BIBLIOTECA „PAULO COELHO“

Drepturile de ecranizare pentru Alchimistul au fost a chiziþionate de Warner Brothers. Unsprezece minute 2003). The China Times Daily (Taiwan). În 1986 face pelerinajul la Santiago de Compostela. a fost un hippie rebel. acordat personalitãþii culturale a anului . valabile oriunde ºi pentru oricine. Numeroase dramatizãri. ju rnalist. Manualul rãzboinicului luminii (1997). în faþa oceanului. Welt am Sonntag (Ger mania). . romanele lui dezvoltã dr ame universale. Diavolul ºi domniºoara Prym (2000).). Învingãtorul este întotdeauna singur (2008). ceea ce explicã primirea entuzia stã de care se bucurã pe toate meridianele. Înainte de a deven i unul dintre cei mai de succes romancieri ai lumii ºi un veritabil fenomen al cul turii de masã. Cãrþile lui Paulo Coelho. traduse în 56 de lim bi ºi editate în 150 de þãri. El Semanal (Spania). Fondator al Institut ului Paulo Coelho. Alchimistul (1988). membru al Academiei Braziliene de Litere (din 28 octombrie 2002). al Schwab Foundation for Social Entrepreneurship. Distins cu numeroase premi i (printre care premiul german Bambi 2001. Al cincilea munte (1996). Walkiriile (1992). apoi autor dramatic. director de teatru. care acordã ajutoare îndeosebi copiilor ºi bãtrânilor din pãturile defavo rizate ale societãþii braziliene. La râul Piedra am ºezut ºi-am plâns (1994). Brazilia etc. Este consilier s pecial UNESCO în cadrul programului „Convergenþe spirituale ºi dialoguri interculturale“. Colaborator permanent al unor reputate ziare. premiul italian Fregene pentru literaturã) ºi importante distincþii (cavaler al Legi unii de Onoare din Franþa. s-au vândut în zeci de milioane de exemplare. CD-uri ºi jocur i electronice dupã cãrþile sale. Opere principale: Pelerin la Compostela (1987). membru al comitetului director al Fundaþiei Shimon Peres. Brida (1990). prin tre care Corriere della Sera (Italia). poet. al Lord Menuhin Foundation. Ordinul Rio Branco. nãscut la Rio de Janeiro în 1947. Veronika se hotãrãºte sã moarã (1998). în vila sa de la Copacabana).PAULO COELHO. eveniment care i-a marcat viaþa ºi cariera literarã. martie 2000. scriitor brazilian. scenariul ºi regia fiindu-i încredinþate actorului Laur ence Fishburne (Matrix). Deºi profund ataºat de Brazilia natalã (îºi scrie opere la calculator.

PAULO COELHO Vrãjitoarea din Portobello Traducere din portughezã de GABRIELA BANU .

România tel.ro w ww. All ri ghts reserved.libhumanitas.: Gabriela Banu.paulocoelho.3(81)-31=135. SPAIN.humanitas.134. 013701 Bucureºt i. http:/ /www. C. PAULO Vrãjitoarea lui Portob ello / Paulo Coelho. 2010.ro Comenzi CARTE PR IN PO TÃ: tel. Barcelona. Bucureºti e-mail: cpp@humanitas.1 .Coperta colecþiei RÃZVAN LUSCOV PAULO COELHO A BRUXA DE PORTOBELLO Copyright © 2006 by Paulo Coelho This edition w as published by arrangements with Sant Jordi Asociados. – Bucureºti: Humanitas Fiction. Gabriela (trad. 021/408 83 73.E.P. 2010 ISBN 978-973-689-376-6 I. fax 021/408 83 74 www.com © HUMANITAS FICTION.C.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naþionale a României COELHO. pentru preze nta versiune româneascã EDITURA HUMANITAS FICTION Piaþa Presei Libere 1. trad. Banu.) 821./fax 021/311 23 30. – CP 14.

Marie cea zãmislitã fãrã de prihanã. roagã-te pentru noi.O. cei care ne îndreptãm cãtre Tine n .

X. . soare care a rãspândit luminã ºi cãldurã pe unde a trecut. exemplu pentru cei care gândesc dincolo de propriul orizont..Pentru S.F.

Luca 11. nu o pune în loc ascuns. nici sub obroc. 33 . aprinzând fãclie.Nimeni. ci în sfeºnic. ca aceia care intrã sã vadã lumina.

Am început sã citesc o serie de bio grafii care m-ar fi putut ajuta în scrierea acestei cãrþi. ci de a arãta cum a fost vãzutã povestea Vrãjitoarei din Portobello de principalele personaje. Mi s-a pãrut mai potrivit sã transcriu pur ºi simplu tot ce mi-a fost povestit. ziarist N imeni nu aprinde o fãclie pentru a o ascunde sub obroc: menirea luminii este de a aduce mai multã luminã. am abandonat ideea unei asemenea cãrþi. Nimeni nu-ºi s acrificã lucrul cel mai de preþ pe care îl are: dragostea. . de a deschide ochii. mã gândeam sã le transform într-o carte tradiþionalã în care po estea realã este istorisitã dupã o cercetare exhaustivã.Înainte ca toate aceste mãrturii sã plece de pe masa mea de lucru ºi sã urmeze destinul pe care l-am trasat pentru ele. Heron Ryan. 44 de ani. C um intenþia mea nu era chiar aceea de a spune ce gândesc. de a arãta minunile din jur. dar am înþeles un lucru: pãrerea autorului despre personajul principal ajunge sã influenþeze rezultatul cercetãrilor.

care au ucis oameni n evinovaþi. tatãl. oraºul a oferit iertarea oficialã unui numãr de optzeci ºi unu de persoane – ºi p sicilor acestora – executate pentru practici vrãjitoreºti între secolele al XVI-lea ºi al XVII-lea. pe drum. Heron? Î re de vrãjitoare începe sã câºtige teren. Oricine îºi descoperã un har – din purã întâmplare – ºi îndrãzneºte sã vorbeascã ivit imediat cu neîncredere. De data asta arma nu este fierul roºu. în loc sã fie mândri. toþi. în Scoþia. ci ironia ºi represiunea. fosta ei maestrã mi-a cerut sã o însoþesc în ora Prestopans. Nu mai stãm acum sã intim iar toate excesele Inchiziþiei. Acolo. 10 . cu camerele de torturã ºi rugurile aprinse. Nimeni. încã se mai considerã îndreptãþiþi „sã ierte“. iar descendenþii acelor adevãraþi criminali. La multã vreme dupã moartea Atenei. alim entate de urã ºi rãzbunare. — Sunt em în plin secol XXI. „cele mai multe au fost condamnate fãrã nici o probã concretã.Nimeni nu-ºi încredinþeazã visurile în mâinile celor care le pot distruge. Dar. Iar soþul. le in zic tuturor sã pomeneascã despre acel lucru. doar pe baza mãrt uriilor acuzatoare care susþineau cã simþiserã prezenþa spiritelor rele“. cu excepþi Atenei. fiul. Conform purtãtorului de cuvânt oficial al baronilor de Prestoungrange & Do lphinstoun. profitând de o lege feudalã care a fost abolitã chiar în luna urmãtoare. Înþelegi ce vreau sã spun. soþia. de fricã sã nu-ºi expunã familia ridicolului. Edda a spus de mai multe ori cã era ceva ce ea nu putea accepta în gestul acesta: oraºul ºi al paisprezecelea Baron de Prestoungrang e & Dolphinstoun „ofereau iertare oficialã“ oamenilor executaþi cu atâta brutalitate.

în fond fãceam ºi mai multã publicitate. iar lucrul acesta merita o recompensã ge neroasã. Dar cãlãtoria în Transilvania avea sã aibã un impact uriaº asupra vieþii mele: am cun ut-o pe Atena. Am renunþat imediat la proiect.: Bram Stoker) care nu vizitase niciodatã regiunea. am fost cãutat de un funcþionar al guvernului care a insinuat cã aveam sã primesc un cadou destul de „semnifi cativ“ (dupã propriile lui cuvinte) când filmul va fi transmis la BBC. ºi ajung sã fie folosite de indiviz scrupule. ºi orice refer ire la acel loc ar fi fost bine-venitã.Înainte de a o cunoaºte pe Atena. misterioasa. Cãlãtoria mea în Transilvania pentru un documentar d espre vampiri era ºi ea un fel de a arãta cât de uºor se lasã înºelaþi oamenii. În mintea acestui funcþionar. anumite super i rãmân în imaginaþia omului. eu ajutam la rãspândirea legendei. chiar dacã intenþia mea era sã demistific totul. implacabila soartã ne-a aºezat faþã faþã într-un neînsemnat hol al unui hotel încã ºi mai neînsemnat. oricât de riguros aº fi fost cu faptele. chiar dacã s-ar fi susþinut cã respectivul caste l era contrafãcut. fiecar e putea sã creadã ce voia. cã Vlad Dracul era un personaj istoric fãrã nici o legãturã cu legenda ac eea care nu era decât delirul unui irlandez (n. care îºi cãuta mama. Un ghid mi-a spus cã numãrul vizitatorilor creºtea de la an la an. er m fãrã sã vreau de partea minciunii. chiar dacã apucasem sã investesc o sumã frumuºicã în cãlãtorie cetãri. Soarta. Când am vizitat castelul lui Dracula. oricât de absurde ar pãrea. În clipa aceea am înþeles cã. a. 11 . credeam cã toate astea nu erau decât o formã necinstitã de exploatare a disperãrii oamenilor. care fusese reconstruit numai pent ru a le crea turiºtilor impresia cã s-ar afla într-un loc special. ghidul avea dreptate.

forþa continuã sã existe. Aceastã pas t sã vãd ritualuri. Vreau sã cred din nou cã lumea magiei e doar un truc reuºit. fenomene ºi transe cum nu mi-am închipuit niciodatã cã existã. cã probabil a fo st mai bine aºa. de felul în care sunt administrate impozitele. m-am îndoit de toate. Acum.Am fost martor la prima ei conversaþie cu Deidre – sau Edda.  i cu m aceastã iubire încã este vie. A m asistat. Cã lucrurile pe care ºtiinþa nu le poate explica nu au dreptul sã existe. totdeauna necesarã. Cã oamenii sunt doar superstiþioºi. Puteam naviga în aceastã lume numai cu Atena de m tea erau grãdinile. m-a împins sp re oceane a cãror existenþã o ignoram. Spunându-m eram orbit de iubire. Am aplaudat când raþiunea a pi erdut bãtãlia. 12 . Vreau sã fiu iar preocupat de problemele de trafic. aceasta e speranþa. în loc sã mã paralizeze. am avut discuþii nesfârºite despre comportamentul ei. îndoiala. cum îi place sã i se spunã. de politica Marii Britanii. ºi n-am putut decât sã mã predau ºi sã accept cã eram îndrãgostit. frunt cinismul celorlalþi prieteni jurnaliºti ºi sã scriu despre Atena ºi lucrarea ei. dar nu mai au decât sã uit tot ce am vãzut ºi învãþat. deºi Atena este moartã. apele. deºi azi mã bucur cã nu m-a ascultat niciodatã. munþii ei. în cele mai grele momente. ca un spectator. Aceastã forþã mi-a permis. Dacã existã vreo consolare în tragedia de a pier de pe cineva mult prea iubit. am nevoie sã se întoarcã toate la starea dinainte. când a plecat. Când întâlnirile din Portobello au început sã scape de sub control. la lupta inutilã pe care inima mea a purtat-o pentru a nu se lãsa sedusã de o femeie care nu era din lumea mea.

asemenea 13 . dar nici ei nu i-au fãcut nimic. absolut nimeni nu era dispus sã creadã. câþi dintre noi nu vãd cum lucrurile importante din viaþa noastrã dispar de la un ceas la altul? Nu mã refer numai la persoane. Acc ept. fiindcã ºi ei sunt vic ime ale realitãþii pe care au creat-o – fie ei deprimaþi. de ce sau unde sunt vinovaþii. Trupul rãmâne în viaþã. Pânã când a gãsit ceea ce cãuta ºi a fost asasinatã în mod b . A fost mai bine cã Atena a plecat înainte d e a coborî în infernul acestei lumi. S-a plimbat prin cartierele cele mai periculoa se din Londra. Probabil cã stãtea noaptea în multe staþii de metrou aºteptând vagabonzi care n-o atacau. Niciodatã n-ar mai fi avut liniºte dupã întâmplãrile car -au adus numele de „Vrãjitoarea din Portobello“. aroganþi. în sfârºit. dar sufletul primeºte lovitura mortalã mai devreme sau mai târziu. cã aici era în trecere. ne fãcea o favoare. Ei nu înþeleg ºi niciodatã nu vor înþelege lumea Atenei.Eu mã trezesc ºi adorm cu aceastã certitudine. la urma urmelor. Cine ºtie. Am spus bine: lumea Atenei. câþiva ani. crimã perfectã. în cãutarea unui asasin care nu se arãta. ºi-ar fi cheltuit toatã energia ºi bucuria încercând s ceva ce nimeni. Oare aceºti vinovaþi care nu au nume ºtiu ce au fãcut? Eu cred cã nu. Restul vieþii ei ar fi fost o amarã confr untare a celor mai personale vise cu realitatea colectivã. ºtiu cã ar fi luptat pânã la sfârºit. o sãptãmânã. poate cã a cãutat moart ea aºa cum un naufragiat cautã o insulã. în care nu ºtim cine ne-a asasinat bucuria. Dar. dar suntem condamnaþi sã pie m. neputincioºi sau puterni ci. A zgândãrit mânia celor puternici. ci ºi la idealurile sa u visurile noastre: putem rezista o zi. Cum îi cunosc caracterul.

voi fi cu ea în somn. înfruptându-se din tot ce e mai bun. Vreau sã fiu iar în lumea în care existã amenzile pentru depãºirea vitezei. Sau. altfel îmi pierd minþile.cuiva care se aflã într-un palat minunat. cã delicatesele n-au fost cumpãrate cu ban ii lui ºi cã la un moment dat luminile se vor stinge. care pânã la urmã mã va face sã eb toatã ziua: cum am putut sã fiu aºa de orb. o parte di n mine se întoarce în aceastã lume unde are sens numai ceea ce vedem. pipãim ºi putem expl ica. mã voi trezi scãldat în sudori. mai bine zis. veºnicele lamentãri despre vreme. aºteptând taxiul s tobuzul. . urmând sfatul bunicii mele. servitorii se vor retrage în odãile lor. filmele de groazã ºi cursel e de Formula 1. A doua zi voi privi foarfeca plin de remuºcãri. cã palatul nu-i aparþine. intrând în contact cu lucruri care sunt la fel de real e ca pachetul de þigãri ºi paharul de gin pe care le am în faþã. Asta e lumea în care va trebui sã-mi trãiesc restul zilelor. oamenii dis cutând la casieriile bãncilor. iar trecutul va fi o amintire îndepãrtatã.  i atunci. înapoi la mediocritatea de zi cu zi. Mã întorc. conºtient cã este doar o sãrbãtoare. voi înþelege cã pentru a te lupta cu fantomele trebuie sã te foloseºti de lucruri care nu þin de realitate. voi avea copii. voi pune o foarfecã deschisã pe noptierã ºi astfel voi tãia continuarea visului. Sufletul meu va dansa cu ce l al Atenei. poarta se va închide ºi – din nou în stradã. mã voi duce la bucãtãrie s eau un pahar cu apã. noaptea. cealaltã rte a mea va hoinãri prin spaþiu. Dar trebuie sã mã reobiºnuiesc cu lumea asta. stãpânii se vor culca. aºa de naiv? Dar ºtiu ºi cã. mã voi cãsãtori .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful