CAPITOLUL 2 - LIMITELE EXERCITĂRII DREPTULUI DE PROPRIETATE 2.1. CONSIDERAŢII GENERALE Noul Cod civil prevede la art.

556 că dreptul de proprietate poate fi exercitat în limitele material ale obiectului său, care sunt limitele corporale ale bunului ce formeaza obiectul dreptului de proprietate, cu îngrădirile stabilite de lege. Prin lege, dar şi prin vointa proprietarului, poate fi limitata exercitarea atributelor dreptului de proprietate, cu excepţiile prevăzute de lege. A vorbi acum, într-o perioadă de liberalism democratic, într-o perioadă de reformă inovatoare, când libertăţile şi drepturile cetăţenilor, consfinţite de Constituţie şi tratatele internaţionale, sunt cele care guvernează societatea, de restrângeri ale unor drepturi, şi mai ales, ale dreptului de proprietate pare un paradox. Cu toate acestea, aşa cum s-a spus, nu există drept mai susceptibil de îngrădire decât dreptul de proprietate, pentru că, pe de o parte, prin originea şi dezvoltarea lui istorică, dreptul de proprietate privată se leagă de problema economică a productivităţii şi problema socială a unei mai drepte distribuţii a bunurilor, iar, pe de altă parte, proprietatea, constituind împreună cu libertatea individuală izvorul cel mai bogat de puteri cuprinse în dreptul subiectiv, este prin însăşi natura ei expusă a se atinge şi de interesele domeniului public şi de interesele private cuprinse în dreptul subiectiv al altora. Aşadar, deşi dreptul de proprietate este absolut, el nu este şi nelimitat. Limitele pot fi impuse exercitării dreptului de proprietate în primul rând prin lege, dar uneori şi prin voinţa părţilor. Conform prevederilor art. 41 alin. 1 din Constituţie, conţinutul şi limitele dreptului de proprietate sunt stabilite de lege, care, în partea finală, prevede că dreptul de proprietate se exercită în limitele determinate de lege si „Oricine poate dispune liber de bunurile ce sunt ale lui, cu modificările stabilite de legi”. Justificarea unora dintre limitările dreptului de proprietate o găsim sub paravanul necesităţii realizării unui echilibru între interesul general şi cel individual în materia dreptului de proprietate. Altele sunt expresia libertăţii proprietarului de a dispune de bunul ce face obiectul dreptului de proprietate, şi de atributele pe care acesta i le conferă. De asemenea, prin ele se

603 din noul Cod civil se instituie reguli privind protecţia mediului şi buna vecinatate. . după caz. în materia dreptului de proprietate. desfinţate temporar prin acordul părţilor. ele sunt legale. restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o. astfel ca dreptul de proprietate să oblige la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinatăţi. ori ale unui sinistru deosebit de grav. voinţa proprietarului). pentru: apărarea securităţii naţionale.2 LIMITELE LEGALE DE INTERES PRIVAT Dispoziţiile art. în sensul că naşterea. exercitarea şi stingerea lor se face strict între canoanele impuse de anumite acte normative. art. Limitele şi restricţiile prevăzute de lege privind exercitarea dreptului de proprietate nu trebuie privite ca atingeri ale acestui drept. limitele legale de interes privat pot fi modificate. desfăşurarea instrucţiei penale. prevăd că legea poate limita exercitarea dreptului de proprietate fie în interes public. ca proprietarul să nu cauzeze altuia un prejudiciu în exercitarea dreptului său. prevenirea consecinţelor unei calamităţi naturtale. trebuie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului ( art. presupune înţelepciune din partea legiuitorului”. a ordinii. a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor. limitările şi restricţiile aduse acestui drept să fie chibzuite şi raţionale. Cert este însă faptul că. 49 alin 2). Exercitarea normală a dreptului de proprietate presupune. pe de o parte. „Realizarea unui echilibru între interesul general şi cel individual. 2. ci ele au menirea de a asigura exercitarea normală a dreptului de proprietate. fie în interes privat. 602 din Noul Cod civil. Astfel. iar pentru opozabilitate faţă de terţi este necesară îndeplinirea formalităţilor de publicitate prevăzute de legislaţia în vigoare. iar pe de altă parte.încearcă protejarea interesului individual al fiecărui proprietar. Potrivit dispoziţiilor aceluiaşi articol. Potrivit art. sub aspect legislativ. oricare ar fi izvorul acestor limite ale dreptului de proprietate (lege. de altfel ca toate celelalte drepturi civile. În acest sens. a sănătăţii ori a moralei publice. 49 din Constituţie prevede faptul că exerciţiul unor drepturi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune. ale unui dezastru. în scopul în care acest drept este recunoscut de lege. faţă de interesele celorlalţi subiecţi de drept.

dreptul de trecere pentru utilităţi. dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări şi dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie. 2. Obligaţia proprietarului fondului inferior de a impiedica curgerea provocata de proprietarul fondului superior sau de alte persone a apelor care ţăşnesc de pe acest din urmă fond datorită unor lucrări subterane întreprinse de proprietarul fondului acestuia. neaplicându-se atunci când pe fondul inferior se află o constructie cu gradina ori un cimitir. agricol ori industrial. dar numai dacă această curgere precede vărsarea într-un curs de apă sau într-un şanţ. precum şi a apelor provenite din secarea terenurilor mlăştinoase. distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construcţii. Obligaţia proprietarului a cărui apă este în prisos. dacă prin schimbarea aceasta ar fi afectaţi locuitorii unei aşezări de apa necesară în vederea satisfacerii nevoilor curente ale acestora. Proprietarul poate efectua pe cheltuiala sa exclusivă. în schimbul unei compensaţii şi amiabile înţelegeri să ofere acel surplus pentru proprietarul care nu poate procura apa pentru fondul său. vederea asupra proprietăţii vecinului.Noul Cod civil reglementeaza următoarele limite legale ale dreptului de proprietate privat: folosirea apelor. în vederea irigării terenului său. 3. Obligaţia proprietarului fondului inferior de a impiedica curgerea fireasca a apelor provenite de pe fondul superior. picatura streşinii. a apelor folosite în scop casnic. lucrări şi plantaţii. 5. dreptul de trecere. 4. 604-610 din noul Cod Civil sunt: 1. pe terenul riveranului opus. lucrările necesare pentru captarea apei. Obligaţia proprietarului fondului pe care se află un izvor de a nu schimba cursul acestuia. Folosirea apelor Limitele legale care privesc folosirea apelor în conformitate cu prevederile art. Picătura streşinii .

Proprietarul . existent pe faţa zidului în care s-a deschis vederea sau. Vederea asupra proprietaţii vecinului Conform art. şi în cazul lucrărilor neparalele. balconul ori alte asemenea lucrări neparalele cu linia de hotar spre fondul învecinat sunt interzise la o distanţă mai mică de un metru. derogare f ăcându-se doar prin acordul parţilor exprimat printr-un înscris autentic. . în conformitate cu prevederile art. de la punctul cel mai apropiat al lucrării de linia de hotar şi până la această linie. Distanţa şi lucrările intermediare cerute pentru anumite construţii Lucrările de construcţii sau plantaţii. după caz. Potrivit art. conform art. 613 din noul Cod civil este de 2 metri de linia de hotar f ăcând excepţie arborii mai mici de 2 metri si gardurile vii (dacă nu se prevede altfel de lege sau în regulamentul de urbanism). nu este permis să se facă fereastră sau deschidere în zidul comun decât cu acordul proprietarilor. 614 din noul Cod civil . Cu privire la plantarea arborilor distanţa minima la care aceştia trebuie sădiţi. 611 din noul Cod civil este obligat sa îşi facă streaşina casei sale astfel încât apele provenind de la ploi să nu se scurgă pe fondul proprietarului vecin. Distanţa. până la linia de hotar. pe cheltuiala proprietarul fondului pe care sunt plantaţi. în conformitate cu art. pe linia exterioară a balconului. 615 din noul Cod civil este obligatorie păstrarea unei distanţe de cel puţin 2 metri între fondul. aparţinând proprietarului vecin şi fereastra pentru vedere. Dacă distanţa nu este respectată. proprietarul vecin poate cere scoaterea sau tăierea cuvenită a acestora. Distanţa se calculează de la punctul cel mai apropiat de linia de hotar. se măsoară tot perpendicular. îngrădit sau neîngrădit. balconul ori alte asemenea lucrări ce ar fi orientate către acest fond si fereastra pentru vedere. 612 din noul Cod civil se pot face de proprietarul fondului numai cu respectarea distanţei minime de 60 de cm faţă de linia de hotar (dacă nu se prevede altfel în lege sau în regulamentul de urbanism).

Fereastra de lumină . subterane ori aeriene. Dreptul de trecere pentru efectuarea unor lucrări . 616 din noul Cod Civil poate fi deschisă fără limită de distanţa dacă sunt construite încât să împiedice vederea spre fondul învecinat. 619 din noul Cod civil. 618 din noul Cod civil. Acest drept de trecere este imprescriptibil şi se stinge în momentul în care fondul dominant dobândeşte un alt acces la calea publică. are în vedere lipsa accesului care provine din vânzare. curţile şi grădinile acestora . Dreptul de trecere Conform art. de natura conductelor de apă. a canalelor şi a cablurilor electrice. reglementată de art. Potrivit reglementarilor art. În cazul în care este vorba de utilităţi noi. schimb. Exercitarea dreptului de trecere în situaţii speciale. aceasta poate fi stabilită numai cu consimţământul proprietarului fondului care are acces la calea publică şi cu plata dublului despăgubirii. iar dreptul de trecere are ca obiect conducte şi canale subterane. gaz sau altele asemenea. proprietarul este obligat să permită trecerea prin fondul său a reţelelor edilitare ce deservesc fonduri învecinate sau din aceeaşi zonă. Dreptul de trecere pentru utilităţi Conform art. după caz. întinderea şi modul de stabilire a dreptului de trecere sunt determinate prin înţelegerea părţilor. prin hotărâre judecătorească sau printr-o folosinţă continuă pe timp de 10 ani. Această obligaţie subzistă numai pentru situaţia în care trecerea prin altă parte ar fi imposibilă. 617 din noul Cod Civil proprietarul fondului care este lipsit de acces la calea publică are dreptul să i să permită trecerea pe fondul vecinului său pentru exploatarea fondului propriu. partaj sau dintr-un alt act juridic. 621 din noul cod civil. situaţie în care trecerea nu va putea fi cerută decât celor care au dobândit partea de teren pe care se făcea anterior trecerea. În cazul în care lipsa accesului este imputabilă proprietarului care pretinde trecerea. periculoasă sau foarte costisitoare. sunt exceptate clădirile. precum şi a oricăror alte instalaţii sau materiale cu acelaşi scop. potrivit art.

Astfel. 2.3 LIMITELE CONVENŢIONALE Privitor la limitele convenţionale. Termenul începe să curgă de la data dobândirii bunului. Dreptul de trecere pentru reintrarea în posesie Proprietarul unui fond nu poate împiedica accesul altuia pentru a redobândi posesia unui bun al său. precum şi accesul vecinului pe terenul său pentru tăierea crengilor şi culegerea fructelor. în baza art. Aceasta se poate defini. având dreptul la o justă despăgubire pentru prejudiciile ocazionate de reintrarea în posesie. 624 din noul Cod civil se introduce o reglementare specială cu caracter de limitare adreptului de proprietate privată. dacă a fost înştiinţat în prealabil. ajuns întâmplător pe fondul respectiv. dacă nu încalcă ordinea publică şi bunele moravuri. Starea de necesitate Potrivit art. în conformitate cu prevederile art. în schimbul unei despăgubiri.Potrivit art. Nu poate pretinde nicio despăgubire proprietarul care a provocat sau a favorizat apariţia pericolului. proprietarul este obligat să permită folosirea fondului său pentru efectuarea unor lucrări necesare fondului învecinat. însă numai pentru o durată de cel mult 49 de ani şi dacă există un interes serios şi legitim. în cazul în care o persoană a folosit sau a distrus un bun al altuia pentru a se apăra pe sine ori pe altul de un pericol iminent. pentru starea de necessitate. 623 din noul Cod civil. dacă este cazul. instituindu-se in acest sens clauza de inalienabilitate. precum şi pentru cele pe care bunul le-a cauzat fondului. în sensul că prin convenţie sau testament se poate interzice înstrăinarea unui bun. 622 din noul Cod civil. 627 din noul Cod civil se reglementeaza limitarea dreptului de proprietate prin acte juridice de către proprietar. proprietarul bunului are dreptul să ceară o despăgubire echitabilă numai de la cel care a fost salvat. .

Transmiterea bunului pe cale de succesiune nu poate fi oprită prin stipularea inalienabilităţii. dacă prin lege nu se prevede altfel. până la proba contrară. caracterul determinant se prezumă. în mod corespunzător. cât şi de catre terţul în favoarea căruia s-a stipulat inalienabilitatea . clauza de inalienabilitate trebuie să fie supusă formalităţilor de publicitate prevăzute de lege. Sancţiunile pentru nerespectarea clauzei de inalienabilitate. În cazul bunurilor mobile. În contractele cu titlu oneros. . dacă este cazul. sunt aplicabile. regulile prevăzute pentru dobândirea proprietăţii prin posesia de bună-credinţă. în cazul încălcării clauzei de inalienabilitate de către dobânditor. cerută de instrăinătorul bunului afectat la clauză . anularea actului de înstrăinare subsecvent încheiat cu nerespectarea clauzei. bunurile pentru care s-a stipulat inalienabilitatea nu pot fi supuse urmaririi silite. Neîndeplinirea condiţiilor de opozabilitate nu îl lipseşte pe beneficiarul clauzei de inalienabilitate de dreptul de a pretinde daune-interese proprietarului care nu se conformează acestei obligaţii.Aceasta trebuie să îndeplinească urmatoarele condiţii: să fie instituită prin convenţie ori testament. sunt: rezoluţiunea contractului. ea este opozabilă şi creditorilor anteriori ai dobânditorului. Clauza de inalienabilitate este subînţeleasă în convenţiile din care se naşte obligaţia de a transmite în viitor proprietatea către o persoană determinată sau determinabilă. Atâta vreme cât cauza produce efecte. Nulitatea clauzei de inalienabilitate stipulate într-un contract atrage nulitatea întregului contract dacă a fost determinantă la încheierea acestuia. potrivit art. 628 din noul Cod civil. 629 din noul Cod civil. cerută atât de transmităţorul bunului avut sub clauză. În cazul în care clauza de inalienabilitate a fost prevăzută într-un contract cu titlu gratuit. să existe un interes serios si legitim. să aibă o durata de cel mult 49 de ani. pentru opozabilitate. Potrivit art.