să nu vorbești. dar teme-te. când cerul nu odrăslise niciun fel de alună de luceafăr. Cum zăngănea de vesel. când coboară oile pe dungă de clopot că se odihnește pe prispa lui „odată”. fără ca să înțeleg de ce. Toamna prin parcul Cișmigiu . privind încă fascinat la rozariul cuvintelor tale. i -ai vorbit pe limba lui greierească. După cerbul alb te-ai dus… De ce-ai ascultat de fus? Dacă-a fost. „Nu spune la nimeni”. pentru că tu te-ai oprit și. puntea dispăruse și greierul alb a tras perdeaua de la prima stea cu care se începe noaptea lui „A fost odată ca niciodată… ” ridică amândouă mâinile către cer și se roagă. ca perla de lu ceafăr ars de dor. o să viu. Uite. a trebuit să plec. acesta este „a” – începutul. plin de orgoliu! De când i-au îngropat nevasta. Tare sunt singură și orfană!” Nu fii trist. trebuie întâi să-i fiu mamă și-o să stau. dragul meu. Intr-o cămăruță rece. până la munții tăcerilor albe care ne așteptau înveșmântați cu toate cerurile de sărbătoare ! Dar nu am mai ajuns. căruța ruginită de tramvai cu zdrăngănit liturgic în stație oprind ! Și eu te căutam la geam Ca-n noaptea sfântă un colind. greierul din vatra lunii. „Intr-o zi o să te învăț și pe tine cuvintele mele. casa şi-a vopsit-o în doliu și la vecernii slujite de tei duce în spate toate-amintirile ei.

care se juca de-a politica. îl salvează moral. a ostracizat. Toți au urcat și coborât scara cutezanței in fața umilințelor.ianuarie . a desființat. pentru că România nu pare să aibă o vocație reală a reconsiderării istoriei. A nu fi demonizat implică însă consecințe grave. iar crima face legea supremă. el precizează negru pe alb că cel mai tânăr elev deținut la Târgșor avea doar 12 ani în momentul arestării. Cosmin Budeancă. măcar de înțeles în circumstanțele date). Suntem martorii unei istorii concrete. decât despre cea a victimelor lor. In Republica Populară Română un astfel de copil. nu-și mai poate permite .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 18 Experimentul Târgșor sau despre vârstele inocente ale rezistenței politice Cristina Eșianu luxul de a își imagina viața. pentru că ne aflam într-o zonă a recluziunii și a urii. nici o nevoie de supraevaluare a mărturiilor descrise. nici torturați. a ceea ce în practica socială curentă se numește actul de igienizare social. Această poziționare este paradoxală și în același timp rară. Fiecare copil a fost supus sălbăticiei specifice Securității din localitatea în care fusese arestat. tragicomedia procesului și înjosirile Jilavei. torționarii au făcut mai degrabă obiect de studiu aprofundat și nu victimele lor. din anii de liceu. actul lor este adeseori cinic. posibilitatea de a te salva moral prin cultivarea unui modus vivendi care presupune mai întâi renunțarea la eu și la nevoile imediate. care rezumă ceea ce este esențial despre om în timp de holeră și crimă. pe raportul dintre frică și găsirea unui antidot care să o anihileze. autorul nu folosește eufemistic termenul „copil”. în termeni concreți. iar aceste orori sunt menționate mai degrabă în paranteză. pentru că în orice moment omul poate fi ostracizat de mașina de război atotputernica a statului oligarhic. Târgșorul a fost singura pușcărie politică din lume înființată pentru întemnițarea elevilor de școli secundare. așa cum apare el în cartea menționată. nici măcar gestul de a întemnița copii timp de douăzeci de ani nu mai pare excesiv. pentru că până la urmă totul se reduce la trădare sau rezistență. a fi împotriva sistemului. iar această cronică neagră a istoriei ne relevă care era în fapt condiția fundamentală a celor care nu au consimțit. Oricât de mult patetism ar putea implica o astfel de recuperare a istoriei trăite. Unii au murit. pe raportul dintre dorința de a trăi și inevitabilitatea morții. In astfel de condiții. măcar parțială. a cunoscut slugărnicia instanțelor judiciare și cinismul avocaților din oficiu și a trecut pe sub furcile caudine de la Jilava.” Și da. ea revendică de fapt confortul și accesul la putere. Reacționarii nu mai au vocația demnității. pentru că implică mutații profunde în psihicu l oricărui om care se decide să se expună total. cum se exprimă autorul. Nu există nici un efort de estetizare. dacă nu oroarea și groaza. e în afara previzibilului. Suntem în zona distorsiunilor fatale. dar este calea pe care și-a asumat-o Victor Rosca încă de la început. Cartea vorbește despre atunci și acum într-o maniera densă și neacuzatoare. postură firească pentru orice tânăr aflat la început de drum. iar călăul este un profesionalist al răului cum România n-a mai cunoscut altădată în istoria ei recentă. ceea ce nouă ni se pare pe departe extrem de semnificativ dacă e să ne raportăm la mărturiile gulagului din centrul și estul european. încât recuperarea lor s-a făcut în granițele „unei libertăți fără libertate”. ceea ce ar garanta o regenerare. A accepta condiția de paria. iar tonul rememorării este natural și neostentativ. Praxisul politic. sunt sentimentele care ne însoțesc în actul lecturii. Dar autorul nu scrie numai despre asta. viața sau moarte. atârnă de un fir de păr. era un element reacționar. Din păcate. să se lase „educați”. mai ales că astăzi vocația oricărei forme de contestare politică are un raport foarte strâns cu dorința individului de a trăi mai bine. în Romania. alții s-au salvat emigrând. probabil unul dintre cele mai sadice și atroce pe care omenirea le-a cunoscut. Exista însă în contrapartidă. de persona non grata. Asta pentru că gestul aproape suicidar de a nu consimți la trădare (gest care ar fi fost dacă nu scuzabil. ar putea fi citită în același timp ca document și ficționalizare a istoriei de orice politolog (sau simplu cititor) care este interesat de ceea ce comunismul. despre cea a colonelului Gheorghe Crăciun sau a călăului Alexandru Nicolski. care amintesc ororile cele mai grave ale umanității. e minată în permanență. în temnițele regionale. Cazul e rar. pentru că descrierea se face de manieră obiectivă și controlată. scrisă însă în afara oricărei exhibări. Singularitatea destinelor prezentate în aceasta carte este frapantă. de a fi poziționat mai sus. Știm mai multe despre viața lui Vasile Ciolpan . foamea din temnița regională. pentru că un om aflat într-un astfel de context agresiv. se bazează pe raportul direct între individ si opresorul lui. pe scurt cu interesul lui pentru beneficiile palpabile ale statutului de protagonist al puterii. „la firul ierbii”. Aceste destine frânte fac subiectul introspecției autorului care știe mai bine ca oricine că într-o lume în care pâra este ridicata la nivel de virtute. a trimis la moarte mii de oameni. Cât de departe toate aceste poziționări actuale de spațiul în care se mișcă. Victor Roșca reușește însă să întindă un pod între mărturiile închisorii și efectele târzii ale acestei poziționări curajoase. Experimentul Târgșor. presupune un refuz lucid si constant. Fronda nu mai este una de idei. pentru ca nici în Cehia. Viața. memorabilă însă pentru că prezintă adevărate dosare de existență Regimul comunist din Romania. Cartea lui Victor Roșca. Experimentul Târgșor est o carte șocantă de la început și până la sfârșit. slăbiciune sau forța. și asta după ce toți cei implicați au cunoscut „cele patru trepte ale urii de clasă: tortura din anchetă. era intimidat și bătut cu brutalitate și nu „dojenit și trimis să-și vadă de carte”. pentru că „omul nou” contestă din interes și nu din convingere. în care orice faptă are consecințe dintre cele mai grave. cum s-ar fi întâmplat oriunde în lumea civilizată. nici în Polonia nu există un astfel de dosar al adolescenților. Victor Roșca nu e un patetic. dar aproape toți au fost supuși la o stigmatizare atât de gravă. în afara oricărei garanții de salvare și în limitele destul de obscure ale unei speranțe care pare și ea că ține de domeniul supranaturalului. așa cum apare ea descrisă în Experimentul Târgșor. perplexitatea. suntem martorii unor fapte de existență așa cum au fost ele. a supraviețuit cu rații de alimente reduse până la limita morții prin inaniție. respiră și se manifestă tinerii descriși de autorul făgărășean! Victor Roșca vorbește despre elevii de liceu și fixează cu minuție și cu o rigoare a detaliului incredibilă tot ceea ce presupunea. a invalidat pentru totdeauna în mentalul românesc din a doua jumătate a secolului al XX-lea. un consum teribil care îl plasează pe individ in afara oricărei protecții ori iluzii. a ruinat mii de familii. cum se exprima autorul prefeței. în forma lui cea mai violentă.

Autorul nu vorbește despre totalitarism prezentând-se ca exemplu pe fundalul unei oglinzi oarbe. grecque et roumaine que j’ai appris à connaître Dimitrie Cantemir. Jetons d’abord un coup d’œil sur une bibliographie sommaire que je vous propose sur le sujet. reușind să-i omagieze pe toți într-un efort enorm de reconstituire lucidă. et tous les deux ont aussi goûté à l’amertume de la destitution. dar mai ales ca „omul nou” pe care l-a produs cu cinism și ardoare comunismul. et à la même idéologie politique : l’Aube des Lumières et l’absolutisme raisonné. puisqu’ils ont vécu tous les deux à l’époque de Louis XIV. le fils d’Alexandre. tous deux ont épousé à un moment de leur vie une femme qui portait le même nom. lucru extrem de important. surnommé l’Exaporrite. are privilegiul de a crede într-o schimbare. despre consăteni și părinți. Nimic mai important deci decât resursele unui om în fața mașinii politice. face o lista exhaustivă a elevilor de la Târgșor. Optimismul și curajul lui Victor Rosca sunt exemplare și ele confirmă. poate fi totuși contracarat. Ce n’est pas seulement l’alphabet cyrillique utilisé alors en roumain. Dar tocmai asta este extraordinar: să poți să te confrunți cu ceea ce în principiu e de neconfruntat și să crezi în victoria ta viitoare. pagina 19 Dimpotrivă. Les lecteurs francophones disposent d’une excellente monographie récente de l’historien roumain Ştefan Lemny. lorsque. Să mai adăugăm doar că Victor Roșca îi numește pe toți. atâta timp cât este viu. Victor Roșca vorbește despre prieteni și rude. Antidotul lui Victor Roșca în an ii închisorii pare să fi fost refuzul de a ceda fricii. „riscul” pe care îl invocă autorul. DIMITRIE CANTEMIR 1673-1723 Jacques Bouchard. acela de a fi cutremurat. Université de Montréal régner sur le trône de Iaşi et ensuite sur celui de Bucarest. Comment aurait il pu en être autrement. en 1710-1711. că niciodată ceea ce face un om aflat în condiții extreme nu este în zadar sau neglijabil. Les chercheurs roumains ont bien étudié leurs sources nationales et facilitent le travail des étrangers qui désirent les étudier. la represaliile statului totalitar. el mărturisește tranșant că „este adevărat că deținutul nu-și stăpânește soarta. mais c’est surtout l’archaïsme de la langue roumaine qui rend l’accès à ces documents difficile. pentru că întoarcerea în trecut este gravă și dificilă. pe sine și implicit pe cei apropiați.3 Une seconde étude due au néo-helléniste roumain Tudor Dinu traite à la manière de Plutarque des vies parallèles de Dimitrie Cantemir et de Nicolas Mavrocordatos. Mon étude portait sur la famille Mavrocordatos. Bibliografie. chiar dacă lupta pare din start inegală. à Dumitru Nastase L’Association Culturelle Roumaine et la Communauté Moldave du Québec ont pris l’heureuse initiative de commémorer le tricentenaire du règne de Dimitrie Cantemir sur le trône de Moldavie. Son volume a été traduit en roumain en 2010. care nu reține mărturia celorlalți oameni implicați. ținând cont de puterea și ferocitatea adversarului implicat în joc. des princes régnants. et plus précisément sur Nicolas Mavrocordatos. linguistiques et autres. de m’avoir invité à vous parler du prince-écrivain moldave.” Afirmația ni se pare fundamentală. une fois le doctorat terminé. et en particulier monsieur le docteur Paul Dăncescu.1 Or le rival en érudition et l’adversaire politique de Nicolas Mavrocordatos était ce fameux Dimitrie Cantemir. Ces deux princes-écrivains ont eu des vies parallèles : tous deux ont vécu 50 ans. Je suis néo-helléniste de formation. Nicolas fut le premier Grec phanariote à . Deux mots sur Nicolae Mavrocordat avant de parler du Moldave Cantemir. l’évolution et les réalisations d’un groupe de Grecs issus du Phanar. este real și tangibil. J’ai dû cependant m’initier au roumain pour avoir accès aux sources roumaines. je me suis mis à étudier l’histoire politique et littéraire des Phanariotes. Je remercie les organisateurs. Cine a ieșit integru din camerele morții știe prea bine cât de puternic se poate dovedi omul care nu s-a abandonat moralmente niciodată.ianuarie . Les sources grecques me sont donc accessibles. încă o dată. pentru că ea face referire la condiția sine qua non a celui care se expune. Tous deux ont été des auteurs. C’est donc par le biais de la culture hellénique du XVIIIe siècle et par celui de l’histoire ottomane.2 Les chercheurs roumains et grecs ont cependant trop souvent travaillé en ignorant les sources dans l’autre langue. Je me suis donc penché sur la genèse. du sultan Ahmet III et de Pierre le Grand. dar. la fille du prince moldave Dimitrie Cantacuzino. J’ai été frappé par le fait que tous les deux appartiennent au même milieu intellectuel. dont je me propose de vous entretenir aujourd’hui. qui présentent des problèmes particuliers. j’ai utilisé l’excellente Neamul Cantemireştilor. le quartier de Constantinople où se trouve depuis 1601 le Patriarcat œcuménique de l’Église orthodoxe. des savants. că teroarea poate fi surmontată. paru e en français en 2009. Omul stăpânit de frică își pierde și această favoare. dar mărturia unui astfel de om are beneficii enorme. J’en veux pour preuve l’édition du Divan de Cantemir dont Virgil Cândea a publié en 1969 le texte original accompagné de sa traduction en roumain moderne. Casandra Cantacuzino : Cantemir a épousé la fille du prince valaque Şerban Cantacuzino et Mavrocordat. Il est probable que l’historiographie roumaine est mieux connue des Roumains et que les sources grecques sont dans leur ensemble méconnues.4 Parmi les bibliographies existantes sur Cantemir. avec pour résultat que nous avons deux interprétations parfois contradictoires des mêmes événements et des mêmes personnages. La connaissance de l’un éclaire celle de l’autre. Știm acum că orice cataclism istoric poate fi devansat. Și este adevărat.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL situate în permanență pe muchia îngustă a fatalității și a morții. De altfel. despre sute de oameni. Mon intérêt pour la personnalité et l’œuvre de Dimitrie Cantemir remonte à une quarantaine d’années.

Il savait à peine signer son nom. de 1698 à 1709. une mante de fourrure sur les épaules.10 Les Ottomans lui ont demandé de s’emparer de Constantin Brâncoveanu et de le ramener à Istanbul mort ou vif. il fréquente les diplomates occidentaux.6 Dimitrie est le second fils de Constantin Cantemir. Cette origine paraissait plus belle qu’une grecque. que commence le régime phanariote en Moldavie. Jérémie Cacavélas (1643-) qui avait voyagé et étudié en Occident.5 Voltaire s’est bien moqué des prétentions généalogiques de Cantemir dans son Histoire de Charles XII . que possédait Timur avant de conquérir l’Asie. Le 10 janvier 1711 Cantemir arrive à Iaşi.ianuarie . à la guerre à côté des troupes turques contre les Russes. Chişinău. il publie son premier volume : Le divan ou la dispute du sage avec le monde ou le jugement de l'âme avec le corps. comme son père l’Exaporrite. où il apprend les langues orientales — le turc. Cantemir rédige de petits traités en latin. se retrouve dans le nom de Cantemir: ainsi le prince Cantemir est descendu de Tamerlan. On prouvait cette descendance par le nom de ce conquérant: Timur. mais il a donné une excellence éducation à son fils puîné. & cela signifie le sang de Temur. due à son mentor Jérémie Cacavélas. pagina 20 En 1709 les Ottomans sont mécontents des agissements des princes Racoviţă en Moldavie et Brâncoveanu en Valachie. il rédige en roumain un roman à clefs. ou à Iaşi (L 44-45). entre autres le plus fameux. à la . À l’âge de 15 ans il est envoyé en otage à Istanbul. « Il n’est pas nécessaire d’avoir recours à la tradition pour faire descendre les Cantemirs du conquérant d’Asie Tamerlan ou Temurleng. Malgré sa forme obsolète. Cantemir réussit à convaincre les Ottomans que Nicolas n’a pas la stature d’un chef militaire. À la mort de Constantin Cantemir en 1693. Un brigadier français. 2010. mais surtout deux ouvrages qui seront publiés des années après sa mort : il s’agit d’abord du « Traité de musique turque ». il sera prince à peine 20 jours. Jean Moreau du Brassay. le décrit à l’époque comme suit : « De petite taille. le fait souverain à vie de la Moldavie et de la Valachie. On imagine Cantemir comme le représente la gravure reproduite dans l’édition anglaise de l’Histoire ottomane : un prince guerrier. grave et avec un aspect si agréable comme je n’ai jamais vu de ma vie ». Or. diton ressemble à Témir. dit CanTemur. L’intérêt que porte Dimitrie à la philosophie l’incite à passer à l’écriture. vassale de l’Empire ottoman. sans oublier le slavon. Il a à peine 20 ans. Dès 1698. car le sultan Ahmet III n’entérine pas le choix des boyards: il lui préfère Constantin Duca. intitulée Histoire hiéroglyphique. une satire politique.9 Mais l’aventure politique allait détourner le prince moldave de ses travaux littéraires et scientifiques. qui a assisté aux campagnes ottomanes de Soroca en 1692 et de Zenta en 1697. Constantin confie l’éducation de Dimitrie à un érudit grec. Leipzig. Avec lui. Il s’agit d’un traité de philosophie et d’éthique rédigé sous forme de dialogue. Pendant son long séjour dans la capitale. coiffé d’une longue perruque. * Avant même la première parution de l’Histoire de l’Empire ottoman (en anglais. lit-on dans la traduction française. le 6 / 17 novembre 1709. la rumeur courait en Europe à l’effet que la maison des Cantemir avait du sang tartare. le 2 / 13 avril il accepte la proposition de Pierre le Grand. qui a régné en Moldavie de 1695 à 1700. Voilà les fondements de la plupart des généalogies ». des livres à ses côtés. la science des lettres et celle des armes. Ce premier roman de la littérature roumaine ne sera publié qu’en 1883. cet ouvrage est représentatif du nouveau climat intellectuel de l’Αube des Lumières. l’auteur s’avère curieux des autres confessions chrétiennes.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL coordonator acad. revêtu d’une armure. le titre de kan. comme gage de la fidélité de son père au sultan. l’arabe et le persan — mais aussi les langues occidentales en usage. etc. C’est donc en 1709. On le faisait descendre du fameux Timur. Dimitrie restera donc à Istanbul jusqu’en 1710. Mais le sort en a décidé autrement. Il avait servi 17 ans dans l’armée polonaise. au corps mince et à la figure délicate. De 1700 à 1710. Le sultan Ahmet III démet de ses fonctions Racoviţă et nomme à sa place Nicolas Mavrocordatos. il étudie à fond la culture orientale et l’histoire ottomane. et lui permet de fonder une dynastie. grec d’origine. Il continuera ses études à l’Académie patriarcale du Phanar. en 1710 la Russie et l’Empire ottoman sont sur le point d’entrer en guerre.7 Le livre est rédigé en roumain et est accompagné d’une traduction en grec moderne. qui intègre un texte du penseur unitairien Andréas Wissowatius. qui garde son importance dans les principautés danubiennes. Ainsi donc Nicolas Mavrocordatos est déposé le 24 novembre / 4 décembre 1710 et Dimitrie Cantemir est désigné pour lui succéder sur le trône de Iaşi à la même date. connu sous le nom de Tamerlan. Il perd sa mère 3 ou 4 ans après sa naissance. Il est important de noter que Cantemir n’a pas été élu par les boyards : il a été nommé directement par le sultan exactement comme l’a été Mavrocordatos. les boyards élisent Dimitrie au trône de Moldavie. 1734). Pontos. peut-être à Silişteni. Antioh (16701726). Nicolas avait été drogman à la cour ottomane. bel homme. ou les personnes descenduës du sang de Temur ». ce mot même le dit assez : car qui dit Cantemir. Dimitrie avait un frère. lors du premier règne de Nicolas Mavrocordatos. alors que lui-même. étant donné la longue inimitié entre les deux familles. écrit en turc vers 1703-1704. prince de Moldavie de 1685 à 1693. Il a accepté d’exécuter la commande. l’auteur y invente un système original de notation de la musique orientale et compose une bonne cinquantaine de mélodies encore jouées aujourd’hui. et de 1705 à 1707. et non en 1711. Dimitrie est né probablement en 1673. prétend posséder les qualités martiales nécessaires pour conduire la Moldavie. C’est désormais la manière qu’auront les sultans d’imposer leur choix aux Moldaves. Cette étude de musicologie verra le jour seulement en 1907. comme le prétend l’historiographie roumaine. Andrei Eşanu. celle du dialogue. il écrit : « La Moldavie était gouvernée par le prince Cantemir. qui lui promet sa protection. Des maîtres célèbres enseignent à l’Académie du Phanar.8 Puis. et plus tard aux Valaques. où tous les personnages sont des animaux. Il apprend à jouer du tambouras — une espèce d’instrument à corde dans le style du petit bouzouki — il en joue mieux que les Turcs eux-mêmes. tenant ostensiblement son sceptre princier. qui réunissait les talents des anciens Grecs. 1612-1693. Dimitrie apprend le grec. et ses premières notions de philosophie. le latin. Cambridge. Sans remettre en question la foi orthodoxe. Alexandre Mavrocordatos.

chanteur au tambouras stambouliote. S’il l’avait écrite dans ces langues-là. Dinu. Magda Jeanrenaud. Nicolae Stoicescu. Bucarest. chroniqueur roumain. vol. de cet Occident qu’il n’a jamais pu visiter. Divanul. à la bataille de Stănileşti. Cartea ştiinţei muzicii. Incrementorum et decrementorum Aulae Othman[n]icae […] libri tres. juriste phanariote de Bucarest. Pour nous une telle histoire était nécessaire. 1971. p. en 1734. Gallimard. Les chiffres parlent d’euxmêmes: les Russes et les Moldaves disposent de 40000 hommes et de 101 canons. 47 (ma traduction). S. 3. Opere complete IV. Il était très savant en turc et en latin. Dimaras. éd. en particulier de Grigore Ureche. en 1743 en français. 1957. mais bien celui de l’Aube des Lumières. Bucarest. dans le Caucase en 1722. Editura Amarcord. 1999. Katartzis. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Histoire de Charles XII. Bucarest. 1969. rédigée en russe en 17171718.A. au train où vont les choses. même si le Moldave est mal en point. Divanul. Ce texte ne sera traduit en roumain et commenté par Virgil Cândea qu’en 1977 (éd.15 Or la réputation de Dimitrie Cantemir. Et son honneur en aurait été encore plus grand. S.. Cantemir. les Ottomans battent l’armée russo-moldave à plate couture.S. il aurait dû l’écrire en moldave. Timişoara. de même que son Histoire de l’Empire ottoman. mais il ne l’avait pas en haute estime. p. 12. p. pour eux simplement utile. homme du monde et ascète de bibliothèque. Lemny. réimpression 2003. 4. Il a le diabète. traduite en plusieurs langues. Bucarest. Dokimia. Editura muzicală a uniunii compozitorilor. Texte roumain et texte grec. Lemny. Virgil Cândea. Editura Academiei Republicii Socialiste România. l’édition critique de Dan Sluşanschi. Cantemir s’occupera aussi de biographies: en 1716-1718 il écrit en latin la vie de son père Constantin. Istoria ieroglifică. Nicolae Mavrocordat.13 Dans sa langue maternelle. Eux. 5. comme le croyait Călinescu. 1974. Opere complete I. p. Demetrii principis Cantemirii. 190. Virgil Cândea. Hermès. éd. D. 93 11. II. On connaît la suite: du 7 au 11 juillet. D. Cantemireştii. Bucarest. fondée par Leibniz. trad. Paris. Cantemir. (Bibliothèque de la Pléiade). Călinescu. les Ottomans et leurs alliés sont quatre fois plus nombreux et alignent 469 canons. Harvard : Dimitrie Cantemir. si nous l’aurons un jour. R. et ses quelque 4000 soldats. T. ils auraient appris quelle était l’ascendance d’Osman. éd. Editura pentru literatură. Les Cantemir. 8. Istoria ieroglifică. Ş. préface V. une notice sur les familles Cantacuzino et Brâncoveanu. il compose à partir de 1717 une Chronique de l’Antiquité des Romano-Moldo-Valaques qui ne verra le jour qu’en 1835. prince russe. académicien berlinois. Călinescu. 2002. apportant idées et arrangements. Polirom. Facsimilé publié par Virgil Cândea. Traduite en français par M. 2006. il aurait pu s’acquitter de sa dette. Après sa défection. manieur d’hommes et misanthrope. Cf.. »12 L’Histoire de l’Empire ottoman. Le Clerc. assurera à Cantemir une renommée durable aux XVIIIe et XIXe siècles. ambitieux et blasé. trad. puisqu’on aurait vu partout dans le monde un Grec ou un Moldave savant et un citoyen utile à sa nation. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane. 2009. Dans la première édition (1731). “il a porté de l’eau à la rivière”: c’est à nous qu’il était redevable.cit. Virgil Cândea. Bucarest. de 1714 à 1716. Editura Academiei Republicii Socialiste România. op. 1987. et la latinité de la langue roumaine. p. de Joncquières. Opere complete VIII. une langue plus glorieuse que le latin […] il aurait dû l’écrire en grec moderne. 1973. 1973. Il meurt le 21 août 1723 dans sa propriété. de ses études il a laissé aux Européens l’histoire turque en latin: comme dit le dicton. 47-48 (en grec). Bucarest. n’a cessé d’augmenter depuis la publication posthume de ses œuvres. Comme je l’ai mentionné plus haut. homme de lettres et d’action. 2010. 1. Nous. Bucarest. qui n’est pas celui d’une Renaissance attardée. Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. Il est reçu membre de la Societas Scientiarum Brandenburgica. je voudrais citer l’opinion de G. Cantemir. in Œuvres historiques. Roza vânturilor. même sans Kantemiris.Th. Opere. Editura Academiei Române – Univers enciclopedic. il était remarquable en musique turque. Stela Toma. qu’a-t-il fait pour sa nation? Rien! car en musique il a laissé une foule de compositions aux Turcs. éd.. un créateur. 9. Istoria literaturii române dela origini până în prezent. trad. et les Européens n’auraient pas tardé à la traduire. Histoire de l’Empire Othoman. mais aura une grande importance dans la formation de la conscience nationale des Roumains. de plus. Voir J. Démétrius Cantimir. . Pierre le Grand se fait accompagner de Cantemir dans ses expéditions sur la mer Caspienne.ianuarie . Minerva). il aurait pu en faire profiter l’une ou l’autre nation. Il aurait dû l’écrire en grec ancien. Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor. J. Cândea. c’est à eux qu’il a donné. Athènes. Bucarest. auteur renommé d’une Histoire de la littérature roumaine. Virgil Cândea a identifié en 1984 le manuscrit latin de cet ouvrage à la bibliothèque Houghton. Fundaţia regală pentru literatură şi artă. amant de sa Moldavie dont il se languit et aventurier. qui lui était plus familière. Sa figure. Bucarest. Humanitas. intrigant et solitaire. qu’ils ont connue dans le détail. sénateur. éd. un si bon livre. qui affirme la romanité du peuple moldave. conseiller intime. 2. comme nous jusqu’à maintenant. plus tard appelée l’Académie de Berlin. 1941. avec autant de science. Dimitrie pagina 21 Cantemir est notre Laurent de Médicis à nous ». D. Complexe. Cf. 2011. 220. 2003. Il ne reverra jamais plus sa Moldavie. Cantemir. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. 6. I Divanul. à propos de cet ouvrage : «… notre fameux Kantemiris. 7. Une nouvelle vie commence en Russie: il se remet à sa table de travail. Creşterile şi descreşterile Imperiului otoman. C’est à l’invitation de cette Société qu’il rédige en latin en 1716 sa Description de la Moldavie. C.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL condition de passer dans l’armée russe avec ses troupes. connaisseur de tous les plaisirs que le monde peut offrir. publiée dans cette langue en 1772. Eugenia Popescu-Judetz. Cantemir rédige en russe une étude monumentale intitulée Système de la religion mahométane. Dimitrie Cantemir. Bucarest. près de la rivière Prut. intro. des nôtres même par son nom. Dimitrie Cantemir. est celle d’un homme supérieur. 14. éd. Bouchard. 165. nous ne l’avons toujours pas. Cantemir reprend l’idée des chroniqueurs. D. Pomeau.14 L’évêque éclairé uniate Inochentie Micu-Klein en avait acheté en 1730 une copie manuscrite. tenue dans l’ombre jusqu’à ce jour. qui sera publiée en russe en 1783. C’est maintenant qu’on peut le replacer dans son véritable contexte. 10. en traduction anglaise.11 Cette histoire ne sera publiée qu’après sa mort. Omonia. publiée en 1941 : « Cantemir est un écrivain. Paris. Voïvode éclairé. Mince consolation: Pierre le Grand le nomme prince russe. et quels ont été les abus perpétrés par sa succession. Cantemir doit s’enfuir en Russie avec 24 boyards. 15. en 1745 en allemand. Elena Lazăr. Lemny. comme on dit. En terminant. 13. Je traduis pour vous un paragraphe des Essais de Dimitrios Katartzis. domn şi cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730). de la Frühaufklärung occidentale. texte russe Anca Ionescu. Stela Toma. Éd. dont se sont inspirés les intellectuels transylvains. L’aventure européenne d’une famille princière au XVIIIe siècle. Voltaire. Paris. et Dieu sait. G. ou toutes les deux. deux titres beaux et inestimables quand ils sont réunis. Entre temps. Voltaire écrivait : « Un Grec nommé Cantemir fait prince de Moldavie par les Turcs… » p. 1743. publiée en 1722 dans cette langue. D.-N. où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence… par S.

încearcă atât să identifice şi să sistematizeze acele concepte. după care limbajul politic poate influenţa gândirea politică (Michael L. în prospecţiunile sociale ataşate campaniilor electorale. ca formă a acţiunii comunicative1 (Jürgen Habermas). Se naşte întrebarea: dacă un actor politic (aici înţelegând atât omul politic. strategiilor şi metodologiilor de investigare a efectelor actelor de vorbire în societate. de a deschide o nouă rubrică în paginile revistei „Candela de Montreal” pe care de 15 ani o moşeşte. o modalitate de valorificare a contextului comunicării. de a articula o perspectivă operaţională în cercetarea aplicată. Cu alte cuvinte. Premisa fundamentală a ceea ce vom numi analiză politică episodică este că discursul politic. de relaţiile dintre indivizi. în care se descriu. cu preponderenţă. încearcă să-l seducă. fiind exploatată într-o pondere foarte mare. ci acţiune sau mediu în care se constituie ideile.i dau un nume ş i i-am zis „Cu iz politic”. în încercarea de a-şi impune imaginea personală valorizată care le poate asigura legitimarea puterii. şi fenomenul comunicării. se stabilesc acţiunile. Această schimbare a făcut ca limba să fie considerată nu doar instrument al comunicării. numită tare. pe lângă acestea. cât şi formaţiunea pe care o reprezintă) intră în posesia unui asemenea instrument câtă încredere mai putem avea noi în mesajul său? Utilizarea unui instrument de analiză de conţinut politic. se lucrează permanent la dezvoltarea şi implementarea unor instrumente computaţionale în prelucrarea limbajului natural (NLP). ce urmează a fi emis La invitaţia prietenului nostru Victor Roşca. Prin accentuarea componentei afective la nivel de discurs. Acestea oferă o posibilitate rapidă.au ostenit să analizez discursul politic. iar. Demersul de faţă. faptele sociale au fost privite prin categoriile economiei şi ale luptei pentru recunoaştere – altfel spus pentru putere – la paradigma care a integrat. precum şi de ierarhiile de putere ce definesc realitatea socio-politică. clară şi obiectivă de a înţelege sfera publică prin intermediul limbajului politic. Radiografierea discursului politic. concepte-cheie. de care depind alte procese (socializarea. urmare a unei importante schimbări în cadrul ştiinţelor sociale şi umane care a însemnat trecerea de la paradigma în virtutea căreia faptele istorice. şi una aplicativă – prezentarea şi interpretarea realităţii trăite. încearcă să-şi convingă auditoriul făcând apel la argumente (vom reveni la rolul argumentării şi tipul de argumente uzitate în discursul politic). opiniile. fiind de ajutor. el oscilând mereu între o concepţie. cu cei care s . nu am tărăgănat prea mult de a spune „DA”. Secolul XXI – cu vădită pornire din ultimele decenii ale secolului trecut – se află sub semnul discursivităţii. de descoperire şi de înţelegere. Este cunoscut faptul că emiţătorul politic “atacă” pe două fronturi receptorul mesajului său. pornind de la o analiză riguroasă a discursului politic (din presa scrisă) în contextul actual. ne propunem să susţinem că analiza discursului este. prin monitorizarea unor evenimente care amprentează existenţa consumatorilor de mesaje scrise. Cu alte cuvinte. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi3. Concepţia care stă la baza acestor metode este aceea că maniera în care indivizii vorbesc şi scriu.ianuarie . cât şi starea actuală a cercetărilor întreprinse în acest domeniu. Pentru numeroşi analişti discursul politic este elementul dinamic al sistemului politic. Trebuia să . în vederea măsurării reacţiilor mass-mediei la evoluţiile de pe scena politică. sentimentele şi credinţele politice în favoarea unor teze politice în vederea obţinerii legitimităţii puterii? Problematica acestui parcurs se încadrează în sistemul de comunicare politică. Pe fondul mai larg al relaţiei . apreciat drept democratic. de vreo câţiva ani. dă posibilitatea ajustării mesajului. Opţiunea pentru o asemenea analiză are o întemeiere teoretică. o procedură de verificare. potrivit căreia limbajul politic determină gândirea politică. implicit. Cea de-a doua dimensiune. şi anume. faptul că lexicul trădează emotivitatea unui discurs. şi o concepţie slabă. Dan Cristea şi al studenţilor Facultăţii de Informatică din cadrul celei mai vechi instituţii universitare româneşti. În acest context. importanţa limbii în cercetarea sferei publice a înregistrat o reevaluare rapidă. şi anume: În ce măsură şi prin ce mijloace discursive pot fi schimbate atitudinile. atrage după sine legitimitatea puterii. cu sprijinul domnului prof. În acest sens. asupra relaţiei dintre limbajul politic şi politică. teorii şi idei care definesc şi răspund unor necesităţi de informaţie şi apreciere. alegătorii se identifică cu locutorul. pe de o parte. pentru a menţiona doar câteva direcţii întreprinse.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 22 Filozofia discursului politic – I Daniela Gîfu lingvisticii cu ştiinţele umane şi sociale. participarea. recrutarea. pe de altă parte. în general. de opinia publică de incompetenţă. ca să nu fie calificat de mass-media şi. Manipularea opiniei publice este în strânsă dependenţă de procesele psihologice individuale. deloc puţine. după tatonări. mai ales în context electoral. care devine personificarea idealurilor comune. impusă de scena deosebit de generoasă şi complexă pentru manifestarea simbolicului (surse. pe de altă parte. Pe de o parte. întregul excurs urmăreşte să răspundă întrebării legitime.dr. reprezintă o fereastră deschisă către lumile lor emoţionale şi cognitive. şi nu numai.univ. evoluţia tendinţelor şi perspectivelor de viitor). mobilizarea sau negocierea). Geis2). Este cunoscut faptul că discursul politic nu îşi rezervă mult timp de reflecţie pentru diagnosticarea corectă a realităţii. elaborarea agendei. O asemenea investigare vine în sprijinul cercetătorilor-specialişti în ştiinţe social-politice. să-l pesuadeze prin intermediul emoţiilor. În acest sens. însoţită de o multiplicare a scrierilor consacrate formelor.

1987 3. claritate. 1999 5.) La communication. D. spectacolul politic se serveşte de o diversitate impresionantă de forme prin care actorul politic se manifestă în numele unei mize politice. PERLMUTTER. Discursivitatea politică instituie o realitate posibilă şi alternativă (David D. la Iaşi. rămân dezbaterile politice ad-hoc (cele nepregătite). GEIS. I. ceea ce antrenează adesea depolitizarea discursului şi transformarea lui într-o conversaţie populistă şi demagogică”. ele însele. situându -se la intersecţia a trei spaţii simbolice importante: spaţiul politic. New York/Berlin: Springer Verlag. exprimându-se cu convingere (Socrate. Perlmutter4 apreciază că. trad. conceperea şi producerea discursului politic integrându-se într-o nouă dimensiune. Bucureşti. Polirom. chiar eleganţă (Quintilian). Louisiana State University Press. în lb. 1977 9. 1983 2. persuadând şi negociind. Singura posibilitate de a avea zugrăvit un minimal tablou discursiv. un proces de comercializare. pe timpul desfăşurării acţiunilor simbolice nu încetează nici un moment discuţia cu receptorul (actor politic. în care retorica. logica discursivă etc. care se sprijină pe patru problematici principale: propaganda. astăzi asistăm la show-uri politice. precum mass-media în domeniul informaţiei. Erving GOFFMAN. aceea de a fi legitimat. gândurile. Ed. 4. Dacă în antichitatea greacă şi latină oratorul impresiona prin discursuri elaborate şi rezonante în spiritele receptorilor. De ce discursul politic? Am să răspund cu o voce avizată. Murray EDELMAN. D. drumul spre victorie fiind jalonat de concesiile obţinute. Violenţa simbolică în discursul electoral. de tip spectacol (Erving Goffman9): gesticulaţie opulentă. în special pentru acei cercetători în ştiinţe politice. dincolo de prezidiu şi presă. al electoratului. analişti..10 1. comunicare. stil împrumutat din spaţiul american. lăsându -i acestuia speranţa că s-ar putea ajunge la un compromis în cadrul dialogului. Iaşi. Bucureşti. în elaborarea discursului politic şi a relaţionării sale cu realitatea. Discursul politic. scopul ultim fiind preluarea puterii. Paris. Fundaţiei AXIS. corespondent român permanent al Televiziunii Române la Washington D. Baton Rouge. spaţiul public şi spaţiul comunicaţional (Domnique Wolton7). pentru că se sprijină pe concepte suprasaturate de semnificaţii ale căror interrelaţii nu pot fi decât problematice şi multidimensionale. D. crearea unor evenimente de imagine cu inducerea unor trăiri contrariante. rom. rom. jurnalişti care consideră că este profitabil să pornească în demersurile lor de la un fundament teoretic şi sunt interesaţi să încerce noi instrumente de analiză. The Language of politics. Michael L. de Andrei Marga. Negreşit. mai precis. fapt care influenţează echipele de consultanţă ale actorilor politici atunci când elaborează strategiile de comunicare politică. Ed.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL într-un context formal (pregătit de specialiştii de comunicare politică. Dominique WOLTON. The Manship School guide to political communication. studiile electorale. Folosirea limbajului în politică are rolul de a „sanctifica acţiunea”5 (Murray Edelman). Daniela GIFU. Politică.ianuarie . câştigând acordul deplin. jurnalist). controlat şi a unei atitudini aparent deschise şi pline de bunăvoinţă. Iaşi. Political Communication Theory and Research: An Overview. Nicolae Melinescu. Rolul său este la fel de important în ordinea politicului. Manifestările discursive ale unor grupuri de putere vizează. care se exprimă public. efectele comunicării de masă şi relaţiile dintre presă. în P. État des savoirs. Componentele ideologice ale confruntării păstrează un caracter preponderent simbolic: Victoria este impusă în adâncul conştiinţei opiniei publice. „Actualele evoluţii ale discursului politic românesc sunt rezultatul unui context contradictoriu: pe de o parte. o competiţie dialogalpolemică cu alte grupuri de putere. Astfel. 1999 şi Petru BEJAN. 2011. limbajul poate fi considerat esenţial în construirea discursului). CABIN (ed. de durată. Communication Yearbook. Éd. Transaction Books. Les contradictions de la communication politique. Ed. dar performanţa lor stilistică se încadrează. Ne propunem să sintetizăm posibilităţile de înţelegere a sferei publice prin intermediul limbajului. Dan NIMMO. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” . Dorim ca acest serial discursiv să se transforme într-un ghid de referinţă cu adresabilitate largă.C. reprezintă oglinda în care actorul politic îşi reflectă ideile. Appolodor. 2003 (1956) 10. New Brunswick. 1999 6. discursul politic este un obiect de studiu dificil de circumscris. rom. Confruntarea pe plan discursiv asigură producerea şi reproducerea de sens şi semnificaţie. aflaţi la dispoziţia fiecărui actor politic) în funcţie de aşteptările receptorilor. în lb. semiotica. de fapt. Iaşi. între confuzie şi ambiguitate. Cluj-Napoca. mascându-şi adesea dualitatea şi ignoranţa în spatele unui comportament transparent. În 27 octombrie 2010 s-au aniversat 150 de ani de la înfiintarea primei universitati din Romania. sunt convinşi de harul lor oratoric. mediatizarea constrânge actorii politic să se adreseze unui auditoriu eterogen. mai ales. aspiraţiile şi sentimentele. în lb. 7 . pe de altă parte. p. Viaţa cotidiană ca spectacol. Politica şi utilizarea simbolurilor. trad. Practic. mass-media cunosc. Casa Cărţii de Ştiinţă. trad. Discursul puterii. adesea asociat ca un „discurs al puterii”6 (Constantin Sălăvăstru. Sciences Humaines. fiind dispuşi să-şi însuşească în acest scop conceptualizările unor pagina 23 discipline precum lingvistica. Ed. Hermeneutica prejudecăţilor. Platon. Petru Bejan). 2004 7. RUBEN. 1998 8. cea a cunoscutului jurnalist. acum se „ucide” pentru a emite convingător un mesaj politic. sau întemeierea de relaţii politice cu electorii. coerenţă. Institutul European. solemnitate afişată. Aristotel. de Simona Drăgan şi Laura Albulescu. Mulţi dintre oamenii politici. Cicero). cetăţean. urmată de evidenţierea influenţei discursului politic asupra receptorilor săi. în B. opinia şi autorităţile publice (Dan Nimmo8).ro. ştiinţele comunicării şi politologia conlucrează cu lingvistica. de Ruxandra Nichita. Studiul limbajului politic necesită o abordare interdisciplinară. Jürgen HABERMAS. al discursului politic. Cunoaştere şi comunicare. Constantin SĂLĂVĂSTRU.

„Praf învăluit în fantasme. plini de energie. sărăcia materială şi bogăţia spirituală sunt repere după care să ne ghidăm în viaţa de zi cu zi. constată că acesta era foarte aproape. acest lucru nu s-a petrecut pe întreg mapamondul. dacă nu aduce venit? Ce merite îi atribuim celui care munceşte pentru o cauză nobilă şi cum în recompensăm? O diplomă. devine bătrân al comunităţii. Nu inteligenţă însă. De multe ori post -mortem. acolo unde Dumnezeu îi întinde căutătorului palma şi omul reuşeşte să iasă din mocirlă. aruncăm la tomberoane valorile naţionale. din puţinul tău să deguste şi altul. Să laşi de la tine. Părerea mea este „Nimic fără Dumnezeu!”. dăm munca sacrifială a scriitori lor la topit. Niciodată nu le va şti pe toate. apţi. caută portiţe de ieşire din anonimat şi dacă vreun burghez gentilom lasă să-i curgă din puşculiţa de aur ceva mărunţişuri. Din lipsă de spaţiu la muzee. sunt momeli trecătoare. înţelepţiţi de Dumnezeu cu harul Duhului Sfânt. A existat literatura angajată. minţim. treptat. Produsul. omul. acesta devine nemuritor. de multe ori – pentru că s-au defrişat pădurile. Sau dacă afirmă lucru acesta. fără să filtreze prin sita înţelepciunii. Dar se rezumă doar la aceasta…Bătrânii. nu simte durerea. acolo. ci vrea să-i îndrume pe ceilalţi să se formeze ca oameni pentru un „mâine” ce este atât de aproape… Sfaturile acestora. înzestrată cu raţiune – superioară aşadar celorlalte vieţuitoare. muncă ce-l detaşează de lumescul obişnuit. Că arta d intotdeauna a fost desconsiderată – nu aducea profit. cu informaţia acumulată de -a lungul anilor şi arhivată nu în memoria calculatorului. la vârsta senectuţii este mai abil decât cel grăbit să culeagă roadele de la pomul încărcat… . cunoaşterea nefiind un sac din plastic pe care-l deschizi să afli adevărul… Desigur. nu avem vreme să le parcurgem conţinutul creativ al celor ce vor să scoată din anonimat valorile unui neam. nu a fost de vină bătrâneţea. nu întotdeauna savurate pe deplin. alergă cu mintea . Din lipsă de spaţiu în memoria minţii… Nu aduce venit!. prin binecuvântare divină primeşte şi înţelepciune. ştiu când să se oprească! Creaţia nu este un „job” la modă acum.viteză uluitoare şi cuprinde cât vezi cu ochii: necuprinsul adică. cultura. ca nu „Omul. Pentru că în timpul vieţii eşti un paria… Cine să înţeleagă. un proverb românesc spune că „omul trebuie să înveţe continuu!”. ţigara – de ce nu iarba mestecată…. este praf învăluit în fantasme” (Emil Cioran) Indiferent de ziua când vede lumina zilei.. câinele. Şi aşa este: cu ce încântă o publicaţie. vai şi amar de tine!. cafeaua. eliminăm! Tinerii. muzicale. Că au trecut în uitare cei dintâi.. Nu -l vedea nimeni însă!. două.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 24 Bătrâneţea. Ajuns la jumătatea lungimii anilor – care ajung. istoria. nu în sensul că trebuie înlăturat sau marginalizat. îi oferă posibi litatea de a renaşte din propria cenuşă. Din setea de a fi primul şi nu de a se împăca cu sine. scot şi aceştia un volum. Din lipsă de spaţiu în depozite. Nu să -i dai toată mâna pentru că dacă „nu -i pui undiţa în mână şi -i dai peştele prăjit” celui aflat la ananghie. de aproapele. nu fără sacrificii . nu ca o refulare ci mai degrabă ca o eliberare de energie pozitivă. cu o experienţă de viaţă serioasă. cine să mai înţeleagă rostul culturii. chiar şi îmbătrânit înainte de vreme. ca urmare a muncii intelectuale asidue. rămâneau săracii să-şi lingă rănile pe cum săracul Lazăr din Sfânta Scriptură. este meritul acestora. Spiritualiceşte vorbind.. este ca o primenire binemeritată după ani lungi de căutări…Că unii ajung în vârful piramidei prin propriile forţei – mai rar.. înseamnă că le -a îngurgitat pe toate frugal. unde scriitorii „peniţau” opere tematică şi erau răsplătiţi cu prisosinţă. cugetă. Iubirea de Dumnezeu. căci „graba ucide”. de semeni. frământat continuu de existenţa zilei de mâine.ianuarie . Nonvaloarea operelor. felicitări de rigoare şi privirea „chiondorâşă” că s -a trezit şi acesta!. obosită de căutarea adevărului. este însăşi trăirea lăuntrică pe care subconştientul îl trimite s-o aşeze pe hârtie – în cazul nostru calculator. câteodată să citească pe furiş informaţii de-o şchioapă dar fără valoare de pe un „tabloid”. Bătrâneţea fiind doar o trecere spre încununarea mult aşteptată. Începând prin a căuta „ce este adevărul”. unor inovaţii. Înţelepţit de Dumnezeu. Nu -l interesează funcţia. Soarele primenindu-i obrajii laptecrud. nu le -au tremurat mâinile şi picioarele prin „tranşeele vieţii” şi ca atare gândesc prin prisma „contului din bancă”… Ceilalţi se zbat. murale cum nu tot omul se naşte cu o frumuseţe fizică angelică. banul. multe chiar. trăiri personale din care să alegem ceea ce ne-ar putea maturiza pe noi înşine…Nu tot trăitorul acestui pământ are darul de a lăsa memor ii. Să afecteze economia ţării plătind bătrânii pensionari cu un plus de 50 % din pensia cuvenită creatorului de literatură? Oameni buni. nu înţelepţi însă. şi -şi expun punctele de vedere. chiar şi lovit de nuiele. care obţine Marele Trofeu la o Expoziţie Naţională de Reviste. Este cununa vieţii. ne terfelim sentimentele abjecte în public. Omul.Dar cum? Cu ce finanţar e? Graţie căror suflete nobile vede lumina zilei şi cine stă în spatele acestei truditoare munci? Nu interesează! Atunci. un trofeu minuscul. bătrânii – şi aşa ramoliţi. timpul – poate să fie până la adânci bătrâneţe. de exemplu. pentru că în cădere. fruntea. este vorba de I ubire. Se poartă acum. unei naţii. Cei care scriau opere adevărate. nu se observă oare că se vrea exterminarea bătrânilor prin lungirea hăăăt a pensionări i. opere literare. Trupul.. de multe ori greu obţinut – Cartea adică. Sfânta Tradiţie şi religia. nu este un viciu ce trebuie eliminat din viaţa de zi cu zi cum ar fi alcoolul. rostuirea lucrurilor de Dumnezeu aranjate şi cine se mai gândeşte acum la creaţie? Ne scuipăm. vor spune unii. Dacă în zilele noastre mai există atare specimene? Peşin! Încasează bănişori frumoşi prin care scot la lumina tiparului opere prin care denigrează ţara. afli susţinere altfel te vei prăbuşi… Studiul aprofundat. rămân prăfuite în tomuri întregi de hârtie pentru că vai. Se cred nemuritori! Nu au ajuns la vârsta senectuţii. să stea acasă pe fotoliu sau în parc pe -o bancă… Să plimbe nepoţii. sculpturale. ştie când să se oprească. fiinţa umană. piedică în calea creaţiei? Elena Olariu Desigur. călcăm în demnitatea celorlalţi – nouă să ne fie bine. cum şi la ce nivel să -şi privească semenul. Aceasta se obţine treptat. de multe ori înlăturate – tineri am fost cu toţii.. trebuie să -şi spună punctul de vedere pe care de multe ori nici ei nu-i înţeleg – au acumu lat informaţiile de pe internet.

dragi cititori. Ce se-ntâmplă-n depărtare... cin’ te ştie ? Cine plânge cătinel Asfinţitul din câmpie ? Domolit. fără scară. din trupu-i facem parte ! Blânda mamă ne împarte Un orez la fiecare. plai. un câmp. locuinţa. Ploile murdare ale timpurilor. În tonuri sumbre.. Graiul tău. Stând pe braţele-i deschise: Când durerea ne frământă. pe de cealaltă parte. Des sourcilles noires. colegii se breaslă.. o punte. Şi duios strecoară-n suflet. nu face nimic gratuit: nu are încredere în autor: pe de o parte. azi... mureau sucombaţi din cauza unui incendiu necunoscut!?. Credeţi că acei bătrâni nu aveau pe nimeni? Nu. plecat-ai. vârstnici sau tineri. caldă. Stalactites au bord du chale.. Vise stinse. EA ne alintă-n mândre vise. Trăirea peste timpuri Şi fericiţi voi face Pe-acei ce lira-mi frântă Vor auzi-o tainic. rozmarinii Nasc lacrimile de cristal. mai ales cine să le recunoască public?! Se vor „fruncea” toţi..ianuarie . sau de multe ori deranjează… să visez.. Tu.. anume. să nu îl pierzi. că tot am 54 de ani. se denigrează. pointues Des branches nues sous l’air qui tue . se pierde-n soare-apune Ca-ntr-un clipit: somnul.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL care cumva aceştia s-o mai şi primească?! Cum să îndrăznim a mai cere suplimentar unele venituri?! Ce nu este oxigen în natură? Nu este apă de ploaie gratuit oferită de divinitate? Sau românii au uitat ce în marea uniune socialistă sovietică bătrânii era duşi la aziluri unde. Până atunci... Sunt român. Zăgăzui-voi versul. balanţa înclinând de partea celui care dă mai mult… Editura.. Umbra se caţără pe munte. Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi graiul şi-alăuta. Ca o pasăre măiastră. Şi ar arde pământul… Poezii Melania Rusu Caragioiu 3 NICICÂND..S..uitarea. să te afirme. ÎNSERARE Un disc încins. CANADA MEA Țării mele de adopție Să iubim această mamă Bună. este la vârsta când nu ştie nimeni când se termină bateria de la ceasul inimii…şi rămâne cu opera publicată şi neplătită.. Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi vocea şi-alăuta. Psalmodiind iubirea. Şi-n vraja pură. des blanchis lichens.. Les poussins augmentent – petites balles: Blanc bouquet en nide-crystale.. Apoi. aceştia sunt sacrificaţi de chiar odraslele lor pentru a le fi luată funcţia. Trena de aur a luminii Alunecă sub cerul pal. Sub hlamida-i de zăpadă Salutându-ne-n ninsoare. Vrem o pace peste lume Strânsă-n mâini îmbrăţişate ! LE PLUS BEL HIVER Vieux l’hiver dans son sein ramasse Les poussins de neige et glace. Peste lume. Ils s’enfoncent. vorbeşti cu fală. destin. oricare ar fi ea. este tânăr şi nu prezintă încredere. din motive necunoscute. Să gustăm din roada-i sfântă. O geană.. mai deschide zarea. ştim: „creaţia cere sacrificiu” şi Lui Dumnezeu îi place ca oamenii pe care şi-i alege să-i aibă curaţi cu inima… altfel s-ar prăpădi lumea. nu întotdeauna cele scrise au fost apreciate de semenii mei (uneori au gândit cu voce tare pagina 25 că trebuiam ucisă din faşă). al meu ’’… Prin păsări voi trimite În patru zări întinse Mesajul încântării. pajişti verzi. iubitoare. DOR DE ŢARĂ Dor de ţară. este peste fire de conceput: trebuie să găseşti un „spate” plătit care să te susţină. Tu. Tir de neige des bleus fantômes. cin’ te ştie Simte căpătâiul greu. mettent eaux en chaînes. atât de greu!. Nimănui nu le mai păsa de ei! Ca un microb „roşu” Gheorghe dojenesc. spre asfinţit de seară. statutul. se lovesc sub centură... Se-aşterne pacea peste lume. să devin membru al U. Când pronunţi.. nu sunt înţelese cele aşternute in volumele publicate – vai.. unde m-ai dus ? Răsfoiesc slovele clare Căutând să văd.. Au trecut vremurile lui Beaumarchais şi „vulpile în vie” s-au înmulţit enorm… Ce-ar mai fi de spus?!... .. împăcare: Toţi.. Dor de ţară. Interesul poară fesul… Cine nu -l are. scriu de când mă ştiu.R. pe lume. te înfioară. rămâne descoperit şi tremură în ploaie. Gând sfios : . EA e stâncă. se umilesc în lipsă.. Tablou. Locului meu sfânt. Pierdută-ntre vestale. N-am venit aici de foame: Vrem izvor de sănătate. Planent vers le sol. să te recomande… aşa a ajuns breasla scriitoricească. La bise va et les assomme. Uneori o vezi de sus. Faux bijoux de carnaval. pentru a nu le sta în cale „un biet bătrân”… Staţi liniştiţi! Se poartă şi în România noastră dragă… Cine să contabilizeze valorile naţionale şi.

Cu cântec și cu voie bună alături de îndrăgita Mariana Iluțiu. totul se păstrează la frăgezimea florală. mirosind încă a cerneala tipografiei. 30 iul 1964. Valentin Sarry 5. necontenit/ Scuturată de noi rodească” (Logodnă de primăvară). cea mai mică entitate a regnului vegetal.. tinereţea primăverii „După Mihai Eminescu. an XI. cum se defila de 23 august./ Iarba cum creşte. am crezut că timpul nu ruginește și că viața-i o fată. Adesea simbolurile naturii slujeau pentru a indica împlinirea dragostei. Nicolae Mateescu-Matte 3. din 8060 Christophe Columb. Minerva.(Bărbatul). Urarea de logodnă sugerează Din nou înflorirea „ creanga belşugului. pag. plecați prea curând dintre noi: 1. Victor Roșca 4. 31. Claudia Millian reprezenta lascivitatea maximă într-un cadru de un grandios teatral. 101 poeme.” (Pomii cei tineri). Iată primele cinci nume. aducând cu el un volum de poezii nounouț. În revista asociației ACSR. jurnalist și memorialist. niciun alt poet nu a mai scris atât demult despre natură cum a făcut Magda Isanos”.. se îndreaptă în special spre primăvară „Pomii cei tineri în dimineaţa de martie/ Unii lângă alţii au stat să se roage/ Frunţile lor străluceau deasupra/ Pământului înzăpezit. izbucneşte de sub ploaia de primăvară „Ploi verzi de primăvară (. 2). numeroși poeți. eu vin de niciunde și nu m-am născut niciodată. a reușit să ne introducă în atmosfera sărbătoririi zilei naționale dea lungul istoriei începând cu 1 Decembrie 1918. nr. o adevărată enciclopedie istorică. Sentimentalismul naturist al Otiliei Cazimir împletea tresăririle şi dorurile iubirii cu prinosul fructelor în pârg. pentru românii de pretutindeni! Ziua României nu putea trece neobservată la Montreal. pictori. 1975.ca acasă. Prospeţimea. De data aceasta este vorba de 101 poeme scrise în 1001 de nopți de poveste. poezia roadelor avea o pregnantă senzualitate (Magda Popescu. Nu stiu cum se face. Centrul cultural de pe lângă Biserica Buna Vestire. De aceea... spunea Ion Rotaru în Analize literare şi stilistice (ed. Dl.. 23). Aurel Manolescu Iar primele cinci nume a căror prezență ne bucură și ne onorează: 1. nu putea lipsi de la întâlnire Poetul... Dna Maria Palcu ne-a chemat pe toți la Blaj prin versuri înflăcărate. a fost gazda de sărbătoare și în acest an. ajungând în final în zilele noastre când 1 decembrie cade totdeauna iarna (există propunerea de a schimba data pentru una mai călduroasă). cu jucăuşă cochetărie. O diferenţiere constă în perceperea unei viziuni vitaliste a naturii. în Gazeta literară. toți cei care vroiau sa audă și să simtă românește. a prezentat evenimentul cultural.epoca de aur. (motto. președintele ACSR și Ion Anton Datcu. George Filip) Câteva dintre poeme au fost tălmăcite și recitate cu mult fior liric de către Corina Haiduc. Nică Petre 4. În „Bărbatul”atracţia fetei către iubit.ianuarie . Organizatorii: Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) și redacția revistei Candela de Montreal. Datcu. Destine literare. carnea şi sângele sunt echivalente ale sevei proaspete a plantelor. scriitori. e transmisă prin elementele naturii. La mulți ani România. care a avut onoarea și plăcerea de a înmâna diplome de merit celor ce au contribuit la păstrarea valorilor tradiționale românești. cu mare. Cum românul s-a născut poet. Iarba. în urma unui sondaj de opinie. dar el întinerește cu fiecare toamna ce își așterne frunzele ruginii la picioarele metaforei lirice. Petre Popescu (preot) 2. Michael Solomon 5. Chiar dacă abordează direct şi deschis cântarea zămislirii. dând apoi cuvântul lui Alex Cetățeanu.. în special în lirica feminină. A reamintit celor care au trăit . avându-i drept conferențiari pe Alex Cetățeanu. Registrul abordării este însă mai vast în cazul acesta. Magda Isanos așează un văl de puritate asupra fecundării în natură prin alb trandafiriul primelor flori. pag.Oameni buni. Nicolae Naum 3. în calitate de organizator. Victor Roșca.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 26 1 Decembrie Corina Luca marcante ale comunității românești din Montreal. Cu mic. invitații au degustat tradiționalele sarmale și un pahar de vin nou . închegată . continuând cu regele Carol I și regele Mihai. au fost nominalizate personalități românești cu care ne mândrim. oamenii s-au adunat în încăpătoarea și primitoarea sală. Printre invitați s-au numărat din partea Consulatului general al României dl consul general Ion Bogdan Bucur și dna consul Letiția Belivacă.)/ eu auzeam pământul cum respiră. figuri Natura şi cosmicul poeziei Magdei Isanos Liana Maria Cristian în linii suave. Herman Victorov Dl. a culturii în general.” (Ploaia) În perioada când se afirmă Magda Isanos. . „Parcă ar fi un stejar stufos/ Gândi în taină dar era frumos/ Se supăra şi îndată râdea/ Tu eşti subţire şi ageră ca o nuia/ eşti plină de ghimpi şi de flori”. Gh.. s-au întrecut în a pregăti momente artistice deosebite. George Bălașa 2.

. Iarba. „Apoi. copacii având individualitate ca şi la Eminescu. De aici. Cu toate acestea. sub torentul spumos. Magda Isanos. măceşul. florile sunt cele care fac legătura între „deasupra” şi „dedesubt”. În aceeaşi sferă se circumscrie capodopera Magdei Isanos „Copilul meu. (Întoarcerea) Într-un asemenea cadru un rol însemnat joacă făpturile mici ale firii. Ploaia de primăvară este de fapt un Făt-Frumos cu suliţă şi chivără. se înfiripă de la sine pornind de la faţa pădurii ca în poveşti. unor culori strălucitoare. Din amurg şi ceaţă se ivesc zânele bune cu fiinţa lor de rouă învăluite în veşminte proaspete şi verzi. situată în linia arghezienei „De v-aţi ascuns”. „Pomii ceilalţi atunci mă luară de mână/ . Verdele speranţei coboară spre verdele vegetaţiei din cimitir („zarea pământului verde „ în Întoarcere). încântă nu numai la nivel vizual. „. pierind încins de soare (Cavalerul). străine de cele lumeşti: „pe frunte am să-mi prind viorele/ şopârle-n loc de salbe uşurele/ şopârle verzi din verzi păduri” (Călătorie). rezultă impresia de încordare de sub explozia liliacului. gorunul.Hai să-nflorim!” (Viaţă. în Contemporanul. (Lumina asta). după cum ele însele se prezintă în Zâna.o împărtăşeşte din această taină necunoscută zeilor. Florile poetei sunt cele de câmp. învie la miezul nopţii şi călăuziţi de lună. În Auz. părere. „Mamă care ne legeni pe jumătate adormiţi.În flori aş vrea „ (Cortul singurătăţii). nu mă părăsi!).ianuarie . intimitate şi lipsită de fior cosmic: „laudă oricum. Păpădia. nr. (Geo Bogza. în Ateneu. Este mult inferior. Poeta alege micile pagina 27 şi gingaşele podoabe ale grădinii. fie cu cuiburi) şi floarea. mesteacănul. Natura. Omagiul adus naturii ia forma unei interesante cosmogonii plin de împăcare. Există o filosofie a acesteia-a naturiidar care nu cade în tiparul rigid şi sec al filosofiei de salon sau livresc. alături de flori. cu şopârlele şi gândacii./ Îngropaţi-mă jos/ S-aud prin piatră. primăvara (Zeii). prin diversitatea regnului vegetal. şi de pe dânsele sorb ploaia şi veştile/ Astfel în flori îşi deschid morţii fereştile. Pe linia microcosmosului arghezianuniversul boabei şi fărâmei-poeta populează peisajul cu asemenea făpturi gingaşe. despresoară cetatea seculară (Pâlc de stejari). exuberanţa şi jocul constituie de fapt refugiul faţă de îmbătrânire şi stingere.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL intervine mereu în versul poetei cu ploile înviorătoare. Discuţia cu florile şi gâzele. Ca şi Eminescu. 1 ). în Prezenţa poetei. piticii caută „vâna de aur”. Cu toate acestea. care nu se aprind . bondarii şi păsările. ea se transformă în element al naturii. care sunt „gând. Dragostea copilului ei îi dă această putere. ruperea însemnând moartea. Trandafirul este crescut „la marginea cimitirului” şi nu beneficiază de altoi sau alte procese complicate. convertit în surprinzătoare imagini. Stejarul. Marea şi zările nu o pot opri să nu fie lângă suferinţele copilului. Florile. prospeţimea vegetală simbolică. a mărului sunt cele mai des invocate. nefiinţă”. pag 14). floarea caisului. cu cei dintâi muguri. vegetaţia exuberantă se mărgineşte cu cea funebră. Stejarii. La marginea cimitirului: „Ş-oi scoate în chip de floare.” (Flori). al unei înfloriri bogate care năzuieşte. Bradul nu are nimic funebru în el (în comparaţie cu bradul din folclor: cetina şi racla). nr. Florile nu sunt parnasian preţioase. presupunând un îngrăşământ uman. Iarba creşte fioros de sonor şi de repede. are loc un spectacol nocturn amintind de Visul unei nopţi de vară a lui Shakespeare.Ai să fii într-o mie şi o sută de lucruri vii!/ . ce năzuiesc să încalece şi să pornească din nou la luptă. „Morţii când le sărută ştiu dacă-i vânt. nici penetraţia observaţiei acestuia. care şi-ar fi aflat sfârşitul întrun pahar-sicriu. Macii) sunt prefigurări ale tinerei. Marea eminesciană este înlocuită de peştera zânelor. Toporaşii./ Flori mici în formă de inel şi stea/ s-or îmbulzi iar ploaia de-ar cădea/ eu . mama îşi înconjoară urmaşa prea devreme părăsită. şi astfel. care este universul nemărginit pentru ele. ei însăşi purtând amprenta Naturii-mame. mineral. naturale. rămâne pe acest pământ pe care l-a iubit (Poemul femeii care iubea primăvara). „Aproape tare de urechea mea. ca şi omul trăiesc atâta timp cât sunt lăsate la locul lor. moartea se infiltrează tot mai mult. bătrâni oşteni. amândoi fiind iubitori şi cântăreţi ai naturii.laudă ţie/ Natură şi forţă vie” (Munţii lumii). pag. Totodată. Într-un cadru de natură primordială. 46. din 13 noiembrie 1964. Substrat al generaţiilor de ierburi şi copaci. mai 1966. Configurată la nivel gestual. Esenţele nu sunt tari. macii care se scutură „ ca nişte lacrimi pe parchet” (Toporaşii.” (Raiul). În poezia Magdei Isanos.m-aş lăsa de ierburi biruită. Sevele îşi pierd semnificaţia răcoroasă şi înnoitoare şi capătă înţelesul unei invazii a morţii. Cele mai frecvente imagini ale învierii ei vegetale sunt pomul (fie cu flori. Magda Isanos concepe moartea mioritic. cu dezmorţirea micilor locuitori ai ierbii. umbra şi apele/ şi nu numai odată mişcând pleoapele/ Stelele strălucitoare/ ai creat spaţiul/ fiinţele ademenite de nesaţul/ Vieţii”. alunecoase. Poeta nu se va mulţumi doar cu lumea exterioară receptată prin filtrul vegetal şi va deveni ea însăşi parte din natură. din pământ/ obrazul tinereţii de-altădată”. Vegetal. Vegetalul nu este o masă verde compactă. Doar moartea este substratul prezent şi aici. Faţă de această împărăţie minusculă ce nu are însă interesul uşor amuzat şi înduioşat a lui Arghezi. fără niciun alt subînţeles. „ochii diamantului nesăgetat” şi „degetul unui urs împărat”. animal se unesc într-un glas pentru a vesti venirea unei alte zâne. ulmul are fiecare simbolistica sa în cadrul textului aparţinător. Ea nu mimează „ castelul de cuburi al gândirii infantile de la înălţimea drăgăstoasă a părintelui” (Drăgan Gheorghe. cu formele ei de viaţă poartă cel mai pregnant amprenta originalităţii lirismului şi sensibilităţii Magdei Isanos. să nu mă cauţi”. Mirosurile sunt proaspete.5. ambele impalpabile. Prezenţa ei este ridicată la grad de panteism. În versurile Magdei Isanos întâlnim multe întruchipări de basm folosite simbolic şi metaforic. poeta îşi alege podoabele adecvate. Natura e percepută mult mai aproape de unghiul de vedere al lui Sadoveanu decât Hogaş./ Tu care ai născocit soarele. platoşă şi coif cu pene. predominant verde. cu vocea arborilor („ai sămi cunoşti glasul poveştilor/ în arborii în faţa fereştilor”) chiar pacea şi „aerul răcoros” încărcat cu stele. Cu zâmbetul de flori („Să ştii că am să râd în flori”)./ ca şi cum aş sta lângă vatră” (Zâne de rouă). Tot în această sferă de magie se înscrie prezenţa zeilor şi a Creatorului. respectiv în domeniul picturii Visul lui Ossian a lui Ingres. bradul. viaţa nu se opreşte sub lespedea tombală. giuvaere vii ale grădinii dar reci. catastrofe venite pe furiş. ci şi olfactiv. Regnul animal are aceleaşi caracteristici cu cel vegetal. Dincolo de explozia exuberantă a primăverii se află contrastul „putredului octombrie”. Pentru „călătoria în sud”. mici şi insignifiante pentru simbolişti. insidios (Nu ştiu cum s-a făcut). în funcţie de adâncimea lecturii. Feericul sporeşte farmecul naturii. „râul sfânt” (aurul echivalent al soarelui).

fie au echivalentul florilor terestre (Zeii:”în cer se făcură poeme /de stele clipind alene”. pag 94-95). în compania norilor:”Privesc cum trece soarele cu suliţi” (Mă scald în zi). (Nuntă): „eu eram . Masculinităţii soarelui îi corespunde feminitatea lunii. sublimul. îngheţa lumina de zi”(Toamna). Aceeaşi simplitate şi aceeaşi inegalitate în ceea ce priveşte repartizarea sensurilor simbolice unor elemente din acelaşi registru se întâmplă şi în partea cosmicului. Aceeaşi idee de păgânism se întâlneşte şi în Blestem şi este specifică poetei: „în ochii tăi e un soare de demult /(din care ţi-aminteşti că ne-am temut /şi nenchinam la dânsul)”. Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale..) şi fă să răsară în grădină frunzişul de arbori goi” (Primăvara). poeta ăl priveşte în faţă (În dimineţi clare). soarele intră sub incidenţa legii putrezirii:”Soarele putrezea în mere/ în gutui.opus monotoniei şesului. Steaua. „duşmănoase”.”Luna cu raze furişe /lumina coroana lor” (Zeii).ca locuitori ai pădurii. Apoi. Nici măcar decorativ ei nu apar. tânăra . calul . 1994. pagina 28 Astfel. naşterii şi devenirii (Evseev Ivan. „paftale” (Întoarcere:”stelele ies cu lucitoare paftale”). Totodată. sinonimă pământului. să-Ţi spunem /lauda şi sub picior să-Ţi punem /praful nostru. Şi aceasta pentru că lumea plantelor îi dă senzaţia de mai multă siguranţă decât celelalte prin ideea de reînviere.Calul de la birja de noapte. Condeiul poetei le coboară de pe firmament fie amestecându-le cu teluricul (Ion:”cartofii.Copilăria mea. uitaţi”. pe munţi /marginea veşmântului..Îmi face rău atâta soare. care este raţional.. Alături de metaforele-bijuterii dedicate lunii. trimite lumină /(. amintind de Alecsandri..Ţara luminii. soarele. Răsăritul şi asfinţitul.. pentru ca. îl proiectează în magic (Zânele). Pentru români. stelele din totdeauna au fost identificate cu soarta omului. luna reprezintă cunoaşterea indirectă. Atingând materialul. soare.ţărână. păsările. În aceeaşi idee nupţială se înscrie abordarea astrului solar într-un mod barbian de-a dreptul: „Soarele e ca un inel subţire” (Primăvara).”Nori şi soare şi iarăşi nori adânci „(Clipă.ianuarie . Lumina ei nu poleieşte doar („Atunci încălecaţi sub luna plină/ vă strălucesc armurile ca noi”. Norul sau norii nu se întâlnesc deloc în poeme... În psihanaliza profunzimilor.Munţii lumii pe inima mea..)/ Tu. prin excelenţă selenar). poeta fiind etichetată în unanimitate de către critică a fi solară. însă la un nivel mai înalt. fertilităţii./ Tu. imobilităţii astrelor corespunzându-i ciclicitatea plantelor. desfăţi aripa). colo. sunt pe rând „steme” (Când cel iubit:”zarea cu steme”). încă de la Vasile Alecsandri până la genialul Luceafăr eminescian.../luna. ci este „soare de aramă zeu popular pentru plante” (Pomii cei tineri). care aruncă în spaţii arcul. în adolescenţă şi maturitate. este tot Soarele care le marchează. Soarele e cel care măsoară fuga timpului. muntele reprezintă un axis mundi sau o scară a umanului către divinitate (Rugăciune în pădurea de brad:” Şi-o să-Ţi sărutăm. conceptuală. cerul senin.. „tu.ca printre stele”).Nu ştiu cum s-a făcut).roua din Cavalerul ploii („suliţa în vârf cu o stea”Cavalerul). Mai mult. Soarele este văzut sub aspectul principiului masculinităţii. „Arama” presupune artefact (nu este din aur) o realizare umană. O adevărată fiică a soarelui. natură. Simbol al verticalităţii./ne duceam în peşteră să dormim/ şi când se întâmpla să murim/ eram zidiţi acolo. cele mai arhicunoscute fiind cea eminesciană („lună-regina nopţii”) şi cea coşbuciană („lunagânditoare ca o frunte de poet”) se poate adăuga la aceeaşi valoare metaforică isanosiană „luna-lebădă albă în grădină” (Întoarcere). leam uitat lumina curată”. Soră a soarelui. Fiu al naturii (cosmogonia aminteşte de Scrisoarea I a lui Eminescu)-” Laudă ţie. soarele este dătător de viaţă. praful de pe frunţi”). dominator „Eu eram principiul neschimbat(. prelungeşte şi suprapune contururile şi esenţele.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Predominantă este şopârla care interferând cu umanul.. Cel care deţine ponderea în poezia ei este soarele. ulterior.” Atât soarele. „Ieşind din pământ /zei cu creştetul sfânt /semănau a pomi şi tufişe” (Zeii). Astralitatea şi mineralitatea lumii poeziei Magdei Isanos se raportează la vegetal. peisajul montan făcând parte integrantă a spiritualităţii noastre şi fiind în acelaşi timp componentă a blagianului „spaţiului mioritic”. adâncimii văilor şi instabilităţii apelor. Oferinduse ca spectacol natural-nocturn de focuri şi artificii în copilărie („nu se petrec minuni şi nu cad stele/ca-n nopţile copilăriei mele”. luna este mai puţin întâlnită în poezia Magdei Isanos. Soarele nu este Principiul Vieţii Creştine (Hristos). Nu cunosc o vastitate de sensuri şi simboluri. cu lumină maculată:”O.”Nunta. pre-creştină:”Soarele va striga lumii: exişti!”.Nemişcarea şi raportarea lui la-ntuneric trimit spre ideea fundamentală a întregii poezii moartea.Pâlc de stejari). nu poate lipsi din rândurile unei poezii veritabile. Timişoara.. Se găseşte în versurile Magdei Isanos. luna este izvorul misterelor şi tainelor nocturne. elementarul.. cât de sus s-au suit duşmănoasele stele /Nu le mai văd.Dimineaţă de primăvară./Fii bun şi lasă storurile la fereşti” (Capricii)./Din munţii lumii /strigându-vă”. ele devin înalte. luna evocă imaginaţia. zburdalnicele flori celeste („cerun care aleargă stele”. cosmic-universal: „Nu-mi clătina întunericul şi nemişcarea” (Nuntă) „încă /decât moartea ta este o moarte şi mai adâncă”(Duhurile pământului). cât şi luna sunt principii ale vieţii şi morţii. Ideea este mai conturată în Poemul femeii care iubea primăvara unde stelele sunt atinse de boala neantului şi sfărâmate de dinţii morţii:”stelele pulbere-n vânt şi părere”.. Deşi dublat de ideea stingerii. vita-Ion). tânăra îşi alege drept mormânt (loc de somn) o peşteră: „orbiţi de verdele atâtor câmpii/.Fata). unele animale din jurul casei (dulăi care o întâmpină la plimbarea nocturnă. muntele şi codrul erau locul de refugiu. „ în dimineţile clare /mă uit drept în soare” (În dimineţi clare). Lumina ei „care aminteşte şi-mbună /oamenii şi stafiile”. şi el un solar (în comparaţie cu Eminescu. tânăra se avântă spre vârful muntelui („printre munţii mărunţi /vreau să ajung cea dintâi sus pe munţi”Zăriţi veşnicul munte?) ca apoi să-l transforme în punct de radiere a spuselor ei:”pe munţii lumii/ trâmbiţele lumii sună mai tare. care ai născocit soarele”Imnuri pentru pământ. însă sinonimia este miezoasă reflectând sensibilitatea poetei. să accepte umbra (tot în sens barbian): „. Dacă soarele este generator de viaţă. reminiscenţă persană.”Şi răcoros sunau albăstrele/ Cărora le răspundeau astrele”) Simboluri ale visării şi ale inspiraţiei poetice („Am spus zilelor: „Nu sunteţi ale mele/Nu rătăciţi printre vise şi stele””Rădăcina).. masculinul (animus). subconştientul. Specific vârstei ei. Soarele este curat.contopindu-se cu natura în cadrul morţii. Luna dăruieşte o lume a fantezieispectacolul zeilor din Zei. femininul (anima) cu diferenţa soarelui.

Efectul de oglindă duce la o identificare a privitorului (obiectivă) pentru a se transforma întruna volitivă (complexul lui Narcis fiind strict legat de apă-oglindă): „. Acelaşi principiu dihotomic se întâlneşte inclusiv în structura Evei (Cuvântul Evei). Cerul şi apa (sau cerul invers sau răsturnat) sunt şi ele prezente încă printre bogatele simboluri folosite de Magda Isanos. O serie de indicii încadrează formaţiunea lichidă fie întrun registru. Joslunca. Apei vii şi tăcute din Lacul îi corespunde „apa uşoară din gura râului” vărsată din Insula scufundată./poate la temeliile/ lacului unde stelele se ascund” (Urcaţi ca fumul. Apa. Cum se remarcă pe bună dreptate civilizaţia materială lipseşte. Decrepitudinea nu se face în linişte. Aceste zâne îşi au locul de refugiu în”izvoarele umbroase” şi „apele stătătoare” (Duhurile pământului) trimiţând în mod evident spre ideea decrepitudinii şi neantizării. numai acestea îi pot da speranţa nealterării. op cit). pag. „şi-n moarte vei intra mai târziu/ ca-ntr-o apă/ răcoritoare” (Poemul femeii care iubea primăvara). . Acest caz. De remarcat că în poezia Magdei Isanos „oraşul de piatră şi de fier” (Seara) apare rar de tot. omul nu se poate raporta la elementele care sunt rezultatul muncii sale. „cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă” (Dimineţi de primăvară).subliniază ideea falsităţii în mod comportamental şi a morţii în plan afectiv. „cerul acela fără degrabă căzu”(Cerul acela). să-i dăinuiască sfidând timpul şi moartea:” N-aş vrea ca după moarte să-nvii/ înalt tipar de om sau animal.. el porneşte de la condiţia fundamentală a întrebării şi a răspunsului pe care le ridică poezia ei. obicei întâlnit la înmormântări când oglinda este acoperită cu textile negre (Oglinzi). precum mormântul de sub „torentul spumos” din Zâne de rouă.. poezia nereuşind decât să-i aducă cerul jos./ dizolvantă. şi apă. peisajul având astrele la bază şi nu la zenitul lui. Acelaşi complex psihanalitic se întâlneşte şi în Torentul însă râul se îndrăgosteşte de cerul pe care îl poartă în propriile unde(„comoara de aur şi luceferi”). ca şi iarba şi soarele./Când vei muri. la nivel conceptual. Coborârea cerului se face prin oglindire. Bucureşti. Astfel./ Tu m-ai făcut să fiu şi cer. care măreşte farmecul acesteia (Lacul). furându-i din calităţi. Nu întotdeauna apa moartă este conexată cu staticul. la aceste principii. „infinitul poetei este unul terestru structurat pe o verticalitate inversă. fiecare apă are câte o zână. Drumul spre Eleusis. apartenenţă. Totodată apele oglinzii fiind statice şi reci (caracteristici ale morţii) devin sinonime apei moarte. Mioriţa Magdei Isanos. Lumea în care ea trăieşte pare pre-urbanistică.. Cromatic şi ornamental vorbind.. omul situându -se în cadrul său natural şi etern.” Apa. ci în şoaptele apei. Problema care i se pune tinerei poete şi pe care ea o rezolvă în plan artistic vizează relaţia directă între ea şi univers. ai să-mi cunoşti puterea. Este esenţă în lucruri şi termen de bază în registru stilistic (comparaţie):” umbra şi ea. şi acest izvor este Natura. „fiica lui Dumnezeu”. „Apele schimbătoare”-sintagma este folosită cu o referire precisă: „ochii tăi”. O structură dihotomică are şi ploaia (tot apă).. vegetaţia. dar devin „luminoasele lor ape” când e vorba de păstrarea chipului (apa estre sinonimă oglinzii) raportul fiind de trei „apa schimbătoare” la o „apă luminoasă”. cu soarele-odată”(Râuri sfinte. Oglinda este un alt sinonim al apei. După cum bine observa Horia Bădescu (Magda Isanos.. are o dublă valenţă a morţii şi a vieţii. cât şi distrugătoare (cavalerul „dornic de războaie”. „Ţărână din ţărână” („rece strop de lut”.ianuarie .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL vrea să devină trup din munte ca astfel.predominantă. Iarba de pe margine e mătăsoasă. apă şi cer devenind una:”ţărmul scoboară. Remediul? Acoperirea ei.raportul . omul simţindu-se solitar prin naştere. În ceea ce o priveşte. este apă moartă datorită prezenţei morţii (deci o cauză extrinsecă). ea devine un amalgam al acestora: ”Eram asemenea unei moarte/ care oglindeşte fără să-l încapă/ un cer de dânsa pururi prea departe. ca şi celelalte componente ale cosmicului şi naturii.”lunec cu râul. „tot cerul nopţii aplecat..Cuvântul Evei) poeta se simte prin destinul ei prea legată de pământ. Tăcerea apelor („ape care-ntotdeauna tac”) nu este una otrăvitoare. mări netulburate). Acesta . de la aformal la forme finite şi înapoi”..../ Bine miroase cerul din apă.lacul are toate atributele cerului: ”albastrul adâncurilor” (Lacul). Sistemul de referinţă trebuie a-l preceda sau a se simultaneiza cu geneza umană. 1975. Şuviţele lor sunt din apă („le curgea apă prin plete”.”(Râuri sfinte. Împărăţia ei este asemenea unui receptacol plin de materie în mişcare permanentă de jos în sus. elementele constituente dovedind-o./şi-admiră frumuseţea lui mirat /şi-admiră frumuseţea întocmai ca Narcis” (Lacul). „Poate-n fund. marea-i aproape. esenţa umană după moarte: veşnicie sau înviere? Într-o atare dispută. lacul e plin de nuferi (amintind de cel eminescian).Zânele). imnuri liniştite). apa. „Foarte mulţi oameni se îneacă în oglinzi”. când cavaler răpus de soare este atât de fertilizantă (corespunde principiului feminin)./ unde ceruntâlneşte câmpiile. fie în celălalt..Cavalerul): ”Sunt(. Oglindă (motivul apei!) pentru cer. Este vorba de o Evă primordială. Ea poartă „ ca nuferii deschise/ obraji şi mâini” (Multe chipuri). Numai venind din aceeași matrice. somnul liniştit/ şi peste-un veac o mână de artist/ va nemuri minuni strălucitoare/din trupu mi fără linişte şi trist” (Dorinţa).) ploaia de vară/ voi face să înverzească pietrele şi să răsară/ ochii morţilor în câmpia cu flori. jumătate şopârle” adică jumătate materialitate. linia orizontului topindu-se. Opus acesteia este apa moartă. Sensul pe care îl imprimă pleacă de la paradoxul formal al urcării prin coborâre.. Ea implică ideea şi întrebarea asupra destinului omului. 98-99).ca o apă”. Se conturează în poezia Magdei Isanos un univers din care este exclus tot ceea ce ţine de creaţia umană.lacul cu apa mai adâncă şi mai clară: /un hârb de cer pe pajişte uitat”. mări netulburate). Având o viziune mitic-păgână. claritatea apei care permite o privire profundă („se vede bine fundul presărat/ cu pietre presărat”).clopoţei” pagina 29 în plete amintind zânele. sus-cerul şi constelațiile iar între cele două muntele. al lacului. cerul deschis. este pretutindeni. fiind contrabalansată de echivalentul tăcerii. jumătate fiinţă divină (apud Evseev Ivan.. peisajele asemănându-se. Când zâna cu „licurici. locaş al zânelor de moarte vestitoare. Apa moartă este şi apa din „lacul blestemat” (Gelozie). cum o caracterizează Goethe. Aceste „nefiinţe” (Zâna) au o constituţie fantastică: „ jumătate fete.. murmurătoare” (Ploaia)./ci aş vrea să trec în regnul mineral. să-mi dorm.

Trecutul eşti Trecutul.clipe ideale. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii . A colaborat intens la presa din Piteşti: Argeşul Liber. Cu fulgere calde ne leagă vederea Combinând înţelesuri neaşteptate. Argintul zăpezii sclipeşte în fum Şi-n liniştea ce-şi şopteşte vaierul Poveşti neştiute se-nfiripă-acum… ……………………………. Urmează Şcoala Primară în satul natal. Publică în Tribuna noastră. VIS DE DECEMBRIE În seara asta.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 30 Poezii Lia Ruse PE RĂNILE IUBIRII De-o veşnică iubire erai dornic… Pasărea morţii duhul ţi-a oprit. apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu din Piteşti şi Liceul I. A apărut în luna august 2011 la editura Argeş-Press Piteşti cu o prezentare de Mihai Golescu. aşa să fie. Iubirea se-mprumută la visare Şi se visează… O văzduhul cântă Lumini calde curg peste suflete Şi-nfiorată inima cuvântă… ANI UCIŞI Peste straturi de goluri. Din petale. Cu o inteligenţă a nemuririi… …………………………….. coboară Pământul arzând -cu neaua în spinare-! FIOR TIMID Floarea pe care eu o primesc Este balsam în fald plutitor Cine aude cum trece prin noapte Crinul născând înălţare de zbor?! Deodată o emoţie-nvie (Sar clipe-nfăşate-n scântei) Topeşte frica-n euforie. văzduhul mărunt… Pretutindeni se aşteaptă. la săptămânalul argeşean de cultură Săgetătorul şi la Glasul Dreptăţii. Până în prezent publică 13 volume.. Volumul „A treisprezecelea carte” este o antologie ce însumează poezii şi comentarii. Strânsoarea mâinii tale!… Note biografice Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş ca fiică a Ioanei și lui Nestor Gogoncea ambii cadre didactice. dar nu poate publica din aceleaşi motive.ianuarie . Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie -“Biserica cu ceas” la 21 ianuarie 1990 în Argeşul Liber.L. câte-ai fi vrut scrie… Zvoneşte clipa. te chem.la editura Basarab. În sufletul ascuns în poezie Vibra melodios şi blând ca o vioară Cu-mbrăţişarea slovei pe hârtie Rostogolea cu foc strofele muzicale Deschizând toate porţile iubirii Printre clipe solemne . iubite… La fereastră se aşază frigu-n strai cărunt Cerul extaziat în blănuri căptuşite Scutură. mândră poezie. Cu sufletul aprins de sentimente Şi-a lăsat sunetul. Prezentul. Un timp sentimental leagănă tăcerea. mut şi naiv. unde fiul lor Lilion Ruse se stabilise încă de la începutul anului 1993. Ca să aline durerea omenirii. la tine. Candela de Montreal şi Observatorul din Toronto. Viitorul! LUI MIHAI EMINESCU Venit în prea albul luminii din zăpadă. . O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii. uşor. . neaua cu vâsle de ceară.Caragiale din Bucureşti. din Curtea de Argeş. În luna mai 2004 împreună cu soţul ei imigrează în Canada. Printre clipe solemne şi colorate. Să-mi reazim tâmpla De miresmele tăcute care trec Prin ceasul cu gonguri lucitoare. Eşti stea în constelaţia albastră! Ai prins istoria şi doina în grai străbun… Cu faima ta în conştiinţa noastră Domnule Eminescu. Te-ai rupt de tristeţe şi bucurie! Scrisul tău curge pe rănile iubirii Cu tâlcul lui clădit. Eşti astrul nostru şi-al întregii lumi. Nimicul căzut în figuri graţioase Pe vis de decembie decorativ. S-au răstignit limbile pe ceasornic Oprindu-ţi-se versul păstorit. ţi-a-mpletit cununi Prin cântul versului îţi ducem dorul. INIMA CUVÂNTĂ Învinetită-i noaptea de-aşteptare Cerul de iarnă atârnă greu şi-i sur Scârţâie timpul pe valul de sare Totu-i încărunţit de jur-împrejur. Nori lălăie. în mai multe emisiuni. să cadă Cu caldele nelinişti transparente. ianuar. Peste sălbăticiuni m-aplec Nerăbdătoare. Pagini Româneşti. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii. s-ajung din nou La tufa de pe deal. începând cu 18 februarie 1990. secţia Farmacie. la Montreal. se zbenguie aerul. măreţ poet tribun. Rotind visele. din nou. Aşteptarea aprinde-n argintul de seară Un poem pentru tine “răspuns la-ntrebare”. Bătând în ideal… Dar… pe colina cu foşnete triste Ochii-mi aprinşi Se sting legaţi De nelinişea pornită la vale Târând mirajele dulci Crescute în anii ucişi… Şi tot mai simt pe mâna mea. azi. Simţim cum umbra-ţi vine de departe! Tânăr curmat…o. Timidul fior Ajunge.. comentate de Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. Prinde suflarea ritmată-n temei. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani.în anul 1994 . curat Sufletul naşte prin visele vii Ropote de sunet mirat. un vers prin moarte: Azi eşti statuie. Cu salturi de balet armonioase. Pe treptele vremii egale.

Le fanatisme veille : partout. la situation était tout aussi mauvaise. et si une nouvelle Mioriţa venait un jour lui annoncer sa mort prochaine. Il paraissait qu’ailleurs. n’en était pas moins frappé par des réflexions similaires. endettée jusqu’au cou… » Mais on y songeait justement. qui traînaient depuis des mois dans le fond de ses poches comme un rappel constant de son devoir. Homme d’état. l’immortalité ne serait plus tout à fait une consolation après un demi-siècle de régime communiste qui avait répandu de la poudre d’athéisme sur deux générations. qui le menaient toutefois à des résolutions tout à fait opposées. Cependant. le poids de la dette nationale avait été rejeté sur les épaules de tous les démunis. Et c’est alors que la leçon de l’Agnelle voyante lui revenait en tête. de poètes. il ne s’en était jamais trouvé un seul pour détrôner un tyran –voilà comment son espoir laissait place à de la résignation devant le pessimisme profond de son Histoire. cela ne faisait plus aucun doute. que circulait l’argent. aussitôt qu’il se hasardait dans un quartier parsemé d’édifices en ruines. d’amasser une fortune estimée à plus de sept cents millions d’euros. et non pas à l’école. il était constamment habité par l’idée que c’était dans les rues. et si long ton chagrin! Quoi! Sur tes épaules recourbées se déroule une banderole infinie de savants. Du patriotisme : voilà ce dont le pays manquait le plus cruellement! Seulement. personne ne pense aux foules. Car seule la débrouillardise est une marque d’intelligence véritable! Du reste. et qu’il lui faudrait donc trouver son David ailleurs que dans la littérature. qui se moquait beaucoup de son idéalisme. il sortirait certainement la Roumanie de l’Union Européenne –l’euro les étranglait. Ce berger. Quelle folie! Glissez cinquante ans d’individualisme libéral dans l’histoire d’un pays prospère. paraîtrait-il. puis s’imaginait à la tête d’un nouveau parti socialiste qu’il lancerait dans une chasse aux spéculateurs étrangers avant d’ouvrir toutes les usines que la terrible entrée dans l’Union Européenne leur avait fait perdre. à quoi pouvaient encore servir les livres? Les études? Tout le monde savait bien que les diplômes les plus recherchés étaient relativement faciles à acheter : le prix du Barreau. de la plus vieille civilisation d’Europe. Oh mère ancestrale! Si vive est ta douleur. laquelle n’attendait bien entendu que l’éclat de ses vers pour reprendre de la vigueur et expulser les crapules qui lui tenaient lui de chef. dès qu’il ouvrait un livre d’histoire sur la bravoure des Daces et sur les montagnes d’or que les Romains leur avaient pillé pour agrandir leur empire. et pas un qui ne cherche à redorer ton éclat? Pas un qui n’aspire à trancher les liens qui ornent ta gorge nue comme le collier d’une esclave? Collier dont la chaîne est fermement maintenue par ce Léviathan fiscal –cette pieuvre!– dont les membres s’étendent sur tous les continents… Ô Roumanie violée! Esclave sans tête. c’était la vie –ce que les bons élèves ne comprendraient que trop tard. parce que la Roumanie n’était pas loin de se retrouver dans sa situation. l’adolescent ne cessait de revenir à son projet et se répétait toujours qu’il s’y mettrait demain. plus le temps passait. le spectre du fascisme hante nos rues… Nous ne sommes plus en 1939. lesquels n’avaient gagné à leur père qu’une pauvre chaire de philosophie à l’université de Bucarest. cet univers mourant. maintenant député au Parlement européen–. de l’identité nationale. c’était le peuple aujourd’hui. lorsque leurs efforts leur auront valu un emploi de muritori de foame –de ceux qui meurent de faim. il ne faut songer qu’à soi. ce projet avait fini par prendre dans ses fantasmes une importance telle que s’y dérober revenait à quelque chose comme une trahison envers sa patrie. ancré au cœur. cette ballade populaire dans laquelle un berger accepte tacitement de se faire tuer et dépouiller de ses biens sans même tenter de se défendre. Tout Roumain avait beau être né poète. ô combien plus efficace que l’agenda que l’on oublie sur un coin de bureau. car en y rêvant constamment. car ô combien bien plus encombrant. il ne savait précisément ce qui le retenait. Aussi. et tandis que la politique d’austérité avait coupé partout où l’État se devait de secourir ses citoyens. et plus il devenait difficile de s’en convaincre. il devait encore rester quelques médecins dans leurs hôpitaux… Il y avait longtemps que le jeune Mircea songeait à écrire un poème sur la déchéance de la Roumanie. si la spéculation avait permis à un âne comme Becali –ancien berger à peine lettré. mais à quoi bon tenter de le raviver? La garde de fer n’avait-elle pas laissé un souvenir assez cuisant pour se méfier à l’avenir de tous les discours nationalistes. la réalité lui rappelait quotidiennement combien la poésie n’était pas de taille à écraser un Goliath aussi puissant. de toute manière. avec un salaire à présent amputé de vingt-cinq pour cent comme tous les employés du secteur public? Face à de telles perspectives d’avenir. et que l’argent. venait récemment de chuter à 3000 euros. elle ne servait pas si mal les intérêts de la classe bourgeoise qui.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 31 Le dossier Miruna Tarcău avenir! Faudra-t-il te quitter désormais pour espérer te défendre? Ce vague espoir allait et revenait constamment : il se voyait salué par l’Académie des Belles Lettres. En vérité. On objectait souvent : « Vous croyez qu’on est les seuls? Songez à la Grèce. mais –le croiriezvous?– j’entrevois une nouvelle lutte des idéologies derrière cette vieille Europe que les banques nous laissent en lambeaux. quel imbécile irait encore exalter les vertus de la culture et de l’intellectualisme. ou bien qu’il parcourait un article sur les traditions millénaires inscrites dans le folklore –lesquelles viendraient. Le patriotisme était mort. mort même dans cette société que la contre-culture avait pourrie jusqu’à la moelle. Qu’est donc advenu le patriotisme? Et la pensée sociale? On me dira : c’est bien. comme un refrain qu’il faisait jouer en boucle. bien que doué dans de nombreuses matières. d’érudits. par exemple. et où les silhouettes des tsiganes se confondaient maintenant à celles des chômeurs que la crise avait jetés dans la rue. reçu dans une université parisienne pour compléter ses études à l’étranger comme l’avaient fait tous les Roumains célèbres.ianuarie . est au fond la classe la plus importante. semblait-il. Il en avait même commencé quelques ébauches. parce qu’elle rassemble les personnes les plus capables. celle des Cucuteni–. pourquoi ne lui permettrait-elle pas à lui aussi de faire sa place dans le monde des affaires? Avec tout ça. Et puis au moins là-bas. éventrée de tes jeunes et de ton . et c’est la ruine assurée! Son frère. Aussi. surtout s’ils ont des tendances anticapitalistes? S’il est vrai que la spéculation avait déstabilisé d’économie du pays.

tantôt à des problèmes philosophiques portant sur la beauté. Lui. mais pas la sensibilité.ianuarie . recroquevillée quelque part entre son orgueil meurtri et ses espérances déçues. Tu veux partir ou non? –Mais où veux-tu que je parte? –Au Canada. pour le dossier! C’est alors que toute la volonté de résistance de Mircea. dans la mesure où sa joie transparaissait bien assez sur son visage pour provoquer une nouvelle engueulade. Mais cette jubilation ne provoqua pas le retour des envolées lyriques. petit. Mircea était estomaqué. Les petits boulots d’immigrant. ou bien à rejoindre le premier parti politique venu de manière tout ce qu’il y a de plus opportuniste –ce qui revenait au même. ils attendaient une réponse prochainement. Les règles étaient toutes simples. Auquel cas. Les rôles du questionneur et du . prête à s’envoler au moindre coup de vent. Il fallait. Mircea se déclarait enfin vaincu. Craignant de recevoir une réponse négative. son frère ne cessait de lui rappeler par sa seule présence à quel point ses efforts étaient triviaux à l’échelle nationale –et surtout à l’échelle personnelle. Les thèmes variaient énormément. la vérité. le plus rapidement possible. En effet. Et lorsque. trop heureux d’être parvenu à le provoquer. Qu’est-ce que tu fais pour être patriote. il fallait faire attention à la Securitate. légaliser. En invoquant tout ce qu’ils abandonneraient derrière eux en tournant le dos à leur peuple. Quand ils étaient petits. et surtout du sentiment de fatalité qui le vouait à n’écrire que sur le sort de la Roumanie (puisque tout autre sujet lui semblait dérisoire). Il savait très bien où Radu voulait en venir. Cette fois-ci. les faisait souvent jouer à un jeu qui avait certainement contribué à forger le caractère crâneur de Radu. et de se décider à convaincre son frère de le soutenir dans son refus. –Et elle? s’écria soudain Mircea. habitué au bruit des casseroles et des assiettes qu’on n’arrêtait pas de remuer dans la cuisine. qui les espionnait du couloir.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Dégoûté de son style. au terme duquel son ego sortait toujours grossi. le jeune étudiant avait appris depuis longtemps à ignorer tous les bruits parasites au milieu desquels il était censé travailler. Suspendu à mi-vol entre ses aspirations de poète. Contrairement à ce que Mircea croyait tout d’abord. alors lui-même revêtissait sa toge de philosophe pour achever sa victime par la parole (arma cedant togae!) en s’attaquant successivement à tous les idéaux qui faisaient présentement de lui un rêveur inutile. Ce qui était d’autant moins étonnant que. ainsi que Radu l’avait soupçonné. Tu t’en fous qu’elle ait ou non un avenir. toi? –Moi. C’est alors que Clara. Mais si une chance s’offrait à lui de penser à autre chose. tu admets que tu préfères quitter le pays? Tu veux un « avenir »? Il veut déserter alors. au fond. pour se retrouver dans un pays tout neuf. de fuir ces ex-dirigeants communistes à l’autocratie à peine déguisée. le « petit poète » était loin d’avoir une réaction aussi catégorique devant une si belle opportunité de se soustraire à la situation économique désastreuse de leur propre pays. avec un avenir!… Mircea sentit brusquement ses ailes repousser. Scandalisé. Radu avait appris la chose en surprenant une conversation au cours de laquelle leur mère se plaignait de la longueur interminable de la procédure. et son découragement face aux innombrables problèmes qui se dessinent sous le double horizon personnel et collectif qu’il se plaît à contempler. son frère ne paraissait pas se satisfaire d’une victoire facile : en parlant d’ardeur patriotique. c’est pour les autres. c’est alors que le poète comprit que Radu ne se moquait pas du patriotisme de son frère. puisqu’il ne pensait de toute évidence qu’à profiter du contexte de la crise ou bien pour s’enrichir éhontément grâce aux spéculations financières. le patriote? Attention! je flaire un paradoxe… Mircea soupira. et de provoquer par conséquent inutilement une agitation susceptible d’entraîner une profonde désillusion. Radu semblait disposé à sauter quelques étapes pour passer directement à la confrontation verbale. dont il avait également la musculature. Pas question de déserter. ils n’avaient pas voulu mettre le reste de la famille au courant de leur démarche avant d’obtenir la confirmation que leur demande de visa était bel et bien acceptée. Radu ne ratait jamais une occasion de se moquer de ses vers. bientôt un futur chômeur. leur père. Je suis Roumain. taxé d’hypocrisie! –Et c’est quoi pour toi le patriotisme. ses interrogations sur l’avenir de son pays. touchant tantôt à des préoccupations triviales telles que : « Faudrait-il acheter une nouvelle nappe de table. son ton n’était pas seulement ironique. s’alluma en lui comme une bûche sèche au contact d’un charbon incandescent. S’il ne pouvait songer à autre chose qu’au chômage et à la dette nationale. –Qu’est-ce que c’est que ça? Le poème du siècle? Trop absorbé par ses réflexions. et de tous les papiers qu’il fallait apporter. se mit à crier que les garçons se disputaient en espérant que leur mère les punisse. allant souvent jusqu’à lire des passages entiers d’une voix pompeuse ou nasillarde en espérant que leur propriétaire vienne réclamer son journal. Radu exaltait ses propres principes patriotiques jusqu’à la vertu : l’amour de notre terre. étant donné que celle-ci est tachée? ». –Qu’est-ce que c’est censé vouloir dire. Mircea voulut refermer son cahier. curieusement. c’était bien parce qu’il subissait les conséquences de la politique d’austérité imposée par le pagina 32 FMI tout autant que ses compatriotes. à leur pays. de notre nourriture. Leurs parents avaient appliqué pour une demande d’immigration à Ottawa. mais bien de ce qu’il considérait comme de l’hypocrisie patriotique. dont le sujet était établi dès le début de la conversation sous la forme d’un problème sur lequel l’interlocuteur était invité à se prononcer. ou plutôt à l’absence de moyens. il espérait à la fois lui faire honte et provoquer précocement en lui une nostalgie de ses origines. alors? s’écria le poète. c’est ça? –Dans ce cas-là. Mircea se défendait mollement. de garantir un meilleur avenir à la nation qui s’écroulait. Mon avenir est ici. Mircea se sentit brusquement comme un Icare dont les ailes se seraient mises à fondre à l’approche du Soleil. la justice ou l’existence de Dieu. au moins je sais que je quitterai jamais le pays. ce qu’il fit en raillant l’« ardeur patriotique » du petit poète. s’abandonnant davantage au sentiment d’impuissance qui l’avait déjà submergé lorsqu’il songeait au moyen. ça? –Je te le demande. lorsqu’une main apparut brusquement au-dessus de ses pages gribouillées à l’encre mauve pour s’en emparer. et semblait animé d’une étincelle de sincérité. justifier. Mircea dénonçait les motivations qui poussaient Radu à vouloir rester comme étant purement égoïstes. Mais. contrairement à son habitude. mener son adversaire à se contredire au terme d’une série de questions. Pour toute réponse. et de toute notre culture roumaine. il n’avait pas entendu son frère rentrer à la maison. Cependant. merde! Me dis pas que tu sais toujours pas. il incitait immanquablement son petit frère à mesurer ses forces contre les siennes afin de mieux poursuivre ce processus d’infantilisation. qui ambitionnait de les voir un jour entrer en droit ou en politique. Radu lui claqua la porte au nez en marmonnant qu’à présent. De son côté. de ses pensées qui paraissaient revenir éternellement aux mêmes sujets. Aussi blond qu’Apollon. épuisé. malgré sa hauteur nonchalante. il avait dû méditer làdessus quelques semaines avant de prendre définitivement parti contre l’émigration.

în raport de muncă în cadrul Institutului – care coordonează activitatea departamentului în fruntea căruia se află. aşa cum şi Institutul mizează pe susţinere din partea lor. cel puţin să se păstreze pe teritoriul Serbiei. Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va încerca să ofere acel cadru.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL répondant étaient ensuite intervertis à chaque fois que l’on se retrouvait face à un paradoxe. proiecte de dezvoltare a amatorismului cultural. Ioan Baba. a suferit cumplit de-a lungul vremurilor. Pentru păstrarea patrimoniului cultural. Li s-au “luat” bisericile şi dreptul de a se ruga în limba lor străbună. instituţie culturală şi de cercetări ştiinţifice. I. toate celelalte organizaţii şi asociaţii româneşti din Voivodina cu orientare culturală şi ştiinţifică vor primi sprijin concret. Igor Ungur. al identităţii naţionale. perfecţionarea şi instruirea de specialitate a cadrelor în domeniul culturii şi artei 4. preotul Boian a trecut prin momente foarte dificile (arestări. În acest sens.De cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric. din unele fonduri. acum au un cadru permanent şi instituţionalizat. Nicu Ciobanu. Prin acest institut. Fiecare dintre aceste departamente are coordonator . Daniel Petrovici şi nu în ultimul rând Costa Roşu sunt români adevăraţi. nivelul şi raza de acţiune ale unui institut sunt superioare altor forme pe care românii din Voivodina au reuşit să-l edifice până acum: societăţi. d’une part. De sute de ani de când românii noștri sau pripăşit pe meleagurile Serbiei de azi. în felurite moduri. Diana Ocolişan. « le Dan »).L. N. literaristoric etc. Li s-au desfiinţat şcolile în limba maternă. Dinescu. din veniturile realizate pe baza propriilor sale activităţi. I. Departamentul. români adevăraţi duc mai departe cultura românească cu origini străvechi. au trecut prin diferite perioade istorice. Fondatorii acestui institut sunt Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Serbia şi Consiliul Executiv al Voivodinei.R. Florian Copcea şi mulţi alţii. dar şi riscante ca românismul. dans la mesure pagina 33 où. cărţilor şi internetului.ianuarie . care va permite un alt nivel. D’un côté comme de l’autre. ce qui avait souvent été le cas lorsque. filologie. Vasa Barbu. Aşadar. şi la dispoziţia tuturor.C. din contribuţii şi sponsorizări. să devină specialişti şi să dea dovadă de un înalt profesionalism. care se ocupă în mod profesional de cercetarea domeniilor de activitate care cuprind activităţi şi proiecte de promovare ăi dezvoltare a culturii şi artei. . Departamentul pentru informare şi comunicare 3. Institutul îşi desfășoară activitatea în cadrul a patru unităţi organizatorice. dar şi de cultivare şi păstrare a patrimoniului cultural românesc pe aceste meleaguri pline cu români. Alta este situația însa în ţinutul Voivodinei. Datorită Institutului. Cette règle avait d’ailleurs donné au jeu un nom polysémique.). Înfiinţarea acestui institut este importantă din mai multe motive. cultural. dar cu cetăţenie sârbă. Institutul organizează şi manifestări ştiinţifice. îşi asigură mijloacele financiare necesare muncii şi activităţii de program din bugetul P. Institutul va organiza cercetări şi cursuri susţinute de profesori de prestigiu în cele mai importante domenii pentru afirmarea identităţii culturale.festivaluri şi activităţi culturale pe an. ce qui d’autre part transformait le nom de leur père en nom commun (Danul. datorită ziarelor şi revistelor editate. programelor culturale şi informative – dar. fundaţii cu proiecte punctuale care au atins adeseori performanţe uimitoare – ale căror rezultate sunt vizibile. preşedinte Costa Roşu. parlamentul Voivodinei a aprobat înfiinţarea Institutului de Cultură al Românilor din acest ţinut. Aici au participat de-a lungul vremurilor diferite personalităţi ale lumii culturale româneşti ca: Adrian Păunescu. la care participă diverse personalităţi din România. iar pentru că a construit o biserică românească. il signifiait en roumain « oui-non » (da-nu). condamnări etc. Alina Iorga. care fac eforturi uriaşe. Maria Ancăiţan. Mariana Stratulat. Oameni minunaţi.R. Voivodina. care să permită tinerilor studioşi să înveţe. Tibiscus – argintul viu al mişcării culturale româneşti din Uzdin. Alina Iorga. adăugându -le acel “ici” sârbesc la urmă. autrement dit. a ştiinţei şi limbii române din ţinutul Voivodinei. tout jeunes. comunităţi. Întreaga activitate a Institutului este orientată în două direcţii principale: . Departamentul pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice. etnografi. Departamentul pentru documentare şi cercetare 2. la difficulté principale résidait dans la règle qui limitait les réponses à un oui ou à un non. . Ce să mai zicem de situaţia de azi din Valea Timocului unde nu există şcoli româneşti.A. în primul rând pentru că sporeşte nivelul de organizare a comunităţii româneşti printrun proces de instituţionalizare. să se formeze. Institutul lucrează în prezent la formarea unei biblioteci de specialişti şi a unei arhive. Merită menţionaţi aici. prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi.A. respective a patru departamente: 1. sesiuni de comunicări ăi mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare (în colaborare cu instituţii asemănătoare şi cu asociaţii româneşti din Voivodina şi România) şi sprijină. care a fost “chinuită”. românii din Voivodina dispun azi de un instrument foarte eficace al cunoaşterii de sine. prin momente foarte dificile ale existenţei lor ca.De valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii. de la unele fundaţii. Activitatea culturală românească de aici cunoaşte o înflorire de admirat. Pe de altă parte. Li s-au modificat numele. (va urma) Românii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti În data de 10 martie 2008. Grigore Vieru. une seule discussion pouvait traîner pendant des heures. specializat. şi anume de istorici. omul care “duce” de unul singur cel puţin de 10. iniţiază şi sprijină proiecte de promovare a multiculturalităţii şi interculturalităţii în Voivodina. dar şi de afirmare şi promovare al acestuia. ils tentaient de reproduire un raisonnement de leur père pour le piéger à son propre jeu. Vasile Barbu preşedinte S. Todor Ursu.C. fiindcă. de sorte que. si le questionneur n’était pas très adroit. demografie. a fost înfiinţat Institutul de Cultură al Românilor de Adunarea Provinciei Autonome Voivodina. manifestări tradiţionale româneşti. mai înalt şi profesionist al cercetărilor. Vasa Barbu.

Institutul îşi propune să facă aceasta profitând de întreaga sa reţea de colaboratori ăi parteneriate. Cronica apare gratuit. precum şi pentru cei interesaţi de dezvoltarea culturii şi paralel cu aceasta. la capitolul publicaţii româneşti din Serbia. da.. Severin au pus bazele unei noi publicaţii românești.. Petru. extratereştrii treceau pe strada mea! translucizi. Se mai poate menţiona aici. ca şi cum ar descifra răcoarea din respiraţia noastră... paharul ei cade. luna suspină după rândunele. din vocalele ascunse-ntr-un croncănit de lună. şi plumbul nu ajunge la cercul din pătrat. face înmulţiri cu orhideele din Singapore. şi ninge. înfrunzit la capăt de drum. acţiunile iniţiate în vederea revigorării vieţii culturale şi artistice la sate. dragonul se uită spre roz.. împreună cu Ing. investigaţii în sfera ştiinţei.. şi ciocolata arde visul dintr-o coajă de portocală. Florian Copcea din Drobeta Tr. Pentru a se afirma activitatea institutului. prioritate pentru a descifra trecutul şi prezentul Banatului: demografie. „nu creşte nici iarba!” claxon suplimentar fierarii ascut misterul unei lumini de meteorit. gust de înalt. vii doar în vis.. în şedinţa din 18 februarie 2010 şi va prezenta. Vâlcea şi prof. familie şi societate. ROMÂNII. în paginile ei. de pentagramă ce aleargă pe spirala unei gutui roşii? unde e numărul doi. ochiul lui. ninge cu vanilie indigo.. şi îngerul Gabriel culege pere. respective să-şi facă carieră.. precum şi cele mai semnificative evenimente din anul respectiv. Cronica va sprijini totodată şi va afirma. vine doar în vis. dar şi a celor de păstrare şi cultivare a datinilor străbune. cum e să îţi crească o pană? şi Eminescu scrie un vers indian! urmează o noapte cu parfum de salcâm mov şi santal. din anul 1969. organizate de etnia românilor din Republica Serbia. drinking the Kool-Aid alb... încet... Revista de cultură.. de pappardelle! şi tot Horia are dreptate! pietrele cad pe ironia de acum două săptămâni! „mai dă-i un semn..... Pyramis ţine mai mult de practica teoriei decât a creaţiei primare.. univ. galbene. ştiinţifică. iartă.. se destramă o mandolină.... fondată de Consiliul de Administraţie al acestuia.. Pyramis.... pescăruşul a rămas cu inelul din poem. lingvistică. şi se pune miere pe visele învârtite în ploi de trandafiri. Este vorba de cărţi cu subiecte importante. încet. sângele curge ca un ametist spaniol. proiectele realizate de acesta. înţeleg seara.. Gh. cămila visează mătase mov.. şoptind şi el! „iubeşte-mă încet!” poate că destinul vrea să fiu doar cercul lui! şi mă uit la decembrie! îl pun pe şapte să deseneze lalele. ca şi cum floarea pasiunii dor şi mult foc de opal alb inimă de pelin. îşi propune prin cele trei apariţii anuale. Ei vor fi susţinuţi în continuare.ianuarie . un dialog deschis pe teme ce ţin de spaţiul cultural. tot mai mulţi tineri din Voivodina şi din Serbia să-şi ia masterate sau doctorate. colaboratorilor şi prietenilor. că în ziua de Sfântu Gheorghe a acestui an. de promovare a valorilor culturale şi spirituale ale românilor din Voivodina. Răducan din Rm. care există sub tipar în momentul de faţă. este o publicaţie trimestrială cu caracter informativ. dr.. fir albastru de labradorit. a zeu ce aşteaptă trist... refren hai-hui.. zise Dumnezeu! şi Sf. şi eu alunec în visul de ieri. şi mă întorc la visul din ziua Sfântului Vasile.. profet şi vers mov. Cronica este o noua publicaţie a Institutului de Cultură al Românilor pagina 34 voivodineni. pe genunchiul tău. şi se fierb şoapte lungi. care apoi îi va susţine pe aceşti tineri să se includă în mediile intelectuale. lacrimi de simplitate? unde e nodul dulce. Cronica Institutului. români. „şi ochii tăi au aceiaşi lumină de meteorit!” ... S-a fondat o editură.. Există semne bune în această privinţă. Această publicaţie va mai cuprinde articole şi studii ale colaboratorilor din ţară şi din România despre românii din Voivodina de ieri şi de azi.. care sunt vitale.. era soare. menită. de clopot. ei au plecat. din ochiul lui Nannar. un grup de oameni inimoşi din Serbia... şi mă întreb.. şoptind...... şi miroase a tăcere. lingvişti.. între timpuri... alb plin de cuvinte moi.. în primul rând. umărul cu îngerul bun e mai greu o mandarină. ador portocaliul care fierbe ceainicul! bogăţiile sosesc! şi timpul e un ochi de fântână.. ca râurile de malahit? şi celălalt. sociologi etc. şi a patrimoniului cultural românesc din Voivodina. dar şi unele fenomene care se vor a fi sau sunt de manieră culturală. membrilor organismelor de conducere şi de specialitate ale institutului.. indiferent de spaţiile pe care le va aborda.. onixul îşi întinde cearceaful.. care va publica cărţi.. şi respir calm.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL folclorişti.. verdictul. secundele beau jad albastru.. Fiecare articol publicat în Cronică va avea şi un rezumat în limba sârbă. vibra a îndoială. biserică şi religie … Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului. şi tu. un anuar şi o revistă.. în holul hotelului Parc din Drobeta Turnu Severin. cald.. în paginile ei. povestea era citită de Cristina Onofre. investigaţie şi atitudine. dulce-amărui. va fi nevoie să se ţină cont de probleme de imagine şi promovare. istorie.. umărul cu îngerul bun e mai greu (poezii) Daniela Voiculescu m-ar întoarce la primele amintiri. apasă pe claxon!” colier croşetat mă taie un cântec de cucuvea... toate evenimentele şi manifestările organizate de Institut sau cu sprijinul lui.. şi trandafirul roşu tot mai creşte.. şi alerg între lavandă şi muşeţel. şi cuţitul mov taie o felie din perseverenţa lui Adam! iarba albă se lasă pe un pătrat.. artistică etc. spre verde. şi se coase cu speranţă de calcedonie. precum şi asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrimonial identitar..

Cei care au o cultură generală deosebită – sau cei care se inspiră din cele ce găsesc pe Internet –. Cei care au o formaţie ştiinţifică – sau care posedă bunul simţ – vor spune că timpul se scurge în mod egal. compusă din întrebări simple şi răspunsuri (cât se poate mai) simple şi ele. f) A existat întotdeauna sau a început la un moment dat? În principiu. pentru timpul care trece . Vom vedea însă că nu este chiar aşa… c) Cum se măsoară? Timpul se măsoară graţie observaţiei unui fenomen periodic . 5) dacă teoria relativității generale este combinată cu teoria cuantică modernă. Primele întrebări ar fi : ce este timpul? Ce calități are? Cum se măsoară? a) Ce este timpul? Intuitiv. Pentru iudeo-creştini credincioşi. Despre timp Wladimir Paskievici (în tot Universul) şi oricând (în „timp”). g) Va dura indefinit sau se va termina la un moment dat? Aşa cum spuneam. pentru fizica clasică. conform teoriei relativității complete (generalizată) a lui Einstein. Nu. situat 800 km mai departe. Trecem acum la altă serie de întrebări. acesta se va dilata până la un maximum. Vă miraţi din nou ? Fabricanții sistemelor de navigaţie GPS – care se găsesc în multe automobile acum – ţin seama de acest efect care este datorit forţei gravitaţionale terestre. situaţia devine „esoterică”: universul nostru s-ar transforma într-o „membrană” cuadri-dimensională într-un univers de 10 Ce ştiţi cu siguranţă despre timp? Că se scurge! Repede. adică un concept măsurabil. Proprietăţile timpului sunt considerate ca fiind universale. Nu sunt însă convins că ascultând aceşti comentatori. timpul „începe” la momentul t = 5. după care se va contracta pentru a reveni la punctul iniţial (numit « the big-crunch »). pentru cea mai mare precizie.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 35 SERIA ŞTIINŢE – 6. Chiar dacă ar voiaja cu viteza luminii. puneţi 44 de zero la rând. care ar rămâne în cantitate constantă. Diferenţa este ridicol de mică (pentru a şti ce este 10–44. o secundă este definită ca fiind egală cu 9 192 631 770 cicluri vibratorii al anumitei radiaţii asociate elementului cesium 133. un ciclu astronomic (anual. Pentru fizicienii moderni. sau mai exact depinde de situaţie. cel mai cunoscut. Faptul important însă este că în toate cazurile. Pentru a fi cât mai precis posibil. este şi el infinit dar revine în cicluri. timpul se termină cu venirea apocalipsului. Obiectiv. o virgulă după primul zero şi un 1 după ultimul zero). acele formaţii astrale masive care aspiră materia obişnuită (stele sau chiar galaxii) şi care împiedică chiar lumina să iasă din ele. astrele şi chiar materia la baza atomilor ar exploda. sau acum cca 13. timpul este etern deci nu se termină niciodată. pentru aceştia. conform teoriei relativităţii simple (restrânse) a lui Einstein. e) Se scurge în tot universul în mod constant (de repede)? Nu. Vieţuieşte deci de cca 100 000 ori mai mult decât dacă ar sta pe loc! Pe de altă parte. timpul nu se poate măsura deci că nu există! Am uitat să vă spun că pentru un fizician. Ori această particulă. Pentru hinduişti. timpul este ciclic (se repetă – aşa cred hinduiştii) sau timpul a început odată cu crearea Universului: la Geneza. deci subiectiv. răspunsul este mult mai complex. vor răspunde făcând diferenţe savante sau subtile între timpul fizic. Este poate interesant de menţionat că Grecii aveau trei zei diferiți pentru fiecare aspect al timpului: Cronos. un ciclu mecanic (un pendul). de exemplu un astru. Corolarul este că în lipsă de materie. trecând prin Kant pentru care timpul „este o formă a priori a intuiţiei şi nu există în sine” şi terminând posibil cu Kaplan care consideră timpul ca fiind ireal. noţiunea de durată dispare pentru că toate galaxiile. aşa cum vom vedea mai târziu. n-ar putea parcurge decât 7. timpul filozofic. un ciclu atomic (vibraţia unui atom). timpul se scurge mai încet (sau mai exact aşa ni se pare atunci când îl măsurăm ) într-un sistem care se deplasează faţă de noi. timpul se scurge mai încet în prezenţa unui corp masiv. propulsat de o energie postulată dar neobservată încă şi numită în consecinţă „neagră”. încet? Depinde de percepţia fiecăruia. timpul nu mai va putea indica direcţia atunci când universul îşi va fi consumat energia sa iniţială (cunoscută). Nu mă credeţi? Vă dau un exemplu: o particulă subatomică numită mezon л (pi). timpul este o entitate fizică. 2) într-un univers în expansiune provizorie. care este de 300 000 km/s.7 miliarde de ani pentru oamenii de ştiinţă de azi (şi pentru cei care sunt la curent cu teoria „bing-bang”-ului). mai interesant şi mai intrigant: depinde de evoluţia universului. de 26 de miliardime de secundă. lunar sau diurn). De ce „aproape”? Veţi vedea în curând. tot simple. creată în confinele stratosfericii de raze provenind din cosmos. d) Este timpul într-adevăr independent de „timp şi spaţiu”? Da. 4) într-un univers în expansiune accelerată. ce nu se poate măsura – direct sau indirect – nu există… ca obiect de studiu sau de discuţii.4x10 -44 secunde după crearea universului. indiferent de impresia noastră şi au (aproape) dreptate. Timpul va dispare atunci cu el. De exemplu. propulsat de aceeaşi energie neagră dar care ar fi în creştere continuă. măsurarea timpului nu se poate face decât în prezenţa materiei. plecând de la Aristotel care a spus că timpul „este numărarea mişcării între anterior şi posterior”. poate ajunge la suprafaţa solului. pentru Greci. veţi avea o idee mai clară după aceea… Eu nu! Vă propun deci altă metodă. Iată câteva posibilităţi : 1) în centrul „găurilor negre”. creată în laborator. pentru eternitate şi Kairos. dar are o mare importanţă teoretică. are o viață foarte scurtă. pentru Evrei şi Creştini. Cei care au o formaţia filozofică vor începe cu o dizertaţie. un ciclu fiziologic (puls cardiac) sau. sau chiar globul pământesc. astăzi.80 m. dar la care răspunsurile sunt mai complexe. b) Ce calităţi are? Timpul are o direcţie (din trecut către viitor).ianuarie . sunt trei posibilităţi : timpul este etern (n-a început niciodată şi nu se va termina niciodată – aşa credeau Grecii). Aiôn. pentru fizica modernă (relativitatea lui Einstein). timpul se opreşte . adică identice oriunde . pentru clipa de faţă. o durată şi defineşte o cauzalitate (un eveniment este provocat de un eveniment anterior şi provoacă un eveniment posterior). 3) într-un univers în expansiune constantă. Pe de o parte. timpul biologic şi timpul informatic. cea care se învaţă la şcoală. timpul este o percepţie fiziologică.

Distribuție simetrică perfect echilibrată. la Amboise. datorită retragerilor de o parte și de alta a absidelor laterale. Raportul dintre înălțimea acestui bloc și înălțimea turlelor este asemănător la Argeș și in desenul lui Leonardo. ca și biserica Mănăstirii Dealul. Blocul principal al ambelor clădiri reprezintă in ambele biserici un paralelipiped cu baza un pătrat . vedem la biserica Mănăstirii Snagov. fără segmentarea obișnuită în nave longitudinale. bogat profilat în retrageri succesive Același soclu apare și în desenul lui Leonardo. Adus probabil din Italia in 1516. Prima asemănare este faptul că. ne duce spre referiri la monumentele din Caucaz sau din spațiul larg al arhitecturii arabe. dar ocazia de a călători împreună în necunoscut a fost una din cele mai plăcute. La Argeș. Cela doua turle ale pronaosului sunt ceva mai zvelte decât turlele laterale. sunt două spatii care completează planul bisericii. de o parte și de alta a absidei altarului. simetria perfectă. lumina zilei intră prin ferestre bigeminate înguste așezate în centrul fiecărui panou. ridicată pe un impozant tambur. cum au fost concepute majoritatea bisericilor din Italia înainte de renaștere. și păstrat la Paris. George Musser. este tot de tip central. ferestre par simple. In biserica de la Argeș vedem însă o întrerupere a liniei fațadelor laterale. dispune însă tot în centrul panourilor longitudinale. un subiect de meditaţie infinită. Biserica de la Argeș. La Leonardo. Cornișele celor doua construcții sunt asemănătoare: un joc de trei cornișe. în arhitectura românească. poate. de tip bazilical. care însoțește pe aceiași pagină desenul lui Leonardo. Asemănarea celor doua monumente se limitează numai la proporțiile construcțiilor nu și la ornamentele sculptate in basorelief ale bisericii lui Neagoe Basarab. care trebuie să fi fost. este prevăzută cu un soclu înalt. din desenul lui Leonardo. La Argeș. ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1521). Paul Dancescu desenul lui Leonardo cât și biserica episcopală de la Curtea de Argeș.schița de biserică Catedrala Curtea de Argeș . ambele au un caracter de netă monumentalitate. caracteristic arhitecturii religioase muntenești. prezintă o asemănare izbitoare cu un desen al lui Leonardo da Vinci. fiecare registru fiind segmentat la rândul lui în panouri longitudinale.. nu-i aşa? Atunci. Desenul lui Leonardo da Vinci ne sugerează o construcție de tip central. deasupra cărora sunt două turle. cu ocazia mutării sale în Franța. fapt bine cunoscut de critica de artă românească. fiecare cu cupola sa. dacă ar avea loc un eveniment spectacular – numit „furtună” –. care este înscris astfel într-un dreptunghi. Scientific American . privită in ansamblu. Poate doar un bun subiect de conversaţie. conform tradiției arhitecturii din lumea bizantina și postbizantina. September 2010 Leoardo da Vinci și Neagoe Basarab Dr. Nu ştiu dacă concepeţi acum timpul mai clar ca înainte. sunt probabil date asupra dimensiunilor prevăzute. două care înconjură clădirea și unul la baza fiecărei turle. cupola naosului reprezentând elementul arhitectonic dominant Această biserică. care afirmă că ornamentele sunt efectiv influențe trecute prin Catedrala episcopală de la Curtea de Argeș. de altfel. cum. Aceiași dispoziție in panourile longitudinale vedem și in desenul lui Leonardo însă fără brațul median. Fațadele catedralei de la Argeș sunt împărțite în două registre printr-un brâu median. La Argeș. dominat de cupola centrala. In textul cu scriere criptică în oglindă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL dimensiuni… În acest caz. la curtea regelui Franței Francisc I. Halucinant. la nivelul racordului fiecărei turle cu turnul scund de susținere. mai mari decât ale ctitoriei de la Argeș. care este puțin anterioară. Acest aparat ornamental al exteriorului bisericii voievodului român. absida altarului este unică. sunt construcții din piatră și aduc inovații privind desfășurarea spațială (Drăguț) De la prima privire ne impresionează asemănarea proporțiilor dintre desenul lui Leonardo și biserica de la Argeș. în biblioteca de la l’Institut de France. ce este timpul? O realitate? O iluzie? O entitate plină de mistere? Nu ştiu.. pagina 36 * Referinţă : « Could Time End ? ». prin pronaosul său supradimensionat. La ambele construcții predomină. Biserica de la Argeș. diaconiconul și proscomidia sunt realizate prin nișe interioare în zid. In desenul lui Leonardo însă. executat în aceiași epocă. odată cu arhiva pictorului. atât in Leonardo da Vinci . cele două cornișe principale sunt bogate și ornamentate prin două șiruri suprapuse de stalactite și alveole caracteristice arhitecturii islamice. desenul poate fi deci contemporan sau puțin anterior perioadei de proiectare și de realizare a catedralei de la Argeș. atunci timpul ar deveni o nouă dimensiune a spaţiului aşa cum a fost probabil „la naştere”. În orice caz.foarte apropiat de un cub.ianuarie . care are in secțiune un pătrat.

Dumitru din Suceava. 261 Bloor Street East. ispravnic. După Sfânta slujbă. a lui Neagoe Basarab? Este puțin probabil să se poată găsi o legătură directă între desenul de la Paris și monumentul de la Curtea de Argeș. în anul 1520." Apoi am citit câteva rânduri în care îşi făcea prezentarea şi mam oprit de câteva ori ca să se aşeze mai bine cele citite şi am reflectat: "Din rândurile lui transpare inteligenţa încărcată de spirit şi cultură. noua viziune despre artă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL arhitectura otomană. la biserica românilor "Sfântul Ştefan cel Mare". Poate fi vorba. Şi pentru că pictorul trăieşte dăruindu -se semenilor săi şi prea puţin pentru el. în Oshawa. 2011. arată a fi om bun care uită de sine. al unei adevărate renașteri universale a spiritului omenesc. Moş Crăciun ne-a adus din România un dar deosebit nouă. a fost un timp al circulației ideilor. deci arhitectura. aşa cum se întâmplă adeseori în zilele de acum. Pictorul Mihai Teodor Olteanu la vernisajul de la biserica "Sfântul Ştefan cel Mare" din Oshawa. cornișe etc. la Istanbul. pe internet. despre influențe de modă a timpului. ca maîte d’œuvre. dar a ajuns şi într-o localitate nu departe de Toronto. cum sunt decorațiile cu ingerași de la pisania bisericii Sf. Revoluţia din Timişoara i -a marcat viaţa şi opera. in schimb nu există nicio asemănare in înfățișarea și in proporțiile exterioare. cu ajutorul preacuviosului preot Petre Busuioc. totodată. Am citit apoi mai mult şi aşa am aflat că pictorul Mihai Teodor Olteanu. *** In fata celor expuse mai sus. numim renaissance. Insistăm însă asupra faptului că in timp ce in exterior. în acel timp situat în plină perioadă a papalității renașterii. Ontario Alte informaţii au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele. "Ceasul de taină" al pictorului Mihai Teodor Olteanu Elena Buică Prima cunoştinţă cu pictorul a fost. intre ctitoria lui Neagoe Basarab și moscheea Baiazid de la Constantinopol.. a pus pe pereţii spaţiului destinat acţiunilor social-culturale minunatele tablouri ale cunoscutului pictor timişorean Mihai Teodor Olteanu. i-a stat în apropiere şi cartea. și cuprind dovezi certe. românilor strămutați în Canada. De altfel. a pictat în faţa Catedralei o poartă din icoane. în persoana lui Antonio Paicala. ne întrebam ce legătură. ne poate sugera asemănarea. se întâlnesc la geamia sultanului Baiazid II. În primele zile ale libertăţii Timişoarei. USA şi Canada. M-am pregătit şi eu cum se cuvine ca să fiu prezentă la vernisaj. este supranumit şi Pictorul Revoluţiei de la Timişoara şi gândul m-a trimis imediat la faptul că artistul. Neagoe Basarab a avut legături cu Apusul și curia papală de la Roma printr-o serie de prelați catolici cu funcție de ambasadori la curtea lui Neagoe Basarab. care circulau în toată Europa. fiindcă expoziţia va rămâne timp de o lună. cum sunt cadrele ferestrelor. Or. când în Europa forfoteau ideilor avansate ale artei și literaturii noi. A poposit în mai multe locuri. în nenumărate muzee din Europa. în speranța alungării spectrului otoman. în piatră la racordurile elementelor de arhitectură. În același timp. își împlântă adânc stăpânirea în inima Europei. că are lucrări în galerii de artă particulare şi de stat. este foarte probabil ca ambele opere să se înscrie în cadrul aceleiași concepții artistice noi. ca să trateze unirea religioasă cu Roma și participarea la pagina 37 cruciada antiotomană. suveran pontif la Roma era Leon al X-lea din familia Medici. A fost un timp al marilor schimbări de frontiere. de la Argeș.ianuarie . M-am uitat întâi la fotografie şi am zis: "sunt mulţumită. care va să zică. care plana asupra celor două principate. răsunetul lor ajungând până în țările române. Este cunoscută dubla ambasadă strict secretă. a desenului lui Leonardo da Vinci și biserica episcopală de la Curtea de Argeș. dar s-a implicat cu toată fiinţa sa. multe din tablourile sale au destinaţie caritabilă. dar. trimisă la Roma de către Neagoe Basarab (1512-1521) și Ștefăniță al Moldovei (1517-1527). Moşul a fost generos. iar sultanul Soliman. chiar foarte indirectă. tocmai la moscheea Baiazid de la Constantinopol. Drept dovadă este corespondența păstrată în arhivele Vaticanului. nu numai că a intuit bine că arta şi artistul nu pot fi rupte de complexul vieţii sociale. fierbeau mai mult spaimele decât pregătirile în vederea unei rezistente antiotomane europene organizate. sunt dominate de modele islamice. pe lângă pictură. al marilor frământări politice și militare dar. Ideile artistice ale renașterii italiene în țările române sunt evidente in epoca lui Petru Rareș. în schimb. din tolba sa." Anul acesta. în colecţii particulare precum în colecţiile a trei regi. creaţii care fac parte din ciclul "Ceas de taină" şi sunt închinate sărbătoririi naşterii Mântuitorului. În Italia. . dar desenul este prea mic ca să ne arate amănunte ornamentale. a unui împărat şi a unei ducese. cucerind mare parte din teritoriul regatului Ungariei. nepotul lui Stefan cel Mare. Drăguț remarcă că mai toate elementele decorative existente la Argeș. o dată cu moartea sultanului Selim și urcarea pe tronul de la Constantinopol a teribilului sultan Soliman Magnificul. cu siguranță că depășise limitele lumii europene catolice ale epocii. Criticul de arta argumentează influența otomană prin lucrul la Istanbul al lui Neagoe Basarab. ochii strategilor europeni erau ațintiți asupra agresiunii tot mai acute și asupra avansului imperiului turcesc in Europa. astfel. Oricum aceste decorațiuni nu ar fi fost inspirate din arta islamică. elementele decorative in piatră. ca un altar sub cerul liber pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru izbânda în lupta lor. zidită între 1504-1505. Rezultatul coaliției europene a fost însă dezastruos. de la prima privire. a concepțiilor de artă și arhitectură. Din păcate. Nu știm dacă in intenția lui Leonardo ar fi fost discrete decorații in basorelief.

L-am întrebat cum mânuieşte paleta multicoloră ca să iradieze frumosul.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL transmite frumosul. Admiraţia pentru pânzele sale iau smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase. Parcă auzeam respiraţia pictorului la şevalet sau pulsaţia vieţii transpusă în tablouri. cu înfățișare de fecioară abia ieşită din universul copilăriei. cel care mă ducea în faţa artei sale. un chip ce ne aminteşte de un boboc de floare cu parfum. de dreptate. inocenţa. debordând din prea plinul inimii creatorului lor şi de densitatea conţinutului ideatic. Bisericile. un vitalist. am trecut. sinceritatea. de când mama şi bunica îl duceau de mânuţă la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din puşcăriile comuniste. aceea pun în tablouri. ochiul stărilor de spirit. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om. inocenţă". ulei pe pânză Iconostas 100x100cm. chipuri pe care pictorul le-a încărcat cu încă multe alte daruri. precum Van Gogh". pragul revelaţiei pe care ţi-o poate da apropierea de artă. . de adevăr. de curăţenie şi puterea de a lupta pentru aceste valori. Credinţa transpare nu numai din tablourile cu teme religioase. putem şi noi să ne bucurăm de frumuseţile create de cei înzestraţi cu acest har dumnezeiesc şi putem să exploram propriul nostru labirint de gânduri şi trăiri. Numeroase sunt şi tablourileicoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică. Tot ce pictez este surprins de ochiul interior. un univers care te îndeamnă la contemplare şi la rugăciune. ci şi din multe alte ipostazele ale vieţii. de adevarate meditaţii în cheie lirică.. scenografie. Abia aştept să-i văd 'pe viu' tablourile." Mi-am luat rămas bun de la tablouri şi de la creatorul lor cu gând să mai revin şi cu satisfacţia că pictorul Mihai Teodor Olteanu face parte din rândul pictorilor care merită cinstirea noastră. Amintesc doar pe cunoscuta scriitoare Doina Uricariu. pictor care poate să stăpânească arta şi ştiinţa creaţiei. Fervoarea credinţei de acum îşi are începuturile din fragedă copilărie." Dacă răspunsul său a venit simplu şi firesc. cu ele însele sau cu privitorul. un pictor debordant. gingaşă. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenţei valorilor umane. mi-a venit să întind mâna pe ecranul computerului şi să mângâi culorile caremi aduceau în faţă strălucirea smalţului de pe vasele de ceramică şi am zis cu voce tare: "E un pictor încărcat de emoţii profunde. cu tuşe în cascade. poate deveni artă prin penelul său. devoţiunea. furtună lăuntrică. de fapt. levitaţia. Icoanele şi tablourile pe teme religioase ne trimit cu gândul la existenţa unui univers dincolo de lumea noastră concretă. Numai aşa îmi explic bucuria nereţinută în faţa frumuseţilor naturii sub aşezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieţii. care într-un remarcabil eseu. care se află în adâncul nostru. cineva ar spune că pictează aşa de uşor şi de rapid de parca ar zbura"." Trecând pragul expoziţiei. S-au spus multe cuvinte de apreciere despre artistul plastic Mihai Tudor Olteanu. Am remarcat imediat tablourile de inspiraţie religioasă. intitulat: "Pictura ca o scară a raiului" spunea: "Uşurinţa de a picta a artistului ne poate descumpăni. pur şi simplu dă în clocot. i-am desluşit câteva trăsături pe care i le bănuiam. Nu mă săturam privind acel univers al culorilor care se aflau într-un dialog.. Creaţiile pictorului Mihai Teodor Olteanu sunt o mândrie pentru noi. un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfinţenie şi de smerenie. să transmită mesaje de adâncă vibraţie şi cu profunde semnificaţii şi simetrii poetice. nostalgie. Şi când am văzut primele reproduceri ale tablourilor. creșterea spirituală şi paradisul. linişte. În sală am respirat aerul vocaţiei pentru artă. ecouri şi vârtejuri. sau: " Fiecare buchet pictat ne trimite la o stare de spirit. vitale. culoare şi frumuseţe specifică vârstei adolescentine din care transpare puritatea. M-am trezit deodată înconjurată de tablouri cu anvergura unui climat cromatic fermecător. nelinişte. ulei pe lemn înconjoară. provocare. Mi-a răspuns: "Simplu. Prin creaţiile ce ni le oferă. Fecioara Maria e pictată în diferite icoane ca o făptură diafană.ianuarie . formează o temă cu predilecţie şi prin toate pictorul ne Dialog 70x100 cm. de frumos. e pentru că picturile sunt o stare de suflet lucrate cu o uşurinţă uluitoare. Nu fac niciun efort. ulei pe pânza Am făcut următorul pas. armonia."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmășeala culorilor clamând ascensiunea. a celor mulţi care nu suntem înzestraţi cu acest dar. artificiu. binele şi iubirea. admiraţie. locaşuri sacre. Ce vede acest ochi interior. căci tot ce-l pagina 38 Catedrala Timișoara 100x100 cm. publicat în iunie 2011. fiindcă ele contribuie la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural pentru a ne feri de pericolul dizolvării identităţii culturii noastre proprii. Stând de vorba cu pictorul.

construiau castele de nisip. urca până deasupra genunchilor și se retrăgea rapid. Se întâlneau aproape în fiecare săptămână în laboratorul de biologie. deși adevărul nu-l știa nimeni. Se pare că studenta avea întâlnire cu altcineva. Toate la timpul lor. Întruna din zile. Vestea a căzut ca un trăsnet pentru Aaron. foarte apreciat de profesori. Era neliniștit în acele zile. Și-au găsit repede de lucru la un spital din orașul în care locuiau. Trebuia să renunțe la studii pentru a-l crește măcar până la un an. Întrebările și neliniștea puseseră stăpânire pe Aaron. la care Hellena băuse prea mult și a avut nevoie de însoțitor până la cameră.. „De ce ? De ce s-a retras? A luat toate examenele! Ce problemă personlă putea să aibă?” Nu găsea răspuns. ieșea în oraș cu prietenele. Abia în anul cinci a acceptat să fie din nou împreună cu Aaron. lipsea de la cursuri. Colegii de grupă se amuzau pe seama lor. care ieșea din mare. o studentă foarte frumoasă care dorea să lucreze pentru a-și plăti studiile. Îi era dragă blonda durdulie. Neavând pe nimeni. A supravițuit doar fetița lor de 2 ani. Listele cu studenții anului doi erau afișate chiar la intrare. de o parte și de cealaltă a corpului. poate vrei să zici. Singurul neliniștit era Aaron. iar atunci când rămâneau mai multe zile. Tot în această perioadă cea mai bună prietenă a ei. nu. considerată tocilara clasei. parcă era răstignită pe o cruce inexistentă. odată cu parcurgerea anului trei. Tocilara blondă. dar nu îndrăznea să-i spună. Îl neliniștea faptul că nu reacționa la venirea și retragerea apei și nici la briza destul de rece care cuprinsese plaja. O aștepta din când în când la terminarea orelor și mergeau împreună câteva sute de metri până la o intersecție.Nu. L-a măsurat cu privirea ca de gheață de su s până jos fără să scoată un cuvânt. Abia reușise să treacă examenele și să promoveze anul întăi. Pentru un an sunt plecată peste ocean. că ea mai are o fetiță. A plecat în vacanță fără să-și ia rămas bun de la colegi. fie pentru examenul de admitere care urma. Locul iubirii dintâi (I) Era în anul patru de liceu când l-a cunoscut. S-a întors în tăcerea pietrei (II) O urmărea de pe stânca din apropierea mării. cam plinuță.Reacția lui a fost neașteptată. Hellena a recuperat ușor anul doi de facultate. Era admirată de colegi. Unii chiar făceau glume proaste pe seama ei. A coborât. Ce o durea cel mai mult era faptul că a început să fie chemat și băiatul la tribunal. Nu mai învăța. devenind unul dintre cei mai buni studenți.ianuarie . . S-a interesat la secretariat și a aflat că Hellena a depus cerere de înghețare a anului doi din motive personale. Cel mai tare îl preocupa motivul retragerii.Nu mă mai suna. Părea dificilă Hellena și greu de abordat.Vei afla după orele de curs. . În clasă nu-i dădea nici o atenție. povestind vrute și nevrute. dar nu se arătase niciodată. a înfiat-o. în urma căruia a murit împreună cu soțul ei. Curtea facultății de medicină era plină de bucuria revederii. lângă o stâncă cu forme ciudate. Apa se izbea de picioarele ei. A născut un băiețel cu ochii negri. Timpul a trecut. Din când în când Hellena îi dădea liber pentru a se întâlni cu prietenele ei la unul din cluburile din apropiere. Purta aceeași rochie în multe nuanțe de turcoaz și roz. Printre colegii de an și grupă era și Aaron. Stătea nemișcată pe nisipul umed. A urmat un șir lung de procese care i-au adus neliniște. apoi își vedea fiecare de drumul său. nu prea înaltă și tipul gigantic. Vreau să văd copilul. Copiii erau mari. Aaron era retras. A sunato. Pentru îngrijirea copiilor au angajat o bonă. Hellena s-a întors să-și continuie studiile. frecventa împreună cu Aaron cluburile de noapte. Erau cuplul „perfect”. mergea la toate petrecerile din cămin. fără să se vadă cu Aaron. admirau amurgul violet al serilor de vară sau se plimbau prin apa liniștită a mării. Alergau toți trei. Ea.Te-ai întors? Nu-mi vine să cred! În fața lui era o altă Hellena! O tânără înaltă. el. Părul roșcat îi acoperea umerii arși de soare. băiatul nou venit. Prima zi de studenție avea să o întristeze însă. Hellena nu concepea să despartă copiii. crescând împreună cu băiețelul ei. Se gândea că mai erau doar câteva luni și scăpa de el și de alții ca el.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 39 Locul iubirii dintâi Ana Maria Gîbu Octombrie a îmbrăcat natura în ținutele de gală ale toamnei. Și a aflat că este tatăl unei minuni de copil. Singura dorință a lui Aaron era ca băiatul să-i fie încredințat lui. Acolo era locul iubirilor dintâi. O preocupa școala și atât. își vedea de studii. Un nume lipsea: Hellena.Eu. părul blond și cârlionțat. care i-a fost alături până a născut a avut un accident de mașină. Hellena nu a părăsit țara. Tot timpul liber și-l petreceau pe malul mării. . un brunet înalt. când acasă era doar Hellena și copiii. roșcată și puțin bronzată. la întrecere cu pescărușii flămânzi. Colegii nu dăduseră prea mare importanță faptului că ea nu era la cursul festiv de deschidere. Aaron o urmărea pe Hellena cu interes în timpul lucrărilor practice. tată? Nu se poate. Se îndrăgostiseră unul de celălalt la o petrecere în cămin. aveau cazare la o căsuță. griji pentru siguranța copiilor. îndreptându-se cu pași nesiguri spre ea. Ori de câte ori era liberă își lua copiii și pleca pe plaja de lângă o stâncă anume care ieșea din mare.. galbenul și portocaliul amestecându-se pe zi ce trecea cu verdele rămas la întâmplare. cu brațele întinse.Copiii. . . dădea meditații cui avea nevoie.Ce ți s-a întâmplat? De ce ai plecat? . a primit actele de divorț prin intermediul unui avocat. cu plete ondulate până pe umeri. Hellena primise cu mare bucurie vestea intrării la facultatea de medicină.Ba se poate! Trebuie să-ți reamintesc? . Nu pot să lipsesc. O dureau anumite apropouri la adresa celor care nu au alte preocupări decât școala și casa. cool. iar după terminarea facultății s-au căsătorit. frumoasă. Nu a răspuns la telefon un timp. unde se pregăteau fie pentru olimpiade și concursuri. admirând seriozitatea și meticulozitatea în timpul disecțiilor pe animale. se purta ciudat. o blondă frumoasă. chiar răutăcios de cele mai multe ori. dar ignorat de o parte dintre colegi care-l considerau vinovat de retragerea Hellenei. ore de nesomn. Cea care era ținta răutăților era Hellena. Muncea foarte mult. Apoi i -a spus sec: . .

pagina 40 cu sandalele în mână. apoi să zâmbească. Şi nu te voi uita.. n-am să mai revin. Cu pasul simplu. La prima-ncercare aţi surâs încrezători Şi aţi plecat.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Umbra lui a făcut-o să tresară.. În care iubirea devine o mare problemă. Uită-te în ochii mei și spune-mi că mă poți ierta! Privea indiferentă marea ca și cum rezolvarea ar fi venit de acolo. poate atmosfera vieţii pe care o trăim zi de zi. Ci am înotat împotriva curentului rău. pe alt tărâm. de destin. dor Teodor Curpaș înainte de grădini suspendate.eu! Hellena a tăcut. Ca să-l vadă mai bine. oameni de elită din cultura judeţului şi a ţării. Aproape i-a ordonat să se întoarcă spre el și să vorbească. ars de soare. șoptindu-i aceleași cuvinte.Copilul nostru. . Mă întreb cumva ce urme poartă Acest teribil joc Şi strâng la piept fărâme de noroc. Nu că am fost mai altfel. Nu se împotrivea. Când stelele vegheau sub pleoape Şi oamenii erau oricând aproape. Am venit să-mi cer iertare pentru cele întâmplate și să te rog să-mi mai dai o șansă. de bunic. Mă întâlnesc în timp. fiecare din ele având un dor. Mă voi muta în crâng de lacrimi şi lumini Şi-am să vă anunţ în goana de aramă. Iacob. strângându-și genunchii la piept. a mărit pasul și a ajuns-o. n-am făcut-o intenţionat. Acestea au fost văzute şi în Montreal de oameni de cultură. întrerupte de câte un oftat îndelung. Despărţire Vă ştiu la casele voastre pe fiecare Şi-mi vorbiţi de marea plecare.Hellena. în prag de sărbători Satul-sat Ce frumos era satul-sat. Au fost sărbători de neuitat unde au participat mulţi neinvitaţi special. Lansările cărţilor amintite le-am făcut cu sprijinul prietenului-adevărat Gh. apoi.Hellena. Un pocnet sec urmat de trupul în picaj al Hellenei a făcut plaja să se cutremure și marea să se agite. cu un pahar de suc cu gheață în mână. Aşa cum baţi la poarta ce nu se deschide. mereu mă cheamă. Cu multe şi cu a altora. scârbită de prezența acestui bărbat înalt. de atmosferă funebră. poate acum. frumoasă ţară. Aaron mergea în urma ei. aruncând nervos bucata de plastic. adevărat. . Trilurile fremătau prin văi. N-am cum să motivez acest lucru.Ți-am spus să nu mai vii după mine. Se-auzeau fluierele feciorilor venind în faţa carului cu boi. gândind! Tară Vei locui în inima mea mereu.. S-a născut copilul. care are nevoie de liniște. A iubit-o din liceu. de Colos. mângâindu-i umerii și șoptindu-i întruna numele.. A strâns brusc pumnii. doar dacă-mi întreb sufletul. privind îndelung apusul fără să clipească... oferă-mi o nouă șansă. Cu o mână i-a înconjurat gâtul și cu cealaltă i-a strâns maxilarul..și. Era deja întuneric când s-a hotărât să plece. dar şi cele cu iz de tristeţe. în primitorul şi unicul Salon Alb de la Mioriţa. Aaron a sorbit ultima picătură de suc din pahar.. Aşa-i că nu-s şapte? Să sune trâmbiţele omenirii S-audă şi negru şi alb şi galben Că legea cea mai firească a firii E dragostea pentru marea minune a lumii! Prezentul volum (Dor și. Sincer. Să mergem la căutat destinul! Voi pleca.. însă ea pășea agale. Și-a lăsat capul pe umărul ei. respirând greu. . . Care mereu. plimbat prin tribunale. grupate pe teme. Din tocul acesta curat . Ci am să plec.luminat Voi da o veste bună sau rea Şi nişte sfaturi pentru fiecare. spre căsuța care se zărea nu departe de stânca martoră a întâlnirilor de altădată.. Ca o găoace din care iese puiul. de mamă. Ce va suna cu glas de clopot.. ținând pentru câteva clipe ochii închiși... care vrea o familie. brunet.. Ce frumos era satul-sat. sau păgân. cu privirea întoarsă spre mare. lăsându-și capul greu să cadă pe pieptul ei. A privit-o lung. Această liniște îl înnebunea. spune ceva.Noapte bună.Știu că am greșit. Din contră. un adevăr trist Cu atingeri de suflet ce au tăria să-l îndoaie Şi nu trece aşa. Mi-e teamă că n-o să mai rămân. iubito! Dor și. privindu-l cu dispreț abia a rostit printre buzele subțiri și decolorate: . Când adormeam cu luna sub cap. înainte de toate. Ce naşte în oameni o mica dilemă. Totul s-a terminat demult. care au apreciat felul în care sătmărenii cinstesc actul de cultură.. savura fiecare atingere. dar. ca un foc de paie! Căutare De multe ori ne-ndeamnă gândul Să mergem la căutat destinul Şi mergem noi de bună seamă Ca timpul ce-n clepsidră se destramă.. Am spus. S-a așezat undeva în spatele ei. nu pleca! a urlat disperat.ianuarie . Răzbate cu putere dorul de copii. Marea minune a lumii A opta minune a lumii Știm că s-a născut cea dintâi înainte de Templu.. desigur.. Se pare că frumoasa Hellena nu mai era fetița naivă de acum zece ani când a cunoscut-o. Sunt sigur că plecarea e scrisă ca destin. întorcându-l brusc. dor) nu este o creație ci o selecţie a poeziilor. .. Eşti ţara bucuriei şi durerii mele Şi rămâi pe veci ţara mea natală! Nu m-am născut obosit şi bătrân. Nu putea accepta să o piardă pentru totdeauna.Și crezi că o vei obține? Dă-mi un motiv pentru care aș putea să te iert! . și-a dat ochelarii de soare jos. Învăţând lucruri frumoase cu totul. cu copilăria mea. îngenunchind pe nisipul ud și rece. care ieșea din mare. de rugăciune. de înmormântare.. căruia nu-i găsesc cuvinte de mulţumire. A deschis ochii negri și ageri. Și-atunci. chiar cu tentă. simplu. . Copii cu chipul curat ca de aur.

Soft Tales from a Refugee Camp. Watermiller (G. după ce am citit această carte semnată de Gabriel Watermiller (un pseudonim literar al unui domn din Ardeal. ușor de ghicit). căci ingeniozitatea românului şi în acest sens este nemărginită. fiecare cu personalitatea sa. cartea se citeşte uşor. se poate observa la el chiar o oarecare arhitectură! Cele vreo 17 povestiri sunt precedate de un interesant prolog. moderne. la Kremlin. de evadare din comunism ne relatează cartea în discuţie. acum... deşi acum se aflau în relativă libertate în lagărul din Grecia de unde urmau să se îndrepte spre ţările pentru care îşi manifestaseră dorinţa. în SUA. Alături dorm bunicii noştri buni. nimic de spus. de pildă o scăpare. dar parcă cititorul mai dorea şi altceva un altfel de mediu. nu filolog! Dar talentul nu ţine de educaţia şcolară. Prin aceasta cartea ne aminteşte de Boccacio. Şi lumânări ce încă lasă fum.. Şi poate-i mai iertător ca şi noi: Îl goneşti şi-l cerţi întruna. coperte de excepţie cu reproducere de artă din Atena. Deşi sunt tentat. Se-ntoarce şi îţi linge mâna! Încearcă să-i dai o mângâiere Oricât te simţi de trândav. în damf de tutun fin şi vodcă. poate că nu! E animalul care. un posibil Rebreanu. Vrednici plugari şi de-i aduni. cu prietenii. de pe vremea când se aflau în ţările lor. cărţi absolut interesante şi necesare. petreceri sărăcăcioase. ca traversarea Dunării etc. Morariu pe numele său adevărat.. una este chiar o posibilă piesă poliţistă prin finalul subtil şi imprevizibil. Aici nu apar eroi ciopliţi în piatră. ca omul. Începutul îl face odiseea acceptării românului Stefan şi a familiei sale în tabăra de exilaţi politici din Grecia. O poţi asculta păşind pe cale. înfiripări de iubiri între tineri de naţionalităţi diferite. dar mai sunt şi mulţi “comunişti” turci. pagina 41 El ştie şi simte atunci când eşti bolnav! Țintirim Un grup de cruci la margine de sat.. autentic. dar spre a nu le prejudicia personalitatea altora nu mă voi ocupa de o povestire anume. El simte perfect inima fiinţei umane.. descris cu simpatie. Ce mai. e de-admirat! Un grup de cruci la margine de sat. încă generatoare de coşmaruri. Să-i facem stană de piatră? Ochi de câine Ai privit cândva în ochii unui câine? Poate că da. plus alţii câţiva. după vrerea şi gustul său mai ales că unele conţin elemente de groază. Apărută în limba engleză. într-un salon extra elegant. prin privire cere milă. el dovedindu-se un fin observator creând portrete pentru fiecare. Viaţa în tabăra de refugiaţi apare a fi un fel de micro-cosmos al unei societăţi actuale. Cu alte cuvinte povestirile îşi merită pe deplin titlul de “soft” – să zicem “delicate” – “soft” fiind un cuvânt pluri-semantic cu peste 20 de sensuri! Povestirile relatează evenimente. ce carte de neuitat! – profesor şi scriitor. o carte a dezgustului şi evadării din comunism Traian Gărduş plăcere. autorul se dovedeşte a fi un scriitor înnăscut şi nu mă miră acest fapt pentru că în urma unei prelungite convorbiri cu dl. dar şi un material epic dens. o fericită întâmplare aş putea sune. Aici nu apar martiri de neam Sau traşi pe roată. Barnes & Noble ori Ingram). Deşi voluminoasă – aproape 400 de pagini.ianuarie . El n-are nici o vină. Apreciem în mod deosebit abilitatea autorului de a mânui cu har şi pricepere un material foarte stufos.. Coborâţi de pe columna traiană. Dintre povestiri cel puţin cinci-şase conţin “in ovo” – nişte posibile opere de sine stătătoare. portrete atât fizice – pur şi simplu îi vedem ca la un film sau o piesă de teatru. “Urcan Bătrânul”. there is a way” – vorba englezului. atât ca grafică. o evadare din comunism. în anul 2010 la Editura Xlibris Corporation – unde poate fi şi comandată (dar şi “on line” de la Amazon. Au fost feciori de laudă în sat Şi ce-au făcut. Dacă soarta-l face câine vagabond. “Soft Tales from a Refugee Camp” mi-a căzut în mână cu totul întâmplător. e vorba mai mult de bărbaţi. prin riscuri nu odată plătite cu viaţa. Volumul este îngrijit alcătuit. desigur că laitmotivul este comunismul cu ale sale închisori de groază. dar şi psihice. După literatura anti-comunistă şi antitotalitaristă apărută imediat după ’89 – vezi “Fenomenul Piteşti” de Virgil Ierunca etc. Oricât de mic sau de mare este el! Se uită atent la tine-n ochi Şi te citeşte bine. nişte lungi nuvele sau chiar scurte romane prin materialul epic propus. Acolo şi pietrele bocesc a jale. istoric. care te cuceresc de la început. Tocmai o astfel de fugă. deşi ca educaţie este inginer. fac această deconspirare de suflet pentru cititori) a rezultat că este rudă cu Pavel Dan – oh. Majoritatea azilanţilor provin din ţări foste satelite ale URSS.. e făcut să fie fericit. ţară pentru care nu aveau viză oficială de intrare! – dar “where there is a will. Sunt interesante sub aspect social. Chiar dacă-şi arată colţii de cer! Dacă soarta-l trimite într-o familie bună.. cu un stil aparte. dispărut la numai 30 de ani in 1937. cu . În fata lor o clipă ne oprim Şi-ncremenim: E ţintirim. fapte expuse de mai mulţi eroi – “flash back”-uri din viaţa lor trăită sau la rândul lor auzite din alte timpuri şi locuri. Aş vrea ca cititorul singur să decidă care este favorita. de Geoffrey Chaucer sau chiar de “Hanul Ancuţei” a lui Mihail Sadoveanu. Ne-am abătut de la istoria ta bună Popor cu datină străbună.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Istorie Oraşul meu parcă nu-i oraş. beneficiind de întâmplări captivante. Abdur. Urmează apoi povestirile propriu-zise. când Churchill şi Stalin. hotărăsc soarta ţărilor viitoare satelite ale Moscovei. pentru a ne lămuri de ce pacoste am scăpat. tot câine rămâne! Urăsc pe cei ce nu iubesc câinii! Sunt mai sălbatici şi cruzi ca şi ei Şi câinele. Printre ei se află chiar şi un tânăr anti-comunist din Afganistan. autorul dovedindu-se un maestru al povestirii şi a dozării evenimentelor propuse naraţiunii – el fiind un fin stilist cum spuneam mai înainte. care ne duce în urmă la toamna anului 1944. pentru cei interesaţi – cartea ni se prezintă ca o reuşită editorială. o viaţă normală în aşteptarea plecării fiecăruia spre destinaţia propusă. Să-i facem pe toţi din trecut să tacă..

Peter Neagoe – autorul minunatului roman “The Saint of Montparnasse” dedicat lui Brâncuşi. După ce am parcurs această minunată carte cu ale sale răscolitoare dar superbe povestiri am sentimentul că am vizionat un film cu mai multe seriale. sacrificed everything”. spre cinstea autorului. cum o consideră unii istorici ai religiilor. ce se vor două dedicaţii pe care doresc să le transcriu “in integrum”. dar şi impresionanta demnitate a populaţiei care.ianuarie . descrierile bogate. purtând în ei în acelaşi timp durerea pricinuită de pierderea celor dragi. Şi revin acum cu o experienţă personală. dar pentru cei ce nu ne cunosc mă simt onorată şi oarecum. ascultarea. respectiv la Baton Rouge în Louisiana. acei kamikaze. Trei din cele şase reactoare ale centralei Fukushima Daiiki s-au oprit automat. hinduism. sau. ci asupra atitudinii japonezilor în faţa dezastrului. şi anume cea prin care tineri aviatori. Piesa propriu-zisă care încheie această carte este un simbolic “Epilogue”. undeva lângă Vancouver. şi este şi astăzi. să se ridice. soţia Lia şi a copiilor acum şi ei desigur părinţi. Întreaga lume a fost. Aci este pomenit Gorbaciov. budism. îşi căuta morţii sau încerca să recupereze ce se mai putea din dărâmăturile şi noroiul ce o înconjura. de la început i s-or fi părut puţin superflue şi sufocante. Apropo. unor ordine ce nu le lăsa nici o şansă de supravieţuire. Val şi Ana. Răspunsul a fost găsit în educaţia şintoistă pe care o primiseră. Canada. șintoism etc. sfârşitul celui de-al doilea război mondial a pus lumea în faţa unei practici războinice necunoscute până atunci (astăzi. Şi răspunsul îl găsim în aceeaşi educaţie ce are la bază învăţătura şintoistă. stăpânind deci o limbă care este a doua pentru autor (sau poate a treia!) – spun asta ca un vechi slujbaş al limbii lui Shakespeare după circa 50 de ani de meserie. pentru ţară şi împărat. a fost deosebit de importantă. a familiei mele. care recunoaşte masacrul – uni spun chiar genocidul de la pădurea Katyn. Oamenii au căutat să înţeleagă ce îi mâna pe aceşti tineri să se supună de bună voie. uneori abordând chiar şi “slangul” american.. Astfel că acest prim volum din promisa trilogie. Dar nu asupra accidentului nuclear vreau să atrag atenţia.000 de victime. doritor de fapte şi însetat de evenimente. Primul text: “To my brothers and sisters. erau noi pentru autor şi creau cadrul descriptiv necesar pentru atmosfera spaţiului în care se desfăşura acţiunea. Dar drumul. dată Înainte de a discuta mai larg despre această credinţă.” Nu pot totuşi încheia aceste succinte consideraţii despre o carte “mare” – la propriu şi la figurat – fără a menţiona şi cele două emoţionante texte de la începutul volumului. se aminteşte şi de nişte evenimente politice semnificative. mânuită cu pricepere şi siguranţă. pe care cei apropiaţi mie o cunosc foarte bine. (kami în japoneză . pentru că ea nu se practică decât aici. se aruncau la manşa avioanelor pe care le pilotau. uluită şi fascinată de acest imens sacrificiu ce atinge fanatismul. educaţie ce cultiva respectul. practicarea sacrificiului când regele sau o anume situaţie specială legată de onoare o cerea. acum în curs de apariţie ne îndrituieşte să le aşteptăm şi pe viitoarele spre a vedea ce s-a mai întâmplat în continuare în aceşti aproape 25 de ani de la sosirea lui Stefan şi a familiei sale. să înceapă să reconstruiască ceea ce au pierdut. asupra obiectivelor militare ce constituiau ţinta atacurilor lor. Îmi place să-l situez pe confratele Gabriel Watermiller – în pagina 42 rândul scriitorilor de limbă engleză. Am văzut la televizor sacrificiul grupurilor de intervenţie. În primul rând. în notă comună cu întregul volum. se pare pe un ranch. Copleşitoare aceste dedicaţii denotând mult altruism şi bun simţ. toate frumoase zic eu. a făcut 20. O notă specială pentru limba curată.. cu o durere cu atât mai tulburătoare cu cât era reţinută. Poate cititorului mai grăbit. political refugees from the communist countries. Istoria credințelor Extremul Orient.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Ciclul de povestiri se încheie cu “Farewell” (“Adio”) – descriind plecarea din tabără spre Ottawa. locală sau personală în care valorile shintoism-ului s-au făcut cunoscute. Oare cu ce puteri interioare au reuşit aceşti oameni atât de loviţi de stihiile naturii. dar a produs şi cea mai mare catastrofă nucleară a tuturor timpurilor. din lipsa capacităţii de răcire a lor. relatând primele impresii din Canada. dar rejecţiile radioactive. amănunţite. în care au pierit în 1939 peste 25 mii de ofiţeri şi civili polonezi. şi textul doi: “To the memory of my parents who died just before all that socio-political madness ended”. Să ne amintim apoi de acel teribil 11 martie 2011 când un seism cu magnitudinea 9 pe scara Richter produs în Oceanul Pacific în imediata apropiere de regiunea Tohotu aflată în nord-estul principalei insule a arhipelagului. (V) Șintoismul arheolog Lia Bătrîna înseamnă zeu). un adevărat “inborn English writer” cu structuri specifice. Odiseea lor se cere continuată şi va fi una interesantă… “by all means. astfel împlinindu-se visul Anei (nume literar în carte a ficei lui Stefan) de a avea un ranch unde să poată creşte poney. filosofie. La revedere la celelalte volume promise. autorul şi familia sa sunt acum stabiliţi în British Columbia. prin exacerbarea islamismului extremist nu mai miră pe nimeni). who in their search for an elusive freedom. Ca şi la început în “Prologue”. Honshu. ce este îmbrăţişată de peste 80% din populaţia arhipelagului nipon. (şi nu este pentru prima dată). fără îndoială extrem de important. peisajele exotice de intrare în Grecia. asemănătoare celei produse la Cernobîl în 1986. vă cer îngăduinţa de a mă referi pe scurt la câteva evenimente cu încărcătură mondială. născuţi în alte ţări precum: Joseph Conrad – Polonia. a produs un devastator tsunami ce a distrus nu numai toate aşezările de pe coastă. lupta lor pentru procurarea apei necesare răcirii reactoarelor deşi izotopii ucigaşi îi însoţeau peste tot. şi contemporanii noştri Petre Popescu şi Andrei Codrescu – ultimii doi locuind în SUA la Hollywood. (mulţi erau voluntari).

Deşi mă aşteptam la oarecare schimbări în personalitatea sa. Postul nu era sigur. ca adăpost al zeilor sunt purificate. shintoismul popular se practică astăzi în peste 80. se simţea peste tot ca acasă. M-a condus timp de două săptămâni cu dragoste şi profesionalism (la Colegiul Lassale a făcut studii de turism) prin Tokio şi Kyoto. silitoare. În schimb. ceea ce am găsit m-a umplut de mândrie şi fascinaţie. Dintr-o dată. mituri şi obiceiuri. shintoismul încurajează tot soiul de sărbători care de fapt au ca scop încurajarea armoniei între membrii unei comunităţi. dornică de afirmare. ea este total diferită. expuneri. luase postul. devine binevoitor. era chez elle. O căsătorie fericită i-a încheiat o parte din drumul vieţii. dar care nu depăşea dormitorul nostru ca suprafaţă era mândria ei. i-a scos în evidenţă valori care altfel poate ar fi rămas ascunse pentru totdeauna! După această poate prea lungă introducere vom reveni la tema noastră shintoism-ul. animistă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL fiind tematica expunerii. avea prieteni. se purifică prin aceste slujbe de amintire practicate de familia decedatului. se desfăşoară de cele mai multe ori urmând practicile proprii acestei credinţe. atât timp cât ea era nefastă pentru armonia generală.ianuarie . în Japonia şi-a definit şi vocaţia profesională. sau de la o scrisoare la alta. natură şi zei. istovită de rigorile unei munci într-un mediu prin definiţie extrem de exigent. munca. Un amalgam de credinţe. şi-a reluat aceeaşi activitate de profesor de engleza. dar ceea ce era miraculos pentru noi. religie ce pătrunde. dragul meu copil. Nu există cărţi care să predice anumite precepte. Atunci. Acest cult imperial este abolit în 1945.bune” toate acțiunile ce duceau la armonia între oameni. În 2001. au fost inutile. Lucra mult. era de dispreţuit. NU i-a dat ceea ce nu avea. prin speranţa în reîncarnare pe care o oferă budismul. şi credem că şi ea. Budismul nu şi-a pierdut însă puterea sa de seducţie astfel încât. Se descurca în japoneză. obligată să v-o fac cunoscută. Din secolul al XVIII -lea. între colectivităţi. bagajele făcute şi copilul nostru şi -a luat zborul. principala divinitate shintoistă rămânând totuşi Amaterasu. făcând casă bună împreună. shintoismul nu se bazează pe scrieri. Panteonul zeilor shinto este atât de bogat încât japonezii au creat termenul de yaoyorozo-no-kami ce se poate traduce prin opt milioane de zei. valizele cumpărate. ce nu ne-a făcut niciodată probleme. Telefoanele şi scrisorile. În ceea ce priveşte imaginea shintoistă legată de moarte. nu există un fondator. mândră de ce a realizat şi de ce va realiza. prin intermediul Coreii învecinate în secolul al VI-lea. când crede că e . era apreciată. Adoptă. Muntele Fuji. Un mic apartament alcătuit din două camere. între om şi natură. fiica noastră. El este definit prin două ideograme chineze: shin. de budism. Nu există principii sau doctrine. precum o oglindă sau o piatră unde se considera că ei îşi găsesc adăpost. ca cea pe care şi-o doreşte majoritatea muritorilor. extrem de organizată. dar cât de diversificate. În primul rând. aceştia erau adoraţi în anumite locuri. tenace. teama de necunoscut ne-au luat liniştea zilelor şi somnul nopţilor. sigur era doar un interviu la care trebuia să se prezinte şi speranţa că va lua acest interviu. Biletul de avion (DUS)a fost luat. el era centru existenţei noastre. Deruta şi neînţelegerea noastră faţă de alegerea făcută de unicul nostru copil. baie bucătărie. după terminarea unui bac în psihologie la McGill a hotărât să plece pentru patru ani în Japonia pentru a preda limba engleză la o şcoală particulară. era considerat ca o acţiune . murdărit prin moarte. Identitatea japoneză este construită pe noţiuni precum puritatea şi armonia între om. ca o urmare firească. budismul a pătruns în societatea japoneză şi a integrat credinţele locale într-un sincretism unic ce se practica în cuprinsul aceloraşi temple. Reuşise examenul. proprie popoarelor siberiene din care poporul japonez îşi trage originea. încet au început să ne liniştească. muncitoare până la epuizare. iar persoana sa divină. după înfrângerea Japoniei în cel deal doilea război mondial. În anul 1998. O altă caracteristică a shintoismului este marea lui supleţe. sigură de deciziile ei. Avea şi elevi particulari.. încet. Copilul oarecum retras şi uşor dezordonat care plecase de acasă în urmă cu trei ani devenise o tânără independentă. toate mijloacele folosite de mine şi de către soţul meu pentru a schimba hotărârea puiului nostru. iar împăratul este obligat să renunţe la afirmarea originii pagina 43 sale divine. La începutul epocii Meiji. Astfel. accedând în cele din urmă la statutul de zeu familial protector. unde se află valorile shintoismului? şi cum ajung ele să fie practicate de zeci de milioane de fideli? La origini. să o vizitez în Japonia. EA devenise ghidul meu. Reminiscenţe ale acestor credinţe sunt integrate ritualurilor budiste. copacii sau chiar unele obiecte. găsise şi alte şcoli la care preda. pentru a înţelege mai bine valorile sale sunt câteva. Termenul shinto apare în secolul al VIIlea pentru a distinge religia japoneză tradiţională.. împăratul Matsuhito proclamă shintoismul religie de stat iar statutul împăratului este de acum încolo declarat ca fiind unul divin. pe un teren fertil. În lipsa unei doctrine. Iniţial. era faptul că fiica noastră devenea o altă persoană decât cea care plecase din cuibul părintesc. religia filosofie a poporului japonez şi determinanta lui importanţă în făurirea personalităţii unice a acestui fascinant şi de invidiat popor.. ordinea. fără îndoială. responsabilitatea şi-a făcut. şinto considera ca . Tot ce contravenea acestei armonii. precum şi pe respectul faţă de tradiţii.000 de sanctuare unde sunt veneraţi mii de kami şi în special zeiţa Inari. suntem convinşi că cei patru ani japonezi i-au conturat personalitatea şi caracterul. ajunge să fie el însuşi adorat precum o zeitate.. curajoasă. gândea altfel decât gândea când a plecat de lângă noi! Dacă vei citi aceste rânduri. ca lăcaş al zeilor. precum munţii. zeiţa agiculturii şi a recoltelor bogate.sau drumul. deşi naşterile şi căsătoriile sunt celebrate conform ritualurilor şintoiste. Un singur rit apropie şintoismul de o religie. De când ne ştiam. Fiica mea zbura acolo unde eu nu m-am gândit vreodată că va zbura! Era implinită. în anul 1868. Rugăminţi. ca descendent direct al zeiţei soarelui Amaturasu. de la o convorbire la alta.rea”. Dincolo de siguranţa de sine. Teama faţă de sufletele celor morţi a dus la naşterea unei multitudini de ritualuri destinate să le îmblânzească. în 2002. discuţii. Traiul zilnic alături de un popor cu anumite credinţe ce au la bază respectul. nu am mai fost EU ghidul. ele sunt înzestrate cu sanctuare care devin astfel locuri de cult permanente. ce nu ne-a lăsat niciodată să credem că ar dori altceva decât ceea ce îi ofeream.. ambiţios şi muncitor ca cel al fiicei noastre. shintoismul nu a constituit niciodată o doctrină bine stabilită. ţin să-ti mulţumesc din nou pentru acele două săptămâni pe care ai ştiut să mi le dăruieşti! Şi-ți mai mulţumesc pentru Omul împlinit care ai devenit! Când a revenit acasă. Eu şi tatăl ei suntem mândri şi fericiţi pentru tot ce a realizat. Sufletul. împăratul este beneficiarul unui cult de stat. ce variau de la un sat la altul. Şi acum îmi pun întrebarea: cum s-a realizat această transformare? Astăzi noi. dar i-a accentuat. iar cu timpul. demnitatea. De aici. Locurile respective. care înseamnă divinitate şi do (dao) care desemnează calea . un curent naţionalist a promovat restaurarea shintoismului în formele sale iniţiale.inspirate. şi numărul lor. sau mai degrabă nu am văzut noi că de fapt avea o structură oarecum aventuroasă iar năzuinţele ei erau altele decât cele legate de o viaţă fără şocuri. lucrarea lui. este adorată în sanctuare în care oficiau preoţi numiţi de către casa imperială. Independent de valoarea morală a acţiunii. câştiga bine. înmormântările. Caracteristici de bază ale şintoismului. O fată cuminte. am hotărât să fac voiajul vieţii mele. Este purificarea care se face fie cu ajutorul unei ramuri de sakaki ( o plantă veşnic verde) fie cu apă. Au fost cele mai fericite zile din viaţa mea. pare să fie în creştere.

asta însă nu va schimba. muncă şi ARMONIE. înainte de sosirea intrusului. Pentru acest om. încât exista riscul morţii la o sută de metri depărtare de iglu. Este adoptată chiar trinitatea. – Atunci ar fi plecat din Coopermine. Doar o singură explicaţie putea totuşi răspunde întrebărilor pe care şi le puneau japonezii. Dar. Bibliografie selectivă: Les religions du monde.a. cu multe întrebări la care găsim puţine răspunsuri. adaptate de Raluca Pilat Din zece-douăzeci de capcane. vicleană. superiori. Nu trebuiesc uitate nici relaţiile. Când poliţistul fu aproape. mizeria zilelor. dacă vântul se liniştea. Îşi scoase mănuşile lungi de blana şi le puse pe baloturile cu provizii stivuite în sanie. Se demontaseră iurtele. americanii. cum auzea vestea de la Ayallik. a responsabilităţilor şi a respectului. eliberă animalele care deîndată ce au mâncat au şi întins-o după câinii tribului.. Când vântul sufla şi viscolul mătura câmpia. Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor Ilustraţiile după Siasi Irgumia. poate. devotamentul său pentru ţară. era prima mărturie. chiar dacă împăratul şi-a pierdut rolul său divin. Uneori. Dar pentru moment. toţi inuiţii erau deja avertizaţi de Ayallik.. în disciplină. Aceasta este Japonia la care ne uitam cu invidie. Deci. Ayallik făcu o strâmbătură. Fiind plecat să controleze capcanele. – Crezi că a venit pentru moartea lui Brown? – întrebă Ramook. RĂZBOIUL nu fusese calea ARMONIEI. mai sus. Pentru că sufletul şi pagina 44 mentalitatea japoneză nu se făuresc prin învăţătură ci prin trai zilnic într-un mediu dominat de anumite norme morale şi etice.. Devin japonezi în suflet şi nu mai văd cum ar putea trăi aiurea! Din fericire nu a fo st cazul fiicei noastre! Așa să ne ajute Dumnezeu. Paris 2001. Bărbaţi.. se şi retrăgea în vizuina sa. se auziră voci noi pe câmpie. deşi fusese declanşat şi încurajat de împărat. nu se mai întorc. dar treceau săptămâni întregi fără ca vreo vietate să declanşeze mecanismele. pe care. Apăru un om. Blana acum era frumoasă.. doar două-trei animale prinse. De fapt. Şi ea a fost găsită în muncă. – Contez pe alţii. într-o anume formă cu creştinismul. – Crezi? – Şi-ar fi fost adus de Pasărea Mare. de disciplina muncii. femei şi copii înghesuiţi pe banca de zăpada. Un alt punct important al învăţăturii lui Motoori este . Într-o zi. e sigur că vine mai de aproape. a sentimentelor. Nimic nu putea explica ceea ce se întâmplase. – Pe tine mai ales. Arătă cu degetul spre Ayallik. cu nimic manifestările de solidaritate tribală care ar putea avea loc în zilele viitoare. în decenţa sentimentelor şi a manifestării lor. Apoi să mănânci la anumite ore şi iar să dormi. cunoscător al obiceiurilor eschimose. îşi informă consătenii asupra identităţii acestuia: – Este un poliţist! Din fiecare tunel ieşea câte un cap. australienii ce trăiesc in Japonia îmbracă haina japoneză a comportamentului lor. trebuiau căutate alte căi pentru a găsi ARMONIA. Le desfăcu legăturile calm. din secolul XVIII. Sosi iarna şi cu ea frigul devorant. Ocoli vehicolul şi se aplecă spre câini. Ayallik surâse cu răutate. iar ritmul vieţii se acorda puţin câte puţin cu acela al noului sezon terifiant. Polţistul sosi în centrul satului şi nu găsi pe nimeni care să-l întâmpine. Deşi cu umerii lăsaţi. Un fel de hibernare animalică. a fuziunii a numeroase elemente provenind din diferite religii. oamenii ieşeau pe câmpie. să te trezeşti. se construiseră igluri. cu uimire. Este de fapt o filosofie a sincretismului. adoptă confucianismul. au rămas să marcheze poporul japonez. sub influenţa învăţatului Norinaga Motoori shintoismul le întreține. Ayallik dădu alarma. Wikipedia Agaguk ( VI ) Roman de Yves Thériault. dar Ayallik fu acela care. câinii începură să latre. L'Humanité à la recherche du monde 1990. Mai curajos ca ceilalţi. AMIN. Era Ayallik. să rămâi fără să te mişti în iglu. – Pentru ce altceva? – Putea să se ducă pe alte insule. Era deci o viaţă amorfă. când frigul cobora atât de jos. Ramook îşi păstra încă privirea vioaie. zise Ayallik.. el tocmai se întorcea în sat.. strămoşi. – Poate. zise el pe un ton falstânguitor. haină ce le va rămâne lipită de suflet chiar după ce au părăsit această mitică ţară a Soarelui Răsare! Dar mulţi.. Europenii. în devotament. urmă Ayallik. dar într-un sens . Aceasta însemna în primul rând imobilitate: să dormi. de a nu cere nimic şi a se supune providenţei divine”. dedicate mai întâi armatei şi apoi adoptate în şcoli şi în educaţie în general. Se vedea venind o sanie.ianuarie . căutau urme de animale. care în cele din urmă va duce la cultul suveranului în sensul de a face din el o divinitate terestră. . Dezastruoasa înfrângere a Japoniei în al doilea Război Mondial a zdruncinat din temelii universul Shinto.. Este foarte posibil ca Ayallik să-şi pună de acord comportamentul cu cel al tribului. însă randamentul ei meschin.à la japonaise”. vegetativă. Vizita poliţistului îl nariaktitautik vânåtoare - câinele de În sat nu se mai vorbea aproape deloc de moartea lui Brown. vor impune un comportament ale cărui ramuri. întindeau capcane şi controlau pe cele deja puse. inuiţii dormeau.. el poseda o îndrăzneală liniştită. Trecuseră luni. semnul sigur că aici se ascunde ceva. zeul coborât pe pământ. Omul era duşmanul sau din totdeauna. să aştepţi. simţea o mare plăcere să-l vadă pe Ramook cum tremura de umilinţă. Pe Ghorok.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL necesar armoniei sale budismul. când are nevoie de principii morale. f. destul de speciale de altfel. – În sanie cu câini. în toate iglurile se auzise atelajul venind. în sărbători la care participă comunități întregi. semiconştienţi în aerul viciat al locuinţei primitive. Numeroase decrete ale casei imperiale. Îi plăcea să-l vadă pe Ramook implorându -i ajutorul.

– Şi cum este şef. El este şef. Şi dacă acesta nu mai făcea parte din trib. indiferent de temperatura din iglu şi chiar Iriook. Şi. chiar din os de focă. Jocul devenea de două ori mai interesant. frica îl făcea să ezite de a se angaja mai departe. Cu ce ochi va privi tribul această insultă? Atunci. – Pe mine mă interesează aceea care s-a comis aici. – Nu mai avem carne. Mâine sau în altă zi. ceea ce înseamnă că nu are decât vagi bănuieli.. pentru că dezertase de la ai săi. Poliţistul îşi punea din nou mănuşile. Nimic mai mult. Ayallik se înclină uşor. – De ce nu vine el însuşi? El te-a trimis? – Nu! Ayallik ştia că. pentru că nu puteau să trăiască altfel în această etuvă. – Cât timp? – Cât va fi nevoie. în interiorul iglului. zise acesta cu o anume sclipire în ochi. care reuşise să vâneze doi lupi. Agaguk însă purta mereu pantalon de piele. hrănindu -se pentru a creşte sănătos şi puternic. cu sânul oferit copilului. Cel mai curajos este întotdeauna cel care nu se teme câtuşi de puţin să iasă în întâmpinarea evenimentelor. Cum să meşterească un cuţit pentru zăpadă. În curând. dar din unghiul cel mai bun. Iriook rezemată de perete. Pe pereţi... Agaguk contempla încă o minune. Mai erau doar două bucaţele de carne de lup afumată. omule. Conversaţia avu loc în limba eschimosă pe care omul legii o folosea cu uşurinţă. zise cu importanţă. se înclină uşor. ca un mic animal. gândea inukul. şi ar lua el însuşi conducerea tribului? Victoria putea fi uşoară pentru cine ar şti să o obţină. Cu dulceaţă şi tandreţe. îl atingea numai rareori. Viclean cu poliţistul. Afară. dar altfel. „Fiul meu !“ Aceste cuvinte se potriveau bine în gura lui. Se povesteau în igluri multe întâmplări de acest gen. tundra va reveni la forma sa. zise el brusc omului legii. avu o anume expresie a buzelor pe care cei ce-l pândeau nu o puteau vedea. Visa şi ea. – Şi mai trebuie să chestionezi oamenii?. este cam ciudat. nu eu. Uite. ivi – ochiul pagina 45 Agaguk nu contenea să admire copilul. oprise cele mai bune părţi pentru consumul lor. omul legii. era grăitoare. Cam acră şi tare. aproape peste tot în triburi. Şi Agaguk visa. Scălda trupuşorul brun al lui Tayaout. câteva zile mai târziu. să-şi îndrepte supoziţiile legate de moartea lui Brown asupra unui alt membru al tribului.. Dacă vrei să-l întrebi ceva.. Acest micuţ care era al lui. după plecarea poliţistului? Sufletul inuitului era ca un teren de joc în care cei doi adversari – ambiţia şi frica – îşi disputeau întâietatea. trebuie să fii cel mai tare. Într-o zi. poliţistul intenţiona să se instaleze pentru un timp nedefinit. – Se comit crime. o imagine a sa. O înţelepciune instinctivă ordona aşteptarea... – Voi spune celoralţi că vrei să-i vezi. Este un nume frumos. în acea zi friguroasă şi uscată. O să-i spun lui Ramook că vrei să-l vezi. I se părea ca rolul s-ar fi potrivit ambiţiilor sale. El însă ieşise cu paşi lenţi în centrul pieţei. Pentru oameni care ştiu totul. Dar nu era o carne de calitate. un nume viteaz. – Care este iglul lui? Ayallik arătă cu braţul întins. Acesta. – Plec. îi va anunţa pe ceilalţi. Petrecea ore întregi stând pe vine. Ayallik ştia că în fiecare tunel. de fapt. Apoi se întoarse şi reintră în propiul sau iglu cu o bruscă sfidare ţâşnind di n privire. Ideea îl amuza. Agaguk. – Să mi se construiască un iglu şi să mi se ducă acolo proviziile mele. cum spusese poliţistul.. Dar mai ales. Insistenţa era abia subliniată şi totuşi poliţistul o înţelese. Ayallik schiţă un zâmbet. – Ies să vânez. – Cel care trăieşte cu o munteancă? – Cum de ştii? – Noi ştim totul. Când ştii totul. Tuturor. Odată. îl ţinea gol lipit de pielea sa. nu vrei să te instalezi în iglu şi să stai în sat atâta timp cât va fi nevoie. Nu se juca cu el. de ce să aştepte? Încă din prima clipă. nu mai curgea apă. Ayallik întinse mâinile surâzând. – Spune-le celorlalţi că vreau să-i văd. zicea el. pe toţi. dar tot atât de viclean şi cu oamenii la pândă. Aici s-a comis o crimă. – Unde este şeful vostru? – Nu ştiu. du-te acolo. Dacă ar dejuca acum destinul. poate. Cu privirea fixată în cea a poliţistului. Dar ce să faci altceva decât să ridici din umeri cu stoicism când ţi se impune o prezenţă neplăcută? Toate acestea îl dezamăgeau din plin pe Ayallik. se zice. Copilul. dar care pentru Henderson. observându-l. Cu sânii grei. a simţit că blocurile erau pe jumătate topite. hotărî Agaguk. – Să-l avertizezi pe Ramook. închisă la culoare. când Agaguk a băgat braţul în coşul de aerisire din vârful iglului. cu un surâs straniu pe buze. Toţi ascultau schimbul de cuvinte. – Se numeşte Tayaout. A denunţa fiul însemna o insultă gravă adusă tatălui..februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL amuza. femeia îşi sprijinea spatele gol de gheaţă şi totuşi transpira. el spera că acesta se afla în posesia unor probe sigure şi ajutorul pe care el i l-ar fi dat – avea în vedere manevra sa de obţinere a viitoarei puteri – s-ar fi rezumat la câteva insinuări bine plasate. dar stătea cu bustul gol. Or. Iriook i-a arătat din nou scobitura din peretele iglului unde ţineau carnea. pe brânci. Voi rămâne aici câtva timp.ianuarie . vocea se auzea bine. – Hei. zise Iriook din nou. Odată poliţistul sosit. La rândul său. . Era convins de vinovăţia lui Agaguk. Rămânea Ramook şi dorinţa lui Ayallik de a-i urma ca şef al tribului. inuiţii pândeau. Ceva mai rămăsese în Ayallik. „Îl voi învăţa să construiască un iglu – îşi zicea el. Agaguk îl mângâia cu vârful degetelor ca şi când i-ar fi fost frică să nu-i frângă trupuşorul. sau cu o coastă de ren să. – Unde? – Probabil în iglul său. un rest de loialitate sau. Denunţul în această împrejurare devenea mai dificil. “ Copilul sugea lacom. mai bine zis. erau uşor de găsit. Când Iriook îi dădea sân micuţului. Când micuţul scâncea. Îi plăcea să simtă guriţa micuţului sugând laptele. Se ţinea ţanţoş. zise Ayallik. în absenţa lui Agaguk. pentru că aşa cerea obiceiul. Acum era foarte cald în locuinţa unde stăteau aproape goi toţi trei. Dar nu se decidea să plece. îl chema poliţistul. acest viitor om. Sămânţa germinată – miracol şi mister.. – Iglul lui Ramook este acolo. El făcu un gest categoric. cu spatele la foc. repeta adesea Agaguk. îl lasa să se sature bine. mai era denunţul său o încălcare a legilor tribale? Mai ales că omul legii putea. Doar aceasta contemplaţie. cu privirea mândră. Capricii de alb. şi lui Ramookşeful. îndepărtându-l pe Ramook. mai ales. – Cine eşti tu? – Sunt Ayallik. se va ivi ocazia şi va fi cea mai bună. este eroul şi Ayallik simţea dorinţa să o facă pe eroul. soarele se profila pe zăpadă şi primăvara se apropia. va câştiga ceva Ayallik sau risca pur şi simplu răzbunarea colectivă pentru denunţ. Ayallik luă o mină şireată. Poliţistul surâse. obiceiuri tipice pe care inuiţii nu le-ar putea avea. laptele îi curgea pe obraji. Se impunea calmul. Sudoarea şiroia uşor pe pielea ei netedă.

I se părea că aude o voce care-l cheamă. Împuşcătura trasă de Agaguk ţâşni fatal şi omorî animalul. Voi săpa peste tot. Ea auzise zgomotul vocilor. Noaptea îi cuprinse din nou pe el şi familia sa. murmură Ramook. După topirea zăpezii. Agaguk fu uimit. Anok – cugetă el. Acolo jos. – El a venit aici şi cineva i-a dat foc în iurta sa. Afară. adormiră. Fundul urmei era negru. Ce destăinuiri îi făcuse ambiţiosul? – Îmi voi petrece un timp oarecare printre voi. pagina 46 – Şi asta. – Nauna. Mai presus de toate. Agaguk nu mai auzi nimic. – Sigur nu ştii? – Naunarlok. Dinţii îi erau galbeni şi stricaţi în faţă. Ramook! Bătrânul şef surâse misterios.ianuarie . (va urma) angayok'ak – şeful Munteanca avea mereu simţurile foarte dezvoltate. şeful tribului.. Henderson decise să meargă a-l căuta pe Ayallik imediat. – Ayornarman. „Chiar şi aici“. Mai ales aici. sosise luna iunie şi cu iunie venea primăvara. – Acest om a venit aici cu un sălbatic. Un pui de ren sărea în partea cealaltă a râului. voi face cercetări. A venit epuizat la postul nostru de la Bazinul cel Mare. (Sprâncene-mari – nume pe care îl dădeau albilor) săpau pământul pentru a găsi resturile traficantului Brown. Văzul. – Eu sunt Henderson de la Jandarmerie. Iriook gemea în visul său. aşa cum îţi zic. hotărî el. eu cunosc felul vostru. De fiecare dată când îl ridica. Când fură toţi ghiftuiţi. Zăpada a început să se topească. Pe râu gheaţa era neagră. scoase un pachet de ţigări pe care i-l întinse lui Ramook. Îşi aprinse o ţigară. dând buzna în iglu. Micuţul a deschis pumnii în partea de sus şi l-a dus la gură ca să-l sugă. deşi alteori este foarte plăcut.. Se sfârşise luna mai. Cum o duci? – Eu sunt Ramook. Ea simţi imediat sosirea omului legii.. topindu-se în adormire. – Ramook! – zise ea în eschimosă. foarte impresionat de vis. În câteva zile. Ţi se va construi o iurtă deîndată ce tundra va fi neagră. Dinspre râu veneau vuiete surde de apă învolburată. unde să facă cercetări. În seara aceea avură un mare festin în iglu. Aţi îngropat dovezile clare. deşi cea mai deprimantă. – Kranor itpin. se ridica un vânt cald. nu era decât vântul. Cine ştie grosimea ei. mi se va construi o iurtă când tundra va fi neagră. să observi. zise omul legii. Ramook făcu o grimasă. Dacă Ramook era inteligent. Locuri alese cu cap. krablunenii. – E o muncă zadarnică. arătându -i banca. Ramook înclină capul. Oh. zise el. Tăie bucăţi mari de carne din spată şi o fripse la flacără. peste tot. Acest Ramook era şiret. dar ochii săi cu sclipiri de lac urmăreau constant toate gesturile poliţistului. văzând cât de aproape era primavara.. un muntean. repetă el. Ardea pielea obrazului şi topea zăpada. Eschimosul oftă şi îşi reluă aerul impasibil. – Foarte bine.. Vin furtunile neaşteptate şi atunci vântul este de o sută de ori mai periculos. treaz de-a binelea. Nu pot nimic să-ţi spun. Cer să mi se ridice un iglu. Agaguk a luat unul din ochii animalului şi s-a apropiat de copil. vreau să-mi predaţi vinovatul. Se întoarse pe piei şi îşi frecă faţa cu mâinile. dacă se vroia ca întreaga Arctică să nu devină un viespar de nelegiuţi. Rămâi aici la mine. Cu băgare de seamă. Nu ieşise afară de câteva zile. Henderson dădu din cap afirmativ. Chiar şi zăpada de topit tot Iriook se ducea să o caute.. ar fi refuzat. – Eu? – Da. Din sud. În realitate. – Fumezi? – Nu! Ramook rămase în expectativă. Asta denotă o abilitate extraordinară. Duelul avea loc cu forţe egale. nu erau prea numeroase şi ele ar fi scos la iveală câteva rămăşiţe ale unui om alb. Soarele era cald. Ramook. – Un traficant de rachiu a venit aici. îşi încrucişă picioarele. Se trezi plin de sudoare. A putut să se însoare cu o munteancă şi în acelaşi timp să fie şef al tribului. care n-ar fi fost decât nişte oase disparate sau carne carbonizată. şi ceilalţi eschimoşi erau la fel.. Va aştepta. zăpada îmbibată cu apa neagră devenea gri. Vântul aducea miresme noi. vânt ce aducea cu sine emanaţii de frunziş descompus din pădurile ţării albilor. din cauza mirosului aerului viciat din iglu şi al fumului de la gătit. În sfârşit. trosnituri mari reverberau pe câmpie.. dar mai ştia că ar fi fost inutil să insiste. Henderson luă loc pe bancă. Dar nimeni nu are dreptul să ucidă chiar şi un om necinstit. curentul o va antrena şi apa se va elibera. Legea albilor trebuia să prevaleze şi să fie respectată. Răbdarea omului legii era pe sfârşite. Dacă va fi necesar. un act de. n-a mai putut adormi mult timp. – Tu ştii.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Îşi luă puşca şi plecă. Henderson va săpa prin împrejurimi. Iriook puse carnea la fiert. – Nauna. Să rămâi în aşteptare. Am uneltele necesare. Voi rămâne aici.. Cine ştie dacă unul dintre ei nu va veni să trădeze? Un cuvânt scăpat. un gri de metal topit. Ramook ridică din sprâncene. – Ştii de ce am venit? – întrebă Henderson deodată. – Namatok. – Dacă ai putea să mă ajuţi cu ceva. Numai la suprafaţă ea rămânea albă. Ramook avu un zâmbet larg. să asculţi. infestând muşchiul putrezit. Mergând. tu o ştii tot atât de bine ca şi mine. Să te culci sub un cort primăvara comportă anumite riscuri. – Nauna. O imagine perfectă a uimirii. Şi ceilalţi o ştiu. cald şi atunci pătura de zăpadă se prăbuşeşte. I-a pus ochiul între mânuţe. El vine uneori din sud cu surprize violente. – Voi rămâne aici. În colţ munteanca sa blestema şi Henderson făcu efort ca să nu zâmbească. Henderson învăţase să-şi păstreze calmul. Era o virtute capitală în acest ţinut al zăpezilor şi al vieţii grele.. – Ayornarman. – Ramook! – Nauna. poate câteva ore. . Cu doi ani în urmă. în urmele adânci mustea apa. aproape mort de nelinişte. Dintre toţi eschimoşii subordonaţi lui Ramook. krablunak manitok ! Un alb era acolo? Omul Jandarmeriei Regale venea târându-se prin tunelul de intrare. urmă Henderson neliniştit. sub iurte. Nu ştiu nimic. Ramook scuipă la pământ. el interpreta scenariul pe care şi-l făcuse. mirosul. Munteanca sa observase manevrele lui Ayallik. acela era singurul pe care putea să-l facă să vorbească. Nu era om cinstit. Munteanul a fugit.. ei erau fideli solidarităţii tribale. Agaguk simţea cum crapă solul sub piciorul său. Ea frământă ficatul cu făină şi îl prăji în propria lui grăsime. Dar voi săpa. auzul. Henderson se ridică. şi voi găsi. Ramook luă o mină de parcă nu-l observa. Dar experienţa vine odată cu obişnuinţa. acoperită pe alocuri cu apă. cine poate ghici adâncimea ei dedesubt? Iglul te fereşte de toate acestea. A lăsa să treacă timpul devenea unica soluţie. Agaguk se visa în satul său. îşi zicea el. lăsă capul în jos şi deschise gura.. Când tundra va fi neagră.

ca. Petre Popescu. : 514-341-5330 –Imigrație –Drept matrimonial (separări. în 1918. a treia zi de Paști. ce va avea loc în Sala parohială pr. Joi 12 aprilie. Servicii re lig ioase În anul 2011. ora 19:00 – Cele 12 Evanghelii. Duminică 15 aprilie. La 31 martie. Tel. ora 14:00 Centre Gabrielle-et-Marcel-Lapalme 5350. Bureau 3.salle La Galerie (librairie du festival) Pour plus de détails. după Sfânta Slijbă Duminicală. Căutăm benevoli pentru indexarea cărților pe calculator. Joi 12 aprilie. În fiecare sâmbătă din perioada postului. ora 10:00 – Liturghia Sf. ora 17:00 Denie. 2012.infinit. a doua zi de Paști. Să ne cunoa ștem profesioniș tii din comunitate Me CEZAR CATALIN MIHAI Avocat (Québec) H3V 1G6 5022. Vineri 13 aprilie. Ouest. The Darling of Kandahar. de 19 h à 20h dans le cadre du Festival littéraire international de Montréal Metropolis bleu . rue Lafond. Epitaf. ora 10:00 – Sf. În prezent. Montréal Tel. Joi 12 aprilie. la Biserica „Buna Vestire” au avut loc: botezuri – 124 cununii – 19 înmormântări – 4 Donaț ii pentru revista Candela de Montreal în 2012 Prof. Montréal QC. Marți 17 aprilie.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 47 grupaj realizat de Victor Roșca NOTĂ: Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr. ora 9:00 – Spovedanie. Dr. Sâmbătă 14 aprilie. Costul anual este de 25$. ora 23:45 – NOAPTEA DE PAȘTI Învierea Domnului. publié par Linda Leith Publishing House. omologări testamentare etc. 10. Liviu Alexandrescu (tel. la ora 10:00 se oficiază pomenirea morților și spovedanie. Miercuri 11 aprilie.Școala pentru minte. vous pouvez consulter le site www. De conținutul articolelor din revistă este răspunzător autorul. Vasile. chemin de la Côte-des-Neiges. Gheorghe”. recuperarea comisioanelor datorate agenților imobiliari) – Régie du logement Şcoala dumin icală pentru copii a Biser icii Buna Vest ire Vă rugăm să aduceți copiii la școală.ca/RO/ (butonul Candela) . ora 11:00 – A doua Slujbă de Înviere. Liturghie. pensii alimentare. Univ. Vasile.: 514 884-6530 Ab onamen te Vă rugăm să vă abonaţi la revistă. 17 martie 2012. Marți 10 aprilie. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. Contactați: Pr.) –Drept imobiliar (defecte ascunse de construcție ori vicii de sol. proprietara imobilului Anun țurile comunităț ii Bibliotec a „Miha i Em ine scu” a Biser icii „ Buna Vest ire” Biblioteca este în curs de renovare și reorganizare. ora 9:00 – Spovedanie. ora 10:00 – Liturghia Sf. Sfântul Maslu și Spovedanie. Luni 16 aprilie. Vineri 16 martie și vineri 16 aprilie la ora 18:00. ora 9:00 – Spovedanie. spovedanie. 1.tunaru@mavamontreal. Vasile.ca  VIOLETA PÎRVU Courtière immobilier agrée Vente immobilière au rabais! www. ora 10 – Izvorul Tămăduirii – Sfințirea apei. Luni 23 aprilie.net/romanblt/ sau www.ca V AR IA Chers amis. litigii testamentare.Hôtel OPUS. ora 17:00 Denie. 333 Champagne. Petre Popescu” sunt suportate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. sărbătoare statornicită de primii imigranți. 2. spovedanie. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. Le lancement du livre aura lieu le vendredi 20 avril. ora 9:30 – Utrenia „Sf. Sorin Sonea Constantin Boboc 300 $ 60 $ Programu l sărbător ilor Sfin telor Pașt i Luni 9 aprilie. ora 10:00 – Liturghia Sf. Programu l Slujbelor relig ioase În fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare marcate cu roşu în calendarul creştin: o Orele 9:30 – Utrenia o Orele 10:30 – Sfânta Liturghie În fiecare vineri la orele 18:30 se oficiază Slujba Acatistului şi Spovedanie.violeta.bunavestire. garda copiilor. ora 15:00 – Scoaterea Sf. școala pregătește programul tradițional ce va avea loc cu ocazia Hramului Bisericii „Buna Vestire”. St-Eustache Y7P 2H4 Cell: (514) 567-4619 Fax: (450) 413-0941 Courriel: info@violeta. divorțuri.com Felicia Mihali *** Junimea Română din Montréal . Se vor servi mâncăruri tradiționale românești și băuturi ușoare. ora 19:00 – Prohodul.lindaleith. J'ai l'immense plaisir de vous annoncer la parution de mon premier roman en anglais. Montréal . Vineri 20 aprilie.ianuarie . ora 10:00 – Sfânta Liturghie. spovedanie. * Candela pe internet: pages. ora 17:00 Denie. rue Sherbrooke St. ora 9:00 – Spovedanie. Parohie) (514) 274-2181 Bibliotecara Luiza Săvulescu (biblioteca) (514) 274-6735 ANUNȚ IMPORT ANT Duminică 25 martie la orele 12:30. sunteți cu toții invitați la SĂRBĂTOAREA HRAMULUI BISERICII BUNA VESTIRE. Sfânta Liturghie și pomenirea morților. H1X 2X2 (intre strazile Masson si Laurier) RUGAM CONFIRMATI : otilia. Dreptul de a reproduce și de a difuza din revista „Candela de Montreal” este rezervat numai redacției. inimă și cultură are plăcerea să vă invite la Balul ghioceilor de la școala românească Dineu și spectacol de susținere a campaniei de sensibilizare PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM IDENTITATEA Sâmbătă.

nostalgii şi recurenţe. Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929.Bibliothèque nationale du Canada. în special din spaţiul spiritual de la Teiu. toate topite în creuzetul unui joc secund numit artă poetică şi concretizat în florilegii lirice. Montréalais d’adoption.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 48 Apariții editoriale (scriitrori canadieni) : L'Ère des po ètes – George Fi lip Par l’originalité de sa vision. în România. Dépôt légal . La logique narrative est bousculée. contre moi La vie est vraiment communion! C A N D E L A D E M O N T R E A L Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb. L’effet est déroutant et fascinant. atitudini. imagini şi amintiri. regrete şi entuziasme.Bibliothèque nationale du Québec. la vie. sentimente. ni la répulsion Ni les mensonges. ou plutôt s’inscrivent en sourdine ou en superposition. mai întâi aici. un rebelle. Filip surprend le lecteur : même quand il traite de sujets connus. idei. l’amour. 1997 .ianuarie . les uns mettant en valeur les autres. Dépôt légal . On devine un écorché." Mihai Golescu SERMENT J'ai juré de ne point souffrir Ni les coups. le poète George Filip mérite d’être connu de ses nouveaux compatriotes québécois francophones. Telefon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roșca Consilier de redacție: pr. Canada H2R 2S9. apoi. les voix off abondent et dialoguent avec le poète. ce torrent verbal charrie rubis et scories. comme au cinéma à écrans multiples.i cuminecătură! A tresp rezecea carte – Lia Ruse „Mai relevant mi se pare că suava fiinţă feminină şi -a extras seva lirică din pământul cultural al Argeşului. în Canada. unde a emig rat şi unde a continuat să transfigureze şi distileze trăiri. Québec. puisque ceux-ci vont découvrir une voix unique jusque là méconnue. Liviu Alexandrescu Secretar de redacție: George Filip Colectiv de redacție : Ortansa Tudor. Nici minciuna împotrivă -mi Viaţa . sevă care a urcat prin tija timpului şi a crinului poetic ca să alimenteze şi să contureze pregnant o personalitate artistică. un inclassable. Ent re deu x rivages – Alexand ru LeCitoyen JURĂMÂNT Am jurat să nu mă doară Nici bătaie și nici ură. Teodor Curpaș Ilustraţiile : Angela Faina. Montréal. la mort. l’errance. acolo unde s -a născut şi Vladimir Streinu. qui greffe sur la québécitude une roumanité d’avant-garde. la violence de son langage décape ces topoi et invente une vue pluridimensionnelle où.