BIROCRAŢIE ŞI RUTINĂ

Birocraţia este definită ca fiind o structură specifică de statusuri şi roluri, în care puterea de a influenţa acţiunile organizaţiei creşte de la bază către vârf 1. Acest fenomen poate fi înţeles urmărind trăsăturile acestuia aşa cum M. Weber le prezintă: aceasta se bazează pe specializare, posturile au responsabilităţi bine definite 2; pe ierarhie, este un sistem ordonat, supravegherea poziţiei inferioare de către cea superioară 3, reguli şi formalităţi deoarece organizarea şi funcţionarea este bazată pe documente scrise şi sunt urmate reguli stricte pentru îndeplinirea unor sarcini 4. În ceea ce priveşte cariera, funcţionarul primeşte un salariu fix, în funcţie de postul ocupat şi de vechime, cu posibilitatea de a avansa in funcţie5. Alte caracteristici ale birocraţiei sunt imparţialitatea şi impersonalitatea, aceasta fiind considerat un instrument neutru care îşi desfăşoară activitatea în acelaşi mod, indiferent în beneficiul cui lucrează 6. Birocraţia a fost considerată un sistem cu un grad ridicat de eficienţă pe de o parte (M. Weber), dar pe de altă parte caracterizată ca un oponent al democraţiei. Argumentele în favoarea birocraţiei ar fi că fără aceasta ar fi imposibilă alocarea resurselor publice –împărţirea bunurilor, în ce cantităţi, etc7, este nevoie de un personal administrativ care să realizeze transferul de plăţi în conformitate cu anumite reguli. Weber susţine eficienţa birocraţiei, notând că tipul birocratic de organizare administrativă este capabil să atingă cel mai înalt grad de eficienţă, şi este cel mai raţional mod de a exercita autoritatea asupra oamenilor 8.
1

Georgeta GHEBREA, Metamorfoze sociale ale puterii, Editura Renaissance, Bucureşti, 2007,pg 58 Ibidem Max WEBER, Essays in sociology, Traducere, editare şi introducere de H. H. Gerth şi Wright Mills,

2

3

Editura Oxford University Press, New York, 1958, pg 196
4 5 6

Ibidem, pg 197, 198 Ibidem, pg 202, 203 Georgeta GHEBREA, Metamorfoze sociale ale puterii, Editura Renaissance, Bucureşti, 2007,pg 59 7 Jan-Erik LANE, Bureaucracy and public choice, Editura Sage, Beverly Hills; Newbury Park [ etc], 1987, pg 1

8

Ibidem, pg 3

1

pg 8 2 . Editura Sage. 1987. Această rutină are efectul de a exaspera oamenii şi de a intarzia afacerile publice 10. Birocraţia tinde să reducă administraţia la aplicarea unui set de reguli rigide şi formule care crează rutină. capacitatea redusă de inovaţie. 42 10 Jan-Erik LANE. Alte critici aduse acestui sistem sunt inflexibilitatea. 9 Peter M. Beverly Hills. Trăsăturile birocraţiei discutate mai sus sunt valabile şi în cazul României. Bureaucracy in modern society. problemele create în interior. se doreşte o funcţionare cât mai bună a sistemului administrativ.În urma unui experiment s-a constatat că birocraţia este necesară pentru a conduce şi controla persoanele din subordine ( o persoană care a fost numită manager în locul altcuiva a folosit birocraţia pentru a supraveghea angajaţii întrucât nu îi cunoştea)9.pg 41. atât în perioada contemporană cât şi în cea modernă. Bureaucracy and public choice. BLAU. Newbury Park [ etc]. O altă trăsătură a birocraţiei este rigiditatea. 1956. Editura Random. New York.

Metamorfoze sociale ale puterii.BIBLIOGRAFIE LITERATURĂ DE SPECIALITATE 1. Bucureşti. 1998 2. Bureaucracy in modern society. Editura Renaissance. Gerth şi Wright Mills. New York. Max WEBER. Editura Du Style. Traducere. Editura Oxford University Press. Bureaucracy and public choice. Georgeta GHEBREA. Bucureşti. 1956 3. Traducere de Sorin Cucerai. Peter M. Editura Random. Newbury Park [ etc]. 2007 4. Jan-Erik LANE. 1987 5.com/B/Termeni/Birocratie. editare şi introducere de H.netfirms. Editura Sage. 1958 SITE-URI DE INTERNET : http://www. Birocraţia.htm Consultat pe data de 28-04-2008 3 . BLAU. David BEETHAM. H.dictsociologie. New York. Beverly Hills. Essays in sociology.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful