UNIVERSITATEA DE STUDII AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE RURALĂ MASTER: MANAGEMENTUL

CALITĂŢII ŞI INOVAŢIEI ÎN DOMENIUL AGROALIMENTAR

TEHNICI DE AMBALARE SPĂLAREA, IGIENIZAREA ŞI STERILIZAREA AMBALAJELOR

Prof. Coord.: Şef.Lucr. Beia Silviu

Masterand: Trăistaru Roxana-Andreea

............................2..3......................................................... Înmuierea.......................15 1........................3 1...................................................................................................................................10 1........................4...........................2......... Agentul de spãlare.............................16 1..2...............14 1......................................5... Apa oxigenatã........................................................4 1......3 1.............................15 1................................................................................3.................................4....................................3.......5............................. Acidul peracetic......2.....4........................5...... Proprietãţile soluţiei de spãlare...4............... Radiaţii ionizante..................3...............................................6........... Cerinţe pentru soluţia de spãlare..2........5........3....... Aerul cald..3...............................2.. igienizarea şi sterilizarea ambalajelor.......................................2.. Agenţi de sterilizare..........................................................................................5..............................................................................12 1....3........................2...............................................3.... Sterilizarea ambalajelor...1................................................5 1.........15 1...................4..................11 1....... Ingrediente ale soluţiei de spãlare a buteliilor.................................6 1...3.......... Calitatea apei.........17 Bibliografie...................................................................4...........................16 1....................2 Cap.............3..................3..............................4. Regenerarea soluţiei de spãlare.....13 1......... 1 Spălarea...................................................................... Efectul înmuierii................... Temperatura de spãlare............2.....................7 1............................................................... Agenţi de sterilizare neconvenţionali........................ Impulsuri ultrascurte de luminã.......................... Stropirea.....................................................................7..4..........................................7 1..... Radiaţii infraroşii............ Efectul stropirii.............................5 1.........18 2 ...............................................5.............................3......... Aburul saturat...........3................CUPRINS: Introducere............................2...................2......11 1.........1...13 1........................................2..........4....................... Factori care influenţeazã spãlarea ambalajelor...............15 1.....2...........................2.1..........................3.......................2.7 1....4.......................1.....2.........16 1...................1 Obiectivele spãlãrii ambalajelor........16 Concluzii......4............................ Radiaţii ultraviolete....................... Tratamentul soluţiei caustice.............................................................................. Detergenţi sub formã de premixuri.........................................

Guvernele impulsionează din ce în ce mai mult producătorii şi magazinele să renunţe la soluţiile de unică folosinţă şi să se îndrepte spre ambalaje reutilizabile. De aceea. din sticlă. ameliorarea calităţii produsului căruia îi este destinat. Ambalajul este un sistem fizico-chimic complex. Igienizarea ambalajelor (metalice. chimică. ele trebuie să asigure protecţie totală şi branding la transport pe pieţele internaţionale. Având în vedere necesitatea obţinerii unor produse alimentare de calitate. cu funcţii multiple. transport. Rolul ambalajelor nu mai este limitat la a oferi protecţie pe o distanţă scurtă. ambalajul trebuie să asigure informaţii despre producător. Pentru a asigura distribuţia. în scopul protecţiei mediului înconjurător.) se realizează prin spaăare şi dezinfecţie care este specifică fiecărui tip după cum vom vedea în cele ce urmează. care asigură menţinerea sau. să explice cum se manipulează ambalajul şi cum se foloseşte produsul. paleţi) erau de unică folosinţă. în vederea asigurării calităţii şi integrităţii acestora la manipulare. din plastic etc. mecanică. în unele cazuri. reducerea costurilor sau rapiditatea livrării produselor pe raft. dar nevoia de a reduce costurile şi de a proteja mediul înconjurător au schimbat acest lucru. ambalajele (cutii.INTRODUCERE Ambalajul reprezintă totalitatea elementelor destinate să cuprindă sau să învelească un produs sau un ansamblu de produse. ambalajul poate fi considerat ca un sistem care îndeplineşte funcţii de protecţie fizică. Astăzi. depozitare şi desfacere până la consumare sau până la expirarea termenului de valabilitate precum şi pentru înlesnirea acestor operaţii. să descrie produsul conţinut. spălarea şi igienizarea ambalajelor devine o componentă a procesului tehnologic căruia trebuie să i se acorde aceeaşi atenţie ca tuturor celorlalte operaţii. 3 . biologică etc. şi funcţii de promovare a produsului. Până de curând. Ambalajele returnabile potrivite pentru expunerea în magazin permit respectarea tuturor cerinţelor cu privire la îmbunătăţirea lanţului de aprovizionare.

În plus. keg-uri.Ambalaje foarte murdare. în special. mai ales. vopsea. ghips etc.fabricã într-un interval de timp mai mic de trei luni. Spãlarea ambalajelor noi este o operaţie uşoarã deoarece impuritãţile sunt formate. ceea ce favorizeazã aderarea prafului din aer.Returnãri comerciale normale constituite din majoritatea ambalajelor care se reîntorc la producãtorul de alimente. butoaie. garaje etc. Aceste ambalaje sunt mai greu de spãlat decât ambalajele returnabile normale. ambalajele trebuie curãţate. iar etichetele şi foliile din aluminiu îndepãrtate. pentru a se acorda o atenţie deosebitã operaţiei de spãlare. cu o peliculã uniformã şi continuã de apã. Ambalajele returnabile murdare pot fi: . igienizarea şi sterilizarea ambalajelor 1. . igienizare si sterilizare. fixate pe suprafaţa sticlei. pivniţe. unde sunt pãstrate separat. . navete etc. . Aceste impuritãţi sunt insolubile în soluţiile de spãlare obişnuite.curãţarea mecanicã a ambalajelor şi obţinerea de ambalaje perfect curate. . Ambalajele reutilizabile se întorc de la consumator murdare. 1 Spălarea. Pregãtirea ambalajelor se realizeazã prin intermediul operaţiilor de spãlare. Aceste ambalaje sunt colectate de operatori de salvare şi pot fi returnate la fabricã.CAP. O atenţie deosebitã trebuie acordatã condiţiilor de depozitare a ambalajelor goale deoarece variaţiile de umiditate şi temperaturã conduc la condensarea umiditãţii pe suprafaţa ambalajelor. caracterizate prin acumulãri mari de murdãrie la interior pe unul din pereţi ca rezultat al depozitãrii lor în poziţie culcatã.Ambalaje imposibil de curãţat care conţin substanţe cum sunt catran. pânã la acumularea unor cantitãţi apreciabile şi sunt spãlate separat. ambalaje secundare: lãzi.asigurarea puritãţii microbiologice şi / sau a sterilitãţii (în cazul ambalajelor destinate ambalãrii aseptice). astfel cã trebuie eliminate înainte de încãrcarea maşinii de spãlat. eventual din resturi de paie provenite din ambalajul de transport al ambalajelor noi din sticlã . în spaţii neacoperite. Spãlarea insuficientã se recunoaşte dacã suprafaţa ambalajelor nu este complet umedã şi existã asocieri de picãturi de apã. efectuând circuitul fabricã . perioade îndelungate de timp. la sfârşitul programului de producţie. multe butelii încã mai au pe gât folie de aluminiu folositã pentru înfãşurarea închiderii şi a gâtului buteliei. vizibile în special la ambalajele din sticlã. termenul sãu de valabilitate depinzând foarte mult de starea de igienã a ambalajelor. Pentru ambalajele reutilizabile (butelii şi borcane din sticlã.1. Condiţia de ambalaj perfect curat este asiguratã dacã ambalajele sunt acoperite. dupã efectuarea operaţiei. deci nu pot fi curãţate. 4 . Murdãria poate fi constituitã din noroi uscat. mucegai şi alge sau orice combinaţie a acestora.) spãlarea este o operaţie dificilã. Puritatea microbiologicã este realizatã atunci când toate microorganismele prezente pe suprafaţa ambalajelor sunt distruse şi îndepãrtate. Pentru reutilizare. Obiectivele spãlãrii ambalajelor Pregãtirea ambalajelor înainte de umplerea lor cu produs este o condiţie esenţialã a asigurãrii conservabilitãţii corespunzãtoare a produsului ambalat. din particule de praf provenite din aer. conţinând impuritãţi foarte diferite şi încã etichetate.Ambalaje din depozite constituite din ambalajele pãstrate în depozite. Obiectivele principale ale acestor operatii sunt: . la cele care au depuneri solide şi resturi de grãsimi sau au etichete aplicate cu ajutorul unui adeziv cu rezistenţã mare la umezire.piaţã comercialã . pentru perioade îndelungate de timp. nisip.

capacitatea.Efectul înmuierii .materialul folosit pentru confecţionarea etichetei. acţiune ce îndepãrteazã impuritãţile libere şi materialul strãin şi preîncãlzeşte (tempereazã) ambalajele din sticlã. concomitent cu stropirea sã poatã fi asiguratã şi evacuarea apei de spãlare. Desprinderea şi antrenarea impuritãţilor se obţine prin înmuiere alternatã cu scurgere la trecerea ambalajelor prin unul sau mai multe bazine care conţin cantitãţi mari de soluţii de spãlare. Cu toate acestea. . . a soluţiei şi a temperaturii de spãlare depinde de: .tipul de adeziv folosit la etichetare.gradul de murdãrire a ambalajelor.5 °C.cu cât este mai ridicatã cu atât este mai rapidã îndepãrtarea murdãriei. 5 . O spãlare bunã. de obicei recirculatã de la o clãtire finalã.desprinderea şi antrenarea impuritãţilor . .productivitatea liniei / secţiei de fabricaţie care determinã alegerea unei maşini de spãlat cu o anumitã productivitate. fie prin creşterea concentraţiei soluţiei cu 50%. Existã şi o excepţie: pentru ambalajele din aluminiu nu se foloseşte soluţie alcalinã (de NaOH) datoritã caracterului amfoter al aluminiului. Agitarea mecanicã a soluţiei prin recirculare şi stropirea ambalajelor cu aceasta ajutã la separarea impuritãţilor şi a etichetelor de pe ambalaje şi la dispersarea lor în soluţie. Alegerea sistemului de spãlare. trebuie menţionat cã aplicarea acestei reguli poate fi efectuatã într-un domeniu îngust.înmuierea şi umflarea depunerilor (îndeosebi în cazul ambalajelor reutilizabile) . împreunã cu impuritãţile.tipul ambalajului (materialul din care este confecţionat.duritatea apei folosite pentru spãlare. îndeosebi la temperaturã ridicatã. Se poate obţine acelaşi efect de distrugere a microorganismelor fie prin creşterea temperaturii cu 5.Agentul de curãţire este alcalin astfel cã. .îndepãrtarea murdãriei / impuritãţilor necesitã un timp de înmuiere şi dizolvare cuprins între 10 şi 30 minute.Efectul mecanic al stropirii .1.capacitatea de curãţire a maşinii de spãlat. forma. concretizatã printr-un bun efect biologic de curãţire se realizeazã la temperatura de 6085°C. . .clãtirea ambalajelor. Clãtirea ambalajelor se realizeazã prin stropire internã şi externã cu jeturi puternice de apã în vederea îndepãrtãrii resturilor de soluţie de spãlare şi a rãcirii ambalajelor la temperatura necesarã pentru umplerea cu produs. dacã este nou sau reutilizabil etc). Efectul de curãţare depinde de: . Factorii care influenţeazã spãlarea ambalajelor Spãlarea ambalajelor se realizeazã în mai multe etape: . . pe lângã înmuierea şi dizolvarea murdãriei distruge şi microorganismele.Temperatura de spãlare .accentueazã curãţirea prin clãtirea intensã a recipientelor. Înmuierea şi umflarea depunerilor se realizeazã printr-o clãtire internã şi externã cu apa. Presiunea şi forma jetului de stropire se alege în funcţie de înãlţimea ambalajului şi de diametrul gurii / orificiului de umplere a ambalajului astfel încât. . .2.

antrenând impuritãţile / urmele de soluţie alcalinã. astfel încât soluţia de spãlare / apa sã se scurgã. pe o butelie se va forma de douã ori interfaţã aer -lichid. Cel de al doilea mecanism.durata de contact se referã la timpul în care un ambalaj este supus acţiunii soluţiei caustice şi trebuie sã fie egalã cu durata de imersie plus timpul necesar transferului ambalajelor de la un compartiment la urmãtorul. apoi este scos deasupra nivelului soluţiei.2. Primul mecanism este dependent de timp. care trebuie sã fie mai mare de 6 .durata de imersie. maşinile de spãlat nu pot fi judecate numai dupã durata de înmuiere (Kappele. Spre exemplu.1.1. adesea numitã duratã de înmuiere . . . chiar şi asupra sticlei.lichid se va forma de şase ori. distincte: •secvenţa de înmuiere •secvenţa de umplere şi de golire a ambalajului cu soluţie alcalinã. Înmuierea. De exemplu. În cazul spãlãrii ambalajelor reutilizabile. Cu toate acestea. este durata de timp în care o butelie este imersatã în soluţie alcalinã şi nu include timpul necesar pentru clãtire sau pentru transferul de la un compartiment cãtre urmãtorul. în timp ce. cealaltã la golire. una la umplere. al clãtirii pentru îndepãrtarea urmelor de soluţie alcalinã şi rãcire la temperatura de evacuare.durata totalã se referã la numãrul de minute necesare pentru ca un ambalaj supus spãlãrii sã parcurgã traseul de la gura de alimentare la gura de descãrcare a maşinii de spãlat. Efectul mecanic al stropirii se datoreazã jeturilor puternice de soluţie alcalinã sau de apã de clãtire / preînmuiere şi depinde de presiunea la gura duzelor de stropire. 1.lichid pe suprafaţa murdarã a ambalajului. Efectul stropirii Stropirea ambalajelor se efectueazã în scopul preîncãlzirii imediat dupã introducere în maşina de spãlat. fiind raportat numai la durata de timp în care buteliile sunt imersate în soluţia alcalinã fierbinte. Efectul de spãlare este cu atât mai bun cu cât durata de contact dintre ambalaje şi soluţia alcalinã este mai mare.2. interfaţa aer. Efectul înmuierii Înmuierea se realizează prin imersia ambalajelor supuse spãlãrii în soluţia alcalinã din baia de înmuiere si este faza cu durata cea mai lungã dintr-un ciclu de spãlare. pentru o duratã de înmuiere egalã (o medie de 9 minute). depinzând de câte ori se formeazã o interfaţã aer . secvenţa de umplere şi de golire a ambalajului cu soluţie alcalinã. dar şi al îndepãrtãrii impuritãţilor în compartimentele de spãlare cu soluţie alcalinã. se foloseşte un timp de înmuiere suficient de mare care sã permită îndepãrtarea etichetelor din maşina de spãlat. Stropirea. Întrucât un ambalaj este imersat în baia de soluţie alcalinã. independent de timp. în asemenea condiţii ambalajele din sticlã pot cãpãta un aspect ceţos. prelungirea duratei de contact trebuie evitatã datoritã atacului corosiv al soluţiilor alcaline (de sodã causticã) asupra materialelor de ambalaj. într-o maşinã de spãlat cu trei compartimente de înmuiere se pot îndepãrta de douã ori mai multe impuritãţi decât în una cu un singur compartiment. într-o maşinã cu trei compartimente de imersie.2. suprafaţa sa murdarã este supusã la douã mecanisme de curãţare separate. care conţin şi etichete. 1999). întrucât timpul necesar pentru îndepãrtarea etichetelor este mai mare decât cel necesar pentru îndepãrtarea murdãriei. este asociat cu numãrul de umpleri şi de goliri. Durata de contact poate avea următoarele aspecte: . Se aplicã atât la interiorul cât şi la exteriorul ambalajelor aflate cu gura în jos în compartimentele de stropire. Ca atare. Rezultatele testelor de laborator care au simulat procesul de curãţare a buteliilor din sticlã au indicat cã. într-o maşinã de spãlare cu un singur compartiment de imersie.

În cazul ambalajelor din sticlã însã. Ca atare. adesea. dacã maşina de spãlat este opritã pentru o perioadã lungã de timp.40°C 55.. deci eficienţa agenţilor de curãţire creşte cu creşterea temperaturii pentru aceeaşi concentraţie.) stropirea este principala modalitate de efectuare a spãlãrii... 1. Astfel.15°C Temperatura mai ridicatã a soluţiei de spãlare accelereazã procesul de curãţare..2-3 bar şi de diametrul orificiilor de stropire. mai ales pentru 7 . Temperatura de spãlare În timpul spãlãrii..40°C 20.3.. temperatura ridicatã din zonele de înmuiere face ca zona de vapori sã fie foarte fierbinte... microorganismele fiind uşor distruse la temperatura de circa 80°C de soluţia alcalinã utilizatã ca agent de spãlare. Pentru a pãstra diferenţele de temperaturã dintre zone la valori scãzute. Chiar şi în cadrul acestor limite pot avea loc spargeri datoritã şocului termic prin producerea unei fisuri care se extinde asupra bazei şi. La spãlarea ambalajelor metalice (ex.. navete etc.. ambalajele sunt încãlzite pânã la temperatura soluţiei de spãlare din compartimentul cu temperaturã maximã. a ambalajelor de transport şi distribuţie (ex.25°C 10. Pe de altã parte. Domenii de temperatură pentru etapele şi agenţii de spălare Etapa Preîncãlzire... care este mai mare pentru stropirile interioare faţã de cele exterioare. însã. °C 35. ceea ce poate favoriza contaminarea prin lipire (fixare). Pentru aceeaşi eficienţã. în special în timpul iernii. preînmuiere A doua înmuiere Baia de soluþie causticã Clãtire intermediarã Agentul de spălare Apã caldã Apã rece Apã rãcitã Domeniul de temperatură.80°C 55. multe maşini de spãlat ambalaje din sticlã au zone intermediare suplimentare. De asemenea.60°C 75. Temperatura ridicatã tinde sã producã uscarea rapidã a ambalajelor în zona de vapori.. ceea ce poate avea ca rezultat un depozit alcalin uscat pe ambalaj în absenţa agentului de umezire. De asemenea. pentru spãlarea ambalajelor din sticlã. este necesarã o temperaturã ridicatã pentru a obţine efectul de sterilizare a ambalajelor.. diferenţa de temperaturã dintre compartimentele maşinii de spãlat nu trebuie sã depãşeascã 35°C la încãlzire şi 25°C la rãcire. concentraţia soluţiei de spãlare poate fi redusã cu creşterea temperaturii. °C 35. apoi sunt rãcite la temperatura pe care o au la evacuare din maşina de spãlat. revenindu-i un rol determinant în asigurarea condiţiei de ambalaj perfect curat. asupra peretelui ambalajului din sticlã. numãrul de duze de stropire este mai mare pentru stropirile interioare. în comparaţie cu numãrul celor pentru stropiri exterioare.. cutii din tablã cositoritã sau aluminiu). pe parcursul procesului de spãlare a ambalajelor din sticlã pot fi atinse urmãtoarele temperaturi: Tabelul 1.60°C Domeniul de temperatură.2. dacã acestea sunt supuse unei modificãri exagerate de temperaturã pot avea loc spargeri datoritã şocului termic. lãzi.

Soluţia causticã de spãlare folositã este hidroxid de sodiu 1-3% la care se adaugã aditivi pentru a se putea rãspunde cerinţelor enumerate mai sus. Pentru obþinerea efectului de spãlare dorit este esenţialã folosirea unei soluţii de spãlare cu proprietãţi de înmuiere şi de clãtire bune. respectiv aer cald pentru uscare.2. . 1. Pentru reducerea necesarului de cãldurã este necesar sã se micşoreze diferenţele de temperaturã şi sã se reducã pierderile de cãldurã izolând termic utilajele. se evitã diferenţe de temperaturã mai mari de 25°C între zone pentru a se reduce spargerile.prevenirea risipei datoritã antrenãrii în cazul unei concentraţii mai mari de 5%.2. se poate folosi abur saturat. . respectiv de rãcire întrucât aceste ambalaje nu sunt susceptibile la şoc termic.preîncãlzire.sã nu spumeze.4. reducerea aderenţei impuritãţilor la suprafaţa sticlei şi menţinerea în suspensie a particulelor nedorite pentru o clãtire uşoarã. Adaosul concentratelor de aditivi comerciali (0.1. 1. . .poate necesita instalarea unor unitãţi de neutralizare pentru a îndeplini specificaţiile locale referitoare la efluenţi.sã fie uşor de dozat.sã aibã un efect de spãlare ridicat. . Puterea de curãţare variazã cu concentraţia soluţiei şi cu temperatura de lucru.062%) în soluţia de spãlare causticã mãreşte eficienţa de curãţare a acesteia. Proprietãţile soluţiei de spãlare Cerinţele de bazã ale soluţiei de spãlare.capacitate mare de dizolvare a adezivului. Spãlarea acestor ambalaje se poate realiza direct cu soluţie alcalinã fierbinte urmatã de clãtire cu apã sau. . .penetrare rapidã a hârtiei etichetelor.sã nu fie otrãvitoare şi sã nu introducã substanţe toxice în apa rezidualã.înmuierea pulpei şi a fibrelor din hârtia etichetelor. Cerinţe pentru soluţia de spãlare Soluţia de spãlare se preparã din sodã causticã (NaOH) şi aditivi. Efectul chimic al soluţiei de spãlare este corelat cu capacitatea sa de a dispersa impuritãţile existente pe suprafaţa buteliei şi sã împiedice redepunerea lor. .2. . .In general.capacitate de îndepãrtare a murdãriei.) nu sunt necesare mai multe zone de încãlzire. Cele mai importante cerinţe pentru o soluţie de spãlare sunt: . keg-uri etc.4. .sã fie cât mai ieftinã posibil.capacitãţi bune de umezire.efect de inhibare sau letal asupra microorganismelor. determinã proprietãţile soluţiei 8 . .efectul de distrugere microbianã dorit.4. Agentul de spãlare 1.sã nu formeze depuneri de crustã. în special asupra bacteriilor.2. cutii ambutisate din aluminiu. care este apoi încãlzitã la temperatura corespunzãtoare conform diagramei de spãlare a maşinii de spãlat. butoaie. Alegerea corespunzãtoare a concentraţiei soluţiei caustice asigurã: .sã nu aibã acţiune agresivã asupra materialului ambalajului. . toate substanţele sunt amestecate împreunã cu apã pentru a se obţine soluţia cu concentraţia stabilitã. În cazul ambalajelor din materiale metalice (cutii de conserve din tablã cositoritã. . .înmuierea imprimãrii etichetelor. în cazul ambalajelor noi.

3 1 0.proprietãţi de înmuiere sau de pãtrundere.1 2.se realizeazã prin reducerea atât a tensiunii superficiale a lichidului.economie de substanţe. la o temperaturã de cel puţin 55°C sau la un proces de spãlare şi sterilizare echivalent". reziduuri şi materiale strãine din ambalaje .6 0. .o bunã solubilitate.proprietãţi anticorosive.de spãlare: .4 0.proprietãţi de lubrifiere.4 1.9 %. ºC 54 5.8 66 2.proprietãţi de clãtire.8 1.proprietãţi de chelatizare.8 0.3 1.6 0.proprietãţi antispumante.8 4.5 0. .2 60 3. Echivalentul bactericid al acestor recomandãri se poate obţine printr-o multitudine de combinaţii ale timpului.3 2.8 6. .5 3. Poate fi folositoare menţionarea cerinţelor minime pentru obţinerea de butelii sterile recomandate de Asociaţia Naţionalã a Bãuturilor Rãcoritoare din Statele Unite: "buteliile nespãlate trebuie expuse la o soluţie 3% cu minimum 60% sodã causticã (NaOH) şi pentru cel puţin 5 minute.7 Temperatura. .2 2.3 2. În multe ţãri existã legi care reglementeazã concentraţia soluţiilor de spãlare şi este în avantajul producãtorilor sã le respecte. În tabelul 2 sunt prezentate o serie de asemenea combinaţii care asigurã realizarea unei eficienţe bactericide de 99. Concentraţia de NaOH (în %) la diferite temperaturi şi durate de imersie Timpul.4 4.8 0.3 3. Tabelul 2.9 2.9 0.6 0.9 1.proprietãţi bactericide. .5 1.7 2.proprietãţi de emulsionare.6 0.1 1. 43 1 3 5 7 9 11 13 15 11. min.4 0.2 1 0. . cât şi a tensiunii Ia interfaţa cu materialul 9 . Proprietãţi bactericide ale soluţiei de spãlare Capacitatea unei soluţii de a distruge microorganismele dãunãtoare depinde de compoziţia sa.4 1. de temperaturã şi de durata de imersie.9 0.0 3. . Aceastã proprietate permite contactul soluţiei cu întreaga suprafaţã murdarã a ambalajelor şi pãtrunderea depozitelor de murdãrie.5 71 1.6 49 7.7 0. .6 1. . concentraţiei şi temperaturii.8 2. .9 4.4 1.proprietãţi de defloculare sau de dispersare.proprietãţi de dizolvare şi de neutralizare.5 0.2 1. .3 Proprietãţi de înmuiere sau de pãtrundere Uşurinţa cu care este umectatã suprafaţa ambalajelor este o proprietate importantã a soluţiei de spãlare.9 1.

ionii de calciu. acestea din urmã fiind mai greu de îndepãrtat din soluţiile de spãlare. De asemenea. Aceşti agenţi activi de suprafaţã se numesc generic surfactanţi. depunere care formeazã un film la interiorul buteliilor şi produce o crustã grea pe lanţurile transportoare. Proprietãţi de dizolvare şi de neutralizare Soluţiile de spã lare trebuie sã fie capabile sã solubilizeze unele impuritãţi şi sã neutralizeze reziduurile acide. Proprietãţi de lubriflere O soluţie de spãlare corespunzãtoare are şi un efect de lubrifiere a reperelor în mişcare ale maşinii de spãlat cu care vine în contact. Solubilitatea Este importantã menţinerea concentraţiei optime a compuşilor de spãlare astfel cã. prin economisirea substanţelor chimice utilizate la spãlare. 10 . Crusta poate determina reducerea transferului termic. îndepãrtarea rapidã a etichetelor reduce transformarea acestora în pulpã şi fibre. crusta de pe lanţurile transportoare şi de pe casete acţioneazã ca un burete. Proprietãţi de clãtire În timpul procesului de clãtire. cât şi pentru utilizatorii maşinilor de spãlat ambalaje. aceasta fiind funcţia principalã a compartimentelor de înmuiere şi a jeturilor de clãtire. mãrind cantitatea de soluţie alcalinã transportatã de la un compartiment la altul. Frecvent.ambalajului. Economie de substanţe Costurile de funcţionare trebuie sã fie menţinute cât mai scãzute. în primul rând. Proprietãţi de emulsionare Emulsionarea este menţinerea particulelor în suspensie prin intermediul unei alte faze lichide. Gãsirea unei soluţii de spãlare a buteliilor care sã menţinã în echilibru aceste douã proprietãţi de bazã este o adevãratã provocare tehnicã atât pentru constructorii. pentru aceasta. Proprietãţile bune de clãtire vor asigura scurgerea şi vor reduce cantitatea de detergent transportatã de la un compartiment la altul având ca rezultat o economie de detergent. La spãlarea buteliilor necesitã chelatizarea. Nu se aşteaptã ca operaţia de clãtire sã îndepãrteze materialele care rãmân fixate pe butelii. Formarea chelaţilor de Ca2+ şi Mg2+ în soluţia de spãlare este necesarã pentru prevenirea depunerii sãrurilor insolubile de calciu şi magneziu. îngustarea orificiilor duzelor de stropire şi creşterea masei maşinii. Depunerile aderente sunt primele rãspunzãtoare de formarea spumei în maşina de spãlat prin combinarea lor cu alcaliile şi formarea de "sãpunuri". antispumanţii se adaugã în soluţia de înmuiere pentru a-i mãri eficienţa. fãrã a afecta calitatea operaţiei de spãlare. aluminiu şi magneziu. Proprietãţi antispumante Spumarea excesivã reduce eficienţa procesului de clãtire. Proprietãţi de chelatizare Un agent de chelare este un compus chimic care se poate combina cu ioni metalici în soluţie pentru a forma ioni complecşi solubili în apã. toate impuritãţile şi urmele de detergent trebuie îndepãrtate de pe butelii. fier. casete şi bazine (tancuri). aceastã proprietate ajutã la îndepãrtarea filmelor de ulei de pe suprafeţe. este necesarã o solubilitate completã. La spãlarea buteliilor. Proprietãţi anticorosive O soluţie de spãlare bunã protejeazã maşina de spãlare / clãtire împotriva coroziunii. Proprietãţi de defioculare sau de dispersare Proprietãţile soluţiilor de spãlare enumerate mai sus ajutã procesul de dispersare prin menţinerea particulelor coloidale în suspensie. Proprietãţile de înmuiere bune sunt importante pentru îndepãrtarea rapidã atât a etichetelor din hârtie cât şi a celor din folie sub formã de bucãţi mari. Aceastã operaţie este uşuratã prin utilizarea unui detergent cu proprietãţi de clãtire bune.

favorizeazã transformarea etichetelor în pulpã atunci când se foloseşte în concentraţii ridicate în cazul etichetelor cu rezistenţã scãzutã la umiditate. ceea ce determinã uzarea soluţiei de spãlare: Ca2+ + 2 HCO. Pentru prevenirea formãrii crustei.4. polifosfaţii sunt hidrolizaţi în soluţii alcaline fierbinţi şi convertiţi la ortofosfaţi. Majoritatea soluţiilor de spãlare au ca principal ingredient aceastã bazã. glucoheptonaţi. De asemenea. în cele ce urmeazã sunt prezentate principalele ingrediente ale soluţiilor de spãlare. Agenţi de chelare La trecerea continuã prin maşina de spãlat. Cu toate acestea. ei sunt stabili hidrolitic în soluţii alcaline fierbinţi. de asemenea. Fabricanţii. + 2 Na + 2 OK -> CaC03 + 2 Net + COt + 2 H20 Deoarece compuşii formatori de duritate sunt uşor depozitaţi pe duzele de stropire şi astfel efectul de spãlare scade. în soluţiile de spãlare se adaugã agenţi de chelare care sunt compuşi ce previn formarea crustei. soda causticã prezintã câteva dezavantaje şi limite: . acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA). Cei mai frecvent folosiţi agenţi de chelare sunt: gluconaţi. în zonele de clãtire se adaugã agenţi de prevenire a formãrii crustei acide (valoarea pH-ului se regleazã între 6. Soda causticã este cea mai economicã şi are proprietãţi bactericide excelente. ei nu sunt eficienţi ca inhibitori de crustã în zonele de clãtire cu soluţie alcalinã. fie achiziţioneazã produşi deja amestecaţi destinaţi preparãrii soluţiilor de spãlare. Polifosfaţii anorganici sunt inhibitori eficienţi ai formãrii de crustã în timpul clãtirii cu apã de clãtire. fie adaugã ingredientele necesare în soluţia causticã. . ionii de calciu îndeosebi sunt precipitaţi de compuşii alcalini. Soda causticã Hidroxidul de sodiu. apoi rãcit din nou.spumeazã la presiune ridicatã. polifosfaţi şi. De obicei este comercializatã sub formã de soluţie concentratã 50%. dar în combinaţie cu fosfaţi. la diluare cu apã având loc o degajare de cãldurã.1. . denumirea chimicã a sodei caustice. Datoritã acestor dezavantaje sunt necesari aditivi caustici pentru a se obţine o soluţie de spãlare eficientã. caz în care nu mai pot preveni formarea crustei. la utilizare singularã având loc o migrare în exces a sa de la un compartiment la altul.3. formând agenţi de chelare şi defloculanţi ai impuritãţilor ca de exemplu polifosfaţii anorganici. glucoheptonic) se adaugã în compartimentele maşinii de spãlat în concentraţie corespunzãtoare concentraţiei determinate pentru ionii Ca2+. organofosfaţi. Totuşi. Se foloseşte. transportorul de ambalaje este încãlzit succesiv. agenţii de chelare sunt diluaţi pânã la concentraţii limitã. . în ultimii ani. precipitã ionii carbonici sub formã de carbonat şi astfel se produc depuneri de carbonat de calciu pe transportoarele de ambalaje. Acizii (gluconic. Proprietãţile diferiţilor agenţi de chelare folosiţi determinã eficienţa lor în formulele soluţiilor de spãlare. În soluţie este un solvent puternic care atacã rapid impuritãţile şi saponificã uleiurile şi grãsimile.favorizeazã uzura şi zgârierea buteliilor dacã este folositã la concentraţii ridicate. Suplimentar. Mg2+ şi alţi ioni metalici.5). Ca rezultat.2. este o bazã puternicã. Ingrediente ale soluţiei de spãlare a buteliilor Din pãcate nici un compus nu posedã toate proprietãţile enumerate mai sus astfel cã este necesarã combinarea câtorva compuşi chimici pentru a obţine o soluţie de spãlare care sã îndeplineascã majoritatea cerinţelor. în zonele de clãtire cu soluţie alcalinã şi cu apã proaspãtã. Cu toate acestea.are o capacitate de clãtire redusã. prevenind astfel 11 .5 – 9. . Dar.contribuie la formarea crustei. spre deosebire de polifosfaţi. ca rezultat al încãlzirii.

Alegerea corectã a proporţiei fiecãrui ingredient în formula finalã pentru o maşinã de spãlat necesitã o expertizã asiguratã cel mai bine de companiile chimice furnizoare. Calitatea apei Un rol crucial în spãlarea ambalajelor îl are duritatea apei folosite atât pentru prepararea soluţiilor de spãlare. Siliconii nu sunt folosiţi prea des ca agenţi antispumanţi în soluţiile de spãlare a buteliilor. în cazul în care nu sunt respectate proporţiile optime corespunzãtoare. spre exemplu dacã un ingredient se regãseşte în cantitate foarte scãzutã în formula finalã calitatea produsului spãlat va avea de suferit. Sunt caracterizaţi de proprietãţi de dispersie. costurile de preparare a soluţiilor de spãlare depãşesc adesea avantajul aparent al achiziţionãrii de compuşi individuali. Agenţii antispumanţi se adaugã în concentratele de aditivi pentru a se preveni formarea spumei în soluţia de spãlare.4. fosfaţi sau silicaţi). Acesta nu este un obiectiv uşor deoarece. Aditivii care conţin fosfaţi. înmuiere şi clãtire bune. pe de altã parte. în maşinã s-ar putea depune crustã sau forma spumã sau buteliile vor fi spãlate necorespunzãtor. Spre exemplu. cei mai uzuali sunt agenţii de suprafaţã antispumanţi anionici.4. pe de o parte.4. în particular tenside (substanţe tensioactive) sunt folosiţi tot mai mult în prezent. Pe de altã parte. Cu toate acestea. 1. cât şi pentru clãtirea recipientelor spãlate astfel încât sã fie perfect curate şi sã nu conţinã urme de soluţie de spãlare. dar are şi alte efecte nebãnuite.formarea de precipitate în toate etapele operaţiei de spãlare. Ei sunt molecule chimice complexe cu o parte hidrofilã sau hidrofobã. Detergenţii folosiţi pentru prepararea soluţiilor de spãlare a ambalajelor conţin toate ingredientele menţionate: component alcalin. în plus. condiţiile de spãlare a ambalajelor diferã mult de la o operaţie la alta. antispumanţi etc. Detergenţi sub formã de premixuri Cheia unui premix corect este obţinerea amestecului corect de ingrediente cu proprietãţi detergente în scopul efectuãrii tuturor etapelor necesare la spãlare fãrã utilizarea suplimentarã a oricãrui ingredient. CI'. agenţi de chelare. permanentã. conţinutul de impuritãţi din maşinã creşte pânã ce în final aceasta este descãrcatã sau soluţia de spãlare este reciclatã. Poate fi: temporarã.. Surfactanþii moderni trebuie sã prezinte şi proprietãţi antispumante. în mg/l CaO (Europa) sau CaC03 (America de Nord) în ciuda faptului cã în apã pot fi prezenţi mulţi alţi cationi (Ca2+ ºi Mg2+) sau anioni (S042~. datoratã prezenţei bicarbonaţilor de calciu şi de magneziu.2. Obţinerea proporţiei corecte a ingredientelor este importantã.5. utilizarea în exces a sodei caustice sau a agenţilor de chelare poate provoca zgârierea buteliilor. Aceşti agenţi activi de suprafaţã au o activitate bunã de îndepãrtare a murdãriei şi asigurã o drenare bunã a apei din recipientele supuse spãlãrii. Surfactanţi Agenţii de suprafaţã sau de înmuiere trebuie folosiţi în cantitãţi mici (1-5% faţã de agentul caustic). N0 3~. chiar la funcţionarea aceleiaşi maşini de spãlat. cât şi la clãtirea cu apã proaspãtã. raportat la aceeaşi cantitate. Duritatea apei este exprimatã. utilizarea oricãrui ingredient în cantitate prea mare nu numai cã determinã costuri nejustificate. care dispar prin fierbere. uzual.2. sulfaţi. cloruri). agenţi de înmuiere. În caz contrar. sunt agenţi eficienţi atât în soluţia alcalinã. agenţi de trecere a impuritãţilor în suspensie. datã de sãrurile fixe de calciu şi magneziu (ex. care 12 . emulsionare. 1. Detergenţii sub formã de premixuri folosiţi pentru spãlarea ambalajelor sunt întotdeauna mai scumpi decât compuşii individuali. iar antispumanţii în exces determinã existenţa unui film rezidual pe recipiente dupã spãlare.

Prin adaosul de polifosfaţi în apa de clãtire sau obţinut rezultate bune. . ionii de calciu şi magneziu sunt înlocuiţi cu ioni de sodiu. . apa durã poate înfunda orificiile duzelor de stropire determinând o clãtire necorespunzãtoare a ambalajelor.142 mg/l MgO Duritatea temporarã este importantã în fazele de clãtire deoarece NaOH poate reacţiona cu bicarbonatul de calciu cu formare de carbonat de calciu. cupru şi zinc. .79 1 1.nu dispar prin fierbere şi totalã. Cel mai simplu şi mai folosit procedeu este pomparea soluţiei alcaline într-un rezervor bine izolat şi menţinerea ei peste noapte pentru depunerea particulelor solide.adezivi pentru etichete. bacterii).7 mg/l CaO 10 7 0. Regenerarea schimbãtorului de ioni este obţinutã prin tratarea rãşinii epuizate cu o soluţie de saramurã 10%.sãruri de metale de la decorarea buteliilor. Apa durã cauzeazã depuneri în maşina de spãlat şi reduce eficienţa soluţiei de spãlare. În timpul acestui proces. .6.4. Atunci când soluţia causticã este curatã trebuie doar completatã. În secţiunea de clãtire.bucãţi de hârtie din etichete. Întrucât cea mai mare parte a soluţiei alcaline poate fi folositã din nou fãrã a fi supusã unui tratament.substanţe dizolvate: . Aceasta este cea mai ieftinã şi mai întâlnitã metodã. 1. . .25 0. Poluarea constã în: . mucegaiuri.murdãrie fixatã pe butelii.nãmol precipitat din componentele calcarului.substanţe dizolvate în stare coloidalã cum sunt: . . franceze şi engleze. îndepãrtarea din apa de clãtire a ionilor care formeazã depuneri este practicatã adesea.2. .8 1. dar la folosirea sa se pierde o parte din soluţie. care este suma duritãţilor temporarã şi permanentã.microorganisme (drojdii. soluţia de spãlare se schimbã doar la intervale mari de timp (o datã sau de douã ori pe an). Tratamentul soluţiei caustice Circa 95% din soluţia de spãlare constã din apã uşor murdarã de la clãtire şi preînmuierea buteliilor. Corelaţia între gradele de duritate a apei 1º german 1º francez 1º englez 1º german 1º francez 1º englez 1 0.pigmenţi de culoare din imprimarea etichetelor. Cel mai folosit dedurizator este un strat de rãşinã de zeolit de sodiu care schimbã ionii de sodiu pe ionii de calciu şi magneziu formatori de depuneri. Aceşti compuşi se combinã cu ionii de calciu şi magneziu. în tabelul 3 este prezentatã corelaţia dintre cele trei sisteme de mãsurã a duritãţii apei care constau în exprimarea duritãţii în grade germane. îndeosebi sãruri de aluminiu. menţinându-i în suspensie prin chelatizare.uleiuri şi grãsimi.56 1. Restul de 5% constã din apã rezidualã puternic poluatã care trebuie supusã unui tratament de purificare.43 1 8 Notã: 1 grad de duritate german reprezintã 10 mg/l CaO sau 1. Tabelul 3.resturi de produs.material insolubil care poate fi îndepãrtat prin filtrare: . Dar materialele insolubile trebuie îndepãrtate continuu. Încercãri recente au urmãrit purificarea soluţiei caustice în timpul 13 .

. De exemplu. Astfel. costurile sunt foarte mari. . soluţia causticã este scoasã din baia de înmuiere.4. Se vorbeşte despre ascuþirea soluţiei caustice. La aplicarea acestui tratament cantitatea de reziduuri este redusã considerabil astfel cã sedimentarea este necesar a fi efectuatã numai la sfârşit de sãptãmânã.durate mari de scurgere. Folosirea filtrãrii cu curgere transversalã ridicã.stropire cu soluţie alcalinã numai la interiorul buteliilor.soluţia causticã este diluatã. Aceastã metodã permite economii de peste 40% în comparaţie cu metoda convenţionalã prin reducerea necesarului de substanţe caustice. . În plus. într-o butelie de 0. Pentru a asigura un efect de curãţire complet se adaugã continuu soluţie causticã proaspãtã. Agenţi de sterilizare Una dintre cerinţele ambalãrii aseptice a alimentelor este sterilizarea recipientului sau a pãrţii care vine în contact cu produsul şi a accesoriului de închidere utilizat. se mai utilizeazã 14 . . În afara acestora. care este transportatã în zona urmãtoare. chiar pentru capacitãţi mici. de exemplu.spãlãrii buteliilor prin filtrare cu curgere transversalã şi recirculare. Numai dupã circa 30 secunde volumul rezidual scade la circa 1 ml. existã tratamente în care materialele nedorite sunt precipitate şi eliminate. O asemenea filtrare în care se trateazã o parte din volumul total de soluţie este cunoscutã ca filtrare bypas. Sterilizarea ambalajelor. Ca rezultat al preînmuierii: . iar soluţia causticã regeneratã este recirculatã în rezervorul de soluţie. Acest bazin de preînmuiere dinainte de zona cu soluţie alc alinã este alimentat cu apã caldã sau soluţie causticã caldã. totuşi. Dacã se transportã 10 ml (0. dar întotdeauna din preaplinul zonei de clãtire asociate. Ca o consecinţã.5 % din volumul total. i se adaugã substanţe chimice de precipitare.baia de soluţie causticã este rãcitã. Pentru atingerea acestui obiectiv. 1.5 litri.2. lichidul nu curge întotdeauna complet din ele. acesta incluzând: . Acelaşi tratament se aplicã şi soluţiei caustice folosite în procesul CIP de spãlare şi igienizare a utilajelor.stropire la interior numai la capãtul final al zonei de clãtire. Acesta este denumit mediu lichid transportat. Aceasta nu presupune o pierdere prea mare întrucât aceeaşi cantitate de lichid este alimentatã în bazinul de preînmuiere conectat înainte de zona de clãtire. este avantajos sã se reducã volumul de apã sau soluţie alcalinã prin orice mijloace.se introduce murdãrie. 1. pe transportoarele de butelii şi în casete rãmâne apã sau soluţie alcalinã. dacã o instalaţie funcþioneazã 10 ore la o capacitate de 30 000 butelii / h în tot acest interval de timp trec prin maşinã 300 000 butelii. aditivi. neutralizarea soluţiei caustice utilizate şi spãlare. apoi se omogenizeazã într-un mixer şi se trece într-un rezervor de menţinere pentru producerea reacţiei de precipitare. antispumanţi. iar diferenţa în minus este înlocuitã continuu din rezervoare de depozitare mari.01 = 3 000 litri = 30 hi transferaţi de la o zonã la alta. în sistemul de tratare a soluţiei alcaline numit "aquarex". atunci 300 000 x 0. Concentraţia soluţiei caustice scade ca rezultat al antrenãrii spre zona urmãtoare. Regenerare a soluţiei de spãlare La clãtirea recipientelor. estimatã la 10-15 ml lichid pe butelie.3.01 litri) pe butelie de la o zonã la alta. în afara efectului de sterilizare asigurat de soluţia alcalinã cu temperaturã de 80-90°C. care trebuie înlocuitã sau regeneratã din când în când. apã. Particulele solide sunt eliminate cu un filtru sitã şi un reactor cu umpluturã cu filtru încorporat. semne de întrebare pentru cã. Concentraţia soluţiei caustice este controlatã cu un capacimetru (aparat de mãsurat capacitatea electricã) insensibil la murdãrie. la 10 secunde dupã golire mai existã încã 2-3 ml lichid adicã circa 0.7.

este necesarã o temperaturã minimã de 80°C şi o concentraţie minimã de 30% pentru a obţine distrugerea în timp de câteva secunde a celor mai rezistenţi spori de pe materialele de ambalaj. incluzând sporii termorezistenţi. Deşi au fost efectuate multe studii asupra distrugerii sporilor rezistenţi în suspensie în soluţii de peroxid. au un efect distructiv insuficient la temperatura camerei.3. apoi uscat cu aer cald. Se obţine o reducere de 4-5 cicluri logaritmice (4-5D) a sporilor microbieni. astfel cã verificarea concentraţiei iniţiale trebuie efectuatã pe ambalaje umplute cu apã. care sunt apoi uscate cu aer cald steril. chiar concentrate. este cunoscut de mulţi ani. problemele legate de contaminarea atmosfericã cu apã oxigenatã şi de apa oxigenatã remanentã în produs fiind reduse. 1.3. Procedeul poate fi prevãzut şi cu o curãţire mecanicã a suprafeţei de ambalare cu perii rotative. prin intermediul unor role de strângere. 30-40% din suprafaţa interioarã a acestora fiind acoperitã cu picãturi datoritã caracteristicilor hidrofobe ale materialelor plastice. Apa oxigenatã Efectul letal al apei oxigenate (H202) asupra microorganismelor. mecanismul acestei distrugeri nu este pe deplin înţeles. subtilis s-a obţinut un efect letal de 5D în cazul cartoanelor acoperite cu polietilenã şi de 3. Pentru sterilizarea materialelor de ambalaj se obişnuieşte sã se foloseascã şi cãldurã combinatã cu radiaţii UV şi apã oxigenatã întrucât se poate reduce concentraţia apei oxigenate sub 5%. 15 . Deoarece apa oxigenatã nu trebuie sã ajungã în alimente.metode chimice (sterilizare cu apã oxigenatã sau acid peracetic). · Pulverizare cu apã oxigenatã: apa oxigenatã este pulverizatã prin duze în interiorul ambalajelor prefabricate. Deoarece soluţia de apã oxigenatã nu este capabilã sã sterilizeze singurã materialul de ambalaj s-au introdus o serie de metode pentru creşterea eficienţei tratamentului prin combinarea cu cãldurã şi / sau energie radiantã sau iradiatã: · Imersie în apã oxigenatã: materialul de ambalaj este derulat de pe o bobinã şi trecut printr-o baie de apã oxigenatã cu concentraţia 30-33%. Acidul peracetic Acidul peracetic este un lichid sterilizant produs prin oxidarea acidului acetic cu apã oxigenatã. 1989). De peste zece ani se urmãreşte evitarea pulverizãrii de picãturi de lichid prin folosirea unui amestec de aer cald de 130°C şi apã oxigenatã vaporizatã (Reuter. metode neconvenţionale (sterilizare prin iradiere cu radiaţii ultraviolete.2. · Tratament combinat: apã oxigenatã cu radiaţii ultraviolete şi cãldurã: la pulverizare de apã oxigenatã 1% urmatã de iradiere UV timp de 10 s asupra cartoanelor contaminate artificial cu B. Rata distrugerii este dependentã de volumul de apã oxigenatã (volume mai mari necesitând durate mai mari de uscare) şi de temperatura aerului cald. având ca rezultat o reducere ulterioarã de 2-4 cicluri logaritmice (2-AD) a sporilor. ionizante şi impulsuri ultrascurte de luminã) sau metode combinate (de exemplu sterilizare cu aer cald şi abur sau cu apã oxigenatã şi radiaţii ultraviolete). Food and Drug Administration (FDA) a stabilit ca limitã valoarea de 100 ppb pentru concentraţia apei oxigenate care poate fi prezentã în produsele alimentare ambalate în materiale sterilizate astfel. 1.1. valoare care trebuie sã scadã la circa 1 ppb în 24 ore. stratul de lichid aderent fiind redus la un film subţire fie mecanic. Întrucât soluţiile de apã oxigenatã. prima utilizare comercialã din 1961 folosind o combinaţie de peroxid şi cãldurã pentru a steriliza suprafaţa materialelor pe bazã de carton. termice (sterilizare cu abur sau aer cald). aer steril sub presiune sau ultrasunete. fie cu jeturi de aer steril. Concentraţia apei oxigenate nu poate fi mãsuratã corect în produsele alimentare datoritã prezenţei compuşilor reducãtori care o eliminã rapid.5D pentru laminat polietilenã / folie de aluminiu. infraroşii.

caz în care. 1993).3. . Acest proces realizeazã o reducere de 5-6 D a sporilor de Bacillus subtilis. care sunt stabile pânã la 160°C.5. Pentru limitarea efectului încãlzirii asupra suprafeţei interioare a paharelor. sunt sub presiune. Agenţi de sterilizare neconvenţionali Suprafaţa materialelor de ambalaj sau a ambalajelor folosite la ambalare asepticã se poate realiza prin iradiere cu radiaţii ultraviolete. exteriorul lor este rãcit simultan.1. Pentru sterilizarea suprafeţei interioare a paharelor şi a capacelor confecţionate din polipropilenã. Radiaţii ultraviolete Radiaţiile ultraviolete au o lungime de undã de 200-315 nm. Aerul cald Cãldura uscatã sub formã de aer cald are avantajul cã temperaturile ridicate pot fi obţinute la presiune atmosfericã.3. imediat dupã ambutisare adâncã. infraroşii.orice aer care intrã în camera de presiune împreunã cu materialul de ambalaj trebuie îndepãrtat altfel interfera în transferul de cãldurã de la abur la suprafaţa ambalajului. aburul şi implicit materialul de ambalaj cu care vine în contact aburul. Aerul cald la o temperaturã de 315°C a fost folosit pentru sterilizarea cartoanelor aseptice confecţionate din mucava / folie de aluminiu / material plastic. În acest proces aerul cald este suflat în interiorul paharelor printr-o duzã astfel încât baza şi pereţii sunt încãlziţi uniform (Robertson. Temperatura maximã de lucru este 40°C. de exemplu o soluţie de 1% va elimina 10-10 din majoritatea speciilor de spori rezistenţi în 5 min la 20°C şi cele mai rezistente specii în 60 min. aburul saturat sub presiune este folosit pentru sterilizarea ambalajelor / recipientelor din materiale plastice. la suprafaţa materialului se obţine o temperaturã de 145°C timp de 180 s. ionizante sau cu impulsuri ultrascurte de luminã. dar pentru distrugerea microbianã 16 . 1993). 1989).5. Conform acestui procedeu cutiile metalice sunt trecute continuu la presiune normalã prin abur saturat de 220-226°C timp de 36-45 s în funcţie de materialul din care sunt confecţionate. în ciuda acestor probleme. simplificând astfel problemele legate de proiectarea mecanicã pentru sistemul de sterilizare. pentru aceasta durata sterilizãrii fiind de circa 5 ori mai scurtã (Robertson. la utilizarea sa apar urmãtoarele neajunsuri: . se poate folosi şi un amestec de aer cald şi abur. 1. Cu toate acestea.3. De exemplu.condensarea aburului în timpul încãlzirii suprafeţei materialului de ambalaj produce condens care poate rãmâne în ambalaj diluând produsul. Aburul supraîncãlzit a fost folosit încã din anii '50 pentru sterilizarea cutiilor metalice din tablã cositoritã şi aluminiu în procesul de conservare asepticã Martin-Dole.3.5.3.4. 1.în ideea atingerii unor temperaturi suficient de ridicate pentru realizarea sterilizãrii în timp de câteva secunde.Soluţia conţinând acid acetic şi apã oxigenatã este eficientã împotriva sporilor bacterieni rezistenţi chiar la 20°C. un astfel de tratament este potrivit doar pentru ambalajele destinate pentru ambalarea produselor acide cu pH < 4. aburul saturat este agentul termic cel mai sigur. necesitând folosirea unei camere de presiune. Cu toate acestea.8 s pentru capace. cutiile din aluminiu având un timp de încãlzire mai mic datoritã conductivitãţii termice mai ridicate (Reuter. . Aburul saturat şi supraîncãlzit Pentru sterilizare. paharele din polistiren şi folia pentru capace sunt sterilizate cu abur cu temperatura de 165°C şi 600 kPa (circa 6 at) timp de 1.4 s pentru pahare şi 1. 1. 1.

1993). efectul lor fiind suficient pentru distrugerea microorganismelor de pe suprafaţa ambalajului. 1. este necesarã testarea pentru stabilirea compatibilitãţii materialelor de ambalaj cu acest tratament din punct de vedere al absorbţiei sau trecerii radiaţiilor. Ambalajele din sticlã permit pãtrunderea luminii din spectrul vizibil. 17 .3. Materialele care blocheazã trecerea luminii UV sau o absorb nu sunt potrivite pentru încercãri. 1. iradierea cu IR este folositã numai pentru suprafeţe netede şi regulate. dar nu permit trecerea luminii ultraviolete. spectrul lungimilor de undã fiind X = 170-2 600 nm. Aşa sunt pungile confecţionate din materiale plastice laminate folosite la ambalarea asepticã de tip pungã în cutie (bag-in-box). Radiaţii ionizante Tehnicile de iradiere care folosesc radiaţii y de Co60 sau Cs139 au fost folosite pentru sterilizarea interiorului recipientelor închise dar goale.01 -50 J/cm2. cele mai eficiente sunt materialele care permit trecerea luminii cu nivel energetic ridicat: polietilena de joasã densitate. dar iradierea UV .5.5 Mrad) sau mai mult.umplere -închidere în ambalaje din materiale complexe de tip pachet pernã (pillow pack). rezistente la UV-C şi lipsite de particule de praf pentru a se evita efectul de umbrire a suprafeţei.5. poliamidele (nylonul) şi polietilena de înaltã densitate.important ca intensitatea iradierii sã fie uniformã şi adecvatã pentru.C este privitã de unii ca satisfãcãtoare la utilizare în sistemele de umplere aseptice cu asigurarea cã materialele iradiate sunt netede. Astfel. Impulsurile de luminã au o duratã de ÎO'-IO"6 s. ceea ce este suficient pentru a asigura sterilitatea.4. nu pot fi sterilizate convenabil prin alte mijloace.3. asigurându-se densitãţi de energie de 0. Radiaţiile ultraviolete cu energie mai mare sunt esenţiale pentru inactivarea microorganismelor şi sterilizarea suprafeţei materialelor de ambalaj. Datoritã posibilitãţii de înmuiere a lacului.3. Eficacitatea sterilizãrii suprafeţelor de contact cu radiaţii ultraviolete variazã.7 nm (Reuter. Impulsuri ultrascurte de luminã Impulsurile ultrascurte de luminã (IUL) sunt produse de o lampã "flash". Pungile sunt închise în recipiente impermeabile la microorganisme înainte de tratamentul prin iradiere. 1. Întrucât impulsurile de luminã UV / VIS au un domeniu larg de lungimi de undã.2.3.sunt mai eficiente la X — 250-280 nm (aşa numitul domeniu UV-C) cu o valoare optimã de 253. este. Pentru sterilizarea materialelor de ambalaj lampa flash este introdusã în interiorul tubului ce se formeazã într-o maşinã de ambalare prin formare . în special a celor confecţionate din materiale care nu rezistã la temperatura necesarã pentru sterilizare sau care. temperatura maximã nu trebuie sã depãşeascã 140°C. datoritã formei lor. Ca şi iradierea cu UV. Radiaţiile IR au fost folosite pentru tratarea interiorului capacelor din aluminiu acoperite cu un lac din material plastic. sterilizarea întregului recipient care poate avea o formã complexã.5. Acestea sunt iradiate cu doze de 25 kGy (2. De asemenea. Radiaţii infraroşii Radiaţiile infraroşii (IR) sunt transformate în cãldurã sensibilã la contactul cu suprafaţa absorbantã rezultând o creştere a temperaturii suprafeţei. O dozã de 20 kGy sterilizeazã 9 mm de bandã de polietilenã infectatã cu circa IO5 spori de Bacillus stearothermophilus (Robertson. 1989). Este folositã în general numai comercial în combinaţie cu apã oxigenatã.

18 . Acesta nu trebuie doar să protejeze produsele alimentare. În procesul de ecologizare intră produsele ecologice. Ambalajul este o parte componentă foarte importantă a unui produs şi de aceea nici nu se pune problema renunţării la ea datorită rolului său de protejare a alimentelor. Alegerea ambalării potrivite implică anumite consideraţii. Un ambalaj de calitate garantează o protecţie a alimentelor. Perfecţionarea ambalajelor este în strânsă legătura cu cerinţele estetice şi ecologice.CONCLUZII Protejarea mediului este una dintre probleme moderne care preocupă întreaga planetă. Dintre problemele actuale legate de mediu. igienizarea şi sterilizarea ambalajelor joacă şi ele un rol foarte important în procesul tehnologic al unui produs. iar mărimea sa şi grafica să atragă ochiul cumpărătorului. Ambalarea produselor alimentare se află într-un proces de modernizare. Pentru majoritate produselor alimentare obiectivul cel mai important este că ambalajul trebui să asigure proprietăţi de protecţie optime pentru păstrarea produsului închis în condiţii bune pentru a corespunde termenului de valabilitate prevăzut. De asemenea. care încă este o problemă nerezolvată deoarece oamenii şi companiile nu au devenit conştienţi de faptul că mediul are nevoie şi de protecţie pentru a ne putea susţine cât mai mult timp. în ultima perioadă s-a remarcat că se pune din ce în ce mai mult accent pe fenomenul de ecologizare a mediului. ecoturismul. ambalajele ecologice. Tot mai mulţi oameni de ştiinţă sunt în căutarea unor idei inovatoare pentru a menţine echilibrul dintre noile tehnologii şi posibilităţile mediului de a ne susţine. trebuie luate în considerare şi aspecte subiective: ambalajul trebuie să aibă o formulă regulată. s-a ajuns la ideea de ecologizare a acestora datorită cantităţii din ce în ce mai mari ale deşeurilor care au ajuns să sufoce mediul. În ceea ce priveşte ambalajele. ci şi să fie prietenos cu mediul. Dar după cum am putut observa în lucrarea de faţă spălarea. casele ecologice. campaniile de reciclare a deşeurilor.

A. http://www.com/RO/Industry+segments/Retail/Packaging+and+logistics. I. (2000). http://facultate. Apa în industria alimentarã. cap. and Paine. Turtoi. Robertson (ed.html 19 . (1991). Technology Brewing and Malting.M. G. Pennsylvania. cap. (1999). * * * (2001). 13 în Food packaging. Laishley.Y. M. 128-176) în Manualul inginerului de industrie alimentarã. Genie industriei alimentaire. Bucureºti. (1989). W. Editura Alma. Robertson. 9. 381-408. A Handbook of Food Packaging.scritube. Glasgow.schoellerarcasystems. 4 în Beer packaging: MBA Americas. Aseptic Packaging of Foods. Kunze. 5. Lancaster. H. Germany.ro/proiecte/marketing/rolul-ambalajelor-ecologice-246572..L.. G. 3. Marcel Dekker. International Edition.htm 10. Galaþi. Krones . 8. cap.. Loncin. Bottle washing (p. Kappele.php 11. Blackie & Son Ltd. coord. 6. M.Bibliografie 1. Aseptic Packaging of Food.. L.L. http://www. (1993). (1998). (1983). Paris. p.). voi.com/medicina/alimentatie-nutritie/METODE-SI-MIJLOACE-DEIGIENIZA185211718. Leonard Hil. Reuter.. Aspects fondamentaux. New York. M. (1996). * * (2001). 3 (p. 47-62). Editura Tehnicã. H. Krones . Turtoi. Masson. Universitatea Catolicã Leuven. Belgia.Production Program. C. VLB Berlin. Inc... Technomic Publishing Company.L. Paine. Epurarea apelor reziduale.Bottle Washing Technology. Banu. 4. J. 2. Materiale de ambalaj ºi ambalaje pentru produsele alimentare. Inc. France. Principles and Practice. 7.regielive. F.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful