You are on page 1of 48

„Creştinismul este o mişcare continuă a omului către Dumnezeu” Preot Petre Popescu

La Chandelle de Montréal
Anul XVI, Nr. 1 – ianuarie - februarie 2012 – 48 pagini

Mulțumiri cititorilor, susținătorii morali ani revistei. Felicitări colaboratorilor. Multumiri susținătorilor financiari ai revistei: Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” și donatorilor fără de care longevitatea revistei n-ar fi fost posibilă. Redacția Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârgința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

1

Medalion aniversar Angela Faina Felicitări și mulțumiri colectivului de redacție pentru sârguința depusă benevol în slujba susținerii literaturii române aici, în Canada. Redactor Șef Victor Roșca

În luna martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr al revistei Candela de Montreal

Revistă de literatură și cultură generală bilingvă / bilingue Revue de littérature et de culture générale

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 2

Sumarul numărului
Hra mul Bunei Ves t iri Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal ......................3 Rev is t a Ca ndela de Mo nt rea l la 1 5 a ni de la a pa riț ie Victor Roșca ............................................4 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" .......................................6 Ma ic a - Fec io a ră – II Mrd. Iuliana Onofrei ...........7 1 5 ia nua rie - Aniv ers a rea lu i Miha i Emines c u ..................................................................... 10 1 5 ia nua rie - Ziua Cu lt u rii Na ț io na le ..... 11 Cugetări de Mihai Eminescu: ______________________ 11 Florilegiu realizat de Ortansa Tudor ________________ 11 Î nc hina re la Emines c u George Filip ............... 12 P o ez ii de Vero nic a Mic le .................................. 13 Unire a P rinc ipa t elo r Ro mâ ne - 24 ia nu a rie 1 859 Ion Anton Datcu ............................. 13 P o ez ii Miruna Ocnărescu ............................................ 14 La c eas a niv ers a r .................................................. 15 15 ANI DEJA! Wladimir Paskievici _______________ 15 Gând la…aniversare Elena Olariu _________________ 15 Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea ________________________________________ 15 Un spaţiu cultural românesc de prestigiu Elena Buică 15 Limba no a st ră c ea ro mâ nă Grigo re Vieru (14 februarie 1935 - 16 ianuarie 2009) ............ 16 P o eme Dumitru Ichim ................................................. 17 Ex periment ul T â rgș o r s au despre v â rs t ele ino c ent e a le rez is t enț ei po lit ice Cristina Eșianu .................................................................. 18 DIMIT RIE CANT EMIR 1 67 3 -1 7 23 Jacques Bouchard, Université de Montréal................................... 19 Filo z o fia dis curs u lu i po lit ic – I Daniela Gîfu.................................................................................... 22 Bă t râ neţ ea , piedic ă în ca lea c rea ţ iei? Elena Olariu ...................................................................... 24 P o ez ii Melania Rusu Caragioiu .................................. 25 1 Dec embrie Corina Luca ....................................... 26 Na t ura ş i co s mic ul po ez iei Ma gdei Is a no s Liana Maria Cristian ...................................... 26 P o ez ii Lia Ruse ........................................................... 30 Le do s s ier Miruna Tarcău ........................................ 31 Ro mâ nii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti ............................................................................... 33 umă rul cu îngerul bun e ma i greu (po ez ii) Daniela Voiculescu ...................................... 34 SERIA ŞT IINŢ E – 6. Despre t imp Wladimir Paskievici .......................................................................... 35 Leo a rdo da Vinc i ș i Nea go e Ba sa ra b Dr. Paul Dancescu .................................................................. 36 "Cea s ul de t a ină " a l pict o rului Miha i T eo do r Olt ea nu Elena Buică ............................... 37 Lo c ul iubirii dint â i Ana Maria Gîbu ................ 39 Do r ș i... do r Teodor Curpaș ................................... 40 So ft T a les fro m a Refugee Ca mp, o c a rte a dez gust ului ş i ev adă rii din c o mu nis m Traian Gărduş ................................................................... 41 Is t o ria c redinț elo r - Ex t remul Orient , hinduis m, budis m, ș into is m etc . ( V) Șint o is mul arheolog Lia Bătrîna ............................. 42 Aga guk ( VI ) Roman de Yves Thériault.

Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor ............ 44 Anun ț urile c omunit ăț ii ..................................... 47 Apa riț ii edit o ria le (s c riit ro ri c a nadieni): ................................................................ 48 L'Ère des poètes – George Filip ___________________ 48 Entre deux rivages – Alexandru LeCitoyen __________ 48 A tresprezecea carte – Lia Ruse ___________________ 48

ianuarie - februarie 2012

CANDELA DE MONTREAL
Hramul Bunei Vestiri

pagina 3

Liviu Alexandrescu, preot paroh al Bisericii „Buna Vestire” din Montreal
Sfânta Scriptura ne amintește ca Maica Domnului, mai cinstita decât heruvimii și mai mărită fără de asemănare decât serafimii, devine, prin viața ei curată și sfântă, aleasa cerului, pentru a-L naște pe Fiul Lui Dumnezeu, pe Mântuitorul nostru, Iisus Hristos. Minunea Întrupării Fiului lui Dumnezeu, este lucrarea comuna a tuturor Persoanelor Preasfintei Treimi și a Fecioarei Maria, astfel ca Tatăl o umbreşte cu puterea Sa, Duhul pogoară peste ea, iar Fiul vine in trup omenesc prin voinţa şi credinţa Preacuratei Fecioare. Îngerul Gavriil a numit-o pe Fecioara Maria "plina de har" deoarece, sufletul ei era ca o biserică, plin cu daruri dătătoare-de-viață ale Sfântului Duh, cu mireasma și curăție cerească. Ea este modelul celor care vor sa-L primească pe Hristos. Am putea învăța de la ea cum să trăim, ce am putea şi noi face, ca să Se sălășluiască Domnul în noi, în inimile noastre. Înțeleptul Solomon întreabă:,, Cine este aceasta care se ivește ca zorile, frumoasă ca luna și aleasă ca soarele; iar împăratul David zice: ,,Dumnezeu Și-a așezat scaunul Său în soare,, - vorbind despre Maica Domnului. Maica Domnului a fost aleasă de Preasfânta Treime, din toate neamurile pământului, ca cea mai curată și mai Sfântă Fecioară, din neamul lui Aaron, după mamă și din neamul lui David, după tată, aleasă din doua seminții de frunte după trup. Din lumea în care diavolul își strigă chemările, Dumnezeu alege oameni cu viața sfântă, dreaptă și curată. Alegerea Maicii Domnului spre a fi vasul ales al Întrupării Domnului, deschide ușa Împărăției cerului, închisă de la părinții Adam și Eva. Inima Evei s-a necurățit din pricina mândriei și a neascultării față de Dumnezeu. Smerenia și ascultarea Maicii Domnului nu se poate grăi în cuvinte. Numai Fiul ei, Mântuitorul Hristos, o va întrece prin smerenia și ascultarea Lui. De atunci, se deschid ușile pocăinței, pe care intra oamenii smeriți, fără zgomot, neștiuți nici de ei înșiși, anume Sfinții. Pe sfinți, nu-i poate vedea decât cine are ochi să-i vadă. Sfântul Nicolae Velimirovici spune: ,, Dumnezeu, Duhul Sfânt are multe sălașuri în această lume întinsă, dar inima neprihănită a omului este locașul în care este cel mai bine - plăcut să Se sălășluiască. Acesta este adevăratul Lui sălaș; toate celelalte sunt numai locuri in care Își face lucrarea. Inima omului nu poate fi niciodată pustie. Întotdeauna este plina cu ceva: fie cu iad, cu lumea sau cu Dumnezeu. Ceea ce se află in inimă este prin sine legat de curăția ei.,, Din clipa în care Maria a spus:,, Fie mie după cuvântul tău” firea divină și firea umană s-au unit ipostatic în Persoana lui Iisus Hristos, iar Preacurata Fecioară Maria a fost curățită de păcatul strămoșesc și personal și a devenit Maica Domnului, Născătoare de Dumnezeu. Sfântul Pavel spune:,, ca a întemeiat pe pământ împărăția Sa - Sfânta Biserica, cea una, prin care aducându-i la Sine pe oameni, ii umple cu prisosința de binecuvântări de tot felul în cele cerești, intru Hristos (Efes. 1,3). Iubite frate în Hristos Domnul! Când te scoli, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu pe pământ, închină-te lăuntric şi bucură-te de mila lui Dumnezeu ce ni s-a arătat în ea. Când mergi spre somn, amintește-ti că există Biserica lui Dumnezeu, care face ca tu să te culci, să adormi și să te scoli neprimejduit. Această mare bucurie, anume – că există pe pământ Sfânta Biserică și că noi înșine facem parte din mădularele vii ale Bisericii celei Uneia, Sfinte, Sobornicești și Apostolești - trebuie să ne stăpânească în toată vremea vieţii noastre, îndepărtând pe toate celelalte, pentru care nu trebuie să avem, prin urmare, nici timp, nici inimă. Așa precum Maica Domnului și-a dăruit toata ființa lui Dumnezeu prin ascultare, tot așa să ascultăm şi noi de chemarea lui Dumnezeu, în slujirea oamenilor și a Lui Dumnezeu, spre regăsirea bucuriei și a împlinirii sufletești. Intru această așteptare, să ne rugăm Născătoarei de Dumnezeu, care e Bucuria noastră, să ne păzească pe drumul vieții de toate întâmplările cele rele, să asculte rugăciunile noastre în nevoi, să ne sprijine în necaz și să călăuzească sufletele noastre pe calea mântuirii spre fericirea noastră, a Fiului ei și Dumnezeul nostru, in veci. Amin!

„Bucură-te, ceea ce eşti plină de har, Domnul este cu tine. Binecuvântată eşti tu între femei” (Luca 1,26-28).

Iubiți credincioși! Hramul este prilejul de rugăciune, de bucurie și de mulțumire Lui Dumnezeu, Maicii Sale și Sfinților, pentru binefacerile pe care le primim de la ei. Bucuria hramului ne aduna pe toți laolaltă, în fiecare an, de la cel mic până la cel mare, de la cei vii până la cei care nu mai sunt printre noi, ajungând până la originea lui și anume - pentru biserica noastră - anul 1918. Hramul împlinește același rol in viața noastră, asemeni îngerului păzitor in viața particulară a credincioșilor. El este paznicul bisericii, este primul care se îngrijește de soarta ei, o apără de tot felul de necazuri și păzește pe toți credincioșii care se închină și se roagă in numele lor. Pentru noi, aceasta binecuvântata zi, Buna Vestire (25 Martie), reprezintă momentul de preacinstire a Maicii Domnului, ocrotitoarea bisericii, care veghează și împărtășește din darurile Sale preasfinte, pe toți credincioșii care intra și se roagă in Casa Domnului, in Numele Născătoarei de Dumnezeu. Maica Domnului stă in așteptarea noastră, in ascultarea liturgică a rugăciunilor, a cântărilor, ca apoi să ne împărtășească din darurile Sale, cu aceiași bucurie pe care a primit-o și ea de la Tatăl ceresc, prin glasul îngerului Gavriil, in ziua de Buna Vestire. Sf. Teofan Zăvorâtul spune : ,,Preacurata Stăpâna de Dumnezeu Născătoare, cea dintâi primitoare a bucuriei, să ne bucure pe toţi cu această bucurie – pe unii cu simțământul mântuirii împlinite, pe alţii cu nădejdea nemincinoasă a primirii ei, încât fiecare să înalțe cu ea acum laudă: mărește, suflete al meu, pe Domnul și s-a bucurat duhul meu de Dumnezeu, Mântuitorul meu. Amin!,,

ianuarie - februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL

pagina 4

Revista Candela de Montreal la 15 ani de la apariție
Victor Roșca
intelectuali - își fac apariția în toate vechile comunități românești, dându-le o orientare opusă regimului comunist din România. Tot în 1947, Episcopia Ortodoxă Română a Americii refuzase un episcop numit de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, iar în 1952, își alege un nou episcop în locul episcopului Policarp, reținut ostatic în țară, rupând astfel definitiv relațiile ecleziastice cu Bucureștiul. Comunitatea română din Montreal mărindu-se, în anul 1969, Comitetul Parohial al Bisericii Române Ortodoxe Buna Vestire, ca urmare a unui defect de construcție al vechii biserici, a demarat din inițiativa părintelui Petre Popescu ridicarea actualului complex, din care Biserica va fi pusa în funcțiune în 1972, iar Casa Parohială și Casa Socială, întitulată după vechea denumire și Casa Română, au fost puse în funcțiune în anul 1981. Patriarhia Română, pierzând Episcopia Ortodoxă Română a Americii, în 1947, întemeiază o nouă episcopie pe continentul american denumită „Episcopia Ortodoxă Română a Statelor Unite și Canadei”, ctitorind biserici paralele în toate marile orașe ale Americii de Nord. Drept urmare, la Montreal, se va înființa în anul 1973 a doua biserică, creând in jurul ei un nou grup comunitar român, stârnind în acelaș timp antagonismul politic între cele două grupuri comunitare. În vremea aceea, evenimentele din țară se reflectau în politica comunitară din străinătate, influențând relațiile dintre oameni. Din 1990 până în 1997, activitățile culturale care aveau loc în sala socială a Bisericii Buna Vestire (Casa Română), nu erau reflectate în presa scrisă. Unicul ziar care apăruse atunci în comunitate nu dădea acestor evenimente nicio atenție. Antagonismul dintre comunități era prezent în orice manifestare, indiferent de natura ei. Acesta era contextul în care a apărut necesitatea editării unei reviste apolitice, dedicate prezentării și încurajării activităților socio-culturale în cadrul comunității. Dar o revistă de cultură nu putea supraviețui din comercializarea produsului ei, fără o subvenție constantă și de lungă durată. Candela de Montreal nu putea fi o excepție. În afara granițelor României, biserica a rămas instituția care reușește să-i unească pe imigranți, depășind disensiunile dintre ei și care poate să subvenționeze o publicație pe o lungă durată. Condițiile de finanțare ale guvernului provincial nu puteau fi îndeplinite, fără renunțarea la obiectivul pentru care revista era concepută. Alternativa unde se putea apela a rămas biserica și, dintre bisericile montrealeze existente atunci, singura care avea vocația și puterea financiară s-o facă era Biserica Buna Vestire. Părintele Petre Popescu, preotul paroh al Bisericii, cu bunăvoința Comitetului Parohial, subvenționa deja mai multe activități culturale ce se desfășurau la Casa Socială a Bisericii Buna Vestire… În decembrie 1996, întâlnindu-l pe domnul Șerban Sturza care se angajase să realizeze redactarea tehnică, am adresat Comitetului Parohial al Bisericii Buna Vestire propunere de a susține editarea unei asemenea reviste. Părintele Petre Popescu, entuziasmat, a susținut ideea din primul moment și chiar a propus pentru noua revistă apelativul de Candela după numele unui buletin parohial pe care dânsul îl scosese pentru Biserică mai mulți ani. În luna martie primul număr al revistei Candela, editat pe patru pagini, a văzut lumina tiparului. Dar ca revista să intre în Biblioteca Națională Federală, în Biblioteca Națională Provincială și să obțină dreptul de a obține donații de finanțare, a fost necesară înregistrarea ei ca societate non profit cu titlul de „Candela de Montreal”. De-a lungul celor 15 ani, donațiile Biserici Buna Vestire au fost secondate de donațiile unor personalități din comunitate, care cred în rolul cultural comunitar al revistei: domnul profesor universitar emerit dr. Sorin Sonea, domnul Alexandru Popescu și domnul profesor universitar emerit dr. Wladimir Paschievici, și chiar de unii colaboratori și mulți alții, cărora redacția revistei le mulțumește cu această ocazie. După prăbușirea comunismului și, mai ales, după evenimentele din Piața Universității, mineriada din 1992, comunitățile românești din America de Nord se măresc cu emigranți economici, apolitici, care integrați în vechile comunități românești au contribuit la diminuarea vechiulor disensiuni

Revista Candela de Montreal s-a născută în una din cele mai vechi comunități canadiene de origine româna, ce gravita în jurul Bisericii Ortodoxe Române Buna Vestire din Montreal; a evoluat concomitent cu aceasta și sub influența ei directă. La 1 martie 2012 se împlinesc 15 ani de la editarea primului număr. În 1913, după zece ani de viață canadiană, comunitatea română din Montreal din primul val de imigranți, aflată în plină maturitate, intrase în efervescența afirmării identității sale. După ce mai înainte, ridicase o mică biserică din lemn căreia i-au pus numele „Înălțarea Domnului”, a înaintat autorităților provinciale un memoriu prin care se reclama aprobarea înființării unei societăți numite „Église Roumaine Orthodoxe de Montréal”, memoriu sancționat cu „Bill”-ul parlamentului provinciei Quebec din 1914. În 1918, comunitatea a ridicat o biserică mai spațioasă și, fiindcă vechea bisericuță încă exista, pe lângă apelativul oficial, i-au dat numele ecleziastic „Buna Vestire”. Spre a se putea manifesta în tradițiile din care s-a desprins, Comitetul Parohial, în anul 1928, a ridicat alături de Biserică o clădire socială numită Casa Română, cu locuință pentru preot și o așa zisă „Church Hall”, în care se țineau atât întrunirile legate de activitățile religioase cât și întâlnirile tinerilor de sâmbătă seara urmate de jocuri traditionale românești. În 1945, după intrarea României sub protectorat sovietic, s-a declanșat al doilea mare val de emigranți, dar, de data aceasta, românii își părăseau țara nu din cauze economice, ci fugeau de teroarea dezlănțuită de comuniștii victorioși. Între 1946 și 1950, noii emigranți în America de Nord - majoritatea

Numărul colaboratorilor publicați în revistă în cei 15 ani ajunge la 340. Dintre aceștia de-a lungul anilor unii au plecat alții au venit. prezentări de personalități care au marcat istoria si cultura țării de origine României sau Canadei.97 articole. timp de 11 ani. revista a ajuns la maturitate. în ultimii ani ca secretar de redacție. despre evenimentele religioase și culturale locale. Gheorghe. 2.128 articole. în regiunea marelui Montreal este de 13. Pentru a răspunde cerințelor unui număr cât mai mare de cititori. comunitatea română mărindu -se vizibil. Miruna Tarcău.Florin Oncescu . Teodor Curpaș. 7.eseuri . Iuliana Onofrei.185 articole. Toronto. 4. . .Părintele Petre Popescu . din banii proprii ai redactorilor. oameni de cultură. 2. Candela de Montreal este un nume cunoscut atât în Canada cât și în România. pictori etc. armonia și zidirea comunității românești vor găsi întotdeauna spațiu necesar publicării în Candela de Montreal. care se adresează tuturor canadienilor de origine română. a crescut și numărul iubitorilor de cultură și al scriitorilor dornici de colaborare.religie . vizând integrarea noilor imigranți. Azi cronicele. Inițial.53 articole. Daniela Gîfu. 6. Prin procurarea de aparatură electronică. 3. poetele consacrate Melania Rusu Caragiu și Lia Ruse.cronici de artă și spectacole .George Filip . a facilitat colaborarea la revista Candela de Montreal a câtorva talentați scriitori și poeți din România.Numărul revistelor publicate în cei 15 ani este de 85. principalul obiectiv al revistei a fost integrarea noilor imigranți în tradiția și cultura comunitară românească a contextului canadian și ca urmare. Mircea Gheorghe. Concomitent cu evoluția comunității românești. Șansa a făcut să-l întâlnesc pe actualul tehnoredactor.activități comunitare . 3. proză . care pe parcursul anilor i-a dat publicatiei un aspect îmbunătățit. Cooptarea din ultimii ani în redacție a domnului Teodor Curpaș. devenind o prestigioasă publicație de literatură și cultură generală. tradiție inaugurată de regretatul părinte Petre Popescu și dusă mai departe de părintele Liviu Alexandrescu. 8. 4.numărul total al articolelor publicate în revistă în cei 15 ani se apropie de 1650. care promovează pacea. Un aspect deosebit în evoluția ascendentă a revistei l-a adus colaborarea prestigioșilor scriitori canadieni. Wladimir Paskievici. pe primele pagini ale revistei s-a publicat un eseu cu temă religioasă. ) sunt așteptate cu interes de cititorii canadieni. 5. poeți. istorice. Principalii colaboratori ai revistei care pe parcursul celor 15 ani au scris cele mai multe articole sunt: 1. revista Candela de Montreal. De la primele apariții. Șerban Sturza a părăsit definitiv Canada.Ion Banu . Puiu Răducanu și micuța poetă Ana Maria Gîbu (care a debutat în Candelei de Montreal. Majoritatea scriitorilor și poeților colaboratori ai revistei sunt canadieni de origine română din Montreal. proză și poezie originale. a urmărit organizarea si îmbunătățirea formei estetice. Subliniem faptul ca longevitatea revistei se datoreaza consecvenței suportului financiar dar și fidelității colaborarii a redactorului tehnic După publicarea primelor două numere ale revistei. Subiectele predominante au rămas însă cele religioase. S-au realizat și punți cu literatura și cultura din România. s-a introdus în revistă fotografia. etc. de la un număr la altul. dl. temele abordate au fost diversificate. care a publicat în Candela de Montreal începând din al treilea an.38 articole. care a asigurat benevol punerea în pagină în toți acești 15 ani de editare a Candelei de Montreal. actualul preot paroh al Bisericii Române Ortodoxe „Buna Vestire”. pe parcursul celor cincisprezece ani de existență.56 articole.ianuarie . Astăzi. Mariana Gheorghe. Candela de Montreal a fost concepută ca un buletin de informații al comunității.Sandu Alexandru . 3.95 articole. prin câțiva colaboratori de înalta cultură și talent literar.181 articole.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL politice dintre grupurile comunitare.2006).36 articole. Azi numărul bisericilor românești și implicit al grupurilor comunitare. deja bogat tematic. Florin Oncescu. prezentarea estetică a revistei s-a ameliorat de la un număr la altul.756 articole. de la vârsta de 11 ani. Corina Luca. Într-o comunitate divizată.151 articole.literatură . prin poetul George Filip. poeziile.Doina Hanganu . În primii cinci ani (1997-2001). 7. lansări de cărți publicate de scriitori și chiar unele evenimente culturale din comunitate. 3.Victor Roșca .39 articole. revista a evoluat atât în conținut cât și în calitatea și numărul articolelor.286 articole. fără întrerupere. recenzii la cărțile scrise cu preponderență de scriitori canadieni de origine română.prof Wladimir Paskievici . Paul Dăncescu. De-a lungul celor 15 ani.istorie generală . un inginer cu talent în arta grafică. prelucrarea și vehicularea informației constructive capătă o importanță cu totul deosebită. 5.36 articole. Radu Deca. caruia ii aducem multumiri speciale.2011). începând cu anul 2002. Daniela Voiculescu. Revista Candela de Montreal are o colaborare prețioasă cu Asociația Scriitorilor Canadieni de origine Română. apoi la ultimile apariții. etc.. Principalele teme tratate în articolele publicate de revistă în cei 15 ani sunt: 1. revista a publicat cu precădere articole din istoria comunității. 6. dar întreținută cu subvenții de la Biserica „Buna Vestire”. Conținutul și calitatea articolelor selecționate. Printr-o colaborare strânsă cu dl.44 articole.Cele mai multe articole publicate în edițiile din ultimii ani sunt proză și poezie originale. recenzia cărților noi scrise de poeți și scriitori canadieni de origine română.Paul Dăncescu .79. Articolele de cultură care stârnesc curiozitatea căutării. pagina 5 Cooptarea poetului George Filip.285 articole. Marius Neaga. Elena Olariu. Doina Hanganu. pe lângă îmbogățirea conținutului. ridicând-o la deosebitul aspect actual. 2. În următorii cinci ani (2002 . de câte ori se ivește ocazia.45 articole. noutățile literaturii române prezentate de fidelii. a colaboratorilor George Filip. din care: literatura în sensul larg . poezia . În ultimii cinci ani (2007 . 1. cu unele mijloace de imformare partizane. Elena Buica și de curând.istoria comunității . Liana Maria Cristian. Dumitru Ichim. Sandu Alexandru. estetica revistei au atins nivelul profesional.136 articole. scriitori. Kitchener și Vancouver. Date statistice ale numerelor publicate până în prezent. organizând împreună. cooptarea doamnei Ortansa Tudor și a doamnei Angela Faina a dat revistei Candela de Montreal un nou impuls în îmbunătățirea esteticii și într-o prezentare mai sistematică a conținutului articolelor.

3. Floriile. De aceea. pe când sufletul „cu orice cuvânt ce iese din gura lui Dumnezeu” (Deut.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 6 Din activitatiile Scolii Duminicale a Bisericii "Buna Vestire" Activitatea Şcolii Duminicale a fost din nou reluată începând cu data de 15 ianuarie 2012. 4. cu atâta sporeşte atenţia lui faţă de ceea ce predă cadrul didactic. Clădirea unei case. Iar oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi nu le îndeplineşte. Iată de ce educația religioasă este o necesitate pentru a crește o generație de oameni sănătoasă moral. Acest program este oferit în mod gratuit de Biserica „Buna Vestire”. copiii sunt familiarizați cu semnificația zilelor de sărbătoare. Lecțiile tratează subiecte ca : Rugăciunea. trebuie să încolțească pentru a deveni mai buni. Vă mulțumim și vă așteptăm cu drag! Text redactat de Crinela Cojocariu Serbarea Pomului de Crăciun . pe care o sădim în sufletele copiilor. la consolidarea identităţii spirituale şi culturale a comunităţii româneşti din Montreal. Petre Popescu”. fiindcă era întemeiată pe stâncă. Sărbătoarea Sfintei Cruci. în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Sociala „Pr. Lecția și desenul sunt pe aceeași foaie. de a crea noi prietenii.ianuarie . Icoanele. În fiecare zi trebuie să ne gândim că sămânța. au suflat vânturile şi au bătut în casa aceea. Biserica „Buna Vestire”. şi a căzut. Lumânările. aducându -ne în atenție o parabolă a Mântuitorului Iisus Hristos. adică pe o temelie durabilă. 8. Sfânta Împărtășanie. Petre Popescu". nu pot fi zdruncinate atât de ușor. Astfel. Trupul trăiește cu hrană trupească. iar principiile sănătoase odată zidite în stâncă. ca de exemplu: Crăciunul. Lc. Pe parcursul anului școlar. în așa fel încât sunt ușor de luat acasă. desene animate) oferă elevilor prilejul de a înțelege mai bine viața și învățătura Mântuitorului Iisus Hristos. Învățarea și repetarea rugăciunilor „Tatăl nostru”. a căzut ploaia. vă îndeamnă stăruitor să încurajați copiii dumneavoastră să se alăture acestui program. Suntem creștini. au venit râurile mari. Cu cât elevul este pus să facă un lucru practic. mai iubitori față de Dumnezeu și față de aproapele lo r. dar ea n-a căzut.4. Utilizarea imaginilor audio-vizuale (filme documentare. „Cuvine-se cu adevărat” duc la formarea unor obișnuințe zilnice atât de necesare unui bun creștin. Sfinții și alte teme asemănătoare. asemăna-se-va bărbatului nechibzuit care şi-a clădit casa pe nisip.4. Şi căderea ei a fost mare”. de a practica limba română în cadrul discuțiilor de grup. Biblia. dar devenim creștini prin conduite învățate zi de zi. Paștele. Botezul. contribuind prin această deosebită lucrare. cu scopul de a transmite învățătura dreaptă a Mântuitorului Iisus Hristos în contextul tradițiilor noastre românești. spune: „oricine aude aceste cuvinte ale Mele şi le îndeplineşte asemăna-se-va bărbatului înţelept care a clădit casa lui pe stâncă. înseamnă formarea unor principii de viață sănătoase. „Înger Îngerașul meu”. Este cunoscut faptul că deprinderile bune formate în copilărie rămân de multe ori valabile pentru întreaga viață. Semnul Crucii. Sfânta Scriptură. Buna Vestire și Pogorârea Duhului Sfânt. Mt. Şi a căzut ploaia şi au venit râurile mari şi au suflat vânturile şi au izbit casa aceea. nu în ultimul rând. Cursurile sunt ținute în fiecare duminică de la ora 11:00 până la ora 12:00 în Clădirea Socială "Pr.4). de a socializa și. prin integrarea noastră intr-o tradiție și apoi prin Sfântul Botez. desenele care însoțesc fiecare lecție pot fi colorate.

Dacă se neagă zămislirea feciorelnică a lui Hristos din Maria. a intervenit într-un mod deosebit făcând din ea „o construcţie specială”(aşa cum îi trebuia) şi a întărit-o pe „şapte stâlpi”( cred că este vorba de cele şapte daruri principale al Duhului Sfânt-în care se cuprind toate celelalte-fără să ne gândim la exceptarea păcatului original. Toate covârşesc şi minte şi cuvânt. Doctrina ortodoxă admite că Fecioara Maria a fost curăţită de păcatul strămoşesc înainte de conceperea Fiului său ca om în ea. Iuliana Onofrei cum a făcut-o altădată Nestorie. născută din om. nici din voinţă omenească. Iar voi sunteţi ai lui Hristos. fie moartea. 2. . se admite intervenţia unui tată pământean în naşterea sa în trup. S Mitropolit Tit Simedrea la imaculata concepţie”. ca şi ceilalţi oameni. A presupune că între Hristos şi Tatăl său. că „Înţelepciunea lui Dumnezeu a zidit Sieşi casă şi a întărit-o pe şapte stâlpi”. Eu nu cred acest lucru! Cred numai ceea ce se spune la „Înţelepciunea lui Solomon”. ” şi îngerul. îi cinstim şi îmbrăcămintea cu care a fost înfăşată şi o primim ca pe Izvorâtoarea vieţii noastre6. ea numeşte pe Hristos „Mântuitorul meu”. în calitatea Lui de Creator a toate. fie cele viitoare. când a fost vorba de venirea pe lume a viitoarei Sale mame. călăuziţi de dumnezeiescul gând să o dobândească pe fiica lor ca rod al rugăciunilor. 35). ar exista un christogennetes alături de o christotokos. iarăşi sunt confirmat că cele două acte s-au întâmplat concomitent. Vom reda în cele ce urmează explicaţiile redate de Î. Mitrofan Kristoupoulos spune că dacă Fecioara ar fi fost fără păcat. care s-a făcut om fără a înceta a fi Dumnezeu. Dar. Adică Fiul. a reluat. Oare poate fi tatăl celei de-a Doua Persoane a Sfintei Treimi un tată pământean? A o admite înseamnă a refuza acceptarea originii divine a lui Hristos. fie Apollo. ) pe Împărăteasa lumii şi pârga curăţiei. se află persoana omului. 3:22-23). care a acţionat ca noua Evă. . a dat putere celor ce cred în numele lui pentru a deveni fiii lui Dumnezeu. El este ca atare acela că Maica Domnului potrivit tezei post partum şi-a păstrat fecioria după naşterea Fiului originea în naşterea sa din eternitate. ci pentru că se află în miezul vestirii care ne spune că Fiul lui Dumnezeu. fie viaţa. în clipa când ea. o încetare a propagării răului pe cale ereditară. Ca nou Adam. ( 1 Cor. care s.şi misiunea îndeplinită a şi plecat de la dânsa. Trebuie să conchidem că afirmarea zămislirii din fecioară a lui Iisus Hristos îşi are locul în Evanghelia mântuirii. Acesta este sensul cuvintelor Apostolului neamurilor: „Fie Pavel. toate sunt ale voastre. Irineu. de aceea se poate înţelege prin credinţă. ci din Dumnezeu. căci rămâne Fecioară şi în zămislire şi în naştere. Prin această nouă genealogie. Deci încă o dată : eu nu cred că zămislirea Fiului şi curăţirea de păcatul original au constituit două momente separate. iar Hristos al lui Dumnezeu”. şi a afirmat că în Hristos. de la Buna Vestire. ea ar fi fost şi Mântuitorul nostru. . iar aceştia nu s-au născut. zămislirea Cuvântului ei prin Sfântul Duh ( Luca 1. nici din sânge. care era legat ontologic (fiinţial) de întreaga spiţă umană8.3 Care ar fi argumentul ontologic al acestui adevăr? 1. Cuvântul divin. (. Care cuvânt oare va putea descrie frumuseţea strălucirii Tale. cum au arătat Iustin. ca una care singură între toţi te-ai învrednicit. 46. după cum vedem din cântarea Fecioarei ( Luca 1. Am spus acest lucru mai înainte. act etern al Tatălui. dar nicidecum în sensul „unei imaculate concepţii”a ei. Deci. Maică a lui Dumnezeu Preacurată Fecioară? Căci nu este cu putinţă a exprima darurile tale prin cuvinte sau cugetări. . Acest adevăr este mai mult decât limpede afirmat în Matei 1 şi Luca 1.a făcut începând cu consimţământul ei liber la Bunavestire. mărturiseşte cu tărie curăţia şi sfinţenia Maicii Domnului. adevăratul Fiu al lui Dumnezeu îi leagă pe oameni direct de Dumnezeu dăruindu -l ca Tată tuturor celor care se vor naşte din Duh. acceptând vestirea îngerului prin :”fie. Natura umană a Maicii Domnului depăşeşte în calitate obişnuitul. de toate harurile Duhului Sfânt(…)”1 a) Fecioria înainte de naştere (ante partum). Căci tu eşti binecuvântat sălaş al tuturor harurilor şi plinirea a toată frumuseţea şi bunătatea. planul lui Dumnezeu pus în cumpănă prin căderea vechiului Adam. Este un adevăr formulat de Sfântul Ioan Damaschin7. născut din Fecioara 1. a fost supusă păcatului strămoşesc. alături de persoana Fiului lui Dumnezeu. Hristos este Fiul lui Dumnezeu în sensul cel mai deplin al termenului. o nouă genealogie.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 7 Maica. Sfântul Ioan Gură de Aur spunea că ”iudeii privesc cu dezgust frumuseţea fecioriei şi nu e de mirare odată ce n-au cinstit nici pe Hristos. La aceasta se poate adăuga alt argument care rezultă din felul în care Noul Testament concepe mântuirea în Hristos. el a stabilit în lume. a cărei naştere o prăznuim astăzi . care este în ceruri există un tată omenesc înseamnă a distruge întreg mesajul evanghelic.4 Sfântul Andrei Criteanul care a fost contemporan cu Sfântul Gherman al Constantinopolului şi cu Sfântul Ioan Damaschin. Pe de altă parte. nu numai pentru că este înscrisă în litera cărţilor sfinte. Am văzut mai sus că a fost ajutat în aceasta de Maria. văzându. boltă însufleţită a virtuţii şi a bunătăţii. fie cele de faţă. Hristos a devenit conducătorul noii omeniri şi în Sfântul Duh.ianuarie . El a devenit Noul Adam. care a murit şi a înviat. fie lumea. Fecioria Maicii Domnului este afirmată în Noul Testament. ceea ce înseamnă că ea a fost izbăvită de păcatul originar de Fiul său.47).Fecioară – II Mrd. Fecioara. nici din trup. ( Ioan 1: 12-13). P. fie Chefa. Prin urmare. ” 9 Înainte de concepţie ea nu a fost lipsită de păcatul strămoşesc.5 Cu dreptate a fost ca dreptul Ioachim şi soţia lui Ana. .2 Prin naştere feciorelnică înţelegem apariţia unei discontinuităţi în cursul natural al vieţii omeneşti.

pe toate acestea adunându-le mai apoi le-a adunat.ianuarie .întruparea lui Dumnezeu. robită fiică a Sionului (Is. pe care Cel Atotfrumos a ales-o? Cine este mai curată decât ea. nu dintr-o femeie oarecare. că marele teolog Origen care afirmă cu claritate credinţa lui în pururea fecioria Mariei. 4. pe cea sensibilă adică şi pe cea inteligibilă aşa cum spune Grigorie al Tesalonicului. pe care trebuie s-o ia de model: „ Primul lucru pe care trebuie să-l înveţi este înălţimea deosebită a învăţătorului. Este de apreciat. o viaţă dăruită lui Dumnezeu. tot aşa cu măreţiile pe care le-a împărţit mai întâi întregii Lui zidiri inteligibile şi sensibile. el aminteşte de Fecioara Maria. ci şi în minte şi niciodată sinceritatea ei nu s-a amestecat cu îndoiala. înţelegând taina fecioriei Mariei. iar Ieremia renunţă la căsătorie pentru misiunea de profet ( Ier. Didim cel Orb19. Maria a citit aceste cuvinte şi a crezut că se vor împlini cu adevărat. a apărut o făptură nouă care nu a cunoscut stricăciunea. cu frumuseţea şi profunzimile teologiei răsăritene. Aşa cum a făcut mai întâi lumina originară. în dreptatea Sa. Proorocul Isaia a prevestit minunea prin cuvintele: „Scutură-te de pulbere. Aceasta se vede şi din proorociile Vechiului Testament pe care le tâlcuieşte Sfântul Ambrozie: „Un aşa de mare şi nemaiîntâlnit lucru trebuia să fie proorocit pentru a fi crezut de toţi. Fecioria înseamnă o negrăită delicateţe. 30-31). 4).23 ”Că mi-a făcut mie mărire Cel puternic”. dar nu putea cunoaşte cum se va petrece faptul acesta”. Dogma imaculatei concepţii nu a fost apărată nici de Sfântul Augustin şi nu este mărturisită în nici un fel de Scriptură şi de Tradiţie. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume. Mai înainte de toate este o stare morală. Maica Domnului. Interesul acestui autor pentru Maica Domnului este legat îndeosebi de interesul pentru o viaţă deosebită. Drept fiind Dumnezeu nu i-a dăruit de la naştere o natură privilegiată. este mult mai mult de atât: Fecioria Mariei este o dovadă a venirii lui Dumnezeu în lume. ”12 „Femeia aceasta este chipul fecioriei. pentru care comuniunea cu creştinătatea răsăriteană a avut o semnificaţie specială un loc aparte îl ocupă Sfântul Ambrozie al Milanului (339-397) a cărui gândire teologică atât de echilibrată a rodit din întâlnirea simţului pastoral şi moral specific spiritului latin creştin. 2 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. Să nască o Fecioară este semnul unei dumnezeieşti taine şi nu a unui fapt omenesc. aduce femeii o altă delicateţe. 1-4). chiar când acesta a căzut tot aşa o respectă în continuare. 1-9). 5. cereşti şi pământeşti. înfrumuseţând ambele lumi. Însă în realitate. Astfel datorită lui Ambrozie. căci despre ea s-a scris că. ne apropiem de taina Întrupării lui Dumnezeu”. pentru noi ea a zămislit şi a născut pe Domnul în lume”. 214 pentru a susţine mai mult învăţătura despre curăţia desăvârşită a Maicii Domnului: „Această poartă este Maica Domnului. Iustin şi Irineu care au puncte de vedere comune în această privinţă. deşi născută asemenea nouă. doar că nu folosesc termenul de «αειπαρτενος». 16. curată. Ignatie. în această latură a învăţăturii sale se află influenţa Sfinţilor Părinţi răsăriteni pe care i-a studiat în amănunt. Fecioria Maicii Domnului nu este doar o stare trupească sau o situaţie fizică. Cu siguranţă. 2. prin care Preacuratul Fiu al lui Dumnezeu luând Trupul a păstrat neatinsă curăţia Naşterii? ”Cu siguranţă. se întrupează din ea. nu părtineşte pe nimeni. produsul unei imaginaţii evlavioase. această spusă dovedeşte marea smerenie . Dar între părinţii apuseni din secolul al IV-lea. Şi din acest punct de vedere în sprijinul fecioriei în timpul naşterii se pot aduce argumente din Sfânta Scriptură. încât viaţa ei a fost un exemplu pentru toţi”. Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă după Naştere. dar desfiinţează pe cea dinainte. semnul acestei dumnezeieşti lucrări stă în naşterea dintr-o Fecioară. cât şi în cea a transformării eschatologice a lumii înnoite în Hristos şi în Duhul Sfânt. Acesta este primul motiv şi cauză a fecioriei . şi astfel a arătat-o pe ea Cosmos. 14). scutită de urmările păcatului strămoşesc. Sfântul Ambrozie se referă şi la proorocia de la Iezechiel 44. în feciorie pe care omul este dator să o caute şi s-o ducă aşa cum Fecioara Maria a dus aici pe pământ. a respectat voinţa omului în paradis. tema fecioriei in partu a Mariei nu mai pare abstractă. Încă din Vechiul Testament există mărturia unei incompatibilităţi între apropierea de Dumnezeu şi legăturile trupeşti: după arătarea lui Dumnezeu din muntele Sinai. iar mai târziu a făcut discul soarelui. alături de care am putea aminti şi pe părinţii celui de-al doilea secol. care era răspândită peste tot. Eusebiu al Cezareei18. Căci aşa s-a spus: „Iată voi da vouă semn : „Fecioara va lua în pântece şi va naşte Fiu” (Isaia 7. scoală-te Ierusalim robit. Calitatea de mamă. Epifanie al Salaminei 21 sau Ioan Gură de Aur22 sunt doar câteva nume ale sfinţilor care vor regăsi în acest cuvânt calitatea Maicii Domnului de Pururea-Fecioară. Dar cine poate fi mai nobil decât Maica Domnului? Cine poate fi mai frumoasă decât ea. numai pentru că El o voieşte. întrucât.11 Scriindu-i surorii sale Marcelina careşi consacrase viaţa ascezei şi curăţiei. dezleagă funiile de la grumazul tău. Atât de multe daruri a avut Maica Domnului (Maria). În operele lui se regăsesc elementele unei întregi teologii referitoare la Maica Domnului. După cum. 8). Tratatele despre feciorie menţionate ulterior conţin numeroase referiri la această viaţă înaltă.13 Starea Maicii Domnului este pagina 8 o consecinţă a îndumnezeirii ei prin puterea Mântuitorului nostru Iisus Hristos. aceasta pentru că Dumnezeu i-a vorbit lui „faţă către faţă”( Num 12. Expresia a fost folosită de Sfântul Petru al16 Alexandriei. Sfântul Ambrozie se referă la proorocia lui Iezechiel 44. dar intră în circulaţie prin Sfântul Atanasie17. ci se deosebeşte temeinic înrădăcinată atât în taina Întrupării. „ Ce Naştere după trup putea fi potrivită pentru Fiul lui Dumnezeu decât aceasta. Ceea ce se observă constant în operele sale este profunda admiraţie pentru viaţa ei feciorelnică. din ea îşi ia trupul ( Gal. ”15 Denumirea de Pururea-Fecioară este întâlnită în scrierile părinţilor încă din prima jumătate a secolului IV. Pahomie al Tebaidei20. a adunat toată acea lumină şi a pus-o în el. o atitudine spirituală. ca într-o vistierie în persoana Fecioarei.10 În lumea asta unde totul este supus-prin moartedescompunerii. Moise încetează a mai avea legături trupeşti cu soţia sa Semfora ( Deut. împodobită cu toate virtuţile? Ea a fost Fecioară nu doar în trupul ei. căci despre ea s-a scris că „ Domnul va trece prin ea şi o va lăsa închisă” după naştere.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL b) Fecioria in partu ( în timpul naşterii). şi-a biruit propria natură căzută în care s-a născut.

Monahia Semfora Gafton. 10 în P. A rămas mereu la casa ei ducând o viaţă aleasă. . . 26. I. G. 2004. 1955) 12. 97. G. Adrian Lucian Dinu ( Martin Jugie. care este condiţia de a vedea pe Dumnezeu. . . Craiova 1987. 1938. 19. The Ever –Virgin Mother of God. editura Humanitas. G. 26.Idem Fragmente la Luca in P. 935. 129-133. t. Bucureşti. . . Sfântul Ioan Gură de Aur. nr. 1994. . G. pagina 9 5. . 39. col. Adrian Lucian Dinu. . cineva nu ar fi crezut în lucrarea zămislirii sau că Fecioara a luat în pântece. El argumentează pururea-fecioria Maicii Domnului tocmai prin afirmarea maternităţii ei! Argumentul acesta paradoxal prin care naşterea arată sau ocroteşte fecioria Mariei este exprimat astfel: „ Maria care a dat naştere lui Dumnezeu şi a rămas Fecioară până la moarte. De virginibus. mărturisire şi tâlcuire. 391-398) 6.27 Apoi: „ Sfintele Scripturi ne învaţă că viaţa Fecioarei Maria. pentru credinţa lui întru Tine l-ai vindecat şi de aceea mulţi evrei s-au botezat”. G. la trei luni după ce s-a creştinat de către Apostolul Pavel. editura Humanitas. Ibidem. 7. . G. credea că nu a aflat drumul mântuirii. 27. 2004. 1950. G. P. 110. . fiindcă pe Didim cel născut orb. G. col. 9. G. ” Sfântul Atanasie cel mare este deosebit de interesat în concepţia sa cu privire la pururea –fecioria Maicii Domnului. Omilii împotriva Arienilor 2. ca cea care va naşte pe „cel mai împodobit cu frumuseţea decât fii oamenilor”(Ps. a ajuns prin grija Sfântului Atanasie. „Şi mi. Prof. 28. 27 în P. Cuvântul ei era măsurat şi glasul coborât. Roma. 2004. Ibidem* Sfântul Ioan Gură de Aur. G. ”( Iezechiel 44. Oxford. Editura EMIA 2006 17. . încât din asemănarea arătată întru ea cu El. 63. Didim cel Orb. p. . pe de altă parte pentru că nu este posibil ca Dumnezeu să facă aceste minuni mai presus de fire. 4.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL a Născătoarei de Dumnezeu. în P. C. când am văzut cu ochii mei pe cea mai frumoasă dintre toate femeile din lume şi mai înfrumuseţată decât toate puterile cereşti. conducător al şcolii catehetice de acolo. Sfântul Atanasie cel Mare. 40. potrivită ei întru totul. Sfântul Atanasie cel Mare. 43. 296 B şi idem Comentariu la Psalmi 84. Boris Răduleanu. . Nu-i era frică de moarte. 29. aşa cum interpretează Teofilact :”Şi pentru cazul în care. col. Dacă era supărată vreodată era numai pentru că. 481C. 533. 138 11.Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. ”29 Într-un acatist adresat Maicii Domnului acatistul Preasfintei Născătoarei de Dumnezeu. 676C 22. Dumitru Stăniloae. 169-170( Hr. . a cinstit-o în chip deosebit pe Fecioara Maria pe care a numit-o aşa cum scriam anterior „Pururea-Fecioară”30. col. Pr. Prof.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. Idem Lauda lui Constantin 17. col. p. Ibidem* Didim cel Orb. . Despre Sfânta Treime2. este chipul desăvârşirii şi al unei vieţi îngereşti. . Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. 23. 1432C. G. Ibidem* Sfântul Atanasie cel Mare.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. Ibidem p. care s-a născut în Alexandria şi care în pofida handicapului său de vedere. . 4. Saint Andre de Crete et l’Immaculee Conception in” Echos d’ Orient”. Alexis Kniazev-Maica Domnului în Biserica Ortodoxă. editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. . 3. p. Sfântul Atanasie preamăreşte virtuţile Fecioarei Maria arătând-o model de vieţuire: „ Maria a fost fecioară curată şi îi plăcea să facă numai lucruri bune. să fie recunoscut Fiu al Fiicei pururea Fecioarei şi orice ochi ar fi văzut-o să o mărturisească pe ea începutul după trup al Celui fără de tată. ne rugăm astfel: ”Bucură-Te. col. G. Craiova. p. 247. Preasfântă Născătoare de Dumnezeu. Dorea să înainteze în virtuţi şi a făcut-o. 138* (Sfăntul A mbrozie. S Mitropolit Tit Simedrea. p 60-61. Dr. 2) 15.Acatistul Bunei Vestiri Gânduri de rugăciune. Maica lui Dumnezeu. Despre fecioare. 9. 99. . un comportament. 42. 2. 860 B-C. Grecu. 28.Învăţatura despre Maica Domnului până la sinodul de la Efes perspectivă hristologică. 27. De virginibus. Andrea di Creta ( teza de doctorat). egoismul sau rătăcirile inimii ori ale minţii. Conci. 14. . 28. G. Prof. Gregorian University. pe Maica Domnului Dumnezeului nostru Iisus Hristos. col. Despre Sfânta Treime 2. Ibidem * Epifanie al Salaminei.Maica Domnului în teologia Sfinţilor Părinţi. . atunci aş fi socotito pe Prea-Sfânta Fecioara Maria ca pe Însuşi Dumnezeu. 1177. după anonimul Interpret. 256 (şi în „ Le Museon” 42. 7. Ea se ruga lui Dumnezeu precum vorbesc două persoane. Cuvânt despre chipul Sfintei Fecioare Maria. Expunerea Credinţei 21. Florovsky. Sfântul Grigorie Palama. 4. 20. Col 73. De aceea va fi închisă. . să nu transmită. ci chema pe Domnul în ajutor. adaugă realizarea prin puterea Celui care lucrează”24. editura Trinitas Iaşi. .26 Căci cum şi ce raţiune ar avea ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi care ca Cel Ce ţine universul întreg numai prin cuvânt şi Care îl împodobeşte cu multe chipuri de frumuseţi. Corneliu –Mihail Militaru. . în P. 2. t. 20. ”28 Inspirându-se din Protoevanghelia lui Iacob. t. . 41. Omilii III. 404 C 20. 952D 21. 110 ( V. pentru că mi-a făcut mie mărire Dumnezeu. Pr. Pr. care s-a născut dintr-însa că dacă nu aş fi cunoscut pe Dumnezeu şi luminata învăţătură. Sfântul Andrei Criteanul –Omilii III la Naştere. t. t. Bucureşti 25. 293-294. Buc ureşti. că îmi părea cu neputinţă ca cineva afară de Dumnezeu să fie atâta de plin de frumuseţe şi de dumnezeiască putere şi slavă şi dar! Nimeni din oameni nu poate să înţeleagă ceea ce am înţeles eu. Pr. col. (va urma) 1. Nu dorea să fie văzută de bărbat. Excerpta et regula în P. Adrian Lucian Dinu. una cu cealaltă. 101) 8. La mariologia di S. căci zice că pentru aceasta mă vor ferici toate neamurile pentru că sunt vrednică a fi fericită. nu se va deschide şi nici un om n u va intra pe ea. Ibidem. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. t. editura Bizantina. Omilii la Evrei 4. 30. 2. Pe lângă naşterea feciorelnică „αειπαρηενοσ” înseamnă şi o atitudine. p. Pr. Dr.25 Τrebuia aşadar. 27. P. dar şi «Τεοτοκοσ». in P. 220) 13. Didim cel Orb. P. care exclude păcatul. 24. Viaţa lui Constantin. G. Monah Teoclit Dionisiatul – Maica Domnului în teologia şi imnografia Sfinţilor Părinţi. G. P. Ibidem. . . 1959. şi mărturisesc înaintea oamenilor şi a lui Dumnezeu. Chipul nemuritor al lui Dumnezeu. ca să se arate model pentru toţi care vor urma. T. Adrian Lucian Dinu. pentru viaţa lui curată. Doctrina marialis iuxta Andream Cretensem( sec. în P. plăcerile. . dintotdeauna şi deplin. căci Domnul Dumnezeul lui Israel a intrat pe ea. col. 13. aşa cum interpretează Teofilact. Lochiţă 6 Ibidem p. Se pune accent precis pe curăţia inimii. Editura Trinitas Iasi. 22 16. P. Sfânta Scriptură. 48. 44:3) să fie şi ea tuturor întru toate neîntrecută şi să fie gătită din copilărie cu minunata frumuseţe. p. 16. t. Dăruia cu multă dragoste celorlalţi din cele pe care le lucra cu mâinile sale. . 7 P. . . 825 Panarion 39. t. editura Anastasia. 1393C 18. G. 11 in P.ianuarie . . p. G. 2004* Sfântul Ambrozie. Editura Trinitas Iaşi. editura Bizantine. p.a zis Domnul:” Poarta aceasta va fi închisă. 244). s-s-a învrednicit s-o vadă pe Maica Domnului aşa:”Mărturisesc înaintea lui Dumnnezeu. 39. VII-VIII)( teza de doctorat) Propaganda Fide University. p. L 16. prof. 111 10. Roma. t. Andruţos. 28. această putere creatoare de frumuseţe şi aceleia prin care Însuşi urma să o aibă după firea pe care a asumat-o şi de la care ştia că iarăşi o va primi în schimb mai târziu? Sfântul Dionisie Areopagitul. Ibidem* Pahomie al Tebaidei. Despre Feciorie. Simbolica. P. 5 în P. 70 în P. note de Î. p. COL. t. p. . 2. Ibidem* Eusebiu de Cezareea. p. Pr Prof. Pr.

Mihai. Şi pescăruşii-ţi vin – de ochi aproape – Şi tu-i adormi cu focul de sub pleoape.. în piept cu plânsul. ramul. Suntem în cuvânt şi-n toate..februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 10 15 ianuarie . Melancolia lui amară Le-a închinat acestei ţări. Prin arcul de lumină. Ne-am ales cu Domnul Eminescu. Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate. spui versul tău de seară Şi vântul îi şopteşte peste ţară. Acum nimeni nu mă poate minte. Lui Mihai Eminescu de Victor Eftimiu Şi floarea teiului e-n toi Furtunile se potoliră… Mai freamătă măiastra liră. din statuie urcă în spaţii Luceafărul spre-nalte constelaţii.. treci!. muncind întocmai. Ştiu că frate-mi eşti şi-mi eşti părinte. Domnul cel de nemurirea noastră Eminescu.Wiki. Să-ţi fie somnul blândă alinare. Eminescu să ne judece. Turnate-n formă lapidară. Şi marea-n jurul tău. Revolta dintre piatră şi amnar. Noi.Aniversarea lui Mihai Eminescu Eminescu de Victor Tulbure E muntele cu stele-n căpătâi! E valul care s-a-nălţat şi nu e! E soarele ce pleacă să apuie Ca să răsară-n ceasul lui dintâi! Si râul. ne-am ales cu. se tânguie talanga. de unde ne priveşti? EMINESCU de Grigore Vieru La zidirea Soarelui. târziu. Veghează ochiul tău nestins? Iubiri. adineauri Pe înaltul domn cu tot cu lauri. Nu ştiam că doina mi-o furară Cu străvechea şi frumoasa Ţară Eminescu. Mai cântă Eminescu-n noi. Noi fără el ce-am fi decât un ciot În codrul unor freamăte sărace? Când spunem Eminescu.. Bine ai venit în casa noastră. Floare de latinitate Sub un cer cu stele sudice! De avem sau nu dreptate. Mă uscam de dor. treji. Îţi cântă îmblânzită la picioare. Izvoare râd. spunem tot! Prelung ne-ajung şi ne străpung Frânturi de simfonie gravă. Deschisă-i poarta nemuririi. Eminescu să ne judece! La marginea mării (În memoria lui Eminescu) de Mircea Micu Te-am înălţat cu faţa către mare. În înălţimea selenară.. Domnul cel de pasăre măiastră..ianuarie . îşi înfioară creanga. Nu ştiam că dor mi-era de dânsul. De-aici. Doamne. A fost odată ca-n poveşti Un trubadur cu fruntea clară. Şi viersul unui dulce grai amar Se varsă-ntr-însul şi încep dintr-însul.. . Ca din adâncuri de dumbravă Ecoul cornului prelung.. Pe mâini subţiri şi buze reci Să-şi cearnă toamna trandafirii. Cerul a muncit o veşnicie.. Suntem în cuvânt şi-n toate Floare de latinitate.. Neamule. Unde luceferi de-ntretaie. Mi-l furară.. Şi codrii. tu. revolte. Şi-n aur viaţa de ni s-ar preface. Dar chipul tău frumos cioplit cu dalta Nu-ncape-n apa zărilor-înalta... floare mea albastră Eminescu. Iar noaptea. Mihai Eminescu în 1885 (sursa și datarea . înălţări. Acum am şi eu pe lume parte: Pot îmbrăţişa măiastra-ţi carte. buciumul şi plânsul.Ro) Ce căi lactee ţi-au întins? În ce noian de vâlvătaie. se ştie. clocotitoare.

a tuturor celor care au contribuit şi continuă să contribuie la expresia identităţii poporului român”. neavând pe cineva care să le reamintească mândria cu care cândva. ” Domnul cel de pasăre măiastră.preciza comunicatul Ministerului Culturii. Președintele Asoci ației Cult urale Române. punctate de poezie. au pregătit – fiecare în felul său . Asociația Culturală Română. din partea Ambasadei Române în Canada.. În acel an. venită cu câţiva ani în urmă. ivit pe pământul țării noastre de origine. ne-a reamintit că această acțiune aniversară . urmând ca de anul viitor să se stabilească o tematică generală.aşa cum ni -l înfăţişează Constantin Noica rămâne un reper incontestabi l pentru reuşita de a îmbina efortul de recuperare a tradiţiei cu necesara deschidere spre modernitate”… Am părăsit atmosfera de sărbătoare și entuziasm românesc. / Domnul cel de nemurirea noastră . prin care suntem anunțați oficial că 15 ianuarie. a fost prezentată de dna Elena Neacșu.Mihai Eminescu. Alegerea datei de 15 ianuarie drept Ziua Culturii Naţionale este o iniţiativă. dr. Limba face pe scriitor. mai mult ca oricând. precum şi concursuri de proiecte la care să participe cât mai mulţi artişti şi oameni de cultură” . este şi va rămâne român. şi mi -am amintit din nou de „vocaţia culturală” a neamului nostru… Chiar de propria-mi năzuinţă.Eminescu ” ? . „Mihai Eminescu. a mai trecut un an… Departe de țară. Marius Finca. muzică. De atunci. inscrisă pe chipurile partici panţilor. Senatul și Camera Deputaţilor au aprobat o lege în acest sens. a spiritului unui popor se manifestă cu deosebire în limba sa. La Montreal. ziua nașterii lui Mihai Eminescu este și Ziua Culturii Naționale. prof. Am reținut un fragment din expunerea citită. precum unealta bună face pe maestru. „dat fiind timpul foarte scurt de la instituirea legii. până la sacrificiul suprem. comunitățile române de pe diferite meridiane ale Terrei: asociații culturale. pe 6 decembrie 2010. ci după cunoscătorii şi protectorii Artei . cu sufletul plin de sentimentul mândriei naţionale. Maturitatea culturii publice. închinată lui Mihai Eminescu are loc în cadrul Zilelor Culturii Naționale a României.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 11 15 ianuarie .această mare sărbătoare. presa etc. Cei mai mulți cu dragoste și entuziasm. La întâlnire. dovedind. Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional a permis instituţiilor să marcheze evenimentul prin iniţiative proprii. părăsind ţara. Ulterior. alții au uitat-o. În continuare se precizează „ Astăzi. membrii Clubului Age d'Or s-au întrecut în a-și demonstra prospețimea memoriei şi talentul… Trecut-au anii ca norii lungi pe șesuri / Și niciodată n -0r să vină iară … Nostalgia stelară a Cătălinei – coloana infinită a aspirațiilor noastre : „ În veci îl voi iubi și -n veci / Va rămânea departe. formulată cândva. Fl or i l e gi u r e al i z at de O r tansa Tud or . nu facem decât foarte puţin pentru Ea comparativ cu ce Ea a făcut pentru noi. O umbra de tristeţe m-a învăluit… Să fi fost unda de nostalgie că . Paul Dancescu. că or iunde s-ar afla. în urmă cu 162 de ani. de a contribui cu modestele-mi posibilităţi la potenţarea multiculturalismului promovat cu înţelepciune în ţara de adopţie. omul deplin al culturii române . promulgată de preşedintele ţării. Domnia Sa ne-a prezentat un comunicat.„Frate-mi eşti şi -mi eşti părinte” nu poate spune decât acela ce se angajează prin Legământ să-i slujească idealurile. în diversitatea culturii europene.. aflându-ne departe de Ţară. a închinat o seară festivă Poetului. ” In încheiere. Rememorarea momentelor semnificative din viața Poetului.ianuarie . România trebuie să pună în valoare creaţia marilor săi clasici. în acel colţ mirific al Terrei care l-a „ivit” p e însuşi. chiar si numai născându -ne pe meleagurile ei.Ziua Culturii Naționale Cugetări de Mihai Emin escu : Înălţimea artistica a unui popor nu se măsoară după numărul artiştilor. „Eminescu și dacismul”. vroiau să -și păstreze identitatea etnică prin cultură. la care s -a adăugat entuziasmul tânărului cercetător al străvechii vetre strămoșești . pe drept cuvânt „nepereche” al neamului românesc . din partea Academiei Române. în cadrul întrunirilor sale săptămânale.

iarna cade iar.luceafăr blând. Carpaţii falnici te chemau din zare. să ne scrii limba-n blânde menestrele. precum oamenii săraci şi tot aşa . Mihai. dacă vrei dă-mi o frunză din tine şi-mi dai lacrima ta izvorâtă din Tei.. prin multe primăveri şi alte brume şi iată că-ntr-o zi am cugetat să îmi zidesc şi eu un rost prin lume.. aşa trişti sărbătorim şi naşterea . eram ca două flori de mărgărint. Mihai . cum te ştiu că prin vremuri erai. pe-acest pământ din cerul tău cu aştri şi cu stele. din patru zări s-au strâns samariteni s-asculte prea-cântările divine. iartă-mi privirile. te naşti-renaşti mereu.. poetul nostru drag .şi iată: m-am nuntit. prunc frumos.sărmane. fratele meu . ţi-am adus vin de pe la Botoşani. Mihai. din nou te vom minţi că te iubim. strigături şi lăutari. e sărbătoare şi te serbăm în flame de ardoare. pădurea verde te-aştepta şi ea. cu-o palmă-n iarbă. Luceafărul şi-a pus mândre veşminte şi a căzut în jos . lâng-o biserică. românii-n pribegie au plecat. Doamne – Mihai ! umbra ta. nu mai doinesc . bărbaţii hâtri. doine aveam.la izvor..pe bătătură. cu cimilituri. . te credeam mai înalt. LA TEIUL DOMNULUI MIHAI te salut. printre mirese te-nalţă mire şi n-ai cu cine să îţi măsori nici întristarea .din univers să stea la masă şi să ia aminte. Tu stai golaş în gerul dur .februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 12 Închinare la Eminescu George Filip EMINESCU -15 ianuarie – 1850Motto:astăzi s-a născut cel de ne-ntrecut astru-al poeziei. s-a ofilit în grai cuvântul DOR. ai pus.fecioare ..veşti de prin ziar şi se închină celui ce ne are.şi ai venit pe Ţară. balade. nu cel mai mândru loc ţi l-au găsit. în pribegii şi iată. . meseni şi lăutarii au venit purtând pe umeri falduri lungi de lună. noi. cea mai sfântă primăvară. ţi-o slăvim. cu famenii mereu te-ai războit izbindu-te mereu de-ai noştri tineri..aşa cum se cuvine.Mihai ! vreme buna îţi zic. GLAS DE URSITOARE ai coborât.precum în vechii ani. în credinţa noastră te iubim şi te stropim cu izuri de armindeni. mileniul nostru este trist şi greu. mai frumos. de când ai plecat dintre noi.destinul ţi-a deschis o poartă.sărbătorim. potecile prin codri s-au uscat. astăzi sărbătorim că te-ai născut din veci spre pretutindeni.birjari de ideologii te-au fost hulit cu noi.cu graiul tău cel sfânt.teafăr. Bine-ai venit MIHAI . să cânte-n limba noastră un MIHAI şi-n poezia lumii . luceafăr blând.ianuarie . tu niciodată n-ai nuntit şi n-ai postit în zilele de vineri.. din datini . în palma lor noi am săltat o nuntă. te-am dorit să dai grăirii noastre formă clară. subţire. în graiul nostru rost dar oameni hâzi te prigoneau prin soartă.. şi ne-a fost dat ca pruncul cel bălai.din datinele noastre! prin staulul tău cald din Ipoteşti în scutec te-nfăşară muze bune care-au citit în aştri că tu eşti rapsodul nou al pildelor străbune.pură. umbra ta-naltă. MIHAI. ca bun român . eu te-am simţit c-ai fost printre meseni. chiar bunul Dumnezeu ne-a pus cunună. dar hai şi gustă. zâmbeşte-ne MIHAI. din acest Om de seminţie . te-am aşteptat . ştiam că-ţi plac pădurile de-argint. Multe minuni am scris în uitare. Rareori am sădit câte-o floare. ţi-am adus colaci ca-n vremuri. în cinstea ta eu am rostit un vers. ştiau să cânte ale noastre plaiuri dar nu aveam un astru.nu ne-am vrut înstrăinaţi. acei ce te-au tocmit. aveai pe frunte-o stea ce te-a sortit să nu ai alinare.frunte înaltă şi nici privirea : gânduri adânci.un LUCEAFĂR ! IZ DE EMINESCU de multişor prin timp n-am legănat. cu cobze şi cu naiuri.poete. pe-aici suntem departe de Carpaţi. maica-natură ţi-a fost adăpost şi-n veci . cu-o rază-n sori. statuia Ta putea să steie . Uneori am plecat la război. frate Mihai . eu înspicat şi draga mea căruntă. iasca îţi arde tulpina de jos.. românii neaoşi sau din emigrare află de Ţară . muza la tine pe umăr tresaltă când neodihna te strigă în stânci. Tu. iar noi încotoşmăm mândre sumane. efervescenţa e un act anost şi legea lumii nu-şi mai află rost. fugim în stol spre flacăra Treimii şi am ajuns să îndrăgim străinii. şi a fost tomnă.. Doamne Mihai. dar slava ta se suie-n zări albastre ţâşnind etern . MIHAI.

N-asculta ce-mi spune mie. se face târziu şi te las singur în marele cerului plai. . Alexandru Ioan Cuza. omul. dar tu poţi.. noi ne închinăm spre velerim. La întrunire au fost prezenţi paşoptiştii Mihail Kogălniceanu. Şi nu ştii cui a te-ncrede Vorbelor ce ţi-am rostit.migratoare. iubite. dulcele târg are toamnele bete. conflictele personale având o caracteristică tipic balcanică. Iar tu lună. în funcţia de domnitor al Moldovei a fost ales colonelul Alexandru Ioan Cuza. iartă-mi privirile. Tu cunoşti câtă iubire Pentru tine eu păstrez. Au trecut zece ani de la acel eveniment. când şi cum să ocupe tronul de domnitor. pe parcursul a doi ani şi jumătate. referitor la cine. Fugi "Fugi".iată.frate MIHAI ! cum îţi e prin colţul tău de rai ce ţi l-au croit aici românii buni. între 17 iulie 1856 şi 24 Năzuinţele de Unire a Principatelor Române au apărut pentru prima oară la 27 martie 1848. dar românilor ne pulsează-n piept un singur dor: când ne băsmuieşte briza sării să dormim pe marginile Mării. Vasile . Mâine poate noi vom plânge Şi-om fi veşnic despărţiţi. cel fără glas. să mă ierţi c-am venit. sau de jelim. n-am ştiut că din lacrima vremii. şopteste-n taină Sufletul şi dorul meu. în restaurantul Hotelului Petersburg.. poate-ţi e foame. şi-n ţărâna ei . În toamna anului 1859. nici străbuni dar avem mari crezuri . În Ţara Românească. unde ne sunt Dunărea.. un pui-fecior. ninsă de dor. Fiecare provincie naviga în derivă. "Nu te du". căci cine ştie Dacă mâni nu m-a uita. După multe propuneri şi controverse. să mă ierţi. îţi zic.. Vasile Sturza şi Anastasie Panu. ca la Ipoteşti . tot o perioadă asemănătoare de provizorat. Carpaţii ? ne-am lăsat părinţii. Dragul meu. Poezii de Veronica Micle Sunt lăcrimioarele-nflorite. funcţie care însemna înlocuitor al domnitorului. aduc şi-aici verile cu soare. Şi-apoi cu cuvinte rele Cum mereu te depărtez .dumnezeiască. Râule cu apă lină Şi curat ca o lumină.ianuarie . La mijlocul secolului al XIX-lea.de români ! LA UMBRA LUI MIHAI . atât în Moldova. În Moldova. la 5 ianuarie 1859. să le sfinţeşti. vremile-acele! Pasăre cu pene albastre Pasăre cu pene albastre.în faţa Bisericii Sfântul Gheorghe WINDSOR bun găsit din nou . Costache Negri şi alţi tineri cu vârste cuprinse între 28 şi 31 de ani. grădinarii de timp lângă trup ţi-au crescut un tei mai tânăr. Vai ! Şi eu nedumerită Mă muncesc cu mult mai mult Căci nu ştiu ce-a fi mai bine : Mintea. cât şi în Ţara Românească. Starea noastră n-o răsfrânge. Doamne – Mihai ! pagina 13 n-avem Marea. poate-ţi e sete. Simţirea ta. Ah! florile atunce date N-a mai rămas nimic din ele – În vânt sunt toate spulberate..nici străbuni ? n-avem plaiuri. căimăcămia era formată din Ion Alexandru Cantacuzino. am găsit pământul cel promis. Martoră iubirii noastre. cu instigări şi urzeli.Mihai. timp de doi ani şi jumătate. unde n-avem datini . Poate mâni a tale rază N-ar putea măcar să crează Că vreodată ne-am iubit. când. Dumnezeul nostru un ne pierde. în această ţară verde…verde. casa. Cât ne vezi de fericiţi.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Doamne Mihai. la care a adăugat dorinţa de unire a Moldovei cu Ţara Românească. între 26 iunie 1856 şi 5 ianuarie 1859. Alecu Russo. bun găsit din nou . Sau iubirii făr' de margini Ce tu-n ochii-mi ai cetit. din cer.nuntind. ţi-am dat somn de veci pe-un colţ de rai unde n-avem datini. frate . de bucurie. Să nu spui că ne-ai privit.frate MIHAI. Tu a nopţilor cunună. ne este frate şi aşa . Şi când era în orice floare Un semn de-amor. Şi-mi amintesc vremile-acele Când înflorite lăcrimioare Cu drag îmi trimeteai tu mie. Ţi-am adus un ulcior şi-un colac rumenit. Acele solicitări au purtat numele de Revolta Poeţilor. căci a mea minte Prevesteşte numai rău . avem case mândre şi bogate. dragă lună. care-i Om . fraţii şi-n Canada asta…am mai scris.24 ianuarie 1859 Ion Anton Datcu Alecsandri a citit o listă de revendicări faţă de autorităţi.. De-i sfârşi cântarea ta. Sunt lăcrimioarele-nflorite Şi când duios mă uit la ele La tine mă gândesc. păsările sfinte . cel fără-ntindere. din Iaşi. altoim sămânţa românească. inima s-ascult ? Unire a Principatelor Române . provincia a fost condusă de caimacami. se propagau cu îndârjire vechile certuri virulente între politicieni.

Să-şi scuture umbra fecundă Pe trupu-mi palid. cei cu inima română. Edificiul grandios pentru acele vremuri. Să mă nasc doar când îţi este dor. Alese stau la geam gutui Miroase-a vâsc în pragul meu. RUGĂ… Lasă-mă să-i fiu soră ierbii. dar şi mari convulsii. Dar. aproape de Bârlad. Nu ai cerut nici bătătură-aleasă Doar un popas vegheat de menestreli. să ştii că m-am dus. Când plouă. Sunt doar un număr într-o listă Ce nu mai vrea să se sfârşească. Iar cei mai dragi postesc în cer. În dimineaţa zilei de 24 ianuarie 1859. convoiul a fost înconjurat de o haită impresionantă de lupi. politicienii au hotărât să fie ales domnitor al Ţării Româneşti. pentru parcurgerea celor 409 km. Dar urc cu îngerii la stele Să-ţi spun că toamna nu mai vine. Un paralelism nejustificat. formularea era metaforică. ( interimari ). fusese construit cu 50 de ani în urmă. Drept răspuns. fiind găzduită la Hanul lui Manuc. blesteme Tu să le-asculţi. s-a găsit soluţia salvatoare. ca o păpădie-n soare. ţi-am şoptit în roua dintre ele. Să înfloresc ca o ninsoare Uitată pe pervazul lumii. Şi poate. În ultimele trei luni ale anului 1858. între 24 ianuarie 1859 şi 22 ianuarie 1862. A doua zi. Le iau pe coasta lor la stele Lăsând în urmă epigeii. Spălat de un destin în lăcrimare. în frunte cu Mihail Kogălniceanu. Când pasul tău bate-o secundă În ceara unei toamne. târziu. Unirea nu a fost presărată cu petale de trandafiri. În pulberi. în care abundau duplicităţi imprevizibile. timp de trei ani. Alexandru Ioan Cuza a fost prezentat întregului efectiv al Parlamentului. şi-au desfăşurat activitatea simultană două guverne: Unul la Iaşi şi unul la Bucureşti. acoperiţi cu zăpadă groasă. fost coleg de facultate la Paris Poezii Miruna Ocnărescu 3 Rămâi!. În acest fel a avut loc Unirea Principatelor Române. Unire care a generat multe bucurii. sub un singur pagina 14 domnitor. Din contră. domnitorul a hotărât să rămână un singur guvern. Se-agaţă cu agrafe-n vise Şi-n dimineţile obtuze Se vindecă cu flori promise. Ţi-ai fi lăsat şi lacrima în stele În ploi venind să ne-ntâlneşti devale. În dimineaţa zilei de 14 ianuarie s-a dat ordinul de plecare. Hai să dam mână cu mână. şapte ani mai târziu. care fusese înscăunat la Iaşi. PLEDOARIE Eu nu sunt una dintre cele Aplaudată-n lumi divine. greu de coordonat. N-ai luat nimic din timpul care moare Copilăria ţi-a fugit prin vise. cu popasuri la Tecuci. Alexandru Ioan Cuza a preferat să conducă ţările surori româneşti de la Bucureşti. implicit. Nu toţi intelectualii vremii erau adepţii lui. Mama deretică-n odăi Şi le botează-n lerui-ler Postind de lacrimi pentru-ai săi. În urma dezbaterilor furibunde. al Principatelor Române Unite. Din anotimpuri ţi-ai ales mireasă Şi i-ai pictat sărutul cu cerneli. Pentru ca domnitorul să ajungă la Bucureşti. Sunt frunza toamnei dintre ele Şi vin cu ploaia dimineţii. nu te grăbi să mori agale. înfloresc Peste ninsorile ce mor. însoţit de călăreţi înarmaţi. alai domnesc. O floare pe-o tulpină tristă Ce a uitat ca să pălească. neapărat. Ioan Manu şi Ioan Alexandru Filipescu. Principatul Muntenia a fost condus de caimacami. căimăcămia era formată din Emanoil Băleanu. Cuza le-a spus: Şi. lumânări de dor Ard pentr-o clipă. VIN SĂRBĂTORILE Un înger păzitor mi-a spus Din cer vin sărbătorile Şi Moşu-n suflet s-a ascuns Să strângă-n sac colindele. După acea dată. colonelul referindu-se la politicienii de la Bucureşti. zeii. în lupta cu vitregiile naturii. a fost sabotată cu îndârjire. caravana hibernală a ajuns la Bucureşti. Cu toate că. Vizitii. acelaşi colonel Alexandru Ioan Cuza. După opt zile de mers anevoios pe drumurile troienite. Totul era în funcţie de când şi cum va sosi la Bucureşti voievodul moldovean. Lasă-mă…nu-mi scrie poeme. Deputaţii Ţării Româneşti l-au votat în unanimitate domnitor al Munteniei şi. După multe apostrofări în rândul deputaţilor de pe malul Dâmboviţei. Să m-adulmece iarna cerbii Şi să-ţi spună de câte ori mor. la fel ca în Moldova. Să mă topesc pe-obrajii Lunii. Pe geamuri flori de rugă cresc Pe tâmple. până la Vaslui unde s-a făcut primul popas. În programul pregătirii Unirii. nu ne mai mănâncă lupii? Vreau să ajung.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL ianuarie 1859. care îl vor devora. îngroziţi. dacă ne întoarcem. rănile-mi din buze . în gura lupilor! Evident. rădăciniu.ianuarie . l-au rugat pe domnitor să dea semnalul de întoarcere. Îngerii vin pe-un colţ de apus. În săptămânile următoare a chemat de la Iaşi câţiva demnitari importanţi şi fideli. DESTIN Ţi-ai fi lăsat şi umerii în stele Să porţi pricina naşterii primare Dar ai venit ca să te urci la ele. Focşani şi Buzău. Toată suflarea a înotat prin nămeţi. cu câteva zile în urmă. în seara zilei de 22 ianuarie. doar din întâmplare. Dar urc cu îngerii la stele Am bube pe genunchii vieţii. s-a organizat la Iaşi o coloană de opt sănii trase de cai. Eu nu sunt una dintre cele Pe care demiurgii. Seminţele-i mai cresc umbre ascunse. O lacrimă mi-agăţ în cui Să mi-o colinde Dumnezeu. A urmat o perioadă nu prea uşoară şi fericită. Ai fost în lumea asta o nălucă: Ochi pieptănaţi de degetele-ţi lungi. invidii cumplite şi ostilităţi crâncene. De dorul tău în cufăr se usucă Sărmanul timp cu tânguiri prelungi. la Bucureşti. nu se preciza ziua când va avea loc marele eveniment. Răstoarnă ploi de foc.

eu însămi să am bucuria imensă de a publica în paginile acesteia. A apărut chiar o secție științifică… Azi. cuvântul Preotului.. cum era firesc.. prin efortul căruia a şi luat fiinţă acum 15 ani. onoarea aceasta este cu atât mai mare cu cât în paginile revistei publică oameni de valoare”. . Un spaţiu cultu ral român esc de p restigiu Elena Buică Înainte de toate. cum se cuvine. Şi nu oricum: graţie scriitorului canadian de origine română GEORGE FILIP care a acordat multă importanţă celor scrise de mine şi m-a făcut cunoscută dincolo. Pentru că este bine să ne cunoaștem rădăcinile comunității de emigrați ce suntem. aşa cum s-a reflectat şi în cele două cărţi scrise în ultimii ani "Moara lui Kalusek" şi "Experimentul Târgşor" publicate în renumita Editură Curtea Veche din Bucureşti.ianuarie .c.o prelungire a lumii de acasă. e un dar minunat pe care ni-l face colectivul redacţional condus de domnul Victor Roşca. 15 ANI DEJA! W ladimir Paskievici „Cât de repede trece timpul ! Undeva. pentru unii. sufletul meu se bucură nu numai să primească bimestrial revista bilingvă (română şi franceză) ci. coordonatorul publicaţiei mai sus amintite. știri despre activitățile din parohie in comunitate – școala românească. distinsului redactor sef. aflată acum în strai de sărbătoare.. parcă-l văd pe domnul Victor Rosca.” „Candela împlinește azi 15 ani. Pentru a da viaţă acestei reviste Asoci aţia Naţională „Cu ltu l Eroi lor” – fi liala judeţeană Vâlcea Asociaţia Naţională „Cultul Eroilor” – filiala judeţeană Vâlcea. . colectivului redacţional. Candela de Montreal a apărut din nevoia românilor-canadieni de a comunica şi a se informa. Apar articole mai „umplute”. Candela de Montreal a devenit un nume respectabil pentru cititorii români din Canada. prin însuşi titlul ei. în bruma memoriei. revista ni se pare indispensabilă și așteptăm cu nerăbdare apariția fiecărui număr. Dacă la prima vedere este ceva fără importanță. la 4 martie a. fără niciun fel de bătaie de cap . alătu ri de tradiţionala urare strămoşească de La Mulţi Ani ! (publicat integral în revista Confluențe românești.avea atunci 70 de ani .a fost considerată ca o datorie de conştiinţă.” Gând la…ani versare Elena Olariu „De aproape doi ani colaborator al revistei de literatură şi cultură generală CANDELA DE MONTREAL din Canada. fondator al acestei prestigioase reviste.când alţii îşi aşternuseră un trai în linişte. Aşadar. ci doar unul pe plan spiritual. Sorin Sonea apoi eu eram președinții acestei organizații).Candela de Montreal ne sugerează. revista . atârnă cu mult mai greu decât în situaţiile unei vieţi trăită după regulile de viaţă cunoscute. Apar colaboratori regulați. urez stimaţilor cititori. realizări deosebite pe plan publicistic. urează revistei „Candela de Montreal” – publicaţie a românilor din Canada. domnul Victor Roşca mult succes în continuare. 15 martie. Candela de Montreal. la împlinirea a 15 ani de activitate. Pe celelalte pagini. întâlnire în limba noastră strămoşească . că pe astfel de daruri lasă să cadă lumina şi să intre în voie în inimile cititorilor. în pragul porții Bisericii. sănătate. Pentru domnul Victor Roşca.. distribuind enoriașilor ieșind la sfârșitul slujbei duminicale. colaboratorilor. cu colaboratori regulați – din Montreal. de la începutul ei până în ziua de astăzi. Conținutul se îmbogățește: amintiri din călătorii exotice.. O revistă repede răsfoită și repede pusă de o parte. eseuri filozofice. din Canada și chiar din România –. revista Candela. asemenea multor publicaţii care nu aduc un profit la propriu.. apoi scriitorului Victor Roşca. Pe prima pagină. ca şi pentru mulţi din ţară sau de pretutindeni. Trec anii. în 1997. cultural şi personal. . A doua pagină. Sunt mulţi. sărbători naționale sau evenimente deosebite – apoi multe poezii (ale lui George Filip și nu numai).. preocuparea pentru a da fiinţă unei reviste în limba română.. recenzii de cărți. sunt puţini cei 15 ani? Ţinând cont că sosirea emigranţilor în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai uşor pentru adaptare şi înfiriparea rostului pentru traiul zilnic.. . fericire. Tot dumnealui semnează editorialul revistei cu vocaţia comunicării.. Aspectul revistei se ameliorează. viaţă lungă şi realizări frumoase pe calea pornită! a avut de înfruntat multe obstacole.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 15 La ceas aniversar Începem în acest număr prezentarea unor extrase (din motive de spațiu și mulțimea materialelor primite) din mesajelor primite cu ocazia aniversării revistei noastre. Curând. Revista se citește cu interes și unele numele se păstrează chiar. Mai ales în preajma aniversării de un secol de la înființarea Bisericii Buna Vestire. ale marilor oraşe universitare din România. (Acolo treceam anunțuri despre Mouvement de Solidarité QuébecRoumanie.) desen de Radu Deca . A devenit o revistă culturală... Cu prilejul acestei zile aniversare. anunturi din comunitatea parohială. tratând teme variate sau publicând articole scrise de persoane cu talent. primele numere ale unei reviste ce tocmai prinsese viață și pâlpâia timid. un însemnat izvor de informaţie pentru cei care vor să reconstituie o epocă literară sau istoria celei mai vechi comunităţi române din Quebec.” „Îmi permit deci să-i sugerez să deschidă o serie „Istora parohiei” în care să publice documente inedite din arhivele parohiei. dar şi promovarea culturii româneşti dincolo de hotarele ei. Astăzi. pe vremea în care Dl dr. este răspândită în bibliotecile naţionale ale Canadei. înfiinţarea unei reviste la anii senectuţii .. impresii personale asupra vieții din emigrație și câteva articole de interes general pentru comunitate. Candela de Montreal e o bucurie a întâlnirii cu semenii noştri deun neam..

S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul. salvaţi-vă.” Constantin Tănase. Cu cerul tău în faţă. dând piatra la o parte. sculaţi-vă. . sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. ci şi o nouă imunitate în faţa intemperiilor destinului ce va să vină. 4 febr. În al limbilor tezaur Pururea o să rămână Limba doinelor de aur. În limba ta. Lacrima: piatra funerară Pe mormântul ochiului meu. dorul înstrăinării cântat pe ascuns ne permit să intrăm cu capul ridicat în graiul nostru român. salvaţi-vă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 16 Limba noastră cea română Grigore Vieru (14 februarie 1935 . Şi prânzul e mai prânz. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit privighetoarea Şi firul ploii şi ninsoarea. Ci doar în limba ta Durerea poţi s-o mângâi. Cânt a Patriei fiinţă Şi-a ei rodnică ţărână Ce-a născut în suferinţă Limba noastră cea română. Prin limbă şi prin carte! ÎNTRE ORFEU ȘI HRISTOS Pentru că a văzut. Limba noastră cea română. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. salvaţi-vă. salvaţi-vă. Când nu poți mângâia Şi nici cânta. Prin limbă şi prin carte! S-a otrăvit dulceaţa poamei Și laptele din sânii mamei. Şi doar în limba ta Te poți opri din plâns. Desen de Sabin Bălașa Pre pământ străvechi şi magic Numai dânsa ni-i stăpână: Limba neamului meu dacic. sculaţi-vă. ochiul meu a murit. Tineretul Moldovei. S-a otrăvit barbar văzduhul… De ce s-a otrăvit și duhul. Ţi-e dor de mama. Tu taci atunce Tot în limba ta. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. În aceeași limbă Râde un pământ. Şi vinul e mai vin. 1990 Cu-al tău pământ. Şi doar în limba ta Poți râde singur. Iar când nu poţi Nici plânge și nici râde. salvaţi-vă.ianuarie . Iar bucuria S-o preschimbi în cânt. salvaţi-vă. În altă lume se va deschide Ochiul meu. „Avem convingerea că jalea noastră mocnită pe care o purtăm în piept de aproape două secole. căci anume jalea noastră şi dorul nostru trebuie să-i imprime limbii române de mâine nu numai o nouă sclipire şi o nouă vigoare. ÎN LIMBA TA În aceeaşi limbă Toata lumea plânge. sculaţi-vă. Salvați-vă prin limbă Lui Ion Hadârcă S-au otrăvit pe văi izvoare Şi mierea adunată-n floare. S-a otrăvit barbar văzduhul De ce s-a otrăvit și duhul. De ce și graiul?! Sculaţi-vă. Limba noastră cea română. sculaţi-vă Din somnul cel de moarte! Salvaţi-vă. Vatra ce-a născut pe lume Limba noastră cea română.16 ianuarie 2009) Limba noastră cea română Sărut vatra şi-al ei nume Care veşnic ne adună.

unde greieri rod din rază. când coboară oile pe dungă de clopot că se odihnește pe prispa lui „odată”. în poarta schitului de sub fragă . că altfel toată lumea ar fi zăvorâtă sub umbra lui ca de frunză de nuc. pentru că tu te-ai oprit și. am zis. Tare sunt singură și orfană!” Nu fii trist. arătând spre mine și spre munții care ieșiseră în fața timpului așteptându -ne. alef și alfa. i -ai vorbit pe limba lui greierească. Te așteptam la Cimitirul Belu. Când am privit din nou. pentru că umbra lui miroase a noapte și blestem. umbră PEISAJ BUCUREȘTEAN Studenți . pentru prima dată atât de aproape. iar acesta stânjeniu. zburătoarea demultului. fiica de liliac tremurând ținea în mână un gherghef și un ac și era singură și plângea : ”Nu știu cum se scrie rădăcina și nici culorilor din icoană cum să le amestec lumina. După cerbul alb te-ai dus… De ce-ai ascultat de fus? Dacă-a fost. Să nu cumva să stai sub el vreodată. mi-a șoptit și în fața ei am văzut pasărea albastră. Ca niște boabe de rouă încremenite pe firul de mătănii. Nu râde de „ca”.Ti-am spus să nu vorbești. chiar dacă timpul era-n frunzar sărac. Deasupra lui „odată” e scara ce duce în podul bunicilor. nu ai teamă. greierul din vatra lunii. pentru că „niciodată” nu poate să-ți facă nici un rău pentru că e pe aceeași ață cu „a” .” „. Si tot în anu-ntâi era și Luna Mai.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 17 Poeme Dumitru Ichim de bahnă plină de stihiile blestemului verde. Intr-o cămăruță rece.„Dar unde vrei să mergi fără de mine?” . M-am uitat la cuvintele ei. RUGĂCIUNEA MELCULUI De-acum să nu mai râzi niciodată de melc. ajut-o la drum și să-ajungă acasă cu bine!” AZI NOAPTE IARBA TE-A VISAT Drum de literă săracă te-a răpit după prisacă unde-i scris cu chihlimbar ziua morii-n calendar.” . „A” este la mine și vom face un porumbar de cuvinte și vom înfia toate păsările și avem grâu fiert să le dăm de mâncare până vor crește de mărimea lui „aleluia”.” „Flory”. dar teme-te. „Ce ți-a zis. am auzit o voce de sus. Erau aceleași. și am zâmbit. E un pisoi mic cu mustățile încă pline de laptele lunii. „înseamnă că: „a fost odată ca niciodată…” Abia acum înțeleg stihul tău în care îți ascundeai cuvintele ca într-un castel de nucă. măcar trimestrul acesta – liliachiu. pasărea albastră care-și avea cuibul sub streașina de papură și stuf a Sfântului Arhanghel Gavriil. acesta este „a” – începutul. Cum zăngănea de vesel. privind încă fascinat la rozariul cuvintelor tale. de „niciodată”.am întrebat. odată nu a fost niciodată… a fost niciodată odată… Şi tu erai parcă pe o punte și puntea era legată de două stele și parcă ai zis: „Lasă cuvintele și vino. să o-nvăț ca să scrie. din bălămăli râzând până la stele.și tu și eu. doar aur. Amăgire? Sărbătoare? Nunta-i toarsă pe ulcioare. a trebuit să plec. plin de orgoliu! De când i-au îngropat nevasta. iar eu te chinuiam cu Schopenhau‘r… Pe sens oprit intram în amintire și invers. o să viu. fără ca să înțeleg de ce. Toamna prin parcul Cișmigiu . căruța ruginită de tramvai cu zdrăngănit liturgic în stație oprind ! Și eu te căutam la geam Ca-n noaptea sfântă un colind. puntea dispăruse și greierul alb a tras perdeaua de la prima stea cu care se începe noaptea lui „A fost odată ca niciodată… ” ridică amândouă mâinile către cer și se roagă. Rugăciunea lui curge peste amine: ”Doamne. privirile tale jucăuș s-au luminat: „Vrei să încerci și tu coroana? Zi: da!” Apoi mi -ai spus: „Ține creanga cuvintelor mele până mă voi întoarce de acolo. dragul meu. iar „a” este prima literă din care Dumnezeu l-a zidit pe om. iar eu îl întrebam dacă exist. Noroc că mai există iarnă. când cerul nu odrăslise niciun fel de alună de luceafăr. „Nu spune la nimeni”. Început de trimestru Nu fii îngrijorat. dragul meu. după mine. ca perla de lu ceafăr ars de dor. ne fluiera ca dintr-o sticlă un polițai și Luna Mai întotdeauna haimana își scotea limba și-i cânta din nas. noaptea iarba te visează. sau n-a fost. Flory. poate că am fi mers încă împreună. Din când în când cu început de priveghi îngenunchează ca o literă din manuscrisele vechi și-aprinzând de la lună o rază. Uite. vino. „Intr-o zi o să te învăț și pe tine cuvintele mele. Adeseori îl vezi. de aceea este verde ca ochiul de înger. omule. trebuie întâi să-i fiu mamă și-o să stau. GREIERUL DIN VATRA LUNII – Ultima scrisoare Floricăi Bațu Ichim Dacă acel greier prior nu ți-ar fi atras atenția că steaua de nuntă ți-a căzut în păr. cuvintele s-au rupt de pe șirag și au început să se rostogolească precum bolovanii de pământ peste mine… niciodată nu fost odată… unde ești „a”?…. dacă… Zice-se că la prisacă. casa şi-a vopsit-o în doliu și la vecernii slujite de tei duce în spate toate-amintirile ei. niciodată despre cuvintele mele!” și în momentul acela. mână în mână.ianuarie . cu lacrele pline de cărți colorate și gutuie. de ai șovăit să-i răspunzi pe graiul nostru și-i făceai semn cu degetul la gură să nu mai spună la nimeni?” Dintr-o dată. până la munții tăcerilor albe care ne așteptau înveșmântați cu toate cerurile de sărbătoare ! Dar nu am mai ajuns. Sărmanul polițist și astăzi mai socoate amenzile nescrise ce-am tot primit de la copaci și de-acel ceas din colț ce-a tot rămas mereu târziu și repetent în viață. Dar nu te speria. este din casa și neamul lui „a fost”.

pentru ca nici în Cehia. Dar autorul nu scrie numai despre asta. suntem martorii unor fapte de existență așa cum au fost ele. torționarii au făcut mai degrabă obiect de studiu aprofundat și nu victimele lor. pentru că ne aflam într-o zonă a recluziunii și a urii. în care orice faptă are consecințe dintre cele mai grave. ceea ce ar garanta o regenerare. Unii au murit.” Și da. In Republica Populară Română un astfel de copil. pentru că un om aflat într-un astfel de context agresiv. A nu fi demonizat implică însă consecințe grave. iar călăul este un profesionalist al răului cum România n-a mai cunoscut altădată în istoria ei recentă. mai ales că astăzi vocația oricărei forme de contestare politică are un raport foarte strâns cu dorința individului de a trăi mai bine. Suntem martorii unei istorii concrete. iar crima face legea supremă. foamea din temnița regională. despre cea a colonelului Gheorghe Crăciun sau a călăului Alexandru Nicolski. alții s-au salvat emigrând. Cartea vorbește despre atunci și acum într-o maniera densă și neacuzatoare. nici o nevoie de supraevaluare a mărturiilor descrise. Fiecare copil a fost supus sălbăticiei specifice Securității din localitatea în care fusese arestat. postură firească pentru orice tânăr aflat la început de drum. pentru că implică mutații profunde în psihicu l oricărui om care se decide să se expună total. ar putea fi citită în același timp ca document și ficționalizare a istoriei de orice politolog (sau simplu cititor) care este interesat de ceea ce comunismul. în forma lui cea mai violentă. care amintesc ororile cele mai grave ale umanității. scrisă însă în afara oricărei exhibări. cum se exprimă autorul. care se juca de-a politica. Asta pentru că gestul aproape suicidar de a nu consimți la trădare (gest care ar fi fost dacă nu scuzabil. iar această cronică neagră a istoriei ne relevă care era în fapt condiția fundamentală a celor care nu au consimțit. Aceste destine frânte fac subiectul introspecției autorului care știe mai bine ca oricine că într-o lume în care pâra este ridicata la nivel de virtute. Singularitatea destinelor prezentate în aceasta carte este frapantă. și asta după ce toți cei implicați au cunoscut „cele patru trepte ale urii de clasă: tortura din anchetă. perplexitatea. Suntem în zona distorsiunilor fatale. Din păcate. iar tonul rememorării este natural și neostentativ. Experimentul Târgșor est o carte șocantă de la început și până la sfârșit. în afara oricărei garanții de salvare și în limitele destul de obscure ale unei speranțe care pare și ea că ține de domeniul supranaturalului. Victor Roșca nu e un patetic. actul lor este adeseori cinic. nu-și mai poate permite . dacă nu oroarea și groaza. care rezumă ceea ce este esențial despre om în timp de holeră și crimă. era un element reacționar. de a fi poziționat mai sus. pe scurt cu interesul lui pentru beneficiile palpabile ale statutului de protagonist al puterii. decât despre cea a victimelor lor. cum s-ar fi întâmplat oriunde în lumea civilizată. presupune un refuz lucid si constant. pe raportul dintre dorința de a trăi și inevitabilitatea morții. de persona non grata. In astfel de condiții. Știm mai multe despre viața lui Vasile Ciolpan . ceea ce nouă ni se pare pe departe extrem de semnificativ dacă e să ne raportăm la mărturiile gulagului din centrul și estul european. „la firul ierbii”. Această poziționare este paradoxală și în același timp rară. Cartea lui Victor Roșca. Exista însă în contrapartidă.ianuarie . tragicomedia procesului și înjosirile Jilavei. autorul nu folosește eufemistic termenul „copil”. Nu există nici un efort de estetizare. măcar de înțeles în circumstanțele date). Cazul e rar. Toți au urcat și coborât scara cutezanței in fața umilințelor. a desființat. un consum teribil care îl plasează pe individ in afara oricărei protecții ori iluzii. Oricât de mult patetism ar putea implica o astfel de recuperare a istoriei trăite. a ruinat mii de familii. Reacționarii nu mai au vocația demnității. în Romania. din anii de liceu. viața sau moarte. a trimis la moarte mii de oameni. să se lase „educați”. măcar parțială.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 18 Experimentul Târgșor sau despre vârstele inocente ale rezistenței politice Cristina Eșianu luxul de a își imagina viața. el precizează negru pe alb că cel mai tânăr elev deținut la Târgșor avea doar 12 ani în momentul arestării. A accepta condiția de paria. iar aceste orori sunt menționate mai degrabă în paranteză. în termeni concreți. pentru că România nu pare să aibă o vocație reală a reconsiderării istoriei. Târgșorul a fost singura pușcărie politică din lume înființată pentru întemnițarea elevilor de școli secundare. așa cum apare el în cartea menționată. Cât de departe toate aceste poziționări actuale de spațiul în care se mișcă. e minată în permanență. a ceea ce în practica socială curentă se numește actul de igienizare social. ea revendică de fapt confortul și accesul la putere. pentru că în orice moment omul poate fi ostracizat de mașina de război atotputernica a statului oligarhic. pentru că descrierea se face de manieră obiectivă și controlată. Experimentul Târgșor. slăbiciune sau forța. în temnițele regionale. pe raportul dintre frică și găsirea unui antidot care să o anihileze. memorabilă însă pentru că prezintă adevărate dosare de existență Regimul comunist din Romania. îl salvează moral. respiră și se manifestă tinerii descriși de autorul făgărășean! Victor Roșca vorbește despre elevii de liceu și fixează cu minuție și cu o rigoare a detaliului incredibilă tot ceea ce presupunea. a supraviețuit cu rații de alimente reduse până la limita morții prin inaniție. dar aproape toți au fost supuși la o stigmatizare atât de gravă. sunt sentimentele care ne însoțesc în actul lecturii. probabil unul dintre cele mai sadice și atroce pe care omenirea le-a cunoscut. nici în Polonia nu există un astfel de dosar al adolescenților. a fi împotriva sistemului. posibilitatea de a te salva moral prin cultivarea unui modus vivendi care presupune mai întâi renunțarea la eu și la nevoile imediate. Viața. pentru că până la urmă totul se reduce la trădare sau rezistență. Victor Roșca reușește însă să întindă un pod între mărturiile închisorii și efectele târzii ale acestei poziționări curajoase. se bazează pe raportul direct între individ si opresorul lui. atârnă de un fir de păr. Fronda nu mai este una de idei. încât recuperarea lor s-a făcut în granițele „unei libertăți fără libertate”. Praxisul politic. nici torturați. a cunoscut slugărnicia instanțelor judiciare și cinismul avocaților din oficiu și a trecut pe sub furcile caudine de la Jilava. cum se exprima autorul prefeței. dar este calea pe care și-a asumat-o Victor Rosca încă de la început. a ostracizat. a invalidat pentru totdeauna în mentalul românesc din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Cosmin Budeancă. așa cum apare ea descrisă în Experimentul Târgșor. era intimidat și bătut cu brutalitate și nu „dojenit și trimis să-și vadă de carte”. nici măcar gestul de a întemnița copii timp de douăzeci de ani nu mai pare excesiv. e în afara previzibilului. pentru că „omul nou” contestă din interes și nu din convingere.

Optimismul și curajul lui Victor Rosca sunt exemplare și ele confirmă. linguistiques et autres. Les chercheurs roumains ont bien étudié leurs sources nationales et facilitent le travail des étrangers qui désirent les étudier.2 Les chercheurs roumains et grecs ont cependant trop souvent travaillé en ignorant les sources dans l’autre langue. pentru că întoarcerea în trecut este gravă și dificilă. Știm acum că orice cataclism istoric poate fi devansat. le quartier de Constantinople où se trouve depuis 1601 le Patriarcat œcuménique de l’Église orthodoxe. Omul stăpânit de frică își pierde și această favoare. des savants. că teroarea poate fi surmontată. lucru extrem de important. atâta timp cât este viu. pagina 19 Dimpotrivă. acela de a fi cutremurat. dar mărturia unui astfel de om are beneficii enorme. des princes régnants. este real și tangibil. Nicolas fut le premier Grec phanariote à . et plus précisément sur Nicolas Mavrocordatos. le fils d’Alexandre. puisqu’ils ont vécu tous les deux à l’époque de Louis XIV. Dar tocmai asta este extraordinar: să poți să te confrunți cu ceea ce în principiu e de neconfruntat și să crezi în victoria ta viitoare. Jetons d’abord un coup d’œil sur une bibliographie sommaire que je vous propose sur le sujet. je me suis mis à étudier l’histoire politique et littéraire des Phanariotes.” Afirmația ni se pare fundamentală. Ces deux princes-écrivains ont eu des vies parallèles : tous deux ont vécu 50 ans. chiar dacă lupta pare din start inegală. face o lista exhaustivă a elevilor de la Târgșor. despre sute de oameni. avec pour résultat que nous avons deux interprétations parfois contradictoires des mêmes événements et des mêmes personnages. Mon intérêt pour la personnalité et l’œuvre de Dimitrie Cantemir remonte à une quarantaine d’années. ținând cont de puterea și ferocitatea adversarului implicat în joc. et tous les deux ont aussi goûté à l’amertume de la destitution. pe sine și implicit pe cei apropiați. Tous deux ont été des auteurs. încă o dată. dont je me propose de vous entretenir aujourd’hui. DIMITRIE CANTEMIR 1673-1723 Jacques Bouchard.1 Or le rival en érudition et l’adversaire politique de Nicolas Mavrocordatos était ce fameux Dimitrie Cantemir. lorsque.ianuarie . Cine a ieșit integru din camerele morții știe prea bine cât de puternic se poate dovedi omul care nu s-a abandonat moralmente niciodată. Nimic mai important deci decât resursele unui om în fața mașinii politice. el mărturisește tranșant că „este adevărat că deținutul nu-și stăpânește soarta. La connaissance de l’un éclaire celle de l’autre. C’est donc par le biais de la culture hellénique du XVIIIe siècle et par celui de l’histoire ottomane. Je suis néo-helléniste de formation. Bibliografie. poate fi totuși contracarat. la fille du prince moldave Dimitrie Cantacuzino. surnommé l’Exaporrite. une fois le doctorat terminé. Je me suis donc penché sur la genèse. mais c’est surtout l’archaïsme de la langue roumaine qui rend l’accès à ces documents difficile. qui présentent des problèmes particuliers. Și este adevărat. Autorul nu vorbește despre totalitarism prezentând-se ca exemplu pe fundalul unei oglinzi oarbe.4 Parmi les bibliographies existantes sur Cantemir. Ce n’est pas seulement l’alphabet cyrillique utilisé alors en roumain. l’évolution et les réalisations d’un groupe de Grecs issus du Phanar. J’ai dû cependant m’initier au roumain pour avoir accès aux sources roumaines. tous deux ont épousé à un moment de leur vie une femme qui portait le même nom. Son volume a été traduit en roumain en 2010. de m’avoir invité à vous parler du prince-écrivain moldave. Deux mots sur Nicolae Mavrocordat avant de parler du Moldave Cantemir. reușind să-i omagieze pe toți într-un efort enorm de reconstituire lucidă. du sultan Ahmet III et de Pierre le Grand. dar.3 Une seconde étude due au néo-helléniste roumain Tudor Dinu traite à la manière de Plutarque des vies parallèles de Dimitrie Cantemir et de Nicolas Mavrocordatos. Université de Montréal régner sur le trône de Iaşi et ensuite sur celui de Bucarest. paru e en français en 2009. Comment aurait il pu en être autrement. la represaliile statului totalitar. et en particulier monsieur le docteur Paul Dăncescu. dar mai ales ca „omul nou” pe care l-a produs cu cinism și ardoare comunismul. grecque et roumaine que j’ai appris à connaître Dimitrie Cantemir. Les sources grecques me sont donc accessibles. De altfel. Mon étude portait sur la famille Mavrocordatos. à Dumitru Nastase L’Association Culturelle Roumaine et la Communauté Moldave du Québec ont pris l’heureuse initiative de commémorer le tricentenaire du règne de Dimitrie Cantemir sur le trône de Moldavie. et à la même idéologie politique : l’Aube des Lumières et l’absolutisme raisonné. Să mai adăugăm doar că Victor Roșca îi numește pe toți. despre consăteni și părinți. pentru că ea face referire la condiția sine qua non a celui care se expune. are privilegiul de a crede într-o schimbare. „riscul” pe care îl invocă autorul. Victor Roșca vorbește despre prieteni și rude. Antidotul lui Victor Roșca în an ii închisorii pare să fi fost refuzul de a ceda fricii. Les lecteurs francophones disposent d’une excellente monographie récente de l’historien roumain Ştefan Lemny. că niciodată ceea ce face un om aflat în condiții extreme nu este în zadar sau neglijabil. j’ai utilisé l’excellente Neamul Cantemireştilor. J’en veux pour preuve l’édition du Divan de Cantemir dont Virgil Cândea a publié en 1969 le texte original accompagné de sa traduction en roumain moderne. J’ai été frappé par le fait que tous les deux appartiennent au même milieu intellectuel. Casandra Cantacuzino : Cantemir a épousé la fille du prince valaque Şerban Cantacuzino et Mavrocordat.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL situate în permanență pe muchia îngustă a fatalității și a morții. Il est probable que l’historiographie roumaine est mieux connue des Roumains et que les sources grecques sont dans leur ensemble méconnues. en 1710-1711. care nu reține mărturia celorlalți oameni implicați. Je remercie les organisateurs.

1734). Antioh (16701726). qui garde son importance dans les principautés danubiennes. et ses premières notions de philosophie. etc. Il continuera ses études à l’Académie patriarcale du Phanar. Il savait à peine signer son nom. des livres à ses côtés. prince de Moldavie de 1685 à 1693. celle du dialogue. ou à Iaşi (L 44-45).6 Dimitrie est le second fils de Constantin Cantemir. Jérémie Cacavélas (1643-) qui avait voyagé et étudié en Occident. Cambridge. Or. qui réunissait les talents des anciens Grecs. il rédige en roumain un roman à clefs. Ainsi donc Nicolas Mavrocordatos est déposé le 24 novembre / 4 décembre 1710 et Dimitrie Cantemir est désigné pour lui succéder sur le trône de Iaşi à la même date. Sans remettre en question la foi orthodoxe. Mais le sort en a décidé autrement. le 6 / 17 novembre 1709. tenant ostensiblement son sceptre princier. Il est important de noter que Cantemir n’a pas été élu par les boyards : il a été nommé directement par le sultan exactement comme l’a été Mavrocordatos. à la guerre à côté des troupes turques contre les Russes. qui intègre un texte du penseur unitairien Andréas Wissowatius. pagina 20 En 1709 les Ottomans sont mécontents des agissements des princes Racoviţă en Moldavie et Brâncoveanu en Valachie. ce mot même le dit assez : car qui dit Cantemir. Andrei Eşanu. intitulée Histoire hiéroglyphique. Nicolas avait été drogman à la cour ottomane.8 Puis. le décrit à l’époque comme suit : « De petite taille. et non en 1711. se retrouve dans le nom de Cantemir: ainsi le prince Cantemir est descendu de Tamerlan. À la mort de Constantin Cantemir en 1693. ou les personnes descenduës du sang de Temur ». 2010. connu sous le nom de Tamerlan. et plus tard aux Valaques. Ce premier roman de la littérature roumaine ne sera publié qu’en 1883. Un brigadier français. Cette origine paraissait plus belle qu’une grecque. que possédait Timur avant de conquérir l’Asie. coiffé d’une longue perruque. l’auteur s’avère curieux des autres confessions chrétiennes. « Il n’est pas nécessaire d’avoir recours à la tradition pour faire descendre les Cantemirs du conquérant d’Asie Tamerlan ou Temurleng. Constantin confie l’éducation de Dimitrie à un érudit grec. peut-être à Silişteni. qui a régné en Moldavie de 1695 à 1700. de 1698 à 1709. On le faisait descendre du fameux Timur. la science des lettres et celle des armes. Il a à peine 20 ans. et lui permet de fonder une dynastie. grec d’origine. étant donné la longue inimitié entre les deux familles. écrit en turc vers 1703-1704. Dimitrie est né probablement en 1673. les boyards élisent Dimitrie au trône de Moldavie. diton ressemble à Témir. Cantemir réussit à convaincre les Ottomans que Nicolas n’a pas la stature d’un chef militaire.5 Voltaire s’est bien moqué des prétentions généalogiques de Cantemir dans son Histoire de Charles XII . On prouvait cette descendance par le nom de ce conquérant: Timur. 1612-1693. Dimitrie avait un frère. en 1710 la Russie et l’Empire ottoman sont sur le point d’entrer en guerre. Il apprend à jouer du tambouras — une espèce d’instrument à corde dans le style du petit bouzouki — il en joue mieux que les Turcs eux-mêmes. Le 10 janvier 1711 Cantemir arrive à Iaşi. l’arabe et le persan — mais aussi les langues occidentales en usage.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL coordonator acad. & cela signifie le sang de Temur. L’intérêt que porte Dimitrie à la philosophie l’incite à passer à l’écriture. cet ouvrage est représentatif du nouveau climat intellectuel de l’Αube des Lumières. mais il a donné une excellence éducation à son fils puîné. Malgré sa forme obsolète. Il s’agit d’un traité de philosophie et d’éthique rédigé sous forme de dialogue. Pendant son long séjour dans la capitale.10 Les Ottomans lui ont demandé de s’emparer de Constantin Brâncoveanu et de le ramener à Istanbul mort ou vif. Voilà les fondements de la plupart des généalogies ». De 1700 à 1710. comme son père l’Exaporrite. le latin. revêtu d’une armure. lors du premier règne de Nicolas Mavrocordatos. le fait souverain à vie de la Moldavie et de la Valachie. il sera prince à peine 20 jours. Cette étude de musicologie verra le jour seulement en 1907. car le sultan Ahmet III n’entérine pas le choix des boyards: il lui préfère Constantin Duca. Dimitrie restera donc à Istanbul jusqu’en 1710. il étudie à fond la culture orientale et l’histoire ottomane. il écrit : « La Moldavie était gouvernée par le prince Cantemir. comme le prétend l’historiographie roumaine. Avec lui. il publie son premier volume : Le divan ou la dispute du sage avec le monde ou le jugement de l'âme avec le corps. Il a accepté d’exécuter la commande. qui lui promet sa protection. Dimitrie apprend le grec. Dès 1698. Chişinău. Le sultan Ahmet III démet de ses fonctions Racoviţă et nomme à sa place Nicolas Mavrocordatos.7 Le livre est rédigé en roumain et est accompagné d’une traduction en grec moderne. Il perd sa mère 3 ou 4 ans après sa naissance. On imagine Cantemir comme le représente la gravure reproduite dans l’édition anglaise de l’Histoire ottomane : un prince guerrier. dit CanTemur. C’est désormais la manière qu’auront les sultans d’imposer leur choix aux Moldaves. le titre de kan. Cantemir rédige de petits traités en latin. sans oublier le slavon. qui a assisté aux campagnes ottomanes de Soroca en 1692 et de Zenta en 1697. due à son mentor Jérémie Cacavélas. Pontos. l’auteur y invente un système original de notation de la musique orientale et compose une bonne cinquantaine de mélodies encore jouées aujourd’hui. il fréquente les diplomates occidentaux. prétend posséder les qualités martiales nécessaires pour conduire la Moldavie.ianuarie . au corps mince et à la figure délicate. la rumeur courait en Europe à l’effet que la maison des Cantemir avait du sang tartare. à la . bel homme. C’est donc en 1709. comme gage de la fidélité de son père au sultan. où tous les personnages sont des animaux. Jean Moreau du Brassay. lit-on dans la traduction française. Leipzig. * Avant même la première parution de l’Histoire de l’Empire ottoman (en anglais. où il apprend les langues orientales — le turc. grave et avec un aspect si agréable comme je n’ai jamais vu de ma vie ». une satire politique. que commence le régime phanariote en Moldavie. une mante de fourrure sur les épaules. alors que lui-même. entre autres le plus fameux. Des maîtres célèbres enseignent à l’Académie du Phanar.9 Mais l’aventure politique allait détourner le prince moldave de ses travaux littéraires et scientifiques. Il avait servi 17 ans dans l’armée polonaise. mais surtout deux ouvrages qui seront publiés des années après sa mort : il s’agit d’abord du « Traité de musique turque ». et de 1705 à 1707. À l’âge de 15 ans il est envoyé en otage à Istanbul. vassale de l’Empire ottoman. le 2 / 13 avril il accepte la proposition de Pierre le Grand. Alexandre Mavrocordatos.

mais il ne l’avait pas en haute estime. 1957. trad. tenue dans l’ombre jusqu’à ce jour. 1941. texte russe Anca Ionescu. Traduite en français par M. de plus. 1971. éd. qu’a-t-il fait pour sa nation? Rien! car en musique il a laissé une foule de compositions aux Turcs. 12. je voudrais citer l’opinion de G. Stela Toma. p. ou toutes les deux. éd.. préface V. 13.-N. Sistemul sau întocmirea religiei muhammedane. Bucarest. 1. Editura Academiei Române – Univers enciclopedic. et Dieu sait. D. Katartzis. mais bien celui de l’Aube des Lumières. Timişoara.14 L’évêque éclairé uniate Inochentie Micu-Klein en avait acheté en 1730 une copie manuscrite. D. Editura Amarcord. Cândea.. l’édition critique de Dan Sluşanschi. Istoria ieroglifică. fondée par Leibniz. 5. comme nous jusqu’à maintenant. qui lui était plus familière. sénateur. 1743. même si le Moldave est mal en point. et quels ont été les abus perpétrés par sa succession. Bucarest. “il a porté de l’eau à la rivière”: c’est à nous qu’il était redevable. Bucarest. si nous l’aurons un jour. D. Dokimia. Il aurait dû l’écrire en grec ancien. Pour nous une telle histoire était nécessaire. et la latinité de la langue roumaine. Dinu. Texte roumain et texte grec.Th. manieur d’hommes et misanthrope. assurera à Cantemir une renommée durable aux XVIIIe et XIXe siècles. Divanul. T. à la bataille de Stănileşti. Cf. publiée dans cette langue en 1772. Eux. Il a le diabète. même sans Kantemiris. domn şi cărturar al Iluminismului timpuriu (1680-1730). Editura Academiei Republicii Socialiste România. Cantemir. Opere complete I. dont se sont inspirés les intellectuels transylvains. Bucarest. de Joncquières. au train où vont les choses. Facsimilé publié par Virgil Cândea. Opere. Cartea ştiinţei muzicii. Opere complete VIII. intro. Il était très savant en turc et en latin. Opere complete IV. où se voyent les causes de son agrandissement et de sa décadence… par S. Après sa défection. un si bon livre. Incrementorum et decrementorum Aulae Othman[n]icae […] libri tres. Cantemir. Fundaţia regală pentru literatură şi artă. Dimitrie pagina 21 Cantemir est notre Laurent de Médicis à nous ». S’il l’avait écrite dans ces langues-là. conseiller intime. chroniqueur roumain. chanteur au tambouras stambouliote. On connaît la suite: du 7 au 11 juillet. en 1743 en français. 14. Elena Lazăr. Nicolae Stoicescu. . de 1714 à 1716. à propos de cet ouvrage : «… notre fameux Kantemiris. il aurait pu s’acquitter de sa dette. S. une langue plus glorieuse que le latin […] il aurait dû l’écrire en grec moderne. Il ne reverra jamais plus sa Moldavie. qui sera publiée en russe en 1783. Et son honneur en aurait été encore plus grand. les Ottomans battent l’armée russo-moldave à plate couture. Il meurt le 21 août 1723 dans sa propriété. vol. en 1734. 165. il compose à partir de 1717 une Chronique de l’Antiquité des Romano-Moldo-Valaques qui ne verra le jour qu’en 1835. intrigant et solitaire. 3. éd. 93 11. Les chiffres parlent d’euxmêmes: les Russes et les Moldaves disposent de 40000 hommes et de 101 canons. puisqu’on aurait vu partout dans le monde un Grec ou un Moldave savant et un citoyen utile à sa nation. 47 (ma traduction). en 1745 en allemand. I Divanul. 7. Lemny. comme le croyait Călinescu. Il est reçu membre de la Societas Scientiarum Brandenburgica. Dimitrie Cantemir. homme de lettres et d’action. Dimitrie Cantemir. 15. Mince consolation: Pierre le Grand le nomme prince russe. Les Cantemir. près de la rivière Prut. 9. Bucarest.cit. 47-48 (en grec). 2010. p. Voltaire écrivait : « Un Grec nommé Cantemir fait prince de Moldavie par les Turcs… » p. Virgil Cândea a identifié en 1984 le manuscrit latin de cet ouvrage à la bibliothèque Houghton. G. Comme je l’ai mentionné plus haut. Je traduis pour vous un paragraphe des Essais de Dimitrios Katartzis. 1974. en traduction anglaise. 2006. op. dans le Caucase en 1722. Omonia. Bucarest. C’est à l’invitation de cette Société qu’il rédige en latin en 1716 sa Description de la Moldavie. Démétrius Cantimir. Istoria literaturii române dela origini până în prezent. 1987. Paris. D. L’aventure européenne d’une famille princière au XVIIIe siècle. pour eux simplement utile. Histoire de Charles XII. de ses études il a laissé aux Européens l’histoire turque en latin: comme dit le dicton. Bucarest. p. Demetrii principis Cantemirii. 2. rédigée en russe en 17171718. Bucarest. Lemny. Călinescu. Eugenia Popescu-Judetz. Virgil Cândea. Voir J. et les Européens n’auraient pas tardé à la traduire. 1969. traduite en plusieurs langues. Virgil Cândea. Gallimard. 6. in Œuvres historiques. est celle d’un homme supérieur. C. (Bibliothèque de la Pléiade). il aurait pu en faire profiter l’une ou l’autre nation. académicien berlinois. 1973. Voïvode éclairé. qu’ils ont connue dans le détail. éd. réimpression 2003. mais aura une grande importance dans la formation de la conscience nationale des Roumains. Bucarest. qui affirme la romanité du peuple moldave. En terminant. publiée en 1722 dans cette langue. R. une notice sur les familles Cantacuzino et Brâncoveanu. Ce texte ne sera traduit en roumain et commenté par Virgil Cândea qu’en 1977 (éd. de cet Occident qu’il n’a jamais pu visiter. de la Frühaufklärung occidentale. amant de sa Moldavie dont il se languit et aventurier. Humanitas. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Paris. 2009. en particulier de Grigore Ureche. Polirom. Sa figure. de même que son Histoire de l’Empire ottoman. Dimaras.A.ianuarie . éd. prince russe. Dans la première édition (1731). Voltaire. trad. Stela Toma. auteur renommé d’une Histoire de la littérature roumaine. qui n’est pas celui d’une Renaissance attardée. Editura Academiei Republicii Socialiste România. Pomeau. Călinescu. Complexe. publiée en 1941 : « Cantemir est un écrivain. D. ambitieux et blasé. des nôtres même par son nom. Harvard : Dimitrie Cantemir. un créateur. Ş. Minerva). Cantemir. Divanul. apportant idées et arrangements. C’est maintenant qu’on peut le replacer dans son véritable contexte. 1999. 1973. plus tard appelée l’Académie de Berlin. Cf. c’est à eux qu’il a donné. Lemny. il aurait dû l’écrire en moldave. Magda Jeanrenaud. Cantemir rédige en russe une étude monumentale intitulée Système de la religion mahométane. 8. Cantemireştii. deux titres beaux et inestimables quand ils sont réunis.11 Cette histoire ne sera publiée qu’après sa mort. 4. p. homme du monde et ascète de bibliothèque. Aventura europeană a unei familii princiare din secolul al XVIII-lea. 220. éd. avec autant de science. Dimitrie Cantemir şi Nicolae Mavrocordat. »12 L’Histoire de l’Empire ottoman. J. Hermès. juriste phanariote de Bucarest. 2002.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL condition de passer dans l’armée russe avec ses troupes. Une nouvelle vie commence en Russie: il se remet à sa table de travail. Roza vânturilor. connaisseur de tous les plaisirs que le monde peut offrir. les Ottomans et leurs alliés sont quatre fois plus nombreux et alignent 469 canons. Bucarest. 2011.13 Dans sa langue maternelle. Cantemir reprend l’idée des chroniqueurs. p. comme on dit. Histoire de l’Empire Othoman. ils auraient appris quelle était l’ascendance d’Osman. Istoria ieroglifică. et ses quelque 4000 soldats. II. Paris. Le Clerc. Nous. Virgil Cândea.. 190. Entre temps. Pierre le Grand se fait accompagner de Cantemir dans ses expéditions sur la mer Caspienne. Cantemir s’occupera aussi de biographies: en 1716-1718 il écrit en latin la vie de son père Constantin. 2003. Hronicul vechimei a romano-moldovlahilor. n’a cessé d’augmenter depuis la publication posthume de ses œuvres. Cantemir. Creşterile şi descreşterile Imperiului otoman. Éd. Bouchard. Editura muzicală a uniunii compozitorilor. 10. Editura pentru literatură.S.15 Or la réputation de Dimitrie Cantemir. Cantemir doit s’enfuir en Russie avec 24 boyards. S. Athènes. Bucarest. il était remarquable en musique turque. nous ne l’avons toujours pas. Nicolae Mavrocordat. trad.

mobilizarea sau negocierea). să-l pesuadeze prin intermediul emoţiilor. Concepţia care stă la baza acestor metode este aceea că maniera în care indivizii vorbesc şi scriu. faptul că lexicul trădează emotivitatea unui discurs. numită tare. cu sprijinul domnului prof. Această schimbare a făcut ca limba să fie considerată nu doar instrument al comunicării. ca să nu fie calificat de mass-media şi. impusă de scena deosebit de generoasă şi complexă pentru manifestarea simbolicului (surse. pe de o parte. iar. şi fenomenul comunicării.i dau un nume ş i i-am zis „Cu iz politic”. evoluţia tendinţelor şi perspectivelor de viitor). şi o concepţie slabă. concepte-cheie. de relaţiile dintre indivizi. elaborarea agendei. O asemenea investigare vine în sprijinul cercetătorilor-specialişti în ştiinţe social-politice. recrutarea. Opţiunea pentru o asemenea analiză are o întemeiere teoretică. pe de altă parte. nu am tărăgănat prea mult de a spune „DA”. clară şi obiectivă de a înţelege sfera publică prin intermediul limbajului politic. mai ales în context electoral. opiniile. Pe fondul mai larg al relaţiei . după care limbajul politic poate influenţa gândirea politică (Michael L. şi una aplicativă – prezentarea şi interpretarea realităţii trăite. În acest sens. în general.univ. întregul excurs urmăreşte să răspundă întrebării legitime. o procedură de verificare. cât şi starea actuală a cercetărilor întreprinse în acest domeniu. Radiografierea discursului politic.dr. el oscilând mereu între o concepţie. precum şi de ierarhiile de putere ce definesc realitatea socio-politică. de descoperire şi de înţelegere. fiind de ajutor. cu cei care s . în care se descriu.ianuarie . Cu alte cuvinte. Este cunoscut faptul că discursul politic nu îşi rezervă mult timp de reflecţie pentru diagnosticarea corectă a realităţii. Prin accentuarea componentei afective la nivel de discurs. Cu alte cuvinte. pornind de la o analiză riguroasă a discursului politic (din presa scrisă) în contextul actual. ce urmează a fi emis La invitaţia prietenului nostru Victor Roşca.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 22 Filozofia discursului politic – I Daniela Gîfu lingvisticii cu ştiinţele umane şi sociale. Manipularea opiniei publice este în strânsă dependenţă de procesele psihologice individuale. şi nu numai. Dan Cristea şi al studenţilor Facultăţii de Informatică din cadrul celei mai vechi instituţii universitare româneşti.au ostenit să analizez discursul politic. ci acţiune sau mediu în care se constituie ideile. de care depind alte procese (socializarea. Trebuia să . Pe de o parte. care devine personificarea idealurilor comune. sentimentele şi credinţele politice în favoarea unor teze politice în vederea obţinerii legitimităţii puterii? Problematica acestui parcurs se încadrează în sistemul de comunicare politică. cu preponderenţă. urmare a unei importante schimbări în cadrul ştiinţelor sociale şi umane care a însemnat trecerea de la paradigma în virtutea căreia faptele istorice. Premisa fundamentală a ceea ce vom numi analiză politică episodică este că discursul politic. dă posibilitatea ajustării mesajului. faptele sociale au fost privite prin categoriile economiei şi ale luptei pentru recunoaştere – altfel spus pentru putere – la paradigma care a integrat. încearcă atât să identifice şi să sistematizeze acele concepte. ne propunem să susţinem că analiza discursului este. În acest sens. încearcă să-şi convingă auditoriul făcând apel la argumente (vom reveni la rolul argumentării şi tipul de argumente uzitate în discursul politic). în prospecţiunile sociale ataşate campaniilor electorale. de a deschide o nouă rubrică în paginile revistei „Candela de Montreal” pe care de 15 ani o moşeşte. în încercarea de a-şi impune imaginea personală valorizată care le poate asigura legitimarea puterii. după tatonări. cât şi formaţiunea pe care o reprezintă) intră în posesia unui asemenea instrument câtă încredere mai putem avea noi în mesajul său? Utilizarea unui instrument de analiză de conţinut politic. reprezintă o fereastră deschisă către lumile lor emoţionale şi cognitive. însoţită de o multiplicare a scrierilor consacrate formelor. alegătorii se identifică cu locutorul. participarea. strategiilor şi metodologiilor de investigare a efectelor actelor de vorbire în societate. fiind exploatată într-o pondere foarte mare. pe de altă parte. încearcă să-l seducă. Demersul de faţă. şi anume: În ce măsură şi prin ce mijloace discursive pot fi schimbate atitudinile. apreciat drept democratic. Cea de-a doua dimensiune. teorii şi idei care definesc şi răspund unor necesităţi de informaţie şi apreciere. asupra relaţiei dintre limbajul politic şi politică. importanţa limbii în cercetarea sferei publice a înregistrat o reevaluare rapidă. Geis2). prin monitorizarea unor evenimente care amprentează existenţa consumatorilor de mesaje scrise. se lucrează permanent la dezvoltarea şi implementarea unor instrumente computaţionale în prelucrarea limbajului natural (NLP). Secolul XXI – cu vădită pornire din ultimele decenii ale secolului trecut – se află sub semnul discursivităţii. o modalitate de valorificare a contextului comunicării. Este cunoscut faptul că emiţătorul politic “atacă” pe două fronturi receptorul mesajului său. În acest context. de vreo câţiva ani. Se naşte întrebarea: dacă un actor politic (aici înţelegând atât omul politic. ca formă a acţiunii comunicative1 (Jürgen Habermas). deloc puţine. implicit. pentru a menţiona doar câteva direcţii întreprinse. se stabilesc acţiunile. şi anume. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi3. de a articula o perspectivă operaţională în cercetarea aplicată. atrage după sine legitimitatea puterii. pe lângă acestea. potrivit căreia limbajul politic determină gândirea politică. în vederea măsurării reacţiilor mass-mediei la evoluţiile de pe scena politică. Pentru numeroşi analişti discursul politic este elementul dinamic al sistemului politic. Acestea oferă o posibilitate rapidă. de opinia publică de incompetenţă.

mai precis. de fapt. rămân dezbaterile politice ad-hoc (cele nepregătite). logica discursivă etc. mai ales. Communication Yearbook. ele însele. Iaşi. Mulţi dintre oamenii politici. Ed. Bucureşti.. un proces de comercializare. pe timpul desfăşurării acţiunilor simbolice nu încetează nici un moment discuţia cu receptorul (actor politic. 1977 9. drumul spre victorie fiind jalonat de concesiile obţinute. Singura posibilitate de a avea zugrăvit un minimal tablou discursiv. situându -se la intersecţia a trei spaţii simbolice importante: spaţiul politic. Bucureşti. Componentele ideologice ale confruntării păstrează un caracter preponderent simbolic: Victoria este impusă în adâncul conştiinţei opiniei publice. trad. opinia şi autorităţile publice (Dan Nimmo8). 1999 6. la Iaşi. în special pentru acei cercetători în ştiinţe politice. gândurile. Iaşi. scopul ultim fiind preluarea puterii. Appolodor. Erving GOFFMAN. Jürgen HABERMAS. aspiraţiile şi sentimentele. ştiinţele comunicării şi politologia conlucrează cu lingvistica. analişti. efectele comunicării de masă şi relaţiile dintre presă. persuadând şi negociind. Platon. în B. ceea ce antrenează adesea depolitizarea discursului şi transformarea lui într-o conversaţie populistă şi demagogică”. de Andrei Marga. rom. Paris. Aristotel. 1998 8. Confruntarea pe plan discursiv asigură producerea şi reproducerea de sens şi semnificaţie. 7 . de durată. Politica şi utilizarea simbolurilor. studiile electorale. acum se „ucide” pentru a emite convingător un mesaj politic. claritate. fiind dispuşi să-şi însuşească în acest scop conceptualizările unor pagina 23 discipline precum lingvistica. „Actualele evoluţii ale discursului politic românesc sunt rezultatul unui context contradictoriu: pe de o parte. dar performanţa lor stilistică se încadrează. în elaborarea discursului politic şi a relaţionării sale cu realitatea.ro. între confuzie şi ambiguitate. CABIN (ed. Iaşi. Les contradictions de la communication politique. Constantin SĂLĂVĂSTRU. trad. État des savoirs. care se sprijină pe patru problematici principale: propaganda. Polirom. mediatizarea constrânge actorii politic să se adreseze unui auditoriu eterogen. Dan NIMMO. 1999 5. D.) La communication. câştigând acordul deplin. D. The Language of politics. al discursului politic. Cluj-Napoca. limbajul poate fi considerat esenţial în construirea discursului). cetăţean. 2011. Ne propunem să sintetizăm posibilităţile de înţelegere a sferei publice prin intermediul limbajului. urmată de evidenţierea influenţei discursului politic asupra receptorilor săi.ianuarie .10 1. crearea unor evenimente de imagine cu inducerea unor trăiri contrariante. jurnalist). 1987 3. reprezintă oglinda în care actorul politic îşi reflectă ideile. în lb. solemnitate afişată. New Brunswick. Ed. în lb. conceperea şi producerea discursului politic integrându-se într-o nouă dimensiune. Ed. Discursivitatea politică instituie o realitate posibilă şi alternativă (David D. Petru Bejan). În 27 octombrie 2010 s-au aniversat 150 de ani de la înfiintarea primei universitati din Romania. Louisiana State University Press. lăsându -i acestuia speranţa că s-ar putea ajunge la un compromis în cadrul dialogului. rom. de tip spectacol (Erving Goffman9): gesticulaţie opulentă. pentru că se sprijină pe concepte suprasaturate de semnificaţii ale căror interrelaţii nu pot fi decât problematice şi multidimensionale. stil împrumutat din spaţiul american. Murray EDELMAN. Institutul European. Viaţa cotidiană ca spectacol. jurnalişti care consideră că este profitabil să pornească în demersurile lor de la un fundament teoretic şi sunt interesaţi să încerce noi instrumente de analiză. Dorim ca acest serial discursiv să se transforme într-un ghid de referinţă cu adresabilitate largă. New York/Berlin: Springer Verlag. precum mass-media în domeniul informaţiei. mass-media cunosc.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL într-un context formal (pregătit de specialiştii de comunicare politică. Politică. Political Communication Theory and Research: An Overview. Discursul politic. care se exprimă public. Discursul puterii. semiotica. Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” . chiar eleganţă (Quintilian). Michael L. discursul politic este un obiect de studiu dificil de circumscris. o competiţie dialogalpolemică cu alte grupuri de putere. trad. Rolul său este la fel de important în ordinea politicului. Astfel. fapt care influenţează echipele de consultanţă ale actorilor politici atunci când elaborează strategiile de comunicare politică. aceea de a fi legitimat. dincolo de prezidiu şi presă. I. Manifestările discursive ale unor grupuri de putere vizează. pe de altă parte. exprimându-se cu convingere (Socrate.C. Transaction Books. Casa Cărţii de Ştiinţă. Ed. cea a cunoscutului jurnalist. PERLMUTTER. de Ruxandra Nichita. spaţiul public şi spaţiul comunicaţional (Domnique Wolton7). RUBEN. Studiul limbajului politic necesită o abordare interdisciplinară. coerenţă. Nicolae Melinescu. al electoratului. aflaţi la dispoziţia fiecărui actor politic) în funcţie de aşteptările receptorilor. adesea asociat ca un „discurs al puterii”6 (Constantin Sălăvăstru. de Simona Drăgan şi Laura Albulescu. Folosirea limbajului în politică are rolul de a „sanctifica acţiunea”5 (Murray Edelman). Éd. comunicare. Baton Rouge. spectacolul politic se serveşte de o diversitate impresionantă de forme prin care actorul politic se manifestă în numele unei mize politice. Cunoaştere şi comunicare. astăzi asistăm la show-uri politice. 4. De ce discursul politic? Am să răspund cu o voce avizată. sunt convinşi de harul lor oratoric. Daniela GIFU. Sciences Humaines. controlat şi a unei atitudini aparent deschise şi pline de bunăvoinţă. Negreşit. Violenţa simbolică în discursul electoral. p. mascându-şi adesea dualitatea şi ignoranţa în spatele unui comportament transparent. Practic. D. 1999 şi Petru BEJAN. corespondent român permanent al Televiziunii Române la Washington D. sau întemeierea de relaţii politice cu electorii. Dacă în antichitatea greacă şi latină oratorul impresiona prin discursuri elaborate şi rezonante în spiritele receptorilor. în lb. Perlmutter4 apreciază că. Cicero). 2003 (1956) 10. 2004 7. în care retorica. rom. The Manship School guide to political communication. Fundaţiei AXIS. Dominique WOLTON. GEIS. în P. Hermeneutica prejudecăţilor. 1983 2.

nu le -au tremurat mâinile şi picioarele prin „tranşeele vieţii” şi ca atare gândesc prin prisma „contului din bancă”… Ceilalţi se zbat. scot şi aceştia un volum. Nu -l interesează funcţia. Înţelepţit de Dumnezeu. aruncăm la tomberoane valorile naţionale. acolo unde Dumnezeu îi întinde căutătorului palma şi omul reuşeşte să iasă din mocirlă. ca urmare a muncii intelectuale asidue. apţi. căci „graba ucide”. timpul – poate să fie până la adânci bătrâneţe. rămâneau săracii să-şi lingă rănile pe cum săracul Lazăr din Sfânta Scriptură. A existat literatura angajată.. câinele. minţim. rămân prăfuite în tomuri întregi de hârtie pentru că vai. banul. să stea acasă pe fotoliu sau în parc pe -o bancă… Să plimbe nepoţii. istoria. bătrânii – şi aşa ramoliţi. care obţine Marele Trofeu la o Expoziţie Naţională de Reviste. De multe ori post -mortem. câteodată să citească pe furiş informaţii de-o şchioapă dar fără valoare de pe un „tabloid”.viteză uluitoare şi cuprinde cât vezi cu ochii: necuprinsul adică. pentru că în cădere. Produsul.Dar cum? Cu ce finanţar e? Graţie căror suflete nobile vede lumina zilei şi cine stă în spatele acestei truditoare munci? Nu interesează! Atunci. Şi aşa este: cu ce încântă o publicaţie. chiar şi îmbătrânit înainte de vreme. de multe ori înlăturate – tineri am fost cu toţii. trebuie să -şi spună punctul de vedere pe care de multe ori nici ei nu-i înţeleg – au acumu lat informaţiile de pe internet.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 24 Bătrâneţea. un proverb românesc spune că „omul trebuie să înveţe continuu!”. sunt momeli trecătoare. sărăcia materială şi bogăţia spirituală sunt repere după care să ne ghidăm în viaţa de zi cu zi. acest lucru nu s-a petrecut pe întreg mapamondul. prin binecuvântare divină primeşte şi înţelepciune. ci vrea să-i îndrume pe ceilalţi să se formeze ca oameni pentru un „mâine” ce este atât de aproape… Sfaturile acestora. opere literare. nu în sensul că trebuie înlăturat sau marginalizat. Dar se rezumă doar la aceasta…Bătrânii. vai şi amar de tine!. este praf învăluit în fantasme” (Emil Cioran) Indiferent de ziua când vede lumina zilei. Ajuns la jumătatea lungimii anilor – care ajung. de exemplu. de semeni. acolo. obosită de căutarea adevărului. călcăm în demnitatea celorlalţi – nouă să ne fie bine. la vârsta senectuţii este mai abil decât cel grăbit să culeagă roadele de la pomul încărcat… . Începând prin a căuta „ce este adevărul”.ianuarie . murale cum nu tot omul se naşte cu o frumuseţe fizică angelică. piedică în calea creaţiei? Elena Olariu Desigur. felicitări de rigoare şi privirea „chiondorâşă” că s -a trezit şi acesta!. nu întotdeauna savurate pe deplin. afli susţinere altfel te vei prăbuşi… Studiul aprofundat. ştie când să se oprească. cugetă. de multe ori – pentru că s-au defrişat pădurile. Nu -l vedea nimeni însă!. Să afecteze economia ţării plătind bătrânii pensionari cu un plus de 50 % din pensia cuvenită creatorului de literatură? Oameni buni. devine bătrân al comunităţii. Nonvaloarea operelor. cu o experienţă de viaţă serioasă.. Spiritualiceşte vorbind. Se poartă acum. constată că acesta era foarte aproape. Sfânta Tradiţie şi religia. cafeaua. trăiri personale din care să alegem ceea ce ne-ar putea maturiza pe noi înşine…Nu tot trăitorul acestui pământ are darul de a lăsa memor ii. unei naţii. Părerea mea este „Nimic fără Dumnezeu!”. Din lipsă de spaţiu la muzee. chiar şi lovit de nuiele. de multe ori greu obţinut – Cartea adică. Din setea de a fi primul şi nu de a se împăca cu sine. rostuirea lucrurilor de Dumnezeu aranjate şi cine se mai gândeşte acum la creaţie? Ne scuipăm. îi oferă posibi litatea de a renaşte din propria cenuşă. frământat continuu de existenţa zilei de mâine. este însăşi trăirea lăuntrică pe care subconştientul îl trimite s-o aşeze pe hârtie – în cazul nostru calculator. nu avem vreme să le parcurgem conţinutul creativ al celor ce vor să scoată din anonimat valorile unui neam. vor spune unii. înzestrată cu raţiune – superioară aşadar celorlalte vieţuitoare.. sculpturale. omul. acesta devine nemuritor. multe chiar. caută portiţe de ieşire din anonimat şi dacă vreun burghez gentilom lasă să-i curgă din puşculiţa de aur ceva mărunţişuri. ţigara – de ce nu iarba mestecată…. Niciodată nu le va şti pe toate. două. nu a fost de vină bătrâneţea. cu informaţia acumulată de -a lungul anilor şi arhivată nu în memoria calculatorului. Soarele primenindu-i obrajii laptecrud. Este cununa vieţii. şi -şi expun punctele de vedere. Sau dacă afirmă lucru acesta. cine să mai înţeleagă rostul culturii. Cei care scriau opere adevărate. nu este un viciu ce trebuie eliminat din viaţa de zi cu zi cum ar fi alcoolul. Se cred nemuritori! Nu au ajuns la vârsta senectuţii. Pentru că în timpul vieţii eşti un paria… Cine să înţeleagă. cultura. este meritul acestora. este vorba de I ubire. nu simte durerea. fiinţa umană. treptat. un trofeu minuscul. „Praf învăluit în fantasme. ca nu „Omul. Că arta d intotdeauna a fost desconsiderată – nu aducea profit. nu fără sacrificii . fruntea. eliminăm! Tinerii. Nu inteligenţă însă.. Nu să -i dai toată mâna pentru că dacă „nu -i pui undiţa în mână şi -i dai peştele prăjit” celui aflat la ananghie.. ne terfelim sentimentele abjecte în public. plini de energie. cum şi la ce nivel să -şi privească semenul. Din lipsă de spaţiu în depozite. nu se observă oare că se vrea exterminarea bătrânilor prin lungirea hăăăt a pensionări i. unor inovaţii. înseamnă că le -a îngurgitat pe toate frugal. de aproapele. muzicale. nu înţelepţi însă. Dacă în zilele noastre mai există atare specimene? Peşin! Încasează bănişori frumoşi prin care scot la lumina tiparului opere prin care denigrează ţara. fără să filtreze prin sita înţelepciunii. ştiu când să se oprească! Creaţia nu este un „job” la modă acum. unde scriitorii „peniţau” opere tematică şi erau răsplătiţi cu prisosinţă. Aceasta se obţine treptat. din puţinul tău să deguste şi altul. înţelepţiţi de Dumnezeu cu harul Duhului Sfânt. Că au trecut în uitare cei dintâi. dăm munca sacrifială a scriitori lor la topit. cunoaşterea nefiind un sac din plastic pe care-l deschizi să afli adevărul… Desigur. Din lipsă de spaţiu în memoria minţii… Nu aduce venit!. Să laşi de la tine. Omul. nu ca o refulare ci mai degrabă ca o eliberare de energie pozitivă. alergă cu mintea . este ca o primenire binemeritată după ani lungi de căutări…Că unii ajung în vârful piramidei prin propriile forţei – mai rar. muncă ce-l detaşează de lumescul obişnuit. Iubirea de Dumnezeu.. Trupul. dacă nu aduce venit? Ce merite îi atribuim celui care munceşte pentru o cauză nobilă şi cum în recompensăm? O diplomă. Bătrâneţea fiind doar o trecere spre încununarea mult aşteptată.

nu face nimic gratuit: nu are încredere în autor: pe de o parte.. destin. Tir de neige des bleus fantômes. caldă. al meu ’’… Prin păsări voi trimite În patru zări întinse Mesajul încântării. Ca o pasăre măiastră. Vrem o pace peste lume Strânsă-n mâini îmbrăţişate ! LE PLUS BEL HIVER Vieux l’hiver dans son sein ramasse Les poussins de neige et glace.. La bise va et les assomme. Să gustăm din roada-i sfântă. Sub hlamida-i de zăpadă Salutându-ne-n ninsoare.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL care cumva aceştia s-o mai şi primească?! Cum să îndrăznim a mai cere suplimentar unele venituri?! Ce nu este oxigen în natură? Nu este apă de ploaie gratuit oferită de divinitate? Sau românii au uitat ce în marea uniune socialistă sovietică bătrânii era duşi la aziluri unde. Interesul poară fesul… Cine nu -l are. Peste lume. Când pronunţi. statutul. Tu. vorbeşti cu fală. Des sourcilles noires.. pointues Des branches nues sous l’air qui tue . O geană. scriu de când mă ştiu.. EA e stâncă. un câmp. DOR DE ŢARĂ Dor de ţară. mai deschide zarea. Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi vocea şi-alăuta. azi. Graiul tău. anume. Les poussins augmentent – petites balles: Blanc bouquet en nide-crystale. pe lume...R. din trupu-i facem parte ! Blânda mamă ne împarte Un orez la fiecare. mettent eaux en chaînes. este la vârsta când nu ştie nimeni când se termină bateria de la ceasul inimii…şi rămâne cu opera publicată şi neplătită.. din motive necunoscute.. EA ne alintă-n mândre vise. cin’ te ştie ? Cine plânge cătinel Asfinţitul din câmpie ? Domolit.S. pe de cealaltă parte... sau de multe ori deranjează… să visez. fără scară.ianuarie .. să te afirme. Vise stinse. Pierdută-ntre vestale. Trena de aur a luminii Alunecă sub cerul pal.. Ils s’enfoncent. să devin membru al U. ştim: „creaţia cere sacrificiu” şi Lui Dumnezeu îi place ca oamenii pe care şi-i alege să-i aibă curaţi cu inima… altfel s-ar prăpădi lumea. aceştia sunt sacrificaţi de chiar odraslele lor pentru a le fi luată funcţia. Şi duios strecoară-n suflet.. Dor de ţară. Faux bijoux de carnaval... se lovesc sub centură. mai ales cine să le recunoască public?! Se vor „fruncea” toţi. Stalactites au bord du chale. În tonuri sumbre. Se-aşterne pacea peste lume. să nu îl pierzi.. colegii se breaslă.uitarea... este tânăr şi nu prezintă încredere. des blanchis lichens.. Umbra se caţără pe munte. Locului meu sfânt. spre asfinţit de seară. balanţa înclinând de partea celui care dă mai mult… Editura. plai. este peste fire de conceput: trebuie să găseşti un „spate” plătit care să te susţină. rozmarinii Nasc lacrimile de cristal. nu întotdeauna cele scrise au fost apreciate de semenii mei (uneori au gândit cu voce tare pagina 25 că trebuiam ucisă din faşă). se denigrează. Sunt român. Zăgăzui-voi versul. Tu. rămâne descoperit şi tremură în ploaie. nu sunt înţelese cele aşternute in volumele publicate – vai.. Au trecut vremurile lui Beaumarchais şi „vulpile în vie” s-au înmulţit enorm… Ce-ar mai fi de spus?!. . te înfioară. cin’ te ştie Simte căpătâiul greu.. să te recomande… aşa a ajuns breasla scriitoricească... Credeţi că acei bătrâni nu aveau pe nimeni? Nu. mureau sucombaţi din cauza unui incendiu necunoscut!?. se umilesc în lipsă. Tablou.. ÎNSERARE Un disc încins. CANADA MEA Țării mele de adopție Să iubim această mamă Bună. locuinţa. dragi cititori. Ce se-ntâmplă-n depărtare. Uneori o vezi de sus. Apoi. Nimănui nu le mai păsa de ei! Ca un microb „roşu” Gheorghe dojenesc. Stând pe braţele-i deschise: Când durerea ne frământă... N-am venit aici de foame: Vrem izvor de sănătate. că tot am 54 de ani. Planent vers le sol. unde m-ai dus ? Răsfoiesc slovele clare Căutând să văd. se pierde-n soare-apune Ca-ntr-un clipit: somnul. plecat-ai. pajişti verzi. pentru a nu le sta în cale „un biet bătrân”… Staţi liniştiţi! Se poartă şi în România noastră dragă… Cine să contabilizeze valorile naţionale şi. Şi-n vraja pură. Psalmodiind iubirea. atât de greu!. împăcare: Toţi. Şi ar arde pământul… Poezii Melania Rusu Caragioiu 3 NICICÂND.. Gând sfios : . oricare ar fi ea. vârstnici sau tineri.. Ploile murdare ale timpurilor.. Până atunci. iubitoare. Nicicând tocita-mi pană N-o înceta să scrie Şi dacă-mi luaţi vederea Şi graiul şi-alăuta. o punte. Trăirea peste timpuri Şi fericiţi voi face Pe-acei ce lira-mi frântă Vor auzi-o tainic.

2). Nicolae Mateescu-Matte 3.. am crezut că timpul nu ruginește și că viața-i o fată. nu putea lipsi de la întâlnire Poetul. Aurel Manolescu Iar primele cinci nume a căror prezență ne bucură și ne onorează: 1. În „Bărbatul”atracţia fetei către iubit. invitații au degustat tradiționalele sarmale și un pahar de vin nou .. cum se defila de 23 august.” (Pomii cei tineri).ianuarie .. care a avut onoarea și plăcerea de a înmâna diplome de merit celor ce au contribuit la păstrarea valorilor tradiționale românești. Minerva.Oameni buni. mirosind încă a cerneala tipografiei. Destine literare. necontenit/ Scuturată de noi rodească” (Logodnă de primăvară). Organizatorii: Asociația Canadiană a Scriitorilor Români (ACSR) și redacția revistei Candela de Montreal. Iarba. George Bălașa 2. Cu cântec și cu voie bună alături de îndrăgita Mariana Iluțiu.. Adesea simbolurile naturii slujeau pentru a indica împlinirea dragostei. a culturii în general. Valentin Sarry 5. Chiar dacă abordează direct şi deschis cântarea zămislirii. în Gazeta literară. Registrul abordării este însă mai vast în cazul acesta. Herman Victorov Dl. pentru românii de pretutindeni! Ziua României nu putea trece neobservată la Montreal.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 26 1 Decembrie Corina Luca marcante ale comunității românești din Montreal. Magda Isanos așează un văl de puritate asupra fecundării în natură prin alb trandafiriul primelor flori. o adevărată enciclopedie istorică. Gh. dând apoi cuvântul lui Alex Cetățeanu. ajungând în final în zilele noastre când 1 decembrie cade totdeauna iarna (există propunerea de a schimba data pentru una mai călduroasă). a fost gazda de sărbătoare și în acest an. Nicolae Naum 3.ca acasă. Nică Petre 4. Printre invitați s-au numărat din partea Consulatului general al României dl consul general Ion Bogdan Bucur și dna consul Letiția Belivacă. în special în lirica feminină. din 8060 Christophe Columb. scriitori. cea mai mică entitate a regnului vegetal. a prezentat evenimentul cultural. (motto. nr. O diferenţiere constă în perceperea unei viziuni vitaliste a naturii. cu jucăuşă cochetărie. s-au întrecut în a pregăti momente artistice deosebite.epoca de aur. Dl. 30 iul 1964. dar el întinerește cu fiecare toamna ce își așterne frunzele ruginii la picioarele metaforei lirice. A reamintit celor care au trăit . Sentimentalismul naturist al Otiliei Cazimir împletea tresăririle şi dorurile iubirii cu prinosul fructelor în pârg. tinereţea primăverii „După Mihai Eminescu.” (Ploaia) În perioada când se afirmă Magda Isanos. 31. avându-i drept conferențiari pe Alex Cetățeanu. aducând cu el un volum de poezii nounouț. Claudia Millian reprezenta lascivitatea maximă într-un cadru de un grandios teatral.. 1975. 23). figuri Natura şi cosmicul poeziei Magdei Isanos Liana Maria Cristian în linii suave. pag.)/ eu auzeam pământul cum respiră. Michael Solomon 5. jurnalist și memorialist. toți cei care vroiau sa audă și să simtă românește. Nu stiu cum se face. eu vin de niciunde și nu m-am născut niciodată. George Filip) Câteva dintre poeme au fost tălmăcite și recitate cu mult fior liric de către Corina Haiduc. Iată primele cinci nume. numeroși poeți.. pag. în calitate de organizator. plecați prea curând dintre noi: 1. Prospeţimea. . oamenii s-au adunat în încăpătoarea și primitoarea sală. De aceea. La mulți ani România. cu mare. totul se păstrează la frăgezimea florală. De data aceasta este vorba de 101 poeme scrise în 1001 de nopți de poveste. Petre Popescu (preot) 2.. în urma unui sondaj de opinie. e transmisă prin elementele naturii. carnea şi sângele sunt echivalente ale sevei proaspete a plantelor. Cu mic. continuând cu regele Carol I și regele Mihai. În revista asociației ACSR. 101 poeme./ Iarba cum creşte. Victor Roșca. Cum românul s-a născut poet. președintele ACSR și Ion Anton Datcu. pictori. se îndreaptă în special spre primăvară „Pomii cei tineri în dimineaţa de martie/ Unii lângă alţii au stat să se roage/ Frunţile lor străluceau deasupra/ Pământului înzăpezit. au fost nominalizate personalități românești cu care ne mândrim. niciun alt poet nu a mai scris atât demult despre natură cum a făcut Magda Isanos”.. spunea Ion Rotaru în Analize literare şi stilistice (ed. Datcu. izbucneşte de sub ploaia de primăvară „Ploi verzi de primăvară (. poezia roadelor avea o pregnantă senzualitate (Magda Popescu. închegată .(Bărbatul).. Centrul cultural de pe lângă Biserica Buna Vestire. Dna Maria Palcu ne-a chemat pe toți la Blaj prin versuri înflăcărate. „Parcă ar fi un stejar stufos/ Gândi în taină dar era frumos/ Se supăra şi îndată râdea/ Tu eşti subţire şi ageră ca o nuia/ eşti plină de ghimpi şi de flori”. a reușit să ne introducă în atmosfera sărbătoririi zilei naționale dea lungul istoriei începând cu 1 Decembrie 1918. Urarea de logodnă sugerează Din nou înflorirea „ creanga belşugului. Victor Roșca 4. an XI.

ambele impalpabile. a mărului sunt cele mai des invocate. bondarii şi păsările. Florile. Este mult inferior. bradul. În aceeaşi sferă se circumscrie capodopera Magdei Isanos „Copilul meu. al unei înfloriri bogate care năzuieşte. În versurile Magdei Isanos întâlnim multe întruchipări de basm folosite simbolic şi metaforic. Sevele îşi pierd semnificaţia răcoroasă şi înnoitoare şi capătă înţelesul unei invazii a morţii. naturale. De aici. Esenţele nu sunt tari. umbra şi apele/ şi nu numai odată mişcând pleoapele/ Stelele strălucitoare/ ai creat spaţiul/ fiinţele ademenite de nesaţul/ Vieţii”. giuvaere vii ale grădinii dar reci. bătrâni oşteni. rămâne pe acest pământ pe care l-a iubit (Poemul femeii care iubea primăvara). Dragostea copilului ei îi dă această putere.Ai să fii într-o mie şi o sută de lucruri vii!/ . Tot în această sferă de magie se înscrie prezenţa zeilor şi a Creatorului. fără niciun alt subînţeles. fie cu cuiburi) şi floarea. 1 ).februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL intervine mereu în versul poetei cu ploile înviorătoare. Bradul nu are nimic funebru în el (în comparaţie cu bradul din folclor: cetina şi racla). Păpădia. Totodată. Există o filosofie a acesteia-a naturiidar care nu cade în tiparul rigid şi sec al filosofiei de salon sau livresc. prin diversitatea regnului vegetal. Pe linia microcosmosului arghezianuniversul boabei şi fărâmei-poeta populează peisajul cu asemenea făpturi gingaşe. ruperea însemnând moartea. piticii caută „vâna de aur”. pierind încins de soare (Cavalerul). care nu se aprind . Mirosurile sunt proaspete. poeta îşi alege podoabele adecvate. gorunul. Într-un cadru de natură primordială. florile sunt cele care fac legătura între „deasupra” şi „dedesubt”. Natura e percepută mult mai aproape de unghiul de vedere al lui Sadoveanu decât Hogaş. cu dezmorţirea micilor locuitori ai ierbii. „Mamă care ne legeni pe jumătate adormiţi./ ca şi cum aş sta lângă vatră” (Zâne de rouă). (Lumina asta). străine de cele lumeşti: „pe frunte am să-mi prind viorele/ şopârle-n loc de salbe uşurele/ şopârle verzi din verzi păduri” (Călătorie). ce năzuiesc să încalece şi să pornească din nou la luptă./ Îngropaţi-mă jos/ S-aud prin piatră.ianuarie . situată în linia arghezienei „De v-aţi ascuns”. copacii având individualitate ca şi la Eminescu. . Poeta nu se va mulţumi doar cu lumea exterioară receptată prin filtrul vegetal şi va deveni ea însăşi parte din natură. Vegetal. (Întoarcerea) Într-un asemenea cadru un rol însemnat joacă făpturile mici ale firii. alunecoase. Magda Isanos. mici şi insignifiante pentru simbolişti. Configurată la nivel gestual. care este universul nemărginit pentru ele./ Tu care ai născocit soarele. din 13 noiembrie 1964. ca şi omul trăiesc atâta timp cât sunt lăsate la locul lor. Stejarii. „Apoi. şi de pe dânsele sorb ploaia şi veştile/ Astfel în flori îşi deschid morţii fereştile. care sunt „gând. Ca şi Eminescu. mai 1966. Din amurg şi ceaţă se ivesc zânele bune cu fiinţa lor de rouă învăluite în veşminte proaspete şi verzi. 46. Cu toate acestea. „Morţii când le sărută ştiu dacă-i vânt. încântă nu numai la nivel vizual. (Geo Bogza. Iarba. Natura. Prezenţa ei este ridicată la grad de panteism. Ploaia de primăvară este de fapt un Făt-Frumos cu suliţă şi chivără. cu formele ei de viaţă poartă cel mai pregnant amprenta originalităţii lirismului şi sensibilităţii Magdei Isanos. Discuţia cu florile şi gâzele. cu vocea arborilor („ai sămi cunoşti glasul poveştilor/ în arborii în faţa fereştilor”) chiar pacea şi „aerul răcoros” încărcat cu stele. Stejarul. vegetaţia exuberantă se mărgineşte cu cea funebră. Omagiul adus naturii ia forma unei interesante cosmogonii plin de împăcare. părere. Toporaşii.laudă ţie/ Natură şi forţă vie” (Munţii lumii). animal se unesc într-un glas pentru a vesti venirea unei alte zâne. presupunând un îngrăşământ uman. amândoi fiind iubitori şi cântăreţi ai naturii. Feericul sporeşte farmecul naturii. ulmul are fiecare simbolistica sa în cadrul textului aparţinător./ Flori mici în formă de inel şi stea/ s-or îmbulzi iar ploaia de-ar cădea/ eu . nu mă părăsi!). „. în Ateneu.” (Flori). mama îşi înconjoară urmaşa prea devreme părăsită. Marea eminesciană este înlocuită de peştera zânelor. mineral. în funcţie de adâncimea lecturii. „Aproape tare de urechea mea. mesteacănul.” (Raiul). Faţă de această împărăţie minusculă ce nu are însă interesul uşor amuzat şi înduioşat a lui Arghezi. măceşul. catastrofe venite pe furiş. La marginea cimitirului: „Ş-oi scoate în chip de floare. În Auz. se înfiripă de la sine pornind de la faţa pădurii ca în poveşti. pag. învie la miezul nopţii şi călăuziţi de lună. Dincolo de explozia exuberantă a primăverii se află contrastul „putredului octombrie”. după cum ele însele se prezintă în Zâna. Macii) sunt prefigurări ale tinerei. cu cei dintâi muguri.o împărtăşeşte din această taină necunoscută zeilor. pag 14). alături de flori. floarea caisului. Magda Isanos concepe moartea mioritic. Poeta alege micile pagina 27 şi gingaşele podoabe ale grădinii. Cele mai frecvente imagini ale învierii ei vegetale sunt pomul (fie cu flori. care şi-ar fi aflat sfârşitul întrun pahar-sicriu. unor culori strălucitoare. moartea se infiltrează tot mai mult.m-aş lăsa de ierburi biruită. intimitate şi lipsită de fior cosmic: „laudă oricum. exuberanţa şi jocul constituie de fapt refugiul faţă de îmbătrânire şi stingere. Vegetalul nu este o masă verde compactă. Trandafirul este crescut „la marginea cimitirului” şi nu beneficiază de altoi sau alte procese complicate.5. „ochii diamantului nesăgetat” şi „degetul unui urs împărat”. să nu mă cauţi”. Cu toate acestea. în Prezenţa poetei. nici penetraţia observaţiei acestuia. În poezia Magdei Isanos. nefiinţă”. Cu zâmbetul de flori („Să ştii că am să râd în flori”). despresoară cetatea seculară (Pâlc de stejari). Florile poetei sunt cele de câmp. sub torentul spumos. Marea şi zările nu o pot opri să nu fie lângă suferinţele copilului. viaţa nu se opreşte sub lespedea tombală. prospeţimea vegetală simbolică. rezultă impresia de încordare de sub explozia liliacului. nr. Ea nu mimează „ castelul de cuburi al gândirii infantile de la înălţimea drăgăstoasă a părintelui” (Drăgan Gheorghe. predominant verde. insidios (Nu ştiu cum s-a făcut). nr. Verdele speranţei coboară spre verdele vegetaţiei din cimitir („zarea pământului verde „ în Întoarcere). şi astfel. respectiv în domeniul picturii Visul lui Ossian a lui Ingres. „râul sfânt” (aurul echivalent al soarelui). „Pomii ceilalţi atunci mă luară de mână/ . platoşă şi coif cu pene. în Contemporanul. are loc un spectacol nocturn amintind de Visul unei nopţi de vară a lui Shakespeare. primăvara (Zeii).Hai să-nflorim!” (Viaţă. Florile nu sunt parnasian preţioase.În flori aş vrea „ (Cortul singurătăţii). ei însăşi purtând amprenta Naturii-mame. Iarba creşte fioros de sonor şi de repede. cu şopârlele şi gândacii. ci şi olfactiv. Doar moartea este substratul prezent şi aici. convertit în surprinzătoare imagini. Substrat al generaţiilor de ierburi şi copaci. Regnul animal are aceleaşi caracteristici cu cel vegetal. macii care se scutură „ ca nişte lacrimi pe parchet” (Toporaşii. Pentru „călătoria în sud”. ea se transformă în element al naturii. din pământ/ obrazul tinereţii de-altădată”.

Soarele este văzut sub aspectul principiului masculinităţii. „ în dimineţile clare /mă uit drept în soare” (În dimineţi clare). reminiscenţă persană. Soarele e cel care măsoară fuga timpului.. pag 94-95). păsările. Deşi dublat de ideea stingerii./ Tu.Fata). tânăra .Pâlc de stejari). conceptuală. cât şi luna sunt principii ale vieţii şi morţii. cosmic-universal: „Nu-mi clătina întunericul şi nemişcarea” (Nuntă) „încă /decât moartea ta este o moarte şi mai adâncă”(Duhurile pământului). „tu. Dacă soarele este generator de viaţă. soarele este dătător de viaţă.ianuarie . Specific vârstei ei. peisajul montan făcând parte integrantă a spiritualităţii noastre şi fiind în acelaşi timp componentă a blagianului „spaţiului mioritic”. Fiu al naturii (cosmogonia aminteşte de Scrisoarea I a lui Eminescu)-” Laudă ţie. încă de la Vasile Alecsandri până la genialul Luceafăr eminescian. să accepte umbra (tot în sens barbian): „... 1994. Pentru români.. praful de pe frunţi”). Lumina ei nu poleieşte doar („Atunci încălecaţi sub luna plină/ vă strălucesc armurile ca noi”. îl proiectează în magic (Zânele)./Din munţii lumii /strigându-vă”. „paftale” (Întoarcere:”stelele ies cu lucitoare paftale”). „Ieşind din pământ /zei cu creştetul sfânt /semănau a pomi şi tufişe” (Zeii). sunt pe rând „steme” (Când cel iubit:”zarea cu steme”).ca locuitori ai pădurii. femininul (anima) cu diferenţa soarelui. este tot Soarele care le marchează. subconştientul. luna este mai puţin întâlnită în poezia Magdei Isanos. imobilităţii astrelor corespunzându-i ciclicitatea plantelor.. Se găseşte în versurile Magdei Isanos. sublimul. ci este „soare de aramă zeu popular pentru plante” (Pomii cei tineri). uitaţi”. luna reprezintă cunoaşterea indirectă.ţărână. unele animale din jurul casei (dulăi care o întâmpină la plimbarea nocturnă. Nici măcar decorativ ei nu apar. masculinul (animus).Îmi face rău atâta soare.. cât de sus s-au suit duşmănoasele stele /Nu le mai văd. Mai mult./Fii bun şi lasă storurile la fereşti” (Capricii). Luna dăruieşte o lume a fantezieispectacolul zeilor din Zei. adâncimii văilor şi instabilităţii apelor.)/ Tu. soare. Aceeaşi idee de păgânism se întâlneşte şi în Blestem şi este specifică poetei: „în ochii tăi e un soare de demult /(din care ţi-aminteşti că ne-am temut /şi nenchinam la dânsul)”. soarele intră sub incidenţa legii putrezirii:”Soarele putrezea în mere/ în gutui..Nu ştiu cum s-a făcut). Timişoara. naşterii şi devenirii (Evseev Ivan.) şi fă să răsară în grădină frunzişul de arbori goi” (Primăvara). Răsăritul şi asfinţitul.. luna evocă imaginaţia. (Nuntă): „eu eram .Dimineaţă de primăvară.ca printre stele”). În aceeaşi idee nupţială se înscrie abordarea astrului solar într-un mod barbian de-a dreptul: „Soarele e ca un inel subţire” (Primăvara). Oferinduse ca spectacol natural-nocturn de focuri şi artificii în copilărie („nu se petrec minuni şi nu cad stele/ca-n nopţile copilăriei mele”. Soarele nu este Principiul Vieţii Creştine (Hristos). vita-Ion).Copilăria mea. soarele. muntele şi codrul erau locul de refugiu.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Predominantă este şopârla care interferând cu umanul.. calul .. cele mai arhicunoscute fiind cea eminesciană („lună-regina nopţii”) şi cea coşbuciană („lunagânditoare ca o frunte de poet”) se poate adăuga la aceeaşi valoare metaforică isanosiană „luna-lebădă albă în grădină” (Întoarcere). prelungeşte şi suprapune contururile şi esenţele.. desfăţi aripa). Atingând materialul. prin excelenţă selenar). O adevărată fiică a soarelui. Cel care deţine ponderea în poezia ei este soarele. Nu cunosc o vastitate de sensuri şi simboluri. zburdalnicele flori celeste („cerun care aleargă stele”. dominator „Eu eram principiul neschimbat(. Apoi. stelele din totdeauna au fost identificate cu soarta omului. nu poate lipsi din rândurile unei poezii veritabile. tânăra îşi alege drept mormânt (loc de somn) o peşteră: „orbiţi de verdele atâtor câmpii/. îngheţa lumina de zi”(Toamna). amintind de Alecsandri. pe munţi /marginea veşmântului. însă la un nivel mai înalt./ne duceam în peşteră să dormim/ şi când se întâmpla să murim/ eram zidiţi acolo. Ideea este mai conturată în Poemul femeii care iubea primăvara unde stelele sunt atinse de boala neantului şi sfărâmate de dinţii morţii:”stelele pulbere-n vânt şi părere”. ulterior. poeta fiind etichetată în unanimitate de către critică a fi solară.Nemişcarea şi raportarea lui la-ntuneric trimit spre ideea fundamentală a întregii poezii moartea.”Şi răcoros sunau albăstrele/ Cărora le răspundeau astrele”) Simboluri ale visării şi ale inspiraţiei poetice („Am spus zilelor: „Nu sunteţi ale mele/Nu rătăciţi printre vise şi stele””Rădăcina).”Luna cu raze furişe /lumina coroana lor” (Zeii). pre-creştină:”Soarele va striga lumii: exişti!”.”Nori şi soare şi iarăşi nori adânci „(Clipă. tânăra se avântă spre vârful muntelui („printre munţii mărunţi /vreau să ajung cea dintâi sus pe munţi”Zăriţi veşnicul munte?) ca apoi să-l transforme în punct de radiere a spuselor ei:”pe munţii lumii/ trâmbiţele lumii sună mai tare.roua din Cavalerul ploii („suliţa în vârf cu o stea”Cavalerul).. să-Ţi spunem /lauda şi sub picior să-Ţi punem /praful nostru. în compania norilor:”Privesc cum trece soarele cu suliţi” (Mă scald în zi). cu lumină maculată:”O. Alături de metaforele-bijuterii dedicate lunii. Simbol al verticalităţii. şi el un solar (în comparaţie cu Eminescu. Condeiul poetei le coboară de pe firmament fie amestecându-le cu teluricul (Ion:”cartofii. care ai născocit soarele”Imnuri pentru pământ.opus monotoniei şesului. însă sinonimia este miezoasă reflectând sensibilitatea poetei. natură. Dicţionar de simboluri şi arhetipuri culturale. elementarul. fertilităţii. Şi aceasta pentru că lumea plantelor îi dă senzaţia de mai multă siguranţă decât celelalte prin ideea de reînviere. luna este izvorul misterelor şi tainelor nocturne. în adolescenţă şi maturitate. Astralitatea şi mineralitatea lumii poeziei Magdei Isanos se raportează la vegetal.. Masculinităţii soarelui îi corespunde feminitatea lunii. care este raţional. cerul senin.Calul de la birja de noapte.”Nunta. În psihanaliza profunzimilor.” Atât soarele. ele devin înalte. „Arama” presupune artefact (nu este din aur) o realizare umană.. pagina 28 Astfel. Totodată. poeta ăl priveşte în faţă (În dimineţi clare). Aceeaşi simplitate şi aceeaşi inegalitate în ceea ce priveşte repartizarea sensurilor simbolice unor elemente din acelaşi registru se întâmplă şi în partea cosmicului. colo. pentru ca. muntele reprezintă un axis mundi sau o scară a umanului către divinitate (Rugăciune în pădurea de brad:” Şi-o să-Ţi sărutăm. Soarele este curat. Soră a soarelui. Steaua. Norul sau norii nu se întâlnesc deloc în poeme.. sinonimă pământului. „duşmănoase”.Ţara luminii. Lumina ei „care aminteşte şi-mbună /oamenii şi stafiile”.. care aruncă în spaţii arcul. trimite lumină /(. fie au echivalentul florilor terestre (Zeii:”în cer se făcură poeme /de stele clipind alene”. leam uitat lumina curată”.Munţii lumii pe inima mea.contopindu-se cu natura în cadrul morţii./luna.

” Apa. imnuri liniştite). 98-99). care măreşte farmecul acesteia (Lacul)./şi-admiră frumuseţea lui mirat /şi-admiră frumuseţea întocmai ca Narcis” (Lacul).predominantă. Oglinda este un alt sinonim al apei. omul nu se poate raporta la elementele care sunt rezultatul muncii sale. când cavaler răpus de soare este atât de fertilizantă (corespunde principiului feminin). are o dublă valenţă a morţii şi a vieţii. Având o viziune mitic-păgână... mări netulburate). Apa moartă este şi apa din „lacul blestemat” (Gelozie). Acelaşi principiu dihotomic se întâlneşte inclusiv în structura Evei (Cuvântul Evei).. Împărăţia ei este asemenea unui receptacol plin de materie în mişcare permanentă de jos în sus. Astfel. elementele constituente dovedind-o. mări netulburate).Zânele). Efectul de oglindă duce la o identificare a privitorului (obiectivă) pentru a se transforma întruna volitivă (complexul lui Narcis fiind strict legat de apă-oglindă): „. 1975. cât şi distrugătoare (cavalerul „dornic de războaie”. Acest caz. fie în celălalt. la aceste principii.. al lacului. linia orizontului topindu-se. Apei vii şi tăcute din Lacul îi corespunde „apa uşoară din gura râului” vărsată din Insula scufundată.”(Râuri sfinte. „Poate-n fund. la nivel conceptual. şi acest izvor este Natura. ai să-mi cunoşti puterea. Aceste „nefiinţe” (Zâna) au o constituţie fantastică: „ jumătate fete. Este esenţă în lucruri şi termen de bază în registru stilistic (comparaţie):” umbra şi ea. Nu întotdeauna apa moartă este conexată cu staticul. Bucureşti.. Problema care i se pune tinerei poete şi pe care ea o rezolvă în plan artistic vizează relaţia directă între ea şi univers. numai acestea îi pot da speranţa nealterării. peisajele asemănându-se./ unde ceruntâlneşte câmpiile. omul simţindu-se solitar prin naştere. cerul deschis. marea-i aproape. apartenenţă. „cerul acela fără degrabă căzu”(Cerul acela). Se conturează în poezia Magdei Isanos un univers din care este exclus tot ceea ce ţine de creaţia umană. „fiica lui Dumnezeu”. să-i dăinuiască sfidând timpul şi moartea:” N-aş vrea ca după moarte să-nvii/ înalt tipar de om sau animal. O serie de indicii încadrează formaţiunea lichidă fie întrun registru.lacul cu apa mai adâncă şi mai clară: /un hârb de cer pe pajişte uitat”. precum mormântul de sub „torentul spumos” din Zâne de rouă. Totodată apele oglinzii fiind statice şi reci (caracteristici ale morţii) devin sinonime apei moarte.subliniază ideea falsităţii în mod comportamental şi a morţii în plan afectiv..”lunec cu râul.. murmurătoare” (Ploaia). sus-cerul şi constelațiile iar între cele două muntele. Ea poartă „ ca nuferii deschise/ obraji şi mâini” (Multe chipuri). După cum bine observa Horia Bădescu (Magda Isanos. pag.lacul are toate atributele cerului: ”albastrul adâncurilor” (Lacul). jumătate şopârle” adică jumătate materialitate. Numai venind din aceeași matrice./Când vei muri.Cuvântul Evei) poeta se simte prin destinul ei prea legată de pământ./ dizolvantă.. locaş al zânelor de moarte vestitoare./ Bine miroase cerul din apă. furându-i din calităţi.ca o apă”. În ceea ce o priveşte. „Ţărână din ţărână” („rece strop de lut”. „cu fruntea lângă cer voi scrie despre viaţă” (Dimineţi de primăvară). să-mi dorm. cu soarele-odată”(Râuri sfinte. obicei întâlnit la înmormântări când oglinda este acoperită cu textile negre (Oglinzi). Decrepitudinea nu se face în linişte. de la aformal la forme finite şi înapoi”. lacul e plin de nuferi (amintind de cel eminescian). Ea implică ideea şi întrebarea asupra destinului omului.) ploaia de vară/ voi face să înverzească pietrele şi să răsară/ ochii morţilor în câmpia cu flori. şi apă. apa. peisajul având astrele la bază şi nu la zenitul lui. Tăcerea apelor („ape care-ntotdeauna tac”) nu este una otrăvitoare. apă şi cer devenind una:”ţărmul scoboară. „tot cerul nopţii aplecat. omul situându -se în cadrul său natural şi etern.Cavalerul): ”Sunt(. O structură dihotomică are şi ploaia (tot apă). jumătate fiinţă divină (apud Evseev Ivan. Aceste zâne îşi au locul de refugiu în”izvoarele umbroase” şi „apele stătătoare” (Duhurile pământului) trimiţând în mod evident spre ideea decrepitudinii şi neantizării.raportul . Cerul şi apa (sau cerul invers sau răsturnat) sunt şi ele prezente încă printre bogatele simboluri folosite de Magda Isanos. este pretutindeni. poezia nereuşind decât să-i aducă cerul jos. op cit).. Remediul? Acoperirea ei. „şi-n moarte vei intra mai târziu/ ca-ntr-o apă/ răcoritoare” (Poemul femeii care iubea primăvara). „Apele schimbătoare”-sintagma este folosită cu o referire precisă: „ochii tăi”. vegetaţia. De remarcat că în poezia Magdei Isanos „oraşul de piatră şi de fier” (Seara) apare rar de tot. fiind contrabalansată de echivalentul tăcerii. „infinitul poetei este unul terestru structurat pe o verticalitate inversă. Opus acesteia este apa moartă./ci aş vrea să trec în regnul mineral. Cromatic şi ornamental vorbind. Acesta . fiecare apă are câte o zână. Apa. cum o caracterizează Goethe. Sistemul de referinţă trebuie a-l preceda sau a se simultaneiza cu geneza umană. . Sensul pe care îl imprimă pleacă de la paradoxul formal al urcării prin coborâre.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL vrea să devină trup din munte ca astfel. claritatea apei care permite o privire profundă („se vede bine fundul presărat/ cu pietre presărat”). este apă moartă datorită prezenţei morţii (deci o cauză extrinsecă). Mioriţa Magdei Isanos. Acelaşi complex psihanalitic se întâlneşte şi în Torentul însă râul se îndrăgosteşte de cerul pe care îl poartă în propriile unde(„comoara de aur şi luceferi”). somnul liniştit/ şi peste-un veac o mână de artist/ va nemuri minuni strălucitoare/din trupu mi fără linişte şi trist” (Dorinţa). „Foarte mulţi oameni se îneacă în oglinzi”. ca şi celelalte componente ale cosmicului şi naturii. ca şi iarba şi soarele. ci în şoaptele apei. Coborârea cerului se face prin oglindire. ea devine un amalgam al acestora: ”Eram asemenea unei moarte/ care oglindeşte fără să-l încapă/ un cer de dânsa pururi prea departe.. Joslunca. Oglindă (motivul apei!) pentru cer.. Drumul spre Eleusis. esenţa umană după moarte: veşnicie sau înviere? Într-o atare dispută. Iarba de pe margine e mătăsoasă. Este vorba de o Evă primordială. Lumea în care ea trăieşte pare pre-urbanistică. el porneşte de la condiţia fundamentală a întrebării şi a răspunsului pe care le ridică poezia ei.. dar devin „luminoasele lor ape” când e vorba de păstrarea chipului (apa estre sinonimă oglinzii) raportul fiind de trei „apa schimbătoare” la o „apă luminoasă”. Şuviţele lor sunt din apă („le curgea apă prin plete”.. Când zâna cu „licurici. Cum se remarcă pe bună dreptate civilizaţia materială lipseşte.clopoţei” pagina 29 în plete amintind zânele../ Tu m-ai făcut să fiu şi cer.ianuarie ./poate la temeliile/ lacului unde stelele se ascund” (Urcaţi ca fumul.

la săptămânalul argeşean de cultură Săgetătorul şi la Glasul Dreptăţii. Candela de Montreal şi Observatorul din Toronto. Eşti stea în constelaţia albastră! Ai prins istoria şi doina în grai străbun… Cu faima ta în conştiinţa noastră Domnule Eminescu. Aşteptarea aprinde-n argintul de seară Un poem pentru tine “răspuns la-ntrebare”. Viitorul! LUI MIHAI EMINESCU Venit în prea albul luminii din zăpadă. Cu sufletul aprins de sentimente Şi-a lăsat sunetul. coboară Pământul arzând -cu neaua în spinare-! FIOR TIMID Floarea pe care eu o primesc Este balsam în fald plutitor Cine aude cum trece prin noapte Crinul născând înălţare de zbor?! Deodată o emoţie-nvie (Sar clipe-nfăşate-n scântei) Topeşte frica-n euforie. mut şi naiv. INIMA CUVÂNTĂ Învinetită-i noaptea de-aşteptare Cerul de iarnă atârnă greu şi-i sur Scârţâie timpul pe valul de sare Totu-i încărunţit de jur-împrejur. azi. Prinde suflarea ritmată-n temei. Strânsoarea mâinii tale!… Note biografice Lia Ruse s-a născut la 13 mai 1931 în comuna Teiu Judeţul Argeş ca fiică a Ioanei și lui Nestor Gogoncea ambii cadre didactice. Printre clipe solemne şi colorate. Prezentul. S-au răstignit limbile pe ceasornic Oprindu-ţi-se versul păstorit.L. În luna mai 2004 împreună cu soţul ei imigrează în Canada. Volumul „A treisprezecelea carte” este o antologie ce însumează poezii şi comentarii. Are preocupări literare chiar din timpul şcolii.la editura Basarab. uşor.. câte-ai fi vrut scrie… Zvoneşte clipa. În sufletul ascuns în poezie Vibra melodios şi blând ca o vioară Cu-mbrăţişarea slovei pe hârtie Rostogolea cu foc strofele muzicale Deschizând toate porţile iubirii Printre clipe solemne . Pagini Româneşti. Rotind visele. Publică în Tribuna noastră. aşa să fie.Caragiale din Bucureşti. mândră poezie. Trecutul eşti Trecutul.. iubite… La fereastră se aşază frigu-n strai cărunt Cerul extaziat în blănuri căptuşite Scutură.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 30 Poezii Lia Ruse PE RĂNILE IUBIRII De-o veşnică iubire erai dornic… Pasărea morţii duhul ţi-a oprit. Peste sălbăticiuni m-aplec Nerăbdătoare. te chem. . un vers prin moarte: Azi eşti statuie. secţia Farmacie. Debutează cu “Freamăt de mai în colorit de toamnă” poezii . văzduhul mărunt… Pretutindeni se aşteaptă. Nimicul căzut în figuri graţioase Pe vis de decembie decorativ. dar nu poate publica din aceleaşi motive. ţi-a-mpletit cununi Prin cântul versului îţi ducem dorul. VIS DE DECEMBRIE În seara asta. Să-mi reazim tâmpla De miresmele tăcute care trec Prin ceasul cu gonguri lucitoare. începând cu 18 februarie 1990. Timidul fior Ajunge.clipe ideale. Argintul zăpezii sclipeşte în fum Şi-n liniştea ce-şi şopteşte vaierul Poveşti neştiute se-nfiripă-acum… ……………………………. Cu fulgere calde ne leagă vederea Combinând înţelesuri neaşteptate. Originea socială şi trecutul politic al familiei i-au permis accesul doar la studii postliceale de trei ani.în anul 1994 . Cu o inteligenţă a nemuririi… ……………………………. comentate de Elena Velisar şi recitate de Victor Ştrengaru şi Mihai Rosetti. Bătând în ideal… Dar… pe colina cu foşnete triste Ochii-mi aprinşi Se sting legaţi De nelinişea pornită la vale Târând mirajele dulci Crescute în anii ucişi… Şi tot mai simt pe mâna mea. Iubirea se-mprumută la visare Şi se visează… O văzduhul cântă Lumini calde curg peste suflete Şi-nfiorată inima cuvântă… ANI UCIŞI Peste straturi de goluri. apoi Liceul Mihail şi Sevastiţa Vasilescu din Piteşti şi Liceul I. s-ajung din nou La tufa de pe deal. Urmează Şcoala Primară în satul natal. Nori lălăie. se zbenguie aerul. unde fiul lor Lilion Ruse se stabilise încă de la începutul anului 1993. măreţ poet tribun. Ca să aline durerea omenirii. neaua cu vâsle de ceară.ianuarie . la tine. curat Sufletul naşte prin visele vii Ropote de sunet mirat. Simţim cum umbra-ţi vine de departe! Tânăr curmat…o. Din petale. în mai multe emisiuni. Cu salturi de balet armonioase. ianuar. din nou. la Montreal. Te-ai rupt de tristeţe şi bucurie! Scrisul tău curge pe rănile iubirii Cu tâlcul lui clădit. Pe treptele vremii egale. .. O mare bucurie îi aduce prezentarea unor poezii la postul de radio Vocea Americii. să cadă Cu caldele nelinişti transparente. A apărut în luna august 2011 la editura Argeş-Press Piteşti cu o prezentare de Mihai Golescu. Un timp sentimental leagănă tăcerea. Eşti astrul nostru şi-al întregii lumi. din Curtea de Argeş. Până în prezent publică 13 volume. Abia după decembrie 1989 i se publică prima poezie -“Biserica cu ceas” la 21 ianuarie 1990 în Argeşul Liber. A colaborat intens la presa din Piteşti: Argeşul Liber.

de la plus vieille civilisation d’Europe. mais à quoi bon tenter de le raviver? La garde de fer n’avait-elle pas laissé un souvenir assez cuisant pour se méfier à l’avenir de tous les discours nationalistes. ou bien qu’il parcourait un article sur les traditions millénaires inscrites dans le folklore –lesquelles viendraient. il ne faut songer qu’à soi. et que l’argent. Oh mère ancestrale! Si vive est ta douleur. laquelle n’attendait bien entendu que l’éclat de ses vers pour reprendre de la vigueur et expulser les crapules qui lui tenaient lui de chef. Homme d’état. ce projet avait fini par prendre dans ses fantasmes une importance telle que s’y dérober revenait à quelque chose comme une trahison envers sa patrie. si la spéculation avait permis à un âne comme Becali –ancien berger à peine lettré. et où les silhouettes des tsiganes se confondaient maintenant à celles des chômeurs que la crise avait jetés dans la rue. l’adolescent ne cessait de revenir à son projet et se répétait toujours qu’il s’y mettrait demain. parce que la Roumanie n’était pas loin de se retrouver dans sa situation. est au fond la classe la plus importante. cette ballade populaire dans laquelle un berger accepte tacitement de se faire tuer et dépouiller de ses biens sans même tenter de se défendre. la réalité lui rappelait quotidiennement combien la poésie n’était pas de taille à écraser un Goliath aussi puissant. semblait-il. quel imbécile irait encore exalter les vertus de la culture et de l’intellectualisme. Et c’est alors que la leçon de l’Agnelle voyante lui revenait en tête. venait récemment de chuter à 3000 euros. c’était la vie –ce que les bons élèves ne comprendraient que trop tard. car en y rêvant constamment. celle des Cucuteni–. Et puis au moins là-bas. le poids de la dette nationale avait été rejeté sur les épaules de tous les démunis.ianuarie . de poètes. il ne s’en était jamais trouvé un seul pour détrôner un tyran –voilà comment son espoir laissait place à de la résignation devant le pessimisme profond de son Histoire. Cependant. il ne savait précisément ce qui le retenait. et non pas à l’école. personne ne pense aux foules. le spectre du fascisme hante nos rues… Nous ne sommes plus en 1939. dès qu’il ouvrait un livre d’histoire sur la bravoure des Daces et sur les montagnes d’or que les Romains leur avaient pillé pour agrandir leur empire. Il paraissait qu’ailleurs. et c’est la ruine assurée! Son frère. Aussi. avec un salaire à présent amputé de vingt-cinq pour cent comme tous les employés du secteur public? Face à de telles perspectives d’avenir. ancré au cœur. mais –le croiriezvous?– j’entrevois une nouvelle lutte des idéologies derrière cette vieille Europe que les banques nous laissent en lambeaux. et plus il devenait difficile de s’en convaincre. Du patriotisme : voilà ce dont le pays manquait le plus cruellement! Seulement. la situation était tout aussi mauvaise. cela ne faisait plus aucun doute. Car seule la débrouillardise est une marque d’intelligence véritable! Du reste. par exemple. éventrée de tes jeunes et de ton . En vérité. et qu’il lui faudrait donc trouver son David ailleurs que dans la littérature. Le fanatisme veille : partout. lesquels n’avaient gagné à leur père qu’une pauvre chaire de philosophie à l’université de Bucarest. car ô combien bien plus encombrant. maintenant député au Parlement européen–.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 31 Le dossier Miruna Tarcău avenir! Faudra-t-il te quitter désormais pour espérer te défendre? Ce vague espoir allait et revenait constamment : il se voyait salué par l’Académie des Belles Lettres. de toute manière. plus le temps passait. surtout s’ils ont des tendances anticapitalistes? S’il est vrai que la spéculation avait déstabilisé d’économie du pays. pourquoi ne lui permettrait-elle pas à lui aussi de faire sa place dans le monde des affaires? Avec tout ça. Tout Roumain avait beau être né poète. endettée jusqu’au cou… » Mais on y songeait justement. cet univers mourant. et tandis que la politique d’austérité avait coupé partout où l’État se devait de secourir ses citoyens. et si long ton chagrin! Quoi! Sur tes épaules recourbées se déroule une banderole infinie de savants. il devait encore rester quelques médecins dans leurs hôpitaux… Il y avait longtemps que le jeune Mircea songeait à écrire un poème sur la déchéance de la Roumanie. parce qu’elle rassemble les personnes les plus capables. Qu’est donc advenu le patriotisme? Et la pensée sociale? On me dira : c’est bien. paraîtrait-il. Aussi. et si une nouvelle Mioriţa venait un jour lui annoncer sa mort prochaine. ô combien plus efficace que l’agenda que l’on oublie sur un coin de bureau. d’érudits. à quoi pouvaient encore servir les livres? Les études? Tout le monde savait bien que les diplômes les plus recherchés étaient relativement faciles à acheter : le prix du Barreau. puis s’imaginait à la tête d’un nouveau parti socialiste qu’il lancerait dans une chasse aux spéculateurs étrangers avant d’ouvrir toutes les usines que la terrible entrée dans l’Union Européenne leur avait fait perdre. lorsque leurs efforts leur auront valu un emploi de muritori de foame –de ceux qui meurent de faim. reçu dans une université parisienne pour compléter ses études à l’étranger comme l’avaient fait tous les Roumains célèbres. On objectait souvent : « Vous croyez qu’on est les seuls? Songez à la Grèce. que circulait l’argent. Ce berger. aussitôt qu’il se hasardait dans un quartier parsemé d’édifices en ruines. de l’identité nationale. bien que doué dans de nombreuses matières. Quelle folie! Glissez cinquante ans d’individualisme libéral dans l’histoire d’un pays prospère. n’en était pas moins frappé par des réflexions similaires. Le patriotisme était mort. mort même dans cette société que la contre-culture avait pourrie jusqu’à la moelle. il sortirait certainement la Roumanie de l’Union Européenne –l’euro les étranglait. il était constamment habité par l’idée que c’était dans les rues. c’était le peuple aujourd’hui. elle ne servait pas si mal les intérêts de la classe bourgeoise qui. l’immortalité ne serait plus tout à fait une consolation après un demi-siècle de régime communiste qui avait répandu de la poudre d’athéisme sur deux générations. Il en avait même commencé quelques ébauches. qui le menaient toutefois à des résolutions tout à fait opposées. qui se moquait beaucoup de son idéalisme. comme un refrain qu’il faisait jouer en boucle. et pas un qui ne cherche à redorer ton éclat? Pas un qui n’aspire à trancher les liens qui ornent ta gorge nue comme le collier d’une esclave? Collier dont la chaîne est fermement maintenue par ce Léviathan fiscal –cette pieuvre!– dont les membres s’étendent sur tous les continents… Ô Roumanie violée! Esclave sans tête. d’amasser une fortune estimée à plus de sept cents millions d’euros. qui traînaient depuis des mois dans le fond de ses poches comme un rappel constant de son devoir.

Et lorsque. à leur pays. Il fallait. Les rôles du questionneur et du . Cette fois-ci. habitué au bruit des casseroles et des assiettes qu’on n’arrêtait pas de remuer dans la cuisine. taxé d’hypocrisie! –Et c’est quoi pour toi le patriotisme. s’alluma en lui comme une bûche sèche au contact d’un charbon incandescent. En invoquant tout ce qu’ils abandonneraient derrière eux en tournant le dos à leur peuple. trop heureux d’être parvenu à le provoquer. contrairement à son habitude. ce qu’il fit en raillant l’« ardeur patriotique » du petit poète. qui les espionnait du couloir. Aussi blond qu’Apollon. ses interrogations sur l’avenir de son pays. Mircea se déclarait enfin vaincu. –Qu’est-ce que c’est que ça? Le poème du siècle? Trop absorbé par ses réflexions. Mon avenir est ici. tu admets que tu préfères quitter le pays? Tu veux un « avenir »? Il veut déserter alors. étant donné que celle-ci est tachée? ». ou bien à rejoindre le premier parti politique venu de manière tout ce qu’il y a de plus opportuniste –ce qui revenait au même. Auquel cas. les faisait souvent jouer à un jeu qui avait certainement contribué à forger le caractère crâneur de Radu. de notre nourriture. ils n’avaient pas voulu mettre le reste de la famille au courant de leur démarche avant d’obtenir la confirmation que leur demande de visa était bel et bien acceptée. dont le sujet était établi dès le début de la conversation sous la forme d’un problème sur lequel l’interlocuteur était invité à se prononcer. recroquevillée quelque part entre son orgueil meurtri et ses espérances déçues. puisqu’il ne pensait de toute évidence qu’à profiter du contexte de la crise ou bien pour s’enrichir éhontément grâce aux spéculations financières. et de toute notre culture roumaine. Craignant de recevoir une réponse négative. malgré sa hauteur nonchalante. de ses pensées qui paraissaient revenir éternellement aux mêmes sujets. Les petits boulots d’immigrant. Mircea voulut refermer son cahier. ça? –Je te le demande. leur père.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Dégoûté de son style. pour le dossier! C’est alors que toute la volonté de résistance de Mircea. Contrairement à ce que Mircea croyait tout d’abord.ianuarie . Mircea était estomaqué. le patriote? Attention! je flaire un paradoxe… Mircea soupira. Quand ils étaient petits. et de tous les papiers qu’il fallait apporter. se mit à crier que les garçons se disputaient en espérant que leur mère les punisse. mais pas la sensibilité. il fallait faire attention à la Securitate. au moins je sais que je quitterai jamais le pays. Radu semblait disposé à sauter quelques étapes pour passer directement à la confrontation verbale. tantôt à des problèmes philosophiques portant sur la beauté. touchant tantôt à des préoccupations triviales telles que : « Faudrait-il acheter une nouvelle nappe de table. Pas question de déserter. S’il ne pouvait songer à autre chose qu’au chômage et à la dette nationale. Mircea se défendait mollement. la justice ou l’existence de Dieu. Mircea se sentit brusquement comme un Icare dont les ailes se seraient mises à fondre à l’approche du Soleil. s’abandonnant davantage au sentiment d’impuissance qui l’avait déjà submergé lorsqu’il songeait au moyen. pour se retrouver dans un pays tout neuf. il espérait à la fois lui faire honte et provoquer précocement en lui une nostalgie de ses origines. Je suis Roumain. Ce qui était d’autant moins étonnant que. au fond. allant souvent jusqu’à lire des passages entiers d’une voix pompeuse ou nasillarde en espérant que leur propriétaire vienne réclamer son journal. Scandalisé. c’est alors que le poète comprit que Radu ne se moquait pas du patriotisme de son frère. Mais cette jubilation ne provoqua pas le retour des envolées lyriques. En effet. lorsqu’une main apparut brusquement au-dessus de ses pages gribouillées à l’encre mauve pour s’en emparer. Leurs parents avaient appliqué pour une demande d’immigration à Ottawa. et son découragement face aux innombrables problèmes qui se dessinent sous le double horizon personnel et collectif qu’il se plaît à contempler. Mais si une chance s’offrait à lui de penser à autre chose. Suspendu à mi-vol entre ses aspirations de poète. et de se décider à convaincre son frère de le soutenir dans son refus. C’est alors que Clara. épuisé. ou plutôt à l’absence de moyens. mener son adversaire à se contredire au terme d’une série de questions. merde! Me dis pas que tu sais toujours pas. Radu exaltait ses propres principes patriotiques jusqu’à la vertu : l’amour de notre terre. prête à s’envoler au moindre coup de vent. mais bien de ce qu’il considérait comme de l’hypocrisie patriotique. curieusement. De son côté. avec un avenir!… Mircea sentit brusquement ses ailes repousser. il n’avait pas entendu son frère rentrer à la maison. Lui. son frère ne paraissait pas se satisfaire d’une victoire facile : en parlant d’ardeur patriotique. alors lui-même revêtissait sa toge de philosophe pour achever sa victime par la parole (arma cedant togae!) en s’attaquant successivement à tous les idéaux qui faisaient présentement de lui un rêveur inutile. –Qu’est-ce que c’est censé vouloir dire. Les règles étaient toutes simples. dans la mesure où sa joie transparaissait bien assez sur son visage pour provoquer une nouvelle engueulade. petit. Radu lui claqua la porte au nez en marmonnant qu’à présent. –Et elle? s’écria soudain Mircea. légaliser. bientôt un futur chômeur. de garantir un meilleur avenir à la nation qui s’écroulait. il incitait immanquablement son petit frère à mesurer ses forces contre les siennes afin de mieux poursuivre ce processus d’infantilisation. dont il avait également la musculature. c’est ça? –Dans ce cas-là. au terme duquel son ego sortait toujours grossi. Mircea dénonçait les motivations qui poussaient Radu à vouloir rester comme étant purement égoïstes. Radu avait appris la chose en surprenant une conversation au cours de laquelle leur mère se plaignait de la longueur interminable de la procédure. et surtout du sentiment de fatalité qui le vouait à n’écrire que sur le sort de la Roumanie (puisque tout autre sujet lui semblait dérisoire). Tu veux partir ou non? –Mais où veux-tu que je parte? –Au Canada. Tu t’en fous qu’elle ait ou non un avenir. et de provoquer par conséquent inutilement une agitation susceptible d’entraîner une profonde désillusion. Radu ne ratait jamais une occasion de se moquer de ses vers. son ton n’était pas seulement ironique. toi? –Moi. Il savait très bien où Radu voulait en venir. Cependant. la vérité. Les thèmes variaient énormément. ils attendaient une réponse prochainement. son frère ne cessait de lui rappeler par sa seule présence à quel point ses efforts étaient triviaux à l’échelle nationale –et surtout à l’échelle personnelle. de fuir ces ex-dirigeants communistes à l’autocratie à peine déguisée. qui ambitionnait de les voir un jour entrer en droit ou en politique. et semblait animé d’une étincelle de sincérité. il avait dû méditer làdessus quelques semaines avant de prendre définitivement parti contre l’émigration. ainsi que Radu l’avait soupçonné. alors? s’écria le poète. Mais. c’était bien parce qu’il subissait les conséquences de la politique d’austérité imposée par le pagina 32 FMI tout autant que ses compatriotes. le « petit poète » était loin d’avoir une réaction aussi catégorique devant une si belle opportunité de se soustraire à la situation économique désastreuse de leur propre pays. Qu’est-ce que tu fais pour être patriote. le jeune étudiant avait appris depuis longtemps à ignorer tous les bruits parasites au milieu desquels il était censé travailler. justifier. le plus rapidement possible. c’est pour les autres. Pour toute réponse.

preotul Boian a trecut prin momente foarte dificile (arestări. Departamentul pentru organizarea manifestărilor cultural-artistice. din veniturile realizate pe baza propriilor sale activităţi. Nicu Ciobanu. si le questionneur n’était pas très adroit. din contribuţii şi sponsorizări. românii din Voivodina dispun azi de un instrument foarte eficace al cunoaşterii de sine. Diana Ocolişan. Vasa Barbu. dans la mesure pagina 33 où. Institutul va organiza cercetări şi cursuri susţinute de profesori de prestigiu în cele mai importante domenii pentru afirmarea identităţii culturale.C. « le Dan »).ianuarie . Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina va încerca să ofere acel cadru.L. dar cu cetăţenie sârbă. specializat. I. sesiuni de comunicări ăi mese rotunde cu participanţi din ţară şi de peste hotare (în colaborare cu instituţii asemănătoare şi cu asociaţii româneşti din Voivodina şi România) şi sprijină. filologie. Tibiscus – argintul viu al mişcării culturale româneşti din Uzdin. instituţie culturală şi de cercetări ştiinţifice. Activitatea culturală românească de aici cunoaşte o înflorire de admirat. care să permită tinerilor studioşi să înveţe. tout jeunes. fiindcă. autrement dit. care se ocupă în mod profesional de cercetarea domeniilor de activitate care cuprind activităţi şi proiecte de promovare ăi dezvoltare a culturii şi artei.A. (va urma) Românii din Serbia Gheorghe Puiu Răducan – Ţepeşti În data de 10 martie 2008. Întreaga activitate a Institutului este orientată în două direcţii principale: . Ioan Baba. nivelul şi raza de acţiune ale unui institut sunt superioare altor forme pe care românii din Voivodina au reuşit să-l edifice până acum: societăţi. îşi asigură mijloacele financiare necesare muncii şi activităţii de program din bugetul P.A. au trecut prin diferite perioade istorice. respective a patru departamente: 1. N. Înfiinţarea acestui institut este importantă din mai multe motive. parlamentul Voivodinei a aprobat înfiinţarea Institutului de Cultură al Românilor din acest ţinut. la difficulté principale résidait dans la règle qui limitait les réponses à un oui ou à un non. iniţiază şi sprijină proiecte de promovare a multiculturalităţii şi interculturalităţii în Voivodina. Institutul lucrează în prezent la formarea unei biblioteci de specialişti şi a unei arhive. a suferit cumplit de-a lungul vremurilor. şi anume de istorici.R. datorită ziarelor şi revistelor editate. fundaţii cu proiecte punctuale care au atins adeseori performanţe uimitoare – ale căror rezultate sunt vizibile. al identităţii naţionale. manifestări tradiţionale româneşti. Merită menţionaţi aici. români adevăraţi duc mai departe cultura românească cu origini străvechi.De valorificare a rezultatelor cercetărilor din aceste domenii. Li s-au modificat numele. Fondatorii acestui institut sunt Consiliul Naţional al Minorităţii Naţionale Române din Republica Serbia şi Consiliul Executiv al Voivodinei. condamnări etc. din unele fonduri. Florian Copcea şi mulţi alţii. dar şi riscante ca românismul. Maria Ancăiţan. Igor Ungur. proiecte de dezvoltare a amatorismului cultural. de la unele fundaţii. Alta este situația însa în ţinutul Voivodinei. care fac eforturi uriaşe.C. Aşadar. în felurite moduri. iar pentru că a construit o biserică românească. Datorită Institutului. d’une part. ce qui d’autre part transformait le nom de leur père en nom commun (Danul. la care participă diverse personalităţi din România. . a ştiinţei şi limbii române din ţinutul Voivodinei. toate celelalte organizaţii şi asociaţii româneşti din Voivodina cu orientare culturală şi ştiinţifică vor primi sprijin concret. demografie. Alina Iorga. Pentru păstrarea patrimoniului cultural. acum au un cadru permanent şi instituţionalizat. şi la dispoziţia tuturor.). Fiecare dintre aceste departamente are coordonator . Li s-au desfiinţat şcolile în limba maternă. comunităţi.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL répondant étaient ensuite intervertis à chaque fois que l’on se retrouvait face à un paradoxe. Institutul organizează şi manifestări ştiinţifice. aşa cum şi Institutul mizează pe susţinere din partea lor. cultural. de sorte que. literaristoric etc. il signifiait en roumain « oui-non » (da-nu). programelor culturale şi informative – dar. Vasile Barbu preşedinte S. prin publicaţii periodice proprii şi prin cărţi. adăugându -le acel “ici” sârbesc la urmă. În acest sens. Institutul îşi desfășoară activitatea în cadrul a patru unităţi organizatorice. cărţilor şi internetului. în primul rând pentru că sporeşte nivelul de organizare a comunităţii româneşti printrun proces de instituţionalizare. Alina Iorga. mai înalt şi profesionist al cercetărilor. Prin acest institut. Todor Ursu. preşedinte Costa Roşu. ils tentaient de reproduire un raisonnement de leur père pour le piéger à son propre jeu.De cercetare ştiinţifică pe tărâm istoric. Voivodina.în raport de muncă în cadrul Institutului – care coordonează activitatea departamentului în fruntea căruia se află. Dinescu. ce qui avait souvent été le cas lorsque. a fost înfiinţat Institutul de Cultură al Românilor de Adunarea Provinciei Autonome Voivodina. . care va permite un alt nivel. Departamentul. să devină specialişti şi să dea dovadă de un înalt profesionalism. Li s-au “luat” bisericile şi dreptul de a se ruga în limba lor străbună. să se formeze. Pe de altă parte. omul care “duce” de unul singur cel puţin de 10. Aici au participat de-a lungul vremurilor diferite personalităţi ale lumii culturale româneşti ca: Adrian Păunescu. care a fost “chinuită”. Vasa Barbu. Departamentul pentru documentare şi cercetare 2. dar şi de afirmare şi promovare al acestuia. cel puţin să se păstreze pe teritoriul Serbiei. I. une seule discussion pouvait traîner pendant des heures. De sute de ani de când românii noștri sau pripăşit pe meleagurile Serbiei de azi. dar şi de cultivare şi păstrare a patrimoniului cultural românesc pe aceste meleaguri pline cu români.festivaluri şi activităţi culturale pe an.R. Departamentul pentru informare şi comunicare 3. Grigore Vieru. D’un côté comme de l’autre. Ce să mai zicem de situaţia de azi din Valea Timocului unde nu există şcoli româneşti. Cette règle avait d’ailleurs donné au jeu un nom polysémique. prin momente foarte dificile ale existenţei lor ca. Daniel Petrovici şi nu în ultimul rând Costa Roşu sunt români adevăraţi. perfecţionarea şi instruirea de specialitate a cadrelor în domeniul culturii şi artei 4. etnografi. Oameni minunaţi. Mariana Stratulat.

organizate de etnia românilor din Republica Serbia.. verdictul. artistică etc.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL folclorişti. profet şi vers mov. şi eu alunec în visul de ieri. colaboratorilor şi prietenilor. şi se fierb şoapte lungi. şi trandafirul roşu tot mai creşte. fondată de Consiliul de Administraţie al acestuia.. povestea era citită de Cristina Onofre. cămila visează mătase mov.. Se mai poate menţiona aici. din ochiul lui Nannar. şi tu. un anuar şi o revistă... la capitolul publicaţii româneşti din Serbia.... vine doar în vis. S-a fondat o editură. Florian Copcea din Drobeta Tr. de pentagramă ce aleargă pe spirala unei gutui roşii? unde e numărul doi. îşi propune prin cele trei apariţii anuale. şi îngerul Gabriel culege pere. Cronica este o noua publicaţie a Institutului de Cultură al Românilor pagina 34 voivodineni. între timpuri. în holul hotelului Parc din Drobeta Turnu Severin.. şi mă întreb.. de clopot.. şi miroase a tăcere..ianuarie . a zeu ce aşteaptă trist. ochiul lui. Răducan din Rm. lingvistică. în şedinţa din 18 februarie 2010 şi va prezenta. şi cuţitul mov taie o felie din perseverenţa lui Adam! iarba albă se lasă pe un pătrat.. se destramă o mandolină. vii doar în vis. şi plumbul nu ajunge la cercul din pătrat. ca şi cum floarea pasiunii dor şi mult foc de opal alb inimă de pelin. biserică şi religie … Anuarul vine să rotunjească activitatea curentă a Institutului.. precum şi asigurarea comunicării pe acele subiecte care valorifică patrimonial identitar.. şi se coase cu speranţă de calcedonie. gust de înalt.. secundele beau jad albastru. şi respir calm. dar şi unele fenomene care se vor a fi sau sunt de manieră culturală. şi a patrimoniului cultural românesc din Voivodina. vibra a îndoială. încet.. Cronica apare gratuit. paharul ei cade. de promovare a valorilor culturale şi spirituale ale românilor din Voivodina. dragonul se uită spre roz. „şi ochii tăi au aceiaşi lumină de meteorit!” . Fiecare articol publicat în Cronică va avea şi un rezumat în limba sârbă... pe genunchiul tău. membrilor organismelor de conducere şi de specialitate ale institutului. sângele curge ca un ametist spaniol.. Revista de cultură. zise Dumnezeu! şi Sf. care va publica cărţi.. lingvişti. drinking the Kool-Aid alb. dulce-amărui. da. precum şi cele mai semnificative evenimente din anul respectiv.. Ei vor fi susţinuţi în continuare. şoptind... un dialog deschis pe teme ce ţin de spaţiul cultural. care apoi îi va susţine pe aceşti tineri să se includă în mediile intelectuale. toate evenimentele şi manifestările organizate de Institut sau cu sprijinul lui.. Petru. în paginile ei. precum şi pentru cei interesaţi de dezvoltarea culturii şi paralel cu aceasta.. investigaţie şi atitudine.. Este vorba de cărţi cu subiecte importante... înfrunzit la capăt de drum.... ştiinţifică.. prioritate pentru a descifra trecutul şi prezentul Banatului: demografie. împreună cu Ing. menită.. univ.. şi se pune miere pe visele învârtite în ploi de trandafiri. respective să-şi facă carieră. luna suspină după rândunele. este o publicaţie trimestrială cu caracter informativ. că în ziua de Sfântu Gheorghe a acestui an.. refren hai-hui. Pyramis ţine mai mult de practica teoriei decât a creaţiei primare. acţiunile iniţiate în vederea revigorării vieţii culturale şi artistice la sate. Vâlcea şi prof. apasă pe claxon!” colier croşetat mă taie un cântec de cucuvea. Gh. de pappardelle! şi tot Horia are dreptate! pietrele cad pe ironia de acum două săptămâni! „mai dă-i un semn. cum e să îţi crească o pană? şi Eminescu scrie un vers indian! urmează o noapte cu parfum de salcâm mov şi santal. pescăruşul a rămas cu inelul din poem.. Severin au pus bazele unei noi publicaţii românești.. în primul rând.... dr.. Pentru a se afirma activitatea institutului. ador portocaliul care fierbe ceainicul! bogăţiile sosesc! şi timpul e un ochi de fântână.. din anul 1969. Institutul îşi propune să facă aceasta profitând de întreaga sa reţea de colaboratori ăi parteneriate........ extratereştrii treceau pe strada mea! translucizi.. încet. tot mai mulţi tineri din Voivodina şi din Serbia să-şi ia masterate sau doctorate. familie şi societate. investigaţii în sfera ştiinţei. indiferent de spaţiile pe care le va aborda. ca şi cum ar descifra răcoarea din respiraţia noastră.. Pyramis.. sociologi etc. şi alerg între lavandă şi muşeţel.. şi mă întorc la visul din ziua Sfântului Vasile. ninge cu vanilie indigo. ca râurile de malahit? şi celălalt. fir albastru de labradorit. înţeleg seara. români. ei au plecat. istorie. Această publicaţie va mai cuprinde articole şi studii ale colaboratorilor din ţară şi din România despre românii din Voivodina de ieri şi de azi. va fi nevoie să se ţină cont de probleme de imagine şi promovare. iartă. din vocalele ascunse-ntr-un croncănit de lună. onixul îşi întinde cearceaful.. Cronica va sprijini totodată şi va afirma. şoptind şi el! „iubeşte-mă încet!” poate că destinul vrea să fiu doar cercul lui! şi mă uit la decembrie! îl pun pe şapte să deseneze lalele. lacrimi de simplitate? unde e nodul dulce.. dar şi a celor de păstrare şi cultivare a datinilor străbune.. face înmulţiri cu orhideele din Singapore. în paginile ei. şi ninge. cald. Există semne bune în această privinţă... proiectele realizate de acesta.. spre verde.. şi ciocolata arde visul dintr-o coajă de portocală. umărul cu îngerul bun e mai greu (poezii) Daniela Voiculescu m-ar întoarce la primele amintiri... umărul cu îngerul bun e mai greu o mandarină.. care există sub tipar în momentul de faţă. galbene. ROMÂNII. „nu creşte nici iarba!” claxon suplimentar fierarii ascut misterul unei lumini de meteorit.. era soare.. un grup de oameni inimoşi din Serbia. Cronica Institutului. alb plin de cuvinte moi.. care sunt vitale.

Diferenţa este ridicol de mică (pentru a şti ce este 10–44. Cei care au o formaţie ştiinţifică – sau care posedă bunul simţ – vor spune că timpul se scurge în mod egal. Primele întrebări ar fi : ce este timpul? Ce calități are? Cum se măsoară? a) Ce este timpul? Intuitiv. Cei care au o formaţia filozofică vor începe cu o dizertaţie. Aiôn. deci subiectiv. Despre timp Wladimir Paskievici (în tot Universul) şi oricând (în „timp”). b) Ce calităţi are? Timpul are o direcţie (din trecut către viitor). timpul biologic şi timpul informatic. timpul se scurge mai încet în prezenţa unui corp masiv. 5) dacă teoria relativității generale este combinată cu teoria cuantică modernă. sau acum cca 13. timpul este o entitate fizică. Nu. timpul nu mai va putea indica direcţia atunci când universul îşi va fi consumat energia sa iniţială (cunoscută). de exemplu un astru. ce nu se poate măsura – direct sau indirect – nu există… ca obiect de studiu sau de discuţii. Vom vedea însă că nu este chiar aşa… c) Cum se măsoară? Timpul se măsoară graţie observaţiei unui fenomen periodic . cel mai cunoscut. plecând de la Aristotel care a spus că timpul „este numărarea mişcării între anterior şi posterior”. propulsat de o energie postulată dar neobservată încă şi numită în consecinţă „neagră”. aşa cum vom vedea mai târziu. noţiunea de durată dispare pentru că toate galaxiile. n-ar putea parcurge decât 7.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 35 SERIA ŞTIINŢE – 6. acele formaţii astrale masive care aspiră materia obişnuită (stele sau chiar galaxii) şi care împiedică chiar lumina să iasă din ele. adică identice oriunde . timpul filozofic. lunar sau diurn). Nu mă credeţi? Vă dau un exemplu: o particulă subatomică numită mezon л (pi). Pentru iudeo-creştini credincioşi. dar are o mare importanţă teoretică. Faptul important însă este că în toate cazurile. creată în confinele stratosfericii de raze provenind din cosmos. Trecem acum la altă serie de întrebări. g) Va dura indefinit sau se va termina la un moment dat? Aşa cum spuneam. mai interesant şi mai intrigant: depinde de evoluţia universului. o secundă este definită ca fiind egală cu 9 192 631 770 cicluri vibratorii al anumitei radiaţii asociate elementului cesium 133. Ori această particulă. vor răspunde făcând diferenţe savante sau subtile între timpul fizic. timpul se scurge mai încet (sau mai exact aşa ni se pare atunci când îl măsurăm ) într-un sistem care se deplasează faţă de noi. pentru cea mai mare precizie. compusă din întrebări simple şi răspunsuri (cât se poate mai) simple şi ele. e) Se scurge în tot universul în mod constant (de repede)? Nu. pentru Evrei şi Creştini. Pentru fizicienii moderni. sau chiar globul pământesc. tot simple. Chiar dacă ar voiaja cu viteza luminii. Nu sunt însă convins că ascultând aceşti comentatori. poate ajunge la suprafaţa solului. trecând prin Kant pentru care timpul „este o formă a priori a intuiţiei şi nu există în sine” şi terminând posibil cu Kaplan care consideră timpul ca fiind ireal. timpul nu se poate măsura deci că nu există! Am uitat să vă spun că pentru un fizician.4x10 -44 secunde după crearea universului. o virgulă după primul zero şi un 1 după ultimul zero). măsurarea timpului nu se poate face decât în prezenţa materiei. conform teoriei relativităţii simple (restrânse) a lui Einstein. un ciclu fiziologic (puls cardiac) sau. pentru timpul care trece . 3) într-un univers în expansiune constantă. are o viață foarte scurtă. pentru clipa de faţă. sunt trei posibilităţi : timpul este etern (n-a început niciodată şi nu se va termina niciodată – aşa credeau Grecii). un ciclu astronomic (anual. Este poate interesant de menţionat că Grecii aveau trei zei diferiți pentru fiecare aspect al timpului: Cronos. pentru eternitate şi Kairos. Timpul va dispare atunci cu el. după care se va contracta pentru a reveni la punctul iniţial (numit « the big-crunch »).ianuarie . Proprietăţile timpului sunt considerate ca fiind universale. pentru fizica modernă (relativitatea lui Einstein). timpul se opreşte . creată în laborator.7 miliarde de ani pentru oamenii de ştiinţă de azi (şi pentru cei care sunt la curent cu teoria „bing-bang”-ului). Pe de o parte. timpul este o percepţie fiziologică. Obiectiv. veţi avea o idee mai clară după aceea… Eu nu! Vă propun deci altă metodă. este şi el infinit dar revine în cicluri. sau mai exact depinde de situaţie. De ce „aproape”? Veţi vedea în curând. Vă miraţi din nou ? Fabricanții sistemelor de navigaţie GPS – care se găsesc în multe automobile acum – ţin seama de acest efect care este datorit forţei gravitaţionale terestre. 2) într-un univers în expansiune provizorie. Cei care au o cultură generală deosebită – sau cei care se inspiră din cele ce găsesc pe Internet –. astrele şi chiar materia la baza atomilor ar exploda. un ciclu mecanic (un pendul). care ar rămâne în cantitate constantă. timpul este ciclic (se repetă – aşa cred hinduiştii) sau timpul a început odată cu crearea Universului: la Geneza. dar la care răspunsurile sunt mai complexe. pentru Greci. conform teoriei relativității complete (generalizată) a lui Einstein. Vieţuieşte deci de cca 100 000 ori mai mult decât dacă ar sta pe loc! Pe de altă parte. cea care se învaţă la şcoală. încet? Depinde de percepţia fiecăruia. situaţia devine „esoterică”: universul nostru s-ar transforma într-o „membrană” cuadri-dimensională într-un univers de 10 Ce ştiţi cu siguranţă despre timp? Că se scurge! Repede.80 m. răspunsul este mult mai complex. un ciclu atomic (vibraţia unui atom). timpul este etern deci nu se termină niciodată. De exemplu. 4) într-un univers în expansiune accelerată. acesta se va dilata până la un maximum. Pentru a fi cât mai precis posibil. pentru fizica clasică. pentru aceştia. d) Este timpul într-adevăr independent de „timp şi spaţiu”? Da. Pentru hinduişti. timpul se termină cu venirea apocalipsului. Corolarul este că în lipsă de materie. indiferent de impresia noastră şi au (aproape) dreptate. f) A existat întotdeauna sau a început la un moment dat? În principiu. puneţi 44 de zero la rând. de 26 de miliardime de secundă. Iată câteva posibilităţi : 1) în centrul „găurilor negre”. care este de 300 000 km/s. adică un concept măsurabil. propulsat de aceeaşi energie neagră dar care ar fi în creştere continuă. o durată şi defineşte o cauzalitate (un eveniment este provocat de un eveniment anterior şi provoacă un eveniment posterior). astăzi. situat 800 km mai departe. timpul „începe” la momentul t = 5.

cupola naosului reprezentând elementul arhitectonic dominant Această biserică. atât in Leonardo da Vinci . care este înscris astfel într-un dreptunghi. ne duce spre referiri la monumentele din Caucaz sau din spațiul larg al arhitecturii arabe. Poate doar un bun subiect de conversaţie. sunt probabil date asupra dimensiunilor prevăzute. nu-i aşa? Atunci. Prima asemănare este faptul că. In desenul lui Leonardo însă. Scientific American . La ambele construcții predomină. la nivelul racordului fiecărei turle cu turnul scund de susținere. Desenul lui Leonardo da Vinci ne sugerează o construcție de tip central. Raportul dintre înălțimea acestui bloc și înălțimea turlelor este asemănător la Argeș și in desenul lui Leonardo. La Argeș. Distribuție simetrică perfect echilibrată. caracteristic arhitecturii religioase muntenești. Paul Dancescu desenul lui Leonardo cât și biserica episcopală de la Curtea de Argeș. Blocul principal al ambelor clădiri reprezintă in ambele biserici un paralelipiped cu baza un pătrat . vedem la biserica Mănăstirii Snagov. In textul cu scriere criptică în oglindă. dispune însă tot în centrul panourilor longitudinale. care trebuie să fi fost. sunt două spatii care completează planul bisericii. cum. deasupra cărora sunt două turle. atunci timpul ar deveni o nouă dimensiune a spaţiului aşa cum a fost probabil „la naştere”. care afirmă că ornamentele sunt efectiv influențe trecute prin Catedrala episcopală de la Curtea de Argeș. September 2010 Leoardo da Vinci și Neagoe Basarab Dr. Asemănarea celor doua monumente se limitează numai la proporțiile construcțiilor nu și la ornamentele sculptate in basorelief ale bisericii lui Neagoe Basarab. sunt construcții din piatră și aduc inovații privind desfășurarea spațială (Drăguț) De la prima privire ne impresionează asemănarea proporțiilor dintre desenul lui Leonardo și biserica de la Argeș. la Amboise. fapt bine cunoscut de critica de artă românească. absida altarului este unică. este prevăzută cu un soclu înalt. Biserica de la Argeș. care este puțin anterioară. ferestre par simple. lumina zilei intră prin ferestre bigeminate înguste așezate în centrul fiecărui panou. Adus probabil din Italia in 1516. La Argeș. simetria perfectă. Cornișele celor doua construcții sunt asemănătoare: un joc de trei cornișe. două care înconjură clădirea și unul la baza fiecărei turle. la curtea regelui Franței Francisc I. fără segmentarea obișnuită în nave longitudinale. La Leonardo.. conform tradiției arhitecturii din lumea bizantina și postbizantina. mai mari decât ale ctitoriei de la Argeș. ce este timpul? O realitate? O iluzie? O entitate plină de mistere? Nu ştiu. George Musser. În orice caz. care are in secțiune un pătrat. cu ocazia mutării sale în Franța. bogat profilat în retrageri succesive Același soclu apare și în desenul lui Leonardo. de altfel. Aceiași dispoziție in panourile longitudinale vedem și in desenul lui Leonardo însă fără brațul median.foarte apropiat de un cub. poate.schița de biserică Catedrala Curtea de Argeș . fiecare registru fiind segmentat la rândul lui în panouri longitudinale. prin pronaosul său supradimensionat. fiecare cu cupola sa. ambele au un caracter de netă monumentalitate. Biserica de la Argeș. de tip bazilical. odată cu arhiva pictorului. Acest aparat ornamental al exteriorului bisericii voievodului român. privită in ansamblu. și păstrat la Paris. ca și biserica Mănăstirii Dealul. La Argeș. cele două cornișe principale sunt bogate și ornamentate prin două șiruri suprapuse de stalactite și alveole caracteristice arhitecturii islamice. datorită retragerilor de o parte și de alta a absidelor laterale. din desenul lui Leonardo. este tot de tip central. desenul poate fi deci contemporan sau puțin anterior perioadei de proiectare și de realizare a catedralei de la Argeș. ridicată pe un impozant tambur. în biblioteca de la l’Institut de France. dar ocazia de a călători împreună în necunoscut a fost una din cele mai plăcute. dominat de cupola centrala. cum au fost concepute majoritatea bisericilor din Italia înainte de renaștere. diaconiconul și proscomidia sunt realizate prin nișe interioare în zid. Halucinant. In biserica de la Argeș vedem însă o întrerupere a liniei fațadelor laterale. dacă ar avea loc un eveniment spectacular – numit „furtună” –.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL dimensiuni… În acest caz. un subiect de meditaţie infinită. Cela doua turle ale pronaosului sunt ceva mai zvelte decât turlele laterale. în arhitectura românească. Fațadele catedralei de la Argeș sunt împărțite în două registre printr-un brâu median. prezintă o asemănare izbitoare cu un desen al lui Leonardo da Vinci. de o parte și de alta a absidei altarului. executat în aceiași epocă. Nu ştiu dacă concepeţi acum timpul mai clar ca înainte. ctitorie a lui Neagoe Basarab (1512-1521). care însoțește pe aceiași pagină desenul lui Leonardo. pagina 36 * Referinţă : « Could Time End ? ».ianuarie ..

fierbeau mai mult spaimele decât pregătirile în vederea unei rezistente antiotomane europene organizate. al marilor frământări politice și militare dar. în persoana lui Antonio Paicala. Nu știm dacă in intenția lui Leonardo ar fi fost discrete decorații in basorelief. Rezultatul coaliției europene a fost însă dezastruos. cucerind mare parte din teritoriul regatului Ungariei. tocmai la moscheea Baiazid de la Constantinopol. cu ajutorul preacuviosului preot Petre Busuioc. iar sultanul Soliman. USA şi Canada. Este cunoscută dubla ambasadă strict secretă. sunt dominate de modele islamice. zidită între 1504-1505. chiar foarte indirectă. și cuprind dovezi certe. cum sunt decorațiile cu ingerași de la pisania bisericii Sf. ne întrebam ce legătură. numim renaissance. la Istanbul." Anul acesta. care plana asupra celor două principate. Revoluţia din Timişoara i -a marcat viaţa şi opera. ca să trateze unirea religioasă cu Roma și participarea la pagina 37 cruciada antiotomană. ispravnic. cornișe etc. pe lângă pictură. în Oshawa. Poate fi vorba. nepotul lui Stefan cel Mare. de la prima privire. În primele zile ale libertăţii Timişoarei. nu numai că a intuit bine că arta şi artistul nu pot fi rupte de complexul vieţii sociale. în schimb. Am citit apoi mai mult şi aşa am aflat că pictorul Mihai Teodor Olteanu. este foarte probabil ca ambele opere să se înscrie în cadrul aceleiași concepții artistice noi. dar s-a implicat cu toată fiinţa sa. Moş Crăciun ne-a adus din România un dar deosebit nouă. astfel. i-a stat în apropiere şi cartea. dar. în acel timp situat în plină perioadă a papalității renașterii. Drept dovadă este corespondența păstrată în arhivele Vaticanului. ca un altar sub cerul liber pentru a-i mulţumi lui Dumnezeu pentru izbânda în lupta lor. al unei adevărate renașteri universale a spiritului omenesc. a lui Neagoe Basarab? Este puțin probabil să se poată găsi o legătură directă între desenul de la Paris și monumentul de la Curtea de Argeș. M-am uitat întâi la fotografie şi am zis: "sunt mulţumită. arată a fi om bun care uită de sine. Ideile artistice ale renașterii italiene în țările române sunt evidente in epoca lui Petru Rareș." Apoi am citit câteva rânduri în care îşi făcea prezentarea şi mam oprit de câteva ori ca să se aşeze mai bine cele citite şi am reflectat: "Din rândurile lui transpare inteligenţa încărcată de spirit şi cultură. 2011. ca maîte d’œuvre. trimisă la Roma de către Neagoe Basarab (1512-1521) și Ștefăniță al Moldovei (1517-1527). De altfel. a fost un timp al circulației ideilor. care va să zică. că are lucrări în galerii de artă particulare şi de stat. . Moşul a fost generos. Dumitru din Suceava. în nenumărate muzee din Europa. a unui împărat şi a unei ducese. o dată cu moartea sultanului Selim și urcarea pe tronul de la Constantinopol a teribilului sultan Soliman Magnificul. Neagoe Basarab a avut legături cu Apusul și curia papală de la Roma printr-o serie de prelați catolici cu funcție de ambasadori la curtea lui Neagoe Basarab. Şi pentru că pictorul trăieşte dăruindu -se semenilor săi şi prea puţin pentru el. este supranumit şi Pictorul Revoluţiei de la Timişoara şi gândul m-a trimis imediat la faptul că artistul. din tolba sa. de la Argeș. a pictat în faţa Catedralei o poartă din icoane. ne poate sugera asemănarea. Pictorul Mihai Teodor Olteanu la vernisajul de la biserica "Sfântul Ştefan cel Mare" din Oshawa. a desenului lui Leonardo da Vinci și biserica episcopală de la Curtea de Argeș. in schimb nu există nicio asemănare in înfățișarea și in proporțiile exterioare. A poposit în mai multe locuri. cu siguranță că depășise limitele lumii europene catolice ale epocii.ianuarie . românilor strămutați în Canada. deci arhitectura. Insistăm însă asupra faptului că in timp ce in exterior. dar desenul este prea mic ca să ne arate amănunte ornamentale. A fost un timp al marilor schimbări de frontiere. Criticul de arta argumentează influența otomană prin lucrul la Istanbul al lui Neagoe Basarab. se întâlnesc la geamia sultanului Baiazid II. totodată. Ontario Alte informaţii au subliniat faptul că pictorul Mihai Tudor Olteanu este cunoscut pe toate continentele. dar a ajuns şi într-o localitate nu departe de Toronto. cum sunt cadrele ferestrelor. ochii strategilor europeni erau ațintiți asupra agresiunii tot mai acute și asupra avansului imperiului turcesc in Europa. în speranța alungării spectrului otoman. elementele decorative in piatră. intre ctitoria lui Neagoe Basarab și moscheea Baiazid de la Constantinopol. 261 Bloor Street East. își împlântă adânc stăpânirea în inima Europei. când în Europa forfoteau ideilor avansate ale artei și literaturii noi. Din păcate. multe din tablourile sale au destinaţie caritabilă. la biserica românilor "Sfântul Ştefan cel Mare". După Sfânta slujbă. "Ceasul de taină" al pictorului Mihai Teodor Olteanu Elena Buică Prima cunoştinţă cu pictorul a fost. Drăguț remarcă că mai toate elementele decorative existente la Argeș. pe internet. în colecţii particulare precum în colecţiile a trei regi. care circulau în toată Europa. a pus pe pereţii spaţiului destinat acţiunilor social-culturale minunatele tablouri ale cunoscutului pictor timişorean Mihai Teodor Olteanu. în piatră la racordurile elementelor de arhitectură. răsunetul lor ajungând până în țările române. suveran pontif la Roma era Leon al X-lea din familia Medici. fiindcă expoziţia va rămâne timp de o lună. a concepțiilor de artă și arhitectură. Or. Oricum aceste decorațiuni nu ar fi fost inspirate din arta islamică. noua viziune despre artă. În același timp. M-am pregătit şi eu cum se cuvine ca să fiu prezentă la vernisaj. În Italia. în anul 1520.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL arhitectura otomană.. creaţii care fac parte din ciclul "Ceas de taină" şi sunt închinate sărbătoririi naşterii Mântuitorului. aşa cum se întâmplă adeseori în zilele de acum. *** In fata celor expuse mai sus. despre influențe de modă a timpului.

am trecut. Fecioara Maria e pictată în diferite icoane ca o făptură diafană. debordând din prea plinul inimii creatorului lor şi de densitatea conţinutului ideatic."pânzele artistului sunt remarcabile prin învălmășeala culorilor clamând ascensiunea. publicat în iunie 2011. admiraţie. aceea pun în tablouri. Idealul său în artă este acela ca arta să devină expresie a permanenţei valorilor umane. artificiu. cel care mă ducea în faţa artei sale. Ce vede acest ochi interior. sinceritatea. M-am trezit deodată înconjurată de tablouri cu anvergura unui climat cromatic fermecător. cu înfățișare de fecioară abia ieşită din universul copilăriei. Admiraţia pentru pânzele sale iau smuls scriitoarei Doinei Uricariu cuvinte de caldă apreciere considerând că sunt: "tablouri luminoase. să transmită mesaje de adâncă vibraţie şi cu profunde semnificaţii şi simetrii poetice. de frumos. Amintesc doar pe cunoscuta scriitoare Doina Uricariu. un univers care te îndeamnă la contemplare şi la rugăciune. Numeroase sunt şi tablourileicoane cu chipul Fecioarei Maria sau cel al Mântuitorului create dincolo de canoanele impuse de biserică. pur şi simplu dă în clocot. ecouri şi vârtejuri. Parcă auzeam respiraţia pictorului la şevalet sau pulsaţia vieţii transpusă în tablouri. Credinţa transpare nu numai din tablourile cu teme religioase. devoţiunea. inocenţă". ci şi din multe alte ipostazele ale vieţii. Nu fac niciun efort. care se află în adâncul nostru. armonia. Creaţiile pictorului Mihai Teodor Olteanu sunt o mândrie pentru noi. de dreptate. pictor care poate să stăpânească arta şi ştiinţa creaţiei. căci tot ce-l pagina 38 Catedrala Timișoara 100x100 cm. levitaţia. Profunda sa religiozitate i-a sădit în suflet dragostea de om. creșterea spirituală şi paradisul." Dacă răspunsul său a venit simplu şi firesc. precum Van Gogh". Mi-a răspuns: "Simplu." Trecând pragul expoziţiei. de când mama şi bunica îl duceau de mânuţă la biserică să se roage ca bunul Dumnezeu să-i aducă acasă tatăl sănătos din puşcăriile comuniste. putem şi noi să ne bucurăm de frumuseţile create de cei înzestraţi cu acest har dumnezeiesc şi putem să exploram propriul nostru labirint de gânduri şi trăiri. Nu mă săturam privind acel univers al culorilor care se aflau într-un dialog. de fapt. S-au spus multe cuvinte de apreciere despre artistul plastic Mihai Tudor Olteanu. Bisericile. a celor mulţi care nu suntem înzestraţi cu acest dar. cu ele însele sau cu privitorul. intitulat: "Pictura ca o scară a raiului" spunea: "Uşurinţa de a picta a artistului ne poate descumpăni. un vitalist. de adevarate meditaţii în cheie lirică. Tot ce pictez este surprins de ochiul interior. nostalgie. binele şi iubirea. Icoanele şi tablourile pe teme religioase ne trimit cu gândul la existenţa unui univers dincolo de lumea noastră concretă.. mi-a venit să întind mâna pe ecranul computerului şi să mângâi culorile caremi aduceau în faţă strălucirea smalţului de pe vasele de ceramică şi am zis cu voce tare: "E un pictor încărcat de emoţii profunde. cineva ar spune că pictează aşa de uşor şi de rapid de parca ar zbura"." Mi-am luat rămas bun de la tablouri şi de la creatorul lor cu gând să mai revin şi cu satisfacţia că pictorul Mihai Teodor Olteanu face parte din rândul pictorilor care merită cinstirea noastră. un chip ce ne aminteşte de un boboc de floare cu parfum. pragul revelaţiei pe care ţi-o poate da apropierea de artă. În sală am respirat aerul vocaţiei pentru artă. i-am desluşit câteva trăsături pe care i le bănuiam. poate deveni artă prin penelul său. Fervoarea credinţei de acum îşi are începuturile din fragedă copilărie. Şi când am văzut primele reproduceri ale tablourilor. Stând de vorba cu pictorul. Prin creaţiile ce ni le oferă. L-am întrebat cum mânuieşte paleta multicoloră ca să iradieze frumosul. ulei pe lemn înconjoară. un pictor debordant. ulei pe pânza Am făcut următorul pas. de adevăr. scenografie. . ochiul stărilor de spirit. formează o temă cu predilecţie şi prin toate pictorul ne Dialog 70x100 cm. gingaşă. linişte. provocare.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL transmite frumosul. ulei pe pânză Iconostas 100x100cm. furtună lăuntrică. fiindcă ele contribuie la îmbogăţirea patrimoniului nostru cultural pentru a ne feri de pericolul dizolvării identităţii culturii noastre proprii. culoare şi frumuseţe specifică vârstei adolescentine din care transpare puritatea. vitale.. cu tuşe în cascade. locaşuri sacre. sau: " Fiecare buchet pictat ne trimite la o stare de spirit. de curăţenie şi puterea de a lupta pentru aceste valori. Abia aştept să-i văd 'pe viu' tablourile. chipuri pe care pictorul le-a încărcat cu încă multe alte daruri. care într-un remarcabil eseu.ianuarie . e pentru că picturile sunt o stare de suflet lucrate cu o uşurinţă uluitoare. nelinişte. inocenţa. un univers pe care pictorul l-a sugerat strecurând picuri de sfinţenie şi de smerenie. Numai aşa îmi explic bucuria nereţinută în faţa frumuseţilor naturii sub aşezarea calmă a culorilor alternând cu o mare frenezie a vieţii. Am remarcat imediat tablourile de inspiraţie religioasă.

Și a aflat că este tatăl unei minuni de copil. admirau amurgul violet al serilor de vară sau se plimbau prin apa liniștită a mării. nu. În clasă nu-i dădea nici o atenție. Erau cuplul „perfect”. dar nu îndrăznea să-i spună. S-a întors în tăcerea pietrei (II) O urmărea de pe stânca din apropierea mării. părul blond și cârlionțat. cam plinuță. Purta aceeași rochie în multe nuanțe de turcoaz și roz. lângă o stâncă cu forme ciudate. Singurul neliniștit era Aaron. A supravițuit doar fetița lor de 2 ani. Listele cu studenții anului doi erau afișate chiar la intrare. S-a interesat la secretariat și a aflat că Hellena a depus cerere de înghețare a anului doi din motive personale. Ea. Aaron o urmărea pe Hellena cu interes în timpul lucrărilor practice. ieșea în oraș cu prietenele.. urca până deasupra genunchilor și se retrăgea rapid. povestind vrute și nevrute. care ieșea din mare. Printre colegii de an și grupă era și Aaron. A urmat un șir lung de procese care i-au adus neliniște. ore de nesomn. lipsea de la cursuri. poate vrei să zici. A născut un băiețel cu ochii negri. la care Hellena băuse prea mult și a avut nevoie de însoțitor până la cameră. deși adevărul nu-l știa nimeni. „De ce ? De ce s-a retras? A luat toate examenele! Ce problemă personlă putea să aibă?” Nu găsea răspuns.Reacția lui a fost neașteptată. A sunato. o blondă frumoasă. Apoi i -a spus sec: . devenind unul dintre cei mai buni studenți. fără să se vadă cu Aaron. construiau castele de nisip.Nu mă mai suna. Nu a răspuns la telefon un timp. Colegii nu dăduseră prea mare importanță faptului că ea nu era la cursul festiv de deschidere. griji pentru siguranța copiilor. își vedea de studii. aveau cazare la o căsuță. galbenul și portocaliul amestecându-se pe zi ce trecea cu verdele rămas la întâmplare. Era neliniștit în acele zile. A plecat în vacanță fără să-și ia rămas bun de la colegi. Întruna din zile.Vei afla după orele de curs. Hellena nu a părăsit țara. Tot timpul liber și-l petreceau pe malul mării. Ce o durea cel mai mult era faptul că a început să fie chemat și băiatul la tribunal. Părea dificilă Hellena și greu de abordat. mergea la toate petrecerile din cămin. Prima zi de studenție avea să o întristeze însă. crescând împreună cu băiețelul ei. că ea mai are o fetiță. unde se pregăteau fie pentru olimpiade și concursuri. odată cu parcurgerea anului trei. Locul iubirii dintâi (I) Era în anul patru de liceu când l-a cunoscut. Toate la timpul lor. roșcată și puțin bronzată. Întrebările și neliniștea puseseră stăpânire pe Aaron.ianuarie . frumoasă. foarte apreciat de profesori. Singura dorință a lui Aaron era ca băiatul să-i fie încredințat lui. de o parte și de cealaltă a corpului. nu prea înaltă și tipul gigantic. O aștepta din când în când la terminarea orelor și mergeau împreună câteva sute de metri până la o intersecție. a înfiat-o. Cel mai tare îl preocupa motivul retragerii. Alergau toți trei. dar ignorat de o parte dintre colegi care-l considerau vinovat de retragerea Hellenei. Abia reușise să treacă examenele și să promoveze anul întăi. Neavând pe nimeni.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 39 Locul iubirii dintâi Ana Maria Gîbu Octombrie a îmbrăcat natura în ținutele de gală ale toamnei. în urma căruia a murit împreună cu soțul ei. Și-au găsit repede de lucru la un spital din orașul în care locuiau. dar nu se arătase niciodată. iar atunci când rămâneau mai multe zile. Unii chiar făceau glume proaste pe seama ei. Hellena primise cu mare bucurie vestea intrării la facultatea de medicină. Hellena s-a întors să-și continuie studiile. Colegii de grupă se amuzau pe seama lor. cool. Tot în această perioadă cea mai bună prietenă a ei. L-a măsurat cu privirea ca de gheață de su s până jos fără să scoată un cuvânt. parcă era răstignită pe o cruce inexistentă. tată? Nu se poate. Vestea a căzut ca un trăsnet pentru Aaron. care i-a fost alături până a născut a avut un accident de mașină. Se pare că studenta avea întâlnire cu altcineva. considerată tocilara clasei. apoi își vedea fiecare de drumul său. el. chiar răutăcios de cele mai multe ori. la întrecere cu pescărușii flămânzi. Din când în când Hellena îi dădea liber pentru a se întâlni cu prietenele ei la unul din cluburile din apropiere. Se întâlneau aproape în fiecare săptămână în laboratorul de biologie. . cu brațele întinse. . când acasă era doar Hellena și copiii. băiatul nou venit.Te-ai întors? Nu-mi vine să cred! În fața lui era o altă Hellena! O tânără înaltă. Timpul a trecut. O dureau anumite apropouri la adresa celor care nu au alte preocupări decât școala și casa. o studentă foarte frumoasă care dorea să lucreze pentru a-și plăti studiile. un brunet înalt. Apa se izbea de picioarele ei. . Aaron era retras.Ba se poate! Trebuie să-ți reamintesc? . Îi era dragă blonda durdulie. Muncea foarte mult. A coborât. Hellena a recuperat ușor anul doi de facultate. Părul roșcat îi acoperea umerii arși de soare. Curtea facultății de medicină era plină de bucuria revederii. Stătea nemișcată pe nisipul umed.Eu.Ce ți s-a întâmplat? De ce ai plecat? . Un nume lipsea: Hellena. Hellena nu concepea să despartă copiii. Era admirată de colegi. Vreau să văd copilul. fie pentru examenul de admitere care urma. iar după terminarea facultății s-au căsătorit. Se îndrăgostiseră unul de celălalt la o petrecere în cămin. a primit actele de divorț prin intermediul unui avocat. Abia în anul cinci a acceptat să fie din nou împreună cu Aaron. . O preocupa școala și atât.Nu. Tocilara blondă. dădea meditații cui avea nevoie. Pentru un an sunt plecată peste ocean. cu plete ondulate până pe umeri. se purta ciudat. Copiii erau mari. Nu pot să lipsesc. Cea care era ținta răutăților era Hellena. . . Nu mai învăța.Copiii. frecventa împreună cu Aaron cluburile de noapte. admirând seriozitatea și meticulozitatea în timpul disecțiilor pe animale. Se gândea că mai erau doar câteva luni și scăpa de el și de alții ca el. Acolo era locul iubirilor dintâi.. Trebuia să renunțe la studii pentru a-l crește măcar până la un an. Îl neliniștea faptul că nu reacționa la venirea și retragerea apei și nici la briza destul de rece care cuprinsese plaja. Ori de câte ori era liberă își lua copiii și pleca pe plaja de lângă o stâncă anume care ieșea din mare. Pentru îngrijirea copiilor au angajat o bonă. îndreptându-se cu pași nesiguri spre ea.

S-a născut copilul. care are nevoie de liniște. Când adormeam cu luna sub cap.Copilul nostru.. Nu se împotrivea. Să mergem la căutat destinul! Voi pleca. Copii cu chipul curat ca de aur. Aaron mergea în urma ei.eu! Hellena a tăcut. cu copilăria mea. A strâns brusc pumnii. Se-auzeau fluierele feciorilor venind în faţa carului cu boi. Şi nu te voi uita. de rugăciune.. de Colos. Mă voi muta în crâng de lacrimi şi lumini Şi-am să vă anunţ în goana de aramă. A privit-o lung. în primitorul şi unicul Salon Alb de la Mioriţa. șoptindu-i aceleași cuvinte. grupate pe teme. Și-a lăsat capul pe umărul ei. Am spus. Sincer. Cu pasul simplu. În care iubirea devine o mare problemă. privindu-l cu dispreț abia a rostit printre buzele subțiri și decolorate: .și. cu privirea întoarsă spre mare. de înmormântare. gândind! Tară Vei locui în inima mea mereu. Ce va suna cu glas de clopot.. Nu că am fost mai altfel. oferă-mi o nouă șansă. îngenunchind pe nisipul ud și rece. N-am cum să motivez acest lucru. Acestea au fost văzute şi în Montreal de oameni de cultură. înainte de toate. . n-am să mai revin. iubito! Dor și.. . fiecare din ele având un dor. doar dacă-mi întreb sufletul... care vrea o familie. adevărat.. ținând pentru câteva clipe ochii închiși. mereu mă cheamă. dor) nu este o creație ci o selecţie a poeziilor.luminat Voi da o veste bună sau rea Şi nişte sfaturi pentru fiecare. Mă întreb cumva ce urme poartă Acest teribil joc Şi strâng la piept fărâme de noroc. Uită-te în ochii mei și spune-mi că mă poți ierta! Privea indiferentă marea ca și cum rezolvarea ar fi venit de acolo..Noapte bună. apoi. nu pleca! a urlat disperat. întrerupte de câte un oftat îndelung. . care au apreciat felul în care sătmărenii cinstesc actul de cultură. ars de soare.ianuarie . de destin. întorcându-l brusc. aruncând nervos bucata de plastic. care ieșea din mare. spune ceva.... .. oameni de elită din cultura judeţului şi a ţării. Despărţire Vă ştiu la casele voastre pe fiecare Şi-mi vorbiţi de marea plecare. Cu multe şi cu a altora. Ca o găoace din care iese puiul. spre căsuța care se zărea nu departe de stânca martoră a întâlnirilor de altădată. căruia nu-i găsesc cuvinte de mulţumire. Eşti ţara bucuriei şi durerii mele Şi rămâi pe veci ţara mea natală! Nu m-am născut obosit şi bătrân. Marea minune a lumii A opta minune a lumii Știm că s-a născut cea dintâi înainte de Templu. Au fost sărbători de neuitat unde au participat mulţi neinvitaţi special. Această liniște îl înnebunea. în prag de sărbători Satul-sat Ce frumos era satul-sat.Ți-am spus să nu mai vii după mine. Din tocul acesta curat . La prima-ncercare aţi surâs încrezători Şi aţi plecat. de mamă.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Umbra lui a făcut-o să tresară.. dar şi cele cu iz de tristeţe. Trilurile fremătau prin văi.Și crezi că o vei obține? Dă-mi un motiv pentru care aș putea să te iert! . brunet. scârbită de prezența acestui bărbat înalt. A iubit-o din liceu. lăsându-și capul greu să cadă pe pieptul ei. Ce frumos era satul-sat. poate acum. mângâindu-i umerii și șoptindu-i întruna numele. privind îndelung apusul fără să clipească. sau păgân. Mi-e teamă că n-o să mai rămân. Ce naşte în oameni o mica dilemă. Când stelele vegheau sub pleoape Şi oamenii erau oricând aproape.. frumoasă ţară. Ca să-l vadă mai bine. și-a dat ochelarii de soare jos. . Totul s-a terminat demult. plimbat prin tribunale. Aproape i-a ordonat să se întoarcă spre el și să vorbească. poate atmosfera vieţii pe care o trăim zi de zi. Lansările cărţilor amintite le-am făcut cu sprijinul prietenului-adevărat Gh.. Nu putea accepta să o piardă pentru totdeauna. Mă întâlnesc în timp. desigur. Un pocnet sec urmat de trupul în picaj al Hellenei a făcut plaja să se cutremure și marea să se agite. Se pare că frumoasa Hellena nu mai era fetița naivă de acum zece ani când a cunoscut-o. pe alt tărâm. dar. Care mereu. Aşa-i că nu-s şapte? Să sune trâmbiţele omenirii S-audă şi negru şi alb şi galben Că legea cea mai firească a firii E dragostea pentru marea minune a lumii! Prezentul volum (Dor și. ca un foc de paie! Căutare De multe ori ne-ndeamnă gândul Să mergem la căutat destinul Şi mergem noi de bună seamă Ca timpul ce-n clepsidră se destramă. Aaron a sorbit ultima picătură de suc din pahar. Ci am să plec. cu un pahar de suc cu gheață în mână. Învăţând lucruri frumoase cu totul. de bunic. S-a așezat undeva în spatele ei. dor Teodor Curpaș înainte de grădini suspendate. Iacob. Ci am înotat împotriva curentului rău. . respirând greu.Hellena. strângându-și genunchii la piept. A deschis ochii negri și ageri.. n-am făcut-o intenţionat. însă ea pășea agale.Știu că am greșit.. pagina 40 cu sandalele în mână. Cu o mână i-a înconjurat gâtul și cu cealaltă i-a strâns maxilarul. de atmosferă funebră.. chiar cu tentă. apoi să zâmbească.. Răzbate cu putere dorul de copii. Sunt sigur că plecarea e scrisă ca destin. Și-atunci. a mărit pasul și a ajuns-o.Hellena. Aşa cum baţi la poarta ce nu se deschide. Din contră.. Era deja întuneric când s-a hotărât să plece. un adevăr trist Cu atingeri de suflet ce au tăria să-l îndoaie Şi nu trece aşa. savura fiecare atingere. Am venit să-mi cer iertare pentru cele întâmplate și să te rog să-mi mai dai o șansă. simplu.

de pildă o scăpare. Majoritatea azilanţilor provin din ţări foste satelite ale URSS. de Geoffrey Chaucer sau chiar de “Hanul Ancuţei” a lui Mihail Sadoveanu. Să-i facem pe toţi din trecut să tacă. Chiar dacă-şi arată colţii de cer! Dacă soarta-l trimite într-o familie bună.. Au fost feciori de laudă în sat Şi ce-au făcut. coperte de excepţie cu reproducere de artă din Atena. Apreciem în mod deosebit abilitatea autorului de a mânui cu har şi pricepere un material foarte stufos. Se-ntoarce şi îţi linge mâna! Încearcă să-i dai o mângâiere Oricât te simţi de trândav.. care te cuceresc de la început. cartea se citeşte uşor.. Dacă soarta-l face câine vagabond. moderne. Alături dorm bunicii noştri buni.. Printre ei se află chiar şi un tânăr anti-comunist din Afganistan. istoric. poate că nu! E animalul care. de evadare din comunism ne relatează cartea în discuţie. tot câine rămâne! Urăsc pe cei ce nu iubesc câinii! Sunt mai sălbatici şi cruzi ca şi ei Şi câinele. Urmează apoi povestirile propriu-zise. Abdur. ce carte de neuitat! – profesor şi scriitor. pentru a ne lămuri de ce pacoste am scăpat. în SUA. Să-i facem stană de piatră? Ochi de câine Ai privit cândva în ochii unui câine? Poate că da. după ce am citit această carte semnată de Gabriel Watermiller (un pseudonim literar al unui domn din Ardeal. Viaţa în tabăra de refugiaţi apare a fi un fel de micro-cosmos al unei societăţi actuale. dispărut la numai 30 de ani in 1937. e făcut să fie fericit. beneficiind de întâmplări captivante. prin riscuri nu odată plătite cu viaţa. El n-are nici o vină. Sunt interesante sub aspect social. ușor de ghicit). atât ca grafică. there is a way” – vorba englezului. într-un salon extra elegant. portrete atât fizice – pur şi simplu îi vedem ca la un film sau o piesă de teatru. descris cu simpatie. Coborâţi de pe columna traiană. Deşi voluminoasă – aproape 400 de pagini. se poate observa la el chiar o oarecare arhitectură! Cele vreo 17 povestiri sunt precedate de un interesant prolog. ca traversarea Dunării etc. Începutul îl face odiseea acceptării românului Stefan şi a familiei sale în tabăra de exilaţi politici din Grecia. Tocmai o astfel de fugă. în anul 2010 la Editura Xlibris Corporation – unde poate fi şi comandată (dar şi “on line” de la Amazon. ca omul. ţară pentru care nu aveau viză oficială de intrare! – dar “where there is a will. Soft Tales from a Refugee Camp. înfiripări de iubiri între tineri de naţionalităţi diferite.. căci ingeniozitatea românului şi în acest sens este nemărginită. După literatura anti-comunistă şi antitotalitaristă apărută imediat după ’89 – vezi “Fenomenul Piteşti” de Virgil Ierunca etc. o carte a dezgustului şi evadării din comunism Traian Gărduş plăcere. el dovedindu-se un fin observator creând portrete pentru fiecare. pagina 41 El ştie şi simte atunci când eşti bolnav! Țintirim Un grup de cruci la margine de sat. la Kremlin. e vorba mai mult de bărbaţi. Cu alte cuvinte povestirile îşi merită pe deplin titlul de “soft” – să zicem “delicate” – “soft” fiind un cuvânt pluri-semantic cu peste 20 de sensuri! Povestirile relatează evenimente. Aici nu apar eroi ciopliţi în piatră. cu un stil aparte. nişte lungi nuvele sau chiar scurte romane prin materialul epic propus. nimic de spus. deşi ca educaţie este inginer. petreceri sărăcăcioase. după vrerea şi gustul său mai ales că unele conţin elemente de groază. Aici nu apar martiri de neam Sau traşi pe roată. Aş vrea ca cititorul singur să decidă care este favorita. “Urcan Bătrânul”. cu . El simte perfect inima fiinţei umane. dar şi psihice. o evadare din comunism. plus alţii câţiva. desigur că laitmotivul este comunismul cu ale sale închisori de groază. Deşi sunt tentat. Ne-am abătut de la istoria ta bună Popor cu datină străbună. un posibil Rebreanu. Şi lumânări ce încă lasă fum. Acolo şi pietrele bocesc a jale. “Soft Tales from a Refugee Camp” mi-a căzut în mână cu totul întâmplător. pentru cei interesaţi – cartea ni se prezintă ca o reuşită editorială. nu filolog! Dar talentul nu ţine de educaţia şcolară. în damf de tutun fin şi vodcă. autorul dovedindu-se un maestru al povestirii şi a dozării evenimentelor propuse naraţiunii – el fiind un fin stilist cum spuneam mai înainte. cărţi absolut interesante şi necesare. încă generatoare de coşmaruri. hotărăsc soarta ţărilor viitoare satelite ale Moscovei. autentic. fapte expuse de mai mulţi eroi – “flash back”-uri din viaţa lor trăită sau la rândul lor auzite din alte timpuri şi locuri. dar mai sunt şi mulţi “comunişti” turci. Apărută în limba engleză.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Istorie Oraşul meu parcă nu-i oraş.. Vrednici plugari şi de-i aduni. e de-admirat! Un grup de cruci la margine de sat. deşi acum se aflau în relativă libertate în lagărul din Grecia de unde urmau să se îndrepte spre ţările pentru care îşi manifestaseră dorinţa. O poţi asculta păşind pe cale. de pe vremea când se aflau în ţările lor.. Dintre povestiri cel puţin cinci-şase conţin “in ovo” – nişte posibile opere de sine stătătoare. când Churchill şi Stalin. Morariu pe numele său adevărat. dar spre a nu le prejudicia personalitatea altora nu mă voi ocupa de o povestire anume. Barnes & Noble ori Ingram).. care ne duce în urmă la toamna anului 1944. cu prietenii. acum. Ce mai.ianuarie . Oricât de mic sau de mare este el! Se uită atent la tine-n ochi Şi te citeşte bine.. fac această deconspirare de suflet pentru cititori) a rezultat că este rudă cu Pavel Dan – oh. fiecare cu personalitatea sa. Şi poate-i mai iertător ca şi noi: Îl goneşti şi-l cerţi întruna. una este chiar o posibilă piesă poliţistă prin finalul subtil şi imprevizibil. o fericită întâmplare aş putea sune. Watermiller (G. prin privire cere milă. dar şi un material epic dens. o viaţă normală în aşteptarea plecării fiecăruia spre destinaţia propusă. autorul se dovedeşte a fi un scriitor înnăscut şi nu mă miră acest fapt pentru că în urma unei prelungite convorbiri cu dl. În fata lor o clipă ne oprim Şi-ncremenim: E ţintirim. Prin aceasta cartea ne aminteşte de Boccacio. Volumul este îngrijit alcătuit. dar parcă cititorul mai dorea şi altceva un altfel de mediu..

(kami în japoneză . În primul rând. lupta lor pentru procurarea apei necesare răcirii reactoarelor deşi izotopii ucigaşi îi însoţeau peste tot.ianuarie . stăpânind deci o limbă care este a doua pentru autor (sau poate a treia!) – spun asta ca un vechi slujbaş al limbii lui Shakespeare după circa 50 de ani de meserie. acei kamikaze. şi contemporanii noştri Petre Popescu şi Andrei Codrescu – ultimii doi locuind în SUA la Hollywood. uluită şi fascinată de acest imens sacrificiu ce atinge fanatismul. O notă specială pentru limba curată. ce este îmbrăţişată de peste 80% din populaţia arhipelagului nipon. Să ne amintim apoi de acel teribil 11 martie 2011 când un seism cu magnitudinea 9 pe scara Richter produs în Oceanul Pacific în imediata apropiere de regiunea Tohotu aflată în nord-estul principalei insule a arhipelagului. Întreaga lume a fost. născuţi în alte ţări precum: Joseph Conrad – Polonia. în notă comună cu întregul volum. ci asupra atitudinii japonezilor în faţa dezastrului. prin exacerbarea islamismului extremist nu mai miră pe nimeni). locală sau personală în care valorile shintoism-ului s-au făcut cunoscute. descrierile bogate. undeva lângă Vancouver. Piesa propriu-zisă care încheie această carte este un simbolic “Epilogue”. asupra obiectivelor militare ce constituiau ţinta atacurilor lor. unor ordine ce nu le lăsa nici o şansă de supravieţuire. Odiseea lor se cere continuată şi va fi una interesantă… “by all means. Honshu. se pare pe un ranch. peisajele exotice de intrare în Grecia. a fost deosebit de importantă. political refugees from the communist countries. respectiv la Baton Rouge în Louisiana. spre cinstea autorului. Aci este pomenit Gorbaciov. se aminteşte şi de nişte evenimente politice semnificative. Canada. autorul şi familia sa sunt acum stabiliţi în British Columbia. dar rejecţiile radioactive. de la început i s-or fi părut puţin superflue şi sufocante. să se ridice. dată Înainte de a discuta mai larg despre această credinţă. pentru ţară şi împărat. un adevărat “inborn English writer” cu structuri specifice. budism. a familiei mele. îşi căuta morţii sau încerca să recupereze ce se mai putea din dărâmăturile şi noroiul ce o înconjura. pe care cei apropiaţi mie o cunosc foarte bine. Oare cu ce puteri interioare au reuşit aceşti oameni atât de loviţi de stihiile naturii. uneori abordând chiar şi “slangul” american. Dar drumul. ascultarea. filosofie. (V) Șintoismul arheolog Lia Bătrîna înseamnă zeu). vă cer îngăduinţa de a mă referi pe scurt la câteva evenimente cu încărcătură mondială. relatând primele impresii din Canada. Am văzut la televizor sacrificiul grupurilor de intervenţie. Poate cititorului mai grăbit. dar şi impresionanta demnitate a populaţiei care. ce se vor două dedicaţii pe care doresc să le transcriu “in integrum”. sacrificed everything”. practicarea sacrificiului când regele sau o anume situaţie specială legată de onoare o cerea. care recunoaşte masacrul – uni spun chiar genocidul de la pădurea Katyn. Ca şi la început în “Prologue”.000 de victime. (şi nu este pentru prima dată). acum în curs de apariţie ne îndrituieşte să le aşteptăm şi pe viitoarele spre a vedea ce s-a mai întâmplat în continuare în aceşti aproape 25 de ani de la sosirea lui Stefan şi a familiei sale. şi este şi astăzi.” Nu pot totuşi încheia aceste succinte consideraţii despre o carte “mare” – la propriu şi la figurat – fără a menţiona şi cele două emoţionante texte de la începutul volumului. Apropo. Şi răspunsul îl găsim în aceeaşi educaţie ce are la bază învăţătura şintoistă. Primul text: “To my brothers and sisters.. toate frumoase zic eu. fără îndoială extrem de important. Dar nu asupra accidentului nuclear vreau să atrag atenţia. dar pentru cei ce nu ne cunosc mă simt onorată şi oarecum. să înceapă să reconstruiască ceea ce au pierdut. se aruncau la manşa avioanelor pe care le pilotau. sau. mânuită cu pricepere şi siguranţă. a făcut 20. în care au pierit în 1939 peste 25 mii de ofiţeri şi civili polonezi. Peter Neagoe – autorul minunatului roman “The Saint of Montparnasse” dedicat lui Brâncuşi. who in their search for an elusive freedom. educaţie ce cultiva respectul. Val şi Ana. soţia Lia şi a copiilor acum şi ei desigur părinţi. şi textul doi: “To the memory of my parents who died just before all that socio-political madness ended”. astfel împlinindu-se visul Anei (nume literar în carte a ficei lui Stefan) de a avea un ranch unde să poată creşte poney. cu o durere cu atât mai tulburătoare cu cât era reţinută. a produs un devastator tsunami ce a distrus nu numai toate aşezările de pe coastă. Istoria credințelor Extremul Orient. purtând în ei în acelaşi timp durerea pricinuită de pierderea celor dragi. (mulţi erau voluntari). După ce am parcurs această minunată carte cu ale sale răscolitoare dar superbe povestiri am sentimentul că am vizionat un film cu mai multe seriale. hinduism. şi anume cea prin care tineri aviatori. asemănătoare celei produse la Cernobîl în 1986. erau noi pentru autor şi creau cadrul descriptiv necesar pentru atmosfera spaţiului în care se desfăşura acţiunea.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Ciclul de povestiri se încheie cu “Farewell” (“Adio”) – descriind plecarea din tabără spre Ottawa. cum o consideră unii istorici ai religiilor. Copleşitoare aceste dedicaţii denotând mult altruism şi bun simţ. Răspunsul a fost găsit în educaţia şintoistă pe care o primiseră. doritor de fapte şi însetat de evenimente. Astfel că acest prim volum din promisa trilogie. sfârşitul celui de-al doilea război mondial a pus lumea în faţa unei practici războinice necunoscute până atunci (astăzi.. La revedere la celelalte volume promise. Şi revin acum cu o experienţă personală. din lipsa capacităţii de răcire a lor. Trei din cele şase reactoare ale centralei Fukushima Daiiki s-au oprit automat. Îmi place să-l situez pe confratele Gabriel Watermiller – în pagina 42 rândul scriitorilor de limbă engleză. amănunţite. Oamenii au căutat să înţeleagă ce îi mâna pe aceşti tineri să se supună de bună voie. dar a produs şi cea mai mare catastrofă nucleară a tuturor timpurilor. pentru că ea nu se practică decât aici. șintoism etc.

ca cea pe care şi-o doreşte majoritatea muritorilor. valizele cumpărate.ianuarie . i-a scos în evidenţă valori care altfel poate ar fi rămas ascunse pentru totdeauna! După această poate prea lungă introducere vom reveni la tema noastră shintoism-ul. Sufletul. câştiga bine. shintoismul nu se bazează pe scrieri. ce nu ne-a făcut niciodată probleme. în Japonia şi-a definit şi vocaţia profesională. toate mijloacele folosite de mine şi de către soţul meu pentru a schimba hotărârea puiului nostru. între om şi natură. NU i-a dat ceea ce nu avea. era faptul că fiica noastră devenea o altă persoană decât cea care plecase din cuibul părintesc. budismul a pătruns în societatea japoneză şi a integrat credinţele locale într-un sincretism unic ce se practica în cuprinsul aceloraşi temple. ca o urmare firească. ambiţios şi muncitor ca cel al fiicei noastre. accedând în cele din urmă la statutul de zeu familial protector. Eu şi tatăl ei suntem mândri şi fericiţi pentru tot ce a realizat. ţin să-ti mulţumesc din nou pentru acele două săptămâni pe care ai ştiut să mi le dăruieşti! Şi-ți mai mulţumesc pentru Omul împlinit care ai devenit! Când a revenit acasă.. Nu există cărţi care să predice anumite precepte. Independent de valoarea morală a acţiunii. făcând casă bună împreună. Deruta şi neînţelegerea noastră faţă de alegerea făcută de unicul nostru copil.bune” toate acțiunile ce duceau la armonia între oameni. atât timp cât ea era nefastă pentru armonia generală. shintoismul nu a constituit niciodată o doctrină bine stabilită. Dintr-o dată. aceştia erau adoraţi în anumite locuri. Nu există principii sau doctrine. proprie popoarelor siberiene din care poporul japonez îşi trage originea. după terminarea unui bac în psihologie la McGill a hotărât să plece pentru patru ani în Japonia pentru a preda limba engleză la o şcoală particulară. am hotărât să fac voiajul vieţii mele. Panteonul zeilor shinto este atât de bogat încât japonezii au creat termenul de yaoyorozo-no-kami ce se poate traduce prin opt milioane de zei. fără îndoială. religia filosofie a poporului japonez şi determinanta lui importanţă în făurirea personalităţii unice a acestui fascinant şi de invidiat popor. EA devenise ghidul meu. shintoismul popular se practică astăzi în peste 80. Reminiscenţe ale acestor credinţe sunt integrate ritualurilor budiste. ceea ce am găsit m-a umplut de mândrie şi fascinaţie. Muntele Fuji. mituri şi obiceiuri. sigur era doar un interviu la care trebuia să se prezinte şi speranţa că va lua acest interviu. mândră de ce a realizat şi de ce va realiza. În anul 1998. ca descendent direct al zeiţei soarelui Amaturasu. curajoasă. ca adăpost al zeilor sunt purificate. între colectivităţi. în 2002. Biletul de avion (DUS)a fost luat. precum o oglindă sau o piatră unde se considera că ei îşi găsesc adăpost. nu am mai fost EU ghidul. se purifică prin aceste slujbe de amintire practicate de familia decedatului. La începutul epocii Meiji.000 de sanctuare unde sunt veneraţi mii de kami şi în special zeiţa Inari. istovită de rigorile unei munci într-un mediu prin definiţie extrem de exigent. Caracteristici de bază ale şintoismului. el era centru existenţei noastre. de budism. care înseamnă divinitate şi do (dao) care desemnează calea . era apreciată.sau drumul. Astfel. animistă. Rugăminţi. dragul meu copil. pare să fie în creştere. Atunci. teama de necunoscut ne-au luat liniştea zilelor şi somnul nopţilor. înmormântările. prin speranţa în reîncarnare pe care o oferă budismul. Lucra mult. ca lăcaş al zeilor. copacii sau chiar unele obiecte. este adorată în sanctuare în care oficiau preoţi numiţi de către casa imperială. ea este total diferită. unde se află valorile shintoismului? şi cum ajung ele să fie practicate de zeci de milioane de fideli? La origini. În lipsa unei doctrine. de la o convorbire la alta. Deşi mă aşteptam la oarecare schimbări în personalitatea sa. Un singur rit apropie şintoismul de o religie. zeiţa agiculturii şi a recoltelor bogate. Reuşise examenul. obligată să v-o fac cunoscută. lucrarea lui. şi numărul lor. Teama faţă de sufletele celor morţi a dus la naşterea unei multitudini de ritualuri destinate să le îmblânzească. avea prieteni.inspirate. Un mic apartament alcătuit din două camere. nu există un fondator. munca. Postul nu era sigur. Un amalgam de credinţe. era de dispreţuit. sau mai degrabă nu am văzut noi că de fapt avea o structură oarecum aventuroasă iar năzuinţele ei erau altele decât cele legate de o viaţă fără şocuri. Copilul oarecum retras şi uşor dezordonat care plecase de acasă în urmă cu trei ani devenise o tânără independentă. expuneri. un curent naţionalist a promovat restaurarea shintoismului în formele sale iniţiale. sau de la o scrisoare la alta. extrem de organizată. Avea şi elevi particulari. împăratul este beneficiarul unui cult de stat. şinto considera ca . dornică de afirmare. împăratul Matsuhito proclamă shintoismul religie de stat iar statutul împăratului este de acum încolo declarat ca fiind unul divin. Se descurca în japoneză. dar i-a accentuat. să o vizitez în Japonia. principala divinitate shintoistă rămânând totuşi Amaterasu. Iniţial. El este definit prin două ideograme chineze: shin. religie ce pătrunde. sigură de deciziile ei. încet. silitoare. devine binevoitor. când crede că e . dar ceea ce era miraculos pentru noi. De când ne ştiam. deşi naşterile şi căsătoriile sunt celebrate conform ritualurilor şintoiste. şi credem că şi ea. prin intermediul Coreii învecinate în secolul al VI-lea. se desfăşoară de cele mai multe ori urmând practicile proprii acestei credinţe. luase postul. suntem convinşi că cei patru ani japonezi i-au conturat personalitatea şi caracterul.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL fiind tematica expunerii. De aici. Acest cult imperial este abolit în 1945. ele sunt înzestrate cu sanctuare care devin astfel locuri de cult permanente. demnitatea. natură şi zei. pe un teren fertil. în anul 1868.rea”. În ceea ce priveşte imaginea shintoistă legată de moarte. Identitatea japoneză este construită pe noţiuni precum puritatea şi armonia între om. Tot ce contravenea acestei armonii. găsise şi alte şcoli la care preda. iar persoana sa divină. baie bucătărie. shintoismul încurajează tot soiul de sărbători care de fapt au ca scop încurajarea armoniei între membrii unei comunităţi. era considerat ca o acţiune . se simţea peste tot ca acasă. discuţii. Este purificarea care se face fie cu ajutorul unei ramuri de sakaki ( o plantă veşnic verde) fie cu apă. pentru a înţelege mai bine valorile sale sunt câteva.. dar care nu depăşea dormitorul nostru ca suprafaţă era mândria ei. Au fost cele mai fericite zile din viaţa mea. Adoptă. În 2001. În primul rând. era chez elle. tenace. Fiica mea zbura acolo unde eu nu m-am gândit vreodată că va zbura! Era implinită.. după înfrângerea Japoniei în cel deal doilea război mondial. O altă caracteristică a shintoismului este marea lui supleţe. precum şi pe respectul faţă de tradiţii. ordinea. Dincolo de siguranţa de sine. fiica noastră. bagajele făcute şi copilul nostru şi -a luat zborul. Şi acum îmi pun întrebarea: cum s-a realizat această transformare? Astăzi noi. ce nu ne-a lăsat niciodată să credem că ar dori altceva decât ceea ce îi ofeream. În schimb. O căsătorie fericită i-a încheiat o parte din drumul vieţii. ce variau de la un sat la altul. ajunge să fie el însuşi adorat precum o zeitate.. precum munţii. O fată cuminte. iar cu timpul. încet au început să ne liniştească. murdărit prin moarte. dar cât de diversificate. gândea altfel decât gândea când a plecat de lângă noi! Dacă vei citi aceste rânduri. muncitoare până la epuizare. Locurile respective. iar împăratul este obligat să renunţe la afirmarea originii pagina 43 sale divine. au fost inutile. Termenul shinto apare în secolul al VIIlea pentru a distinge religia japoneză tradiţională. Din secolul al XVIII -lea.. Traiul zilnic alături de un popor cu anumite credinţe ce au la bază respectul. responsabilitatea şi-a făcut. şi-a reluat aceeaşi activitate de profesor de engleza. M-a condus timp de două săptămâni cu dragoste şi profesionalism (la Colegiul Lassale a făcut studii de turism) prin Tokio şi Kyoto. Budismul nu şi-a pierdut însă puterea sa de seducţie astfel încât. Telefoanele şi scrisorile.

. Într-o zi. doar două-trei animale prinse. iar ritmul vieţii se acorda puţin câte puţin cu acela al noului sezon terifiant. Devin japonezi în suflet şi nu mai văd cum ar putea trăi aiurea! Din fericire nu a fo st cazul fiicei noastre! Așa să ne ajute Dumnezeu. nu se mai întorc. Este foarte posibil ca Ayallik să-şi pună de acord comportamentul cu cel al tribului. americanii. eliberă animalele care deîndată ce au mâncat au şi întins-o după câinii tribului. într-o anume formă cu creştinismul. cu nimic manifestările de solidaritate tribală care ar putea avea loc în zilele viitoare. Era Ayallik. Mai curajos ca ceilalţi. Se demontaseră iurtele. . muncă şi ARMONIE. AMIN.. cu uimire. urmă Ayallik. căutau urme de animale. din secolul XVIII. în devotament. Când vântul sufla şi viscolul mătura câmpia. se construiseră igluri. Dezastruoasa înfrângere a Japoniei în al doilea Război Mondial a zdruncinat din temelii universul Shinto. chiar dacă împăratul şi-a pierdut rolul său divin. cu multe întrebări la care găsim puţine răspunsuri. se şi retrăgea în vizuina sa. încât exista riscul morţii la o sută de metri depărtare de iglu. f. Ayallik surâse cu răutate.. dedicate mai întâi armatei şi apoi adoptate în şcoli şi în educaţie în general. cunoscător al obiceiurilor eschimose. Wikipedia Agaguk ( VI ) Roman de Yves Thériault.. mizeria zilelor. Şi ea a fost găsită în muncă. vicleană. zise Ayallik. sub influenţa învăţatului Norinaga Motoori shintoismul le întreține. mai sus. dar Ayallik fu acela care. toţi inuiţii erau deja avertizaţi de Ayallik. Îşi scoase mănuşile lungi de blana şi le puse pe baloturile cu provizii stivuite în sanie. devotamentul său pentru ţară. simţea o mare plăcere să-l vadă pe Ramook cum tremura de umilinţă. au rămas să marcheze poporul japonez. adaptate de Raluca Pilat Din zece-douăzeci de capcane. cum auzea vestea de la Ayallik. – Contez pe alţii.. dar într-un sens . – Pentru ce altceva? – Putea să se ducă pe alte insule. îşi informă consătenii asupra identităţii acestuia: – Este un poliţist! Din fiecare tunel ieşea câte un cap. Traducere din limba franceza de Ortansa Tudor Ilustraţiile după Siasi Irgumia.. Apăru un om. el tocmai se întorcea în sat. Un fel de hibernare animalică. Polţistul sosi în centrul satului şi nu găsi pe nimeni care să-l întâmpine. dacă vântul se liniştea. Pe Ghorok. vor impune un comportament ale cărui ramuri. să aştepţi. Nimic nu putea explica ceea ce se întâmplase. Este de fapt o filosofie a sincretismului. deşi fusese declanşat şi încurajat de împărat. L'Humanité à la recherche du monde 1990. dar treceau săptămâni întregi fără ca vreo vietate să declanşeze mecanismele. Îi plăcea să-l vadă pe Ramook implorându -i ajutorul. zeul coborât pe pământ. Este adoptată chiar trinitatea. Bibliografie selectivă: Les religions du monde. de disciplina muncii. a responsabilităţilor şi a respectului. RĂZBOIUL nu fusese calea ARMONIEI. Pentru acest om. Aceasta este Japonia la care ne uitam cu invidie. Pentru că sufletul şi pagina 44 mentalitatea japoneză nu se făuresc prin învăţătură ci prin trai zilnic într-un mediu dominat de anumite norme morale şi etice. oamenii ieşeau pe câmpie. Se vedea venind o sanie. era prima mărturie. însă randamentul ei meschin. Numeroase decrete ale casei imperiale. semnul sigur că aici se ascunde ceva. de a nu cere nimic şi a se supune providenţei divine”. – Atunci ar fi plecat din Coopermine. întindeau capcane şi controlau pe cele deja puse. Doar o singură explicaţie putea totuşi răspunde întrebărilor pe care şi le puneau japonezii.. poate. Europenii. superiori. Vizita poliţistului îl nariaktitautik vânåtoare - câinele de În sat nu se mai vorbea aproape deloc de moartea lui Brown. în sărbători la care participă comunități întregi.. Uneori. – În sanie cu câini. când are nevoie de principii morale. Nu trebuiesc uitate nici relaţiile. Când poliţistul fu aproape. femei şi copii înghesuiţi pe banca de zăpada. haină ce le va rămâne lipită de suflet chiar după ce au părăsit această mitică ţară a Soarelui Răsare! Dar mulţi. pe care. a sentimentelor. Era deci o viaţă amorfă. inuiţii dormeau. Deci. e sigur că vine mai de aproape. Le desfăcu legăturile calm. zise el pe un ton falstânguitor. înainte de sosirea intrusului. – Crezi că a venit pentru moartea lui Brown? – întrebă Ramook. adoptă confucianismul. De fapt. în decenţa sentimentelor şi a manifestării lor. să te trezeşti. Aceasta însemna în primul rând imobilitate: să dormi. trebuiau căutate alte căi pentru a găsi ARMONIA. vegetativă. destul de speciale de altfel. Deşi cu umerii lăsaţi. – Pe tine mai ales. a fuziunii a numeroase elemente provenind din diferite religii. Blana acum era frumoasă. Trecuseră luni. Ayallik dădu alarma. Arătă cu degetul spre Ayallik. Ramook îşi păstra încă privirea vioaie. semiconştienţi în aerul viciat al locuinţei primitive.. care în cele din urmă va duce la cultul suveranului în sensul de a face din el o divinitate terestră.à la japonaise”. Apoi să mănânci la anumite ore şi iar să dormi. se auziră voci noi pe câmpie. Dar. Paris 2001. în disciplină. să rămâi fără să te mişti în iglu. în toate iglurile se auzise atelajul venind. când frigul cobora atât de jos. strămoşi. australienii ce trăiesc in Japonia îmbracă haina japoneză a comportamentului lor. – Poate.. Sosi iarna şi cu ea frigul devorant.a. – Crezi? – Şi-ar fi fost adus de Pasărea Mare. Ocoli vehicolul şi se aplecă spre câini. Ayallik făcu o strâmbătură. Omul era duşmanul sau din totdeauna. Dar pentru moment. asta însă nu va schimba. Fiind plecat să controleze capcanele.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL necesar armoniei sale budismul.ianuarie . câinii începură să latre. Un alt punct important al învăţăturii lui Motoori este . el poseda o îndrăzneală liniştită. Bărbaţi.

femeia îşi sprijinea spatele gol de gheaţă şi totuşi transpira. se înclină uşor. dar care pentru Henderson. Cu sânii grei. trebuie să fii cel mai tare. se zice. şi lui Ramookşeful. cu un surâs straniu pe buze. omule. inuiţii pândeau. Cu dulceaţă şi tandreţe. închisă la culoare. – Se comit crime. În curând. mai era denunţul său o încălcare a legilor tribale? Mai ales că omul legii putea. observându-l. Nimic mai mult. Acesta. dar din unghiul cel mai bun. cum spusese poliţistul. – Nu mai avem carne. – Cine eşti tu? – Sunt Ayallik. care reuşise să vâneze doi lupi. dar tot atât de viclean şi cu oamenii la pândă... Viclean cu poliţistul. este eroul şi Ayallik simţea dorinţa să o facă pe eroul. de ce să aştepte? Încă din prima clipă.. – Unde este şeful vostru? – Nu ştiu. poliţistul intenţiona să se instaleze pentru un timp nedefinit... Şi dacă acesta nu mai făcea parte din trib. Aici s-a comis o crimă. el spera că acesta se afla în posesia unor probe sigure şi ajutorul pe care el i l-ar fi dat – avea în vedere manevra sa de obţinere a viitoarei puteri – s-ar fi rezumat la câteva insinuări bine plasate. Când Iriook îi dădea sân micuţului. cu spatele la foc. – Hei. indiferent de temperatura din iglu şi chiar Iriook. Insistenţa era abia subliniată şi totuşi poliţistul o înţelese. pentru că dezertase de la ai săi. mai ales. Sămânţa germinată – miracol şi mister. Dar nu era o carne de calitate. îl ţinea gol lipit de pielea sa. Cu privirea fixată în cea a poliţistului. cu privirea mândră. Agaguk îl mângâia cu vârful degetelor ca şi când i-ar fi fost frică să nu-i frângă trupuşorul. soarele se profila pe zăpadă şi primăvara se apropia. – Ies să vânez. Jocul devenea de două ori mai interesant. – Cel care trăieşte cu o munteancă? – Cum de ştii? – Noi ştim totul. A denunţa fiul însemna o insultă gravă adusă tatălui. Uite. îi va anunţa pe ceilalţi. laptele îi curgea pe obraji. Cum să meşterească un cuţit pentru zăpadă. dar stătea cu bustul gol. ivi – ochiul pagina 45 Agaguk nu contenea să admire copilul. ceea ce înseamnă că nu are decât vagi bănuieli. – Şi mai trebuie să chestionezi oamenii?. Era convins de vinovăţia lui Agaguk. „Fiul meu !“ Aceste cuvinte se potriveau bine în gura lui. Tuturor. îl lasa să se sature bine. Afară. La rândul său. îndepărtându-l pe Ramook. se va ivi ocazia şi va fi cea mai bună. Rămânea Ramook şi dorinţa lui Ayallik de a-i urma ca şef al tribului. Dar nu se decidea să plece. când Agaguk a băgat braţul în coşul de aerisire din vârful iglului. Iriook rezemată de perete.. cu sânul oferit copilului. după plecarea poliţistului? Sufletul inuitului era ca un teren de joc în care cei doi adversari – ambiţia şi frica – îşi disputeau întâietatea. Toţi ascultau schimbul de cuvinte. Odată poliţistul sosit. – Şi cum este şef. – Pe mine mă interesează aceea care s-a comis aici. Dacă vrei să-l întrebi ceva. Mâine sau în altă zi. Ayallik se înclină uşor. zise Iriook din nou. Ayallik luă o mină şireată. Sudoarea şiroia uşor pe pielea ei netedă.. Agaguk însă purta mereu pantalon de piele. – Unde? – Probabil în iglul său. Visa şi ea. Agaguk. poate. Ayallik schiţă un zâmbet. gândea inukul.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL amuza. zise cu importanţă. – Plec. Nu se juca cu el. erau uşor de găsit. în acea zi friguroasă şi uscată. zise Ayallik. Se ţinea ţanţoş. du-te acolo. chiar din os de focă. oprise cele mai bune părţi pentru consumul lor. zicea el. Şi Agaguk visa. “ Copilul sugea lacom. El însă ieşise cu paşi lenţi în centrul pieţei. repeta adesea Agaguk.. Dar mai ales. Odată. pe toţi. nu eu. Ideea îl amuza. omul legii. Conversaţia avu loc în limba eschimosă pe care omul legii o folosea cu uşurinţă. Mai erau doar două bucaţele de carne de lup afumată.. frica îl făcea să ezite de a se angaja mai departe. Agaguk contempla încă o minune. Într-o zi. Dar ce să faci altceva decât să ridici din umeri cu stoicism când ţi se impune o prezenţă neplăcută? Toate acestea îl dezamăgeau din plin pe Ayallik. ca un mic animal. aproape peste tot în triburi. Pe pereţi. – Se numeşte Tayaout. în absenţa lui Agaguk. Este un nume frumos. tundra va reveni la forma sa. Iriook i-a arătat din nou scobitura din peretele iglului unde ţineau carnea. hotărî Agaguk. Pentru oameni care ştiu totul. Ceva mai rămăsese în Ayallik. El făcu un gest categoric. O să-i spun lui Ramook că vrei să-l vezi. Voi rămâne aici câtva timp. – Voi spune celoralţi că vrei să-i vezi. nu vrei să te instalezi în iglu şi să stai în sat atâta timp cât va fi nevoie. un rest de loialitate sau. Denunţul în această împrejurare devenea mai dificil. Cam acră şi tare. Când micuţul scâncea. obiceiuri tipice pe care inuiţii nu le-ar putea avea. – Iglul lui Ramook este acolo. Acest micuţ care era al lui. Or. Se impunea calmul. Poliţistul îşi punea din nou mănuşile. o imagine a sa. El este şef. era grăitoare. pe brânci.ianuarie . Petrecea ore întregi stând pe vine. câteva zile mai târziu. I se părea ca rolul s-ar fi potrivit ambiţiilor sale. vocea se auzea bine. – Care este iglul lui? Ayallik arătă cu braţul întins. zise acesta cu o anume sclipire în ochi. mai bine zis. Poliţistul surâse. hrănindu -se pentru a creşte sănătos şi puternic. pentru că nu puteau să trăiască altfel în această etuvă. O înţelepciune instinctivă ordona aşteptarea. Apoi se întoarse şi reintră în propiul sau iglu cu o bruscă sfidare ţâşnind di n privire. sau cu o coastă de ren să. nu mai curgea apă. zise el brusc omului legii. îl atingea numai rareori. să-şi îndrepte supoziţiile legate de moartea lui Brown asupra unui alt membru al tribului. Ayallik întinse mâinile surâzând. – Să mi se construiască un iglu şi să mi se ducă acolo proviziile mele. acest viitor om. – De ce nu vine el însuşi? El te-a trimis? – Nu! Ayallik ştia că. Doar aceasta contemplaţie. de fapt. a simţit că blocurile erau pe jumătate topite. un nume viteaz. în interiorul iglului. – Să-l avertizezi pe Ramook. Cel mai curajos este întotdeauna cel care nu se teme câtuşi de puţin să iasă în întâmpinarea evenimentelor. Ayallik ştia că în fiecare tunel. avu o anume expresie a buzelor pe care cei ce-l pândeau nu o puteau vedea. Acum era foarte cald în locuinţa unde stăteau aproape goi toţi trei. dar altfel. – Spune-le celorlalţi că vreau să-i văd. . Copilul. Scălda trupuşorul brun al lui Tayaout. Dacă ar dejuca acum destinul. Capricii de alb. şi ar lua el însuşi conducerea tribului? Victoria putea fi uşoară pentru cine ar şti să o obţină. „Îl voi învăţa să construiască un iglu – îşi zicea el. este cam ciudat. – Cât timp? – Cât va fi nevoie. Când ştii totul. pentru că aşa cerea obiceiul. Se povesteau în igluri multe întâmplări de acest gen. Cu ce ochi va privi tribul această insultă? Atunci. Îi plăcea să simtă guriţa micuţului sugând laptele. Şi. îl chema poliţistul. va câştiga ceva Ayallik sau risca pur şi simplu răzbunarea colectivă pentru denunţ..

Va aştepta. auzul. În câteva zile..februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL Îşi luă puşca şi plecă. Din sud. – Ştii de ce am venit? – întrebă Henderson deodată. – Eu? – Da. nu era decât vântul. adormiră. un muntean. Nu ieşise afară de câteva zile. tu o ştii tot atât de bine ca şi mine. – Ayornarman. krablunenii. Dar experienţa vine odată cu obişnuinţa. Cine ştie grosimea ei. în urmele adânci mustea apa.. Nu ştiu nimic. vânt ce aducea cu sine emanaţii de frunziş descompus din pădurile ţării albilor. Agaguk se visa în satul său. deşi alteori este foarte plăcut. Henderson învăţase să-şi păstreze calmul. să asculţi. murmură Ramook. nu erau prea numeroase şi ele ar fi scos la iveală câteva rămăşiţe ale unui om alb. repetă el. Eschimosul oftă şi îşi reluă aerul impasibil. – Foarte bine. Dar nimeni nu are dreptul să ucidă chiar şi un om necinstit. Dar voi săpa. – Nauna. ar fi refuzat. treaz de-a binelea. Zăpada a început să se topească. Când tundra va fi neagră. Ramook scuipă la pământ. (Sprâncene-mari – nume pe care îl dădeau albilor) săpau pământul pentru a găsi resturile traficantului Brown. Cu băgare de seamă. Dinţii îi erau galbeni şi stricaţi în faţă.. Chiar şi zăpada de topit tot Iriook se ducea să o caute. I se părea că aude o voce care-l cheamă. Se întoarse pe piei şi îşi frecă faţa cu mâinile. – Kranor itpin. Îşi aprinse o ţigară. văzând cât de aproape era primavara. – Tu ştii. foarte impresionat de vis. un gri de metal topit. Nu era om cinstit. Dintre toţi eschimoşii subordonaţi lui Ramook... Aţi îngropat dovezile clare. Ea simţi imediat sosirea omului legii. cine poate ghici adâncimea ei dedesubt? Iglul te fereşte de toate acestea. Munteanca sa observase manevrele lui Ayallik. Acolo jos. zăpada îmbibată cu apa neagră devenea gri. topindu-se în adormire. Henderson decise să meargă a-l căuta pe Ayallik imediat. – Ayornarman. A venit epuizat la postul nostru de la Bazinul cel Mare. Voi săpa peste tot. dând buzna în iglu. aşa cum îţi zic. Ramook! Bătrânul şef surâse misterios. infestând muşchiul putrezit. – Dacă ai putea să mă ajuţi cu ceva. . curentul o va antrena şi apa se va elibera. arătându -i banca. Rămâi aici la mine. Dacă va fi necesar. În seara aceea avură un mare festin în iglu. Anok – cugetă el. ei erau fideli solidarităţii tribale. În sfârşit. Să te culci sub un cort primăvara comportă anumite riscuri. Să rămâi în aşteptare. acoperită pe alocuri cu apă. – Voi rămâne aici. Duelul avea loc cu forţe egale. Henderson luă loc pe bancă. Mergând. Ea frământă ficatul cu făină şi îl prăji în propria lui grăsime. zise omul legii. Henderson dădu din cap afirmativ. îşi zicea el.. Afară.. Vântul aducea miresme noi. El vine uneori din sud cu surprize violente. Dinspre râu veneau vuiete surde de apă învolburată. Când fură toţi ghiftuiţi. peste tot. Cine ştie dacă unul dintre ei nu va veni să trădeze? Un cuvânt scăpat. – Ramook! – Nauna. Agaguk nu mai auzi nimic. din cauza mirosului aerului viciat din iglu şi al fumului de la gătit. Văzul. îşi încrucişă picioarele. dar mai ştia că ar fi fost inutil să insiste. se ridica un vânt cald. krablunak manitok ! Un alb era acolo? Omul Jandarmeriei Regale venea târându-se prin tunelul de intrare. Tăie bucăţi mari de carne din spată şi o fripse la flacără. el interpreta scenariul pe care şi-l făcuse. trosnituri mari reverberau pe câmpie. Ardea pielea obrazului şi topea zăpada. Munteanul a fugit. mi se va construi o iurtă când tundra va fi neagră. Asta denotă o abilitate extraordinară. Dacă Ramook era inteligent. De fiecare dată când îl ridica. mirosul. scoase un pachet de ţigări pe care i-l întinse lui Ramook. (va urma) angayok'ak – şeful Munteanca avea mereu simţurile foarte dezvoltate. Agaguk fu uimit. aproape mort de nelinişte. Ramook. Mai presus de toate. lăsă capul în jos şi deschise gura. – Nauna.. Ramook făcu o grimasă. Vin furtunile neaşteptate şi atunci vântul este de o sută de ori mai periculos. Cu doi ani în urmă. Noaptea îi cuprinse din nou pe el şi familia sa. Un pui de ren sărea în partea cealaltă a râului. Şi ceilalţi o ştiu. sub iurte. Ramook avu un zâmbet larg. Pe râu gheaţa era neagră. Ţi se va construi o iurtă deîndată ce tundra va fi neagră. Ramook luă o mină de parcă nu-l observa. Agaguk simţea cum crapă solul sub piciorul său. – Acest om a venit aici cu un sălbatic. Se trezi plin de sudoare. Iriook gemea în visul său.. Oh. pagina 46 – Şi asta. unde să facă cercetări. În realitate. – Fumezi? – Nu! Ramook rămase în expectativă. eu cunosc felul vostru. hotărî el. I-a pus ochiul între mânuţe. Numai la suprafaţă ea rămânea albă. A lăsa să treacă timpul devenea unica soluţie.. Se sfârşise luna mai. Soarele era cald. Răbdarea omului legii era pe sfârşite. şeful tribului. În colţ munteanca sa blestema şi Henderson făcu efort ca să nu zâmbească. Henderson va săpa prin împrejurimi. sosise luna iunie şi cu iunie venea primăvara. Împuşcătura trasă de Agaguk ţâşni fatal şi omorî animalul.. dacă se vroia ca întreaga Arctică să nu devină un viespar de nelegiuţi. – Un traficant de rachiu a venit aici.. să observi. un act de. Am uneltele necesare. Nu pot nimic să-ţi spun. acela era singurul pe care putea să-l facă să vorbească. Acest Ramook era şiret. – El a venit aici şi cineva i-a dat foc în iurta sa. Fundul urmei era negru. Voi rămâne aici. poate câteva ore. Henderson se ridică. Legea albilor trebuia să prevaleze şi să fie respectată. Locuri alese cu cap. După topirea zăpezii. A putut să se însoare cu o munteancă şi în acelaşi timp să fie şef al tribului. – Nauna. cald şi atunci pătura de zăpadă se prăbuşeşte. Era o virtute capitală în acest ţinut al zăpezilor şi al vieţii grele. Mai ales aici. – Sigur nu ştii? – Naunarlok. – Eu sunt Henderson de la Jandarmerie. – Namatok. Iriook puse carnea la fiert.ianuarie . Ea auzise zgomotul vocilor. urmă Henderson neliniştit. şi ceilalţi eschimoşi erau la fel. zise el. Agaguk a luat unul din ochii animalului şi s-a apropiat de copil. vreau să-mi predaţi vinovatul. O imagine perfectă a uimirii. şi voi găsi. Ce destăinuiri îi făcuse ambiţiosul? – Îmi voi petrece un timp oarecare printre voi. Micuţul a deschis pumnii în partea de sus şi l-a dus la gură ca să-l sugă. – Ramook! – zise ea în eschimosă. dar ochii săi cu sclipiri de lac urmăreau constant toate gesturile poliţistului. n-a mai putut adormi mult timp. care n-ar fi fost decât nişte oase disparate sau carne carbonizată. Ramook înclină capul. „Chiar şi aici“. deşi cea mai deprimantă. Cer să mi se ridice un iglu. voi face cercetări. Ramook ridică din sprâncene. – E o muncă zadarnică. Cum o duci? – Eu sunt Ramook.

The Darling of Kandahar. ora 10:00 – Sfânta Liturghie.Școala pentru minte. ora 10 – Izvorul Tămăduirii – Sfințirea apei. Joi 12 aprilie. Montréal .ca V AR IA Chers amis. Dreptul de a reproduce și de a difuza din revista „Candela de Montreal” este rezervat numai redacției.) –Drept imobiliar (defecte ascunse de construcție ori vicii de sol. de 19 h à 20h dans le cadre du Festival littéraire international de Montréal Metropolis bleu . Parohie) (514) 274-2181 Bibliotecara Luiza Săvulescu (biblioteca) (514) 274-6735 ANUNȚ IMPORT ANT Duminică 25 martie la orele 12:30. proprietara imobilului Anun țurile comunităț ii Bibliotec a „Miha i Em ine scu” a Biser icii „ Buna Vest ire” Biblioteca este în curs de renovare și reorganizare. a treia zi de Paști. în 1918. Dr. omologări testamentare etc. Vineri 16 martie și vineri 16 aprilie la ora 18:00. Miercuri 11 aprilie. ora 10:00 – Liturghia Sf. Joi 12 aprilie. Le lancement du livre aura lieu le vendredi 20 avril. ora 9:00 – Spovedanie. Petre Popescu. rue Lafond. 2012. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. după Sfânta Slijbă Duminicală. garda copiilor. litigii testamentare. Bureau 3. ora 9:00 – Spovedanie. 2. a doua zi de Paști. Sfânta Liturghie și pomenirea morților.: 514 884-6530 Ab onamen te Vă rugăm să vă abonaţi la revistă. Căutăm benevoli pentru indexarea cărților pe calculator. ora 23:45 – NOAPTEA DE PAȘTI Învierea Domnului.ianuarie . sărbătoare statornicită de primii imigranți. recuperarea comisioanelor datorate agenților imobiliari) – Régie du logement Şcoala dumin icală pentru copii a Biser icii Buna Vest ire Vă rugăm să aduceți copiii la școală. la ora 10:00 se oficiază pomenirea morților și spovedanie.lindaleith. Sorin Sonea Constantin Boboc 300 $ 60 $ Programu l sărbător ilor Sfin telor Pașt i Luni 9 aprilie. H1X 2X2 (intre strazile Masson si Laurier) RUGAM CONFIRMATI : otilia. În prezent. Contactați: Pr. Vasile.ca. Epitaf. Luni 23 aprilie.com Felicia Mihali *** Junimea Română din Montréal . ora 19:00 – Prohodul.ca/RO/ (butonul Candela) . ce va avea loc în Sala parohială pr. Vineri 20 aprilie. spovedanie.net/romanblt/ sau www. rue Sherbrooke St. ora 9:00 – Spovedanie.infinit. Marți 17 aprilie. sunteți cu toții invitați la SĂRBĂTOAREA HRAMULUI BISERICII BUNA VESTIRE.violeta. ora 11:00 – A doua Slujbă de Înviere.salle La Galerie (librairie du festival) Pour plus de détails.tunaru@mavamontreal.Hôtel OPUS. Liviu Alexandrescu (tel.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 47 grupaj realizat de Victor Roșca NOTĂ: Toate activităţile care se desfăşoară la Sala Parohială „Pr. : 514-341-5330 –Imigrație –Drept matrimonial (separări. Vasile. Montréal QC. pensii alimentare. ora 17:00 Denie. Marți 10 aprilie. Duminică 15 aprilie. chemin de la Côte-des-Neiges. ora 17:00 Denie. publié par Linda Leith Publishing House. 333 Champagne. divorțuri. * Candela pe internet: pages. La 31 martie. ora 9:30 – Utrenia „Sf. ora 17:00 Denie. St-Eustache Y7P 2H4 Cell: (514) 567-4619 Fax: (450) 413-0941 Courriel: info@violeta. Programu l Slujbelor relig ioase În fiecare duminică şi în zilele de sărbătoare marcate cu roşu în calendarul creştin: o Orele 9:30 – Utrenia o Orele 10:30 – Sfânta Liturghie În fiecare vineri la orele 18:30 se oficiază Slujba Acatistului şi Spovedanie. Să ne cunoa ștem profesioniș tii din comunitate Me CEZAR CATALIN MIHAI Avocat (Québec) H3V 1G6 5022. Se vor servi mâncăruri tradiționale românești și băuturi ușoare. ora 10:00 – Sf. Montréal Tel. la Biserica „Buna Vestire” au avut loc: botezuri – 124 cununii – 19 înmormântări – 4 Donaț ii pentru revista Candela de Montreal în 2012 Prof. Liturghie. Sfântul Maslu și Spovedanie. Joi 12 aprilie. Vineri 13 aprilie. vous pouvez consulter le site www. Tel. ora 14:00 Centre Gabrielle-et-Marcel-Lapalme 5350.ca  VIOLETA PÎRVU Courtière immobilier agrée Vente immobilière au rabais! www. De conținutul articolelor din revistă este răspunzător autorul.bunavestire. ora 10:00 – Sfânta Liturghie. inimă și cultură are plăcerea să vă invite la Balul ghioceilor de la școala românească Dineu și spectacol de susținere a campaniei de sensibilizare PRIN CUNOASTERE SA NE PASTRAM IDENTITATEA Sâmbătă. Servicii re lig ioase În anul 2011. ora 10:00 – Liturghia Sf. Luni 16 aprilie. Petre Popescu” sunt suportate financiar de Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montreal. 1. Costul anual este de 25$. ora 15:00 – Scoaterea Sf. Vasile. ora 9:00 – Spovedanie. Ouest. școala pregătește programul tradițional ce va avea loc cu ocazia Hramului Bisericii „Buna Vestire”. În fiecare sâmbătă din perioada postului. ora 10:00 – Liturghia Sf. spovedanie. J'ai l'immense plaisir de vous annoncer la parution de mon premier roman en anglais. ora 19:00 – Cele 12 Evanghelii. 10. Univ. 17 martie 2012. spovedanie. Sâmbătă 14 aprilie. Gheorghe”.

les voix off abondent et dialoguent avec le poète. Canada H2R 2S9. apoi. comme au cinéma à écrans multiples. Montréal.Bibliothèque nationale du Canada. la mort. On devine un écorché. Telefon:(514) 736-0950 Redactor Şef : Victor Roșca Consilier de redacție: pr. idei. Teodor Curpaș Ilustraţiile : Angela Faina.i cuminecătură! A tresp rezecea carte – Lia Ruse „Mai relevant mi se pare că suava fiinţă feminină şi -a extras seva lirică din pământul cultural al Argeşului. în special din spaţiul spiritual de la Teiu. 1997 . Radu Deca Tehnoredactare: Marius Neaga ISSN 1495 – 8929. puisque ceux-ci vont découvrir une voix unique jusque là méconnue. Ent re deu x rivages – Alexand ru LeCitoyen JURĂMÂNT Am jurat să nu mă doară Nici bătaie și nici ură. Nici minciuna împotrivă -mi Viaţa . Liviu Alexandrescu Secretar de redacție: George Filip Colectiv de redacție : Ortansa Tudor. le poète George Filip mérite d’être connu de ses nouveaux compatriotes québécois francophones. Filip surprend le lecteur : même quand il traite de sujets connus. toate topite în creuzetul unui joc secund numit artă poetică şi concretizat în florilegii lirice. Québec.februarie 2012 CANDELA DE MONTREAL pagina 48 Apariții editoriale (scriitrori canadieni) : L'Ère des po ètes – George Fi lip Par l’originalité de sa vision. Dépôt légal . un rebelle. La logique narrative est bousculée. qui greffe sur la québécitude une roumanité d’avant-garde. în România. un inclassable. l’amour. atitudini. sevă care a urcat prin tija timpului şi a crinului poetic ca să alimenteze şi să contureze pregnant o personalitate artistică. nostalgii şi recurenţe. sentimente. în Canada." Mihai Golescu SERMENT J'ai juré de ne point souffrir Ni les coups.Bibliothèque nationale du Québec. l’errance. unde a emig rat şi unde a continuat să transfigureze şi distileze trăiri. mai întâi aici. ni la répulsion Ni les mensonges. regrete şi entuziasme.ianuarie . ou plutôt s’inscrivent en sourdine ou en superposition. contre moi La vie est vraiment communion! C A N D E L A D E M O N T R E A L Redacţia şi administraţia: 8060 Christophe Colomb. la vie. imagini şi amintiri. la violence de son langage décape ces topoi et invente une vue pluridimensionnelle où. les uns mettant en valeur les autres. acolo unde s -a născut şi Vladimir Streinu. Dépôt légal . Montréalais d’adoption. ce torrent verbal charrie rubis et scories. L’effet est déroutant et fascinant.