MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

ORDINUL nr. 1995 din 13.12.2002 pentru aprobarea reglementării tehnice „Normativ privind proiectarea terenurilor sportive şi stadioanelor (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10-1995", indicativ NP 066-01
În temeiul prevederilor art. 38 alin. 2 din Legea rir. 10/ 1995 privind calitatea în construcţii, cu modificările ulterioare, ale art. 2 pct. 45 şi ale art. 4 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 3/2001 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului, Având în vedere avizul Comitetului Tehnic de Specialitate „Fizica construcţiilor şi cerinţe funcţionale pentru construcţii" nr. 55/ 31.05.2002, Ministrul transporturilor, construcţiilor şi turismului emite următorul
ORDIN:

Art. 1. - Se aprobă reglementarea tehnică „Normativ privind proiectarea terenurilor sportive şi stadioanelor (unitatea funcţională de bază) din punct de vedere al cerinţelor Legii 10/1995", indicativ NP 066-02, elaborată de Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul,în Construcţii - l.P.C.T. S.A. Bucureşti şi prevăzută în anexa1 care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea l. Art. 3. - Direcţia Generală Tehnică va aduce la îndeplinire prevederile prezentului ordin.
MINISTRU, MIRON TUDOR MITREA
' Anexa se publică în Buletinul Construcţiilor- editat de Institutul Naţional de Cercelare-Dezvoltare în Construcţii şi Economia Construcţiilor

MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCŢIILOR Şl TURISMULUI

NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE Şl STADIOANELOR (UNITATEA FUNCŢIONALĂ DE BAZĂ) DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINŢELOR LEGII10/1995

CUPRINS
1. Generalităţi............................................................................... 7 1.1. Obiect ..................................................................................7 1.2. Domeniu de aplicare şi condiţii de utilizare..........................8 1.3. Referinţe.............................................................................. 9 1.4. Terminologie ...................................................................... 9 2. Cerinţe de calitate, condiţii tehnice, criterii şi niveluri de performanţă corespunzătoare terenurilor sportive şi stadioanelor (unitatea funcţională de bază)........................... 11 2.1. Rezistenţă şi stabilitate ..................................................... 11 Anexa 2. l. - Documente conexe...................................... 32
2.2. Siguranţa în exploatare...................................................... 35 Anexa 2.2. - Documente conexe ..................................... 51 2.3. Siguranţa la foc.................................................................. 52 Anexa 2.3. - Documente conexe....................................... 60 2.4. Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului............................................................................61 Anexa 2.4. - Documente conexe ..................................... 65

INDICATIV NP 066-2002

Elaborat de: Institutul de Proiectare, Cercetare şi Tehnică de Calcul în Construcţii -I.P.C.T. S.A. Bucureşti Facultatea de Construcţii Civile, Industriale şi Agricole Catedra de construcţii civile, inginerie urbană şi tehnologică Director general: Director general adjunct: Director tehnic: Director tehnic adjunct: Director cercetare: Responsabil lucrare: dr. ing. Dan CĂPĂŢÂNĂ ing. Şerban STĂNESCU ing. Cristian BĂLAN arh. Bogdan DĂDÂRLAT ing. Victoria PLÂEŞU arh. Ioana ATANASESCU

Avizat de: DIRECŢIA GENERALĂ TEHNICĂ - M.T.C.T. Director general: Responsabil de temă: 4 jng. Ion STĂNESCU ing. Paula DRAGOMIRESCU

5

ANEXE GENERALE - Principii generale privind proiectarea terenurilor sportive şi stadioanelor I. Principii privind proiectarea terenurilor de sport ............... 66 II. Principii privind proiectarea stadioanelor....................... 116
III. Principii privind proiectarea tribunelor.......................... 151 NORMATIV PRIVIND PROIECTAREA TERENURILOR SPORTIVE ŞI STADIOANELOR (UNITATEA FUNCŢIONALĂ NP066 - 2002 DE BAZĂ) DIN PUNCT DE VEDERE AL CERINŢELOR LEGII 10/1995___________________|__________________

1. GENERALITĂŢI 1.1. Obiect
1.1.1. Prezentul normativ stabileşte condiţiile minime de calitate corespunzătoare exigenţelor utilizatorilor de terenuri sportive şi stadioane în aer liber, (unitatea funcţională de bază), în conformitate cu prevederile Legii 10/1995 „Legea calităţii în construcţii". 1.1.2. Cele şase cerinţe de calitate, obligatorii a fi menţinute pe întreaga durată de existenţă a unei construcţii, conform prevederilor Legii 10/1995 sunt: rezistenţă şi stabilitate, siguranţa în exploatare, siguranţa la foc, igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului, izolarea termică, hidrofugă şi economia de energie, protecţia împotriva zgomotului. 1. 1.2.1. Având în vedere că obiectul normativului îl constituie „unitatea funcţională de bază" a unei construcţii sportive în aer liber, respectiv doar o anumită zonă a unei construcţii neacoperite, (incinta de joc şi tribunele) cerinţele corespunzătoare acesteia sunt doar o parte din cele şase cerinţe de calitate şi anume: - Rezistenţă şi stabilitate; - Siguranţa în exploatare; - Siguranţa la foc; - Igiena, sănătatea oamenilor, refacerea şi protecţia mediului.
Elaborat de: Aprobat de: MINISTRUL INSTITUTUL DE PROIECTARE, TRANSPORTURILOR, CERCETARE ŞI TEHNICĂ DE CONSTRUCŢIILOR ŞI CALCUL ÎN CONSTRUCŢII TURISMULUI, cu ordinul I.P.C.T. S.A. Bucureşti______________nr. 1995 din 13.12.2002___________

IV. Principii privind proiectarea echipărilor pentru servicii suport ale activităţii sportive............................ 176 V. Principii privind asigurarea instalaţiilor aferente construcţiilor sportive în aer liber ................ 182

6
7

corespunzătoare construcţiilor sportive în aer liber (terenuri sportive şi stadioane) în ansamblul lor (inclusiv funcţiunile anexe şi auxiliare unităţii funcţionale de bază). precum şi proprietarilor şi utilizatorilor construcţiilor respective.3.4.spaţiul destinat incintei de joc şi tribunelor aferente (exclusiv anexele sportive şi alte amenajări aflate sub tribune. trebuie realizate şi menţinute la aceiaşi parametri. reglementările tehnice specifice domeniului. la proiectarea unei construcţii sportive în aer liber vor fi avute în vedere şi condiţiile de calitate specifice acestora. 1.1.2. dacă este cazul). consolidarea sau repararea celor existente. Prevederile prezentului normativ se aplică la proiectarea terenurilor sportive şi stadioanelor noi şi vor avea caracter de recomandare la modernizarea. Prevederile prezentului normativ se adresează elaboratorilor de proiecte tehnice din domeniul construcţiilor sportive în aer 8 1.5. 1.4. termenii de mai jos au următoarea semnificaţie: Unitatea funcţională de bază . atunci când este cazul. Domeniul de aplicare şi condiţii de utilizare 1. 1.2.2. reamenajarea.3. 1. conform reglementărilor tehnice în vigoare. în anexa normativului au fost prezentate principii generale privind rezolvări funcţionalconstructive şi de instalaţii. Pentru stabilirea dimensiunilor şi marcajelor terenurilor de joc destinate competiţiilor oficiale se va lua legătura în mod obligatoriu cu Federaţiile Române corespunzătoare jocului/sportului respectiv. Categoriile de utilizatori direcţi ai „unităţii funcţionale de bază" (incinta de joc şi tribunele) ale căror exigenţe sunt avute în vedere în prezentul normativ.Normativ cadru privind detalierea conţinutului cerinţelor stabilite prin Legea 10/1995 1. sunt „sportivii" pentru incinta de joc şi „spectatorii" pentru tribune. pe întreaga durată de existenţă a acestora.4. Condiţiile minime de calitate corespunzătoare terenurilor sportive şi stadioanelor stabilite în prezentul normativ. inclusiv pentru toate celelalte funcţiuni anexe ale activităţii sportive.1. responsabililor tehnici cu execuţia.2.1. În cazul în care sub tribune sunt adăpostite funcţiuni anexe şi auxiliare unităţii funcţionale de bază.1. Terminologie În contextul prezentului normativ. în valabilitate la data respectivă.2.3.1. 1.2. specialiştilor verificatori de proiecte şi experţilor atestaţi. Referinţe • Legea 10/1995 . organismelor de administraţie centrală şi teritorială inclusiv persoanelor fizice sau juridice care iniţiază investiţii în domeniu. pe lângă prevederile prezentului normativ. liber. La proiectarea construcţiilor sportive în aer liber (terenuri sportive şi stadioane) se vor respecta. 1. 1. urmând să se adopte măsurile cele mai severe.6.Legea privind calitatea în construcţii • NC 001-99 .1. 9 . Pentru a veni în sprijinul proiectanţilor.

dacă este cazul).).terenul de fundare (inclusiv pentru terenurile de joc). Deşi obiectul normativului îl constituie „unitatea funcţională de bază" (incinta de joc şi tribunele) cerinţa de "rezistenţă şi stabilitate" se referă la întregul ansamblu al unei construcţii sportive cu tribune.2. CONDIŢII TEHNICE.1.construcţie sportivă compusă dintr-un. .1. precum şi a echipamentelor/instalaţiilor sportive. Teren de sport . 2. Tribuna . în conformitate cu reglementările federaţiilor naţionale şi. fundaţii indirecte.spaţiul destinat terenului de joc şi sport inclusiv accesul şi împrejmuirea acestuia. respectiv la toate părţile componente. .structura gradenelor. după caz.Construcţie sportivă . şi anume: . Prin aceasta se înţelege că acţiunile susceptibile de a se exercita asupra lor în timpul execuţiei şi exploatării nu vor avea ca efect producerea vreunuia dintre următoarele evenimente: 11 .elementele nestructurale de închidere şi compartimentare.1.1. internaţionale. . Generalităţi 2. inclusiv terenul de fundare. CERINŢE DE CALITATE.1.1. Rezistenţă şi stabilitate 2. teren de sport omologat pentru competiţii oficiale şi echipat pentru a primi spectatori.1.instalaţii şi echipamente electromecanice aferente construcţiilor. Terenurile sportive şi construcţiile stadioanelor cu tribune vor fi proiectate şi realizate astfel încât să fie satisfăcută cerinţa de calitate „rezistenţă şi stabilitate" conform reglementărilor tehnice.1. aflată în exteriorul incintei de joc (pe una sau mai multe laturi) şi care cuprinde locurile pentru vizionat spectacolul sportiv precum şi circulaţiile de acces şi evacuare ale spectatorilor (exclusiv spaţiile anexe amenajate sub tribune. . Stadion arenă .structura acoperirii tribunei (copertină). .orice amenajare cu caracter provizoriu sau permanent care foloseşte la practicarea unuia sau mai multor sporturi. Normativul nu se referă la proiectarea structurilor pentru pilonii instalaţiilor de iluminat aferente competiţiilor nocturne.construcţie (acoperită sau descoperită) destinată spectatorilor. CRITERII ŞI NIVELURI DE PERFORMANŢĂ corespunzătoare terenurilor sportive şi stadioanelor (unitatea funcţională de bază) 2. . 10 2.structura spaţiilor amenajate sub gradene.teren amenajat în aer liber şi dotat cu instalaţiile necesare în vederea desfăşurări antrenamentelor şi/sau competiţiilor sportive. Incinta de joc . ziduri de sprijin etc.infrastructura (fundaţii directe.

1.2. într-o secţiune sau un element aşa cum acestea rezultă din proprietăţile geometrice şi mecanice respective (inclusiv din efectul degradării în timp a acestor proprietăţi). producerea. Rezistenţa implică: a.2. 12 2. a subansamblurilor structurale sau a structurii în ansamblu (deformaţii specifice. încărcări repetate sau încărcări prelungite de durata excesivă). 2.3. satisfacerea cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" poate fi asigurată numai în cazurile în care: .efectele de ordinul II datorate deformabilităţii structurii în ansamblu. în timpul unei durate de exploatare raţională din punct de vedere economic. . Rezistenţa „la prăbuşire": capacitatea de rezistenţă fără extinderea cedării sau prăbuşirii pe ansamblul clădirii atunci când se produc cedări locale (distrugeri.. . deplasări) fără reducerea 13 . 2.deplasarea de ansamblu (de corp rigid). Rezistenţa „în timp": capacitatea de rezistenţă la diferite acţiuni mecanice de durată.flambajul sau voalarea unor elemente individuale. Rezistenţa „ultimă": capacitatea de rezistenţă.1. Rezistenţa Rezistenţa presupune excluderea oricăror avarii provenite din eforturile interioare.nu se produc erori umane grave în fazele de proiectare. fără atingerea sau depăşirea stărilor limită ultime în condiţiile unor intensităţi de vârf ale acţiunilor.1. producerea unor deformaţii şi/sau vibraţii de mărime inacceptabilă pentru exploatarea normală. compartimentări. a unor avarii de tip „prăbuşire progresivă". explozii.1.1. 1. Stabilitate Stabilitatea presupune excluderea oricăror avarii provenite din: . finisaje).3.) provenite din diferite cauze (încărcări accidentale. a instalaţiilor şi a echipamentelor ca urmare a deformaţiilor excesive ale elementelor structurale.a. şocuri mecanice. fără apariţia unor modificări în sens defavorabil în timp.1.1. 2. rotiri. c. c. Condiţii tehnice de performanţă corespunzătoare cerinţei de calitate„rezistenţă şi stabilitate" Condiţiile tehnice de performanţă care trebuie îndeplinite de părţile de construcţie menţionate la pct.2. 2. prăbuşirea totală sau parţială a construcţiilor.2. avarierea elementelor nestructurale (închideri.nu intervin situaţii de solicitare cu probabilitate deosebit de mică de producere şi care nu au fost avute în vedere la proiectare. b.2. Ductilitate Ductilitatea implică aptitudinea de deformare postelastică a elementelor. 1 . realizare şi utilizare ale construcţiilor respective. incendii. ca urmare a unor evenimente accidentale.1. deformaţii remanente mari etc. b. 2. disproporţionate în raport cu cauza care le-a produs.4. 2. .2.1. d. Cerinţa de calitate „rezistenţă şi stabilitate" trebuie să fie satisfăcută cu o probabilitate normată. în vederea satisfacerii cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" sunt următoarele. In condiţiile prezentului normativ.

l . pe toată durată de exploatare a clădirii. 2.2.1. verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" poate fi realizată prin metode experimentale (încercări pe elemente.2.3.3.limitarea deplasărilor şi deformaţiilor verticale şi orizon tale ale structurii şi ale elementelor nestructurale. beton armat.1.1. Verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" se face. stări limită ultime (care se referă la condiţiile tehnice de performanţă de stabilitate.4. În cazul în care. 14 .3.2.1.1. la scară naturală sau pe modele reduse).lucrările de întreţinere prevăzute. b. Desfăşurarea încercărilor şi interpretărilor rezultatelor se va face pe baza reglementărilor tehnice specifice.2. . pe subansambluri sau pe ansamblul structurii.1. este necesară stabilirea unor modele de calcul adecvate. Durabilitate 2. chimice şi biologice. Satisfacerea condiţiilor tehnice de performanţă de la 2. 2. 2. Limitarea deteriorării premature a materialelor şi părţilor de construcţie datorită proceselor fizice.limitarea fisurării (în cazul elementelor de beton. în vecinătatea unor clădiri industriale care emană în atmosferă substanţe agresive pentru materialele de construcţie respective). metodele analitice nu sunt aplicabile. Modelul de calcul trebuie să fie suficient de precis pentru a estima comportarea clădirii şi părţilor sale componente şi va ţine seama de: . 2. Durabilitatea se referă la: a. în situ sau în laborator. Principii şi metode pentru verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „Rezistenţă şi stabilitate" 2.-2. în general.în mediu natural agresiv (de exemplu pe litoral. . stări limită ale exploatării normale (care se referă la condiţia tehnică de performanţă de rigiditate).2.4. Urmărirea comportării în timp: • efectuarea tuturor operaţiilor prevăzute în procedurile specifice cu precădere în cazul stadioanelor situate: . Stările limită se definesc în conformitate cu STAS 10100/0 şi sunt de două categorii: a.3.1.2. sau în contact cu ape subterane agresive). Rigiditate Rigiditatea implică: . . pe baza conceptului de stări limită. 2. l .3. pentru unele configuraţii structurale speciale.pe terenuri de fundare dificile (de exemplu.2. Pentru verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „rezis tenţă şi stabilitate" pe baza conceptului de stări limită.5. 15 2. beton precomprimat şi zidărie).1.2.1. .gradul de incertitudine al informaţiilor care stau la baza proiectării construcţiei.3. b.1.1.în mediu construit agresiv (de exemplu. pe pământuri sensibile Ia umezire). de rezistenţă şi de ductilitate).limitarea valorilor răspunsurilor dinamice ale subansamblurilor structurale şi ale structurilor în ansamblu (amplitudinile şi acceleraţiile vibraţiilor).5.calitatea probabilă a execuţiei corespunzătoare unui nivel tehnic minim acceptabil. 2.4.5. care includ toţi factorii susceptibili de a interveni. . l . .semnificativă a capacităţii de rezistenţă (în cazul acţiunilor statice) şi fără reducerea semnificativă a capacităţii de absorbţie a energiei (în cazul acţiunilor dinamice inclusiv a celor seismice).

1. c.4.). 2.4. l . în conformitate cu prevederile STAS 10101/2A1.4. 6. Metodele de calcul. 2.5.2. . . Acţiunile agenţilor mecanici 2.pentru construcţii şi elemente de construcţii din beton.6. Pentru elementele de beton armat şi beton precomprimat se vor prevedea grosimile minime ale stratului de acoperire cu beton a armăturilor în conformitate cu STAS 10107/0.1. J.1. Valorile normate ale încărcărilor utile. . 3.1.3.3.executarea lucrărilor de întreţinere. 2.1. 4.calitatea execuţiei.determinarea riscului de apariţie a unor astfel de eveni mente. Evaluarea încărcărilor permanente se face conform STAS10101/1. Asigurarea durabilităţii implică măsuri de protecţie la acţiunile agenţilor fizici.adoptarea unei configuraţii structurale care nu prezintă sensibilităţi la astfel de evenimente.4. 2. 2. Avariile cauzate construcţiilor stadioanelor cu tribune de evenimente accidentale şi care sunt disproporţionate în raport cu cauza lor iniţială. datele privind greutatea proprie vor fi preluate din agrementul tehnic respectiv. Definirea încărcărilor datorite procesului de exploa tare se face conform STAS 10101/2.2.1.1.2.3.1.asigurarea structurii cu ductilitate corespunzătoare. Proprietăţile materialelor.Normativul C 139 . .1. 5. uniform distribuite pe copertinele şi gradenele tribunelor precum şi pe planşeele spaţiilor amenajate sub tribune sunt date în tabelul A. 2. În particular.Normativul C 170 . Acţiunile agenţilor mecanici. Geometria structurii în ansamblu şi geometria elementelor de construcţie. 2.1. 16 2.1. chimici şi biologici din mediul înconjurător (mediul natural şi mediul de exploatare). Clasificarea şi gruparea acţiunii agenţilor mecanici pentru proiectarea terenurilor sportive şi a stadioanelor cu tribune se face conform STAS 10101/0A. pot fi evitate sau limitate prin măsuri adecvate privind: . Influenţele mediului natural. se vor respecta următoarele reglementări: a. . Factori care intervin la verificarea satisfacerii cerinţei de calitate pe baza conceptului de stări limită Factorii care intervin la verificarea satisfacerii cerinţei pe baza conceptului de stări limită sunt următorii: 1.concepţia generală şi de detaliu a construcţiei (părţile componente indicate la pct. b.proprietăţile. Pentru protecţia anticorozivă a construcţiilor se vor respecta prevederile cuprinse în: .7. Satisfacerea cerinţei de calitate „rezistentă şi stabilitate" se asigură şi prin măsuri specifice referitoare la: .3.1. performanţele şi utilizarea materialelor şi produselor de construcţie.4.pentru construcţii şi elemente de construcţii metalice. 17 . . Proprietăţile terenului de fundare. In cazul utilizării unor materiale netradiţionale.1. Pentru elementele de zidărie se vor respecta prevederile referitoare la tencuieli din normativele P2 şi C17.

pe balustrade. 19 . l .1. pereţii de compartimentare neportanţi vor fi verificaţi pentru cea mai defavorabilă dintre încărcările: a........ 2.0 KN/m2 Pentru pereţii cu greutăţi mai mari.. b.. cu pantă ≤ 1:20 . Structurile tribunelor se calculează şi la: .1. încărcarea este raportată la proiecţia orizontală a suprafeţei copertinei. Pentru structurile stadioanelor cu tribune nu se aplică reducerea încărcărilor de exploatare distribuite pe planşee prevăzută în cap. Pentru încăperile amenajate sub tribune.0. Pentru planşeele spaţiilor amenajate sub tribune... verticale şi orizontale. l .75 KN/m2 1. pe toată suprafaţa tribunei..4... Dacă aceasta nu se poate realiza cu mijloace de blocare sigure se va considera o încărcare utilă de 2. Valorile coeficienţilor de încărcare (n) şi cele ale fracţiunii de lungă durată (n”) sunt date în tabelul D în conformitate cu STAS 10101/0A.... încărcările date de pereţii de compartimentare neportanţi. Încărcările servesc numai pentru calculul elementelor balustradei şi se consideră aplicate pe mâna curentă a acesteia... în funcţie de amplasament..5 KN aplicată la o înălţime de 0.0 KN/m2 în gruparea extraordinară.1. Valorile normate ale încărcărilor utile.forţa verticală uniform distribuită pe suprafaţa verticală a pereţilor ≥ 2 KN/m2.Valorile normate se referă la încărcările utile curente şi reprezintă valori maxime probabile în condiţii normale de exploatare. paralele cu linia locurilor: 35 daN/ metru liniar de rând.acţiuni orizontale. încărcarea concentrată se aplică în poziţia cea mai defavorabilă....1... greutatea unor obiecte sanitare suspendate . .4.... Acţiunea orizontală nu se va considera simultan cu cea verticală.4......4...1..10. 2.. încărcarea indicată înlocuieşte încărcarea dată de zăpadă numai dacă este mai defavorabilă decât aceasta. greutatea mobilierului suspendat ..... 2.1.5. 2. copertina se calculează suplimentar la încărcarea cu praf industrial prevăzută în STAS 10101/2A1.... stabilită conform tabelului B..5 KN/m.7. Copertinele pentru tribune sunt considerate necirculabile: prin proiectarea de arhitectură se vor lua măsuri pentru interzicerea accesului persoanelor pe copertine... 18 Note: c...6. 4.4.5-3.forţa verti cală concentrată ≥ l KN.5 KN/m2 .4.cu pantă> 1:20 2.1.... Gradenele şi planşeele spaţiilor amenajate sub tribune se verifică suplimentar la o încărcare concentrată.1. Efectele dinamice ale încărcărilor de exploatare asupra tribunelor sunt incluse în prevederile art.. Tabelul A încărcări utile distribuite pe planşee Al. 2.9. încărcare orizontală.1. se iau în considerare ca încărcări uniform distribuite pe planşeu după cum urmează: -pereţi cu greutatea până la 1...8...9 m de la cota pardoselii. încărcările se vor calcula conform datelor reale (ca intensitate şi poziţie).6 din STAS 10101/2A1. liniară şi uniform distribuită de 0. 2.0 KN/m.1.. perpendiculare pe linia locurilor: 20 daN/metru liniar de rând.1...1..5 KN/m2 .4. 2..1..4.pereţi cu greutatea între 1.... parapeţi şi atice sunt date în tabelul C în conformitate cu STAS 10101/2A1...9. Copertine pentru tribune l..0.0.. 2... cu greutatea de cel mult 3 KN/m...... 3...1....acţiuni orizontale.4..l .. pe suprafaţa dată în tabelul B şi în absenţa sarcinilor utile. 2..

.

1. Parametrii geometrici ai structurii în ansamblu şi cei materiale şi valorile de calcul ale rezistenţelor materialelor se vor stabili în conformitate cu: a. Pentru elementele de structură din beton armat se vor respecta şi prevederile Normativului C140.4. din hârtiile de zonare pentru coeficienţii Ks(fig.valorile normate.1.1. Proprietăţile materialelor rialelor se definesc conform prevederilor STAS 10101/0.definirea încărcărilor. -STAS 10104. -NP005. Greutatea de referinţă a stratului de zăpadă. Încărcările din temperatura exterioară vor fi stabilite conform: . reglementările tehnice specifice în cazul altor materiale de construcţie tradiţionale (sticlă.2. materiale plastice etc.4. 23 .2.4. c.1. Influenţele mediului natural 2.2.2.5. agrementele tehnice respective pentru materialele de con strucţie netradiţionale sau din import. Notă: Pentru tribunele cu capacitate mai mare de [5000] spectatori/tronson (între rosturi) se recomandă efectuarea unui studiu al condiţiilor seismice de amplasament. 2.4.1. -oţel -zidărie -lemn -STAS 10108/0/1/2.1.1.4.1.4. Caracteristicile fizico-mecanice ale pământurilor vor fi stabilite conform STAS 1243. 2.3.1.4.1. Presiunea dinamică de bază.3. b. valorile normate ale încărcărilor din vânt şi coeficienţii parţiali de siguranţă care multiplică valorile încărcărilor normate pentru obţinerea încărcărilor de calcul vor fi stabilite conform STAS 10101/20.1. 2. Proprietăţile terenurilor de fundare 2. 2.2.4.4.5.).3.4.1. 2.1.2.1. 22 2.4. Condiţiile seismice ale amplasamentului vor fi stabilite.4. reglementările tehnice corespunzătoare principalelor materiale de construcţie: .STAS 10107/0. Valorile normate şi valorile de calcul ale caracteris ticilor geotehnice ale terenurilor de fundare vor fi stabilite conform STAS 3300/1/2.4.2. 2. Proprietăţile de rezistenţă şi deformabilitate ale mate- 2. 2. coeficienţii de siguranţă pentru 2. 2.(fig.4.3. Geometria structurii în ansamblu şi a elementelor de construcţie ai elementelor de structură se vor încadra în nivelul de toleranţe stabilit prin STAS 8600 (clasele de precizie şi valorile toleranţelor) în funcţie de dimensiunile respective. -STAS 10101/23A .5-2).beton armat .2.4.4.4. valorile normate ale încărcărilor din zăpadă şi coeficienţii parţiali de siguranţă care multiplică valorile încărcărilor normate vor fi stabilite conform STAS 10101/21.4. Proprietăţile terenului de fundare vor fi stabilite prin cercetare geologică-tehnică şi geotehnică în conformitate cu STAS 1242/1 şi cu celelalte reglementări tehnice specifice care se referă la metodele de determinare ale acestora.5.3.1. Valorile caracteristice. 2.4.STAS 10101/12 .5-l)şi Tc.2. piatră. conform Normativului P100.1.4.1. coeficienţii încărcărilor şi valorile de calcul ale încărcărilor.1.1.2.

5.6. 2. Pentru tribune cu capacitate mai mică de 500 persoane/ tronson (între rosturi) se va aplica metoda de proiectare curentă (metoda A).5.4. 2.1. 25 .Cod pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali din beton armat.4. Pentru calculul structurilor stadioanelor cu tribune.1. şi de prevederile următoarelor reglementări tehnice: • P85 . în afara principiilor generale incluse în reglementările menţionate la 24 art. Principiile de bază ale metodelor de calcul. 2.6. • STAS 10108/0 .4.5. • NP 007 . P85.pentru zidărie. • STAS 8316 .1.1.6.Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat.1. Pentru stadioanele cu tribune se folosesc aceleaşi metode de calcul ca şi pentru toate celelalte clădiri civile şi industriale.5.6. bazate pe conceptul de stări limită.3. 2. Determinarea încărcărilor seismice pentru elementele de construcţie care nu fac parte din structura de rezistenţă se va face conform prevederilor Normativelor P100. • STAS 10104 .2.4. sunt date în următoarele reglementări tehnice: • STAS 10107/0 . Metodele de calcul 2.2. în funcţie de tipul structurii. 2.1.pentru lemn.4. 2. b.4.4. 10 din Normativul P100.1.6. pentru elementele de construcţie şi materialele tradiţionale sau prin agrementele tehnice pentru elementele de construcţie şi materialele netradiţionale sau din import.1.1. 2.6.1. Caracteristicile geometrice ale stratului suport pentru terenurile de joc se vor încadra în sistemul de toleranţe prevăzut în „Caietul de sarcini" pentru fiecare tip de îmbrăcăminte în parte. Proiectarea antiseismică a instalaţiilor şi echipamen telor mecanice ale stadioanelor cu tribune (inclusiv pentru spaţiile amenajate sub tribune) se va face cu respectarea principiilor generale din Cap. Elementele de structură şi nestructurale netradiţionale sau din import se vor încadra în nivelul de toleranţe prevăzut în agrementele tehnice respective.1. NP007.1.1.6.4.4. Folosirea metodei B este obligatorie în cazul tribunelor cu capacitate mai mare de 2000 persoane/tronson (între rosturi).4. • NP 005 . 2.4.6.1. Verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" se va face pe baza metodelor stabilite prin reglementările specifice. Pentru metodele de calcul bazate pe conceptul de stare limită. c.6.7. 2. Pentru calculul seismic al stadioanelor cu tribune metodele prevăzute în Cap. Elementele nestructurale de construcţie care trebuie să satisfacă cerinţa de calitate „rezistenţă şi stabilitate" se consideră a se încadra în nivelurile de toleranţe prevăzute prin reglementările corespunzătoare.4.6.3.4.5.pentru oţel. 2.4. 2 din Normativul P100 vor fi utilizate după cum urmează: a. grupările de încărcări vor fi stabilite conform STAS 10101/0. se va ţine seama.pentru terenul de fundare. Pentru tribune cu capacitatea cuprinsă între 500 ÷ 2000 spectatori/tronson (între rosturi) în afara metodei A se recomandă şi folosirea metodei de proiectare bazată pe conside rarea proprietăţilor de deformare neliniară a structurii (metoda B): folosirea metodei este obligatorie dacă nu se respectă în totalitate prevederile referitoare la alcătuirea de ansamblu din reglementările P100. Pentru elementele de structură din oţel se vor respecta şi prevederile STAS 767/0.pentru beton armat şi beton precomprimat.

2.5 –10-2] m/sec2 f=4 ÷ 8Hz a = [5 x 10-3] m/sec2 f= 8 ÷ 100 Hz a =[6. Nivelurile de performanţă seismică se stabilesc prin încadrarea stadioanelor cu tribune în clasa de importanţă II conform Normativului P 100 (coeficient de importanţă α = 1.5. 2.6. datorită rezemării unei persoane.4. 2. controlate şi reparabile.1.1.2). II.5. Reguli de proiectare 2.2.1.7. 2.4.1.6. Criterii şi niveluri de performanţă corespunzătoare cerinţei de calitate „Rezistenţă şi stabilitate" 2. 2. l din Normativul P 100 sub acţiunea cutremurului construcţiile stadioanelor cu tribune.3.6.25 x f x 10-4] m/sec2 2. Pentru stadioanele cu tribune (inclusiv pentru încăperile amenajate sub tribune) verificarea satisfacerii cerinţei de calitate „rezistenţă şi stabilitate" se face cu criteriile sau parametrii de performanţă folosiţi pentru toate construcţiile civile şi industriale precum şi cu criteriile specifice din prezenta reglementare. 2. b şi c. în care H este înălţimea peretelui în mm.1. 2.1.2.1.orientativ până la [200] persoane/tronson pot fi încadrate în clasa de importanţă III conform Normativului P 100 (coeficient α = l .1.2.5.00).a nu trebuie să fie mai mare de 10 % din deformaţia instantanee normală pe planul peretelui. În conformitate cu prevederile din Cap. c) deformaţia remanentă provocată de încărcările de exploatare. Pentru stabilirea amplasamentului stadioanelor cu tribune se vor respecta cu stricteţe prevederile Normativului P100.1.1. nu trebuie să depăşească 5 mm. b) deformaţia instantanee normală pe planul peretelui. asociate deformaţiilor post elastice previzibile.14. Acceleraţiile (a) vibraţiilor tribunelor sau ale unora dintre elementele componente se limitează în funcţie de frecvenţă (f) după cum urmează: f=l÷ 4Hz a = [10-0. Nivelurile de performanţă asociate satisfacerii cerinţei de rezistenţă şi stabilitate sunt cele corespunzătoare construcţiilor din clasa de importanţa III conform STAS 10100/0.7.5. cap.6.1.1. Pentru stadioanele cu tribune (inclusiv pentru spaţiile amenajate sub tribune) regulile de proiectare sunt cele general valabile pentru construcţiile civile şi industriale la care se adaugă prevederile din prezentul capitol. Prin excepţie şi numai cu acordul beneficiarului tribunele cu locuri fixe de foarte mică capacitate .5.1. nu trebuie să depăşească valoarea de 5 mm sau H/500.1. inclusiv spaţiile amenajate sub tribune pot suferi: a) la elemente ale structurii: degradări locale.5. 3 „Planificarea şi amplasarea construcţiilor".6. într-un punct situat în centrul unui element de perete.5. Pentru pereţii interiori neportanţi din spaţiile (încăperile) amenajate sub tribune se stabilesc următoarele criterii şi niveluri de performanţă: a) deformaţiile normale pe planul peretelui. sub încărcările de exploatare prevăzute la art. prevăzute la art.2.5. 2 6 27 . b) la elementele nestructurale: degradări mai extinse dar care nu pun în pericol vieţi omeneşti sau valori materiale importante.1.1. Reguli generale de conformare arhitectural-structurală 2.

în cazul în care panta se realizează prin umplutură. .6.întreţinere în exploatare.3. Alegerea sistemului de fundare se va face pe baza rezultatelor studiului geotehnic şi în concordanţă cu alcătuirea structurii.protecţie contra incendiilor. pardoselile şi finisajele de pe căile de acces/evacuare vor fi proiectate astfel încât avarierea lor să nu împiedice circulaţia persoanelor.1. Reguli generale de proiectare pentru elementele nestructurale 2. 28 2.6. c.1. b.2. se va urmări obţinerea unui grad de compactare care să asigure limitarea tasărilor la valorile admisibile. Elementele nestructurale exterioare vor fi ancorate de structura şi dimensionate astfel încât.1.6.1. 4. • durata de execuţie.2. pe baza unui studiu tehnico-economic care va lua în consideraţie următorii parametri: • exigenţele funcţionale. se vor prevedea următoarele măsuri: a. .2. Pentru tribunele cu gradene rezemate direct pe pământ se vor avea în vedere următoarele: a. 2. să-şi menţină integritatea fizică astfel încât să nu provoace.1. Pentru a se asigura evacuarea în siguranţă a tribunelor şi a spaţiilor amenajate sub tribune. Ansamblul tribunelor va fi tronsonat prin rosturi de dilatare şi/sau rosturi antiseismice în conformitate cu prevederile din reglementările: NP28. pierderi de vieţi de omeneşti sau rănirea persoanelor din exteriorul clădirii.2. b. P85 şi P100. b.6. • preţurile comparate ale: . dar dimensionate astfel încât avariile produse de mişcarea seismică să fie minime. prin cădere totală sau parţială. • configuraţia în plan şi în elevaţie. 2. „Forma în plan şi în elevaţie".2. în una din următoarele ipoteze: a.utilajelor de construcţie.1. Proiectarea antiseismică a elementelor de comparti mentare şi de închidere se va face. conform reglementărilor tehnice. în cazul unui cutremur sever. 29 .2.5.materialelor. • nivelul de seismicitate al amplasamentului.1. după caz.manoperei.6.protecţie anticorozivă. solidarizate cu structura.3. se va urmări asigurarea stabilităţii taluzului respectiv. 2. Alegerea sistemului structural şi a materialului pentru suprastructura tribunelor se va face. ca făcând parte integrantă din sistemul structural.2. cu legături care să permită deplasări relative libere în raport cu structura.6. de regulă. Pentru elementele care pot cădea pe căile de evacuare şi de circulaţie.1. • tehnologiile de execuţie disponibile. sub acţiunea încărcărilor seis mice definite conform Normativului P100. . 2.6.3. uşile de evacuare ale spaţiilor de sub tribune vor fi proiectate astfel încât să se evite pericolul de blocare a acestora (în funcţie de valorile deplasărilor relative de nivel probabile). în cazul în care panta se realizează prin excavare.3.1.3. • costurile suplimentare rezultate din necesităţile de: . 2.3. .4. valorile forţelor de calcul prevăzute în Normativul P100 se majorează cu 50 %.6. Se va urmări ca tronsoanele rezultate să respecte prevederile Normativului P100 cap.1.

1.sistemele de iluminat.6.1.1. Traversările conductelor peste rosturile antiseismice se vor amplasa cât mai aproape de baza structurii tribunei (de preferinţă în subsoluri . În acest scop se recomandă adoptarea unor detalii verificate în practică. inclusiv pentru spaţiile amenajate sub tribune.1.4.5. 2.4. 2.reţelele de conducte. 10 din Normativul P100. se face în conformitate cu cap. 3 0 sarcini se vor stabili parametrii geotehnici necesari pentru asigurarea condiţiei de calitate de „rigiditate" (limitarea tasărilor) 2.1.6.3. b.6.sistemele de protecţie împotriva incendiilor. grupat. în clădire independentă.6. Legăturile (ancorajele) trebuie să reziste. Rezervoarele pentru alimentarea cu apă se vor monta de regulă.2. Reguli generale de proiectare pentru sistemele de instalaţii şi echipamente 2.1. Atunci când se amplasează în interiorul spaţiilor de sub tribune vor fi astfel rezolvate şi echipate încât să se evite producerea de incendii. l.1. Caracteristicile solului suport se stabilesc prin cerce tare geologică-tehnică şi geotehnica în conformitate cu prevederile subcapitolului 2.5.4.1. Legăturile (ancorajele) instalaţiilor şi echipamentelor cu elementele de construcţie de care sunt fixate vor fi astfel proiectate încât ele să nu constituie puncte slabe.4. alunecarea şi/sau răsucirea instalaţiilor sau echipamentelor.6. Reguli generale de proiectare pentru infrastructura terenurilor de sport 2.3.5. . .4.6.6. categoria seismică B .deplasarea relativă a reazemelor.sistemele de alimentare cu apă rece şi caldă.6. Încadrarea în categorii seismice a sistemelor de instalaţii şi echipamente ale stadioanelor cu tribune.6.1. 31 .Punctele termice. în exteriorul clădirilor. 2.1. după cum urmează: a.6. 6. Notă: Instalaţiile şi echipamentele din categoriile A şi B vor fi protejate împotriva oricăror degradări cauzate de prăbuşirea unor părţi de construcţii învecinate sau a unor obiecte în timpul cutremurului.5.1.sistemele de tavane suspendate. 2. 2.1. Pentru fiecare tip de „îmbrăcăminte" prin caietul de 2.4.5. centralele termice. 2.4.4.sistemele de ventilare/condiţionare a aerisirii.4.6. categoria seismică A .dacă există). În cazul în care parametrii geotehnici determinanţi prin încercări sunt inferiori celor stabiliţi prin „caietul de sarcini" se va întocmi o documentaţie specială pentru lucrările de îmbunătăţire a terenului natural. Calificarea seismică a instalaţiilor şi echipamentelor în categorii seismice se face conform reglementărilor în vigoare. posturile de transformare şi staţiile de pompare ce deservesc spaţiile amenajate sub tribune se recomandă a fi amplasate.2.răsturnarea.2.1. . în eventualele situaţii speciale de solicitare care pot apare în timpul exploatării normale sau în timpul seismului: . .4. .

industriale şi T A S 3 3 0 0/2 . P7 S T A S 1 0 1 0 8 /0 . ST A S 10101/23A . încărcări date de tem peratura exterioară în construcţii civile şi industriale.Teren de fundare. Principii generale de cercetare. beton arm at şi beton precom primat.Lucrări de zidărie.N o rm ativ p rivin d alc ă tuire a . încărcări date de tem peratura exterioară. ST A S 10101/2 . STAS 3300/1 . . 2 . Sistem de toleranţe.A cţiuni în construcţii. încărcări datorate procesului de exploatare. STAS 1242/1 . . Construcţii din oţel. Principii generale de calcul.Teren de fundare. încărcări date de zăpadă. . C a lcu lu l şi alc ăP10 tuirea elem entelor structurale de beton. Prevederi fundam entale pentru calculul elem entelor structurale.In s tr u cţiu n i te h n ic e p e n tru p ro ie c ta re a ş i e x e c u tare a construcţiilor fundate pe pământuri cu um flături şi contracţii m ari (PUCM ).1. în c ă r c ă r i te h n o l o g iS ce din exploatare pentru construcţii civile. încărcări date de vânt. ca lc u lu l şi ex e c u tare a structurilor din zidărie. STAS 10109/1 .Construcţii din zidărie.Norm ativ privind proiectarea şi executarea lucrărilor de fundaţii directe la construcţii. STAS 1243 . industriale şi agrozootehnice. STAS 10101/20 .Acţiuni în construcţii. a . agrozootehnice. S T A S 1 0 1 0 1 /2 A 1 .A cţiuni în constru cţii. in d u s tr ia le ş i a g r ic o le . social-culturale. .C o n s tr u c ţi i c iv il e . agrozootehnice şi industriale.N orm ativ pentru p roiectarea antiseism ică a constru cţiilor de locuinţe. S T A S 10 101/0A .Norm ativ privind proiectarea şi executarea construcţiilor fundate pe păm ânturi sensibile la um ezire (PSU).T eren de fun d are . ST A S 10 100/0 .Acţiuni în construcţii.A c ţ iu n i în c o n s tru c ţii.A cţiuni în construcţii. C lasificarea şi gru parea acţiunilor pentru construcţii civile şi industriale.C on stru cţii civ ile şi in d u striale . C alcu lu l teren u lu i de fun dare în cazul fundării directe. P 100 .Construcţii civile.Principii construcţiilor. l . Documente conexe STA S 10104.ântu rilor.Teren de funda re. Clasificarea şi identificarea păm . 33 STA S 10101/23 . Calculul şi alcătuirea elem entelor. 32 P70 . STAS 10101/21 . STA S 8600 .Cod pentru proiectarea construcţiilor cu pereţi structurali de beton armt.Acţiuni în construcţii. generale de verificare a P2 P85 siguranţei S T A S 1 0 1 0 7 /0 .ANEXA 2.

dinspre şi în cadrul „ unităţi funcţionale de bază " 2. Siguranţa la intruziuni. Condiţii generale de proiectare „căi de acces şi circulaţie" a.40 m (sub 2. C170 NP005 NP019 NP007 NP28 2. împrejmuirile stadionului şi în special căile de acces trebuie să aibă înălţimea de min. 2. . 34 35 . în spaţiul destinat tribunelor.2. . Siguranţa circulaţiei pietonale.2. Siguranţa la riscuri provenite din instalaţii.Normativ privind protecţia anticorozivă a construcţiilor metalice. . Siguranţa în exploatare Cerinţa privind siguranţa în exploatare presupune protecţia utilizatorilor „unităţii funcţionale de bază" împotriva riscului de accidentare în timpul exploatării normale a spaţiului destinat sportivilor (incinta de joc) precum şi a spaţiului destinat spectatorilor (tribunele) urmărindu-se asigurarea următoarelor condiţii tehnice de performanţă: A. .2(A)1.C17 C139 . B. .Normativ privind protecţia anticorozivă a construcţiilor din beton. precum şi în zona acceselor. 2.Cod pentru calculul şi alcătuirea elementelor de construcţie din lemn.(A) Siguranţa circulaţiei pietonale implică protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare în timpul circulaţiei pietonale în jurul terenurilor sportive.Norme tehnice provizorii privind stabilirea distanţelor între rosturile de dilatare la proiectarea construcţiilor.Ghid pentru calculul la stări limită al elementelor structurale din lemn . D.2(A)1. C.40 m nu se vor prevedea elemente cu potenţial de accidentare).Instrucţiuni tehnice privind compoziţia şi prepararea mortarelor de zidărie şi tencuială.Cod de proiectare pentru structuri în cadre din beton armat. Siguranţa cu privire la căile de acces şi circulaţiile înspre. N otă: Prezentul capitol se va consulta îm preuna cu anexa A din prezentul norm ativ „Principii generale privind proiectarea terenurilor sportive şi stadioanelor" precum şi îm preună cu norm ativul C E I/1995 privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei de „siguranţă în exploatare". Siguranţa desfăşurării activităţii sportive.1. Condiţiei tehnice privind „siguranţa circulaţiei pietonale" îi corespund următoarele Criterii şi niveluri de performanţă 2.

gradene . suprafaţa plană înclinată . 1.12 m (recomandat 1. 3. se recomandă ca barierele să fie continue între 2 căi de circulaţie. g. capacitatea tribunelor eu gradene se va stabili considerând o subîmpărţire în blocuri de max. trebuie astfel amplasate încât să se evite formarea de culoare pe linia de cea mai mare pantă (vezi fig. spaţiul afectat tribunelor poate avea fie: 1. 45°. e. i. 48.2(A)1. 1. partea superioară a barierelor va fi astfel rezolvată încât să nu producă vătămări în caz de presiune prea mare.00 m distanţă. căile de circulaţie trebuie să aibă suprafeţe antiderapante şi drenate corespunzător (unde este cazul). 10. k. I. h.pentru tribune cu pantă mai mare de 30° şi în funcţie de curba de vizibilitate (dar min.20 m pentru circulaţia a max. lăţimea căii de circulaţie şi de evacuare va fi de min. f. 12.60 pentru circulaţia a mai mult de 200 persoane. h. 500 persoane aflate între: • 2 circulaţii paralele cu terenul de joc la max. pasajelor şi ieşirilor trebuie astfel realizată încât să asigure o evacuare fluidă. k. c. 2. rapidă şi în siguranţă urmărindu-se evitarea efectului de pâlnie (căi de acces/ieşire prea înguste).la max. iar în caz că nu sunt continue.pentru tribune cu pantă mai mică de 30°. b. j. capacitatea tribunelor având o suprafaţă plană orizontală sau înclinată se va stabili considerând o densitate de 47 persoane Ia 10 m2 măsuraţi în plan orizontal. g. d. lăţimea căilor de circulaţie va fi de min. suprafaţa plană orizontală (pentru l ÷ 3 rânduri de spectatori).02 m şi max. distanţa maximă între bariere se va stabili în funcţie de panta tribunelor. 12. un factor principal de securitate în cazul tribunelor cu locuri în picioare îl constituie prevederea şi dispunerea corectă a barierelor de reţinere.pantă max. distanţa de la fiecare loc până la o cale de circulaţie trebuie să fie de max.00 m. lăţimea acceselor se va calcula corespunzător numărului de spectatori dar min.anexa A cap. conform reglementărilor specifice.20 m. distanţa de la primul rând de gradene şi marginea terenului de joc trebuie să fie min. evitându-se deruta şi panica. dispoziţia barierelor.6). • 2 circulaţii perpendiculare pe terenul de joc . 36 . scărilor.00 m distanţă. pentru a se asigura o evacuare în condiţii de siguranţă. Condiţii de proiectare „tribune cu locuri în picioare" a. 3. 1. e. j. 1. f. 1. 1.10 m). căile de circulaţie trebuie să fie libere de orice obstacol şi să asigure condiţii de siguranţă utilizatorilor. i. c. paralele cu terenul de joc. III. 3. se va prevedea un sistem de semnalizare corespunzător. toate căile de acces şi circulaţie pentru spectatori (inclusiv scările) trebuie corespunzător luminate atât ziua cât şi noaptea (cazul competiţiilor în nocturnă).00 m) . panta tribunelor cu gradene trebuie să fie de max.20 m. 37 2.pantă max.00 m .b. c . 7°. accesele (ieşirile) trebuie să fie marcate vizibil.2. accesul sportivilor în teren trebuie să fie direct. 200 persoane şi de min. accesele sportivilor trebuie să fie separate de accesele spectatorilor. 45°. înălţimea barierelor va fi de min. cât mai scurt şi protejat faţă de spectatori şi mass-media. d.

accesul la loc trebuie să fie facil.40 x l. 2. printr-un traseu continuu în plan orizontal. având lăţimea de minim 1. locurile vor fi astfel rezolvate încât circulaţia liberă dintre şirurile de bănci (scaune) să fie de l = min. e. 8% (recomandat 5 %) sau cu ascensoare speciale (dacă este cazul) de 1.5). 10 m.10 m). o. pe scaune (fără sau cu spătar) fixate pe structura de rezistenţă. 3.00 m. toate scaunele/băncile trebuie să fie solid fixate. pentru o orientare facilă (pentru persoane handicapate se va asigura echipament sonor de informare). astfel încât să se asigure o bună vizibilitate (vezi anexa A cap. b. 39 . locurile vor fi numerotate clar. III.5 ÷ 19 cm.40 x 0.50 x 1. 1. Condiţii de proiectare “locuri pentru spectatori în scaun cu rotile" a. 28 cm). 28 cm şi max. vizibil şi fără posibilitatea de a fi şterse. Condiţii de proiectare . suprafeţele căilor de circulaţie (orizontale sau în pantă) vor fi antiderapante. în cazul rampelor. vor fi prevăzute circulaţii majore paralele şi perpendiculare cu rândurile de gradene.10 x 1. În faţa primului rând de gradene a fiecărui nivel distinct vor fi prevăzute balustrade de protecţie h . circulaţia perpendiculară pe rânduri va fi rezolvată cu trepte (h = max.5 ÷ 38 cm). 35 cm (recomandat 40 cm). 38 h. b. g.90 m (recomandat 1. inclusiv în locurile de schimbare a direcţiei. se recomandă ca nivelul căilor de circulaţie să fie scăzut cu 10-20 cm faţă de nivelul gradenelor. dimensiunea unui loc va fi de: 1. 2. se vor prevedea spaţii de odihnă (suprafeţe orizontale de 1. n. pe traseele de circulaţie (l = min.90 m) se vor prevedea spaţii de manevră (min. d.m.3.tribune cu locuri aşezat" a. c. f. p. j.min.50 m faţă de terenul de joc.4. 2 locuri în orice condiţii). sau prin rampe având panta de max.50 x 1. k.40 m. lăţimea gradenelor trebuie să fie de: min.50 m) la fiecare 10. 2 locuri/400 spectatori (dar min. vor fi prevăzute indicatoare uşor vizibile. 19 cm. l.. 2.2(A)1.00 m. locurile din tribunele pentru stat aşezat se pot rezolva fie: 1. 0. i. dimensiunile gradenelor vor fi stabilite în funcţie de soluţia de rezolvare a locurilor. 38 cm (recomandat 35. c.50 m) la fiecare 15. d. Notă: Tribunele pentru spectatori la stadioanele în care se desfăşoară competiţii de nivel înalt vor avea prima gradenă la h = min.20 m (inclusiv în faţa primului rând de scaune. l . l = min. pe gradene. înălţimea gradenelor se recomandă a fi cuprinsă între 7. e. trebuie prevăzute min. locurile şi căile de circulaţie trebuie astfel dispuse încât să asigure un acces rapid spre ieşire.2(A)1. pe bănci montate pe gradene. căile de circulaţie vor avea suprafeţe antiderapante şi nu vor prezenta denivelări.

fără a produce fenomenul de strălucire orbitoare.10 m) astfel: • la scări cu l = l . Spaţiul activităţilor sportive (terenul) se separă de zona spectatorilor astfel încât să fie împiedicată intrarea spectatorilor pe teren. • h = max.20 ÷ l . 200 persoane.2. 8 %) fără denivelări pe parcursul acestora. se vor prevedea balustrade de protecţie (h = min. accesul la scări trebuie să fie cât mai direct. dar min. 19 cm (recomandat 15 cm). pentru trepte cu h < 16 cm şi h > 18 cm se recomandă a se respecta relaţia: 3h + l = 80 ÷ 85. d. 1. 1. • la scări cu l> 1. se vor prevedea balustrade (h = min. comod şi totodată controlat. b. Iluminarea medie pentru iluminatul de siguranţă (nivel de iluminare la suprafaţa terenului de joc şi/sau sport) Pentru evitarea panicii.80 m .(A)2. i. Terenurile de joc vor fi dimensionate conform prezentului normativ precum şi conform reglementărilor federaţiilor sportive naţionale şi după caz internaţionale (condiţii de omologare). suprafaţa treptelor va fi astfel realizată încât să se evite alunecarea. Siguranţa desfăşurării activităţii sportive presupune protecţia jucătorilor în timpul utilizării spaţiului destinat activităţilor sportive. 3 trepte succesive. b.1.10 m) inclusiv la palierele scărilor. e. 1.). I) a. c.2. 5 Ix. premieri etc. h. 201 persoane. va fi de: • min. Terenurile vor avea suprafaţa de joc (stratul de uzură) realizată corespunzător cerinţelor sportului respectiv (vezi anexa A cap. k. d.1.2. Terenurile vor fi astfel rezolvate şi structurate încât jocul sportiv să se poată desfăşura inclusiv în condiţii atmosferice neprielnice.2(A)2.5. scările vor fi corespunzător şi uniform luminate (dacă este cazul). dimensiunile treptelor sunt: • l = min.1.2(A)1. Condiţiei tehnice privind „siguranţa desfăşurării activităţii sportive îi corespund următoarele Criterii şi niveluri de performanţă 2h+ l= 62 ÷ 64 cm. dar: 2. Siguranţa cu privire la iluminarea artificială (cazul activităţilor în nocturnă) 2. Condiţii generale de proiectare a terenurilor (anexa A cap. dar cu posibilitatea de acces (acces controlat) în incinta de joc.câte o balustrada pe fiecare 2.80 m . mâna curentă va fi astfel conformată încât să fie uşor cuprinsă cu mâna. c. 1.2(B)1.pentru max.inclusiv o balustradă intermediară la max. Condiţii de proiectare a scărilor de evacuare a.40 m .80 m. • l = min. 28 cm. rampele (dacă este cazul) vor avea pantă constantă (max. 3 % din iluminatul normal. f.pentru min. 16 trepte şi min. lăţimea rampei de scară: • l = min. g. 1. j. 1. Schema 1).2(B). 40 41 . latură. scările vor avea max. 2.4. în cazuri speciale (de urgenţă.20 m .

00 m (pentru competiţii oficiale . Condiţii de proiectare „teren de rugby" a.3. sau fosă perimetrală. 1. Condiţii de proiectare „teren de oină" a.5.00 la liniile de poartă.3.10 m. l .2(8)2. dimensiunea terenului este conform anexa A cap.grilaj.2. 1.max. • min. 6. • cat. 1.d.50 m perimetral.2(8)2. c.2 (B) 2.3.. B . spaţiul de siguranţă va fi de: • min.o mână curentă). l..perimetral. C . 2.00 m perimetral.00 m în spatele porţii (la linia de poartă). b. dimensiunea terenului este conform anexa A cap. spaţiul de siguranţă va fi de: • min. B şi C .1.2(6)2. 7.b. panta terenului va fi pentru: • cat. Condiţii de proiectare „teren de baseball" a. 4. spaţiul de siguranţă în jurul terenului va fi de: • min.1. 3. • cat. 2. 5. l. Condiţii de proiectare . l %. l. Porţile (grilajele) de acces în teren se vor| deschide în direcţia terenului şi vor rămâne descuiate cât timp spectatorii se află în teren.20 m.1. 1. l . 42 a.00 m (în spatele „arcului de cerc"). d. pentru terenuri izolate .max. l.00 m . 2. dimensiunile terenului (suprafaţa de joc) sunt conform anexa A cap.2(8)2. Dacă există posibilitatea ca. I.4. 2.c. l. l . având h = min.) . b.5 %. • h = min.00 m (de-a lungul liniilor de margine).. împrejmuirea terenului la limita spaţiului de siguranţă va avea pentru: • cat. 43 .a.teren de hochei pe iarbă" 2. Siguranţa cu privire la terenurile pentru jocuri sportive (vezi anexa A cap. aceasta trebuie conformată corespunzător din punct de vedere al rezistenţei. b. b. 2.3. .3. dimensiunea terenului este conform anexa A cap. 2. b. 1.Condiţii minimale 2. 1.2(6)2.grilaj având h = min. I şi A . împrejmuirea terenului la limita spaţiului de siguranţă va • h = min. • min.00 m la liniile laterale.1.grilaj având h = min.e. A. c.2. spaţiul de siguranţă în jurul terenului va fi de: • min.50 m perimetral (la linia de tuşă).3. 3. Condiţii de proiectare „Teren de fotbal" a.2. l .e. spectatorii să se sprijine pe împrejmuirea din jurul terenului. împrejmuirea terenului se va face cu: • grilaj având h = min. împrejmuirea terenului va fi astfel rezolvată încât să nu se obtureze câmpul vizual al spectatorilor. spaţiul de siguranţă în jurul terenului va fi de: • min.00 m. avea: c. dimensiunile terenului (suprafaţa de joc) sunt conform anexa A cap. 1.3. 2. 1.

precedată de l obstacol fix conform anexa A cap. 2.c.1.00 lateral. Condiţii de proiectare „teren de volei" a. Pista de alergare cu circuit închis a.(B)3. Condiţii de proiectare „teren de handbal" a. sau poate fi suprimată pe distanţa de 1.2(6)3.0 m garduri a.20 m pe porţiunea liniei de margine.00 m.) 2.6. b. 4. 2.8.6) dar min. 2.2.9.competiţii.1. • min.00-1.1.b. spaţiul de siguranţă.min.(B)3. b. c.00 m. 1. l . spaţiul de siguranţă va fi de: • min.3.2(B)3.00 m de fiecare parte a fileului).2(8)3. 4.2. dimensiunile traseului sunt conform anexa A cap.00 m . 3.65 m.3.a.2. în interiorul şi exteriorul pistei.(B)2.2. Pista pentru cursa de 3000 m obstacole a. proba se desfăşoară pe pista de 400 m pe care se prevăd 4 obstacole mobile + o groapă cu apă.00 m perimetral.00 m perimetral.max. 6.c.3. b.2(8)2.2. 1. 2. Pista de viteză (de alergări pe distanţe scurte) şi pista de alergare 110. panta terenului va fi: • idem 2.2.1.003.3. 45 44 .) 2.b.2(6)2. 3.(B)3.2. Condiţii de proiectare „Terenuri pentru alergări" (anexa A cap. 2.2. 1.3.2.2. 1. 6.3. • transversal 1:100 (înclinată spre interiorul pistei). Siguranţa cu privire la terenurile pentru atletism (vezi anexa A cap. b. 1.50 m (între 2 terenuri alăturate împrejmuirea poate coborî la 1. va fi de: • min.3.53 m .3. l . 2. . spaţiul de siguranţă va fi în funcţie de nivelul competiţiei (anexa A tab. 8. • min. distanţa dintre două terenuri va fi: • min.7.2.I. 2. 1.d.50 m. Condiţii de proiectare „teren de tenis" a.2. d.min. 1. . l . dimensiunea terenului este conform anexa A cap.00 m în spatele porţilor. l .1. dimensiunile traseului sunt conform anexa A cap. 1. dimensiunea terenului este conform anexa A cap. 1.1. 2. l .2. • spate .3. panta terenului va fi în plan: • longitudinal 1:1000 (înclinată pe direcţia de alergare).max. spaţiul de siguranţă pentru competiţii internaţionale va fi: • lateral .a. împrejmuirea terenului (terenurilor) va avea: • h = min.3. b.2. 1.2.b. 3.1. dimensiunea terenului este conform anexa A cap.2(6)2.40 m. Condiţii de proiectare „teren de baschet" a.1. spaţiul de siguranţă va fi de: • min. c.antrenament. b.1. dimensiunea terenului este conform anexa A cap. l .

3. dimensiunile pistei de elan şi a zonei de aterizate sunt conform anexa A cap.3.2.3.2(B)3. 1.) 2.2.este compus din pista de elan şi zona de aterizare a.este compus din zona de elan şi terenul de recepţie: a.d şi fig.3.2.3. 2. (centrată pe cercul de lansare) este înscrisă într-un cerc cu: • raza = 4. Condiţii de proiectare “Terenuri pentru aruncări" (anexa A cap. b. b.3.(B)3. l: 100. 2. 2. 13.5/100.2.00m.este compus din pista de elan şi groapa de aterizare: a. 13.2.3.3.4. zona de elan (cercul de lansare) şi terenul de recepţie sunt conformate şi dimensionate corespunzător precizărilor din anexa A cap. Condiţii de proiectare „Terenuri pentru sărituri" (anexa A cap.3.este compus din pista de elan şi groapa de aterizare: a.2.a şi fig. zona de securitate (în jurul pistei şi gropii de aterizare) va • l = 4.3.2. b.b şi fig.2. 1.(B)3. Terenul pentru aruncarea discului . 2.b şi fig. dimensiunile pistei de elan şi a gropii de aterizare vor fi conform anexa A cap.2.2.3. Terenul pentru triplu salt . 17.(B)3.2.2.2. Terenul pentru sărituri cu prăjina . l 2. • transversal max.1.2. 15. panta pistei de elan va fi în plan: • longitu dinal-1 /100 0.2. I.2. 1.(B)3. I.) 2. avea: c.115 m şi va fi prevăzută cu o împrejmuire având: • h = 4. b.este compus din zona de elan şi terenul de recepţie: a.2.a şi fig.c şi fig.2. 1.2.3.3. zona de siguranţă (cuşca de protecţie) în jurul zonei de elan.2. Terenul pentru aruncarea ciocanului .3. panta pistei de elan va fi în sens: • longitudinal max. 16. • transversal -0.2(8)3.00 ÷ 4.1. Terenul pentru săritura în înălţime . 46 47 . Terenul pentru sărituri în lungime .2.2.2.(B). 1. de formă poligonală. zonă de elan (cercul de lansare) şi terenul de recepţie sunt conformate şi dimensionate corespunzător anexa A cap.2(6)3.00 m. pista de elan şi zona de aterizare vor fi conformate şi dimensionate corespunzător precizărilor din anexa A cap. 14.00-5.3. dimensiunile pistei de elan şi a gropii de aterizare sunt conform anexa A cap.3. l: 1000.2. 1.2. zona de securitate (cuşca de protecţie) va fi prevăzută cu o împrejmuire având: • h = 3.2.00 m deschisă spre terenul de recepţie.este compus din pista de elan şi zona de aterizare: a.

2. l Ω .3.2(8)3.2(C)1. protecţia prin legarea la pământ.este compus din zona de elan şi terenul de recepţie a.2(8)3. l. 1. b. protecţia prin legarea la nul. Terenul pentru aruncarea suliţei .3. 1.2(C). STAS 12604 şi I 7) 2.3.3. în cazul stadioanelor în aer liber. Siguranţa cu privire la descărcările atmosferice (trăsnet) Se vor asigura măsuri de protecţie conform prevederilor Normativului I 20. Condiţiei tehnice privind „siguranţa la intruziuni" îi corespund următoarele: 49 . în cazul terenurilor sportive şi stadioanelor în aer liber.4.pentru instalaţia electrică de joasă tensiune. 18.2(C)1.3. Condiţii de proiectare „Terenuri pentru călărie şi concursuri hipice" a.2(B). a. Măsuri de protecţie pentru atingerea indirectă (conf. 1. Condiţiei tehnice privind „siguranţa la riscuri provenite din instalaţii" îi corespund următoarele: 48 2.3.3. I 7 şi I 20) a.când priza de pământ este comună pentru joasă tensiune şi paratrăsnet.2.C şi fig. R = max. presupune protecţia spectatorilor.2(D). 19. Siguranţa cu privire la terenurile speciale (anexa A cap. 4 Ω . l. Siguranţa cu privire la riscul de electrocutare 2.2.2(C).) 2. şi a jucătorilor. împotriva intruziunilor persoanelor rău intenţionate. 1. R = max.2.2(C)1. Criterii şi niveluri de performanţă 2. 2. Terenul pentru aruncarea greutăţii . în timpul desfăşurării activităţilor sportive.2(B)4. pista de elan şi zona de recepţie vor fi conformate şi dimensionate corespunzător prevederilor din anexa A cap.3. b. Terenul de antrenament şi de concurs precum şi terenul de dresaj vor fi dimensionate conform anexa A cap. 2. Siguranţa la riscuri provenite din instalaţii Siguranţa la riscuri provenite din instalaţii. zona de elan (cercul de lansare) şi terenul de recepţie vor fi conformate şi dimensionate corespunzător prevederilor din anexa A cap.este compus din pista de elan şi zona de recepţie a.2. 2. presupune protecţia utilizatorilor împotriva riscului de accidentare provocat de posibila funcţionare defectuoasă a instalaţiilor electrice. Rezistenţa de dispersie a prizei de pământ (conf.d şi fig.3.3. l. Siguranţa cu privire la intruziuni Siguranţa cu privire la intruziuni.3.4. respectiv a surselor luminoase (pilonii) utilizate pentru iluminarea spectacolelor în nocturnă (când este cazul). 2.

. încât să nu constituie pericol pentru spectatori şi să nu creeze panică în timpul evacuării de urgenţă). d. STAS 2965 . .Zonele accesibile publicului din exterior vor fi asigurate cu împrejmuiri astfel alcătuite şi dimensionate încât să se evite intrarea prin efracţie în incinta stadionului. inclusiv accesele (sistemul poate fi controlat şi dirijat de către organele de poliţie autorizate să stea în „camera de control"). I7 I13 I5 I9 I 20 .Normativ privind proiectarea clădirilor civile din punct de vedere al cerinţei „Siguranţa în exploatare" CPH-1/93 .Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V. acoperiş sau bariere de reţinere. f.Criterii şi niveluri de performanţă ANEXA 2.1/95 . Măsuri de siguranţă a.Scări interioare în construcţii. Documente conexe 2. Limite admise. b.2(D)1. a construcţiilor şi locurilor publice la cerinţele persoanelor handicapate. Se vor lua măsuri corespunzătoare pentru a se evita căţărarea spectatorilor pe stâlpi. CE .2. . Suprafaţa destinată spectatorilor.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de protecţie contra trăsnetului.Înălţimi de siguranţă şi alcătuirea parapetelor. Înălţimea împrejmuirilor. stadioanele trebuie echipate cu camere de luat vederi (atât în interior cât şi în exterior) cu ajutorul cărora să poată fi supravegheată toată suprafaţa stadionului.Normativ pentru adaptarea construcţiilor de locuit. cu posibilitatea de vizualizare a întregii suprafeţe a stadionului. precum şi suprafaţa de joc. Siguranţa cu privire la intruziuni exterioare 2.1.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de încălzire centrală.40 m. inclusiv căile de acces şi ieşire jucători. 50 51 .2(D)1.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare. . c. inclusiv a porţilor de acces va fi de minim 2. în timpul competiţiilor oficiale.Protecţia împotriva electrocutărilor. în fiecare stadion trebuie să existe o „cameră de control" pentru organele autorizate ale poliţiei. STAS 2612 . STAS 6131 . trebuie supravegheată prin diverse sisteme de control şi avertizare (sistemul de protecţie adoptat trebuie astfel ales. e.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor de ventilare.

2.3. Siguranţa Ia foc
Cerinţa privind siguranţa la foc a „unităţii funcţionale de bază" (incinta de joc şi tribunele) din cadrul construcţiilor sportive în aer liber impune ca soluţiile proiectate, realizate şi menţinute în exploatare, să asigure în caz de incendiu următoarele condiţii tehnice de performanţă: - protecţia şi evacuarea utilizatorilor, ţinând seama de vârsta şi de starea lor fizică; - limitarea pierderilor de bunuri; - preîntâmpinarea propagării incendiului; - protecţia pompierilor şi a altor forţe care intervin pentru evacuarea şi salvarea persoanelor, protejarea bunurilor pericliţaţe, limitarea şi stingerea incendiului şi înlăturarea unor efecte negative ale acestuia. Condiţiile minime de calitate pentru fiecare situaţie concretă, se vor stabili de către proiectant pe ansamblul construcţiei respective, pe baza reglementărilor tehnice de specialitate în vigoare, urmând a fi completate de beneficiar cu reguli şi măsuri specifice utilizării. 2.3.1. Criterii şi niveluri de performanţă 2.3.1.1. Risc de incendiu 2.3. l. l. l. Principalii factori de determinare ai riscului de incendiu sunt: - densitatea sarcinii termice; - clasele de combustibilitate a materialelor utilizate; - sursele de aprindere existente; - condiţiile ce pot determina sau favoriza aprinderea; - măsurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factori lor determinaţi.

2.3.1.1.2. Conform prevederilor specifice spaţiul destinat spectatorilor - tribunele - din cadrul amenajărilor sportive în aer liber trebuie să se încadreze în nivel de risc mic de incendiu (qi ≤ 420 MJ/m2) 2.3.1.2. Rezistenţa, comportarea şi stabilitatea la foc 2.3.1.2.1.Condiţiile minime de rezistenţă şi comportare la foc a principalelor elemente de construcţie ale tribunelor trebuie să fie conform prevederilor normativului P 118. 2.3.1.2.2.Gradul de rezistenţă la foc al tribunelor se stabileşte şi determină conform prevederilor Normativului P 118. La stabilirea gradului de rezistenţă la foc se vor avea în vedere amenajările existente sub tribune şi încadrarea acestora pe niveluri de risc de incendiu. 2.3.1.2.3.Scaunele utilizate pe tribune pot fi din clasa de combustibilitate C4 sau, atunci când sunt din mase plastice pot fi C1-C2. 2.3.1.3. Preîntâmpinarea propagării incendiilor 2.3.1.3.1.Tribunele construcţiilor sportive în aer liber se vor amplasa astfel încât să nu permită propagarea incendiilor o perioadă de timp normată sau, în cazul prăbuşirii să nu afecteze obiectele învecinate, respectându-se distanţele minime de siguranţă conform prevederilor normativului P118. 2.3.1.3.2. Elementele de construcţii vor fi astfel alcătuite şi conformate încât să limiteze degajările de fum, de gaze fierbinţi şi de alte produse nocive, să împiedice propagarea flăcărilor şi a fumului.

52

53

2.3.1.4. Căi de acces, evacuare şi intervenţie

2.3.1.4.1.Căile de acces şi de evacuare, de regulă vor fi constituite din căile de circulaţie funcţională care trebuie dimensionate corespunzător, marcate vizibil şi libere de orice obstacol, astfel încât, accesul şi evacuarea să se facă în condiţii de siguranţăCăi speciale de evacuare ( de urgenţă) se prevăd atunci când cele funcţionale nu satisfac condiţiile de evacuare normate. 2.3.1.4.2.Numărul şi lăţimea acceselor (ieşirilor) de urgenţă vor fi stabilite în funcţie de numărul spectatorilor şi respectiv al căilor de evacuare. Alcătuirea şi gabaritele căilor de evacuare vor fi astfel rezolvate încât să asigure circulaţia lesnicioasă, fără obstacole, şi fără riscuri de accidentare, conform prevederilor normativului P118. 2.3.1.4.3.Lăţimea unei ieşiri de urgenţă va fi de min. 1,20 m, corespunzătoare unei evacuări a 100 persoane/minut. 2.3.1.4.4. Lăţimea căilor de evacuare se va stabili conform normativ P118, în funcţie de modul de dispunere al acestora, precum şi de numărul persoanelor ce trebuie evacuate, dar min. 1,20 m pentru max. 200 persoane şi min. 1,60 m pentru mai mult de 200 persoane. 2.3.1..4.5. Lăţimea scărilor de evacuare va fi de min. 1,20 m pentru max. 200 persoane şi de min. 1,40 m pentru mai mult de 200 persoane, calculată conform prevederilor normativului P 118. 2.3.1.4.6. Distanţa liberă de circulaţie între rândurile de scaune, va fi de minimum 0,35 m (recomandat 0,40 m) 2.3.1.4.7.Lăţimea circulaţiilor dintre sectoare (paralele şi perpendiculare pe gradene) va fi de l = min. 1,20 m, inclusiv în faţa primului rând de scaune.
54

2 .3 .1 .4 .8 .N u m ăru l m ax im de lo cu ri d in tr-u n rân d de scaun e v a fi stab ilit în fu n cţie d e m o d u l d e ev a cu are a l p erso an e lo r (p e la u n capăt, sau pe am bele cap ete) şi în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei astfel: Modul de evacuare
pe la un capă t pe la a m bele capete

Gradul de rezistenţă la foc al construcţ iei I şi II III IV şi V N u m ă r u l d e lo c u r i d i n t r - u n r â n d
20 40 12 25 9 20

2.3.1.4.9.Numărul maxim de rânduri cu scaune, dintre 2 căi de circulaţie, în funcţie de gradul de rezistenţă la foc al construcţiei, va fi:

G r a d u l d e r e z i s t e n ţ ă l a fIoI c
numărul de rânduri 30

l lII şi
20

I Vş i V
15

2.3.1.4.10.D istanţa de la fiecare loc până la o ieşire de evacuare în t r -u n s p a ţ iu d e s ig u r a n ţă , la u n a c c e s la n iv e l u l t e re n u lu i , s a u o circulaţie carosabilă va fi: - m ax. 45,00 m - gr. I-II -m a x . 3 5 ,0 0 m - g r . III - m ax . 25,00 m - gr. IV - m ax . 15,00 m - gr. V
2.3.1.4.11. Scaun ele (băncile) treb uie să fie fixe (solidarizate p e structură de rezisten ţă). 2.3.1.4.12. In cazul prevederii barierelor de reţin ere, acestea vor f i a s t f e l r e a l i z a t e ş i a m p la s a t e î n c â t s ă n u î m p i e d ic e c ir c u l a ţ i a ş i ev acuarea, în sigu ran ţă a u tilizatorilor, în caz de incendiu .

55

2.3.1.4.13.În incinta terenurilor sportive şi stadioanelor, se vor asigura, în funcţie de situaţia concretă, accese pentru autospeciale de intervenţie şi pentru personalul serviciilor de pompieri. Traseele de intervenţie trebuie sa fie cât mai scurte, uşor de recunoscut, echipate şi marcate corespunzător, astfel încât să se asigure protecţia echipelor de pompieri. Traseele de intervenţie vor fi prevăzute separat de căile de evacuare pentru spectatori. 2.3.1.5. Instalaţii aferente construcţiilor 2.3.1.5.1.Instalaţiile aferente construcţiilor sportive în aer liber, respectiv a unităţii funcţionale de bază (electrice, de apă, canalizare, paratrăsnet) se proiectează, se execută şi se exploatează potrivit reglementărilor tehnice de specialitate şi măsurilor specifice de prevenire şi stingere a incendiilor, astfel încât acestea să nu constituie surse de izbucnire a incendiilor şi/sa u de propagare a focului. 2.3. l .5.2. Amenajările sportive în aer liber (cele cu spectacole în nocturnă) se vor dota cu instalaţii electrice pentru iluminatul de siguranţă pentru evacuare, împotriva panicii, pentru circulaţie, pentru iluminatul hidranţilor şi al staţiilor pompelor de incendiu, conform normativului I 7. Tipul şi alimentarea cu energie electrică a iluminatului de siguranţă se va stabili în funcţie de numărul de persoane, conform normativului I 7.

2.3. l. 6. Timpi operativi de intervenţie şi timpi de siguranţa la foc 2.3. l .6. l.Timpul de alarmare Intervalul scurs de la izbucnirea incendiului până la semnalarea acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat de detectare - alarmare sau de către o persoană. • T1 = max. 60 secunde - sisteme manuale 2.3.1.6.2. Timpul de alertare Intervalul cuprins între momentul alarmării în caz de incendiu şi cel al constituirii formaţiei de marş, în vederea deplasării la locul evenimentului. • T2 = max. 120 secunde - sisteme manuale 2.3A.63. Timpul de aprindere Durata în care în anumite condiţii, un material utilizat la realizarea tribunelor trec din starea normală la starea de combustie, producând izbucnirea incendiului.
• Ta = min. 15'

2.3.1.6.4. Timpul normalizat de evacuare 2.3.l.5.3.Alimentarea staţiilor pom pelor de incendiu pentru Intervalul scurs de la înştiinţarea utilizatorilor până la părăsirea hidranţii interiori şi exteriori, se va face în conformitate cu prevederile de către aceştia a amenajării, se determină cu relaţia: normativului l 7,1 9.
Tne = D în care: V

56

D = distanţa maximă de parcurs de la cel mai îndepărtat loc la o ieşire de evacuare într-un spaţiu de siguranţă Ia un acces la nivelul terenului sau o circulaţie carosabilă (cap. 2.3.1.4.10.); V = viteza de deplasare a spectatorilor (0,4 m/s pe orizontală şi 0,3 m/s pe rampe şi scări).
57

pentru capacităţi cuprinse între 5. amplasate în condiţii de siguranţă.000 spectatori. în caz de incendiu 2. l .2. asigurându-se timp de 60 minute: • min.5. precum şi a stingătoarelor se asigură conform planurilor de intervenţie aprobate. 2. asigurându-se verificarea periodică a acestora.2. 5000 locuri. • Tsac = minim timpul de evacuare 2. 10 l/sec . dar nu mai puţin de un panou şi câte un stingător portativ cu pulbere de cel puţin 6 kg.pentru capacităţi mai mari de 25.3.6. asigurându-se un panou exterior de incendiu la max. 15 l/sec . • min. Condiţii specifice pentru asigurarea intervenţiei.000 spectatori.3.3. Dotarea cu accesorii a panourilor de incendiu. 2.2. 58 i 59 .2.3.000 spectatori. astfel încât să nu constituie surse de accidentare.3.000 şi 25. • min. amplasarea acestora.1. Instalaţiile de stingere cu hidranţi exteriori se proiectează. Echiparea cu mijloace tehnice de prevenire şi stingere a incendiilor 2. 5 l/sec .3.pentru capacităţi cuprinse între 1.2. la cel puţin 1000 locuri de suprafaţă de tribună. Tribunele construcţiilor sportive în aer liber se dotează cu mijloace de primă intervenţie. execută şi exploatează conform reglementărilor tehnice specifice. Timpul de siguranţă a căilor de evacuare Perioada minimă de supravieţuire a persoanelor pe timpul folosirii căilor de evacuare.3.000 şi 5.1. Tribunele construcţiilor sportive în aer liber se prevăd cu instalaţii de stingere cu hidranţi exterior.3.

. 61 . Igiena apei.3. Protecţia mediului exterior.4(A) Igiena apei În cazul construcţiilor sportive în aer liber.pentru stadioane cu capacitatea de max. Norme C 58 .Măsuri de protecţie contra incendiilor.privind apărarea împotriva incendiilor OMI nr775/1998 .pentru aprobarea normelor generale de prevenire şi stingere a incendiilor P 118 .Pentru aprobarea categoriilor de construcţii. D. Asigurarea necesarului de apă de băut pentru spectatori Numărul fântânilor ţâşnitoare se va stabili considerând: • l fântână la 750 spectatori . HGR 517/1998 . sănătate şi protecţia mediului. . Iluminatul.aprobată cu L121/97 . C.Normativ de siguranţă la foc a construcţiilor.ANEXA 2. Determinarea cantităţilor de apă necesare. STAS 6647 .Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V. instalaţii tehnologice şi alte amenajări care se supun avizării şi/sau autorizării privind prevenirea şi stingerea incendiilor.Construcţii civile industriale.4(A)1. . Prescripţii fundamentale. 2. Alimentarea interioară cu apă.Alimentări cu apă. B. Igiena evacuării apelor. Igiena acustică. E.Norme tehnice privind ignifugarea materialelor combustibile din lemn şi textile utilizate în construcţii. refacerea şi protecţia mediului Cerinţa de igienă.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare. presupune conceperea şi realizarea construcţiilor sportive în aer liber astfel încât activitatea sportivă să se desfăşoare în condiţii admisibile de igienă. 25.4. Determinarea sarcinii termice în construcţii. Igiena. sănătatea oamenilor.000 spectatori Documente conexe OG 60/97 . STAS 10903/2 17 19 STAS 1343 STAS 1478 60 . urmărindu-se asigurarea condiţiilor tehnice de performanţă specifice unităţii funcţionale (incinta de joc şi tribunele) şi anume: A. 2.Măsuri de siguranţă contra incendiilor.pentru stadioane cu capacitatea mai mare de 25. Elemente rezistente la foc pentru protecţia golurilor din pereţi şi planşee.000 spectatori • l fântână la 1000 spectatori . condiţiei tehnice privind „Igiena apei" îi corespund următoarele Criterii şi niveluri de performanţă 2. .

(C).2.Nivel de iluminare pentru transmisiuni TV • min.faţă de receptorul (spectator) cel mai apropiat de sursa de zgomot. înălţimea pilonilor pentru iluminat trebuie astfel stabilită încât unghiul format de axa optică a reflectoarelor cu suprafaţa terenurilor de joc să fie de: • min.5 2. condiţiei tehnice privind „Igiena acustică" îi corespund următoarele: Criterii şi niveluri de performanţă 2. • max.4(B1.4. Evitarea fenomenului de orbire Pentru evitarea fenomenului de orbire.4.3. 90 dB (A) . 2. condiţiei tehnice privind „Igiena evacuării apelor reziduale" îi corespund următoarele: 63 .2. Igiena acustică În cazul construcţiilor sportive în aer liber.4(B)2.(C)1.(C)1.4(6)1.4. 65°.(D). Igiena evacuării apelor reziduale În cazul construcţiilor sportive în aer liber. Nivel de zgomot echivalent admisibil • max. Factor de uniformitate • Emin/Emed ≥ 0.1.4. Siguranţa cu privire la instalaţia de radiodistribuţie 2. 20°.l200lx 2. 2.

condiţiei tehnice privind „Protecţia mediului exterior" îi corespund următoarele Criterii şi niveluri de performanţă 2. în cazul unei ploi torenţiale.00 m de faţada clădirii de locuit.Iluminatul în clădiri şi spaţii exterioare la clădiri civile şi industriale STAS 6646/1 .4(E)1.1. Condiţii de rezolvare a evacuărilor Canalizarea apelor provenite din stropirea suprafeţelor de joc şi din drenarea acestora se va face de regulă la reţeaua de canalizare publică din zonă.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor sanitare STAS 1478 . adoptându-se soluţii corespunzătoare pentru preluarea instantanee a acestora (vezi anexa A cap. I9 . V. se vor lua măsuri corespunzătoare astfel încât.4.7 şi V.4.2. la 2.(D) l .4.Acustica în construcţii. 2.4(D)1.privind protecţia mediului.1. jocul să se poată relua în: • max. 2.Iluminatul artificial.Criterii şi niveluri de performanţă 2. În cazul construcţiilor sportive în aer liber. Nivel de zgomot echivalent la limita zonei funcţionale a construcţiei sportive (corespunzător duratei de serviciu): • max. Protecţia mediului exterior Legea 137/1995 . Asigurarea confortului acustic al zonelor învecinate 2.8). Condiţii generale pentru iluminatul la clădiri civile STAS 10009 . 90 dB (A). l oră. 64 65 . Protecţia împotriva zgomotului în construcţii civile şi social culturale.4(E). STAS 6156 . nivelul de zgomot să nu depăşească 50 dB (A). Eficienţa sistemelor de drenaj Sistemul de drenaj trebuie astfel conceput şi realizat încât. notă: Pentru asigurarea unui nivel de zgomot admisibil.Acustica în construcţii. în clădirile de locuit aflată în jurul construcţiilor sportive în aer liber (dacă este cazul).(E)1.Normativ pentru proiectarea şi executarea instalaţiilor electrice cu tensiuni până la 1000 V STAS 8313 .4.Alimentarea cu apă la construcţii civile şi industriale 17 . (D)l. Acustica urbană. Limite admisibile ale nivelului de zgomot. Asigurarea evacuării apelor meteorice Documente conexe ANEXA 2. 2. Limite admisibile şi parametrii de izolare acustică.

2. având o singură categorie de utilizatori de bază. definiţi ca mai sus. Condiţii tehnice obligatorii La proiectarea şi executarea terenurilor de sport se va ţine cont de următoarele: 1.2.escalada . şi spectatorii.terenuri pentru aruncări A se face distincţia între terenurile de sport şi suprafeţele de joc pentru aceleaşi sporturi.2.2. l) terenuri mari pentru: .).baseball 2) terenuri mici pentru: . încălzire. bazei de sport. L 1. profesori.fotbal .7. 7. Terenurile de sport se amenajează fie izolat. şi anume: sportivi de performanţă sau amatori. antrenori etc.handbal .oină . terenurile de sport se împart în: a) terenuri pentru practica sportivă (iniţiere. complexului sportiv etc. diferite pardoseli special amenajate. 1. şi anume sportivii (se includ în această categorie toţi utilizatorii care participă la practicarea sportului căruia îi este destinat terenul. dar aflate în cadrul unor săli de sport (deci acoperite) şi care sunt. dar şi pentru alte competiţii sportive amatori. Respectarea formelor.).terenuri pentru sărituri . În funcţie de sportul căruia îi sunt destinate.ANEXE GENERALE Principii generale privind proiectarea terenurilor de sport şi stadioanelor /. Clasificare I-1. terenurile de sport se împart în următoarele categorii: a) terenuri pentru jocuri sportive. Caracteristicile terenurilor de sport Caracteristice pentru terenurile de sport sunt dimensiunile.volei -tenis b) terenuri pentru atletism: . utilarea şi stratul de acoperire. fie în cadrul unui ansamblu.baschet . şcolari. de fapt.1. această categorie de terenuri având specific două categorii de utilizatori de bază: sportivii. antrenament. b) terenuri pentru competiţia sportivă (pentru sportul de performanţă la orice nivel.tir cu arcul . 1.hochei pe iarbă .1. dimensiunilor.1.călărie şi concursuri hipie -cros . agrement).rugby .role etc. persoane care se iniţiază. acestea din urmă nefăcând obiectul prezentului normativ. de categoria stadionului. După modul lor de utilizare. marcajul.1 c) terenuri speciale pentru: .terenuri (piste) pentru alergări . Principii privind proiectarea terenurilor de sport Definiţie: terenurile de sport sunt terenuri amenajate în aer liber şi prevăzute cu dotările necesare în vederea desfăşurării antrenamentelor sau competiţiilor sportive în conformitate cu regulamentele federaţiilor sportive. marcajelor şi utilării (dotări cu echipamente specifice) cerute de regulamentele jocurilor sau 66 67 .1. studenţi etc.

apar următoarele situaţii: a) dimensiuni „standard". normelor şi studiilor emise de federaţiile internaţionale şi de organisme europene abilitate cu privire la cerinţele tehnice privind realizarea diferitelor structuri de terenuri de sport. Acestea sunt în funcţie de natura terenului şi de categoria lui. 1. O atenţie deosebită se va acorda realizării pantelor terenurilor de atletism. se referă la operaţiunile necesare pentru recuperarea apelor de infiltraţie din sol.terenurile de atletism: pista de alergări va avea axa mare orientată ca la punctul precedent.1. fie pentru terenurile destinate practicii sportive (1. 0).1. l . constituiră din ansamblul de măsuri luate pentru evacuarea apelor meteorice de pe suprafaţa de sport (sau apă de orice provenienţă ce ar putea să staţioneze pe suprafaţa terenului de sport). b) dimensiuni „tolerate". Drenurile se montează fie paralel cu axa lungă a terenului. În general. Nici un obstacol nu se va afla în calea scurgerii apelor meteorice de pe teren şi aceste ape vor fi captate şi evacuate printr-un sistem de canalizare.a/b. Pentru aceasta se iau următoarele măsuri: a) Asanarea. dar nu îndeplinesc cerinţele de dimensiuni "standard" din acel moment. cu respectarea cerinţelor specifice fiecărui sport pentru care se va lua legătura cu federaţiile de resort (fig.2.2. cele mai multe din federaţiile sportive îşi fixează toleranţele pe care le autorizează.1. Bordurile terenurilor de sport trebuie realizate astfel încât să nu constituie un obstacol în tranzitul apelor de pe terenul de sport spre evacuare. În realizarea terenurilor de sport în aer liber o condiţie de bază o constituie evacuarea apei meteorice de pe suprafaţa terenului şi împiedicarea apelor de infiltraţie provenite din exteriorul terenului de a pătrunde în structura acestuia. 1.2. 1 Până la apariţia normelor specifice româneşti recomandăm apelarea federaţiilor sportive pentru consultarea reglementărilor.5%.. Reţeaua de drenuri este necesară atunci când curba granulometrică a stratului drenant este continuă. 0. datorită faptului că.2. Drenajul se realizează prin straturile drenante/filtrante şi reţelele de drenuri ce fac parte integrantă din infrastructura unui teren de sport. sunt acele dimensiuni ce se înscriu într-o plajă admisă de toleranţă (care diferă de la o federaţie la alta). b) drenajul.fig. acestea sunt valabile fie pentru terenurile de sport existente şi pe care deţinătorii lor doresc să le omologheze la un moment dat în vederea desfăşurării de competiţii sportive oficiale (cu excepţia celor de la paragraful a)). şi care sunt obligatorii pentru terenurile de sport ce se proiectează la acel moment. fie în „schelet de peşte".2. panta terenului cuprinde şi zona de degajament astfel încât grilele de evacuare să nu jeneze jucătorii. .1 1. două sau chiar patru ape.8% şi 1. precum şi pentru terenurile de sport existente la acel moment şi pe care deţinătorii lor doresc să le omologheze în vederea desfăşurării de competiţii sportive oficiale de nivel înalt.3.terenurile pentru jocuri vor fi orientate cu axa mare pe direcţia nord-sud. diferitele Federaţii sportive operează modificări. cu o toleranta de ± 15°. Evacuarea apelor meteorice este strâns legată de pante şi planeitatea terenului de sport. sunt acele dimensiuni cerute de Federaţiile sportive Naţionale şi Internaţionale la un moment dat de timp. Toate terenurile vor fi prevăzute cu pante cu una. celelalte terenuri de atletism având orientările arătate la cap.a). mai ales când acestea sunt pe aceeaşi suprafaţă cu un teren mare de joc (fotbal) . în timp. Orientarea optima a terenurilor de sport: . tribuna principală (acolo unde este cazul) având vestul în spatele său.2.3.ramurilor sportive respective în funcţie de destinaţia terenului de sport arătată în punctul 1. în privinţa pantelor maximale admise. În privinţa dimensiunilor. variind între 0. 68 69 .

.

nivelate. . sub care se găsesc diferite straturi suport.exigenţele regulamentelor federaţiilor sportive privind: .obligatoriu atunci când între. . b) Suprastructura are în componenţă la partea superioară îmbrăcămintea terenului de sport. Bordurile diferitelor terenuri de sport fiind subiectul unor cerinţe speciale ale diferitelor federaţii sportive (mai ales la atletism). şi anume terenul cu drenaj forţat care are fante drenante. funcţie de natura îmbrăcăminţii. 7. pentru rezolvarea acestora se vor lua datele necesare de la respectivele federaţii.pământ compactat.strat drenat din pietriş sau balast. culorile. oină. cu stratul de uzură realizat dintr-un amestec de argilă cu nisip şi se folosesc la fotbal. .forma. Cerinţele suprastructurii: . faţa superioară a infrastructurii fiind o platformă cu aceeaşi planeitate şi aceleaşi pante ca şi suprastructura.de dorit atunci când este o schimbare de material între cele două suprafeţe Cele mai utilizate borduri sunt cele prefabricate din beton. alcătuită din solul de amplasament. d) Terenuri cu asfalt. . o combinaţie complexă de plante care diferă în funcţie de zonă şi de sol. . Deşi se realizează cu cheltuieli mai 73 .să absoarbă sarcini suplimentare fără tasări (deformării semnificative. dimensiunile. suprafaţa de sport şi cea înconjurătoare este o denivelare.2. marcajele şi utilitarele.securitatea utilizatorilor (calităţile fico-mecanice ale îmbrăcăminţii şi stratului suport având în vedere posibilităţile şi gravitatea căderilor pe sol). f) Terenuri cu gazon artificial. Stratul de uzură din gazon natural se realizează. compactate. de fapt. . rugby.panta maximă admisă şi orientarea ei.2. Descrierea generală a tipurilor de îmbrâcăminţi pentru terenuri de sport astfel: Terenurile de sport pot fi clasificate după tipul de îmbrăcăminte.2.1. b) Terenurile gazonate (sau peluzele sportive) se compun din: .să absoarbă apele de drenaj sau să le evacueze în afara terenului de sport.2. Alcătuirea constructivă a terenurilor de sport Structura constructivă a unui teren de sport este alcătuită din următoarele elemente: a) Infrastructura. Cele două procedee (strat drenant şi filtrant continuu şi fante drenante) se pot combina.să fie durabil şi uşor de întreţinut. peluze şi gropi de sărituri) sunt elemente constructive ce înconjoară suprafaţa de sport pe tot perimetrul sau în următoarele situaţii . Cerinţele infrastructurii: . b) Terenuri gazonate (gazon natural). Pentru bordurile înconjurând suprafaţa de evoluţie este recomandat să 72 fie prevăzute la partea superioară cu un cap de cauciuc (sau similar) din motive de securitate a sportivilor (mai ales la gropile de sărituri). .strat vegetal cu gazon însămânţat sau cu brazde.: 1. a) Terenuri din pământ bătut. Mai recent s-a pus la punct un tip nou de structură de teren gazonat. de regulă. e) Terenuri cu materiale sintetice. „Gazonul natural" este. c) Borduri ale terenurilor de sport (piste. . a) Terenurile din pământ bătut sunt terenuri simple. cu specii rezistente la tasare şi care au înrădăcinare profundă. precum şi o optimizare a efortului biomecanic al acestuia. c) Terenuri cu zgură.prorpietăţile solului de a asigura o economie de energie utilizatorului.

îmbrăcăminţile sintetice sunt indicate pentru terenuri/piste de atletism. elasticitatea şi rezistenţa la uzură.mari legate de drenarea stratului de pământ. Îmbrăcămintea bituminoasă poate constitui .flexibilitate/elasticitate conformă cu disciplina sportivă practicată. Terenuri cu gazon artificial. Acest tip de îmbrăcăminţi se montează. îmbrăcăminţi din poliuretan. rugby.stratul suport al unei îmbrăcăminţi sintetice. .asfalt turnat. de regulă. între care se află nisip rotund. alcătuite dintr-o ţesătură de bază e) Terenurile acoperite cu material sintetic . Lungi mea fibrelor şi calitatea nisipului sunt în funcţie de folosinţa prevăzută. . .coeficient de alunecare conform cu disciplina sportivă practicată. Cerinţele tehnice şi funcţionale pentru îmbrăcăminţi sintetice sunt: . Lungimea şi grosimea fibrelor sunt în funcţie de folosinţa prevăzută.îmbrăcăminţile sintetice omologate până la momentul actual se împart în două mari categorii: l. . Terenurile de asfalt sunt recomandate pentru toate jocurile sportive (în afară de fotbal. acest timp de utilizare variază de la 8 ore/săptămână la maximul 14 ore/săptămână).într-o etapă ulterioară . oină).buna rezistenţă la îmbătrânire. care sunt alcătuite dintr-o ţesătură de bază şi una de suprafaţă din fibre rare (cu ochiuri mari).bolovani de râu. Terenuri cu gazon artificial. Terenurile de asfalt se compun din: . în special în ceea ce priveşte culoarea. spălat. realizate într-un strat sau mai multe. d) Terenurile de asfalt (îmbrăcăminte bituminoasă) au cea mai mare eficacitate pentru practicarea sportului de masă din cauză că sunt uşor de construit şi de întreţinut.zgură neagră sau roşie cu granulaţie mare. bituminoase sau beton).pământ compactat.nisip. . Terenurile cu zgură sunt indicate pentru toate jocurile sportive şi atletism (în afară de rugby).zgură neagră sau roşie cu granulaţie fină. alcătuite din granule sau fibre de cauciuc şi lianţi pe bază de poliuretan. rugby. 2. 75 . îmbrăcăminţi din cauciuc. . de realizarea gazonului şi de timpul redus de folosire (în funcţie de categoria terenului de sport.rezistenţa la uzură a suprafeţei. Se pot realiza (în 74 şi una de suprafaţă din fibre dense. prin turnare peste un strat suport. -beton B 100. . . handbal şi tenis. acest gen de îmbrăcăminţi se pot lipi (pe suprafeţe bituminoase sau beton) sau se aşează liber (pe suprafeţe de pământ bătut. c) Terenurile cu zgură se compun din: . îmbrăcăminţile din cauciuc sunt impermeabile. f. aceste terenuri au calităţi superioare din punct de vedere igienic. funcţie de caracteristicile terenului şi cerinţele de practică sportivă) structuri de îmbrăcăminţi din poliuretan permeabile sau impermeabile. Terenuri cu gazon artificial lestat cu nisip. . Terenurile gazonate sunt recomandate pentru fotbal.suprafaţa să se poată usca repede.pietriş sau balast. . recreativ şi decorativ. 2. pot fi de doua feluri: 1. .pământ compactat. ionă.structura conformă cu regulile artei.

Gazonul artificial este de regula livrat în suluri. poliuretan etc.1 poate fi folosită ca ghid de orientare în alegerea tipului de îmbrăcăminte a unui teren în funcţie de sportul căruia îi este destinat. Schema nr.Pentru ambele tipuri de gazon artificial se recomanda montarea gazonului peste un strat elastic (din cauciuc.). Terenurile din gazon sintetic sunt recomandate pentru hochei pe iarba şi fotbal american. la montare rosturile vor fi lipite sau cusute pe loc. 76 .

Dimensiuni: • Lungimea: minimum 90. I.1998.Legile jocului" promulgate de International Football Association Board (I.primele divizii. singurul organism autorizat să le modifice şi cuprind o marjă atât de mare pentru a putea include toate ţările şi toate nivelurile de joc.3.cat. 79 .cat. terenul de 1 joc să aibă următoarele dimensiuni standard : • Lungime: 105. Lungimea liniilor de margine trebuie să fie în toate cazurile mai mare decât lungimea liniilor de poartă.00 m maximum 90.diviziile următ oare. pentru jocurile internaţionale organizate sub egida sa. C.00 m • Lăţime: 68. Terenurile pentru jocuri sportive 1. pentru competiţii locale. B.B.cat. Terenul de fotbal Pe un teren de fotbal evoluează în acelaşi timp două echipe a câte 11 jucători.3.7.A.3. pentru competiţii naţionale . .00 m maximum 120.1. a stabilit că. Descrierea terenurilor de sport 7. 1 Dimensiunile minime şi cele maxime sunt cele prevăzute în . Terenurile mari 1. pentru competiţii naţionale .00 m în funcţie de nivelul competiţiei. A.03. . pentru competiţii internaţionale..A. Comitetul Executiv al U.00 m La data de 03. Terenul de joc trebuie să fie de formă dreptunghiulară.a.F.F.1.0 0m • Lăţimea: minimum 45.E. l. .cat.1.3.). l. terenurile de fotbal pot fi de următoarele categorii: .

.

1. are formă de sfert de cerc cu raza de 95-122 m şi se divide în două părţi: câmpul In privinţa dimensiunilor şi marcajelor terenului de joc destinat competiţiilor oficiale se va lua legătura. Terenul de baseball Pe terenul de base-ball evoluează simultan două echipe de câte 9 jucători.d. 83 . l .3.câmpul regulamentar care este delimitat de cele două linii de „câmp nul" şi închiderea exterioară. în mod obligatoriu. Terenul de baseball se compune din două părţi principale: . l. cu Federaţia Română de Oină.

marmura şi monticulul lansatorului.restul suprafeţei câmpului interior şi aleile de siguranţă au suprafaţa din pământ bătut sau similar (îmbrăcăminte neabrazivă). .exterior şi câmpul interior. în mod obligatoriu. dimensiunile şi marcajele sunt cele din fig.fotbal şi baseball/soft-ball. . 2. ' în privinţa dimensiunilor şi marcajelor terenului de joc destinat competiţiilor oficiale se va lua legătura. Terenul este închis cu un grilaj de min. iar în spatele postului „primitorului” închiderea va avea min. Forma.interiorul careului delimitat de cele trei baze şi marmură este gazonat. cu Federaţia Română de Baseball.câmpul nul. de-a lungul liniilor de margine. 84 . 4 Câmpul interior are suprafeţele astfel: . 5 prezintă dispunerea acestor terenuri. Schema din fig.00 m înălţime. în acesta din urmă sunt plasate cele trei baze. 7. care este partea situată în exteriorul câmpu lui regulamentar.00 m înălţime pe o lungime de 20/22 m (măsuraţi pe arc de cerc).1 Este posibil (din motive de economie) să se prevadă terenuri combinate .

marcajelor şi utilării terenului de joc. 87 . În spatele porţilor de joc. Terenurile din această categorie sunt cele cu suprafaţa egală sau mai mică de 40 m x 20 m pentru următoarele jocuri: handbal.Terenul de hochei pe iarbă este înconjurat pe marginea exterioară a suprafeţei de degajament de o „mână curentă" de l. vezi nota de la punctul 1.l . handbal). pe o lungime de minimum 12 m. în această închidere a terenului sunt prevăzute două porţi: una de l m lăţime pentru intrarea jucătorilor şi a doua de 2. în privinţa dimensiunilor. De regulă marcajele pentru fiecare din aceste sporturi sunt de culoare albă.3.1 În situaţia combinării traseelor pentru mai multe jocuri 1 La unele terenuri mici grosimea liniilor de marcaj face parte din dimensiunile terenului (volei. baschet. închiderea este supraînălţată cu un grilaj de protecţie până la înălţimea de minimum 4 m. în timp ce pentru altele această grosime este în afara dimensiunilor terenului (baschet. volei şi tenis. 20 m înălţime.5-3 m lăţime pentru trecerea utilajelor de întreţinere a terenului. tenis).

tenis: alb.1.2. . cu Federaţiile Române de specialitate.handbal: galben deschis. în mod obligatoriu.3. . 1. Terenul de handbal Pe terenul de handbal evoluează simultan două echipe de câte 7 jucători. Tabelul 4 .pe acelaşi teren de sport.baschet: roşu-orange. . culorilor pentru În privinţa dimensiunilor şi marcajelor terenului de joc destinat competiţiilor oficiale se va lua legătura.1 Dimensiunile standard ale terenului sunt cele din tabelul 4.volei: bleu ciel. se obişnuieşte folosirea marcaje astfel: .a.

Distanţa dintre două terenuri de tenis grupate pe aceeaşi platfor mă (de zgură sau cu orice altă îmbrăcăminte), pentru competiţii pornind de la alăturarea a două arii de evoluţie minime - 35,00 x 17,50 m - (de preferat 36,00 x 18,00), rezultă minim 6,53 m; Terenul de tenis se împrejmuieşte cu o închidere desă pla de sârmă (ochiuri mai mici de 45 mm), având o înălţime minima de 3,504,00 m, bine fixată, în cazul a două terenuri alăturate înălţimea închiderii din dreptul liniilor de margine alăturate poate cobori până la l-l,2m , eventual se suprimă pe distanţa de l-3m de fiecare parte a fileului, menţinându-se împrejmuirea de fund h cu = 3,5-4 m. Pentru o bună vizibilitate a mingiei în mişcare se recomandă să se asigure un fundal de culoare închisă (verde, de preferinţă)

92

Regulamentul Federaţiei internaţionale (IAAF) de atletism prevede ca pista de alergări „să fie alcătuită din doua linii drepte paralele şi două viraje" şi „să aibă lungimea standard de 400,00 m (+ 0,04m; - 0,00m). Forma virajelor poate fi de arc în plin centru - preferabil -, sau cu 2 centre (tip mâner de coş) - de evitat. Acelaşi regulament mai prevede ca măsurarea lungimii de pistă să se efectueze la 30 cm de la bordura interioară, şi pentru ca un record să poată fi omologat să se realizeze peo pistă care să aibă raza culoarului exterior de maximum 50,00 m (măsurată la 20 cm de la marginea interioara a acestui culoar). Regulamentul IAAF nu precizează un minimum pentru raza virajelor, aceasta însă rezultă din circumscrierea pistei în jurul unui teren mare de jocuri sportive (când pista face parte dintr-un teren numai pentru atletism se tinde către o rază maximă a virajelor, aceasta asigurând condiţiile optime de desfăşurare a probei), vezi tabelul 8. Din tabelul 8 şi fig. 11 rezultă variaţiile dimensiunilor pistei de 400,00 m, cu virajele în plin centru.

94

50 m-146.00 m-150. Aceste piste vor avea 2-4 culoare .05 m.gimnazii/şcoli primare: piste de 100.3. fig. colegii. 30. l .00 m. Pista pentru cursa de 3000 m obstacole Această probă se aleargă pe pista de alergări a stadionului pe care se aşează patru obstacole mobile şi o groapă cu apa precedată de 97 Pista de alergări se orientează cu axa mare pe direcţia nord-sud (fig.00 m şi spaţiul liber pentru oprire de 25. Singura excepţie de la această normă o constituie amplasarea stâlpilor de sosire.22-1.0 cm de marginile pistei. cu excepţia uneia din laturile drepte care va avea 3-6 culoare. având grosimea de 0. Pista dreaptă destinată alergărilor de viteză pe 100 m va avea lungimea de 137.b.05 m (la acelaşi nivel cu gazonul) şi având una din laturi rotunjită. Pista de alergări de 400. Pista de alergare va avea panta de scurgere în sens longitudinal (descendent pe direcţia alergării) de 1/1. direcţia de alergare fiind cu faţa spre sud. având minim 3 culoare. facultăţi: piste de 250. înălţimea peste nivelul pistei de 0. 1. 32 bis). l . care se află pe prelungirea imaginară a liniei de sosire. direcţia de alergare fiind cu faţa spre sud. având o lăţime minimă de l.50 m. fără a se apropia la mai mult de 30. de 60 -80 sau 120 m. 22). Această măsură nu e necesară în cazul pistelor cu îmbrăcăminte sintetică.licee. 1 Pista de alergări se orientează cu axa mare pe direcţia nord-sud. .50-4.3.000. Pista de viteza (probe de alergări pe distanţe scurte) Pista de viteză se confundă cu porţiunea dreaptă a pistei de 400 m alergări situată pe latura vestică.• Spaţiu de degajament: pentru pistele de alergări (cu circuit închis) se cere rezervată pe toată lungimea lor. Pistele de alergare se delimitează spre interior cu borduri. Pista va servi şi pentru alergarea de 110.00 m. iar în sens transversal (înclinată spre interiorul pistei) de 1/100. Startul se ia în porţiunea nordică a liniei drepte dinspre vest.2.00 m cuprinde 4-8 culoare pe întreaga ei lungime.50 m. o zonă liberă de orice obstacol. Una din cele două porţiuni drepte ale pistei poate avea 8-10 culoare (a se vedea tabelul 12.00 m. pista de 110. 96 . mai scurte. Astfel de piste sunt folosite pentru iniţiere sau antrenament şi pot avea următoarele dimensiuni: . Startul se ia în porţiunea nordică a liniei drepte dinspre vest. Dacă pista de alergări nu este destinată sportului de performanţă (şi competiţiilor). De regulă pista de viteză se construia cu un culoar în plus faţă de pista circulară de alergări.00 m. fiecare culoar având l.00 m garduri. În cadrul terenurilor de iniţiere sau antrenament se pot construi piste drepte izolate.00 m. atunci ea poate avea şi dimensiuni mai mici de 400. care este prelungită la cele două extremităţi. Pista de alergări pentru competiţii internaţionale are 8 culoare pe toata lungimea.c. 1. Pe latura exterioară a pistei bordura nu este obligatoriu peste nivelul pistei. atât în interiorul cât şi în exteriorul lor. în care intră spaţiul liber până la start de 2.00-32.25 m lăţime. 31 şi 32 bis).2. ea putând fi doar vopsită (fig.

Terenul pentru triplu salt.25 m.96 m. fiecărei având lungimea de 3.un obstacol identic cu celelalte patru. I. în imediata vecinătate a pistei de alergări. Groapa de apă are forma pătrată în plan. Terenuri pentru sărituri sunt următoarele: .80 m. montanţii fiind prevăzuţi cu două tălpi lungi de 1. respectiv mai mare sau mai mic de 6). fundul gropii coborând în panta uniformă spre obstacolul fix care o precede. . dar montat fix în faţa gropii Groapa cu apă face parte din dotarea stadionului şi este amplasată în estul axei longitudinale a acestuia.00 m.2-0. Zona de aterizare este o groapă cu dimensiunile de l x L x h = = 2. 99 .00 m (preferabil 45. .00 m. iar lăţimea de cel puţin 1. cu latura de 3.00-3. Obstacolele se dispun la distanţe egale de aproximativ 80.75-3.40 m pentru asigurarea stabili tăţii. înălţimea de 0. Pragul va fi fixat la o distanţă de 1.00 m x 9. în interiorul sau exteriorul virajului nordic (în funcţie de numărul de culoare.00 m x 0.20-1.Terenul pentru săritura în înălţime.762 m). Structura pistei de elan pentru sărituri în lungime poate fi aceeaşi cu a pistei pentru alergare.2. între linia pragului şi marginea cea mai îndepărtată a zonei de aterizare va fi o distanţă de minim 10. .2.a.4).00 m). Terenul pentru sărituri în lungime Lungimea pistei de elan între prag şi extremitatea liberă va fi de minimum 40. Cele patru obstacole mobile sunt executate din lemn. Pistele de elan pentru atleţii de categorii inferioare pot fi reduse până la 35.00 x 1. Axul pistei de elan se află în prelungirea zonei de aterizare.762 m până la nivelul pistei.00 m de marginea cea mai apropiată a zonei de aterizare. având dimensiunile de 122 x 20 x 10 cm. iar pentru copii până la 20. Locul de desprindere în timpul săriturii (pragul de bătaie) este marcat printr-un prag de lemn îngropat la nivelul solului.00 m.3.Terenul pentru sărituri în lungime.66 m şi o adâncime variabilă de la 0. Înclinarea maximă a pistei de elan în sensul alergării va fi de 1/1000. umplută cu nisip (umed şi cu granulometrie 0.221. Marginea dinspre groapă a pistei de elan se marchează printr-un strat de nisip umed sau printr-o fâşie de plastilină cu dimensiunile prevăzute în regulamentul probelor de atletism. La pistele de elan mai înguste de 122 cm lungimea pragului va fi egala cu lăţimea pistei.914 m la ambele extremităţi (pentru probele feminine înălţimea este de 0. iar în sens transversal de 1/100.40 m.00 x 0.

cu direcţii de elan opuse.1.00 m şi 25.00 m pentru bărbaţi şi de minim 11. acoperită cu o prelată cu o înălţime de aprox.66-4. Zona de aterizare poate avea în plan o forma dreptunghiulară sau hexagonală. Zona de degajament pentru sărituri (lungime şi triplu salt): . Terenul pentru triplu salt Se vor respecta dimensiunile prevăzute la pista de elan şi zona de aterizare la săritura în lungime. Ştacheta peste care se sare (cu secţiune triunghi echilateral cu latura de 3 cm) reazemă pe doi montanţi telescopici de lemn sau metal (plasaţi la o distanţă de 3. Pista de elan este constituită din două sferturi de cerc.2. Acest teren se compune dintr-o pistă de elan.2.3. Pentru o rezolvare corespunzătoare a acestei probleme se prevăd două terenuri de sărituri. 100 . Terenul pentru săritura în înălţime Terenul trebuie astfel amplasat în cadrul amenajării.00 m în jurul zonei de aterizare. 13).2.00 m. c. Zona de aterizare este alcătuită dintr-o saltea de spumă poliuretanică. . ştacheta şi montanţii cu suporturi.00 m (concursuri sub egida IAAF rază minimă de 20 m).3.00 x 3. ale căror centre sunt situate la locurile de fixare a stâlpilor.00 m de la nivelul solului.00-12.de fiecare parte a pistei de elan o distanţă egală cu cea dintre pistă şi marginea zonei de aterizare. încât sportivul să nu fie obligat să alerge cu soarele în faţă.00 m. Pentru competiţii internaţionale această distanţă este de minim 13. generale. 1.2. prevăzuţi cu suporturi perfect stabile.50 m (fig. 14). Lungimea totală de elan se va extinde corespunzător (fig. Razele acestora sunt cuprinse între 15.00 m pentru femei.3. Cea din urmă are avantajul de a avea o suprafaţă prelungită în direcţia elanului. ţinând seama că între linia pragului şi marginea cea mai apropiată a zonei de aterizare va fi o distanţă de 9. Dimensiuni minime pentru zona de aterizare sunt: 5. reunite printr-o bandă de minimum 5.b. o zonă de aterizare.00 m). 1.

00-7. De obicei solul pe care se aşează are aceeaşi îmbrăcăminte ca şi pista. 15) Terenurile pentru aruncări sunt compuse din zona de elan (pistă Cei doi montanţi ai ştachetei se aşează la distanţa de 4. Zona de aterizare în nici un caz nu se aşează pe o dală de beton.4. (minimum 3.0025.02 m sau cerc de lansare) şi terenul de recepţie. lăţimea de 1. Zona de aterizareare următoarele dimensiuni: 5. .00. Pista de elan are lungimea de 40.00 m.75-1. dar la celălalt capăt al pistei unde nu sunt praguri Acest teren se compune dintr-o pistă de elan. panta maximă a pistei fiind în sens longitu dinal de 1/1. iar structura ca şi cea pentru săritura în lungime.000.2.3. Se recomandă orientarea spre est (în nici un caz spre sud).00 m în jurul zonei de aterizare.084/0. Aruncarea discului. Pentru sprijinirea prăjinii se montează la 0.de fiecare parte a pistei de elan o distanţă egală cu cea trunchi de piramidă pe care este marcată distanţa în metri de la linia dintre pistă şi marginea zonei de aterizare. în funcţie de probă.5/100.2. iar transversal de 0. 102 103 .) pe ultimii 5.00 pentru competiţii de nivel înalt).20 m în faţa zonei de 1.d. interioară a zonei de elan şi se marchează cu arce de cerc concentrice echidistante (cu praf de cretă. Zona de degajament: La capetele arcelor de cerc se aşează câte o bornă în formă de .fig.00-45.00 m.8. Terenul pentru sărituri cu prăjina In general aceste terenuri se combină cu cele pentru sărituri lungime şi triplu salt.4/1.66 m). iar stricăciunile produse pe teren se repară cu gazon de rezervă. ciocanului şi suliţei se face în direcţia câmpului de joc. Celelalte detalii sunt aceleaşi cu cele ale zonei de aterizară pentru sărituri în înălţime.25. care poate fi înălţat cu 0.60 m (vezi det.1.00 m deasupra nivelului pistei de elan pentru a reduce înălţimea de cădere a săritorului.3.3.00 m (chiar 50. o zonă de aterizare ştachete şi montanţi cu suporturi şi cutia pentru sprijinirea prăjinii. panglică albă etc.00 x 6.2.00 m. pe câte o platformă executată astfel încât să se Terenul de recepţie se măsoară cu începere de la marginea asigure stabilitatea şi verticalitatea montanţilor. exceptând nivelul materialului de amorti zare.2. Terenuri pentru aruncări aterizare o cutie trapezoidală cu dimensiuni de 0. de aruncare.

b . 1.terenul pentru aruncarea greutăţii. terenul se marchează cu arcuri de cerc concentrice la 5.2. unde urma lăsată de disc la cădere este vizibilă şi uşor reperabilă. cu înălţimea de 3-4 m. Terenul pentru aruncarea discului Zona de elan (cercul de lansare) este delimitat de un cerc metalic cu grosimea de minim 6 mm şi înălţimea 100 mm.00 m. care susţin un fileu din fibre sintetice cu ochiuri de 4-5 cm (fig. Terenul cuprins în interiorul cercului are nivelul cu 2 cm mai coborâţi decât al terenului de recepţie.a. îngropat până la nivelul terenului. Structura cercului de lansare este alcătuită dintr-un strat de beton armat cu o plasă metalică peste care se toarnă o şapă din material cât mai puţin alunecos (de regulă beton sau asfalt). 16). echidistante. cu vârful plasat în centrul cercului de lansare. 104 . c .3. cu diametrul interior de 2.1 1 Pentru a asigura securitatea probelor de aruncare disc şi ciocan.3. Din categoria terenurilor pentru aruncări fac parte: a . vopsit în alb. acestea se execută din interiorul unei cuşti de protecţie. ce înconjoară cercul de lansare.00 m.terenul pentru aruncarea ciocanului. Pe ultimii 25. Terenul de recepţie are forma unui sector de coroană circulară cu lăţimea de minimum 80.Aruncarea greutăţii se face (dacă e posibil) pe un teren situat în afara terenului gazonat. Cuşca se realizează din montanţi metalici. d .50 m. delimitat de un unghi de 40°. Terenul se amenajează pe o peluză moale.00 m.terenul pentru aruncarea suliţei.terenul pentru aruncarea discului.

16. Se recomandă ca axa longitudinală a amenajării pentru aruncarea suliţei să fie paralelă cu axa longitudinală a stadionului. cu vârful în centrul cercului de lansare. 107 . Terenul pentru aruncarea greutăţii Zona de elan (cercul de lansare) este realizat dintr-un inel metalic fix având'aceeaşi construcţie ca cel pentru aruncarea ciocanului.Terenul pentru aruncarea ciocanului Zona de lansare (cercul de lansare) este o suprafaţă de obicei betonată.00 ni. cu menţiunea că distanţa minimă este l = 90.d. realizat din lemn sau metal de 7 cm lăţime. dincolo de care se retrage sportivul după aruncare.00 m. Schema terenului pentru aruncarea ciocanului este aceeaşi cu cea din fig.2. delimitată de un inel de fier lat de 8 x 100 mm şi cu diametrul de 2. Prin centrul cercului şi perpendicular pe direcţia de aruncare se trasează o linie ce depăşeşte cercul cu câte cel puţin 0. delimitat de un unghi de 29°.3 . plasată la 2 cm sub nivelul terenului de recepţie.00 m.c. care cuprinde toată lăţimea zonei de elan.1 Cercurile pentru aruncarea discului şi a ciocanului se pot cupla în cadrul aceleiaşi construcţii (fig. Terenul de recepţie are forma unui sector de coroană circulară cu lăţimea de 90. Atât cercul cât şi pragul se vopsesc în culoare albă. Drept teren de recepţie se foloseşte terenul de joc din interiorul pistei de 400. echidistante.3.00 m.3. 17).75 m. 1. cu vârful plasat în centrul cercului de lansare. În platforma de beton a cercu-lui de lansare se prevăd 4 orificii de φ 10 mm pentru scurgerea apei.00 m.3.00 m. 1.3.b.00 m cu o structură similară cu cea a pistei de alergări. Capătul zonei este marcat de pragul de oprire.1.2. Spre terenul de recepţie însă. delimitat de un unghi de 40°. se plasează o grinzişoară curbă de aceeaşi rază cu inelul metalic: pragul de oprire. Pe ultimii 25. Terenul de recepţie are forma unui sector de coroană circulară. Pragul are forma unui segment de cerc cu raza de 8. decalajul fiind de 7. Terenul pentru aruncarea suliţei Zona de elan are lungimea minimă cuprinsă între 30.135 m.00-90.00 m terenul se marchează cu arcuri de cerc concentrice la 5.2. este din lemn şi trebuie să fie solid fixat de sol. cu lăţimea de 80.50 m şi o lăţime de 4.00 m. Pragul de oprire are 10 cm înălţime.00 şi 36. fixat la nivelul terenului şi vopsit în culoare albă.3.

.

deşi se recomandă ca acestea să fie amplasate separat.- - un teren de concurs de 60-80 x 100-120 m. de obicei între 400.5 m şi care are o lăţime (în sensul parcursului) de maxim 5. Linia de pornire.00 m. a căror amplasare depinde de la caz la caz. cameră pentru pregătirea grăunţelor. Linia de sosire. ' Pentru detalii privind cerinţele specifice probelor de călărie se va solicita Federaţia Română de Călărie. deoarece lumina prea intensă sau contrastul dintre aceasta şi umbre pot speria caii. platforma pentru gunoi. birou administraţie. împrejmuire.proba de obstacole (inclusiv sărituri în lungime şi înălţime).de la 3000 m la 12000 m şi care se desfăşoară în afara localităţilor.1 Tribuna pentru spectatori nu este obligatorie. mobile. terenurile pentru călărie şi concursuri hipice sunt gazonate. . Proba de dresaj se desfăşoară pe o suprafaţă de minimum 20. vestiare.proba completă (dresaj.00 x 60. Obstacolele nu vor depăşi înălţimea de 1. tribune pentru spectatori (1000-3 000 locuri). se află la o distanţă minimă de 6 m şi maximă de 25 m faţă de primul obstacol. existând numai 2-3 obstacole fixe (şanţuri cu apă). atelier pentru reparat harnaşamentul. în special în cadrul manejurilor acoperite. 110 Obstacolele sunt. pavilion poartă. Cele doua linii sunt semnalizate cu benzi de culoare roşie pe partea dreapta şi alb pe partea stângă. se află la o distanţă minimă de 15 m şi maximă de 25 m faţă de ultimul obstacol.70 m şi lăţimea de 2. grupuri sanitare inclusiv duşuri pentru sportivi şi sportive. stratul de pământ vegetal (25-45 cm) fiind aşezat pe un strat . celelalte probe se pot organiza pe terenul de concurs prevăzut cu tribune pentru spectatori.00 şi 900. În general. anexe: birou.00 m. un grajd pentru 15-30 cai. 111 . Trebuie acordată o mare atenţie iluminatului natural. Cu excepţia probei de fond care necesită distanţe variind funcţie de probă şi categorie . Probele de călărie sunt următoarele: . Ea trebuie să fie înălţată cu minimum 1. Se recomandă iluminatul pe partea superioară a faţadei de nord sau iluminatul zenital. Toate obstacolele vor fi semnalizate cu benzi de culoare roşie pe partea dreaptă (în sensul parcurgerii probei) şi albă pe partea stângă.00 m. în proba de obstacole.00 m. Traseul şi lungimea probelor de obstacole variază în funcţie de categoria cuplului (călăreţ-cal). magazie pentru harnaşament şi echipament. un manej (acoperit) de 20 x 60 m (cu anexe). atelier de potcovărie. terenul pentru antrenament poate fi comun cu terenul de concurs şi chiar cu terenul de dresaj. dormitor îngrijitori. .suport de piatră spartă de 15-20 cm. fond şi obstacole). Excepţie: „obstacolul" cu apă în faţa căruia înălţimea maximă este de 0. printre care este obligatorie trecerea pentru a începe şi a termina proba.50 m de la sol. În cazuri speciale. punând în pericol activitatea călăreţilor.proba de dresaj. doar pentru manejurile unde sunt competiţii. magazie (cu pod) pentru furaje şi nutreţ. în general. în proba de obstacole. un teren de dresaj de 20 x 60 m.

3. Protecţia terenurilor . coşuri de baschet etc. unde un adolescent a folosit o poartă de fotbal .protecţiile de siguranţă (cum sunt cele de la terenurile de aruncări) sunt obligatorii (vezi cap. există şi combinaţii de terenuri în care acest lucru este posibil.) trebuie să fie solid reţinute în locaşurile din teren. filee. de regulă.când sunt montate la poziţie echipările amovibile (porţi. Aceste echipări pot fi: • amovibile.). de exemplu un traseu de handbal cu două de baschet suprapuse. 1.2. im primându-i o mişcare de rotaţie şi basculând-o în m od fatal peste el). se recom andă ca o m ăsu ră suplim entară să se afişeze la vedere m odu l corect şi norm al de utilizare a terenurilor cu echipările lor )dăm exem plu un caz dram atic petrecut în Franţa. În suprapunerea terenurilor de sport (pe aceeaşi suprafaţă de sport se marchează trasee pentru două sau mai multe sporturi) care intervine.2. A vând în vedere im previzibilitatea com portam entului copiilor m ai ales. se acordă o atenţie deosebită echipărilor specifice (porţi.4. • fixe. 1.). Criterii privind alăturarea sau suprapunerea a două sau mai multe suprafeţe de joc pe un teren ' 4.1. 113 112 .1 Recomandare: Indiferent de dimensiunea sau complexitatea ansamblului de terenuri de sport.4. perpendicular pe el (situaţie în care coşurile de baschet pot fi fixe fără a deranja terenul de handbal). . şi atunci: .3.lăcaşurile de montaj trebuie să fie obturate şi să nu prezinte părţi peste nivelul terenului de sport (pentru a nu fi o sursă de accidentare a sportivilor). plase etc. Generalităţi privind posibilităţi de alăturare sau combinare a două sau mai multe terenuri de sport 1. În plus se va studia cu mare atenţie ca prin alăturarea diferitelor terenuri de sport să nu se creeze dificultăţi sau chiar riscuri în funcţionalitatea lor.3.fixată numai în partea sa anterioară --ca pe un apa rat de gimnastică. deşi în general se evită ca echipările terenurilor suprapuse să fie fixe (ele constituind o posibilă sursă de accidentare). Spaţiile de siguranţă (degajament) arătate la fiecare teren de sport se menţin indiferent de dimensiunile lui (regulamentare sau reduse). în cazurile terenurilor de iniţiere sau antrenament. se recomandă integrarea armonioasă 1 1. În alăturarea terenurilor se va ţine cont de direcţia şi protecţia terenurilor de aruncări (atletism).

Exemple de terenuri suprapuse (trasee combinate) .în unele cazuri -înlocui unele împrejmuiri. De reţinut în acest sens faptul că vegetaţia poate constitui un baraj natural în direcţia vântului dominant sau curenţilor de aer ce ar putea perturba activitatea sportivă.a acestuia în cadrul natural. exploatarea şi valorificarea acestuia din urmă în folosul sportivilor şi al zonei de implantare. In acest sens recomandăm ca la studiul unui ansamblu de terenuri de sport să se ia în consideraţie şi studiul de arhitectură peisajeră. sau ar putea .

d.6. Echipări funcţionale anexa (cap.Instalaţiile tehnologice sunt echipările care asigură funcţionarea construcţiei şi desfăşurarea competiţiei (iluminat.a se vedea cap. 116 . cuprinde locurile pentru privit spectacolul sportiv. Acestea nu sunt obligatorii pentru toate categoriile de stadioane.l. Incinta de joc.împrejmuirea terenului de competiţie. Părţile componente ale unui stadion sunt: a. alimentare cu apă) . în funcţie de mărimea stadionului). V.b. . 7.vezi cap. c. 21.accesul la terenul de competiţie.Echipările pentru servicii suport ale activităţii sportive sunt anexele pentru sportivi (vestiare. (tratată în cap. 117 1 Terenul este prelungit în spatele panourilor de baschet. Principii privind proiectarea stadioanelor Definiţie: Stadioanele sunt construcţiile sportive compuse din cel puţin un teren de sport omologat pentru competiţii oficiale şi echipat pentru a primi spectatori.). care constituie incinta exterioară şi care. alte spaţii cu funcţiuni specifice) . 153 HC. spaţiul destinat spectatorilor. II.terenul de competiţie. .) este alcătuită din: . şi aflat în zona imediat exterioară incintei de joc (pe una sau mai multe laturi. transmisii TV. Aceste terenuri sunt amplasate în imediata apropiere a stadio nului propriu-zis (a incintei de joc cu tribune). la rândul ei.) şi anexele pentru spectatori (tribuna este tratată în cap. 1. . grupuri sanitare. Echipări pentru servicii suport şi instalaţii tehnologice pentru activitatea sportivă: . serviciul medical.2. .1 II. II. Tribuna. este împrejmuită de o închidere exterioară a stadionului (fig. circulaţiile de acces la acestea (circulaţiile interioare. fig. Componenţa stadioanelor //. III). Zona construită a tribunelor este înconjurată în exterior de o zonă de acces spre şi dinspre tribune. pentru situaţia echipărilor amovibile (deoarece acestea necesită o suprafaţă mai mare orizontală la nivelul terenurilor).Echipările funcţionale sunt terenurile de sport pentru încălzire şi antrenament pentru competiţii (jocuri sau atletism). IV.): //.

de exemplu: .1. de tenis .Circulaţia interioară sau circulaţia de distribuţie din spatele tribunelor. Circulaţia în stadion • Accesul în incinta exterioară Accesul în stadion dinspre căile publice de circulaţie se face rin punctele de intrare/ieşire şi control. însă datorită faptului că la noi a intrat in limbajul curent termenul de stadion pentru aproape toate construcţiile sportive de competiţie.Totuşi excepţie face locul pentru competiţii de tenis care se numeşte „arenă de tenis"(sau popice. Dacă acestea sunt utilate ca turnicheţi se poate obţine un bun control al numărului de spectatori intraţi (pentru a nu se depăşi numărul maxim admis). 1. această circulaţie fiind alcătuită din: .2. a) Circulaţia până la accesul în tribună Ajunşi în incinta exterioară.: stadium). • Stadioane polisportive.2. care se face prin scări largi sau rampe. ar trebui ca denumirea de „stadion" să o primească numai locul de competiţie care conţine (şi) pista de atletism.stadion de atletism. ar trebui să fie numite „arenă". în partea centrală -de regulă gazonată .21. . Modul de rezolvare a acestor circulaţii depinde de capacitatea stadionului şi amplasarea tribunelor în raport cu terenul (a se vedea fi g . Se vor evita efectele de „pâlnie" şi schimbările bruşte de direcţie Numărul porţilor aflate pe traseul acestor circulaţii trebuie limitat la minimum. cuprind în incinta de joc terenuri pentru mai multe sporturi.2. avem: • Stadioane specializate pentru un singur sport. acestea putând fi înscrise în interiorul pistei de atletism.. II. vom menţine această convenţie . prin sisteme adecvate de semnalizare şi marcaje. care conduce şi repartizează spectatorii spre punctele de acces în tribune. În funcţie de numărul de terenuri de competiţie amenajate în interiorul incintei de joc. Clasificarea stadioanelor II. rugby etc.se află terenurile pentru jocuri (fotbal sau rugby). Deoarece termenul de stadion provine de la denumirea antică a unei distanţe de aproape 200 m de pista de atletism (lat. II. spectatorii sunt direcţionaţi. liberă dintre tribune şi incinta exterioară. Aceste terenuri sunt amenajate pe aceeaşi suprafaţă de teren.42).fig.arena de fotbal.Circulaţia exterioară sau legătura dintre accesul în stadion şi circulaţiile din spatele tribunelor. după cum le spune şi numele. către circulaţia ce conduce la punctul de acces în tribună. lupte şi box când se desfăşoară în aer liber). debuşând într-o zonă largă. 118 119 . de dorit cu rampa dreaptă.1 1 Arena sau stadionul definesc acelaşi tip de echipare sportivă: cea destinată competiţiei (cu spectatori). celelalte construcţii sportive de competiţie destinate altor sporturi decât atletismul. b) Circulaţia în tribune este circulaţia dintre punctele de acces în tribune până la locurile amenajate pentru spectatori pe gradene şi este tratată în capitolul III.4.

3. . se poate face următoarea clasificare: 1. II.pentru terenurile mari de jocuri aprox.1. 3.pentru terenuri care includ şi pista de atletism aprox 1.5 ha. Alegerea amplasamentului unui stadion este condiţionată de: .5 -3 ha. stadioane de categoria C: nivel naţional (divizia 3 şi 4). l.000 locuri.).pentru un stadion mic o suprafaţă de 2. foarte mari: dacă au o capacitate a tribunelor de peste 50. Partea construită a stadionului. 3. . stadioane de categoria B: nivel naţional (divizia 2). 4. . 2.000 de locuri. serviciul administrativ. 11. drumuri.zona pentru construcţii şi amenajări sportive.calitatea solului şi relieful. Amplasamentul trebuie să permită organizarea în trei zone funcţionale dimensionate conform capacităţii stadionului. . POT max.2.). nepoluante. II. . Incinta de joc: .2J. POT max.2. stadioane de categoria I: nivel internaţional de competiţie. = 50 %.1. de preferinţă. mici: dacă au o capacitate a tribunelor sub 5. pentru stadioanele foarte mari. II. de dispoziţia gradenelor (l.suprafeţele necesare pentru stadionul propriu-zis (cf.pentru un stadion mare suprafaţa este mai mare de 7 ha.accesibilitate (căi şi mijloace de acces existente şi/sau posibilităţi de amenajare).11.3.2. care cuprinde tribunele şi diferitele spaţii anexe (vestiare. mari: dacă au o capacitate a tribunelor de peste 25. 2 nivele).000 locuri (acestea sunt de regulă stadioanele naţionale sau olimpice).3. având un procent maxim de ocupare a terenului astfel: . Suprafeţele necesare Suprafaţa de teren necesară amplasării stadioanelor Nu se pot da decât orientativ următoarele estimări (fără spaţii de parcare): 120 .zona pentru acces (alei.) cât şi pentru parcările aferente.3. stadioane de categoria A: nivel naţional (divizia 1). echipările funcţionale anexă (II. . şi II. . în funcţie de nivelul de competiţie pentru care sunt echipate. Suprafaţa construită depinde de numărul de spectatori estimat şi. l.pentru un stadion mijlociu o suprafaţă de 3 -5. II.1. = 30%. Se pot lua în calcul următoarele suprafeţe: 77. parcaje) POT max. securitate. mijlocii: dacă au o capacitate a tribunelor cuprinsă între 5.1. presa. l ha. 3.000 locuri.1.zona pentru spaţii verzi. 2. în zone verzi.5 ha.1.2. = 20 %. spaţii tehnice etc. stadioanele sunt considerate a fi: 1.calitatea mediului înconjurător al zonei de implantare. .000 şi 25. 4. . Criterii de amplasare a stadioanelor Stadioanele se amplasează. servicii. După capacitatea lor.

pentru a evita 123 . Terenuri anexă şi de încălzire Aceste terenuri se prevăd cel puţin pentru stadioanele de categoria I şi A. Pentru atletism. portari. Acestea sunt în relaţie directă cu intrarea în stadion rezervată V.) se prevede spaţiu pentru cel puţin: . în imediată apropiere a vestiarelor. În mod corespunzător şi parcările vor fi diferenţiate după cum urmează: a. Parcări pentru V.I.5. pompierilor. în mod ideal. Parcările specializate.3. f. Parcări pentru mass-media sunt parcări amplasate în relaţie directă cu accesul media în stadion.1. Acces si suprafaţă de degajament Între închiderea exterioară şi incinta construită este necesară o suprafaţă de degajament şi de acces la tribune de minimum l mp/ 2.1. serviciu pt. astfel încât să furnizeze mijloace directe şi nerestricţionate de a intra şi ieşi din stadion. izolate de public.P. şi sunt dimensionate corespun zător numărului de maşini grele utilizate de serviciile de televiziune şi radio. .5 persoane. Orientare teren Criteriul principal soarele: ţinând cont că majoritatea competiţiilor se desfăşoară după amiază.3. antrenori etc. şi de preferat în interiorul incintei stadionului.5 m lăţime.parcările publicului se prevăd în general: .1.2. să fie amplasate în spaţiul imediat adiacent stadionului. 3.500 m de stadion.3.3. e.4. dar nu mai puţin de 7 m lăţime.. Acest spaţiu trebuie dimensionat astfel încât să nu se producă aglomerări în aria intrărilor/ieşirilor în/din stadion.I. al stadionului.l0 autoturisme. c.P. .l ha 7400 maşini.I. II. Alei carosabile de circulaţie curentă vor fi de min. şi sunt dimensionate în funcţie de numărul programat de locuri pentru V. oficiali (arbitrii. II.2 autobuze. Accesele carosabile vor fi separate pentru publicul spectator. pază. 1-2 ha cu o pistă anexă şi diferite pentru probele atletice. II.3. 122 b. Diferitele parcări din jurul stadionului ar trebui să fie marcate cu un semn distinctiv care să facă relaţia cu sectorul corespondent din tribune.l maşina / 30 spectatori. Pentru fotbal şi rugby-este util să se dispună de 1-2 terenuri concepute pentru competiţiile echipelor rezervă sau de tineret şi pentru încălzirea echipelor titulare. salvă rilor. Parcări pentru sportivi. s-ar putea dovedi utile.II. orientarea corectă. cu totul separate de căile de acces ale publicului.). Parcări Circulaţia carosabilă va fi separată de cea pietonală. Aleile carosabile de decongestionare se vor dimensiona în funcţie de capacitatea stadionului. Alei carosabile de serviciu şi întreţinere sunt de min. 6 m lăţime. public catering . ar trebui să se afle în proximitatea stadionului. Toate parcările trebuie să aibă asigurat un nivel corespunzător de iluminare pe timp de noapte. Parcări pentru personalul de serviciu sunt suficient dimensio nate pentru a cuprinde vehiculele utilizate de această categorie de utilizatori (personal de întreţinere. destinate poliţiei. sportivi şi personalul de întreţinere. Când această amplasare nu este posibilă parcările pentru publicul spectator se vor afla la o distanţă de maximum l. Parcări pentru publicul spectator . Parcările pentru publicul spectator.P. amplasate astfel încât să asigure o intrare directă în stadion şi să fie protejat împotriva intruziunilor. d.etc.

cu min.razele de soare direct în ochii jucătorilor. 15 de direcţia nord-sud (fig.000 locuri. .1 . -clima.interesul publicului pentru spectacolul sportiv. este cu axa longitudinală un unghi de aprox.numărul populaţiei pe care o serveşte (vezi Tabel.4.în cazul în care beneficiarul stadionului este un club sportiv.).să aibă un stadion omologat pentru categoria A. . Federaţia de Fotbal cere pentru echipele de divizia I naţională . 22). 10. Această orientare favorizează spectatorii aflaţi în tribuna de vest. Pentru protecţia spectatorilor împotriva însoririi excesive se vor prevedea copertine.. oricum pentru toate situaţiile stabilirea capacităţii se va face în colaborare cu federaţia de specialitate). uniformi ca densitate şi înălţime pentru a evita fenomenul de discontinuitate luminoasă. 20. În mod excepţional alţi parametrii pot influenţa modificarea acestei orientări (de exemplu existenţa unor vânturi dominante puter nice şi frecvente). . Capacitatea stadioanelor Pentru stabilirea capacităţii unui stadion se iau în consideraţie mai mulţi factori: 1 în acelaşi scop terenurile de sport pentru antrenament vor avea plantat pe toate laturile arbori şi arbuşti. II. atunci Federaţia va face unele derogări. atunci capacitatea va fi dictată de cerinţele federaţiei sportive în cauză pentru nivelul competiţional corespunzător (de ex. 124 .000 locuitori. de notat că dacă echipa se afla într-o localitate cu mai puţin de 100.potenţialul din punct de vedere sportiv al acesteia (nivelul valoric al echipelor locale). de ex.

nivelul de competiţie dorit pentru stadionul în cauză.reglementările federaţiilor sportive cu privire la terenu rile de sport pentru competiţii (condiţii de omologare).6. Dispoziţii generale pentru toate stadioanele II. Astfel s-a stabilit (vezi "Handbook of sports and recreaţional building design" . Incinta de joc II. Aceste distanţe se iau în consideraţie începând cu colţul de „corner" cel mai îndepărtat de spectator.6.volum 3-1981-.se recomandă a se lua în consideraţie o suprafaţă ceva mai mare decât cea rezultată din punctele anterioare. atingerea liniei de sosire şi obiectele pentru aruncări în cazul atletismului) fără nici un fel de obstrucţie pe linia vizuală. 6. Dimensionarea terenului de competiţie sportivă Alegerea dimensiunilor terenului de competiţie sportivă se va face ţinând cont de: . editura "Architectural Press Limited") ca distanţa maximă acceptabilă pentru percepţia mingiei (de fotbal sau rugby) în mişcare este de 189. Acelaşi studiu fixează distanţa optimă de vizibilitate la 150 m.elementele semnificative ale spectacolului sportiv (mingea în cazul fotbalului şi rugby-ului. m 127 . Se obţine următoarea schemă în care se observă că linia (graful) de limită a vizibilităţii optime se apropie sensibil de cercul cu raza de 90 m şi centrul în centrul II.70 m. .1. 23). Limitele acestei bune vizibilităţi sunt date de capacitatea ochiul lui omenesc de percepţie a obiectelor în mişcare (fig. pentru a avea o marjă faţă de modificările ulterioare ale reglementarilor federaţiilor de sport sau ca urmare a dorinţei de a omologa stadionul pentru o categorie superioară de competiţie.1. 24). terenului de joc (fig. 23 şi fig.1. .

aplicabile la stadioanele de categorie I şi A (vezi fig.6.6. acesta trebuie să permită accesul spectatorilor în cazuri de urgenţă. 1. b) dispunerea primului rând de gradene la o înălţime care să facă improbabilă.1.5 m.1. II. 6. Protecţia incintei de fotbal faţă de spectatori Federaţiile de fotbal reclamă. spectatorii nu trebuie să intervină în incinta de joc.. peste care nu se poate trece. în jurul terenului. cât şi a terenului de joc.1.b. evident). Dimensiunile şi marcajul suprafeţei de joc sunt cele expuse în cap.a. In acest sens reglementările cele mai exigente sunt formulate de federaţiile de fotbal (vezi 11. în situaţia în care nu sunt mijloace suficiente şi adecvate de evacuare a spectatorilor în afara stadionului (prin spatele sau laturile tribunelor) pentru astfel de cazuri de urgenţă. Oricare ar fi tipul de protecţie ales. Incinte pentru o singură disciplină sportivă 11. d) ecrane transparente. 25): a) prezenţa poliţiei şi a personalului de securitate în proximitatea (sau chiar în) zonei de joc. II. l . Această închidere. în general. Protecţia suprafeţei de sport faţă de spectatori Pentru buna desfăşurare a competiţiilor sportive.2. 11.5 m faţă de liniile de tuşă şi de 6.1.3. administratorii stadionului apreciază utilă existenţa unei alei de serviciu. Dispoziţii particulare pentru incintele de joc Din clasificarea stadioanelor am văzut că incintele de joc pot fi pentru practicarea unei singure discipline sportive sau a mai multor discipline (nu simultan.2.1.1.în general. 129 128 11.00 m în spatele liniei de poartă. FIFA şi UEFA fac următoarele recomandări în acest domeniu.6.6. în funcţie de categoria stadionului.2. cu o lăţime minimă de 2. dacă nu imposibilă intruziune în spaţiul de joc. pentru a evita căderile accidentale în şanţ. o închidere a supra feţei de joc faţă de zona spectatorilor la o distanţă minimă de 2.1.6. c) Şanţuri de dimensiuni suficiente pentru a proteja terenul. l .2.6.2. In aceste situaţii este necesară dispunerea de bariere suficient de înalte atât de partea tribunelor. l. l.b). l. Incinta de joc pentru fotbal II.a. are următoarele caracteristici: .2.2.

.

aşa cum reiese mai jos. Protecţia incintei de rugby faţă de spectatori Cerinţele în ceea ce priveşte protecţia terenului de joc faţă de spectatori sunt aceleaşi ca şi cele de la fotbal pentru categoriile I şi A.e. l . în cazul unei evacuări de urgenţă.3. In nici un caz panourile publicitare: . oficiali şi alte persoane.suprafaţa lor nu trebuie să producă reflexii ale luminii susceptibile a deranja jucătorii.La stadioanele suficient de mari. vestiarele se află sub gradenele vestice.50 m în spatele liniei de fund. 11.6. Dimensiunile şi marcajul suprafeţei de joc sunt cele expuse în cap. „Terenuri de sport") şi să nu constituie o piedică pentru vizibilitatea spectatorilor. 133 .5.00 m în spatele porţii.2. .1. .b.6.2.2.2. . arbitrii sau spectatorii.1. mod normal.La proiectarea unui stadion nou se va ţine seama ca să nu se obtureze câmpul vizual al spectatorilor cu panourile publicitare ce se pot monta în jurul câmpului de joc.a. ceea ce pentru unele stadioane face să nu fie nevoie de tunel).3.1. măsuraţi în dreptul intersecţiei acesteia cu linia de poartă.nu trebuie făcute dintr-un material periculos.00 m faţă de liniile laterale.3. l. 77. trebuie să fie de: . Această protecţie trebuie să fie în afara zonei de degajament (vezi şi cap.00 m în spatele liniei de fund.6.2. Cerinţe ale incintei de joc pentru rugby 11. o înălţime de 0. .2.6. cât şi securitatea (în această zonă de tribună se află spectatorii cu cele mai mici înclinaţii de a agresa jucătorii.Distanţele minime între marginile câmpului de joc şi panourile.Traseul jucătorilor de la vestiare în teren trebuie să fie cât mai scurt.2.nu trebuiesc plasate acolo unde constituie un pericol pentru jucători. 132 II. 1.nu trebuie amplasate în locuri în care ar constitui o piedică în calea accederii spectatorilor în suprafaţa de joc. care au în. .6.. .b. Panouri publicitare Recomandările FIFA prevăd: . măsuraţi la steagul de corner.1.90 m. . . astfel încât amplasarea este optimă atât în ceea ce priveşte distanţa.

.

11. oficialilor spectatorilor.6. d) să ofere spectatorilor cea mai bună vizibilitate posibilă pentru toate probele. Recomandăm proiectanţilor să ia legătura cu Federaţia Română de Atletism încă din faza de definitivare a temei. unde pot fi urmărite mult mai bine spectatori. zona gazonată din motive de siguranţă. se păstrează o zonă centrală dreptunghiulară. prin alegerea sensului cursei sau al aruncării în funcţie de direcţia vântului.2. cum ar fi: . în general afluenţa de public spectator este mult mai mică decât în cazul jocurilor colective fotbal/rugby) acest tip de stadion îl găsim numai la nivel naţional sau în marile aglomerări urbane.pista de elan pentru săritura în înălţime se poate ampla complet în interiorul virajului sudic al pistei de alergări (deci fără a o mai intersecta pe aceasta din urmă). Lipsa constrângerilor impuse de terenurile de fotbal sau rugini aduce mari avantaje în proiectarea ansamblului terenului pentru atletism.3. . c) să plaseze atleţii în poziţia cea mai favorabilă. . Numărul. În tabelul 12 sunt prezentate orientativ cerinţele de echipare ale unui stadion de atletism în funcţie de nivelul de competiţie conform datelor Federaţie Franceze de Atletism. Chiar şi în cazul acestui stadion specializat pentru atletism.pentru sărituri şi aruncări: maximum 1/1.posibilitatea amplasării pistelor de sărituri în interiorul pistei de alergări. 30 şi 31 arată exemple de amplasare a diferitelor terenuri de atletism în cadrul unor stadioane specializate de nivel înalt. 136 .pentru zona de recepţie a terenului de aruncări: maximum 1/100 transversal.1. Cerinţe ale incintei de joc pentru atletism Fiind o investiţie relativ mare şi cu rentabilitate scăzută (cu excepţia Jocurilor Olimpice sau mondiale.posibilitatea desenării unui traseu mai liber şi mai rapid pentru pista de alergări.000 sensul cursei. pentru a cunoaşte cu exactitate cerinţele specifice ale acesteia în ceea ce priveşte omologarea terenurilor de competiţie. . b) pantele vor fi: . Fig. orientarea şi amplasarea diferitelor terenuri concurs în cadrul stadionului de atletism trebuie să satisfacă următoa rele cerinţe: a) să confere o siguranţă maximă atleţilor. dimensionată astfel încât poată primi obiectele de la probele de aruncări.

.

atletismul este constrâns să-şi amplaseze anumite supra feţe de concurs în zone cu vizibilitate scăzută.2. respectiv rugby. dar din punct de vedere tehnic reprezintă un compromis pentru toate sporturile: .Rămân valabile cerinţele de la incintele de fotbal. II. 141 . rugby) prezenţa pistei de atletism atrage îndepărtarea spectatorilor (a tribunelor) de terenul de joc. Incinta pentru atletism şi sporturi colective Este un tip de stadion care are avantajul unei mai bune rentabilizări a zonei spectatorilor.2.2. .pentru sporturile colective (fotbal.6.

Forme posibile decurgând din aceste cerinţe sunt arătate în fig. 32) Forma pistei de atletism depinde de: . . .normele sporturilor colective.Coordonare între sporturile colective şi pista de 400.00 m (fig. care diferă în funcţie de nivelul de competiţie. 32.regulamentele de atletism.

spaţii pentru material sportiv. 3. 2.1. Echipări funcţionale anexă Practica sportului în competiţii necesită echipări anexe. .7. funcţie de nivelul de competiţie. echipările aflate în afara incintei stadionului.II.7. II. se regăsesc centralizate în tabelul nr.1. 3. Componenţa şi dimensionarea acestor echipamente. echipări sportive pentru pregătirea jucătorilor. Aceste echipări1 sunt: 1. 77.7. camera de apel. variabi le ca număr şi importanţă. echipări tehnice specifice atletismului. 2. Echipările tehnice specifice atletismului sunt de două categorii: m l echipările aflate în incinta stadionului. în funcţie de sport şi de nivel de competiţie. scara judecătorilor (arbitrii) la sosire. 13.7. 2. Echipările tehnice specifice atletismului aflate în incinta stadionului sunt echipările necesare desfăşurării competiţiilor de atletism şi ele se compun din: 1. blocul tehnic.

2. în dreptul liniei de sosiri) fig. Amplasamentul blocului tehnic poate fi: • în zona tribunelor: . 147 .inclus în tribune (în partea lor superioară. Această sală trebuie să aibă o vedere totală asupra terenului de concurs. 1.7.echipament permanent (turn fix fotofinish. Bloc tehnic (fig.1. amplasat în exteriorul pistei. • în incinta de joc: . cu funcţiunea principală de a lua imagini ale sosirii concurenţilor. în prelungirea liniei de sosire).echipament semipermanent (turn mobil pentru fotofinish).1. Sala de fotofinish. 1.c. informare public. 30-40 mp şi amplasament astfel încât să aibă o perfectă vizibilitate spre tabelă.2. 146 II. 7. . 35. înregistrarea şi transmiterea rezultatelor probelor de atletism. 33-36) Funcţiuni: controlul sosirilor la cursele de atletism.în spatele ş i deasupra scări judecătorilor.fig. 2.II.7.b. . Sala de comandă a tabelei electroniceare suprafaţa de aprox. 33-35. II. 7.2. Aparatele se amplasează în prelungirea imaginară strictă a liniei de sosire şi vor fi înclinate cu 30° faţă de planul pistei (culoarul cel mai îndepărtat) . Componenta blocului tehnic 1.7. în special asupra pornirilor şi sosirilor în cursă.

7.80 mp. intrare maraton.1. Pornind din blocul tehnic. 400 m şi zonele de sărituri sau aruncări) şi transmise în blocul tehnic prin intermediul unui cablaj fix.1. 11. În stadioanele de atletism sunt 4 fose.2. .2. Trebuie să fie liberă de orice obstacol. telefon) cu sala de conducere a concursului. Fose tehnice . acolo unde este cazul) . 50 mp. 36). ele trebuie să fie sensibil asemănătoare cu cele de concurs.2.1.3. De regulă amplasamentul optim este în extremitatea „plecări" (start) a pistei de viteză. curent slab. 7. 29) se află spre turnanta (virajul) de sud a pistei de alergări. Are relaţii directe cu: blocul tehnic. 5.1 II. Sala conducere a concursului şi speaker are suprafaţa aprox 20-25 mp. Pentru celelalte categorii de competiţii (deci şi de stadioane) echiparea va fi diminuată corespunzător (a se vedea tabel 13. 2.7.00 m. Camera de apel trebuie să aibă legături (voce/date. secretariatul şi blocul tehnic. la extremităţile zonei de sărituri (fig. Echipări funcţionale anexă pentru stadioanele de atletism.1. 200 m. spaţiul de care se dispune şi mijloacele financiare. terenuri pentru antrenament şi încălzire. vedere integrală asupra terenului şi este situată în vecinătatea sălii de fotofinish.toate informaţiile necesare blocului tehnic pentru înregistrarea rezultatelor concursului sunt preluate din teren în punctele importante (punctele de plecare în cursele de 100 mm 110 m garduri.3. TV). presa. şi a se consulta Federaţia Română de Atletism). Terenuri pentru antrenament şi încălzire Această categorie de echipament funcţional anexă depinde de categoria stadionului. 149 . Camera de apel Funcţiune: adunarea şi controlul atleţilor înainte de intrarea în teren pentru concurs.suprafaţa de aprox.4 în interiorul pistei (la colţurile terenului de joc). exterioare incintei Acestea sunt: l.1.1. Pentru stadioanele de categoria I. Amplasament: între vestiare atleţi sau terenuri de încălzire şi terenul de competiţie. camera de apel.4 în exteriorul pistei. cablurile trec pe sub pistă (linia de sosire) pentru a ajunge în fosele tehnice (vezi schema din fig. II. 37). În stadioanele combinate cu jocuri e nevoie de 8 fose: . Pista de viteză ar putea fi separată Echipamentul funcţional anexă expus se referă la stadioanele de competiţii internaţionale (nivel maxim de dotare).2. 4. Intrarea pentru maraton (vezi fig. Dimensiuni: 50 . Dimensiuni: lăţime minimă de 6. Sala secretariat concurs (şi sala prelucrări de date pe II. calculator.7. îngropat (3$ 100 pentru curent 220V.

După forma şi modul de amplasare faţă de terenul de sport. b) pe două laturi (simetric faţă de axul lung al terenului de sport). 1. Terenuri de antrenament şi încălzire pentru jocuri Pentru stadioanele de categoria I şi A este bine să se dispună de câte 1-2 terenuri anexă pentru a putea permite încălzirea jucătorilor fără spectatori. drepte. Suprafaţa: minim 300 mp.7.formă de croissant.1. în funcţie de densitatea terenului sportiv şi importanţa acestuia (nivelul de competi ţie pentru care este omologat) precum şi de configuraţia terenului de amplasament (cu sau fără denivelări). 1. bună vizibilitate şi confort. II. III. care la rândul lor pot fi (fig. c) perimetral.1. Săli de încălzire Aceste echipamente se cer numai la stadioane de categoria I şi A. 38): a) pe o latură (de o parte a laturii vestice a terenului de sport). . 11. Dimensiunile sunt variabile.2.2.de pista circulară (dând astfel posibilitatea m ai m ultor atleţi de ale III.2. putând avea şi dimensiuni mai mici decât minimum reglementar cerut pentru competiţie.pereţi = rezistenţi la şoc. Amplasament: de regulă sub tribune.7.două sectoare de elipsă. Echipări funcţionale anexă pentru pregătire jucători şi atleţi Forma şi dimensiunea lor variază foarte mult. b) pe două laturi (simetric faţă de axul lung al terenului de sport): .sol = specific pantofilor cu crampoane (insonor şi rezistent) . 151 150 . 7.1. 38): a) pe o latură (de o parte a laturii vestice a terenului de sport): . Finisaj: . fără muchii ascuţite. La această categorie de stadioane legătura între terenurile anexă şi stadion nu este accesibilă spectatorilor. Definiţie: Tribunele sunt partea de construcţie din cadrul unui stadion Pentru restul stadioanelor acest tip de echipare poate fi redus foarte mult (pista anexă pentru stadioane de categoria A şi B poate proiectate astfel încât spectatorii să poată urmări spectacolul sportiv în condiţii de siguranţă. curbe. Principii privind proiectarea tribunelor folosi în acelaşi timp). tribunele pot fi: 11. 2.form a de secto r de elip să (d e fapt o suprafaţă compusă din sectoare de cerc cu două sau m ai multe raze). C lasificarea tribunelor III. care la rândul lor pot fi (fig.2. avea numai 2 culoare şi un singur viraj).

b) pe trei laturi: .1. în timp ce forma rectilinie tribunelor dispuse în jurul diferitelor terenuri de jocuri sportive. 3.). 1 După cum se observă în această clasificare. în sensul notei de la capitolul II. iar cea exterioară are conturul cercului de vizibilitate optimă). studiul condiţiilor de vizibilitate (vezi şi capitolul II.paragraf 2a.).formă de cerc (când marginea lor interioară urmăreşte forma pistei de atletism.. forma curbă a tribunelor ar trebui să caracterizeze stadioanele. iar cea exterioară are conturul unui cerc de rază m ai m are decât cea de vizibilitate optimă şi mai mică decât dea de vizibilitate maximă).1. forma tribunelor este dictată de: forma terenului de sport.formă de seceră (când marginea lor interioară urmăreşte forma pistei de atletism. ar trebui să caracterizeze arenele. O excepţie o constituie tribunele în formă de croissant (III.5.00 m Această formă (curbă) nu este recomandată stadioanelor fără pistă de atletism.două sectoare drepte cu extremităţile arce de cerc. .forma de potcoavă (două zone drepte racordaţii printr-un sector de cerc). c) pe patru laturi: . 1. acestea fiind tribune curbe ce avansează până la limita dreaptă a terenului de joc.. . mixte. şi anume: a) pe două laturi: . Se poate trage o concluzie: în general.. forma curbă a tribunelor apare când terenul de sport conţine şi pista de atletism de 400.forma pistei de atletism . c) pe patru laturi: 1 .formă eliptică (spaţiul tribunelor este delimitat de două contururi eliptice). deoarece îndepărtează inutil spectatorii din zona cu cea mai bună vizibilitate asupra terenului.2.

dictat de sportul respectiv şi nivelul de competiţie. Capacitatea tribunelor Capacitatea tribunelor se stabileşte de la caz la caz.2) în funcţie de expunerea spectatorului la condiţiile atmosferice: a) tribune descoperite.3. 3) mixte (o combinaţie între tipurile l şi 2) (vezi fig. Pentru echipamentele destinate competiţiilor sportive (stadioanele) există un număr minim de locuri.500 mp . De reţinut: 1.numărul spectatorilor: tribunele pot avea dispunerea pe o singură latură a terenului de sport (stadioane mici) până la dispunerea perimetrală (stadioane mijlocii/mici). de unde 155 . .suprafaţa incintei de joc = 25.500 mp.vezi fig. .4.000 mp = 15. . 11. 111.10. Exemplu de calcul pentru un stadion mare: . 39).condiţii generale de vizibilitate (vezi cap. pentru a evita razele directe ale soarelui în competiţiile de după amiază). acestea pot fi: 1) cu o suprastructură proprie.orientarea terenului de sport (în emisfera de Nord orientarea preferenţială a tribunei este cu faţa către N-E. .5. Pentru aceasta trebuie consultate federaţiile sportive de specialitate. După modul de rezolvare al structurii de reazem a tribunelor.).destinaţia terenului de sport. Amplasarea tribunelor Criterii generale de amplasare Amplasarea tribunelor este determinată de următorii factori: . şi chiar pe mai multe nivele (stadioane foarte mari) .relieful terenului. 2. 38 şi 42. b) tribune acoperite. 2) aşezate pe un taluz sau un rambleu.acoperirea şi/sau închiderea laterală.1 111.). III.2. bariere naturale sau arhitecturale). în funcţie de importanţa şi tipul echipamentului căruia îi sunt destinate.5.pentru zona de vizibilitate optimă: suprafaţă tribune = suprafaţa zonei optime .regimul vânturilor dominante (acest factor implică şi măsuri de protecţie specifice . II. . Se poate stabili şi un maximum. dictat de condiţiile generale de vizibilitate (vezi cap. 1.

00 m (vezi fig.cât şi în faţa şi în spatele subsetorului distanţate la maximum 12 m.000 mp . 157 .4.4.80 mp/un loc.200 spectatori se vor repartiza în rânduri de maximum 40 de locuri cuprinse între două circulaţii sau maximum 20 de locuri cuprinse între un perete şi o circulaţie. circulaţia şi serviciile.000 locuri cu propria lor echipare în ceea ce priveşte funcţionalitatea. fie aceasta un Modul de ieşire . b) din faţă (în acest caz prima gradenă va fi supraînălţată cu aptoximativ 1.1.2. 1.I. în general. subsectoare de aprox.000 locuri pe un nivel. 2.000-1.Cerinţe funcţionale ///. 47 persoane la 10 mp. debuşând în favoarea circulaţiei de distribuţie adecvată).2. 48.4. 500 persoane (în general se consideră o densitate de aprx. 40) astfel: .pentru zona de vizibilitate maximă: supraraţă tribune = suprafaţa zonei maxime . precum şi de necesarul de controlori (care trebuie să fie cât mai redus). cuprinzând un număr maxim de 30 rânduri. l.suprafaţa incintei de joc = 49. . 1. Dimensionarea căilor de acces va respecta următoarele: Căile de acces din jurul subsectoarelor nu vor fi mai mici de 1. d) combinate parţial sau total cele trei sisteme precedente. Se mai recomandă ca sectoarele să fie împărţite pe subsectoare astfel: 1.000-1. pentru 0. de unde rezultă.2 m. pentru 0. 156 III. .3. pentru zone de stat în picioare subsectoare de aprox. Compartimentarea tribunelor La stadioanele de peste 20.200 locuri. un număr de aprox.00 m deasupra terenului de sport). un număr de aprox.000 locuri pe un nivel.000 mp = 39.000 mp. c) cu vomitorii (acestea prezintă totuşi dezavantajele de a ocupa. cei aprox.4.80 mp/un loc.2 m (adică acea lăţime care asigură evacuarea unui număr de 100 de persoane într-un minut în condiţii rezonabile. Două persoane pot trece simultan printr-un modul de ieşire. de aceea poate că ar fi de evitat în favoarea unor accese în partea de spate-sus a gradenelor. delimitate de circulaţii atât laterale distanţate la maximum 10 m . această distanţă reprezintă suma dintre lungimea rândului şi aceea a căii laterale de parcurs de la locul respectiv la cea mai apropiată ieşire.pentru locuri în picioare sau pe bănci această distanţă este linia ce uneşte locul respectiv cu cea mai apropiată ieşire.Accesul la tribune Accesul la tribune se poate face astfel: a) lateral sau din spatele tribunei.4. Circulaţia în tribune III. Distanţa maximă de parcurs dintre un loc în tribună şi ieşirea cea mai apropiată trebuie să fie de 45. 20.M.3.). pentru zone cu locuri de stat jos.10. Numărul intrărilor în tribune este determinat de numărul spectatorilor. în cadrul subsectoarelor. zone cu vizibilitate foarte bună şi de a genera ambuscade în cazul evacuării de urgenţă.). H14. III. Se consideră lăţimea minimă de trece 1. III.3. respectiv al căilor de evacuare.000 locuri se recomandă împărţirea (compartimentarea) tribunelor în sectoare de maximum 5.pentru locuri pe scaune.rezultă.

În general. III. Acest timp este inclus în timpul mediu admis de evacuare a stadionului 2 . 158 . 2 evacuare stadion . şi în funcţie de capacitate. se recomandă un timp planificat de ieşire în caz de urgenţă de 270 secunde (evacuarea tribunei1). l. Calculul fluxului de evacuare al unei ieşiri se face împărţind lăţimea sa la lăţimea modulului de ieşire. II. şi apoi înmulţind cu numărul de spectatori rezultaţi din timpul maxim de evacuare a tribunei (450 de spectatori în cazul timpului de 270 secunde).4. dimensiunea elementelor ce alcătuiesc tribuna trebuie să respecte datele rezultate din studiul curbei de vizibilitate.2l). în funcţie de datele fiecărui caz în parte. modul de rezolvare a traseelor de evacuare şi materialele folosite. 3 Pentru fiecare stadion în parte se va face un studiu separat pentru a se stabili împreună cu autorităţile cu răspunderi în acest sens. Cerinţe pentru asigurarea unei bune vizibilităţi de către tribune: -forma (profilul în secţiune transversală a tribunelor). precum şi de normele specifice în vigoare. în moda ------------------------------------------1 evacuare tribună = toţi spectatorii au părăsit tocurile din tribună şi au trecut de„punctele de acces în tribună" spre incinta exterioară tribunei. poate rezulta fie un profil drept al tribunelor.5.3. şi fig.toţi spectatorii au trecut de incinta exterioară (vezi cap. timpii maxim admişi pentru evacuarea tribunei şi respectiv stadionului.normal suma capacităţilor individuale ale ieşirilor ar trebui să fie o măsură a capacităţii zonei destinate spectatorilor stadionului (tribuna). Din acest studiu.5. II.3 III.3. Cerinţe de vizibilitate a tribunelor Condiţiile generale de vizibilitate sunt cele expuse în cap. care este de 8l0 minute. fie unul parabolic (vezi fig. 41 şi 42).

cu/fără spătar 75-85 cm. iar ultima maximum 40 cm. . 43).50 m înălţime (sau. 44). . Pentru ambele metode se va ţine seama de următoarele elemente convenţionale: .50-2.în ălţim ea graden ei (d) rezultă din calculul curbei de vizibilitate.lăţimea gradenei (r) în funcţie de tipul de scaun. . fie prin metoda grafică Lachez (fig. 5. 160 . între spaţiul dc c irc u la ţie ş i te re nu l d e jo c se va p re v e d ea u n sp a ţiu lib e r perimetral (de siguranţă) de 1.1.prima gradenă va avea cea.fie la marginea terenului de joc la 0. Calculul curbei de vizibilitate Profilul transversal al gradenelor este o curbă parabolică ce sel poate determina fie prin metoda analitică (fig. la 1/4 din lăţimea acestora măsurând de la margine).2 m. .00 m.înălţimea(h) cu care raza vizuală depăşeşte pe verticala spectatorului din faţă. raza vizuală a acestuia 10-15 cm. în cazul terenurilor fără pistă. . 18 cm înălţim e.în cazul când nu există pistă de alergări.punctul A (focar).în f a ţa p r im e i g r a d e n e se v a r e z e rv a u n sp a ţiu d e circulaţie de minim 1. situat fie în mijlocul pistei de alergare. . III.

această distanţă este constantă la viraje şi variază în dreptul aliniamentului drept al pistei de alergare. paralele cu pista de alergare. Pentru fiecare tronson rectiliniu dimensiunile în secţiune a gradenelor sunt date de relaţia: H = c + IX x (nc + H):D (toate dimensiunile sunt în m. formula va arăta astfel: U n =[ S14 x ( h +U 13 ) −bxr ] : S13 Nivelul primei gradene şi distanţa de la focar la spectator variază după tipul tribunelor. H= înălţime ochi primul spectator. de preferinţă 1/20. III. . X = distanţa dintre ochii primului spectator şi ultimul rând de gradene.distanţa pe orizontală (S n ) de la proiecţia verticală a punctului A până la ochiul spectatorului din rândul n. Formula de calcul a vizibilităţii va fi: U n =[ S b x( h +U n −1 ) −bxr ] : S n −1 .1. următorii factori: . în plus. vezi fig. de la 0. 1 1a. Metodologia constă în a determina poziţia pe care trebuie s-o aibă ochiul spectatorului din rândul n. 5. . .În ipoteza folosirii metodei analitice intervin. se admit profile de tribune constituite din tronsoane rectilinii. din motive de execuţie. n = număr rânduri tronson. D = distanţă ochi primul spectator şi punctul observat (linia de tuşă etc. .5. Înălţimea gradenelor variază.distanţa (a) de la nivelul pardoselii până la nivelul ochilor unui spectator aşezat (l. întrucât nivelul fiecăreia are ca bază de calcul nivelul gradenei precedente. Panta ultimului rând nu poate depăşi 45°. III.nivelul ochiului spectatorului din rândul n faţă de nivelul primei gradene (Un). La tribunele drepte.5. în general. Fiecare tronson poate avea 5-10 rânduri. Profil rectiliniu În practică. III.20 m) sau stand în picioare (l. distanţa de la focar la spectator rămâne constantă.25 m în partea inferioară la 0.2. c= 10-15 cm. la cele eliptice.b Pentru determinarea profilului transversal al gradenelor prin folosirea metodei grafice se va proceda după cum urmează: Se va construi profilul transversal al tribunei la o scară destul de mare.Cota ultimei gradene va fi determinată calculând succesiv toate gradenele. a căror pantă creşte pe măsura depărtării de teren.1 (raza vizuală a spectatorului din rândul n) 162 163 . Nivelul primei gradene şi distanţa de la focar la primul rând de spectatori au o influenţă hotărâtoare asupra înălţimii tribunelor. I = adâncime gradenă.1.nivelul unei gradene (Un-a) faţă de focar.65 m).). calculul profilului tribunei se face pe axul longitudinal al pistei (la turnante). De regulă. folosind parametrii care s-au întrebuinţat şi la metoda analitică prezentată anterior.45 m spre partea superioară. În ipoteza unui număr total de 14 gradene. cu ajutorul unei drepte care să treacă prin focarul A şi printr-un punct situat la distanţa h (10-15 cm) deasupra ochiului spectatorului din rândul n . 45) unde: h = înălţime gradene ale unui tronson de aceeaşi pantă.distanţa pe verticală (b) de la punctul A până la nivelul pardoselii primului rând de spectatori.

.

. 48a): . 3) locurile de stat jos sunt pe scaune individuale. 48). ale căror dimensiuni minime.loc fără spătar (0.1.I (gradena) ≥ 65 cm. l: .90 m) = = 0.3. . 2) locurile de stat jos sunt pe bănci fixate pe gradene. Dimensiuni locuri de stat jos Locurile de stat jos în gradene pot fi pe bănci sau pe scaune individualei. 48b) şi lăţimea (L) sunt următoarele: • locuri pe bănci: -Ib≥ 30cm. . III.40 ÷ 0.. . respectiv minime fiind în funcţie de tipul gradenei (cu locuri în picioare sau aşezate) după cum urmează: a) Gradene cu locuri în picioare (fig. .340 ÷ 0.6.85÷ 0. b) Gradenele cu locuri de stat jos pot fi de trei tipuri: 1) locurile de stat jos sunt direct pe gradenă.l minim ≥ 35 cm (recomandat 40 cm).h maxim = 40 cm.85 + 090 m) = = 0. rezultă din calculul curbei de vizibilitate valorile lor maxime.45 m/loc x 0.360 mp/spectator. III.1.450 mp/spectator.6. Dimensiuni gradene Dimensiunile gradenelor. respectiv h = înălţimea şi l = adâncimea (fig.l minim = 70 cm (recomandat 80 cm).45 m/loc x 0. respectiv adâncimea (Ib pentru bănci şi Is pentru scaune în fig.It (lăţimea minimă de trecere între rânduri) ≥ 35 cm. 167 .40 ÷ 0. Dimensiunile pentru gradene tip b.h maxim = 20 cm.4.cu spătar (0.308 + 0.

Având în vedere importanţa deosebită (din punct de vedere al siguranţei obscure pentru fotografii. o treime din gradene succesive sau între o gradenă şi sol. A şi B) se prevăd locuri speciale. 48a.1. cât şi caracteristicile constructive ale acestor bariere.It ≥ 35 cm (lăţimea minimă suport picioare) recomandat ≥ 40 cm. lăţimea minimă de trecere între naţional.6.5. prevăzute cu pupitre pentru scris. În principiu. . mai mari sau egale cu aceste locuri trebuie să fie echipate cu racorduri telefonice şi 1. III. studiouri de televiziune şi camere 1. naţional I. situaţie în care se vor lua măsuri speciale de siguranţă.dacă spătarul scaunului este peste 30 cm înălţime.2. se vor prevedea: hol.scaune cu limite laterale (cu sau fără braţe) şi cu spătar. Amplasarea locurilor speciale lăţime de trecere (lăţime suport picioare) de minimum 0. în conformitate cu dispoziţiile spectatorilor) pe care o au barierele de reţinere. în apropierea locurilor pentru juriu. grupuri sanitare. iar numărul lor se va b) în zonele tribunelor în care există denivelări între două stabili prin temă de la caz la caz. precum şi o circulaţiei pentru autovehicule. echivalente. -Is≥ 35 cm (recomandat 40 cm). 48c). în apropiere se vor găsi spaţii pentru redactare. acoperită. separat. amplasarea. În legătură cu aceasta.• locuri pe scaune individuale . bufet. recomandăm consultarea prescripţiilor cuprinse în Codul de securitate pentru stadioane sportive (Guide to Safety al Sports Grounds .cunoscut ca Geen code -elaborat în Marea Britanie).fig.00 m se vor prevedea parapete. cu următoarele dimensiuni: . bariere de reţinere sau alte elemente modem. Rândurile de scaune vor fi astfel dimensionate încât să lase o III. având asigurat un acces este aşezată. Locurile vor fi culoare pe linia de cea mai mare pantă a tribunei (fig. 3.00 m şi la înălţimea de l .6. cum ar fi prevederea de bariere sau elemente echivalente pentru protecţia circulaţiei pe verticală şi limitarea numărului de gradene consecutive la 5. astfel: Bancheta se va aşeza în consolă. 3. Capaci tatea lojei va fi de 15-25 de locuri. scaunele fiind în poziţia aşezat.20 m principală. având cea. gradene sau pantă) este necesar a fi prevăzută pentru fiecare 25 mp c) Locurile reprezentanţilor presei se amplasează în tribuna câte o bară în lungime de cea. Pentru stadioanele de nivel competiţional înalt (inter Când scaunele sunt rabatabile. Bariere de reţinere (protecţia circulaţiei spectatorilor b) Sectorul pentruinvitaţi specialise prevede în zona centrală a a) în cazul amenajărilor de locuri pentru stat în picioare (pe tribunei principale. astfel încât să nu permită formarea de cu o bună vizibilitate asupra întregului teren. când panta ajunge la maximul admis de ½. atât în ceea ce priveşte 168 169 . cu condiţia de a nu stânjeni circulaţia. amplasate de scaune (scaunele având bancheta ridicată) este recomandată să fie 50 regulă în tribuna principală (tribuna vestică a stadionului) care este cm. III. astfel ca marginea anterioară a) Loja oaspeţilor de onoare se amplasează în mijlocul tribunei să avanseze cu 20-30 cm faţă de peretele vertical al gradenei pe care sau sectorului pentru invitaţi. 2.6 1.2. 200 de locuri.L≥ 50 cm (distanţa între limitele laterale ale scaunului). garderobă. o sală pentru Note: conferinţe de presă. cabinele telefonice şi teleimprimatoare (faxuri). . atunci lăţimea minimă a suportului pentru picioare este dea 40 cm. Locurile pentru stat în picioare se pot amplasa şi pe suprafeţe orizontale (13 rânduri de spectatori) sau în pantă (unghi maxim 7°) . într-un sector Acestea se vor plasa intercalat. Înălţimea maximă de 45 cm a gradenelor apare în situaţii speciale.35 m. telefon.

21). Pe de altă parte această închidere exterioară trebuie astfel prevăzută încât să nu încurajeze intruziunile (înălţime III.50 m. liberă. normele specifice în vigoare.40 m necesare pentru a asigura condiţiile speciale de siguranţă şi confort şi vor fi libere de orice obstacol. Circulaţiile de distribuire şi degajament din spatele tribunelor trebuie să aibă o lăţime suficient de mare III. O parte a acestor grupuri sanitare se amplasează la din tribune. de regie tehnică de înţeles şi de către utilizatorii necunoscători ai limbii române. Numărul cabinelor telefonice depinde de Semnalizarea tuturor „localurilor" aflate în acest spaţiu. dintre tribune şi incinta exterioară. 170 171 . Toate porţile se vor deschide către de a se mişca repede ar reprezenta un risc pentru ceilalţi spectatori în exterior (în sensul evacuării). debuşând într-o zonă largă. precum importanţa stadionului şi variază între 3 şi 20. Se şi platformele pentru televiziune se vor proiecta conform recomandă utilizarea „ideogramelor". Locuri pentru spectatori cu handicap pentru a prelua aceste funcţiuni. 14.2. marginea circulaţiilor ce leagă incinta exterioară de tribune. Ideal ar fi ca cazul evacuării de urgenţă. a) Holurile şi spaţiile pentru circulaţie şi odihnă se află în cea mai mare parte pe marile „inele de distribuţie" din spatele tribunelor.FIFA şi UEFA. cu handicap o bună vizibilitate şi un acces comod (rampe pentru scaune cu rotile). Dacă aceste circulaţii sunt In toate categoriile de stadioane se recomandă să se ia măsurile acoperite.7. precisă şi lesne d) Cabinele crainicilor de radio. Se va da o atenţie deosebită pentru spectatorii cu handicap. Această semnalizare trebuie să temei întocmite de beneficiar cu acordul Societăţii Naţionalei fie vizibilă atât noaptea. scaune cu rotile. vezi şi Tabelul nr. Spectatorii cu handicap nu Porţile de ieşire din incinta exterioară (ieşire din stadion) vor fi. de televiziune. astfel încât să nu se creeze dificultăţi în limitat la minimum. Pentru aceasta trebuie să se prevadă rezistenţei materialelor folosite şi a parapetelor sau mâinilor locuri special amenajate în tribune astfel încât să asigure persoanelor curente. important ca volum. în punctul cel mai ridicat. în număr cât mai mare. de dorit cu rampă dreaptă. precum şi servicii sanitare şi de asistenţă adecvat. De regulă. vor avea o înălţime minimă sub plafon de 2. cu o foarte bună spaţii funcţionale: vizibilitate asupra întregului teren. Legătura dintre accesul în stadion şi circulaţiile din spatele proiectate pentru această categorie de spectatori. inclusiv celor în Se vor evita efectele de „pâlnie" şi schimbările bruşte de direcţie. Trebuie asigurat spectatorilor cu handicap. aproximativ jumătate din închiderea exterioară să se poată deschide în momentul ieşirii publicului. uz nici acestora şi nici celorlalţi spectatori. În categoria anexelor pentru spectatori sunt incluse următoarele de Radio şi Televiziune. în caz de panică poate fi şi un sanitare la o distanţă de maximum 60 m de la orice loc în spaţiu suplimentar de siguranţă (ca un „vas de expansiune") la ieşirea tribună. detalii care să nu permită escaladarea etc. Se recomandă amplasarea grupurilor Acest spaţiu.6. clară. anexele pentru spectatori sunt amplasate în spaţiul b) Grupurile sanitarese vor dimensiona conform STAS 1478. accesul în tribune (încă de la intrarea în stadion prin Numărul porţilor aflate pe traseul acestor circulaţii trebuie porţile închiderii exterioare). trebuie să se afle în nici o zonă a stadionului în care imposibilitatea lor în schimb.). cât şi în caz de panică. Ele se vor amplasa în sectorul vestic al tribunei. trebuie să fi abundentă. şi a circulaţiilor incluse. Se vor evita porţile culisante.2. dintre incinta exterioară şi tribune (fig. în conformitate cu tribunelor se face prin scări largi sau rampe. Principii de proiectare ale anexelor pentru spectatori minimă de 2.

pe circulaţia din spatele tribunelor. 14). prevăzute spaţii special amenajate.000 spectatori. Recomandăm consultarea Norme de prevenire şi stingere a incendiilor specifice activităţilor din domeniul sportului. aceste spaţii sunt utilizate pentru întâlniri ale firmelor sau sponsorilor. Pentru stadioanele de categ. fast-food) în spatele tribunei de est Oricum ele trebuie să fie uşor accesibile tuturor locurilor. situate la mar ginea incintei exterioare în proximitatea a 1-2 intrări.spaţii pentru forţele poliţiei: .). legate de tribuna oficială şi locurile speciale. . controlori). situat în apropierea conducerii stadionului şi cu acces la ecranele de control. de exemplu: un restaurant clasic în spatele tribunei de vest (pentru locurile speciale) şi un restaurant rapid (snack. -puncte de întâlnire. acest post se recomandă stadioanelor cu peste 30.spaţii de recepţie . în apropierea ieşirilor. Toate spaţiile destinate serviciului medical trebuie să asigure evacuarea în condiţii de securitate şi urgenţă a pacienţilor şi. . e) Servicii diverse: .comerţ: standuri distribuţie produse derivate (textile fanioane. 14).deşi se admite că într-un stadion bine conceput sunt puţine riscuri de incendiu. . Poliţia. de aceea. 173 . destinate spectatorilor în timp ce pentru celelalte categorii postul central poate fi acelaşi cu cel destinat sportivilor. pentru stadioanele mari în care se desfăşoară întâlniri importante. dar astfel încât să nu constituie o jenă în calea fluxului de evacuări Restaurantele pot fi. . se recomandă să se prevadă un spaţiu pentru câţiva pompieri.post de supraveghere. insigne etc. cuprinde forme foarte variate. iar posturile secundare pot lipsi (vezi tab. festivităţi etc. f) Anexe cu rol în siguranţa spectatorilor . cât şi spre teren şi gradene. dar poate fi impus de comisia de omologare a stadionului în cazul unor incinte cu o configuraţie aparte sau al „manifestărilor cu risc". Din acest motiv pe lângă măsurile luate printr-o proiectare conform normelor corespunzătoare în vigoare.oficiu obiecte pierdute.c) Sectorul alimentar.post comandament. Dacă este necesar se va prevedea şi un helicopter. Barurile sunt amplasate.sala de adunare şi aşteptare. .cabine telefonice: numărul lor este în funcţie de importanţa echipamentului sportiv şi se va stabili prin temă. 172 . începând de la punctele de alimentaţie publică până la restaurant de mare capacitate. de regulă. . şi să aibă deschidere spre exterior.spaţii pentru pompieri . Pompierii etc. sunt de o foarte mare importantă măsurile ce se cer luate de către administratorii stadionului şi factorii implicaţi în omologarea şi eliberarea permisului de funcţionare a stadionului (Federaţia Română de Fotbal sau alte federaţii. se poate amplasa un oficiu poştal temporar. de regulă în spatele tribunelor. are o suprafaţă de 300400 mp în cazul stadioanelor importante.1 După cum am arătat riscul cel mai mare într-un stadion îl constituie efectele panicii asupra unei mari aglomerări de oameni. cu vedere panoramică asupra ansamblului tribunelor (directă sau video).). I şi uneori A există un post central de serviciu medical şi unul sau mai multe posturi de prim-ajutor. . are acces uşor atât dinspre parcarea destinată forţelor de ordine.spaţiu regrupare personal civil de securitate (poate fi acelaşi cu spaţiul personalului temporar: plasatori. unde este cazul / Prefectura. Pentru stadioane de categ. accesibil din parcarea serviciului de securitate şi cu legătură telefonică cu cazarma cea mai apropiată.spaţii pentru controlul delicvenţilor. acestea vor fi judicios amplasate pe conturul stadionului. să existe un traseu al lor care nu se intersectează cu celelalte circulaţii (în orice caz să nu poată fi obstrucţionat de acestea) şi să aibă o parcare proprie în care staţionează o salvare. d) Serviciul medical este şi el în funcţie de capacitatea stadionului (vezi tab. B şi C postul central poate fi doar o infirmerie.stadioanele mari au.

.

Aceste vestiare vor avea o parte din suprafaţă rezervată pentru dezbrăcare (0.50 mp/persoană) şi o altă parte. 1. Ventilarea mecanică se va face cu priză de aer în sala vestiarelor şi extracţie în sala duşurilor.00 mp. care vor fi folosite În general pentru stadioanele de categ. patinoare etc. 49. club asociaţie sportivă. unde sunt mulţi sportivi care îl utilizează în momente În consecinţă. Modul de funcţionare şi tipul mobilierului utilizat determină următoarele feluri de vestiare: a) Vestiare fără dulapuri: în general folosite pentru grupuri mari de sportivi aparţinând aceleiaşi structuri (şcoală. fie cu bănci sub dulapuri. în lungime de minimum 2.50 m. din instituţii de învăţământ superior.1.). I şi A se prevăd unităţi sportive cu un număr restrâns de sportivi (care fac parte minimum 4 vestiare . fiind servite de personal special. prevăzându-se l fiind diferit de la o ramură sportivă la alta (vezi şi tabelul 15 cu valori . în calcul ţinându-se seama de capacitatea maximă admisă). la baze sportive (sau complexe) ce urmează a fi folosite şi un de mare număr de sportivi din rândurile populaţiei (bazine 177 176 . IV. cluburi şi asociaţii sportive Dimensionarea şi numărul de vestiare pentru sportivi depind nu mai importante. recomandabil insonoră şi rezistentă la cram poanele de la încălţămintea de sport (preferabilă pardoseala de tip cauciuc). Se va prevedea pentru fiecare sportiv o suprafaţă de l . atletism. Acest tip de vestiar este de preferat pentru orientative pentru competiţii înalte). Dintre acestea fac parte următoarele: IV. se vor dimensiona echipările c) Vestiare cu garderobă comună.80 m. numărul de sportivi ce utilizează simultan vestiarele l . IV. Vestiarele pentru sportivi amplasate în cadrul stadioanelor se află (acolo unde structura o permite) sub tribune. Aerul condiţionat nu este recomandat. Se va ţine rezo lv ăm fie cu bănci în faţa du lapurilo r. de înot. cu condiţia să existe o trecere protejată spre terenul de sport. 50 şi 51). companii mari). pentru fiecare obiectiv.50 mp de persoană. I V.15 mp/ persoană. sistemul permiţându-le să lase vestiarul descuiat. Cele două părţi ale vestiarului vor fi separate printr-o tejghea pentru predarea hainelor.3. cu cuiere. când aceasta nu este posibil se pot situa în spatele tribunelor. Înălţimea încăperilor va fi de minimum 2.IV.pentru fotbal şi celelalte sporturi pe echipe. juriului) se dimensionează în funcţie de importanţa şi categoria terenului de sport sau a stadionului (a se vedea fig. dar şi de sportul practicat. sport şi nivelul de competiţie practicat. 1.4. Pardosealava fi din materiale ce facilitează o întreţinere uşoară. Principii privind proiectarea echipărilor pentru servicii suport ale activităţii sportive E chipările anexă ale activităţii sportive (destinate sportivilor antrenorilor.2.l. în funcţie de ramura de diferite. Timpul necesar pentru dezbrăcare sau îmbrăcare se consideră 15 minute. care vor fi prevăzute numai respective cu avizul federaţiilor de specialitate. Toate tipurile de vestiare necesită o bună iluminare şi ventilare. VI. Vestiarele pentru sportivi sunt amplasate în apropierea terenurilor de antrenamente sau competiţii şi au o circulaţie directă care nu se intersectează cu cea a spectatorilor.25 mp de persoană. arbitrilor. p rev ăzând u-se cont de aceasta. Aceste tipuri de vestiare se numai de nivelul de competiţie. unităţi militare). Dimensionarea şi numărul de vestiare pentru sportivi b) Vestiare cu dulapuri (boxa individuale). antiderapantă. rezervată exclusiv depozitării hainelor (0. 1.l.

70 mp. IV. Camera de masaj se va dota cu paturi pentru masaj şi odihnă. Cabinetul medical va fi dotat cu lavoar. In cadrul fiecărui grup se va prevedea o fântână ţâşnitoare. cu apă caldă şi rece. care se va prevedea numai la stadioanele mari. un pat pliant (de rezervă). Cabinetul medical trebuie să fie prevăzut obligatoriu numai la echipamentele sportive de categ. loc pentru targa şi o canapea pentru consultaţii. a căror listă va fi stabilită de acord cu federaţia de specialitate. va fi prevăzută cu instalaţii pentru reglarea temperaturii. Încăperile vor avea lumină directă. prevăzute cu duşuri. în conformitate cu reglementările în materie ale FIFA şi UEFA. Serviciul medical. Camere de oaspeţi şi judecători-arbitrii. 14). se vor dimensiona în funcţie de importanţa programului. împreună cu grupul sanitar respectiv. care va fi bine luminată şi ventilată. la cele mici odihna făcându-se tot în camera de masaj. la stadioanele din categoria I şi A vor fi prevăzute în imediata apropiere a vestiarelor spaţii pentru controlul antidopaj.8. closete şi p i soare. Vestiare pentru profesori şi antrenori. amplasată în apropierea vestiarelor. finisată cu materiale care să permită o uşoară întreţinere a curăţeniei. 179 IV. La restul echipamentelor sportive unde au loc competiţii. Camera de odihnă. 178 . amplasat în apropierea intrării pe teren şi care va servi pentru acordarea primului ajutor medical sportivilor accidentaţi. I. Camera de masaj. Camera pentru dezvoltarea forţei. In funcţie de mărimea echipamentului sportiv se va rezerva o încăpere specială pentru medic sau investigaţii. IV. va fi utilată cu o serie de aparate speciale. suprafaţă şi felul mobilării se vor stabili prin temă. Suprafaţa încăperii va fi de min. în cabinet se va prevedea cel puţin un pat permanent. precum şi pentru arbitrii şi juriu. Numărul obiectelor sanitare se va determina conform standardelor în vigoare.2. lavoare şi spălătoare pentru picioare. cu un cântat şi un lavoar.6. Fiecare grup sanitar va fi prevăzut cu robinet de serviciu pentru curăţenie. în orice caz nu m ai puţin de un W C şi un pişoar pentru fiecare vestiar (în cazul fotbalului şi a celorlalte jocuri). cu o suprafaţă de cea.4.7. asigurându-li-se o bună ventilaţie. A şi B. Grupuri sanitare pentru sportivi. organizatorii vor asigura prezenţa unui medic echipat cu trusă de prim ajutor (vezi tab.IV. În mod obligatoriu. IV. 20 mp.3. al căror număr. FV.5. IV.

instalaţii de hidromasaj. care se vor prevedea.IV. de la caz la caz. . pentru diferite categorii de stadioane. Schemele din fig. 50 şi 51 arată componenţa echipărilor anexe pentru sportivi şi legăturile lor funcţionale. Camere pentru cazarea echipelor şi sportivilor oaspeţii care să asigure posibilităţi de antrenament necondiţionat de problemei hotel-restaurant-transport. Sala de şedinţă şi proiecţii. saună finlandeză etc. . bazin cu apă caldă.9. IV. cabine telefonice. bufet. hol.10.49. în raport cu amploarea echipării sportive.

Iluminatul trebuie să scoată în evidenţă. 183 . pentru partea gazonată. Valorile minime recomandate (la nivelul terenului) pentru iluminarea medie a terenurilor sportive. înălţimea pilonilor trebuie să fie de min. Gradul de asigurare în alimentarea cu energie electrică se stabileşte de către beneficiarul complexului sportiv sau a stadionului în colaborare cu unitatea furnizoare de energie. De la această sursă se vor alimenta obligatoriu următorii receptori: iluminatul de siguranţă (de evacuare în caz de incendiu). 10 m de linia de tuşă. 2.l. Principii privind asigurarea instalaţiilor aferente construcţiilor sportive în aer liber i V. Pilonii vor fi aşezaţi în afara tribunelor şi sub un unghi de 1015° faţă de linia porţilor. Iluminatul incintei de joc (când este cazul) se va reduce în caz de avarie la minimum necesar pentru evacuarea jucătorilor şi a personalului auxiliar aflat în teren. precum şi eletropompele de incendiu. l. Pentru atletism. iluminatul hidranţilor de incendiu interiori (din spaţiile închise). 20 m şi vor fi amplasaţi la min. Instalaţii electrice . Pentru baseball se vor prevedea patru piloni de 20 ÷ 25 m pentru câmp exterior şi patru piloni de 15 ÷ 20 m pentru câmp interiori.V. vor fi prevăzute cu 6 surse de rezervă independentă (grup electrogen). în care se desfăşoară competiţii în nocturnă. Iluminarea stadioanelor se face prin baterii de reflectoare montate pe piloni şi. Soluţia de alimentare cu energie electrică se stabileşte de furnizorul de electricitate. iluminatul minim necesar pentru evacuarea persoanelor aflate în teren. şi pe copertinele tribunelor. iluminatul camerei pompelor de incendiu. zonele câmpului de joc. la toate disciplinele sportive. Toate stadioanele. este suficientă instalaţia de la fotbal. pentru activităţi nocturne sunt conform cap. 182 Se impune asigurarea unui grad ridicat de siguranţă pentru alimentarea pompelor de incendiu (când este cazul) şi a iluminatului de siguranţă (evacuare în caz de incendiu).4. instalaţia de semnalizare şi detectare incendii.(B)1. Pentru partea virajelor se va mări numărul de proiectoare la pilonii din colţuri. Pentru stadioanele de fotbal şi rugby. în măsura în care este avantajos.

Se va prevedea spaţiul necesar pentru staţia de amplificare. . 6119. accesibile numai personalului de serviciu. cu respectarea condiţiilor cerute de tehnica securităţii protecţiei V. radio. balustrade de protecţie la platformele Terenurile de sport vor fi prevăzute cu un centru de amplificare. Stadioanele prevăzute cu iluminat pentru jocuri în nocturnă vor care fi să cuprindă instalaţiile necesare comunicărilor către spectatori. prin tema de proiectare întocmită de beneficiar şi Acţionarea reflectoarelor se face de la distanţă. în funcţie de mărimea şi importanţa echipamen tului sportiv.Acţionarea iluminatului se va face de la un număr de puncte cât mai redus. se vor prevedea instalaţii de detectare şi semnalizare incendii. să nu producă ecou şi să nu împiedice acestuia. dacă nu sunt încadrate în reţeaua de iluminat a oraşului. Instalaţii telefonice Pentru întreţinerea reflectoarelor se va prevedea accesul necesar. chemării jucătorilor din cabine. întrerupt.). defect etc. de lumină nu trebuie să depăşească 250 V faţă de pământ. care se încadrează în categoria „C " pericol de incendiu. acordânduse o atenţie specială instalaţiilor pentru pilonii de iluminare. televiziune şi public se vor stabili. reflectoarelor etc. iar soluţia pentru protecţia contra descărcărilor electrice naturale se va stabili conform normativului I 20. cu prevederea unor semnalizări corespunzătoare (funcţionare. Pentru prevenirea unor eventuale incendii în spaţiile anexelor.2.. 6616 şi normativ I 7. astfel încât să se Se vor prevedea instalaţiile necesare pentru iluminarea parcului asigure acoperirea integrală a suprafeţei de recepţie. avizării lor pe teren etc. precum şi pentru presă.3. ROMTELECOM. înălţimea execută cu cablu subteran. scară de acces pe stâlpi. precum şi prevăzute cu iluminat de siguranţă adecvat pentru evacuarea instalaţiile necesare transmiterii de programe m uzicale în timpul spectatorilor. Instalaţiile electrice pe terenuri sportive sau stadioane se Amplasarea difuzoarelor în teren. să asigure un sau aleilor din jurul com plexului şi în spaţiile dintre construcţiile nivel cât mai scăzut al sursei. Tensiunea de distribuţie pentru instalaţiile electrice de forţă şi pauzelor. anunţării şi conducerii sportive. şi unghiul de montare se va stabili pe bază de calcule. 184 185 Instalaţiile telefonice necesare organizării concursurilor. Instalaţii de radiodistribuţie muncii. vizibilitatea spectatorilor. Soluţia pentru protecţia împotriva accidentelor prin electrocu tare se va stabili în conformitate cu prevederile STAS 2612. V. distanţa dintre ele.

(conf.4. amplasarea şi debitul specific al hidranţilor exteriori se vor stabili în funcţie de sistemul de stingere şi de utilajul de dotare. Instalaţiile electrice se vor proiecta ţinând seama de aceste necesităţi prevăzându-se posibilităţi de alimentare atât a receptorilor ficşi. prevăzându-se un rezervor de acumulare şi staţia de pompare necesară. Instalaţii pentru semnalizări optice La stadioanele destinate şi pentru competiţii nocturne. Numărul (necesarul). cu condiţia prevederii de reţele de distribuţie separate pentru alimentarea cu apă a anexelor (cu excepţia necesităţilor pentru stingerea incendiilor prin hidranţi interiori). Evacuarea 187 . precum şi a anexelor.000 locuri) se recomandă a se prevedea şi instalaţie de televiziune în circuit închis. unde se va folosi numai apă potabilă. cap. STAS 1343 şi normativului 19. Pentru atletism se vor prevedea circuite necesare urmăririi şi înregistrării rezultatelor competiţiilor (praguri. Dacă reţeaua publică nu poate asigura debitul şi presiunea necesară. de regulă.7. astfel încât să se asigure debitul de calcul necesar Ia incendiu. de la reţeaua publică din zonă. Canalizare Reţeaua de canalizare interioară a apelor menajere convenţional curate. de preferinţă. se va determina pe baza prevederilor STAS 1478. cu instalaţii mobile cu jet cu dispersie mare (dispersoare). fie prin prevederea unei instalaţii proprii de preparare apă cladă menajeră (schimbătoare de căldură. Pe terenul de sport se vor prevedea hidranţi exteriori pentru stingerea incendiilor. din prezentul normativ). V. pentru supravegherea întregii suprafeţe a stadioanelor. provenite din anexe şi de la fântânile de băut. Instalaţiile se vor dimensiona conform prevederilor normativelor I 9 şi I1.6. cât şi mobili (prize de curent monofazice cu protecţie). V. Se poate stabili şi o cooperare cu alte unităţi consumatoare din zonă. 2. Stropirea se va realiza. tipul. pentru anunţarea rezultatelor se vor prevedea panouri luminoase în puncte cu o bună vizibilitate. Alimentarea cu apă a obiectivului se face. numărul de jeturi în funcţiune simultan. Timpii de funcţionare a hidranţilor va fi de 60 minute pentru hidranţii exteriori şi de 10 minute pentru cei interiori. Instalaţii de transmisiuni radio şi televiziune Proiectarea şi realizarea instalaţiilor speciale de transmisii radio şi televiziune se va stabili prin tema de proiectare şi va respecta normele specifice ale societăţii naţionale de radio şi televiziune. Alimentarea cu apă caldă menajeră a anexelor sociale se va face fie de la o sursă existentă în zonă. normativelor I 9 şi I 1. precum şi STAS 1478. V. puncte de control etc. Alimentarea cu apă se poate face şi în sistem divizor. centrală termică sau boilere electrice).3. avizului întreprinderii de gospodărire a apelor) se va prevedea o sursă proprie (captare sau puţuri de adâncime). La stadioanele şi complexele sportive foarte mari (peste 50. Pentru hidranţii interiori. care poate asigura debitul necesar. cronometraj.2. sărituri. şi maxim 15 l/sec. În cazul când reţeaua publică nu poate asigura debitul şi presiunea necesară (conf. se poate face alimentarea din această reţea la debitele 186 convenite cu întreprinderea de distribuţie a apei. se va realiza conform prevederilor STAS 5433.5. utilizând pentru apă de incendiu şi tehnologică surse de apă nepotabilă.) cu consultarea MTS. Alimentare cu apă Necesarul global de apă se stabileşte pe baza prevederilor STAS 1478.V. luând în calcul un debit minim de 5 l/sec. Pe teren se vor prevedea hidranţi pentru stropit şi în spaţiile de circulaţie pentru spectatori se vor prevedea fântâni ţâşnitoare cu apă potabilă pentru băut.

Apele provenite din drenare se vor evacua în aceleaşi condiţii prevăzute la pct.S. încălzirea se poate realiza cu apă caldă (90 ÷ 70°C. STAS 1797. orăşeneşti.8. convectoare.7. a cărui grosime este sub 1. aşezate la o anumită distanţă egală între ele.50 m. V. se va face conform prevederilor STAS 1907. inclusiv a sursei termice. Instalaţii termice Toate terenurile de sport trebuie prevăzute cu instalaţii de drenare a apelor meteorice. În cazul în care în zonă nu există o sursă de energie termică. După caz. în funcţie de sursa de energie termică de care se dispune în zonă. etc. pentru a permite desfăşurarea reuniunilor sportive şi a antrenamentelor în condiţii normale chiar pe durata unei ploi (mărunte sau torenţiale).I. Canalizarea apelor meteorice şi a celor provenite din stropirea suprafeţelor de joc se va face.I. de regulă. apele colec tate în bazinul de retenţie. pietriş şi nisip. prin racordarea la reţeaua de canalizare publică din zonă. Proiectarea şi realizarea instalaţiilor de încălzire. Drenajul terenurilor de sport Pentru terenurile ce se amplasează pe un strat de argilă.apelor uzate se va face. din oţel. funcţionând cu gaz metan. V. Dacă volumele ce se cer încălzite sunt mici se poate prevedea şi o încălzire electrică. Soluţiile de rezolvare se vor stabili de comun acord cu organele locale abilitate (consilii comunale. Soluţia de drenare a apelor infiltrate în solul terenurilor sportive se va stabili pe baza concluziilor studiilor de specialitate (hidrogeotehnice). În cazul existenţei unei reţele publice de canalizare. Puţurile se umplu cu bolovani de râu. în vigoare la data întocmirii documentaţiei. apele din bazinul de retenţie. este indicată soluţia de drenaj în adâncime.5 ÷ l bar). 188 Încăperile funcţionale ale anexelor din cadrul stadioanelor sportive trebuie încălzite pe timp friguros. sau 95 ÷ 75°C) sau cu abur de joasă presiune (0. 189 . Peste ultimul strat de balast nivelat se realizează straturile terenului gazonat sau a pistei de atletism. Corpurile de încălzire vor fi formate din radiatoare de fontă. în lipsa unei canalizări publice se va prevedea o fosă septică cu vidanjare periodică. Dacă reţeaua de canalizare publică nu are capaci tatea de preluare instantanee a apelor. se va prevedea un bazin de retenţie. pot fi folosite la stropi rea suprafeţelor gazonate. Proiectarea sistemelor de drenare se va face de specialiştii în domeniu. în cantităţile acceptate de reţeaua publică. V. la reţeaua de canalizare publică din zonă. din care apele vor fi trimise în canalizarea publică prin curgere naturală sau prin pompare. a pistelor de atletism precum şi pentru stingerea unui eventual incendiu (pentru alimentarea autopompelor formaţiilor de pompieri). iar distanţa dintre puţuri se va determina în funcţie de cantităţile de apă ce trebuie captate şi de permeabilitatea stratului inferior. de regulă. iar terenul se amenajează cu pante de scurgere către puţuri. Instalaţii de ventilare şi/sau climatizare În cadrul anexelor sociale ale stadioanelor şi complexelor sportive pot fi încăperi care să necesite instalaţii de ventilare mecanică sau climatizare.10. Sistemul constă în puţuri de colectare de dimensiuni în plan de 60 x 60 cm ÷ 70 x 70 cm.9. Adâncimea puţurilor va fi egală cu grosimea stratului impermeabil.). registre etc. se va prevedea o centrală termică proprie. butan gaz sau combustibil lichid. Nu este recomandată supradimensionarea drenajului) întrucât realizarea şi exploatarea acestor sisteme este costisitoare. V. normativelor I 13 şi I 6 şi a prevederilor specifice din normativul P. vor fi evacuate pe terenurile din vecinătăţii folosind posibilităţile naturale de preluare a acestora. Amenajarea de terenuri sportive şi stadioane se va face pe terenuri unde pânza de apă freatică va avea adâncimea de minim 70 cm de la nivelul terenului. organe M.

în cantităţi ce nu pot fi diluate prin ventilare naturală.Instalaţiile de ventilare m ecanică se vor prevedea pentru încaperile funcţionale care nu au posibilităţi de ventilare naturală sau al încăperilor în care se produc degajări de substanţe nocive şi m irosuri. 4836. urm ând ca necesitatea prevederii unor astfel de instalaţii să fie justificată prin tema de proiectare. Instalaţiile de clim atizare pot fi prevăzute în încăperile cu aparatură şi tehnică de calcul. Proiectarea şi realizarea instalaţiilor de ventilare m ecanică se va face ţinând seam a de prevederile din ST A S 1238. 190 . 6648 şi normativul I5.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful