B.A.

II

STAREA LIMITĂ ULTIMĂ LA FORŢĂ TĂIETOARE
Bibliografie recomandată:
1. 2. 3. 4.
RSITATEA TEHNI IVE CA UN

Comportarea şi calculul elementelor din beton armat Radu Pascu Beton Armat (Note de curs) – Partea a II-a Tudor Postelnicu şi Mihai Munteanu SR EN 1992-1-1: Eurocod 2 – Proiectarea structurilor de beton g (4th ( edition) ) Reinforced Concrete – Mechanics and design James MacGregor şi James Wight

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

B.A. II

Consideraţii introductive

V M

IVE UN

RSITATEA TEHNI

CA

Pe măsură ce forţa tăietoare creşte, spore p şte şi unghiul α dintre orizontală şi direcţia eforturilor principale, astfel încât în zonele de reazem di ţiile direc iil eforturilor f t il principale i i l devin d i înclinate. î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

2

B.A. II

Consideraţii introductive

IVE UN

RSITATEA TEHNI

CA

În consecinţ ţă, în zonele de reazem fisurile vor fi de asemenea înclinate, urmărind direcţiile eforturilor principale de compresiune, iar ruperea va avea loc l dup d ă secţiuni i i înclinate. î li t
Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

3

B.A. II

Consideraţii introductive
Grindă cu secţiune rectangulară dintr-un material omogen şi elastic

τ max = 1.5τ med

Formula lui Juravski: Momentul static: Momentul de inerţie:
IVE UN

τ=

V ⋅S b⋅I

b ⋅ h2 S= 8 b ⋅ h3 I= 12

τ max = 1,5 ⋅

V b⋅h

RSITATEA TEHNI

CA

Şef lucrări dr.ing. Eugen Lozincă

Catedra Construcţii de Beton Armat

4

B. Eugen Lozincă V τ max = b⋅ z Catedra Construcţii de Beton Armat 5 .coeficientul de echivalenţă Ec IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A.ing. II Consideraţii introductive Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat τ max = V b⋅ z Formula lui Juravski: Momentul static: Momentul de inerţie: τ= V ⋅S b⋅I ⎫ b ⋅ x2 S= = ne ⋅ As1(d − x ) ⎪ I x ⎪ 2 ⇒ =d− =z ⎬ 3 S b ⋅ x3 2⎪ I= + ne ⋅ As1(d − x ) ⎪ ⎭ 12 E ne = s .

.ing. În plus. ea are un caracter convenţional. efortul tangenţial calculat cu această relaţie este utilizat pentru a exprima nivelul de solicitare la forţă tăietoare.INDICE al intensităţii solicitării la forţă tăietoare RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. pentru a simplifica p p calculul.A. principale Totuşi. În norme. se admite: z≅d IVE UN ⇒ τ≅ V b⋅d .B. această relaţie poate fie utilizată ca măsură a eforturilor principale. II Consideraţii introductive Grindă cu secţiune rectangulară din beton armat τ max = V b⋅ z Deoarece sub axa neutra betonul este solicitat la forfecare pură. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 6 . pentru că presupune că betonul fisurat poate transmite eforturi de forfecare.

A. IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. II Consideraţii introductive Grindă din beton armat cu secţiune variabilă La evaluarea indicelui intensităţii solicitării la forţă tăietoare trebuie luată în considerare şi componenta verticală a compresiunii din beton sau a întinderii din armăturile înclinate faţ ţă de axa elementului. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 7 .ing.B.

B. II Consideraţii introductive Grindă din beton armat cu secţiune variabilă τ= IVE UN V± RSITATEA TEHNI CA M tg (β ) V M ⋅ tg (β ) z ≅ ± b⋅d b⋅d b⋅d2 8 Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat .ing.A.

ÎNTINDERE-COMPRESIUNE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 9 .B.ing.

B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 10 . trebuie prevăzute armături transversale. respectiv a doua relaţie nu este satisfăcută. ÎNTINDERE-COMPRESIUNE Pentru ca betonul să poată prelua forţa tăietoare este necesar să se respecte condiţiile: ' ⎧ ⎪σ I ≤ f t ⎨ ' ⎪ ⎩σ II ≤ f c [σ [σ I II ≤ Rt' ] ≤R ] ' c Daca rezistenţa la întindere a betonului este depăşită.A. IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. Daca rezisten D i t ţa la l compresiune i a betonului b t l i este t dep d ăş ă ită. respectiv dacă prima relaţie nu este satisfăcuta. trebuie mărită secţiunea de beton. II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi.ing.

ing.5 f t b⋅d V 0. . . II Evaluarea nivelului de solicitare la forţă tăietoare Solicitarea la forţă tăietoare generează o stare biaxială de eforturi. 11 IVE UN RSITATEA TEHNI CA Catedra Construcţii de Beton Armat . conform STAS 10107-0/90.trebuie mărită secţiunea de beton. Astfel. Eugen Lozincă .A. ÎNTINDERE-COMPRESIUNE Din cauza existenţei unor eforturi iniţiale de întindere din contracţia împiedicată şi amorsării unor fisuri produse de momentul încovoietor.B.5 f t ≤ ≤ 4 ft b⋅d V > 4 ft b⋅d Şef lucrări dr. (10÷20)ft în cazul unei stări uniaxiale de compresiune. astfel încât se consideră că fc'=4ft faţă de cca.armăturile de forţă tăietoare nu sunt necesare. se consideră că ft'=0. dacă: V < 0.trebuie prevăzute armături de forţă tăietoare.5ft. Prezenţa simultană a eforturilor de întindere reduce semnificativ rezistenţa betonului la compresiune compresiune.

ing. momentul încovoietor este produsul dintre forţa de întindere din armături şi braţul de pârghie al eforturilor interne. interne Şef lucrări dr. Cum. II Mecanisme de rezistenţă Forţa tăietoare este egală cu variaţia momentului încovoietor în lungul grinzii. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 12 . fie prin variaţia braţului de pârghie al eforturilor interne. într-o grindă de beton armat.A. D i for f ţa tăietoare i poate fi echilibrat hilib ă fi fie prin i variaţia forţei de întindere din armături.B. interne rezultă că: Mecanism de GRINDĂ Mecanism de ARC IVE UN RSITATEA TEHNI CA Deci.

de la armătura întinsă la betonul fisurat şi apoi prin i beton b t către t zona comprimat i tă a secţiunii i ii Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 13 .A.B. II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de GRINDĂ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Se bazează pe transmiterea eforturilor de forfecare în secţiuni orizontale prin aderenţă.ing.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 14 .ing.A. II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de ARC Este bazat pe transmiterea forţei tăietoare prin componenta verticală a forţei de compresiune din biela înclinată de beton IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.

ing.A. Raportul rigidităţilor depinde în principal de raportul dimensiunilor (l/h) ale grinzii IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. II Mecanisme de rezistenţă Mecanismul de GRINDĂ Mecanismul de ARC Cele două mecanisme se pot dezvolta simultan. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 15 .B. dar importanţa fiecăruia depinde de rigiditatea relativă a celor două mecanisme la deplasări verticale.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 16 . • Grinzi-pereţi (l/h<1.5): predomină mecanismul de arc.ing.5≤l/h≤5): ) ambele mecanisme.A. RSITATEA TEHNI IVE CA UN Şef lucrări dr. • Grinzi intermediare ( (1. II Mecanisme de rezistenţă * În acest capitol este studiată doar comportarea grinzilor lungi • Grinzi lungi (l/h>5): predomină mecanismul de grindă.B.

A. grinda este modelată ca două corpuri rigide care pot avea o rotire relativă în jurul unei articulaţii situată în zona comprimat p ă a secţiunii IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.ing.B. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 17 . II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul la echilibru limit㠃 utilizat în normele româneşti (STAS 10107/0-90) ƒ La rupere.

Eugen Lozincă IVE UN RSITATEA TEHNI CA Catedra Construcţii de Beton Armat 18 . de inginerul german Mörsch ƒ Modelul Ritter-Mörsch este utilizat în mai multe coduri de proiectare naţionale si internaţionale (DIN 1045. II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul grinzii cu zăbrele plastice ƒ A fost propus în 1899 de inginerul elveţian Ritter şi în 1902.ing. în care: ƒ talpa comprimată reprezintă zona comprimată de beton (din încovoiere) ƒ talpa întinsă reprezintă armătura longitudinala întins㠃 montanţii întinşi reprezintă etrierii ƒ diagonalele modelează bielele comprimate din beton formate în inima grinzii Şef lucrări dr.B. 1990 Eurocode 2) ƒ Grinda este modelată ca o grindă cu zăbrele plană. CEB Model Code 1990. independent.A.

B.ing. II Modele de calcul la forţă tăietoare Modelul grinzii cu zabrele plastice Grinda lungă cu armăturile principale (de rezistenţă) Bielă comprimată înclinată Zona comprimată de beton Armătura întinsă IVE UN Etrieri întinşi RSITATEA TEHNI CA Modelul de grindă cu zăbrele Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 19 .A.

respectiv în armătura înclinată k. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90) IVE UN RSITATEA TEHNI CA Qb – forţa tăietoare preluată de beton. faţă de punctul de aplicaţie al rezultantei eforturilor de compresiune p din beton. Şef lucrări dr. Tik – forţele care se dezvoltă în armătura verticală (etrierul) j.A. zik – distanţele armăturilor verticale. respectiv înclinate.ing. Tej. si – proiecţia pe orizontală a fisurii înclinate.B. zej. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 20 .

ing.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 21 . prin măsuri constructive IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B. II Modelul la echilibru limită (STAS 10107-0/90) Condiţiile asociate SLU se exprimă prin : ƒ Prima ecuaţie este verificată printr-un calcul direct ƒ A doua ecuaţie este verificată în mod indirect.

. într-o secţiune înclinată fisurată prin: ƒ Forfecare în zona comprimată Qb’ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A. forţa tăietoare este preluată. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 22 .B.ing. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton În cazul unui element de beton armat fără armături transversale.

A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 23 . forţa tăietoare este preluată.B.ing. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton În cazul unui element de beton armat fără armături transversale. într-o secţiune înclinată fisurată prin: ƒ Efectul de dorn („dowel effect”) al armăturilor longitudinale Qa IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. .

.A.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 24 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton În cazul unui element de beton armat fără armături transversale.B. forţa tăietoare este preluată. într-o secţiune înclinată fisurată prin: ƒ Întrepătrunderea („interlock”) neregularităţilor betonului de pe cele două feţe ale fisurii τin IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton C f Conform STAS 10107/0-90: 10107/0 90 b – lăţimea i secţiunii i ii de d beton. Rt* – rezistenţa “corectat corectată” la întindere a betonului. b t h0 – înălţimea utilă a secţiunii de beton. betonului care depinde de tipul de solicitare. p – procentul armăturilor longitudinale ÎNTINSE Î în secţiunea respectivă. exprimat în %. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 25 . si – p RSITATEA TEHNI IVE CA UN Şef lucrări dr.B.ing. proiecţia pe p orizontală a fisurii critice.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 26 . ƒ Qb este proporţională cu rezistenţa la întindere a betonului Rt.ing. creşterea cantităţii de armătură întinsă implică o mărire a zonei comprimate de beton. de fapt.A. ƒ Qb creşte cu unghiul fisurii h0/si = tgθ pentru că Qb = Cb tgθ IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B. ƒ Qb creşte cu procentul de armături întinse. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton C f Conform STAS 10107/0-90: 10107/0 90 ƒ Qb este t proporţi ional lă cu di dimensiunile i il (inimii) (i i ii) secţi iunii ii bh0.

B. Şef lucrări dr. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de beton C f Conform STAS 10107/0-90: 10107/0 90 IVE UN RSITATEA TEHNI CA Cu cât fisura este mai “abrupt abruptă” cu atât forţa tăietoare preluată de beton este mai mare.A.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 27 .

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 28 .B.ing.A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de etrieri IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 29 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de etrieri IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.A.

Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 30 .A.ing. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Forţa tăietoare preluat prel ată de armăturile t rile înclinate IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.B.

Încercările şi consideraţiile teoretice arată ca acest unghi este în domeniul: IVE UN RSITATEA TEHNI CA Pentru a găsi rezistenţa minimă (capacitatea la forţă tăietoare) trebuie calculată suma forţelor din armături şi b t pentru beton t di diverse unghiuri hi i posibile. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic Forţele preluate de etrieri şi de armăturile înclinate depind de unghiul fisurii înclinate cu axa grinzii. ibil Şef lucrări dr.ing. Forţa tăietoare preluată de beton variază şi ea în funcţie de înclinarea fisurii. dar invers decât forţa din armăturile transversale. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 31 .A.B.

trebuie găsit minimul sumei forţelor din beton şi etrieri în funcţie de unghiul de înclinare θ al fisurii înclinate IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A.B. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Cum şi Qb şi Qe sunt funcţii continue de “si”.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 32 .

A.B.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 33 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

B.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 34 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.A.

A.B.ing. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 35 . II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Problema de VERIFICARE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr.

B.A.ing. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Calculul practic pentru grinzile doar cu ETRIERI Problema de DIMENSIONARE IVE UN RSITATEA TEHNI CA Se aleg ne şi Aae Şef lucrări dr.nec Catedra Construcţii de Beton Armat 36 . Eugen Lozincă ⇒ ae ≤ ne Aae Rat qe .

nu mai este posibil sa se găsească direct soluţia (si.5h 5h0 < si < 2.A. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 37 .cr) şi trebuie făcute mai multe încercări considerând diferite înclinări ale fisurii în domeniul 0 0. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE IVE UN RSITATEA TEHNI CA În cazul când există şi bare înclinate.ing.5 2 5 h0.B. Şef lucrări dr.

A. pentru simplificare se poate admite că fisura fi înclinat î li tă cea mai i periculoas i l ă întâlne î tâl şte t un singur plan de armături înclinate. dacă sunt respectate regulile constructive. Q = Qe + Qa + Aai Rat sin (α ) Q − Aai Rat sin (α ) = Qe + Qa ⇓ ⇓ Soluţie analitică (si.B. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Grinzile cu ETRIERI şi BARE ÎNCLINATE Totuşi.ing. la construcţiile civile uzuale.cr) a funcţiei Qeb(si) IVE UN RSITATEA TEHNI CA Şef lucrări dr. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 38 .

A. II Verificarea condiţiei: Q ≤ Qcap Elemente fără armătură transversal㠃 sunt.ing. Şef lucrări dr. precum şi de slaba probabilitate de a atinge valoarea minimă a rezistenţei betonului pe toată lăţimea reazemului. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 39 . plăcile şi unele grinzi secundare slab solicitate la forţă tăietoare ƒ forţa tăietoare capabilă este asociată valorii la care se produce fisurarea înclinată a betonului: IVE UN RSITATEA TEHNI CA * Pentru plăci s-a considerat o valoare mai mare a rezistenţei efective f ti la l întindere î ti d a betonului b t l i decât d ât la l grinzi i i pentru t că s-a ţinut i t cont de posibilitatea redistribuirii eforturilor pe lăţimea reazemului.B. în general.

⇓ ⇓ Q (x + s ) = M 2 σa = M2 Aa z IVE UN RSITATEA TEHNI CA Dacă ruperea p are loc dup pă o secţiune înclinată. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 40 . efectul este o creştere a efortului de întindere în armătura întinsă faţă de situaţia corespunzând unei ruperi în secţiune normală (depinde de M2.ing. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap Aaσ a z = Q (x + s ) .B. nu de M1) Şef lucrări dr.A.

ing.B.A. M r2−2 = AaRa z * Pentru a evita cedarea elementului în secţiuni înclinate: 1−1 Mr ≥ M r2−2 ⇒ zi ≥ z IVE UN RSITATEA TEHNI CA Dacă b D barele l sunt t înclinate î li t la l 45° aceast tă condi diţie i este t îndeplinită dacă punctul de ridicare al armăturii înclinate este decalat cu 0. sau acoperitor acoperitor. h0/2. Eugen Lozincă Catedra Construcţii de Beton Armat 41 . II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap 1−1 Mr = (Aa − Aai )Ra z + Aai Ra zi .41z 0 41z sau. Şef lucrări dr.

secţiunile de întrerupere ale barelor) în secţiuni normale. în loc să se facă verificările prin calcul. iar bara 3 nu mai este necesară din calcul. b – secţiunea dincolo de care barele marca 1 sunt utilizate în întregime.5h şi se fac verificările (rezistenţa la încovoiere. II Verificarea condiţiei: M ≤ Mcap În practică. se construieşte o diagramă de momente „dilatată” cu 0. CA IVE UN RSITATEA TEHNI Şef lucrări dr. iar bara 2 nu mai este necesară din calcul. c .ing. lungimile de ancorare.A. dar faţă de diagrama „dilatată”: Momente capabile corespunzătoare aportului fiecărei bare a – secţiunea i în î care armăt turile il 1 nu mai sunt necesare din calcul. Eugen Lozincă d – secţiunea dincolo de care bara 3 este utilizată în întregime Catedra Construcţii de Beton Armat 42 .secţiunea dincolo de care bara 2 este utilizată în întregime.B. astfel încât se poate începe ridicare barei de marcă 2.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful