Universitatea “Constantin Brâncoveanu” Facultatea de Management, Marketing în afaceri economice Specializarea ECTS

LUCRARE DE DIPLOMĂ

Probleme globale ale omenirii și implicările lor

Prof . coordonator: prof. Univ. Puiu Ovidiu Absolvent:Alexandru Mihaela Loredana

Râmnicu Vâlcea, 2013

Cuprins
Cuprins....................................................................................................................... 2 Introducere................................................................................................................. 1 Cap 1: Globalizarea. Realitate a secolului XXI............................................................2 1.1.Globalizarea. Definire. ...................................................................................... 2 1.2.Avantaje și dezavantaje ale globalizării...........................................................12 1.3.Clasificarea problemelor globale ....................................................................18 Cap 2. Probleme economice globale actuale............................................................24 2.1. Energia. Problemă a dimensiunii planetare – ..............................................24 2.2. Precaritatea siguranței alimentare globale ...................................................26 2.3. Subdezvoltarea- problema globală a economiei mondiale contemporane.....29 2.4. Poluarea și mediul inconjurator......................................................................32 Cap 3. Probleme sociale globale la inceput de mileniu.............................................38 3.1. Analfabetismul .............................................................................................. 38 3.2. Suprapopularea planetei................................................................................ 40 3.3. Creșterea criminalității la nivel mondial.........................................................43 Concluzii................................................................................................................... 46

Introducere
Motto: “Trebuie să gândeşti global şi să acţionezi local.” - Clubul Roma Am ales această temă întrucât conceptual de globalizare face parte din viața noastră. Nevoia de a trece barierele naționale este alimentată de extinderea relațiilor sociale, de creșterea calității bunurilor și serviciilor și de dorința de a cunoaște locuri, culturi, obiceiuri. Mi-am propus ca în această lucrare să abordez în primul capitol globalizarea ca o realitate a secolului XXI astfel că am identificat ce reprezintă globalizarea, avantajele și dezavantajele acesteia, precum și o clasificare a problemelor globale. Pentru cel de-al doilea capitol doresc să aprofundez probleme economice globale, precum energia, siguranța alimentară, subdevoltarea și poluarea mediului înconjurător. În capitolul trei mi-am propus să abordez câteva probleme sociale majore, analfabetismul, suprapopularea planetei și creșterea criminalității.

1

Cap 1: Globalizarea. Realitate a secolului XXI
1.1. Globalizarea. Definire.

Globalizarea este "procesul de surmontare al granițelor apărute de-a lungul istoriei. Ea devine astfel sinonimă cu eroziunea (dar nu și cu disparitia) suveranității statelor naționale și se înfățișează ca o "detașare" a economiei de piață față de normele morale și legăturile instituționalizate dintre societăți", propune Elmar Altvater. Potrivit analistului Anthony Giddens, globalizarea este "intensificarea relațiilor sociale de pretutindeni, prin care locuri aflate la mare distan ță unele de celelalte ajung să se interconecteze astfel încât evenimentele dintr-un loc sunt marcate de procese care au loc într-un loc de la mulți kilometri departare și viceversa". Globalizarea este "intensificarea cantitativă și calitativă a tranzacțiilor ce depășesc limitarea impusă de granițe, concomitentă cu expansiunea spațială a acestora", considera Ulrich Menzel. Cercetătorii Dirk Messner și Franz Nuscheler spun că acest fenomen reprezintă "cea mai mare schimbare economică și socială de la Revoluția Industrială încoace". Pe de altă parte, Meghnad Desai explică globalizarea ca pe "o interdependență sporită și integrarea diferitelor economii din lume", iar Johannes Varwick ca pe "un proces al creșterii numărului legaturilor dintre societăți și domenii-problemă. A devenit un termen la modă, folosit de ceva timp în dezbaterile politice, publicistice și științifice în mod inflaționist, și care este privit, pe de o parte, ca o "amenințare" și, pe de cealaltă, ca o "oportunitate". În timp ce Schumann explică globalizarea pe o "descatușarea puterilor pieții mondiale și slăbirea puterii economice a statului", Klaus Mller crede ca "dinamica globalizarii este controlată de puterile economice, și totuși consecințele sale cele mai importante aparțin domeniului politic".1 Globalizarea, este una dintre noţiunile cel mai des folosite în special în ultimile câteva decade. Ideia globalizării o poţi găsi în multiple emisiuni ale radio şi
1

Assadourian, Erik - Probleme globale ale omenirii – București, 2004

2

s-au unele complimentare cum ar fi economia mondială. în discursurile politicienilor. 2004 3 . După opinia unor economişti teoreticieni procesul globalizării a fost ”inventat” în anii ‘80. Ideia globalizării este prezentă în toate domeniile vieţii: în ştiinţă. morală. în mediul înconjurător. în transporturi şi mijloacele de comunicare. nu s-a găsit încă o definiţie simplă. el a existat cu mult timp înainte. în sitemele financiare. După primul război mondial. Unii lingvişti istorici. sau chiar mai înainte. Diferite aspecte şi conexiuni ale acestui concept s-au amplificat şi continuă să se dezvolte într-un mod deosebit de rapid. în tehnică.a. procesul globalizării a cunoscut o şi mai largă extindere. ş.2 După opinia specialiştilor în domeniul lingvisticii. clară şi tot odată complexă care să fie unanim recunoscută.televiziunii de pe întregul Glob. este faptul că după atâţia ani dela apariţia şi dezvoltarea acestui concept atât de larg răspândit în toate domeniile vieţii. într-o mulţime de web-situri ale diferitelor companii. consideră însă că acest cuvânt se poate regăsi şi în unele scrieri ce datează dela sfârşitul secolului al XIV. artă. 2 Assadourian. Erik .Probleme globale ale omenirii – București. Ceea ce este deosebit de interesant şi tot odată inexplicabil. verbul „a globaliza”. criza globală şi altele. a fost atestat pentru prima oară de către Merriam Webster Dictionary în 1944. ca să nu mai vorbim de sutele sau chiar miile de pagini în care se prezintă tot felul de puncte de vedere referitoare la cauzele şi în special efectele acestui fenomen. în mitingurile organizaţiilor naţionale şi internaţionale. în domeniul militar. în tehnologie. cultură. raliendu-se celor ce susţin aceast fenomen sau celor care îl combat. această noţiune. Fiecare îşi face un act de proprie acuzare dacă nu utilizează în limbajul cotidian. dar recunosc că din punct de vedere conceptual. piaţa mondială sistemul financiar global.

a. a celor din viaţa politică şi socială şi a oricăror oameni care traversează toate meridianele şi paralele Globului în interes de serviciu pentru întălniri profesionale sau pentru plăcerea de a vizita locuri noi. cuprinzând o arie mai mare de activităţi şi domenii de aplicare. cel mai mult şi mai des se discută în prezent despre fenomenul globalizării economice care la rândul lui are un larg spectru al manifestării în acivitatea manufacturieră.3 Într-un mod obiectiv se poate considera că suntem martorii şi utilizatorii unei noi revoluţii mondiale. Erik . Odată cu apariţia şi extinderea folosirii computerelor şi apoi a sateliţilor artificali. Ea oferă oportunitatea unor largi schimburi şi conecţii între oameni de ştiinţă. capitalist şi socialist. Iniţial ea se referea în mod special la investiţii străine în stocuri.Probleme globale ale omenirii – București. 2004 4 . în bonduri. Dintre toate domeniile de aplicare. tot felul de materii prime şi materiale. în migraţia forţei de muncă. s-a manifestat după cel de al doilea război mondial şi ulterior după lichidarea Războiului Rece dintre cele două sisteme competiţionale. explozia acestui fenomen nu a mai putut fi controlată. în comerţul internaţional stimulat de reducerea tarifelor vamale. în turism şi în alte sectoare. Astăzi comerţul internaţional în care sunt atrase sute de ţări se referă la o gamă enormă de produse finite de toate categoriile. în întregul sistem financiar şi în special în investiţii.Într-un sens şi mai larg. 3 Assadourian. A luat proporţiile fireşti în adevăratul sens mondial. în domeniul comerţului internaţional. schimburi şi tranzacţii financiare. în prezent ea are cu totul alt aspect şi cu totul alt sens. schimburi de servicii ş. Dacă în urmă cu circa 50 de ani globalizarea apărea sub o formă a aşa numitei americanizări. investiţii în toate domeniile.

au creat un spirit de dezinteres care a luat proporţii dela un an la altul extinzându-se ca o molimă la nivelul întregii societăţi.4 Au existat pe parcursul istoriei şi încă mai există unele concepţii politice care caută să stăvilească evoluţia procesului globalizării. care schimbă întregul eşafod al structurilor calitative ale diferitelor economii naţionale.Fenomenul globalizării este marcat de o integrare a economiilor diverselor ţări. În mod special doi factori au jucat un rol cheie în stimularea acestui fenomen. dezvoltarea mijloacelor de comunicare şi transport. a tehnologiilor de fabricaţie. extinderea cererii şi ofertei de bunuri şi servicii. Dintre factorii cei mai importanţi fac parte: dezvoltarea mijloacelor de producţie şi a bunurilor de consum. dar acest lucru nu a putut şi nu poate să fie de lungă durată. parte a unei economii ce se manifestă prin conecţii globale. Chișinău 2007 5 . Giganţii industriali şi marile colhozuri au devenit total ineficiente şi au trebuit să fie stipendiate de către 4 Rusnac. De fapt se poate vorbi despre o puternică interdependenţă între factorii socioeconomici şi politici care i-au determinat apariţia şi îi continuă stimularea existenţei. au devenit în timp. cu multiple avantaje şi dezavantaje Chiar dacă acest fenomen şi-a găsit mulţi suporteri şi combatanţi. Lipsa de materii prime de bază. fenomenul globalizării îşi urmează într-un mod obiectiv prezenţa. Sute de economii închise iniţial. un lucru este clar: el există. Gheorghe. problemele globale ale contemporaneităţii. el nu poate dispărea. şi continuă influenţarea lui: liberalizarea pieţelor şi manifestarea unora dintre principile democraţiei la nivelul naţional al unor ţări şi treptat la nivel internaţional. migraţia forţei de muncă în mari proporţii şi bine înţeles mişcarea sub diverse forme a capitalurilor. antiglobalismul. trăim cu el şi chiar dacă în anumite condiţii specifice s-ar putea să îşi diminueze sfera de acţiune. remunerarea celor ce munceau cu salarii sub limitele calificării.Globalizarea şi integrarea. Când aceşti doi factori conjugaţi îşi manifestă prezenţa într-o anumită ţară sau zonă geografică. lipsa oricărei competiţii sau a oricărui stimulent real.

Numai pe această cale au putut cât de cât supravieţuii pentru o anumită perioadă de timp. foamete şi lipsa de libertate în care trăiau milioane de oameni. prin fonduri sustrase pe diverse căi din căştigurile populaţiei. Fondul Monetar Internaţional (IMF). Zeci de ani intenţiile unor firme occidentale sau ale unor investitori particulari.stat. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (WHO) şi încă multe altele. unde sub directa îndrumare a unor consilieri ruşi se preconizau aceleaşi metode economice şi principii politice. Banca Mondială. Grecia sunt numai câteva exemple de ţări care au primit un substanţial suport financiar şi tehnic. 6 . au dus până la urmă la disperearea acestora şi la declanşarea revoluţiilor în diverse ţări. Reacţia acestora a fost imediată. Gradul de mizerie. Taivanul. Sfărşitul secolului 20 a fost marcat de o serie de factori care au favorizat şi mai mult extinderea relaţiilor internaţionale. Spania. După căderea comunismului atât în Uniunea Sovietică cât şi în ţările ei satelite au trecut zeci de ani în care şi-au manifestau prezenţa tot felul de concepţii care au pus piedici în continuare manifestării şi aplicării principiilor democratice şi a concepţilor şi reglementărilor economice privind manifestarea unei pieţe liberalizate Au existat însă şi ţări care au înţeles suflul nou al concepţiei globalizării şi s-au angrenat dela început în acest spirit al relaţiilor internaţionale. au fost respinse sub lozinca „noi nu ne vindem ţara”. Corea de Sud. Nici unele dintre firmele străine. nici investitorii străini şi nici suportul unor organizaţii sau organisme internaţionale nu s-au mai manifestat. S-au creat şi s-au consolidat unele organisme internaţionale printre care ONU. Pentru un timp au existat relaţii mai calme şi mai stabile (comparativ cu prima jumătate a secolului 20) între diferite ţări. s-au dezvoltat şi au putut intra în arena schimburilor internaţionale. Japonia. Irlanda. După cel de al Doilea Război Mondial o politică similară s-a aplicat şi în ţările satelite ale Uniunii Sovietice.

informaţiile traverseaza Globul dela un capât la altul în câteva minute.a. se transmit şi tot felul de informaţii (sub formă de text sau imagini). Internet. Pamântul a devenit „FLAT” . trivialităţi ş. Globalizarea a devenit astfel un fenomen real al secolului 20 cu toate avantajele şi dezavantajele pe care le manifestă. după 1970 au avut loc reforme economice care au propulsat interesul spre economia de piaţă şi dorinţa de participare la viaţa internaţională. Odată cu informaţiile deosebit de utile ce se transmit între diferiţi oameni din diverse ţări. O situaţie similară s-a manifestat şi în India la sfărşitul anilor 80 când au avut loc o serie de reforme democratice. fax. O asemenea viteză de transmitere a oricăror informaţii a făcut să nu mai existe nici un fel de bariere şi graniţe artificiale între ţări.). Acestor ţări li s-au redus sau chiar li s-au anulat total datoriile pe care le aveau faţă de alte ţări şi au fost sprijinite din punct de vedere tehnic şi tehnologic. au creat şi continuă să fie puncte de continuă controversă între susţinătorii acestui proces mondial şi cei care s-au opus creerii şi evoluţiei lui încă dela început. Acest enorm succes pentru omenire are încă multe aspecte negative. sau unor întregi zone geografice. În China. din diferite domenii total nedorite şi în majoritatea lor imposibil de controlat sau de blocat cel puţin pentru moment (pornografii. 7 . Asemenea factori s-au corelat cu modificările ce au apărut pe harta geografică a lumii ca urmare a revoluţiilor cu caracter democratic ce au avut loc în Europa şi în fostul teritoriu al Uniunii Sovietice. telefoane mobile şi altele).aşa cum s-a exprimat într-un mod ingenios scriitorul Thomas Friedman. Tocmai aceste avantaje şi dezavantaje pe care le are şi le crează diferitelor ţări.Scopul acestor organizaţii şi organisme internaţionale a fost dela început acela de a sprijinii dezvoltarea ţărilor rămase în urmă din punct de vedere economic. În condiţiile continui dezvoltări a mijloacelor de informare şi comunicare (TV. poşta electronică.

cultura şi orice face parte din viaţa şi inteligenţa umană şi care sunt destinate satisfacerii nevoilor umane. bunuri de consum şi mijloace de producţie sunt transferate între diferite ţări şi zone geografice fără nici un fel de impediment. cum au fost barierele vamale sau protecţionismului tehnologic. au căpâtat valenţe globale. Bunurile şi serviciile au devenit parte din producţia şi consumul global. la un anumit moment dat au sfărămat aceste bariere şi au intrat în patrimoniul valorilor universale. problemele globale ale contemporaneităţii. antiglobalismul.Globalizarea şi integrarea. acestea au avut un caracter temporar şi sau manifestat numai în raport cu anumite ţări sau zone geografice.5 În condiţiile dezvoltării economice a secolului 20 şi 21 nu se mai pun astfel de probleme legate de sistemul de transport şi de timpul îndelungat pentru procurarea anumitor bunuri şi servicii. În acest fel. Referindu-ne în mod special la dezvoltarea economică a diferitelor ţări. materiale. Nimeni nu se mai poate opune acestei revoluţii.Dezvoltarea mijloacelor de informare şi comunicare a constituit şi continuă să fie un real suport al globalizării. Chiar dacă au existat tot felul de bariere convenţionale. Gheorghe. Noutăţile privind creerea unor produse sau servicii în anumite ţări au atras atenţia şi dorinţa de folosire a acestora de către un număr din ce în ce mai mare de oameni depăşind limitele şi graniţele naţionale. Chișinău 2007 8 . devenind astfel bunuri de folosinţă internaţională. Nenumărate creaţii naţionale care prin valoarea şi importanţa lor au încercat să fie ţinute sub lacâtul impus de anumite idei sau politici retrograde. globalizarea urmează calea firească a unei traiectorii cu adevărat revoluţionare. Ştiinţa. tot felul de materii prime. tehnica arta. bazată pe dezvoltarea continuă a ştiinţei şi tehnicii şi suportată de concepţiile social-politice democratice. 5 Rusnac. şi conexiunii oamenilor de pe întregul mapamond.

Unele donaţii. La început si chiar după mai mulţi ani. sau nu pot 9 . sau pentru anumite idei umanitare. nici o companie prosperă sau nici un stat dezvoltat nu îşi investeşte resursele financiare. pentru a putea desprinde aspectele pozitive şi negative ale societăţii contemporane în ansamblul ei. Ne existând alte opţiuni. calitatea produselor obţinute din aceste ţări nu satisfăceau pe deplin pretenţile consumatorilor. făcute drept acte caritabile. nu urmăresc întotdeauna ajutorarea acelor ţări pentru a se dezvolta din punct de vedere economic sau pentru a ridica nivelul de viaţa al popoarelor respective. nu au întotdeauna numai aspectul real al unor asemenea acte filantropice. sau asigurarea unor rezerve energetice pentru nevoile de consum în ţările investitoare şi obţinerea profiturilor din vânzarea acestor resurse) sau în vederea asigurării unor poziţii strategice şi militare. Ideia investiţiilor este bazată pe o multitudine de studii prealabile referitoare la obţinerea unor profituri economice (prin folosirea unei forţe de muncă mai ieftină. Atunci când se discută despre cei ce căştigă de pe urma extinderii fenomenului globalizării şi cei care nu sunt avantajaţi de un asemenea proces. Ceea ce este important este să remarcăm şi să înţelegem anumite stări de fapt. dacă nu are certitudinea sau cel puţin speranţa unor avantaje care să ducă la o creştere a veniturilor pe care le au. prin obinerea unor materii prime la preţuri mai mici. consumatorul a acceptat şi s-a acomodat cu ceea ce se oferea pe piaţele de desfacere a diverselor produse. în favoarea anumitor organizaţii. a determinat un nou concept economic: necesitatea găsirii unor surse mai ieftine de producţie care să asigure obţinerea unor profituri mai mari. Viaţa de zi cu zi confirmă faptul că nici un om bogat.Oferta de bunuri şi servicii devenind o sursă de profit pentru producători. Investiţiile occidentale făcute în diverse ţări străine în curs de dezvoltare. Acest lucru nu s-a produs peste noapte şi nici instantaneu în toate ţările lumii.

favorabile dezvoltării turismului. mediul înconjurător şi diverse obiective istorice.perspectivele dezvoltării într-un viitor mai scurt sau mai îndepărtat. India. .poziţia geografică şi strategică pe plan mondial. la cerinţele şi avantajele globalizării. sunturmărite diferitele aspecte specifice existente în diverse ţări. Expunere diferitelor ţări în curs de dezvoltare sau a unora nedezvoltate.gradul de stabilitate politică din ţara sau zona respectivă . . sau aer . printre care: . care au urmărit în timp evoluţia procesului globalizării. Brazilia ş.condiţiile climaterice. De multe ori nu toţi aceşti factori sunt luaţi concomitent în calculele investitorilor.beneficia de unele dintre avantajele lui. depind de mai mulţi factori. au avut o evoluţie mai dinamică din punct de vedere economic.resursele de care dispun aceste ţări (bogăţiile solului şi ale subsolului). 10 . au ajuns la concluzia că cei ce sunt bogaţi devin şi mai bogaţi. China. Sunt de ajuns numai unii dintre aceşti factori pentru ai atrage pe investitori.a.distanţele faţă de căile principale de transport pe apă.gradul de educaţie şi calificare al poporului respectiv . . determinată printre altele şi de multiplele investiţii străine Necesitatea asigurării în continuare a acestei dezvoltări economice se bazează şi pe un consum ridicat al energiei şi în special pe creşterea consumului de petrol. . iar cei ce sunt săraci rămân sau devin şi mai săraci. Unii economişti analişti.gradul de dezvoltare a infrastructurii de care dispune ţara repectivă.

după ultima arhitectură. pe plan internaţional. Lipsa infrastructurii nu a constituit un impediment şi nici instabilitatea securităţii sau gradul ridicat al corupţiei. în timp ce altele. Aici terenurile pe care s-au construit asemenea companii şi forţa de muncă ieftină au fost factori deosebit de importanţi pentru investitori. preocuparea unor investitori se îndreaptă spre creerea unor sucursale sau a unor magazine pentru 6 Rusnac. Pentru a-şi asigura obţinerea de investiţii.Globalizarea şi integrarea. Având un procent ridicat de oameni cu educaţie. avantajele oferite de existenţa şi extinderea procesului globalizării nu sunt similare. există o pătură de oameni bogaţi care sunt dispuşi să-şi procure bunuri de uz curent sau de folosinţă îndelungată. considerate de un grad secundar de interes. au şanse mai mici şi mai îndepărtat în dezvoltarea lor economică. Dacă în asemenea ţări. mult mai ieftină care poate fi utilizată în producţia bunurilor de consum. a atras unele companii occidentale care au fost dispuse să investească şi să dezvolte anumite ramuri de producţie industriale şi unele dintre activităţiile de servicii. care ar putea provoca conflicte nedorite. Chișinău 2007 11 . antiglobalismul. Nici pentru toate ţările în curs de dezvoltare.6 În aceste condiţii fenomenul globalizării în loc să fie un suport devine un factor al competiţiei. a unor firme occidentale. problemele globale ale contemporaneităţii. Gheorghe. în extracţia anumitor bogăţii naturale sau în asigurarea diferitelor serviciil India este un alt exemplu în acest sens. aceste ţări în curs de dezvoltare oferă lumii occidentale o forţă de muncă calificată. Aşa se explică cum în mijlocul unor zone lipsite de o infrastructură elementară şi unde populaţia locuieşte în condiţiuni deosebit de rudimentare. aceste ţări în curs de dezvoltare intră într-o mare competiţie pentru asigurarea rezervelor energetice necesare. Unele ţări primesc un suport substanţial şi ca atare au şanse mult mai mari şi mai rapide de a deveni participante la procesul mondial al globalizării. s-au ridicat scheletele din oţel şi sticlă.Alături de Statele Unite şi Europe care sunt recunoscute pe plan mondial ca fiind mari consumatoare de petrol.

toate acestea reprezinta atit cauze cit si efecte ale globalizarii. şi al celorlalte cheltuieli de fabricaţie. aparitia firmelor multinationale.desfacerea bunurilor solicitate (automobile. cresterea importantei resurselor si a modului in care acestea sunt consumate. Avantaje și dezavantaje ale globalizării Procesul de globalizare nu este un proces nou. datorită preţului forţei de muncă. procesul globalizării este numai o noţiune foarte vagă şi fără şanse prea mari de aplicabilitate 1. Ridicarea barierelor vamale. Opiniile PRO şi CONTRA Susţinătorii globalizării consideră că acest fenomen are un efect deosebit asupra creşterii veniturilor consumatorilor. deosebit de variate şi preţurile la care se vând sunt competitive. vapoare.2. care sunt deosebit de reduse. Relaţia între efectele globalizării şi inegalitatea ce se crează în timp între diferite ţări atestă cu claritate cine sunt cei ce căştigă de pe urma acestui fenomen şi cei care pierd sau nu sunt deloc afectaţi de acţiunea lui. îmbrăcăminte sau obiecte destinate gospodăriei). Punctele de vedere a celor care au susţinut şi continuă să susţină fenomenul globalizării ca şi a celor ce se opun diferitelor aspecte ale manifestării lui. bijuterii. Vom prezenta în continuare unele puncte de vedere a celor PRO şi CONTRA lasând oportunitatea cititorului să-şi stabilească opinia personală şi să decidă singur de partea cui consideră că ar vrea să fie. dovedesc argumente deosebit de convingătoare în ambele tabere. dar este rezultatul unor modificari la nivelul economiei mondiale ce s-au accentuat in ultimii ani. În realitate. într-ucât pe piaţa mondială sunt aduse cantităţi largi de produse. 12 . Pentru foarte multe ţări sărace. cresterea competitiei pe pietele interne si externe. după opinia celor ce sunt contra procesul globalizării acest fenomen trebuie privit şi înţeles şi prin prisma modului în care „ se încearcă” să se asigure aşa numitul câştig al consumatorilor.

atrage după sine pierderea veniturilor certe lunare sau limitarea temporară a acestor venituri (prin acordarea ajutorului de şomaj) pentru cei ce sunt eliminaţi din activitatea ce o desfăşurau. O mulţime de muncitori.12 13 . Brussels. îngroşând rîndurile celor săraci. Pe de altă parte cei eliminaţi din procesul muncii ajung să iasa din rândurile clasei mijlocii a populaţiei. Mexic ş. 12 milioane de persoane. Malaezia. Octombrie 1998. tehnicieni. S-ar putea ca într-un timp care este foarte greu de apreciat.). să revină.ce depăşeşte în SUA. căci ea reprezintă majoritatea populaţiei. se elimină un enorm de mare număr de locuri de muncă din întreprinderile autohtone. dar acest lucru este cel puţin în momentul de faţă este total ne sigur.7 Pierderea acestor locuri de muncă se apreciază de către specialiştii din domeniu organizării muncii. În prezent datorită crizei economice se dicută despre un număr de şomeri. Reducerea procentuală a acestei clase sociale. unele dintre aceste locuri de muncă ce au fost transferate peste oceane. Filipine. Efectul direct al eliminării locurilor de muncă prin procesul outsourcing-ului însemnă creşterea şomajului naţional. este cea care asigură veniturile societăţii.a. Efectul de domino al acestei situaţii se continuă şi cu aspectul următor: în momentul în care creşte şomajul şi se reduce posibilitatea de cumpărare a 7 Raportul SUA pentru bariere vamale şi investiţii.Prin transmiterea peste hotare a cererii de produse (în ţări cum ar fi China. pg. atrage după sine şi multiple probleme financiare pentru ţara respectivă. Comisia Europeană. În felul acesta foştilor cumpărători le sunt reduse drastic veniturile şi ca atare posibilităţile de cumpărare a unor bunuri de consum sau procurării unor servicii. Eliminarea forţei de muncă. în ţările de unde au fost eliminate. India. ingineri şi alte categorii de meserii şi profesii îşi pierd locurile de muncă. nu este temporară ci definitivă. Nu trebuie uitat că cei ce formează clasa mijlocie a societăţii.

nu se poate 8 More Aid for Trade?. Dinamica economiei chineze din ultimile câteva decade a permis scoaterea din stadiul de sărăcie a peste 400 milioane de chinezi. sau nu vor să menţioneze. dar oare ajută aceast aspect la rezolvarea problemelor forţei de muncă active din ţările „beneficiare” de aşa zise bunuri „mai ieftine”?. February 24. Cu ani de zile în urmă prin acţiunea unor senatori şi congresmeni din Statele Unite. de exemplu chiar dacă sunt plătiţi cu un minimum de salariu comparativ cu muncitorii din ţările dezvoltate. economistul Jeffrez Sachs spunea:”China are cel mai mare succes al dezvoltării economice din toată istoria lumii”. au în prezent un standard de viaţă mai ridicat decât au avut cu 50 de ani în urmă. A26 14 . Cei ce se opun globalizării susţin că standardul de viaţă al muncitorilor din China sau din alte ţări în curs de dezvoltare sau a celor sub dezvoltate. Referindu-se la acest aspect. În mod categoric nu în ţările de unde sunt eliminate locuri de muncă.produselor existente pe piaţă. Nu se poate contesta că mulţi muncitori chinezi. s-a încercat să se oprească sau cel puţin să se limiteze procesul outsourcing-ului. Malaezia sau Tailanda poate să crească numărul muncitorilor şi a celorlate categorii ce participă la procesul muncii. De asemeni prin unele acţiuni ale Comisiei Federale pentru Comeţ.Investor’s Business Daily. scad vânzările. Susţinătorii globalizării vorbesc despre avantajul ridicării rapide a nivelului de trai al muncitorilor din ţările care produc diverse bunuri şi asigură diverse servicii. 2000 pg. s-a încercat introducerea spre votare a unor legi anti-trust.8 Cei ce susţin globalizarea arată că acest proces atrage după sine creşterea numărului de muncitori în procesul de producţie şi distribuţie. Desigur în China. este ideea unde se petrece acest proces de creştere a muncitorilor. şi ca atare . chiar dacă se spune că se vând la preţuri mult mai reduse. Ceea ce uită însă aceşti pro-globalizatori.

mijloacele proprii de transport auto şi nu biciletele.9 După cel de al II-lea război mondial s-a sprijinit visul fiecărei familii de americani de a avea propria locuinţă. În China de exemplu. La ce fel de nivel de trai şi la ce proporţii ale acestuia se referă susţinătorii globalizării este destul de greu de apreciat. Un număr relativ limitat de americani locuiesc în apartamente. problemele globale ale contemporaneităţii. Susţinărorii globalizării se referă la faptul că prin acest sistem se poate asigura o largă difuzare a inovaţiilor şi tehnologiilor de fabricaţie. şosele statale şi naţionale şi s-a dezvoltat însăşi industria auto. Chișinău 2007 15 . După cel de al II-lea război mondial. s-au preocupat să sprijine creşterea standardului de viaţă al populaţiei americane şi în timp şi cu mari eforturi acest standard de viaţă a ajuns la un nivel acceptabil. China sau alte ţări în curs de dezvoltare vor putea ajunge din urmă multe din ţările dezvoltate şi ca atare se va putea vorbi despre asigurarea unui standard ridicat de viaţă al populaţiilor respective.compara cu standardul de viaţă pe care şi l-au creat în sute de ani muncitorii americani sau din alte ţări dezvoltate. administraţiile dela Washington. În general populaţia activă şi restul populaţiei foloseşte în marea majoritate. dar s-au dezvoltat în schimb prin suportul întreprinderilor auto. Gheorghe. Poate într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat şi pe baza unei creşteri susţinute economice. foarte puţini locuiesc în propriile case. Este adevărat că nu s-au dezvoltat mijloacele de transport în comun. aşa cum se asigură transportul majorităţii populaţiei chineze. 9 Rusnac.Globalizarea şi integrarea. antiglobalismul. majoritatea populaţiei locuieşte în foarte modeste apartamente de tip maoist ce oferă un minim de comfort. corespunzător cât de cât secolului în care trăim. de exemplu. lucru care s-a remarcat în ultimile câteva decade şi prin extinderea zonelor suburbane.

Experienţa economică confirmă că asemenea întreprinderi mici au fost întotdeauna un suport al economiei naţionale. Multe companii mici. se poate remarca şi un alt fenomen ce nu trebuie neglijat. Un alt aspect relevant este şi faptul că unele dintre marile companiile care caută surse de producţie mult mai ieftine. şi încă multe alte avantaje. oferă ţărilor producătoare. eliminarea taxelor de import.şi cazurile în care unele companii străine din ţări dezvoltate din punct de vedere economic şi-au deschis sucursale în alte ţări dezvoltate. se referă la reducerea cheltuielilor de transport şi a cheltuielilor de vamă. o mai rapidă livrare a unor produse. Mai mult decât atâta în momentul în care se încheie convenţiile economice de fabricaţie. În asemenea sectoare nu există nici un fel de reglementări în privinţa salariului minim ce trebuie plătit muncitorilor şi nici o legislaţie care se referă la vârsta minimă de încadrare în muncă. tehnologiile de fabricaţie şi le asigură programe complexe de training în domeniul respectiv. Urmărind ceea ce se întămplă în ţările dezvoltate. cu tehnici moderne şi cu tot felul de echipamnete care să ajute la creerea produselor sau asigurarea serviciilor cerute. care nu au posibilitatea să beneficieze de fabricarea produselor în afara graniţelor încearcă cu mari eforturi să facă faţă competiţiei marilor companiile. se construiesc întreprinderi şi se doteaza cu cele mai noi tehnologii de fabricaţie.Acest aspect este real într-ucât odată cu procesul outsourcing-ului ţările care solicită fabricarea de produse sau realizarea de sevicii. într-ucât ele au creiat şi au asigurat locuri de muncă. un larg flux de investiţii occidentale se îndreaptă spre aceste ţări. se preocupă în mod special şi de găsirea ţărilor în care există aşa numitele „sectoare ne-formale” ale economiei. Această competiţie este neechitabilă din punctul de vedere financiar al micilor întreprinderi şi ca urmare aceste companii mici sunt obligate să-şi închid porţile şi să-şi concedieze muncitorii. Scopurile unor asemenea „cooperări” economice. În ultimile decade s-au înmulţit într-un mod impresionant. În aceste condiţii copii de 10-12 ani sunt angajaţi să 16 .

susţin suporterii globalizării. vânzătorii de droguri şi alte vicii. antiglobalismul. şi care au o posibilitate de instalare şi 10 Rusnac. la preţuri de sute şi mii de dolari. Chișinău 2007 17 . Exemplul dat de aceştia este cel al răspândirii virusului HIV-AIDS (SIDA). Aspecte negative Cei ce sunt contra globalizării consideră că aspectele negative ale unor asemenea facilităţi. De asemeni există şi riscul infiltrării celor care formează aşa numitele celulele latente ale terorismului mondial.Globalizarea şi integrarea. în condiţii de lucru sub limitele normale acceptate în alte ţări şi sunt remuneraţi cu sume infime de câţiva dolari pe zi. Susţinătorii globalizării consideră că prin extinderea acestui proces. problemele globale ale contemporaneităţii. înseamnă o mişcare a inteligenţei din care omenirea nu are decât de câştigat. El Salvador.a. care face anual milioane de victime pe întregul Glob. în care copiii lucrează în condiţiile total insalubre şi sunt folosiţi pentru executarea a tot felul de produse printre care şi încălţămintea. iau proporţii. se regăsesc în situaţia în care mobilitatea oamenilor atrage după sine o mişcare sau o extindere masivă a unor maladii grave. În aceste ţări forţa de muncă „ne-formală” reprezintă 50-60% din forţa totală de muncă activă. Peru. După achiziţionarea acestor producţii. la preţuri derizorii. dispar barierele şi limitările drepturilor de circulaţie între ţări şi continente şi ca atare circulaţia oamenilor pe diferitele meridiane şi paralele ale Globului devine deosebit de uşoară şi cu un minimum de formalităţi. Gheorghe.muncească. Mass media din diverse ţări a prezentat de multe ori imagini din ţări cum ar fi de exemplu Columbia. încălţămintea respectivă se vinde în boutiqurile din Statele Unite şi din alte ţări dezvoltate. ş. criminalitatea internaţională. Profitând de asemenea facilităţi şi de lipsa unor controale între diferite ţări şi continente.10 O asemenea mobilitate a oamenilor.

11 1.Distribution Efects of Globalization in Developing Countries.probabilitatea unor schimbări şi perturbări profunde ale climei planetei. În timp. S-ar putea ca în acest fel să se reducă „hemoragie de inteligenţă” ce a luat mari proporţii în ultimile decade. cel puţin din punct de vedere economic să se manifeste un interes mai mare spre o veche concepţie a specializării producţiei şi serviciilor pe diferite ţări şi continente şi să se re-extindă comerţul mondial cu produse şi servicii creiate şi asigurate de unele ţări specializate. Se poate considera această situaţie – îşi pun întrebarea cei ce sunt contra.acţionare în diferite ţări străine. Vol.3. în special prin deplasarea unor cadre calificate cum este de exemplu din India şi China sau a răspândirii concepţiilor şi religiei musulmane spre lumea occidentală.precaritatea siguranţei alimentare globale. merită de văzut cine sunt beneficiarii şi cine sunt cei ce pierd de pe urma extinderii fenomenului globalizării.explozia demografică din ţările Sudului. 73 18 . S-ar putea ca la un anumit moment dat.XLV. Aspectele globalizării fiind deosebit de multiple şi regăsindu-se în toate domeniile legate direct sau indirect de viaţa şi evoluţia societăţii umane în general şi a fiecărui individ în special. . drept un avantaj al dispariţiei barierelor dintre ţări? Aşa cum am mai afirmat şi mai înainte. . 11 Goldberg and Pavcnik. atât susţinătorii fenomenului globalizării cât şi cei ce se opun acestui concept au puncte de vedere deosebit de reale. March 2007. Journal of Economi Literature. se va vedea mult mai limpede dacă şi în ce măsură un asemnea fenomen poate ajuta la dezvoltarea societăţii globale umane sau îşi va limita sfera de manifestare. Clasificarea problemelor globale Omenirea se confruntă cu o serie de probleme grave care nu pot fi ignorate şi care necesită soluţii viabile şi rapide. pg. Dintre aceste probleme globale amintim: .

dubiile privind disponibilităţile de energie. în recesie în urmă cu peste doi ani şi nici unul dintre conducătorii departamentelor guvernamentale nu au vrut să recunoască în mod oficial această stare de fapt. Chișinău 2007 19 .conflictele militare şi problema dezarmării .creşterea bruscă a comsumului de resurse naturale. Statele Unite au intrat iniţial şi în mod oficial.crearea armei de nimicire în masă care pune în pericol însăşi existenţa civilizaţiei umane. problema datoriei externe. La apariţia şi actualizarea problemelor globale au contribuit esenţial: .înrăutăţirea condiţiilor ecologice de viaţă ale oamenilor..Globalizarea şi integrarea.decalajul în creştere dintre nivelul de dezvoltare social-economică a ţărilor lumii . 12 Rusnac.sărăcia şi subdezvoltarea. antiglobalismul. . Opinia multor economişti din diverse ţări este că această criză s-a declanşat în Statele Unite şi prin efectele globalizării. Gheorghe. .problemele mediului (probleme ecologice. 12 Criza economică globalizată Întreaga lume se confruntă în prezent cu efectele ale unei puternice crize economice. .păcii. problemele globale ale contemporaneităţii. . ameninţarea distrugerii nucleare. se resimte în toate ţările dezvoltate. . în curs de dezvoltare şi în ţările lumii a treia.). . etc.influienţa antropogenă negativă asupra mediului natural.

Mass media care urmăreşte de luni de zile ca un radar situaţia bursei stocurilor prezintă în mod continu instabilitatea stocurilor şi căderea treptată a unora dela valori deosebit. s-a ajuns la un enorm deficit bugetar şi cu perspective. 20 . poate s-ar fi putut luat din timp anumite măsuri care ar fi redus impactul global. a unor fraude financiare de mari proporţii şi ne controlate. cum se va acoperii acest enorm deficit şi care vor fi efectele asupra situaţiei naţionale în general şi asupra nivelului de trai al fiecărei familii în mod special sunt sub mari semne de întrebare. despre riscurile acestei degringolade economice. până la valoarea unor fracţiuni derizorii. scăderea puterii dolarului în diverse tranzacţii economice.creştere. susţinându-se că economia americană este solidă. Preşedintele Obama a susţinut în campania sa electorală şi ulterior că există toate posibilităţile de a se reduce acest deficit cu peste 533 bilioane dolari în următorii cinci ani. sunt multiple şi s-au acumulat datorită unor enorme cheltuieli bugetare nejustificate. Cauzele unei asemenea crize economice ce a depăşit cu mult pe cea din anii 19291933. de continuă. Care va fi până la urmă suma totală a acestui deficit. Dacă aceşti reprezentanţi aleşi. Dela valorile pozitive pe care bugetul SUA l-a avut în urmă cu opt ani. de ridicate (de sute de dolari). sistemul financiar şi inflaţia erau sub un total control şi ca atare toată lumea putea fi liniştită. Cheltuielile enorme efectuate în ultimii ani au afectat şi continuă să afecteze bugetul Statelor Unite în general şi al fiecărui stat în special.La multiplele solicitări ale mass-mediei. acordarea unor credite enorme fără nici un fel de acoperire. Specialiştii din domeniul finanţelor suţin că un asemenea deficit nu a fost cunoscut în toată istoria Americii. extinderea procesului de outsorcing în vedere obţinerii unor mari profituri pentru companiile particulare şi pentru posesorii de stocuri ale acestor companii şi încă multe altele. răspunsurile erau foarte evazive sau chiar false. în actuala situaţie. senatorii şi congresmenii ar fi atenţionat populaţia Statelor Unite şi a altor ţări.

a. Estimările privind creşterea deficitului bugetar până la sfârşitul anului 2009. bibliotecari. ş. Europa. poliţişti. O parte din nevoile curente destinate acoperiri cheltuielilor excesive sunt acoperite din împrumuturi de sute de bilioane dolari dela diferite ţări printre care şi din China. 21 .a. Banca Mondială. ş. Sectorul Financiar al Naţiunilor Unite. Ele s-au extins în jurul întregii lumi. reparării unora dintre poduri care prezintă riscuri în utilizare. repararea şcolilor şi dotarea lor cu echipamentul necesar laboratoarelor).cum ar fi: FMI. nu s-au adaptat în ultimile decade la modul de acţiune al sistemului economic global. pompieri. poştaşi.) Toate aceste efecte imediate şi pe termen lung. În prezent se fac tot felul de eforturi pentru găsirea şi soluţionarea acestei crize economice globale. Realitatea confirmată de practica financiară de zi cu zi din domeniul sistemului financiar mondial confirmă ideia după care instituţiile financiare ce acţionează la nivel mondial.Chiar dacă această afirmaţie a avut numai rolul de a încuraja populaţia Statelor Unite.se referă la câteva trilioane de dolari. nu se opresc la graniţele Statelor Unite. America Latină se confruntă şi ele cu diversele aspecte ale actualei crize economice. ceea ce va genera un deficit de circa 1 trilion dolari anual pentru următoarele decade.şi să dea unele soluţii cu efecte cât mai rapide. Altele se bazează pe taxele ce se vor impune populaţiei în paralel cu reducerea sau lichidarea unor programe naţionale (destinate reparării infrastructurii la nivelul fiecărui stat şi la nivel naţional. spiritul de neîncredere ia proporţii din ce în ce mai mari. Asia. Sunt solicitaţi experţi economişti din diverse ţări chemaţi să-şi spună opiniilr. Orientul Mijlociu. eliminarea unui număr din ce în ce mai mare de personal din activităţile destinate serviciilor publice (profesori. O asemenea situaţie pune nu numai actualele generaţii dar şi pe cele ce vor urma într-un mare risc economic. punând la îndoială concepţia economică actuală.

aplicarea lor şi manifestarea rezultatelor globale. Este un moment în care factorul psihologic al nesiguranţei şi neîncrederii a pus stăpânire pe fiecare om şi îi crează o stare de totală derută. în calitate de Preşedinte al Comisiei Experţilor Financiari. Cum şi când se va petrece acest lucru. acceptarea unanimă. social şi în special politic care să împiedice provocarea unor 22 . Vor fi necesare luni de zile dacă nu chiar ani pentru găsirea soluţiilor optime. de sub egida Naţiunilor Unite. Aşa după cum nici fenomenul globalizării nu s-a petrecut peste noapte . care să permită un „un nou start”. Nimeni nu ştie cum şi în ce fel să acţioneze pentru aş-i salva modestele rezerve financiare pe care le-a agonist într-o viaţă de muncă. nu au acţionat destul de hotărât în privinţa soluţionării acestei maladii mondiale.În acelaş timp. Plasându-ne pe o poziţie optimistă credem că într-un timp mai scurt sau mai îndepărtat. pentru a putea supravieţuii până în momentul în care vor dispare norii negri ai acestui cataclism mondial. el are ca principală misiune de a pregăti un raport complex cu privire la situaţia financiară mondială şi până în luna Iunie 2009 să prezinte un puct de vedere privind reforma Sistemului Monetar Internaţional. multe dintre ţările dezvoltate din cadrul Grupului G-8 sau G-20. Ceea ce este deosebit de important până atunci este de a se asigura un echilibru general. mai mult ca sigur nici soluţionarea actualei crize economice mondiale nu îşi va găsi rezolvarea în mod instantaneu. În tot acest timp întreaga omenire este deosebit de îngrijorată şi intrigată de ceea ce s-a întâmplat şi continuă să aibă loc în Statele Unite şi de efectul global al acestei crize economice. Marii investitori particulari sau marile instituţii bancare sunt deosebit de circumspecte şi reţinute în a acţiona. economic. Prin poziţia actuală pe care o deţine economistul Stiglitz. econoimia mondială îşi va regăsi stabilitatea necesară care s-o propulseze spre noile culmi ale actualului secol. numai timpul va fi cel care o va putea confirma.

scântei cu efecte dezastruase la nivelul naţional al diferitelor ţări sau chiar pentru întreaga omenire. 23 .

Problemă a dimensiunii planetare – Importanţa energiei electrice. masini cu sistem de aprindere etc. internet) Şi toate acestea doar la o privire fugară asupra importanţei energiei. Aceasta e folosită pretutindeni. avioane. TV. vor putea fi folosite doar în timpul zilei la capacitate maximă (lipsa luminii pentru faruri) . am fi lipsiţi de energie.un gol imens în domeniul comunicării (telefoane de orice fel.Energia mareelor . cele care vor rămâne. Viaţa modernă nu poate fi concepută fără energie electrică. Energia. cea mai mare parte a descoperirilor din ultimul secol nu ar fi fost realizate dacă nu ar fi existat energia electrică. trenuri. energia produsă de bacterii 24 .Energia eoliană .Cap 2.Energia osmotică. Probleme economice globale actuale 2. aparate radio. Astfel. .probleme imense cu transporturile (tramvaie.Energia solară – intens mediatizată ca o sursă de energie nepoluantă şi gratuită. energia produsă din biomasă.1. Presupunând că.lipsa luminii electrice . Modalităţi de producere a energiei electrice. brusc.căderea sistemelor informatice . iată ce s-ar întâmpla : .Energia geotermală .) . aceasta e departe de a furniza suficientă putere electrică. Există numeroase modalităţi de producere a energiei. Dintre acestea le amintesc pe cele alternative : .

Industria de aparare a SUA produce cele mai profesionale produse de inginerie. În 1997. Canada. gaze naturale). petrol. non-profit ce are ca scop găsirea de soluţii pentru problemele enegetice globale. California deţinea mai mult de jumătate din energia geotermală obţinută. În 1997 energia generată în America a totalizat circa 1. metale şi calculatoare. În 1992. care este şi Directorul Executiv al acestui institut. California conduce întreaga lume prin metodele alternative de producere a energiei prin sursele sale nepoluante: vânt. peste 80% din energia eoliană şi 99% din capacitatea energiei solare obţinute la nivel global. Potenţial. Tendinţe la nivel mondial (GENI) Înfiinţat de către Peter Meisen. 25% de hidrocentrale. În acest sens institutul are în vedere realizarea unui proiect la scară mondială ce presupune conectarea tuturor reţelelor de energie deja existente.083 gigawaţi. Şi totuşi. Acest studiu punea următoarea întrebare: Acum doua decenii s-a ajuns la concluzia că o furnizare suficientă de electricitate asigură un standard decent de viaţă. aproximativ o treime din totalul mondial. GENI (Global Energy Network Institute) reprezintă un institut la nivel mondial. termocentralelor si a atomocentralelor. SUA ar putea îndruma lumea în dezvoltarea unor surse noi de energie. 25 . acestea trei împreună reprezintă mai puţin de 6% din energia totală generată de California. Aceasta s-a constatat a fi prioritatea numarul 1 la nivel planetar. 16% nucleară iar geotermală şi alte surse neconvenţionale 2%. Mexic şi Statele Unite au globalizat 86% din consumul de energie si 80% din producţia de energie din cele două americi (de sud şi de nord).Cele mai răspândite căi de producere a energiei electrice sunt prin intermediul hirdrocentralelor. Aceste cunoştinţe sunt necesare pentru a beneficia pe deplin de noile surse energetice din lume. Aproximativ 57% din energia produsă în America e termică (cărbuni. realizându-se astfel o reţea mondială. în urma unui studiu efectuat la nivel global. soare şi surse geotermale.

Proiectul cuprinde 190 de naţiuni care urmează să coopereze zilnic pentru beneficiul general. creşterea demografică. situată mai ales în ţările industrializate. a reducerii numărului absolut al persoanelor care au acces insuficient la hrană.2.va creşte comerţul.stabilizează creşterea populaţiei mondiale Obiectivul GENI este să pună această strategie pentru o reţea globală interconectată pe agenda a 190 lideri mondiali cât mai curând posibil. în timp ce o minoritate. interdependenţa cu alte probleme globale. starea înapoiată a agriculturii în ţările în curs de dezvoltare. Astfel: .a. Circa 2/3 din populaţia globului. Cauzele crizei agroalimentare: factorii naturali.va creşte nivelul de trai universal . cooperarea şi va întări pacea mondială .reduce schimbarea climatului datorată folosirii curente de combustibili fosili şi a reziduurilor nucleare . 13 http://www. în majoritate din ţările sărace.Astăzi.13 2.creşte eficienţa energiei şi dezvoltarea susţinută .org/ 26 . consumă peste normele raţionale. Beneficiile acestui proiect sunt enorme şi dovedite. totuşi acest număr rămâne ridicat: cca o persoană din 5 nu se hrăneşte suficient. nevoile întregii umanităţi pot fi îndeplinite. liberalizarea economiei ş. apelând la sursele de energie ale planetei.geni. Interconectarea reţelelor electrice între ţări şi continente va avea un impact pozitiv net imens asupra planetei. reformele proprietăţii. cunoaşte fenomene de foamete şi subalimentaţie. Precaritatea siguranței alimentare globale În pofida unor progrese înregistrate în ultimii 20 de ani. sporirea preţurilor la petrol.

de 1657 milioane tone. Bilanțul stării actuale a alimentației este deci cam sumbru. Iar cerealele sunt esențiale pentru hrana omenirii.14 Mai mult decât atât. zarzavaturile – ca și cerealele – sunt influențate de condi țiile de climă și nu le pot înlocui pe acestea în alimentația zilnică. „International Grains Council“ (IGC) a dat publicației recent un raport15 în care semnalizează gravitatea problemei în diverse țări. Dar chiar și atunci consumul global de cereale era evaluat la 1676 milioane de tone. datorită recoltei slabe de porumb din St. Unite și a secetei din Argentina. majoritatea ca agricultori și din ei.2008 Grain Market Report – No. acest raport este de 765 milioane tone produc ție. De câțiva ani de zile consumul de produse cerealiere este superior cantității produse. pentru 770 milioane tone consum. cantitatea de grâu recoltat a fost evaluată la 603 milioane tone. pentru o cerere de consum de 611 milioane tone.2008 27 . Dintre acești infometați. La porumb.O opinie raspândită spune că dacă produsele alimentare ar fi echitabil și corect repartizate pe glob. 14 15 Grain Market Report – No. iar multe specii de pești sunt pe cale de dispariție datorită pescuitului excesiv. Între 1995 și 2005 numărul oamenilor suferind de subalimentare pe întreg globul a sporit de la 826 la 852 milioane. oua și lactate depinde în bună măsură tot de cereale. Dacă brusc. este mai redusă cu două milioane tone decît cantitatea prognozată în noiembrie 2011. dar din păcate punctul acesta de vedere nu corespunde adevarului. Pe global.01. mai ales când se cercetează situația producției mondiale de cereale. iar porumbul – în 7 săptămâni. Trebuie ținut seamă că o cantitate tot mai mare din recoltă este folosită nu ca aliment. 374 din 24. 374 din 24. E bine de ar fi a șa. de azi pe mâine. Ba chiar grâul s-ar consuma total în 9-10 săptămâni. Evaluarea de IGC a cantității mondiale de cereale produse în anul curent. în sezonul 2010-2011. căci pe alte alimente nu ne putem bizui : producția de carne. atunci nu ar mai exista oameni înfometați. trei din patru trăiesc la țară. ceea ce are drept urmare sporirea numărului celor ce suferă de foame. ea nu ar mai beneficia de o rezervă de cereale decât pentru 12 săptămâni de consum. stocurile de cereale au atins deja cel mai scăzut nivel din ultimii 50 de ani. omenirea nu ar mai culege recolta. fie pentru hrana animalelor. ci fie în producție de combustibil („biosprit“).01. Sunt departe vremurile când stocurile de cereale se ridicau la 20-30 săptămâni de consum. peste 200 de milioane locuiesc in Africa.

printre care Etiopia. Pentru compensarea crizei. „World Food Program“ (WFP) al ONU. ci are un caracter sistemic. Uniunea Europeana a adoptat două măsuri : desființarea taxelor vamale pentru importul aproape a tuturor soiurilor de cereale și eliminarea sistemului de subvenții pentru lăsarea terenurilor în parloagă. calatorește în prezent prin multe țări sărace și verifică unde e cea mai mare nevoie și în ce proporții mai e necesară trimiterea de alimente. cifra celor ce suferă de foame în întreaga lume va spori exponen țial. O situație care însă nu e cauzată de razboi. USAID pierde 200 milioane de dolari din bugetul ce i-a fost acordat în acest an pentre ajutoare. 2008). Rusia a sporit cu 40 % taxele vamale la exportul de cereale. aceasta are loc cu toată cre șterea volumului recoltat. Irak. Pentru a menține prețurile. de secetă sau alte catastrofe naturale. ce coordonează livrarile de ajutoare ale USAID. făina de grâu și soia. Washington Post din 1. Somalia. și provincia Darfur din Sudan. care e cea mai mare organiza ție de distribuire de hrană pentru populația țărilor aflate în nevoie. dar indiferent de mărimea sa este exclus ca numărul celor ce suferă de foame să scadă. a arătat că sporirea prognozată cu 40 % a prețului grâului va arunca lumea într-o nouă eră a foametei. Astăzi primesc ajutoare USAID un număr de 40 de țări. Dar datorită creșterii prețurilor la produse alimentare. Honduras. director al programelor Foods for Peace. a convocat la sfâr șitul lunii februarie 2008 o sedință de analiză a situației de criză creata de faptul că fondurile disponibile nu mai sunt suficiente pentru achiziționarea produselor alimentare necesare. ca urmare a prețurilor ridicate ale acestor produse (v. Toți așteaptă recolta anului 2008. Iar dacă rezervele mondiale de cereale vor fi epuizate. Organizația americană de ajutorare US Agency for International Development (USAID) a anunțat recent că va reduce drastic livrările de ajutoare alimentare în acest an. Iar o situație grea este în țările Uniunii Europene. India a pus obstacole la exportul de orez etc.o3. Comisia de la Bruxelles a decis aruncarea pe piață a unei cantități de 14 milioane tone cereale din stocul de rezervă și astfel nu au mai ramas la dispoziția sa decat un milion de tone. Jeff Borns . D-na Josette Sheeran. directoare a WFP.Revenind la reducerea rezervelor de cereale. 28 . Pe de altă parte China a introdus taxe vamale la exportul de cereale.

iar în unele țări chiar la 70 de ani. atunci se poate vorbi de o subdezvoltare absolută. rate ridicate ale mortalită ții și ale natalității. precum și posibilitatea de a alege. iar neechitatea distribuirii veniturilor a atins forme alarmante. Subdezvoltarea.hrana – în ultimii 30 de ani numărul țărilor în care s-a asigurat necesarul de hrană s-a dublat de la 25 la 50. .3. Ea reprezintă o situație economică în care persistă niveluri reduse ale standardului de viață.3 miliarde de oameni nu au acces la apă potabilă.pe de altă parte educație și afirmarea personalității umane. Subdezvoltarea este așadar reversul dezvoltării. iar în Africa sub-sahariană un adult din 40 este seropozitiv.speranța de viață .pe de o parte satisfacerea nevoilor materiale (alimente. protecție socială). sănătate.2.sănătatea – doar 2/3 din populația acestor țări are acces la serviciile de sănătate. Conceptul de dezvoltare economică este multidimensional.a crescut mult în ultimii 30 de ani ajungând la o medie de 63 de ani. . ajustat cu paritatea puterii de cumparare. dependența față de exterior. chiar dacă acestea au înregistrat o creștere a produsului intern pe locuitor. rate de creștere economică scazute. iar în special în țările sărace o calitate mai bună a vieții înseamnă mai mult decât venituri mai mari pe locuitor. iar un copil din 3 sufera de malnutriție. Au fost identificate nouă probleme majore ale țărilor subdezvoltate: . În condițiile în care unul dintre aceste elemente lipsește sau se caracterizează printr-o ofertă slabă. Dar experiența multor popoare din Lumea a Treia a demonstrat că. nivel redus al consumului. sărăcia absolută. Națiunile Unite au definit limita sărăciei absolute ca fiind nivelul veniturilor de 1 dolar pe zi. Astăzi aproximativ 1. Această îmbunatățire a calității vieții presupune: . el fiind privit ca și capacitatea unei economii naționale de a genera și susține o creștere anuală a PIB-ului/locuitor sau în plan mai larg a PNB/locuitor. . sărăcia și șomajul s-au extins. 1. 29 .3 miliarde de oamenii trăiesc sub această limită a sărăciei.problema globală a economiei mondiale contemporane Definiția subdezvoltării se bazează pe teoria generală a dezvoltării. Totuși 15% din popula ția lumii nu are hrană suficientă. Banca Mondială arată că dezvoltarea înseamnă îmbunătățirea calității vieții. locuință.

dar cu toate acestea malnutriția și bolile. Țările dezvoltate economic s-au confruntat.mediul – în ultimii 20 de ani ponderea familiilor rurale cu acces la apă potabilă a crescut de la sub 10% la 60% .pădurile tropicale sunt distruse în fiecare secundă cu o suprafață egală cu mărimea unui teren de fotbal. Subdezvoltarea nu reprezintă un fenomen caracteristic numai etapei actuale de dezvoltare a societății.3 miliarde trăiesc în sărăcie absolută.000 de copii în fiecare zi .educația – gradul de alfabetizare a crescut la 65%. decolarea. ea a existat şi s-a manifestat în diferite forme cu mult timp în urmă. cu probleme asemănătoare celor existente azi în lumea subdezvoltată Ca urmare.16 Conform acesteia.Multe din aceste tări au o organizare rigidă..venituri și sărăcie – 1. Dintre acestea. mortalitatea infantilă a fost redusă cu mai mult de 50%. în sensul că anumite țări au ajuns într-un stadiu de dezvoltare foarte avansat şi pe seama rămânerii în urmă a altora. În Africa aproape jumatate din populație se află sub pragul de sărăcie . consumul de masă. subliniază Rostow. iar cele subdezvoltate s-ar situa chiar în primul stadiu. definită prin venituri prea mici pentru a asigura mijloacele de subzistență.securitate – aproximativ 35 de milioane de oameni sunt refugiați . pregătirea conditiilor pentru decolare.Unul din principalii sustinători ai celei de a doua conceptii – Celso Furtado – afirmă că „subdezvoltarea este un 16 Iliescu Ion. o conceptie arhaică asupra productiei. București. se află într-unul din primele trei stadii.copii – în ultimii 30 de ani. restul populației adulte fiind analfabetă . a doua este cea după care subdezvoltarea este un produs sau rezultat al dezvoltării. au fost formulate mai multe puncte de vedere cu privire la cauzele subdezvoltării.Probleme globale – creativitate – Editura Tehnică.ucid mai mult de 34.femeile – două treimi din totalul analfabeților din țările cele mai sărace ale lumii sunt femei. în general. la începutul evolu ției lor moderne. menționăm două concepții: una ce consideră că starea de subdezvoltare reprezintă doar o întârziere a dezvoltării țărilor în curs de dezvoltare. 2002 30 .în dezvoltarea tărilor avansate se disting cinci stadii: societatea traditională. Femeile acced într-un număr de două ori mai mic decât barbații în învățământul superior . marşul spre maturitate.Tările în curs de dezvoltare. o putere politică de natură feudală.

ci.proces istoric autonom şi nu o etapă prin care au trebuit să treacă în mod necesar economiile care au atins deja un nivel superior de dezvoltare”. În privinta resurselor agricole. situând aceste țări în pozi ția de importator net de asemenea produse. Pe baza acestei ultime conceptii s-au constituit două modalităti de explicare a cauzelor subdezvoltării: după prima. în principal. a mecanismului actiunii lor trebuie să ajute nu atât la stabilirea responsabilitătilor sau vinovătiei unora sau altora dintre tări. În ce priveşte resursele naturale tările cele mai slab dezvoltate au fost vitregite. la factorii economici şi politici.: Niță Dobrotă. Cu toate acestea. 2001 31 . pe baza diviziunii internationale a muncii.Bucureşti. Editura Economică.după a doua modalitate cauzele subdezvoltării decurg din efectele de dependentă care au rezultat dintr-un complex de factori şi conditii obiective ce au condus la o astfel de evolutie a economiei mondiale. Numai că simpla creştere numerică a populației nu este sinonimă cu 17 Dicționar de economie.de-alungul timpului. fostele colonii de către marile metropole.subdezvoltarea ar fi rezultatul dominatiei şi exploatării coloniale.a jafului. de regulă.căruia i-au fost supuse.17 Cauze interne şi externe Analiza evolutiei economice a diferitelor tări şi grupe de tări evidentiază că multiplele cauze ale subdezvoltării pot fi grupate în cauze interne şi cauze externe. impusă de tările dezvoltate.Tările bogate continuă să exploateze tările sărace. iar putinele lor resurse minerale şi agricole sunt repartizate foarte inechitabil între oameni. progresele mari ale ştiintei şi tehnicii contemporane au făcut şi fac posibile descoperirea de noi resurse şi utilizarea resurselor existente astfel încât ele să numai constituie o restrictie atât de severă pentru majoritatea tărilor în curs de dezvoltare. şi nu dintr-un sistem organizat de exploatare. Procesul respectiv a condus la împărtirea lumii. în două mari categorii: tări bogateşi tări sărace. Resursele umane au fost şi rămân unul din factorii cei mai abundenți ai acestor țări. agricultura nu poate satisface trebuintele lor de consum la cereale.coord. la resursele naturale şi umane. denatură.la identificarea căilor şi posibilitătilor actuale şi de perspectivă pentru diminuarea şi înlăturarea efectelor ei negative. pe ansamblul tărilor în curs de dezvoltare. Cauzele interne Se referă.mai ales prin intermediul schimburilor economice internationale.Cunoaşterea cauzelor subdezvoltării.mai ales.

18 2. războaiele de cotropire.4. problema fundamentală a integrării acestor resurse în procesul dezvoltării constă în asigurarea formării profesionale în concordanță cu schimbările structurilor de ramură şi tehnologice. ceea ce impune ca şi direcțiile de acțiune pentru dezvoltarea lor să fie concepute şi promovate. la structura diversificată a economiei.Probleme globale – creativitate – Editura Tehnică. în unele cazuri. la dimensiunea redusă a economiilor şi investițiilor interne.dezvoltarea. mai importante sunt aspectele calitative ale factorului uman şi comportamentul său în activitatea economică. la posibilită țile proprii reduse de finanțare a creşterii. După unele studii de specialitate. în timp ce pentru atingerea unor ritmuri de 9-10% ar fi nevoie de rate de investiții de peste 35%. Cauzele externe ale subdezvoltării Se referă la o multitudine de condiții. factori. practicarea de schimburi inechitabile pe piața mondială. Factorii economici se referă. de asemenea. îndeosebi. București. Din punct de vedere al creşterii economice. Poluarea și mediul inconjurator 18 Iliescu Ion. politici financiar-monetare defavorabile pentru țările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare etc. în țările în curs de dezvoltare ar trebui să se aloce pentru investi ții circa 20% din venitul național. 2002 32 . la dimensiunile insuficiente ale pieței interne. deposedarea de bogățiile naturale. la eficiența scăzută a acumulării. pentru a se realiza ritmuri medii anuale de creştere a PIB de 4-6%. mecanisme economice care au obstrucționat dezvoltarea țărilor respective. la insuficiența sau absența mediului economic necesar pentru funcționarea normală a mecanismelor economice etc.Toate aceste cauze se întrepătrund şi acționează diferențiat pe țări. de o scădere a nivelului venitului pe locuitor. într-un sistem interdependent. Explozia demografică din perioada postbelică a fost însoțită. menționăm: asuprirea colonială. În consecință. Dintre aceşti factori. Subdezvoltarea a fost agravată de natura unor regimuri politice dictatoriale. programele de dezvoltare adoptate în mod nedemocratic având efecte dezechilibrante. cu consecințe negative asupra investițiilor şi a nivelului de viață a populației.

33 . prafuri. eroziunea solului). . antropică. în special în ultimele două secole. asanări.poluare naturală: biologică. prin modificări ale biocenozelor şi invazii de specii animale şi vegetale (de exemplu insecte nedorite. altele însă se tot acumulează. Activităţile antropice au provocat şi schimbări topografice şi de climă. unele pozitive (împăduriri. producând perturbaţii ecologice.dezvoltarea intensă a industriei. Cauzele apariţiei poluării pot fi sintetizate astfel: . radioactivă. a degrada). cărbuni. cum sunt: gaze.poluare chimică: cu carbon şi derivaţii acestuia. . Fenomenul de apariţie a unor factori perturbatori ai mediului şi de producere a dezechilibrelor ecologice a fost denumit poluare (de la cuvintele polluo. .creşterea demografică vertiginoasă. Din utilizările acestor resurse naturale (primare) au rezultat şi produse neutilizabile. omul a utilizat permanent resurse naturale: animale. materii organice fermentabile. fonică (sonoră). apă. sare. Un alt fenomen a fost epuizarea unor resurse naturale.acumulări în mediu de substanţe neutilizabile. cu compuşii sulfului. la care ritmul de consum şi de reciclare de către organisme este mult inferior ritmului de apariţie. menajeră. flourului sau ai azotului. materiale plastice. transporturilor şi a agriculturii.apariţia centrelor urbane suprapopulate.poluare biologică: prin contaminarea mediilor inhalate şi ingerate. Tipuri de poluare După provenienţă . .apariţia de substanţe noi. compuşi cu metale grele. electromagnetică. petrol. altele însă negative (defrişări. . După natura poluanţilor .poluare industrială: agricolă. gaze naturale.utilizarea haotică a rezervelor naturale. din transporturi. fizico-chimică. minereuri. plante.Pentru a trăi în condiţii mai bune. . pesticide. . îndiguiri). ce au avut puternice repercursiuni asupra mediului.poluare fizică: termică. buruieni). arbori. produse lichide sau solide ce au fost permanent evacuate în natură. . -ere= a murdări. Unele dintre acestea produse au putut să se integreze în ciclurile naturale ale unor elemente. dispariţia unor specii de plante şi animale.

două grupe de surse generatoare de praf. . trebuie să fie şi de o calitate convenabilă (de exemplu. apa constituie totuşi o resursă naturală limitată. industriei. II. lacuri . cenuşă şi fum în atmosferă: . 34 .poluare cu substanţe solide. Şi aceasta din mai multe motive. este necesar să fie avută într-un loc corespunzător şi la momentul oportun.surse bazate pe arderea combustibililor în scop domestic. nu e suficient de a avea apă. apa de mare reprezintă 97% din resursele totale. . În plus. se manifestă ca un fenomen complex.. cât şi dintre uscat şi mediul acvatic. în timp ce apele de suprafaţă – fluvii.surse artificiale . care exprimă atât unitatea dintre apele dulci şi de mare. are acţiune toxică) . Poluarea aerului Aerul atmosferic reprezintă un amestec de gaze. sistematizării eronat concepute.surse bazate pe arderea combustibililor în scop industrial. . particule. în principal.poluare cu gaze şi pulberi.ori subterane reprezintă mai puţin de 1%). I.poluare estetică: degradarea peisajelor datorită urbanizării. vapori de apă. Poluarea apei Deşi acoperă trei pătrimi din suprafaţa globului şi constituie 75% din ţesuturile vii. aflat în mediu în cantităţi ce depăşesc optimul pentru una sau mai multe specii.poluare cu lichide. multiform. Poluarea apelor este definită ca acea schimbare a compoziţiei apelor care le face dăunătoare pentru sănătatea oamenilor. Există. neadecvate pentru întrebuinţarea economică sau recreativă şi care duce la deteriorarea florei şi faunei din mediul acvatic. În primul rând.surse naturale Sursele artificiale pot fi grupate în două mari categorii: . râuri. microorganisme. După starea fizică a poluantului (factorul care.

apei. în unele domenii ale industriei chimice. Poluarea solului constă în orice acţiune care produce dereglarea funcţionării normale a acestuia ca suport şi mediu de viaţă pentru plantele terestre superioare din cadrul diferitelor ecosisteme naturale sau antropice. la elaborarea metalelor şi aliajelor. Poluarea solului Solul reprezintă un subsistem component al ecosistemelor terestre. gravitaţiei şi vieţuitoarelor. În zonă se modifică microclimatul. Poluarea cu radiaţii Poluarea cu radiaţii apare datorită emisiei şi propagării în spaţiu a unor radiaţii. Solul este suport şi mediu de viaţă pentru plantele superioare terestre. Solurile sunt supuse unor procese continue de degradare şi alterare. chimice şi biologice asupra organismelor vii. rezultat al numeroase procese fizice. acizilor minerali. ghips) III.O importantă sursă industrială. Solul şi organisme-le formează în cadrul biosferei o unitate inseparabilă. vântului. care are la bază prelucrarea unor roci naturale (silicaţi. Procesul este ireversibil. căldura emisă de unele utilaje sau 35 . magnezit. Polurea termică a aerului se manifestă în special la termocentrale. Poluarea termică Acest tip de poluare apare în industria metalurgică. în energetică. în containere adecvate şi etichetate. principalul mijloc de producţie vegetală şi forestieră. o reprezintă industria materialelor de construcţie. V. În industrie. Degradarea şi alterarea acţionează simultan. care răcesc cantităţi mari de apă în turnurile de răcire cu ajutorul aerului. circulaţia maselor de aer. IV. argile. regimul precipitaţiilor. tratamente termice. Degradarea reprezintă procesul de mărunţire şi dispersare a rocilor şi mineralelor în fragmente mai mici. Aparatele si instalaţiile cu surse de radiaţii sunt utilizate numai de personal calificat în domeniu. pentru prevenirea accidentelor. deoarece creşte umiditatea şi temperatura aerului. Alterarea reprezintă totalitatea proceselor chimice la care sunt supuse rocile şi mineralele sub acţiunea apei. în turnătorii. organici şi a sărurilor. Transportul materialelor radioactive şi al surselor de radiaţii trebuie să se realizeze cu respectarea normelor republicane şi internaţionale. calcar. sub influenţa temperaturii. chimice şi biologice. capabile de a produce efecte fizice. în special de praf.

randament scăzut şi chiar fisurarea clădirilor sau spargerea geamurilor. ultrasunetele ce sunt produse în natură. la apropierea furtunii şi în timpul zborului avioanelor supersonice. oameni. scăderi în greutate. La om ultrasunetele distrug globulele roşii din sânge. dar mai ales antropice: utilaje. surditate. în industrie. fie în atmosferă. viteza de propagare este de 340 m/s. Efectele resimţite de om sunt: reducerea atenţiei. traumatisme ca: ameţeli. a capacităţii de muncă.produse măreşte considerabil temperatura. peşti pe mal. în perioadele foarte calde. Poluare fonică Sunetul reprezintă o vibraţie a particulelor unui mediu capabil să producă o senzaţie auditivă. asfixiaţi. tahicardie. zgomotul care acţionează asupra întregului organism. o activitate bacteriană mai intensă şi astfel un foarte mare consum de oxigen (se observă frecvent. Sunt situaţii în mineritul subteran al carbunilor sau al minereurilor neferoase ca în unele galerii temperatura să crească. 36 . Poluarea fonică sau sonoră produce stres. O mare parte a apelor utilizate în industrie sunt ape de răcire care apoi se evacuează în stare caldă. mijloace de transport. sau de aparatură electrocasnică. deci creşte riscul producerii de accidente. lichide şi solide). elicoptere. Zgomotul este o suprapunere dezordonată a mai multor sunete. În aer. victime ale unui ‘’şoc de căldură’’). dar nu se propagă în vid. diminuarea sau pierderea capacităţii auditive. tulburări ale somnului. dureri. fie în ape. oboseală. lezarea aparatului auditiv şi chiar ruperea timpanului. VI. greaţă sau chiar pierderea echilibrului. Acest fenomen de încălzire a apelor poate avea două mari consecinţe: o influenţă directă asupra unor specii de plante şi animale. prin intermediul căruia influenţează alte organe. Zgomotele de intensitate mare pot provoca deteriorarea clădirilor. Este produs din surse naturale. deoarece senzaţia auditivă ajunge la sistemul nervos central. făcând dificilă sau imposibilă extracţia. aparatelor şi instrumentelor. instabilitate psihică. apar migrene. acestea vor degaja căldură. Efectele poluării sonore sunt: infrasunetele ce pot apărea la automobile cu viteza mare. aparate. Ca atare. Sunetul se propagă sub forma unor unde elastice numai în substanţe (aer. nervozitate.

N. Prin programul conferinţei de la Rio de Janeiro denumit “Agenda 21’’ s-a stabilit că statele au dreptul de a exploata propriile resurse. scad recoltele. deci decalajele existente între ţări vor marca profund şi acest domeniu. ar putea interveni doar ca mediator între conflictele ecologice interstatale. VIII. că unele teritorii.VII. conservarea vieţii. uneori la sute şi mii de kilometrii distanţă. Cu toate preocupările existente în fiecare ţară şi la scară internaţională orientate spre protecţia mediului şi protejarea resurselor naturale. diversitatea ecologică se reduce. Nu trebuie trecut cu vederea că toţi locuitorii sunt afectaţi de creşterea temperaturii planetei.U. există numeroase semnale de alarmă din cauza poluării excesive şi a epuizării unor resurse naturale. iar O. a diversităţii ecologice se apreciază unanim că eforturile sunt insuficiente şi distribuite inegal pe glob. inclusiv cele polare sau insulare. Protecţia mediului Secolul al XXI-lea va prelua o mare problemă nerezolvată de secolul anterior – protecţia mediului înconjurător. se extind bolile tropicale. fără să prejudicieze însă mediul altor state sau zone ce nu sunt în jurisdicţia naţională. Actualmente. Susţinerea financiară a cheltuielilor pentru mediu este dependentă de starea economică a fiecărei ţări. Se pierd terenuri agricole. Poluarea transfrontieră Poluarea transfrontieră sau internatională apare sub forma unor efecte defavorabile provocate de un sistem economic dintr-o ţară peste graniţe asupra altor sisteme naturale şi economice. după politici proprii legate de dezvoltare şi de protecţia mediului înconjurător. 37 . foarte slab dezvoltate economic pot fi afectate de poluarea aerului şi apelor generată în alte ţări.

64% sunt femei. cu toate că rata alfabetizării este de 96%.1. Woodrow Kroll găseşte o explicaţie pentru această stare de fapt: „când vorbim de analfabetism biblic în America nu ne referim la incapacitatea de a citi. În fiecare an. scria ziarul britanic Daily Telegraph. unul din şase adulţi britanici este lipsit de abilităţile de scriere şi citire ale unui copil de 11 ani. iar 43% din analfabeţii funcţionali trăiesc în sărăcie (National Institute for Literacy). accidente) s-au datorat analfabetismului funcţional. 20% din absolvenţii de liceu pot fi clasificaţi ca analfabeţi funcţional (National Right to Read Foundation).000 de elevi britanici părăsesc şcoala analfabeţi funcţional. Un studiu despre nivelul alfabetizării şi locul de muncă. Mai mult de 72 milioane de copii nu sunt şcolarizaţi. 100. Tot UNESCO lansează un avertisment privind analfabetismul în Europa: 9 milioane de analfabeţi în centrul şi estul continentului 19. Cu toate acestea. Planeta analfabeţilor Din cele 774 de milioane de analfabeţi. guvernul american cheltuie 10 miliarde de dolari pentru combaterea analfabetismului. la Africa Subsahariană. 2 milioane de persoane se adaugă numărului de analfabeţi funcţional care a atins 40-44 milioane de persoane (21-23% din adulţi). Când spunem analfabeţi. în fiecare an. Probleme sociale globale la inceput de mileniu 3. a concluzionat că pierderi de miliarde de dolari în afaceri (productivitate scăzută. ci la 19 2008 Education for All Global Monitoring Report 38 . Statisticile creionează o realitate îngrijorătoare: 50 milioane de americani nu depăşesc nivelul clasei a patra la citire. În SUA. UNESCO le-a făcut numărătoarea: 774 milioane de analfabeţi pe tot globul. publicat de Northeast Institute în 2001. ne gândim. Analfabetismul Anul trecut. greşeli. la ţările arabe. desigur.Cap 3. De asemenea. În fiecare an. la Cuba sau la Argentina. în iunie 2006. nivelul alfabetizării este de 99%. potrivit UNESCO .

total sau partial . după cum spunea George Gallup jr Pentru un european din cinci lumea e greu de citit”. procentul merge de la 8% in Finlanda. Raportul subliniază doua alte mari probleme. Comisia Europeană si-a facut public astăzi raportul privind analfabetismul in Europa. A doua problema este aceea a fracturii digitale: nu numai ca saracii si cei slab alfabetizați folosesc mai puțin Internetul. În plină civilizaţie. 39 . Comisia Europeană își propune sa coboare procentul de tineri cu probleme de citit si scris de la 20% acum. cum o subliniaza autorii . procentul e de 20% in UE. având in medie un avans de un an în educația de baza. Proportional. Analfabetismul biblic a devenit o epidemie în America. procentul de europeni de peste 55 de ani care nu au folosit niciodată Internetul depășește 70%. un „semnal de alarmă”. pana la peste 40% in România si Bulgaria din tinerii care studiază si care au rezultate mediocre in lectura si scris. 14% in Japonia.alegerea de a nu citi. asta in condițiile in care peste tot in Europa cetățenii se vad nevoiți sa munceasca ani suplimentari pîna la pensie. plan care poate părea prea ambitios si care înseamnă ca procentul va rămâne oricum mai ridicat in Europa decât in Canada sau Japonia. mai multe persoane întâmpină dificultăți in scris si lectură in Europa decât in SUA sau Japonia. Prima este aceea a fracturii dintre sexe in domeniul educației. decât pentru a se instrui.un grup multinational de experti -.. 10% in Canada si numai 6% in Coreea. Țările UE luate laolaltă au cel mai ridicat prag al analfabetismului .. față de 18% in SUA. Raport ale cărui concluzii sînt. eticheta a fost lipită: analfabetism funcţional. Când se calculează pe tari. Peste tot in Europa fetele sînt in medie mai educate decât băieții. dar când o fac e mai degrabă pentru amuzament. Când se calculează procentul tinerilor sub 18 ani care întâmpină dificultăți la citit si scris. Tot asa. Sub acest slogan. Aceasta este insa o medie europeană. Raportul ajunge la concluzia alarmantă că un european din cinci nu are suficiente cunoștințe de scris si citit pentru a funcționa in societatea modernă. la 15 % pînă in 2020.din lumea industrializata.” Şi ar trebui tratat ca o “urgenţă medicală”.

nu înţelege instrucţiunile scrise. Populația globului a cunoscut 3 etape de creștere demografică semnificativă. Nu e vorba de inabilitatea de a citi. etc. potrivit National Institute for Literacy. Există. Prima a fost acum 600. O persoană analfabetă funcţional are dificultăţi în completarea unui formular. descifrează cu greutate un articol de ziar. aratul pământului. Acest moment mai poartă denumirea și de "primul val". fauna și flora să fie afectate. ci de inabilitatea de a înţelege ceea ce citeşti. În urma unor studii. tăiatul porcilor. chiar și 528 milioane. Pentru acest rezultat s-a luat în calcul că omenirea nu ar avea voie să folosească în agricultură și în alte domenii ajutor "artificial" cum sunt îngrășămintele chimice. A doua etapa a fost acum 8. Un număr de 500 milioane de locuitori distribuiți uniform pe Pământ. semnele de circulaţie. În acele vremuri. 40 . fără probleme și fără ca pământul. Din această cauză. iar în gospodăriile lor era destul de muncă: mulsul vacilor. prezintă un risc mai mare de îmbolnăvire. Aceste persoane devin subiecte ale marginalizării sociale. răspândi ți inegal pe suprafața planetei. se consideră că numărul ideal de oameni pe planetă este în jur de 500 milioane. epoca agrară. o corelaţie între crimă şi analfabetismul funcţional: 70% din deţinuţii adulţi şi 85% din delincvenţii juvenili aflaţi în închisorile americane au fost clasaţi ca analfabeţi funcţionali în anul 2000. pesticidele. ar putea trăi pe planetă. nu ştie să consulte un dicţionar sau orarul autobuzului. prin revoluția agricolă adică ruperea dependenței omului față de resursele oferite de natură.000 ani. 3. fiecare copil primea de lucru din belșug. de stres şi au venituri mai mici.000 ani. oamenii erau fermieri. de asemenea. prin revoluția culturală adică dominația Homo sapiens asupra lumii animale prin intelect. familiile de fermieri erau numeroase. scriere şi utilizare a calculatorului în situaţiile de zi cu zi. Suprapopularea planetei Populația Terrei în momentul de față este în jur de 7 miliarde de oameni.Analfabetismul funcţional se referă la incapacitatea individului de a folosi deprinderile de citire.2.

și altele. consumând cât mai mult din resursele Terrei. Resursele globale pentru care există cele mai multe griji sunt: apa dulce. Nerabdători să iși îmbunatățească stilul de viață. precum o rachetă care se înalță cu viteza mare. Consecințele suprapopulației O parte a consecințelor le-am descris deja mai sus. ochilor. Regiunea cea mai poluată de pe glob este Asia de Sud-Est. zona unde și numărul populației este foarte mare. în multe zone există deficite de hrană. Până la începutul revoluției industriale și a Revoluției Franceze. Fiecare din aceste 6 miliarde de oameni. de aici apărând această "bomba de consum". apoi mai tarziu cercetarea a dus la fabricarea de noi medicamente care vindecau boile ce până atunci erau incurabile. De atunci a început populația să explodeze și resursele necesare să le exploateze la extrem. populația globală era sub 528 de millioane de oameni. combustibili minerali. si nu numai. Însă nu doar petrolul este singura resursa limitată a Terrei. unele resurse fiind limitate. rimul global de extracție a petrolului pe glob se apropie de vârf. face ca să crească tot mai mult ritmul de extracție a petrolului. duc la aparitia de boli ale plamanilor.A treia etapă a fost acum 200 ani. Creșterea populației în zilele noastre De la revoluția industrială și până azi. Tendințele actuale sunt de a extinde orașele tot mai mult. pământul și energia și aerul. prin revoluția industrială adică prin capacitatea omului de a modifica natura. prin intermediul publicității. păduri. diverselor campanii. populația este încurajată. Au aparut noi tratamente. să consume cât mai mult. De exemplu. rezervele mondiale de petrol vor mai ajunge doar 40 de ani. Nu mai treebuie să amintim că numărul tot mai mare de ma șini și fabrici care polueaza. În prezent. numărul populației a crescut vertiginos. 41 . in randul populației. este preocupat să consume cât mai mult. În acest fel. Nevoia tot mai mare de consum a populației.

contaminand-o. este nevoie de tot mai multe pesticide. și o nevoie tot mai mare de hrana. atât în lumea I. prin diferite campanii. Tehnologia trebuie să se îndrepte spre posibilitatea utilizării pe scara largă a 42 . Soiurile sau hibrizii productivi tot nu rezolvă problema în totalitate. O distribuție uniformă a resurselor în lume. sănătate. Acestea ajung în stratul de apa freatică. Viteza de despădurire este de 17 milioane ha/an. La ora actuală. Nevoia tot mai mare a populației de diverse produse de lemn (un important produs este și hârtia). Cu cât crește o suprafață cultivată cu o cultură. fapt care ar impiedica migrația spre alte zone. duce la un ritm de despădurire mult mai mare decât viteza de regenerare a pădurilor. Măsuri pentru stoparea populației O soluție la îndemâna oricui este o mai bună gestionare a resurselor. Culturile agricole reprezintă un ecosistem simplu și artificial. iar pentru a combate bolile. nu se poate urca până la nesfârșit producția de organe comestibile pe planta. în lume suprafața totală de păduri se estimează a fi în jurul a 4. educație în toate regiunile lumii. să consumăm cât mai mult. pe glob. ar determina cre șterea nivelului de trai în zone sărace.5 miliarde ha. Cu toate acestea. astfel s-ar împiedica formarea unor zone cu o densitate excesivă a popula ției pe kmp.Consecințele imediate sunt reducerea suprafețelor agricole. este de a crea soiuri sau hibrizi care să o producție cât mai mare de organe comestibile/plantă. la care se adaugă și îngrașămintele chimice. Altă soluție ar fi o distribuire a resurselor. Cu to ții suntem manipulați. cu atât mai mult se înmul țesc bolile și insectele dăunatoare acelor culturi. care și așa sunt limitate. Cum se va putea produce hrană mai multă pe suprafete tot mai mici? Tendințele marilor producatori de semințe și material săditor vegetal. insectele dăunatoare și buruienile. uniformă. cât și în lumea a III-a furnizându-se același regim de nutriție. Din cauza aceasta este greu de ținut sub control.

nefertile. traficul de droguri. au prosperat continuu prin activități de contrabandă. extensia acesteia la o dimensiune alarmantă. Tot tehnologia ar putea transforma deșerturile și zonele aride. precum crima organizată. ci prin controlarea na șterilor ulterioare. trafic de carne vie. terorism. determinat de creșterea spectaculoasă a piețelor de capital. Analiștii fenomenului criminalității apreciază ca aceasta dispune de o uriașă forță 43 . plasare de monedă falsa etc. al căror produs financiar depășește anual 500 miliarde de dolari. din ce în ce mai organizate. omenirea este marcată de un vast proces de globalizare. La nivel planetar. care subminează puterea statului și zdruncina încrederea populației în activitatea organelor judiciare. de arme și de materiale radioactive. criminalitatea informatică. Calea către scăderea populației nu este cea prin exterminare. Grupurile de infractori cu articulații de tip mafiot. Creșterea criminalității la nivel mondial La momentul actual. 3.3. de libertatea și amplitudinea fără precedent în operarea transferurilor financiar-bancare. toate componentele crimei organizate au devenit afaceri transnaționale. toate acestea având drept consecință internaționalizarea criminalității. evaziune fiscală. Comunitatea internațională este confruntată la acest sfarșit de secol și mileniu cu dezvoltarea alarmantă a unor amenințări la adresa securității și ordinii generale a statelor. perverse. Tranziția la economia de piață și criza de autoritate a institu țiilor statului din fostele țări comuniste au favorizat diversificarea și proliferarea criminalității precum și crearea unei economii subterane paralele. în zone favorabile culturilor agricole.surselor alternative de energie. Mai greu de realizat ar fi conștientizarea populației asupra reproducerii în exces. de circulatie nestânjenită a persoanelor și marfurilor. acțiuni de spălare a banilor și fraude financiar-bancare. O gestionare mai bună a resurselor nu ar fi așa greu de realizat. combustibililor ecologici și regenerabili (hidrogenul).

Aproape în toate țările s-au comis numeroase atentate asupra unor bancheri și oameni din lumea afacerilor. Imensele acumulari de bunuri și valori constituie în aceste cazuri un suport logistic de invidiat care. de dimensiunea în creștere a pornografiei și taxei de protecție. numărului și gravității unor fapte antisociale. și nu fără temei. 44 . de asasinate la comandă. trafic de organe vii. compromite binele social și dezvoltarea armonioasă a economiei anumitor țări. s-a dezvoltat piața traficanților și consumatorilor de droguri. s-au furat mii de autoturisme de înaltă performanță. ajungând foarte rapid la stadiul de a influența actul de decizie în materie economică. În tabloul general al criminalității corespunzatoare deceniului actual se disting câteva trăsături care dovedesc că fenomenul s-a internaționalizat într-o asemenea măsură. după 1990.de a se infiltra și corupe sistemele politice și juridice. șantaje. în multe cazuri. politică și socială. criminalitatea înregistrează o tendin ță de creștere permanentă relativ constantă. atât sub aspectul frecvenței. Ea exploatează cu maiestrie fisurile și contradicțiile existente la un moment dat în societate. de o veritabilă industrie a prostitu ției. cât și cu privire la consecințele negative din ce în ce mai nefavorabile comunității. de un înfloritor turism sexual. Se remarcă în același timp că. Subliniem totodată agresivitatea fără precedent a unor grupari criminale care au reușit să se înfiltreze până în vârful ierarhiei sociale punand în pericol însă și stabilitatea statelor în cauză. Se vorbește astăzi. răpiri. încât acțiunea autorităților abilitate în limitele stricte ale grani țelor naționale rămâne total depașită și ineficientă. industria prostitu ției producând sume de ordinul milioanelor de dolari. în multe state economia subterană depășind în medie cu peste 30% PIB al acestor țări. depășește posibilitățile de reacție ale autorită ților publice fapt ce influențează în limite mai mult decât rezonabile însă și decizia politică a unor state.

Olanda etc. În lipsa unor legislații ferme. Regimul de frontieră. Franța. instituționalizat după prabușirea sistemului comunist într-o serie de state sau grupuri de state. Acest lucru este 45 . este în continuă creștere. cât și a statelor implicate. acest fenomen cu grave consecințe atât asupra cetățenilor în cauză. au creat premisele unui intens trafic de arme ultrasofisticate s-au tradiționale. Belgia. precum Germania. Dată fiind slaba capacitate de reacție a autorităților publice față de acest fenomen cu toate măsurile și acordurile de readmisie semnate. îndeosebi între diferite grupuri minoritare. este favorizată și de acțiunile interesate a unora dintre aceste state care permit. autoritățile publice investite cu atribuții de apărare a societății împotriva infracțiunilor.). iîntre care se afla și România. violențe de vecinatate ori intrafamiliale etc. Dinamica fenomenului infracțional din ultimii ani și eforturile instituțiilor statului și ale societății civile de a-i face față într-o manieră coerentă și eficace. tolerează. În concluzie. impune realizarea unei strategii naționale de prevenire a criminalității. constituie încă obstacole ușor de trecut pentru infractori. la nivel global se constată o creștere accentuată a crimei organizate și a numărului infracțiunilor considerate drept obișnuite (furturi. Italia. ce exprimă bel șug și bunăstare. a mijloacelor materiale și financiare modeste și experienței reduse în lupta cu grupurile criminale. periodic și selectiv.Conflictele zonale ori în interiorul unor state. fapt ce conduce la consolidarea nucleelor de crimă organizată și la slabirea intervenției forjelor de ordine abilitate. Migrația unui segment important al populației către aceste state. fapt ce produce grave perturbări statelor de tranzit. numărul celor care rămân ori revin ilegal în statele civilizate ale Europei. Acest lucru impune realizarea unei strategii international de prevenire a criminalității. a accentuat migrația clandestină a unui important numar de cetățeni pe direcția est-vest. dar și celor de destinație finală. concomitent cu adâncirea cooperarii autorită ților statale și crearea unor organisme internaționale de luptă împotriva rețelelor criminale.

cu cei particulari ai unei țări amplificând vulnerabilitatea socială. afectează stratul subțire al învelișului atmosferei. Toți acești factori se conjugă.pe deplin posibil deoarece există o bază teoretică bogată consacrată acestui domeniu. spre exemplu. Concluzii Problemele globale sunt probleme ce afectează întreaga populație a Pământului prezintă pericol pentru întreaga societate umană. dar și prin faptul că face populația să conștientizeze interdependența dintre activitățile demografice. șomajul. 46 . precum și factorii subtili ca abuzurile. Problemele globale ale umanită ții aparțin diferitor domenii. crima organizată. Problema ecologică . Impactele problemelor globale sunt multiple. economice și sociale. degradarea mediului urban. desigur. statisticele oficiale arată creșteri importante ale criminalită ții dar și eforturi din ce în ce mai mari pentru a-i face față atât la nivel de stat cât și la nivel comunitar. Traversăm o perioadă în care. ca o consecin ță. dreptul cetățenilor de a trăi în securitate și. terorismul. toate au un impact fatal asupra dezvoltării societății. discriminările. la marile flageluri sociale cunoscute – corup ția. Noile evoluții contemporane demonstrează pericolul criminalității pentru dezvoltarea socială. drogurile. sărăcia. totodată cauzând lipsa apei potabile și apariția maladiilor grave. Problema ecologică. însă toate testează maturitatea societății prin schimbarea mentalității și gasirea în comun a soluțiilor pentru rezolvare. problema demografică sau a sărăciei. Peste tot în lume. Problema ecologică testează gradul de maturitate al umanității prin faptul că motivează oamenii spre a înțelege interconexiunea schimbărilor globale. elaborarea unei strategii pe termen lung pentru a evita mersul spre o societate terorizată. alcoolismul – se adaugă terorismul. promovarea violenței prin mass-media. absența controlului.

fiind cel mai periculos fenomen socio-politic. Terorismului internaţional modern. iar statele își acorda ajutor în forma de donații și alocații. ruinând producția locală și amenințând economia lor. cât și prin utilizarea rațională a resurselor energetice.O altă problemă globală este terorismul. oamenii se ajută reciproc. În a doua jumatate a secolului XX. asigurarea posibilității unei calificării corespunzătoare tineretului conform necesarului economic. războaie sau maladii. Problema demografică poate fi considerată drept un test de maturitate al societății umane întrucât unește și stabilește un echilibru între statele bogate și cele sărace. 47 . G. bolile infecțioase și criminalitatea. fapt resimțit și mai bine în ziua de astăzi. Chiar dacă doar în teorie. tehnologiile ”primei lumi” dăunează țărilor sărace . Problema demografică poate fi soluționată prin metode grave precum foametea. Pamantul a înregistrat o cre ștere explozivă a numarului populației. totuși soluții de rezolvare sunt pentru orice problemă. Maturitatea umanității se poate depista în momentul în care. Datorită unei resurse independente financiare. această afirmație demonstrând că terorismul este un test de maturitate datorită impunerii omenirii spre colaborare. în prezența sărăciei. comportamentul alenaţiunilor întregi. El manipulează. Terorismul poate fi soluționat în primul rând prin oprirea cauzelor ce ar putea declanșa acte de terorism. Problema ecologică poate fi rezolvată prin reducerea numărului populației. cât și implementarea unor politici sociale pentru accesul la educaţie gratuită a copiilor din familii sărace. are un impact foarte mare asupra proceselor politice din lume. Erbershtadt afirma că sporirea numărului populației provoacă destabilizarea guvernelor din țările cu venituri mici. Impactele problemei sărăciei sunt malnutriția și infometarea. însă o politică de reducere a numărului populației ar putea eficient rezolva această problemă. Totodată. Bush afirmă în 2001: ”Lupta cu terorismul a dovedit lumii întregi capacitatea noastră de colaborare pentru binele popoarelor noastre”. Solu ții ale problemei sărăciei sunt : ajutoarele sociale. Impactul problemei demografice constă în epuizarea resurselor locale agricole. Demograful american N. prin renunțarea la industrializare. care se răspândește ca o epidemie catastrofală în secolele XX-XXI. Problema sărăciei se face de asemenea resimțită la nivel global la sfâr șitul secolului XX. dar și prin limitarea factorului de impact al mass-media asupra opiniei publice internaţionale. organizatorice şi ideologice are capacitatea de a influenţa dezvoltarea relaţiilor bilaterale şi procesele internaţionale.

principiilor morale. Este necesară schimbarea radicală a mentalităţii omului contemporan.Problemele globale ale lumii contemporane nu pot fi rezolvate decât printr-o abordare interdisciplinară centrată pe valorile umane. Din necesitatea supravieţuirii omul. întrucât toate problemele globale nu sunt decat teste de verificare a maturității comunității internaționale. 48 . societatea trebuie să valorifice potenţialul principiului umanismului. normelor. realizată în baza redimensionării conţinutului valorilor.

Brussels. problemele globale ale contemporaneităţii. 2004 2. Vol.geni. 2007 4.Probleme globale ale omenirii – București.Distribution Efects of Globalization in Developing Countries. Rusnac.Globalizarea şi integrarea.ecomagazin. Goldberg and Pavcnik. 2007 3. Journal of Economi Literature. Octombrie 1998 5. antiglobalismul. Assadourian. http://www.com/ 7. Erik . http://www. Raportul SUA pentru bariere vamale şi investiţii. http ://www.wikipedia.Bibliografie 1. Gheorghe .XLV.org/ 6. Chișinău.ro/ . Comisia Europeană.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful