Schizofrenia

Schizofrenia este o tulburare caracterizata prin idei delirante, halucinatii, dezorganizarea gândirii si retragere sociala. Indivizii cu schizofrenie pot auzi voci pe care alti oameni nu le aud sau pot crede ca altii le citesc gândurile, le controleaza mintea sau comploteaza sa le faca rau Persoanele care sufera de schizofrenie pot sa umble fara tinta, sa stea ore intregi fara sa se miste sau sa vorbeasca. Sarcinile zilnice cum ar fi igiena personala pot deveni foarte greu de realizat sau pot fi neglijate. Adesea schizofrenia interfereaza cu abilitatea de a gândi clar, de a distinge realitatea de fantezie, de a-si organiza emotiile, de a lua decizii si de a relationa cu altii. Tulburarea poate avea impact asupra unor aspecte legate de munca, familie si viata sociala ale persoanei afectate. Schizofrenia este perceputa tot mai mult ca un grup de boli mai degraba decât o singura tulburare, asa cum de exemplu “cancerul” se refera la mai multe boli inrudite. Aceasta tulburare poate sa afecteze pe absolut oricine. Se manifesta in general la sfârsitul adolescentei sau la inceputul vietii adulte. Care sunt simptomele? Exista un numar de semne si simptome caracteristice schizofreniei, dar manifestarea lor variaza foarte mult de la persoana la persoana Niciunul dintre simptome nu este caracteristic tuturor oamenilor. Prin urmare si tratamentul trebuie adaptat la experienta fiecarui individ. Simptomele schizofreniei sunt de doua tipuri: simptome pozitive si simptome negative. Simptomele pozitive se mai numesc si psihotice sau active. Ele arata un exces al functionarii normale si includ urmatoarele: • Ideile delirante. Ideile delirante sunt credinte personale false, care nu sunt bazate pe fapte reale, dar sunt sustinute de catre individ cu o convingere extraordinara in ciuda a ceea ce cred altii si a evidentei dovezilor contrare. Continutul lor poate sa includa o varietate de teme: persecutia, religia, grandoarea personala, preocupari somatice, etc. De exemplu, o persoana care are idei delirante poate crede ca este spionata, chinuita, urmarita sau inselata (tematica de persecutie) sau poate sa creada ca anumite gesturi, comentarii, fragmente din carti, pasaje de la televizor ii sunt direct adresate (tematica de referinta). Ideile delirante pot fi bizare (credinta ca gândurile ti-au fost furate de catre o forta exterioara) sau realiste (credinta ca esti urmarit de politie). Ideile delirante apar intr-una din fazele schizofreniei la 90% din oamenii care sufera de aceasta tulburare. • Halucinatiile. Halucinatiile pot sa apara in oricare dintre cele cinci simturi, dar de cele mai multe ori sunt auditive. Acestea sunt de obicei percepute ca voci distincte de gândurile persoanei. De exemplu, persoana poate auzi voci care ii repeta sau imita gândurile, se cearta sau ii comenteaza actiunile (adesea intr-o maniera critica) sau ii spun ce sa faca (halucinatii de comanda). Halucinatiile de orice fel apar la peste 70% din oamenii care au schizofrenie. Halucinatiile auditive apar la aproximativ 50% din oamenii cu schizofrenie, pe când cele vizuale apar in 15% din cazuri. • • Gândirea dezorganizata. Aceasta se manifesta de obicei prin vorbire anormala. De exemplu, in conversatie persoana sare de la un subiect la altul, inventeaza cuvinte noi, nu respecta structurile gramaticale si vorbeste foarte repede sau foarte lent. Comportamentul dezorganizat. Comportamentul dezorganizat se poate manifesta intr-o varietate de moduri. O persoana cu schizofrenie poate sa umble fara tinta, sa se comporte prostesc si sa devina imprevizibil de agitata. Poate de asemenea sa aiba un comportament neadecvat normelor sociale, cum ar fi sa poarte haine groase intr-o zi foarte calda, sa spuna cuvinte fara sens, sa vorbeasca tare sau sa injure in public. Comportamentul dezorganizat poate ingreuna desfasurarea activitatilor zilnice, organizarea meselor sau mentinerea igienei. • Comportamentul catatonic. Acesta se refera la starea de rigiditate si imobilitate musculara, sau din contra la starile de agitatie motorie extrema. O persoana cu comportamente catatonice poate sa reactioneze foarte putin la mediu, iar uneori sa

Aceasta se poate manifesta prin lipsa interesului in activitatile sociale si de recreere sau prin esecul de a dezvolta relatii de durata. negativism extrem. Tipul Dezorganizat Dominante in tipul dezorganizat sunt limbajul dezorganizat. iar halucinatiile sunt in raport cu continutul temei delirante.fie complet inconstienta ( stuporul catatonic). bizarerii ale miscarilor voluntare. imbracatul sau prepararea mâncarii). 2. Tipul Paranoid În cazul schizofreniei paranoide sunt dominante ideile delirante si halucinatiile. cum ar fi medicamentele sau demoralizarea produsa de o tulburare psihica. Subtipurile schizofreniei În functie de simptomele predominante exista cinci tipuri de shizofrenie. Este posibil sa apara si idei delirante si halucinatii insa sunt fragmentare si neorganizate intr-o tema coerenta. • Izolarea. poate lua posturi inadecvate sau bizare (postura catatonica) sau sa aiba activitate motorie excesiva. nu mai reprezinta o bucurie. • • Saracia limbajului. dar pot aparea si alte teme: gelozie. Este de asemenea posibil ca o persoana sa aiba schizofrenie si nu aiba nici un simptom in cea mai mare parte a timpului. Persoana poate sa priveasca in gol si sa vorbeasca pe un ton inexpresiv. 3. comportamentul dezorganizat si afectul plat sau inadecvat. mutism. Acestea pot implica lipsa de energie. slujbei sau sarcinilor gospodariei. sa aiba o postura rigida si rezistenta la eforturile de a fi mobilizata (negativism catatonic). Persoanele pot sa nu mai dea atentie ingrijirii si igienei personale. În acest caz simptomele apar doar in episoadele acute. Limbajul dezorganizat poate fi acompaniat de râs. Toate acestea ii fac pe indivizii cu schizofrenie paranoida sa fie anxiosi. precum aprecierea unui apus. furiosi. Poate sa insemne ca lucruri simple. Persoanele care prezinta aceste simptome au nevoie de mult timp sa raspunda la intrebari sau nu raspund deloc. Individul poate sa se comporte ca si cum ar fi superior si protector si sa fie formal in interactiunile interpersonale. Aplatizarea afectiva este indicata de expresii faciale imobile. fara scop si fara stimul declansator (excitatie catatonica). Activitatea motorie excesiva este lipsita de scop si nu este influentata de stimuli externi. pierderea motivatiei. Simptomele negative sunt greu de evaluat pentru ca pot fi cauzate de o varietate de alti factori. Ideile pot fi multiple. repetarea automata a gesturilor sau a cuvintelor altora. apatie si absenta interesului in ceea ce inainte erau activitati de rutina. activitate motorie excesiva. • Pierderea sentimentelor sau inabilitatea de a simti placere . Afectul plat se refera la expresia exterioara a emotiilor si nu la experienta interioara. lipsa contactului vizual. Simptomele negative se mai numesc si simptome de deficit si reflecta o pierdere sau un deficit in functionarea normala. Dezorganizarea comportamentului (adica lipsa de orientare spre un scop) poate duce la o ruptura severa in capacitatea de a efectua activitatile vietii cotidiene (de ex: dusul. religiozitate sau legate de frica de a avea o boala fizica. care nu este in stransa legatura cu continutul limbajului. Persoana vorbeste extrem de putin iar vorbirea tinde sa fie vaga sau repetitiva. Indivizii cu schizofrenie dezorganizata prezinta manierisme si bizarerii de comportament. 1. dar au un nucleu care le leaga intre ele. Tipul Nediferentiat . sa se comporte cu raceala sau sa raspunda cu cearta. Tipul Catatonic În tipul catatonic domina o tulburare psihomotorie marcata si care implica imobilitate motorie. sa aiba dificultati de luare a deciziilor si sa le fie greu sa faca fata scolii. limbaj corporal redus si putine miscari spontane. Poate exista un negativism extrem care se manifesta prin mentinerea unei posturi rigide in ciuda tuturor incercarilor de a fi miscat sau prin rezistenta la toate instructiunile. Unii indivizi cu schizofrenie manifesta simptome negative inainte si dupa un episod acut al tulburarii. 4. Ideile delirante sunt de regula de persecutie sau de grandoare.

Simptomele par sa fie cauzate de un dezechilibru biochimic in creier. dar in prezent nu se manifesta simptomele psihotice. Persoanele care se gândesc sa schimbe tratamentul cu medicamente trebuie sa aiba informatii corecte. Antipsihoticele ajuta la ameliorarea simptomelor pozitive prin corectarea dezechilibrului substanltelor chimice care fac posibila comunicarea dintre celulele creierului. Daca sunt prezente idei delirante sau halucinatii. Exista un acord tot mai mare asupra efectului benefic al discutiilor cu persoane care au trecut prin aceeasi experienta cu boala. sau tratarea directa a efectului secundar cu un alt medicament. inclusiv spitalizare. Este recomandat sa intrati in contact cu persoane aflate intr-o situatie similara. Medicamentele principale pentru schizofrenie se numesc antipsihotice. Iata câteva idei de tratament: • Sprijin pentru recuperare/preventia revenirii bolii. fac cel mai bine fata la boala. anumite schimbari biologice in functiile cheie ale creierului . Cercetarile arata ca indivizii cu schizofrenie care frecventeaza programe structurate de reabilitare psihosociala si in acelasi timp isi continua tratamentul medical. • • Sprijinul familiei. Persoanele care manifesta simptome acute de schizofrenie pot necesita tratament intensiv. Ei continua sa prezinte simptome negative ori doua sau mai multe simptome pozitive atenuate. La fel ca in cazul tratamentelor medicamentoase pentru alte boli fizice.În acest caz pot aparea simptome de la mai multe tipuri de schizofrenie. Spitalizarea poate sa fie esentiala pentru a-i proteja pe oameni sa se raneasca sau sa-i raneasca pe ceilalti. Cu toate ca nu exista un acord intre cercetatori. Sistemul limbic (sediul emotiilor). e posibil ca multi pacienti cu tulburari mentale severe sa trebuiasca sa incerce mai multe antipsihotice diferite inainte de a gasi acel medicament sau acea combinatie de medicamente care are cele mai bune efecte. pozitive. Spitalizarea. schizofrenia se poate trata si vindeca intr-o oarecare masura. cum sunt cele care guverneaza perceptiile. pentru a suplini incapacitatea de a se ingriji sau pentru a trata problemele serioase cu drogurile sau alcoolul. sa ia in considerare riscurile si beneficiile si sa se consulte cu doctorul si familia pentru a lua un tratament sigur si eficient. locul nasterii si infectiile virale pot contribui la dezvoltarea tulburarii. Efectele secundare pot fi tratate prin schimbarea dozei sau a medicamentului. Activitatea acestor substante chimice care se numesc neurotransmitatori este in mare parte reglata de gene si se pare ca anumiti factori genetici joaca un rol in aparitia schizofreniei. Astfel de programe pot sa ajute pe cei afectati sa se descurce in afara spitalului si sa traiasca independent. talamusul (centrul de transmitere a mesajelor) si alte regiuni ale creierului ar putea de asemenea sa fie afectate. 5. fie ca este vorba de indivizi sau de grupuri. • Reabilitarea psihosociala. Toate medicamentele au efecte secundare. Cercetatorii cred ca neurotransmitatorii acestora (dopamina. Este bine ca familia sa ceara informatii si sfaturi de la persoane avizate sau sa urmeze programe educationale pentru a dezvolta si forma abilitati de a face fata tulburarii unei persoane apropiate. gândurile suicidale grave. Si factorii de mediu ar putea avea o influenta. Care sunt cauzele posibile? Nu se cunosc deocamdata cauzele exacte ale schizofreniei. s-ar parea ca traumatismele dinaintea sau din timpul nasterii. Internarea este necesara pentru a trata halucinatiile sau ideile delirante severe. Medicamente diferite produc efecte secundare diferite si oamenii difera in functie de numarul si severitatea efectelor secundare pe care le experimenteaza. serotonina si altii) sunt in exces sau in deficit fata de nivelul normal si au un rol in declansarea si mentinerea acestei boli. Ce poti face? Chiar daca este vorba de o maladie grava a creierului. • Medicatia. acestea nu sunt proeminente. Tipul Rezidual La indivizii care sunt diagnosticati cu acest tip al tulburarii a existat cel putin un episod de schizofrenie. emotiile si comportamentele. . Se pare ca acest lucru ajuta la recuperare. si sa impartasiti experientele legate de boala.

Tratamentele disponibile pot ameliora simptomele tulburarii dar majoritatea persoanelor cu schizofrenie trebuie sa faca fata la simptome reziduale pe toata durata vietii. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful