Prof. univ. dr.

Ilie GAVRILA
Dan NIT-ESCU

Prof.

r-rniv. dr'.

univ. dr. paul TInase GHfTA Prof. univ. dr. Constantin pOPESCU
Prof-.

ECONOME
Manuaf, psmtru clasa axr-a

Manualul a fost aprobat prin Ordinul mrnistrului trducatiei si Cerceterii N.4742 din 21.07.2006, in urma evaluirii calitative organizate de cdtre Consiliul llationa! pentru Evaluarea gi Difuzarea Manualelor gi este realizat in conformitate cu programa analitice aprobata prin Ordin al ministrului Educatiei si Cercetarii
n(. 3252 din 1 3.02.2006.
Relurcn [i nretocl
ic

o-gtiintifi

c

i.

pro{ univ clr. Coralia ANGELESCU
gclC atcdrl [:.conomic ;i l)olitici E,conomice. Acaclcmia dc Stutlii I;corronricc Bucurcsti prol. srad i Vir;rica Elerra NIOCANti i nsl-lector spocial i tatca [: conorn i c. I rispectoralul $ctr l.rr J ude geart Praho

Cuvint-inainte
v lr

Redact\)r:
Copurl

Alexan d ru ION Rcr izie text. Daniela i\IARINESCU 'l ehnoredactarc computerizatla Lum in ita DR,.\GOlVt IR

i.

tlr Nlihai NIILCA

Copyright O Etliture Economici Preuniversitaria, 2006 lSuN (10) e73-Bil8-71-8; ISBN (13) 978-973-1t318-71-7
Descrierea CIP a Bibliotccii Nationale -[inase Econornie: manual perrtru clasa a XI-a / Ilie Gavrilf,. Paul GhitA, Dan Nilescu. Constantin Popcscu - Iltrcurc;ti: liditura l]conomicf, Preuniversitaria, 2006
Bihliosr. ISIJN ( I 0) 973-l{3 I 8-7 l-ti: ISBN ( I 3) 978-973-83 t8-7 t-1 [. Gar rila. ilic: II. Ghit[, Paul Tiinarse; III Ni[escu. Dan: [\r. Popcscu. Constantin
3

putea.fi tnyeleasa. Cwprinsul manualului prezintd, tntr-ct stntctur(f logicit, econoruia capitalistd ca expresie a actiunilor promovate pe criterii de rctlionalitote ec:onomicd.

Acest ntanual este destinat elevilor dintnvdtdnthntul liceal clasa a XI-a, a XII-tt, ruta SAM, dar ;i altor persoane dornice sa se inilieze in stutlittl economiei. in elaborarea sa, autorii au avut tn ved.ere cd economict, ca activitate fitncktmentald in orice soc'ietote, poate $ trebuie sd primeasc.ri o explicatie adecvcttcl pentru a

j(075.3 5)

prezentate elevilor tn legdtura cu economia i^eald, urmdrind.u-se tntelegerea tendintelor vietii econornico-socicile de la noi din yara si din lume, ctsigttrdndu-le cuno;tinlele necesare pentru un conxportoment economic tn cuno;tinld cle cauzd.

Conceptele, procesele economice, mecanismele si instntmentele.folosite sunt

iriE: ,T*
Editura Economici
PREUNIVERSITARIA
tel.:
31 4. 1 0.

.o{}ot

12: 319.64.96; 31 9.64.97;

telJfax: 317.67.68; E-mail: edecon @ edecon.ro;
bff ice @

edeconomica.com

;

http: //w'ww.edecon-ro;
www.edeconomica.com

motivalia implicdrii practice a elevilor in cunoa;terea lumii afacerilor si apoitn
ac
; i uni s p e c

comunicdrii pentru irnbundtdtirea conlinutului aces tui marurul. Arn mai considerat mil sa asigurdm eremente ajutdtoare scherne, clicrgrame, texte de comentat, probleme, miniglosare, urmdrind sti credm cad.rtil cctre permite c:a prin stucliul economiei in liceu sd se contureze nmi bine personalitatea activa qi
ific e ac e s te ia.

din lara ruoastrd. De asemenea, au.fost awtte tn veclere observctliile si sttgestiile altor cadre didactice ;i ale presei. Le murlumiru luturor rtitnanem deschi;i

irt procesul de elaborare a mcmuarurui, ant pornit cle la e.uperier{a preddrii acestei discipline, precum qi de la dificulta;ile pe cure le tntdmpind elevii liceelor

;i

Editura Economica Distributie
01 0553,

AvAnd tn vedere diferenyierea numdrului tle ore pentru stucliul economieitn functrie de profilurile liceelor si posibilitatile reale exi.stente, rdmdne ca profesoii

Bucuregti, sector

1,

Calea Dorobantilor nr. 33 A; tel./fax: 21O.73.1 0; 21 0.63.07; http: i/www. e-economicshop.com

sd udapteze gradual gi metodic aspectele consid,erate majore pentrtt tnlelegerea $i insu;irea acestei discipline la clasele cu o ord pe sdptdmdnd. pentrtt a facilita o e$emenea decizie, au maifost realizate, cu caracter oprional, casete,

;i aplicatrii care pot.fifolosite
Bucure.yti,2006

texte tematice

de toyi elevii.

Tiplrit
lpog

2006

Autorii

h CuPrins
1" Activitatea economica Capitolrll '
/ 5

{, r'u,!tiiiiii

i
'lt
G"o

A. B C D"
A.

l'levoi si bunuri 'r 6 Re:'r-lrse :;i rationalitate
Ager:iii scorrcrrticl litiinta economica

I

i

9

Capitoiul.

Proprietatea.Ei initiativa economice I Lpi.oprieiatea si icrrnele sale i?1
2.1

i

12 16

20

B. B C. B

Lrbera initiativa

I 25

Laoitclul;3.rComportamentul

A.. 'tltriitatea
Qei'erea

econornica i 29 Ategerea consumalorului i 3i

consumatorului

i 28

producatorului .t Capitolulia.iComportamentul --r' i Stoou.rtorui si factorii cje produclie / 41 Caoitolu{ 5; Utilizarea factorilor de productie C ,' , irofitut ; 57 capitolirl oi eia1a. Mecanismul concurential A.\-'sernnificatiile Pietei /
64

'

36 40

C. ,.Oferta i

C'lmbinarea factorilor de productie
45

/

43

' A. \'Prodt,clivitatea factoriior ts. Costiii Productiei i 53 B" C. D. F

de productte

i

i

,\C'["T VTiilAT'}tA ri{_:{}rut}&{ rt-'A
rnLll. pentru a existe, e:;Lc nevoit sa-si satistaca trcbuinteie si, pentnr ca natura ii ofera de-ii gatir numai cAte ccva din cele necesare. eJ trebuie si qi le asigtrrc pe toate celeizrltc. Activitltile de toate felurile prin care
oamenii rerrscsc sii-si reali zeze bunurile necesare formeaza activitatea economica salr cconomia. Acestc'a presupun relalii din ce in ce mai numeroase qi mai complcrc atit intre rtm si natura, cat si intre oameni. Activitatea economici. luata in totiiiitlte;r coruponentelor sale realizate de oameni, formeazd obiectul Stiintei econorrli!'d. Pentru a intelege in ce constau actiunilc liulnenilor, ce comportament individual qi/sau colectiv adoptd ei in economie si cu c; rezultate. in acest capitol vcm analizl:
Fluctualii economice'

48

49

i 63

Capitolirl '

i.

Pretul I 66 lvlecanisrnul coi:curenfial I 70 Piata cu concurenti pertecta / 73 Fieie cu conci:renta impeifecta I 75 Banit (moneda) / E1 Cererea si oferta de moneda / 85 Reglarea masei monetare i 87 Dobanda

Piala monetari

i 80

A,L'

CapitoluliE. lpiata capitalurilor

B. C. D 3. C.

i

91

i{e

95

" sunt actiunile qi obtigatiunile? Ftlrmeie pietei capitalurilor / 100 Hottrl bursei de t'alori / 105

i

96

Capitolui[9.,,'Piut, muncii 1og A. '-Cererea si cferta de muncd / 110 i 13 Fenonnene noi pe piala muncii 1

-'

/

B C D

10. capitorul '

C;liere si dezvoltare economici. A. L\tilizarea venituluir | 124

Salariul i 116 Contractul rJe muncl'

I

124

I

123

Capitolul 11. ictrilibru si

B. C

I 132 Crestere si dezvoltare economica* Fluctuatiile macroeconomice* / 136

l'rin
e*

studie

reu

ac

csttii capitol, veli
sci-;i

A. B c. Ci B

dezechili ma

/

141

Echiiibre si Cezechtlibre in Cererea agregatd si oferta

A. NEVOI SI RUNURI
terne' I
147

iiutes in[elege cd:
ne v,oile
it i"r..rtiitt:d
t.;e

ii <tltligti pe ouftt(ni

Friicipateie iezecnilibre
lnflatia

le

!

t2. Statul in economia de pia[i. I 157 Capitolut -r A, postaze ale prezentei statului in economie*
strategii, potitici

C2. $omaiul

i 152

148

si

instrumente economice'
168

/

i 158
161

B. RESURSE $I RATIONALITATE
C.

cott,stitLtie obiectul
si ctprti al (:ot"tsLunului; {t "l'uc'e activ,itute economicri !ii rt'tuntt(i it pt'oiuce .folo,rind re,sursele
l,iri
t

c Capitolul '

economici si globatizarea t$itnt.grarea CapitJtui '[ntegrarea '

A. B C.

1

Comertu! ^P\ata valutara'

/e'l 169 international' I 170
! 17 4

AGENTII ECONOIVIICI

i

tr-ite;

ttct i t'itutea eL'onotttit'd este opere

I

177

D. STIINTA ECONOMICA

tttttit' ttttrori rlenutniti Qgenti.f i uttitdli
{:'i,,':IIiiliiiCe,' ,{;iit;!

A ri'Bi Y,

economica I 178 Uniunea EuroPeana I lBZ Globalizarea econoniei' 187

i

Bibliograf ie

i

192

tiirttu econonticti ore c{t obiect de iLi ttcti'u,ilLttea €coltomic(i ,si ('()tiiforldrrtcttttle celor L:({re () realiZectzd.
:;

\ (Daca avem in vedere natura subiectului purtitor. hu I \ C.i iryformatii. Faptul ci generatiile coexistii gi se succed. calculatoare. pot fi destinate direct producerii altor bunuri sau consumului pentru oameni sub forma bunurilor economice de consum personal. adic:i sd produca. Aeru[.stea u sunt butruri sau tilitirti. ecolrolllice. transport etc.educafie.). A satisface nevoile inseamnl atingerea unei stiri de muttumire.ti p^o"*Ale fi dobdndit fira niciun efort. liscmplt: nevoia unei familii pentru pAine. bine. problema satisfacerii se pLlne numai pen. denumite astfel pentru ci provin din activitatea economicd. intotdeauna in tirnctie de loc . din rnecanismele psrhofrzrologice ale vretii omulur. in totalitatea lor. nemateriale. dr. (de viata $i muncf. acestea se pot clasifica in nevoi . Nevoile sunt subiective. ca fiinle natureile qi Nevoile . urilc tLrlltLrl si diversificarea . sunt create de om.. ajutor. calculator etc. frigul. o nevoi sociale sau colective . pe ccle clircctt: stirilor pe care le genereazi nevoile presupune satisfacerea lor. ocrotirea sAnatatii. sunt .rlirrlui rr:rt I I r-:rl llt'otcctia - . sarl lr:g:r te dc' ttrt. in functie de mdrimea $i intensitatea nevoii. sunt produse in cantitali lirnitate si presupun Lln anumit efort (resurse umane. posta. Constringerea in acest sens este deosebit de mare. casi. prin condigiile care le genereazd. asigurare. ar inceta sd mai existe.iloacelcr cit rc .. agreabile. piine. cum Ii se rnai spune. cazarea. cilrc . . p diferitii existenta si rogres uI [)entru omului.. sunt nevoile. Y altora. odihni etc. societatii si pcntru nrediul n atu ral- o Satisfacerea Ilcvoilor I)res tt p Ll Iru o bunuri libere. Pentru cd oamenii fiinleazi in cadrul mediului natural cu care interacfioneazi permanent. cf. lumina. ciment. adesea satisfacerea unora antreneazd. reprezinta tot ceea ce foloseste sau satisface nevoile vietii Si activitltii oamenilor. comunicatiile.sifictr in libcrt: si bunuri bturttri vitale sau de subzistenfi si nevoi elevate sau de vArf. setea.dicta te" dinauntrul si clin afara fiintei umane.satisfatc ncr T. cd in general nevoile au tendinta si devind mai multe fi mai diferite.oile reprezintci cerinte sau condilii proprii oamenilor. a unui copil bolnav pentru ingrijire medicali._-_ A. Pentru un elev care se joaci in curtea $colii. Nevoi si bunuri de implinire pe care oamcnii o percep ca normalitate si de aceea urmiresc sa o intretina permanent.ser v {]sc satisfacerii tre voil tlr sc cla. pentru ca satisface setea. aparitia ( N"roile i (-. nu est r f '*-*- liber pentru locuitorii zonelor rnontane. ri servicii. fdrd satisfacerea cdroru ei ntt pot exista. tangibile (televizor.\ce. a unei firme pentrr"r lemn. Purtitoml nevoii plege dacd un bun $i nLr altul i ru nevoia t?"**\ diversirare a : crlrnplexitate si dc inrltortetnti . Sunt un dar al naturii fi virtual nelirnitate. economia nafionali etc. netangibile (transportul. informafii. tn acelaqi timp. iar pentru ceilalti o llutr sau lni. a unui ora$ pentru iluminatul public.i social cu care ac:esta interactioneazd. lapte. . refacerea si ameliorarea acestuia constittrie o altd categorie de nevoi. legume.oi drr productie. deoarece intensitatea nevoii sale este cu mult mai rnare. birnurile palpabile (materiale). mediul nptural este un bun al intregii omeniri. locuitorii unui ora$. Bunurile sau utilititile. ale mediului. carne. otel. ci se regenereazS. familiile. Astfel.m.a. cildura cosmici sunt astfel de bunuri. ta[a de care nu se actione azi dec6t consumflndu-le dupa nevoi./t'ri t'( i)tt {)t?t tc{-t 7 t t' -_ pe oameni sd faci activitarte economicd. s-pot distinge: o nevoi individuale . dm mediul natural . gi obiective. nevoile respective devin interese economice. a unui judef pentru energie electrica. . ca qi serviciile sau intormafiile.* 1l oameni este accesibil in mod condigionat de cheltuielile cu deplasarea.-. oboseala. Stutt percepute ca ': o stare dezagreabild (neplticutd). De altfel. a unei primirii pentru aparate telefax. Pentnr un aviator supraviefuitor. protecfia. trcnrplt: foamea. o bunuri economice. Desigttr. &l cdrui avion s-a prlbusit in degert. o Serviciile si irtf'orrnatiilc sunt [r u nu ri lc ttcp:rlp:rbile. invatamf. ntembri ai societtilii. prin purtdtorii lor. Purtitorii nevoii sunt indivizii. existenta permanenti a societafii intr-o stare de fapt caracterizath prin volumului r I cresterea .i&_-*.tt-aal VCI Irw nevoilor.E | Dupi pe importanta care o are satisfacerea diferitelor nevoi I pentru exlstenta ir progresul omului $i societe[ii. Caracteristica lor dominantd este raritatea. Aerul de munte. acelagi pahar cu ap5 va avea o utilitate Si mai rtare. intre satisfacerea unei nevoi si bunurile la care se rectlrge iu acest scop trebuie se existe o anumita concordant[ pentru c'A alttel nu este posibila satisfacerea..xsutn personal sau colectiv. asigurd netntrerupt bunuri economice de co. cele la care oricine are acces in rnod liber. fird satisfacerea cdrora existenfa noasffe ar fi imposibil[. I Rezolvarea Produclict cotltinud de bunuri rnateriale.iloitcc adecvilte.tq'ir i ili. intrucAt daci oan-renii produci. un pahar cu apI va avea o mare utilitate.. fata de nevoile ce trebuie satisflcute. I Bunurile economice pot fi bunuri pa materiale. aI lrlceta sa prooucz reprez.ntul.it ei. este un bun ilrtottleartlla nri. insecuritatea etc.^-_.i de timp. in cadrul acesteia d Nevoile sLIltt satisfacute prin consurnlrl de bunurri.i altele. institutiile publice. pe care le fac in calitate de turisti. cA foarte mtrlte dintre nevoile care se satistac nu dispar (pentru totdeauna). materiale de birou."u ce-i deterrnind r. aceea$i cantitate de apa aduce o satisfactie dif'erita. Libertatea cle a consuma bunurile de acest gen trebuie interpretatf. de exemplu.). Prin identificare.hrand. administrativ-teritoriale. De aceea ele se exprima prin ccrerca pentru bunuri. determinf. informatiile etc.). a unei tdri pentru autostr[zi q. ca o netmplinire sau ceva ce trebuie realizat ineapdrat pentrlt a atinge o stare normala. \ alc ()arrrcnilor. faptul cA. pentru a obtine alte bunuri. decurg. ' Ncvoile sultt clc 0 nlare i i i i i Pentru oD.. cle servicii . t ] {' Diversitetii nevoilor ii core bunurilor. utilitnfi nepalpabile. iar oarnenii actioneaz/.r conptient pentrlr sptisfacerea lor.d.apa este o Lrtilitate. sunt insuficiente ca volLlm pi structuri calitativd. intreprinderile.f6 nevoile identificate."r"r.

rora se pot satisface mai rnulte t#.l \' Ij. i. Existenta lor asigurf. . de exemplu. * rle-satisfacerii dif'eritelor categorii tle aparitia nevoilor de protectic a rnecliului natural.til{ r Dati trei exemple de probabil existente pe alre planere nu ne sunr numai cele de pe P5mlnt ar putea fi folosite. . este o resursi refolosibili{. r prin utilizarea de citre purtdtorul nevoii a bunurilor dorite pe care si le asiguri prin schirnb.sun[ sur-rt of'erite ?n in cantitate insr-rficicntii i. Cine sunt ptirtatorii nevoilor? . inchiriere etc. Bunuri in rapoft sLrnt cLr nevoile. Impoftanta Si intensitatea clr care se I in care le in tl uenteaz ri.In ce consta satisfacerea ne\. iilr nri. unele resurse se fegenereazi in mod natural. In acest proce..xplica acestea? .l.rlirtosirea .Si vointei Llmaue in (autoconsum) dupii dorinta qi posibilitlti.llridarirea lor isunt.i . insd curentul electric nu. iar altele pot fi reproduse. ciri esentialc drr dimirluare a . existi resurse refolosibile.bunuri oferite d. t'actorii care le infl*e.) .ii'iir . Dati exernple de cinci in prezerr iuterpretativf.#:.. o in raport cu dezl. sau ftiL.i i . prin r. . pc'trolul.. a lluttui'iitit' il{iccsare $i. deoarece succesele acestora asiguri adesea descoperirea qi crearea de noi resurse valorilicarea cf. Datt zece exe mple cle nevoi ale existi in cantititi determinabile. pf. cle i*pl ini re.!ul ill i' re.". teluri. De asemenea.itii tnedir-ritr tnedir-riu i.torul nevoii a bunurilor produse de o lintisfacerea . itle eristentei ourului $ii protectiei ured iul u i. in doui moduri: r prin utilizarea de cdtre purtf.i diversificarea .. cele cliferite proporlii. Rolul raliunii u ile nelirnitate in I consum) e clerstinate producerii altor i r>dtrt'tie) salr satisfacerii directe a nei. ce constzi rolul infornratiilor in sclc retateit noa-strd'] Satisf'acerea trebtrinfelor are loc recurgindu-se concomitent si/sau succesiv [a bunuri libere si economice in diterite proporfii care se modificd in tirnp.Jil.\ { {' \{}}'l Il=-l't. i i I ! I ' nrinereurile de diterite t'eluri.l proprii n Prin ce se deosebesc bunurile ec()nomlce de bu nurile I iber e ? . I Enunrerati cinci nevoi . de exemplu.rttora si lgu. ceea ce inseamnd cE decalajul nevoi-resurse se poate restrAng Omului ii este dat deci sd existe in con permanente intre nevoi si resurse.ilor' oarne. norrnali. il-irr pLltea atin_ge acea starel con.oltarea stiintei si tehnicii. fali{ de nevoi sunt insuficiente intr-o mdsurd mai m:ue sau mai mic6. . dezvoltarea economiei gi un nivel de trai inalt numai dacd sunt bine tblosite qi in mod rational.ii'i:rH'ii. a InteracIiunea dintre infor-rnatii si rnteresu l general.. Identificati zece nevol pentru protecfra mediului in localitatea de consLlm personal " Dati trei exemple de bunuri si seruicii Limita resurselor are caracter permanent.jloacerle . Acest mod de acfiune este astdzi dominant. sens .- IU It i:'Zi ) L\'. Ce sunt lxrnuriler saLr utilitatile:) altor bunuri. mijloae:ele care satisfac nevoile ozrmcrnilor si protectiei .tot ceea ce este i I PROBI.h d'ugtitt. in trei sensuri: .ii cie bunuri'. 1 i I i '. bunuri Ce sllilt nevoile? care slrrrt caracteristicile ne'oilor si cLrm se e. Limita resurselor este . Bunuri agreabilir.u Care sunt principalele catesor. Acestea stau la baza tuturor actjvitdtilor economice si satisfacerii nevoilor de toate genurile. Satisfacerea trebuintelor cu bulruri economice se realizeazf. dumneavoastri.i sub diferite forme.C\ ('{ r) . l'eirii satisfacereu crirora ei n-ur i putea existti. acti'it.L.. I I al cdror purtitor este economia nationalii a Romaniei concretruate pe care le considerati elevate (avansatu-) din punctul dumneavoastra cle vedere.EME DE REFLtrCTIE RaportuI dintre diferirele categorii de nevoi. economlce care se folosesc la prcldlrcerea familiei dnnrneavoastri. in raport cu nevoile. Vi resurselor gi de cregterea trebuinle. intrucit resursele ix't'tt!#r. cat Si clr buntrri limitate precum utilitati vietii.. primintul. iar bunurile au eficienfd mai mare.\ I.. t{I H [)tiN'r']tt r Ii i I""tr {-'. dar este I fluctuantd in timp.oilor de protectie a mecliului'l .teaza si . Runuri Runtlri econonrice ecottonrice .si nrembri ai societiitii. folositor. natura este implicatti i i i atAt cLr bunuri libere. el insugi De regull.\-t' economice. nevoile sunt mai bine satisfitcnte. naturi in rnoc! gratuit..durile. in orice moment. i . iar in timp nevoile cresc Si se diversifici mai repede decit ele. prin schimb. nevoi r in raport cu poten(ialul planetei. apa etc.. imprumut.1. cumpirare.ilor (bunuri de! I palpubile (tangibile) -l i manifesti latura subiectivi li latura obiectivl in determinarea nevoilor. {t i:q iI {"s*l €x ra t i* i? itlitlt f {) oarnenilor ca liinte natui-ale .tr:r oii poate .lrutluccrea. irrrlircct.s. gazele naturale. pe cind o alt[ categorie nu.r i ! .:i"l'.r. u:t iilc dircct. resursele sunt considerate ca fiind limitate.to creot in activitatezr rctivit:rtezr cc{}iromicd cc{}ilomicd ce . Prin ac(iunile oamenilor. litrere . o gospodirie tdrAneascA produce griul pe care il transforrni in fdind si apoi igi face p6inea. doul mochrri de satisfacere a nevoilor sunt complementare in Reacgia indivizilor fata cle pericolele rJe Bunurilc materiale sau create de om care servesc sau ar putea servi in activitatea economici si/sau Ia satisfacerea unor nevoi individualc si colective rcprezinti resurse.L\ D I-. dar si nerefolosibile. in timp.s icter-ati I I aspiratii. in acest fel. Meta1ul. ceea ce inseamni cf. ele i vol. t'tlol. bunurile naturale sunt transformate in bunuri econcmice gi sunt folosite strb diterite forrne. a$a cum..ffmb-tiilECffic colfclitii (clurinte. in general.hrrnrrrilr' bunurile .!{. r .

'\R. intruc6t resursele sunt limitate qi au intrebuinfdri alternative. deteriorate sau utilrzate ineficient. dar. f. Cea mai bund alternativd dintre cele la care se renuntd atunci cAnd s-a luat decizia de a folosi resurse limitate pentru a se asigttra un anurnit bun ecorutmic se nume$te cost real al alegerii fdcute. ceea ce impune obtinerea celei mai mari satisfactii cu cele mai pr. se produce ce nLl se cere saLl mai tnult declt calitate. Prin ce se caracterlzeazd. . De aceea activitatea economicd sau economia se aflf. c) unui mix de rnaxirn si minim. pierdtrt[ prin nereal rzarea celei de-a doua variante. cu tehnicile 9i tehnologiile iolosite qi consumul mai mic.tfift.rrii nri. iar costul oportunititii ar fi zero. luati separat sau in combinatii cu altele.i dore. bine definite cu cele mai pufine resurse (mUloace).1. in principal.c. .dictatul" limitArii? De ce se consider[ Poluarea ca Fig. in ce corldilii costul oportunitatii ar putea^fi egal cu zero? impune o latur[ rafionalit[1ii in viata economic[? r in ce situatii credefi . ceea ce implica obtinerea rezlrltatelor dorite. fie maxima' I Risipi (de resurse) diferenga dintre ConsLlmul de resLlrse naturale create de offi..\coptrircir tlr{8si t titilrx" ntrlinrifllLl uir {inntirri suir Ilrrsiunr.ilcat:rkrr Modul de a stabili cea mai bund alternativi de utilizare a resllrselor prin care se asigurd satisfactia cea mai mare (maxima) se bazeazd pe rationalitatea economici saLl pe principiul rationalitltii. . dar risipa de resurse? .in[ cele mai bune rezLtltate posibile. poluarea' . in l'elul acesta. nicio activitate economicir nu s-ar infiptui pe seama alteia gi toate alternativele dorite de cheltuire a resurselor s-ar putea neaplicate. ce poate De aici aprecierea cf.rde opfiune6' sau ."""pi"tile. ceea ce inseamna ci o resursd. posibil cu mica se afla r sub . tn functie de situatie.dictatul'r limitarii mijloacelor pentru satisfacerea nevoilor.rcost alternativt'. Este esen{ial pentru o.! i. acesta se poate aplica sub forma: a) maximului. atunci c6nd: satisfacerea unei unitSti i" *r""oi" (. dar incd . costul real al acestei alegeri este renunlarea la pa(um qi invers.seproducecuconslrmurideresursemaimaridecttpermitcelemaiavansate Dacduneleresursefolositeinactivitateaeconomicisepotrecuperamaimultsau de bunuri este o resursI mai pu1in.f.care le asigura cea mai mare satisfacfie. Daca va cumpdra perechea de pantofi.EU'l'Itt-i \'rl H.i in general. c[i de acoperire a nevoilor? . timpul cheltuit de om pentru producerea fi folosit este cea i.rtine resurse. pentru progresul societifii ca resursele limitate si fie folosite in cea mai buna alternativi posibild. DacI resursele ar fi nelimitate. cA se poate a sau alta principiului MAXIMULUI REZULTATELOR UTILE LA MIJLOACELE DATE PRINCIPIUL FOLOSIREA RATIONALITA LIMITATE iN pcoNoMr IJLOACELOR FEL INCA SATISFACE EA NEVOII Iv{AXIMIZAREA REZULTATELOR UTILE CU CELE MAI PUTINE MIJLOACE p p c Rationalitate economicI saLr in economie loacelor limitate. Conlinutul si formele principiului ra[ionalitdtii tn economie tehnicile $i tehnologiile disponibile. la care bunurile .na nevoi). P ('ugtirrslul t !I oamenii au gasit solutia intrebuintirii alternative a resurselor. Ei au grij[ intotdeauna si faci alegerea cea mai avantajoasd . resursele vor fi dirijate spre producfia bunurilor care satisfac nevoile selecfionate. .te sd cutnpere o pereche de pantofi. in econornie Dacd resursele nu sunt folosite in concordanti se cere. r 7 ') costLl[ altenratlv (sau re4r aI arE5sru\rr. sf.rde oportunitate". b) minimului. in ordinea preferintelor. + Ior alternative.Acest sacriJiciu este interpretat ca un . Cum explicafi existenta a douf.acele reslrrse pe care omul le poate produce $i reprod Llce contlnuLl . se prodttce de Proastd aparerisipaderesursesau. \ trLlN ()S-t tN'l'El. reslrrsele? nuarea sunt tactorii esentiali pentru ' Care tensiunii dintre nevoi qi resurse? dimi- MINIIvIIZAREA REGULA VITNIMULUI TvIIJLOACELOR FOLOS ITE * De ce spllnem c[ activitatea econoo PENTRU ORTINEREA REZULTATELOR DORITE produs. oamenii sunt pugi in situafia de a opta (alege) ce nevoi igi vor satisface Si Ia care vor renunta.-r lirnit. astfel incit nevoia satisfdcutf. economisirea timpului mai importantl cerinti a progresului' realiza.cost real al alegerilor".. piodtrclia respectivi polueazi mediul' . Sd presupunem cd o persoand are 100 de lei .!esurserefolosibile ceeace produse gi rf. valoarea sacrificiului alegerilor efective.mase nevindute. poate servi la satistacerea unor trebuinfe diferite.. sub .t)[t E inlpulrii pri nr:iliill I I ilt[reunlitritii rju{}$l{i$rit.i:= Cum explicafi existenfa costului oportunitafii in economie? r in conditiile resurselor sati sfactia limitate.i sub avantajul intrebuintirii cu pnncrpiul rationalitatii. al economicitetii.l I'. 1. sau un parfum care cortcl rtecare 100 de lei. @generalizate in economre se adaug[ $i in societate. {D . realizat pe Llnitatea de Sau Ce semniflcatii are risipa de resurse economie? . iN'l-ltH $. o . ceea ce presLlplrne ca la mijloacele date sd se ob. REGULA MAXITvIIZAREA Resurse regenerabile . in AXIMA ive. tetrnotogii in tunctiune sau existente.altfelspus'unconsumpreamarederesursepentru Aceastr survine.I *'' Lt .

dispun oarnenii este cea rnai importantd resursii in viata ecclnomica si socialir? * Motivele pentnr ca. Activitatea economicd este rezultatul participarii simultane 5i/sau succesi'e a nunterosi actori care acfioneazi individual qi/sau in grup.tia in timp :l tensiunii dintre nevoi $i resurse (burnuri). # care ar ti costr-rl real pentru sprrirea producrici de armarnerrt intr-rr lara? * ttati cinci exentple de procluse pe altor ven ituri.rarea de factori de productie necesari pentru a-$i reahztt activitatea. Pentru a-.tiintifice. reprezintA lumea consumatorilor . uni t:1ti Ilt i cr. intreprinclerile suut unitali care procluc bunuri economice gl aLI autonomia de a decide ce. intreprinderile nu pot obtine protit si igi vor inceta activitatezr (intr[ in faliment).i prlvater.r-irltOIIliCii. f'1{I iii. Jr--t * Ll..: iS i . salariilor f i tltstilrrrtr: i'li::zlrrii.p .Si dczavanta. creeaz'L valoare care se adauga celei avansate pentru ctrmpf.i{ii. qi anume: intreprirra"ri. 1. Illcnir.rrnrit sii-si sustirra ((){rsuntul" Acesti actori sunt den'rnifi agenti economici. cu ce parteneri s{ intre in afaceri etc. l.gumentati irnportanta in etapa actuala. clrm pentru cine sf.{I' ttr Il c ir z . ilj. intr. In acest sens distingem: o menaj individual.sterii .. pe care .ixrnrplu: o familie de tip tati. miriffte. existenla oamenilor. administratii (Puurrctr sI 'r6tLrr (pubrice private). cdt.ilsau colective (fard a se produce alte bunuri.-:-a___ -'1 r: REFLtrCTr# * -tir.. izvorul profitului. . menaje sau gospodrrii. o persoand care locuiegte singuri. * Enurnerati zece activititi care p.\gt'flltfrt {jc$il}{}flraii:i lntreprinderi subcontractante SocietS[i financiare Ilicnll. alte institutii financiare. Plusul de valoare care s-a creat se tturneste valoare adaugatii. i li.i dezvolta un sistem de relatii cu nutnerosi ager:ti ecsnornici cLr care trebuie s[ fie in contact permanent sall perioclic spre a-$i ersigura aprovizionarca.. . cunoscute qi sub denumirea de gospodzlrii.t r{ii 5 r'rtr i_. Aceasta formeazf.l r i ) ' De ce se considerl ci tirnpul de care nevoilor prin intermediul schimhrlui demonsrreazd. olli cctu l tuctivitirtii lor rrir il frlrnr e'azit r)pclratiilc finartt'iirrc.i. pr c-venirii cree azd. motivatia activitltii lor o formeazi profitul care poate fi realizat numai daci bunurile produse de ele contribuie cu adev[rat la satisfacerea trebuintelor.r. cei dintre . Altt'el.:le acoperirii nevoiIor concret tzare prin interrlediul schinrbului. tata de situatia acoperirii lor din propria productie. in mod inclividual sau in grup au "i la care participi autonomia de a decide as..iil. le rearizeazd.si realiztr. Iuletliul econotnic al intreprinderii Menajele.rare. na[ionale Si internationale etc. .sirea lirnitelor satisfaccrii nevoilor. . activitatea.i .agen(i economici care utilizeazd bunurile pentru satisfacerea nevoilor individuale . Btrnurile realizate de intreprinderi ajung la purtitorii pevoilor prin v dnzare-cumpf. Avantajele . Suttt cr)ilsirlcrate {run I) (} Rolul cunoa.1 ne. lt-rcale. si arte Parlicipdnd la activitalile proprii unui sector.: cc{}rtort-ric. le clasificlm dupa dif'erite c:riterii: fogna de proprietate.icltr i'cirlizeiytir ':ur:ittri"i Carc lc 3..r-ri Evol.ii trebuie sri actionezc porri vit principirilui rationztlitzrtii '.i r lt PROBLIINIE \ DE :r' '..2..-til-itnte* :. realizdnd anumire operatii sau acte economice care se finalizeazi prin bunuri economice. *' Prezentati cinci argLlmcnte care pe pnrtdtorul lrlr Ic acoperi ciirect tlin Dati cinci excmple de dintre care cele mai intportante sunt: . in care se dovedesc a fl cei mai eficienti. Fig. mamd qi copii care locuiesc impreund. lrrtrrgrrirrtlcrilc l r'. Ele au ins[ li multe caracteristiui colr]Lt tie.o. fiecAte irttreprindere lrut'illilnciilrr: [-Birrltrrr (:it. natura activitittii sau a lrtuttrrilor produse .si peptru Care imbundtiitirea productiei ar presupune aplicarea principiului minimului.i'rtl'i1i:!t. piatir. agenfii economici se grupeazi pe sectoare. nrediul econornic al tntreprinderii..i de altl nattuf..prinderile snnt cle o rlare diversitate si de aceea ptlt li cunosc:ute rnai bine dacf.Si al eclucatiei in depi.iul tit:s e illlitutcar cilr(l i. indif'erent de relaliile ce-i reunesc.pra ac[iuniror se nrrmesc unitdfi economice satr institutionare. desi ltiltstsc b arri.il it i' ft U n r."r1. o familie formatd din unul dintre pirinfi 9i un copil sau copii ce locuiesc impreund. banci Dancr sl . * Posibilitatile reale de sropare (dirni_ nuare) a risipei de resurse in tara noastra. . si produc6. pe car.i altele. vinzarca produsclor. Care Ie c:ut'tolgtcti . Dupi specificul activitatilo.{}Il5unl. avAntajul acoperirii bunurile produse cle el. A. format din ocupan[ii unei locuinte.t fi considerate cconomice. indeplinirea unor obligatii adrninistrative . poluarii mecliuIui.e oame.. EIe sunt forma de organizare in care se realizeazf. Acest sistetn de relatii frlnneazf. agentii economici realizeazd o diviziune a muncii intre ei fiecare se va ii specializa in executarea acelor operatii sau acte economice.u. o i..

uniuni.r sllru ini iitiit:titnt" ':iiL'Liri{ il tr: l'1. Valoarea adaugati sart valoareai ! .r r * Ce criterii de comparafie se tolosesc pentru a iclentifica asemdnarile sl ."i i: l: i: i ir.litutiitt['irtanciurc.i alte institutii financiare produc activitn$ (servicii) cu caracter comercial pentru toate celelalte feluri de unititi si agenfi economici care constau in: . economiilor de la cei care le-au realizat.. aceste unitali economice sunt denumite gi firme. i economice. 1)i-"i. armata. bunurile respective ajun-eind direct la consumator.t:utt.li ]l [. i Si.) potrivit reglementf.1 An. b[nci $i de celelalte institulii financiare pentru sustinerea intreprinderi cunosCLlte dumneavoastr1 qi precizafi rolul pe care iI are fiecare dintre unitAtile economice implicate' .:{ iii ] .r-. Unele sunt fbrmate din salariafi. b[ncile $i alte institutii financiare (societ[fi sirnt clit'nli. platindu-le dobinzi gi distribuirea lor cu impmmut (credit) celor care au nevoie de finangare. primariile.C.. culturd. .-\1' a Identificati mediul economic al unei t propriilor activitdti .celelalte. icii i t: . asociatii culturale gi sportive. in r publice'? ic I I I . o t- [:lt( iS i tr\'l'L. fonduri mutuale. o intreprindere? r"rrilirtllzr"i liHL'ntii {r in activitltile respective. relatii economice cu parteneri din alte tdri. Adesea. Sumele incasate pentru serviciile prestate sunt folosite de lr ItO B [. 'r singure anuntite bunuri. de la care cumPf. . contracteazd credite etc.JeOsebirile dintre Llnitltile economice? ' Dup[ ce criterii sunt reunite intr-un sector (institutional) unitilile economtce care toate A I il compun? Ce au specific adrninistratiile ta. fac investitii din banii cd. I ti.i activitati care le permit sa se afirrne mai bine- Unitilile .reati Plusul de valoare ce se -^-I-. dispensarul medical care v[ asigur[ asistenfd gratuitd. menaj colectiv.' t [-. care fac diferite cheltuieli in comun etc.unitate economic[ cLl scop intluenla asupra celor irnplicali' adrul activ itagii ale . i . tradilii. circule normal $i sa fie in cantitate corespunzAtoare pe piaga. ec{)nontici. coleg....'. sindicate.i constituirea profiturilor. far[ a deveni mf.lr'tr' I i.\ i{l'. cii ti t. s Are o mare Cum sunt imPlicate menajele in mediile economice ale unitltilor care fac parte din celelalte sectoare? * ce servicii pot presta blncile pentrut ..rati biletul loto? . Acestea produc servicii corespunzitoare profrlului lor $i percep taxe. utilitatea administraliei publice din Romdnia. mLlncesc in alte forme de unitati i--I i. fonduri de pensii. Firmi . implumuturi . dar participl qi la activitatea economica: igi produc agentii economici de toate felrrrile.iiiirtate- r(t{iltlir ricl rtti u i: t r'. care produc t( i-r li iliii i.rilor legale. pensionari etc. pot sa dezvolte exportLlri. oficiul poptal de la care v[ ridicafi alocatia de elev si unitatea economicf.faptul ca vegheazd.lt iir: statul. }lt lit rit inr. investigii.1. grad de pregdtire etc.. diferenliindu-se intre ele qi din alte puncte de vedere mdrimea gi strrsa veniturilor. l0 r intreprinderile. Ei semnificatia sa. institu[iile de secLrritate socialf. t Relatia rafionalitate economicd valoare adlugatf.:ilitrrril*r' tiit t i: b) adrninistrafii private sau administratia privatar precrrrl PROBLEME organizatii religioase (de cult). realizind importuri.i ili asigura veniturile necesare funclionarii din contributii voluntare. indiferent de profilgl 1or. $omeri. impozite sau alte contributii blneqti (pentru asigurarile sociale. contbrt. ceea ce inseamnd cd produc bunuri pentru a le vinde.o. [drani. liceul privat Dli ltliz()[-\'.rl-{j:1 fr. Menajele nu sunt omogene.ie..rl'uri. in principal servicii necomerciale pentru populatie .colectarea (mobilizarea) sumelor ternporar disponibile. mai ales de la menaje sau din proprietitile pe care le au.. ministerele. de asigurare.incasdri $i plA[ intre agenti atunci cdnd ace$tia reahzeazd vdnzdri-cumplrari unii de la altii. format din persoane care loctriesc impreuni (in camcre individuale sau colective). Exista: a) administratii publice sau administratia publici. oamenii grupLrri (in societate).ral^ora rra "ol I satisfacerii de nevoi colective ce rezlrlta din faptul cf. Din ce sector face Parte liceul Pe care-l urmali.Si i N'1. rrrlistrili:rii'c il ri. politia. in I ' i\Iediul economic sistemul de lretatii economice pe care il dezvolta lorice unitate ecollomica ctl I rr.nlt lt rr ii.. muncitorii dintr-un cdmin de nefamilisti etc.. eventual din Rominia. ca banii sf. fundatii. I{ \. precum rzeazd in unitatile economlce cu !real i caracter comercial. Clasificafi pe sectoare unitatile eco- nomice existente pe un segment al strazii centrale din localitatea dumneavoasftA' pe care il urme az6' fostul dumneavoastrf. .. prefecturile.-. partide politice. trtr{r -i li percc-pc rrit dt care produc bunuri sub forma serviciilor necesare traiesc o Administratiile (publice $i private) sunt agenti economici .. precum oamenii dintr-un cdmin de pensionari. . de $omaj etc.{ }it l)l'in i inrllri"rite.tigafi.uti'sti ii rii"itrt[. sdndtate. utilizAnd fondurile astfel constituite l . arti etc.) au scop lucrativ sau comercial. irt rn:isttrr itt citrt) crilulti agtnti rrcu rg ln r tr r'1. casa de economii etc. Bincile.'\ li I ['l'. iar altele din patroni. Nlenajele sLlnt considerate unitatea de bazd in care are loc corlsumul. incasdnd de la acestia dobdnzi mai maril o DE REFLECTIE Evolr-rtia numArului de unitagi economice dintr-o tard. in activittrgile lor...' li l}.I ( .. Ii I 1. Crucea Ro. invdt[mdntul public.

diferir. pentru a putea explica cu ce mijloace se pot atinge anurnite obiective. si nu altfel.i actionf. John Kenneth Galbraith spunea: . o caracterul util. dar ... l. constituind o anurniti unitate in continud schimbare. cu resurse limitate care au intrebuintdri alternativc. economra are aspectele sale specitice care 0 diferen[iazi de celelalte ca nivel de resursele productive rare.vino repiie!- i .Jr' tit i i i. peri si pruni. r..! : este.ititi care se presupun unele pe altele. pentru a in[elege de ce este asa.-i rijutu firarte de ! ''' "']. cfind qi de ce pentnr a miri volumul irs{rpra lrinrlr..i. de ce a fost aqa. fenomenele qi procesele pr:oprii economiei.::]l]11:::.u LUrurlllle dif'erite de realizare a activitatilor lrr | i economice. apoi in septenbrie gi octombie sezonieri pentru Revenind la sediur firmei. oamenii au sesizat sunt dc irt:ord I ce trebule si taci. de Ia o epocii la alta. pentru realizarea unui scop. mai mult sau mai pufin. b) explicarea actelor economice. ceea ce lc face utilizabiie i . cu intrebuintari alternative. aceleiasi F interionrl ^^^r^:^^: .'it I t i. c6t si de Ia o Bra h alta..:lttti:t:::tj ar trebui sd meargd de urgentd la Banc credit important. . coraboratoarea sa lnstitutul Na ffi* .". eficienti etc.rrristrii j pentru a-sl asigura bunurile necesare viegii.iare are . sau chiar in i. in ideea de a observa. structurate intr-un sistem logic si a clror concordantl cu realitatea le lace utile pentru fundamentarea unui comportament al oamenilor in legitura cu modul in care.un anumit grad de concordantd cu reirlitatea care le conferd utilitate gi credibilitate.tin1d o" dezvoltare. Cel mai influent prot'esor din timpurile noastre reda aceea$i idee mai simplu: <Modul in care ne decidern sa tblosim pentru a obtine rezurtate mai bune. pragmatic sau aplicativ .r.fiff. in ctt timp qi cu ce eficicnta. La tetefon este la un nou tip livezilor sia cltre oameni in activitatea lor economicA.ti SITUATIE DE FAPT cristian tocmai condusese a doua sa echipii in tivada de meri.ono. comportamelrtnl nmau ca o relatie intre teluri $i resursele rare care au intrebuingiri altern:rtive>. iar artere se restring. in ultimd instant[. au deosebiri de idei pi pireri uriuru uno. adici o existenti mai bunii.. se poate presupune cd rolul 5tiinlei econornice este sd se explice procesul prin carc individul este servit.i:.i asiguri atingerea obiectivelor concurente ale existentei. fiecare dintre aceste idei si prireri si oamenii $i-au explicat.. c) prognozarea unor stiri qi evolutii economice.(-ulrilr-lt{)l' roarte olrente "-* r. RcalizAnd I rr.. Rel-erindu-se la aceste aspecte. a) descrierea unor fapte qi evolufii economice. Caracteristica esentiala ! rril :':Iii'it general comunfl a acestor idei pi pirreri este ci ele au un anumit grad de concordanta cu realitatea. structura. dar sd se gi intereseze producdtoare. ei i.r^.'. a o diversifica gi a-i ameliora calitatea. adesea.. obiectivele de bazii ale economiei (ca Stiinld) presupun: pirreri dil'rritc i It viitl )'rtr si sr rc lc I intr"rlrrttrazli' I i llr{'t'c'.. unele apar si altele clispar. in tiecare tard. .: .i.s-au fonnat qi s-au pert'ectionat iu tirnp. le place sa dca obiectuiui lor definitii care au o semniticatie prcfundi si universalir.. aidorna altor oameni de ptiin[[.^-. Econornigtilor." alte cau7e...r'rinomi5tilor j lt uste specific resurselor ir strigi: .Atita vreme cit se cousideri ci sistemul economic lunctioneazii.ttei rui cristiun.i. acesta fiind sensul major al oricf. r caracterul istoric . Identificati mediul econontic al .u acuitatea diferenliatd a simfurilor. i.firmei evoc(tte tn text $i prezerttati_l tntr-o schemri. de a in[elege qi apoi cre a acfiona in cuno. selectiondndu-se cele viabile. si sd vadd cAnd i se va des mAine u sunat pentru o recalculare!. Cea mai cunoscutri diutre ele afirmd cd Etiin{a ecomrmicir este <<stiiuta ctrre studiazf.1-.rtig[ iria. ideilor qi cunoqtintelor clin qtiinla economici le sunt comune: o caracterul qtiintific ..1 :-"j .r. activitatea economici s-a bucurat dintotdeauna de aten(ia lor. diferitd .'!1.. Er angajeaza in iunie giiurie.fiind preocrrpiirikrr condiliile foarte ur.fi.r-rg"n1i Apa se face cd.i iii. url aport la atingerea aceluia5i scop - t7 satisfacerea mai buni a trebLrintelor in contextui limitate 5i cu ?ntrebuintdri alternative.ii i ... intrucdt este det rmrnantd pentru Ec'nomia ca activitate este de fapt un numdr cre acti.1'. in ce fel. gi nu altfel. in interesul individului . 2' Inclicayi trei ccrrqcteristici esen..>>" Potrivit spiritului general de intelegere a activitatii economice. ce schimbari ar trebui ficute qi cum sir se actioneze...:. De aceea.r.? d) rationalizarea actiunii economice.lrt. astfer incit in timp unele se amplificd.nd r i.'{: !rL) t il'r i l. in felul siu.y fari.se folosesc in activitatea economicd.rei gtiinfe. Fondul preocLrpdr-ilor a fost si este insi acelasi pentru toti. ce a fost in activitatea economicd gi cum ar trebui si fie.. pentru a inlelege ce este. in acest sens.ci estc subordonat nevoilor Si dorintelor sale -.!{ttl L:tt iti-...rlui j Productiei. pregitirea 1 existenta oamenilor. pentru a putea intelege ce va fi daci.o'di. Date.' I timp.."r#..' c6n sa rdspunde.

r rin drirn. obiect de studiu + Analizali citatul de mai jos $i desprindefi conc luziile pe care le considerati relevantc din puncttrl de vedere al irconomiei: . ^-.. 'si PROI}[.7.:uiLr ciirr tior. in i." Richurtl G....eocupat perre disptrne gi econorrlica de specialitate $i cLlltura econollrici.'onsoliclat .. lumea este complexd.11-..*l ^i_-.Si resursele li.CTIE )iil-{r. s-o aurlraleze $i s-o distribuie. avanil ca ohtectt rr satisl'acerea tot rnari b. raport cu propriire i'teresc-? * ce cliscipline.ri. in sensirl cl-r plrrnite ma. Gulbraitlt TEXT TEMATIC cornportame. sl. care sii tabrice sttrfc $i sir confectioneze imbrticiinrinte.l'cetrttorul victii cconor.r i --. gi unii vor gdsi teoria captivantd * or.ent sri riepi. in iivantajul nnui contportantent econolnicr rational ai e prin ea insdgi. ua ptiinta'i econornrel poate sti tle consitlerat i. Bineinleles... a ce stLrcliazi ecc). j icu intrebuintiiri altelnative.clependent i."i. r!r.r. .tarnent rational. surprinzdtor de repede. rniior si horiilor pe L:ale stiinta econornicij Itl'". pe ca.r511gl.onliil cir stiin[ri.il urrnar€ a cunoa\jr.r.. e'secttl econotrlici. cd teoriile pot fi utilizate pentru o maibund inlelegere a problemelor reale. fnterdependenta dintr e pregitirea riri irrr . *--. irnon t econornic ject )rolr ice. _ Y^ ..i rrrrrrrri. ! a ttti.Teoria (economicd s. K.i.e t:l itistipi iacc. coerenta.irii valclrilor stii.rza pe care le Lrrmzrreste econo. mie constituie atlt un elernent de pregfltire ct de culturi economicl. 'i.n. si pregiteascii ilpirarea colectivitirtii . irlitirt .. llzrrte. ..tei econorlice. si inlelegerea deplind a aspectelor sale economice necesitd mai multd gtiinld economicd decAt poateficuprinsd intr-un manual elementar... RtrT'LF. de-a lun-tul t 'st oeopotnva un produs al nattrrii L'onslslcnti fi..urd a acrrstoi-a.ser cre valori j i .easca nile linritirrii mijloacekrr. intre ireii4ie [eluri . Protectia mediului.md logicii. .intr_o lor. dorrre*iul l--. Lipsey.iati." J.ric* stucliaz. ri Cor-rtribLltia stiintei economice la rezolvarea unor probleme cll care se confrtrnta economia Rorniiniei la rnornentul intriirii in Uniunea Europeana. Culturii economica . Alec Chrl'steil - levului? .infriiti" cLr ecorlr)rnia. cu nc)voi[c.re re-ati parclrrs pina in prL.] + Care slrnt obiectivele cle b.-- t .. cal'e si croilstrlliasci locuinte si sa le . i .tiin(e.sr intereseic sede de l..f.sriintx *.. sli asigLlre servicii rnedicale $i mobi'Lcl-.r:j iins. 1i \ I)e acecA.ul cic stii.e al stiintei econornice.. s-o prelucre c are sd ze .) va trebui fnvd\atd.i corlpo. Dezvoltarea stiintei ecronomice prin cunoasterea (cercetarea) Llnor probleme nou-apiirute si/sau prin aprotundarea $i verificarea unor teorii deja existente.ta di. ca orntrl este . K. r.()t-\ iisrna caprcitatii dc a atinge obiectivele .tirrntnt.zent considerati cri se pot Analizafi textul de mai jos gi interpretafi semnificatia afirmatiilor facute de autori.Econornia jsttrrlitrzt :.. a evtte sau sir diminucze risipa resurselor.t*r uman ca o. --" .I'N{E DE..I. cu de altfcl si-tle cclorlaltc:. de invf.i. dar gi suir rvantajul trcbuic. limitelc trrlcLc tt.l -.F. sir legiterezc $i sA menfini ordinea.j insernue colnpol. .drir un asttel de sistem producfl hranlr.. I'orrnat si j.lir.riala ar fi srea. impus de taptul c:i erconontia este () activitatc ' r. Ceicare nu o vorgdsi captivantdvor descoperi.rurvrr' . expresie a un.\ : I j t9 succc:jlt[ C._ ratiorla[.

In aceasti ipclstazd. servicii qi informalii. venitul unei mogteniri. irttltortanta deo. dreptul de utilizare.Ti ct agentilor econontici.i (ctgenti economici) tn . existd bunuri cu caracter de urmeazd mirfuri gi bunuri care circul6 fdri a fi mirfuri.. interesul. titluri financiare etc. Bunurile pot fi clasificate dupf. dar folosite ca rnaterie prima pentru obginerea de sncuri. sunt prodfactori. o dreptul de dispozitie conferd proprietarului puterea de a instriina bunul ce-i apa(ine. sunr independenti . celelalte sunt folositoare omului indirect. altfel spus. Proprietarul se bucurf. se anga. Obiectul proprietitii il constituie bunurile. : ' .leazd tot in mod riber in actiuui economice (regale) pe care le consideri oportune qi concordante cu interesul propriu. un contract social. o dupd profunzimea proceselor economice la care au fbst supuse. veti ptttea sd inlelegefi: esenta pentru actiunile agenlilor economici. .i se numesc satisfactori. la oblinerea celor dintii 9i se nttmesc prodfactori. proprietatea se prezinti sub forma unititii a doui elemente: obiectul qi subiectul proprietSfii.sebirilor clinrre ele . PROPRIETATEA $I FORMELE SALE Studiind problematica acestui capitol. iqi asuma integral avantajele si riscurile deciziilor luate. o dupd modul de utilizare. o dreptul de posesiune releva dreptr-rl de a avea sau detine exercitir liber dreptul de proprretate asupra buntrrilor pe care le delin (fo4i de munci. compoturi etc. oamenii se implica in mocl bunurile care constituie obiectul proprieEtii sau. ceea ce este comlln vielii economicosociale. liber din punct de veder:e juriclic. prerogativa proprietarului de a stipAni in fapt direct qi nemijlocit bunul respectiv.i egali in foto le-qii.).).ui comportament rafional din punct de vedere economlc.iuriri. bani. intelegerea proprietdlii ca surs6 generatoare de iniEiative in economie devine condigia fnndamentard pentru adoptarea u. mai multora sau a tuturor atributelor proprietdtii: dreptul de posesiune. de Lln bun care ii apartine in mod exclusiv $i absolnt. btrnurile pot ti primare (desprinse direct din naturS. De exemplu. bunurile pot fi: pentru consum qi pentru producfie. cu privire la bunurile materiale. spirituale si de alti naturl existente in societate sau obtinute prin activitatea economicfl. insa in lirnitele previzute de lege. mai multe criterii. Bunurile pentru consum sunt destinate satisfacerii nemijlocite a trebuin(elor umane . proprtetatea ca sisteru de relalii legdturd cu folosirea btuturilor. o dupa forma lor rnateriali. LIBERA INITIATIVA tntre indiviz.). Aceasta relatie releva exercitarea unuia. de a constitui asupra acestuia anumite drepturi in favoarea altei persoane etc. bunuri marfare. bunurile se pot _erupa in: obiecte stabile. Delimitarea intre satisfactori qi prodfactori nu este absolutd. intotdeauna. un bun economic putAnd fi utilizat in ambele sensuri. libe ra initicttiv(i cct mod cle actitme formele de proprietate 9i finale (care nu mai sunt supuse niciunei transformiri gi si intre in utilizarea lor finali). i::i. isi situafiei lor. dobdnda unui imprumut etc. dreptul de dispozitie $i dreptul de uzufruct. o dreptul de folosintS sau utilizare asiguri proprietarului dreptul de tblosire a bunului aflat in proprietatea sa. proprietdtii cct ntotiva{ie B. r dreptul de uzufruct este dreptul proprietarului de a-qi insugi qi utiliza rodul unui bun. aga cum crede el cd este mai bine pentru a-si realiza . Participarea Ia activitalile economice reflectd interesul agen{ilor economici izvorit dil proprietatea lor gi are loc in modalitdgi diferite de la o flrmi de proprietate la alta' in asemenea impre. r dupii modul in care circuld in cadrul economiei. ca agenti economrcr. i A.}] xplordnd participarea oamenilor Proprietatea reprezint[ o relatie intre oameni. t'ructele: consumate ca atare sunt satisfactori.

ate pentru rnembrii grupului. rezervatiisiparcurtnationale.o.rin.ri proprietalii.il'.. slera de cuprinclere a bunurilor se at-lti in per nranentir schimbare.logice.lentacetorpatru domeniul p''rivat clrcptului cle proptietatt ?"]rrli:T-''in corilponente fr"rndamentale ale pot [i trec. inchirieri. prefera orice formi nu alislntil plur t)roprietS!tl Aceastul inseantnii ct-t intereselor pe care [e are fiecirre.tii de a o rJreptului pe care il &Lt tnembrii expresia tireasca a liberei initiative.urile care a* irr.it"t"dinpunctcledefrlrn.:. din punct de vedere cconornic.. iar rezultatele oblinr.e. Organizatiile. Dupd regimut iuriclic ambele ptrtirrd statului sau domeniul privat aI statului' con-stittti domeniul p'Uti" of se care tbrmeazir domeniul public fi de interes national 'il'ou totot' Bunurile i. Suh acest aspecr."L'J^"" t. ca $i altor forme de proprietate asociativa. intmchipintl posesiunea. ridicarea calitdtii."toira rnai din aceastS categorie pot donatiile prir-rritc erc. in proprietatesemodificainftrnclietlecapac. siturile istorice si arhec.instr5tnirteetc. Dacd nu sunt si producatori.ttctlediicriteobligatii_pentrua etc')] Apa4in dotnen'rului public bogatiilc se pot folosi l'i sechestrate.'^..sidemonstra in folosirel viabilitatea p. imprescriptitrile(nuptltiiurrnlritesilitsatrgrevi. instantd. arc t.ierasausecliialcnlinisterelclr.. de inviitiuninr la public tin <le domeniul privat si se ret'eri publica ce nu apartln tio*tniuf i sunt ntl care apailinri. r. prel'rate spre despirgtrbire energetic saLl calre . Acesta este de lapt considerat nrotivul cel mai irnportant ai superiorititii proprieta(ii private asupra celei colective.i nt" *uUrJtut. inr celelalte strb tbrrna de cadouri.eSteconrliatibiliicLlDl()pr!ctateaprrbiicl-rsattirlief(}l. irpele cti pctential rle oric-e natnr. Transmiterea acestor drepturi. de tapt mrlctalitdti cle interdcpendt:nte strnt in cuclrtrt aceleilsi tirri' formele . cea mai mare importanti revine bunurilor care all caracter rnarfar sau cel putiu imbracd forma baneasca de rnisnrare.rl c?r rnod cic a fi al e. insuSi statul ca subiect al proprietatii poate fl considerat c[ reprezinta o asttel de organizatie.. ficoncesionate.i. pot fi nationale $i internalionale..1" proprr. l. in ultinrf.i insuse. Dirtoritit dr-z!oltlrii econonriei $i societltii. terenurile pentru in inter. uzufiuctul. cclelalte btlnuri proprictate primfriilor.) prin care ei igi concedeaza unii altora anumite drepturi specifice propriu'tatii..teniul putrlic *l statiritri .inalienabi!e (.in tfiti"nO si rentabilitate "b*"'::l'l]^proprietitii' dirtire cle pentru pluralismul formelor clo proprietate genereazt cornpetrlia prin: reclucerea alos . intnrchipeazd atit posesiunea.cul si.) Cr-le dintii circula prirr vlnzare-curnpirare realizatii in difbrite variante.J:[li. -:-^.tori..tilor pe actiLlni. este lltlnrai necesar. istoricelte c. credite etc.:: :: il formeaza buntrrile care' poirivit ptoprietate ptlate -: al btrnurilor carc () ct)r.terentrrilepentrtlttevoileapziriir:ri. pro*ounr"o-progresului produc[ieidepeurmacdrorainceleditrtrrmitcsteavantalatconsumatorul. dt: ccie nrai rrtttltc de forrrr. lamilia.lteafiecflrcradea.Tocmar inacestsenssesptrnecSpluralismulforrnelordeproprietateconstitttierlnecesitate pentru orice economie mcldei'na' cle piati. satl Junt urrit. dispozilia..--. se imbogaileste necontenit si sc diversitjca. sociogrupurile gi organizatiile (nationale -'----"-+i^'rlorir ai citrci proprtc[a. pot exlsta si ult" de azi' iumea in anirlizate' combinare a lbrrnelor r:eprezintf. obicctive.li si internationale).i t.poliut aerian.rprietate care cotespLtniic arege. si in c'. Cele nationale pot sA apara sLrb forrna Lluiunilt-rr de intreprinderi sau de cooperative constituite pe criteriul de ramltrA.ffi:. lndivizii care sunt producf.Sicadstrbirrci. in care pot fi sau nu producittori. prin actiunea lor..ilptlil' aceastil oublic. cit si trtiiizar-eu directi a obiectLrh. lndivizii sunt subiecti ai proprietafii in oricare dintre formele acesteia. Sociogrurpurile dau na$tere cooperativelor.. clispoziqia 5i insu5indu-qi o parte din uzufittct.rtLainate') $i ca sunt. . Surbiectii proprietitii i$i exerciti atr ibutele in forme extreln utili{itii ouiii. cale genereaza interese gi comportamente similare stateiordl:nlocratice-. Astfel de subiecti sunt indivizii ca pcrsoane fizice.t' i[':::n':':JxH:::J::1.i public. donatii.te beneficiile.rnrrlr-1r"..lile oste sttrtttl stittttl san .".urile desri. indivizii (suhiectii proprietitii) nu pot utiliza bunurile lor decdt prin stilariali. proprietarii neprodLrcitori repi'eziuta rrn gmp iurporlant al agenfilor economici din orice tar[. este *. Ei actioneazd intr-un c:rdm dat.oe1i-stit rol*l formelor de diferite ldri 1i perioade.i.mcdC proprictate.nititiiu. teritorial-administrativ etc. societf. in ceea ce priveste organizatiile internalionale. . l)esigur.''Ir'lmite coi*ritii.it. dintre tormele de proprietate cel mai incitativ regim juridic il are proprietatea privatir pentru ci aici fiecare proprietar suportl costurile propriilor lcfiuni si concomitent i. acestea se constituie prin asocierea agentilor econornici sall (.'u pi-'t fi curacterizeazir prrn i^ni-.-rnstituit.tute amintit. rnosteniri etc. cumprirf.u. constituite pe baza unor criterii prestabilite.onotlllel cocxistenta fornrelor cle proprietate.1. fizicc si/sati juridice' *ui' in i.-.. Deciziile subiectilor pr:oprietdlii induc opera[ii economice de diferite feluri (vAnzdri.specificer '""u.inirtrotiv-tcritoiiaic il prezintit' in tunctic de interesul public pe care ori' :rcestea proprietatc. tlat.irrchiriat.o. socie'tf.. """u tehrric si tnirirea volttmului de variate.i producatorii direcli.s public. (ie stat etc.t ." se realizeazir rnai mentinere si afirmare tot mai futernica.. Dac[ avenr in vedere cine sLrnt subiectii propdetiitii si ce att ei comun si/sau specitic in exercitarea drepturilor de proprietate di:st ingem: cheltuielilor.. In economia dc piatd. este echivalenti cu un proces de distribuire a costurilor 9i beneticiilor intre cei irnpiicali. odn'.trr este tl) ptoprietuiea publici' aI cltrer proprietar acestei proprietati qi Iocale 'litr strltctura sa' [)lriectul adnrinistratiilor publice r:entrale tu" Ot intet'es legii sar'r prin natura'tit' ::::.' n"'" il']:"1:'"ri:". dote.:i) a or-ganizafiilor din doua sall mai mLllte tiri. Subiectul proprietitii il formeaza agenfii viefii economice. zonirl. de.:::iiljjl]:]:'.rte (uzuthrctul) se irnparte intre proprietarii neproducitori . intrucflt detin cea mai mare pondere in siltisfacerea trebuintelor. ci si posibil' .. irr'obilele l--. B.fi5iadeprotectlc afrontiereidestat.te i' il.ou of unioi.i.ri.i*ot. Sociogrupurile sunt constituite din indivizi reunili pe baza existentei a cel pufin trei trisaturi comullc. cei lnai bitre cle pr.omeniul.r:t p' rt[ipet'so^ne a) proprietatea privrrta sau particularir.

upo. Acest comportament s-a contrrrat treptat si este sinteza experienfei acumulate de agentii economici. realizarea interesului fieciruia depinde de ingeniozitatea proprie. asigurAnd libertatea de acliune. aia cum considera fiecare ci este mai bine. prin ceea ce face el. I I I I Proprietatea particulara individuala Proprietatea particulara asociativi l*- I i Societiti pe I acfiuni I Proprietatea Libcra initiativi este libertatea agentilor economici de a actiona pentru realizarea propriilor interese.ie produc a Fig.te I. niciun agent economic obtinut pe seama altuia sau altora. f5ri discriminiri pozitive sau negative..l. s uperiori de tatea .) Ce operatii economi e pot genera * atril-r. propriului alltomobil. exercitarea dreptului de a poseda bunuri. pentru cA aceasta este sursa determinant6 pentru interesele agenfilor economici 5i asiguri.. de a dispune de ele gi de uzufructul lor.t celelalte lorme de proprietate. respectarea sa nu implic[ costuri sau alte condilii materiale prealabile pentru de proltrietct. inchirierea Llnei locuin[e. $i pentru ci cei care realizeazd.\ 5{ ir f i 5.ita proprietatii private in . de a le utiliza.i'i i.i:.oprietate? in ce consti irnportanta cornponen_ exercl tarea componentelor fundamentale ale dreptului de proprierate? propr letate'. constituirea unui clepozit la o banca? q Ce reprezinti proprietatea din punct de vedere economlco_social? + .r* se aplica tutrrror.etate sunt relevate oe p.. c stimuleazi deopotrivi creativitatea tLlturor. + din aplicarea si respectarea sa nll decnrge uiciun fel de avantaj pentru niciun agent economic in acfiune. prin votul organelor legislative alese qi ele in mod liber.. orice actiune intreprinsd de un agent economic in inten[ia de a-Si realiza interesele trebuie sd aibd. care este baza acestei leg5turi? Care componente ale dreptului cle prop.etatea asupra uner case vA. 2. rnijloacele necesare infaptuirii lor. i ' jii 'i -' PROBLENIE DE REFLECTIE Proprietatea privata .1. totodatd. Asemenea legi exprirni accepfia pe care o dd societatea libertatii de acliune in economie. activitatea economicf. care sunt faptele ce trebuie considerate o incilcare a sa..itIl.loc astfel incAt.fl. intrucdt ii pune in condifii de egalitate sub mr-rltiple aspecte: cocperatista I I aici decurge cd libertatea de actiune este o caracteristicd generald aplicabili in rnod egal tuturor agentilor economici si cd orice initiativl este admisi ng6ai cu I L Cooperativ .F t- '{. De respectarea acestei condilii._ l_{ J i i. tn ce constA relertia dintre obiectul dintre proprrietate Si interesele proprietarului? * Anahzalr evolufia in timp a leglturii Identificaf i costur ile 5i beneficiile specifice proprietAtii asupra unei fabrici ti sribierc tul proprietitii. in primul rdnd. ar putea interpreta aceasu condilie dupd bunul plac.op. nu ingricleste pe nimeni in promovarea actiunilor de interes propriu.. precum si modalitatile prin care poate fi restabilita.i i it Existi legituri intre difer-itele fonne de proprietate? Daca erustii. . libertatea de actiune exprimi... Este recunoscut ca necesar gi singurul posibil de acceptat de to1i.u * tu-lor tlreptului de pr. {. intrucAt. intrucdt ele sunt adoptate pe principii democratice. ii{i { -1 {. fr.1. principalele * r n i: l'i{t.-.nzarea . Fundamentul libertdtii de acliune in economie il reprezintd proprietatea.J * Care sunt principalele forme s Pe ce se bazeazd. de cherestea. si nu afecteze cu nirnic libertatea de acliune a cel<-rrlalli si nici ace$tia si nu-l jeneze cumva in ceea ce el intreprinde. societatea a stabilit prin legijuridice care sunt coordonatele maiore ale libertalii de actiune.-lt_ 1I{}. De aceea.

aptitudinilor. Prin lihrera initiativd se exprimi dreptul proprietarului de a adopta decizii irr orice pr-oblemi privirrd actir-rnile scle economice . pornind de la interesele . liberei ietatea din pttttct * Ce reprezintl p de vedere economic? o in ce constd i rnportanta obiectului economicf.'lllt libera initiativi' . libera initiativi este ingraditd sau eliminata.libertatea in mod se bttcttrf. in economiile in care nu exist[ un sector privat puternic. Ea inccteaza a mai Ii sursd de eficienla qi rentabilitate. Libera initiativi cunoaste cea rnai mare clezvoltare in condiiiile Froprietartii particulare 5i ale rcgimurilor politice bazate pe democratie. De aceea. sub aspectul instructiei.ooi mult de obiectttl proprietalii ". decizia ohligatorie a organclor administrative de stat.. spre promovarea cu prioritate a activitdtilor utile. prin intermeditrl proprietSlii private. <ireptul agenliior economici de a dezvolta. in acest t'el. responsabilitate 5i courpetentii.trtli ii ' i . consumiindn-si cum consideri ca le este mai iavorubil buntrrile de cflre dispun sau de a se angaja iu moci liber in acte de schimb.Icfiune are nurneroase fatete. pe atit clc dit'erite. in asociatii si societati cu cilracter econonric etc.' . care conduce la realizarea unci activititi economice eficierite.' liber".? proprietdtii pentru activitatea beneficia cAt proprietAlii pentru a putea 1or? .' Ce sens ? 'Cumartrebtris6ac[ionezestrbiectii dati expresiei "proprietertea privataestefundamentullibertf.i :/ t t-'t11i.i posibilitatile fiecf.t hr viata econornich. spiritului novator gi de econornie etc. veniturile vor fi inegal ctistribuite in societate pentru ci reflecti inegalitatea eficien[ei activitdlii agentilor economici. toli agentii economici ecoltomici.. inrpostnra si pseudovalorile. voinfei.tor el identificafi ce inseamna pentrtt . in orice activitate gi in orice larir in care proprietatea este dcperrsonnlizati prin formarea $i consolidarea unor monopoluri sati prin urasuri dictatoriale.l * Forutulati trei idei care se pot privire la desprinde din acest text ctl libertatea economicf. in acest sens. astfel. . orientind resursele de care dispune spre acoperirea nevoilor sociale reale. precum $i al modului cum el o foloseste. adesea. pe a celorlalli. inifiative i se substituie. unii lui J 'P ' pogini) pe nr argine a aserti este condamnat sf.i Lltafi ca exempltr ttn intreprinzf. puterii de munci. Inegalitatea devine. preponderent. nrentine sau r-estriirrge ac:tiunile lor.' I'i"'t'1'ui?'i i:. se creeazir acel cornportameilt economic cotidian peutru ntili(iane de agenti economici. conditie de egal. I-.. cit 5i pentru societate in ansamblul siiu. rezultatul nernijlocit al capacitilii valorizatoare a fiecimi individ.. si. rt-l'-niil'ix. libera iniliativi va determina afirmarea valorilor corespunzAtor acestor criterii. lihera initiativi s:ru libertrtea cle .". se remarci mai intdi de acttune Libera initiativl .. potenfialului capacitrigii intelectuale qi capacitagii de risc. disciplinei. atiit pentni fiecare proprietar in parte. stimulare. agentul economic devine atent la semnalele pielei qi iqi indreapti etruturile spre ceea ce este cu adevirat necesar gi eficient.tiide acIiune" intocmili uIl eseu (una-douf. in aceste condilii.Orn. la baza cdreia se afld deosebirile dintre ei. Pe fundenrenttrl acesteia -f . fie S artre: ..ruia.i bunurile care formeazi obic'ctul proprietirfii lui. totodati. Proprietatea este o sulsa protunda de motivatii pentru orice agent econt:nric. rigiditatea gi inflexibilitatea la schimbare 9i innoire etc. inldturdnd incompetenla. de implinire a libertdtii fundamentale a omului Se produce instrdinarea oamenilor de procesul economic gi de rezultatele acestuia. concretizdndu-se in initiativa. tenacititii. Libera inigiativd inrplici restructurarea activitdtii economice in interesul a-qentilor economici. de a se manit'esta ca intrelirinzatori.ionarii normale a economiei. ibnne rle rnanifeslarc pe cet dr' multe. asigurdndu-se conditiile tunct.ibertatea de actiune creeazi premisele' ca agentii economici sii palticipe aqa cLlm vor la tranzacfiile economice. Acest tip de proprietate ii determind pe proprietari sd urmdreascd atirmarea propriei eficienfe.

serviciu.:+ F'u -:'.. Hotar0toare in acest sens este intensitatea nevoii pe care o resimte consumatorul respectiv. in funclie de situalie..-iiiiilt: dg . i a p roprittlui drrrr. .=t"! prin consuma. .truOrrrrd acest capitol.ste noriruti rrt studierect . . tn conditii determinate .:: :' Asentul principar ar consumu rarn.""-... in ter atrrrnea $i finalitatea ttctit.. De aceea... ' Utilitatea economice reprezintd satislaclia pe care sperd ' cd o vo obtine un consumator dat.n[.t ... ttlegere qi cotnportcuttent al constttttcrtottilrti.ilrlf CtC. informatie) de a satist'ace o nevoie..'i:iCrcif tel sau alttrl in funcfie de intensitatea nevoii in a cdrei intAmpinare .+:il.... U. Utilitatea in sens general reprezintd capacitatea unui bun (material.. . de nivelul de culturd.. Aprecierea utilititii ' '..m rationamentele si reacliile pe care le are in legAturd cu alegerea (cumplrarea) pi utilizarea bunurilor economice.ri le de care depinde cerere.af. CEREREA . orttuttit burt si cdnd este tn mirrcsul vdnzcirorulr'ur' ii depinde de raportul pe care fiecare consumator il stabilegte intre cantitati determinate din bunul respectiv qi nevoile sale in conditii date de loc si timp.r economice indtic conslrmuri de resurse. trebuincios.rrrioastrci mqioreze sau sd recruccT ltretur rct bunurire tranzactiortttte cut"toasteti irnprejurd.iii-titlcI it'ti. '. u econoffiice rep rezinta -.ar mui ales decizii ctclicvctte.u si igi maximizeaza satisfacgia.l()lttiCC A. lia .i obtinerea butturilc'. Decidem intr-rrn .6ilruiecliv : ":..1.riliuid. . tttilitute (frt sens gette ral . De aceea. in functie de condifiile de loc $i de timp. cle situafia ecorromic[ qi aspirafiile proprii fiecflruia. bunuri omogene avAnd aceleaqi proprietati pot fi apreciate in mod diferit ca utilitate economicd de diferi[i indivizi in functie de volumul si intensitatea nevoilor.i. #. decidem sI o cumpardm sau nu. o cc a activitirtii economic. producerea .i...=-''-. determinate dintr-un anumit bun economic. l. Mai mult chiar.:.i ct'fbrrnr|rlo concluzii.' i. Pentru oricare dintre noi nofunea util.ffi lar consumatomr ca agent *d. :. qv efr posibilitatea irttelegeli notiutiiie.rr^jlt"otttl.:i::1}":rfi:rilor' rui este menaj ur. prin folosirea unei cantitdfr.".:. -i irit'itrrea utilititii :'. pentru Lln anumit individ. nevoia de a consuma o cantitate determinata de apd (sa presupunem platd) este mai intensd sau mai pulin intens5. .:"J. i. . Din . il. Baza acesteia o reprezintd proprietalile. : i 1. . Dar.l. ''vtov' Lt'LLtL' cercre c' si elasilcitate a cererrt. utilitettea pare o notiune foarte clari.... necesar..^... Unul dintre punctele de referinl5 *n il constienr. deqi apa este necesare gi utili pentm oricine. insuficiente in raport clr nevoile.. i : . a apei...' irrclasi i..-ttcit .itcitii il constit\te utilitatea bunurilor ecollornice. insuqirile. a irnbrlcaminlii sau a locuintei etc.*. Cele naturale pot fi luate ca atare sau sunt adaptate de orn in functie de necesititi. ceea ce serveste la ceva.ittsit:. comportantent pentru a compura cliferite ctltentctti. utilitate desemneazii ceea ce este de folos."T"ili"iil'cornportament Asemenea proprietiti pot fi naturale silsau create de om. cum f.r.1iiI-t'ciati . tn acest sens.4{ rl il'erit realitdtii tttirizctli ace. de loc si de tirnp.i.-i. purtator u-lmPonenti .H.:. pentru oricare dintre noi este evident in ce consti utilitatea generali a pdinii. -iri .ri llitatli vine cantitatea determinat5 de apa plat[ la care ne referim.. i irt-11r.1ri _7 O parte dintre nevoi sunt satisficute pe seama bunurilor libere. acest rafionament decurge distinctia necesard intre acceptia generale $i cea economici a utilitatii. de r-iil.r. pentnr comportamentul consurnatorului o' iil. .'{bttllntiCe aprbcierea utiiitatii econo*i.e . (unitdti. . in imprejurlri date.i tn sens e cotrotnic). p" urmdri modut cum . doze) '.":T].ste eco u".. ' I .. satis_ Consumul e. Prin comportamentul consumatorului desernni. s[ platim un pref mal mare sau mai redtrs. pent* L{..r'. fiecare element dintr-o mllltime de bunuri identice are utilitate economic[ diferita. ALEGEREA CONSUMATORULUI C."r. UTILITATEA ECONOMICA B. .r i i. La prima vedere. cheltuieli. rlupi ce cdterii se orienteazii vorn . caracteristicile pe care le posedd fiecare bun sau categorie de bunuri. iar alte trebuinte se implinesc corlsumAnd bunurile econorutice.J. . iri it i'litrlri if'criti trctic : ri:. l:::::1 '-% realizeazi . atentia consumatorului se centreazi spre br-rnurile economice fat[ de care adoptl Lln anumit compofiament. .:i.

fieca. $..olu eazd. _: .::':ll1:i:i:i:'llf. oT . dacd rcspectrva placere este satisfacutr de Gcissen.prin suma de bani aL roc. unei praceri descregte progresiv pana Ia saturare. fiecare consumator i. y.f - in car-e: respecttv. cAnd s t este UT Desenu.6 f-ontp arati sens ul ectrnomic al utilitatii cu cel general. i- . Cum er.. y. sir stabilearsci o prioritate.. cumpiritor 3l decicre (pm H#.. a Ju. ba.r#H.Brulxa??at{}ru*laei U5 tt+ U3 U2 U1 in p.'. .. intrebuin6rile alternative pe care le pot avea bunurile.. pe care le-a preferat. r.'i+. . 2. utilitatea marginalr scade. sperd) isa-l aiba cind tbloseqte.{ I \ 1i{[. . t !'Lli E cea aditionali. . h.r'illtrtnricl..n6na individul De pildi. caracterul complementar sau nu al acestora qi substituibilitatea lor (in misura in care exista) il determind si decidd pe cale le preferd gi in ce cantitafi Modul de combinare in consum a diferitelor cantititi din bunurile x.ffiilT Umur :: AU. formulata tQ* - sporul cantitatii consumate din bunul X. #i#.i consum atd" crerste - d :' . utilitatea total5 f i marginala cind consurnuI creste? & Este posibitA reducerea utilitAtii totale la cresterea consllmului? Et. Urmirind realizarea unui asemenea program. pe care consumatorul le-a preferat spre a obfine o anumiti satisfac[ie scontati formeazl programul de consum. trebuie sd aleag[ tin0nd cont de taptul ca: decida pe care Utilitatea nrarginala Fis. ti i-ii r *.J'la.. .r*r. comportamentul siiu corespunde legii utititatii marginale descrescflnde. din contrd..': i "]!. clar utilitatea rnargi.alr. u. economice se rearizeaz.*p. dacd un bun X este format din n unitigi (exemplare.:i pe care a fost inregistrat ercelagi film.. j'.T'. E l.1"r1?dl. conslrnrarea prirnei unitagi din acel bun ecorlomic este mai ridicati.. Intensrtatea nevoii constlmatorulul se diminu eaza cLr fiecare unitate consumatzi.te ree c onstt mului Utilitatea (satisfaclia) adilionard resimlitii de un consumator dat prin mirirea cu o unrtate a consumului reprezintd utititatea mirgrrrii.". pentnr ... si achizitioneze cantititi mai mari sau mai mici din bunurile x.mirimea intensitatii Satisfactia suplimentari resimtita de consunrator cu fiecare unitate dintr'un bun economic consumat se umeste utilitate marginali' cdnd un consumator utiliz eazd. a. iar o dozl consumatd peste acest nivel nu ii mai aduce nicio satisfactie i " titilitate econonrici individualfl iaportul de sati sfac gie pe care Lln 1 : ] lconst. in mod iontinuu gi neintrerupt".iitate i(doz. neintrerupt.iij*g.u tutrp.nd cresre canrirarea t.. (urarginali) si utilitatea totald. fiecare frind apreciati cu utiriiag. in funcfie de prefuri. ca orice agent economic.. a i i I ! ! \ 7 l -iI Aprec iaIi comparativ mlrimea utilitatii economice intlividuale pe cal e un cc)nsLturator c acord5. 'r'+-!:l : i.- r 1 *. ".t r resimtitii dc' nn conslnnator de pe Llrrna oricirei doze corlsllnrate dintr-un bun economic.2.:i1. consumatornl.. in conditii detenninate de loc I resimtitri de u rl consumator prin consumarea mai mlrltor doze din unul sall mai multe buntrri economice diferite. rnai multe urititi dintr-un bun in morj snccesiv.AEsg*E *rE c*f.iilj.ii t- -i 'i-" i i '. pe care o aduce fiecare noud dozaconsurnatti este din ce in ce mai micd gi tinde spre zerocand nevoire de consum sunt integral satisficute Utilitatca aditionala (Au). . * De ce utilitatea nralginala este desc re sc atoare ? " Argumentati de cc aprecierea utilit5tii economice are url caracter subiectiv. arunci c. d e c re . . consumatorului.i va cheltui in mod specilic venitul pe care il posedi. u .e r.3-r. prin retaria: multitr-rdinea trebuintelor pe care le resimte il oblig[ sI si le satisfacf. utlirateo oaiiunatd rdij obyinwc?prin X4 c X5 re. Nivelul utilitalii marginale devine zero cAnd nevoia de consum este integral satisticuti. o t"'illlsttnratorul aL'gc pc criterii ilc eficienta .e . i i : * Utilitate marginala - satisfacfia x-'"': ..*ator consiclera (apreciazi.ji I * . . [a doura casete video pe care le poseda . * if. Utilitate totala satisfactia: i t: : . iar utilitatea totali creste cu o marime descrescitoale Ia punctur de saturatie.lr'lJ.i.. satisfitctia resimgita pri. astfel incit..'oc'esut satisfacerii trehuinfelor sale. produce insatisfacfie.lJ. in ce ordine gi in ce proportie.X' s xn. sporlll de utilitiite total5. potrivit cdreia .....a) dintr-o rnulti me de bunuri iornogene..: anumit bun economic.

. Ps = l0 u.2. mai rnare utilitate marginal2i (10) qr cel mai bun raport utilitate miuginalE/pret unitar.rrc ar fi ralionamentul consumatorului in cazul c6nd prelurile unitare ale celor douh bunuri sunt Po = 20 u."ur" datd satisfactia pc care o resimtc ?u rr.:ri:. gariiiruo nrrrrri progro. Lrtilitatea totali $i rrtilitatea margin. De exemplu.. . Situagia va ti diteiita. pentru ci 0. pentru cd raportul utilitate^matginalalprel (adici efcct/efort) este idenric pentru cea de-a doua dozl din A li prima din B: ln tinal.. indiferent de bunul achizitionat.". care ii asigurd cea .-. raportul utilitate marginali/pret va fi de 0. : -rur: Vo^ Aceasta inseamnf. gs = 5.i:':11.m.:il:. Astfel." lau eficienta cea rnai ridicati. realizdnd raportul utilitate marginali. Tinind Unitatea econolnici pe care o c . achizifioneaza qA = 2.i . si 3.i va orienta alegerea ir formeaza satisfactiei obtinute pentru o unitate -u*iirir". Orice alti decizie de cumplrare nu este in nrisuri sd-i asigure o -satisfactie egal:i sau mai mare prin cheltuirea celor 30 u.'.rl. se desprinde concluzia sA o Cea consumaioffi J 4 5 Ta e u un consumator rational obline rnaxirnum de satisfactie prin consumarea bunurilor achizifionate cu venitlll disponibil dat atunci mai I __ r __ . fi prezentat un asemenea ratrorament poate p'ntr-nn exemplu simprificat. -.:iTj: Jl efbrtul (sacrificir.8.rn. El are de ales intre aceste bunuri. principiul eficientei. pe care trebuie sd-l faca.6 sunt mai mari decAt 0.u ffi. c.4 pentru fiecare dozi. rIp}rt fifire i bunur ar carui raport. obtindnd o utilitate rotald de 48.Prefurile unitare ale bunurilor A si B (P-'Pn) sunt egale.. pret de 0..-. respectiv din B. ntare satisfacyie (utiritate economiciit.sa) sau nr.7.j 'r.? Dacd consumatorul achiziiioneazl o primd unitate din A. iar venitul zilnic pentru cheltuieli este de 90 u. in functie 'de cantitatile consumate.j intrucdt consurnatorul are un tluget limitat.."u monetard cheltuiti in vederea procuririi bunurilor de care are nevoie. EI va cornpa. care ii asigurd. in conditiile amintite de pret $i de utilitate marginala.m. In rnod normal. critcriur escntiar dupa care i.t 6 6 28 4 30 2 30 0 cdnd raportul utilitate marginal[/pret unitar pentru bunr"rrile achizitionate este identic sau cAnd raportr-rl dintre LrtilitAtilc marginale este egal cu cel dintre prefurile Llnitare. respectiv 0.l i .'.i a treia achizilie vor fi efectuate tot din bunul B.'il. Urmiitoarcle achizilii vor ti consacrate pentru priml unitate din A gi a patra din B. doze Utilitatea economice Utilitatea totatE (UTa) Utilitatea marginald (U. resimlita va fi 26 (adicd 18 + 8 sau l0 + E + 8).m ) pentru satistacerea nevoilor de hrand prin btrnurile A |i B.rir cuprinse in taberele 3.1 consumatorul rationar opteazi tntotdeauna pentru Consurrratorul rational decide si aleagd rnai intii o unitate din bunul A. sau ar trebui sd fie. cil Lul. de 10 u. ga = l. Sir presupLlnem un consunlator care dispune cle un venit zilnic de 30 de unitlti monetare (u. unitd{i qo) (1) (2) UmgA Umgtl Qo*Po*Qo'P. iar satisfacgia totalf.5. respectiv de 0.n"rrir. t .m..a ac hiziti on irii s r consumu tui ca.l\/ 2 Util itate a mlrsi na l r:F r0 IO t8 8 2. de pret $i de utilitate marginali. c6nd consumatorul are de ales tntre dit'ente cantitdti din douii bunuri./pre!: 5 10 Ultim'ele achizitii vor fi consacrate pentru cea cle-a cincea unitate clin B si cea de-a doua din A care-i asiguri un raport utilitate marginaiii.. ctchiTiyii consum -t) J^) . Cea de-a doua.'--. ti ta ritoi . ctceasta se exprimci sdtt.orru*oiuirltti rariotnar constci h.. achizitiile consumatorului vor fi qn = 2. are varoarea *ui -o. o" ti. A B. Rationamentul 5i poate fi generalizat apoi pentm n bunLrrio:. astfel calculat. cu conditia incadrdrii in venitLrl disponibil penrnr achizitti (V.:. insi intr-un alt context.i.Alegerea consumatorului rationar este.m. Cu venitul rimas achizilioneaza o a doua unitate tot din bunul A gi o primi unitate din B. concretizat irr ve..onferi seama de cele antcrioare..i care ti ctsigurci cect m.itul barnesc cheltuit. cd utilitatea marginald obtinutd cu ultima trnitate monetard cheltuita este aceeasi. Adic[: lruna alegere cfinstrrtratorul ui Tabelul uanttatea (nr. prin cheltuirea intregului venit. "".: ..5. 1i:'.").. Acest progratn de achizitii (2A + 58) ii asigurii cea mai ma:'e utilitate posibili in condifiile dste de venit. Esentu alegerii . el va opta sd achizi(ioneze mai intAi prima unitate din B. totald sau agregata) posibird nrin c\lrttliyea (sacrificarert) veniturui stiu rimitut.

. i: l{i i.si PY = . i * Cea mai buni alegere a consurila- prrograrnul de achizitii care ii iasigtrrti maxirnuzarea utilitatii totale prin itorului - lcheltuirea venitului disponibil. Raspunsul corcct cumulat. B-b+b.se orienteaza corlsr.\'l' Lln li. v Si (bunului) I - Bunul 50 x Runul y 30 28 25 II I 40 35 30 z5 destinat achiziliilor este de 24 u. lgazui metan. in conditiile venitului dat./i itatea (nr. \ {..Je achizitii .1'.are. j isatisfactie clezirabi L i + Bunuri complementare ...l J a=5x+5y. Exernplu: clrburelc'. se ii. iSunt numite si bunnri-perechi.i lernnul i^ iput inlocui la incil z:rea k-lcuintei... II ITI 20 /1 15 (9 ^2) +(6 ' 1) -24 Lr'm' IV V 2l t1 7 5 UT = 315 12.. esenta alegerii consumatomlui rational? * Pe baza crtror clemente se apreciazli cir un consumator a fticut cear mai huni alese re de achi zrtti? = Dupi ce criteriu . %= 269. acesteia? l8 l-s 5 -) VIII IX t1 ".rur:lplrr Utiiitatca marginala pe care un consumator o atribr.5 1t) VI i ii: * In ce constf.]{ \ [) L'.{ \{}sl'llrIIi{ii4 -'* Iunul cu altul. doze) 25 30 28 25 Prr-rgramul cle achi zrtt| care satisface conclitia de mai sLIs este 9x + 6y' El poate fi acltizitionat.\iii:. electrir:itatea .aclion ' Consurnator rational eazi pe criterii de eficien[i.i ctlm urrtreaza: dupa diferite. tlozei t-rti I itatea marsina lii consllm care ii maxirntzeazzt pre{urile px = 2 .\ U n S[ se determine: T l0 9 8 7 5 20 II IV V 2t t7 a consLnnatorului maxinrizarea utilitirti totale sunt: i ilI IV V II t8 t7 a) cel mai bun program de achizitii ' cel care ii asigurf. i .sIfLiC tlife 6Lr n i-u ikji iasigurf. c) 8x + d) 5x + 6y? 8y? -3y1'] VI VII 4 . C-c+c.. care deFrneqte utilitatea totalA $i cantitatea achizilionaLi.m.bunr-rri a .[..m. tnaxitnrztrrea satisfactiei 1t-r VI VII 2t\ I a)x+3y? b) 9x + l4 t0 9 1 b) care este rnf. = 2 Lr.modul de !conrbinare iu consum a bunurilor ii"l itl. este: = 133.E:.cdror utilizar e are loc nurnai r^inprcLtnf. chelttriala totah fiind i . raportul utilitate marginalir/pref.. dz = 39ll eu = 133. {t . consLrmatorului Lln niveI de: _lj -(ati . E'l cttt-tta programul .. Program de consum . - cei cere ialegind bunurile achizitionate in tirnctie iO. e)3x+y? Satisfactia (utilitatea) totald pe care consurnatorul dat o resimte prin programul de achizitii si de consum care ii maximizeazi utilitatea totald este: a: VM 2 I 4 1 Ix A-a+a.=e+e" .bunuri care. uri'l Un tt].\ltj i'l a. 2 ['lii tlil. doze utilitattea totalf.Ii..* cr. . asigura rnaxim rzeazl trtilitatea totalir Se porncqte de Unrgy' Py C ant Itcztili'il1.lmatoml in alegerea cantitiililor din dil'erite bu n VII VIII IX 9 J.. * Bunuri substituibile .. se pot inlocui la Plentisa cii programul cle achizilii si de consum car() este cel c. b - 118.5 1 J Raspuns: B = b + b". prin consulnarea Llnur cr-rnsttrnlttor dilil-lune de bu-get pentnl ac-hizifii de 3rJ u. dozei) l TJ nr g.rimea Rispuns: r) .2(i 1..rie dit'eritelor doze din trunurile x sl y este urmitoarea: Cantitatca -. r.rn..nr. i 1^ r procesul utiiiz[rii lor.'..il -c1Ii'e' pilJGiate . . P=d+d. [.. $i se confruntd cll Prefurile unitare sunt P. Cantititile achizitionate care ii asigurui Cantitatea (nr. :folosirea autonrobilului presupurle iconsun)ul de citrburur{i. bz= 375.

'. folosind una dintre relatiile: Reactia cererii la modificarea inrpreiurdrilor care o cel:rea detenninatd pentru bunur x sau pentru bunul q."iiu:itatcla ._1 t. = pretul moditicat.e 0 re rii Cererea elastici este specifici bunurilor care au o plaji mare de inlocuitori (u.. 1. t'uil(:tia .lelalte imprejurari rdmin neschimbate. anterior in sisternul carte:z.=-f3rltrl Ke.2... .i .. iar cererea s-a cantonat la trproximativ 900 de unitati (celelalte imprejurflri tiind neschimbate).*i px .i ri. niv'elul pretliltti ctl . nttmcirul 1e.d. cerereu saptirminala re(ul unitar (p.'i..Jin nevoia'pent*r bunurile. ilh. contractia (dimrnu".riidin de a-si reduce *t irliiii" bunul al cirui pre[ a cltscut si inlocutrea acestuia in consum cu alte bunuri substituibile.an consemnAnd pe axa OX cantitatea cerutd $i pe aKa Oy preful unitar.. cererea este unitari in functie de pre[.2la c6na p."l cdnd pretul creste se explici prin tendinfa consumatorului "*.6 a cererii si modificarea procentuala sall relativir a pretului. z g. Daca reprezentzim datele din exemplul a nevoilor.. i. ori renuntarea la consurrur altor bunuri. l..a.ct. 1a nevoilor .i f"if f iltlf' .. cutnP. cererea exprimd acea parte-.) 5 LVa C* = moditicarea procentuala a cererii pentm bunul X.. C. cererea s-a modificat in sens contrar prefului...i extraecononlici. iar 0 < z r . dar de doud ori mai intens.Fipga.2.* - Co..m.--lY: =. cLrtt i sltttt" intensitateu nevoilor.m. lJaremul cererii P. = modificarea procentuali a pretului unitar al bunului = cerelea initiali (anterioar6).d. czlre se calculeazi ca rapoft intre modificarea procentuald sarr relatir.iirr.iz.*.) ca in tabelul 3.3.I-ntintt t"*. Cu alte cuvinte.r*= l.factori econornici .i'.erru'ii*rii si er. dar mai intensi (LVo mai mare).100 de lei. 3.m.ru y sa. = cererea modificata."tui creste si se extinde c6nd prefur scade. (Ll.rtr"1"yq't1 c e Consumatorul se manifesti pe piald dererminl se nuilteste elasticitate a cererii. pretttrile ctltor bunLr. raportul se inmultegte cu -1 (sau se in modul). Ceii-iicr pentru uit tiiiiiiiiii-blitr" -i3' .: cererea .000 de lei.i-1:'. Se caracterizeaz6 prin aceea cd modificarea pretului unitar (cregterea sau scdderea) determind modificarea in sens contrar a cantitefi cerute. obtinem diagrama sau curba cerenr.3 3 4 2 2 6 I 8 considera Dam fiind relatia negativi dintre cantitatea ceruti si prelul unitar.torilor. Cn* C. . Extinderea ceredi cdnd pretul economrcd p* 6 A cererea anuali de corllputere a fost de 1.1r. pre[ul a devenit 2.--p* = -."i.ror pretun au rimas neschimbate ori au scrizut mai putin . care poare fi satisfdcutd prin intermediul pietei.i veritnlni.-epentru 'i.* Tabclul 3. in oraqul A. LVo P. ale cf. Elasticitatea cererii in functie de pret se ntisoarri prin coeticientul de elasticitate.0ff) de unitagi la preful de 2.t. Presupunem cA in orasul 900-1000 2000 100 sau: 2000 K. Ke.i s.-." : .rtia pretului unitar si cea a cantit{fii ce.* C.i preferintele consumatorului iim cererea. C.a. y Cum ne'oile snnt nelirnitate. re un rol deoscbit. { culnp'-e-l . trebuie si avem in veclere o i.\ s.t.. de pre[. X. pentru a preveni oblinerea unui coeficient permanent negativ. se caracterizeazd prin faptul K".i prefbrintele cun'tpdrd.-rte (daci cc. Daci: s 4 3 . Cererea inelastici (rigidA) este specificd pentru majoritatea bunurilor considerate de strictd necesitate pentru un consumator dat. inclusiv prin restrdngerea colnportamentLll consLunatorLrlLri de a-$i mad consurnul pentru o mai bunr satisfacere Interpretare: la cresterea cu 5Vo a prefului cererea s-a redus ctt 107o. dar ale cdror prefuri nu au crescLrt ori au crescut mai pufin. asa cullr se prezinti in figura 3.or substituibile) si nu sunt de strictd necesitate pentru consumator.i sitb incidenta a nuntero. K""rr* > .. iar Ke^. Pentru teoria si practica economicA are mare irnportantil studierea elasticitzitii cererii in funcfie de pret $i de venit.Lo/oC < Lo/oP.aylori .iAi.. Pt^ Po* AP. Pn* = pretul initial (anterior).t* Pr. in anul urmdtor. Diagrcrmil c.. Daca toate celelalte ntnl un bun se modifica in sens contrar em cii.LToC > LVoP. P. cererea este inelasticfl (rigid5) in funclie = Lo/oP.*rp* = coeficientul de elasticitate a cererii in tirnctie de pre(ul bunului X. Se constati (k_g) 0 4 l'lxr-:llr*!rrI scade are ca explicafie relatia n_eqatlva^ dintre evoh.LVoC 34 Fig. cererea este elasticl in funcfie de pre[.iii'icilf ca .

.fiLurea venifitlui.. i " Elasticitatea cererii in functie de sensibilitater moditicurii cererii i venit ! (variabili - dcpendeniz-r) la schimbarea iliii. b.{. Se anticip eaz| c5.lificareaienitului at'age dupS sine modificarea = 1).l qi modit'icarea relutivd sau procentuald a venitului (V). c:erereA pentru . C. Care va fi procentul rnocJificSrii cererii de pline ca urrnare a moclificlrii venitului? .) dintr-un bun pe irnprejurari tiind neschirnbate)'' se care gn cLlmparf. cererezr saptimdnala eta de 15.rpd sirre rnotlificarea ' -__-* Asticl: .)' Atentie! Sii nu se confunde cere-rsa (cantitatel ccrutii) cu incesitile at cirror vclltrm se deterurini ca pledi * intre pre{ si cantitatea vAndutri. P i . la diterite nil'elttri ale pre[ului * Elasticitatea la prc[ a cererii rln bun dat este i1 r'elatie negativ[ fal6 de b. iar pre{ul se reduce. de regulr. unitari? " Fie un comerclant care 'r''inde btrnuri a c[ror cerere in ftrnctie de pre[ se caracte rrueazd prin elasticitate ridicat5. V. ca el si: cit si de tipul cle elasticitate si sensul rnoditiczirii pretului. . = venitlll irritial al consLlmatorului. LqbC. Aceasta de bunuri rnar:thre' in tirnclie de nivelul dar n.{-i.* Ker-.i it4'.i de venitul consumatorului..\j"i iii.tor sau tgli culnpfuitorii mandf.irile vinzf. otrctge dttpri sine ntarlifit'Lit'e(t ?n a(:e!e.:!ti! i 39 e Cererea de el:rsticitate unitari se caracterizeazd prin faptul ca moclificarea llre!ului unitirr (cresterea sall sciderea) deternrina modificarea in sens contrar a c:intitirtii cerute cu acecasi intc'nsitate (cu acelasi procenti.{ }ii" .. litri etc. la cresterea pretulrri acestea se reduc.'modificarea venitultti at^ge dupl sine rnodificarea in c6nd: atunci c) inelastica.. acelaqi sens. dintr-un spa[iu cconomic unlt ar.:::::: cererea este elastici. ele clesc..--./buc. var:zdror:ui care urmiireste mdrirea incasdril<lr. inseanma 1l"il". Ceretea pentlLr ttlt burt depinde nu numai. lase Preturile tlesctlimbate' '+ De cL-. elastic[1 AC*.-lt1{'-i'' \ 1i. inelasticii? c.v are cle regulir o valoare pozitivir 9i cste rJit'erit ca mdrirne t5t'". i Ca regula. c.daca ccrerea este inelastici. dacd cercrea estc elasticir (celelalte imprejurirri care determinii cererea sunt neschimbate).eniturilopsi o in pret'erir'rteie consnmltorilor pentru clitlrite catr'lorii cie bururi' cererr-:a funclie rle vcnit Poate tr: mar ai elasticl.i.m. = vcnitul modificat (actual). lllaioreze Preftrriie.'f. ti pentru diferite burnuri Ker:1. dac:i pretul creste.uo"tllill venitul attrncicind cit.Sctrsibilitatea cererii pentru un bun [a uodificarea venitului consumatorqlui se masoara prin coeticientul de elasticitate a cererii in functie de venit (Kec. Re-euia genc'ralli esle: daca cetelalte imprejur:dl i sunt neschimlrate.000 u.iir itatr..'\. venittll lunar al familiei cre$te cle la 700 de lei la 800 cle lei. consllmat cotidian de un cerc mare de agenti Llnui btrn in func[ie de pre[ul sau unitar este 2. Concluzie.il.. a.'V L'70C* 5y* Q\. alunci cind rnocliticarea venitului arrage dr. : Ke. i'.l AC* Vo sall _ .0(n buc. cererea se afli in relatie pozitivi cu venitul: In()di. li i'" "i. de pdine a unei tamilii in tirnctie de venrt este 0. incas. in mod norulal. propo(ionalii a cererii (Kec*.1i. V. de pret.*. dar mai lenti. a* semnificatiite anterioare.ii. v . procedeazr la cresterea prelului daci cererea este inelastica si la reducerea prelului."o Pentru a-si mriri incasirile (celelalte (hucili.l itrti{tt{tt'tt ! it i {'"ii i-::!.r ti:r'rt'ii iri l'ullctirr sensibilitatea modilicarii cererii (variabilzl pretul unitar? clependent6) la n-roditlcarea prettrlui trnitar ! (variabilii indepenclenti). l' J. ele depind atat de cerere.r* Ct* V'-Vo Vo i t"i..t i i. recokilogratte. are o cerere in tunctie de pret: daca prelLll unitar creste ct 2070? * Coeficientul de elasticitate a cerenr lll c il[ e: C. rezitttc-L ruirclif icarea pretuiui unitar (cresterea sau scdderea) deterrnina rnodificarea in scns c{-)ntrar it cailtitaiii cerute. l'-1ll. a cererii (l > Kec-. .yi ulti .4.C.si sens a cerel. .ii. in perioada urrn[toare.r in mod identic pentru toate categoriile . ci intentioneazi sa o achi 7'rlioneze intr-o perioadii. atunci c1n4 mo.torttltri- l .. iar pre(ul se rcduce. variubilci inclepertdentci (pretul. Care va fi cererea slptimenalA. cererea se moclifici in sens contrilr nrodiflrcarii pretului: incasdrile au insd o evolutie rnai speciala. incasarile vlnzirtonrlui cresc. dar mai lentd.fuctori tle il('luentd stmt cotlsiCerati con. 1! Un bun de larg constlm.u> 0.rx.ttonti). F Coeficientul de elasticitate a cerenr econorrlrcl.i'! ' .1- {'rrltl!}qt7'{q1 {t1{ it { 1t I i:#tt. redtrca preir"rrile.. dat a.*. strict b) unitari.torglui se reduc.i.1l si gnrpe de bunuri. ctnd prepl ttllitiu era de 2. i venittrltri cumparf.lEl. Inilial.i calculat ca un raport intre modificarea relativii sau procentuall a cererii tC. ruCcrer.'it' . tblosind una dintre relatiiie: C./v).daci mult decit propor[ionalil a cererii (Kecru> l)..

ceea ce reprezintd de fapt ieqirile.a Pentru a se asigura obiectul consumului.) oblinute din activitilile organizate de producdtor stut oferite consumatomlui.t. al activitdtii economice in general.i capital. procltrcdt. I}RODUCATORUL SI FACTORII In cele ce untteazd vefi puteo tnvdya: cLtnt DE PRODUCTTE i{r () rS uttiz.eu_ zd .. emisiuni . cum trebuie sd lle cornbinate ere pcnrru ca prori.fralitaq i 'iiii.-=. w rr s<i . prin care trebuie s5-gi si obtind ciqtig. {.f.=. rnor]ul in care acesta acttoneazi' ce mijloace foloseste rt carc su.. Producdtorul isi desfisoard activitatea intr-un cadru organizat.n".sele asrfel obtinut" -. Factorii de producfie si resursele sunt aqadar intr-o interactiune permanenti.. in raport cu firma insasi. In procesul muncii omul isi folose$te aptitudinile. al bunurilor oblinute din activitatea economicd. Scopul producdtorului este maximizarea proflrtului li de aceea firma are caracter comercial. Bunurile econornice (hrana. naturf. protrt. a rezultatelor obtinute. Relevam astt'el cd activitatea de creare a bunurilor economice are loc intr-o firma sau intreprindere. factorii de producfie se clasitjcd in trei mari categorii: muncd. iaz:i."rl'r. . cit qi unul fizic. DupI con[inutul si natura acfiunii lor. Dar dacd volumul producgiei sporeste. *u. experienla gi cunoqtinlele pe care Ie posedd. In condiliile contemporane."i)ducatorul in acest capitol vegi studia urniiroarele in cele mai bune conditii. invh{irmdnt. un mod propriu de organizare qi funcgionare a capacitatii de a produce bunuri econourice.ji". materii prime. trebuie sa existe productie.i colective ale oamenilor sau sltnt utilizate ca factori de productie pentm a se obline alte bunuri.t-t(l esre rut rt(itorul ofe rtei . servicii sanitare etc. materiale etc. T'otulitateu elemerfielor de core firntele au nevoic pentru o produce bunuri econonice poartd nuruele de fttctori de producfie.lnem ci producitorul este purtatorul ofertei.r.. care se realizeazi prin actiur-ri purtate concomitent in doud sensuri: r aprovizionare. mai general spus. atat cantitativ. r:d rodltcdtorrtl C.0u. organ rzeaza. L.*z f.. omul depune atAt un efort intelectual. vdnzarea bunurilor obtinute din activitatea depusi.: i h. a crqterii rodniciei sale. Istoria dezvoltirii societdtii este istoria dezvoltArii procesultri de munci.'E ri.1. OFERTA tnodul in c:ure producdtorul ttiiil. -. Muncind.:??.il. .ril e e ltt otrt i c: e. instalalii. t recupereze cheltuielile thcute qi '. Firma (intreprinderea) este o unitate ecclnomicd cu un anumit specific in activitate. p.'. ceea ce a determinat tendin[a obiectivd de reducere a duratei muncii. locuinle. la rindul lor. cdt qi calitativ. resurse prin care se satisfac in mod direct nevoi individuale . . in principal prin folosirea unoi factori de produclie de mai bund calitate.rentul proclucdtorului.Ei.iciile (transport.. sllpravegh eazir $ i clec.t ci. subiecr al acriviratii econonrice I\-.. '.fctctorii ce pritdttctie pentr.ide aslrr)ra desfitguririi activitatii sare. radio.. Factorii de producfie participa in activitatea economicii atdt cantitativ. liind direct interesat si o realizeze irr it cel care si angajeaza lucratorii.r./fn este p. Aceasta se realize:azi de catre proclucator. in economia de pia1a. ln acest sens spr. })+f{}.JI '{ ti1 'g\. igi proctrri unelte...}{.fu.t caracteristicile lor. credndu-qi conditiile necesare. cresterea economici realizati este de tip extensiv. t' ---rw"iiii-iip. Cdnd volumul producliei. mobili. !.. in principal prin lolosirea unor cantititi mai mari de factori de produclie.i:iiiitiii iLitii:ititi idiiiii iii. ceea ce.) qi serr'. adici asigurarea factorilor de produclie sau.. (t obtitte b ttnu. creqterea economici este de tip intensiv. Factorii de produclie sunt de fapt resurse atr:ase si utilizate pentnr a produce bunuri econornice. A. mai etjcient utiliza{i. TV. imbric:iminte. spore$te. asigurarea resurselor necesare.eaZci p B. 1. Munca reprezinti factorul activ qi determinant al producfiei.. economisirea gi imbunititirea factorilor de produclie constituic preocupiri majore pentru orice producitor. Pentrtt a irl[elege comp(. cdt qi calitativ.iiiita-.{ Munca il defineqte pe om qi reprezintd pentnr el o acfiune creatoare. Bunurile produse reprezinta. autornobile etc. reprezinti intriri. CONTBINAREA TACTORILOR DE PRODUCTTP ac'tivitatea economicd tn mod ruttion(tr si eficient.rta.

Il."l.#* :. i : I I i. enersia lerrjrica.iii.. inrroluntara..{}i.l te t^ .Cind anillizim factorul considerare taptu l cii nu toti ilI. masini-une utilaje.. i'i....r'.... specilicul de activitate a tirmei.l"u(ttutut ltx . i.mia Uznra se prezinti sub doui tbme: r tzurafizicit.#d...r... nEiu*. (tpu' re'surs'ele . .i1::l::i: 'rL'rusu' titr Iilr-.i acliunii ageufilor naturali...itritii tle prod..x"..'..tori'J riipi..i. i I acest context au caract ztceastd interactiune si Incadrulactiv.{i { . insratati instalati combustibilul.i. .. le c_apitalului tehnic se comportd in mod .".'i ltt.... eCO : l]*. . .. nUmlte cqpital ronit....'J.iesiri" pentnl ca firrna sd fie considerati eticienta? d' Care este procedul esential ce at-ecteazd.eziniiiri r:.... utilajele.aeprecierea fix care.tiirl". g .H::*ff..^.r.--.rAi rir*r".. . ii eracri..1.^x. capitalul Care sllnt efectele uzurii morllle (involuntare) asupra comportatneutultri . ..i . ....uctie primari econornlce..r*cre si este Lin firctor de produclie cleosebit de restrictiv.. in <leprecierea treptatA a caracteristicilor functionale ale capitalului 1ix.) care participd la un siugur ciclu de productie..daca suprafafa de teren pe care este arnplasatd firma este proprietatea ?nchiriatfl. mai ieltine decdt cele i'n functitrne 5ilsau cu performantc tehnico-economice superioarc..::^. care sunt elementele de capital tehnic pe care gi le procurd firtna gi la ce intervale face aprovizion area cLt .. ce apare sub incidenla progresului tehnic qi zr conditiilor pielci care asigurd nra$ini.nea seminrere.J+'...* ln utilaiele.i. p. sub formd .-_ "'-.sa saLl este - alte elemente. si inscrieti pe fise: de unde iSi procllri forta de munca neces ara.-..ritrt.' iffi1. 1... Orice activitate economica se bazeazd pe utilizarea factorilor de produclie sau pe combinarea acestora.i"ipr i'(i ii*riri i . Capitalul circulant este tbrmat din bunuri (materii prime. pentn.!r.... apa' p influente azti !{atura c:l de protcl ru: tie s rtl)sLtitr cuzd prirn [irtti:tl.ri tl.olur"l p"". i .= '. energie. i r. . combr. I I I astfel incdt eficienla lor sd fie maximd. ( tr fl. totocriti. i care tbrmeazi fart". ca urmare a folosirii ..i.f".. Capitalul fix est mstalatii.*#*i..::. de cantitatea acestora Si de alti parametri.. urnr."\ i'.re r)e ie i.f.i cosnliL'e ( lturtincti.ii.j.r.'_i..lll l.ifflif.\ i_''ri t:i"i { ir'i it t _{. _...rnr.t i : Defltru nl. modul de organizare a firmei. ...:=lT^"d..i.ii.[.::hnologii sorisrica. i...:. ..:]1. ." ricii ra...r i:. j. d_egracrabil. luind un exemplu de intreprindere (firrna) din oralul dumneavoastrf.ili...si rin nittrtcti Pdmi.::'.i f #:"f it T:... sa este posibila claci se I::ii:-:J3.tti>tzrron obyinerea: .i calitatea fiecciruia sunt in functie de bunurile ce urmettzii a fi produse.:r'f tl :i. i1.1''. r 11311r-ttele : :.. sunt consumate sau sunt profund transformate in cursul acestuia si trebuie inlocuite cu fiecare nou ciclu de'producfie. capitah"rl fix af'lat in tuncliune apare . factori de procluclie. noi._. tinAte V1nZtirii.^... io.hil.u :fi.irri.. flumrte ' aceasti categorie s industriale.i .J. oricAt de S interactillnea om-naturI.".. r:r.". . -j1rrr lr.:::.:: actlvltatea eco ".q:ilitnrr..rr.1.. . Hiff. )..rri ert."...'.... fh i.?l ll. uzura rnorali.e Intocuriti Lrn dosar in care...'. care s Llnt re su rsele atrase q i 'iL .ito.i.i. \iit l'il..\'.. ... (sau sector al Capitalei)..'ll]iiiilliJJ .i.._i.i.\i*i.:. Capitalul tehniJ i. .iii{"{". 5i arielc. ce constf.lj...il . t{i este forma monetara pe care acesta o imbrac[? +* tluctie rept. ci servesc activitarii economic" Jt..I Combinarea factorilor de produclie este operatia tehnico-economicd de unire I a Jactorilor de produclie tn care cantitatea ....t.. In felul ar:esta.ii.r-. utilaje etc.j'ittti:r: 'i lr. In decursul ani de gi de alte fenomene af'ectat ...i...1..rstibil..j .T.'. .: i_A.capitalului (btinpntrat imbraca (bdneascd).. .ri" $i . ...i. . cet si prin exploatare nerationala.'ii i..nii'...fl. peilt^r ca este lirnitat si..depdr.it" moral in raport cu noile exemplare care se procurd de pe pia(d. .. t:: .. (cicluri) de producfii lte aite utlllzare.llri"JJl"a rrebuinrelor :rrrr!ii'i: r..li : l:il. &t it prin poruare. i:ul"i r i i i* i F{l iai' .r.intrf.b.".. .ecreie . ' Uzara repr"zintd.i. piin* .i ii 1. ) ltr cure ontLtl J'uce aper petttrtt (t prorrttc'e {i c.. Curnbinarea iarilx'ilul' r!i' pri.X::'.._ naturale care ii determrnii uzura.... .t.tiitllt 1 De ce producartorul este considerat pu rt6torul of er tei? * Ce raport de milrime trebuie sa existe intre .r.rr::il:i: lrlt.{!ttr-ii*-' r..factdr minerule ..". icipd la activitatea utilizate de respectiva firm[ pentru produce bunuri economice: . a l fix ?n funcfiune si care a-gentului economic in calitatea sa de producator? Aceste efecte sunt identice pentru toti agentii economici prodr-rc f. contriuuinTi. materiale."1 .*i ..-o* acesr proces esrcr renr .. i it. api tehnologica etc.sr gdsesc lin rclc de mrnci ir.]il fflJ:i..

389. pregcitirii.. rf.-o siib-incicie'rti inai multor irnpre'.."ori .) reprezintd cantitatea dintr-un factor de producfie necesari (Ax) pentru a compensa reducerea cu o unitate a unui alt factor iiti... isi:Lt.s=-\ .r iilr"t'i::: *"' "i*:l: "' . tn concliliile obpinerii acektrasi rezultote sau chiar a uilot:u mai brme. JWi ril * Se pot stabili relafii intre slrbstituirea tactorilor de proclucfie $i prodLrctivitatea marginala a unui factor de prodLlctie'J Dacf.*. ":1"a1: i9:. iar productivitatea marginal5 a capitalului este de 15.ilui (meaiu producntori etc' economice qi extraeconomt '1'ryr"r 11:I':.nlr".000 de bucdti. iLrstiflcati-l.i la rata marginal6 de substitutie.Fiecareindiv. acestea.f:::. conctitiile de produclie. abilitatea intreprinzitorultri.mgginal avea va ce rnarirne substittlire este tle Z' ..:. El are in 'Lrrmdrindu'$ido" ini"''iiitiCTu' ''i 7' si w.ooo 5.. cantitatii oterite i' bun devine .Jl!r'.uu!r{.' numarur de Irj\ li}:ffi""ii"iffifiT:I.-:l ri'liirii:' i i'.^i."". adoi factori.spunsul este.::::::::::l1i..icsestrdduiestesd-gi-intrebuinlezecapitalutastfetincAt cea ry?.oi %*% 15. . a [acrortrtui substituit tivitatea este de I 0lt cat e ste il substituie? marginall .ili'.?.' . Daci rf. r. u pn't" clin ide s a de."ducdtorii existen$ sau T:qlft":'-:. pr".000 -.ioay'^i2^oinerat' piia-'i"a il mdsurd acestu'a in^ce orodusut iici nu '= . -' H:uLH:.1:tii:. Aceasta inseamnd tnlocuirea.. Substituirea factorilor de producIie poate avea loc intotdeauna $i in orice conditii? Argurnentafi rispunsul..r" ir.a in capacitatea de utlap.:*oferti de bunuri ca ofert[ produ..f'lrenteazn ""i celelalte imprejurrri sunt date' Dintre nlut-"lu orerta' Daci in mod 1 q Dacd productivitatea marginala a avea loc substituirea capitalului prin mlrncii este de 5. fu Majoritatea bunurilor economice E' .000 de bucifi.a pro*"o[Jii-iitl. de natura activitritii economice respective.!-':jl'lgt9*fl bunurl marrar l-1.. . este rnargi.. factorutui nro'JLlcttv Y' de Z0 ' c at este producsubstittr tt este a factorului ce il tivitatea rnarginall substituie? € Cdnd rata marginalf.i.ndratatnarginalticlestrbstitufrea cie 5' iar producdoi factort.:"." econontist iii cand in '. ...urart in'*1..i eJ'icientd lct conditiile pietei cu urrtxare a priceperii.i!.sti3c'aetiro. "i ..x si Y.1'n:'. Substittrirea factorilclr de produclie se bazeazd pe compatibilitatea caracteristicilor cle utilitate si de adaptabilitate a pdrtilor care se combini...t 1.T':"i..ll:':ffi.urmdre$te 'n . Stabilili-le. in cadrul acestui proces.'{.il".. Aceleaqi bunuri 9i servicii pot rezulta insd din modalititi dit-erite de combinare a factorilor de producgie..1i1 itatea marginalf. t) aca un dec cantitatea cie rnllnctl inlocuitl'] 20 ax n =lo?w. #:"*il.spunsul este. = -# r*. x $i y. parliald sau tn tntegime. l) Productivitatea marginali a unui factor de produclie (W. astfel incit productia sa ramdnd aceeasi.r..) exprimd sporul producfie obtinut (AQ) prin cresterea cu o unitate a factorului respectiv (AX).. ti'' t I se regitsesc pe piatd ..f.Abilitatea intreprinzitorului.. !i-'o'omoveze Actmt economiei politice Sntith (1723'1790).'tii'f::":'.iect decat atunci Z"' pe acesta din urmd. cu ce ratA va mLlncd? i .'^-l*:."ut puoiic"ii vedere numat.'. *:'":1 capital' in Lrtil rzat|)' cu irei Llnitati 'Je S de conditiile cAncl rala .lrlrii']t:i..'.. in acest sens.t.sintei ti tlibdciei intreprinzdtonilui. Agentii economici cautii si gdseasci cele mai eficicnte modalitdti de cornbinare a factorilor de productie. =AQ ax 2) Rata marginali de substitufie (R.r. -rv'W*g_ Rr.. factorului ce prodtrctiv itltea TEXT TEMATIC et nu . *. managementul 5i marketingul finnci etc.:|!liffiJ|il"i::il' schimbarea lll actr4Pr ffil'unii. de ceilalli rdmdrrind nernoditicali. calculele de eficienti se retbra la ploductivitatea marginala .. de substitutie Proclttc f.rn rol irnportant il are 9i substituirea lactorilor de producfie. lii I n ceea ce s-u produs' o pdrte i stochectz'd saLt i Perisabild' se rueazd este *6r '. .iiTlil"IT:uj i:.TLTina ::'.do". Acest pru:es rnai depinde.i filosof scofiurt' consiclerat "pdrintele" (-Ay). depdsind momentele dificile pe care le inrpune concurenta.. a wrtict stttt mai multor .H:t:.. desigur.og*=2 =ro.:r'*^il ! prottli.factori tle productie cu unul sau ntai multi dintre cei deja folositi stut noi.Cf. Aceasta se concretizeaz.tor cantitatea inlocuiascf.ure rapild . oromoveazEt.

r este .123oo r0 t0 390 - 300 = fiotertaltttriirirdacipre[trldevine12. > 1). Aceasta se calcurleazi ca raporl intre modificarea relativti sau procerltualf.ittrcoef.prodLlcf. il}. se aprcciaz[ prin elasticitatea ofertei. ^^."Cum se explica faptul cii oferta Llntll rrnLlmir bun este i rclatic pozitivtl cll I'o* rnoclifi c area Prelului? unde: Ke.d.^-. niveltrl preItrltri? c.rata sau falsf.x". relatia dintre oferta gi pretul 0 unitar se exprirna sub forma curbei | 2 3 4 5 6 7 Fig.rcarea prefului (creqterea sau scaderea).4 . opus relafie de sens . dar mai intens. (negativfl)' si marginal . prclducdtorii. Oo* l. cffnd pretul unitar scade.m. cantitatea of'erita ar ajunge la 390 kg.000 Ll.toriiSLlntdispugi kg' Care ar sf. a cantitirtii Sensibilitatea clfertei la mcrclificarea imprejurariloi care o determinf.specificasituatiilor-incargmodificareapreluluiaLtragedupi ot-erite (l < Ke''.iil . producatorii sunt dispuEi sa produci si si of'ere saptamAnal pie{ei 300 kg din marta . restrfing procluctia si oferta.. = pre[ul ruodificat.xlPx - Po* Qo- (l) satr Keqr r. ofere si s[ vandi lunar 5'0m b. F-r+rrri:lu: Presttpunem = oferta iniliala (precedenta).i (2).5 ori sau cu 507o rnai mult.'-'. of'erta se rnoditici in acelaqi sens..constnrcfii)-relaticdeacelaqisens marfa x. A..i'^= b. . dc re.li se s si 2 I Grafic. cLl cifrice .m..Cend prefr-rl tlllilar al bunultri X este ci la preful de1... -conditiitenaturale(maialesinagricttlturd'si.'tr oferta [aiu cit'eva rlintre accstetr .. . a pretului Llnitar. s. sine motliticarea atragc d*1-xi slrre Nodificarea (Kcll-''. Do/oP^ = modificarea procentuali a prefului unitar. folosind relatiile: Q.* Pr* Llnzr dintre. o$il cum se prezinta in tigura 4. doar . Do/oO* = modificarea procentuald a cantitdtii of'erite.'. care i. Sirnr-rlagi ilustriri activitatea unei firme. de r-elatie .rt d:tt' ofeita tlnlll bttn este determtnati .i clu n reactitltrcaz.1.o [e rtit iltlllal lt de l11ere aQAP* Po* Ke . S-a presLrplrs ci la pretul cle ' dc alte inrprejttritri. Qo* Q.'l .uul i.ferta de elasticitate unitarl. definitd prin faptul ci modif. nivelul iostului total rnediu? d. patru tone la pretul de 2 Ll.i i"'ftl'itetor-I acelasi scns (rrozitira). Alegeli gi argLtlllcrltati ritspttn su rile sau: Keox /p* Interpretare: Keo"/p* indici faptul cd..Jitii sau tjictori ai oteftei' r sub inflttcnta lor': r -:^ r^ .r. in acela.r* = coeficientul de elasticitate a ofertei in functie de pre[ la br-rnul x..'.. de 1.r. Din contrii. : L%Q. 0).ofertdinelasticai.nivelul costultti ttnitar (negativ2t).ln.. atrage dupd sine modificarea (creqterea sau sciderea) mai intensd a pecizia intreprinzatorr-rlui de a prodt cJ qi oferi un bun pietei se fundamenteaza pe: a. Dacir pretul ar cregte la 12 lei. nttmrte rr.tii i . 4.neo:rtivi). producltorii ar oteri cloud tone din rn.a cantititii ca e modificarea pretLlltll per]trll propne situafiilor c.. o importantir oferite gi modificarea relativa sau procentualf.* _. a. in practica se intAlnesc trei situafii tipice: a.icientuldeelasticitatea -in otertei e.niu"tut subventiilor Daca . existerlta cererii? ttrnctie cle prct este de 1'4' corecte.000u. O. (pozitiva).. P.| -) pentru altii. Diagrarua ofertei 8 o1 (tone) (diagrarnei) ofertei.. 2. Pentru a cletnoll stra 1' alegerea tle la Ptrnctul cantititii ot'erite (Keorr.i modr-tl ccrn.q 111 . Prx = pretul unitar inilial (precedent).. .i"t'i'' tto'rnai lentd'.relalie de sens opus . speciali prezintl elasticitatea ofertei in functie de pret. unitar de 10 lei." r. respectiva activitnte./kg.* = ot'erta modificatd. ofertl elastica. De ce obiect al ofertei sllnt bunurile econollllce? * Afinnatia . il3 )i l'1 q-1' ' . nivelul costttlui marginal? Keo*/p*.Zil estelnatmicadecatcalltitltilelecoltate inrportate" este aclevf. niveltrl c:ostultti total'l t. a cantiEtii of-erite inteusrtatc atttil'tt cti in acela.si reprofileazii activitatea. iar unii dintre ei abandoneaz'd.pr-e1u[ l)' I u.rn.nivelul taxelor .1. la modificarea pre[ului./kg. orientflntlu-se spre alte domeni i..

Prc*turtiritnteii f ai:trlr'iitii' de productie Expresia sinteticd a eficientei utilizarii factorilor dc proclticgie este productivitatea.).. cdnd . productivitate a capitalului sau productivitate a pamfintului.i care este trnportnntu stt pentru econontia ntoclernci.aly! "i .u UT NI nn mo nor mer entIrdat dart. eLlro etc.itcitii . ramurir econcmici gi economie nationald. flii# {#r unde: w=a Fi W - nir. F .) li unitlti natural-conventionale (kwh. si i. Aceasta poatc fi detemrinati Lr nivel-de firmi. in rrni[arii t'iz:ice rlitturale conventionale silsau in unititi $i natural- rnonetar-e (cu vaioare)i i = 1. e. dolari.1.:ntru cf. r se asigttrt cle$terea bunistirii. CP etc. ir n ace ilCt )es st( :at aoi rpitr. Cdt de mare este rodnicia.rimea) productil'ititii se determind ca un raport iratre rcznltatele obtinr"rte de producdtor (produclia) qi elbrturile depuse pentru a obline aceste rezultate (cantitatczi de tactori dc producfie utilizati). randarnentul tactorilor de produc[ie.tii este: ajutorul nivelului productivitifii.ctre(t . rea )ctl a e fec cti.oductivitatea partialir este cea a unui factor de productie. Relalia prin care sc expriurit nivelul productivitf. 5. de COI] C In crl:sLl .EZL cele m lai lib bu Lln n(et 9ft rez ).t. ca valoare a prodLlctiei. bucziti.i c:ostului Studiind acest cupitol. I origineu I se mdreste competitivitatea interni .i extenrd a prcduselor na[ionale: r se poate ruiri salariul fara a genera inflalie. r se pot diminua pre{-Lrrilc Si se poate rndri salariul real. t.er sp( spe :oIn eci }C iI fice f ce. A.. c'dz.LI Ll l rr-l I rrlr( $i apreciere. astf'el: se rcduce costul total mediu (unitar): este atenllati tensiunea dintre ne. 2.fiind ('onstanti). in unitltti fizicc naturale (kg. COSTUL PRODUCTIEI C.!i raporturile I I:rin nl rfl dintre ei )i la lal r. II tii ft re eali liz ZA te ten nt n ntl le exprimat. ll.'elul productivitlitii. Medie 'r--v{-- Margina16 A PAMANTULUI Fig.lurile cleterutinclrii productit.) tl = factorii utili zLrtr de prodLlctir- s[seiini lter Vi vir in td ralpe pen n ntrLr fLI rt inteleg )se eff 'rf ftrr rifi( m IC ilfi ica ca[ leia( [cc'l CC'S .1. consiclerat u fi productiei .au )ac itu LIC cai pa acit rcita lte )ir 'Je a sernrrala unde. t etc. i p. In teoria si practica economicd contemporanii sunt consacrate douii tbrme rlc determinare qi analiza a acesteia: productivitatea partiali qi productivitatea globala r I O prodrrctivitate mui mare are o iurportanfi ccouomici dcosebita.{primati .factori .c( CO)n nt pl rpli rl ic crutlp po al po rte fi gestionat nlrrnai recLu giind la anunlite Pr o( r$ -e instrur ( :C m( 1e nl lte . pentru fi a folosigi spre a obtine (figura 5. Fonnele fundantentale si rtive.va Ir rtrf ta ac [( lor ril ()l )r rtJJc ' lr1rlnlc produc c cti co)nsl NSLI LIIT .flactorii (sau fac:torul) de productie utilizati lutilizat). a stamdardului de viali ai populaliei etc. Acest p .roi si resurse: r lr t i in tunclie productivitate de factorul re(inut. seuslrl in care evolLreaza. ttit dri irin rirne eiI lor. curtoctste importanta +'i irnplicatiile deosebite ttle productivitdtii .tr tor :r ir stt' tclitci in atr.1.) sau unitAti rnonetare (lei.L^ tI I(X o(lIclfir 'ic' tc cicn Ie 1t.tt )reg CI ea $tt)I'ea I lrel itt tere el t'it ici cie :ienrfe:i ntili t tdrii l'actorilor de productie. se apreciazi cri a t tJ Nivelul (mf. l.1. cunoscLlte sLlb denumirea tie 'in indicalrto orite ec( C( ton on 0nf om II ). tulta u tatre..in ol Yom r.i ct rtodiJ'icarii ocesteio (r:eiluLri ..itroi rrillolr p(otl fi nlum mari d1a aci i arre Io -)c utilizaa ?.. ttrrriiIsi moclLrl in cai'e pot ti tiile .tudia: /a. rodnicia sau-randamentul factorilor de productie. PROFITUL fntelegc in cc cotlstd utiliz. dupi caz.i clrm trr trebui ra pr IC rod ) (ltt . proiluctivitatea parliala se prezinta.. cltrse.ilrt. dup'2. PRODUCTIVTTATEA FACTORILOR DE PRODUCTTE R.li ei.[. . veti putea: GLOBALA PARTIALA ca indictttori e(:onomici relevanti.f'uctorilor cle productie . ca a muncii.di )c( les }S id rifi ific c cill$.. tt'.ll11l I ol rtll tlo )r rir tie. pri IICI :IC:a are lre. pr. dupa caz. ca .

-rnomici.!itttor cle itrotluttie iri lttrte suu tt ttttiu'or (liruti inprewru).. tata de medie.i eficien{a agregata a factorilor de produc{ie utiliza{i.exprima eficienta ultimei unitfti de muncii in. .:\priltxLi e..1 w'0 1gg .-'zult. wpme = ..rln t factoril. pnoductil'itatea mt'die a muncii aratd eficacitatea rnedie cu care este ci)nsurlat factortrI munci. calcLrlind inclicele prodr. Se determini ca raport intr-e rezultatul total oblinut si totalul ftrctorilor de producfie utilizati (evaluati in expresie valoric:i).. Ea firnclanrenteazi decizia producitorului privind opottrulitatea qi viabilitatea rnodifiolrii (ctesteru'a sau scdderea) cantititii de tactori cie productie utilizali. AQ ultirnei unititi de teren (ha. mp) atras in activitatea er.l ltltii 5i prodtrctiritatca marginala. ittteresulLri. .aliu iat/zi.). F ctrtorii care inJluenlect:.!ictt<'itctteu trLedie obrintftci prin util. + AP).2.exprinia eficienta ultirtei unititi din capitalut tehnic atras si utilizat iri-ac-tiv'ilatea ec.L.t tblosita pentm obtinerea productiei respective.rr Ce productie din a ctir<. Corespunzitor formelor productivitirtii (vezi figura 5. nivelui prcductivitatii in celelaite lari etc - Fig. $i variatia absolutd a sr-rpraf'e1ei de terert (APl. conlpofturirentului etc. dup[ caz. mai multora sau a lutrlror factorilor de productie. Irv = JVI. dupi rela[ia *.:irti/. Factoritehnio combinarea factorilor e prod ucf ie . modulde organizare a activitatii de produciie etc a ws= .llictie tle 6. ciimatul familiai etc calitatea relatiilor economice cu partenerii externi.itate o ( ron d irme ntul ) .rl r-rttl.cxprima eficienta ultimei uniti'rti din toti tactorii de pr:oduclie utilizati in activitatea econotnici.[l o eficientr irotlnicie) iridividu.iz. iu sus sau in jcls. Nivelul amhcltlr f'orttte ale produr:tivitirtii se exprirna prin praductivitatea medie Aceitst. dupi relafia tehnica si tehrrologiile d utilizate .area fieL'tirui.rc:i{i din bunul X. se pot determina qi analiza: productivitatea marginala a muncii ( WLmg) . lrr medie.= Aceirsta inseamnii cri.L+Kt+P I'roductivitatea marginali exprima varialia rezultatelor obtinute prin moditicarea cu o nnitate a unuia.Kt l-actorii Q . Aceste deosebiri condnc. tni AP Produr:tivitatea mcdie a capitalului arata elicacitatea medie cu care este utilizat factotrrl capital.lli care se va abate.productivitatea globala marginala WGnrg . dupd relalia gradulde preEaiire si calificare a lucrattlrilor: Productivitatea (rardamentul) reialiile dintre sindicate si patronat etc rnotivatia muncii.productivitatea marginald a pimintului WPmg . 9199 i0 .t t .2). prin nurndrul de salari. dc ore-munca eic.AP Dacit prestipunem cii uil produciltor (o firrni) utilizeazi zilnic 50 de salariati 5i obtine o pro.expriml randamentul WKrnC Ilroductivitatea mcdie e. climatul la loculde munca.P =g Factorinaturali concentratia in substanta utila a unui zacamant mineral.. dupa tornrula: . Se determind ca raport intre producfia totald (Q) si canritatea totala d* rnunca utilrzati (L). 5. dupd relafia wGmg= Ar) AL + = i 20 tjc hu.rplicate irr activitatea economicti.r conrtrinare u i-. . Astfel. Se detennina c:r un raport intre \ariatia absolutii a rezttltatclor obtinute (AQ) ii variatia cantitatii de nrirncd trtilizata (AL). ar. cr-r o eficienld (roduicie) de 120 de bur:iti ziirli.iti. ir:derninarii. Se determinti ca rapofl intre variafia absoluta a producliei (AQ). Productivitatca rnedie a pamAntului aratd eficacitatea rnedie cu care este utilizat tactorul pamiinl Se detennina ca raport intre ef'ectul util ohtinut (Q) 5i suprafata totala cle teren (P.: din burrul X.rctivitatea (raurJarnentul) conditiile pedociirna tice activitiitii econornice a producirtorului srrnt toute dif'eriti (vezi figura 5. dupi relalia .. dupir relatia Wt Dacir productivitatca cre$tc sau scarle de la o periocdi Ia alta se poate atla prin determinarea dinamicii acesteia. dupri relatia Iixcnrplu: t_ AQ.rctivitSlii (lw) ca raport intre nivelul productivitrifii iu perioada ctrrenti (W. DesigLrl ci intre salariati existh deosebiri snb aspectul caliticarii.ononticd.d procluct it.tttt'iot'i futr de p rothtctitt 5t AQ wlnre = "AL .'ti li:. abundenta sau rarilatea resurselor de apa etc Productivitatea mcdie glotrali a tactorilor de productie ne arat. rezultir ca 1y.AK.rt electr.1). Se dL'terlriinil ca un laport intrer varietia absoluti a rezultatelor (AQ) Si varialia absolutri a eapitaiului tehnic r-rtilizat (AK. Se deterrnina ca raport ir-rire varia{ia absc'rluta a rezultatelor (AQ) si viLriatia absolr-ttir a tutLlror factorilot de protJuc[ie (AL + AK. .tt t'{-.'1!!'nlantil dc ansanrt. Se calculcazi ce raporl intre rezultatele ob(inute intr-o anurnitai perioeda (Q) si capitrrlul tehnic utilizat (Ktt.). Se poate exprima.productivitatea marginala a capitalului lYKmg .) li cel clin perioada de baza (W.{)i}0 de br. pc!'. tiecare salariat lucteizf. care prit intLrenfa prodr. clupl relatia '1yg=Y . exprimata in urnitati fizice 5i/sau monetarLr.

\'1. dar utilizdnd 6 lucritori agricoli (tirlpul lucrat de un lucrdtor riunine neschimbat)..thfii. vvtttg = t l.100 = I 05 .5oh 0. pentru ca producitoml sd obtind protit/ \.r pe ord =m = 0..uP Includerea acestor cheltuieli in preful de vdnzare se face prin costul de producfie.l.6 .'f l.800 q q/h-rcrator 633. ' . Llh =0. cheltuieli materiale de productie (C)..I.gq/h \r.000 Wr. utilaje.I-'"'""-"-' Epffi -'-r-\-''' ' I si vdnzarea bunurilor economice produse de el se nume$te costul productiei._. pentru a putea fi recuperate qi astfel i continuati activitatea economicd.000 lei 3. L. pentru cd factorul munci are rolul determinant irr ansamblul [actorilor de productie.633. r energia. rezultatLli Lrnei analtze care vA arat[ clr in douii 15" tlr: 1r:1 gl:"*eIrir:tir. siptdrninri.000 lei ) I*L = ffil.{ t.) = 100. in anul r. in primul rand diir pLlnct de vedere economic.:l it.000 lei n alre chelruieli (chirii.000 lei 2.if i:i JJ cadrul formelor productivitatii. r reparatiile. "-"'--'' "' friTr-..t}}i J + Productivitatea este un indicator econo- i ' firmar.hi}s'{'i. Ei dotirile necesare in capital tehnic (masini. 800q 0.tr. in-qrisdminte.100 = I 05 . l.1. X $i Y.000 lei (c[pttr. tr" I {t { } it fl.-" -' r'"---" -' --_' -.5o/o.lw. r materiile auxiliare. si obline o producfie de 3.6 q/h = 600 q/lucrtor utilajelor lor (contribufi la asigurlri sociale Si la ajutoml de $omaj) . potrivit teglementdrilor in vigoare..rla cu profil agricol. b) nivelul pnrcentual al prodLrctivitdfii medii a muncii (pe lucritor ..r prodLrctivitAtii sunl diferite'l + Analizati reiatia prodLictivitate-tirnp li ber si colrsecintele acesteia. r depozitarea etc.r.ir i"i.irk1o.iur t i.000 ore 3 W. ij. L. in prezent.i pe ora) in T. nasturi. dobanzi etc.l i_ \'.lrl l1 [ ir.) arnortizarea = Rezolvare: t.i cliuarnica salariilor'? De ce opttrti peutm rlspnnsul pc care-l considerati corect? # Cum interpretati.ti. pe acela$i teren si cp acelaqi volum de capital tehnic. iii'1. se regAseascA i in pretul de vdnzare al bunurilor economice.te in Tu 5lucritori agricoli. iar rodnicia era cie 4 produse pe orii. ii t.. 8 ore pe zi. car-e dispune de 100 ha teren arabil Confectionarea (fabricarea) unlli costum de haine presupLlne efectu area urmAtoarelor cheltuieli: * rnaterie prima (stof'a) # rnateriale auriliare =1. Acegtia sunt gumparati cle producator de la piati./ i_{. 10 salariati rnunceau 6 zile pe saptimAni.500.Aceasta condifie il determini pe producdtor si urmlreascd qi sd.7iun. a[[. pe orir = 3.jtii.000 q 5.000 de chintale de cereale. Cu cdt a crescut productivitatea medie a muncii? " intr-o uric cantittitiv si/sau calitativ? Argu- * mentati rlspunsul. r arnortizarea capitalului fix. e[ cheltuie. Costul de produclie al unui bun trebuie sd fie mai mic degq1 preful de vdnzare al i bunului respectiv. locul central il ocupa productivitatea muncii (medie si margiuald). fati de " O societate comerci.{ {. pesticirle etc.. h I Cheltuielile cu tactorii de productie utili zatr gi consurnati trebuie sf. Elementele de bazi ale costului producSei.:^t:.r.3 6 lucratori = w.tor'uLl/ruLraLot' Trooo. Total cheltuieli de fabricatie . s-au oblinut 3.i trlri.rf. tn activitatea sa. : | I ibk.800 de chintale de cereale.urerZa.633 q/h 89 g00q/lucrator.te sentrn a-s(depozita bunurile produse si pentru a le oferi curnpiritorilor. iar apoi sunt utilizatjffroducitortrl efectueazd deci o cheltuiald. nivelul $i dinzrffiici.000 lei Total salarii qi asirnilate Producatorul cheltuieste cu desfacerea (distributia) prodlrsului siu pe pia[[ * * lei lei = 200.\ . fblose. Care trebuie sii fie relatia dintre dinanrica productivitetii muncii . r piesele de schimb. pe lucritor = . proclucdtorul consumd factori de producgie.200. calburanti.i-it. De asemenea. fermoare etc. r iluminatul unitalii.200. salarialii lucreazi 5 zile pe a nruncii metlie 7 ore zilnic si obtin aceeasi producgie saptiminala..r t-il. Sd se determinc: a) nivelul productivitalii medii si marginale a muncii (pe Iucrrtor gi pe or[).).. r combustibilul.ffift-=600q/lucrdtor = 0. sunt: a.ti J--"-'r.. fiecare lucrincl in medie l.ri{1.."-"'-'"*' si de desfacere = 300.i ) i't. a) Wru pe lucrdtor = .lri.eald. analizeze structura costului producliei (elementele sale componente). care includ cheltuielile cu: r materiile prime.iEtii-iieiiiit'prof.000 lei 700.900.0f)0 de ore anu1l.

st'tntit c:uiiurilor cre.fu t' t * r' i i r i r d e yt r rt d u t' li t Ft i'tiitittiitii 5 inCI 2. costul variabil este zero. Costul fix (CF) include cheltuieiile de produclie corespunzf. r salariile personalului adrninistrativ.titt (.xiune a ratei de o tendint[ de cl'e.t r r. pe termen scurt. in efortul si. care are loc o inflr. evolueazi in acelagi sens cu modificarea producliei.itttd proce._grupe az i in alte doua categorii: ". Indiflerent ci sunt fixe sau variabile.formeazd cheltuielile muteriale de producfie. prtrducltorul.uneori chiar imposibil sub uspect . Costurile producliei._--_-_"-"- r t-osttlri de fahricatie (fire.stere. fard de care fabricalia n-ar avea sens.stere $i dirl noLl irr rnii'imca sa rinrAne constantl (pe termen sr:urt).fitic. r combustibili. r costuri de distributie (fixe. r euergie: r salarii directe ale lucr0torilor din produclie etc. Costul variabil (CV) I fac c0l' consumului de factori care.r j S a . Consurnrrl lactorului munci poare . 5. transf fiecar se inr pare a estc ionnat in rezultatele cleosebire de consumul de dinamica costului variabil. . care se cletermind prin raportarea costului variabil total al producliei la. prin timpul de mwtct clu'ltuit f(:fitnr ohtiuereu mtui l. / r Consumul capitalului (tehnic) circulant pri:supune includc'rea integrali in fbnna ie baneasc/. ce se calculeazd.!'i exprimot ftzic. r dobAnzile etc. sunt grupate pe categorii in lwtcrie fu tliJerite criterii. r chiriile.ttic de recuperctte treptcttd cheltuielilor . cu o ovoiLtt-ie ulterioani conditionatl Fig. clerularea . Componente: r amortizarea capitalului fi./ Cantitatea cousumata de capita! circulant. se dtsting urmitoarele categorii de costuri: 1...ito!t'tic tou u ttilregii productii. cat si de cele pe unitatea de produs. Cornponente: r nraterii prime: r materiale. cll o tendinti de crestere. Dacil vlriunrul produc{iei este egal cu zero.u de a-si geslitrna activitatea cit mai bine. consumul valoricd. Citirea diagramei: . r curha costului fix este o linie paralelI cu ax a productiei pentru cd.toare consumului de factori care.'t'i.ri I ( Amortizurea repre:. generare de comercializarea produseior. dupl Dacir 2''.fbdrte g. 3.5l l'e {'' t i I i :.'e rlr insa irt I e dc-re natura actiunilor producltorilor care genereaza cht'ltuielilc' respective. De dceea. la Q . Anrorrizarea capitalului fix repreiirrti o sumii de hani ce se include in costttl dc fabricatie al bunului si/sau serviciului prodtrs. tlar esre . r incilzirea unitltii. volumul productiei obqinute: svN. Dupi rela(ia existenti intre dinamica volumului producfiei si dinamica cheltuielilor facute in acest scop. inclif'erent cle evolutil prtlductiei: r curba costului variabil porneste din origine. Dacd volumul producliei este egal cll zero. se Llrtnilreste ruunai yaloric (monetur). pe termcn scurt. datl fiind diversitatea klr si din necesitili practice privind programarea.. lcrrnirte diu urmatoarele categori i: r costul fix mediu sau unitar (CFMt. (Je r curlla costului totai proci ucticr pleac[ din acelasi punct (a) cu ceir a costului fix (ceea i:e insearnnii ci.. Costttl total (C'I) este sunlr costului fix gi a costului variabil al productiei (vezi frgura 5. nu depind de volumul producliei 5i rimAn relativ neschimbate. iar prcducatorul ar trebui si-si inceteze activituteil. ca raportintre costul totai al producgiei (adici CF + CV) si volumul productiei obtinute: r j J CTN.: *. . 3. in expresic fizica.t'eu de relcvctt . se foloseste at6t de costurile totaie pe care le-am relevat mai inainte.3. variabile si totale). costurile se . r ilurniuatul unitiitii. care se cleterminf.I = CT CF+CF = Q CF f a aa t_ CV = CFM -F CVN.ul ecrtnot. prin raportarea costulni fix total al productiei ia volurnul productiei: Cf'M = r costul variabil mediu sau unitar (CVN{). Diu.<. Consumul factorului naturir (panrint) in ticti. 2.ri valoric srrrr monetar. prin ceea ca se pLdteste pettru a-l cktbfindi si u-l utilk.0 + CT' = CF). -s-Y. de tabricalie sau de distributie.-1): CT=61iagY.facute cu c:ctpitaLu! . pentru obtinereu untri bun econornic este denurrrittr consum specific sau tehnologic./ Totctlitateu cortswnurilttr cle t:apital circulant tmpreunir cu amortizorea cttltitalului fi-r.i ralionalitatea procluctiei.fir'.'itutett econondrti este evitlertt si senmificativ.tt.I: . costul tix are o valoare pozitiv5. ltrin ceeu ce cheltuieste productitorul pentntJuctot'ul muncd angujctt. a i i costul total mediu sau unitar (crM). . \'ariabile si totale). ocazionate de obtinerea prodr"rselor pe cars firma le comercializeaza.

. Profitul incasir.000 u.a..: pe Lrnitatea de produs: r micsorarca cheltuielilor de exploatare a utila.-CT = CA .itatca $i Argrrrnentlti daci $i cie ce proCuc- * Stabilili si explicati corelatizr dintre estc cor^rtLrl prLltJrrctiei sunt irrdicatori de ct. Reducerea cheltuielilor trebuic conceputir si realizata frua rleprecierea calitdtii.m. oblinind o produc{ie anualii evaluata Ia 400 de milioane u. 1i pliteqte salarii de 100 de milioane u. (amortizarea anuald) =l9l'AQ crr -c'ro Q. = 25. Legea-contabilit[1ii qi codul fiscal din fiecare [ar[ reglementeazd modalitatile specifice de determinare a profitului qi CT = costul total.a*.000. .000'000 (salariil"). din care 50Va reprezinti capital t'ix. Stabiliti care agerltLrl econcmic producltor? economice semnificalia acestei cc)relatii pentrll n-latematic si econornic . R[..IE Dti . = L..tor. CT = 25. acest intreprinzdtor pe ntrll a obtine Lln protit total brut de 80. Q = cantitatea vindutd.m.000 u.(1 costul marginal (Crnr).. sii se determine costul anuai al productiei (CT) Si protitul. P = pretul unitar.T.000.jckrr.CT. in conclitiile ecrinor.000.m.m. Profitul net are ca destina tehnic.iu i se mai spune gi beneficiu.1. iar costurile variabile pe unitatea de prodlls (CVM) sLltlt de 30 Ll. = incasiri totale. .icieirta JsonLrinicii. Amortizarea anualfl a capitah.\ i.)nlportlulterttuirri agentui pr-oducf. unitsrile c. total marginal. 315.CT (costul total) = 400. . Rezolvare: Capitalul (K) este tbnnat din capital fix + capital circulant.tii.{'itlli pial[. CTM = costul total mediu. = + 100. P. r reclucer:eii stocurilor si dirninuarea cc. i i./ an ... Maximizarea profitului la nivelul lor' a eticientei de apreciere cel mai important sl ffi1:'::["'. = nroto Profitului.upitofrf"i.'itate si cost (mecliu si mar-ginal).): cr.000.m.000 u..nsumultri de materiale: r reduceiea cheltuielilor cu salariil. [Jn intreprinzdtor cLltloa$te cir prclul Llnitar al bunurrilor pe care le vinde este clc 100 Lt..000./buc. Dernonstrati ^ urmaresc sistematic. ragionalitatea activititilor economice cu caracter comercial este excedentul este relevata de proiit. r O iirma oarecare Capitalul fix = 250.i. Se calculeazi ca rapoft intre sporul costului total (C'f. ce reprezinti sporul costului total (AC'T) deterrninat de cresierea cu o unitats a volumului producliei (AQl. ln acest scop. iri concordanlir insi cu erigenteie competiliei impuse dc pitrli. dit'erenta dintre incasdrile totale qi costurile totale reprezinti Profitul brut.rn. ui cconomic - Din punctul rle vedere al firmei.Q. puni in pericol actrvit utea zlgentul r de reducere a costurilor utilizate de producator sunt: negocierea urror preturi de curnpirare a factorilor de produclie cit rnai micil Principalele cii ."2a. LECTIE lir.ro " r + 250.000 u'm.000.or tn economia cie PROTTLEN. pl'ecLrin \si ii:rplicatiile accstei relatii asLlpra costril total mediu al producfiei $i costul Lipsa care se proritului incheie il reari .000 u. . piefa.m. r scdderea cheituieiilor administrative s. I{ tu. utilizeaz[ un capital de 500 de milioane u.. costul unitar este si lirnita interioari p6nir la carc poete cobori pretlrl de vinzare al Llnlli bun economic.000 u. Capitalul circulant = 250. capitalului (acIionarilor)' 'tuta un exemplu de calcul al acestor forme de profit in contabilitatea unei firme care produce un anttmit bun economic..rlui fix este esald cu 250'000'000 u'm' l0ani = 25.) si spoml de produclie (Q.000. l Ce cantitate de bunuri trebuie sa produci Si sA vandf.000 Lr.000. c Au tr lizat i re iat ir ie rec iproce cti ntre prodLlctir.i"r . u.rt. stabilind rnisuri dc rt:duccre.m.000 =CT profitul = VT (venirgl total) . *'nn'r.000 u.l i.rrl. - CTM)Q. \ I. constituirea de rezerve financiare.m. firir sf.? ui ecrrnorllic.. Costurile fixe (CF) la lirnru SzI sLlnt de 60. lir" i i.(X)0 u. insta!agiilor ctc.rn.m. ".lti.m. \' .\'i . I. CA = cifra de afaceri.x**:"'3"$"*lJ":':TllJt./-{ } i . _QN inteitcleauna producatorii sunt iuteresati sa oblinl productia cu costuri cdt mai mici. constituind motiva{ia obiectivi a proprietarilor economice constituie criteriul uniti[ilor . ci analizeazd fiecare element din structura costurilor.CT = (P in care: P. (capital circulant) Lr'tn' 315.000. Dacd amortizarea capitalului fix are loc in l0 ani.000 Dupi ce firma pldtegte impozitul qi profitul net.egalitatea dintre costul total rnal ginnl $i costul variabil rnarsinal.

... 1 5 milioane iei Profitul indeplineste mai multe functii: Iiuttctiilc ... in crutarea acestei tii"J..-..oLelatiedirecti.4. o nivelul costului unitar' cLl care prol'itul este intr-o relatie clirectir (pozitiva). ruoderne .45 milioane iei : ..li taxe care asigurf.t'i..^...... r incitd la cresterea eticientei 5i cultiva... 5......"....) ' Ca un raport procentual intre mrua profitului (Pr) si capitalul tehnic folosit (K. ii motiveaza pe proprietarii de capital aslli)....:& x 100 ..... Cheltuielicu 3. orientzindti-le c......{j ri! 1.il)uz!. I este o sursa de finan{are directd sau indirectl a oricdrei activititi.. cu cet dllrato pr0fitul.. .rtcii cilor tic pintri care iI urrniresc drept scr)p in actiunile lor. Profitul net (6 ..... o .).........20 milioane iei .. factot grarlul de profitabilitate a firmei..."tiia '"' i'itl"# atele timp' ilttrror activitililor o dezvoltare inegald in Rataprofituiuiestefbarteimportrrrrtdpcntruorientreastnrcturiiproduclieipeproduse...100 miiioane lei . Relulict clintre vitei....'a uiiii. intre care Lrrl sistem de irnpozitc i '. absolut necesarit oricdrei firrne competitiyg __ o hlrrtivittil Sislemlll acti\ritItiior motivate de obtinerea protitului poate I t-sir genereze $i abuzuri... in timp si in spalirr.. irrclirsiv a celor social-culturale.vitezaderotatieacapitaluluifolosit..fatl<lecarcprofitulesteintr...rata rentabilititii..rtalit sau partialS...... .fieprinnumSrul milioane de lei Sp" t*"'pttt' dacd un capital de lCx) de de rotatii in unitatea at aretlnnumairdedoudrouliipearr'inseamnacaduratauneirotatiiestedeSaseluni. de prolitabilitate a firmei se expriml cu ajutorul ratei protitului Existi tnai multe metode de calcul al acesteia.. 5 milioane lei . B. i mai mare qi cre$te' sporind produclia si deci viteza de rotalie a capitalului tblosit Reltttie ilrclirectii () cu dt numd'rul de rotafii I Mflrimea profitr"rlui este variabila de la firmi la firmi. Ca un raport procentual intre nrasa profitului (Pr) qi costurile totlle de producfie (Cf.......xistenta insa a LrnLri cadru ie gal p rof itului I descllrajant sllb acest aspect $i a Lrnor rnijlt-ace ipr-rternic p{}'. Fig.. Gradul (R.....r prioritate spre celr: ruai protitabile.... 5. t<. incasdritotale. roo activitati sau-chiarabandoneazd anumite rate. spirit'.triI i .. o redistribuire corespllnzdtoare a I veniturilor in societate... 6..). o nivelul prefului unitar... td L) r$ 9- ... a inregistrat la sfarsitul anului a produce i . Rp.... R*=3 Kt !3 'ai -'O I loo t- € Numarul de rotatii Pe an .. asigura autofinantarea.. . Relatie directu R. Vitezaderotatieacapitalului(V*)seexprirnifieprindurataunetrota[ii...(1 + 2 + 3 + 4)]. ufier rotatii este mai tnicd...rr-ii pretitultri acestllia in activit[ti cLr r]a... stimuleazl initiativa si acceptarea riscului tli:i p'. Ca un raport procentual intre rnasa profitului (Pr) ...a |-a t)d Durata unei rotatii O '9 (1J G'l ol d |l...* 4.5 miiioane iei ...i"ttr'liit"itttt' tlt J7i^i :t.... respectiv o rnininli inCepc:nclentti financiari.. lmpozitulpe profit 25%... ii cle carc depincl vollrlllLll profitului $i Din anatiza ratelor de profit r-ezttltf..... 2. Antortizari.5 niilicare lei A.racter cornercial: iu cc{}il{)riliil . Relatie dircct proporlionale €.:&. ...:. .000 de bucdti cin bunul economico' f i iranciara : .."il cele care ottra o ruta cdt mai inaita' (cu ... cLl care profittll este cu care profittrl este intr-t: rela[ie o volunrul produselor si scrviciilOr vindute' directa (Pozitivi)........ ..r... ...i.. Cheltuielicu maieriile t:ltrt'ii .o cle rotatie cr caltitalului si Ttrtt'fit rzrmuri qi subramuri.. unii agentr econo.... poate contracara astfel de fenomene...*ang ceea ce imprimi mare)' n'rai (ct' profit orofit mai mic) si a.rl de ecor:urnic: r este un criteriu in tunctic de care se deeide alocarea resurselor (factorilor de producfie) pe activititi si firme. : : !! 1' 59 prime..7). in unitatea de timp este l 'i-p ... 7.. si antllne: irrtr-t'r relatie inclirectl (negativa)..... Profrttil brut [5 . L.rtc gttltrit efjciente la dispozrtta statului. combustibilulgienergia. Cheltuielicu saiariile....25 milioane lei .......i totalul incaslrilor firmei (cifra de afaceri CA).

insusita de posesomr capitarurui fiirri si fi avut vreo contrilbuti" r" "rr" .r. Care dintre acestea conditionezrzA $i sLlcceslrl 3.. Profitul poate fi este o form[ de venit." detine firma . tehnice.ri in. I.*a artora noi.*'uro.1!:..n. .r- r?i ..._aerea serviciul adus prin activitatea ec nomrci pa . O imagine asupra capacitAtii con- :i.n circu.ro.-...stificate de cheltuieli p"nt..rr Ordinar."til::H L|r. aportllI stiu la activitatea uuei unitAti ecoltornice cLl caracter comercial.i din p*rfit s*prirnentar salr protit de mor ecollOililCe Ilu-i illtti trernlit CLIlI)pf..""i:'$lT i. beneficiari.....enitI.: i ' I I i : fgentul economic cale obtine profit suplinrentar il rr \-'L'rrrr' olr[ins si pe cel ttormal...*.if in confruntlrile concLlren(iale? fitul net prezinta 2.on. care obtinut ca Ltrtnare a Llnor economii nejustitjcate sau a Llnor situagii care nll tin de activitatezr le-uala a finnei. .ffi''.onon.H'!'r{ .... Explicati ftrnctiile profitlrlLri.. Falilnentul dec:urge din insusi mecanisnlLtl pierlei Si se sanctioneuzi juridic potrivit legislatiei exlstente.. " Profit legitim .tregime d" .I Eiri ! dd:lj- s pr oprietarului Profit . reciproca nu este neapiirlt valahil. pentru Profit nct partea ciin profiturl brut care rimAne dupi ce :ie platesc impozitul $i alte taxe pe profit: il Rata profitului rndrime . monopol. i.rta".*.I. . 6..olulia prelurilor de piati cere ca eficienta inericie..ffi ilTJffi .."urtuir.ilil"J.i Eficienta economlc" rormare u raportului cererii fatir de. reiese i diil insusi firntul c:it rnirir-r-..r.ri outir.:i...ur.ug. rrOrnilrl ^-Ji.n .THTTffi .."iT:r:i'I..r* economie pe r9gg. _r"irr.t*1*. Argumentati de ce pentm firml procea mai mare importanfS. cur. otral izati prof itul din perspectiva urmiitoarelor elemente: mdrime.il : I ' Itrtrnr.i". atribuie dif'erenlei clintre incasarile si costurile totale 21le unei firme.rria . * Profit nelegitirn * Profit brut E Profitul tegitim este suma ce revmc.. ":#T... {.l.:. i.rlui -conauce ru o'r.i Eil g.nei la activitur"o ci ar unor economii ne-j. profit obisnuit .i"i ri mai ieftine. grobarii... .i".I:##.a a upo.rr.1ffi:#l#I: inL..". " l'aliment . ca unnare a gil.rridic.."p.r area de noi factor:i de: produc[ic.. ca urnlare LL l'aptului c[ agentul economic nu mai rrrL' nicio posibilitate i realfl de contintrare a activititii respectt t'e.onri.t. c. .r"rrru."B"ono.u-*lrr"n"u profituri fie preluate in i. l. practicirii unor preturi de vanzare excesiv de rijicate.. . roduc fie. laureat ar premiurri pe.. mai profundd.! j (tl ir' . . risc.: I ii ..itor.r. desprc care a.rrou. functii."r'::..r.. -f"' I iI'i'ifi':fi.lil:T:"tll.rcii.tor. a dezvalui continutul lor. o clesfir5oari..{.i.. astt'el <Job6ndit ar trcbui scutit de impozit pentru a stimula progr""*f venitur ne'meritat sau profitur n.?tlll. r) Autofinantilre perfectionarca capitaluh-ri tehnic folosind o partrt din profit $i/sau mlrirea $i i aporturi suplimentirre alc actionarilor.. Acestea sunt de in raport cu o serie de factori procentualir cal'e exprimi gradr-rl de profitabilitate er Llnei firme comerciale econornici (cifra de afaceri. Pr'. de pJsesorur t"..i'p.rot. .rc."o a activititii economlce etc.tui ri. ratei profitului in funclie de costul total'l a.rJgiti.igu. independente de beneficiar.iiiir*a economica. ratei profitultri in functie de capital? Falimentur unei firme apare atunci cand aceasta nu mai are nicro posibilitate aveti cunostinte. strprimentare prirejuite de inflatie sau de alte fenomene sociar-economi.r"-uirni cii incasdrire din vdnzarea bunuriror d. o.rr.1{ it-l' I \. el ."T.H. Acesta ipo. care o o.'..i:l. .':i:J:.ii'ma p.'#.'['j:. r.venitul citre_ se cuvine de capitaI pentrLr dennrnir:e care se Lltilizarii p ef ic iente a facttiritor de I componenre:pontLrr.se d: f'rT..i. ratei protitului in functie de cifra de af aceri? .'ii..ig.rstiurfe fav.#[.urlip-ti...'/ 1' lilttt"l{. iruurice Allais.A.r1uir"#.:i reald de continuare a activitatii.li o... "..venit meritat.rl Sau c'." co o sursii de imbogdfire t'iiri cauzi.ffi *i:i:J::: ::ii.\ I{." este formar <tin . cosrLrl total etc. si care cete doud componenre^cu greu in se pot iientific"..r-_ ..pu"."lui.a."tia mediului inconjurf.r iiz\. deoarece .perioara eforturilor depuse. - venit rlemeritat. masei protitului? b.. fjnnei se poate fonna mai in funcfie de nivelul: curentiale a ales 4. esenld.ilo.ilil:J:l-:1".r {\. p. Curn motivatir insu$irea acestuia? 5. rnotivafie.il. il. Pe exernplul unei firme.::. organrznrca s.t.are "u..of'ertri pe prali -. se obtine de firrni. este necesard intotldeauna i*. slslin protitul -rlhni"o_""oro*r". L{ } Il .. imbunrtitirea pioaur"t.situatie determinatl de mecanismele pietei $i sanctionata j.." .1..\ :9 i L.:::..rri de producfie respectiv' El nu este un rezultat "ai. ir. tapt serviciile reare ad.r-l:.fitul e'ste u]l collcept dc naturi complexri. capitalul folosit.H::f Profitul legitrrn ...*il:.. Cue dintre modalitltile de determinare a profitul ui ii preocrrp[ in mare mdsura pe actionari'l ot".oiiro.-opriei sare activitali.rt.. .o...i. de vanzare qi veniturile . .1.rabile.t"i_.^^eCOnOmiC pentfu a l'rofltul este tormat cri. J. ci 5i societiigii care beneficiazd de ele' EconomiSti ae prestigi.i"tat".).rt'. Nobel caracrerul unui venir ... rirrne.... i\ccast..ir"iJii"r.i.

! i p I).a-douri pagini privind relatia protit legitirn.ai*si.i Rispuns: b It-lrmele cunoscute. poate rnare.1u. ntai mica? c ler. veti .9_ !. ' r.i rlcurcnlial. lVT'.qeti cunt .*.actete ccouornice fundarrrcirtalc -. . "r:! i r r.IHCATiISh.. .ttlJlv.1!g. E. I' l{t ) li L lr i\I 1. ltrofit (argurnentati) Icgirttrrile care f i. (:rt ('ortctn'uttri peqfectg neaz. PRETUL cjtte"!vs9-. Cind pielele firrrclionr:az5 uormal. 80Vo.l $i dc dezvol tarcer pietelor concLtrentiaie si tiritctionareu lor r'n co Pentru itriclcgerea problcrnaticii pietei . PIA'I. Culn s-ar ptitea explica orie.I:: " C. tranzactii intrc fir-rne s. SA se deternrinc.t:i#:I.._qgo*igg c()lltelnporanri.. cle niveluI si evolutilr preturilor. profiturl net. Dczvoliarcu ccouotniei . PTE]]E CU CONCURENTA INII'ERFI'CTA t. . iar libertatea 5i posibilitrilile de alegere ale irgciltilor econon rtci sunt ridicate.i alte corxi)oncute ele viclii economice gi sociale."!" *.Jir. PLodilitji si consunrul . PRORLtrN.i Llil trai cleccnt i depirri. profituI br ut: . IVIECANTSMLTL CONCURENTIAL cere ! "r o tu t s. . colnparatr v este: c r. de .CTIE spccial in domeniul corrlertului? ' Prtlfitul . ai mica salu cgald? i rn.. Impozitul pe profit - 400 rlil.:ategorii cle hnnuri sunt supuse tranzactiilor. . capital a. prefudle sunt corectc.si satisfacerea unor nevoi cu caractcr social-nrnan erle colectivitatii. :::ttn!: !!l^31 9."!"::#.n1t c_41gi1 gra_y1t9azI a9!iv'i1r4ea g_. lnal tnare'] b.( t:Jt! usL4pr(1 € ( ot't otntct .. _ c t^y o a I t g..legitirn.d. (!rt .: cl.{ iii !:.E. care se intAlnesc ht reulitateu economicd.1'i'. situatia unci firrne Ia finele Cifia de al'aceri costudlor rntrteriale in CT = rutilizat r Rata pr-ofiiulni in fu. hulc iarei.r pubiiue.t'ii t t t - {i rj iii{). - 200 uril. functiile profitului...a.oltLe zilc:le poate ij intzilnitfl sub nluueloasc l'rtrmc corlcl'etc: targuri.i lt t.IE DT] REITI. rata rentabili taitii. de rnecanismul crrncurential.t{J [-.ctie de cifi a crc ai'accri.' lor rc ^ti o!'er!ii.ele informatii. {)L. iei.. expozilii cu vinzale. vont studia: nelegitim. Elabor.ttri$ ete tileccutisrnului - coniitrenticil.nasura sa: fi tn R.30 mil.IAL iata este Lrn tcnomen care iu viata de r. piata este epicentrr. profit exista atitea piefe cite . grafie nrediuhri concurenlial.'A CU CONCURENTA PERFECTA ..q A. e.i. autofinantare: indeprenclentii finrtnc cxista ?ntrc: !rr-ui'it tegitim.!:'i:r' i i. !i t.\'[ cllltosc urnizitoar. supennailuine.le -. r'eteie de rnagaziire. lei.{.pj'a.tarea ir nLilriero5i intr:eprinzitori de afaceri in r Aratati 1-lot nc.sturi salari.ci cele o piga mai relevctnte tipuri de piat!. i^rl titrctie de situatic-.fwrcfioneuzti id e old.i inqiq!. S.: pru-zintir.'ICATIILE PTETEI -J! Studiind acest capitol.conornic subteranrr: profit net. pontlerea c. COt{C[1 RF].Ir"9*!I g . tn[cle. -d- f ! L s e-rp'licctti (tv(.{)L\'-. ..tr Lrn esc.'L"1' . iclentic li'J f 16%. Indif'erent de fbrmele sub care s.tzr profitului caiculata prin toate 3. SEN{NII. . sunt intluentate de piirti.r"y' " ytfj t:. dar q.m.ery!ek. t( f:7.rl in -. econorniir subterani. case de comenzi. bulse. Practic.

l::.-ll::.ff.faca o nevoie si la schinrbttlui.tr-i.. funcfia de co o se reatizeazi cresterea elicienlei economice care <lcrermin... prin vinzare-cllmp[rare' Lrn anllmit pret.J:.=.."}.J'.ffffi.tiilor: .t"' !i de adaptare a acestora la tetrdinlele un fenonen economic complex.9.--^: pacia poPulatieid" ^ mari -i..:... de pe r . i:r: i .rii-cumpzirar[. dft partiAa.:.. o sifitezi pentu Piatlestc acceplie este.stabilireapretl"rlui. intAlnire poate ii fizicd. "::101':::....ur".. Ti .:T.llll.iri!.rlli pie! mul Unsut ..: rrrrti I in acest context.rii . '":T.':iT5 ffiI:i:'. variatiire pictci ":"ji'lit:: 1 "tt" ^:ull.-:a1- . ".. desigur.*.il.":.riitlificarca se asigura reprotlucet'ea hunurilor consurnate prin .. cataloage.r determina calegorii d€ consumatori ot':?frilltTli.. saLt poate fi interrnediati de mijloacele moderne de conrLlniczrre: telefotr..l" qi deciziitor luate de us"n:11- 'uu prin chelnrirea . tnnza.:lL tli]... variabilelor so'le: trT.J#ll::ffiJ::'Hii.tl in vedercr unei mai bune . Piata este locul de intfllnire a agentilor economigi.ii 0... de venituri etc.. in sens[rf ca se delimiteazi printr-o lnumitii suprafat[ sau frrnct de pe Glob. corecta.oiil..unde fiecare isi exprima cererea.rr".ri."""f.i vinziito[.i i-'tliri]iiijrir {.J"''i"*'t*'piaraiodepritratd..^1?'1..""tru oblinigg . s€ constituie modelele de collsum pe cuiesorii socioproresion iT.. '* I\larf[a.'#ffi rtirecta sau delr".Ifili. i i **lilI'i:ffiili.. L" 1i:rrl'f liiti fi i i i!.ilir* :.:*:::::l"l i .t:.'.. grupq in ciimp[r[tbri .{ ' 1 - pretut...^^^^ -..se pozttio neazl aggllgl economici decurf.'-li:I# H:X'#i JI.4."rJ"#... consurrul se realizeazir a" +..il.. .le pi.o procrucliei .r l.w^ie d nr trebui sa se FoduciE.'ffi..IJXiO"n."::?::T:':i'l de veriricare qi conrirm. tp"l tazele in care .. ageflfii economici care in actiunile lor coo pereaz. interesele urmarite $i comportarnentul lor.se schimb[.. ""*..#'=" .r" Prodllse in Plus. corespondenfri.#.-d..u."i"*.t:":""i:::t::lr:Tt:Ht:i .:]T: *' ' ""'i. a-.:ilH".. mcepgiiFiecare poaie ti definil rumoi prin considerarea luturor acceptiilor in unitat .uranisu!!rv "''i. oferta $i conditiile concrete de realizare a."l:X."]:'#ilt#.. -- saff..".*'.ii ctt piutnl termen ce relevl intalnirea t.arirea atentl a evolutiei.1'i*"'**. Piata este spafiul econornic in care se pozitioneaza to[i . ....1ffi[:T::. Burs[ de m[rfuri E forma cero.' I rtl'(ll'lurrrur rrrtas specitice gi utilizarea lor: irrfirmarea orlentarll care PU4Lw ci nnnsrtm Ca I -^ r -.iuui.i# gi i lrr calitative ! "*-' r.rrfi1" hani a unui rrarfare i^w "s""1i'-:::1"^Tt::.lei la con ...*p""iir.u.i.. cuutliita marfa av.i. *..t...i.'. L*" ..iacantit[1ilor care .i"iti""' a" *:1Y":*:""::T"::ffi 1 i l^ I *i"o-i"i " t* a"'i'ii lit'.[#.ztrre-cumpirare ('P".o.. fax.ff[i:l'.l I rl I'1 i...::i'i'j::.. sa care este destinat . in tuoctie de reactii. Piata este cau[ur produca qr s e orienteazd ce $i cit sf.t-.i'..^+lo*tttt]l: nunic"-:.i i-. -ilXl?il .i consumurui pr:!r sI imp rtanta acestora pentru exrsrenra cdE cele mai . internet.]in conditiile specifice fiecAltf-a.. ..:"x.-: lpu. .fF er cele mai imoortante importante 'cq!'l'.ri 'eniturilor tr-si pr.I-i"e +upr care satisfac rctivitfr rIr\4IaIr .oriror"o actului de vi..ilffiilffi:.r'rti I l:::::-*.i*.ifli::l#:':i::. ::il:1il:..." t*i""-.'..: **"1.*o'ut s"nt'lr . Ca spagiu econolnic. vdnzf. i c" orerta sc'lu 'lu'luia i ..:s"."n..-..*'. Iti.r. .rr Pretul in d cind nci c atunci atu d or acord e ac fi. mostre etc. 11'J il..ocura hunurilcr pro'e rirr n. d":1t-" ut functie tllllctrtr irt 1l) ii st economr economrc bun '..".i'"-...i":1.:. e . piata are un cemp demaniiestarc ex!rcm de $estEafac purt€ .". I """r. luarea in bani reprezinta up1".:::):":"... sunt tre .u.r.T::ill#.'-'."* !t'*il." fiid" ....[..*il11ffi:f'ilH '*H1. Aceastf.. "' i . ".f.1:Jixi*-*u'.:l.ili'"i ^'" p" I . conrcurenta.l-:: i prin ..:'iffi "ffit.i"ffi'. . inte.."ili..onulatiei mai -..bun economic apt.:i.""zata $r cunoscutn mediir de viara..". piata *fe $i o cleterminare fizicd.1.i.' oferta Llneia saLl mal rnlultor marfuri..'-au cale p'g'"t"i tptuitate piaFi "af.1:ff'r#xdhi.ffiiilH'iH::'1"Jffiffi:"... !t.d $i totodaii se concureazf..^":"-Tf..fati in l'a[f."i"'iiJ. :f1ffffi::ffili#}!ffi"ift#'#:liffi'ffiIil1#....."...:: n-: if.H#.--^r..rt..

Acestea sunt asa-numitele "legi" ale cererii si ofertei.eazi ftrnctiile pie[ei otluclitt-cotlSLli r'r I)l-ut rnterme- (birrrului respectir' ).1 este reprezenrutf.lescric[i cr-rrii se rcali z. *"'i'+:ttttr Tran r.'aclionetrea I'iecf.ttitdlii de echilibru? Argwnentati-vd rclspunsul.. Ce lonrre (c<tncrcre) cle piatir cunoa.7t(lr JtIs.rui br-rn rnarfar prct d iltrettfiett.'oie ziirtic. 2. din figura de mai jos: ficcare accelltie. o scddere a ofeftei reduce cantitatea de echilibru. Pe cxenrirltrl rinLli b.67 ) J \ ": ''i'l: .. O cregtere a ofertei sporeste cantitatea de echilibru. .I:.)a c*tn rezulta v. in tinrp. grafic in figtrra ..tt'i:t'itL ct'o!rtritt preiltlui si (t cct.t' c t-c r e . puteli tt. in conclitii cle concttrentf. lc!cntii'icutr i'r-t'tnclr: dc rc:alt/. El apaft cit l'iind determinat de pia1a. in lunctie de raportul dintre cerere si ofertl.-rn rlc ciir-c cluriur{-'it\'().Explicati.a r:elor prezentate mai sus de cdtre cei doi autori. Pe beq.inte grufic ntodificdrile variabilelctr pielei desc. ce se tranzactioneazd tn localitatea tlurttttt:ttlottsrrd. K. irttr-un sistern concurenfial. Alec Chrl-stttl S e cere: [. pe exernplul unei rni-rrf i datr rnoilLrl in cilre variabilcle sale vcrificr dec:iziilc agenfilor economici privirrrl ce cit Si cum s[ produci? " Cal'e sunt ce[e mai irnportante t'rurcti pe c.L int'tdea*na egare gi asa pr:ezrntf.) a resLlrselor p( activitlti economice'l Pretul . .are rc]lrtiilrlil-.tr-a aveti ner.rti.riabile are pietei se aflir i.'ig.o. irle loc Ia Lln annrnit Sitr_ratiar 6'2' din tabelul 6.priertii"'? Explicati .i de la un agent econontic la altul. spatiu . pregul se formeazd in mod liber. Tabelul Cererea. cAt gi a cantitdtii de echilibru. cererea li -l'abelul care urmeaza se intampl[ la tiecare nivel al pre[ulL. sd cortsideroti tut bun ntatfar oarecare..terclepe'clenti. aceste aspecte in tnod ipotetic. Exces de oferta (kg) tru. dar cregte prelul de echilibru.O cregtere a cererii va duce aAt la cregterea prelului de echilibru. i. ct rezLt ltanta a confruntarii rlluneroaselor cereri si oterte individuale.'a tuncfia dt ar permite vlnzarea rnitrfltrrilor procluse .rt { \\r \\ Of-erta TEXT TEMATIC . cererea si tiferta exp. .r in cuclrul lor'l orientare (distribuirc.mate oferta satisflcute str*ni it't t: pia[i concurenfialI sunt cle regul[ cliferite.sit'icii piete [e dupii bunurile cilrc l'ac olricctul tr:.rise tn textul tle .lre le indepline. . o scddere a cererii le reduce pe amdndoud.t a t!iirl pie lci.re reltre. Lipsey.steti'l Cunr 5g: cla. ' ltt tt t .rnzuctiili. Ce accr-:ptii (sernniiicatii) are pentnr dnmrreavt-tustrir tenlrenul." Richard G.1 l.f'r' 1t t' t' t't tl + ' de purtatorii lor Pe*o in {unctie tre niverur pre[urui.i.. dar scade pretul de echitibru.ste piala intr-r economie moderna'l n Cum va reprezenta[i durnneavoll\tu rrrodul in care piala realizezrz. ii cle preturi lilrcre' cele trel A. oferta qi pretul la morcovi (lc rerea si otcrta satisfacute (kg) 6.

) ar fi super-ioard cererii. 3 iar cererea gi oferta. asig. in practica. anumite buntrri i sau s[ facat fatlr cresterii prefuritor' .partea cere-flii i Pz desfirsoara la nivelul pretului cle echilibru.dr:. Pualel cu reducerea preqului. daci venittrrile c[rnrparltortth:i . = 300). De exemplu. reduse decit cele normale' fiind mai i istat de la bJget... buntrri marfare pe care' agellt*r cu i j. D:'tr (] ectrilibrul ss vlr I'orrna la trrr pre[ $i cantrtLrte situatia poate evoltta si invers' adesea asLlpr. sunt egale (q. .'el de pret. r'ttrrrilor nrai :ilcs inciit'cc[." '" f:_fi a preturilor.lppitg-:1"g.i apare.i ci ae tion erl. Pretul de echilibru (P") este cel la care se realizeazi cel mai mare volum de tranzactii pe piati si cdruia ii corespunde cantitatea de echilibru. crestereet I ..: id. cererea si ot-erta exprinrate pe piala nu concorda .. ReintottrL'ere(t la pretul tle echilibnt of-erta eg al e. pe blza pI ctttltri de cchilibrttsaList'Iictrtc uar:. din:rcel flici. unor agenli econorr\ici (procltrcatori satl consumatori) pentru ia-i stimula sa proclucf. superior pretului de echilibru. pre[urile piegei tind spre echilibru. etiit cele exprimate Fre piatli. in timp gi ca tendinf[.Jirectia stir''lflrii saLl reducerii cercril actiorre LrzLt. .e-itlele. ceea ce va accenttla concurenta dintre ofbrtanfi: prefurile vor scddea.u'uttiuli cererea si ofertzt exprinrate la pretril de echilibm slr nLr fie perfect egale si una dinfre aceste veriabile sii nu se satisfaci in intregime. c are. lt}f salr n.r cLrmprrtitorilor ar crLlste.e$te captitatea oferita.qI"r figg. i c' Subu. cererea ar scddea de la Q" la Q..f. Apare cinil preturile practicate fit: i cle regul[ ! nerambursabil. pe piati vor fl atrasi treptat noi agenfi ai cererii. 6.partea de oterJ'a itatea ceryla. o asemenea evolutie se inregistreaza.Isuri cle politici'. aLltoritLtlile publice intervin saLr plai.. ceea ce tinde spre reintoarcerea Ia situatia de echilibru.. tl atre*s-tt rt Ie b ittr rile i ven ittt I " . Q't Qr \( I \(e \{t Qu Qz . in practic:l este posibil cir prin care ele acloptri ctiferite rn. sLlpcrioar-e'. La preturi dit'erite de pretul cle echilibru. cerclcil va crcste si.orlonlicii .' €i. pensionarii riivclttl prettlriior in lelul *cestu. care 'i'''::::L1-y:_::9::y. pLej (c:ec'u ce perturbI piata. ttnor a.!.i -n. sJ co'tLli-eilzli o ofertir insr"rricic*ti. de titlu gratuitTi mare volum de vinzd*-i F::::? iasigurS cel lnai producltorilor gi . dacd pe piatd s-ar practica un pret.2. cele real rzate.tal. cit si i ..'rrf A -: ofelta -t^!*^ satisfacutei gi cererea ito ctare Af. Un pret P.ri.iii.*. Gur. ir [ei."tiilL sume acoid ate *-' .\ttl.tori: cle cKelnplll. Frinnureu pretuitti tle ai:hilibru pe o pictttt L'on(t.u^ ^ -t fl. probahil. minimi zeazd riscul cdnd actiritoilu nos-i"fre o releva conditiiie economice regLl- :ec:onotntci o pot achrz'rliona ane*s-tt." t.. Oferta (Q. r:-_" Exenrplul cle mai sLrs relevzi c:li pretul de cchiiibru estc tle . tlc r:stu se P retr'r i cchilibru ctinanric. clupir .orititiit: iutct'vin in rlrttnenirrl i.e --.me1r.' T-.'f 6t) -_ -&: s il .:ii 9 Pe o piali in care concurenta este normald. Venituri reale i cautitatea t. De exerllplrr.tJ an.rre) -. -'iq. Statul maJorind'cr)iturile Llrl. i "*-. (vezi figura 6. 6.. ar pLltce gcnera Dacf. si :*i i'lucu ti trrl ccrcreit $i/sa tt busetafii) ofert:l' de echilibru. i:T .usLrnatori (cre exenrplu. r -r-:itiUru nivel de P:9J v\-rrtrrv^ ect I tlv de l(rL Pret I i iU . iir Fig.)rsau bu. . sitLiatii dc penurie (1ips[) $i cre$tere exagerata sporll ea pentru prodLrcritr-rnlor prilne *nele gLlvernul proate acorda facilitand' procluctiei sau poate reclttce Llnele iaxe cJe inrporl. cu . otertei' asigurirea si irnporturilor pentrLl o perioaclf.ir .ary pretLlrilor atet ctirecj fixi. normale pentru proclucerea si consumLrl unui bun Ia un moment dat: . P.rnite niveluri nLlmet'()sl tr.. cet rnai ales indirect- o.JLrciltorilor Ii co^rsLnntttc)l'ilor f ii1. Importanta pretului de echilibru: P D re .1 i\ .nisumatorilor _o- se icltqrpiirlrt (tranzaqp: ! * Exces cle cererel .. cererea [L tind sd se apropie sall chiar si fie care dep5. P.la \{J Qs Q..tt' atingerca clz.. rnodificlt in tinrP' 1 00 200 300 400 500 Q" rl 600 Q. prrrtul de cchilibru se m()dificl I va cre$te sl cererea. acest ni. unii producdtori se vor retrage de pe pia{d si oferta se va dirrrinua. ultirn In accst obiective soci. sLlnt bi1: pret de Fiecare procltrs ltre la tln nloment dat propritrl i*cidentzr in timp_sub echilibrtr.grlt D reflecta realitzrtea pietei.3.3). duplrr ciiz. mai mic decdt cel de echilibru genereazd comportamente opuse celor descrise mai iminte.'. in poate actiorla asLlpra cerefll szrLl otcrtui.* iirtcr-csrrit) i)r(). : Exces de otertl"'.cl achizitii categorii cle c.

. ..uri rnarfare pret.itrl pru'tur:le .. de a stirnula initiativa. 23). .ri rnai Lt) exr)es de cere re echiribr. Aceasta inseamni cf.1.i Petrtrtt interesele rocltrcitorilor si prin cei.li. dezir*tririr.. desftigurdrii concuren(ei.t * a-i..1r r\r r lF. .1 .!:' i::.a[r prctur si cur-rtrt:rtea cchilitrru pcrutru bunu l .J AtgLunentaf i.i toatc trantactiiIe" este corecti si. de de Pentru a preveni comportamentul inadecvat si abuzurile unor agenti ccouomici.l. lEuropenn..t deplinriti.' | -...u.e rea se Arraltz..e. rclatiil./ preturiior .tc'r.*.-. . . 3(b) :. apeleazd la asemenea practici iucalci legea qi pot fi acfionali in justilie la sesizarea celor prejudiciati satr a organismelor abilitate sd supravegheze concurenta. frtlrli-o-'n ^L:^ -.t in|rue. ---. poarti denumirea de concurenti.iu .. b) reclucerea Llrlor taxe sLrportate rnir ) 2... deta lla I febructrie I I Legislatia rom l_----------. a ' Cur. in r:tod irrdrrcct.. lnclicaIi rispLulsul corect si itrg u - \rl cumpf.".trr.rora sd le convina calitarea..ttti Lronsecintcle urlei asernL)neir ..ste .l Cc i.r.e.x. estr: preIu ofertr prin firnctio e..espcctiva piaIii . i.. '. r\nalizati f. cffilii pentru a-si realiza interesel u clULq.'. astfel incfft libertatea niciunuia dintre ei sit nu lie .sc cfectuc azit crc a) rerJucerea taxelor suportate piiruitori.- . De aici se desprinde concluzia implicita ca o concurentfl r reSpectareglementirilelegale. creativitatea cupacitatea societiitii -& =- tntnzacgiile).rafi* .x.) .1'ri"lj.stirbiti. in cale sunt prcvazute: regulile producritori.t. llasLu'r perrtru r.r cilre L_! .:... 2(a).=--+::4:-" .r. t.r este interese si e dezvotta relatiile irdecvate real it. *.. pe acelstii piatrr so collstati: -f -1 c) argurnentatr normale de irnport...: r - cf.'.. iei nr. Pe piata b..-ten[ii ecorlonllct sunt intr-o competitie pennanetrtii pentru it-sl -tdsi Afir..r functie de situatia constatatl Ia pnnctul anterior se dore.te stintnlarea o fer tei.rtea so. ofe rtei ."pretul cle echilib. f-r-rnctia C_-.lr{ _. o supraveghez-e..xprrnrei cuinpirittorilor.. menitd sd asigure o cortcurenyd liberd qi loiaki pe pialo internit u uE. ca atare de agengii econornici.tu -+-#..ln.tia .irit ior.rpt-rftantii arc pretrrl tre eciriribnr. 21/1996.liber[" este aceei.i cr antoritatire frxeazir la trnele bu. o concurenti liberti este lccea in care se respectl reglementarile legale dar qi unele cutume care s-au fornrat ii sunt recunoscLlte irea taxelor."ar*. tr-rrir-f\rr-i 1.. propriile interese.? .__ lrurmutive.iici decfit pretur de hnagirrati-r. a.. b) exces cle c) echilibru. "ir iiii.r-itiitilor in .l irri'lr-irlnt. . organismele abilitate sf. adaptabil la realitagi.. . p.. = _10 -_: p. cle Pe pia[ai.t Dr-t-rtul cJe echilitrrrr. Rr.ratori...W"..tg[J$g r * (-t: este pr-etul cle echilibru.t rt 1(7. . in toate tlrile existd un cadru legal.rLr Acest tip dc relatii intre agentii care action eazil pe pinta pentru a-rsi realiz:r fa. Pentru acest obiectiv se .darsitrneleregu1i@itrisicare SilAoveait adewate.. --a 5i spilitulde competilie al agentilor economici. cjintre agentii econornici ernr ^'rr. recrtrnlanda: c Llrn 3. uului ..o]]. ciaci auto'ititrire ar t'ixa prc{rrr I* u. I. Ar-[u mrrlltati -v1 opip ra.trtrii (catrzele.l ilIl-ae altii... n)en tati. r ra carc - iar 2p* + 9 (uncre p.:::tl3'lltn:'' n ..r -ar.pLISl i i. sanctirurile care se aplicl celor care o incalci etc. X ..-r-- -r .t cale pot li*trlr-itlirircdt_rnre..t. concure:qta existii atunci c0ncl Si 4cQ-[o e.r. ircela Izr carc se etecttrcaz.. .. i.##:1.lliJ.. . ld in tlomeniu es enta este ctrfilot fr* t* brrrr.'. l ' dcterrrri. .

u.clat" sau . ' conduce in mod natural la reducerea costurilor unitare.E!^ llertcctc 6 asentii cererii si of ertei . mergindu-se pani Virtutile concurentei li potenfialuI de progres al tlcestela surt puse i' evicle. si vdndir gi sd cumpere ceea ?i convine. Acesta sc bazezrzai p. As t crlntlitii dc Llgalitate Pc Piata agentilor cconomici. Caracteristicile sale lrr!!.{pTtfr 'T. in mod natural sple gc=lilibru' spre o situafie -"1r"'t-Jioi"-qili iut" si Cjunge prin oscilafiile in cererea' iar cind prelului.:--. agentii economici implicafi oferta 5i pot influenla prin acliuni individuale cererea. Caracteris' ticile Pictei cu t()Itcuretttii P cr[ec tit ptlt asigura curenfa salubri zeazi . pe aceastf. I lv fCl I t : lor stabilite prin regle tate permlre. ceea fiind clrt influren leaza m[rimea ofertei. loialei. -t._qerea acesteia..rur ffiajnqa p. piafa.-!r €1...serie de caractenstrcl care' "irTffirctiunea lor. are rnai rnulte l'unctii: i . S areO h de vAnzare. cdnd acesta cre$te.6iqrn pial[' apare pentru fiecare dintre er.t^ pri. sLnr .sd r. c r1t eqi 4q--g fiti glllt :e-:ilg1"1=1=9=i' t. nLl Pentru cf. Iiutrr'tii t ltt c{. t s . asti'el inclt concurenta. .i salubrtzarea pietei prin mecanismul concurenfei? a or ci o l'rctttl cste constlr in capacrtatga ucestora oe a se uepr. este stimulatd oferta gi descurajate si se apropre acestea cererea descurajata ot-erta..i i'i: .cglcule-lt9i perfectc.1 pin:i " i dife cu viata econornicd. 9i extinderea sau restrdn.t +I :i.*i Iriiirlr.: . pe plata' ceea ce Insealllu4 v4' onerc drept drenf ceva C€VE . Nlrltlelul !trirttic.'E-i ["{]. iar nevoile nrai bine satistacute. itlcal.!-gtgIg. agentii pietei in care tjecare are libertatea sii producii.a{[i[ fl]tl9'itl{iit .. evalua[i dacl apropiat.: i't'gl. ilLa i.. este stimulat[ $i sa tindi spre egalizare.-. l'nttur rl. al ct)Ilctrrentei In felul acesta spore5te eficien[a econornicir. o . necesare pentru existenta Si functionarea deauna dinamic' concuren[ei? . ar putea in viitorul avea loc f are s unt premisele economice scade. prelr'rl este .impus" de . Ia pretul qi in condiliile pe in nrod democrat itali li ilcceptate ca : care are le considerf. re $l-I r.'r1 t: -l Concuren[a libera.r t I I t i i t I I I " Ctun poate concurenfa sd stimuleze progresul general? o Pe baza factorilor care influenleazd * Cnm putefi explica diferenfier'ea agentilor economici . in Rom6nia.. eliminAndu-i pe cei lipsiti de eficientir.obiectiv". rrr\rLr rruef $1 ce colls i cl era t ca oricind cle la o tirm[ la alta gi de ler o piat[ la alta. in ultimd instanta il avantaje azir pe lillertatea ik: itctittttc 'si ac prodtrcitomlui sI fie saFficate De aceea.i. modelul teoretic a!. nc !-I t'il lt t. cele mai favorabile i_. acfiuni care rnpdrdtor. si de a iesi {gJti iata oricf.. organismele abilitate pi in primul rlnd cele menlte si asigure protectia consumatorlllui sunt chemate si vegheze Ia apirarea concurentei si rnentinerea sa in limite rationale. constituie mecatlismul perfect de sLlnt: tunctiorlare a pietei qi a concurenfei.

constantf. I Conrentariu i Fiecare tip cle pialci tut .1 :':'. la un pref dat. in aceeast proportle. determin[ sau influenteaz[ pretul . i r_. c) prelul practicat pe piala devine 6. dependenta cererii (C-) (P. creste.. iar agenlii cererii silsau ofertei. {te . a r.:J.lo ' retild..siiuafie in care. .i oJbrtei care participdi I I Loil agenli nl. ptetele cei Pulut. ci.merosi tinde spre Ltpune cci. 3. de echilibru. b) scacl. Sa se detertnine variabilele care caractertzeaza situatia de echilibru pe piata bunului X.3. c) constant.) tatl CXX=40-3P OXI=30+2P Detenninafi variabile]e (cererea.2 c*=o"=34 ..nicitate. d) cre$te. ideal'? o Ce rol are caracteristica de atomi- citate in functionarea pietei cu concurenta perfect[? :ir In ce tmprejuriri scdderea cantitltilor cerute $i oferite este insogitl de cre$terea pretului de cchilibrir ? r':. poote tnltrctll0 tmlrltcrt pqote tnJtuenlo lilctla.'. e) constante. constantd.fiecare ati. :tndtc(td ! CXT=Q =30. C.r"\ r'\. lil cottcluzte.3 P^= 36 + 2 P*' 5 P* = 10 r"r'nl' P* = 2 u'*' inlocuind preful in tirnc(iile cererii qi ofertei. Pielele cll corlcurenti imperfecti se prezinti intr-o mare diversitate. b) scad.ri b) pretul practicat pe piata devine 8. pe piata bunului X. ptctla.. mai mLllte sau toate caracteristicile . piefei cu concllrentl perfecti. cottctu?.yi ltot exercita influente intlivitluale asult"a preturilor Si ecotroniccil --t pulini cu. c) creste.'. prin actiuni individuale. cet ror[al o forgd are cantitdsilor. 4. Inrirginali-vl piata btrnului X atlatl in echilibru. d) creste. la un anumit pret. scade. prelul) carc caracterizeazi situatia de echilibrLr pe piala bunului X.. Rlspuns: P*= J. pe iriarcout $t tmlrltctt . O prezentare sinteticS. $i cantitatea tranzuctionati.]. Risptrns: d.mare voltrm posibil de tranzacfii. e) scade. ef'ectiv ?n diferite Se intAlnesc numai piefe cu concurentl irnperfecta.ecottorrtictl riclicatd. Presupunem ci are loc mirirea cerc:rii $ i reducerea ofcrtei. cAnd: . ctt concurenld imperfectri. cantitifile cemte . Fata de situatia initialit dc echilibr u. Ilustrati grafic situalia pietei bunului X a) se aflii in echilibru.. cre$te.::a r'.i oferite sc e-qal LZeazA $i se tednzeazd cel mai .i proportie. iif 75 2. d) se produc schinrbiri crre conduc la rnlirirea ot'ertei la 45. I . De ce piala cu concLlrenti perlecta Piata in echilibru .1.) se exprimi prin funcfiile: prelul unitar cle Presupunem li a ottrtei (O. Ca rczLlttat. Asemenea pie{e intirma una.. Dacd In economiile reale. cantitdlile cerute $i oferite se egalizeazd. oferta. Pretril si cantitatea de echilibru. in ordine: a) cresc.. cut. 'I'ipologia pietelor cu concuren(i imperfecta obtinem: Nunrerosi Numerosi Tabelul 6.t3. prretul $i cantiiatea de echilibru. dependenta cererii gi ofertei fafa de pretul unitar se exprimi C*=5-3P* O =4P +2.= O^ => 40. cererea si oferta cresc in aceea. este consideratfl un model teoretic.fortil imperfectc. niciodatl intr-o formi puri. r'rl a ir:_.l 1.r!t.. Situalia de echilibru se caracterizeazi prin aceea ci.te. reztiltd ditt intersectia tnrci tittii $i al a agenlilor cererii .. dar simplificati a acestora se prezinti in figura 6. cele care tirnctionetzd. in ordine: x) cresc.1 Citiva piata de oligopol Unul piatA monopolisticii prata de oh_gOpson UCtiva ohgopol brlateral [lOnOpSOn C0ntrzrt piat[ piat[ de de monopol nronopol l]l' prin funcliile: iLt' "{i )i 'i' \ contrat t' Unul piat[ de monopson monopol bilateral Pe piafa bunului X.i. pietele unperlectc. Rispuns: c. tari.

economice $i institutionale.. acordi bonusuri spcciale s. l'i. eiaga de' oli-uopol este o piate a interdependentelor. fiind guvernat de o rnare incertitudine. calculatoare. Ia care adauga o marJa de cOgtrg c[menslonata in rap()rt cLl sitr. i.nr.ituttic 0pus. i. iar oferta. bunuri alimentare prelucrate industrial etc. o Piata cu concurenti mo atomiCitatea cererlr $l a ofertei. care tirrnize azd ptetei o parte din produclia de cerelle. acel Marca [irnrei este Prin actiunile individuale. cu scopul atragerii unei clientele cdt mai numeroase.lirtcu t'etrtfl ii:tt'c lirnrele de oligo Pol atractive postv0nzare (organizarea unor activitifi de service diversificate Sil prompte).i oligopson * ele avdnd sernniflicatii deoscbite.nronopol Opqiunea tip@careofeftaunuibuneSteconCentrat6infortaLlnul. f il F ornte ffinbLlnca'tevinecitmaibineinintimpinareagLlSttlrilor ric irrtelegere: . t )ligollol ul. unde i i I _ ' _-**_'l I .m. pentru limitarea [endintei de monopolizare a productiei unor bunuri $i reducerea puterii pe care o detin producator ii allati in situafie de rnonopol. comert. prodttse agrozootehtrice $.'. iar cumparatorii au largi posibilitili de alegere intre numeroase buuuri substituibile. cir I I I o {.) este concentrati Ia un numlr mic de producltori cu forta economica _tt4tgati. diminufindu-se clientela gi cererea pentru produsele oferite de lirmele B.e de otcrtan[i gospodrtriilc tirane.sticri actioneazf.3.r rilor acela5i tip ierentiate rrrultiple i---t au cu situatie de monopol reprezintf. - prefurile.. in consecinli.e reale. vom prezcntit continuare citeva: rnonopolistica. in calital.. pe pieta mrnfrpofi.d. C g. Rezultatul acestor actiuni interdependente este proil6 i I Conc cliticil dc anticipat.ii :tctiultilc ili':ilclor tlcr o ligo p0l De pildiu-daci finna A lanseazi pe piala un nou urodel de autoturism. fiecare tEffi)"ste regimLlri de. ca cumplritorilor nplritorilor (tonrbole. Aceste actiuni pot s[ afecteze atingerea obiectivelor urmdrite de tirma A atunci cdnd a lansat noul moclel. iTpul4 domilgtilpTgjluc3to$luj qs*pta c. Intrarea unor noi producatori pe aceastd pia{i este relativ usoari. l'rlrllcll (l eIrtlr '.a. constructii.i preferinfelor t'tcl. Asemenea in(elegeri sunt supravegheate de autoritalile publice qi sunt reglernentate prin acte legislative. fl. cu concurenti impert'ectd. o llolropolul sa consunratorului este hotiritoare Fig. materiale de constrncfii.d. dar usor substituibile . acest fapt poate detennina deplasarea spre produsele sale a unui impor. anLlmitor categorii de cltmpzirltori.qnsqryqtorului.mocratice sLlnt promovate mf.jlocii din sectoarele neagricole (industrie. i.a1 Dintre nurneroasele tipuri de pie. in legislafia statelor cll economie de pia[ar $i ) .assrerii. Fiecar I I I i I t'i. niciun agent econornlc nu poate influcnta piata individualizati prin caracteristici proprii bunurilor produse.i intensifici publicitatea. reduceri de pret..9ume. la care se adaug[ cele peste . ntrere r. [e. televizoare.a. prestriri l I'l riclicati in oferta totalai.suri legislative antimonopol. monopson ..a.prin care se deosebesc dc ale celorlalti.bunurilor de nn anumit gen (autoturisme. pot lansa si ele modele uoi. . conferinclu-le unele caracteristici chiar.100. trtrst Pretul este fixat in mocl autonom de fiecare prodLrcf. PTATA CU CONCURENTA hIONOPOLISI'IC. oligopol.. pentru cd sunt inexistente sau rednse restrictiile tehnice.00t) de intreprinderi mici 5i rni.rettilt rle iansamblr-r a pietei li de reacfia cererii la lnodificarea prefului.sti. Iudnd in considenrre icosturile. in legislagia romffneascd asernenea in(elegeri sunt interzise daci limiteazd concurenfa. acordarea mijloace acordarea (tombole.l liberei c0ncurente . stabile qi cu for16 economici ridicati.tor. monopol.\ concLrrentei rclrrentei prin pret: dar aceasta se desfa desfa Cf. electrocasnice. distorsioneazi piala si at'ecteazd bundstarea consumatorului. tnrcte $i zarzavaturi.' iitt'iziilc . In fara noastrlt.tant segment al cererii. acestea vor reac[iona pentru a-qi pastra poziliile pe piafi: pot reduce bunur-ile pe care le prodLrce. De aceea. 6. Picrlo monopolisticr\ perceputd nrin3llulisigtr.si secLrrldare .nd intervin asernenea intelegeri se I jloace ca: publicitat publicitat€ € n.

Paris' 196l' pp' 86. piota Se rufine$te mottopsoniCd sLtlt de monopson. iar of'ertantii .. rar produclia este cea pe care o cere piafa itr funclie de de libertatea lcspectiv. Cartel . cum se e Piati cu concurenti imperfecta - piata sau .Contrar caracteristicilor presupuse de modelul concurenlei pertede. pietele avind carecteristici de monopol sunt lbarte diverse. Deci piata acestui produs in de piata de oligopol. lu ce fonne cle piatd reala se referd autorul? . in rnod necesar. populate de unitdli siindivizi relativ pasivi.. De eKernplu. L' Ec o nontie du XX'e sid c le. produc[ia cle tutr-rn brut provine cle la zeeide rnii de producf. in practica econornicir. . Analizafi scest text .fixlt . puternici (fabricile de ulei ori rje consere saLr madi expoftatori).tori agricoli. productrtorii i i iindependente.88 Alteori."ti" de sitr-ra!ie.zccile de mii de producatori agricoli. polisticd cc)r-rcLlrenta dintre ofertan[i se destasoari mai ales prin produs? ' Caracterizati piata piinii din localitatea dumneavoastrh. de cele mai i rnultr: ori cont-identialf. piata selnintelor de floarea-soarelui pentru ulei sillt a legumelor gi frucrelor perltru conserve." F rang o i s P e r roux. care actioneazii iin acelasi domeniu fi convin asllpra lcumpiritorii pot exercita intluente ildivi- i . clar este achizitionata in cea mai tnare parte de o singurti societate care ii asigur[ fermentarea.i precizufi: . * De ce.i reclucere a puterii pe care o defin producitoni aflati in situatie de monopol? . $i in acest cLV pretul este fixat sau inflLtentat de ctttrlparitori. Identificati in localitatea dumneavoastri doua-trei prodLtse care se comercializeazir in strttcturi de piata apropiate Caracte care in Romfinia sunt obtinute $i comercializate in condiliile care se apropie de cele monopsonice $i oligopsonice.' a lmp. existir $i pie[e pe care pretul este. Este normal ca $i aselnetlea piefe sA fie supravegheate atent de Consiliul Concllrentei. in majoritatea domeniilor activitdtii economice firmele su nt inegale.. fiecare avChd o . tstoria capitalismului nu este in niciun fel aceea a unei lupte intre un numdr mare de unitdlide dimensiuni giforle egale. !duale asLlpra prefurilor sau cantit[filor.rctitorii f i xc Lrzd satl irrfluenteaza preturile. dupi caz.7) tu i'ur. rlonopolul fixeaz[ volumul producliei qi lasa pielei cerere-ot'ertf.real[ in care.. cutnpzirittorul fiind cel care isi impune condigiite. preIul este fixat sittt inflLlc'.foryct economicti ' recllrsd. pentru care cumparltorii sunt ci[iva. intre firme' inivelului prodtrcliei.. .. Este interzis prin [ege. pre[urilor $i modr-rlr-ri iin care Si cind s[ se moditlce irnpirlirea lpieqelor... iar oJbrta provine cle fu un nutncir ' tnore de'produc(itori.. cu fo([ economic[ scflztttf. a TEXT TEMATIC . proclucdtoml este cel dezavantajat. rrzati-le.tccesive. a marilor firme succesiv dominante care antreneazdin drumul lor regiuniintregi ale lumii. Alteori. in Rominia. on a cerealelOr pelltrll export. de ce centrele Si marile exprimd auorul)? firme dominante se schimbcl (srott sr. are caracteristici de monopson. Pe aceste tipuri de pia1i. iar oferta provine de la nLltnerogi producf.tori tttomrzati.i imperfecta se apropie? " Identificati patru produse industriale pentru linritarea tendin[ei de lnonopoh:zarc . se intilnesc piefe de tip oligopson. puternice.. .tltat de cumpdrator datoriti poziliei exclusive $i fortei economice ridicate cle care rJispune. aLltoritalile qi socrietatea civili trebuie sa actioneze servicii person ale din localitatea durnneavoastr6. PIJF.le un silgur cumpdrdtor. Ea este istoria centrelor succesiv dominante. De ce tip de pia.o intelegere. Carac tertzatt piata principalelor a aceasta situaIie.ne prelul in futtctie de raportul Alltr-rri cle pietele pe cl re prodr. de exemplu. monopt'rlul poate fixa preful mdrfurilor la u1 nivel superior pre[ul cclui cle concLlrentI. itl care sLlnt citiva cLlrxpirltori cll fortii economico-finan(:iar[ riclicittat. De ce pe piafa cu concurerltA ntono- . t CAn/ l:ttmttrile marfare de wt cutunxit gen suttt ilcliziliortute .

i'^. DOBANDA tlin econotnie.tia in eclnzmie. Pe inasiiru anrpiificririi actelor de sctrirnb.i la curnpdrarea rnctalelor prr-tioase la pre{ul pietei. schirnbul s-a electtrals u b i'i i'nt ir de t roc. Desigur. complexitate .rt ntoncda. Primele bancnote au fcist eu:ise iri Llleniliu p(). emisiunile monedelor din metale' prelioase au devenit exceplii. continut de rrretal prctios ctc.' piefiotrse s-a conf-ection. si se efectuau in cantitAti fbarte rnici..t il hiinti. bancnotelor c0nvertibile in piese de aur si argint ' Aparitia . in cadrul careia se efectueaza tranzactii cu bani. bucati -. un bilet ia ptrrtdtor. iii: ui:-it l. VII-VI i. denumitir ii banca de ernisiune.si r-iiarc:tte cLr scrnrle distinctivr: pentru a t'i recurioscutc. era reglerrentatit strict ca privilegiu al suverilnului sau al statului.bateiea de monedf. animale $.: c€ este dobdnda s si core sunt fornxele ale. fbrma cle convertibilitate ori au realizat-o numai pa(ial.'riillLltt-se de la obiceiul cornercianlikrr de u-si pastra pi-'sr. dupl 1971 (cind qi SUA au luat o asemenr'a misurd). piei.i cunt reglea7d. tiirl ca aceasta sit insemnc convertibilitatea lor in aur. mrrlte tilri nu au pr. bldnuri. (prr:cunr bur:5ti cie rnetal. Odat[ cLi aceasta. Banii (moneda) Biuiii aLi aprii'ut cu nrtrlt tirrrp irr Lir'ina. mArfare r Aparitia monedelor de aur si conomia de piali functioneazd ca f l-lun sistem de piefe care se Ulterirrr.Batcrcil" pr-irnelrlr ttroncdc: o rrvut ioc. din rrecesitttt.-i tl anzactii micl se l'oloseau in paralel I i rnonedc rlin nlcliiic: argint conditioneazd. Biletul respectiv confirma depozitui $i ang. Una dintre acestea este piafa monetarl.r adaugat hancur. clinrcnsiuni.urtc de evenimente deosebite. intre cele doui rdzboaie moncliale.ii.II.tipiza[e" de o i]nunriti greutate. monedelor aflate in circulatie li s-ar. in lelul acesta s-a pierclut orice relagie intrc bani Si aur.L. Pentru a surprinde modul de functionare Ei rolul pietei monetare. Acestea au fost prinrcl* { }h'ili.jtrnginclu-sc ca. h:itial. ocazior. vom studia: orclinare. dupi caz. l-etttrtt a continna a(-est lapt. Emiterrea. puritaie. din nretalel. r'olul cle hiuii s a restr0ns la rnetalclc pre[ioase ( riur..". Practic" dupa 1920.:lc (lc aur. emisiunea de monedd sub formi de piese mctalice Si bancnote a devenit prerogativa exclusivi a bincii ccrntrale. pe care erii insclisi valoarea nominali a pieselor depuse.[ h-fi. a. torrne tle bani care s-au lixat. " cine .Juir'-i existeniei lor s-ari rnotlifici:t pioft.'.8l A. .rntii de monede clc aur 5i argint. s-a recurs tot nrai rar la convertibilitatea bancnotelor gi monedelor din dit'erite aliaje in metale pretioase sau piese din aceste rnetale..r .. CEREREA $I OFERTA DE MONEDA C. al Xvll-lea banii aLl eristat iu principai suh fi.lc au tost dif-erite ?n timp si spatitr ca denumire. lrgint).l. Purlctlll de plecarc rcnil ri apelitia banilor ir fo:rt schimbui. F. cJri'r. adica .r I . dup[ Hcrodot.rtut realiza aceastf.rird. care sltnt tmprejurdrile care fac sd crauscd sau sa scucld cantitatea cle bani D. 1'reptiit. Schimbul baza aparitiei - si existentei tacilrtrlrii accstora. din rlrLtllimea bunurilor nlari'are s-aLr desprins uneier avtnd rolul de intermediar si. Cu tirnpul. REGLAREA MASEI MONETARE Prin studierea scestei teme se ob{in cutto$tinlele necesare pentru a in[elege fenomene de maximd.rtr:le (biletul di: banci sau rnoneda-haftie).si acfualitate pentru otnul modern. Si prirctic pina in sec. . cle banilor r Banii sub fornra de bunuri t. '+ ? cum funcyioneozci 'e piata monetorci. iar pini la Primul Rdzboi Mondial ele circulau in paralel. pc ntisr-ua extinderii schimburilor Si evolutici socir:titii. reciproc. Din sec.rr-itli propri etatil or acestorr. bancnotele se'r'vesc 1. ntasa monetord.ganrentul bdncii de a restitui [a cerere cantitatea corespunzitoare de piese lnctalicc oricui prezenta un asemenea bilet. Pcrrtr. se face comert cu bani. bincile enriieau un inscris.i argir.. in set-:.\ . convertibilitatea bancnotelor in metale pretioase si fie elirninatd.1'H etalon pentru misurarea celorlalte.frf . BANII (MONEDA) B. asupra unor obiecte. precun : ce sunt banii ^li ce rol tndeplinesc ace. totodata. al XVI-lea. A.

,9J

Er olutiar tranilor (mcrnedei) a continuat priir aparilia 5i e'.xtinclercu nronedei scripturale (banilor de cont). ,,\cezrsta existl sub trlnrrir uric)r insc-risuri in conturile lltiricruc. zt cirror tnIrirne creste sil-'r'.r -scadc llrin inregistriri-r contabile in tunr:tie de,.iensLrl in cue banii circular ltrec) de la un propiietlu la altul sau dintr-o fonnf, in alta.

in prezent, notiunea

generica de trani (moneda) ,l*sen.,n"aza

n-n.i,,

metalicii, bancnotele. moneda scripturaid si alte instrumente legale avflnd fbrmc , gi denumiri specifice, diferite de la iard la tari. care srint general acceptate ca prdtj intr-un

i:t:::_ t".l.l ::IlIl.5,

:prt,lj.*r*,.

Banii au un rcl covirsitor in economia cle piagA. in acest sens, laureatul Premiului Ntrbel pentrir econonrie Paul Samr.ielson aprecia ci tluxul sau miscarea banilor reprczintd ,,singele care irigd sistcrr,.ui economic". Rolul ecorromic al banilor este pus in evidenlti in special pri:) interrlecliui iuncliilor pe care lc indeplinesc. Astfei. pnn intermediui banilor este misurati activitatea econonlicu, adicti clreltuielile, rezllltatele, flirxurile si stocurile din cadrul o lliulii econonliei, in gcneral, Si pentru {ig.ere agerlt economic. [ i t1 tt" tt I t'i I 1i ;
.i

11___

pentrua-qiindeplinifuncfiile,baniitrebuiesdexisteinsocietate, ;o )Luittttrtttetarit : ibartetrsclr) adicd sd f,re creati qi puqi in circulalie intr-o anumita cantitate. dat intr-o moment la wt in circtila1ie uflatd Suma de bary! (sau economie ;i aparfinAnd diftrilitor agenti economici reprezintd ntasa bdneascci se monetard). Aceasta este fbrmatd din: cr) nutnerar; b) bani scripturuli. Numerarul compune din bancnote 5i monedd metalici (confec[ionatl cel mai adesea din aliaje ae nictret, cupru, aluminiu etc.). Banii scripturali sunt reprezentali de sumele (inscrisurile) in conturile bancare pe numele agenlilor economici (persoane' intreprinderi, institufii etc.).
este creat de banca centrald, iar moneda scripturold, de banccr alta institutie financiar-bancard tn functiune. orice centrald s,i de Cele doud componente ale masei blneqti (monetare) au acelaqi rol, se pot suplini gi se transformd una in cealalti. De exemplu, daci un agent economic constituie un depozit prin depunerea unei sume in numerar intr'un cont bancar sau Ia casa de

Numerarul

Unitatea etalon tolosita tn mdsurarea activitirtii economice este unitatca bdneascf, proprie fiecarci tari salr zone economicc o li'urrctiilc (leur, dolar. elrro etc.). Banii indeplinesc $i functia de mijloc t-luriiltu' de schimb. Prin intermediul lor se real rzeazi orice viinzetrccumpirare, pe toatLr catcgoriile de pie1e. Prin vlinzare-cumpf,rare se realizcazd uu
schimb de proprietate (tntre cel care degine marta qi cel care detine banii), respcctiv de utilitate economrcir. Banii sunt si mijloc de plati. in sensul cd orice obligatic econc.nticit este evaluutii in nronedl 5i se stinge prin ceclarea sumei corespunzdtoare. in econonriile care f'uncfioneazd normal, banii rnai incleplinesc $i functia de formi a avufiei sub care se constituie rezervele qi patrimoniul agenlilor economici, iar detinerea lor conferi posesorului forli si putere economicd.

l]{,

economii, numerarul se transformd in bani scripturali, $i invers: ridicind o sumd din contul deschis la bancd, moneda scripturali se translorme in numerar, scade masa monedei scripturale gi creqte cea a numerarului. Majoritatea masei blneqti intre 3/4 Si 9/10 - se prezintd sub fbrma banilor de cont, prin intermediul clrora se efectueazd cele mai ample operaliuni, in timp mai scurt Si cr.r cheltuieli mai mici'

Mdrimea masei monetare este determinatd de nevoile de bani pe care le genereaZd tranzacliile din economie qi tn special de volumul bunurtlor marfare, preturile lor ;i viteza cle rota{ie (de circulcrtie) a banilor. intr-o expresie simplificatf,, maritnea masei
monetare se determina prin relafra: (1)

Munde:

t}ANCNOTE

Br\NIl

EXPR ESIE

tvr

fvlON EDA ETALTCA ($VSAU

EXISTENTE

GiINEIt ICA

DIVIZIONARA

iN posEsrn

SIIVTBOL AL

AVUI'IEI CONl;tiRA
I,LITERE

FORVIE $l DENL:IvIIRI DIFERI] ll

IvIONEDA SCRIPTURAI-A
AI-TE tN.STRL]MENTE RECUNOSCI-ITE (-A
NI ON

AGENTII-OR ECONOivltCI

NONFINANCIARI

EC]ONOM IC,.\ I)E,'I'IN,,\TOR I I Lt J I I..OR

ED;\

t]URO

Fig. 7 .1. IJunii -

J'o

nna contenlpo rune

M = masa monetarA; P = nivelul preturilor; Y = cantitatea bunurilor sLlpuse tranzacfiilor; V = viteza de rotagie a monedei. Rezultd c6 M se afld in relalie de acelagi sens cu evolu[ia prelurilor $i a volumului mdrfurilor 9i in relatrie de sens opus cu viteza de rotalie a banilor. Prin viteZa cle rotalie a banilor se infelege numlrul de operaliuni de vinzareperioada' cumpdrare qi de pl61i pe care o unitate monetarl le ona de la De exemplu: agentul X degine o sumd de bani la locale; Y o anumitd marfd. Cu suma primiti, Y plategte Cu sumele bugetari. r|ndu-i, administragia folosegte suma pentru plata salaria[ilor primite, aceqtia, la rAndul lor, achizilioneazd mdrfuri de la agentul Z, care folosegte monecla obginutl pentru a cumpdra de la agentul X anumite materii prime. Rezultd cA, in intervalul de timp luat in calcul, viteza de rotafie a monedei a fost: X -+ Y -+ Administratii --+ Salariagi bugetari -+ Z--s X, adicd cinci opera(iuni, dintre care trei de vdnzare-cumplrare 5i doui de plat6.

BJ

{'iatu ilt()ttgtttt"ti
'I'abelul7.1

85

Yolunrul m:rsei monetare in Rornf,nia
(

ntiliarde lci)
514,4 18.278,1

In RoutAnia. in clecurs cle 15 atti, din decembrie 1990 pflna in deceitrbrie 20(i4, voluinul masei rrtouetare a crescut de pesic
in conclitiile in cire produsul intern brut (PIB) practic volutnul de
1.2-s0 de ori,

B" t-.ercrea

!

SI

oferta de monedfi
. Continutul Si agenfii pie[ei nl0netare

Decembrie-1990 Decembrie 1995 Decembrie 2000
Decemb rie 2004

185.060,0 644.617,0
R.

Sursa: Ilulerilrcle []li

bunuri finale supuse ftamzactiilor - a crescut doar cu circa Z0To, ceea ce retlect[ unLrl dintre cele nreri grave dezechilibre diri

Piata rnonetard este o picttd cu cotlcurentd irnperfect[t, pe core se tntAhtesc ccrerert si ofertu de nu.tnecld, de bani tn sens generic. Agentii ec'ortrtmici partic'ipcmti pe oceastci piulii stutt purtcitorii cererii, tti otertei Si intentrccliarii, iar trarrttctiile se efectueaz.(t prin intennetliul unui pre! specific', rotu tlobdnzii.

economia
inflationist.

noastrit

dezechilibrul

Cererea de moneda provine de Ia agentii economici care, prin natura activititii lor, se afli in situa[ia ca in unele perioade sa cheltuiascd mai mult clecdt resursele bXneqti

('-Z!='
ii
lt l

-.

NIINIGT-os:\It

lcfi t'*tr,t, trr-i ;il .rr*rtib,l.

I-- . 'rrocltb*"i o *r,i*rn,ir,i

io marfa A se schimbei cu o alta, B., intr-o lonr',rnitd propor[ie, in mod dircc-t. in prezent, epare mai ales in comertu I internatitlnal. sub denumirea de barter,

in;t[r i
I

iuronetat', li i serioziratea autoritdtii enriteute.
o
l^
i

i,r ^,,r. circuli datoritii increderii ?n in conturile bancare

Bani scripturali (bani de cont)

-

i

isurne inscrise

sttlr

i

i

i

cind, in lipsa valutei corlvsrtibil.,

parteneri ctin t[ri diterite iSi livre azdl reciproc anumite cantititi tlin rnarfuri dif-crite, diir evallrirte in bani. Se practicir li in tranzactii interne in cazul
i i

i

ta alte institutii financiare, ca depozite irou solduri in contr,.ii. la vedere apar[rgi juridice. inind persoanelor l'izice I r Valoarea (puterea de cumpdrare lP.o) a unitritii monetare - cantitatea dc

(lichiditatile) proprii. astt-el inc0t, pentru a-gi realiza interesele, trebuie sd recurgd la imprumuturi. in situalia de of'ertangi se afla agenlii economici ale ciror resurce monetare rimdn. intr-o proporfie mai lrare sau mai mica, temporar disponibile, alte institutii frnanciarbancarc cu atribulii de acest t'el (vezi figura 7.2). a ^, . Intdlnirea cererii cu oferta este asigurati prin acliunea pe pia(a monetari a unor agen[i economici - bnnci de toate genurile, case de econorrii. societirgi de asiguriri etc. - care colecteazii disponibilitdtile binesti din ec:onomie pentru a le fructifica,
acorddndu-le celor care au nevoie de ele sub

blocajelor financiare

in lan[, al r-,nori
si
al

I

;burruri econontice care poaie fi iachizitionata cu o unitate monetard irr iconditii cleterminate de ioc si timp:
I

crrr.e economico-financiare grave

I
i

inflatiei galopante.

i

bilet de bancd, cu inscrisuri si elemente cle securitate
a LsLv

I Bancnoti

i

I i

speciale, ernis dc banci. Initial, bancnota exprima angajarnentul bancii emitente de a restitui la cerere o cantitate determinatal cle piese cle aur (argint). in prezent,
i

iagenlii economici o aLl in moneda Ina!ional[. In sitrteza, valoarea banilor (P.o) este in i relatie inversii cu indic-ele gei ]. i\'.
ineral al pretllrilor si se detennini duplr
CD'

clepinde de starea gerleralii a economici li de eficienta ei. de increclerea pe care

fonni de credit. Piata monetarri ttre rolul tle e cotilpenso excedentul r:u tle.fic'itul dc monedd existcnt la diferili ugetili econonici si de a regla cantitated dc trrcncdci din econonie. Compensarea excedentului cu deficitul de monedi a[ agen[ilor economici reprezinti o ;rctivitate cll caracter comercial realizati de bdnci, acestea avind rolul de interrnediar intte cerere 5i oi-ertd. Cererea de monedi provine de Ia intreprinderi - pentru a-gi asigura finantarea activitdtilor economice, de la trezorerie sau tezaur pentru a tinanta det'icitul bugetar (cheltuieli mai rnari decit incasdrilel, de la binci gi alte institulii financiale care au nevoie de creclite si de la populagie - pentru dif'erite proiecte. Ofertantii de monedi .;unt bdncile, casele de ecotromii qi de pensii,
societltile de asigurare. alte institutii financiare cu disponibilitdti temporare, trezoreria sau tezaurul. daci au excedente. populagia qi, in cele din urm:i. Lranca centrald (de
emisiune)

i

deficittrlui bugetului de stat.
NrAsA girxe,,t.scA

-

pentru refinantarea bincilcrr care au nevc,ie de credit Si pentru acoperirea

!:l' r:gt_lgj

-" !:"

i

iatii nlonetare:
iry - rrr\rrvvr\s xLrrvrq,r c' y^etttrilor.

$

tt_I T1i

= F
lU1

s
a iIJ
I N

DISPTJN IB

ILIT,\TI
:.:.l

s
,JI

BANESTI

'fr.;\
(/ Q)

i

xrnss Anl pENTRri

\'t,,ltIrICARIi.\ cuN0sI'INTELOR

Ce deosebire existf, intre bancnotele existente pina Ia Primul R[zboi Mondial $i cele contemporalle? . Ce functie indeplinesc banii pe care ii tolositi pentrLr achizitionarea unui bun marfar dintr-un supenrlarket?

.

z
Z
F h

I}ANCI Dtr T0AI'E CENURILE

ACENTI
ECONON,IICI

&

Ef
I tr
,.i J z.

C:

CASE tltl ECONOtr,lIi SOCIETA,l't DE A.';ICURARE CASE DE PENSII SOCIETA'I'I

't
z
r a

F

(POPL[-ATlE.
OFERl'A
DE

CRtll)lTE

PIATA IVIONEl-AIIA

C tJRERF,

DE CIiIJDiII:

FIRME. AL'I'E PERSOANE

JURIDICL. S'TATUL
etc)

DoBANZI
PASIVE

Z

F'INANCIARI:

o Indicati principalele torme de bani care s-au derulat si all coexistat de-a iungul timpului.

I

Argumentati de ce majoritatea

o oDOBANZI A(:1 IVF- SI GARANTIT

masei monetare este format[ din monedi
sc ri

ptura lA.

Fig. 7.2. Piata ntoneturci

86

Piatu ttit)ttetui'ii
Cererea gi oferta de credite sunt influentate de nivelul qi evolutia Si in cre$tere al ratei dobdnzii, cererea cle credite stagneazd sau se reduce. in schimb, posesorii de venituri sunt stirnulati sf, economisea.scd gi, pe aceastf, bazd, cre$te oferta de credite. Daca oferta de credite depf,$este cererea, irr condigiile unei rate date a dobinzi, apare tendinta de reducere a ratei dob1nzii, in a$a fel ca gi aceastf, piaga sii tindi spre echilibru. Acordarea creditelor se face de regul[ pe baza unor garantii a bonitatii clientului, adica a aprecierilor pe care le face

8i

ratei dobfinzii.La un nivel ridicat

I . Trezorerie
iacestora
I

. {

'1'

1'+_r

l"{j

t-l

si oi'et'tit rL' crcditii si raf:r tlul-riri, ii
o

baacir a Stittt,lui iavdnd ca principala functie centrrllizarea fondurilor pr-rblice si gestionzrrea

,_f r i'. t.\ tr i l*I.,NT-ltt r i'{l{{.-{{'\rt{ /
[- xr i_ f {,
'

I

il.gale. Aceasta, prin
l'(ll\rl iLLlv{-\-flt ii

in

J

i'{:\i{)q'1'1\:t;.{()R

conforntitate cLl preverlerile

,

internteCiul

I

* C-'ar:rcterizati piata tnonetari sau. monedzi ?ntr-cl econotllie'/

si roltil
c1c

trlottitrtitr

banca la care clientul s-a adresat asupra situatiei lui in func[ie de diferite criterii, astfel incAt creditorul sd se asigure fa[[ de o Op.riltii eventualele riscuri pe care le comporta restituirea creditului Si de I'cfilltlllt:l i'c plata dobAnzii in condiliile convenite prin contractul incheiat intre p[rtile participante. Pe baza creditelor primite, solicitantii i5i asigurd finantarea proiectelor pe care doresc sd le rtalizeze. Acordarea de credite reprezintd principalul tip de tranzaclie pe piaga monetard. Ea este o tranzactie de finanfare prin care cei afla1i in deficit bdnesc temporar obgin resursele solicitate. Dar pe pia[a monetard pot sI apar6. Ei operaliuni de refinanfare. EIe se ivesc atunci cdnd un creditor a utilizat resursele baneqti pentru acordarea de imprumuturi si apeleazi ta alte banci qi institulii financiare pentru a obline, Ia rAndul s6u, un credit a cdrui necesitate a apilrut in mod neprevdzut. Prin operaliunile de rehnanlare agenfii economici sunt inclugi intr-o ampld retea de interdependente. Eficienta, disciplina gi punctualitatea fiecarui agent economic participant la operafiuni de refinangare sunt esenliale pentru ca legaturile dintre ei si nu se transforme intr-o succesiune de dificultdgi sau prdbugiri. in functie de durata pentru care se acordd, se disting: credite pentru perioade tbarte scurte, de reguld de pe o zi pe alta, Ia care apeleazd mai ales bancile in relatiile reciproce; credite pe perioade scurte - de la 2la90 de zile - care sunt cele mai frecvente; credite pe termen mediu, de Ia 90 de zile la 2 ani.

si gilf iltrtit

;i

lr..ror.riilor locale, asisurf, executia cle public. lcasa a bugetului I r Ronitate finanr:iara - capacitrretr
I

,

* Cine sunt pLlitatorii cererii

iunui debitor cle a rafilbLlrsa creditul la iscadenla convenit[. Obtinsrea de profit isi lipsa obligafiilor restante sunt criteriile
I

lprincipale irt tuncfic de care biincile aprcbonitateu linanciard a dcbirorilor. iciazd
L--

cererea si rlterta de credite. * f)ac:ii un solicitant de credite clepunc garanlii, dar nrr are br-rnitate financiatrit, i se acorda un credit solicitat?
rarta dt;b0nzii,

" Explicati interclependentele dintre

. i,, cc constatr operatiunile

cie

refrnantare'/

t' - Rtglat"d';t t-Tliis{}i tri}{ }tq{'fii t"{'
Prin opera{iunile care au loc pe piafa monetari este reglatl cantitatea de monedl solicitnti de desflqurarea activitatilor economice qi social-culturale din cadml unei tlri. Ivlasa monetarl se extinde sau se contracti, in functie de situatiile concrete din economie, prin mijlocirea pietei monetare. I)trpir cum rezultd din tabeluI 7.1, in ultimii 15 ani in Rominia volumul rrrasei rnonetale a avut o evolutie mereu
ascendentd. Piata monetari rerrcfioneaza in directia cre$terii vc)irrmrrltri masei bflneSti irr functie de rnai li]ulte irnprejurdri. celc: lnai

.
tl!

lnrpre.iura ri

ir i_i
t!

importante fiind: a. (:re$terea volumului valoric al bunurilor marfare (produsul P x Y), indiferent ca provill din productia internii Diferenla dintre dobdnzile incasate $i dobdnzile platite dri bdnci se nume$te cd1tig bancar. Prin scdderea din cAstiguli bancar a cheltuielilor (costurilor) ocazionate cle activitcttect'i agenlilor bancari - grupate tn costuri fr*e ;i costuri variabile se obtine profitul bancar.
sau din irnport;

la crcstel't:ia

cilre

d tl

t

ilsti monctil

l'{:l

o L astigul si pr{)fittll

b. acoperirea deficitului bugetului dc stat prin interventia bancii centrale la
|

i

sesizarea trezoreriei, care este casieria statului. Daci din diierite motive veniturile bugetului de stat se dovedesc a fi insuficiente in raport cu cheltuielile prevdzute. trebuie completate. iar o asemenea ocazie prilejuie;te cresterea masei monetare; c. sclderea vitezei de rotatie a banilor. VAnzarca unui anumit volum de bunuri

\II}iI{;[,OS.\R
i -- '-'-

'

r Ilanca
-'

unitate economicd ce
reparti zeazd.

r

icolecte azd,, transferi

$i !disponibilitatile financiare. Acorda
ll II

i

i

iimprumuturi solicitantilor care intrunesc

i

;conditiile de bonitate financiard, pe baza icapitalului propriu al bancii Ei a soldului idintre depunerile clientilor si solicitarile ide restituire din partea acestora.
I

economice aduse pe piati, in conditiile in care viteza de circulafie a banilor scade, atrage in mod inevitabil creqterea masei monetare; d. convertibilitatea monedelor straine in moneda nafionala. Monedele striine, desi sunt convertibile, nu circuli in interiorul altor tiri, nu se substituie monedelor nationale ale acestora. Cdnd banca centrald sau alte bdnci achizilioneazd monede striine de la delinatorii acestora. plitesc cu monedl nationali, ceea ce implica punerea in circulafie a unor noi cantiteti de moned6. care sporesc nrasa monetari;

i (-riiirc r-'elelalte Acordarea dc credite dc cdtre banca centrala statulur si ce i ori al te bdnc i si cle hlinci firnielor. 2. este invers proportionalE. ci ernisiunea de bani: 3. erl tr ebu ie retl usi din c irculafie.l:turu iti ccrre dcestotu le pri.sc. ceea..or ajwtge tlin ncty la aceeasii bctrt([1 . in ultirna instnntir. r'ulumui creditelor bancare a sporit in perioacla {ecernbrie l9g0 _ dccembric iU04 de ilproape 600 de ori.. Carrtitatile de monedi nalionaia concentrate in ultimd instanJl la banca celtretlir echivaleaza ctt restringerea nrasei Inonetare allate in circulalie. itt ttr. operagiune in care. Can zel._rrelc opcratiuni: I Operatiuni l. Restringerea masei monetare se reatizeazai prin diferite operatiuni specifice de tchnici bancari.000 miliarde de lei. clisponibilittiyile btitte.ertibilitatea monetltti ttutionale 1te olte nuutede..sose.rnea monetari efectuati de banca centrald contribuie Ia cresterea masel tnonetare rot prin intermediul creditelor: banii emisi sunr pusi Ia dispozilia si-rlicttantilor (alte hanci si administralia centrali a statului) srib tormrr de credite.tortrrl cre-dirtdtti itt cre. . pe care o . si alte l'enomene si procese c\)rnplc.npl'cjllrarile mai sus arnirrtite se allf.1[i7 miliarde dc lu celeialte biritci si de la adntinistrafia centrali 5i se apreciazii cf. retincrca dc cirtre anumiti agenti economici..(. Benet'icictrii .-trunitilr-. schimbul valutar al monedei nalionale pe alte monede convettibile. ccrnvertibiiu eslc achizitionatei Ce banca centraiir.iti io al'irrti cilcullrtiei. emisiunea monctara ef'ectuaii de banca centrala (narlionala) atLlnci cend riispor:ibilitatile banesti sunt insuficiente pentru a acoperi solicitarile cle creclite in lcla it(.fi _fiLkt. ircorditrea rIe credite.tttt'rl ) CupinlulT 8s c.levenintl rrrolecllr ictiptLrriiili -qi plrllicipititl Llstlel la circulatia bf.j.l i. schimbul valutirr . poate chiar '-lLt1-':-t arti.sitr. t. )(itf i'ru tt('oriot ett tlt itoi (. h'S exL:etlenttil buRetur.l.iuns la echivalentul a pcsie 365.u din irnport.lelalte.ohligutiile. cele mai rasphndite si uSor de urmirit sunt: .. firf. cresterea masei nronetarr) nioliilizate plin sistenrul financiar. ri sunt practic retrase dirr circulatia bineasci. sub forma de . Reglarea masei monetare se face de catre binci in fr. tle loi. car. pe ntru a n Ll pt o voca int'lafie selu alte efecte negative. et-si ttchittt.'sc decirt raLuttri.iinci. in felut acest(t. siri'sa crciiirelt. ( rijsiair{ra rr:.. respectiv diminuarea volumului masei monetare atlate in circulaqie reprezinti o opera[iune de mare responsabilitate din partea sistemului bancar. 3. C-resterca tnasr:i monetare prin acortlarca de cretlite se poate realiza 4e catre si de cirtre orice alta tranca. sunrcle ttriniit ie la hriw:i sub Jbrmd de cretlit a. fatii de care masa monetarit necesard pentrLl tranzactionarea unui voluin valoric dat de mirturi. operatiune prin care banca centrali si alte bdnci ofera monedc striine convertibile $i solicittr in schimb monedd nationalir.le tredite lrtlosest bunii ttst. suma reprezentind excedcntul este in atara circtrlatiei. adn:rinistratiitor $i rnc!laieior reprezinta princ ipala ualc ili'lir r-irfLr SDr)fcr:ite nlasa Inonetarii.Jrunr'rlllisit ilc a-:rentii ecunornici si dt-pus l. de ta 610 miliarde de lei.jung tn pose.rst:i rnrur.lerett ntasei monetare c\ie hottirl.-I--: ea.. a unor sulnc mai nrari sau mai mici iu irlrnrcriir (bllcte tlc banca si monedi metalici).retrage" din circulafie..sia ctltor agcntil .r'ezervir.ii clevinri in exces.ttn.i'r. e\cc'jenteie saLt disponlbiiitatilc. r. in ultimi instantd. Cresterea. a genera inflalie sau defla(ie. pelllru ca nu se chcitiii.ce echivaletrzi cu diminuarea nt:lser rnonetafe. schimtr et'ectr"rat in priucipal ile binci.ii agenfi economici in .sti ltot . Deiltrlt cd uti :rctiit ttdo:ii iit'crrlu! poute spori de nrui nulte ori maso ntonetttrri.:tare se asi-nura ?n principai prin rrrrnitto. Dincolo ilt: ir. Aceaslzt l'ace ca o pafte din masa rrlonetara aflatd in circulritie i. Cauzele mai sus amintite sunt interdependente qi se manif'estd concomitent cu celL' care pot determinu cresterea masei monetare.. ci in interactiune cu ur.ir central.i ile (llt]clati.'r:on!. Daca din dif-erite urotive bugetul stattrltri se incheie ctt venituri care depisesc cheltuielile. constifuillr-l tdiivitilie tiepozile irr alira sistentului linalciar-ba5r-ar.li.rcdil(.rnctie de starea economiei fi trebuie si stimuleze afacerile. de citre administratia centrali si celelalte banci. acestea trebuic saLislactrte.:le tenlporar clispcrlibilc. Pentru c:r activitatrra econornicli aii nl.)l]stri. excedenttrl riirnine neutilizat in contul trezoreriei piinir cind parlamentul stabile$te prin lege destinatia Sa. cl) t'ont.lbl primiti pe. provenite la banca centrald. tn acest interval.irEcntilgr cconorlici. Allute tlin nou la bttncii. la 365. u I L t.c perpulatie qi intreprirder'i. |lttitt. hirnc. Sursa accstlr creditc nu o reprezintd disponihilitlfile bineqti ale altor agenfi cconomici. banca central{ vinde monede strdine convertibile 9i cr. Acesti j-':tni rdtn. indiferent ci provin din activitaterr Llrr)prie sa.tor.t'iliL'i si.uirri.rr. Restu.88 l'irttu iltlnt. cri[c rru aui"i(]nt-'azir izi}lat.r {) formeaz. care la sthrsitut anului 200-l a e. oferta de-mirnediStrdinf.r prin care arc loc I crtpitutul :rroptiu al irancilor si :. Decsebit de ridicat este nivelul creditekrr in vaiutd.e crrre lac necesarlr restringerea ma sei nlonetare surlt in ntod speciitl: a) tlinriitttot'eo v()lLunului voloric' (pr odttsul P r( Y) ol buituriIrtr nrorfore tlin e(:ottomie.neasr:i..al rnoitedelor straine convertibile pe monedi na[ionald. Dintre acestea.c nu se depun Ia banci sau altr instittrrii tinanciar-baucare.rszerve. indcosebi <Ie catr. citL. care cedeaz'a mrltlecla nalionala la un pret (curs) collvellit.rmpiri rnonedir nationald. D': nrajoritatea covArsitoare a acestora bcneliciazir flrntele 5i menajelc-. c) c're$terea vitezei de rrtttrtie u bunilor.11i71 ltt ti!lele. Inasll lllonetard trcbuie si lie corirplEtali cori-spunzlitor miriniii i'eniturrkir transformaie de un. Enrisir...

. u. j t in medie cll lO7o.. respectiv tr qi variatia procentuala a acesteia.' Rispuns: cregte cLl 83.-t.3To. adicd economisesc.diferitelor fari. c) rf. SA ' . mai ales la banci.. numita masa dobf. incasate de creditori (cei care acordi credite).VoMrlM') = Mr .() {) 9I o / In decurs de un or. volumul valoric al bunurilor marfare supuse tranzacgiilor spore$te de la 120 de miliarde u.: n C0nd in intervalr. b) ca mdrime absoluti. exigentele i*puse iacordarea creditelor etc.l. Cei care inregistreazd.rl t. o/o.Mo 3l x 100 -30 * 100 = 3.H fiti l'. se af16 in dubli ipostaz[: plitesc dobdnzi (pasive) pentru sumele atrase gi incaseazd dobanzi (active) de la debitori. dernonstreze cd valoarea (puterea cumpdrare a) unitAgir monetare: a) cre$te cu.m." D.014 Variatia procentuald a P. Rispuns: b. monet are? c Comentafi afirrnafia: .4To.mAne neschimbata. I 'schimb valutar . cregte? se determine variatia necesard a masei monetare procentual6 I Explicali cauzele care favorizeazd cregterea masei monetare.ri leconomiei cu scopul de rr influenta - modi- I i rfunctie de nevoile. o Rata si masa dobflnzii ... starea gi perspectivele .. cantitatea bunurilor marfare s-a dublat. rata . b) scade cu .7o. M.926 I :! a Sistem bancar (financiar-bancar) ---- -----------1 in esentA rata inflatiei).. (curs valutar sau curs de schirnb). rdm0ne neschimbat[? I Cum se asigurl restrAngereir tn-t. zr I lD Hcb =i= =0..\lt{'.rime..o(AVo): AY. cu 3. r Deflatie '. efectuat la Lln anumit ide diferite monede. deficite temporare de lichidit[fi se imprumutf. durahii[ . c3 procent perceput la credinrrl de 100 de unitali monetare pe timp de un an.-Its.Vn.09To.schimbata. viteza de rotatie a banilor masa monetar'a necesurd denrlarii tranzactiilor care implica moneda? in intervalul c) rf.\'l' * Pe baza datelor din problema de mar slls rezult[ cd in intervalul to-t. numite dobffnzi pasive. sunt interesa[i sd le transforrne in depo zite bancare pentru care benefic tazd de dob0nzi... .= ansambl ul institutiilor dintr-o tarl rrrtdllLldttr ur lilSLttutrr financiare de uItrult/ credit) i(banci.rime relativl . i ttl ['l'. iar viteza crescu de rotatie a banilor a crescut cu 207o. iforrnat din confruntarea cererii cu oferta dimin Llarea general 6. scade cu 9.Rolul hotdrAtor in reglurea i*onetare economia re ad fri n inie-rmear ui iiionecic i . iar viteza de rotatie a monedei spore$te de la 4 la 6 rotafii.. variafia procentuala (L. lxa ttEZ{ \'. fut^= -t) Pn Yu- t 20 miliarde 4 Rezulta cI masa monetari a crescut = 30 rnrd.08 idobdnzrt. institutii si utr icore gestion ee'zi. valoarea banilor din aceastl [ara: a) creqte cu . surplusuri temporare de bani (de lichiditati).relativ lpre[urilor. prin .-t.-0. de . = RY' 'v. care se cuvine pentru creditul de o anumitd m5.]Iri }l .m.. nlaser banca central[ si celelalte bdnci vind mai mult[ valuti convertibilA decdt cumpdrd.. preturile au { }R a. Rezolvare: 1 x100-100 = 1. in intervalul t.926 ** Ptri{ Raspuns: b.!{..) I r Reglarea masei monetare .100 = tp --7.onede convertibile : are banca centrald.r instrumente[e nronetare Si actio neaz'a in directia influentarii l..4oh comerf cu aparfindnd b) scade cu.nda Agentii economici care inregistreazd.P UUY . masa baneasci.37o = Mo 30 mecanismele piefei monetare bincil .Fiecare pop()r are rnoneda pe care o merita. se numepte rata dobf. . tl\L)aItut..m. t i\-ilI{i. ca sum[ totalf. SA t In intervalul tn-t.o =0.i semnificativa }l}[. scade cLl 7. in in Sa se determine volumul masei monetare tn. al prefurilor a crescut cLl 8Vo (aceasta este . il masei lx100 .\ {_l[iH {)s1'lN'l. Ei sunt debitori (datomici) care platesc dobAnzi (pentm dreptul de a folosi lichiditati care nu le apa(in). b. nivelul general se VariatioP. .I.nzii (D).. ieconomiei prin intermediul monedei i(volumul masei monetare. !ficarea volumului masei monetare in ic.mflne ne. . Dobinda reprezinti preful creditului qi este privitd: a) ca rnf.politica monetma pe cile o pronroveazii. Vr.m. Cum influenteazd. Dohf.lill. v..6 - 186 miliarde=31 nrrd.37o.L.l .1.nzii (d'). ?ni i 10. Dob6nda pasivi si dobffnda acti vI Ilrnhlcnrr rcgtlvate . u. sub formd de dobdnzi active. la 186 de miliarde u. scade? c. platite de bdnci.

De exemplu. de I debitori. de: 6c/o.m.'pozitiv.283leidelainceputr-tlperioadei.irninrrati diminuara nominal[ (afi$ata) ^ Rata reala a dobinzii rata I I 1 I . - in consecinla.. dobAnda reprezintd: So D= (l + d')'. iar rata inflatiei este f) = masa dobAnzii: x d'x n) = 10'000 + (10'000 x 0'09 x 1) = 10'900lei' d' = rata dobAnzii.g00leiareovaloarerealSde 10.l] = 5000 x O.. semestrial. cu o ratd a dobdnzii de l0o/o.So = So [(l + d')" . riscul plasan'rentului. i I I I De exemplu: Se acordA un credit de 5.r.l] . unei rate Aceasta inseamn[ cd dacd se corespunde o ratf. in care: S. In practica Dotliindu si bancarA se folosesc doua mecanisme de sinrllla dobffndn cu rlr p r"i s il determinare a dobdnzii. depusa (sau imprumutatd) cu l0%o pe timp de $ase luni. . x lOVo x % = 150 lei.000 lei pe doi ani.a. sunt stimulate economisirea qi of'erta in viitor a ratei dobdnzii' Deciziile 5i recluce. in care: d' .8370.b1nzii intluenleaza economisirea si se de c[edite. Dobflnda activa suma (sau bancd de la i pto. P=Sxd'X[..z. Relaliadintreratadobdnzii$iratainflatieiincluceinmodnecesarr]istinctiadintre Rata dobAnzii d' sa dobanzii D Reprezinti Un cost pentru debitor dobandanominall(d'n).ceacareesteafisatalasecliLrlgipesite. rata dobdnzii Nivelul ratei d.afacerilefiindcuatAtmaiprosperecucitinflatiaestemairedusd. Datoritacresteriipreftrrilor. care consti in aceea ca dobAnda se achita Itrnar. D = 5000 [(1 + 0. realir a dobdnzii de 2. ii nominale a dobAnzii de claca preturile cresc allual cu 6Vo.{t ) v: {'iukt nt{truet$rti Un venit pentru creditor ) CapitolulT 93 imprejurari: raportul dintre cererea $i Nivelul ratei cloblnzii depincle de numeroase starea conjuncturii economicc' rata intlaliei .nrul) ' i . o sumd de 3. in S.d. conduce Ia o dobAnda: D = 3000 S = suma imprumutatd (depusa in depozit).--:X\ a dobtnzii l^l^A. pe principiul dob6nzii compuse.cleregulf. ln analiza dob6nzii. b) Dohffnda compusd bazatd.t.900 : 1.ii d'r=d'n-i' in care: ()Va .06 = 10'283 lei investitiile.. in schimb' cererca de credite cr€ste.i. a) Dobfinda sirnpl[.'a' oferta cle credit. acest caz: Sr dedobindareald. ceea ce poate sa conducd la o reclucere special in funcgie ca debitori qi creditori.sumanomrnalsclel0. (se adaugd sumei iniliale) astf'el ci aduce la rdndu-i dobdndd in intervalul t. up depozit de 10. 7. Fiecare se aplica in conformitate cLl prevederile contractului negociat intre parti.+(S.2l = 1050 lei care se plategte (achita) integral la expirarea contractului (doi ani). se orienteazd in acliunile agen[ilor economici.283'insensulcaechivaleazacu10. Dobffnda . clupz1 un an se obline o sumzi S. Dacf.torilor. ilrtr-oeconomie.nivelulrateidobArrziieste.uldeinternetal influenfa inflatiei' astfel cd intr-o oricSrei banci qi dobanda reati (d'r) care elimind prima aproximatie: Fig.suma de bani Pl[tit[ de debitor creditorului Pentru folosirea capitalului sdu.1)'?. Interpreturea dobdnz. Ea este mai intii un pre[: preful plitit pentru a folosi 100 de unitdti monetare pe timp de un an. i pro. S.deoarecebanii decdt banii viitori' prezenfi (ca qi bunurile prezente) sunt mai valoro$i D= = suma final[ (fructificati) suma iniliald Su (1 + d')"...ntul) incasatf.tr se capitalizeazd. Aceasta inseamnir ci dobdnda af'erentd perioadei t0 .timpul in ani (sau fracliuni de an) - Sn.000 de lei..adic6: Valoarea reall = 10. n = timpul in ani. I I i I i J Dobflnda Pasiva sulna (sau pl[ti6 cle bancd depunf.. a clobinzii cle 970. pe capitalizarea dobAnzii. g. in acest caz se aplica tormula: i' - rata inflatiei" De exemplu. in care: forrneazf.000 lei cu o ratf. Rata clobfinzii suma Platita de debitor Pentru 100 de unitirfi de un an.rata dobhnzii n . -" I I I monetare luate cu imPrumut Pe ttmP I I I I I ! rv / c'.. anual etc. o importanfd deosebitl prezintd rata dobAuzii.3.

i ltitttct secundard. cu lj%o pe principiul dobAnzii complrse a adus TEXT TEMATIC ..care ct cLtrsulLd titltu'ilor cle t'aloare. .000 lei. In Rorndnia.. d) a. sri tnyelege.000 lei DobAnda in dubla ipostazd.\ X" RI I'.000 lei Raspuns: c. f n strtnsa iegiturd cu piata btuttrrilor. Pe aceastl piata se efectueazir tranzactii cLl titluri de valoare sau activc tinanciare (in special actiuni $i obligaliuni). intre rata reald li rata nominal5 a dobdnzii? ' CO St. 3 ani Pentru un credit contractat pe trei Itrni cu rata dobAnzii de l6Vo s-a pl[tit o dobdnda de 800 lei.000 lei.tori. existti Si funclione azi piata capitalurilor. b) 15.N'l'R [N-l'll [ (]R { I \' R. illti.. Participanlii sunt emitenrii qi posesorii de titluri de valoare. Lipsey. b) 3 ani. Semnificatia capitaliz'artr dobAnzii. * sit interpretctti informatii economice C.i iruportLtnla acestora.Echilibrul monetar are loc atuncicAnd cererea de bani egaleazd oferta de bani. Echilibrul monetar are loc atunci cAnd rata dobAnzii este stabilid astfel incdt cererea de bani egaleazd ofetta. K.riJ I ['i*ts ttt0nttsrd N"l' 1'. IMlrimea creditului a fost de: a) 10. c false. Relatia dintre cererea si oferta credite in RomAnia. H. are rata dob6nzii in economie? I in ce constd principiul dobAnzii coinpuse? I Ce raport existf. PIA-T'A fRB. pe de o parte. tn funclie de principalii factori c(tre il determind. iar ceilalti. FORNIELE PIETEI CAPITALURILOR .\ c Care sunt imprejurf.-. agenli ai cererii.\Ltl E'k Rispuns: b. c) 5 ani. o sumd finalfl de 6.fctnne ale pietei capitulurilor (financiare): pittta prirnura . .\ tI l\{}s'l' IlIi. Suma de 5.t. sti anoliictti rolul. precun't irt urma studierii acestui capitol vefr tn rudsurd: ^ sci faceyi distinr:tie tntre actiuni . i\ CAI'IT. Economia pozitivd A. I I .A.[. pe de altd parte. ROI.655 lei. in funclie de cererea gi de oferta de bani.: venit qi de I . gatiutti.E SI OBLIGATIUI\iILE? fi B. c) 20..i rolul bursei de valori. Ciutarea ttnor plasamente bune pentru resursele bineSti 5i nevoia de a asigura mobilizarea re**ursclor tinanciare pentnl a finirnta dit-erite proiecte de afaceri au impus constituirea $i fuuctionarea pietei capitalurilor in sistemul de piele reale. Icu piala lrlonetarf. 20. tbrmarea gi dezvoltarea pielei capitalurilor au reprezentat componente esentiale ale procesului de asezare a sistemuhri economic pe principiile economiei de pia1a. tnecLtnismele fi rnotlul de a frtnctiona ale celor doud .drfrl i L"1. Rata dobAnzii opereazd in aceea1i manierd (ca orice alt pref). Prinrii sunt vAnzf. Alec Chntstctl. b. Si cLr procesele investitionale din econontic.i obli- ." Richard G. CE SUNT ACTIUI\iTI. d) 18.rile care favoriz eaza aparitia dobdnzii? * Ce sernnificatie economicf..UL BURSEI DE VALORI pentru a esttma s ensul de mi. Rezulta cd termenul pentru care a fost depusa a fost de: a) 2 ant.I I C. 9i defindtorir de capital binesc.000 lei.000 lei depusf..

. . 3W5.r'is.dreptul de a participa la adunarea generald a actionarilor gi la alegerea consiliului de administratie: .in unele cazuri. ora I l:00..ti. Aprobarea raportului anual. a progresului tehnic si a amplificlrri rolului asemenea capital poate ti asigurat de o singurd persoan{ care sA fondeze o firrni'i mare.fiecure proprietar actit)1or un nlnnar de ctt c'tipitalttl s'tiltsr. incepdnd cu 01. Capitalul Llilor asemenea tirrne se constituie prip ailitrtsi unor persoane fizice si persoane iuriclic.stituite c'ct soc'ietate pe actiuni. actiuni .20O6. in cazul ctnd acearsta este lichidatd. Exercitarea drepturilor sociale de cltre actionar se realizeazi prin participarea la luarea hotdrflrilor adoptate prin mecanismul votului. l. Cr. . ilsociartii. oritatea covfirsitoare a actiunilor supt virtuale. . prin f irme.i in Registrul actionarilor la sfirsitul zilei de 20 aprilie 2006. De aceea apare necesitatea.*"sJrnlainssd. indiferent de identitatea acestora. 3. Ele se ntlmesc acjiuni nominative. iar in cazul persoanelor juridice qi al aclionarilor persoane fizice reprezentate. cu actul de identitate.dreptul de a obline o parte din capitalul firmei.nunliiruI de identificare al titluiui (asociat fieciirei . suportd acoperirea pierderilor atunci cdnd intreprinderea cercetdrii . incepind cu data de 12 aprilie 2006. Aprobarea cre$terii salariale a directorului general al societalii. ni. Ca document. expre. o Actiuni ntlnli nativc. cle regul[ private.data erniterii.05. purticipdrii ta c'apitalul soc'iul al . intre orele 8:00 9i 16:0O- .dreptul de a participa la administrarea firmei $i la controlul gesiiunii acesteiaDrepturile patrimoniale sunt.4. se reprcgramezvi la data de 28. oilriiilatiunilc? In econolllia de piat[. Daca aceste cloreste sa vflpcla actiunea.str. principalele societlti ccrnerciarlc.t.243. special yzate in evidenta si gestionarea registrului acfionarilor de ia rnaj In prezent.ro .numele firmei ernitente. dar si intercsul atra-terii rnai multor invcstittrri Ia crearea intreprinderilor moderne.tura persoanei autorizate din partea filnei ernitente: elementele de securitate. electronic. din Legea 29712(W+ privind piata de capital. Aprobarea situaliilor financiare anuale la 31. semn5. pentru identif. HotdrArile aclionarilor se adopta in adunarea generald a acgionarilor (ordinard sau extraordinarir). conform art.dreptul de a-si insusi o parte din profitul societi[ii sub tbrmf. societatile pe actiuni.tiintitice spore$te marirnea caLritalului mipirn nccesar pentru a fonda o societate comerciala vizibilri. pentru to[i acfionarii inscri. tran zac[ia $i numele noului ctetinator trebtrie consemnate intr-un registru special al firmei. din Legea nr.1A p u rt li tt) r" t Unele actiuni au inscris pe ele si numele po.2006 adunarea generala ordinard nu indepline5te condifile de intrunire.. Ordinea de zi este urmitoarca: l. organi za[ti etc.r greLr un realizeazd o activitate necorespunzAtoare. I\.106. .1L. 0741. Aprobarea descircirii de gestiune a administratorilor pentru activitatea desthquratd in . care au rnenirea cle a impiedica falsificarea documentului. precum qi a programului de investitii. cu exceptia administratorilor.sie a i tr:!!! cort.&1.02. Accesul actionarilor indreptdtiti si participe la adunarea generali este permis prin simpla proba a identitSlii acestora. Aprobarea bugetului de venituri $i cheltuieli. pe bazi de procur[ speciala. Actiurlca. Drepturile sociale sunt: .2(n. alin. iar evidenta si miscarea lor in urma tranzactiilor sc realize azd.firnti:i 1gtu1l1troportiotrcil Presedintele consiliului de administratie al SC OLTCHIM SA RAmnicu. la sediul societilii. 4. .s-a*&e. de dividend.2005. numdrul de voturi al fiecdrr.2006 ca datd de inregistrare. Vdlcea. titlu pntrintoniul o Cu t. in acelaqi loc cu aceea-si ordine de zi.ria fiind proporlional cu numdrul actiunilor pe care le de(ine.ii ales cele de clirnensiuni nrari. 29712CfJ/' Materialele aduse dezbaterii aduntrrii generale ordinare a actionarilor pot fi consultate la sediul societelii sau pot fi descircate de pe website-ul societatii (www. sunt organizaLe ca socictiiti 1rt' actiuni.Iajoritzrtea acfiunilor su adic[ nu au inscris pe ele numele posesorului. . pentru liunc clin capital 4s$ .dreptul de a fi informat in Iegdtura cu situatia economico-financiari a firmei.Iurrmj . int..':+'*a'e u I anul 2006. S ub inc it]e r rrtr concLlrentei. alin. cu imputemicirea dati persoanei fizice care le reprezinti.549. cu sediul in . RdmnicuV6lcea. in cazul in care la data de 27.12.O1. 3150. ficutd in cazul acgionarilor persoane fizice.secliunea Aqionariat/ Adundri generale ale actionarilor).oltchim. actiunea a apdrut ca un inscris care continea anLrmite clate cle iden tificare: te un. iar convocarea ei este reglementata de lege. Reprezentarea acgionarilor in adunarea general5 se va putqface gi prin alte persoane dec6t actionarii. Aprobarea datei de 17.-valQateanominala s_qS!+l* Al. : 97 . 2. +E'1q . intocmit in confornritate cu aI. il urupi v din valoarea firmei. In plus.sesorului. {l*: strnt nctiranile SI . 227 .I'iu ttt t: trgt ituI tt r! i r.fJu*_ acgiupi): exercitiul financiar 2005 . ora I l:00.e (societ[ti. -5. Actiunea conf'erd defindtorului drcpturi sociale 5i drepturi patrimoniale.2006. ) denumi te geueric actionari.Uzineinr.rcarea aclionarilor asupra cirora se rlsfrdng hotir6rile adunarii generale ordinare. le conferd revin cletinatorilor ior.convoaciadunareageneraldordinarflaactionarilorla<latadeTl aprilie 2006. Informatii suplimentare se pot ob{ine la sediul SC OLTCHIM SA Rimnicu Vilcea sau la numerele de telefon 0250n\. . 3. probabi[ ca nici nu doreste sa-si asume singuri riscul unei asenreneil afaceri. 6.

7ti9!!! !_iJ"!l.gqfit (bgnefigiy)" net ce revine pentru o acfiune ..dq capital de .1 ..'.numele emitentului: . obligaliunile sunt titluri de credit cu vpUilcert 5i de reguld !ix.tltonul i i I i . l-t. econonrico-financiare ale firmei oportunit[tii investitiei de capital..in cazul lichidiirii firmei. Obligaliu n ile (e n g l.le aceea actiunile sunt titluri cu venit variabil.semndtura persoanei autorizate de emrtent.sd-l runlbursei.. si pentru o perioadi relativ iungf.m la care are dreptul deginf. agentul sau institutia respectivi lanseazti un imprumut pe pia[a capitalrrrilor prin emisiunea de obligafiuni.' 99 \ Pentru calitatea de proprictar asupra unei pnrfi din capitalul societflfii pe actiutri.pierderi clnd firma e.T]fvfarinrc. sl . la -Qestiune ii: speciale poate fi gi nul. pe care delindtorul o acordl sub fbrml de imprumut emitentului . titlurile de irentf. daci este inscris pe ea numele defindtorului.riscul de neranrbursarc nu existl in titlului cazLrl real in care firma nu tzeazi profit .?:{lr. Tocmai . de angaj amentele cunoscutd formzi societ[tii in limita de societate in ff.ili_. ob[inuta de obligatat.r tlijj-titi.IGATIUNEA Titlu de credir Creditor.ste lichidat[ Exi sta cit funcfio neaza cazul unei garantii de stat.valoarea nominalI . Este cea mai dezvoltate.i tit: l.i r. L' {}. sau . o parte din profitul net al socie&itii pe actiuni numitfi div:ider.-subscris cle actio- nari sau asociati |u iqtiintarea Socie@tii' o Active financiare lnscrtsurl emise in conditiile legii $i care au capacitatea poten[iala de a a{qqg venit pe . anoniml (pe actiuni) capital este divizat in al carei societate ' Societate actiuni (titluri de proprietate liber transferabile) $i in care asociatii (ac[ionarii) sunt responsabili fatf. . Eristi situalii cdnd o societate comerciald sau o administratie publici arc nevoie de mijloace biinegti care depdgesc posibilitalile saie curente...i pe care o va incasa la scadenti. pind Ia scadenta Obligaliunea este un inscris-tip care conttne: . titlurilp emise pentru profitulilp. sd fie pldtiti la anumite inorvale detinr'rtorului obligatiunii): .aIcul. t. Obligafiunea poate aporturile pe p.nu primegte dividende in Plasarnent cu risc redus sau zero: .. I . :. Dividend . urmdreste oblinerea unei finanldri masivc in altc conditii decdt cele specitice pie[ei monetare. El arc calitatea de creditor fafa de emitent $i dreptul de a primi un venit numit dobdnd[.imprimari speciale. P[ [t ite in mod obligatoriu cie emite-nt sub forma cuponul ui ac[ionarului la capitalul socitrl al firmei Riscurile asumate de detindtorul Plasament riscant: . .i f ". tr{irrirnea dividencielor oblinutc de un actionar este in tunctie de cota sa dr participrre la capitalul social al firmei. fie finanlarea unor investitii imp<lrtante pentru comunitate.de.. b o n tl s) yl:t t i ! u r i cl e . c-epit q\iZ?"r9.suma inscrisd pe titlu." $i le"^dsti"nule . dal.. actionarul obt!l]g. . A.scadenta .g-qlg"_.v u !o_u r e c a t'e at e s tti ttrtsojarce Lotui intprtlll!!_ p. mea sa difera substantial de la o perioadA la alta $i este principalul criteriu de apreciere a performantelor .e tntr-tut timp determinat rri sri plciteascci detindtorului. iar scopul emiterii este fie acoperirea deficitului bugetar.. De aceea.te-r. a apilel _pocia! * yg_lylqlll" J"9 ts] -. . Ea presupune un numar minim de acfionari $i un capital minim stabilit prin lege sall statut. re ze rve _-#^i\utra-+'r+i' '_ .Cele mai cunoscute lsunt: ac[iunile.scumparati de ernitent). .ii:.': gi .si ea varizrbila.l! *.cuponul sau rata cuponului (exprimatd ca o cot[ procentuali din valoarea nominald ce urmeazi. creditorii au prioritate in fata actionarilor.y:iiriiiii'.torul unei obligatiuni sau al unui inscris financiar. nu are inscris pe ea numele detinltorului. ir acfionarilor fi depinde de situatia ccorlornico-financiara a firnrei si rle strategia adoptata in ceea ce priveste utilizarea profitului. I..nlen lung..q--kryt-tqry".q.ferm (ct.Ys*[tt-fer.r dividendului este hot:irdld de adunarca generalf.cipalii ernitengi de obligaliuni sunt administragiile publice locale (administralia centralA gi cele locale). pentru a impiedica talsificarea (elernente de securitate).depind de marimea profitului firmei gi de cota de participare a Dobin zi fe rme. Deoarece profiturile realizute de firrna difcrii cle la o pcrrioaclii la alta.irl. Mari- t s o c i e t a te . t timp f i rm a Linritata. obligatiunile.ili- l{ " l.li!!1e yttt ob|glndu-se .. dobdnda fermf. care in situatii Veniturile pentru titularul titlului Dividende . a SintezE ACTIUNEA Continut Calitatea $i roltrl OB[. drept de vot adunarea generala tlll participf.ir!1t. fi nominativi. Cupon . mdrimea cliviclendului este . nu are drepturi $i responsabilitati privind activithtea emitentului (debitorului).f. iapitalul.la purtAtor". in aceasti situatie." i.emisa -de "o societate anonima dp capitalufl. t )hiigirl iuari {li i te:t t i .i. Detinatorul unei obligatiuni este numit obligatar.!!^y_gtlit .. .ailpg"le o :"-gglgllJ9: _ Quprind-e.momentul expirdrii imprurnutului 5i al retragerii obligatiunii (datd la care ea va fi rf.. dacf. Titlu patrirnonial definitorului in gestiunea cmitentului in Coproprietar.rile aportului lor Ia capital. Prir. pe torttci durata.

Posesortt de TransfEl economll de titldl'i de vin Cerere de t\ Dre Piafa secLlndari (bursa gi tranzac!tt sub alte O. u t't:l Piafa capitalurilor se constitr-rie deci din ansamblul ('{:'rcrii si tfci'tri operatiilor cu active financiarc pe termen mediu si lung.i itt c tt g: it rt I u r t :'. obligatiuni $. i' l0l purtitorii ofertei sunt emitenti de titluri ..pel'soane fizice sau juridice . Ii .opetori#t.care au nevoie de finanldri pe termen mediu $i lung pentru sustinerea cheltuielilor lor gi acoperirea deficitului bugetar. t*t"*"J!testt $i uzante clare. l* l' ii i'. . {. a Care sunt factorii de care depinde m[rinlea dividendului'] in obligaliuni? De ce? B.definatorii de economii .ii.in calitate de curnpdrdtori. Suntefi posesorul unor economii pe (Societate de valori rcahzedz[ prin intermediul bancitor gi a SVM r Cursul iprettrlt r. iar purtitorii cererii practic: economii . Ce sunt titlurile de valoare? r Aseminari si deosebiri intre si obliga[iuni. a capitalurilor este cea pe care se vand Ei se cumpara titlurr mobiliare (actiuni.care au nevoie de finantarea investitiilor in diferite sectoa!'e economice (energie..-l Fig.ri titluri Fig.. in ultim[ instanti. Pe pia[a capitalurilclr.:. de titlu?i _EEfr rrr -.'ll. .societifite comerciale private.. prefurile sunt Si aici Specific acestei Piete este valoarea lor nominal[ (suma el nu se negociazl Si tlu se pietei primare se Prezinta in i I taptul ci pretul titlurilor . Pitfia prinnrd a cctpitctlttrilitr Piata secundara emise anterior..firmele de stat . fol'ITlelc picte'i capitaltrril$r o Pil tit Piata capitalurilor este spatiul economic in care se intilnesc se contruntii cererea si oferta de itctive financiare .rlurlkrr i actiuni care dorili sa [e plasafi in titluri pe termerr lung.!c1c_tuturi_c3. Ol'erta provine de la cdteva mari categorii de agenli economici: ..este egal clr inicrisir pe titlu) si este un prei lerm.bincile $i societitile financiare. TransferuI dq le3gr.\ g*ntii .a. En'riten! de titl ur formarea lor este sensibil diferita in cazul titlurilor nou-emise. Schernatic. la fel ca in cazul oricarei alte piefe.piaga secundarii. transporturi. . modifica pe clurata emisiunii.p()ses()rtl dc L'collonlll I' r r-..a. ci prin intermediul bdncilor.tori: ttc{)n{)n}ifi .piata prinrar[. : I'}articipa rrti i il*:. Preferafi plasamentul in actiuni sau Mobiliare).1.1..). Meccutismul Transter de tith-rri "E acoperlre pielei capitalurilor . 8.\'t iD . . intfllnirea detinatorilor de titluri cu detin[torii de capital bf._ -l lrl:t!1. -. Cu alte cuvinte..e-[a3ggi-lI emitentii de titluri -- Titlu ri de valoare Piata V Nevoia de finan[are a investiliilor J Emisitinea de titluri dc valc-:are Oterta PrirnarLt 'franzacqii la valoare n(rnlinald rt i I .in calitate de vAnzf. cumpiratori.purt5toriioferteisuntdetinitoriidetitltrri de economii. it.. intilnirea ior si derularea operatiunrlor pe acea-sta piat[. 1 . reprezentanti ai unor societdti ca actioneazi care de bursd).L n' .\ Ii I l'l'.nesc (economii) uu se real rzeaz'A in .in sunt posesorii de calitate de vanzltori -..-: .gi doresc s[ le fructifice sub form[ de plasament (investi.{ iit I : i'iir 3t.:. \-l' E{ 1 YIiIi{i'1{_ \ttir \ t-{ i\{ is I'l N-l'I. servicii comunale. Degi. bine-cunoscute' V Piala primarf. in calitate de vAnzatori' Pepiagasecundari.emitenlii si posesorii de titiuri . ferrtle.r-..ntii lor' respectlnd reguli frnanciare (SVM) sau ca indepenclenli Ei executd ordinele clienlilor g.rtitori.ai ciror Si r:it Iriialul'ilrll' purtatori sunt: o . de raportul dintre cerere gi oferta.). Acegtia sunt profesi"onisti i I r Particip.i-i:.in calitate de cumplrltori -q care clevin se specifice inr.! tj{1 {r i.\ t I Piata capitalurilor are doul forme: posesorl de 'tg i i . lnterunediarii mod direct. 8.I Posesori de o F ortncle pictui callitill rrrikn" determinate.ii) financiare.ilr. prin achizitionarea de titluri. se TranzacIii ltlun titluri A I V forme) Specul atori L Transter de resu rybgesti _? -q\ vind qi se cumpf.l{. mecanismul figura 8. . ffi. iar definatorii qi cumplrare se efectueaza prin agenfii de schimb (numili agenli .2. respectiv al celor care nu se mai afl[ la primul act de vinzarecumparare.:. al agenlilor de schimb $i al altor institutii financiare. industrie aerospa[iali g.. Piafa primari a capitalurilor este cea pe care nou-emise. Cererea provine de la cei care economisesc: agenlii economici care dispun de economii .imit curs . to ri tl i 1.statul si colectivitatile locale .

ccttinliit rtcrtd lu Ar*'et-s.csPitaluri fierbin1i". pe faptul c6...el.. Pu la ] 860.conjunctura intern[ si interna[ionali (relatie pozitiv[).numirea englezeasca. in sPecial i pina la 1989. pdnd la scadenfi. Operafiunile la vedere sLlnt cele in care cedarea titlurilor .i la baisse" (sau . ..f.. /.-. la Bursa din New Yorli). tranzacfiile se pot realiza prin doul genuri de operafiuni: I pondere importantii din totalul tranzactiilor trursiere' ca formd a piegei in Rominia funclioneazi 9i sistemul de tranzactionare RASDAQ..admiterea. .. Protrlema fundamentala a tranzacfiilor la bursd este formarea pre(trlui. ca angajat al Llnei firme de.mlrimea veniturilor anterioare aduse de titlu 5i perspectivele de viitor (reia1ie pozitit'a).ftmclanrentald burca.*' .ite1. o ('ur'..genurile de operafiuni $i mecanismul regularizarii .. .Atuld pe beltt Lmor doc'urnente tle ieSto:..urnleaz[ si reai rz.bear".'.1il2 F- N J. fiind intlLlentat de nllmerosi tl*. la o data convenit[ de pa4i.-l ... . a firmei emitente (relalie pozitiv{). in . intntelesul acfurai ul lentrcruilul:.operafiuni la termen.. se convine asupra componentelor ei numar de titluri.tn creur(u ctt oclulci ij'innnciard . i'. in bursd in contul clientilorl itO. r'.. dint mare rapiditate.fichete tle orez".. . * Indicele Dow J din Nerv York. lsursa: loan PoPa' .ofganismele de condncere $i atributiile fiecdruia. diferite insl de la lard la tara. .previziunile privind evolu[ia firutei emitente (relalie pozitiva).s.e . \ . el .cumpiritorul (care de reguld nu dispune de lichidi6ti in momentul incheierii tranzac[iei) mizeazd. .. din Tokio.Hot money" bursei.'r'riltitrr facrori economici si extraeconomici.i"tut.d la i' [ffi. aittii loc ulterior. In gc-neral.::::. u Ne ionlilo r.1 103 este speculator Principala institulie din cadrul acestei pie[e este bursa de valori. ioUf.. (rnai mic) hausse" (sau .url lrursirr" I I acestora.operafiuni la vedere. . un . pdna la scadenfd.t:-1. ibrokeraj sau ca inclependent $i execut6i * Broker : iorcli. nurniE zi de lichidare sau scadent[. termenul este de o lund (nicioCatf.-.-^r--lx ?t. o ofe rttl :. i. i de t-irrna Dorv Jones (mai mare): el este un speculator .or" . i posesor la altul.-:!li:!' :. .vinzitorul este caracterul lor speculativ: (care de reguld nu degine titlurile in momentul incheierii tranzactiei) mizeazd. Pentnt serviciile efectuate prirneSte. inscrietea unui: presupune indeplinirya. de trei luni).l.']"t:'. extrabursiere. Ia Bttrsir din Nerv Yrirk)' va pierde' De aceea' se Cel care intuie$tc evolulia reali a cursului va ci5tiga' celiilalt poate atirma ca obiecttrl tranzactiiior in. aceste reglemeatdri se referf. cursul titlurilor va scddea. duce la fonnarea unui anumit curs (pre1. enrise cle societdti pe actini care nu sunt admise ia Bursa l'1.ollil XVII. . Este un sistem electrcrnic dc valori Bucuresti' in 1996. sa o v. pe faptul ca. i la un icapitaluri speculative care trec de .r diterit de valoarea lor nominalA. dar intrucit le va primi de la vdnzator la cursul convenit in momentul incheierii tranzac(iei performantA economico-financiarf.tor se la 1 tdcrt reallzeaz'|a in momentul incheierii tranzactiei (sau in cel mult dotrd zlle lucrdtoare) $i la cursul existent (afigat). a : Fixarea cursurilor in cadnrl trnei $edinte ' j in anul 1884.ez..rata intlafiei (relalie pozitivd). ji htirtii de valoat'e ..a5teptdrile in ceea ce privegte evolufia de ansamblu a econonriei.ulrir". de reguld. de tdffi. lrl' . .conditiile ce trebuie indeplinite pentru ca titlurile unui emitent sa aibi acces la bursd.. titlu la cota bursei a anumitor conditii i de catre furna eniltelt6 i. ticlt i i. ? t -. activitatea bursei este controlata public 5i reglementati strict prin prevederi legale.::1i1...dcoPe ttili:ctte ?n colitate de: T' i clu tel e:$igltraLr p :rfuce tranzctc'yii pe' bctttt Lttlot. ro1 semnificativ il au: Dintre ace$tia.il:lli:iil'. . tut c : v-€ilit sigur r{-: - ei 1bti i.'.' .situatia economico-financiarf. i nuntite . { s seL. urmind sd le achizigioneze de pe piald la cunul existent $i sd le cedeze cumpdrdtorului la cel convenit 1 " Cotare . Datoriti importan{ci deosebite pe care o are pentru tuncfionarea economiei. icleytZ. . .il o institutie L'onwr('iclci si' " p*tta ct'< tsttr: tiitluri ob-linectu d antunitd cantitute tle orc iit o dtild precizltd trt c'rt 0L'c'stor ritluri !e Puteau de lct htntlrct (Roycil Ercluutge )' itt I 554'' \" t urrulr)r oL'tlinert't d( nurf(i...rf. Cei c'are cfittpdrilt carir ctet' pcr:t: litti r curs t dar executarea propriu-zis5 a contractului urrneazl sf.: ': practicl' operaliunile u"ticipirrile privi*d evolulia cursurilor' . cursul titlurilor va cregte. se inrpune (. - agent de Llursi care j tuc reazd.it iu ltosibilitcfiet tle o obtit ric'hctelor ccitre terli lct tt Yullureu orelilui cres . mente cat mai avantai riscurilor. proprieterii de ptimhrt care' ohtinecut rentd in rtrez clin Jup()ttiu obisruittlt sd' marfLt tn nwrile centre cotnercictle si'.:t:T:. ' Crah bursier cLrmulativa a titlurilor cotate la . mai mare -..tt*..infttntrct\ii venite iie cupitule ilo Constttrttirtr>pol si clin marile i rtccidentllc..* .t ^.e un ce$tig ciin aceasE diierenta.. . bcrnc:herii si ttt'$Lt'\ttsrii din BrrrurrSti se intAhwttu la Llcrnril cu Tei pentrx o: .'. o {-}1ti:ratiu:ri Operatiunile Ia termen sunt cele in care.regulile la care se supun operatorii. Toti ace5ti factori determind stabilirea in fiecare moment a unui anumit raport intre cererea qi oferta pentru un anumit tiflu care. la rdndul lui. .i re'enindu-le o concretc' tnecanisrne forme $i o-."r). cursului sau cotafiei titlurilor. cazul 3ogrrrtiunillJ i.'irt I 5l I ' r:onsiclerat(i este Bu.ln..i I i i . . La bursa.bull". la: . calcu actiunilor emise de conlpanii america Bursa de Valori din i Specific operafiunilor la termen . de tranzacgionare a actiunilor' creat secundare.. Ia momentul incheierii la [trmrn tranzactiei.rata dobdnzii pe piala mouetard (relatie negativa). Acesta poate fi sensibil prttrrl titlu r"ili.!:it"'. {-}glt'r:rtirrrar de cdtre vinzdtor $i plata sumei cle cdtre cutnpf.

cec. pentru a le fructifica sub forma de clepozite bancare. aduce un venit anual Argumentare: Daca celelalte condigii rlmdn gerlera reducerea cererii de titluri.nzii va genera cresterea ofertei de titluri qi sciderea cererii de titluri. unii detinf.Zt)l .400 u.m. O obligatiune fix (V) de 140 Lr. negocteze qi sf.tori de in active financiare. cursril titlurilor cle pe piata o sec la care banca lanseazf. l0- ac[ionarilor o Achitarea sumelor si transferul titlurilor din ordinele date de curnpf.tlt[.140 I 0. I{. Rata dobdnzii practicata pe piala este de 2O%. S-a apreciat cd bursa ar fi .rri pe pia[a secund ard? . Prin ce se deosebesc cele clclui forme ale pietci capitalurilor? . undard: a) cl'e. fiind supravegheate de autoritAtile publice. Ii t05 RI PIiNI'IT t. in conditiile in care rata dob0nzii (d') esre de IOVo? profitabile prin d'binzile pe care le aduc.. cererea de titluri de valoare va sciclea.. Aveti urmdtclarele posibilitati de plasarnent: a) depozit bancar. .a ce se va ret-lecta in scdderea cursurilor Determinati pre[ul (cursul) obliga[iunii (C). cursul unui titlu (C) este dat de venitul pe care il aduce sub formd cre dividend sau cupon (v) cap italizat la dob0nda zrlei (d'): Cursul (C) = 00 Functionarea bursei: inainte de sedinta bursieri Se form eazd.rn.I t]. este posibil[ cre$terea cursului cu 6Vo peste un an.A t'I rNosT'IN'[ Ii [.? Dar.ste: dobf. conjunctura .i ve: .. aceste titlr.1'. Ctrponul unei obligatiuni (V) este egal cu 50 [ei. zilei Operare in registrul lichiditati Se torm eazd. Raspuns: b. cre$terea ratei C . in acelasi timp.400 u.obiectul tranzactiiior. Ce preg va avea obligaliunea dacd rata dobdnzii creste la ZOVo? b) scade. econonrici si climatul social-politic influen leazd. derr bursei i se acordd o atenfie speciala datoritd fluiditatii operafiunilor qi a impactului economico-social pe care le are. cum par[torul ui? tranzaclte bursiera .{ ) tt l.sanctuarul" capitalismului. in mod norntal. care aduc trimestrial un cupon de l0 lei fiecare. (preturilor) acestora. neschimbate. poten[ial. de valoare. Care este. in conditii de liber[ concurenti 9i transparenfd.\'l- r Comparati piata secundara a capitalurilor cu cea monetarx din urmitoarel e perspec:l. Deci oferta de titluri va cre$re.t01 {' irttri t'tr p ita I uri ! i.la termen. are nevoie Care este pretul minim unitar de ofertd Probleme rezolvatc Daci rata dobdnzii cre. .m. este posibil ca o parte dintre detindtorii cIe titluri sa prefere transformarea lor in lichiditati. Cdnd castiga cumpdrdtorul intr_o r O institutie bancard detine 400 de obligaliuni publice. curs = 1.II. iar rata anuald a dobdnzii (d') este de l0o/o. c) nu este infl*entat de evolutia ratei dobAnzii. . d' = l)Vo. .agentii. P \t li lll:.10 sau I40 x 100 / 1. ca urmare. cupon semestrial 45 lei. cresterea ratei clob0 nzri va deoarece depozitele bancare clevin mai Care este in mocl normal cursul ei (C) pe piata secundari.ste. . c) achizilia a 100 de actiuni emise de firma X: clividend probabil (pe baza anticiparilor consiliului de administratie qi ale analistilor financiari) 12 ler/acfiune. ItXi. C.I VEtttrrlC.{) IN'I'ITF. b) achiziti a a zece obligaliuni de stat.. Rispuns: C = 1. cererea Deci in concluzie. In timpul qedintei Dup[ sedinti o Publicarea cursurilor oferta tranzactrt cotarea titlurilor din ordinele date de vdnzdtori de active financiare procentul dobanzii (d) admise care au nevoie de . Deci. Rolul trtrrsei de valori Bursa este o institulie specificd economiei de pia1i. Cum evolue azd cursul pe piata secundard daca rata dobAnzii scade? il Cum evolufia cursului de pe piata secundara? .rltori de titluri mobiliare definatori de lichiditati ..000 lei. Aceastd banci intentioneaza sf.. Ceea ce ii este specific este in primul r0nd faptul ci tranzactiile cu active financiare se desfdgoard in mod organizat. Toate pie{ele sunt supravegheate de autoritdli pubtice sub aspectul respectdrii reglementarilor legale.000 lei disponibilfl timp de un an. Detineti suma de 10. economii vor prefera sd le fructifice prin depozite bancare in locul plasame'tului Rezolva re: Teoretic. dupd criteriile dumneavoastrf.pre tul.. solutia (solutiile) cea mai bun[ de plasament? Argunrentafi - t'inanciarf. vdnzatorul? de unde provine c6Etigtrl vind[ obligafiunile pentru cI de lichiditati.

.:1 Prin modul de forrnare a cursului $i de informare a ceior care economisesc $i detin titluri..'e pot influenta evolutia cursr.cApitaluri speculative". i-t generala a actionarilor. Adeseori. * Randamentul unui titlu .. rolul bursei de valori? * De ce capitalurile speculative submineazd. ele sustrag econr)miei reaie importante c'apitaluri bf.sti.-.tre un agent economic.'-''1. cind .-. : j .permite o mobilitute sporitd a capitulurilor.i i:i'li rapid.te sd-si plase:e ceryitalul la finncr B. i i. prin nlecanisrriul incheierii tranzactiilor. {. ': .. in special bursa. t. la finna A si dore. Din ccntrl. ? capitalului binesc in capitalul real (si invers).bani flc-rlrinti" sau . .Lunea nea gra" tombrie 1987. Pot fi: .!itr.. u . Bursa de valori joaci un rol important cicoarece constituie unul dintre circuitele de finimtfl'e a activitatilor economice. deci posibilitatea practic[ de a desemna '1 :1 1'. De pildd. fie prin achizitii . dacd agentul economic X deline sub forrud de actitrtti un capital de 100. in '. Bursa este o piaf5 indispensabili pentru transferarea unor capitaluri individuale de la o societate pe acfiuni la alta sau dintr-o tari in alta. . mobilizarea rapidi a unor irnportante resurse pentru piatiAcesta a fost . " Explicati rolul bursei in concentrarea * Ce imprejurf.surph"rsr"rl cle disponibilitaqi b:inegti . calcule azrd din i ' I activitatea de investitii. Prin impactul psihologic pe care il creeaz/a asupra operatiunilor la vedere. anl. ii:iii. t 1 'I i 1211r * in ce constf. 119 -'+J s i. Aceasta se realizeazd. de cf. operatiunile speculatir.i in specicil a inv.. .ne.m.. care . posibilitatea de a dispune de maioritatea voturilor in adunareir o ii. ': l'. ittr ctt cctpitalul bdnesc oblinut cumpdrd actiutti la finna B. trursa este o modalitate de a atrage economiile . prin operatiunea numiti ..Joia tombrie cursului la vedere. procesul investilional? atributelor decizionale din cadrul unei societlti pe actiuni. peste zece ani.. poate influenla gradul de ocupare a fortei de munca? Argumentati-va rf.-' :-'.rrilor si alte etecte negative asllpra vietii t Randamentul unei dupa relafia: Dividend actiuni se * . clatorie emise si garantate de stat.::iiir. treptate.' Bursa favorizeaza procesul de concentrare a puterii economice.semnalul" marii crize 1929-1933. care sunt oferite spre vdnzare de diferiti detinitori. antrenAnd $i celelalte burse din lume. Prin pachetul de cotltrol este desemnat numf. .' "i li"'' ' '1- ! tt pe termen meditt. t urmat[ de o $rzA la fel de amplA).. PrinciPala bursfl din New York.ziua de 19 ocBursa din New x 100 York a suferit o prabuqire asemdnltoare celei din lg2g (care insa nri a mai fost Cursul actiunii * 'fitluri de stat - instrutnente de economice.i .sptrnsul- Bursa este totodati un barometru extrem de sensibil al stirii economiei. . t consiliul de administrafie. investitiile reale. alaturi cle bdncile comerciale si de bugetul public.pe termen lung. intre unu si zece ultimi instaniA. 1?'* l ^ t t-t.1j.i. publica de cump6rare". uneori cu anticipa[ie. operatiunile speculative submine az\..aruncate" pe Bursa de valori asigur[ transformarea operativa.-.. s NYSE abreviere pentru New York Stock Exchange.. volumul tranzacliilor 9i evolugia cursurilor reacfionind brusc. ment in titluri. la modificarea conjuncturii economice si a altor fenomene social-politice. .000 u. pe care ea dore-ste si o control eze sd cumpere actiuni la un pre[ sLlperior . Randamenttrl unei obliga[iuni (R) proceCura prin care o societate propune in mod public actionarilor altei societiti - o i. nllmite bonuri de tezaur. poate realizu acest lucnt prin interruediul bursei: vinde acgiunile pe care lc cleyine.rul (sau procentul) minim de actiuni care ii asigurd detindtorului i 'I l. sLlb un an.un tennen scurt.. scdderea bruscd a cursurilor este semnalul unei crize. ale titlurilor unei anLlmite firrne. dupd cum cre$terea lor este anticiparea unui reviriment. Ofertl publica de cumparare - .. care prezintd pentrlt el intere$ sltorit.ii:. cu exceptia ielor din Extremul Orient.qi de a le orienta catre solicitanfii de capitaluri pentru investifii.pe termen scurt. fie '.estitiilor pentru ertintlere $i modernizare si de a .itii ii i'i ''.. cind cursurile s-au prAmili- busit la Bursa din New York gi 13 oane de titluri au fost . controlul asupra unor societati pe actiuni asigurfindu-se prin definerea pachetului actiunilor de control. bursa este torrna de piatfl reala care se apropic cel nrai mLllt de modelul pietei cu concllrentd pertecta.'::'. astfel incdt sa devina acfionar majoritar. intr.i i..ri pot genera un crah bursier? * Piata financiarf. r.criteriu de apreciere a eficienfei unui plasa- neagri6'5 ziua de 24 oc1929. Ro lul primlr(li(tl al pieyei financiare este de a osigJffct J'inantarect pe te rrnett 'lung a firmelor . r'i:.t 1.se constituie ?n .tir-.ofertf..r.-i.

i ofertei de muncl realizate potrivit reglementarilor existente.' B.:. . SALARIUL ce este salariul D.i cunou$teli senxnificttgia contractului de muncd .si a relaliilor pe care acesta le implica pentru purtdtorii cererii .li).I[j f.\TA h.i ai ofertei cle munca tn Romdnia.:iu-r 1 cererii si ofertei numai atunci cdnd este snlariatd. clmoasteti tendintrele schimbdrilor pe piola mtfficii de care trebuie sa lineti seama. prin care se stabilesc (negociazd) conditiile de angajare gi mirimea salariilor care se consemneazl intr-un act oficial denumit generic contract de munci. pentru a pLttea acliona tn nruLl concret. de specificul activiutilor realizate cu muncd salariatd etc.% 1. piafa muncii nu trebuie considerati nici unica $i nici unitar6. timp. in funclie de reglementirile na{ionale sau zonale caue trebuie respectate. veli avea posibilitatea sd. c:el pulin la momentul respectiv. Piata muncii relevd relatiile dintre purtitorii cererii . de la fari [a tard."\ ? PI. sub numeroase aspecte. CEREREA $I OFERTA DE MUNCA Studiind aceastd temd. adicd valorifiduciare reprezentand o fracliune din proprietatea dintr-o societate sau drepturile rezultate dintr-o operaliune de credit cu o colectivitate. activttate etc. Inlelegerea caracteristicilor 5i funcgiondrii pietei muncii presupune si analizlm: A. incheierea unui contract de munci atestd. de tradi-tii. o anumitd concordantd de interese intre purtdtorii cererii gi ai ofertei de ntuuci. De aceea.ri i ) i nitt L: it p it{ t I u ri I it i" TEXT TEMATIC .ce este bursa in sensul contemporan al termenului? Este locul unde se intAlnesc intermediari calificali pentru a negocia intre ei vatori mobitiare. . i3. CONTRACTUL DE NIUNCA si cctre este evoltttia sa. exprimate in mod liber de ei 9i in forme specifice. Pentru piaga muncii. ci trebuie analizatd gi interpretatd in functie de loc. Alfred Collins \ t+ tr ti . FENOMENE NOI PE PIATA MUNCII e tnyelegetri rnodul tn clre existCi {i funclioneazd pict{u nxuncii. C. modul de a func[iona diferi.

.i.i. r t '. se ata$eazd de merliul economico-social.' ' .l"i*?.t"f:'. spontaneitatea functiondrii libere t"^"]':.respectarea libertaqii cle asociere in sindicate' potrivit . de munci.ti. modul de ocupare a acestora..:- ..r: t."tr'ri. CaTttiiciri' l!:!"^u^:nl:{r':::.presupunetimppentru cre$tereaqipregdtireanoilorgeneraliideoameni. existentfl in economia unei t[ri sau intr-o activitate anume.. orodttse. militari in termen gi alti nesalariali nu fac obiectul cercrii gi otertei. ..concureyl a pictei Prelsr muncii.'cl-i")f*:i !.l :. .l'r : i 1. cle avautaje economice.i7i.bilitatea : i trcrii $i ofertei d" munca i cererii de munc6. . murlca.L 'l :) trrrlr!l muncd $i de salarizare etc.u'ntl'i I ..ia-profesionald. a$a cum oferta Ce muncd ditera de munca pe care o poate presta populalia unei 1[ri sau anumite segmente ale sale.A conditii | .-. in acest sens. iar publicitatea de toate felurile are un rol deosebit de important.i..:X i.it+. nu este omogend. limiteaz[ $i altereazd concurenta dintre purt[torii cererii a)seformeaziintimpindelungat. concurentiale benefice ale pielei tnuncii' piata muncii poate funcfiona normal clacd urmiitoarele .i"il'it"i ii i'j:1?. rnai mult sau mai putin contradictorii. . a pietei muncii este transparenfa.. caracterlstrcl: Cererea $i oferta de munci mai au qi alte apreciabile care trebuie corelate amplasarea celor noi. riiit . Desigur.ofertadenruncf. sub forrnf. diferite clasze ale contractului 'i. alttel splls.itr"rrrro l'.lrn . Ceea ce se cere $i se oferf.Sei':fii7.. pentru c5 aceasta Existd ins6 qi tactori care diminueazd mobilitatea presupunedelocalizareaunitf. Multimea reglementArilor legale existente pe piata muncii.r)ii.. peste un numar destul de rnare de ani dupfl naqtere. legii. i.1" r '\prupierea I liiilrl niuncii de nrinimum de munca efectivi.). vor exista atAtea piefe cdte feluri de munci se realize azd.:i.' i r'...=*it :.apropiereadefactoriideproduclie.d'-.ti"'zd de obi$nuintele..:i. chimist etc. Muncile din activitlgile casnice.!:::.resf. Desigur. intrucdt se acordd locuri de muncd pe criterii care nu lin de piala muncii. electronist.\ t*o '4--r. omul este mai mLllt decdt o marfa.rri.i:Si.*: Cererea $i oferta de munci nu sunt determinate direct de pia[a muncii.li:'j iiir!.lii.i.:. Transparenta ca preocupare rdmdne ins5. . nu-qi schiflrbd cu u$urintd Se apreciazii ci lucreazi.). _. Conditia esentiala pentru funcfionarea norrnalf.. mixte. Si pentru cd munca nu este toat[ de acela.i.i fel. pe piata muncii sau. fapt care implic[ in mod direct omul. ci.t.asigr'rrarea protecfiei in munci.depiatadedesfacere.). r Nloclul de crprimare Qi rilt. salarialf. cererea de muncd este diferita de nevoia de muncf.r*i.:. din cererea de alte bunuri' C6t prive.'generatiile de tineri nu se nasc pentru ci parintii lor ar avea in vedere taptul cf.... nu dispun de o uneori nu beneficiazf.Ll llt .costurile de transPort etc. i'i:r{r-..1 .orrii.uittu"i.. in etc. nevoia (cererea) de muncS salariatl (locurile de muncd disponibile. aptitudinile.iiZi. desfacerea contractelor de muncd etc.liloreconomicesauaactivitdlilorexistentesau cuvolumulpielei."i:..rl.:fi t-'. ti. care condi[ioneazd.:. in fara noastrd s-au fdcut progrese mari pentru a face cunoscutf. o muncti anume (croitor. atipice t?xi'r'te' attprce' titttp.i.asigurarea disciplinei in tnuncf.. au sanse bund informare asupra locurilor de tnuncd disponibile' persoanele in vdrsta qi general. precum gi oferta de munci (identificarea celor in cdutarea unui loc de muncd."il. minime de ocupare a posturilor disponibile purtdtori ai ofertei de muncS' temeile au o mobilitaie mai redusd fala de ceitalti chiar dacd I i .. obiectul acestei piefe il fonneazf.interzicerea muncii fortate.. Oterta de rnuncd are la bazd procese demografice. firmele la care acestea existf. Precizdm cd."11t:::]i " cererea sr clt'erta de muncd s-a dezvoltat o amplS acestei caracteristici care' altcteazd dereglernentare' pentru-a reveni la valenlele ..angajareainmuncdestepermisdnumaicelorinvdrst[depeste15ani.asigurarea neingrdciitf.te cererea de muncd. preg[tirea 9i exigenfele lor etc. conclitii'largrecunoscutecaviabilesuntrespectateinmodlrrrlrnalitate i'rPlici un I adecvat: I .'. l'ron. Evident. qztr ... ceea ce inseamnd investitii de muncd sunt confidentiale..i1. electrician. Cererea cleriva din nevoia de bunuri care se pot obtine r ecurgdnd la munci salariatd. pe titrtp. 1:. '1 1r . r. aceste piefe pot evolua intr-o perioada data foarte diterit una de alta. .".'.. ei ar putea deveni salariati.ii. pe de muncl nu au mobilitate perfecti' O particularitate este si t'aptul c[ cit $i ot'erta ca oamenii mobilitatea ofertei este evident mai redusd pentru in care qi localitatea lirma munca.:. ne produse..ectarea th'eptului la odihni si refacerea capacitagii .'I::r. conditiile de .Potrivitdreptuluimunciidin Romdnia.... dinarnica populatiei. . pe i1 i". cele realizate de studenti. r::1 : i I -r'". multimea condigionarilor adoptate in diferite activiEti sau de firme privind incadrarea in munc5. Pe piat[ nu omul este acela care se curnpArfl Si se vinde. \ grnl(ri.. indeparteazd si diminueazd rttLr.lrrrird"p.r.1 riii. scara de salarizare.ii. de fiecare datf.perlecfionarea pregitirii $i reconvers.i rj. ir. De aici rezulti ca ceea ce se cere si se ofera pe aceastei piaga nu este munca in general.rri. pentru cd este clerivatl altora noi' ceea ce gi aparilia implicd extinderea unitalilor economice existente serealizeaz[' acestea iar investitii prin care se creeaza noi locuri de muncd' genereazd cu importante capitaluri 9i presupun timp. sunt trucate concursuri pentru ocuparea diferitelor locuri de muncd. existd Agenlia Nalionala pentru Ocuparea gi Formarea Fo4ei de Muncd ale cirei filiale au imp0nzit 1ara..-. i .". ci si ai ofertei de muncd.respectarea dreptultri la grevd' CiV.yi':::':-li:i. a dreptului la rnunc6: I .!t"ii" de diferite sub atte forme indirecte' ru'*me tte nnnctt atAt cererea' n". .

ce s-a dovedit a fi singurul factor de productie variabil pe termen scurt. Activitatea iltilll0rnica isi []lirlr amprenta . atdt cererea. . termen tung.in ce const. t't.. dar nu numai acolo.ffiil. in conditiile actuale. de muncd... din diferite motive. Oferta de munci are qi ea aceea. .r . prin natura sil. Dacd nu este angajat sau este.i"i respectiv..il .Identificati . prima si diminuarea prograrnului de munE. mllnca cu orar redus Si atipic.[. ' caracteristicile cererii si ofertei de muncd actioneazd concomitent in totalitatea lor gi au ca rezurtat o dinamicii specific[ piefei muncii. la rAndul siu.i j ! $i permisive ale nu prin reguli. ci prin rimitere admisive sau segmente care se diferen[iazd intre ele mod deosebit de tari. in generar. iar oferta se delimiteaza "r*.iti l'iata ttttrnrii cererea 9i oferta de rrruncri sensul cregterii sau sciclerii. . in activitatea economic5. Piata muncii. Piafa muncii.. o probremi de urgenti..-rrun"u pe care ar ti putut s-o rearizeze este o pierdere.si analizati caracieris- ticile pietei muncii. in termeni reali. in funcgie de conditiile concrete ale firmei gi ale salarialilor sdi. desfaceroa contractului cle muncd etc. i : meserii. numirul de ore suplimentare pe care ac< epti sd Ie realizeze sau nu salariatii in func[ie-de dimensioneazd precis ca vorum qi structuri pebaza""". la acest nivel. ll_l se adapteazd...r {i*a}filr. interactiunile dintre econornie $i piata muncii se intensifica si se diversific[ in mod eviclc'nt.e ale activitaulor. dar in timpur programurui angajatul. pe cind munca necalificatd este mtrlt mai substituibild atat de capital. in cerere qi ofertd. ra rdndul s6u. 9i ea pornind a" u p.'l . o firmii trebuie sii-si asigure tbrfa de munci necesari cdt rnai repede. o structura cererii de muncl se deplaseazi rapid in favoarea creqterii muncii calificate in mod deosebit in tdrile dezvoltate.-. se determind mf.. reflect5. . munca temporard. care se resimte in intreaga dezvolrare economico-sociali a ur"i gari utat p" rermen. Munca existii numai in mdsura in care omul realizeazi efecti' o activitate economicd.. sunt: orele suplimentar-e.'t. se vor comenta (interpreta) semnilicagiile acestora $i se vor forrnula concluziiModalitatea de realizare concreti se stabile$te de profesor. in acelagi fel. De ce se inrpune o reglementare a furrctionirrii pietei muncii? .. Sub inflLlenta acestora. r Piata unitarl a muncii _ piatl a muncii nafionali gi/sau internationala care are aceea$i structurd $i aceleasi in continut gi funcEiondnd dupi muncii la nivel nagional qi internafional.i" angajamenre asumate de firme. generatd multe vreme aproape in exclusivitate de cresterea economicd si cererea de bunuri interne. dintre care mentionAm: o cererea de munc[.. schirnbf. caracter eterogen? r Se realizeaza tema cu elevii clasei respective. pentru a-si onora obligaliile contractate. d) sunt perisabile.i. cdncl relatiile clintre tlri se dezvolta tot mai mlllt. se va calcula numarul de cereri qi oterte pe domenii si activitigi.r. c. in cadrur acestei faze se formeazii condifiile generale de angajare a salariaEilor.. nevoite 9i aspiraliile ror.Nlodalitaille prin care. Se va folosi uu ziar de publicitate sau nrai multe. nu rucreaza.t caracterul perisabil al ofertei de ruuncd? h Explicagi cLrrl ftrnctioneazi piata mullcll. pe piata mLlncii se pot sesiza schimbari deosebit de importante.: c) satisfacerea ror este. cdt si de cea calificat[. cat si oferta corespunzdtoare muncii care nu au fost depuse (realizate) rdrnAn nesatisfdcute.ogramur Ei.. i I derivi de acum tot mai mult din cererea externi de bunuri ca urmare a dezvolErii schimburilor economice internalionale qi globalizdrii economiei. Din confruntarea cererii cu ot'erta de muncd. dar este si inUuentatl de aceasta o Piafa reguli... de sirualia sociari ii ..il. i. se destdgoard in manifestd pe ansamblur unei economii sau pe segmente mari de cerere Ei ofertli determinate de particularitrtile tehnico-econonliL. se contureazi principiile care actioneazri la stabilirea salariilor si o anumita tendintii de stabirire a salariilor ra nivel inalt sau scazut. munca bine pregdtitl (calificat6) este mai greu gi mai pulin substituibilS de cltre capital.1 Ce inseamnd cA piafa muncii are u Curn motivali rnobilittrtea cererii Si ofertei de rnuncf.rimea gi dinamica reale ale salariului fiecdruia. i. pe structuri Pietele cele mai unitare sunt cele p. si se angajeze cit mai repede pentru ci nu are din ce trdi. pe termen scurt.. zone acestora.t::.-. dar evolueazd mai lent in aceastd directie.. b) au ca obiect munca..."ono.i. considerara in totalitate la fel (omogena) aceleagi unici a muncii _ piatd a reguli de fr.rile din meditrl economic Si induce. anumite influente asupra acestuia. A doua fazi reprezintd o contrnuare a celei dintdi 9i constd in intalnirea cererii cu oferta de nruncf. S0rrrajul tehnic. Odat6 cu aceasta a crescut simtitor oferta de munci de acest gen datoritd dezvoltarii invafamdntului superior in toate tarile.i tendint[. ocupationale .{lr" lira* 3}*' Epil"atit Itlf. ca expresie a raporturiror dintre = tn L-e sens trebuie interpretata torntarea cererii si ofertei cle mllnca? EvalLlati argumentat transparenta $i adaptab ilitatea cererii f i ofertei de mLrnci intr-un caz pe care il cunoa$teti '. la nivelul firmei."u re doui trepte sau faze.1 t"ii asu pra rteri stic i Io r pictei muncii.r. lr' o Cererea si oferta de niunci la momentul zilei.3 lltlii ". o persoand i'-situalia de salariat trebuie.

. pe o situatie realI din mediul ciati in mod deosebit? Puteti explica de ce? dumneavoastra social. a o realiza in firmei sale sau de potentialul client pentru a-i prelua comanda 1i condilii cAt mai bune. Exemplificafi cum acfione azd' consftangerea comerciala asupra factorului ' muncf. fEcuti Pasii preocupiri.: este i I 1.. contra efectelor negative ale flexibilitdtii' se vor apropra Piata muncii este in prezent extrem de dinamicd. mai vf.nomic care se remodeleazil continuu. negativ sau neutru? Argumentatl. ci qi din transtormiirile tehnice. ConrLrnicatiile moderne il pune din ce in ce mai des pe salariat vizavi de clientul r_'J r {_t{ jN{)S:tI}-l'Fll. rrurca este limitati in tinrp.Jorin[a proprietarifor de a-i face pe salarriati s[ accepte salarii mai mici..t. deqi doriti.'itentli 2 e.zonier sau siptdmanal.r.. diversificarea si modificirea rapid[ a nevoilor. tehnoiogice. b) angqiarea cu ntunca la . c!irninuiirii s[c)curilor de prodLlsc. Prinu:! sectot :ie caractertzeztzd. noi ne realitelile dar importan[i. l^ fl^-:l^:l:fafa ! singur loc de mLtnca' fix. . .:rare este ttn selnllaI negativ' pentrtl an. Formele concrete ale f'lexibilitltii sunt: a) ansajarea cu contracte pe tirnp determinut cet mai scurt (angajare temporar[).iobs (locuri de munca rele.li'clor de rnuncei. extinderea manifestirii creative a salariagilor si toate acestea sunt factori esentiali de intensificare a muncii. Instabilitatea genereazd insecuritatea locului de muncit numai tlac:ii persoanele afectare nr.n ry. dimi- politica guvernului. iar a[ doilea.rstnicii (peste 50 de ani) Si pe cei cu experienlu iirsuficientii pentru ocupitrea unor categorii de lclcuri de nruncii.xgrciterii I trebuie rea\Lzatd prin compromis' I i ca factor de Produc.i r.sta nu decurge neaparat clin . de lipsili desigur. muncd.si batl . c) angajare la tirme cu timp partial lri orar modular se. Constr6ngerea de naturir comercialf. cJasificare estc aplicalriki atAt la nivel general.rncii este rezultatuI unui anumitl ti ale angajatorilor.uo 10. nu funcliona. sa de la clesfiintare i creeze sau sd salv eze I locuri de muncir.{)R Care sunt cauzele care au determinat noi fenomene pe piata muncii in ultimele decenii? Din punct de vedere personal. osigurAnd i iacestei masuri aprecr3. active salariale protec[ia necesari vietii in decursul asigure se ilexibilitatea.qajatgi-i. la rdndul lor. iar acest fapt survine adesea iii conditiile unui sornai ridicat. Adversarii u.r /^n. d) angajarea cu orar aleatoriu anunlat de angajator cu I 0-48 de ore inainte. Experir'ntii mai arata cit ocnparea rnultor locuri ric inunCa tetlpr..rr'. a devenit practic imposibili problema securizirii in contextul actual. : schirnhririle calitative din structura pie.u sdi lin. de alaturi nuanla. formele remarcate noi care vor altele vor apdrea ele.r" l--l--: ^-: concom itentd a exercitdrii asigurarea loc I unei activitafi remunerate li a unui trecut in ideal . . fabricate pentru a prr:duce chiar lit rllonlentul cind apare cererea. populaliilor a covirsitoare majoritalii a p"niu o existentd normal[ apta rapid $i f[ra orfei de munci loi i piefei muncii -.! genfelor de conrpe. e) individualizarea muncilor pe salariali in tunctie de exigentele postului. orarul $i locul de muncd sau intreruperile in muncd. Instabilitatea rlesemneazl fnptul ca o(:uparea unui loc rlr .ri profesional al salariafilor. iar cornpetifia dintre producdtori pentru preluarea cererii gi satisfacerea cliengilor induce stres. se unei mai bune direclia acum in pinf. are tendinta sI se extindd in toate sectoarele qi la tot mai multe funcgiuni. Producgia este din ce in ce mai direct pilotatd de client. Ocuparea fortei de munce i ! ftrr.. r constrdngerea comerciali asupra volumului structurii qi realizarii muncii in creqtere evidenta. crea. ^i ai lUoOificarea gradului de flexibilitate l. . r stabilitatea ocuparii fortei de munci.ri a piefei muncii asigurarea condigiilor obliga sd finem seama perrnanent cd in sfera acestei pie[e intrd lumii. piin insuflicienta otertei de muncf. adaptirii activitatilor pl'octuctir.I l5 .iobs (locuri cle muncl bune) . Flexibilitatea muncii presupurle adaptarea acesteia Ia schimb[rile care decurg din rnediul ecq. precum si de interesul 5i participarea angajatului etc. sunt. Modelul I 1. garantat $l i stabil" in raport cLl realit6file actuale nu imai poate fi sus[inut nici practic. ci sd a crescut instabilitatea ocuparii locurilor de muncir. Acea. i i itdrziu pdna la expirarea protecgieii lasigurate prin ajutorul de $omaj i i I domiciliul angajatorului pentru anumite zile din sirptdmAna $i/ sau ore din diterite ztle.opocitatea de a asigura celor afectati inrtabilitate alte locuri de mullca cel I iO.. Confruntat cu cererile clientelei.i tehnicii etc. . Instabilitatea afecteaz'a in mod deosebrt tinerii (p0na la 26 de ani). vor $i. Aceasti.zd ci favorrzeazd' jcregterea economica si este menitf. De aceea se pune din ce in ce mai rnult Aceasta nu inseamnd sd se diminueze far"ursot. responsabilitati sporite. nici teorettc.6. AdePItt linsii stnrne$te -^"*-.' - ^!! /-^ (Pe muncii -:^1^\ -ttPiata) -i i . organizaliorrale gl economice care au loc in cacirul firnteior. salariatul are mai pugine posibilitdti de a-si negocia ritmul de munci._. care fenomen actual de pe piata muncii il apre{D * Flexibilitatea muncii ca factor de producfie este un fenomen pozitiv. cAt si in cadrui firnrelor.r glsesc aite locuri de nrunca.. r: la cresterea. prin excedent de oterta. r flexibilitatea muncii ca factor de productie cre$te foartc rnrrlt datoritA cliversificarii or.ei mLrnL-r1 aLr cleternrinat aparitia unei noi clasificlri a acesteia cu c?lracict' ciual (dou5 sectoare): good . lnoor"o $omajului i o Insecuritatea pe pia[a muncii -r . lii progreseie stilntei . C)rice schimbare i Adeptii iinsar stlrneste cotltroverse. de maturitatea lor.

Pe tcrmen lung.. i ::1: Din accasta situatie. {l il r s i economico-social dat. r/c tg{xl l99l 707 r. sporurile. la care se adaugi caracterul muncii . nu se poate ajunge la o situalie care si justifice egalizarea salariilor."i caractcrizltm . restr6ng. ca urmare a cresterii productivititii muncii.i illli. premiile etc. odihna etc. Aceasta este de fapt sutna cle bani pe care o primeqte efectiv lucriitonrl saiariirt pei]tm mulca prest. 1tliit'cSlc il minimul de subzistenti creste.i dc apropiere-egalizare. o conrponenti a collsuruului total dc factori dc producfic pentnr obtinerea unui anumit bun economic. aciicd irl tnpttrltti ci itctivitaiea cconomici"r presgpLprLl cortrbirlarca f actorilor clt.6?4.7 56 _l 58. Salarir.tigului nominal . dar 5i de rezurtatere obtinute. cantitatea de munci. Acesta cste salariul fixat pe cale lcgala i. r. prin munca depusa.?14 R7l( . . a rezultatelor obtinute prin munca salariagilor.95l ll 171 321 169 612 086 t..i :lyi rrliri nrinim De o irnportanta deosebita in econornie este salariul I lrt l'-.r39 t38 1()19. li. pentru t. proprii diferenfiere llecdruia.] RtrT'LECTTE insemna nerespDctarea principiilor econonriei de piati. cect ce rimflne este salariul nominal net. Dupi re(inerea impozitului pe salariu qi a altor taxe legale.ru fiecare salariat se poate Salariul este o mirime perrrranerrt supusl unor procese contradictgrii tlt: .. transportul 9i'hrana. iar mirirnr.':i . in aceastir privinla un rol important revine cresterii cheltuielilor cu instruirca $i calificarea. deci salariul rninim garantat griilrrille zl legal..r numai aici se po. domenii. Salariatii nu acceptd to[i inegalitatea dintre salarii atunci cAnd.. ilc{ no ltli e .. j \.r. mdrimea salariului nominai are tenclinta generali cle creitere.. {lr rcspect un venit norninal care sa corespund. cu at6t posesorii factorului de producfie muncd se consideri mai indreptdlili sii primeasci un saiariu utai tnare. pe care Ie au salariatii. Treptat.0 750. 163.9 l9eB lfit0 767 2IX)I 2002 zfi)3 lu) 9 35-1.7 2t2.tti. 'i:ii. Cu in este bine s..sedesprindeconcluziacacl depindc dc munci. costriarpedealtipartcrvcnit.t$ a . la rezultatc.l:. salariul reprezinti renitul celor care au contribuit. sa concretii pcnl.rl virriazir pe liri. pe de o partc" r'. firme qi persoane. Ia obtinerea rezultatelor respective. prin promovarsl o u.:'i..6 l 3 npdiu net Iurur Sursa: Artuarul Statistic al Rorrtittie i. iar acesta se inrparte intre toti cei carr-r au contribuit la realizarea sa.8rs 4.' iir stallilit:rte pentru a garanta salarialilor din categoriile clefavorizate 'n. prin ridicarea calificdrii se pot climinua .i: . Daci se ar.' . 2004. cfft gi diferenfele si avenr vizavi iJe flcxibililatea muncii? .i de productie.lti i subzistenti. Or. pril pre[uri pe piat5. Diferenlele de salariu fundamentate pe asemenea aspecte.424 3 t26.O consum Irrdicele cagtigului vrlarial real Captigul t (x) 59.i minimului de f"u t r-r rl c sir lari.5 srlarial mtrnirial letl salariu 3.. spore$te..-n. -. productie din carc ntunca nn lipsestt:.trizllti. metJiu toxic sau nu . Lhr alt factor care aclioneaza in aceea$i directie este cresterea produetivitirlii.nr.i{tiitl. dupl opinia lor" au o contributie egah sau sensibil apropiatd la et'ectuarea nruncii. Astfel.ii: . de zi sau de noapte.6 615 618 69. Cu cit acestea sunt rnai mari.i r{r}ciiltate ctste minim garantat legal. {} remuneratie. Pe rnf.$+2.-r r2 e83.sate de un salariat pentru aportul sar-r la itctivitatea o \l.r.291. Diferentierea are la bazi mai inmi calititile.0i(..5 i2. aptitudinile fbarte diferite de la inclivicl la individ ale salarialilor.. denumita salariu.-l (''O. Din punctul dc vedere al salariatului.2 56. Privit clin pLlnctul cle vedere al deslasurirrii activ iti-itir eUi)Ilotlticc. suma de bani pe care o primcqte atunci cind lucreaza constituie salariul nominal.jobs)? f-'c I ri. akituri <Ie ceilalti fact<lr.alituri de alte elemente cum sunt: veniturile obtinute pentru timpul lucrat suplimentar'.Ei\. care trebuie sir acopere acest minim... nu s-ar justifica in raport cu ele $i ar fi de naturi antieconomica. la realizarea venitului.2 7-1 721i. in cadrul utrui mediu r{ t!'l -.. Salar'iul norninal esie o componente a cd.IE DI-.i rliut'iii'r i anumite diferente caritative dintre salariali.21)0. de la o persoani la alta. Ce. dintre salarii trebuie astfel statrilite irrcAt sii plstreze permanent vii incita{ia la muncS si aspiratia la ridicarea pregatirii. in care salariul este. se transfonni in lrani.4 5?..grea sau uEoard..r stabili numai Ia nivelul firmci.r'ezultatelc obfinute.egalizareat'salariilor poate surveni numai rir rliii'r'i:rtir:-c j in rnasura in care elementele de difcreriliere dispar sau sc :.1 ' Pentru contrillutia la realizarea muncii ca factor dc productie.{i'.rrime:r economic ir.surir ce societatcer evol ueazd. determinat concret-istoric.rte cultoilste concret care este contributia. ! } Veniturile salariale in Ronrffnia in Indicatori lndicelc prclurilor de pe abelu le9 ) unor mdsuri complexe se pot apropia sau chiar egaliza anumite condilii de munci pentru dif'erite grupuri de salariati. ca determinante pcntru obfinerea unui salariu mai mare. aceasta rrr j i'ircrrrri Apropierea -. de regllIt.r sunt contestate nici de salariati qi nici cle firnrele la care acegtia iunt angajali. salariul reprezinta un cost. posesorul sau primeste o suma de bani. in venit.lI:i:'iliI it{irrlinal Cistigul nominal este tormat din veniturile blinesti totale inca. rispunderea etc. atirudine ar trebui aciucc..0 58. insi in vedere fapttrl cii orice activitate se finalizeazi in bunuri economice. i !:t: .-rr i:.414 l4 r.117 PROtsI. dar daci se are in vedere ansamblul elementelor de diferenfiere. s-a conturat concluzia cii atit mririmea salariului. care. locuinta.rii.e 1995 1996 t$7 3i.in sprijinii pLurctului cle vec!cre propriu? explicatii pLltent loctrrile de muncri rele (bud .

.5 mil.rrilor de consum. r-ritimii zece ani? Cg rePrezintA salariul minim intr-o Salariu minim Revendicdrile privind cresterea salariultri au ca punct de sprijin nu atht mlrimea .* = fR. #.7 ? 1 i"' I"lti ii.i lq Cantitatea de bunuri materiale gi de servicii de consum personal care poate fi cumparati... I'lriq. un angajat la firma X avea un salariu nominal net tle noulr rnilioane de lei.t. lei 9 9 100 = lAoflo.Jaulqt d..Jit.. in ansamblul I.or categorii J" . cit pe cele ale salariului real. cu care este invers ffia1ilors.rt" salariul nominal ilet' a4 Salariu real cantitatea de ' Ce irnportanta arc in econolnie salariul in calitate de venit si in calitate de cost? . clllnpf.ceea ce inseamni cd salariul real nu s-a modificat. acelagi salariat a obfinut un salariu nominal net de 13. care societatea. {'-xtltiph.l. uneifirmecaparticiparelarezultatelesale(Iabeneficiu.'*#. niveiul existent al pre[ttrilor bu*urilor l0nstrru.eiauntrivenit individual.r r. legislatia cu privire la migcarea migratia i'temalionalil tb. i':-i'i' 9 milioane lei pluttit[salariattrluipentruactivitatea leill - 2 perechi de pantofi depusa. o pereche de pantoFr costl 6...maiales gradul de organlzare in sindicate 5i capacitatea cu caracter indirect.2(X)5. .1 ii{ I=1 '\'l'l{{ {.5 milioane cle lei. s-au mai constituit salariul minim. cu care este direct proportional. . premii *uCiqtigreal-cantitateadebunuri materiale si de servicii de consum care se poate cumpara ctt caStigul nominal (net). frc = indicele prelului bunr. in luna septembrie..Srganizaliile salirriafilor rle s se organrza 5i a cauzd pentrulevendic'irile=t"]:'i:1lt*t in care: SR. SR.salariul real in perioada curenti. asupra cdruia actioneazd si factori care nu tin de fiecare salariat.ro.ci. Iei 4.esionale..i. in dinamici.r / I rii i '1 - I in septembrie 2005: pereche pantofi 2006: " $i. Acesta dit'era si el de la o perioada la alta gi de Ia o piali la alta. . . salariatilordincategoriiledefavor]]|Zate poate societate Si pe baza cAror elemente fi stabilit? * Ce raport este intre salariul real si ' un venit bf. care arstle[: se determinii Fe cadrul acestora care sau nurnai ale unor grupuri din veniturile u. salariul real este ilustrat de indicele salariului real. se confruntd cu dificuitirti cauz'i riaca nu sunt ajuta[i' cArora nu ie pot face fald cei in gomajul etc.sLtiit 'de 'alatiaii depusa' pentru . Salariul social este n . la un moment dat. se nutneste cd. pe langa salariul . 9 mil.lor.. ' o nominal venittrrile i poate sd creasc[ salariul = Ce i : factori inclirec[i pot influenta mitrimeasidinarnicasalariuluinominal? "'Ce tactori apreciali c[ au determinat salariului real irt [ara noastrd in scdderea ''- Ce este ciStigLll real? Cctntitatea de bunuri materiale si de servicii de consum care se poctte cumpdra cu ajutoral cd. considerat fillli.sttma de bani J ' ". cLtnl Sunt: capacitatea sindicatelor tle a obiiire ciqtig de patronale dialoga cu ttnitatea econlmicl'. Marimea$iclinanricasalariuluisuntinfluentatedenumerosiallifactori.' Curn se explicii cele doua tendinte 5 milioane/ I pereche pantofi - 2 perechi de pantofi bunuri mxteriale si cle servicii de constlm personill care se poate.iu . fixat pe cale legal[ pentru a garanta necesi- - salariul nominal si dinamica salariului nominal.75 mil. cu salariul nominal net reprezinti salariul real. . tl acordd pentru a Spon proporfional..otrrioti bolile prot.tig Feal.5 milioane Salariul real 6.75 milioane de lei. *loo = sRo lt* I pc xtoo.e- cistigul real? lgbzlelglt3. si de nivclul preturilor bunurilor economice de consum personal. sau(si)cuorganelespecializatealestatuluictrprilejtrldestlsurSriiacorr]uri.u*.. nrari. Salariul real 4.nesc corespunzdtor . Isx = indicele salaritrltii nominal. Presupttnem cii o pereche de pantofi costa 4. ceea ce rlmirne in septernbrie 13.. + QAStiS Ce este salariul real? * Care sunt sittratiile teoretice real'J n in care lei . tntr-o anumitd perioacld determinatd.::.. Calculul indicelui salariului real se poate realiza astfel: 13. de constlm. bineqti totale incasate de LlIl sttlariat (salariul tarifar nomina[' sporurl' etc-).i cle revendicatirrd din fiecare tard ctc' St in luna septembrie 200-i.ra cLr salariul notninal net' la l contraclictorii din evolufia salariilor? n Cum se explica existenta salariultri colectiv li a saiatritrlui social? u ' In septembrie 2006 fafi de septembrie.lsauprinclit'eritea\facil]l1l s6u.olariatilol salariatilor globalir tuturor sarariut colectiv cste atribuit in sumf.tigului nominal net..5 mil.i"-"'''o-]l.veniii.salariul real in perioada anterioard. Salariul real este determinat-de mdrimea salariului nominal. Ce este salariul nominal? ' Ce este castigul salarial nominal? . cum sunt accident.no. lei 6.ol:":i=":] grevistd munca.rupentrurealizarei9:. salariul real nu s-a modificat.-{{ \!il.1i5 I r. Dupa ce se pltitr:sc irnpozittil pe sulariu $i lrlte taKe..5 milioane de lei. munca Salariu nolninal .5 miiioane lei .. in luna septembrie 2006.

iar salariul real scacle cu lA*.te mai anga. denumit tn practica curentf. sunt deopotrivf. pierzAnd insa tqatelelglalte avantaje proprii angajarii le. o conclitiile in care se executf.izurile teoretice cle o Angajarcir f. { i:eii'ii r"' j t.< 0.igurarea medicata si socialf. salariul lunar Si/sau sapt[mAnal. sal.:t"l::lt l"{': l ti_.:tigurilor totale in bani intr-o tari. de perfec[ionare a calific[rii. este determinata de semnarea contractului de angajare. Orice alt mod de a depune o muncl face asemenea angajiri. orar. s[ respecte totrtc legale munca tretruie Preved eri I c . carL.sura semnatariltl r contractului dc mttnca sunt atfft comune. odatd ce admit o astfel de angajare.. .: -E jiaii j iau. pentnt cf.EiVIE le au cu privire la a:.omaj' protectia muncii.. .acolo tunde este cazul... le ge. condiliile o cle promovare in muucf. . in mf. Astt'el.'olulia dif'erita a salariului norninal a c0.iator rnai nrult decit Pe spc-'r-irc a salariului re:ll.d. ' Ntrir. . Drepturile gi rdspunderile care decurg din contractul de munc6 ii determina pe semnatarii acestuia sd supravegheze indeaproape existerlte. atdt la incheierea contractului. asigurarea ingrrjirii medicale. salariul real scade cu 50To? " Anali za[r.5i ii plascazzl Pe incet fatir de o perioadf. este organizat-a munca pe schimburi . Aspiratiile patronului gi angajatului. se sustrag[ de la plata impozitelor pe venit. inclusiv dreptul th pensie. b. a salariafilor lor. c are sunt c au zele sare aLl determinat aceasti situatie. adicd revine la un indice de lToh.-. sub ce formd se plateqte.piatd neagri a muncii ". o Contractul cle muncl este o intelegere liberir intre participantii care au executarii muncii pe timpul noptii sau in anumite momente speciale ale perioadei de ntuncf. pot fi prevdzute: . Er.mLrncr la negru" salr . pierde o mtrltime de drepturi cu privire la asigurarea de . relevantd. . in cazul cAnd reugesc.. salariatul . remttnerare etc.ira contract dc productivititii rnarginale a rnuncii.121 PRORI. ceea ce inseamni cl salzrriul nominal scacle c' 28o/o fi\\o/r. celllalt va fi afectat negativ ()puse' contradictori i- in mod nejustifrcat.i tranzactiile care au loc intre subiectii (purtitorii) acestora. . se finalizeaza 5i se consfinfesc prin incheierea unui contract de angajare. salariatul ramine la discretia conducerii firmei. orele suplimentare ce pot fi etectuate de salariat gi modul in care vor fi remunerate.II pe care O acordii posesorul trlrtei de munci ?n calitatc cle venit.. situatia salariului real se poate irnbunAtziti'J amiindrli in sfera comportamentului ilegal. C0nd salariul nominal cre. Acest gen de func[ionare a piefei muncii este denumit .Si cLl inflatia din econornie. credcti cra este ct:a mai potrivita cale pentru etapa actuala ?n lara uoastrri'? li ..* Si .jat . de reorientare precizeze..lZ ISi. gi contradictorii (opuse). c0 unrlc: IPC ISN=ISRxIPC ISN = 0. moclul in care. intAllilea cererii $i ofertei pe piata muncii .rale.cirde crr . sanctionat Prin {=t-- ri...i firma respectivi se antrene azd intr-o relafie interzisi si pedepsita de lege.i = 727o. regulile purtat un dialog' au negociato Contractul dc moclul de salari zare nivelul salariului minim. de a fixa salariile cum cred ca le este mai hine. cfft si in care interesele unuia dintre participanfi sunt mai bine satisf6cute f[rf. f)intre tottte c.. pe baz. care ofera firmelor posibilitatea de a se sustrage de la plata obligatiilor pe care salariati este ilegal. at0t pentru angajat... contract de munc[Acesta reflectf... contractul de muncir trebuie s[ respecte toate prevederile legale i^n vigoare .'elul si rlinanrica salariului nonri_ nal trebuie corelate cll evoluIia dar. cAt gi pe parcursul reahzdrii sale. anterioard.90 . in plus.i1 . iar Rezolv are: ISR - ISN . acorrlul de voinfe exprimate liber (conventia) clinrre parron (angajator) Oi salariat (angajat) Si convenit cu prilejul interviului pentru ocllparea locului de munc5. in plus. astfel incat beneficieze de avantajele pe care Ie pot asigura existenta cum se rezolvl acesta. pentru a Se real rza munca in mod corespunzdtor..a datelor din tabelul ref-eritor la evolutia veniturilor salarialc din Rorn6nia in perioada 1990-2001. 72%). . cdt Si pe salariat. ca o conditie fara de care niciunul nu gi-ar putea implini interesele. comllne. condigiile de munca Si cle angajare nedeterminate precis prin normele juridice DE REFLECTI u Raporlul dintre ir-nporlanta pe carc o acordf. profesionalf. Pentru a fi valabil.. de a interzice grevele etc. ce anunte constituie conflict si functionarea pielei muncii.rriul rlornina[: a) cresfe cu . c) nu se rno{ifi. munca iu zilele de sarbitori Iegale program. existente. cum se asigurd protectia muncii Si rdspunderile angajatului/ de muncd si juridice angaj aioru 1ui.80 .: qi.. + Atunci cAnd preturile bunurilor cle c:onslrm scad cll ZO%. intreprinziironrl salar-iului in calitatc: cie cost Si CL. drepturi si si s[ obligatii nedeternrinatc exact Prirr normele { }. nruncir il avatrtajeaza Pe anga.. :. iar salariatilor le permite sf.i s[ cuprindd. in anumite conditii. ocLlparea unui loc de rnuncd. sporuri care Se acordl qi tn ce situatii. precum gi alte drepturi pi obliga[ii care il privesc at0t pe patron. o Intereselc respectarea sa.. cuantumul salariului in situalie de gornaj tehnic etc.. cdt pi pentru firma care Pentru orice salariat. o motivafie economicf. . * Ce se intArnpll daca salariul nominal sporeste clr intr-o [arii lOOo/o.0.

ri " Considerati c[ relagia argajator-angajat 1r angajeazi? ' Ce i$i doreqte cu prioritate . cu predilectie in sfcra serviciilor. Cine 5i cum este avantajat sau cleza- un salariat vantajat cu prilejul prr:starii de munc:d in au loc continuu. sesiz.In conditriile actuale s-a schimbat profuird qi statutul muncii. dar nu linear. in mod deosehit individuate.r!. De asemenea. ci ctt E enomenele $i proce seie care I ' formeazf.nente). ca . . dar gi ciclice. in cdutarea flexibilitatii. Contractul cu durati nedeterminatfl.terea . . cilt siin rata de ocupare (..Piala munciia fost afectatd de dezechilibre atit la nivelul raportuluidintre populalia acffve gi populalia inactivd. Care sunt principalele condilii pe .ce avantaje ccnferd senrnatarilor sn care un patron le impune celui pe care il contract de munci pert'ect legal? ' De ce este necesard incheierea unr.o. chiar dac[ aceasta nu se poate incadra in termene riguroase.i eficien[a transformlrilor care se produc in viafa economicd de ansamblu. A. intensitatea.) au dezvoltat sistemul coutractelor pe tirnp determinat. cunoa$te[i ce fctctori pot susline cre.te Si intelege cum evolue az'a economia unet tlri in timp...:rrrlur. tnyetege1i cum se utilizeazd venitul national pentru cottsutn fi investi{ii." Sursa: Srraregia nalionald de dezvoltare econotnicd a Romfrniei sezoniere..ZVOLTARE ECONOIVIICA activitafii la nivel macroeco- nomtc. C. . Degi persistd dezechilibre intre ofertd gicerere pd anumite segmente ale pielei muncii. economia oriclrei tI. repetabile cu o anumitl regularitate. . este necesar si studiem: Pe baza acestui text analizati: ' influenlele pe care le poate avea asltpia pietei munc'ii fiecare contratlictie mentionatd.. urrLrzAREA vENrrulu veti avea "uo'ate.). precum gi un nivelincd redus alspecializarii profesionale.i dezvoltureu economicd a unei lciri. administratiile etc. ii *B ? e1 contract de munc5? este o competitie? Argumenta{i rdspunsul. sensul. sirnbol al stabilitAtii locului de nruncd.i modul cum se manifestd evolu(ia principalilor parametri economici. observuti cLtttt se Pot releva rez. au prolnovat autofolosirea muncii.ultcttele B..ati ec ciclicitatea tn evolutia vietii onomice.ri fi intimplitoare. si al salariatului cu statut negociat colectiv tine de trecut.foryei de muncd clin Romania la standardele europene (in general sau pe anumite seg. adicl munca independenti care este in mare marsura explesia aparitiei t1e noi tirme. CRE$TERE $r DE.tn ce credeti cd ar putea consta adaptarea .1. angajatorii (firmele. Pentru a cunoa. de la patronul siu atunci c6nd se angajeazi? mod ilegal? fluctuagii care pot TEXT TEMATIC . capitalul uman are o capacitate ridicatd de adaptare la standardele pieleiforlei de muncd europene. FLUCTUATIILE MACROECONOMICE ' interpretati semniJicatiile cre$terii Ei de zvoltarii econonic e . angajarea pe timp partial $i cu dttrata muncii adaptatei la nevoile lor.

rleniturilor factorilor de productie nationctli tnc:asate clin strciincitote si ctl celor plcitite strdincitalii.. agentii economici dintr-o tarf. produs nu[ional iar pentru participantii la producfie.cumpflrare. bunuri b. Ele includ atAt impozitele directe (cuprinse in preturile lactorilor de produclie gi pldtite de producdtor). acegti bani reprezintri venituri. Se calculeaz[ etiminind din PNB consumul de capiral fix (CCF): pNN = pNB . Proclusul intel'n net (PIN) este valoareu addugatd netci tn pretttrile Jat:torilor (c'Ancl nlt cuprincle intpotitele indirecte nete ) . net. productiei. respectiv obligalii fiscale) pkltite de cumplr[tori._un ett. apoi in sfera distribugiei lor. Proclusul national brut (PNB) este e. ci intrfl clirect in procesul 'umai formi de indicatr>ri cunoscuti sub Produsul intern brut (PIB) reprez. ctt ocazia pldgii impozitelor si taxel'r lir buget. de regulii . (rezidenti). desigur.r cle productie. econolnice. consumului public (guvernamental): formirii brute a capitalului tehnic (inlocuirii bunurilor de capital fix scoase din functiune si cresterii volumului acestora.interiorul ydrii'consumului Bunurile cuprinse in acest indicator sunt destinate: privat (personal). de piatd.rse in calculul acestor indicatori pot tl r preturile pietei (preturi curente de piatd). a agentilor nationali ce iSi desfasoarf. in aceaste optici sunt deci veniturile. accize.. capital fix (amorti zarea) in carculur brut. indi. precum gi sporirii stocurilor de capitai circulant): exportului net (diferenga dintre valoarea exportului si valoarea importului). productiei finale.CCF.piiu-zisi a bunurilo' ii se finalz. reztrltatele acestui proces format din nenumdrate activitati pot fl deterrninltc in real tzd.rii denumirea cle agregate economice. participantii la producerea lor obtin veniturile ce li se cuvin.Indicatorii macroeconomici btttturi lor econorllice. Rezultatele activitltii economice. cdt Si impozitele indirecte (TVA. care nu nrai suportd transformrri prin preluctare. activitatea in strdinatate Si r scazAnd productia finala brut[ a agentilor strflini ce iSi dcstAsoarf. aclica cle bunurile care sunt destinate productiei si/sau consumului. dy ry-entii economici c-are it! d9s-f_. le pot folosi pentru .eaz. evaluate in: relatiile ce se creeazd.intd expresio valoricd bru.i prin expresie valorici sub La nivelul economiei natjonale. activitatea in interiorul garii. a. Produsul national net (PNN) este valoarea adciugatd netd realizatci tntr-o {arci.td curentd e proclucliei de btuuri cccttunnice finale create in tlecursr.:i tn preturile pietei (ciind cuprinde .tt-.stingem mai intci: in tara cle origine. in mf. Pornind de la faptur (produce) at0t economice ale unei tari di. se contintrii in produclia pi. pentru a retlecta asemenea situatii. da regulcl. corespunzrtoare serviciilor aduse de fiec are. menajeror ri ci uniragite economice pot acfiona cui'entc-t. capitalului in calculul lnteracyiunea proclus tt'ttern.te si venit Exprirnut tn preturile factorilor. produsul negiona! net se nafional (PNNpr). indicatorul include consumul de economice care se transformd in bani prin vdnzare . Se calculeaza elinrinind din PIB consumul de capital fix (CCF): PIN = PIB - CCF.oard activitatea in interiorul tarii respective a.oard activitatea tn. rezLtltatul LInlli proces care incepe pe piara factoril. considerati in ansamblul lor. r prefurile factorilor de (cheltuielile produc{ie fdcute cu rernunerarea factorilor implicali in obtinerea lor).tl unei perioade. in calculul rezultatelor lor finare specil'ic f irnrelor. cu luarea tn considerore o solclului A1+.ri impozitele indirecte nete). ntcti nume. nlr.sura in care obtin venituri si in funcfie de mdrimea acestora. Utilizarea venitului pentru consum Rezultatele activitatii economice sunt.rai in fara de origine sau numai intr-Lrna sau rnai multc alte [[ri. Pentru calculul acestorzl se ftne seama numai de bunurile finale.oro fix (arnortizarea) productiei finale. Formarea acestor venituri vAn zarea este Prin Bunurile economice finale care sunt inch. referi la bunuiit nnutG ate de agentii economici care isi desfa. Se calculeazit: r adiugind [a PIB productia finala brutf. Preturile piefei sunt mai mari decdt preturile tactorilor. se intern. cat gi in alte [ari.\presict valoricd brutci. a bunurilor econontice finale produse cle agentii econotnici natictncr!i. : administratiilor. irt decttrsul unui on.

cffncl s{: j"r. pe misurd ce oamenii realizeazd venituri mai mari etc. 1 mlrime pozitivi. C = consumul: S = economiile. aceastf.ri{-' 1){rlltt'U CQnstll i: Acest parametru C ) se poate exprima in ca numdr zecimal (0. Interclepenrlen. oamenii tnclina :. E =9 ( pozitiv. dar subunitar. Partea din venitul de care dispun agenlii economici pe care ei o folosesc pentru satisfacerea trebuintelor reprezintd consumul. pe misure ce venitul Tindnd De eviclen cre$te sau scade. Fig. pentru dezvoltaren activitnfii economice.2). consumul se erprimi prin valoarea bunurilor qi serviciilor achizigionate de menaje $i administratii publice pentru satisfacerea directi a nevoilor umane.:. dar intr-o propo(ie mai micl. i.tsutn intr-un interyal de tintp Si tntr-un anumit spatiu socioeconomic.i sens.2..''. Keynes consiclerd ca existci tt lege V = venitul.i venit este cunoscltt sub denumirea de rati medie a modificri. inclinatia medie spre consum cre$te (vezi figura 10.7) sau sub forma de fractie (7110). luat separat. dar nu si Ia nivelul fiecdrui ergent economic.i a.l'lllcazLl ilr r'rlll UtiliZif fl. Ea exprimd partea din venit care se cheltttie. de regulA se reduce qi consumul' . care pot restringe sau lirgi cererea de consuml rnoditicarea a5teptarilor in ceea ce privegte raportul dintre venitul actual Si nivelul DeciV=C+S. seama de faptul c5. i'. Rata medie a consumului (.r l -:irliiilt care srtl. atunci.iiiiL't vCnitul .lstlI'ii. AC. Raportul procente (7OVo). ca cle exemplu riscul de a trai prea pulin pentrtt a beneticia de bunurile viitoare)l moclificarile politicii fiscale. de reguld..tl}i.. Acestea sunt de fapt sumele care pot fi folosite in scopul producgiei gi care existi intotdeauna la nivelul unei ldri intr-o mdsuri mai mate sau mai micd. in acest sens. pentrtr mentinerea nivelului de trai cu care s-au obisnuit. cdt gi colective. unde: viitor al venitului.ta dintre evolutict t. . implr[ire a venitului este posibilA doar la nivelul unei t[ri. Economistul engle: J. inclinaf tt^:. dar AV > AC. Mdrimea cheltuielilor pentru consum depinde de numeroqi factori: mdrimea saiariilor. d. co. Partea din venitul de care dispun agentii economici ce depiqeqte mlrimea consumului reprezinta economiile.te pentrl..) Diu relatia incliilatiei medii consum rezllltil func[ia consllmLrlui: . potrivit ccireio. tendinfa oamenilor de a folosi venitui. dar datoritl comportamentului indivizilor $i altor cauzo. Lri un volunt dat al venitului.ii" (:elxl bi' tll.. in condiliile sporirii venitului. o Venitul disPonibil(V) 10.li lc::i" AC = sporul consumului.i. cemd venitul se consumului saa inclinatie medie spre consum (c ). AV.ili{il'i:. adic[ pentru consum si pentru a produce.t1: f'trtfitr-f ir illll1'c'{i il . sunt si agenfi econornici cu venituri mari si foarte mari pentru care Asa cum rezult[ din figura 10.El este de regul[ o (c') sau rat[ marginala a consumului. astfel inclt raportut * AC este t i.)ii'. 1::''ir'* $'czultittului Deci. Raportul tlintre consum psihologicd fundamentald. Evident.i fu metlie. '{i riirlii. cu atat este mai micl partea destinatl economiilor. inclinatia medie spre consum are tendinfe de reducere.ti'rIl'. s-ar putea ca venitul sdu sd acopere numai consumul.enitultti si rctttt meclie o L:otr'sturrului .'inSii iil li tlii. la o cre$tere a venitului.CXV. La nivelul unui agent economic.2' odatf. cu cre$terea venitllrilor asistdm la scdderea ratei rnedii a consumului.i . iar uneori sd nLl tie suficient nici pentru acesta. inclinalia spre economisirea diferenlei dintre venitul si cheltuielile determinate de nivelul de trai obiqnuit.i trrn\ttlntii .. dar subunitari.ci'si rnodifice cot"tsumul in acela. consumul se extinde sau se contract5. unde: ia marginali spre consum liaza cum va trebui impirfit sporul urrnetor al asemenea. tendin[a de crestere a diferentei dintre venit $i consum. are loc o crestere a consumului. utilrzarea unei parti din venit pentru prodtrcfie nu este o problemf.il ii. iar cdnd venitul scade. AC AV este numit V inclinatie marginali spre consum rticl'a ci' ti't i'r'grilli. atit individuale. Este de refinut cf.!-: t n-T a-si asigura cele tlecesare existentei..tit Iilit! :r.. El ne aratA cu cat va creste consumul la o cre$tere cu o unitate a venitului disponibil- rotltrcu t !.spre C.e regula . dar cu mai putirtDe exernplu. modificarea raportului <lintre bunurile prezente 5i burnurile viitoare (determinatd de schimbarea puterii de cumpdrare a banilor Si de existenla unor riscgri. CAnd se recluce venitul. venitului intre consum $i economii: AV=AC+AS. cu cet rata medie a consunrului este mai mare. AS = sporul economiilor. M.

Pentru a evidenlia variatia economiilor in funcfie de variatia venitului. nu la nivel cle individ 9i institulii.rinre pozitiv5 (rnai rnicd decit inclinatia marginala spre consum). . Econctmiile se trun. La nivelul unei tlri care nu are relafii economice cu strdinatatea.rnea care se realizeazd intre cre$terea venitului si cresterea investitiilor. adici pentru cresterea volumului capitalului fix si cregterea volumului stocurilor de capital circulant. Prin implicatiile lor. economiile 9i investitiile. investiliile au un puternic efect de antrenare in toate sectoarele economiei. Aceasta exprimfl cu cit sporesc economiile (AS) la cre$terea cu o unitate a veninrlui (AV). 129 consumul se reduce in mai micai md. venit. Din relatia inclinatiei medii spre economii rezultd lunc[ia economisirii: S = s x V. Utilizarea venitului pentru investitii Venitul de care dispun agentii economici clintr-o lard necheltuit pentru consum. un nou imbold de a injecta in economie noi factori de productie. Sursele de finunlare a investitiilor tatete dil'erite ale aceluiasi proces economic. Investitia este procesul economic fundamental care provoaci o creEtere a venitului. reprezentancl doar AI Multiplicatorul investiliilor arata ci. cu economii negative. la nivelul unei economii nafionale. investifii.. b. Inclinatia marginal[ spre economii. este o mf. 1. (tp. cotttribuirrcl lrt sporireu si mtxlenti:ureu l sau 10O.i i r : .3. fiind de reguld o mdrime pozitivi. dezeconomisire. i functiune. INVESTITIA NETA (ln) reprezintd partea din venit cheltuiti pentru formarea capitalului tehnic. asupra tuturor agengilor economici.sformd ?n -S Acest paramettu se expriml in procente (307o) ori sub formd de fractie (3/10).r'. inclinatia medie spre s consum este egald cu I inclinafia medie spre economii Si inclinafia I capitalului tehnic in fi. Acesta exprimd interacfir. ci chiar gi la nivel guvernamental si sociai.ir' i r. dar subunitar[.ste superior. Astful: cfrnd consuntul e. Cresterea investitiilor. Corelafia care se fbrmeazd in procesul derularii activitifilor economice dintr-o fari intre venit. in aceastii situatie. ele reprezentAnd un excedent de venit peste cheltuielile de collsum. consum. este reliefatd de principiul multiplicatorului. se calculeazi rata medie a economiilor sau inclinatia medie spre economii. ^/\ a.enitului. I Agadar. 10. investilii. atunci cdnd are loc o sporire a investiliilor fap de situafia iniliald. k= Av .i subun itard. sub form{ de investitii.' i. producfie. consum q. adici economiile.re J'enomenul de S=I Pentru a determina cAt reprezinta partea economiilor in totalul venitului.pentru investilii si cheltuieli pentru (vezt figura 10. care ne aratd cn cit sporeste venitul viitor la cre$terea cu o unitate a investitiilor. se folosegte in cele din urmi in productie (econoinie. deosebim. de regula.a. se determind rata marginali a economiilor sau inclinatia marginali spre economii (s'). indiviclul si cclectivitatea recnrg la folosirea economiilor (fondurilor) acumulate anterior sau fac datorii pentru consum. Pentru a contracaii acest f'enomen. TNVESTITTA DE INLOCU|RE este reprezentata de cheltuiala fdcutd din amortizare (CCF) pentru inlocuirea bunurilor de capital fix scoase din funcfiune ca urmare a deprecierii lor. nu pot t'i decdt egale.suri.3) 5+E-l(100) V-C+I Prin INVESTITII se intel refacerea si dezvoltarea acestora care au ca rezultat marirea capitalului tehnic ?n Din rela{ia func{iei de economisire rezulta cf. Daci avem in vedere sursa de finanfare a investifiilor. economiile si investitiile nete sunt considerate in mod necesar mdrimi egale.{ .. sub forma unui coeficient de amplificare (k). de unde decurge o noui crestere a consumului qi a economiilor.urcliune. -numai tn aceastd situafie.m. economisirea este crescdtoare in raport cu nivelul venitului. scdderea venitului pe o perioadf. venitul se transforml in cheltuieli pentru consunl echipament de producgie li capital circulant .d. Fig. venitul va creste cu o mdrime de k ori mai mare decit sporul investiliilor. indelungatii poate avea ca rezultat o depSgire a venitului cle catre consurn.

-jgt. b) ponderea formarii brtrte de capital tix in PIB.. Luincl clrc.li a.600 AS = 400 4 Produsul national (brr.600 = 8.=V.000=l. ?n interionrl tarii in alara ei. r1e .662.M. [5 Consumul este relevert prili : cheltuielile cu achizitioruu'ea bunurilor . 2004 2. exprimit valoarea bruti. unei perioade. lei) f Form area (mld. u..r4. : 100x 10. t25 J . S^ .!j i -. carrl se [ar. Keynes cheltuielile pentru consum sub intluenta factorilor obiectivi si subiectivi.au net). ..facerii directe ii C. sau neta iI: procluctiei cie bunuri ecenottlice' i'irrale create in interiorul unei t{ri. iar in t.600 mld.rr].M.lih. Produsul intern (bruI s. pentru cf..rl sau :rlevoilor de viettd.000 mld. saLr " = loo x8. cliver":. u. pe aceasta bazi. = ioti net).r'igine influen[eazd nive-lul indicatorilor .m. Dinarnica economiiior = AS S.1 I itrtr-il structurS corespunzdtoare.ir.{ ) i.914.37o) este superioar:ir dinarricii venitului (257o). Destisurarea concurerrfei in economia de pi. Llnrlr iirtreprinziitori s.000 mld. determinati Si analizafi: a) ponderea consumului final in PIB $1 Ani 995 2000 1 PIB Consumul inal (m ld.O0O mld. ..S.ificarea si imbunitatirea calitdtiil contlitii mai brrne de mnnci si utr standard de viatai sLrperior pentnl cetf.. decizia cle a investi? u Cum se explicir procesul Lirnan r-orlt'orm legii pshihologice fundarnenterle '' in apreciati clr sc manifest:i un fenomen de Keynes'? tara noastrd. lei) 72.: Lr. C. create cle agentii econolnici nationaii in. {:l ..f.55 5.8. de requla Lln zln. gi reprezintd o crestere de 25% fatd cle artul t.. \ -1" .i.1 58.1.' Explicati cnnl sc ? macroeconomici din tara respectivi'l Argumentati rdspunsu[.. i' . inclinalia marginala spre consum a reprezentat 0. in anul t(. u.u. .200 x 100 - 3:1.\ {:i. in perioadar tranzitiei.rn. de l0.4_v12ltg_{_eg btt!1ryilp_f d_*-.rlrct brutli salr nct. €i anume o posibild modificare nefavorabild a valoriietalonului monetar. sporirea ofertei de bunuri si servicii.m. lei) 154.rir :l: .000 mld. con:iurn ecclnornii alti larii dec1t cea dc Si c. care este ordinea in carc asezati indicatori i tnacroecoilonl ici? * Ce conclirzii r.1 35.Si scrviciilor cle ciitre ttrertaje Si administratii in vecLirea satir.400 S. pentru Ittrrnarea ti cl e'. Iti-zr.5 bruti de capital fix (mld.teni ctc.=1.9 procluctia intr-o corelatiilor dintre venit. funclamenteazf.947 .1.traini care isi orgamzeazir nivelul eficientei activititii econtinrice intr-o perioadd dutI. ? Pe ce criterii s i indicatori se de '! Cum expticati comportarrlentul formulate de J.1. Determinali daca cifrele de mai sus confirml aciiunen legii psihologice fundamentale a inclinatiei marginale spre economii.381. = 8. indivicluatle co Si reprezirttl valt. ' Icc tiv e. de crestere si Venitul nalional creat de agenfii economici ai unei Eri a ibst in irnul t. poate avea ca rezultat: crearea de noi locuri de munci: inlocuirea 1i modernizarea echiparueutului tehnic de productie.9 151 .e desprind din analiza # Activitatea economicii a I Pe baza datelor statistice ale tarii noastre prezentate in tabeltrl aldturat.Volumul investiliilor este influenlat de doud feluri de riscuri: "riscul intreprinzdtorului sau al celuicare ia bani cu imprumut.. V.066. dcrzvoltare econonricS.0 m{rdificl TEXT TEMATIC ." J.pt criteriu de ierarhizare ecoiiomlsrre sau de clezecononrisire'l Argumentati rdspunstrl. dirlanrica economiilor (33. c-irpi_t 4l .I 803 7s3.. rata economiilor a tbst de l1c/o. riscul celuice dd bani cu imprumut.h I iiE i J r'' l'Iit i) {i i1ll. = Cu + AC = 6.4 692 532. promovarea unor tehnici si tehnologii moderne si cficiente.3 2..r1a transformi investitiile intr-un factor hotardtor de promovare a progresului tehnic $i.2 526. u.decursul un'ui on.. tn decursul. La acestea se poate adduga gi o a treia sursd de riscuri. tglr qi c Datele confimra legea psihologicfl fundarnentarli a inclinatiei marginale spre economii..= 6'800 mld' u'nl' AC = 0. * t00 = 40(l 1. produc[iei cle bunuri ecoiloinice finalc.m.24.m. -C.8 x 2.387.200mld.800 + 1. multiplicare a venituliri sub influentzt modificarii investitiilor? * Analizati efectul de antrenare inttlnit in cazul activitritii investitionale.

i comparatii internationale. Astitzi. Astfel.915 mld. r crestere economicd intensivi. care alr standardtzat modul cle calcLrl 5i r r crelte. l8. indicele general mediu al pregurilor bunurilor gi serviciilor luate in calculul PIB a fost de 3O7Vo. practicate in perioada de calcul.595mld.rei perioade) a fost de 5. socialumane gi ecolo-qice care ingrijoreazA corrunitatea internationald. Cresterea economic[ reflect[ starea li dinamica activitatii economice. . siracia -si polnarea. u. preturi curente) Ritm anual % PIB/locuitor (mii lei/loc. are valoarea: prBfot Iii. cttrentd.135. PIB real elirnini influenla modificdrii preturilor (creqtere sau scddere) asupra valorii PIB pentru perioada de calcul. cel mai des folosite sunt: a.773. dar mai incet decAt populatia. Tabelul 10.595 mld.lr:i:. cind cel rnai mare aport din sporul PIB il are cre$terea eficienlei folosirii factorilor de producgie. La aceasta se adaugf.rr IGP -18'595mld'u'm'=6. . de exemplu.) se poate determina prin implrfirea PIB nominal al perioadei respective la indicele general al preturilor bunurilor ce intri in calculul acestuia (IGP).xt00= 314. r PIB real al perioadei t. 1 lndicatori Produsul intern brut (mld. adicd in pre[urile existente intr-o perioadi anterioara.5 803.32o. cind PIB real cregte. 1 j cle folosire a PIB pentru analize . PIB in termeni 2 71 3.m. cre$terea economici implici probleme a ciror rezolvare constituie o preocupare majord a multor $tiinte. capacitatea de a induce efecte asupra intregii populatii.826.u.1 E0.m. Cresterea economica desenrneazi dinamica ascendenti a : ' . aceste preocupail strnt determinatc de o serie de fenomene si procese ecouornice. qi de fapt in ultima instanld a tutllror $tiintelor. dar concepttrl de cre.4 21 35. =Pl. c0nd cel rnai mare aport revine sporirii cantitdtii (volumului) de factori de produc{ie utilizali. iar populatia Problemele cre5terii 5i dezvoltarii economice preocupI tot mai nrttlt lttmea Stiintifica.O7 --^minal r r in t. produsului intern brut real pe locuitor. indiferent cui apartiue proprietatea asLlprlt factorilcr de producfie.0 norninali sALl PIB nominal este forma de exprimare valorica 3 in pre[uri curente. natura contributiei factorilor la obtinerea PIB real. Experienla acumulatd pini acum in domeniul cregterii economice atestl cd: r relevanta ltiintific[ a preocupirilor privind cre$terea economicd este cea mai ridicati gi utilitatea lor operativ-aplicativa este cea mai mare daci se circumscriu la Sursa: Raporful Anual 2004. BNR.m. iir acest sens existf.ts r se poate vorbi de cre$tere economici numei dacd produclia exprimati printr-unul sati mai multi indicatori semnificativi creste mai repede dec0t populalia. cre$terea economici este un fenomen foarte complex 9i poate fi realizatir numzri prin politici adecvate acestui obiectiv. PIB se exprim[ in termeni nominali si reali.m. se pot distinge: crestere economicd pozitiv6.3 113. Aceste probleme s-ari pus inca din prima treime a secolului al XX-lea.9l5mld. in teorie Si in practici. considerata ca rezultat al lactorilor ce intluenteaza marimea sA.tere economici a devenit Lln instrurnent etectiv operativ in a doua treime a aceluiasi secol. contribr-rtia FIVII Si a Bancii Moncliale.3 ' de fapt Si factori ai cresterii economice. evolutie economici negativi (descregtere economicd). respectiv 18. b. Dintre acestea.057m1d. 5. inclusiv a mediului economico-social in care are loc. PNB pe locLtitor.914. a PIB se explica prin faptul c'a pentrtt orice tarit este determinanti activitatea economica ce se real rzeaza in spetiul propriu. .zd. cind PIB real pe locuitor scade. 3.675. iar f'actorii care actione a. . Aceasta survine. PNI{pf (venitul national) pe locuitor etc.1 Evolrrtia produsului intern brut in Rominia in perioada 1995-2004 Nr..m. politicile statelor nafionnle .4 8. Folosirea general rzatd. in doua perioade to $i tt. Desigur.r '. cind PIB real pe locuitor creste. u. .u. PIB in termeni reali sau PIB real este torma de exprimare valoricl in preluri constante sau comparabile.) 1 995 2000 2004 72. Evident. cnm sunt subdezvoltzirea. astlpra acesteia sunt Ani crt.u.387. lei. PIB nominal (in preturile curente ale fiecf. dinamica nominal5 a PIB a fost de: nivelul economiei nafionale. fa16 de tu.: r creitere economici extensivi.1 2. Pentru a caracteriza in mod adecvat cresterea economicd se folosesc gi alte criterii de analiza. Cea mai gravi situaSe pentru o tari existi atunci cind PIB real scade. in t. fafa de to. pentrn ar releva crepterea econornici se folosesc indicatori specifici: PIN pe locuitor. astfel incdt producfia medie reali pe locuitor (calculatd prin eliminarea influenfei modificaril prefurilor) se mirqte de Ia o perioada la alta. r t'enomenul cresterii economice este semnificativ sub aspect economico-social numai daci este infiptuit in mod deosebit pe termen lung.i organismele internationale. luata in calcul ca baz'a de ret'erintd PIB real dintr-o anumitd perioada (t.

nivelul de trai al poplrlaiiei li eficienfa utiliz[rii factorilor de productie etc.* Ce deosebire este intre creste re.sterii economice? . cresterea economicf. latii de t.91-s. sllnt intotdeauna specifice in comparatie cu celelalte economii nationale. repartizarea acestora . iin expresie cantiiarrvri dinamica unui ansamblu de factori interni si . Datele arati cir cea mai mnre parte din cresteree PIB in t. inseamnl ci s-a dezvoltat ccononric.sterii I Fenomenelc $i procesele economice dintr-o tari. iar cele care reusesc se inscriu in parametri dit'eriti. fafir de t.itit. este o dezvoltare deschisa. in RomAnia. pe care ilLr denumit-o dezvoltare umani durahili. In virtutea interdependentelor economice reale dintre tirri. desigur. O asemenea viziune are caracter global si se baz. care ise compune din trei inclicatori partizrli: lsperanta rnedie de ex terni. in felul sau specific. rezultanta transtbrmflrilor realizate.120/a cJe 98. exprimate prin PIB real pe locuitor. De aceea. economicf. evidentraz'a doar aspectele in timp ce clezvoltarrea Cum se explicl aparitia preocuparilor pentru studiul cre. retiltat ce se 'coracterizeaT. i.u.i etectele economico-sociale induse asttel.rltdri se realizeazd.surprinde ansarnblul transformdrilor . modul in care evollreaza si tormele in care se realr zetz.Ce exprima cregterea economici? . viziunea dezvoltdrii umane durabile rispunde necesititilor dinrensiunile $i calitatea rezultatelor obtinute.Dezvoltarea economica estc un . cantitative ale acesteia.eazd pe necesitatea reconcilierii dintre actuala dezvoltare econrxrici. xtoo=t02. sLrrprinde transformdrile cantitative. ci pe intreaga planet[ si pentru un viitor indelungat. iolosit pentru a mi..cia mondiala si mediu. Din cresterea nominali absriiutir a PIB de 12.ale oamenilor sub influenta conjugatA '.m. fara a compromite posibilititile de satisfacere a trebuintclor generatiiltrr viitoare. realize azd) i + Cresterea econornic[ c:ste Ltn con- icept macroeconornic ce caritcte rtzeazd iascendenta a produsului intern bnri pe !locuitt-lr al unci tiiri ?ntr-o anurnita lperioada de timp. dinamica rcald a PIB a tbst de !9]l*11'-t 5 9[5ruld. conditiile naturatre $i econonrico-sociale de care dispun etc. pentl-u toate generatiile care coexisti si se succed la viatd. o fac si avanseze economic... avea cresterea economicd extensi v iL? . sarf.. chiar daci are loc intr-o anumit[ tara. Dezvoltarea economicd este. aflati in relatii economice cle schimb cu cea realizata in alte tdri. se reali sandtoasa? zeaz. sa asigure conditii mai bune de existenti si si conserve sau sa amelioreze mediul. in ansamblul lor.d prin indiccttori ogregati superiori ca niy. modificirrile stnrcturale care alr loc in profil de rarnura si teritorial. r tn t. na5tere. s-a realizat datoritir crcsterii preturilol buur.progresul economico-social corespLrntzltor dezl. Aprecierea acestei clezv. In ultimele decenii. prin indicatorul dezvoltirii umane (IDU).economii.e ce survin '. dezvoltaren economicd presupune crestere economlca. prin f'cnomenele si procesele care formeaz[ economia sa nationald. structurale si calitativc) care.a. dinarnica nonri- In ce conditii apreciafi cf. inclusiv in conditiile de viati ipozitive cantitative..2. f)acl.a^ economica reala Si cresterea econonricf. (18. rata Dezvo[torro eionomicld eite i*u. in vederea unui viiior comtlrt mai bun. adica economia unei tirri. in anul 2001 f ata .colnpozit. o tara. oameni politici realisti 5i oameni de stiinta din foarte mglte [iiri au lansat imperativul irecerii omenirii la un nou tip de clezvoltare.680 rnld. * Indicatorul dezvoltarii umane i(IDU) un nou indicator sratisiic .887. transforrnari (cantitative.el . in decursul unei perioade.tn econonxia Ltnei lari tntr-o perioctdci ctnutffi€.De ce in misurarea cresterii economice trebuie sd tinem seama de evolufia populafiei din fara respectiva? o. dezvoltarea.59-5 .calitative care se produc la nivelul Llnei .C ilre este indic atoru I m acroeconomic cel rnai potrivit pentru a mdsura cre$terea economicA a unei tirri? .tiltatului ' de artsantblu al schimbdrilor preponderent poz.. Iar ponderea cre. iffix100 I I.'d o crestere economici nald a PIB era mai mare decat dinamica realA a aceluiasi indicator? . i .t _1-t J.rriior si serviciilor luate in calcr-rlul indicatorului a-qregat.sura . itstfel incit sii se realizeze ploeresul uman nrr numai in citeva locuri 5i pentru citiva ani.oltlrii umane durabile. a realizat dczvoltarea economica.. inlluenra cresterii preturi!or a fost rcale a fost cle 1 .i. Cum explicati cd. .m. ceea ce insearrrni czi intensitatenr si sensLrl desfzisurIlii.*x loo J prezentultri. dar nu toate acestea sunt pozitive sau pozitive in aceeagi mdsuri. Nu toate tiirile reusesc dezvoltarea econonfci intr-un orizont de timp dat.4c/o. ce ar plrteii t'i intAluita in alte tari nLrmai ?ntimplitor.ntiiei dattT re:. u. reprezintai o realitate proprie. structurale $i viatii la de instruire a popula[iei $i prodLrsul intern brut pe locuitor. Pentru a caractertza dezvoltarea economlca a unei tlri se tolosesc indicatori economici care exprima nivelul producfiei nationale reale pe locuitor. ifenomen milcroeconomic $i sociai ce . perictadei anterioare. nominala? 'Ce avantaje considerali cir poate avea cre$terea economicd intensi vd? = Ce dezavantaje considerali cd poate de 1990. structurale Si calitative care intervin in economia Lrnei tflri.5.

C-'e cuprinde indicatorul dezvoltarii u releva cantitativ.3 54. accidentale.:ru irt alte tirri.i':. De aceea. schimbari calitative . factorii . in timp.r..4 90.8 86.isl L'ilt cgorie.. social-umani gi ecologici care de reahzarea unei dezvoltari umane durabile in RomAnia. iar activitatea economici cunoa$te o anumitd contractie. cunoaqte gi fluctualii care se repetd cu o anumitd regularitate. cunoaste perioade de expansiune qi de contractie care se succed cu o anumitd regularitate. PIB real % 71 Consumul finaliPlB ('/"1 (/rl 21. " Nominalizati problemele grave care apreciati cd.2 84. instantd. in prezent. intdmpldtoare. incepAnd cu deosebire din secolul al ci aceasta nu are o evolutie uniformE.: ricl tr rile . lineard. r Care sunt fazele ciclului economic? Ciclul economic reprezint[ perioada de la inceputul unei contractii a activitetii economice de ansamblu pAni Ia inceputul celei urmitoare. ..3.4 Fazele migcdrii ciclice se condilioneazi reciproc $i. in tuncfie sunt de ' ii'?.2 diterite in literatura de specialitate Si in D 2002 2003 2004 83 221 birea curentA).{ Ii .i progres.i. se confruntd cu dificultdgi.'t:.2 aze (cu denumiri vor- 57 51 5.* Cr.INS. ciclicitatea .3 82. Astfel.lt .4 23. dezvoltarea econornic[? '. in care pe ordonatd este sur- PERIOA prins volumul sau ritmul productiei (sub forma unlli indicator sintetic). formd grafic[.7 65. produsul intern bru! rata inflafiei.3).ix! lii 137 r Ce rela[ie este intre dezvoltarea etc.0 69.t:.il . ondulatorie. r ll c.. calitate Si strtrcturf. a activitilii economice. i ri : :: i r. cum sunt volumul producfiei. prezentatd in tabelul de mai jos.6 86.::'. un timp in care randamentul factorilor t. Dincolo de toate .i riiiolittic are alternativ perioadele de expansiune cu cele de contractie ilurata si . ciclicitatea economicd sLrnt '. asigurind expansiune si prosperitate i i1r'i. a PIB real al RomAniei in perioada 1995-2004. a demonstrat in termene riguroase.3 22. n apreciati c5. Ciclul econonic timpul (figura 10. tehnico-economice. fiecare Sursa: Anuarul Statistic al Romfiniei.3 88. ' Raportul dintre starea actuali a economiei rom0nesti si exigen[ele dezvoltarii ilii.l atiili: lllilctr{}rrcGrurnlice'i. Aceasta este vizibili prin fluctuafii .0 21. respectivi stagneazi sau chiar scade.:t"ittii scurta.1'.4 63. . structural si calitativ mane ? PROBLENIE DE REFLECTI umarle durabile.5 39 -6 1 -48 -1 2 182 17.i.rm explicati preocuparea multor oarneni de stiint[ $i oarneni politici pentru a problemele dezvoltirii umane durabile? . trebuie folositi pentru caracteri zarea activitagii si vieIii din localitatea in care studiati.6 61. ocllpArii forfei de muncd f iF i'r-' ilu itvut loc etc.. schitnbarea unor structuri ale economiei (tehnice.::i:rlir si lungir. pe langd fluctualii sezoniere. organizatorice etc.rl.'i. relevd .-. 2005. i 1"'.* Ce semnif icl un PIB real al unei perioade mai mari decit PIB nominal al aceleiasi perioade? econonrica cu cregterea economic[? r| Ce indicatori putern folosi pentru ts dezvoltarea economicd a unei tari? i. 1 in mod evident faptul cd activitatea economica la nivel de firmri. :i i"t:*! rteosetresc ale activit[tii economice in ansamblul sdu. Lln set de criterii si indicatori economici. ci. pregdtesc premisele care asigurd activitdlii economice continuitate.i rclcvir un de producfie de o anumitf.2 Ponderea sectorului privat in PIB (%) 45.* i. 10.ii'i!c de curentele de gdndire care le-au abordat. Un ciclu economic ideal poate fi reprezentat sub Analiza de ansamblu a activitifii economice. numeroase $i. 995 996 997 998 999 81.7 1 ciclicitatea reprezinti forma de evolufie fireasci. a dezvoltirii unei economii nationale sau chiar a economiei mondiale in ansamblu. . In ce raport se afla dezvoltarea economicd Si progresul economic? . 9.ii'C CiCltr migcare a activititii economice dintr-o tarl in care se succed i . lilurtr. .titfC Chiaf evolutie ascendentd.7 21. veniturilor. se poate aprecia insf. acestea.". XIX-lea. exprim d.. intr-o t-. irr ircccitsi tarl i*prejuriirile care genere azd. ci fluctuantd.. chiar daci aceasta nu se poate incadra Evolufia unor indicatori economici.)ltt'ttl din economica. economie nafionala sau chiar economie mondiali.9 86. concomitenta a produc[iei.. cifra de afaceri. rata qomajului. in unitatea lor.. 1:lcitutile s:rle intr-un anumit interval de timp. trii'' {ti.. normali. Este tormat din rnai multe f ECESIUNE PANSTUNE 2000 2001 21 18I 20. in ultimf.. analizati si explicati cauzele evolutiei favorabile si nefavorabile: lnvestifii in PIB Pe baza datelor referitoare la variatia este determinati de modul specific de evolutie a eficienfei iltlintitatea (randamentului) utiliz[rii factorilor de productie. pe baza cunogtinfelor pe care le aveti. ramurd. {.6 68. impundndu-se inlocuirea sau ameliorarea calitativa a factorilor. Fig. cunosc.2 85. &u fost explicate in mod difent. denumite stiintific fluctuafii economice ciclice* in economie. cf. adic[ prin sporirea i: iiilt ctlel:f lte tiu. iar pe abscis5.0 84. o perioada in care eficienta utilizirii lor are o .) care devin deplgite.9 60.'ri.ti'ietl illare de combinare datd. urmat[ de stagnarea sau descregterea acestora. ne indepirteazd Anii 1 1 1 1 procentuala anualf. ciclicitatea caract erizeazd acea forma de e I iri.4 70. volumul investi(iilor definind o anumitA stare a economiei./{. I Elaborati. Urrneazf... rata profitului.

. tiincl si de monetar[ politica in principal clin trei componentc: fiscala' politica publice $i credit. Ulterior. stimulind astfel : l: .i ca efect frinarea cererii cre bunuri de bunuri economice' In faza de ofertei a baz'a. nemultumirile gi gradul ridicat de incertitudine afecteazd pe scard largi agen{ii economici. M.: ..sul intei'n t-rrut.. de crestere a cursulni titlurilor de valoare etc. al ciclului economic nu exist[. lumea afacerilor. prin aceasta' de monetarf. Ele se aplica in funclie de fazele ciclului econornic. czr expresie a epuiz. .'.prec. i' faza de anumit deficit bugetar.i :'. indicatd dc int-lexiunile in ample $i programele de mf. cresc procluctia. cLrnoscLlte rnai coerente. evolufiile sunt rnr. cie credit ieftin.rlt mai nuangate gi complexe. din deceniile patru-cinci ale secolului XX.' Lj t* iti 'l.-qe econornia: recesiunea (manifestlrile de crrz'a economicd Si clepresiunea). fie in sensul stabilizdrii sau determina relansarea pentruafrinaexpansiuneaeconomiei'Eleaufostdenumitepoliticieconomlce cerere. fa'orizand majorarea ilir r ii itia'ilnr 5i productiei gi a graclului de ocllpare a fortei de munca' t tli:tr..mqiceafiscaldaufostpromovateinmodcorelat. i- iri L'iltll1{tllli": 1-:l'ilr i--ii.ili pttl " li ii l-". in politica fiscall consti in a utiliza pirghia fiscald in scopuri anticiclice' Astfel' a impozitare de (gradul faza de recesiune.. bazat pe maJorarea' in stat . economia are irr general o evolutie tavorabili..1:i: lllttltj :lt. iar recesiunea restabilitir cu utr pre[ mai mare sau mai mic. ii i_. cLrnoscuta qi suh denumirea Ce contractier si boomul (reluarea cre$terii econonrice. Asemenea masuri se fundamenteazi pe adevirttri formulate de Stiinta economica.cu scopul de a se m6ri cheltuielile publice a se impulsiona produclia gi trecerea la faza de expansiune. i ar controlul mdsuri au asupra nlasei monetare devine mai riguros. unic. pr-cfiturile 5i vinziirile etc. investifii cu caracter suplimentare sunt orientate in special spre achizitii de astfel incdt masa monetarS etc.{i restriingerea creciitului si a invcstitiilor. printre altele. ldsdnd mai multe investiliile. A ii C) si expansiunea. Prima mare realizare in acest sens apar[ine economistului englez labuget.r combinarea acestora etc. se recomandi reducerea fiscaliti$i - .ainflatiei'iarcelelalte. iar un model general. a ctreltuielilor Lf""tuot" de Ia bugetul de cererea globald 5i. vizeazdmenfinereasubcontrolaprefurilor.I I r-l it:itsl-?t"i. Asttbl.. inflatia in economie intr-o formd moderatd.).in special ale recesiunii . sporirea volumuhri cle credite $i a masei monetare. reducerea ratei profitulrri. gradul de ocLlpat'c a fortei clc tltttitcii. Pe parcursuI unui ciclu econonric sunt.sesizaLrile in rnod clar dou[ iilostaze. in perioada de boorn. suplimentarf.suri anticiclice aLr deve'it tot mai alcf.Abordatein legdturalorreciprocd'politicacheltuielilorpubliceqipolitica. f-luctuatiile cursuriior aL'cstora.at. Astfel. fenomenele pozitive fiincl preponderente.:.meniteSaacoperedeficiteleaclmulateinfazaderecesiune. dobfrnzii. 9i Dincolo de toate aceste aspecte.cLr ochiui liber".Iiscaliformeazd pin[ Ia inceputul anilor '70.cuscopuldeainfluenla a in sensul creqterii' pentru cererea agregatd. creditul si masa monetari. agentii economici gi guvernele intreprind mdsuri pentru atenuarea undelor ciclului economic ..r.prinmisuricares6mentrna fi Stapanita.. politica cheltuielilor politica monetarl $i de credit are ca instrumente rata diferenfiat. iar fiecare fazf.Aceste investitiilor a cons*m de .lii: :r:i i_.L: i:rtcr1'ritlii: *l siilttlltl i tl i tf fl i " -.relansarea activitdfiieconomiceqiacoperireadeficituluibugetar. care sd poatd . Expansiunea nu dure.'. politicile monetare si de potitica bugetara a staiului. pentrti cd in econonrie se face sirntite actiunea Lrnor fiictori ciire iricep s-o frineze (?ncetinirca cre$terii sau chiar scaderea procluctivitatii.drri sau a lirnitarii poten[ialului eficientei factorilor de produc[ie sau a moclalitetilor utilizate pentrr.f it { i l'r": venituri agenfilor economici' veniturilor $i de taxare a consumttlui). nici in aceeagi tarl $i nici in tiri diferite.ixij. este de retinut faptul cii evolulia ciclicir reprezinti sa are un rol specific mult mai bine delimitat decdt in trecut.-l. pe fondul Lritui proces investi[ionel interis. situatia este opusi in conditiile recesiunii.. In felul acesta se asigur6.gi ale efectelor negative pe care le genereazd aceasta. in care.' r i"i r. + Existi modalititi de atenuare a Eocurilor ciclurilor economice? De$i evolutia ciclicd are o determinare obiectivi. care atesti epuizarea unrii anumit potenfial de expal]siune a dezvoltirii. c.i i". r. tlouri stlrr distincte pe care le parcLrr.chiar printr-o emisiune recesiune. in faza de boom se ceea ce are rnenirea sd incurajeze cons*mul 5i procedeazadereguldIamajorareafiscalit5tii'pentruafrdnacerereadeconsum.i l. respectiv C-D). ca premise ale dezvoltdrii in perioada unnltoare. Keynes gi dateazf. a cererea de bunuri $i investigiile.fie temporizdrii' sau expansiunea.^:^:. o realitate a oricdrei economii contemporane.: . salariile. Aceastir tazd se caracte rtzea'z'a prin cresterea inccrtitudinii plasanrerrtelor in titluri de valoare.'i-' .. in taza de expansiune sunt satisfircute foarte repede unele aspiratii de progres economic. i riiiiiiiiit{-'ii politica cheltuielilor publice se axeazd.ii1 5if SC' .1 I l ii . aceast[ pe $i. cadrul miscarii ciclice este. recesiune se urnriresc reducerea ratei dobtnzii. in boomul prelungit se recomanda majorarea ratei dobanzii $i se impun restricfii suplimentare la acordarea cle credite. aparilia Llnor tJezechilibre etc. unele echilibre in economie asigurAnd restructurarea qi reinnoirea factorilor de produclie. in functie de fazele ciclului .iitliL. l. pe admiterea unul . . cdnd aspectele negative si unele dezechilibre sunt vrzrhiie . dezvoltarea econonrici in general. . nu se intAlnesc doul cicluri economice identice prin durata sau configuratia fazelor. controlata.eolt. publice social-cultural si invcstitii in intreprinderi suplimentard sa aib[ acoperire in bunuri economice-reale' . sau politici de tipul "stop and go"' co ca policy"' 70 s-a recurs Ia programe anticiclice denumite "mix Primele bugetare' ovarea diferenliatd de mdsuri monetare $i J.Sr incasari suplimentare investifiile private. produ. eviclenta ntui intAi taza cleexpausiune (intervalr-rl A-ts. l-f-sto o pcrioadI de afaceri prospct'e.tuite anticiclice politici ca. pe cunoaqterea interdependentelor din cadrul economiei si pe o informare promptir si reald asupra evolutiei activitdlii. iar insatisfacgiile sociale. scnrnpirel . . in realitate.a la nesflirsir. stat.1.

terea semniJicatiei trecerii.4 103 10.jos. tnlelegereu raportului dintre echilibrtt si clei..j .J " cnrn se explica aparitia ciclicitatii ln vieta economicl'l . ctimipiele nudrii ." core se promoveaz.Ti ctsigtrrtirii premiselor pentru o bunci functionare a sistemului economic ttt ansamblul scirt.iiiii"iiJZiJirna este. I se poate produce. /01 \ 89 154 I 8.. este necesar sf.M..ri. adaptarea conxportamentelor individuale pe diferitele pieye tn functie cle crrttic:ipcirile pe cure le face{i tn calitate de t.ibru tn evolutia unei econotnii: Pe baza textului de mai. ta nesfargit sunt rdstumate in cele din^urmd Avem iniiaire gifailut...1 - total 14 55 10s 457 49 8. foartg pi..i. identificarea locului si rolului diferi- i'iiii'"" iri- telor piege tn ftmctionarea unei economii.3 variatri variatir 39 70 -ol -43 17 -48 11 12 -25 -48 118 21 57 63 10.. $ONTAJUL . Ce faze are Lrn cicln economic? . odatd dectansrt". 2001. tabelur de mai jos. CEREREA AGREGATA SI OFERTA AGREGATA C. Keynes . INFLATIA c2. studiem: Studiul acestor fenomene macroeconomice Si sociale vd va ajuta la: inflalini Sursa: n"ffi BNR. reprezentati lndicatori Produsul intern brut anuale (%) Consum final anuale (%) grafic evolutia indicatorilor economici si Anii 1996 1997 1998 interpretati moclul in care au evoluat. 9i Existd insd gi o altd caraciertstiaa numim ir-ii iiiir\tta .t ia. analiza polit ic il o r tnac roecononxic e o r i c e rt u c t u a ! i e a i n v e st i i i t o r c a re ! &: corespunzdtoare a inclinaliei dpre coisim. :3 : T{. PRINCIPALELE DEZECHILIBRE MACROECONOMICE INTERNE CI. ciclulr-ri econornic? rnonetarii .? Ce este crclicitatea din economie? o Cu ce indicato' economici si sociali putem caracterrza faz. de tensiuni normale sau normale intre nevoi si resurse.ului guvernamental in directia provocdrii transfornririlor de sens. .in piooaoi! fie fiiiinui.echil. extrem de comprexe. TEXT TEMATIC 1/u.i trpoi lu dezi:chilibre de clorit.ele unui ciclu economic ? ciclrrl cconomic. 1 sociali din perioada lgg6_2004 Si 999 2000 economier uner tflri sutt l)acfiunea conjugatd a unui ansamblu de factori favorabili si nefavorabili ce E volu[ia piele trece prin situatii de echilibre 2001 inflnenteazd.'iiidl. cttttoa. relineli elementele definitorii pe. d innuente are insesi J. normale si de dorit pentru agentii economici ce se concureazd pe diferitele piege. cererea $i oferta de pe diteritele sAr. ii.1 Formarea brutd de capitat fix variatii anuale (%) Kara gomatutur (%) Ptlo I \sLu tttrturtul - 57 6A 388 57 104 521 dezechilibru.IBRE St DEZECHILIBRE ix pcoNovrrE B.iitori ctgenli econolnici. Pentru a cunoaste aceste stAri relative care survin in evc'rlutia unei economii $i.2 8..4 34s o." toate fructualiire.r 2002 51 2003 - 2004 8.\i:t"rfi" a gradutui de.tru conceplia lui Keynes cu privir-e Ia ciclicitatea din e"oro-i" .factorilor de risc ruajor pe cliferitele .. .si de credit in raport cu fazele Cum se recomancll a fi politica * Cum 2 crizet economice? :i:r? o -. Ce reprezinta . mai ales.l 119 22s 153 A.1 52 69 9.Printr-o migcare ciclicd nu inletegem insd numai cd ten descendente.ffi:. rltrydat asuo. ECHII-.8 4s8 7. De aceea.i' regularitate a surcesiunii in timp a d'uiaiailig"iriif.ocupare.pd.d din perspectivct tltdilagementului clezechilibrelor. . pe cliferitele piete de la dezecltilibru de nedorit la echilibru..aArg?. pentru a infelege semnificalia managemenl. investiliitor.e af.oii a"iiiG"i&iu.. j l..sirea fiscala a unlri stat in raport ciclului economic? cheltuielilor publice in faza de I eceslLlne a ciclului economic'? * Cum se recomandi a fi politica Cum trebuic slr fie politica ci fazere : i * Pe baza datelor cri.. cLr privire la RornAnia.r3{::tr i7"'l'ir3!. fie ate eficienlei marginate.l.. .

. se impune sens (pozitiv/ anumit un cle efectelor preponderenla prin sale.negative".ficative pentru u.-i:.i:it. 1rt. Fiecerre cli prin prisma tunctionalitatii di politicilor macroecotrclmice si Dincolo de toate acestea' apreclere trebuie consideratf. .:.:l'i:tt lt L'.. ret-lectat prin citiva parametri esentiali ai viabiliEtii sistemului economic.'. se produc dezechilibre ."i:I f.terii gomajului qi a infla$ei. Asadar. .-*. ca tendintd. va fi bunuri de oterta muncai' de nu vor mai crea sau vor crea foarte puline locuri o loc va avea lung sau rneclitt scurt. in termeni specifici.i.H"{:' . .neficiarii veniturilor ce se obtin. pozitive in titilizat corespunzator.ul relaliil<ir comerciale internationale ale urrei t[ri.lii r!iir-.jr iitit'.. i .'i1- ir. anormale.. cum sunt: indicele preturilor de consum (tPC). precLlm $l economia in ansamblu.ij iiir l:i 1-:. Considerate in unitatea Si interdependenta lor. iir -i-'l.J l. dezechilibrul apreciem sd economie. b) in realitate.onrujului $i tnrduttitirii conditiilor tle victld i r i I . inseamna ca se intregistreazd. :lii hugetart :.. Cdnd ofertele pe piaga muncii sau pe piafa monetard sunt mult mai mari decdt cererea. Bunurile dobrinda..rt.in mare".c-dt ot-efta cle bani.'.rielile bugetaie.litgativtt. rata $omajului. rezultd ca real Lzatea echilibrului economic se bazeazd.::1.ir-'Iili- i ^. cle natura-qi intensitatea acestota.-si realizeze interesele si-gi maximizeze profitul. veniturile din exporftlri swlt nlai pentru importuri etc.i'tl'r.e vor transfera care au nevole Cei br'rnuri. la nivelul unei 1ari.l i. tor ei vor putea face investitii si vor li .rn[ un sau permanent o cel:ere cle bani mai mare. atata vreme cAt nu intervin factori perturbatori.:. este mal investitii . nedorit de agentii economici. piata rnLlncii etc. :-i. surplusul de incasdri la buget induce efecte diversitatea prin dimensiunea... Pe termen genereazd ce ceea bani.-r '::.i .'.l.ru.r- I Echilibrul economic este starea spre core tincl piala i bunurilor.i' i. 'iirl teorettc ' autiitirea Con4itiile echilibrului economic.:]i. Fiecare dintre aceste patru domenii constituie de fapt o piata Si.il. un dezechilibru are si anumite e[ecte negatlve.'.iiiit. iricasa clobinzi rnai mari. diminua vor i$i cle bani.si i: . : " :l.t4_i .' j'i:q \ intrucit deciziile agentilor economici slrnt in funcfie de evolu[ia raportului cerere-oferta de pe pie[ele pe czrre ei actioneazii. ca urmare.e sunt sub for ma inflcttiei.. i. solnzfjul (r.1=. ii-iI i:. .r'l'itit ^r-..siderate tjste lnd mare declt ofefia de normale 5i cle tlorit.il+: Si :1. avdnd ciJchiar pozitiv fiind. ilii iIi ilillt'l-' .'-e-:?{lii nr I l' 1i. pentrlr a face inteleas[ icleea. i. t!ir:.tt"i.l'. Agregate la nivelul unei economii.ilibrul bugetar 9i ' pozitivc." ntayi decit cheltuielile mari clecat chelt.1. l i I.:' . ceea ce este percepllt tlegativ pelltru anumltl ag€ nr.i:il:.: . piafa monetar[. pe compatibilitatea (concordanta) deciziilor luate de diferiti agenti ecorlomici $i pe necesitatea plrstr[rii valabiliHtii lor in timp.tr-t: =i l.. i..ri. i 1: i=:': i.Iilti}'.l ). : j.lgfiLitr t i.iii h.....j*. * $'..ri sociale.l i ".sI cAt mai bine: producdtorii in economia de piali toli agenlii ecouomici urmiresc sf.. cu consecinfe negatrve asupra cre$terlr pretllrilor.ezi $i figura I l.i i-.j '-)r)'lr..11:i:i'{ llntii l-ii jr'-ri.i r]ecit Prin tnvers st pentru allii' pozitiv ti poate sau este economici irniturile o perioadf.este 1 limitele considerate norntale.iiirl. Cum S-a economia presllpLls. iar consumatorii si-gi satistacir trebuin[ele. Acesta se caracterizeazd printr-o tensiune normala infe cererea gi of'erta de buntrri...l rl.:i.I.tl ii!. t\f{ r*r-. cel'erea de bani "r. l)l.intreincasirilesiptdliiedin:]'jlcstiJull oglindite ' ':'-ri'hilibru cadr.. li[l i economie..it i. .-. ctti sunt cei cu bant' vor i '" i:::::l:::l' .*.t *:1. i. vor rata numcroase oporlunitati.' " i. cd situatia pentru cumva pozitive pe termen scurt sau mediu bugetului' elabordrii momentul [a estimate fatd cle cele rezuhate mai bune in economie. ele manitestindu-se :t i. Dezechilibrele in econornie sunt stirri de tensiune intre cererea $i oferta de pe diferitele piefe.t.vor ti mai scumpe insii.1"ir-11'. nesentni.. $i nU in SenS matelnatlc.r ^rr^x Consecintele pozitlve se contureiizit in special la ofertalnti... tn general. at'ectatd negativ din lips6 de investitii.. I o ii iir i-'rli 1i ii . egala cu oferta sau cdnd diferenta dintre ele nu depd.. itceste cu produse hr. bani. cind cererea tie muncd t ui mare de. ca de exemplu: pia[a bunurilor economice. atecte'dza grav toate categoriile . indicele veniturilor reale ale populafiei etc. Echilibrul economic apare ca o stare proprie piegei care se creeazd prin actiunea agenfilor economici potrivit intereselor lor de v6nzatori sau cumpdriitori. ca cle exernplu. cie eremplu. precum .it'.. -i *"I. atunci chnd cererea este l.. pentru ci . dincolo de anumite dimensiuni de consiclerate . genera dificulta{i de o anumitd gravitate. echilibrul pe oricare domeniu se formeazd in strdnsd legdtur[ cu celelalte.-i.i r:.i * i'l ti. adica celor t' b"l'-:] buz*narele in mare. si sensul consecintelor pennanent in vedere negativ). . Sunt Si situatii cic dezechilibre care pot ti c. prin consecinlele pe care le genereazd asupra cre. pozitiva la rtn moment dat pentru i i..u.-. un dezechilibru anormal. de nedorit de agengii economici.controlabile". raportul cerere-ofertd si normalitatea tensiunii sale au in mod inevitabil anumite caracteristici distincte la o pia[{ fagi de celelalte.zitiv"' pri*a"r.irjl i i..t i.r. la dobrinzi mari. a cctpitalului f i a mLtncii.. de durata lor. adicf.i ':]. Cu toate acestea.prepl banilor". comercial clezechilitrr'-rl "iro. capitaluri $i muncd.. uilllitiiltlr de din cloud motive majore: a) egalitatea cererii cu oferta se realize'azd r iattrnumai . au calacter . acete Ia rnai mulgi bani. ilcasiuile bugetare sunt mai munc5.r. deciit oferta? ' . ce este. rata inflatiei. monetarii. activit[1ilor economice gi pielelor specifice acestora le este propriu echilibrul economic national sau echilibrul Aseneneadezechilibresemaipotiritilnigiintrevenituriie:.i.. Cu*rpiratorii bunuiilor respecti.1lli.lrrillctttttl Sicheltuielilebugetrrluidcstat.. I r.. celor cu favoarea r-edistribuiri sensibila a bogdtiei in societate in ti considerate i..'. Dezeclrilibrele economice. ca tendintfl fireasca a piefei de a apropia sau echilibra cererea cll oferta.i-ii-.ii: r i niaya nationald tn ansatnblul scitr.i.! ai{ii i. 1]i:..l. ?i)!llir:f .i:cltilibrele piefe. buget mai mari decit p1[1ile ar ptttea_ unor datoreazd se. ?ceste dezechilibre parfiale se reflectd in modul de func[ionare a intregii vieti economice $i sociale. irtlica un ia cei care au bani. in anunrite condilii. '. pentru cd aitf'el nu pot ave t acces investitiile. Mulfi sau putini. intotdeauna la nivel economic (general). Atunci cAnd cererea de bunuri economice este mult mai mare decAt oferta. incasariie 1a.'i 1'1-t r.

negativf. Dar = C + t + G + E Oferta agregat[ (Ya) de bunuri materiale $i scrvicii este in conditii normale pe piatn.rpitalului fir (FUKf) . din economia unei [5ri. globale.n"." $i de neclorit de stocul i i (+- ilor AS. globale saLl agregirte (Da) sunt formatc din: In concluzie.. reducerea veniturilor reale ale I i Expor turi (E) Consum (C + C) zoltarea gi imbundtitirea icetlgenilor. 11. i ispecifi. Atit calculnl. in scdderea competitivitatii Iproduselor $i serviciilor p.\ (ItiNOS'l'[N'l'11L0R (Absorbrie) Oterta dc tnuncii > > Cererea de muncii . plB + X = agregate atet prospecti l' =f+lb+G+E. determinate de modificarea limitelor resurselor qi tehnologiilor.) sii reprezinte o situra[ie =Chelruielile intemationale pliti Fig.. Arritati c0ncl uit .. nefavorabild pentrll economie? o Dati exemple de dezechilibre . la nivelul agenfilor economici gi al economiei. De ce echilibru l u nei economii trehuie interpretat ca tendinta'l ' Ce echilibre macroectlnomice trebuie urmlrite de rnanagementlll gLtvernarltental? . iar din resurse vor exista rezerve...goliti" de bunuri economice. care rf.pozitive"'. t i ! irelativd. a ciror depigire necesitS. EN = exporr ner. economia este consideratl in echilibru. fornrati din productia interna ph.q.re. ca elemente 11113. lisdnd alternativele posibile sa se concureze r cheltuieli estimate pentru consum 1C). de a permite ca maximizarea profiturilor si se realizeze in conditiile imbundtitirii calititii vie(ii consumatorilor. Rezultd urmatoarele corelatii: * AS. din economie. Ia nivelul econorniei unei tiri sau al economiei nationale.1.8. prin apropierea-eg alizarea cererii agregate i ! ' Dezechilibrul economiei stare iuno. PIt] . se intdmple cdnd cererea este egald cu oferta gi toate bunurile respective s-ar vinde. Echilibrul economiei i l--l I I l.\ RI I'tiN T IT U echilibrului V EI{IF'ILl. cit si supravegherea evolutiei lor sau eventLlalele intervenIii cu caracter corectiv sunt actiuni complexe Si trebuie realizate cu acuratete pentru a evita efectele nedorite.*alA.niei dc dupi 1990. este starea . restricfiilor bugetare ale consnmatorilor de bunuri Si servicii.E .negatir"'poate sa coltstituie o prcllri:. dinamicd spre care tinde dintre diferitele piete iinteractiunea . cflt $i ( Vuliatia brutl r c. cheltuielile totale. r Atunci cflnd oferta agregata este egala.. Conditiile echilibrului economic se realizeazd ca tendinfd.2.- ce ! agenlii economici.rri donrcniul relatirlor > Cererea de monedi (Intlatie) Excedent sau deticit al balantei cotnercialc 5i de r De ce dezechilibrele in economie trehuie interpretate ca. L1. necunoa$terea sau neintelegerea mecanismelor pie[ei etc.pozitiv" porrtc dezechilibrr-r Oferta de nlonedd > i *.negt_ttivc-" din econot-ilia Romi. trecind prin situalii de dezechilibru. dar ca niste conditii ale realizdrii corespunzatoare a acestuia.crii agregate (Da).t 15 Forme ale i ()ttrta slobala> Cererea globalar (Presirrnei Ol'crta glohalir < Cercrea globaLt N T TT I]. greqeli de politica economicd generala pe termen lung sau mediu. In cadrtrl unei economii. care se conc retizeazdi iin cre$terea inflatiei $i/sau a $omajului. cu cererea agregati. este necesar calculul cererii qi ofertei Suma acestor cheltuieli totale este expresia reitli a cer.rs importul (x). Lc'hilibrul gloltal . Ili cc conditii rin dezechiliLrru ... in via(a economic5. piat[ $il ' !ir.u oferta agregatd..ma plind de md$uri! Din produse vor exista intotdeauna stocuri. li. Ftlrrrrarea (pentru perioada viitoare). Intelegerea problemelor echilibmlui dintr-o ecouomie presLlpune studierea corclatiei dintrc producfia interni reala si cheltuielile totale prcvazute..\ItE..i farvorabili pentru o funcrionalit:-rtc norntzilii tr cc()nonriei'/ m | Venituri le (irrcasirile) clin stririniitate = lrr (Somq) . EN .+ FBKf = Ib.. a$a cum ar trebui sf. Aceste douii rnarimi se determinl si se urmiiresc. r cheltuieli guvernamentale estimate (G): r export (E).X. Echilibrul .c + Ib + G + EN. i.^. o Pentru necesi- tatile promov[rii unor politici economicc adecvate Ia nivelul economiei nationale.negative" sau . strategii adecvate de utilizare a mijloacelor gi de atingere a scopurilor. cle regula.. prin stiri de dezechilibru mai restr6nse sau mai ample. de o parte sau de alta.i dezechilibrul in ecottomie B. Cererea agregata si oferta agregati* nu se afli niciodati in starc de echilibru. tn conditii normale de flnclionare. piala niciodata nu este . tendinta obiectivi de realizare a conditiilor de echilibru trece. Piatra ccrre funclioneazei bine este intotdear. . decit poate din intAmplare. intotdeauna vor exista surplusuri.) retroactir' pentru perioada trecuti ). Rolul puterii publice este de a dirija qi de la inviorarea activititii agentilor economici Ei Ia protejarea puterii de veghea a cumpirare a consumatorilor.mdn in afara raportului cerere-ofertd. r cheltuieli estimate pentrLt investitii (I). datoriei externe etc I ! Fig. in linii generale.

463. EUR) 4.5 803.\ lil.lii cererii (D. nvanA in vedcre cd bunuril economice se schirnhii. aprr torte in economie care pot restabiii acest ecltilii.\R{ I'liN l't{t i [.9 2.rgrrrxltt. EUR) 6.- .rltit rlt ?t i'l:t{i. In acest tel sr) \. piag are o importanli deosebita pentru realizarea echilibrului de pe piata monetarii.119. nLl \.ir:r'!.5 18.'Ii' \ltli. l-\-rtfci._) cu ot'erta de locuri de muncd (Yr): Y.662.162. sub forma egalitf. c) exportul net $i evolLUia sa. I i lrl iltr lrtttctio- ililrc ii ilcestOrit llLl nt'c 1l.i r.051 995 72.t cererca agregati. n:lasa monetard (M).\(}5T1\Tfi. acest in ra aj utorul lI importuh. firnrele. EUR) 2.ui decir ccrle produse in niod cLrrent.935 Sursa: Anuarul statistic ui Ronftnei.1 549. 'f' I ?r'l It['. PY = cererea reald cle bani.': I . Dacd se iau in calcul cei mai importan[i tactori care acfioneazd asupra tennenilor egalitdtii.. Ii [:l Z( ) [. calculafi $i interPretati: cle mai oferiit itflrcfllltii f 5tu nr. r{iut: u{'ltiliilrirl cr t'r re *grtf a I tr este mai mare decf.ind ttlt cc produc sau cri ai'putea si viuda cantittUi inai rrl.7 lnvesti[ia bruti 17.i -iri. a - sunra se o Oferta agrega tti (Ya) reprezin ti prroductia internA realf. agre-qate) intr-o economie + national real fata de cheltgielile venitul ' in ce situafii se poate af]a totale es- nationala / it. i economicc. : . '{':. observiind cij o parte din prodLrctia lor nu se vLI vinde. htINIGLT)S. r'. O conditie de echilibru similarf. existir gi pe piuya muncii. contribuind astfel la realizarea echilibrului dintr e prociuctia nationala si cheltuielile totale.li.rn{ii ( i}ir{l ii':.0 1 Rezervele interna!ionale brute ale RomAniei (total mil. de bunu ri tm ateriale $i de serv icii obtinute si c-t I !n I t C.0 Exportul (mil. inflatia 9i gomajul sunt deosebit de importante' De aceea. titti agregatii.\tr. Lc*!r9I$Jli. trebuie si le inlelegem gi sd qtim cum pot fi menlinute in limite controlabile economice' Si contracarate. \"\-l' " Pe baza datelor din tabelele jos.6 5 205 13.llul I I 117 riiriilcl .L()R Ce reprezintI cheltuielile totale (globale.510..2005.997.284. guvernui -ti stririnirtatea) iru venituri 5i pot cheltui pentru a-si satistacr trebLrinlele pe bunuri materiirle si servicii mai urult clec:iit produce in mod curent econurnia.532.013.137. r Dac[ oferta agregatri s Ce cuprinde producfia nationalA real[ (oferta global[.i oferta de bani (Ym) sunt egale gi ambele laturi ale egalitatii sunt in concordantf. cI) ponderea datoriei externe in PIB. cilrc se rcalize:rzii prin ruasurilc pronlo- rtqlarr' rlin purtclri a) cererea agregata $i evolutia ei.273 18. lei pre! curent) 1 lmport (mil. Firmele ot-eltante.773. st: I vind 5i se cunrpar[ pe bani.\ / 'J r'{. Echilibrul pietei ntonetare este asigurat atunci cind cererea (Dm) .4 692.**- i i L-_ . lei Preturi curente Utilizare Ani 1 Consumulfinal 58.{ 1i. INS .1 12 995 2000 2004 156 491. itt I tcot!!i{!tir. spre a ne bucura de binefacerile dezvoltdrii vom studia: sens. cri oluntul si ntiscarea benilor I legate de cererea $i oferta de pe pia[a bunurilc. cu cererea si of-erta de bunuri economice: Ym = Din.r. PrinciPalele dezechilibre macroeconomice interne* Printre fenomenele de dezechilibru.ri.140 24 258 Datoria externi a Romdniei (mil..rEI{.iit siisirtt r I iil. volumul global al tranzactiilor de pe pia(d (Y) qi nivelul general al pre[urilor (P).'a restabili echilibrul dintre prccluctiu reala Si cel'erea respectivd.!:iiilil'rr{:ri !iir"rtl i ! r f)eca oferta agregata este mai ntic:i decfit ce'rere?l ceelr ce cor cspLrnde unei stari cle ahsorbtie. sporinciur-[e -stocurile.l{+t'}.r' strlins sunt I vatt dc guienr. situatic sii persiste prea rnLrlt. Cererea agregata (Da) icheltuielilor totale care se estimeazd. ./or reducc nivelul productie i de Lrunuti nrateriale li de servicii pina cAncl acells[a vir e-gala \/olllnrlii a ccrerii. BNR.Ii}I. aceasti condigie de echilibru devine: MV = PY.716.ilii. viteza de circulalie (rotatie) a banilor (V)..327 13. iirrrtele.11)nf purtirtorii cererii luali inrpreutiii (menajelc. ceeir ce corespunrie Llnei sterri tle presiune./or accepta ca aceastf.1 2000 2004 1. EUR) 7.=.tctls:"1{'i} intcn ttttitt de stuttrlui. agregata)? " Prin ce se caracte rizeaz'a starea de echilibru la nivelul venitului national? tinr ate? o Care este conclitia de echilibru pe piata . observ0nd c:ii r. se ajunge lir concluzia cit echilibrul de pe aceasta Utilizarea PIB rnld. rii 1:i*u.8 11. b) oferta agregatti si evolutia ei.\R i 1 . Formarea PIB lndicatori Ani PIB (rnld. unde: MV = oferta reala de bani. Ele .144 2.'r'irrL i i riitj r. iSi vor spori prc)ductia.6 Sursa: Ruport anual 2004. = Dr.r'tr. ^monetara? in ce constA caracterLll relativ satt absolut al echilibrului economic'J PII()BI.135.

u" ctll)lprrurc a salirriilor Sursa: Artuttrul stutistic ul Romfrniei.=w -80'64vc\' l55Vu =80'6470 Aceasta inseamni ci puterea de cnutpiirare a unei unitili monetare in tr reprezintd 80. - ll.t it ) tn i . cunl sLlnt cresterea excesivi a credituluri.rtr. Efectul poate fi rezultatul unor imprejurdri variate: Scaderea puterii de cumplrare a banilor sau a unitatii monetare.rrile cresc gi valoarea banilor scade.000 de miliarde u. In teorie 5i practicl. atunci cf. indicele general mediu al prelurilor.:r .2 111 767. o cerere de bunuri $i servicii nesatisfacut[crcstci'i a\ sulurilrlc ---=---t:::].: i-tr :.9 det'icitelor bugetare qi ale balan[elor de plali externe. cea rnai mare impclrtant[ o are curloa$terea modului sf. substantiali a preturilor. tiincl superioard anr"rlui precedent cu 20.u de declansare $i desfd$r"rrare. se consideri c[ mai relevant este indicele preturilor bunurilor de consum sau indicele prefurilor de consum. Aceasta reprezintd. pentru a exprima inflafia. cresterea costltrilor.tttri. o Impre. ct]nstir. este gelterata de cauze multiple. Tabelul Indicele preturilor de consum in RomAnia 7071 g 33 076. iar cea de bani este constanti: cresc cuntitatiie celor doi [ermeni. aprecierea infln{iei se face pe baza ratei infla[iei.5 recedent = 100 masi monetar[ de care dispun agentii economici reprezinti. de fapt. dar banii nlai mult deciit tnf. acoperirea lntlatia are cauzc nrultiple airumit moment din trecut (p. Rrtprtrt ttttual 2004. punctul de pornire il reprezinta dezechilibrul 'Spirala pe care it march eazil inflatia intre masA monetarl excedeni nflationisti tara si volumul bunurilor gi serviciilor. ActivitAtile economice existente pot avea sau nu capacitatea de a spori volumul bu- Fig. in esenta. I 1. Irlxturtplu: in anul 2000 (momentul t.. =# x too = ###" = tz5vo Despre pretul bunului respectiv spunem cii a crescnt cu 25ck.25 ori.). Prinra fatetl a irrflaliei este cresterea generalizata.64% rlin cea existentf. Spirulu inllutie'salurii nurilor si serviciilor la nivelul cererii .rn Intlatia. sc[derea productiei de bunuri materiale qi scrvicii sau rimflnerea in urmi a acesteia fatii de evolutia masei monetare etc. t19 Rata inflatiei este krarte utiiei pentru comparatii pe tan.t:t lti lifu ru i it yr.IGp. qi anume: crestet'ecl . calculat ca raport intre valoarea bunurilor finale incluse in PIB sau PNB in pregurile anului curent (tr) $i valoarea acelorasi bunuri la preturile anului anterior (t) minus l. Inflatia Inflatia este un dezechilibru de ansamblu al economiei. numai parlial semnificative.. care inflatiei IPCBint. sau minus loOo/o.nd i ntlatia creste in cilre: IU = ntesa n-Ionetard. scade cea a mirfurilor: scad cantitIlile celor doi rernteni. in scaderea cantitAfii de bunuri care pot ti cump[rate cu o unitate rnonetara si se exprim[ sub forma indicelui puterii de cumparare a hanilor (IPCB). Pentru economia unei tdri. a o l]uterea de ct"rnl p:lrare a banilor scade evitlentii preturikrr pretLtrilor si sc'dclerea putcrii Intlagia apare cind.624.atiei ! lndicerc 'imensiunea Nivclul inflltiei il putem rcleva recurgind dircct Ia cele dou[ consecintc majore pe care acesta le are sau la elemente colaterale.iurfri gcnerate rt c inflatie r r I cre$tc cantitatea cle bani.i ifi' :. dacd se exprimd in procente. lali de tn cu l9. in acest sens.). iar inclicele general al pregurilor era de 1557o tala de anul 1.36cic(l00Vo - cauzele inflatiei o mdsoari inflatia prin indicele general mediu al preturilor (din economie) .r to san ca a scizut in t. indirecte. BNR.118 f'-r'/t i ii!. cresterea salariilor tdra acoperire in sporirea productivitalii muncii. ca oriuc f'enomen conrplex. daci se exprimlr ca numir intreg sau zecimal.) si cel existent la r. .. 2()0t si 2005. excedentul de Incliferent de o Excedent de I 52. lnasa monetard in circulatie era de 100. se formeazi o ciifbrenli intre volumul masei monetare si cantitatea de bunuri supuse vinzdrii" iar in cazul cd exist. indif'erent clin ce cairzir. r r o rile: creste r:antitatea de bani.( etwruliz.1 masil monetare cauzele care genereazrd acest dezechilibru. Pentru inlelegerea inf'latiei. cealalt[ fatetzi a inllatiei. I preturilor si *rt.3. a miuimii zone.t IGP = indicele general mediu al preturitor.rl j irr. dar banii mai pufin. lar cea de bunLlri este constanta: :icade cantitatea de brtnuri.i. are loc concomitent cLl cresterea pre[urilor.m. perioade pentru stabilirea obiectivelor politicii monetare. de fapt. carc poatc fi sesizat prin doua tendinte majore.00U de miliarde de unitrili rnonetare.. setnibild de c'uttlttirtre a buttilrtr. ir. sau a crescut de 1.504. Pc'ntru un bun cconotnic. a crescut la 125c1. too i. aceasti dilbr"entir crc$te astf'el incAt pretr. si salariilor: Si pensiilor sari itrclexarea ilcestora etc. in raport cu un rnoment sau cu o perioatlil din trecut. Crestercir gen e raliz:"ttli a Cr.'l 237. indicele pretului (Ir) se calculeazi ca un raport procentual intre pretul slu actual (p.

o putere de cumpdrare mai micf. pentru cd ei trebuie sir facd ta15 cregterii "'" i preturiior determinate de infla1ie. aceastn situiriie determinir o crestere a prelulilor si scirtlerea proportionali a pr. cum s-a pLltut ren'lerca mai inainte.pentru a creste nrai lent etc. Din ilr'r.deteriorat de inflili". a preturilor gi scirderea puterii de cumparare dobirnzilor aceastii grupd mai f. indcxarca.i. pentru ca ace$tia nu pot compensa pe seama altora pierderile lor provocate de cresterea in timp a prefurilor. care trebuie astfel concepute incAt si se completeze cflt mai bine. in func[ie de pregurile existente atunci.\ I lsuri iir- rii:itiituare este diferit. astfel incfit si Din inflatie' de generate banikrr.insut'icierrta t'actorilr:r de proctuc[ie. Dacf. flra indoiala. Numeroqi agenti economici.-""" rntliltlel i . resursele lor se diminueazir .ari de mecanismul descris. generate cle procese care Au loc in economla Llnet tltn. pretul bunurilor importate este nrai uiere decdt in trecut sau decit in tara importatoare. reactia lor . si sunt nationala ruoncdi trausfornt[ 6upl-i irn tin:p ia a nronedei straine (mai micd)' dif'erenta clintre rata iullatiei internc (rnai rnare) 9i cea cii ele ac{ioneazd in sensuri pentru iar mult rnai 1ung5. ie cirtre stat $i iltreprinderi rnentinc constante le pentru a produse unor popula{iei. carr: si le isi convertesc Cisponibilitatile blnesti in monedele mai stabile ale altor [6ri cfutiga intlucAt ei tlantaiati. este decisivi pentru instalarea stirii de intlatie. i. Politici si rnasuri de protecfie sociala gi antiinflafioniste in[erne. parte si [t[te mlsuri. rt lor intrd irr calculul indicelui prelrrrilor tarii importatoare. subventionarca prefurilor sau . cresterea sau sciderea volumului fizic al hunurilor economice in raport ctr variafia veniturilor. . o anumitir putere de cumpdrare.lLrrc c. care este propriLr intlatici o Inftrati* di inr prl t:5 ll t i s i':i:. cat si astlpra volumtrlui bunr-rrilor $i serviciiiol'. se rastidng asupra vielii ecottotnice de sau o \litrtll'i clc iile a_gentilor trctlrlonlici i. r nrdsuri care contribuie clirect la restringerea masei monetarel r . r schimbarea aclapterea structurii activitdfilor economice in vederea aproPierii r in mod relativ.:"'. pot obfine avantaje substanfiale.. concretizinrl astfel prezenta inflatlei.primegte" fiecare valul inflationist hi c()lltrrll Asupra rnasei monetare se ilctioneaze pentru diminuare prin: :ri inllrrtiei I cresterea ratei dob. pentru ca puterea de cumpiirare a banilor scade qi. . in conditiilc prelurilor rnajorate de inflafie. cel mai tjecvent utilizate sunt: de bunuri 9i dezvoltarea activit5tiior productive cu scopul de a mdri oferta servtcll. in ansarnblu.. Agenlii economici otertei de volumul si structura cererii de butruri econontice. care sc pot impar[i in d'urd lor'. deci cu disponibilititile blneSti existente in economie (in proprietatea agentilttr economici). economiile agenlilor. cel al efectelor negative. De aceea. Dar inflafia nu actioneazi numai intr-un sens.: fAtl"f dC L l'cut: ir in{laticri preturilor $i a) de aperare sau protectie a agentilor economici impotriva cre$terii al inflatiei control si sc[clerii puterii cle cLtrnpr=rr'rre a banilorl b) de diminuat'e (antiinllationiste). Lista et'ectelor intlaiiei este rnstabilitdfii cre. iar.t negative).ceamaiinrportantiiprindimensiunilesaleeste. in n doua grupa se cuprind mdsuri care. extsta sl rrecanlsme ale inflatiei importate ce se interfereazii cll cele clintiti.. si relatiile economice externe ale unei lari. in aceasta situalic se atlI ilebitorii. din diterite motive . in al doilea rAnd. impotriva inflatiei se prornoveazir intotdeauna .jngheprea'' (men[inereir la acelasi nivel) a salariilor qi preturiklrl r echilibrarea bugetr'rl'-ri cle stat si a balantei de pldii externe etc' Dintre masurile care vizeazi sporirea bunurilor economice. i]tentioniiin ca atit bunuriic economice importate.t atLit asr-tpr: rnasei mortetare. care la contractarea creditelor primesc sume ce reprezintir. .i nici nLr are numai efecte de un zrnumit gen (pclzitive Sal. I situalia cle curnpiritori. pril natura lor. se mai practicit si alte misuri. odati cu aceasta. cA[ gi prcturile Dinprirnagruplderrr. Se ctrirsidera cal () economie este sdndtoasd Si evolueazi in parametri normali atunci cinr! ritmul de creste!'c qi structura PIB si/sau PNB pe locuitor evoiueazd in pas cLr masa ll-ronetn|a din ecclnonrie (aflatir in posesia agenlilor economici). cu atdt se restabileste rnai repede echilibrul. modul in care .i prin cautan febrile prin ctil'erite. negativd.terea . Elasticitatea ofertei. consumul acestor bunuri itr ecrrnomia importatoare va avea ca urmare cresterea costurilor.!51 1sfJ t {-lr-'t"L'i'r: tii' irunu ri lt{i} tt ti lt r ir. trimcstrial sau semcstrial. Aceasta constituie o crestcre procentuall sau in sume qi pensiilor' absolute a vcniturilor ageulilor economici.lrii. .: rl t il nesatist'ticute. aCiC[ nU Se repercu teaz'a nLlmai asupra unuia cliltre cei cloi termeni ai clezechilibrului . an)ptificinct tenomenul intlationist. imposibilitatea de a rnirri eficrenta k:l'.-)nrple:iittr.pachete de masuri". ctrm sunt: creqterea plitite acordarea dc cornperisafii fentru icongmiile pastrate la institutiite financiare. Consecintele sunt recep[ionate in primul rind de agenlii economici atiali in echilibrului ecorlomic. t dezvoltarea proclLrctiei cle noi hunuri $i servicii.. Cu cit reactia de aclaiptare a ofertei la nivelul $i strllctLrra cererii este de mai scurtd duratzi. Sub incidenla inflatiei cad.'l' iI progresul te'hnico-$tiinlifir: lent etc. intrucit pr()pa-sarea cre$terii prefurilor nu este uniformd in timp gi pe domenii.rterii de cumparare a banilor. tlctionand concon'liter. Darcd. si alte categorii ale pensionari pentru salariati.". De9i. in conditii de inflatie.tnzii creditelor acorclatc de biinci.rt. contribuie Ia retacerea Inflalia are consecinte econonrice care afecteazi direct sau indirect intreagii societate.-. Adesea se apreciazii ca cei mai loviti de efectele inflatiei sunt agenfii economici cu venituri mici gi fixe. iar ia restituire sumele respective reprezinE.e. ln af.. dar niciuna nu are o $i aCliUne .r acest sens.isur. indeosebi a salariilor cresterea sautotal partial acopere lunar. Desigur..purlr". volumul bunurrilor si serviciilor riimine iir nrrur masei monetare. iar situatia lor economici la momentul impacnrlui este si ea diferita. pe termen mediu 9i lung.r-' a dirlintta etectele sale negative a se sllstrage aceste cautliri s-alr niisclrt politici si mlsuri economice mari grLlpe: cle o .i.

perioada de la momentul pierderii locului de muncd sau dirninuarea adtivitiitii depuse pAnd lir reluarea normali a muncii.tr.. gomajul Existii ntai rntrlte nrorlalitdti de a cielini 5ourajul si. indiferent riacl solicitri locuri de muncii permanente sau temporare. persoanele (de re-sula temei) c. impus prin negocieri colective. dar cautii altul mai adecyat aspiratiilor proprii. b) creqterea ofertei de munci prin realizarea.ca rata a somajului (Rs).rmeriror . pe piala muncii orice individ care clorcgte sir se angajeze la nivelul salariilor practicate atunci gdseste un loc de munci si nu va exista gomaj involuntar. determinat de modificarea structurii economiei pe activit[ti. sunt considerati someri: persoanele concediate si ftirir alt loc tle mttnc5: persuanelc in ciutarea primului loc de muncd (absolvenli ai il:r'atanrtntultrr secundar. dar creeazd condilii pentru a fi men[inut sub control. patron.ai --si ale qomajului | . o expresie a dezechilibrelor existente. dar care nu giisesc de lucru. Foarte cunrtscutii este si definilia somaiului clati cle Biroul Inter. sex. de fbrfr de muncd in raport cu nu. solicith reluarea acesteia.999.organizarie crin sjsternu! Natiuniro. cu sciderea duratei (qomaj parfial).i conjuncturi defavorabile..o. ceea ce r. in raport cu mina de lucru disponibilS. Aplicarca acestor criterii ailu':c nrrrlte clurificilri.. eilate in cautarea ur-rui loc de munci ctr tlLrp coutplet. TOa'.:t:'ffi:.: 1':"r1. hrcrirtor t'anrilial neremunera:) si cauti pentru prima datal un loc rle muncfl salaritt. oameni care nu sunt angajati pentru ci nivelul ridicat al salariilor.'il1. trecitoare. n-au fost satisficute pSna ta sfhrsitur fiecarei luni. determini diminuarea cererii de munci. dintre care se mentioneazd: a) gomajul ciclic sau conjunctural. carcuratii uneori sub rbrma . profcsional.2 84 Sursa: Anuarele RontAniei. format ca Llrmare a inlocuirii gtncra f1)ii t-c rIc vechilor tehnici si tehnologii cu altele noi si a resffangerii locurilor de munca prin reorganrzmea Lrnor activitati sau firme.rna cunoaste:'tr atiit a fenornenului. Poate exista insf. ilTrirffiiJil. sunt someri toti cei carc au tnregistrate cereri tle anga. Ei reirrezintii un surplu:. ar'6ncl cra scop mai h. $omajul se formeazf. clar nu inlirturil total riscul de a erclude din riinclul sonlerilor irnunlits pr'i:ioane care cle fapt rr-au unde rnunci. daca prcsupune pierderea locului de muncd si incetarea rotala a activitatii (somaj totar) sau numai diminuarea activitilii depuse. dar inactive pAna la momentul cdnd decid sd se angajeze. ramuri Si subramuri sLib incidr:nta evolutiei ncvoilor. pentru ci apreciazi nivelul salariilor practicate ca fiind neremuneratoriu sau pentru alte motive. de cdEe noile generagii. adicl nu vor exista oameni care si nu se poatl incadra in munci daci urmiresc un astfel de obiectiv. temporar sau sezonier. qomaj voluntar.i f 5ttntaiul'i nu este decnr o proLrlem. in functie de cauzele directe care il determini. prin nivelul dezvoltdrii. care.. ?n functie de ele. $omajul este considerat.)..natiotral rl Muncii tBIvtr . dar care se repetd la intervale de timp mai lungi sau mai scurte.ii:"" rlool -' = po xlOo' ' Rs. siptlminii de lucru si diminuarea corespunzdtoare a salariului r durati . persoanele octtpilte cti timp partial. c) somajul tehnologic. str'rdii si analize du prolil pe baza infbrrnatiilor furnizate cle tarile membre. crizei energetice sau a altor o I-'rtlcL'se factori. Sonrajul se caracterizeazd prin: nivelul la care a ajuns.t 52 3'i r!t.iare sau toti cei ale ciror cereri distin-e mai multe forme sau genuri de qomaj. I.iiiiffi. In cadrul primului proces.ottotiiir. qomajul t-rincl astfel considerat consecinta unei productii de bunuri economice int'erioare cererii. persoanele care si-au pier<lut clri au renuntat la statutul anterior (lucrirtor independent. in perioad a 1994-2004 Ani 1 Rs=--S - 994 1 995 1 996 1997 1 998 1 999 2000 2001 2002 2003 74 ! 2004 6. gomajul se iveqte cind pe aceastd piafir oferta este superioard cererii.iul ca o stare negativr a econouriei carc. tilrme tlt: colnenstll'tue. gomajul decurge din insuficienta resurselor destinate capitalului ca factor de produclie. in primul rAnrl. structurf. itevine clar faptul ci rndsurarea cit mai apr()ape cle realitate. al'ecteaza o parte tlin populatia activi disponibilr prin neirsig*rarea locurilor de munci. Ratiunea majord a acestei insuficienle a ofertei tine de inexistenta sau insuficienta capaciti-rgilor de producgie. Potrivit acestei d. Potrivit acestei inierpretari. in prim-plan este situat dezechilibrul de pe piata muncii. PO S Cel de-al doilea proces genereazf. Rata Somajului in Rominia.rirrirI cekrr angajati i'n cor*li1il cle rentabilitate inrpuse cle economia de piagd. pebaza a doui mari procese: a) pierderea locurilorde munci de catre o parte n populatiei ocupate. iar alteori ca raport ranort intre numarur e. $i :t{ } nt il"i alte caracteristici. ca expresie a dezechilibrelor economice. estr somer oricinc are rnai rnult de l4 ani si indr:-pline$te concomitent urmitourelL' c()ilclitii: este flpt de muncd: nu munceste: este tlisponihil pcntru o lllunc{i saiaiiarti sau nesalariatiu cautii un loc cle ntuncir. q{i rila. se inin<l seama de linriteie unor a\ernenea del'initii. tn conditii de echitibru. cle este prai mare clecit ccrereu a" rrrullcit *un"A o Oferta muncl I I I I I | I Potrivit acestei definitii.slice ele 95 66 89 103 118 84 6. 2002. nLr poate asigura crearea de locuri de muncl in pas cu cre$terea of'ertei de muncd. a vdrstei legale pentru a se putea angaja 5i afirmarea nevoii de a lucra a unor persoane apte de muncd.i de estimare o Ctrracteristici raporturui procentuar dintre numiirul sonrerilor (S) si populatia ocupati (pO). b) qomajul structural. r 109 stctti. $omaj din caLrza stf. 2005. tn acest context.'finitii.rii . in al doilea rind este amintit dezechilibrul pietei bunurilor Si serviciilor. Analiza gornajului.r'/l ilihru it! et.e aceste deiinitii caracterizeazir insii sonra. 1-{-i C. nivei de calificare. .relativ . rnai rnuitc. universital.rlrnxil dt economiei.3 lndicatori Rata $omaiului (%) intensitatea cu care se manifesta. . Someri toni toti cei apti de munci.r se poate exprima absolut I nut:dt.:1 'somerilor . cauzat de crize. rasi etc.'tre' tiupi o intrerupere volunterar a acti!'itdtii.::l :l"Y:H: contnaratii. r structura sau conponenta pe categorii de vdrstd. cu timn de munca partial sau deplin si daca au loc de munca. cfrt si a experienlei in comhaterea sir. dinarnicS. conduce la concluzia cd dezvoltarea economico-socialii echilibrata nu este insogitd neapdrat de lichidarea somajului.

a POLITICA pentru acordarea cre$terea indenrnizatiei sau ajutorului de $omaj. MUNCII ADAPTAREA LA MEDIUL ECONOM IC pregatirii (calificarii) fo(eide munca 2. garantarea unui venit nrinirn pentru gomeri. pentru ci realizarea sa intimpind rntu'i diticultdti. Diminuarea sensibili a qomajului rdm6ne.}t\{i :'lI':?l"r[1-r't''! -1 '11 : i: 'r:. asemenea mf.iEili*-it.rsi inrplicatiile lor: pe termert scurt.. care se.._r .4. necesitatc'a stabilirii unui asemenea nivel pentru acest itjutor. sunt cunoscute sub denumirea de politici sau misuri pentru dirninuarea . facilitatile acordate de stat pentru crearea de noi intreprinderi care ot'er[ locuri de rnunc'a: dezvoltarcel activitziqilor $i Pentru toate organizatiile sindicale. . De reguld. scir.. t --_- --.Diminuarea . ci sa-i incite pennanent la incadrarea in munca.t.-. 1. Inflatia al economiei. 2. inldturarea rnarilor discrepante clintre salarizarea barbatilor sprijin toarte Lrn de etc. ca urmare a unei scazute. a pre[urilor $i scdderea puterii .i de utilizare a foryei cle muncd l'._.. foztrtc actuule prin diinensirinile. calificarea qi orientarea celor care cauti un loc de munc[. larg. Cresterea productivitdlii. determinf. desigur. ! 1 "--"''"' u . nemuitumirile celor carc contribuie la formarea fondurilor respective qi trebuie sd dea sume tot mai mari. Garantarea r. in ansamblul lor. Statul intervine in aceastA problemI indirect. organizagiile profesionale li sindicale. 3. carc vizeazl Ia care se active sau Prin rePatrierea Ac[iunile care vizeazd solutionarea problemelor qomajului formeirzd obiectul unor reglenrentiri care. necesitatea practicarii unor sisteme de acordare cdt mai echitabild.rreazii si ele printre revendicirile sindicale care se bucura lndemnizafii (ajutoare) pentru somerilor.suri au ca rezultat asiguratea *nor salarii maimici.i cre$terea generahzati. Adaptarea D EZVOLTAR EA A FoRTET ECONOMICO-SOC IALA i'-i:' . figr.jt1"9:-4_-ylqglgl____" _*__-. cre$terea de acesteia gi asigurarea unor conditii mai bune de asistenfl sanimra $i gi cea a femeilor salariilor. O mare importzmtA au dobindit in ultimii ani misurile pentru trecerea la noi frlrme de angajare: pe timp parfial sau cll orAr I . rezultatul realizirii qomajului irii si calificirii. incAt si nu genereze suficientl sau multumire in rdndul gomerilor. muncf.ansamblu . nedetermillata). 2. dar $i ale celor activi prin . Cine l'lu reu$este si se angajeze in perioada pentru care se acordd indemnizatia de somaj igi pierde dreptul de a o incasa. stagii pentrtr operatii specifice de foarte scurt timp etc.-- cereri de Fig. Dintre acestea se remarca in mod deosebit cele care tintesc $omajul. ce nu-$i glseSte ocLlp area iadecvatA. Orientarea indemnizatiilor somerilor in viata activi.Jerea costttlui salarial al firmelor.' : este un dezechilibru de ii i."-To*uJui . publice.4).. recucerirea pietelor interne si externe. acelasi L"rcru este valahil qi pentru cei care se angajeazd inainte de expirarea perioadei respectivc. imuncd t. Masurile pentru diminuarea $omajului si ameliorarea condiliilor cle viata ale celor afectati de $omaj. RAT IONAL IZAR EA l.continuf. de cumpArare a banilor $i a veniturilor i i . clt toate c[ in acest dorneniu se pLlne conconriteut problenta rationalizarii torlei de mlulcd.1 DE MUNCA . fi gurea zd.i acceptate 5i praoticate de aceste-e. Politica de diminuare a somctjului ._. cum sunt: limita fondurilor care pot fi uiilizrte ir: acest scop.{. caracteri zaL iprin existenfa unLri excedent de ofertS. prelungirea perioadei odihn6. Scdderea vArstei de pensionare. --. pregatirea. iar aceasta constituie adesea obiectul tlnor negocieri colective foarte dificile cu patronatul. pentru a putea face fati noilor tehnici $i tehnologii.' id. este deosebit de irnportant[ men[inerea locurilor de munca pentru cer care lucreazf.. prin manifest[ . 1. iar pe termen mediu -si luirg. Programe de rnunca cu timp redus si atipice..omajului (vezi figura il. 4. Reducerea duratei (saptEmanaie) a rnuncii.i'r.- i . de aceea sunt Modalitatea cea mai utilizati de garantare a unui vcnit minim pentru qomeri este ajutorul sau indemniza{ia dc gomaj. asigurarea locurilor de munci pentru rliminuarea acestui t'enoingn.suri de reglementare (legi) ' Obiectivul pastrarii locurilor cle mLl ncf.rnui astfel de venit constituie o preocupare pentru toate guvernele.J#_r"l i macroeconomico- social. Ponderea acesteia fatii de saleuiu gi perioada penti:rr care se plSteqte difera pe tari.sonrajului si a efectelor sale $onrajul pune cloui rnari problcme. . . . . in revelldic[ri le tuturor sindicatelor. prin mf.n" dezechilibru' '!-a'|F'i'--. Repatrierea imigranfilor. 11.

.' { ..steiu .. Ce concluzii se desprind din anahza l.{ i._'ii I 3.1{i_ii i.{Ir !'. t r i .se rettli:. cu IpC.i. - C.1.!. * masa monetara folosita pentru tranzactionarea bunurilor in 150. i_ . ocuparea cle inal td productivitate si cu salarii adec vate pentru implinirea bun[starii Llmane. poiiticile . I i. nivelul de calificare cerut/oferit.. pentru a da curs doctrinelor din care se inspira qi valorilor ce corespund n f n economiile joaca Istatele Ittr tiri de pia[a modcrne.. d) PIB real.statul clento- 2. . t alegerilor generale. care smfi scopLtrile ctce. .i' trt. :. fafi de to este cle lgOVo. schimblrile regirnurilor politice si ciclurile (periodicitatea) . de combatere a inflatiei? sal rnporan formele . PROBLENIE. guvern Si patronat.ui tn econctmie.omajului con_ ? ii Ce dezechilibre economice exprima qomajul? * Care . Cum vi muncd pentru cei af-lati in activitate? * in ce constri superioritatea investigiilor I'ati cle alte mrsuri pentru climinuarea gonrajului'J lN t{.! ! ii lt ri ! { fi !.'{ : . majoriteti: clectoratului. tnyelegeyi ce. DE REF'LECTIE s Infla(ia.{'il. cuttoG$teti J'urmele prezentei stcttul.eaz. in preturile respectivului an.. analiz.ct{i s.1 : f v'tIi i_.t t'i"art 1".) . I{{ i.+. Grupati cererile.!) I .:?. B. BUGETUL DE STAT b) rata intlagiei calcularf. j i . un rol consiclerabil.eq ce trebuie sd facci Se cer: a) rata inflatiei calculata cu IGp..r-ii e Curn se explici aprtritia intlagiei? u Prin ce indiczrtori apreciem intensi_ E Care sunt te tatea inflatiei? " Ce semnitica[ie are spirala inflatiei _ arii ? " Cum poate fi tinutl sub control inflatia? 'Cum apreciali politicile din tara noastrf.. I Cum se pot garanta locurile cle raportati dumneavoastra la actuala inflatie din [ara noastrf. respectiv ofertele dupi: c) puterea de cumparare a banilor in functie de IGP. u IGP in t.{ {.000 de miliarde Lr. * Consecintele inflatiei pentru bogati si sdraci.' i. ca obiect al negocierilor dintre sindicate. Statul reprezinti administratiile publice qi este format din ansamblul institutiilor politice qi de guvernare ale unei [iri.i ' ln leglturl cu economia unei tf.ri se cunosc urmdtoarele inforrnatii statistice: + PIB al anului t.i:. 1i'a.m.A':* H= t l-rI' l'1" tfl+.1.000 de miliarde u. STRATEGII.i instrurnentele folosite de stat tn dorueniul economiei.\.sunt prinr:ipalele mdsuri pentru dinrinuarea gomaj ului? :4'e'..jului? . precum gi institutiile publice create de acestea. '\ Y ri e\?.I I''.ci. Amplitudinea Si intensitatea prezentei statului in econoinie aLl reflectat in timp alternantele doctrinelor pre[erate.{)tt t t iti. .ri. Toate acestea ne permit sd observf.:.m cd prezenfa statului in economia fiecirei tlri are caracteristic i specifice care in esenta lor se asearnirnii adesea cu cele etle altor state. {\. IPOSTAZE ALE PREZENTEI STATULUI iN ECONOMIE Studiirtd acest capitol. o $omajul si perspectivele tinerilor in fara noastri in etapa actualE. ce decurge din insagi natura lor..l:\ 1. tr jl Y...4.! . } "rt i. Pentru a cunoaste si ingelege in ce constar-t rolul $i semnificatiile prezentei statului in economiile tdrilor in condiliile actuale.i. POLITICI $I TNSTRUMENTE ECONOT{ICE Si ceea ce poate sd fctca . in capitolul acesta vor fi analizate: A.il#hi {}h.' I: tl rs \ r r. fa[I de ro este de L70Vo: * IPC in t.? * Cum se explica formarea poma.lt{. Somaj ul. iu -. * Monito nzali timp de o saptamdnl unul dintre coticlienele locale si notati toate anunturile de cereri $i oferte de domeniul de activitate.'E'{-l 4 E. este de 100. vefi putea sd: I este de mnnc5. autoritnfile centrale qi locale.'J t iiiitt'i i .i tn L:e ntdsttrci . i.m..[t [][{ 1.ra it.i evalua[i strute I i ile. comparativd a cererii Si ofertei de munc6? cratic tn econltnia cle piaYa: 3.

c. Statul trebuie sa se implice in econornie atdt c0t este nevoie in perioada si in conditiile date... trebuie iatisfacute cle stat.. implicare gracllrl de a statuitri . din punct de vedere economic. :i iir t: c0Il()Oricare ar t'i : . uueori genereazir iniustilii. econcfmiei ansambtului eficientir. Uleori. Existenta unor nevoi i:olective obliga de asemenea statul sii se implice in proclucerea san asigurarea bunurilor corespunzdtoare. desi sunt extrem de conrplexe. precum $i institutiile i ipublice create de acestea.i este necesari. intrucdt acestea sunt unitAli economice autonome. " La nivel microeconomic. pentru privatizarea cliferitelor segmente sau activitdti realizate de stat. ameliorarea Lrnor dezechilibre generale. garanteaz'a si protejeazd proprietatea. c-oereotl a . parla- . guvernul $i ministerele. capabilu sa proprietutea i'r:::{ttii ildverse. s-a sustinut excluderea statului din viata economici..i atlesea annmite probleme mai prost decdt agenlii privali.r dezvoltirrea. realtzeaz'a toial sau parfial infrastructurzr necesari activitatii economice (Sosele. Statul rezoh. Si . prin modalitatea de a funcliona li limitele lor.. sporesc nevoile dc servicii si bunuri trentarfare.1. in ultimele decenii este evidentd tendinta restrdngerii acesteia.: func[ionare o determitte privatar.r59 lpostazele prezcn(ei statului in economie se bazeazir pe realitatile economice. etaleazl rigiditati care impiedici arlaptarea la schimbare $i greutaiti care jeneazd initiativele creatoare de bog{tie Si locuri de munc6De aceca.a ca agent'-economic sau mai precis ca un grup mare de agenti economici specialtzali pe diferite domenii de activitate. reactiile adverse au lost radicale. se afirmd prezenta statului ca regulator public in economie.' i:rtl\ insotita se at'li capitaliste societltii ta baza trebuie retirlLlt ca qi ntu. nu se include condilia statului de proprietar (in totalitate) sau coproprietar al unor firme-intreprinderi. . in econornie. retele de comunicatii etc. statul isi asumf. statrrl realizeazd. Asemenea aciiLrni. Aga au apirut autoritAti de reglare independente tot mai numeroase: Consiliul audiovizualului. ' e g. inseamnd procluc[ie si ocupare cle forta de nturicd. dar pe misurd ce economia se dezvoltd qi devine mai complexd. Astfel. iar cAnd acestea nu sunt rentabils pentru invesfitorii privali. de.nurnir i i icentrald $i local6. Urhanizarea atrage.iator.ri ce trebuie respectate de tofi a. Dlntre acestea tac parte i iintotdeauna pre$edinIia 'mentul. pret-ecturi altele).l.. biinci. pentru a da i icurs doctrinelor din care se inspira si i I ivalorilor ce corespund majoritltiil :electorale. Consiliul concurenfei. in special penrru educatie. iar autonomia unitdtilor economice pe baza proprieHtii private se consolideazd. asiguri condiliile pentru exercitarea liberei inigiative.t p.rlui in economie sunt impuse de: r raportul de interese dintre cc'i pro si contra acesteia: r proprietatea privatl care prin natura sa presupune libertatea de actiune. pielete obliga statul sa. statul asigurd servicii nemartare pe care Ie presteazd pentru indivizr sau gnrpuri locale prin intermediul administraliilor publice locale (primarii. promoveazd in mod democratic legi -Si alte reglernent5. [lrii. r {elirnitarea pecisd 5i corecti a st-erei cle acfiune pentru toate verigile organelor o { r: rpXictlrett adnrinistratiei publice de stat. rolul de titular unic de emisiune de monedf. provocind diticultdti evolu(iei ulterioare. furnizeazd. in acest sens. inlaturarea unc)r diticultili ce afecteazi segmente majoritare ale populafiei etc. pentru a asigura cadrul juridico-legislativ necesar si buna tunctionare a acestuia. ' ii"i iit [0rme l"Lldicale.i. dezvoltarea economicd. cregterea interven$ilor de reglementare $i mdte$te costurile administratiilor publice..ror necesitate deriva din ansamblul economiei unei tlri. institutiilor lunramblul autoritatea: dintr-o Iard. an apirut reacfii advelse la prezer-rfa sa in economie 5i. redistribuie veniturile percepind impozite . Prezenla statului in economie. In aceastd ipostazd. nLl corespunde intotdeauna qi obiectivelor urmirite.-qentii economici gi impune aplicarea lor. sunt realizate chiar de ele Ei nu de componentele structurale ale statului. Astfel.r cle Modalit[tile sau formele prezengei statului in economie sunt fapt acfiunile pe L:are acesta le reali zeaz.f. intervin'i pentru a realiza alocarea resurstlor nemarfare pe care ele n-o pot tiice ser-r pentru a restabili concurenla alterat[ prin intiactiuni pe iare ele nu le pot sauctiona. iguvernare ' Siat - "o.fi politice $i d. statul este producitor-anga. Aceste institufii administrative intervin in mod profund in funcgionarea activi6tilor de a caror reglare sunt rlspunz[toare gi trebuie adesea sd confirme compatibilitatea comportamentului diferililor agenfi economici cu normele regldrii activitdtii din domeniile lor sau sa impuni sancfiuni pentru nerespectarea normelor respective.i ferate. oriclnd devine posibii. la rdndul situ. Pentru a crea cadrul normal al activitlgii economice.i taxe de la agentii econornici cu venituri peste un anllrnit nivel. in timp.junsuri ri. servicii a c5. gratuit bunuri de folosin[[ colectivd locald. n La nivel macroeconomic.. prezenta statului in economie ca producdtor-angajator a cunoscut perioade de extindere qi de recul. sociale qi politice din tiecare tara. iar activitalile lor au caracter comercial. se actioneazf.). Limitele impliclrii statr. Autoritatea de reglare a comunicaliilor electronice gi poqtelor etc. societali de asigurare etc. nationale. pornincl de la doctrina potrivit citreia economia clc piala este incompatibila cu prezenta statului in economie. in plus. asigurir secLrritatea Si apdrarea tarii etc. acorddnd ajutoare $i subvenfii pentru altii indreptatiti de situagia lor. odatii cr.

agenfii economici li fortele politice isi pot orienta si concepe nrai bine acfiunile lor. progresului tehnicilor de previziune in economie 9i in functie de eficienga instrumentelor economice la care s-a recurs. Se baz eazd. de toate fo4ele politice din tari. b) pe domenii sau sectoriale . pelttru cit . Obiectivele operalionale in ceea ce au ele cel mai profund rf. Fornluleazd obiectivele strategiilor economice si identifica mijloacele necesare realizarilor. potitici 5i instrttmente economice.{iiu Si ltulr. a acesteia in statului dati.rellr]esc ansanrblul obiectivelor .. . c) existenfa 9i ponderea proprietAtii private.'+- ! {. - tj{. Necesitatea implicarii statului in functionarea ecorlomiei are caracter: a) predominant subiectiv. institutiile si politicile tiniunii Europene". Considerati o Strategiile econornice reprezinta obiectivele care urmeaza sa fie indeplinite pe termen mediu si lung considerate determinante pentru realizarea intereselor vitale ale forfelor politice qi sociale dintr-o tara. n Care trebuie si fie atituciirtea stittului il obiectiva? Justificati riispunsul pe care Care sunt modalitalile i*plicirii in econourie prin care se asigura functionarea mai bunf. care altereazd concurenta? o Enumerati cAte trei abateri ale unitatilor economice de la regulile compoftarnentui pe care ar trebui sa-l aiba. . ii rIrtrrnnentelot' t't: o no nt I ('{" ci implicarea statr-rlui irr econornle constttLlre o necest tate r Ce arg-rrmente aveti pentru a sus[ine ca prezenta statului in economie nll este intotdeaLrna o solutie iclealu'.... dar bine-venita.il(iIt{}t"? 1i i if-t '/ ." strategiilor ecoltomice.:i'r]tt0ttricg sunt . strategi i l. De exemplu.. l.ii \' titttF'tc^'\I*tr. pe o asemeneA bazd. b) trebuie sd permit[ realizarea normala a intereselor.:..i ga rtrt'itlii derlSC iii1lt 1ic terln+. compatibile cu principiile.]L0lt. daca presllpune Si interdiclii. c) predominant aleatoriu. strategiile econontice pot fi: a) generale sau nafionale . cit carlrc tr r' istoric evident.' icirculafiei mijloacelor de transport.1}i'fIq.ci ' ?u'l'It t li. de dezvoltare economica a Rom0niei pe termelt mediu. intr-o economie m oclerni.i. l$ i ' i i 4. iar. acceadl la putere. Politicile econornice exprimi in esenfi tintele ce trebuie ..rcreareA unei economii de piafn funcfionale.iiticilor pri n folosi rc i. precum qi mijloacele necesare realizarii *i*{}rtontice au si Ior.. Si pe interesele Si valorile comune electoratului. ii { r}l1igg ftlCVt-. g) este inadmisibila. b) predominant obiectiv.n i='r""t . generalf. are ca obiectiv fundametttal .{ c tii\i {)5"1-1N'['[. in tinrp.in ac[iune" seu gata de a fi pllse in practica. 0 existenta bugetului de stat. deosebit de importante pe termen lung.E F. I fata de agentii economici care respect6 regulile comerciale? nLl localitatea in care aveti domiciliul? il Cum poate statul restrAnge (limita) fenomenele negative.. fapt confirmat de rezultatele foar[e bune pe care le-au obtinut. statulrri i+: i-. Dat fiind orizontul de timp al strategiilor economice.\ i rli: irlrpUrtatti. pe doctrinele for[elor politice care detin puterea..prevld obiectivele pentru runnl sau cdteva domenii sau sectcrAre ale economiei considerate adaptate lu situatii existe rr t lr e. sustinutf. e) optiunile rnajoritagii agentilor economlcl.l liturrinatul public. coeteut. in caclrul unui sisteur lormat clin strategii. Ceie utai dezvoltate tari au si cea mai bogata experientf. considerati c[ implicarea statului in viata economica: a) este nelimitatd. Politirril*: atinse in economie. in mocl organizat. din variate motive. f) presupune rezolvarea unor pro- b) nivelul ofertei.mdn insd valabile pi pot fi aduse la indeplinire de forfe politice diferite.\t{I P{. preciziiri. pentru economia unei tiri intr-o vrzlune unitara. modific6ri potrivit situagiilor noi care apar. nu toate tiirile dispun de strategii . d) presupune respectarea unor reguli de cdtre agenfii econonrici.. c) este lirnitata.. Pe coirlponentele avute in vedere.) Exempliticati. Dup[ sfera dc cuprinclere. Cu toate acestea. bleme grave cu care se confrunta economia respectiva. in elaborarea Si apiicarea Itdecvatt o iitrntcgiil.:. care au sus[inut fortele respective sf.'r3 zi. r. aparute pe piafa. concurenfei si ale cumpdrdtorilor de Ia normele. dar nu este de dorit. potrivit modului lor specific de a acliona. apdrarea etc i Prezenta statului in economie este un fenomen complex. pentru programul lor potitic. h) este posibil[.' i. care se derule azd.4 cei eai :t iltlllCfl-t" o Ill'ezentll i *. in decursul realizdni lor pot surveni adaptdri. Strategiile sunt necesare ir-r viala ecortomicf.fixeazd" ceea ce este dtrrabil si de irnportanff. adaptate la condigiile existente. prin pirghii economico-financiare. .i} Stutttl ?n t{'()n{ttnin de itirfi& *-! *t.. d) autonomia organelor administratiei de stat. mecanismele.. rihiectivcl* - *r ! t i ruhilt" .{lt'ltllttirtr ii qtratcgiilttr qi r. strategia nationalf. Limitarea implicarii statului in economie este determinata de: a) nivelul cererii I e) trebuie rcahzatd.

sistemul de impozitc si taxe. sub aspectul contirlLltului. de a asigura cocrcnIa. zonald sau locald. c Pe ce baze se poate elabora politic[ econornica viabiia? + o * ldentificati. Alegeti rdspunsul corect. Ea se constituie intr-un element complementar al pielei pe care se sprijini 9i pe care incearci si o apropie de o funclionare normald. in toate lArile cu economie de piafd. . Sunt depenclente direct de stai'ea econorniei si dc poteniialul tehnic:o-$tiintit'ic al celor ce le cvalue'azd. In prezent. iumultireil si profunzinrea dificulthtilor din econornie. d) diminuarea liberei initiative. itrebuie d pentru iav0nd id. precllm . cAt Si Llna subiectiv[.dezvoltare nationald. contine recornand[ri qi mijloztce n Care considerati ca pot fi cele mai mari neajunsuri ale politicilor economice aplicate in RomAnia dupa 2000? a Sub ce formf. b) un carActer eminamente subiectiv. i Anglia.eumentati-1. Programare economicd . . . in a: r I | I i i lr"derea rezolviirii unor probleme i social-economice i foarte importante. ipe anumite domenii sau sectoare. ale polu[rii.rut din nevoia acutf. Bugetul de stat (format clin bugetul central si bugetele localc). clovedindu-se a se implica gi ca producator-angajator. A apf. mai ales tn Fran[a. statul dezvolta diterite f't / J i -* : i. Programarea econonricir nu reprezint[ o alternativd la mecanismul economiei de piafd. e) inlaturarea efectelor negative o Programarea economicf. in aceste ldri au fost tnfiinyate organisme : statale specializate. insd in modalititi diferite pi cu rezulrate diferite. Spania. investite cu atributii tn acest sens.a. are: a) un caracter eminamente obiectiv.i ft7 I {t-'l Instrumentele sau nri.obiectiv.' iunei programdrt . duratai a unei strategii saui valabilitate iA. S-a dezvoltat foarte mult dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. progralnarea economicd se practicf. Prin elaborarea programelor. constituirea Si alocarea resllrselor necesare acestora. Belgia. a unui plan sau al :.prin p<lliticile ect)I'totttice.1 '' j- l:'i l-i ! .rire a realizarii prevederilor stahilite.. nu este noud. Argumentati-I. Orizont de timp r insl. c) ie$irea din crtz'a. mai eficienti.elabo' rare a u nor p I an uri s au progrante d e . Programarea nu inrplici obligativitatea din partea agentilor economici de a urma o anumitii cale sau de a renunta la libertatea lor de actiLlne. scop prtrv(rzLrL rrr politica sau programarea econornicd. i p 1. ca formd a prezenlei statului tn economie.tituie asenlenea .rumente sau mijloace.r t^i"\i. b) combaterea inflatiei. " l. econolrlice.perioada.jloacele economice sunt resurse de toate genurile. Japonia $. Preocuparea statulu i pentru elaborarea Si real tzarea rle progrante L'conomice pe ansamblul econorniei sau pe clomenii du' mare irnportatrtir a clevenit o realitate deterrninata de . .si conrpletnentaritatea in actiunile agentilor economici de tolrtt-r genurile.s'Il iili t'i t i' i. marea economicd pentru diferite categorii de agenfi economici? Cle avantaje ar putea oferi progra- 1i. Ar-.E Identificati in economia Rominiei trei obiective posibile pentru elaborarea unor strategii sectoriale... apoi prin urmS. irl cortditiile cre$terii interdepenclentelor rlintre t[ri. incitativ. modalitlti de a actiona la cal'e se recrlrge pentru a aduce la indeplinire tintele stabilite (- .!i resursele de toate genurile care sunt nrobi lizate ui orientate cu aj utorul lor conr. c) un caretcter aleatoriu. reste: Programarea economicd nu urmi- a) ridicarea competitivitatii. Alegegi raspunsul corect. ce! trebuie realizat. coirrpatibilitatea . Obiectiv operational scop ce onomice. rcstrictiile vamale tarifare si netarifare. Si : 4 le folosesc. Progruunared. e) o tendin[i de diminr-rare a interventiei statului in economie. ipolitici economice. Are caracter orientativ-informativ er:onomice care ar fi bine s[ fie utilizate Ei la care se recLrr-qe pentru a stiutula inscrierea agenfilor economici in tendintele de evolufie a economiei retinute prin programe ca fiind cele mai indicate. creditul. procedee tehnice. incitativ si in[orlltativ al programdrii. diterentele existente intre caracterul orientati\'.. programarea ecorlonrica etc. I j Tinti .ti care solicita forta de muncd adecvat preg[titn. cu 'implicatii arnple. relevfind prezenta statului ca regtrlator public in nrod cAt se poate de evident. PROBLENIE DE REFLECTIE 'r n In ce con sti Lltilitatea strategiilor pentru economia unei tarri? activitf. d) atat o determinare obiectivi. vitale ale lintruci itortelor politice si sociale.. de regula. considerati ci s-a im- plicat cel mai activ statul romAn in economie dupa 2004? Explicati de ce. Olanda.rrol si lung.

se rrrmareste echilibrarea celor dou[ p[rti . Ceringele economice qi sociale tot mai numeroase qi mai mari cdrora statul trebuie sd le t'ac[ fa@ au determinat o tendinti de cregtere a resurselor financiare mobilizate gi folosite prin buget. E*.. '' ' :'::tl''r :::': . John Kentteth Galbraith.L.. Daca insa totalul cheltuielilor depirgeste verritr"rrile. dar dacd se perpetueazd timp indelungat sau daci este rnare. are efecte negative sigure. c) venituri din capital . sau instrument utilizat in politica economicd in toate tdrile. dt servic ii de dezvoltare puhlicii. in teoria $i practica econornicit sc consider[ cd un o Pe baza acestui text. imprumuturilc ficute pentru acoperirea deticitutui bugetar reprezinti datoria public5. cresterea exacerbatd a costurilor d) incasdri din ranrbursarea imprumuturilor acorclate. Peste un anumit nivel.... .*:::. Efectele deficitelor bugetare asupra econonriei difera in functie de mirimea si durata lor. sdu. Pentru a sustine totusi cheltuielile fArI acopenrc in venituri. #d t'. g) impntmllturi acordate Si alte plati. in ultimii ani."". utilizarea veniturilor bugetare pentru realizarea unor obiective cu eficienfi sc6zu6. ' executiei bugetului de stat in Romdnia.. Cincl deficitul se manit'esti pe termen scurt si nu are dimensiuni prea rnari. Ea este o cauzd a dezvoltdrii inegale. ce semntlicagie i se conferd preienlei statuhri in econonie? .te de regurd anticipat pe un an (care poate si c<lincitli sau nu cu cel calendaristic). Bucurcsti. bugetul a tbst permanent defrcitar. a inegalitaliiin distribuirea venitutui.' :' si-i stimuleze pe cei care ac[ioneazii in economie pentru a realiza venituri tot mai mari gi si aduca la bugetul de stat sumele de care acesta are nevoie... gitotugi. intrucat lasi nefolosite sau amdnii folc. In general.n agenfilor economici dupi impozitare . rolul statului este dubtu.ertuieri -. Romdniei. administra[ia de stat trebuie sd fie pivotut remedierii. fiecare dintre acestea fiind detariati pe capitore. Impozitele mai mari diminueazd insi resursele pe care agentii economici le-ar folosi pentru consunul perst'rnal.".a veniturilor ctr cheltuieliie._125 fubtice. considerat minirn. fie la emisiune de bani fara acoperire in bunuri Si servicii (inflatre). cat :si in execritia bugetului. e) actiuni econonrice. precizali: . Incidenfele impozitelor qi taxelor asupra economiei conduc la concluzia ci sistemul lor trebuie astfel conceput incit si asigure un anumit echilibru intre veniturile care Ie rimf. o baranti cu doui pn4i venituri gi ch.Stiintra econot?ticci . ca urmare a mai multor cauze. 3 t l. Calea de asigurare a acestor resurse o constituie cresterea frscalitirtii (impozitelor).rsirea pentrlr mai tArziu a unor resurse financiare care ar putea contribui la sporirea producliei de bunuri si servicii.. a repartiziirii financiare a resurselor Cheltuielile bugetului de stat au urnrirtoarele destinatii: a) servicii publ ice geflct&lu-. diminuatea impozitelor ar face irnposibili realizarea unor programe econonrice si sociale guvernamentale sau locale. ordine publica Si slguranta: c) acfiuni social-culturale. Editura Politicf. al regiilor autonome erc.. care sunt neajunsurile preientei statului:?n economie la care se face referire? t cum se pune ?n qtiinta ecorutmicd si tn p:ractir:d problenru interientriei statultti tn economie? buget echilibrat exercite un efect neutru asupra economiei. prezenta statului in economie dobdndeste caracter generar.. bugetul este excedentar.i cele preluate de stat. D alte actiuni. dintre care re[inem: evolu(ia economiei nalionale sub nivelul estimErilor luate in calculul veniturilor bugetului. in cazul in care veniturile depdqesc cheltuielile. nemullumiri.diu valorificarea unor bunuri ale statului. fie la amdndoui solutiile. Atit in etaborarea. veniturile acestuia se compun din: Potrivit metodologiei oficiale cle elaborare gi urmirire a a) venituri fiscale: o:#ffi'. se stabiie. incompetente. Veniturile si clieltuielile sunt in funcfie de evolulia care se estrrneaza cd o va avea economia.j. tot ei insd ii incumbd un rol centralin remediere. ceea ce ar atrage numeroase Este principalul mijloc _ Prin intermediul ' Bugetul de stat reprezinti un tablou. a degraddrii mediului inconjurdtor €i a unor reglementdri fictive sau b) irparare. TEXT TEMATIC . pp.#.i irtteresltl pttblic. pentru a-si largi investiliile qi a crea noi locuri de muncf. Administralia de stat constituie una dintre componentele majore ale probtemei. in fara noastni.Din punctul de vedere al reformei.f. poate avea anumite efecte stimulativc. adica pe surse de venituri 5i obiective ae cnirtuieli. bugetul este deficitar. . excedentul bugetar are efecte negative asupra economiei. I982. sfatul recurge fie la imprumLlturi (internr: si externe). Invers.

surnii incasatzi la ibusetul cle stat nlr ca irnpozit.-qreu de 4 cheituielile bugetuiui de stat. munca: e) crearea posibilitatilor de realizare d) carrd ntl la populatie: se itrcaseaz[ impozitele de unui buget excedentar. : : ..I {t7 i ': r.Care credeti cd este modelul cel nrai des tolosit in Europa'? .gi/sau extenre.rnul progresiv (odata cu cresterea veniturilor contribuatril ilor cre$te Si impozitul). Accize . & Multitudinea impozitelor si taxelor practicate in Romdnra. iar execu[ia sa este obligatorie.Care credeti cir ar fl modelul potrivit pentru RomAnia? . poate sa aPu[ datoria Publica? a) cirnd veniturile sLlnt mai lllari dec6t c) positrilitatea cresterii investitiilor d) reducerea numflrului locuril'or de a i . Economie subterani .!i.9 1 996 1 997 1 998 1 999 2002 2003 2004 41 39 41 40 35 1991 34 34 15 59 Sursa: Calculat dupa Anuarele statistice al Ronrdniei. cum ar fi bine sd se incheie executia busetului de stat intr-o tari? * Semnificatia evolufiei ponderii (Vo) deficitului bugetului general in produsul u . Functiile datoriei publice in econo- mia modernd. facute de agentii econolllici. rtiilor b[nesti pe care $i le asumA statul cAnd contrac teaz'd inrprumuttrrile interne . c) cand cheltuielile tnai mari decAt veniturile sunt sus[ipute prin emisiune de bani fara acoperire in buuuri economice.sustrag de ia plata impozitelor gi cele ale :cdror dimensiuni $i efecte sLrnt . evaziunea fiscald si economia subterani. in preturile Llnor ci-lrora este depusir PROITLEVIE DE REFLECTIE + Existn dou[ modele generale cle inrpozitare. I I tli a. Bugetul de stat este aprobat anual de parlamentul tdrii la propunerea guvernului $i devine lege.sunra incaszrtii la bugetLrl ' iA. care a evoluat astfel: 2000 2001 995 2. .activitatile economice clandestine $i ilicite care se .Ce este bine daca model ? se aplica primul .2005. ce ir.. . . ca evaluat. . b) cre$terea posibilitatilor: de realizare a Ltnor programe sociale guvernamentale.. r. b) clnd statul recurge Ia inlprunttttiln pentrtl acoperirea deficitului brrgetar. i " Venit nefiscal . . determinat de faptul cir economia {irrii a evoluat in anul respectiv cu rezultate mai bune decit se prevdzuse. Realizarea urrui buget excedc-ntar este un t'enornen pozitiv. incliferent de venitul reali zat). Llcle ci Evaziune fiscal[ . iar altul cll impozit unic (pentru tofi contribuabilii.Ce ar putea ti rdu daca se aplica al doilr:a model? 1 intern brut al Romdniei in perioada 19952A04. sociale ale reformei inadecvat concepute o Sc[clerea impozitelor percepute de la agen[ii economici determina: a) cre$terea salariilor.2002. I ' .r .sLlstragerea de la :plata irnpozitelor gi taxelor cdtre stat. Yenit fiscal .. . iobligalie srabilirar pe alte baze. o in care dintre situatiile de mai jos e)cAndsefacinvestitiiprivateinalte tdrt. Cu ce rezultate. aplic[ direct asupra venitului agentilor leconornici li rie irngrzit indirect ce se aplica iasupra conslrmului 1or.Care considerati ci este cel mai bun model ? q Cum pot influenfa impozitele economia nationala? 4 Influenta cheltuielilor bugetului de stat asupra economlel.i aplicate.taxl ptartitii cle consumatori. . stat sub turmi de irnp ozlt sau taxf.

i pia&r nrondiala. regularitatea gi diversitatea care le-au impus ca atare. servicii Ii cel)itahiri dintrc agentii econornici din toate tlrile form eaz. sub forma investiliilor directe. Aceasta la schimburi cu alte tdri. f) piala mondiali a schimburilor clandestine qi ilicite (sau piala mondiali neagrl). Necesitatea participdrii la piaya mondiald A. sociale Piaga etc. c) diviziunea internafionali a muncii .migragia intemafionali.d picttcr discriminlri qi restricfii pe care Ie practici anumiti agenli economici intre ei sau le promoveazd. trebuie si recurgd firilor cu factori de producfie.schimburile de bunuri gi servicii care au loc intre agengii economici din toate tirile. Acestea sunt de asemenea afectate de lt. e) piafa produselor gi tehnologiilor de virf . imprumuturilor gi cumpdrdrilor de titluri de valoare etc.yt(.\tr(t. Pentn-r a intclege importar:fa si rroc[ii in cure ac:earstA functioneazii. veli putea: . economice. din motive politice. cit $i cu bunuri oblinute din transformarea lor. C0MERTUT INTERNATIONAL pe czntpoilentele sule. b) nici o fari nu poate s5-qi asigure toati gama bunurilor. dar se consideri cd piafa mondiali a inceput sd se tbrmeze in secolul al XVI-lea. militare.rior . temporard sau definitivd.totalitatea schimburilor de monede nationale sau ale altor 1i{ri pe care le fac agengii economici din toate ldrile intre ei.specializarea diferitelor economii nafionale in producerea anumitor bunuri cu eficienti ridicati obliga ldrile si facd schimb pentru a-qi satisface mai bine trebuinfele. C. c) piafa mondiali a muncii . dintre care mentiondm: a) diferentierea inzestririi naturale a permite larilor si facd schimb atfft cu factori de produclie.IONDIALE .rqitul secolului al XIX-lea qi inceputul secolului al XX-lea. astfel incdt.i-*latii o la piata mondiald? irr rnod cieosebii rchiurtrui.1. Existenfa $i dezvoltarea rapidi a piefei mondiale decurg din avantajele gi posibi[tn(ile pe care aceasta le oferi fiecirei firi participante. d) piata interna-tionali a schimburilor valutare ..rd . practicate cu bunuri . vom stuclia: 1'orrnL'irZi Pentru o aprovrzronare mai ieftini Pentru a accede la ceea ce nu produce Pentru a ob[ine Pentru a extinde Pentru a valuta ob[ine produse 9i pie[ele de desfacere necesara tehnologii noi importului Fig. oficial tdrile din care ei provin. vdlttltu't\ in luro no0. de care are nevoie.si Studiirtd ucest capitol. in permanentd crestere. cdnd schimburile au cuprins toate [drile si au atins dimensiunile.schimbul de bunuri de inaltd tehnicitate dintre agengii economici din toate larile.Ii u rrtctdului tn cui'c fimc. I'ORNIELE PIETEI N. s(t ttci tttsusiti princiytolele c. mai multor cauze.tirsnto. Schinrhurilc dc bnnrrri. Existenfa pielei mondiale se datoreazd. tn functie de caracteristicile bunurilor care formeazi obiectul schimbului. De ce este necesari participarea cLl cxterionrl. distingem: a) comerful internatio-nal . gi nici omogena. 13. b) piafa internationali' a capitalurilor . PIATA VAI-UTARA mondiali nu este unitarf.irfi.prc t' ie re u e.11' Opere.LZd pe pritttCt ftlon(liLld Schimburile de pe piala mondiald se realizeazi in conditii de concurenfi.ansamblul plasamentelor de capital realizate de agengii economici in alte liri decdt cea proprie.lr( .riterii de o.td inrele geti si . Sr-rb:. in acest scop. De existenta sa propriu-zisd se vorbegte de-abia de la sff. a fortei de munci.Schimburi economice intre persoane sau grupuri de persoane din dif'erite giri au avut loc din cele mai vechi timpuri..tanta &cei. prin confruntarea cererii cu oferta agentilor economici din tari diferite.t'i c'ientei cot nertului e. cu scopul de a se angaja ca salariati.iolositi notiitnile L'tt L'(.

Evolulia comertului international in ultimele decenii este marcatd de citeva caracteristici: a) cresterea sa mai rapida decAt a producfiei gi produsului intern brut.i il . costurile mici qi calitatea buni a mdrfurilor sau. se extind mult mai rcpede schimburile de servicii. Multe tdri mai recurg adesea la exigenfe de calitate. credite de export cu facilitdti etc. Nlirimea acestuia este relevati. Balanla comerciald externi poate fi echilibrati. 2. cu scopul de a cunoagte situagia tdrii in acest domeniu. Exportul reprezinta vdnzarea de bunuri gi servicii produse intr-o {ari citre agenfi economici din alte tari."pr. urmdrindu-se rnajorarea 9i diversificarea acestora prin subvenfii directe gi indirecte (prime de export). ceea ce presupune inldturarea taxelor existente $i a altor restricfii. calculate procentual la valoarea fiecdrui bun importat Ei adrugate pre[ului de vinzare al acestuia. importurile. brevete si licenfe.ig. financiare . d) accentuarea concurenfei intre participanti. taxaiii si impozitdrii prcvizute de acesta. de regLrld. care sunt greu de indeplinit de cdtre exportatori si limiteazd.. Participarea ldrilor la come(ul internalional se realizeazd prin exporturi 9i impor-turi.rirea Organizagiei Mondiale a Come4ului (OMC) la Marrakech (in Maroc) la 15 aprilie 1994. trebuinge sau destinatii. . prin cxporturile (importurile) mondiale. iar de cealalti parte.rinti piala mondiala'? agenfilor economici din dilerite tari lir Care sunt prioritf. sumi valoricd a bunurilor gi serviciilor exportate de toate t[rile este aceeaqi cu a importurilor lor. si tehnico-stiintific5. r invizibil. importurile se integreazi in resurse al{turi de produsul intern brut. Germania. Relatiile economice dintre agentii nafionali gi cei din alte tfi presupun transferuri de sume bdnegti care se reflectd in balanla de pHli (exteme) gi sunt snrdiate cu ajutorul acesteia. astf'el incat frdneazi importurile. Care sunt caracteristicile cele mai ' Care sunt cauzele care au detenninat constituirea pietei mondiale? importante ale mediuiui economic pe . mai succint spus. scutiri de impozite pe veniturile din export. Deficitul apare in special din cauza competitivitdfii scdzute a produselor.u. Importul este cumpdrarea de citre agentii economici dintr-o tari de bunuri si servicii produse in alte tari. pe de o parte. sunt fbane serrrnificative: capacitatea cle absorblie (cumpdrare) a plclei. Toate acestea explici de ce. r deficitari . . si in special in SUA. adicf. ir. organizatie care are 117 [5ri membre Ei oferi cadrul permanent pentru negocierea diferendelor dintre tiri cu privire la libertatea come(ului qi pentru arbitraj.c6nd exportul depdqeqte importul. r excedentard . exportul. ceea ce inseamni cd fara respectivd a vdndut mai mult decdt a cumpf. mirindu-I. daci nu in fiecare an. Excedentul este determinat in principal de nivelul inalt al productivitatii. prin constituirea unui organ de apel ale cdrui recomanddri sunt irevocabile. Japonia. Interesele tdrilor Si ale agenlilor economici nafionali care participd la comerlul Taxele sau tarifele vamale sunt sume pldtite de consumatorii nalionali gi incasate de stat. f) ierarhizarea tlrilor dupa performantele economice Qi miiestria tehnologicl pe care le-au atins. zonale gi internationale consacrate inllturdrii barierelor care afecteazi comer[ul international. Exportul. e) cregterea firi precedent a numirului intilnirilor si negocierilor bilaterale. Balan[a comerciald externa poate fi: r echilibrati . in cadrul comertului internafional.iiil iA}ir-i.i monetare dintre agenfii rezidenti qi restul lumii. de protec{ie a mediului ambiant sau de asigurare a stirii de sinitate a consumatorilor. excedentard sau deficitard nu numai pe ansamblu. iar exporturile. asistenta econornicf. prin care se are in vedere asigurarea liberei circulatii a marfurilor in cotnertul international.ti interzise vinzirii-cumpdriirii libere saLi cu bunnri sustrase regimului vamal. Balanfa comerciali este tabloul ce redi. Fran[a si N1area Britanie. este foarte irnportantA cunoa$terea tuturor tbrrnelor pietei mondiale. turismui. generdnd datorii externe care se pot stinge prin diminuarea rezervelor valutare sau contractarea unor credite. in acest sens se remarcd constitr. :isri{- i. c) inmultirea reglementlrilor care obstrucfioneazi exporturile qi/sau importurile. b) concentrarea sa in firile dezvoltate. de fapt. ceea ce inseamnd cI obiectul tranzacfiilor il formeazd bunurile tangibile. folosindu-se taxe vamale ridicate. in necesitSli. precum si a reglementirilor privind stimularea deschisd sau mascatd a exporturilor. transportul qi consignatia internationald.cdnd exportul este mai mic decAt importul. cAnd obiectui tranzacliilor il formeazd serviciile. schimhul sau comertul cu bunuri gi servicii dintre toate frrile formeaza comerful interuational. Este rafional ca aceastd balang s5 fie echilibratd. Balanfa de plAfi reprezin&i ansamblul sumelor (creanfelor) pe care le primeqte o fari qi al pla$lor sale in relafiile cu exteriorul. schimbul de bunuri invizibile. in cursul unui an. protecfionist. in ce constau motivitiile participdrii . acest sens.: 3. poate fi: r vizibil. ca gi importul.tile cunoasterii piata I Care sunt formele pietei mondiale? actioneazi in cadrul sdu'l mondiali? pielei mondiale pentru cei care - :. prin care piaga interna este apdrati sau protejata de concurenta intemafionali. Pentru agentii ecoi-romici. de competitivitatea ridicata a produselor. litrer-schimbist. fn prezent. importul in valori totale si pe grupe de mirfuri. ca unnare a opera$unilor comerciale. ci gi pe firi partenere. dar mai ales a celor in carcs-au irnplicat ciirect. ca si pentru tiriler din care acegtia provin. s-au depus eforturi foarte mari pentru constituirea unor organisme si promovarea unor rnisuri cu vocatie mondiald qi gegionatd care sd faciliteze comertul internafional. el'aluarea influengei dit-eritelor t'enomene economico-sociale si politice.{A}iiAi. international s-au concretizat intotdeauna in adoptarea unor reglementilri nalionale specifice pi realizarea unor asorduri cu alte tiri. al cdror continut poate fi: 1. stimulativ pentru exporturi. Plafonarea consta in stabilirea cantitdtilor maxime admise pentru importul unor bunuri sau categorii de bunuri. cunoasterea concurenfilor si produselor lor etc. in ultimele decenii.i. cel pulin pe o perioadi de cdtiva ani.rat qi a obginut un surplus de venit in valutd.cind exportul este egal cu importul. plafonarea importurilor si alte obstacole. in imaginea de ansamblu a unei economii. .

cute pentru realizarea exportului 9i in valut[ pentru realizarea importului. Un alt indicator este cursul de revenire la import (Cri).]" .] mai cuprinde incasdri Si DE I(ET'LECTIE Avantaje si dezaviltttaje ale sistcnrelor pr()tec'rir-lnist." JO . Este unul dintre criteriiie de inlocuire a marfurililr nerentabile la export cu altele rentabile pi de luare a deciziilor privind irnbunltatirea sh'ucturii come(ului exterior. cLirsLll de rev'enire [a lei. Pentru determinarea eficienlei comerfului exterior se apeleazir la un numdr mare de indicatori." ' Noi recom'anddm protecfra numai pentru articolele de mare productivitate a muncii (a cdror prodictivitaie aferenti depdse1te prductivitatea medie aldii).. Cu aceastd sttml irnpclrtd o tttarfa pe care o vinde. la a cdror producere a muncii. pe care o adapteazd trebuinfelor exportind bunuri produse peste necesitdlile inteme si importAnd altele pe care nu le produce in cantitdlile cerute sau deloc.Fo4ele ttctyionale productive si comerlul erterior' ' Teoia proteclionismului . se acopera taxele sunt eficiente operatiunea de eKport si operatiunca de import.]. Cu cAt cursul de revenire la import realizat (incasdrile in lei din valoriticarea produsului importat in economia nafionald ce revin la o unitate valutarir) este mai mare. intrucdt se exprimd si prin efectul exportului qi importului (insumate) asupra cresterii economice. Fiecare componentI. Ca urmare a acesfui fapt. cu atat este mai avantajos importul. Renrarcdm mai intii cursul de revenire ia export (C.+C.N.ud..500 de lei per eLrro. irnport.pliti. transportuI acesteia irtcf." = pretul de import. al rnarfii vindute sau exportate.Cotttinent" erporti o marflf.IT-. stirnulativ pLllltrlt exporturi si liber-schirnbist..Numaigradulproductivitd lard mdrfui dacdaceasta [. C. cheltuielile in monedd nalionald ff. cu Ztjt) cle tnilioane cle lei. lal iutern.-*F: . cind incasdrile sunt nrai rnici decit platiie. eficienta comertului exterior trebuie abordata atdt prin prisma ef'ectelor directe..rl exterior este evaluat in mod rational pe baza ef icientei sale. cursul de schirlb oficial al tlonedei nzrfionale este cle 39. cdnd incasirile sunt egale cu pldtile. Se cer: cursul de reveni re la export. = cheltuielile de circulafie pAnir la frontieri (in Iei). ca atare.ri exterior sUnt veniturile realizate din export gi bunurile sau serviciile obtinute prin import.rl exterior are un aport major la modificarea structurii materiale a produsului intern brut. P" = pretul in valuti.. operafiunea este eficientd.i a schimbului internayionctl" tor al eficientei comerfului exterior aportul sau la cregterea produsului national net. cu exciuderea de la proteclie a tuturor celorlalte. se poate considera ca un criteriu totaliza- unciiconduce mai degrabd cdire sistemulunei produclli specializatg gi.. la frontierd. Ehcienla comertului exterior are o arie mai larga de cuprindere. r exterior si proccsul cle crestere economicd.Tendinfa le atAt de variate. Cornerlr.. o provocare pentru Romlnia Ia momentul integririi in Uniunea Europeand. r pasiv[. in care: l." este egal sau mai mic decAt cursul de schimb al monedei nationale. Finla cle irnport de Acest indicator exprirnd in esenti cheltuiala interna cu care se obline cl r.' Mihail Manoilescu. operatiunea este eficientd. (l6rnsecintele balarrtei conterciale deficitar"e asLrpra independentei unei econonrii rtatioiiale. Dacd C.. in valutd. sd se aprecieze daca P' *T' c. r echilibrttir. . mediate sau agregate. P.") si cursul de revenire la import (C.(clenurnita capitol. Din vfln 'zaLrea sa incaseazli 5. . P = pretul produsului pe pia{a interni (in lei). Corelatitt dinti'e eficienta cornertului activir. a raportului dintrc et'ectele obginute gi eforturile depuse.. cflnd incusiirile din exterior depisesc pla$je.). Ti = taxele de import percepute pe rnarfa respectiva (in lei). prea miciiproductivitdli cauza din renunld Conceplia noaitd condice la o dependenld reciprocd gi la o spiiinire a popoarelor [. este mai male sau egal cu cursul monedei nationale.. care pliti din transferuri de capitai. Agadar. p.000 cle eLrrr).Efectul come(ului exterior asupra dezvoltf. c6t gi prin prisma celor indirecte. Come4r. 8 rnilioane de l0 rnilioane der lei. TEXT DE COMENTAT ffebuie sdiie produsd in concentrdiiasupra anumitor in care: P. Elaborati un eseu (l-2 pagini) pe tema: . prin contributia sa la dezvoltarea de ansamblu a economiei na{ionale.. investitii si alte operatii. al m[rfii respective la frontiera.. "Pi. din care. .rnitate valut. = preful produsului pe piata interni (in lei). _ lrc _P.rii economiei nafionale. Efecteie imediate ale courertulr. post sau pozilie) a balanlei de pllti poate fi: Balanta comelciali-r este cea mai importantd componentii a balantei de I'ROtsLE. cu 2U0 de rnilioane a c:Lltnparat-o pe cllre de lei Si mai cheltuiegte Pentrtt -y"ffu-. CAnd C. Eforturile sunt. in acest mod se creeazd qi se menline .incomplete in rapoh cu ansamblul nevoilor uheildi.

Pe ce criteriu trebuie sd se decida duca o marfd trebuie produsd ?n tarri salt importatci? 2. In ce activitdli (productii) este bine sd se specializeze o tarci pentru a participa c'u bune rezultete lu comeryul internayional? 3. Care octivitcili economice trebuie protejate impotriva concurentei externe ;i de ce?

l.

mai mult:i tnonedi l-littional5 pentru a infra in posesia ei. Itnportatorr.rl, dorind sa evite o asemenea situalie. va cumpira irnediat pe piala la ternren suma necesari in enro, la cursul existent si cu termen de predare peste 90 t1e zile, c6nd o va lolosi tlirect pentm plata datoriei.

de expirarea celor 90 de zile si atunci, in a gg-a zi, sd curnpere pe plata la verlere surna in ertro nscesatii. intre tirnp insi. cursul euro poate si creascir, si el va trebui sil pldteascd

{ . l'i::lir \:tiiti;ti;r'
Relatii de toate genurile care au loc intre ageufii economici din ldri cu monede diferite

in general. cursul la tennen este mai ridicat decdt cursul la veclere. Diferenga riscului este mai mare pe piala la terrnen. In Rornania, piafa schimburilor valutare se prezinti in ipostaza dc piati liberi, liber negociate pe tot timpul zilei. Prin intermediul pietei libere actuale. monecla na[ionald se af]d in regim de convertibilitate interni, limitata in principiu la operatiuni de conr curent. Limitarea
schimbul de monedd nriionala pe aite valute se et'ectueazd in princijd pentru agenfi economici rezidenti, il timp ce pcntru nerezidenti persoane fizice nu este permis decat in anumite conditii. Odatii cr.r intrarea in UE insi, monecla noastrir sc va negocia si pe
se refer[ si la caracterul intent al convertibiliutii, ceea ce inseamnrr cd moneda nationald se poate schimba numai in inteiorul grii pe valuta care a ajuns aici pe dit'erite c5i. iar

unde se efectueaza direct operatiuni de vf,nzare-cumpdrare de valute, la cursuri

fac necesard convertibilitatea intre aceste monede. Astfel, cererile si ofertele pentru
fiecare moneda convertibild sunt consecin[a normald a schimburilor de bunuri qi servicii. a miqcdrii capitalurilor in cdutare de plasamente profitabile, a deplasarii turiqtilor si a transferf,rii averilor intre tari etc. Cererile $i olertele de diferite monede se intdlnesc pe

piafa valutari. Piata schimburilor valutare consti in esenta in vffnzarea-cumpirarea banilor care apartin diferitelor tiri. Operaliunile de pe piala schimburilor valutare se fac aproape in exclusivitate prin intermediul bincilor. Banii in nunlerar delin un rol nesemnificativ pe aceasta pia6. Bdncile opereazii pe aceastA piap fie pe cont propriu, fie in contul cliengilor. Cererea gi oferta isi au sursa nu numai in activitdlile bdncilor si ale clienflor ior, ci 9i in intenliile
speculative sau de apdrare ale agenlilor economici impotriva consecinfelor negative pe care le-ar putea avea pentru ei modificarea cursurilor diferitelor monede. Institufiile financiare care cump6rd 5i vdnd valuta oblin profit din diferentele existente intre cursurile de schimb de pe diferite piege (1ari sau centre) silsau din dit'erenlele dintre ratele dobdnzilor practicate pe piegele respective. Prin confruntarea cererii cu oferta diferitelor monede se formeazi cursul valutar sau rata de schimb valutar, care este pretul unei monede exprimat in alti monedi. Variabilitatea cursului de schimb in ftinctie de cerere 9i ofertd chiar in decursul unei zile induce pentru agenfii economici incertitudinea cu privire la sumele pe care le au de incasat si datoriile lor in monede strdine, mdrind riscul schimburilor valutare. Oscilagiile foarte mari ale cursurilor sunt percepute ca o frdna in calea schimburilor valutare. Pe piafa valutari se realizeazd, doud mari genuri de operafii: la vedere si la termen. Piata la vedere consta in vdnzlri qi cumpdrdri ale diferitelor monede care trebuie livrate efectiv in cel mult doud zile lucrdtoare de la data realizdrii tranzactiei sau contractului. Piata la termen reprezintf, vinzlri pi cump6rlri de diferite monede care au loc la cursul existent in momentul contractirii, dar care se finalizeazi prin livrare qi plata efective la o dati ulterioard, fixatd atunci cdnd partenerii qi-au asumat angajamentele. De exemplu, cazul unui importator englez care cumpdrd bere de la Stuttgart 9i trebuie s-o pldteascd peste 90 de zile in euro. Pentru a pldti in euro, importatoml englez trebuie mai intdi sd cumpere suma corespunzdtoare. El ar putea a$tepta pdnd cu doud zile inainte

pielele din alte lari devenind astfel pe deplin convertibili (si in afara t6rii). Pirrta vah"rtara din lara noastrii se compune din: l. piafa varrrtari interbancari pe care opereazi bincile comerciale pe cont propriu sau in nume propriu qi in contul

clientilor. intrucit clientii acestor banci sunt fiinre

piata interbancard este rezervati persoanelor juridice. B,incile conrerciale actioneaza pe piala interbancarir cAnd ordinele de vinzare-cumpdrare primite cle la clicnti clepi;esc sub aspect valoric posibilitdtile lor sau indicd cursuri neconcorclante cu ale lor, astfel incfrt trebuie si se adreseze altor binci pentru a le realiza. Pe piata valutarii interbancard se pot face vinzdri 5i cumpariri de valutd la veilere 5i la termen. Bincile participante igi anunte un curs propriu la vdnzare gi la cumpdrare. Acest curs se tbrmeazii in funcgie de cererea gi ot'erta proprii fiecrirei banci, dar nu este rupt nici de cursul oficial si nici de cursurile celorlalte bdnci care acfioneazi pe piala interbancard, intruc6t clientii isi pot alege orice bancd la care cursul le este cel mai convenabil gi, in plus. bancile vdnd si cumpft'.{ unele de la altele. in condiliile acestei pie(e, agen[ii economici pot retine integral incasarile in valutd din operagiuni de export, vanzdtorii qi cumpdrrtorii de valutd pot depune oricdnd in decursul zilei de lucru ordine ciue vor fi executate, iar Banca Na[ionald are rolul de
reglementare gi supraveghere. fiind totodata obligati sI stabileascl si sa publice cursul oficial. Acesta este un curs mediu ponderat, calculat pebazatranzactiilor care au loc zilnic pe piala interbancarf,. Cursul oficial nu este obligatoriu pentru agengii economici,

de dit'erite genuri, se apreciazd cd

schimb - gi numai rezidente - dacd cumpdrd valut[ de la casele de schimb. Piata valutari acttrald a tbst conceputd ca un pas spre realizarea convertibilitrlii monedei nafionale in conditii mai bune.

ci orientativ; 2. piata caselor de schimb valutar, rezervati vAnzirii-cumplririi de valuti pentru persoane fizice rezidente gi nerezidente dacd vdnd valuti caselor <Ie

-

' Pe bttztt schemei care urm eazd',
identificati pe ce cii politica economicf, a altor tari poate infltrenta cursul monedei
:

cum influen

teaz/a

stabilitatea puterii

de cLtmpf,rare a banilor cursltl de

-

nafionale;

schinrb al mottedei nationale; ce relatie existf, intre cursul monedei nafionale gi int1a1ie.

't,4

'u ,* i{

q

''-*i {
Puterea de cumPdrare
a banilor stabila

ig,t

...}Hi"a

&

-Arfl.hf,.€'+,

"q

Econorniile tirrilor sunt implicate ciin ce in ce rnai rtrult ?ntr-rin []rr-]ces; dc intensificare a relatiilor intcrnationale
Balanla de plali Paritatea puteriide cumparare a banilor

pcntru '.1 rispunde ntai bine necesit[tiior care alr deve nit nrai n Lrille roilse si rnlii

echilibrati sau
excedentard

Curs de schimb favorabil, moneda este apreciata

mari. in fclul acesta. nenLlri-riiratrI-l a.ctivitziti econonticc. procluctia li iliatl, aItiidatir lclcale saLr zonal-natiillrale, depitsesc tot rnai rnult spallile nationale si unititilor crconornice ttin tari dit'erite.

participirii

Fig. 13.2. Determinarea externci

,si

internd a r:ursului valutar

Aceastii tendin[a, existentd totusi de mr.Litd vreme, este releyata de faptul cii, dupir 1950, cotnertul internalional a crescut de 2,5 rrrai rapiC rlecit PNB al planetei, iar in ultinrii treizeci de ani, investitiile stt'iiine clirectc. cleditele internationale $i plasanrentele pc' pielele financilre externe au crescut si nLai muirPentru inielegerea acestui proccs. a t'orrnelor si importantei r,ale. r,<lm studia:

Purcurgfind flL'as't capitol, ve{i avea
posibilitcttea
sci:

A.

INTEGRAREA ECONOMICA UNIUNEA EUROPEANA
GLOB ALTZAREA

.,stutliuti t;orttittutttI re:!utiilor proprii ct(tivitulii ec()n()t'ttice f n stutliul integrdrii
,ri irt c'rulrul .l'onnelor proprii acesteia;
u r,(i ittsu:;iti ltrirtciTtale:lc tn(rnente

B.

ole
:ic7

istctriei,fonndrii
t'cfil
i:,rLt

(Jnir uti

i

i

E.uropena,si

s'einni.fit'rtt

iu

r: ri.stc

tttei

uceste ict

C.

pe nt

ru Ronitititt:

ECONOMIEI

* trttr:legefi si.f'r, ltt.;iti rttttiunile
.rpec'iJ'ice

globu

I

iz,d

rii

ittegrririi curop(rle, c1t,si ule ccononti e i

Ie;irea actir,'itatii economice dincolo de caCrul iccal Si de frontierele nationale a inceput prin contactele dintre unitzrtile econoniice apartinfrncl .li t'eritelor t.iri. Nrv'elul dezvoltflrii, starea trarnsporturilor Si ct)ntLrriicafiilor aLl fiicut ca tenonrenul acestir si se manifeste mai intii intre tari vecine, din aceeasi zon5. Ulterior, aceasta s-a extins pe o arie geografic[ din ccr in ce mai mare, astfel incfit, in prezent, S-B glohalizat. Procesul nu a cuprins insf, toate tlrile si zcinele lunrii in aceeagi mdsurd. Dacl
aveln in veclere rnoclul de manilestare si intensitatea participirrii.

din 1932, s-a realizat Uniunea vamald Belgia-olanda-Luxemburg,

obiectiv addncirea integrarii, astfel inc6t sd se constituie o uniune economica. Aceasta

care avea ca

acester

actiunile firmelor, dar
tu

t[rilor in procesu] internertion aliziirii, se pot strllcttrra pe dor-rIt tendinte

li

ele economiilor

si finan asigura
acestor sd functioneze at6t timp cAt a fost necesarf,.

ndarnentale.

a)
sau

de integrare economici
ansamblul sau;

multe tiiri realizeazii un spa[iu economrc comun mai eficient

-

ansamblul proceselor prin care doui sau mai s'.tb anumite aspccte

in

b) de globalizare a economiei - procesul prin care actele ecottomice, economia devin expresia participarii la un sistem cle relatii care au ioc la scard mondiali (globali).

Cu cat numdrul statelor participante la integrare se m[reste $i cu cat intensitatea integrarir creste, cLr atet se contLlre*zil mai mult necesitatea unor structuri orga nizatorice si.juritlice permanente, inzestrate de statele respective cu autoritatea
avansate de integrare, structurilor cle acest gen li se confera un caracter supranational; ca urntare, eie devin autonorne in raport cu statele participante. acestea din urnte renuntancl in rnod deliberat [a exercitarea unor atribufii ce le reverlearl ca
superioal'e celor de pana atunci. corespunzAtoare ducerii Ia indeplinire a colabordrii si c6opertirii specif ice procesrrlui de integrarc. Uneori, in formele ioarte

:::i

:: : i: ..:. :! ,. ,, .
:"::
.,

: r

actiune promovatA intr-un anumit context reprezintd integrare, iar in altul, globalizare'

Vecinatatea statelor tacrliteazi integrarea economiei;
granitele comune si apropierea reprezlntd, factori importanfi in
acest sens. Dar, pe l0ngd acegtia. mai trebuie sa existe $i interese sconomice;i politice comune sau convergente pentru ca internationalizarea sa ajun.-tf, la parametrii de astdzi.

state independente. spre e realiza perfornllnte eccnomice

este interstatali.

tn aceastd forma iltegrareil

Canct dezvoltarea economiilor unor tiiri din aceeasi zon5 geografica Si a relatiilor dintre ele a atins un nivel ridicat si un anumit grad de complexitate, au apdmt 5i interese economice Si politice comune sau convergente, Iegate de addncirea colaborarii ;i cooperarii dintre ele pe plan economic, social, cultural, politic. intr-un asemenea context istoric favorabil s-au creat numeroase torme de integrare, difcrentiate dup{ intensitatea pe care o au. Astfel, integrarea poate implica intreaga economie sau numai anumite segmente ale acesteia;i doar suh uuele aspecte. in primul caz, se spune ca integrarea este globali, iar in cel de al doilea, ci este sectoriali sau pe anumite produse. Asemenea exemple sunt Uniunea Belgiano-Lr.rxemburgheza, Asociafia Europeand a Liberului Schimb, Pia[a Comunii devenita astazi Uniunea Europeani, North American Trade Agreement, Asociapia Latino-Americand de Dezvoltare pi Integrare etc.

- orientiirile 5i practicile generatoare de eficienfi in spatiul td,rilor integrate aLr reflexe discriminatorii in relafiile cu celelalte tari, genereazi avantaje unilaterale. rntegrarea, in general, si cea interstatali, in speciar, au un efeci murtiplicator
asupra eficientei in spatiul tarilor membre qi asigurI

Integrarea $i structttrile sale s-au format intr-un context general complex, insotit de controverse $i dispgte pentru cir: - prin continutui lor, afecteazd, raportul cle interese existent in momentul integrlrii intre agentii economici rezidenti. modifica perspectivele lor in rnod diferit, plaseazd competitorii din tiecare tara pe o noue grili de start tata cle aceste perspective, aduc cu ele problema renun[arii la anLlmite atribute ale independentei tlril or, iar in cele din urmd, aproape la toate; - sunt insotite de renunfiri, costuri 9i avantaje aproape imposibil de distribuit in nrod echitabil pentru toate tdrile participanre la integrare;

totodatl cele mai bune

anral cotnLtn t'ati cle tririlc ter[u'.Marea .z:unli dc t'otnet-t c-eu..t crrliitu!r-triior.te comune in stare sI asigure libera circulagie a mdrftrrilor. a fortei cle tlr. adicir arrnoniz-arcir politicrlor rntlnetlrr. Suedia.rilil amnle in dorneniile sociaie fiind sLlpLrsc controlului aut. Ll[)urc ci:i i] ctlrtciitic r) integrilI'eil ecouiitnirii totalu.eaz'. la AELS se asociazi Finlanda.lnsillnbltr.tucd li a capitalurilor. . d) uniunile ccottottrice. ir ansliri rnirrilc stluctunllc pelltnr a.ste t" on:.'irlric. avirrd atrihutii tot mai aurpic in clomeniil.g austnrhlLt cil si:. Piittlt coITt un.tt':c vittltal it care asigru'li i.ilc atat pe ice irriii cli: ecl.itirrlui intcgrai. .. (l.' ri politice" . Elve{ia. i I cai'acterrntL pritt urtificlircli pr>litiu:ilrlr t':ctllloiiriuc tle lilrsrrnrhlrr.:it politic ilorecorlorrlice dt'. f)anemarca..i politicc.ntelc statelrlr Darticipante.rtri stat.r taxelor.l'ua ccorlonriei clirrtr-urt tnsaur:blu dc acte trrrcule sau nrltionirle in acte care c:. in Comr.. inilttstrii:1.rle sr-ib conc[itt-'et'ca un()r uuLor'i Iijti supranatir.'ir-rrizi {1.t liuc.t cii'cttlatic 1 hrir-riirilgr si serviCiillr.iitu.: ce rciilizclzii iir plu. unci ttnirrni ceoirrirrtri-:c: ciu u q. cflrc rllrii. ar end o moneclll coltlullit (tinir:li). a aderat Liechtenstein. Este apreciatir ca o zonA cle comert liber. ciu'e surlt piete colrrun.lritiitilor uati<lnale. atctrtta dif-erentelc clintrr'z-r-. in nt irsura in cal c illr loc.:Iaite te-rri o pr-(rtliciLiii {. SEE iqi ldrgeste obiectivele in directia constituirii unci pie. a fortei rle rnuncd. deplind in 1963. egrar.i pi'in crcirrca de structuri (in:titrrtii ) colt ltit)e. iar in 1969 aderii gi lslanda. c) pietelt contunei care sunt.rltitattive in. seninat apoi in c'apitalele ti.t Politicir . prr:cLun: intensiiicarea c()njul'enhli iir intcrioml lr). clrr. schinrburi le dintre tirile rnembre.i."rt)r'. + Tona de cornert libcr sau de liber' schinrll fr:rnrf.ti..t!: rlc\.ive in caelrul sctrimburilor dintro tarile nrenrbre ale zonei sLlnt stipriruatD.i11 itctttn tniti vizibile etc. Uniurre ecollonricl .l colrtcmptu'iine.t in pltrs Lil'lll0ttizelre zt : politicilor ccononr ice ttaiic.iiitutlu ntriiotrale si aLt ti(l{)l)tat Lrii i.irriirrll Intcrnatiottatizarca ccunornici trttnslbr-t't r.ri Schirnb a lost ntr-rlt timp o asctncnea zonii: b) unitrnilc vamale. Politica Ag.r'ctoriui iericrgtti. Este condusd cie Consiliul statelor membre... sectorialc si . sr:c:i:rl ctcJ. r\Sociatia Eurclpo:. # lntegrare economica scctorial:i proces de' integrare in r-:irre estc arltl'enat rlLrmLli Lrnul sau cirteva sectuare ale I I + Intcgrare ecolrornica deplinzl 'integrarcl cle cel Iltai inalr gracl. pclt spori atrtr:tivitatea intugrarii ca rnod clc rea I tzLLte a .proces clc intensitatc sporiti prin ccil'c eLrc)nomia ca activitate clevirle erpresia lnteglarea econoniiclr rlintrc state 1'loate luzr dilerite torrne. in 1990. intre tinrp insir.trttctLlrale. nlortetar.:estea piatl lu scura nrondiala. concilicre a Llr)or iutcrcse $ i efortliri. denumitai Spatiul Economic Europcan (SEE).rnitatea Econornici Europeanf.con(litii pcntru stabilitatea si integritatea lor. Comunitatea H.. care devine membrf.nsiderati a li o piaga comunti deplini pentrLl cd ntr asigura in totalitate libcrtatea de circula[ie a capitalurilor. crztrc prelZLLI dirr crtntpctentclc statelt:r paiticipltrite. t..si-au anltonizitt legislatiile vanrirle nationale si aLt arloptat Ltn tarif t.rt. soeiir. lLisr.tf rnai rr.it'iiJ.tsritanic. ooliticiic r".rilor participante . in AEI-S ram6nind 5i nrti pritiiri nrembri.l tltti'..-:r'lor lit. ..titutii (strucluri) coiltunL'.r:ononric[ Europeanir nLl.t:r. Cotnun itatea Economic:ir Eurttpcanii a t'ost o uniunc vamaia.[rca intr-o rr - iiht:r ir. strucf r-ti'i. artttonizttrelr politiciltr c:crlttot.-i ittt. Dirpa gritdul dtr inte grarc. cat-rr r.niue).rr-ii '+ Globaliztrca ecooorrici . ceea ce lacc cir iiccstea sii ?rezintc interes petitl'Ll tot tnai rn u Ite tiri Perf'cctionirren pe [)ftrcurs.nsanlhlrrl ecorl()ruir:i. f) integrarea politica si sociala. d: integrare caracterizatii prin suprinrare. in ctue taxcle vainale.nrurrii (Pi\{l) si Ncur.-rcie re a grirpiirilor interllirlir'lnistc. olllpleteitzit i ntt'qrtlreil econontiuit deplirt:.1 : irc:ordul cle constituire a Unir"rnii Europene.r:onr1:icteez-ii inte'.lc <le pirliLicri ricctoi'irla al'moniz-atu.ii'if i atititl cotltLtn t'l-ttii dc tliriie torir:. cet si scctorial. Dupa ce in t994 s-a semnat la IVlaastricht priir crearea de irrr. L*. clar poiitieilc externe ale fiec:zilui stat fata de participirrii fuctorilor' (le productie si de cclr:iaite tari riiniin libere.f.]l. cu scctoarele. . carc preilLu din eotnp.ickirolm la I9 noiembrie [959. crcsterea puterii cie neg. care nu a ajuns la stadiul cle uniune vamald pentru ci nir a adoptlrt tarifirl exterior comun (unic) falir de lirile tct'tc.piirtti conrtttrr--t ' cc real tr.nclc sp. se drsti rrg: a) zonele de cotncrt liber.[arii Britalii si a Danemarcei. a Integrarc ecotrornica glohala sau integrare cai'c intplicii: totala econorniile tirrilor perrticipante iir' ' ansrlrnbltrl lor. Dupa intrarea r\. Printr-un acord incheiat de AELS cu Comunitatea Economic{ Europeand in mai 1987 sLr creL'azd o zond de cornert liber de dimensiuni rnult mai mari. in 1986 intra in CEE si Portugaliit. Etcctul crc:sterii el'it:ientt'i ccouol.1 Lu]or dificurltati.rocestil illcgririi r t ' ii:sotit $i do nlte t-etrirutcue. rcntedierr--. A rintrat in vigoare Ia l5 aprilie 1960. economiilor. cii.tticc itatitirtt[e atit i.i u capitalului.li m'.' si riili:zui'err rint:i nrrlncde cornture LI e(lc) notrt le.prirriii participarea unit..gr-iccrlii a UE sunt c()risidcratc e\cnrf.i restrictiiic cantititt. sub conclucerea Lli'lor ttLttc)ri a. F'iulanda Si Suedia.l()r piirtc nrr.lc. care poate lua decizii numai cu unaninritate de voturi. Norvegia.rtilor' geonornicr din nt. Itr. Uniunea utoncterJt.grlr"eir et'orrornicii toteilir i I se drrninrreazd num:irul lirrilor rnentbre ale AELS.A.llte tttri. in nrartie 196t. ir lr)rtci clc rrti incli si .nd atribLtiii tot i. uniuni vamale care arsiqurii in irttrrrior libera cire ulatie a mirrfurilor.lui iltri ri inirlt grnd ' Asociatia Europeana a Liberului Schirrrb (AELS) a fost creatd prin acordul de la St. care sunt z-orle rlc corncrt [ibcr ce. t'rlrrrir. Austria si Portugalia. ' cirritctenzatii llntr trnit icltr. Integrrlre politicir si sociallr sLrprunaIiotralc. ilr uneor-i numari activitiitilc clirr care sc obtin anun'rite prrclduse. triti . in 1973..rnlr u Lit'lemlr. cle fapt.uice irr i.: ittelllbrc si-att itrntunizirt legisilitii le r. p Uniuni) vrllrlalii . rrurlurile si sLlhramurile pc cure le aLl. iar in 1995 au mai intrat Austria. ' varnale si a restrictiilor cL.r fost cc.

iar ap. in 1998 s-au nominarizat cere. Cipru si Malta. are caracter deschis. care trebuie. Germania. Finlanda Si Suedia (la I ianuarie 1995).trtritie pAnd tn prezettr .n'. in timp ce un alt grup de tari au ca obiectiv asocierea gi/sau depLrnerea optiunii de ade r are .trropi divizata genereaza conflicte.li'. potrivit c:5reia o E. Reguli de lnstitufii de coordonare a politicilor eccnomice I 9i I politici I monetari I unicd I Monedi politicilor conjuncturate.rrruri fixe in interior. crearea -rlr..ia'l integrar Lr ^ func(iona.-. experlenla li collt'irntarea posilriiitirii upei inregriri i * Dupf.#". Stettele sernnatare au fost: ISelgia.. pri. ISi ilre originea ?ntr-o itlce lansat[ clupi Prinrul Rlztroi Mondial. Republica Ceh6. Sursa: Adaptare rlu Fig.r". foztrte priternice tlerdicate Pc excrnplul unci tiui.o*r*.principal prin a<loptarea *nei monede unice si o. Tot in 2001' consiriLrr Europea. Polonia.in Laltg natiune si si se pror..i i. Lituania. care a de'enit efectivi drn 200r.rit. Italia...i .. altelese preg[tesc pentru inceperea tratativelor in acest sens.ere in lnumite rimite.si sen. principalul obiectiv prevdzut in Tratatul de lzr Ronra a fost crearea.1. ' ii. 14.| politici I I Mobilitatea factorilor gi firmelor.i conlirr. o a..".... iecizilor luate. in rgg2. Slovenia.ealizeze poritica *. Estonia."n*ur. Ce forme concrcte are i n te rn atronal i zarea economiei ':- o ef-ectcrle pozitive iittrerraizute de initiatqrri arr fost peruepute *si aprcciztte bine de rnajclritatua popLrlariei l8-1 integrare Ui clespre care se spune ca sunt rt-'zu ltat u I acestc."ir p. au mai aderat: Marea Britanie. Danemarca si Irlanda (la I ianuarie 19731.egitirea unei noi etape a reformei institugionale a uE' r'izand integrarea _____o. capitarurilor gi persoaneror.i. acelasi tip cie civilizatie in majoritatea f[rilor europene. Cllanda. ca urmare. Ulterior. Austria. denumitd eu'o. lntegrarea piefelor Liberalizarea schimburilor de bunuri (nefin. ele indeprinind rrei criterii fundanrentile cu privire .. futoritate Uniunea economtca gt monetara Forrnarea Uniunii Europene a fost favortzata de: o existen[a unui moci de viatii relativ asemf." si se clcpd5eascri tbrma statuluil.urio**"i: datoria publicri qi infla1ie. iar Romflnia qi Bulgaria iSi preg[tesc primirea pentru 2007. in l9?1.. ' crxtstenta Llnei vOittte politicc. Grecia (la I ianuarie 198 1). sii .itive induse de intc-urarea sa. Slovacia._irop"and.Actur ttnic"' ce deschidea noi perspectrve pentftl piata comLrni care se crease deja.) comerciati I .. Tratatur de la Rorna a tbst actuarizat in r9g6 printr-un u. o.otesc in rnocl inevitabil integrarea economicra a diferitelor tirri'] ".. l in cadrul careia sfl se realizeze libera circulatie a bunuriror. identitrcati efectele econornice poz. unele tlri sunt in curs de aderare. Constituirea sa a avut loc prin Tratatul tle la Roma.srvs poiiticii ptIlI . De asemenea.i.of"rna..I .rr-un trarat care-r inrocuieste pe cel de la Roma' iar obiectivur trevine ciirbunelui ''si otelului (cECo).. Ce procese ini. trlind la sfirqitul anLrlui 1992. a unei piete rloua produse.o. Rscate 9i sociale..Care sunt ceic nt.te ar urru in decursul u .comunitatea Economicd Europeani d:yir: uniunea ru. avAnd la bazl.'ti relcvattte fenomr-'ne penii Lr iirterrtrlionalizarca economtci'. ce urmarelr crearea uuei picrte corlufle pentru cele La constituire.i. Are caracter interstatal. Luxemburg.pAtat cotltur real. unic. Letonia. ce criterii sc pot distinge intre ele formele integririi econ(rrnics? Ce forme imbracd inregrarea errono- .ut sub denumirea de .nsprezrce {iiri care participii ra uniunea economici si monerard. setnnat Ia 25 rrrartre l95l ui intrat in vigoare la I ianuarie 1958. micil'l Ce efecte colaterale foarte importante determina integrareu econonrica? Ce semniflcatie considerati cd au ef'ec- in decursul integrlrii Ce controvcrse si disputc ali ztpitrut econom iilor diteritelor tlri? * Care sunt electele pozitive cele mai importante pentru tiirilc participante la tele coiaterale ale integretrii econornice indicate ca riispllns la intrebarea de mai inainte'/ Estc ccil mai avansata forma de integrare.unor."rr"'r*" ". menirf. 5i s_a creat Banca Erropeanir.tariior rntei-esats de realrzarea rttte-triirii..nitor. Spania si Portugalia (la I ianuarie 1986). in acest sens. au mai devenit membre ale UE (2004) Ungaria. Frarrta. idee carel s-a revigorat dupa al Doilea R[zboi Nlondial $i a cf..\/rrLrv(r p'. s_a adoptat moned.u.oveze o .. obiectivur devenea t]niunea tconomica si N{onetari .constitutie a. Fozele tjE rte lrt ttl.) . Ulterior.ro-i".iciilor..

drepturilor omului $i respectului tata de minoritati. Curtca de Conturi . existenta unei economii de piali func[ionale. intrucit inseqi situaliile lor strnt tbarle dit'crite.r .. Curtea de JLtstitie cle la l. intrat in vigoare la 1 ianuarie 1995 $i ctre prevede eliminareir restrictiilor cantitative $i tarifare In perspectivir.- I . ceea ce inseamnl c[ ordinea juridiclt comunitarri.rverne). fapt ce implica apropierea de nivelul dezvoltirii tarilor mernbre ale UE.rntc" r'cL(ncstc mrniltrii pentrll econoinie. A:.urtpcanii estc iu prczent in ..nxernburg o apreciazd. progresele evidente realizate de economiile f[rilor comunitare. in care [irile membre sunt rcprezentatc la ccl rnai inait uivel (sctj dc -ctatc $i gr.. asigurata uLtii:.. nu numai realizarea obiectivelor decise in ultimii arli.=:.'.rli si componente care-i sllnt proprii se deosebeste de ordinea juridicri internationalir si de cea functionare a democratiei.r Un0f C{}El ' Intt'iat"i...trustitie. care vegheaz. Etapele integrririi ccononrice in Uniunea Europeanir Llniuuea E. S-au lacut de. concretizate in diminuarea costltrilor $i cre$terea nivelului general al eficienfei. . In lcest sen).r tiriie rttctnbre.'ji ectivri in 1. tarile Consiliul Europcan - Europeanf. . buna UniLlnea [-'uropeilnd este o formulf. dar punctele rle iedere ale t.tiel. Iiuropc:. aclica ansarnblul cle regr. institutiile conlurlitare. al tarilor tnentbre. supletea rnijloacelor folosite pentnr atingerea obiectivelor. determinante. econonrice si p<llitice proprii. zumoniz.6. Uniunea devenit nr r. Drumul parcLirs pAna acum este marcat de numeroase impliniri. asi-slurarea suprema[iei legii.' . tloredii ri.il.-+ . ciu'e se cleosebe$te de cea a ferilor membre. Curtea dc . Iiberalizarea graduala a circulatiei serviciilor.i:i'. capitalului Si persoanelor.ri iriLegrririi. Uuiulrea Europeana arc stn.: j . Fiectrc tftrtr arc un nunrirr de voturi propot'donal cLl potentialul rlc(itionlic $i dcnto-urat'ic. stnrcturilc organizirtoricc si juriclice au eloluat spre o retea institutionalf. ir prin nego(: i{-. in frrnclic clc sitrratie..t.1n.r integrationisite proprii Uniunii Europene ltctuale.: o C--omisia Iiuropcani este institutia exec:utivl. I ' la fluxurile de mtitfuri dintre [ara noastrd si Uniunea EuropeanA (in arnbele sensuri) potrivit trnui calendar convenit.joritate simplii. unnareste apiicarea politicilor corllLlnltarc: \c li. ci $i extinderea sa potrivit unei strategii aclaptate conditiilor actuale. obiectul sLtveranititii cclmune $i substanfa iiit.. ' Rtl:l: il : . Stabileste obiectivele politice cele niai inrpclrtante.'{1.rtii $i intreprinderi.:r" .irilor pe acr:'ste problerne suut toarte clilerite.- Si a prclj.niti:. Aclopti decizii cu unanimiiate cle voturi sau.. Statcle care fac prute clin Uniunea EuropeanA nu au pLlterea autononra rle decizie asupra unor domenii cedate. Institutiile care fonneazd nucleul mccani. incorporarea in propria legislatie Si aplicarea sistemului de norrne conlunitare . care demonstreazd cd modelul de integrare ales este viabi[. . Consiliul liuropcan dc N'Iinistri . Pune . recunoa$terea obiectivelor stabiiite pentru realtzarea uniunii economice $i monetare Si promovarea actiunilor necesare in a fbSt il].. la L..rorganizatie' interstatala autonomri". { :'.tupa integrirrii politice.lcturi organizatorice. Purlamcntul Fluropeiln este forrnat din menlbri alesi prin vot dircci cle (-"ctlit'irlii statelor LTniunii. asocii.. cu anumite caracteristici supranationale. iitr c-onsccvcl)ta $i creativitatea celor care l-au pus in aplicare i-au asi-eurat succesul.i Eurtlpc. adccvatii procesulr. cea nrai inalta atitoritate. Are conlpetente laugi.rndn.iclril. Revelatoare sutlf sLlperioritatea modelului conlunitetr fata de rnodelul AEI-S (ceea ce l-a fircLlt acceptat de lnai rlrulte state foste mernbre ale AELS).'4. care formeaz.cconorliet'in:. . se adaugd acordul de inc-heiere a negocierilor pe domenii (capitole) pentru intrarea in Uniurrea Europeana prin care se stabilesc obligatiile $i avantajele Romdniei specifice perioadei tranzitirrii care. ca o .principala institutie cu prrtcre cle dccizie. controleazi bugc'tiil c:omunitar.\-l . illJrr ir L. desigur.r . irnn()lliziilte punctelor de vedere si obtinerea consensultti rimin preocnpiiri ale :itl'nctrrril(. ollligii!i. i .rii. f f". de toate celelalte aflate in curs de realizare.l. capabile sa facd fatd presiunilor concurentiale din cadrul pietei interne unice. La acesta in alllicar-e ctcciziilc.. Consensul de acfiLrne a forfelor politice in directia atingerii acestui obiectiv $i asllmarea de cltre populafie a aceleiagi opfiuni au fost . tn acest context se inscrie Si acclrdul cll RoffrAnia. asigtrrarea stabili tetii institutiilor care garan teazd. controleii. de integrure profund originalii. Reuneste rnini5trii tlrilor lnen-rbt'c lte ct()incnii cle Ctlnrpetcniri.ii .r' ca r": . care are ohligatia de a reprczcntil erclusiv interescle contunitare. tt. printre carc: aprohii acordLirile internationale ale Uniunii Europene.de unificare h l'isctlitaiii. .i rf."rnrit5 dc Consrliul European $i inulizarca corrturilor Uniutlii. directive $i regulamente . ' allsT.{. ar putea sd inceapA la rlil ii j avanl.d. Inte-{rarea europeana corespunde caracteristicilor specifice dreptului comunitar cilre prirneaza asupra dreptului national directia indeplinirii lor. pe baza clreia functioneazir institutiile conrLrnitare. ' i P0il i"" " ii l .area legislatiei romineSti cu cea comunitare etc.-lr jurisclictiile nationalc. o 11.l. irt anul ){):1t: ef nationall. .' u I iernuarie 2001 Cll I. dcosebit[ f at[ If . vizeaz. potrivit prevederilor. . persoane particulare $i I . Petttrtt {.i+ antrnrili pagi in clirec[ia integriirii socialc si s-err eluborat proicctr.ilL . Intrarea Romdniei in Uniunea Europeand la aceastA dat['devine posibila prin ?ndeplinirea principalelor conditii prevlznte in acest SCN S: bcnci'iutr:. Pe parcurs.i: i ale tllr. Consiliul . ca este o ordine iuridicil noLlf. prin indellli r:..srnului de func[ionare a tiniurrii ll. col'ltrolcAzii rL-spectarea legislafiei c:otuunitare.-.: este n. incc[]ti i. (- ..decrzrt. care asigurd curstittlirea corrrplet': sau dcplinc perrtrr.uropene suut: lnci unituri identitltii europene.spectut'ea legislatiei contunitare $i regleazn litigiile intre statele membre. Consiliul agricol reuneste nrinistrii I--cntru ftgricultura etc.adoptate pind in momentul aderf.i la re.ri i' aderart. c:u mirjoritate calificatd sau ma.-. .

? Care sunt principalele componente ale structurilor organizatorice si juridice adrnisd in Uniunea Europeana? " ln ce situatie se ina in pre zent Romdnia tafa de Uniunea Europeand^ " Care sunt pnncipalele conditii ce trebuie satisfdcute de o tard pentru a fi in mod deosebit dup{ mai importante pentru Romdnia argumentati de ce. pentru susfinerea cheltuielilor de produselor interne pe piafa europeand.i politice comune monedei unice. aceastf. cat.tE7 .r. . piefete se globalizeazd (mondializeazd). oamenilor qi capitalurilor. din baterea monedei nationale: inlocuire a monedei nafionale cu euro. Multe guverne : puterttit sunt acum preocupate sd adopte strategii prin care economiile :i lor sd se inscrie in procesul modernizdrii prin intennediul . la propriu Uniunea dera ci ave[r pentru a sustrne viabilit atea Uniunii Europene ca grupare integrationi st[? Procesul prin care economia ca activitate devine expresia participdrii la un sistem de relalii intre unitdtiie economice s-a globalizat.lizare' i'1i'llollllcl Europeanf. .. Globalizarea pune capdt interna[ionalizf. pentru acoperirea efectelor deva_ lorizlrii sau supraaprecierii monedei .i politice comune sau convergente. - . percepere are uneori un caracter radical. . dar a inceput sI fie qi puternic contesta6 din cauza dezavantajelor pe care le induce mai ales pentru 15rile mai pulin dezvoltate. alegeti pe acelea pe care le consideragi cele $i nationale pentru competitivitatea generate de pierde rea autonomiei politicii monetare nafionale. comunismului. aceastd monedf. in vederea protejlrii qi reabzdrii acestora.rzate de apropierea convertibile .Interese economice Si politice ratelor dobinzii din tarile memtrre ale LIE. . pentru contrac ararea tendinfelor speculative cu moneda nafionali pdna . globalizdrii. pentru a suplini veniturile realizate Globalizarea. Costuri asociate monedei unice: " Folosind tablouI costurilor si avantajelor asociate monedei unice (euro). la: aparilia euro Si adoptarea acestei inc:rederea de care se bucurf.' grupari integrationiste. moned[ si de ce.: iitr:stat6. care este un proces similar sub aspect tehnico-economic.i in ce conditii putem consis-a format gruparea integrationistd.{vantaje asociate monedei unice: . yen gi lira sterlind. :. denumitf. de rom0ni. cuprinzdnd in prezent toate economiile nationale. .rii. . rolul acestei monede pe piafa a nriscarii capitalurilor pe piaga intraeuropeana: . euro. Sunt interese adesea o politic I nnonetarf.r. pentru a susfine cheltuielile emisiunii monedei euro. disparitia costurilor de tranzactie pentru operatiuni de schimb valutar. redistribuirea rolurilor intre monedele . . gi este adesea perceput ca expresie a :' : r ltrcepttt modernizlrii . odati cu pribuqirea rlccenitt. convergente .i retineIi informatii cu privire putin diferite de cdtre cei care compatibile gi complementare. Ia adoptarea euro. .Moneda unici european[" . Aceastf.liberalizarea mai ampli a piefelor de capital nafionale pi internafionale. eliminarea riscurilor ca o [ar[ sir adopte asemenea interese.t proprii Uniunii propnl mecanismului de functronare Uniunii Europene? ". o determinate de diminuarea segmentirii piegei financiare qi liberalizarea deplin[ . institutii care se constituie prin acorduri intre doua sau mai multe state cu interese economice. monede de noile ![ri membre ale UE. canzate de disparilia ratei de schimb a monedei Organi zalii economice interstructtrri org antzatorice Si juridice. diterite fari in vederea real rzdrlt unor rnterese economice . su lie capitaluri qi locuri de munci bine calificate. este pentru anumili anali.ti procesul prin care produclia qi schimbul se elibereazd de constrdngerile impuse de frontiere gi de distanfe. ce avantaje generale poate aduce euro pentru t[rile membre ale UE. cum este vdzutd. r i. .i. dar care are loc in contextul recunoaqterii pertinenfei frontierelor nafionale gi a controlului asupra circulatiei mdrfurilor. Factorii cei mai importan$ care au acfionat in favoarea globalizirii sunt: liberalizarea circulaliei bunurilor qi serviciilor intre tdri: diminuarea evidentl a costului transporturilor $i telecomunicagiilor. pentru a anihila efectele negative ir: uitimul 1985. . .i viitorului bazat pe tehnologii de virf. Alcatuiti un dosar . dezvoltarea si modernizarea acestora.interese care conduc cdtre aceea$i finalitate prin recurg erea la cai Si mijloace mai mult sau mai au . sau mondializarea cum i se mai spune in anumite t6ri. . iar reglarea se realizeazd prin func[ionarea piefelor qi de cltre instanfe mondiale.a Europene? " Cdnd In raport cu celelalte forrne de ii su.i in special intre dolar. ''Armonizarea politicilor economice proces de apropiere qi apoi de uniformizare a politicilor economice din nation ale prin acloptarea egalizarea statale sau con vergente. mondiala. Ce argumente a . necooperantd c u partenerii Si tavorabil[ ei in mod exclusiv. ce caracteristici consideragi c.

le implantate .r.eaz.ui-cLr ttttt^ept'itrclerilor a prodltttir':i .r. acestea constituind de l'apt sursa profiturilor.. impozite si tare).'. este clin turi diferitc.si ttreiei lo'' . puhlicitate.fIt. Unitrnea Europeanl 5i 'laptlnia.r:. creatie.i guserru ccle Inili mici raftsnat. probabil.. a devenit necesarfl o fetca tlelisi cle parteneli. lacilit[tile de co-.:a'. dupii grtttlttl 1. liri qi pozitive asupa dig*' I l ti generatoarc de avantaie sutlciente pentm . in cdutarea si plstrarea acestor avar. precum si dezvoltareir lor. Forla tirrile in care actl0neaza' i'etinute 5i in strrcina globalizdrii Asemene:r irrgurnente pro si contra sultt actiunile cresterea evirlenti a opoziliei fati de ecc. indeosebi industriale. cial. r .. dezvoltarea fira precedcnt a investitiilor straine directe. globalizarea pietelor de bunuri si de factori cle productir..pro uno.:i:rt" "ciiunile llrulti o contitrua 5i. Se considerl ca globalizarea economiei va fi lirrmal incheiata atunci cAnd bunurile $i serviciile.cl ne'apf. Globnlizarea Dcononriei este uu termcn care releva o renlitate complexir: .Sq Asemenea deschiclcri ai. plin integrarea aportuir. isi pierde in rnare mdsurd stabilitatea domiciliului ii apafienerlta la un mediu so- : . intcnsificarea si diversificarea schimburilor economice dintre f6ri.t fi rrii.. expertize ccntabile 5i financiare etc. apari[ia ..i riscuri. ..ilpiexc sunt rezenrate [Lriier tle prcrvcnienla.flonrioi. Iixist[ in nu corespu. se va firmel" Un lol deosehit iu procesul glohaliz[i'ii il au iqi are nrultinltionale $i trattsnationale.oitat nxrbilitatca gcogrulica a intreprinderilor . isi lanseazir produscle simnltan pe rnai rnultc pie1e. tlar aLl contribuit i'ri rtI.i inmultirea firmelor.culiiicaii!-q 5i proceselor ecollomrce a cdror existenfd.. . la un univers de relatii delinritat prin apropierea geograficir. aprtrtui in tehnologii avatlszttL' pot si nu m[reasca producfia' dar ii il)t. etaleazii strategii giobale de produclie pe haza diviziunii interrrurtionale a muncii.i :: ii. iar guvernelc si autoritatile locale din orice tari vor trata in mrxl egal toate finnele. . salariile scizute sau mai dit'erenfiate.i: venituri (salut'ii. ct.arcir . ca urmare.:: : .).ri firmelor specializate in rnarketinq.delocalizarea (mutarea) krr siru a tjliirlelor lor qi pregdtirea posihilit5lii de a fi prezente in orice punct geografic sau ecolomir. al planctei in functie de' avantaiele care apar (calilicarea sau lipsa de calificare a forfci de rnuncS." ltli.': ' : . :. capitalului lor.rat nevoilor tarilor ncg:rtive: investitiile si oiiectul activiutii l'r 'i l '"lirc lc-u calitate sunt tbarte mari si viteza de reactie la seinnalele pie[r:i se tnareste.ir la standalclc si cu rnirci mondiale. scopul glrrhalizarii il constituie profitul 5i in activitatc a lirmelor..2.. in Unii autori apreciazd.scapd" determindrii I I naiionale $i care au aclesea efecte nesative .' "'r'"rttrritent' actioneazir' pot contritrui la tlezvoltarca tconomiilor in care :i ':' ierea si distribuirea r'''1ltcstilreil' producliei 5i in special prin apurtui dc.ie s-u rJezr. fhra dcoschire de nafionadiferentele dintre ei:onomiile turilor lunrii vclr lrjrrrlge ia o asernenea situatie incflt nLl vor mai .rielile cr.CIn F costtrri .r cercetarea-dezvoltarea. tthstacolc *cononrice qi politice pentru inl. . Din punct de veclerc eLroll()mlc. durata de viatir a produselor se diminueaza simgitor. Prin globalizare se capteazi numeroasele avanta.1.:.i originea pi.:t:'" .)d csential Si lu generaiizarea sau glollalizarea concrrrentei. mentinerea ig.lc .intretrliale pnnderi mari in clit'erite 1ziri. carc isi desf'iqoara activitatea simultan Ia scari mondialii. clistan[a satr apropierea. iar globaliz. .r simplifi... tii. capitalul 5i munca vor circula pe deplin liber. comercialit.nunicare etc. cxigentcle de atr-irs' Ele tirrile dt:zloltiite (SLIA. o va .r . sau sucurs. . Firme multinationale care acltotreaza c:u t'enomerlelor Transuationat . Cca rttai tl-llie parte a acestor filrnc intensifica' siltl '.itll.toiii locali. pot constitui carc existi intre economiilc tarilor lumii.ie ce rlccnrg din diferentcle este tbarte lirnitat pentru c6 cele mat care actionelizi.1.rcriicsc pc pioduci.-lctsi.rta.esfitiile soc:ietati loi- mondiali internationala m u ltinationala comerciale iicoitl rrilcle.rtrtrttlittli:'ure a intretiue procesul in eautarea de profit pe meleaguri srrriine' asemeuea situalie elste inca [oarte in<lepdrtata. in contlitiile in care cresc tbarte tnult cheltr. iar in ultimii ani se observit si Dczvoltare Economicd Si de promoviite de Orgarrizatia pentru Ctroperare OrganizalialvlonclilUraCotnerlultti'careprinnlttu'akrrpotaveaefectenegative' de munci este si ea asociatl intreprinderii ncrn:ade si. inr.le rloreair s. grupur:i de tiri si unitlti economice din toate tirrile lumii. L.l . . cl'c$tereil iusa si aspecte unl. al caror capital in concontitent originea iu nrai mutte tari si care actioneaza provin din diferite tiri..

."8" zare a piefei. bile sunt eliberate. Canada:. Anali zalr cei mai importanfi f'actori care f avoriz eazi globali zarea economiei" . integrare lmte ca etccmplu? avannje credeli cd aduce fiecare dintre formele de d. s Utili zdnd informatii din presa economicd . resursele. din care fac parte cele mai dezvoltate tf. Organizafia pentru Cooperare si Dezvoltare Economic5. de orice obligafie de a se apleca in fata vreunui alt interes. acordului. Ceea ce face acest acces neingradit unor corporatii c) indicafi ce rol se atribuie globalizdrh economiei in societatea viitoare.l9t Care sunt argumentele pro qi contra . care a fost aprobat...ri. Exemptificafi firme cu integrare orizontald ldsau ^' exemplu tn ftecare integrare a" *iiit constd tn ce iclenti. d) identificati unit[tile economice purtltoare ale globali zil.Acordul multilateral asupra investigiilor". elaborafi dosarul unei firme multinationale care acfione az'a Si in RomAnia." (Sursa: Aclevrirul econornic. dar nu se aplica inca. nr. n.ri si nrodul in care acestea ar putea acflona. prezentdm un extras din articolul profesorului John McMurtry de la Universitatea din Guelph. Ele obtin astfel acces nelimitat la toate piefele.tilor de azi.Corporafiile transnationale mo- *t'!. Ce TEXT TEMATIC bld.i literatura de specialitate. a elaborat $i negociat proiectul pentru . prin prevederile b) linind cont de continutul capitopreci zati ce obstacole ar putea apdrea in calea giobaliz'arn. larg acceptat cir fiind modelul ideal cle existentd a tuturor societf.27 /1998) 2.' Cum este perceputl glob altzarea economiei in diferite tari $i de diferite actitrnilor realizate de firmele mtiitinafionale gi transnationale? .Larousse/HER 2oo0' P' 338 a) identificafi fonnele de realizare global rz. care confinut are tenomenul nornadis- co ve faintreguttanlatProcesului Prgduclie"'sau integrarea ii Permite sd se grupllri sau forfe sociale? nrului economic specific globalizdrn? l.) axate pe profit este expresia absolutizat[ a programului de globali. verticald.'irti economiei a la care se fac referiri in citat. lului.ficati Descrieyi.n. Referitor la acesta. Ontario. organism guvernamental sau cetf.fenesc. ' in anul 2000. (firme. subvenfiile Si bunurile celor 29 de t[ri implicate. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful