Ingrijirea plagilor

Definiţie Plăgile sau rănile = leziuni traumatice, caracterizate prin întreruperea continuităţii tegumentelor sau a mucoaselor (soluţie de continuitate); leziunea pielii sau a mucoasei poate fi cu sau fără leziuni tisulare de profunzime. Contuziile sunt traumatisme ce rezulta din actiunea unui agent vulnerant mecanic, care produce leziuni tisulare, pastrând însa integritatea tegumentelor. În fuctie de forta de actiune al agentului vulnerant, contuziile pot fi superficiale, profunde sau mixte

Echimoza este forma cea mai simpla de contuzie, ce apare datorita ruperii vaselor sangvine din tesutul subcutanat (apare ca o zona rosie albastruie, care în câteva zile îsi modifica culoarea, devenind vânata, apoi galben-verzuie).

Hematomul este o tumefiere dureroasa, de volum variabil, ce apare din cauza acumularii între tesuturi sau organe, a unei cantitati variabile de sânge, prin ruperea accidentala a unor vase sangvine mai

Clasificare: După tipul de acţiune a agentului vulnerant(traumatic): 1. mecanice: - prin tăiere - prin înţepare, arme albe, insecte etc. - prin contuzii, prin lovire - prin strivire - prin arme de foc - prin muşcătura de animale sălbatice /domestice - prin muşcătura de şarpe, viperă 2. termice: - căldură, frig, electricitate 3. agenţi ionizanţi : radiaţii 4. agenţi chimici : acizi, baze, săruri După circumstanţele de producere pot fi: a) accidentale - de muncă, de circulaţie, casnice b) intenţionale – suicid, agresiuni c) iatrogene - intervenţii chirurgicale, injecţii, puncţii După timpul scurs de la producere: - recente (sub 6 ore) - vechi - care depăşesc 6 ore de la producere; acestea se consideră plăgi infectate

După profunzime: - superficiale; profunde După straturile anatomice interesate - pentru cavităţi naturale (abdomen, torace, craniu), pot fi: - nepenetrante - când nu depăşesc învelişul seros - penetrante - se referă la lezarea seroasei parietale (peritoneu, pleură, dura mater); plăgile penetrante pot fi simple sau pot interesa şi un viscer parenchimatos sau cavitar = perforante După evoluţie pot fi: - necomplicate; complicate Caracteristicile plăgilor

prin tăiere - au marginile regulate, limitate, se vindecă repede; cele operatorii sunt de obicei aseptice prin înţepare - sunt cele mai frecvente şi cele mai înşelătoare, gravitatea lor este în raport cu adâncimea, sediul şi gradul de infectare; plăgile limitate adânci favorizează dezvoltarea germenilor anaerobi; plăgilor prin înţepare cu creion chimic le trebuie acordată o atenţie deosebită, mai ales când în plagă, rămân fragmente de creion, deoarece substanţa chimică continuă să acţioneze şi să distrugă ţesuturile; înţepăturile mâinii pot produce leziuni inflamatoare- determină panariţii

prin contuzii - în cazul unor contuzii profunde se pot produce leziuni distructive, deci plăgi ale organelor profunde: creier, muşchi, ficat, splină, rinichi, intestin etc., fără să existe o plagă a pielii prin muşcătură de animale – se suprainfectează cu regularitate; pot fi poarta de intrare pentru turbare; muşcăturile de viperă produc fenomene generale toxice

prin arme de foc – se caracterizează prin distrucţii mari , sunt foarte complexe Plăgi prin înţepare cu spini vegetali: - spinul trebuie extras complet, la nevoie, recurgându -se la incizie chirurgicală - dacă nu s-a extras este posibilă dezvoltarea unei infecţii (abces, flegmon) Plăgile prin înţepare plantară (cui, sârmă) favorizează dezvoltarea unor infecţii virulente; se tratează chirurgical în servicii de specialitate. Plăgile prin înţepătură de insectă (albine, viespi), prin inoculare de venin, produc fenomene alergice: prurit, hiperemie, edem local sau, uneori, edem glotic cu crize de sufocare, frisoane, convulsii, şoc anafilactic sau colaps.

nervi. muşchi. Semne generale: pulsul poate fi rapid . reapariţia cu caracter pulsatil atrage atenţia asupra dezvoltării infecţiei impotenţa funcţională este partială sau totală şi are drept cauză durerea sau lezarea elementelor musculo-articulare. aşa-numitele plăgi cu mari dilacerări. se pot observa distrugeri mari atât de piele.tahicardic .denotă prezenţa unei hemoragii sau a unui şoc traumatic febra poate avea semnificaţia debutului infecţiei sau resorbţia unor hematoame Vindecarea plagilor Vindecarea plăgilor se poate realiza prin:  vindecare primară  vindecare secundară  vindecare terţiară . cât şi de vase. în funcţie de vasul lezat.Simptomatologia plăgilor Simptome locale: durerea este variabilă ca intensitate. poate ceda spontan sau după antialgice. în plăgile mari. ca şi abundenţa sângerării. fragmente de oase sau diferite o rgane situate în profunzime. aceasta se numeste evisceraţie hemoragia este variabilă. osoase sau nervoase Semne obiective: prezenţa unei soluţii de continuitate.în plăgi însoţite de hemoragii externe sau interne sau de şoc traumatic. tensiunea arterială .dacă scade . uneori. părţi din aceste organe pot să iasă prin marginile plăgii.

care se desfășoară în trei faze: Faza 1: faza inflamatorie -.se produce atunci când o plagă evoluează un timp pe linia vindecării secundare şi apoi se suturează în scopul scurtării evoluţiei Vindecarea este un proces interactiv. vindecarea se produce în 6 -8 zile Vindecarea secundara („per secundam" sau per secundam intentionem"): .în acest tip de vindecare este întotdeauna prezentă infecţia.este vindecarea ce se obţine de la început.Vindecarea primară(“per primam” sau “per primam intentionem”) . spre deosebire de vindecarea primară Vindecarea tertiară („per tertiam intentionem"): .apare între ziua 3 și 14 În această fază se formează țesutul de granulație și restaurarea vasculară. . este vindecarea ideală pentru orice plagă operatorie.apare între ziua 0 și 3 În această fază apar hemostaza și inflamația. fără complicaţii. Faza 2: faza de granulație -. Faza 3: faza de regenerare – este cel mai lung proces și se întinde pe durata a 3 săptămâni.

o bună absorbţie a secreţiilor  plaga să fie protejată de factorii nocivi – termici. Indiferent de nivelul la care se intervine.Contracția plăgilor este mecanismul fiziologic care diminuează dimensiunile plăgii și vindecă zona în care rana este prezentă. Prim ajutor la locul accidentului: hemostaza provizorie aplicarea unui pansament protector transportul accidentatului la o unitate sanitară  nu se exploreaza plaga la locul accidentului cu nici un fel de instrument  nu se scot fragmente osoase  nu se scot tesuturile care nu au fost eliminate cu apa oxigenata(pericol de hemoragie) Ingrijirea plăgilor recente care nu au depăşit 6 ore de la accident calmarea durerii toaleta si dezinfectia tegumentului o dacă plaga este într-o regiune cu păr. Aceasta reprezintă o fază-cheie în procesul de vindecare și începe la aproximativ o saptămână din momentul apariției rănii. se rade părul în jurul plăgii . prin pansament. la cabinet medical sau la spital). pentru a îngriji o plagă în mod corespunzător se cere ca:  îngrijirea să se facă în condiţii de asepsie  să se asigure. infecţioşi din mediul înconjurător  să fie asigurat un repaus al regiunii lezate  tratamentul local al plăgilor să se facă cu ajutorul pansamentelor. Tratamentul local al plăgilor Tratamentul variază în funcţie de nivelul la care se acordă asistenţa (locul accidentului.

nu se face tamponare cu vata.4%).galifix sau prin infasare.antiseptice neiritante(apa oxigenata 3%.in mod mecanic impuritatile din plaga.ser fiziologic.acestea au rol de a indeparta cu ajutorul jetului.antisepticele de a dezinfecta plaga o tamponarea plagii cu comprese si tampoane de tifon sterile . .0.nu se toarna nici un fel de antiseptic in plagile penetrante.in functie de intinderea ei si de eventualele complicatii profilaxie antitetanica o anatoxina tetanica (ATPA )im.care trebuie sa depaseasca marginile plagii cu 2-3 cm fixarea pansamentului o se face cu leucoplast.perforante in organe si cavitati naturale dezinfectia din nou a tegumentului o dezinfectia tegumentului din jurul plagii cu tincture de iod apoi cu alcool acoperirea plagii o acoperirea plagii se face cu comprese sterile.5ml im.20.apoi cu ser fiziologic o se dezinfectează cu alcool sau cu tinctură de iod.prin miscari circulare din jurul plagii spre exterior toaleta plagii: o curatarea plagii prin turnare in jet cu apa sterila.până la o distanţă de 6 cm de marginea plăgii o se spală pielea nelezată din jurul plăgii cu apa .cloramina 0.

plăgile vechi se pansează şi se controlează zilnic. În timpul expirului. nefixata. pansamente locale umede cu cloramină şi rivanol sau soluţie de antibiotic conform antibiogramei. La nivelul toracelui -se face în functie de tipul plagii si localizare. În timpul inspirului. permitând pansamentului sa functioneze ca o supapa. . fie prin înfăşurare (bandajare). li se face acelaşi tratament descris mai sus. când toracele revine.  În cazul plagilor penetrante (adânci) aflat la nivelul toracelui folosim comprese de dimensiuni mai mari decât plaga si-l vom fixa cu benzi de leucoplast pe trei laturi. nesuturate se aseptizează prin spălări cu soluţii antiseptice. fie fixând compresa care acoperă pansamentul cu leucoplast sau cu galifix. apoi se fixează pansamentul. însă plaga nu se suturează primam. pansamentul se v -a lipi de torace nepermitând intrarea aerului.pielea din jurul lor se curăţă circular. de la exterior spre interior. secretante. Compresa umedă va fi acoperită cu una-două comprese uscate. infectate.    A patra latura se lasa liber. pansamentul se departeaza de peretele toracelui. permitând iesirea aerului si la acest nivel. când toracele se destinde.Plăgile vechi Plăgile care depăşesc 6 ore de la accident se consideră infectate. Plăgile septice. Plăgile vechi.

printr-o singură ştergere cu tamponul îmbibat în tinctură de iod sau alcool . pe o distanţă de 6-7 cm. Daca plaga este complicata cu evisceratia (iesirea organelor abdominale în exterior) vom folosi un pansament umed.apoi se dezinfectează din nou tegumentul din jurul plăgii . de asemenea.plaga suturată se dezinfectează. tinctură de iod.se acoperă plaga cu compresă sterilă – pansamentul se fixează după metoda cunoscută . folosind. alt tampon . alcool iodat sau alcool.se dezinfectează cu betadine. Daca avem o plaga abdominala vom folosi pansament pe care de aceasta data îl vom fixa pe toate cele patru laturi. la fiecare ştergere. Îngrijirea unei plăgi operatorii Plaga suturată neinflamată se tratează prin pansare sterilă. .

prin muşcătură de animale. arsuri sau orice plagă murdărită cu pământ. fracturi deschise. cuie. se imbrăca mănuşi sterile  se servesc materialele folosind pense . praf de stradă etc. Toate plăgile produse în mediu şi cu agenţi traumatici suspecţi trebuie tratate în mod special. avort.tratare si protejare a plagilor Obiective: • favorizarea vindecării rănilor • prevenirea infecţiei • aprecierea procesului de vindecare • protecţia plăgii impotriva factorilor mecanici Condutiile unui bun pansament: a) Să fie făcut in condiţii aseptice  se folosesc materiale de protecţie şi instrumente sterile  se spăla şi dezinfecteaza mainile.  Atenţie deosebită se va acorda plăgilor înţepate cu aşchii. spini. Pansamentul Definitie =act chirurgical de aseptizare.

se protejeaza plaga cu un strat mai gros de tifon şi vată.  nu se folosesc aceleaşi instrumente la alti pacienţi b) Să fie absorbant  sa asigure absorbţia secreţiilor pentru a favoriza cicatrizarea  se folosesc comprese de tifon şi vată hidrofilă c) Să fie protector  se acopera plaga cu comprese sterile şi vată  se asigura că dimensiunile compreselor depăşesc marginile plăgi cu cel puţin 1-2 cm  dacă zona este expusă microbilor.  se schimba cat mai rar pansamentul la plăgile chirurgicale atunci cand se menţine curat şi uscat . nu se introduc in casoletă sau in trusa de instrumente pensa cu care se lucreaza in plagă. d) Să nu fie dureros  se acţioneaza cu blandeţe şi răbdare  se administreaza un calmant la recomandarea medicului dacă situaţia o cere  se spăla plaga prin turnare şi se absorbe surplusul de lichid şi secreţiile prin tamponare  nu se fixeaza pansamentul prea strans pentru a nu jena circulaţia şi a nu produce durere  se asigura limitarea mişcărilor in acea zonă dacă există indicaţii in acest sens e) Să fie schimbat la timp  se verifica indicaţia medicală cu privire la schimbarea pansamentului.

locul unei injecţii sau puncţii. locul unde este montat un cateter venos) pentru a realiza protecţie faţă de mediul inconjurator Pansament absorbant  acoperirea plăgilor drenate sau secretante cu un strat de comprese şi un strat de vată  dacă medicul montează tub de dren notaţi cantitatea de lichid eliminată Pansament ocluziv  acoperirea cu comprese şi vată a plăgilor insoţite de leziuni osoase peste care se aplica aparatul gipsat pentru imobilizare  pentru ingrijirea plăgii se poate face fereastră Panasment compresiv  acoperirea unei plăgi sangerande in scop hemostatic. pentru imobilizarea unei articulaţii in caz de entorsă sau pentru reducerea unei cavităţi superficiale după puncţionare  peste comprese se aplica un strat mai gros de vată astfel incat să se acopere reliefurile osoase şi compresiunea să fie repartizată uniform pe toată suprafaţa regiunii. Tipuri de pansamente Pansament protector  acoperirea unei plăgi care nu secretă.  se anunţaţi medicul şi controlaţi plaga dacă pacientul acuză durere sau prezintă febră fără altă cauză. in cazul plăgilor secretante schimbaţi pansamentul ori de cate ori este nevoie. schimbaţi pansamentul cu această ocazie. să nu impiedice circulaţia de intoarcere . nu prezintă tub de dren (plagă operatorie.

piodermite.mese  tuburi de dren sterile  mănuşi sterile  muşama. ace de siguranţă  tăviţa renală .tampoane.alcool medicinal). aleză  soluţii antiseptice:pentru tegument(tinctura de iod. pense anatomice.  trusa cu instrumente sterile: pense hemostatice. foarfeci chirurgicale.bisturiu  casoleta cu comprese sterile.foliculite Materiale necesare pansamentelor  tava medicală/cărucior pentru tratamente.deoarece favorizeaza secretia si provoaca dermite.pentru plaga(apa oxigenata3%. soluţie adezivă.Pansament umed  se folosesc cu scop antiinflamator  este contraindicate in plagile care secreta abundant. unguente  materiale pentru fixare: feşi de tifon. măsuţa pentru pansamente.rivanol 1%o.alcool iodat.cloramina. stilete butonate.acid boric2-4%)  medicamente prescrise de medic: pulberi. benzi adezive.betadine. sonde canelate. plasă adezivă.

.

Pean Kocher Port Ac Mathieu pensa chirurgicala pensa anatomica Sonda canelata stilet butonat .

port ac Hegar Bisturiu+lame ace chirurgicale Pregatirea pacientului a) psihica  se informeaza pacientul asupra necesităţii efectuării pansamentului  se explica modul de desfăşurarea al procedurii  se obţineţi consimţămantul b) fizica  poziţionarea pacientului in funcţie de segmentul ce trebuie pansat  se alege poziţia de decubit pentru a evita lipotimia  se asigura intimitatea pacientului dacă este cazul Executia pansamentului  spalare pa maini.imbracarea manusilor .dezinfectie.

Ştergerea se va face de la plagă spre periferie schimband des tampoanele pentru a evita contaminarea al doilea timp-tratarea plagii  se spălaţi plaga prin turnare pentru a nu produce durere. se observa plaga  se dezinfecteaza tegumentul din jurul plăgii folosind tampoane imbibate cu alcool sau alcool iodat . in spirală.  se absorb secreţiile din plagă prin tamponare pentru a nu produce durere  se dezinfecteaza din nou tegumentele din jurul plăgii folosind tampon pentru o singură manevră şi se şterge apoi cu un tampon uscat  se efectueaza in continuare tratamentul plăgii in funcţie de natura şi evoluţia acesteia. aplicand medicamente dacă sunt recomandate. al treilea timp  se acopera cu comprese de tifon sterile care sa depaşeasca marginea plăgii cu 1-2 cm şi aplicaţi desupra un strat subţire de vată dacă este necesar  se fixeaza prin lipire cu materiale adezive sau prin bandajare folosind un procedeu adaptat regiunii (circular. se iau din trusă 2 pense sterile primul timp  indepărtarea pansamentului vechi fără a produce durere.  dacă este lipit se inmoaie cu apă oxigenată sau ser fiziologic. in spic) . folosind una din soluţiile dezinfectante recomandate. cu faşă răsfrantă. in evantai.

ghips.specific de unica folosinta  deseurile nepericuloase(ambalajele materialelor sterile. tuburi de dren.ambalaje din material plastic-se colecteaza la locul de producer in saci de polietilena de culoare neagra  instrumentele se curata si se pregatesc pentru sterilizare . mănuşi.Ingrijirea pacientul  se aşeza pacientul in poziţie comodă şi se pune regiunea lezată in repaus  se observa faciesul şi comportamentul la durere  se observa aspectul tegumentelor pentru ca pansamentul să nu jeneze circulaţia Reorganizarea locului de munca  deseurile infectioase-comprese. feşi se colecteaza la locul de producer in recipiente pentru infectioase-recipiente de culoare galbena prevazut in interior cu saci galbeni  deseurile taietoare se colecteaza in recipiente pentru taietoareintepatoare-cutii galbene din plastic.

lungimi intre 2 şi 5 m) o Feşe elastice o Foarfece o Ace de siguranţă. plasă. Materiale necesare o Fese de tifon de mărimi diferite (lăţimi intre 5 şi 25 cm.regiunea in care este situata. leucoplast Reguli pentru o infasare corecta o Fasa se tine in mana dreapta.capatul liber in mana stanga o Se deruleaza de la stanga la dreapta o Turele de fasa nu trebuie sa faca cute o Fasa trebuie sa permita circulatia sangelui-sa nu fie prea strana dar nici prea larga o Bandajarea membrelor se incepe de la de la extremitate spre radacina in sensul circulatiei venoase o Se evita miscarile inutile .Efectuarea tipurilor de bandaje Bandajarea=metoda de fixare a pansamentului cu ajutorul unei fesi deb tifon de lungimi si latimi diferite in functie de marimea si caracterul plagii.

 in spirala. .  in forma cifrei 8.suficient de strans o sa fie esthetic Realizarea turelor de fixare o se aplica oblic sub pansament o se intersecteaza cu o tura circulara o se rasfrange coltul fesii si se suprapune inca o tura circulara o primele ture de fasa se incep la o distant apreciabila de leziune.o Se executa cu miscari blande si cu multa indemanare pentru a nu spori suferinta bolnavului o Fixarea prin nod nu trebuie sa jeneze o Se incepe si se termina cu ture de fixare Caracterele unui bun bandaj o sa imobilizeze perfect pansamentul pentru a favoriza cicatrizarea o sa fie elastic.la 1015 cm(in afara cazurilor cand nu este posibil acest lucru) o terminarea bandajarii se efectueaza cu doua ture circulare la 10-15cm de pansament Tipuri de bandajare:  circulara.

 in spic de grau  in evantai Infasarea circulara  Se supapun turele de fasa una peste alta  Este indicate in regiunile cilindrice:gat. cu acoperirea turei precedente la 2/3  este indicata pentru membre( gamba.antebrat)regiuni tronconice si suprafete intinse Infasare in forma cifrei”8”  Se incepe cu ture circulare sub articultie  Setrece oblic peste articulatie si se conduc deasupra articulatiei alte ture circulare  Se revine oblic sub articulatie.articulatia pumnului  acest tip de bandaj se utilizeaza si la realizarea hemostazei Infasare in spirala  se conduce fasa .rasfrangand fasa pe alocuri prin tehnica numita”semnul policelui”  se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub forma de spirala.torace.intersectand prima diagonal  Se continua de cateva ori si se termina infasarea deasupra articulatiei cu ture circulare .serpuind si acoperind turele o treime.

 Este indicate pentru infasarea regiunilor articulare:articulatiacotului.fiecare tura acoperind pe ce de dinainte cu 1/3 sau 2/3  Se termina cu ture circulare Infasarea in evantai  Se foloseste pentru articulaţii (cot.piciorului. călcai)  Se incepe cu două ture circulare deasupra articulaţiei  Se continua cu ture oblice descendente in aşa fel incat faşa să se suprapună . genunchi. inghino-abdominală. pumn  Se incepe cu ture circulare deasupra articulatiei  Fasa se conduce in forma cifri “8”. cot. picior.pumnului Infasarea “in spic de grau”sau” spica”  Se foloseste pentru regiuni articulare: scapulo-huerală.

 Se conduce fasa din spate in fata acoprind bolta craniana cu ture oblice.  Se rasfrange coltul ramas in afara si se efectueaza din nou o tura circular pentru a-l fixa.deasupra arcadelor sprancenoase.capelina  Se conduce fasa circular.fixand cu mana stanga coltul fesii. leucoplast Bandajarea pe regiuni Infasarea capului.lasand libere pavilioanele auriculare.pana la infasarea complete a capului  Se incheie cu doua ture circulare  Se fixeaza capatul liber al fesii cu romplast sau ac de siguranta in partea opusa regiunii pansate .la distanţe mai mici in plică şi mai mari in partea expusă ajungand circular la nivelul liniei articulare şi apoi oblice sub articulaţie  Se incheie cu două ture circulare şi se fixeaza cu ac de siguranţă.fixate cu ture circulare.iar cu dreapta se ruleaza fasa in jurul capului.

b. Plasati bandajul peste compresa si pe sub umarul din partea opuss .Bandajarea plagilor gâtului. Plasa]i o compresa peste plaga. a.

la ambele capete.lasand libere urechile .incrucisand pe cele superioare si se fixeaza in partea posterioara a capului.la ambele capete.realizand astfel o prastie Infasarea barbiei-capastrul  se despica in lung fasa.Infasarea nasului-prastia  Se despica in lung fasa.lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata.lasand in mijloc o portiune de aproximativ 5cm nedespicata  se fixeaza partea nedespicata pe barbie sau buze  se incruciseaza ramurile superioare in regiunea occipital si se leaga in regiunea fruntii  se leaga ramurile inferioare deasupra crestetului capului.ce va servi la acoperirea nasului  Se fixeaza pe nas partea din mijloc nedespicata  Se trec capetele superioare ale fesii sub pavilionul urechii si se innoada in regiunea occipital  Se trec ramurile inferioare ale fesii deasupra urechilor.

cotul in evantai.degetele in spic .Infasarea ochilor (monoocular.binocular)-prin ture successive oblice si circulare Bandajarea gatului-circular Ceafa-circular Bandajarea toracelui si abdomenului-circular Sanii –bandaj in spica Membrul superior-umarul si axial bandaj in 8.palma in 8.bratul si antebratul in spirala.

.

Membrul inferior-coapsa si bazinul in spica simpla sau dubla.glezna in 8 .genunchiul in evantai sau in 8.

.

posterioară şi externă a radacinii coapsei de unde urcă iar oblic. • ea va servi ca sprijin pentru a doua faşa care se trece dublu între coapse. Infasarea perineului-bandajare in “T” • se efectuaza cu ajutorul a două feşe. bandajul este in formă de spică. deasupra crestelor iliacese • trece oblic peste regiunea inghinală. peste regiunea inghinală realizând prima spică ce se continuă printr-un nou circular pe abdomen dus apoi oblic peste regiunea inghinal’ până se acoperă. pe faţa internă. Fixarea iniţială se face prin 2-3 ture trecute circular pe abdomen. Bandajul bontului de amputaţie . deasupra crestelor iliace înnodându-se. • prima se trece în jurul abdomenului.• La nivelul acestor regiuni.

in patru colturi o Esarfa o Tesaturi tubular elastice o Material adezive Bandajareasi fixarea unui obiect penetrant . ca şi în cazul calotei craniene. • Se incepe orin ture circulare de fixare la 10 cm de plagă. pâna se acoperă tot pansamentul fixând turele rasfrânte cu ture circulare Alte mijloace de fixare a pansamentului o Basmaua-dreptunghiulara.triunghiulara. după care se rasfrânge faşa antero-posterior.• Pentru bandajul bontului de amputaţie se foloseşte tehnica înfăşării recurente cu 2 feşi sau înfaşarea cu o faşă.

Clasificare In functie de vasele care au fost sectionate . Plasati bandajul peste comprese HEMORAGIILE si hemostaza provizorie hemoragia  Scurgerea sangelui in afara vaselor sangelui se numeste hemoragie. Nu incercati ss mobilizati obiectul penetrant.  Stabilizati obiectul cu comprese.

Dupa locul unde se scurge sangele : externe. prin defecatie. negru.in care sangele ce curge ramane in interiorul organismului (ex: cavitatea abdominal. de aspectul si culoarea . sau în sângerari reduse poate fi varsatura cu aspect de zat de cafea (când sângele stagneaza în stomac). urmata de eliminarea sângelui la exterior pe cai naturale -epistaxis: hemoragia mucoasei nazale. se exteriorizeaza cu presiune constanta. mai mult CO2). bine oxigenat si tâsneste ritmic. fara a se identifica un vas de calibru mai mare ca sursa principala a hemoragiei. Scaunul este lucios. -melena: exteriorizarea sângelui acumulat în tubul digestiv.  interne.  venoasa: sângele de culoare rosu închis (mai putin oxigen. nealterat. În hemoragii puternice poate fi sânge rosu.toracica etc). moale. prin varsatura. de sânge amestecat cu cheaguri si eventual resturi alimentare. exteriorizate-intr-un organ care comunica cu exteriorul .caracterizata prin hemoragie interna într-un organ cavitar. arteriala: în care sângele este de culoare rosu deschis. sincron cu bataile inimii.  capilara: este o hemoragie difuza. proaspat.in care sangele se scurge in afara organismului datorita sectiona rii unor vase de sange. relativ modesta. -otoragie-hemoragie din urechi -hematemeza: eliminarea pe gura.

spumos. ameteli în ortostatism. hipotensiune arteriala. transpiratii reci. .rosu deschis. exteriorizat prin mictiune -hemoptizie-sangele se scurge prin gura provenind din caile respiratorii. TA nemasurabila.  mari: cantitea de sânge pierduta 1000-1500 ml iar semnele clinice sunt urmatoarele: paloare. -rectoragie-hemoragie din rect -hematuria: reprezinta hemoragia la nivelul aparatului urinar.  cataclismice: pierderi de sânge de peste 1500-2000 ml.aerat In functie de cantitatea de sange pierduta putem distinge :  mica: se pierde o cantitate de sânge pâna la 500 ml  medie: se pierde 500-1000 ml de sânge si apar urmatoarele semne: agitatie. pacient inconstient.pacurei. tahipnee. tahicardie.

cu cele lalte degete ale mâinii sau cu pumnul. În funcţie de c alibrul vasului şi de profunzimea la care se află.  aplicarea garoului. pe mai multe căi:  compresiune manuală sau digitală.Hemostaza provizorie  Hemostaza =oprirea hemoragiei  Hemostaza poate fi : -spontana -provizorie -medicamentoasa -definitiva Hemostaza provizorie. apăsarea va fi executată cu degetul mare.  flectarea puternică a extremităţii.  pansament compresiv. garoului sau aplicarea unei .  pensarea vasului sangerand Compresiunea manuală sau digitală  Artera rănită va fi comprimată numai dacă apăsarea se exercită în regiunile în care ea trece în apropierea unui plan osos. realizabilă.  Compresiunea digitală se foloseşte în prima urgenţă până ce s -au procurat materiale necesare pentru obţinerea hemostazei provizorii prin alte tehnici: cu ajutorul pansamentului compresiv.

când rana se află pe creştetul capului. buze. compresiunea se face de o parte şi de alta partea marginilor rănii in rănile din regiunea temporală (părţile laterale ale craniului). anterior de muşchiul sternocleidomastoidian .  Locurile de elecţie (traiectul anatomic al arterelor) pentru realizarea când rana se află pe frunte.pense pe vasul care sângerează. comprimarea arterei faciale (la mijlocul mandibulei) în hemoragiile din regiunea gâtului şi a feţei: comprimarea arterei carotide. compresiunea se face pe artera temporală superficială care trece imediat inaintea urechii compresiunii trebuie bine cunoscute de cel care ap lică metoda. compresiune imediat deasupra şi în spatele pavilionului urechii în rănile de la obraz. pe suprafaţa exterioară a nasului .

pentru hemoragiile din regiunea umărului a articulaţiei umărului sau a axilei se va comprima artera subclaviculară deasupra claviculei. între muşchii biceps (anterior) şi triceps (posterior). i). apăsarea se face    în axilă. antebraţului : comprimarea arterei humerale – pe faţa interă a braţului. g h i în rănile sângerânde ale braţului. În funcţie de nivelul la care se află rana. . h. pe prima coastă (g. pe faţa internă la jumătatea braţului sau la plica cotului .

pe partea externă a plicii pumnului. palmei comprimarea arterei radiale se face cu un deget. comprimarea arterei femurale pe traiectul ei.în rănile sângerânde ale mâinii. proximal de plagă. pe artera cubitală Când rana se află la membrul inferior : în sângerarea rănilor din regiunea inghinală comprimarea vasului se face pe pliul inghinal Comprimarea digitala a arterei femurale când hemoragia se află la coapsă . se face (în funcţie de locul plăgii) în treimea . şi cu un al doilea deget pe partea internă a aceleeaşi plici a pumnului.

mijlocie a coapsei. pe faţa internă a acesteia dacă rana se află la nivelul genunchiului sau gambei : comprimarea se face pe faţa posterioară a coapsei în apropierea pliului genunchiului. Artera este (teoretic) turtită pe planul osos al coloanei vertebrale lombare . sau comprimarea arterei poplitee în faţa posterioară a genunchiului când sângerarea provine dintr-o rană situată în regiunea pelvisului . comprimarea aortei abdominale se face prin apăsarea peretelui abdominal cu pumnul sub ombilic.

. artera retroauriculară. artera hurnerală.Locuri unde se poate face hemostaza arterială provizorie prin comprimare digitală sau manuală: aorta abdominală. artera radială. artera mentonieră. artera temporală. artera axilară. iliacă externă. artera subclaviculară. artera carotidă comună. artera ulnară.

Acţiunea de prim ajutor începută prin compresiunea digitală sau manuală are dezavantajul că nu poate fi prea mult prelungită.artera femurală. Alte sisteme de comprimare a aortei: Se poate executa o hemostază provizorie şi prin comprimarea cu degetul înfăşurat într-o compresă sterilă chiar în plagă. astupând orificiul arterial. artera poplitee. iar în timpul transportului . deoarece intervine oboseala celui care o aplică şi dificultăţi de a manevra rănitul. artera pedioasă.

Pansamentul compresiv in hemoragiile care interesează vasele mici. precum şi în toate plăgile peretelui toracic sau abdominal. paste care se înfăşoară strans o faşă. se recomandă ca hemostaza pentru perioada transportului se fie făcută cu ajutorul pansamentelor compresive. Acestea au avantajul că nu brutalizează vasul şi în altă regiune deât în zona afectată de traumatism şi permit irigarea membrului prin vasele care au rămas intacte. după executarea toaletei plăgii. se acoperă regiunea cu o m are cantitate de comprese sterile. dacă este posibilă (după măsura de prim ajutor începută prin compresiune digitală sau manuală. hemostaza poate fi făcută cel mai simplu cu ajuturul pansamentelor compresive. pansamentul compresiv este util în hcmoragiile venoase şi capilare de la extremităţi. in funcţie de locul plăgii.este greu de aplicat. sângerarea fiind astfel oprită). al hemoragiei şi în funcţie de vasul lezat. plăgile părţilor moi buco-faciale. Pentru că aplicarca garoului implică şi riscuri (mai ales când garoul este aplicat incorect). . se va executa toaleta plăgii şi se va aplica pansamentul compresiv.

una. centură. prin aplicarea unui sul la baza triunghiului Scarpa. inghinale. se flectează antebraţul pe braţ şi se aplică braţul pe torace. faţa anterioară a cotului sau posterioară a genunchiului. bucăţi din rufăria bolnavului etc. . curea etc. după ce se introduce în axilă o faşă rulată (sau un alt corp dur învelit în vată şi tifon sau porţiuni din rufăria bolnavului). Pentru hemostaza arterelor antebraţului sau în plăgi ale plicii cotului se aşează un sul în plica cotului şi se flectează antebraţul pe braţ fixându-se în această poziţie .Flectarea puternică a extremităţii Se utilizează când plaga este localizată în regiunile axilare. În cazul hemoragiei de la rădăcina coapsei (în regiunea inghinală) se pot utiliza următoarele metode de hemostază provizorie: . care se fixează cu o faşă. În această poziţie membrul superior se fixează solid la torace cu o faşă. În plăgile arterei humerale.

banda Esmarch. apoi capetele se înnoadă sau se prind cu o pensă hemostatică. sfoară. la nevoie pot fi utilizate bucăţi de pânză. peste care se strânge garoul. un rulou de faşă sau din alt mate rial. pentru hemostaza provizorie cu ajutorul garoului se vor folosi tuburile de cauciuc. cu fixarea ei în această poziţie Aplicarea garoului garoul este indicat în plăgile arteriale sau venoase de calibru mare şi mijlociu de la membre. înconjurându-se cu el membrul interesat cel puţin de două ori . ca să nu fie . tubul se aplică bine întins. garoul se poate aplica peste îmbrăcăminte sau peste pansament şi se va strânge până la dispariţia sângerării este bine ca între garou şi tegument să s e fixeze pe traiectul arterei. În felul acesta se obţine hemostaza fără comprimarea excesivă a ţesuturilor . acolo unde sunt simţite bătăile arterei. batistă. manşeta pneumatică a aparatului de tensiune arterială . Peste pense se trece o tură de faşă. urmată de flectarea şi fixarea coapsei pe abdomen şi a gambei pe coapsă Hemostaza provizorie în leziunile arterei poplitee se obţine prin aşezarea sulului în regiunea poplitee şi flectarea puternică a gambei pe coapsă..sau prin aplicarea unui sul în regiunea inghinală.

nervii î ncep să sufere. dacă rana continuă să sângereze. . a unor leziuni ireversibile. când este secţionată o venă.smulse.in hemoragiile venoase sângerarea continuă până se scurge sângele aflat în membru în momentul aplicării garoului. din cauza ischemie i sub ligatura circulară. înseamnă că garoul nu a fost aplicat corect. fapt care se poate solda cu amputarea membrului. există riscul apariţiei. dezavantajul principal al aplicării garoului constă în faptul că nu poate fi menţinut mai mult de 2 ore dacă garoul este menţinut peste acest interval de timp. apar vicieri ale metabolismului. în practică. se instalează vasoplegie cu creşterea permeabilităţii capilare. pentru că în cazul în care garoul este aplicat corect la rădăcina membrului. aplicarea garoului se face înaintea toaletei şi pansării rănii. in realitate. cu acumulare de cataboliţi. cât şi hemoragia de origine venoasă. fapt care obligă să fie desfăcut şi să se încerce o nouă aplicare garoul va fi plasat deasupra rănii când hemora gia provine dintr-o arteră ruptă şi sub rană. substanţe toxice. fibrele musculare degenerează. această diferenţiere între hemoragia arterială şi hemoragia venoasă nu este foarte importantă. în teritoriul tisular lipsit de aportul de oxigen. se opreşte atât hemoragia de origine arterială.

pentru 2-3 minute. comprimând rana cu comprese sterile apăsate cu forţă. la vedere. la reaplicare.o oră şi jumătate.din aceste motive se consideră că atitudinea cea mai corectă este folosirea garoului numai pentru pcrioada de timp în care se face toaleta rănii. in cazul în care bolnavii la care s -a aplicat hemostaza cu garou nu ajung la spital înainte de o oră . De aceea. Pensarea vasului sângerând Pensarea provizorie a vaselor sau forcipresura se face cu pense Pean sau Kocher. . manevra se exe cută sub strictă supraveghere. garoul se pune ceva mai sus. palid. ca garoul să fie înlocuit cu pansament compresiv. va trebui să se desfacă garoul la interval de 20 -30 de minute. pentru perioada transportului. în cazul îndepărtării unui garou vor fi luale unele măsuri. dacă în porţiunea aflată sub el membrul devine alb. pentru că în timpul decompresiunii vasculare poate să apară şocul . aplicarca garoului rămâne oricum unica posibilitate de a obţine o hemostază provizorie în cazul accidentelor soldale cu amputarea traumatică a membrelor superioare şi inferioare. pentru că scoaterea garoului poate fi urmată do colaps circulator. este obligator să se noteze pe un bilet data şi ora aplicării garoului şi biletul să se prindă cu un ac de pansament sau de haina bolnavului. care poate să ducă la moartea bolnavului. garoul este aplicat corect. după care este preferabil.

aplicându -se peste ea un pansament aseptic şi se transportă bolnavul la unitatea chirurgicală cea mai apropiată. Pensa va fi lăsată în plagă pe vasul prins.Capetele vaselor secţionate. unde se va face hemostaza definitivă prin ligature sau suturarea vasului. Se verifică să nu derapeze pensele (să nu se desfacă). sângerânde se prind în vârful penselor. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful