1 Tema 4. Operaţiunile active ale băncii comerciale 4.1. Definirea şi clasificarea operaţiunilor bancare 4.2.

Creditele bancare – pilonul fundamental al activităţii băncii 4.3. Elementele definitorii ale plasamentelor bancare 4.4. Leasing – noţiune şi particularităţi 4.5. Factoring – definire şi structură 4.6. Tendinţele contemporane în aplicarea forfetării ca operaţiune specifică bancară -1Prin operaţiuni bancare se înţelege fonduri încredinţate de public, operaţiunile de credit pe care le gestionează o bancă sau punerea la dispoziţia clientelei a mijloacelor de plată şi a altor servicii bancare. În cadrul operaţiunilor bancare se includ două grupe mari: 1) operaţiuni bancare fundamentale ; 2) operaţiuni bancare accesorii. Operaţiunile bancare fundamentale – sunt acelea prin care se realizează funcţionarea pro-prie a băncii, adică funcţia de intermediar în operaţiunile de credit fie că se acţionează pentru a adu-na economiile, fie că se acţionează pentru întrebuinţarea economiilor mobilizate. La rândul lor, operaţiunile fundamentale cuprind: operaţiuni pasive – acelea la care banca participă calitate de debitor pentru că ea primeşte un credit, de exemplu în cazul unui depozit bancar; operaţiuni active acelea la care banca participă în calitate de creditor, ea făcând în acest caz o creditare, de exemplu când se acordă un credit. Operaţiunile accesorii – sunt acelea în cursul cărora banca nu este nici debitoare nici cre-ditoare, dar asigură o prestare de servicii, ca de exemplu serviciul de depozit în păstrare de titluri de valori, serviciul încasări de titluri şi a altor documente etc. În timp ce operaţiunile fundamentale sunt operaţiuni tipice ale activităţii bancare şi nu pot fi efectuate în afara exerciţiului băncii, nu acelaşi lucru se poate spune despre operaţiunile auxiliare, chiar dacă, cel mai adesea în practică sunt conexe exerciţiului activ al băncii. Operaţiunile active ale băncilor comerciale sunt operaţiuni în care băncile îşi angajează re-sursele în vederea îndepliniri funcţionalităţii lor statutare a obţinerii de profit. Activele şi pasivele băncii comerciale sunt strâns legate între ele. Efectuând operaţiunile sale băncile permanent contro-ează stare a pasivelor sale, resurse libere, costul capitalului atras şi a economiilor. Dacă fluxul mij-loacelor băneşti se micşorează banca va fi obligată să modifice politica sa în domeniul operaţiunilor active, să se dezică de propunerile rentabilităţii, să vândă o parte din subdiviziuni din portofoliul său, etc. La rândul său operaţiunile active se grupează în patru grupe mari: a) operaţiuni de creditare, în urma cărora se formează portofoliul de credit al băncii; b) de investiţii, ce constituie baza formării portofoliului de investiţii; c) de decontare şi de casă, care reprezintă unul din serviciile oferite de bancă clienţilor săi; d) alte operaţiuni. Orice operaţiune desfăşurată de băncile comerciale presupune un risc potenţial. La nivelul băncilor comerciale se desfăşoară trei mari tipuri de operaţiuni: operaţiuni pasive; operaţiuni active; operaţiuni desfăşurate în afara bilanţului. Toate tipurile de operaţiuni bancare presupun fluxuri de fonduri şi deci, riscuri de nerambursare. Operaţiunile active reprezintă pentru băncile comerciale operaţiunile de utilizare a resurselor mobilizate de către instituţiile bancare sub forma atragerii de depozite, a contractării de împrumuturi sau din alte surse în vederea îndeplinirii funcţiilor specifice. Aşa cum se cunoaşte, o bancă are un volum de capital redus în raport cu totalul pasivelor sale, aşa încât plasamentele efectuate vor fi corelate cu resursele pe termen scurt, mediu şi lung atrase. Operaţiunile pasive sunt direct corelate cu cele active. Pe de o parte, din punct de vedere al maturităţilor, iar pe de altă parte, din punct de vedere al dobânzilor. -2Potrivit dicţionarului „Moneda – mică enciclopedie”, editat sub egida Băncii Naţionale a României, autorii Costin C. Kiriţescu şi Emilian M. Dobrescu menţionează că „ creditul este relaţia bănească între o persoană fizică sau juridică numită creditor, care acordă unei alte persoane numită debitor, un împrumut în bani sau care vinde mărfuri/servicii pe datorie, în general cu o dobîndă stabilită în funcţie de riscul pe care şi-l asumă creditorul sau de reputaţia debitorului. Creditul este cunoscut încă din cele mai vechi timpuri, dar sub diferite forme, avînd tot timpul un rol important în economie. Avînd în vedere evoluţia sa creditul a cunoscut trei trepte de dezvoltare mai importante: - treapta economiei naturale, în care indivizii produceau bunurile necesare traiului propriu sau cel mult al familiei. La această treaptă se disting două subdiviziuni: economia familiară autarhică, în care toate celelalte celule economice erau închise şi economia de schimb în natură; - treapta economiei de schimb, în care schimburile de bunuri se fac prin intermediul monedei; - treapta economiei de credit, în care se pun în circulaţie bunuri contra promisiuni de a restitui în viitor aceeaşi valoare. Este ultima şi cea mai performantă treptă de dezvoltare economică şi financiară a omenirii unde, în procesul schimbului, rolul esenţial îl au operaţiunile de credit. Astăzi, însă formele creditului au evoluat cu mare rapiditate şi se află în strînsă corelaţie cu gradul de dezvoltare al societăţii. Formele principale ale creditului cunoscute pe piaţă sînt: creditul bancar, creditul ipotecar, creditul de consum, creditul obligatar. Creditul bancar, ca şi moneda este o categorie economico-financiară creată pentru a servi la rezolvarea unor probleme economice, sociale sau legate de procesul de schimb. Pentru o activitate prosperă a întreprinderilor industriale şi a altor ramuri ale economiei naţionale, un rol important îl au relaţiile de creditare şi de decontare cu băncile care au drept scop întărirea economiei, lărgirea producerii, soluţionarea problemelor sociale. Creditul bancar este creditul acordat solicitanţilor de credit de către instituţiile specializate, numite instituţii bancare, sub formă bănească, în aşa numitul comerţ de bani. Cu ajutorul lui se pune la dispoziţia unui agent economic sau la dispoziţia populaţiei

2 un anumit capital, pentru un timp determinat, prin care se procură bunuri, se achită servicii curente sau se efectuează alte plăţi. Deci, creditul bancar este un schimb de monedă, condiţionat şi despărţit de un interval de timp. A acorda cuiva un credit, înseamnă a-i pune la dispoziţie o sumă de bani ce va fi rambursată în viitor, la o anumită dată. Astfel creditul bancar este caracterizat de un şir de trăsături specifice care includ în sine următoarele: Obiectul creditului bancar este reprezentat de disponibilităţile băneşti sub formă de monedă fiduciară sau monedă scripturală. Subiectele creditului bancar alcătuiesc: creditorul – cel care acordă creditul (banca) şi debitor – cel care primeşte şi se foloseşte de credit (persoanele fizice, persoanele juridice, statul şi alte bănci). Scadenţa – momentul sau momentele stabilite pentru rambursarea creditului. La stabilirea scadenţei băncile comerciale iau în consideraţie activitatea debitorului, afacerea propriu-zisă, alte condiţii. Astfel se stabilesc şi ratele care vor fi rambursate la scadenţă. Ratele pot fi rambursate în mod egal, în ordine crescătoare sau descrescătoare sau în dependenţă de caracterul afacerii de credit. Asigurarea creditului, format din bunuri. Acesta se stabileşte la dispoziţia sau solicitarea creditorului sau a unui terţ pentru a asigura îndeplinirea de către debitor a obligaţiunii de rambursare a sumei creditului, achitarea dobînzilor şi taxelor de credit. Dobînda. Pentru timpul care va trece între primirea sumei şi rambursarea sa, beneficiarul operaţiunii va plăti o dobîndă concretizată în suma de bani plătită de către debitor creditorului său pentru creditul acordat pe un timp determinat. rata dobînzii este în strînsă corelaţie cu rata profitului, trebuind să fie mai mică decît aceasta. Activitatea de creditare a unei bănci comerciale din ţara noastră se bazează pe respectarea prevederilor următoarelor Regulamente: 1. Regulamentul cu privire la activitatea de creditare a băncilor care operează în Republica Moldova; 2. Regulamentul nr.3/09 cu privire la expunerile „mari”; 3. Regulamentul cu privire la clasificarea activelor şi angajamentelor condiţionale şi formarea reducerilor pentru pierderi la active şi provizioanelor pentru pierderi la angajamente condiţionale; 4. Instrucţiunea nr.8/1001 privind ordinea de acordare a creditelor în valută străină; 5. Regulamentul BNM cu privire la acordarea de către băncile comerciale a creditelor de consorţiu; 6. Regulamentul BNM privind încheierea acordurilor de persoanele afiliate băncii, inclusiv eliberarea creditelor; 7. Regulamentul BNM cu privire la acordarea creditelor de către bănci funcţionarilor lor; 8. Regulamentul nr.38/08-01 cu privire la modul de garantare a creditelor acordate de Banca Naţională a Moldovei băncilor. Potrivit literaturii de specialitate se deosebesc un şir de principii de clasificare a creditelor bancare. Mai jos vom cîteva din ele care după părerea noastră sînt cele mai importante. a) Credite care se oferă după perioada de acordare se pot grupa în: credite la vedere şi credite la termen. 1. Creditele la vedere sînt credite care se acordă pe termene foarte scurte agenţilor economici cu o situaţie financiară şi economică foarte bună care, din anumite motive, nu pot face temporar faţă plăţilor. Aceste credite sînt eliberate la solicitarea agenţilor economici prin intermediul contului curent în limita unui plafon stabilit de bancă. Asemenea credite se acordă pentru acoperirea decalajului ce se manifestă în cadrul fluxului de lichidităţi, ca urmare a întîrzierii încasărilor faţă de plăţi. 2. Creditele la termen se împart la rîndul lor în: a) credite acordate pe termen scurt (acordate pe o durată de la 1 lună la 12 luni); b) credite acordate pe termen mediu (termenul cuprins între 1 an şi 5 ani); c) credite acordate pe termen lung (acordate pe o durată mai are de 5 ani). Creditele pe termen scurt sînt acordate pentru finanţarea stocurilor sezoniere. Creditele pentru finanţarea stocurilor sezoniere de materii prime şi produse se acordă agenţilor economici care constituie astfel de stocuri (produse agricole, agroalimentare, de provenienţă vegetală sau animală, precum şi orice alte stocuri care nu sînt de natura celor curente şi se consumă într-o perioadă mai mare de un trimestru, fără a depăşi 12 luni de la constituire). În vederea acordării creditelor, ofiţerii de credite vor analiza şi verifica la faţa locului existenţa stocurilor sezoniere, condiţiile de păstrare, calitatea acestora, asigurarea desfacerii prin contracte şi comenzi ferme. Credite pentru export au ca destinaţie finanţarea necesităţilor curente sau excepţionale ale clienţilor ocazionate de activitatea de export cu condiţia existenţei contractelor de export sau comenzilor ferme încheiate direct cu partenerii externi sau prin intermediul unor comisionari, care fac obiectul creditului solicitat, din care să rezulte: cantitatea şi felul mărfii, condiţiile şi graficul de livrare, modalitatea şi termenele de plată. Creditele pentru export se acordă pentru aprovizionări cu materii prime şi materiale, combustibili, energie, etc. Din ţară şi din import, în vederea realizării de produse cu desfacere asigurată la export, fără a depăşi 12 luni de la acordare, cu excepţia produselor cu ciclu lung de fabricaţie. Obiectul creditelor pentru echipament pe termen scurt îl constituie acoperirea temporară a decalajului dintre resursele proprii şi cheltuielile pentru finanţarea investiţiilor productive (corporale şi necorporale) ale agenţilor economici. Creditarea pe termen scurt se face pe total activitate de investiţii sau pe obiective ori acţiuni de investiţii. Termenul maxim de creditare este de 12 luni. Principalele cauze care pot determina lipsa temporară de resurse proprii pentru investiţii sînt: decalajul între constituirea resurselor proprii, conform bugetului de venituri şi cheltuieli şi necesităţile de plată, rezultate din derularea contractelor cu furnizorii şi atreprenorii pentru investiţii; realizarea în avans a unor cheltuieli de investiţii reprezentînd lucrări şi/sau achiziţii de utilaje. Creditele pe termen mediu şi lung se acordă pentru realizarea unor obiective de investiţii, respectiv: - achiziţionarea unor maşini şi utilaje predestinate lucrărilor din agricultură, comerţ, industrie şi transport; - amenajarea, transformarea, reutilarea capacităţilor de producţie sau a spaţiilor comerciale; prestările de servicii, asigurarea cu spaţii proprii ori închiriate în concesiune sau locaţie de gestiune; - achiziţionarea animalelor de producţie, reproducţie şi tracţiune; - procurarea acţiunilor de către asociaţiile salariaţilor şi membrii societăţilor comerciale care se privatizează; - achiziţionarea de linii noi de fabricaţie, tehnologii noi; - construirea fabricilor, centrelor comerciale, centrelor turistice. Acordarea creditelor pe termen mediu şi lung pentru realizarea unor obiective de investiţii se va efectua doar acelor agenţi economici, care prezintă garanţii materiale şi morale cu privire la posibilităţile de rambursare a obligaţiilor faţă de bancă.

Credite acordate statului. tehnică de bucătărie. Creditul acordat în cont curent se face în urma unei cereri aprobate de către bancă. . Creditele împrumutate de la alte bănci sau de la Banca Naţională a Moldovei sub formă de mijloace băneşti sau hîrtii de valoare. banca acestuia şi scadenţa. de regulă. mobilă. Aceste credite sînt mai sigure în comparaţie cu cele acordate populaţiei şi agenţilor economici şi au o dobîndă mai mică.existenţa contractelor de leasing. construcţia clădirilor de stat. data emiterii titlurilor.credite acordate agenţilor economici. pe cel mult 12 luni. . Aceste credite se deschid. suma.intervalul de timp. . calamităţi naturale. caselor de bătrîni. în funcţie de nevoile acesteia. Ca garanţii pentru creditul de leasing vor servi activele ce fac obiectul contractului de leasing şi cesiunea de creanţă asupra încasărilor chiriilor. întreţinerea cheltuielilor armatei. Creditele pentru activităţi de leasing şi factoring. de regulă. . însoţită de un borderou al facturilor care să cuprindă următoarele elemente obligatorii: numărul şi data facturii.credite interbancare. etc. Ca garanţii pot servi mărfurile procurate din aceste credite cît şi garanţii suplimentare. va fi însoţită de o cerere de scontare din care trebuie să rezulte: datele de identificare ale beneficiarului. Credite acordate altor bănci. . Credite acordate agenţilor economici. se acordă pe termen scurt. de la 1 zi pînă la maximum un an. care prin natura lor se efectuează şi se evidenţiază distinct. Se vor evalua condiţiile de bonitate şi aspectele nefinanciare ale clienţilor în calitate de solicitanţi de credite.credite pentru procurarea locuinţelor sau construcţia lor.credite pentru studii. Aceste credite sînt acordate pe termen scurt. Ele asigură întreţinerea studenţilor pe parcursul anului de studiu şi acoperă total sau parţial taxele şcolare. Pentru Franţa acestea nu depăşesc veniturile titularului pe 3 luni. cazuri de forţe majore. . . desfacere. . cu condiţia ca soldul zilnic al angajamentelor să nu depăşească volumul liniei de credit aprobat. Se va verifica dacă facturile date nu au fost creditate prin alte modalităţi sau nu au fost asigurate de o altă sursă de finanţare. 3. Portofoliul titlurilor de credit. . fie a unor subactivităţi. construcţia şi instalarea traseelor de combustibili. în limita unui nivel global de credit.plata chiriei să se efectueze din contul societăţilor de leasing.3 b) Credite acordate în funcţie de tipul beneficiarilor de credit sînt: . proiecte. Băncile comerciale contribuie în mod substanţial la ridicarea nivelului de trai al populaţiei prin acordarea creditelor de consum. data scadenţei. în baza unui contract de credit prin care banca se angajează ca pe o anumită perioadă de timp să împrumute clientelei fonduri utilizabile în mod fracţionat. Societăţilor de leasing li se acordă credite pe un termen de 5 ani pentru cumpărarea de active care fac obiectul tranzacţiilor de leasing. Toate titlurile depuse spre scontare se înscriu într-un registru special. creditelor pentru educaţie şi învăţămînt. Se mai întîlneşte o formă a liniei de credit care funcţionează după sistemul revolving. Aceste credite nu sînt profitabile pentru bănci. Aceste credite. producţie. Aceste credite nu impun scadenţe fixe de rambursare şi se bazează pe o deplină cunoaştere a activităţii întreprinderii. . din momentul prezentării la scont şi scadenţa să nu depăşească 12 luni. Credite de scont se folosesc pentru subscrierea de titluri de credit şi pentru finanţarea agenţilor economici la bursă. denumirea trasului şi banca acestuia. precum şi obligaţia expresă de a achita băncii taxa de scont. De obicei ele se solicită pe termen scurt. spitalelor). termenele uzuale de acordare e acestora fiind de 90 sau de 180 zile. Aceste tipuri de credite sînt acordate de banca centrală a statului cu următoarele scopuri: finanţarea sectorului social (construcţia şcolilor. 2. 1. Se cunosc mai multe modalităţi de acordare a creditelor persoanelor juridice: Avansurile în cont curent reprezintă creditele acordate de bancă pentru necesităţile curente privind acoperirea cheltuielilor de producţie cu caracter imprevizibil. Nivelul creditelor nu poate depăşi 85% din preţul de achiziţie a activelor ce urmează a fi închiriate. pentru procurarea. Ele necesită garanţii din partea populaţiei.credite acordate populaţiei.activele care fac obiectul contractului de leasing să fie asigurate. se acordă pe termen de la 3 luni pînă la 2 ani. în limitele unui plafon stabilit de aceasta. dar sînt asigurate prin garanţii morale. Credite acordate populaţiei.termenul de acordare a creditului să nu depăşească durata contractului de leasing. în vederea scontării. 4. dar în schimb sînt profitabile pentru investirea în capitalul uman.posesorului titlului de credit să fie client al băncii la care se solicită scontarea. Acestea se acordă societăţilor specializate în activităţi de leasing şi factoring. O pondere destul de mare a acestor credite o întîlnim în Anglia şi SUA. Creditele acordate populaţiei pot avea următoarea destinaţie: . Creditele de factoring se acordă în baza unei cereri. contracte. etc.pentru procurarea foilor turistice şi tratamentelor medicale. Creditarea se efectuează în cont curent sau într-un cont separat de împrumut. Creditarea agenţilor economici atrage după sine prosperarea economiei naţionale a unei ţări. întreţinerea orfelinatelor. Băncile comerciale vor acorda astfel de credite cu următoarele condiţii: . Acordarea creditelor pentru operaţiuni de leasing presupune respectarea următoarelor condiţii: . Linia de credit reprezintă o modalitate generală de acordare a creditelor.pentru procurarea automobilelor. De obicei locuinţa dată serveşte ca ipotecă pentru creditul acordat. valoarea şi plătitorul. Acestea se acordă pe termen de 1-5 ani şi se procură direct de la producător sau de la comercianţii înregistraţi oficial. Utilizările din deschideri de linii de credit se pot acorda fie pentru creditarea de ansamblu a activităţii curente de aprovizionare.procurarea mărfurilor mai puţin preţioase ca: televizoare.pentru cheltuieli curente ca împrumuturi personale.titlul să fie acceptat legal la plată. . nu necesită garanţii materiale. construcţia şi instalarea sistemelor energetice. au ca scop menţinerea situaţiei rezervelor obligatorii şi solvabilităţii faţă de clienţii băncii date. maşini de spălat. Ele de obicei. acoperirea deficitului bugetar. Acestea de regulă sînt credite acordate pe termen scurt şi mediu. .credite acordate statului. reconstrucţia imobilelor. . .

credite neperformante. 2) credite acordate pe termen mediu (termenul cuprins între 1 an şi 5 ani). .credite negarantate. sau transferată direct în contul curent al partenerului de afaceri a debitorului. îngrăşarea şi vinderea şeptelului. tehnicii de uz casnic. potrivit modalităţilor de acordare şi de rambursare a lor: . anual.credite productive. Garanţiile propuse în acest caz sînt obiectele procurate din acest credit cît şi obiectele materiale ale solicitantului. distribuire. Creditele negarantate sînt creditele care nu implică în sine garanţii materiale. corespunzător mărindu-se rata dobînzii şi aplicarea penalităţilor.prin virament – suma creditului în lei sau în valută. construcţie.: producerea.în numerar – suma creditului în lei. depozit bancar. În cazul în care debitorul nu-şi achită la timp obligaţiile. deschis în Bancă. de spălătorie. simestrial. . credite în stare de acumulare. gaj. comercializarea cu amănuntul sau engross. benzină. cauţiune. cărbune. mobilei pentru achitarea cheltuielilor privind studiile în instituţiile de învăţămînt etc. acordate în funcţie de destinaţia indicată în contractul de credit: . etc.credite consumative.. Garanţiile la aceste credite.pentru consum – exemplu: procurarea imobilului. Creditele pentru investiţii sînt credite acordate pe termen mediu şi lung cu scopuri investiţionale. cu excepţia creditării din resursele organizaţiilor financiare internaţionale. garanţiile bancare. Creditele pentru activitate curentă sînt creditele acordate pe termen scurt şi sînt acordate agenţilor economici pentru desfăşurarea activităţii economice curente. creditul se trece pe un cont separat de credite restante. Creditele performante sînt acele credite care nu implică în rambursarea lor achitarea dobînzii restante. industriale sau proprietăţi rezidenţiale.financiară foarte bună. transferată în contul curent al debitorului. Creditele neperformante se împart la rîndul lor în: credit renegociat. La aceste credite se stabileşte un grafic fix de rambursare care poate fi: trimestrial. Drept asigurare pentru astfel de credite poate servi ipoteca. păstrarea şi comercializarea recoltei. d) În funcţie de calitatea lor creditele se împart în: . consultaţii juridice şi contabile etc. Creditele garantate se divizează în: ipotecă. credit prolongat. .pentru procurarea imobilului/executarea lucrărilor de construcţie şi dezvoltare ex. alt combustibil. automobilelor personale.: achiziţionare. destinate utilizării în RM sau. . pentru consum. asigurarea. e) credite acordate reieşind din modul de acordare: .: producerea. inclusiv pe bază de patent. c) credite. după convertire. clienţilor permanenţi ai băncii cu o situaţie economico .pentru activităţi în industrie/comerţ – ex. pescuitul. destinate pentru executarea operaţiunilor de import. este însăşi investiţia dată de rînd cu alte garanţii suplimentare ale agenţilor economici. . credite în stare de neacumulare.pentru activităţi în agricultură/industrie alimentară – ex. transportare. c)În funcţie de destinaţie creditele se clasifică în: . acordate reieşind din durata creditului: 1) credite acordate pe termen scurt (acordate pe o durată de la 1 lună la 12 luni). cauţiunile. Creditele productive se împart în două categorii: pentru activitate curentă şi pentru activitate de investiţii. Creditele neperformante reprezintă creditele neachitate în termenele stabilite în contractul de credit. Acest tip de credit implică în sine un risc mai mare de nerambursare şi de aceea băncile recurg la o analiză mai minuţioasă a situaţiei economico-financiare actuale şi studiului de fezabilitate a solicitantului pe următorii 2-3 ani de activitate. Soldul creditului şi dobînzile aferente se rambursează din veniturile lunare ale populaţiei.în lei moldoveneşti. reconstrucţie clădiri comerciale. .4 Drept asigurare pentru creditele acordate statului pot servi valorile mobiliare de stat şi garanţiile de stat. folosite pentru executarea operaţiunilor de import. d) credite acordate reieşind din tipul de valută: . . mărfurile şi bunurile acordate din credit. păstrare şi vînzare a resurselor energetice în orice formă: electricitate. Creditele consumative se acordat pe termen scurt şi mediu pentru acoperirea costurilor bunurilor şi serviciilor de care beneficiază populaţia. eliberată debitorului prin casieria băncii.pentru executarea lucrărilor în industria energetică şi a combustibilului – ex. medicale. f) credite. achiziţionare şi ameliorare de terenuri prelucrate şi neprelucrate destinate amplasării construcţiilor sau zonelor de agrement etc. . garanţie bancară.în valută străină.credite garantate. de obicei.: creşterea. ci garanţii morale. e) După tipul de garantare creditele se împart în : . pentru procurarea bunurilor în rate b) credite.. prestarea serviciilor: hoteliere. 3) credite acordate pe termen lung (acordate pe o durată mai are de 5 ani). creşterea. . lucrări în silvicultură etc. Sînt credite acordate pe termen scurt.credite performante. import sau export.persoanelor fizice – pentru desfăşurarea activităţii economice legale. De asemenea aceste credite se pot acorda cu perioadă de graţie. .

. Suma necesară a mijloacelor pentru rezervarea în conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condiţionale se formează în următoarele mărimi de la suma activelor /angajamentelor condiţionale din fiecare categorie de clasificare: 1. banca neavînd posibilitate de a se proteja împotriva riscului de neplată. plasamentele bancare reprezintă plasarea disponibilităţilor băneşti sub formă de credite şi derivate . dar există factori importanţi. deşi în prezent au o situaţie economico-financiară satisfăcătoare. ori de cîte ori consideră necesar. Mijloacele rezervate în contul reduceri pentru pierderi la active se utilizează pentru acoperirea activelor clasificate compromise (pierderi).linia de credit se acordă în rate (de mărime egală sau arbitrare). în rate egale. Din perspectiva băncilor. neasigurînd fondurile necesare onorării datoriilor. indicată în contractul de credit (suma disbursărilor nu trebuie să depăşească suma conform contractului de credit) şi fiecare rată se eliberează în baza unui document de plată şi se rambursează. Substandard 30 %. Activitatea nerentabilă a împrumutaţilor determină incapacitatea acestora de a-şi onora obligaţiile faţă de bancă şi. Aceste active se trec la scăderi din contul reducerilor pentru pierderi la active. Completarea conturilor reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condiţionale până la nivelul necesar se efectuează în volum integral din contul cheltuielilor (conturile „Defalcări pentru reduceri pentru pierderi la active” şi „Cheltuieli cu provizioane la angajamente condiţionale”) şi se reflectă în bilanţul contabil şi în raportul privind rezultatele financiare ale băncii. Activele clasificate compromise (pierderi) la data gestionară nu trebuie reflectate în bilanţul băncii la următoarea dată gestionară. sunt achitate indeferent de data finală a contractului de credit. efectuînd mai multe operaţiuni de debursare şi rambursare a creditului în limita sumei conform contractului de credit. plasare”. Probabilitatea pierderilor este extrem de mare. Avantajul liniei de credit revolving constă în posibilitatea oferită debitorului pe parcursul întregii perioade de validitate a contractului de credit de a întoarce o parte sau integral suma creditului şi de a o lua iar parţial sau integral. semestrial. Linia de credit şi linia de credit revolving se acordă în funcţie de specificul activităţii. de personal. care desfăşoară o activitate rentabilă. Linia de credit se consideră rambursată complet în ziua. -3Conform Dicţionarului Explicativ al Limbii Române. concreţi şi bine argumentaţi care în timpul apropiat se vor realiza şi vor contribui la ameliorarea situaţiei de rambursare a creditului. anual. Concomitent. 3. în care suma creditului devine egală cu zero. trimestrial. Linia de credit revolving este asemănătoare cu linia de credit. pînă la concurenţa sumei. Credite substandarde (C) sînt credite acordate unor clienţi care. calculate la această dată. Credite dubioase (D) sînt împrumuturi incerte din punct de vedere al rambursării creditelor şi plăţii dobînzilor.. modalitatea de vînzare şi plată. 2. mai frecvent.ordinare. în consecinţă. Credite standard (A) reprezintă tipul de credite ce nu implică riscuri în privinţa rambursării ratelor scadente şi achitării dobînzii la termen. Activele şi angajamentele condiţionale noi trebuie clasificate la momentul apariţiei activelor în bilanţul băncii. calculate la această dată. aceste active sunt înregistrate la contul memorandum. plasamentul este definit ca o . într-o afacere etc. cu condiţia că toate plăţile aferente creditului. Băncile clasifică activele şi angajamentele condiţionale cel puţin trimestrial. calculate la această dată. Activitatea împrumutaţilor este nerentabilă. deoarece există probabilitatea ca banca să suporte pierderi dacă nu vor fi înlăturate neajunsurile. în construcţii şi investiţii. tendinţa de înrăutăţire a activităţii lor este evidentă. Credite supravegheate (B) se acordă agenţilor economici cu o stare economico – financiară bună. acumulările de debite eronează garanţiile.investire a unei sume de bani într-o întreprindere. 5. dar cu prevenirea Băncii sau conform graficului de rambursare. în corespondenţă cu conturile activelor în decursul următorului trimestru după data gestionară la care au fost clasificate în acest mod. existînd riscul imposibilităţii de a-şi onora obligaţiunile integral faţă de bancă. periodic: lunar. pe cînd în comerţ şi unele tipuri de procese industriale – linia de credit revolving. elaborate de fiecare bancă în corespundere cu acesta. Suma (soldul) creditului egală cu zero în cazul liniei de credit revolving nu este semnal de rambursare definitivă a creditului.. Asemenea credite necesită o atenţie deosebită din partea conducerii băncii. 4. În baza clasificării.5 . De exemplu. mărimea necesară a mijloacelor rezervate în conturile reduceri/provizioane pentru pierderi la active/angajamente condiţionale se determină în conformitate cu prezentul Regulament. iar angajamentele condiţionale la momentul luării în evidenţă la conturile extrabilanţiere. şi. se acordă integral în baza unui document de plată şi se rambursează conform înţelegerii părţilor expusă în contractul de credit şi în graficul de rambursare a creditului şi a dobînzii aferente: integral la data finală din contractul de credit. sunt achitate indeferent de data finală din contractul de credit. Compromise (pierderi) 100 % [14]. Riscul este minim. legate de obiectul sau ramura de activitate. durata ciclurilor tehnologice de producere. care determină situaţia economico-financiară. a proceselor biologice. în rate (de mărime egală sau diferită) la discreţia debitorului. Standard 2 %. Supravegheate 5 %. Diferenţa constă în posibilitatea utilizării sumei creditului pînă la data finală din contractul de credit. Credite compromise (E) sînt împrumuturile care prezintă un risc pentru bancă. Acestea se acordă clienţilor solvabili. cu scopul de a obţine un câştig. în perspectivă se prevăd unele greutăţi în menţinerea performanţelor financiare la acelaş nivel . ca urmare a unor posibile probleme de natură organizatorică. în prezent. conform înţelegerii părţilor stipulată în contractul de credit. dar pentru care. este utilizată linia de credit. în care suma liniei de credit devine egală cu zero. precum este în cazul liniei de credit obişnuite. respectiv. La data finală din contractul de credit debitorul este obligat să ramburseze complet linia de credit revolving şi toate plăţile aferente. capacitatea de rambursare a fiecărui împrumutat. dar cu condiţia că toate plăţile aferente creditului. Dubioase (îndoielnice) 60 %. Creditul se consideră achitat complet în ziua. în corespundere cu prezentul Regulament şi cu politica şi procedurile proprii.

depozitele la vedere şi la termen. Depozitele la vedere sunt reprezentate de disponibilităţile depuse în toate conturile deschise la bănci.participarea unei bănci la capitalul social al unei societăţi nebancare nu poate depăşi 20% din capitalul social al societăţii respective şi 10% din fondurile proprii ale băncii. fiecare bancă îşi asumă un grad de risc şi trece prin experienţa pierderii definitive a unor plasamente sau recuperare întârziată şi parţială a acestora. mai puţin riscante şi mai lichide decât creditul.capital propriu. . Riscurile pe care le presupun plasamentele pe termen scurt.împrumuturile acordate unui singur creditor nu pot depăşi 20% din totalul fondurilor proprii ale băncii. Comisionul de deschidere al unui cont se percepe o singură dată.băncile nu pot acorda credite garantate cu propriile acţiuni sau condiţionate de vânzarea sau cumpărarea propriilor acţiuni. În general piaţa plasamentelor este împărţită în piaţa monetară şi piaţa de capital. Toate deciziile privind plasamentele au la bază următoarele principii : a) respectarea legalităţii b) siguranţa plasamentelor c) asigurarea lichidităţii d) profitabilitatea a) În ceea ce priveşte plasamentele bancare. salariaţilor. iar păstrarea lui afectează profitabilitatea băncii. În principiu. Principala calitate a acestora este elasticitatea. Se caracterizează printr-o stabilitate mai mare în timp faţă de depozitele la vedere.respectare nivelului minim de lichiditate. Pierderile menţionate pot fi micşorate fie printr-o analiză prealabilă a plasamentelor pe care banca le-ar putea face. doar în cazul participării şi altor societăţi bancare persoană juridică străină sau a unei instituţii financiare internaţionale.respectarea nivelului minim de solvabilitate. . Aceste plasamente se evidenţiază în pasivul bilanţului sub forma următoarelor costuri: . Ele reprezintă achiziţia de efecte publice şi acţiuni. . se pot deschide pe termenul cuprins de la o lună la un an. care să asigure rambursabilitatea conform termenelor stabilite.participarea unei bănci la capitalul altei bănci nu poate depăşi 5% din capitalul noii bănci. prin repartizarea unor resurse în alte domenii de plasare. . iar pentru operaţii de alimentare de cont nu se percep comisioane. Băncile urmăresc gestionarea plasamentelor într-un mod cât mai eficient pentru a-şi spori profitul. Operaţiunile de plasament sunt alături de serviciile de creditare o cale de plasare a resurselor băncilor în vederea obţinerii de profituri. . din care se pot efectua plăţi la cerere şi pentru care banca nu-şi rezervă dreptul de a solicita înştiinţarea scrisă asupra unei viitoare retrageri de numerar. iar potrivit convenţiei încheiate între deponent şi bancă. în principal. d) Obţinerea profitului reprezintă scopul realizării plasamentelor pe care banca le face. Prin cont se pot derula operaţiuni de încasări şi plăţi în numerar şi prin virament şi reprezintă în principiu cea mai stabilă resursă a băncilor comerciale. în sensul că deţinătorii pot dispune în orice moment de utilizarea lor. Piaţa monetară are mai multe segmente: . . Perioada de păstrare a banilor în bancă nu este determinată cu exactitate. ci şi o necesitate pentru asigurarea unei poziţii sănătoase a băncii în cadrul sistemului bancar. eventualele retrageri înainte de a ajunge la maturitate fiind supuse unor penalizări prin dobânzi. prin maximizarea profitului banca îşi va acoperi eventualele pierderi şi îşi va constitui rezerve legale conform reglementărilor impuse de autorităţi. fapt ce ar duce la mulţumirea acţionarilor. .piaţa interbancară . care se determină în funcţie de scadenţele creanţelor şi de angajamentele băncii.împrumuturi de la Banca Centrală şi de la alte instituţii financiare . în care se specifică dobânda şi scadenţa în funcţie de opţiunea clienţilor. pe de altă parte. regula de bază fiind aceea că trebuie să dureze cel puţin o zi lucrătoare. . Plasamentele în instrumente financiare şi pe piaţa interbancară au ca obiectiv protejarea băncii împotriva riscului de credit. Au scadenţa prestabilită.6 ale acestora. b) În ceea ce priveşte siguranţa plasamentelor.valoarea creditelor acordate persoanelor aflate în relaţii speciale cu banca sau personalului acesteia nu poate depăşi 20% din valoarea fondurilor proprii ale băncii. în baza cărora se emit certificate de economii. Asigurarea lichidităţilor băncii în condiţii de profitabilitate depinde de realizarea unor plasamente sigure. Portofoliul de investiţii trebuie să asigure echilibrul între fondurile plasate pe termen scurt pe piaţa monetară şi cele investite în instrumente financiare pe termen mediu şi lung pe piaţa de capital. Multe dintre aceste depozite sunt atrase prin emiterea e către bănci de certificate de depozit negociabile. urmărind obţinerea unui profit cu un risc minim. Cel mai lichid activ este reprezentat de numerarul din casieria băncii. de trezoreriile marilor întreprinderi.piaţa scontului .valoarea totală a investiţiilor pe termen lung în valori mobiliare ale unei bănci nu pot depăşi 50% din fondurile proprii ale băncii. instrumente negociabile. băncile trebuie să respecte următoarele condiţii: . lipsa lui poate duce la probleme financiare dificile pentru bancă. în ceea ce priveşte capacitatea acestor active de a fi oricând transformate în numerar. Obţinerea unui profit mai mare nu este un scop în sine. c) Dacă ne referim la asigurarea lichidităţii. Depozitele la termen sunt cea mai importantă sursă între pasivele bancare. dar. care au dobânzi mari şi scadenţe foarte diversificate. trebuie reduse pe cât posibil prin diferite modalităţi de garantare. cuprinse între 7 zile şi 7 ani. Cei mai importanţi factori care duc la plasamente cu scadenţe mai mari decât resursele băncii sunt reprezentaţi de dorinţa clienţilor de a lua credite pe termen lung şi de preferinţa deponenţilor pentru scadenţe reduse. . în contul respectiv nu se pot efectua alte operaţiuni decît cele de constituire şi lichidare a depozitelor. cu caştiguri mari. indiferent de numărul conturilor care se deschid. nevoile de lichidităţi ale băncii constau în plăţi imediate: retragerile de depozite sau cererile de credite pe care banca trebuie să le satisfacă pentru a rămâne un intermediar riguros. În structura depozitelor la termen mai sunt incluse şi depozitele din economii. Aceste certificate au valori nominale standard şi sunt preferate. fie prin urmărirea modului de utilizare a banilor pe toată durata derulării contractelor.

• beneficiarul . iar valoarea rămasă să fie repartizată succesorilor săi (persoanele indicate în testament) 2. banca este pur şi simplu un executor.persoana juridică care. Spectrul de servicii acordat persoanelor fizice şi juridice este diferit. ele pot lua forma contribuţiilor la formarea de pensii sau participarea la beneficiul companiei sau creatorului de trust în cazul în care sunt satisfăcute anumite condiţii .7 . Subiecţii operaţiunilor de trust sunt: • fondatorul trustului .piaţa titlurilor de valoare pe termen scurt .politica economică a guvernului . Definirea. la rândul lor. Astfel de operaţiuni apar în practica bancară internaţională la sfârşitul secolul al XX-lea în SUA ca nişte servicii de intermediere. trustul executat de bancă pe parcursul vieţii creatorului de trust – sunt mai multe tipuri: . Printre factorii care influenţează politica investiţională a unei bănci. structura şi reglementarea operaţiunilor valutare ale băncii 5.piaţa bursieră internaţională . banca e împuternicită să repartizeze despăgubirea creatorului du trust în favoarea moştenitorilor săi. 3. Întreprinderile îşi măresc fondurile prin vânzarea de acţiuni sau luând împrumuturi bancare. Operaţiunile de comisionare şi conexe 5. ia în gestiune anumite active.păstrarea obiectelor la agent cu îndeplinirea funcţiilor active .trustul comunal – cînd creatorul de trust este o asociaţie locativă . Servicii de consultare 5. iar persoana care ia spre păstrare – agent. • compania de trust .atitudinea şi preferinţele clienţilor . bunuri etc.tendinţele ratei dobânzii şi inflaţiei . dar şi de modificările şi tendinţele mediului exterior. Una din caracteristicile trustului este forma de administrare a proprietăţii.cînd banca plăteşte prime de asigurare din contul veniturilor obţinute în urma gestionării averii creatorului de trust.trustul de asigurare – în acest caz. banca devine proprietar al averii însă în cazul funcţiei de agent.1. Servicii de trust prestate de bănci 5. valori mobiliare.persoana fizică sau juridică în folosul căreia este executat contractul încheiat între fondator şi compania de trust.piaţa certificatelor de deposit .2.3.trustul în favoarea angajaţilor – multe societăţi crează trusturi în bancă în favoarea angajaţilor săi. repartizarea averii după moartea creatorului de Trust .în acest caz creatorul de Trust împuterniceşte banca ca după moartea sa prin testament să fie achitate toate impozitele. Serviciile de Trust în ultimul timp au căpătat o dinamică în dezvoltare. Trustul de asigurare poate avea 2 forme: a) participativ .concurenţa . Tema 5. Serviciile de agent includ: . Serviciile băncii comerciale pe piaţa valorilor mobiliare 5.păstrarea în safeuri (mijloace băneşti.5. datoriile şi alte plăţi obligatorii. pentru care plătesc dobândă. De asemenea guvernele pot emite titluri de valoare.piaţa eurovalutelor Piaţa de capital poate fi definită ca piaţa destinată investiţiilor pe termen mediu şi lung. sunt transmise companiei de trust conform contractului încheiat. Politica investiţională a unei bănci trebuie să ţină cont de propriile obiective.) clientului şi de îndeplinire a unor servicii la ordinul şi în interesul clientului.trustul corporativ – atunci cînd sunt date spre gestiune activele unei instituţii/organizaţii iar banca va apărea ca un garant în cazul emisiunii de obligaţiuni .trustul instituţional – cînd este creat un trust în favoarea unei instituţii cu caracter non-profit sau semi-non-profit.trustul prin testament – banca este obligată ca pe tot parcursul vieţii creatorului de trust să gestioneze averea sa.sunt o formă specifică a trustului (se deosebeşte de trust prin faptul că în cazul trustului. din ordinul fondatorului.4. Caracteristica operaţiunilor conexe ale băncilor -1Operaţiunile de trust (trust în limba engleză înseamnă „încredere”) sunt operaţiunile băncilor sau ale instituţiilor financiare de gestiune a mijloacelor (bani. aur.cînd creatorul de trust singur î-şi plăteşte primele de asigurare b) neparticipativ . amintim: . sub forma obligaţiunilor de stat. Persoana care oferă bunuri spre păstrare sau gestiune se numeşte principal. iar după moartea sa să o gestioneze în favoarea succesorilor săi (moştenitorii) . tablouri) .evenimentele politice .persoana fizică sau juridică ce dispune legal în proprietate de anumite bunuri sau valori mobiliare care. în baza unui contract. . Serviciile de Trust sunt acordate persoanelor fizice se clasifică în 3 categorii: 1. deaceea unele bănci comerciale în denumirea sa includ cuvîntul Trust. din ordinul şi din mijloacele profitului obţinut în urma acestei gestionări şi reprezintă relaţia dintre fondatorul trustului şi beneficiar.gestiunea – crearea şi gestionarea portofoliului .dezastre naturale. funcţie de agent .

• obţinerea veniturilor aferente valorilor mobiliare. • primirea şi schimbarea în baza contractelor a bunurilor societăţilor supuse privatizării şi administrarea acţiunilor nou-emise. Băncile comerciale pot efectua operaţiuni de trust prin deschiderea departamentelor/ secţiilor specializate. în baza căreia ele au dreptul de a desfăşura operaţiunea dată.  Tranzacţii cu metale preţioase pe piaţa la termen în nume propriu şi pe numele clientului.participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare în baza licenţei eliberate de . din această cauză nu se poate face un studiu serios privitor la ele. Băncile comerciale. eliberată de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. • girarea şi scontarea cambiilor. prestarea şi dezvoltarea a noi servicii bancare. Conform acestui tip de licenţă. • servicii de agent ca: acceptarea valorilor mobiliare pentru păstrare. • depozitarea. Astfel de operaţiuni apar în urma acordului între persoana de încredere şi beneficiar în legătura cu transmiterea averii în interesul beneficiarului. Operaţiuni cu metale preţioase:  Cumpărarea sau vânzarea din nume propriu sau a clientului a metalelor preţioase. de analizaă a eficienţei investitorilor într-o anumită valoare mobiliară. • eliberarea averii din garanţie. Tipurile de operaţiuni fiduciare prestate persoanelor juridice în ţările dezvoltate sunt: • servicii de agent: acceptarea valorilor mobiliare pentru păstrare.8 de investiţii . de publicare a studiilor efectuate în domeniul respectiv etc. În acest caz banca va păstra valorile mobiliare conform reglementărilor în vigoare. • gestionarea fondurilor. • achitarea notelor de plată ale clientului. • eliberarea de cecuri etc.. De asemenea. pentru vînzarea lor ulterioară în scopul obţinerii de profit. de selectare a portofoliului. cât şi bănci comerciale ce au dreptul de a efectua astfel de operaţiuni. păstrarea valorilor mobiliare şi administrarea valorilor mobiliare. O data cu evoluţia pieţei titlurilor financiare însă. băncile pot îndeplini funcţia de depozitar al companiei de trust numai dacă vor define şi licenţa de depozitar. în numele şi din cont propriu.  Atragerea de depozite în metale preţioase din nume propriu şi din numele clientului. • organizarea emisiunilor suplimentare de valori mobiliare. de a repartiza bunurile rămase şi de a acorda servicii personale membrilor familiei. de a plăti cheltuielile administrative şi de a lichida datoriile. -3Activitate de dealer este activitatea de cumpărare a valorilor mobiliare. Sarcina de bază în cadrul acestei operaţiuni este folosirea testamentului pentru a obţine hotărârea instanţei judecatoreşti de a stinge activele moştenirii. de a plăti impozitele. referindu-se la prestarea autorizată de servicii de consultanţă de plasament în valori mobiliare. înteţirea concureţei interbancare pe piaţa de capital. vînzarea/cumpărarea valorilor mobiliare. • închirierea seifurilor etc. • acordarea serviciilor de consulting fiduciar. • obţinerea veniturilor aferente valorilor mobiliare. • transmiterea drepturilor de proprietate asupra hârtiilor de valoare. de analiză a caracteristicilor valorilor mobiliare. • obţinerea tuturor veniturilor şi transferarea lor în contul beneficiarului sau al proprietarului. în afara de regulamentul menţionat. acţionează în conformitate cu Legea cu privire la instituţiile financiare. la cererea clientului. Actualmente în Republica Moldova activeaza atât companii de trust. • servicii de gestionare: tranzacţii cu valorile mobiliare.  Acordarea serviciilor de păstrare a metalelor preţioase. banca poate presta servicii de analiză a pieţei valorilor mobiliare. obţinerea unor venituri suplimentare. vînzarea/cumpărarea valorilor mobiliare. Operaţiunile de trust sunt operaţiuni noi în practica bancară naţională.  Plasamente în metale preţioase din nume propriu şi din numele clientului. • închirierea seifurilor etc. Aceste tipuri de activităţi profesioniste ale pieţei valorilor mobiliare se află încă în etapa iniţială pe piaţa Republicii Moldova. va apărea şi cererea de astfel de servicii din partea clienţilor. Evoluţia rapida a acestor operaţiuni în practica bancară internaţională ţine de mai multe cauze: atragerea noilor clienţi. -2Pe piaţa valorilor mobiliare băncile pot efectua şi activitate de consultanţă investiţională. Banca. în calitate de dealer .  Evaluarea metalelor preţioase. • întocmirea poliţelor de asigurare. de evaluare a portofoliului investiţtional. urmărirea cursului valorilor mobiliare din portofoliul clientului. În Republica Moldova băncile au dreptul de a presta următoarele servicii fiduciare: • investirea şi gestionarea fondurilor fiduciare. Fiecare bancă trebuie să-şi elaboreze o politică în acest domeniu pentru at putea face faţă cererii. • achitarea dividendelor şi dobânzilor. Băncile comerciale ce deţin licenţe de categoria „B” şi „C” au dreptul de a efectua operaţiuni fiduciare.  Consultarea în vederea plasamentului în metale preţioase.tutelă Tipurile de operaţiuni fiduciare prestate persoanelor fizice în ţăile dezvoltate sunt: • gestionarea dispoziţiei de moştenire a clientului în baza testamentului. • gestionarea averii clientului în baza contractului.

ea trebuie să le înregistreze în contul indicat şi să le păstreze separat de patrimoniul (activul) său. comisionul de brokeraj ş. în care se vor concretiza condiţiile efectuarii tranzactiei. Contractul de servicii de brokeraj se încheie pe o perioadă anumită de timp convenită între ambele părţi. cumpărare sau acorduri Repo cu valorile mobiliare de stat. • efectuează alte operaţiuni şi tranzacţii ce ţin de activitatea de broker. Ordinul este o parte componentă a contractului de servicii de brokeraj.clientului. preţul. volumul cumpărării/vânzării. cum sunt clauzele privind modul de modificare şi de reziliere a contractului. fiind în calitate de broker. tranzacţii cu valori mobiliare. realizând tranzacţii de vînzare. • administrează valorile mobiliare la ordinul clienţilor. Dacă valorile mobiliare indicate nu sunt înregistrate pe numele clientului. • deschide şi ţine conturile clienţilor în baza contractului de servicii de brokeraj. Bancile comerciale în marea lor majoritate indeplinesc funcţia de dealer primar.participant profesionist la piaţa valorilor mobiliare. să ofere clientului servicii informaţionale şi consulting privind vînzarea şi cumpararea valorilor mobiliare. underwriting. În cerere brokerul va indica numărul ordinului şi data recepţionării lui. Mărimea comisionului şi a altor încasări şi plăţi posibile în legătură cu efectuarea tranzacţiilor se va indica în contractul de servicii de brokeraj în ordinele de tranzacţionare. În cazul când ordinul este transmis prin fax. clauze referitoare la plata pentru serviciile brokerului şi ale Bursei. modul de soluţionare a eventualelor litigii. Modul şi termenul confirmării (acceptării) de către bancă a ordinului se stabilesc în contractul de servicii de brokeraj. La desfăşurarea activităţii de dealer pe piaţa valorilor mobiliare banca-dealer este obligată: • să îndeplineasca constiincios obligaţiunile ce ţin de tranzacţiile de vânzare-cumpărare efectuate de ea. banca va încasa un comision de la clienţii săi. Activitate de brokeraj este activitatea de vînzare-cumpărare a valorilor mobiliare. pe când tranzacţiile încheiate în numele său. precum şi unele clauze comune. Tranzacţiile pe care le efectuează banca în numele şi pe contul clientului sunt reglementate de normele legii referitoare la contractul de mandat. Băncile poartă responsabilitate integrală pentru resursele băneşti . În cazul executării ordinului pentru efectuarea tranzacţiilor în bază de mandat. banca-dealer poate cumula activitatea respectivă numai cu activitatea de brokeraj. • să efectueze acţiuni şi tranzacţii în conformitate cu actele normative în vigoare. se semnează numai de către broker. desfăşurată de broker în calitate de mandatar sau de comisionar ce activează în baza contractului de mandat sau de comision. asigură securitatea şi ţine evidenţa separată a mijloacelor băneşti ale clienţilor săi. Banca în calitate de broker desfăşoară următoarele operaţiuni şi tranzacţii cu valorile mobiliare: • atrage mijloace financiare de la clienţi cu scopul de a efectua în numele clienţilor investiţii în valori mobiliare. Respectiv. • îndeplineşte funcţia de deţinător nominal al valorilor mobiliare.a. El trebuie să conţină condiţia despre secretul comercial. datelor de identificare şi a altei informaţii despre deschiderea şi ţinerea contului de brokeraj. a comisionului pentru serviciile băncii de brokeraj şi alte elemente. şi clienţii săi este contractul de servicii de brokeraj. adică obligaţiunea băncii de a lua măsuri privind confidenţialitatea numelui. • poate cumula activitatea de brokeraj în calitate de activitate de bază pe piaţa valorilor mobiliare numai cu activitatea de dealer. în interesul căruia una dintre părţi. • păstrează. • să execute toate acţiunile necesare pentru asigurarea efectuării în termen a decontărilor cu mijloace băneşti şi a transmiterii valorilor mobiliare. concretizată în contractul de servicii de brokeraj. Contractul de servicii de brokeraj Forma juridică pe care o îmbracă raporturile între bancă. Contractul conţine. ambele având putere juridică egală. clauzele privind drepturile şi obligaţiile părţilor. În cazul ordinului de cumpărare va verifica în baza extrasului de cont existenţa mijloacelor băneşti. să deschidă clientului un cont de brokeraj (cont personal pentru păstrarea şi evidenţa resurselor băneşti şi a valorilor mobiliare ale clientului). desfăşoară activitatea de dealer pe piaţa bursieră şi pe cea extrabursieră. Contractul de servicii de brokeraj se întocmeşte în două exemplare. în interesul şi din contul celeilalte părţi . de asemenea. banca în calitate de broker . se bazează pe contractul de comision. consulting investiţional şi de administrare a investiţiilor în conformitate cu actele normative în vigoare. pe cale electronică sau prin telefon. efectuând operaţiuni pe piaţa valorilor mobiliare de stat.9 Comisia Naţională. să ţină evidenţa separată a resurselor băneşti şi a valorilor mobiliare ale clientului. În contractul de servicii de brokeraj trebuie să fie menţionat că brokerul va acţiona în baza contractului de comision sau de mandat. precum şi în baza procurii pentru efectuarea tranzacţiilor menţionate. în baza licenţei eliberate de Comisia Naţională. În momentul în care banca primeşte resurse băneşti sau valori mobiliare în contul de brokeraj al clientului. • efectuează decontări privind operaţiunile cu valori mobiliare la ordinul clienţilor şi activitatea de determinare a obligaţiunilor reciproc livrare (transfer) a valorilor mobiliare şi mijloacelor băneşti între clienţi (compensări). Temei pentru depunerea cererii de blocare de către broker poate servi numai ordinul de vînzare a valorilor mobiliare recepţionat de la client. la compensarea eventualelor pierderi cauzate clientului prin neexecutarea sau executarea necorespunzătoare de către bancă a obligaţiunilor contractuale. consulting investiţional şi de administrare a investiţiilor în conformitate cu actele normative în vigoare. Ordinul este transmis brokerului prin telefon. dar pe contul clientului. pe piaţa extrabursieră. destinate investirii în valori mobiliare sau ţinute din comercializarea valorilor mobiliare. în cazul în care contractul nu stipulează împutemicirile mandatarului sau ale comisionarului. La încheierea contractului de servicii de brokeraj şi la primirea ordinelor de vînzare a valorilor mobiliare banca verifică identitatea clientului şi drepturile lui asupra valori mobiliare incluse în ordin. banca (brokerul) se obligă să efectueze din însărcinarea. fax. poate desfăşura' activitatea de brokeraj. brokerul imediat va depune la registrator o cerere în scris de blocare a valorilor mobiliare ce sunt obiectul ordinului de vînzare a valorilor mobiliare. Pentru fiecare tranzacţie efectuată banca-broker va primi ordine de vînzare sau cumpărare înaintate de client. în formă scrisă sau electronică sau altă formă. În cadrul desfăşurării activităţii de dealer pe piaţa valorilor mobiliare. data tranzacţiei. Pentru prestarea serviciilor de brokeraj. underwriting. Ordinul se consideră acceptat de broker spre execuţie numai în cazul când este semnat de ambele părţi. banca nu are dreptul să accepte ordinul de vînzare a acestor valori mobiliare. distribuindu-se un exemplar clientului şi unul bănciibroker. anexându-se la el confirmarea faxului sau suportului electronic.

A. Conturile de brokeraj sunt deschise separat pentru evidenţa mijloacelor băneşti şi a valorilor mobiliare atât pentru clienţii-cumpărători. Contul de brokeraj Banca este obligată să deschidă fiecarui client (clientului-cumpărător şi clientului -vânzător al valorilor mobiliare. „Banca Sociala" S. subscriind la ceea ce se numeşte noile emisiuni. băncile garantează noile emisiuni ale societăţilor pe acţiuni private.). „Mobiasbanca" S. care la rândul lor. B. desfăşurată în numele emitentului. în vederea promovării ofertei publice primare şi plasamentului valorilor mobiliare ale emitentului. banca nu are dreptul să folosească mijloacele baneşti şi valorile mobiliare disponibile pe contul de brokeraj al clientului fără acordul scris al clientului. „Moldova-Agroindbank" S. Dacă banca este declarată falită. detineau autorizatii de un-derwiting. Banca poartă responsabilitate integrală pentru mijloacele băneşti şi valorile mobiliare păstrate în conturile de brokeraj ale clienţilor până la decontarea tranzacţiei sau până în momentul în care ele sunt restituite clientului în conformitate cu prevederile contractului. Contul de brokeraj este deschis în baza contractului de servicii de brokeraj încheiat între bancă şi client şi a unei autorizaţii (ordin) eliberate de contabilitate. se folosesc numerele contractelor de servicii de brokeraj. Contul de brokeraj reprezintă un cont personal deschis de către bancă pentru păstrarea şi evidenţa resurselor băneşti şi a valorilor mobiliare ale clientului. Banca este obligată să compenseze clientului toate pierderile cauzate de neexecutarea sau executarea inadecvată a obligaţiunilor prevăzute de contractul de servicii de brokeraj. patrimoniul pe care îl deţine în baza contractelor de servicii de brokeraj şi care aparţine clienţilor săi nu poate fi inclus în patrimoniul supus vânzării (lichidării). conform procedurii stabilite în contract. Băncile comerciale pot participa la subscrierea obligaţiunilor emise de guverne.A. În legislaţia Republicii Moldova activitatea de underwriting se defineşte ca o activitate de mediere la emisiuni. de obicei. precum şi pentru clienţii pentru care banca activează în calitate de deţinător nominal al valorilor mobiliare. • primirea (răscumpărarea) valorilor mobiliare ale emitentului. • conturi comune. sunt înregistrate în modul stabilit. realizând astfel un câştig din încercarea de a cumpăra ieftin şi a vinde scump. repartizând capitalul proporţional cu partea garantată de fiecare bancă component. precum şi clientului pentru care banca activează în calitate de deţinător nominal al valorilor mobiliare) un cont de brokeraj. Activitatea de administrare a investiţiilor Activitatea de administrare a investiţiilor reprezintă o activitate desfăşurată de banca comercială în baza contractului de administrare fiduciară a următorului patrimoniu transmis acesteia: • valori mobiliare. pierderile cauzate de restituirea inoportună a mijloacelor la cererea clientului. fixând preţurile şi numărul de titluri. De asemenea.C. În cazul în care este imposibil a recupera valorile imobiliare. Subscrierea la capitalul social al fiecărei societăţi pe acţiuni este garantată de către un sindicat bancar.2004 doar B. care se comportă ca brokeri şi comercianţi. Ei întocmesc o declaraţie de subscriere. adică deţine valori mobiliare în numele sau din ordinul altei persoane (posesorul real al valorilor mobiliare) şi nu este proprietar al acestor valori mobiliare. se adresează băncii în scopul emiterii şi plasării pe piaţa primară de capital. inclusiv în cazurile când banca activează prin reprezentant. respectiv doresc să-şi plaseze capitalurile disponibile. Pentru a simplifica lucrul şi a controla calitatea numeraţiei. Prin subscriere (underwriting). În cazul în care capitalul nu este subscris în totalitate de către investitor. .. Emisiunea valorilor mobiliare din ordinul emitentului se efectuează în trei etape: • pregătirea emisiunii. Tranzacţiile din ordinul clientului trebuie să deţină prioritate faţă de tranzacţiile personale ale băncii. • plasarea valorilor mobiliare printre investitori. şi B. Fiecărui cont de brokeraj la deschidere îi este atribuit un număr separat. fără respectarea intereselor clientului şi asigurarea dreptului clientului de a dispune de aceste mijloace şi a obţine venituri (procente) de la ele. Un rol important pe piaţa primară revine băncilor comerciale. Activitatea de underwriting Instituţiile bancare pot activa în calitate de organizatori ai emisiunii de valori mobiliare (activitate de underwriting). legat printr-o reţea informatizată atât cu cei care publică noile emisiuni (guverne. devenind astfel acţionari. banca compensează clientului mijloacele băneşti în mărime suficientă pentru achiziţionarea pe piaţă a unei cantităţi similare de valori mobiliare.C. care preia acţiunile emise şi le plasează în rândul celor care deţin active financiare disponibile. societăţi pe acţiuni etc. Solicitanţii care doresc să cumpere acţiunile emise de societate. deoarece se presupune că garanţia lor este sigură.12.10 şi valorile mobiliare menţionate până la efectuarea decontărilor tranzacţiei sau până la momentul restituirii acestor resurse clientului. La data de 31. municipalităţi şi corporaţii. Banca trebuie să asigure o evidenţă separată a mijloacelor băneşti şi a valorilor mobiliare ce aparţin fiecărui client. cât şi cu investitorii. sindicatul bancar (consorţiul) îşi asumă răspunderea acoperirii diferenţelor de subscriere. • mijloace băneşti destinate investirii în valori mobiliare. cât şi pentru clienţii-vânzători.A. încălcarea condiţiilor de confidenţialitate ale contractului şi alte încălcări ale drepturilor şi intereselor clientului. precum şi să împrumute de la client. din ordinul sau din contul persoanei cu care se află în relaţii de control sau din ordinul sau contul unui angajat al băncii. mijloace băneşti şi valori mobiliare. efectuează vărsămintele în contul societăţii emitente şi intră în posesia numărului de valori mobiliare cumpărate. În funcţie de condiţiile acordurilor cu clienţii pot fi deschise următoarele tipuri de conturi de brokeraj: • conturi de casă. În ţările înalt dezvoltate locul actual al pieţei pentru subscrierea noilor titluri este sediul băncilor.C.

Modul de efectuare a operaţiunilor de schimb valutar în RM se stabileşte de BNM. prelucrare şi păstrare a datelor în vederea constituirii sistemului de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative. Participantii autorizati ai pieţei valutare Pe teritoriul RM activitatea ce ţine de efectuarea operaţiunilor de schimb valutar cu rezidenţi şi nerezidenţi este realizată numai de către BNM. Banca. în modul stabilit de către Comisia Naţională. Însă ele pot deţine licenţa de organizaţii de administrare a investiţiilor persoanelor fizice şi juridice. eliberate de BNM conform Legii instituţiilor financiare nr. clasa şi valoarea nominală a valorilor mobiliare care le aparţin. Operaţiunile de schimb valutar sînt operaţiuni de cumpărare şi vînzare a valutei străine contra monedei naţionale sau contra altei valute străine. -4Piata valutară reprezintă piaţa pe care persoanele juridice şi fizice efectuează operaţiuni de schimb valutar. Operaţiunile de schimb valutar ale rezidentilor şi nerezidentilor în Republica Moldova Persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate) efectuează operaţiuni de schimb valutar cu băncile licenţiate. persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate) pot efectua operaţiuni de schimb valutar şi cu BNM. operaţiilor în conturile personale ale acestora. Activitatea de ţinere a registrului Activitatea de ţinere a registrului deţinătorilor de valori mobiliare nominative este o activitate de colectare. Conform contractului de administrare a investiţiilor. Transmiterea în administrarea managerului a valorilor mobiliare nu implică transmiterea către acesta a dreptului de proprietate asupra lor. Activitatea de depozitare Activitatea de depozitare se desfăşoară de depozitar. drepturile şi obligaţiile băncii şi ale clientului său se stabilesc în contractul de administrare a investiţiilor. BNM este în drept sa stabilească cazurile în care persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate) au dreptul să efectueze în RM operaţiuni de cumpărare a valutei străine contra monedei naţionale în scopul efectuării plăţilor/transferurilor în valuta străină pe teritoriul RM în favoarea altor rezidenţi. în calitate de depozitar. În Republica Moldova rezidenţii (alţii decît băncile licenţiate) şi nerezidenţii efectuează operaţiuni de cumpărare şi vînzare a valutei străine contra altei valute străine fără restricţii. patrimoniul respectiv celeilalte părţi (băncii). precum şi pentru efectuarea plăţilor/transferurilor în străinatate în favoarea rezidenţtilor în cazurile în care legislaţia valutară permite efectuarea acestor operaţiuni. Ea trebuie să deschidă în registru câte un cont personal pentru fiecare persoana înregistrată. participant profesionist pe piaţa valorilor mobiliare. Băncile ce deţin licenţe de depozitare eliberate de Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare pot presta astfel de servicii. . activează în baza contractului de prestare a serviciilor de depozitare încheiat cu deponentul. În Republica Moldova băncile comerciale nu pot fi organizaţii de administrare a investiţiilor fondurilor de investiţii. şi să opereze în registru toate modificările şi completările necesare. Banca aduce la cunoştinţa persoanelor înregistrate informaţia dezvăluită de emitent şi prezintă persoanelor înregistrate datele din registru despre numele (denumirea) persoanelor înregistrate în registru şi despre numărul. Banca în calitate de deţinător al registrului este obligată să respecte modalitatea stabilită de ţinere a registrului. a operaţiunilor valutare de capital permise. pe un termen stabilit. pentru dezvăluirea informaţiei confidenţiale care i-a devenit cunoscută în exercitiul funcţiunii. În cazurile prevăzute de legislaţia RM. Unităţile de schimb valutar efectuează fără restricţii operaţiuni de schimb valutar în RM cu persoane fizice rezidente şi nerezidente în conformitate cu licenţele eliberate de BNM în conditiile legii cu privire la reglementarea valutară. Banca este obligată să ţină evidenţa valorilor mobiliare. Modul de desfăşurare a activităţii de administrare a investiţiilor. în obligaţiile băncii intră efectuarea. una dintre părţi (fondatorul administrării) transmite. În Republica Moldova persoanele juridice nerezidente. precum şi persoanele fizice rezidente şi nerezidente efectuează operaţiuni de cumpărare şi vînzare a valutei străine contra monedei naţionale fără restricţii. conform dispoziţiei persoanelor înregistrate. înregistrare. De asemenea. care îşi asumă obligaţia de a administra patrimoniul dat în interesul fondatorului administrării sau în interesul persoanei indicate de el (beneficiarului). În cazurile în care în registrul deţinătorilor de valori mobiliare ale emitentului dintr-o clasă anumită au fost înregistrate mai mult de 50 de persoane.550-XIII din 21 iulie 1995.11 • valori mobiliare şi mijloace băneşti obţinute ca rezultat al administrării fiduciare a valorilor mobiliare. în conformitate cu legislaţia. Băncile licenţiate efectuează fără restricţii operaţiuni de schimb valutar în RM şi în străinătate în conformitate cu licenţele pentru activităţi financiare. precum şi în scopul gestionării lichidităţii şi riscurilor valutare aferente activităţii persoanelor juridice menţionate. după caz. prestând servicii de păstrare a valorilor mobiliare şi/sau de evidenţă a drepturilor deponenţilor asupra valorilor mobiliare. În Republica Moldova persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate) efectuează operaţiuni de vînzare a valutei străine contra monedei naţionale fără restricţii. precum şi a grevărilor valorilor mobiliare cu obligaţii în conformitate cu contractul încheiat cu deţinătorul valorilor mobiliare. Persoanele fizice rezidente efectuează operaţiuni de schimb valutar cu băncile licenţiate şi unităţile de schimb valutar. operaţiuni de cumpărare şi vînzare a cecurilor în valuta străină. Încheierea contractului de depozitare nu implică trecerea drepturilor de proprietate asupra valorilor mobiliare de la deponent la depozitar. băncile licenţiate şi unităţile de schimb valutar. precum şi. În Republica Moldova persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate) efectuează fără restrictii operaţiuni de cumpărare a valutei străine contra monedei naţionale pentru efectuarea operaţiunilor valutare curente. Banca poartă răspundere. banca trebuie să informeze Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare. BNM efectuează operaţiuni de schimb valutar în RM şi în străinătate în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. inclusiv a drepturilor conferite de acestea.

limita la dolari SUA a fost modificata la "-15%. pe piaţa valutară. Pentru a avea poziţie valutară deschisă băncile urmează să dispună de un sistem de gestiune şi supraveghere a riscurilor valutare. Astfel. cu exceptia cazurilor în care acestea sînt efectuate de către: a) băncile licenţiate.12 BNM este în drept să stabilească pentru persoanele juridice rezidente (altele decît băncile licenţiate). Totodată se stabilesc următoarele restricţii: poziţia valutară individuală nu poate depăşi 10% din CNT poziţia valutară globală (cumulată) nu poate depăşi 25% din CNT Activele valutare nu pot depăşi 10% din CNT Pasivele valutare nu pot depăşi 10% dint CNT Activele valutare nu pot depăşi 25% pasivele valutare PVD ind ≤ 10% CNT PVD cum ≤ 20% CNT Aval ≤ 10% CNT Pval ≤ 10% CNT Aval ≤ 25% Pval În scopul diminuării riscului valutar al băncii. privind raportul poziţiei valutare deschise: a) raportul poziţiei valutare deschise lungi la fiecare valută străină nu trebuie să depăşească "+10%". Băncile sunt obligate să respecte limitele menţionate la finele fiecărei zile lucrătoare. dacă activele valutare într-o anumită valută străină nu sînt egale cu obligaţiunile valutare în valuta respectivă. există cursul valutar oficial. raportul dintre suma activelor valutare bilanţiere şi suma obligaţiunilor valutare bilanţiere nu trebuie să depăşească “+25%” sau să fie mai mic de “-25%”. în funcţie de . Acest ultim tip de curs valutar se stabileşte . Limita de risc = PVD x100% CNT Limitele poziţiei valutare deschise reprezintă plafoanele poziţiei valutare deschise. BNM stabileşte următoarele limite: 1. Obligatiuni valutare – obligaţiunile bilanţiere ale băncii în valuta străină şi cele în lei moldoveneşti ataşate la cursul valutei străine. Cursurile valutare pot fi clasificate în funcţie de mai multe criterii.a)) şi persoanele fizice rezidente (altele decît cele specificate la lit. stabilit de către autoritatea monetară (banca centrală. cerinţa de probare cu documente justificative a operaţiunilor de cumpărare a valutei străine. separat pentru fiecare din acestea. daca suma activelor valutare într-o anumită valută străină depăşeşte suma obligaţiunilor valutare în valuta respectivă. 2. în mod unilateral. care urmează să fie respectate de către bănci. prin lege sau regulament şi cursul valutar de piaţă. 10 la suta din mărimea capitalului normativ total. Poziţia valutară se consideră închisă . . d) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise scurte la toate valutele nu trebuie să fie mai mică de "-20%". termenul maxim de păstrare a valutei străine procurate în conturile persoanelor menţionate şi cerinţa de vînzare a acesteia contra monedei naţionale în cazul neutilizării în termenul stabilit. Poziţia valutară se consideră deschisă . Operaţiunile de schimb valutar ale rezidenţilor în străinatate Efectuarea de către rezidenţi (alţii decît BNM) a operaţiunilor de schimb valutar în străinatate este supusă autorizării din partea BNM. b) persoanele fizice rezidente aflate temporar în străinatate. după modul de formare. dacă suma obligaţiunilor valutare într-o anumită valuta străină depăşeşte suma activelor valutare în valuta respectivă. Marimea pozitiei valutare deschise reprezintă diferenţa dintre suma activelor valutare într-o anumită valută străină şi suma obligatiunilor valutare în valuta respectivă. Poziţia valutară – soldurile activelor şi obligatiunilor valutare ale băncii care creaza riscul obtinerii veniturilor sau al cheltuielilor suplimentare la modificarea cursurilor valutare. precum şi obligaţiunile condiţionale (extrabilanţiere) aferente tranzacţiilor care implică conversiunea valutei străine. Băncile au dreptul de a avea poziţie valutară deschisă. c) suma raporturilor poziţiilor valutare deschise lungi la toate valutele nu trebuie să depăşească "+20%". stabilite de către BNM. precum şi activele conditionale (extrabilantiere) aferente tranzactiilor care implica conversiunea valutei străine. dacă altceva nu este prevăzut în Hotarîrile Consiliului de Administraţie al BNM şi documentele de remediere emise de către BNM referitor la o anumită bancă. Limita stipulată la punctul dat nu se rasfîвnge asupra băncilor la care atît suma activelor valutare bilanţiere cît şi suma obligaţiunilor valutare bilanţiere nu va depăşi. Raportul pozitiei valutare deschise reprezintă raportul procentual dintre mărimea poziţiei valutare deschise (recalculată în lei moldoveneşti) şi marimea capitalului normativ total al băncii.) din ţara respectivă. Active valutare – activele bilantiere ale băncii în valuta străină şi cele în lei moldoveneşti atasate la cursul valutei străine. Poziţia valutară deschisă este scurtă. la efectuarea de către acestea a operaţiunilor de cumpărare a valutei străine contra monedei naţionale.b)) care au conturi deschise în străinatate conform prevederilor legii privind reglementarea valutară şi efectuează operaţiuni de schimb valutar în corespundere cu regimul contului respectiv stabilit conform legislaţiei Republicii Moldova. Ministerul Finanţelor etc. liber. c) persoanele juridice rezidente (altele decît cele specificate la lit. dacă activele valutare într-o anumită valută străină sînt egale cu obligaţiunile valutare în valuta respectivă. Poziţia valutară deschisă este lungă. b) raportul poziţiei valutare deschise scurte la fiecare valută străină nu trebuie să fie mai mic de "-10%".

În cazul cînd cursurile de piaţă nu sînt accesibile.org) şi pe pagina sistemului informaţional Reuters (NBMO01). În vederea asigurării unui curs optim al valutelor. Cursul valutar este variabil datorită factorilor economici. în calculul cursului oficial se utilizează cursurile oficiale cotate de băncile centrale. cu decontarea acestor operaţiuni în termen de la data tranzacţiei. de asemenea.30. în orice altă monedă. cursul bursier. cererea de valută. Cursul oficial semnat de către conducerea Băncii Naţionale a Moldovei este difuzat băncilor comerciale şi mass-mediei prin intermediul poştei electronice sau prin alte mijloace. Cursul oficial este disponibil pe pagina oficială web a Băncii Naţionale a Moldovei în Internet (http://www. Cursul oficial al leului moldovenesc faţă de dolarul SUA se determină în baza tranzacţiilor de cumpărare/vînzare a dolarilor SUA contra lei moldoveneşti incluse în Raportul cu privire la sumele de valută străină cumpărate şi vîndute de către bancă contra lei moldoveneşti (04067/2). Pentru zilele de odihnă (sărbătoare) este valabil cursul oficial din ziua lucrătoare precedentă. -5Operaţiunile Conexe – sunt numite şi operaţiuni extra-bilanţiere.00.bnm. Prin această intervenţie. utilizînd metoda mediei aritmetice a mediilor cursurilor preponderente de cumpărare şi vînzare ponderate la volumul tranzacţiilor efectuate pe piaţa valutară inter. Sistemul informaţional Reuters. este sursa de bază pentru determinarea cursurilor de referinţă. monetari. în vederea readucerii cursului la nivelul anterior.30 a zilei de raportare. convertibilitatea curentă se referă numai la operaţiunile derivate din exportul şi importul de bunuri şi servicii. convertibilitatea internă se referă la posibilitatea rezidenţilor de a preschimba moneda naţională contra valută. • cursul la termen (forward) este cursul utilizat pentru derularea operaţunilor de vânzare – cumpărare valută la termen. De asemenea. Cursul oficial se utilizează în calculele contabile şi statistice. cursurile de fixing stabilite la bursele valutare sau cursurile medii stabilite pe piaţa interbancară. în caz contrar. cât şi de capital. utilizat de bănci în derularea operaţiunilor spot (la vedere). În practica internaţională. în mod liber. statul poate interveni pe pieţele valutare. Se pot întâlni. Factorii care intervin asupra parităţii puterii de cumpărare se clasifică în factori interni (factori economici de producţie şi evaluare prin preţ. O altă posibilitate este aceea de intervenţie directă pe piaţă. dobândă. Rolul autorităţii monetare constă în a intervene prin vânzarea sau cumpărarea pe piaţă a valutei celei mai solicitate. sociali etc. Acest proces se poate aplica şi invers.Bloomberg. În componenţa operaţiunilor conexe întâlnim: . care influenţează puterea de cumpărare în ţările care intră în comparaţie. . factori din afara domeniului economic: politici. utilizând cursul valutar practicat pe piaţa respectivă.) şi factori externi (situaţia balanţei de plăţi a ţărilor implicate. ele nu sunt reflectate în bilanţ pînă în momentul în care banca nu înregistrază venituri din urma lor. cât şi pentru operaţiunile de capital. . 3.13 cererea şi oferta de valută. Băncile utilizează în activitatea lor următoarele tipuri de cursuri: • cursul la vedere (spot) este cursul zilei. autoritatea monetară completând oferta de valută în cazul în care aceasta este insuficientă sau completând. factori politici. cursul oficial zilnic este disponibil la telefonul Serviciului relaţiilor cu publicul al Băncii Naţionale a Moldovei. Cursul oficial al leului moldovenesc faţă de alte valute străine se determină prin croscursul faţă de dolarul SUA cotat pe piaţa internaţională la ora 14. alternativ . Rapoartele băncilor comerciale care au fost prezentate după ora 14. psihologici etc. psihologici. sociali. ceea ce determină creşterea nivelului general al dobânzilor pe piaţa respectivă. . atrăgând în felul acesta capitalul străin. politici. Aceste servicii sau dezvoltat mai bine în ultimul timp din cauza: . începînd cu ora 16. Utilizarea cursului oficial în tranzacţiile comerciale de schimb valutar nu este obligatorie. Astfel. convertibilitatea totală se referă la toate categoriile de operaţiuni atât de cont curent. convertibilitatea externă se referă la acordarea acestui drept exclusiv nerezidenţilor. băncile respective urmînd să fie avertizate de către Banca Naţională a Moldovei. • cursul T. monedă. Cursul oficial al leului moldovenesc se stabileşte în fiecare zi lucrătoare şi este valabil începînd cu următoarea zi lucrătoare. se cunosc mai multe tipuri de convertibilitate şi anume: convertibilitatea deplină a unei monede reprezintă posibilitatea oricărei persoane (rezidentă sau nerezidentă) care deţine o monedă naţională de a o preschimba.30 a zilei precedente şi 12.şi intrabancară din Republica Moldova între orele 12.securizarea activelor. Prin intervenţia pe piaţa valutară se înţelege activitatea băncii centrale de a cumpăra sau vinde unele valute în scopul ridicării. Intervenţia pe piaţă poate fi: discreţionară. stabilit la bursa valutară în funcţie de cererea şi oferta de valute. Nici o persoană din afara Băncii Naţionale a Moldovei nu are acces la cursul oficial înainte de semnarea acestuia de către conducerea Băncii Naţionale a Moldovei.garanţiile şi cauţiunile bancare.la operaţiunile active cu cît sunt mai riscante cu atît este nevoie de un capital mai mare. atât pentru operaţiunile curente. sociali.concurenţa bancară. respectiv scăderii cursului acestor valute în raport cu moneda naţională. 2. Convertibilitatea reprezintă proprietatea unei monede de a putea fi preschimbată contra monedelor străine în mod liber pe piaţa valutară. 6. 12 luni). folosind taxa scontului.T (Telegrafic Transfer) este cursul utilizat în tehnica viramentului bancar.00 ora Chişinăului. adică cu decontarea acestora într-un termen mai mare de 48 de ore (1. raportul cerere/ofertă privind monedele respective pe piaţa mondială. cursul valutar tolerat sau „negru”. atunci când statul are intenţia să intervină oricând şi la orice curs sau limitată la o anumită perioadă şi la un anumit nivel al cursului. Statul poate interveni şi indirect. furnizat de către băncile comerciale autorizate zilnic Departamentului operaţiuni valutare şi relaţii externe pînă la ora 14. ce se stabileşte la „bursa neagră“ şi apare în practică pentru valutele care nu formează obiectul cotării la bursă sau bănci. este facilitată pătrunderea valutei străine în ţară.30 pot fi excluse din calculul cursului oficial. specifici economiei mondiale). dacă intenţionează să majoreze oferta de valută pentru a face presiuni asupra cursului. factori financiari: credit. statul creşte taxa scontului. prin influenţarea cererii şi ofertei. 9. prin activitatea desfăşurată de bănci.

Garanţiile la cerere au următoarele trăsături: . diferitele funcţii tradiţionale de creditare ale băncii sunt separate. inclusiv a dobânzii. . Aceasta include securizarea ipotecilor imobiliare şi a celor comerciale. De exemplu.este un contract unilateral. faţă de beneficiarul garanţiei. Deci. practica cunoaşte o multitudine de scrisori de garanţie bancară. funcţiile separate incluzând:  funcţia de iniţiere: cel împrumutat este localizat prin marketingul băncii în funcţie de disponibilitatea împrumutului. de a plăti acestuia o sumă de bani. nu garantează fapte. Garanţia la cerere. lucrări necalitative etc.dacă obligaţia principală este nulă sau anulabilă şi cauţiunea este nulă sau supusă anulării. etc. Când activele unei bănci sunt securizate. a cărţilor de credit de primit.independenţa garanţiei faţă de relaţia ordonator – garant. respectiv cererea scrisă însoţită sau nu de documente aşa cum se precizează în textul garanţiei. de creare. 1. 2. de exemplu. situează beneficiarul într-o poziţie foarte puternică.obligaţia băncii fiind subsidiară obligaţiei principale.14 Garanţia bancară este un angajament scris asumat de o bancă (banca garantă). deoarece cel care se obligă este numai garantul (banca. iar pe de altă parte. . Potrivit legislaţiei din ţara noastră caracterul accesoriu al cauţiunii bancare are ca efect: . (în acest caz banca î-şi ia angajamentul de a achita daune morale unei terţe persoane).este un contract subsidiar. împrumuturilor comerciale. . ca şi în cazul acreditivului documentar banca plăteşte pe documente prezentate în bună regulă. banca. obligaţia de plată asumată de bancă este accesorie obligaţiei debitorului principal care s-a obligat la o anumită prestaţie prin contractul comercial.). nici mai oneroasă decât cea stipulată în raportul juridic fundamental (contractul comercial). acreditivul „stand by pe activităţi financiare” – ţin de incapacitatea clientului de a-şi onora angajamentele faţă de clienţii săi. ci preia obligaţii de plată. în mod unilateral. iar dacă activele ipotecare sunt securizate banca poate realiza numai funcţia de iniţiere. nu a onorat o anumită obligaţie asumată printr-un contract. Garanţia la cerere – cuprinde orice angajament scris de plată dat de o bancă sau orice altă entitate sau persoană care prevede plata banilor la prezentarea unei cereri scrise în conformitate cu termenii angajamentului şi a altor documente ce pot fi specificate în garanţie.este un contract cu titlu gratuit. iar garantul şi ordonatorul nu pot invoca nici o obiecţie de refuz a plăţii.caracterul documentar al garanţiei are în vedere. denumită beneficiarul garanţiei. denumită scrisoare de garanţie bancară. sau a onorat-o defectuos. garantul nu poate refuza plata invocând faptul că ordonatorul nu a transmis fondurile şi astfel să încalce obligaţiile contractului de garantare.cauţiunea cu durată nedeterminată poate fi revocată în orice moment. garanţia ca document scris în care trebuie precizate anumite elemente obligatorii (sumă. creditorul) beneficiarul neavând nici o obligaţie faţă de garant. cauţiunea este afectată de aceleaşi modalităţi. pe de o parte. în favoarea unei persoane. Securizarea activelor implică schimbarea tradiţională a activelor bilanţiere netranzacţionate pe piaţă.. excepţie făcând situaţia în care acoperă un având determinat. prin garanţia bancară. acceptelor comerciale şi împrumuturilor pe poliţe de asigurări. în titluri comercializabile şi deplasarea lor în afara bilanţului. valabilitate.  funcţia de acordare a împrumutului: asigurarea tuturor clauzelor. etc. Deosebim 2 tipuri de garanţii bancare: 1.  funcţia de suport al creditului: evaluarea fezabilitatii suportului de care dispune clientul pentru a face fata modificarii conditiilor creditului in orice moment al perioadei imprumutului. primele securizări de active efectuându-se în SUA în anii `70. Chiar dacă ulterior executarea abuzivă se dovedeşte. garanţia bancară îmbracă caracteristicile unui contract de garanţie: .  funcţia de conservare: împrumutul reprezintă unul din multele împrumuturi deţinute în portofoliu. . . în sensul că obligaţia de plată a garantului devine obligatorie numai din momentul emiterii ei şi cu condiţia ca garanţia astfel emisă să nu fie respinsă de beneficiarul garanţiei. întrucât contractul de garanţie se formează prin acordul de voinţă al părţilor (garant şi beneficiar). precum un împrumut. fără să fie necesară îndeplinirea unor formalităţi sau remiterea unui bon.  funcţia de analiză a creditului: este evaluată probabilitatea acordării împrumutului celui care îl solicită.  funcţia servicială: administrarea şi derularea contractului de împrumut. rezultând o structură cunoscută drept ˝cupon transferabil˝. Prezentă în ansamblu. În funcţie de obiectul obligaţiei fundamentale garantate. Cauţiunea bancară – este un contract accesoriu. În acelaşi timp. nu poate fi nici mai întinsă. banca tradiţională de retail foloseşte fondurile deponenţilor din conturile de economii pentru a finanţa un portofoliu de ipoteci. . cel mai adesea. În consecinţă. mai degrabăobiectul acestui tip de garanţie este neexecutareala timp a lucrărilor. obiect. Acreditivul „stand by” – garanţia băncii de a onora anumite angajamente ale clientului său şi a le executa în cazul că ultimul nu este apt de a le efectua. denumită ordonator în contul căreia se emite garanţia. În ţara noastră garanţia bancară este. El poate cere plata imediat.dacă obligaţia principală este eventuală din punct de vedere al unei condiţii sau al unui termen. Garanţia este independentă de contractul care a fost încheiat între ordonator şi garant.caracterul abstract al angajamentului de plată. .este un contract consensual. 2. cu titlu reparatoriu pentru neîndeplinirea sau îndeplinirea defectuoasă a unui angajament asumat prin contract. şi conţine angajamentul de plată al băncii garante faţă de beneficiarul garanţiei de a plăti o sumă de bani în locul ordonatorului dacă acesta nu îşi execută obligaţia de plată la termenul convenit. . condiţia efectuării plăţii. în cazul în care o altă persoană. întrucât însoţeşte obligaţia principală (din contract). După crearea .  funcţia finanţării: finanţarea împrumutului este asigurată prin creaţia produselor de depozit care sunt atractive clienţilor cu amănuntul (retail) şi cu ridicata. acreditivul „stand by pe activităţi comerciale” – apar în rezultatul unor relaţii comerciale şi nu au ca bază mijloacele financiare.

 în anumite condiţii securizarea poate influenţa costurile băncii cu fondurile. iar decontarea este ultima etapă a procesului menţionat. bazându-se pe fluxurile de lichidităţi comune ale ipotecilor individuale. precum şi riscul de rată a dobânzii. vînzarea de credite – constă în transferarea unei părţi din credite unor bănci mici.4. Achitarea este procesul de executare de debitor a obligaţiei sale. 1. Securizarea activelor – constă în vinderea pe piaţă a unei părţi din activele băncii. Securizarea poate avea 2 forme: A. ratele volatile ale dobânzii forţează băncile să gestioneze mai eficient riscul de rată a dobânzii sau riscurile. Transferul de credite Instrumente de plată Conturi bancare Formele transferurilor de credite Principiile transferurilor de credite Fig. onorarea obligaţiunilor. Deosebim achitarea în sumă deplină a obligaţiei. deoarece dacă o bancă constată că împrumuturile sale sunt pre concentrate într-un sector. de 8%. precum norma ratei capitalului pe activele ponderate cu riscul. printe care pot fi enumerate următoarele motive de atractivitate:  decuplarea funcţiilor creşte valoarea adăugată a acţionarilor. ea poate securiza unele din acestea pentru a reduce expunerea. pot fi preluate diferenţiat de către operatorii specializaţi.3. Sistemul transferurilor de credite . Tema 6. cerinţele reglementative ale capitalului. Decontările fără numerar sunt o formă de bază în realizarea relaţiilor economice dintre agenţii economici. deoarece aceasta este un mijloc pentru reducerea acestor active. 2. titlurizarea – emisiuni de HV în baza creanţelor sau datoriei debitoare. colectarea şi distribuirea fluxurilor de lichidităţi din împrumuturile ipotecare fundamentale putând fi efectuate de orice tip de bancă sau operator nebancar. c) plăţi şi decontări în diferite forme. Securizarea activelor accentuează unele riscuri pentru investitori. precum de rată şi de credit. Caracteristica şi efectuarea decontărilor bancare 6. Organizarea şi desfăşurarea operaţiunilor de casă 6. dacă piaţa este subţire. Sistemul decontărilor fără numerar este un mecanism de mişcare a mijloacelor băneşti fără numerar între subiecţii economiei naţionale în scopul realizării din partea acestora a obligaţiilor sale. În cazul securizării.  securizarea poate îmbunătăţi managementul riscului de credit. Achitările şi decontările efectuate conform mişcării mijloacelor băneşti prin conturile bancare fără a întrebuinţa moneda în forma sa concretă se numesc fără numerar sau prin virament. Folosind o bancăă de investiţii sau comercială. acestea sunt vândute unui ˝mijlocitor de servicii speciale˝ (trust sau corporaţie). existând câteva raţiuni ale atractivităţii pentru bănci a securizării activelor. Aceste titluri se sprijină în mod obişnuit pe o garanţie de la o bancă sau companie de asigurări. cel mai notabil fiind riscul plăţii anticipate. de exemplu. pe părţi şi în conformitate cu soldul achitărilor reciproce. aprobat de Consiliul administrativ al BNM cu modificările şi completările ulterioare. din punct de vedere contabil. Modul de organizare a decontărilor bancare 6. aceste elemente sunt: a) instrumentele de plată.15 ipotecilor de către bancă. Decuplarea funcţiilor implicate în securizare a alterat semnificativ rolul de intermediar tradiţional al băncilor. b) conturile bancare.  noile reguli prudenţiale au stimulat managerii să ia in considere securizarea activelor băncii. Acest sistem constă din totalitatea elementelor componente ce asigură efectuarea decontărilor fără numerar. Deservirea bancară la distanţă -1Una din funcţiile principale a băncilor comerciale constă în efectuarea decontărilor la cererea clienţilor. este efectuată de băncile cu reputaţie pe piaţă. în conformitate cu care băncile efectuează operaţiuni de decontare şi transferarea mijloacelor băneşti. au putut fi mai uşor satisfăcute. Actul normativ ce reglementează efectuarea transferului de credite în sistemul plăţilor naţionale este Regulamentul cu privire la transferurile de credite în RM. trustul vinde titlurile.1. Efectuarea decontărilor interbancare 6.2. dacă se îmbunătăţeşte calitatea procedurile managementului riscurilor. orice operaţiune activă constă din 2 etape: 1. d) principiile de efectuare a transferului de credite. B. aceasta depinzând de faptul dacă orice beneficiu din securizarea unei clase de active este ajustat de creşterea costurilor de finanţare mai mari. datorită reducerii calităţii împrumuturilor care rămân în bilanţ. discordanţa scadenţelor şi riscul de lichiditate. singurul care poate să deţină acest tip de titluri. Prin deplasarea activelor în afara bilanţului. figurînd în calitate de intermediar în organizarea mişcării mijloacelor băneşti. reducând costurile de reglementare. încheierea contractului.

cambiile. În realizarea unei circulaţii băneşti judicioase. c) plata beneficiarului. 8) documentele de plată se primesc spre execuţie la bancă doar în cazul prezenţei mijloacelor băneşti pe contul plătitorului pentru a perfecta documentul în suma deplină. La organizarea decontărilor fără numerar o importanţă deosebită le revine principiilor care formează baza efectuării acestor decontări. 7) ordinea plăţilor din contul de decontare a întreprinderii se stabileşte de directorul acesteia. operaţiile cu numerar efectuate de către bănci prezintă importanţă deosebită. a mijloacelor băneşti şi modul de achitare. prestarea serviciilor. un rol important îl au unităţile bancare operative. Formele decontărilor fără numerar sunt stabilite de ordinea circulaţiei documentelor. Astfel. În dependenţă de tipul operaţiunii efectuate decontările fără numerar se clasifică în: a) decontări şi plăţi pe operaţiuni marfare. 9) documentele de plată prezentate la bancă şi perfectate de ea nu pot fi rechemate de plătitor. organizarea operaţiunilor de încasări şi plăţi prin intermediul banilor de cont este un atribut direct al aparatului bancar. executărilor de lucrări. prin respectarea strictă a disciplinei operaţiilor bancare cu numerar se creează premisele asigurării echilibrului bănesc în ţara noastră. Operaţiunile de casă sunt operaţiuni intermediare ale băncii şi servesc drept bază pentru gestionarea fluxurilor monetare ale băncii „primite” de bancă şi fluxurile monetare „eliberate” din bancă. Deşi circulaţia numerarului ocupă o pondere relativ redusă (mai puţin de 15%) în totalul circulaţiei băneşti din cadrul economiei noastre naţionale. ca urmare a livrărilor de mărfuri. 2) întreprinderea este în drept să folosească mijloace băneşti. . care se păstrează pe conturile lor în corespundere cu statutul lor. b) cererii de plată. 2) verificarea numerarului. care poate fi efectuată de bancă din contul special deponat. -2Mijloacele băneşti ale economiei sunt supuse în permanenţă unor mişcări determinate de complexitatea fenomenelor şi proceselor economice care generează operaţii de încasări şi plăţi. prestărilor de servicii sau stingerea altor drepturi de creanţă. Acestea au loc cu ajutorul numerarului şi a banilor de cont. respectiv compartimentele de tezaur şi casierie din cadrul lor. executarea lucrărilor. care în acest caz sunt operaţiuni pasive şi la plasarea mijloacelor care reprezintă diferite tipuri de operaţiuni active. e) ordine incaso. În cadrul acestor transferuri de sume intervine pe de o parte plătitorul. Documentul de decontare reprezintă dispoziţia sau cererea întreprinderii întocmită pe suport material (formular de hîrtie sau suport de date) dată Băncii cu scopul executării plăţii fără numerar pentru livrarea mărfii sau valorilor. c) cererii de acreditiv. cu transferarea sumei în plus pe contul necesar. iar pe de altă parte beneficiarul (cel ce încasează creanţa). Decontările fără numerar între agenţii economici se efectuează în conformitate cu formele prevăzute în contract. În dependenţă de forma transferului de credite deosebim următoarele tipuri de documente de decontare: a) ordine de plată. în virări de sume dintr-un cont în altul. După cum am menţionat mai sus casieria bancară are următoarele funcţii principale: 1) primirea numerarului. 4) înregistrarea mijloacelor pe contul beneficiarului se face numai după decontarea lor din contul plătitorului. 3) nu se permite efectuarea plăţilor din partea unei întreprinderi pentru stingerea datoriilor altei întreprinderi în faţa unei persoane terţe. 6) formele de decontare între plătitor şi beneficiar se stabilesc în baza contractului. d) delegaţii. Ele asigură respectarea cerinţelor necesare la efectuarea transferului şi determină anumite relaţii de drept între subiecţii economiei naţionale. b) achitarea reciprocă. Încasările şi plăţile fără numerar. 10) pretenţiile reciproce pe decontările între beneficiar şi plătitor se studiază de instanţele de judecată în ordine determinată fără participarea băncii. Plăţile fără numerar se concretizează. prin intermediul cărora se efectuează încasările şi plăţile în numerar. printre care ponderea cea mai mare le revine documentelor de decontare. Principiile de bază a transferurilor de credite sunt: 1) unicul mijloc legal de plată pe teritoriul RM este valuta naţională – leul moldovenesc. deoarece. 5) decontarea mijloacelor băneşti are loc din dispoziţia proprietarului lor cu cazurilor cînd sunt decontate pentru datoriilor faţă de buget. ordine de plată trezoreriale. operaţiunile de casă contribuie la încasarea şi atragerea resurselor financiare. b) decontări şi plăţi pe operaţiuni nemarfare. Aceste principii sunt elaborate de BNM şi sunt obligatorii pentru toţi agenţii economici din ţară indiferent de forma organizatorico-juridică. Instrumentele de plată la efectuarea decontărilor fără numerar sunt documentele de decontare. Toate principiile transferului de credite se intercondiţionează reciproc. în practica bancară operează sub denumirea de operaţiuni de viramente sau decontări. Se deosebesc următoarele forme de plată: a) transferul de mijloace băneşti din contul curent al plătitorului pe contul beneficiarului. deci sub forma monedei scripturale. precum şi altor plăţi. Compartimentul tezaur şi casierie este astfel organizat încât să poată să răspundă cerinţelor impuse de necesitatea asigurării circulaţiei numerarului în mod raţional şi eficient.16 Baza transferurilor de credite o constituie instrumentele de plată şi conturile bancare. din punct de vedere al tehnicii şi evidenţei bancare. Datorită faptului că efectuarea viramentelor este posibilă numai prin intermediul conturilor deschise la bănci. cardurile.

„casier-şef”. inclusiv în filiale şi reprezentanţe. sistemul de alarmă. în cadrul filialelor şi reprezentanţelor se efectuează în conformitate cu reglementările elaborate de sine stătător de către Bancă. gestionarilor de valori. Tezaurul (safeurile) în care se păstrează numerarul şi celelalte valori se închide şi se deschide numai de către gestionarii de valori care răspund integral şi în comun de păstrarea în siguranţă a numerarului şi a celorlalte valori. compartimentate cu geamuri transparente. Gestionarea numerarului şi a altor valori din casa de circulaţie şi tezaur se efectuează în mod obligatoriu de către trei persoane. birou pentru trierea şi ambalarea numerarului. casierii de ghişeu. a conducătorului. în care la necesitate clienţii au posibilitatea de verificare a numerarului primit. Birou pentru trierea şi ambalarea numerarului reprezintă o încăpere dotată cu utilaj şi echipament necesar pentru verificarea şi ambalarea numerarului. în scopul reflectării în orice moment şi cu exactitate a existenţei şi mişcării numerarului şi a celorlalte valori gestionate de către personalul casieriei. Cabinele sunt dotate cu casete de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru. precum şi a încăperilor special destinate pentru păstrarea acestora.una va fi deţinută de către casierul-şef. Activitatea ghişeelor şi a birourilor pentru verificarea. din care: . casetele de fier şi dulapurile metalice în care se păstrează valorile. Compartimentul casierie funcţionează în încăperi special amenajate. precum şi după caz.una va fi deţinută de către conducătorul băncii sau adjunctul acestuia. conform cerinţelor stabilite de Banca Naţională a Moldovei. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic. ghişee. modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie. dotate cu mese şi geamuri transparente. -în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mese sau să le lase deschise. Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea materială şi contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale. în conformitate cu cerinţele care se stabilesc de sine stătător de către aceasta. sistemul control acces. ei sunt obligaţi să asigure efectuarea corectă şi la zi a evidenţelor operativ-contabile şi statistice. ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea. personal. Casa de circulaţie reprezintă o încăpere destinată operaţiunilor de retragere sau depunere a numerarului în tezaur. Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful casieriei. inclusiv după caz. birou pentru verificarea numerarului. Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale. De asemenea. cît şi atenuarea zgomotului. alimentarea ghişeelor. Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia. separate de locul de muncă al celorlalte departamente şi în corespundere cu cerinţele tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi de tezaur. asigurarea funcţionării şi controlul activităţilor de casierie în conformitate cu prevederile normelor bancare în vigoare. Aceste încăperi vor fi amplasate cît mai aproape de ghişeul de plăţi. efracţie şi de prevenire a incendiului se efectuează de Bancă. Necunoaşterea legilor şi a normelor de casă nu poate fi invocată în apărare de cei ce urmează să răspundă material pentru gestionarea incorectă a banilor şi a celorlalte valori. Banca este obligată să respecte Cerinţele tehnice de proiectare şi organizare a compartimentelor de casă şi tezaur. . . Ca personal operativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operatori şi casieri. La părăsirea temporară a locului de muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapul metalic prevăzut cu încuietori. la 13 decembrie 1995. aprobate de Banca Naţională a Moldovei de comun acord cu Ministerul Afacerilor Interne. •să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau primirea de numerar ori de alte valori în contul lor. Casieriile bancare sunt gestionate de conducătorul departamentului respectiv. ori cu cheia în broască. 6/14. .una va fi deţinută de contabilul-şef. primirea documentelor de vărsămînt sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii. Tezaurul trebuie să fie prevăzut cu trei chei. ei asigură respectarea tuturor dispoziţiilor cu privire la păstrarea şi paza numerarului şi a celorlalte valori. Desfăşurarea activităţii de casierie implică necesitatea disponibilităţii următoarelor: casa de circulaţie şi tezaur. Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată. Birou pentru verificarea numerarului este un spaţiu adiacent ghişeului. având gravat pe el funcţia respectivă: „conducător”. Ghişeu este un spaţiu în care se efectuează operaţiunile de încasări şi plăţi în numerar cu clienţii. persoanele care supraveghează numărarea banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să alarmeze uşor posturile de pază.17 3) păstrarea numerarului. cu care sigilează zilnic. mese de verificat numerarul. „contabilşef”. Tezaur este o încăpere special amenajată şi destinată păstrării numerarului şi altor valori depuse din casa de circulaţie. Controlorii-verificatori de bani vor avea casete de fier sau dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru. Pentru verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperi separate sau spaţii speciale. precum şi orice alte documente referitoare la aceste probleme. nr. trierea şi ambalarea numerarului din cadrul băncii. Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi alarmă. Totodată. tezaurul sau casele de fier. Dotarea casieriei cu echipament special care include. pentru asigurarea integrităţii acestora. La organizarea şi amplasarea casieriei. Banca este obligată să asigure securitatea şi integritatea numerarului şi a altor valori gestionate de ea. controlorii-verificatori. desemnate prin ordin de către conducătorul Băncii. în funcţiile cărora intră organizarea. 4) eliberarea numerarului şi al altor valori ale băncii sau ale clienţilor săi. Gestionarii valorilor trebuie să aibă şi câte un sigiliu de metal. organelor de control ale băncii delegate se realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii respective. dar nu se limitează la sistemul de supraveghere video. contabilul-şef şi şeful de casierie din bancă. care să permită atît asigurarea securităţii numerarului. înainte de începerea programului. Personalului i se interzice: •să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori.

ori cu cheia în broască. Şeful casieriei este obligat să verifice zilnic. Dimineaţa. înainte de închiderea tezaurului. fără a se aplica sigiliile. Cu personalul care ajută temporar le verificarea banilor se încheie de asemenea contracte privind răspunderea materială. în prezenţa pazei. integritatea încuietorilor. se procedează imediat la verificarea tuturor valorilor existente. înainte de începerea programului. gestionarilor de valori. La sfârşitul zilei. Altor persoane din casierie li se permite accesul în tezaur în baza unui tabel nominal.să încredinţeze altor persoane sarcinile primite privind operaţiunile cu valori. Operaţiunile de primire a numerarului se efectuează în baza următoarelor documente de casă: ordin de încasare a numerarului.case operative de încasări primesc depunerile de numerar de la clienţii săi pentru diverse operaţiuni în timpul programului de ghişeu sau programului prelungit. casierii de ghişeu. primirea documentelor de vărsământ sau de plată fără efectuarea prealabilă a controlului contabilităţii. de obicei. cîteva ore (de la 2 la 5 ore) după programul obişnuit de lucru . Necunoaşterea legilor şi a normelor de casă nu poate fi invocată în apărare de cei ce urmează să răspundă material pentru gestionarea incorectă a banilor şi a celorlalte valori. Răspunderea materială începe din momentul preluării valorilor spre gestionare. Accesul în incinta casieriei a altor persoane în afara personalului acesteia. Pentru verificarea banilor de către clienţi se vor amenaja încăperi separate sau spaţii speciale. verificare sau transport.case pentru primirea diverselor valori depuse spre păstrare de deponenţi (persoane fizice sau juridice) – în principal se ocupă de operaţiunile legate de expertizarea şi depozitarea acestora. modul de funcţionare a sistemelor de alarmă sonoră instalate în casierie. În acelaşi timp se informează şi conducătorul băncii. Mai pot avea acces la tezaur şi alte persoane din bancă. După fiecare deschidere a tezaurului efectuată pe parcursul zilei de muncă acesta se încuie de gestionarii de valori. dispoziţiile legale privind răspunderea materială. În cazul în care se descoperă că încuietorile au fost forţate sau sforile au fost rupte. Pentru asigurarea securităţii valorilor care se manipulează şi se păstrează în timpul programului de lucru de către personalul casieriei se vor instala mijloace tehnice de pază şi alarmă. organelor de control ale băncii delegate în acest scop este interzis şi se realizează doar cu aprobarea conducătorului băncii respective. Operaţiunile de eliberare a numerarului se efectuează pe baza următoarelor documente de casă: cec de numerar. Evidenţa persoanelor care intră în tezaur se ţine într-un registru păstrat în tezaur. compartimentate cu geamuri transparente. gestionarii de valori sunt obligaţi să verifice. poate delega prin decizie persoane care vor efectua operaţiunile necesare. cît şi atenuarea zgomotului. în prezenţa pazei. La deschiderea tezaurului în prezenţa delegatului poliţiei se verifică integritatea pardoselei. ale căror chei vor fi ţinute de persoanele care depozitează numerar în acestea. Accesul este permis numai în prezenţa celor 3 gestionari de valori. la solicitarea şefului casieriei. ordin de eliberare a numerarului. sigiliile de metal pe ceară roşie. Dacă se constată că s-a pătruns în interior. pereţilor şi plafonului tezaurului. semnând apoi în Registrul de predare-primire a tezaurului luarea în primire a tezaurului sau a seifurilor. controlorii-verificatori. În cazul în care casieria are nevoie de ajutor temporar privitor la efectuarea operaţiunilor de casă. În cadrul casieriei se pot organiza mai multe tipuri de case: . dotate cu mese şi geamuri transparente.18 Accesul la tezaur este permis numai gestionarilor de valori. mese de verificat numerarul. . Aceste mijloace vor avea capacitatea de a fi declanşate cu uşurinţă de către şeful casieriei. care să permită atât asigurarea securităţii numerarului. a sforilor şi a sigiliilor. Personalul casieriei cu funcţie de gestionar încheie contracte privind răspunderea materială şi contracte privind răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale.case operative de plăţi – se efectuează eliberarea de numerar la cererea clienţilor în timpul programului de lucru stabilit.funcţionează. borderou însoţitor. Pentru maşinile de numărat monede metalice se vor amenaja locuri speciale. Salariaţii casieriei răspund pentru integritatea numerarului şi a valorilor ce le sunt încredinţate conform prevederilor normelor şi dispoziţiilor legale privind responsabilitatea în legătură cu gestionarea bunurilor materiale. Sforile care servesc la sigilare trebuie să fie dintr-o singură bucată. Personalului casierie i se interzice: . După închiderea şi încuierea tezaurului gestionarii de valori aplică. Valorile depuse la bancă spre păstrare se depozitează în tezaurul cu casete. . . se verifică dacă toate valorile. Aceste încăperi vor fi amplasate cît mai aproape de ghişeul de plăţi. aprobat de conducătorul băncii. Ca personal operativ în casieriile bancare pot fi angajaţi controlori-operativi şi casieri. persoanele care supraveghează numărarea banilor de către clienţi şi în caz de necesitate ei vor avea posibilitate să alarmeze uşor posturile de pază. La părăsirea temporară a locului de muncă verificatorul de bani va introduce numerarul în dulapuri metalice prevăzut cu încuietori. a conducătorului. registrele şi documentele cu regim de păstrare în tezaur au fost depuse în tezaur şi dacă toate măsurile de securitate a valorilor şi de pază contra incendiilor sunt asigurate. conducătorul băncii. După sigilare safeurile se conectează la sistemul automat de alarmă şi se predau în grija pazei în baza semnăturilor aplicate de gestionari şi de pază în Registrul de predare-primire a tezaurului sub pază. în baza unei aprobări scrise eliberate de conducătorul băncii. Cabinele sunt dotate cu case de fier sau cu dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru. Gestionarii de valori împreună cu delegatul poliţiei şi cu organele de pază întocmesc şi semnează un proces-verbal în care sunt consemnate constatările de rigoare. precum şi orice alte documente referitoare la aceste probleme. Controlorii-verificatori de bani vor avea case de fier sau dulapuri metalice cu încuietori pentru păstrarea valorilor în timpul programului de lucru. Personalului casieriei i se interzice ca în cazurile de părăsire a locului de muncă să lase banii şi celelalte valori pe mase sau să le lase deschise. se anunţă poliţia pentru a efectua cercetări. Fiecare casier de ghişeu are locul său de muncă într-o cabină separată.case cu program prelungit (special) . Aceştia sunt obligaţi să cunoască regulile referitoare la efectuarea operaţiunilor de casă.să execute direct dispoziţiile altor bănci sau ale clienţilor băncii privind eliberarea sau primirea de numerar ori de alte valori în contul lor. păstrare. înainte de a deschide tezaurul sau seifurile. . Organele de control vor avea acces la tezaur numai în baza delegaţiei semnate de conducătorul băncii. casele de fier şi dulapurile metalice în care se păstrează valorile.

10 bani 2000 lei (20 săculeţe a câte 100 lei) . ţinând cont de următoarele cerinţe: a) depunerea într-un sac: .19 al casei operative. încasări de cecuri de călătorie şi nominale. . buletine informative de falsuri şi emisiuni de valută etc.case de verificare a numerarului – numerarul încasat de bănci cu borderou însoţitor sau ordin de încasare se verifică. Băncile sunt obligate să efectueze trierea şi ambalarea numerarului încasat. Numerarul primit în Bancă în urma retragerilor acestuia de la alte Bănci sau de la BNM va fi supus verificării şi ambalării în ambalajul Băncii în cauză.5 bani 1000 lei (20 săculeţe a câte 50 lei) . Banca efectuează schimbul numerarului în moneda naţională prin acceptarea bancnotelor şi monedelor metalice şi restituirea echivalentului sumei bancnotelor şi monedelor metalice acceptate. . sau prin înregistrarea sumei respective în contul entităţii sau persoanei fizice.50 bani 2500 lei (5 săculeţe a câte 500 lei) b) fiecărui sac i se va atribui o etichetă. albume cu specimene de bancnote. la ghişeul Băncii se va afişa la un loc vizibil un aviz privind efectuarea schimbului bancnotelor şi monedelor metalice în moneda naţională. În cazul depistării falsurilor. .numărul de monede. Banca este obligată să accepte de la orice entitate şi persoana fizica. Bancnotele şi monedele metalice în moneda nationala. cu ajutorul dispozitivului. prevazute în Anexa nr. schimbul bancnotelor pe monede metalice în moneda naţională şi viceversa.numele şi semnătura casierului. alte operaţiuni valutare cu valute efective. În urma schimbului efectuat. ţinînd cont de urmatoarele cerinţe: a) formarea pachetelului din 100 bancnote. Banca va urma propriile proceduri stabilite. 3 a Regulamentului BNM cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova. c) aplicarea pe lăţimea pachetelelor cu bancnote de aceeaşi valoare nominală cu ajutorul dispozitivului a tipului respectiv de banderole.valoarea nominală. . Verificarea se face după îndepărtarea banderolelor. Trierea numerarului încasat se efectuează în scopul clasării acestuia pe categorii în bancnote/monede bune de redat în circulaţie şi bancnote/monede uzate care ulterior se retrag din circulaţie.suma depusă. . numărîndu-se bancnotă cu bancnotă de la 1 la 100 fiecare pacheţel. În urma activităţii de verificare a numerarului şi constatării unor diferenţe de numerar în plus sau în minus. . Casele valutare vor fi dotate cu tehnică de calcul adecvată. La solicitarea entităţii sau persoanei fizice. precum şi Criteriile de determinare a platibilitatii şi de schimb al bancnotelor şi monedelor metalice în monedă naţională. 3 a Regulamentului BNM cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova. amplasate în afara sediului băncii. care corespund criteriilor platibilitatii. ulterior.25 bani 5000 lei (20 săculeţe a câte 250 lei) .denumirea şi codul de identificare a Băncii. a acţiunilor şi a altor hîtrii de valoare: se ocupă cu schimbul de bancnote uzate prezentate de către clienţi cu bancnote bune.case de încasări în lei. Ambalarea monedei metalice se efectuează separat pe valori nominale. Banca este obligată să efectueze. cu ulterioara completare a datelor de identificare de pe banderole.case de încasări serale . numerarul încasat de Bancă poate fi clasat în categoria celui uzat şi. aceste operaţiuni se vor efectua de către unul din casierii de ghişeu. pentru depunere în cont sau către schimb. deschis în Banca respectivă. Clasarea bancnotelor autentice în categoria celor uzate se efectuează de către bancă în conformitate cu criteriile specificate în Anexa nr. Banca va proceda în conformitate cu legislaţia în vigoare. astfel asigurând un vacuum în interiorul pachetului. d) aplicarea în partea de jos şi de sus a fiecărui pachet a unui cartonaş. în vederea regularizării acestor diferenţe. În băncile unde nu se pot organiza astfel de case. . b) formarea pachetelor complete din zece pacheţele cu bancnote. . se accepta catre schimb în suma nelimitata şi fără perceperea vreunui comision. cu titlu gratuit. Clasarea monedelor autentice în categoria celor uzate se efectuează de către bancă în conformitate cu criteriile specificate în Anexa nr. care va cuprinde: . 3 la Regulamentul BNM cu privire la operaţiunile cu numerar în băncile din Republica Moldova. . bancnote şi monede metalice în moneda naţională în conformitate cu Criteriile de determinare a platibilităţii şi de schimb al bancnotelor şi monedelor metalice în monedă naţională. a certificatelor de depozit. . cu ulterioara completare a acestuia cu datele de identificare.case pentru operaţiuni valutare: încasări şi plăţi în conturile curente valutare ale persoanelor fizice şi juridice. fără a percepe vreun comision. se triază şi se împachetează de către grupele de verificare organizate în cadrul casieriei. În vederea efectuării schimbului numerarului în moneda naţională. e) ambalarea pachetelor cu bancnote în polietilenă.funcţionează pe toată perioada de noapte. precum şi cu aparatura necesară pentru depistarea falsurilor (lămpi cu lumină ultravioletă şi detectoare de cerneală magnetică. stabilit pentru efectuarea acestor operaţiuni.case de schimb şi de vînzare a formularelor de strictă evidenţă. Specimenele de bancnote nu au putere legală a unui mijloc de plată în numerar. depus la BNM. Ambalarea bancnotelor se efectuează separat pe valori nominale. Banca utilizează în operaţiunile cu numerar specimenele de bancnote distribuite de către BNM. . Bancnotele/monedele metalice bune de redat în circulaţie se ambalează separat de bancnotele/monedele metalice uzate.data ambalării.1 ban 400 lei (20 săculeţe a câte 20 lei) .

la încheierea procedurii de lichidare. băncile informează BNM printr-un aviz despre depistarea cazului. privite ca persoane juridice independente. Relaţiile intrabancare sunt relaţii ce au la bază operaţiuni desfăşurate între unităţi ce aparţin aceleiaşi bănci. cu schimbarea culorii ). bazată pe realizarea în măsură deplină a operaţiilor necesare. la solicitarea BNM. Platibile se consideră bancnotele şi monedele metalice divizionare în moneda naţională care au putere legală de plată pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv cele anunţate de către BNM pentru retragere din circulaţie). fără deteriorări sau cu deteriorări menţionate în pct. 3) cu culoarea şi luminiscenţa schimbată în razele ultraviolete. fără semne de contrafacere. cu uzura. Totodată. -3Piaţa interbancară este o piaţă rezervată instituţiilor de credit şi băncii centrale. b) angajamentul scris prin care îşi asumă obligaţia de păstrare în siguranţă a specimenelor de bancnote şi de restituire a acestora. pentru examinare dupa competenţă. construcţia cărora prevede prezenţa conturului circular) se consideră neplătibile şi nu se supun schimbului.relaţii externe dintre bănci ce aparţin unor sisteme bancare diferite. 3. fără semne de contrafacere. retrase din circulaţie. 2) cu amprente în urma acţiunii temperaturilor înalte şi ai mediului agresiv (topite. . pete. Banca. care întrunesc următoarele criterii: 1) bancnotele: murdare. Criteriile de determinare a platibilităţii şi de schimb ale bancnotelor şi monedelor metalice în monedă naţională Prezentele criterii se utilizează de către Bancă la procesarea şi schimbul bancnotelor şi monedelor metalice divizionare în monedă naţională. Bancnotele şi monedele metalice divizionare în moneda naţională care nu au putere legală de plată pe teritoriul RM şi conţin semne de contrafacere. Banca.relaţii dintre bănci şi banca centrală. 4) cu rebut de imprimare. Predarea-primirea specimenelor de bancnote se efectuează în baza unui proces-verbal semnat de părţi. cu întocmirea unui proces-verbal şi informarea ulterioară. restituie specimenele de bancnote la BNM. Bancnotele şi monedele metalice divizionare în moneda naţională. 4. Majoritatea operaţiunilor apar în urma procesului de compensare interbancară sau din dorinţa de a obţine sau plasa lichidităţi disponibile. cele depistate la trierea numerarului. În acest caz avem următoarele tipuri de relaţii: . incluz ând următoarele deteriorări: 1) cu modificarea formei iniţiale (îndoiată. fără deteriorări sau cu deteriorări. găuri neânsemnate. 3) cu rebut de batere. laţită. sucursale şi oficiul central sau în plan orizontal între subunităţi diferite. prezintă la BNM: a) lista specimenelor de bancnote distribuite.relaţii interne sau relaţii desfăşurate între băncile ce aparţin aceluiaşi sistem bancar. . Se acceptă către schimb bancnotele în moneda naţională care au putere legală de plată pe teritoriul RM (inclusiv cele anunţate de către BNM pentru retragere din circulaţie). Predarea-primirea specimenelor se efectuează în baza unui proces-verbal semnat de părţi. Aceste relaţii se pot dezvolta în plan vertical. se efectuează de către Bancă. perforări. fără semne de contrafacere. dacă un fragment sau câteva fragmente incontestabil aparţin unei şi aceleiaşi bancnote şi ocupă nu mai puţin de 55% din suprafaţa iniţială a bancnotei. 2. incluzând următoarele deteriorări: 1) lipsa unui fragment semnificativ (inclusiv cele arse. 2) lipite din fragmente. Băncile efectuează decontările interbancare în baza Regulamentului cu privire la sistemul automatizat de plăţi interbancare. pe care se desfăşoară operaţiunile de creditare cu scadenţe ce merg de la 24 ore pînă la un an. dar care au pastrat nu mai puţin de 55% din suprafaţa iniţială a bancnotei. sau cu deteriorări care nu sunt prevăzute în pct. 2) monedele metalice divizionare: cu deteriorări mecanice neânsemnate. în termen de 5 zile lucrătoare după recepţionarea specimenelor de bancnote. Decontarea reprezintă operaţiunea prin care sînt stinse irevocabil obligaţiile legate de transferuri de mijloace băneşti între doi sau mai mulţi participanţi şi are loc prin debitarea contului de decontare al participantului plătitor şi prin creditarea contului de decontare al participantului beneficiar. fără colţuri. 5. 1-3 (inclusiv bancnotele care conţin cuvântul „Specimen” perforat. supuse acţiunii mediului agresiv . Restituirea specimenelor de bancnote de către Bancă se efectuează în termen de 10 zile lucrătoare de la solicitarea BNM. dar care sunt acceptate către schimb pe parcursul perioadei stabilite de BNM. degradate nesemnificativ prin rupere. amprente ale ştampilelor. dar cu păstrarea integră a imaginii pe aversul şi reversul monedei. Relaţiile interbancare sunt relaţii dezvoltate între bănci diferite. Relaţiile dintre bănci se pot împărţi în relaţii interbancare şi relaţii intrabancare. Se acceptă către schimb monedele metalice în moneda naţională care au putere legală de plată pe teritoriul Republicii Moldova (inclusiv cele anunţate de către BNM pentru retragere din circulaţie). . înregistrarea şi distribuirea specimenelor de bancnote. inscripţii şi desene străine.mucegăite şi putrezite). Băncile corespondent sunt băncile care în baza contractului sau altă formă de înţelegere îndeplinesc dispoziţiile reciproce de plată şi decontare prin conturile special deschise Nostro şi Loro. dacă pe acestea clar este vizibilă imaginea.20 Retragerea specimenelor de bancnote de la BNM se efectuează de către reprezentantul Băncii în baza delegaţiei. Relaţiile corespondente sunt o formă de conlucrare între bănci. fără semne de contrafacere. învechite. conform procedurilor interne elaborate de sine stătător. sunt retrase. margini. inclusiv către subdiviziunile separate ale băncii. dar cu păstrarea imaginii pe avers şi revers. a organelor de poliţie teritoriale. cu anexarea procesului-verbal de constatare a cazului. între filiale. cu deteriorări mecanice – găurite şi roase). Recepţionarea. bucăţi de monedă metalică. derulate prin intermediul conturilor curente deschise de bănci la banca centrală. 1-3 de asemenea se supun schimbului. 1. Specimenele de bancnote prezentate la ghişeele băncilor. derulate prin intermediul sistemului de compensare interbancară sau utilizînd relaţiile de corespondent create.

Participanţii în SAPI îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu Programul zilei operaţionale a SAPI prezentat în Anexa 2 la prezentul Regulament. Sistemul DBTR efectuează procesarea documentelor de plată transmise de participanţi şi decontarea finală a transferurilor de fonduri aferente acestora în regim de timp real. în evidenţa lui se reflectă pe conturile Loro ale filialelor. Centrului de casă de decontări din or. deschise de ei într-o a treia instituţie financiară. Codul de identificare al filialei băncii autorizate se atribuie de către administratorul de sistem la solicitarea băncii după înregistrarea de stat a filialei în conformitate cu legislaţia în vigoare. schemele şi particularităţile tehnice de efectuare a plăţilor. Codul tranzacţiei se indică în conformitate cu Anexa 1 la prezentul Regulament. Administrator al SAPI este Banca Naţională a Moldovei.21 Contul băncii noastre deschis în altă bancă corespondent se numeşte cont corespondent Nostro. În acest caz mijloacele băneşti ale filialei sunt păstrate în oficiul central al băncii. Efectuarea decontărilor între filialele băncii este urmată de deschiderea conturilor Nostro a filialelor în oficiul central al băncii. Informaţia cu privire la conturile de decontare şi codurile de identificare sînt puse la dispoziţia participanţilor prin intermediul facilităţilor SAPI. Relaţiile corespondente directe sau decentralizate sunt urmate de deschiderea conturilor pe bază de reciprocitate. -4Sistem de deservire bancară la distanţă . În cazul decontărilor creditoare ordinul de plată circulă de la plătitorul mijloacelor băneşti către beneficiar şi respectiv. debitoare. Pentru fiecare participant la SAPI se deschide un cont de decontare şi se atribuie un cod de identificare. Drepturile şi obligaţiile Băncii Naţionale a Moldovei în calitate de administrator al SAPI şi ale băncilor autorizate de Banca Naţională. sechestrarea şi perceperea în mod incontestabil a mijloacelor din conturile participanţilor la SAPI se efectuează de către Banca Naţională a Moldovei în conformitate cu procedurile interne în baza documentelor prezentate de organele abilitate prin lege. b) Băncile autorizate de către Banca Naţională a Moldovei. conform procedurilor SWIFT. Suspendarea operaţiunilor. altor tipuri de operaţiuni. Contul de decontare al băncii autorizate şi al Centrului de casă şi decontări din or. Sistemul CDN efectuează procesarea pachetelor cu documente de plată transmise de participanţi şi calculează poziţiile nete multilaterale ale acestora. 2. Ca exemplu pot servi decontările prin intermediul ordinelor de plată.soluţie informatică. adică trecerea la scăderi a mijloacelor băneşti. În cazul decontărilor debitoare ordinul de plată circulă de la beneficiarul mijloacelor băneşti către plătitor. Astfel. Relaţiile corespondente print-o a treia bancă sau centralizate presupun efectuarea decontărilor pe conturi corespondente. Codul de identificare al participantului este compus din 8 simboluri. SAPI este compus din sistemul de decontare pe bază brută în timp real şi sistemul de compensare cu decontare pe bază netă. care este disponibil prin intermediul facilităţilor SAPI. în scopul obţinerii de . alte informaţii tehnice relevante. La încheierea contractului privind participarea în SAPI fiecare participant primeşte documentul tehnic pentru participanţii la sistemul automatizat de plăţi interbancare (în continuare documentul tehnic). Băncile în proces de lichidare sau insolvabilitate prezintă documentele de plată la Banca Naţională a Moldovei pe suport hîrtie sau în altă formă stabilită de BNM. Documentul tehnic conţine informaţia cu privire la: formatele mesajelor utilizate în SAPI.Tiraspol în calitate de participanţi la SAPI se stipulează în contractul privind participarea în SAPI. În cazul apariţiei unor circumstanţe neprevăzute de ordin funcţional sau tehnic Banca Naţională a Moldovei este în drept să modifice Programul zilei operaţionale a SAPI cu informarea prealabilă a participanţilor.Tiraspol reprezintă contul LORO deschis în sistemul de evidenţă contabilă al BNM în conformitate cu Planul de conturi al evidenţei contabile a Băncii Naţionale a Moldovei. Codul de identificare se atribuie de către administratorul de sistem băncii după eliberarea autorizaţiei de desfăşurare a activităţilor financiare de către Banca Naţională a Moldovei în conformitate cu legislaţia în vigoare. Relaţiile corespondente între bănci în cazul efectuării decontărilor pe teritoriul RM se orientează la a doua variantă – cea centralizată. ce permite deţinătorului să aibă acces la distanţă la mijloacele aflate în contul bancar al sau. În SAPI participă: a) Banca Naţională a Moldovei. fiecare bancă comercială în scopul efectuării decontărilor păstrează mijloacele băneşti pe contul corespondent Nostro în BNM.Tiraspol. interpelărilor. În prezent toate tipurile de decontări existente şi forme de plată se împart în două grupe: 1. c) Centrul de casă şi decontări din or. Contul altei bănci corespondent deschis în banca dată (noastră) poartă denumirea de cont corespondent Loro. În acest caz au loc doar operaţiuni debitoare. Ca exemplu poate servi decontarea prin intermediul delegaţiei.în evidenţa Băncii naţionale mijloacele băneşti a băncilor coemrciale se reflectă pe conturile Loro. Sistemul de decontare pe bază brută în timp real (sistemul DBTR) este destinat prelucrării plăţilor urgente şi de mare valoare. asigurînd corectitudinea şi veridicitatea datelor conţinute în documentele de plată pe care le transmit. au loc operaţiuni creditoare. iar codul de identificare al filialei participantului este compus din 11 simboluri. creditoare. Participanţii transmit în SAPI documente de plată în nume şi pe cont propriu sau în numele clienţilor săi cu indicarea codului tranzacţiei respectiv. adică înregistrarea mijloacelor băneşti. Sistemul automatizat de plăţi interbancare (SAPI) reprezintă sistemul prin intermediul căruia sunt efectuate plăţile interbancare în lei moldoveneşti pe teritoriul Republicii Moldova. pusă la dispoziţie de către banca comercială (în continuare bancă) clienţilor săi. iar sistemul de compensare cu decontare pe bază netă (sistemul CDN) este destinat procesării plăţilor de mică valoare. modul de interacţiune cu SAPI.

complex de mijloace tehnice şi de program interdependente destinat asigurării schimbului de date între bancă şi deţinător. mesaj electronic etc. d) tipurile de operaţiuni bancare ce pot fi efectuate prin sistemul de deservire bancară la distanţă şi condiţiile de executare a acestora.număr unic de identificare asociat fiecărei tranzacţii electronice. Obligaţiile şi responsabilităţile băncii Banca va asigura că măsurile aplicate în vederea identificării deţinătorului şi asigurării confidenţialităţii. Responsabilităţi pentru neexecutarea obligaţiilor care reies din tranzacţiile electronice. integrităţii şi non-repudierii tranzacţiilor electronice. integrităţii şi non-repudierii tranzacţiilor electronice transmise/primite prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă sînt . Autentificare electronică . metode biometrice etc. Speech to Text. identificator şi parolă. Sistemele de deservire bancară la distanţă tip ATM-banking se bazează pe o aplicaţie program instalată la ghişeul automat al băncii (ATM – Automated Teller Machine). autenticităţii. b) posibilităţile conferite prin utilizarea sistemului de deservire bancară la distanţă şi condiţiile de blocare a dreptului de utilizare a acestuia. d) phone-banking. alte plăţi. i) modul de soluţionare a litigiilor. dacă autenticitatea acestora este demonstrată. e) perioada de timp şi condiţiile în care vor fi acceptate/executate tranzacţiile electronice efectuate prin sistemul de deservire bancară la distanţă. e) ATM-banking. autenticităţii.client al băncii (persoană fizică sau juridică) care. utilizarea cheilor de sesiune de o singură dată. în mod special următoarele: • comisioane şi taxe ce vor fi plătite băncii de către deţinător. PDA . Sistemele de deservire bancară la distanţă de tip internet-banking utilizează tehnologia Internet (www . inclusiv cele ce se referă la recunoaşterea puterii juridice a tranzacţiilor electronice transmise/primite. Numărul de referinţă al tranzacţiei . Tipurile sistemelor de deservire bancară la distanţă După funcţionalitate şi riscurile implicate sistemele de deservire bancară la distanţă vor fi divizate de bancă în informaţionale (utilizate în scopul obţinerii de informaţii privind starea contului bancar şi a operaţiunilor realizate şi se caracterizează prin riscuri potenţiale de nivel jos) şi tranzacţionale (utilizate în scopul efectuării de plăţi în numele şi din ordinul deţinătorului şi se caracterizează prin riscuri potenţiale de nivel înalt). g) tipurile de taxe.). Contractul încheiat între bancă şi deţinător se va conforma prezentului regulament şi va conţine cel puţin următoarele elemente: a) tipul sistemului de deservire bancară la distanţă. deţine un mecanism de autentificare în utilizarea sistemului de deservire bancară la distanţă. a unei metode de autentificare electronică şi al unui mijloc de comunicaţie. operabilă pe parcursul timpului de accesibilitate a sistemului de deservire bancară la distanţă.) şi a unor servicii oferite de către operatorii de telecomunicaţii.22 informaţii privind starea contului bancar şi a operaţiunilor realizate. efectuării de plăţi în numele şi din ordinul deţinătorului prin intermediul unei aplicaţii informatice. Deţinător . Text to Speech). în baza contractului încheiat cu banca. criptare simetrică. inclusiv suma limită minimă/maximă admisă pe fiecare tip de operaţiune. comisioane şi dobânzi pe care deţinătorul va trebui să le plătească băncii la utilizarea sistemului de deservire bancară la distanţă. pentru comunicarea situaţiilor de urgenţă (divulgare.) prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă şi protejată printr-un mecanism ce permite verificarea autenticităţii. semnătură digitală. După tipul aplicaţiei utilizate de deţinător şi al mijlocului de comunicaţie sistemele de deservire bancară la distanţă vor fi clasificate de bancă în felul următor: a) pc-banking.Personal Digital Assistant etc. f) condiţiile privind prezentarea la bancă a documentelor justificative în cazul în care prezentarea a astfel de documente la efectuarea plăţilor/transferurilor este prevăzută de actele normative în vigoare. • dobânzi şi penalităţi aplicabile. c) mobile-banking. inclusiv modalitatea de calcul ale acestora. integrităţii şi nonrepudierii (imposibilităţii negării) acesteia. c) obligaţiile şi responsabilităţile părţilor semnatare. pierderea controlului asupra informaţiei sensibile a sistemului etc.proces de verificare a identităţii deţinătorului sistemului de deservire bancară la distanţă şi a autenticităţii tranzacţiilor electronice transmise/primite prin intermediul acestuia printr-o metodă care asigură un nivel adecvat de siguranţă privind identitatea utilizatorului şi autenticitatea tranzacţiilor (ex. b) internet-banking. h) linie telefonică fierbinte. Sistemele de deservire bancară la distanţă tip phone-banking se bazează pe metoda vocală de transmitere a informaţiei prin intermediul operatorului deservirii telefonice (Call Center) sau prin autoservire utilizând telefonul cu culegere prin taste (Touch Tone Telephone) şi a mijloacelor telefoniei computerizate (cum sunt de ex. Tranzacţie electronică – operaţiune efectuată în formă electronică (document electronic. Cerinţele privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă Sistemul de deservire bancară la distanţă va fi pus la dispoziţia clientului numai în baza unei cereri scrise şi a unui contract încheiat.) sau solicitarea schimbării parolei sau altei informaţii sensibile ca urmare a cunoaşterii acesteia de către persoane neautorizate. Sistemele de deservire bancară la distanţă tip mobile-banking presupun utilizarea unui echipament mobil (telefon. tehnologiile IVR (Interactiv Voice Response). Mijloc de comunicaţie . Sistemele de deservire bancară la distanţă tip pc-banking se bazează pe o aplicaţie program a băncii instalată la staţiile de lucru la sediul deţinătorului şi pot utiliza în calitate de mijloc de comunicaţie atât reţele private cât şi reţeaua Internet.World Wide Web) şi sunt caracterizate prin lipsa necesităţii preinstalării aplicaţiei program a băncii (sau stocării a unor date) la partea client. ce identifică univoc tranzacţia în cadrul unei anumite zile operaţionale. modul de utilizare a acestuia şi mecanismele prevăzute în scopul asigurării confidenţialităţii.

b) pentru tranzacţiile iniţiate după momentul notificării băncii de către deţinător a pierderii controlului asupra sistemului de deservire bancară la distanţă (de ex. Banca are obligaţia de a instrui deţinătorul sistemului de deservire bancară la distanţă privind comportamentului optim în caz de fraudă sau suspectare de fraudă asupra sistemului de deservire bancară la distanţă şi. d) valoarea oricăror rate.orice eroare sau neregulă apărute în urma gestionării de către bancă a contului bancar. echipamentului de comunicaţii şi procesare. taxe şi comisioane aplicate pentru anumite tipuri de operaţiuni. funcţionării defectuoase. parole etc. Măsurile întreprinse în scopul monitorizării activităţii în cadrul sistemelor de deservire bancară la distanţă e necesar să fie proporţionale riscurilor potenţiale asociate tipului de client şi tipului de sistem de deservire bancară la distanţă. controlează şi recepţionează tranzacţiile electronice. înregistrează. Banca va furniza periodic deţinătorului sau la cererea expresă a acestuia informaţii referitoare la tranzacţiile efectuate prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă sau informaţii privind situaţia contului bancar al deţinătorului. în baza actului de identitate al acestuia şi în baza altor documente şi măsuri care permit identificarea deţinătorului în conformitate cu actele normative în vigoare şi riscurile potenţiale. Banca este responsabilă: a) pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a tranzacţiilor efectuate prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă. după caz. . . Banca va asigura identificarea şi înscrierea corectă a deţinătorului sistemului de deservire bancară la distanţă. tipul acestuia (pc-banking. Deţinătorul este responsabil de veridicitatea şi corectitudinea informaţiei transmise prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă. cu condiţia că deţinătorul a respectat toate prevederile contractuale de utilizare a sistemului. b) data şi timpul când a fost realizată tranzacţia.disfuncţionalităţi ale sistemului de deservire bancară la distanţă sau dacă parolele de acces primite sunt incorecte. privind colaborarea cu autorităţile abilitate pentru limitarea riscurilor de fraudă. Măsurile aplicate trebuie să ţină cont de categoria sistemului de deservire bancară la distanţă (informaţional sau tranzacţional). asigurând deţinătorul cu mijloace care să poată dovedi că comunicarea a fost efectuată (cel puţin data.23 proporţionale riscurilor potenţiale asociate tipului de client şi tipului de sistem de deservire bancară la distanţă şi corespund actelor normative în vigoare.). Banca va asigura stocarea şi păstrarea tranzacţiilor electronice pentru perioadele de timp prevăzute de actele normative în vigoare. cunoaşterii parolelor sau a altei informaţii sensibile de către persoane neautorizate etc. e) să manifeste o atitudine responsabilă privind asigurarea siguranţei şi securităţii sistemului de deservire bancară la distanţă. Banca este obligată să asigure confidenţialitatea datelor privind deţinătorul sistemului de deservire bancară la distanţă şi a tranzacţiilor efectuate prin intermediul acestuia. inclusiv aferente domeniului sistemului de plăţi. Aceste informaţii trebuie prezentate în scris. chei. Banca va asigura un grad adecvat de securitate şi siguranţă operaţională a localului. e) soldul iniţial şi curent (pe perioadă) al contului bancar. chiar dacă acestea au fost iniţiate prin utilizarea mijloacelor care nu se află sub controlul băncii. precum şi a soluţiei soft prin intermediul căreia se iniţiază. internet-banking etc. retrasă). statutul clientului băncii (persoană fizică sau juridică). b) să păstreze în bune condiţii sistemul de deservire bancară la distanţă şi să ia măsuri rezonabile de protejare a elementelor de securitate.modificarea neautorizată a soldului contului său bancar. tipul operaţiunilor permise de a fi efectuate prin intermediul sistemului şi volumul/valoarea tranzacţiilor electronice. . în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare aferente secretului comercial. Banca este obligată să crediteze contul bancar al deţinătorului cu valoarea despăgubirilor din momentul recunoaşterii dreptului deţinătorului la acestea sau de la stabilirea acestui drept de către o instanţă de judecată ori de arbitraj.elementele ce creează suspiciuni cu privire la posibilitatea cunoaşterii informaţiei de autentificare a deţinătorului de către persoane neautorizate. Banca are obligaţia de a urmări permanent ca tranzacţiile şi plăţile efectuate prin intermediul sistemelor de deservire bancară la distanţă să se efectueze cu respectarea condiţiilor contractuale şi actelor normative în vigoare. Banca va asigura deţinătorul cu posibilitatea să anunţe situaţiile de urgenţă şi să ia toate măsurile necesare care depind de el pentru a stopa imediat executarea tranzacţiilor frauduloase prin intermediul sistemului de deservire bancară la distanţă. pe suport hârtie şi/sau prin mijloace electronice şi vor include cel puţin următoarele: a) numărul de referinţă al tranzacţiei. cu condiţia că disfuncţionalitatea nu a fost cauzată intenţionat de deţinător. Obligaţiile şi responsabilităţile deţinătorului Deţinătorul sistemului de deservire bancară la distanţă are următoarele obligaţii: a) să utilizeze sistemul de deservire bancară la distanţă în conformitate cu prevederile contractuale. în cazul în care executarea necorespunzătoare este atribuită unei disfuncţionalităţi a sistemului sau a unei componente a acestuia. asigurând fixarea în registre speciale a tuturor evenimentelor din sistem. c) să înştiinţeze banca imediat ce constată: . cu condiţia să se facă dovada că tranzacţia a fost iniţiată în conformitate cu prevederile contractuale. c) valoarea tranzacţiei (suma transferată. Banca va lua toate măsurile necesare pentru prevenirea riscurilor ce pot apărea în utilizarea frauduloasă a sistemului său de deservire bancară la distanţă.).). astfel încât să contribuie la onorarea obligaţiilor asumate. c) pentru pierderile suportate de către deţinător ca rezultat al unei fraude comise de către o persoană sau grup de persoane terţe prin exploatarea unei vulnerabilităţi a sistemului. . ora înregistrării şi numărul de înregistrare a comunicării). d) să asigure confidenţialitatea elementelor de autentificare (de ex. Banca este responsabilă faţă de deţinătorul sistemului de deservire bancară la distanţă pentru executarea necorespunzătoare a tranzacţiilor electronice ale deţinătorului.

iar banca este obligată să prezinte orice informaţii ce se referă la utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă. În scopul supravegherii activităţii băncii în cadrul sistemelor de deservire bancară la distanţă. Banca Naţională a Moldovei este în drept să ceară.24 Supravegherea activităţii băncii privind utilizarea sistemelor de deservire bancară la distanţă este efectuată de către Banca Naţională a Moldovei prin efectuarea controalelor pe teren în vederea asigurării respectării actelor normative în vigoare şi examinarea informaţiilor prezentate de către bănci. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful