'

ARISTOTEL
Aristotel (384-322 i.Hr.), marele
filozof om de grec,
tredea ca Pamintul se dezvoltase
ca 0 fiin,a vie pina a ajuns 10
dimensiunile sale aduale. EI
considero, de asemenea, co planefa
noosfro sflncooso ero sfrobofufa de
subferane, In cOle erau ospirafe vlnfurile
planefei. Gnd focul din inferiorul
Piimlnfului incolzea vinfurile dincolo de un
onumif puncf, acesfea explodau. Arisfofel
credea co ocesfe explozii provocau
cufremurele. Abia dupo mi i de ani oamenii
de Ifiin)o au lncepuf so descopere couza
realo acUfremurelor.
CE ESTE UN
CUTl\EMUR?
U
n cutremur este 0 zguduire a Pamin­
tului cauzata de miJcarile produse sub
nivelul scoarfei terestre. Un cutremur
puternic poate duce la dorimarea dodirilor, a
podurilor a altor structuri, provocind numeroase
pagube pierderi de vieti Suprafata
Pomintului este formatO dintr-un strat exterior de
stinci, care reprezinto scoarta. Aceasta este impor­
ritO in portiuni ce se inlind pe suprafete imense, care se irnbino ca
un mozaic. Aceste portiuni, numite ploci tectonice, se
lent, frecindu-se una de alta, comprimind intinzind rocile
cauzind mari acumulori de presiune. Gnd aceasta ajun ge extrem
de mare, rocile subterane plesnesc se deplaseazo. Eliberorile de
presiune se propago sub forma unor unde de ce produc un
cutremur fac Pomintul so se zguduie la suprafal0 . In fiecare an
au loc in intreaga lume cea 11 milioane de cutremure, dintre care
34 000 sint destul de puternice pentru ase face simtite.
MUN TII ANII
Anzii constituie eel
mai lung Ian,
muntos din lume,
strabatind intreaga
America de Sud, pe
o lungime de 7 200
km.Muntii au apo ruf In
urma ciocnirii Plocii
Oceanice Nazca cu Placo
(ontinen falo Sud­
Americano. in 1970, un
cufremu r din lorgul
cooslei peruo ne 0
provoco t 0 aluneca re de
leren pe 0 cu ime andino
foa rtelnalt o Ii mai mu lt
de 66 000 de oameni au
fost
Dincolo de scoar,a terestra se afla 0 manta
moale, formata din roca fierbinte, par,ial topita.
Nucl eu l pomintul ui este compus di nfier Ii nichel este solid in
ce ntru l sou. pooteajunge 10 grosim i de 70 km sub
muntii cei mai inal ti. Majaritatea cutrem ure lor au arigi nea 10
nivelu l nu departe de suprofa to, dar uneori ele pot
aporea 10 distante mult mai mari ­ plno 10 700 km - de
suprofata pomlntului.
aceastli fotografie aunei vci
continentalii, moi grooso, acope
DINCOLO DE SCOARTA TERESTRA
Unele dintre eele mai mari
cele doua placi se cioen
19C'OOlce, se
rocile
ojunge extrem
Eliberorile de
Radle din care se compun pliidle tectonice sint formate
din mai multe straturi. lind plod Ie se stroturile sint impinse,
trose, lndoite sou increlite. subterane sint dar de
10 suprofoto sint oproape imperceptibile incretirea poote duro mii de
SIralurile care se increlesc sinl laarle clar ariilale in
ani. Doco stroturile sint alit de mult indoite In cit pot so se rupo, ele
aceaslii lo/ogralie a unei viii uscale de riu din Namibia.
for meozo 0 folie.
MUNTII ANZI
Anzii constituie cel
mai lung lant
muntos din lume,
striibiitind intreaga
Americii de Sud, pe
a lungime de 7 200
km.Munlii ou oporut in
urmo ciocnirii Plocii [.
Oceonice Nozca cu Ploeo
(onti nentolo Sud·
Americana. in 1970, un
cutremurdi n lorgu l
coastei peruone a
provocot 0 oluneeo re de
teren pe 0 culme ondina
foorte inalto moi mult
de 66 000 de oomeni ou
fost
PLACI TEClONICE CARE SE DEPLASEAZA UNELE SUB ALlELE
Unele dintre cele mai mari cutremure din lume apar in regiuni in care una din pliicile scaartei este impinsii sub alta sau cind
cele dauo plod se docnesc. intregul proces se nume,te subduc,ie. in generol, 0 ploco oceani ca, ocoperito de opo, se de uno
cantinento lo, moi grooso, oeoperito de uscot. Ploco oceonico, moi joosa, se deploseozo sub ceo continentol o, moi inaIto, topindu-se ostfel porti di nombele
ploci creindu- se vulconi cutremure.
J
I
l
>. '
'. ' "
Aeeasfa este 0 imagine
prin sate/it a n Cercu/ui
de Foe" a/ Paeifieului.
Loeurife in core au loc
eutremure mari sint
marcate cu r01u, iar
marginife pliicitor sint
trasate cu go/ben.
PLACILE TECTONICE
Placile care formeaza scoarfa terestra sint in continua dar nu se deplaseaza cu mai mult de (ifiva (entimetri pe an.
Totu)i oceste mi)cori u)oore provooco opori!io cutremurelor )i 0 vulconilor, crelnd In ocelo)i timp lon/uri munloose )i gropi oceonice adlnci. liniilede pe harto
oro to unde se oRa morginile plocilor tectonice -Iocuri In ca re opor mojoriloleo cutremurelor.
r
Sao Miguel este cea mai mare dintre insulele care
alcutuiesc Arhipelagul Azorelor. Acest grup de insule vulconice Ie
ofla In Allonticul de Nord, 10 cco 1300 km sp re vest de coosto Portugoliei.
Elesint plosole pe crestele lon,ului muntas din mijl ocul Atlonli cu lui, un lon,
muntos subocvotic fo rmat di nroco topila 0 dota cu Indeportoreo ploci i
americone de ceo eurosiotico )i de ceo africono. Insulele slnt continuu
zguduile de culremure.
4
FRETU
C
u aproximati'J
nume Robert
referitoare la
Mediteranei. EI ainr
descoperit structl
acum (a aproxim
lume opor intr-o zona
deoorece este impinzit
in 1556, UI
de oame
aproape in
000 de oome
nord-estul 10
ora)e core de[
un numBr
aproape unii (
cutremurele p
in
(ulrem
Itali

a Bazilicii SI
din Assisi. ­
au cozut a
oameni, printr
colugori fronei!
fresce semn
fiind
frescele slnt r
bucoto cu bur

PRETU'TINDENI IN LUME
C
u aproximativ 1SO de ani in urmo, un inginer irlandez pe
nume Robert Mallet a in(eput 50 (uleago informatii
referitoare 10 lo(alizarea exado a (utremurelor din jurul
Mediteranei. EI ainregistrat pe 0 horto aproape 7000 de cutremure 0
descoperit structuri recurente, dor nu 0 cum so Ie interpreteze. Noi
ocum co oproximativ trei sferturi din cutremurele petree ute in intreogo
lume opar intr-o zona a Oceanului Pacific numito Cercul de Foe 01 Pacificului,
NOUA ZEELANDA
deoarece este impinzitO de vulcani activi. 0 altO centuro vulconico pal'curge
Este posibil co eruptia
sudul Europei Asia, de la
vulcanului Ruapehu, in 1996,
Marea Mediterano, prin Orientul so fi fost cauzalo de un
culremur. Ploco Pa cifica Ii ceo Indo­
Mijlodu Himalaya pino in
oustraliono se intilnesc in opropiere de
Indonezia. Cele douo centuri cu
mult de citiva (entimetri pe an
insulele Noii Zeelonde. Aceoslo
gropi oceonice odinci. liniile de pe harto
activitate seismico intenso se coliziune provooco numeroose
cutremure Ii vulconi . ln Nouo
intilnesc lingo Insulo Nouo
Zeelondo ou locoproximotiv 400 de
Guinee. Ambele sint situate la
culremure onuol, dOl numoi
marginile unor plod tectonice.
aproximaliv 100 dintle ele sint destul
de putelnice penlru a Ii sim!ile.
CHINA
In 1556, un cutremur a ucis 830 000
de oomeni in centrul Chinei, numor
aproape incredibil ln 1976, eel purin 240
000 de oomeni au fost de un cutremur in
nord-estul Firii. Astozi, in Chino exislo multe
core depolesc un milion de locuilori . Cind
un numor more de oomeni troiesc foorte
oproope unii de ollii, in sou lingo clodiri inolte,
cUlremurele prezinto un ri se foorte more pentru
oce/lio.
STAHLE UNITE
Reelfoot Lake, in
In 1997, 0 serie de
Tennessee, a fost creat de
cutremure din cenlrul
cutremure in secolul 01 XIX­
Italiei au dus 10
lea. in 1811 Ii 181 2, cutremurele
unei porti
din sudul Sialelor Unile ou losl alit
a Bazilicii Sf. Francisc
de puternice incil ou focut fluviul
din Assisi. Zidurile core
Mississippi so curgo invels, in
ou cozut ou ucis potru
amante, timp de 0 jumolale de 010.
oomeni, printre care Ii doi
Apa fluviului s-o scu rs in poduli
co lugori froncisconi , multe
of/ole pe terenuri joase Ii a creot
fr esce semnole de GioNo
noi lacuri . Unele moi exislo Ii
fiind dislruse.ln prezent,
ostozi. Se spune co zguduituri le
frescele sint refocute cu glijo,
erou atit de pulernice incil ou
bucoto cu bucoto, Ii reslourole.
inceput so boto ciopolele de 10 sine
in Boston, 10 1700 km deporlare.
j
FALlIcm
SE MAREsc
D
in cauza
ciocnirii placilor
tedonice, rocile sufera
presiuni atit de mari incit
uneori ele plesnesc. Aceste
locuri se numesc falii liniile de-a
Dovado clorii a unei falii orizontale
lungul carom se formeaza faliile se numesc
a poate constitui marcajul rutier
linii de falie. Faliile mari pot fi foorte odinci
din aceastii fotografie (lingii
Landers, California, in 1992). se pot intinde pe continente intregi. Cele mai
Cutremurele care au loc de-a lungul
mari falii din lume, co cele mai mari
liniilor orizontale au un efect
cutremure, se formeaza 10 marginile placilor.
devastator asupra cliidirilor 1i
asupra altor structuri, ele fiind Unele dintre faliile mari fac so se deschida
destul de obi1nuite in California,
Pomintul atunci cind se ior oltele foe so
China sou Turcia.
se ridice sou so coboore mari suprafete de
pamint. Dupa un cutremur, cind energia a fost deja eliberata, masele de
roca aflate de ambele parti ale foliei se unesc intr-o pozitie nouo.
Presiunile care au provoc,at cutremurulincep so se formeze din nou so
creasco, pina cind provoaco, eventual, un nou cutremur.
Islanda, 0
priipastie adincii
marcheazii locul in
care marginea esticii I;
a Pliic;; Nord­
americane (in partea :;
stingii a fotografiei) :,
intilne1te marginea I
vesticii a Pliieii
Eurasiatice (in partea
dreaptii). Cele douii I
pliici se indepiirteazii '
cu 2, 5 cm pe on,
miirind liifimea
Atlanticului cu
acelea1i dimensiuni.
6
VALEA MARII fALII
Din Morea pini in Mozambic, un sistem imens de falii
briizdeazii adine suprafa,a Afrieii de Est. In anumite locuri, Morea Folie
ajunge 10 lOO'km lolime. Aid se potintilni unele dintre cele mai spectaculoase
peisaje din Africa, induzind lacuri vulcani. plocii africane ale celei
somaleze au modelot ceo mai more parte avoii, iocind pomintul so se deschido tot
mai mult. In Kenia, acest lucru se intimplo de mi ide ani.
DIFERITE TIPURI DE FALII
Existii tipuri diferite de falii, in func,ie de racilor, ele se dasificii in trei mari grupuri. 0 folie "normalii" apare
atund tind tensiunile din seoar,a terestrii separii douii blocuri de rocii astfel intit un bloc alunecii in jos, de-a lungul faliei. Gnd
tensiunile imping douo blocuri unul spre ollul, unul dintre blocuri este so se ridice de-o lungul foliei, formind osriel 0 folie "inverso". Foliile "orizontale"
. se formeozo cind blocurile de roco oluneco unul pe lingo ollulloterol.
NORTHRIDGE, 1994
La ora 4.30, in dimineata zilei de '1
ianuarie 1994, un cutremur a zguduit
Northridge, la 30 km spre nord
de Los Angeles. Cutremurul, core adurot 20
de secun de, adi strus 10 poduri rutiere si a dus
10 lnchidereo atrei outostro zi im portan te.
$aizeci de oameni au fast ucisi si 25 000 au
ramo sforo locuinto Northridge esteplosot pe 0
folie core pornes te din folio Son Andreas si se
lndreapto spre ocean.
FALIASAN
ANDREAS
U
nUI dintre cele mai vestite
fenomene geologice, folio Son
Andreas, se deschide de-a Iungul
coastei Padficului, in California, Statele
Unite. Aceasto folie orizontala are 0 lungime de
1200 km, afllndu­se 10 granita dintre cele doua
plod : Pacifica Nord-americana. Cele doua plod
aluneca In mod constant una pe Ill1ga aha, cite 5 cm
pe an. Multe alte falii mai mid strobat regiunea,
unele aVlnd legatura cu folia San Andreas. Aceasta
este una dintre zonele cele mai expuse 10 cutremure
din Intreaga lume, aid fiind Inregistrate mai mult de
20 000 de cutremure anual.
Copiii din California sint cu exercil,ile de apiirare impotriva
cutremurelor, aceastii ameninlare fiicind porte din viola lor cotidianii
.din {utina
SAN FRANCISCO, 1906
Un cutremur devastator a zguduit San
Francisco la ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906
Cutrem urul aoiuns so dureze oproape 1minut, coci folia Son
Andreas aoluneca t cu cco 6 m de-o lungu l a 430 km din lungimea
so. Au fast distruse aproxi moti v28 000 de ciodi ri, strozi lntreg i
aiungl nd niste rui ne. Di ntr-o populatie de 400 000 de locuitori, cel
putin 3000 de oameni au fost uci si si 225 000 au roma sfaro
ado past.
supralncolzite revile de opo au fost
cutremur 10 marginile orosului, apa
sti ngerii incendiil or deveni nd osriel foorte
sou chior inexi stento . Incendiile nu au
stinse timp de trei zi le, supro vietui tarii I
aiungii In zone sigure, aAate doar In
San
lungul
devastator a zguduit San
ora 5.12, in ziua de 18 aprilie 1906.
sO dureze oproope I minut, coei folio Son
co cco 6 m de-o lungul 0 430 km din lungimeo
oproximotiv 28 000 de clodi ri, stroli Intregi
. Di ntr-o populotie de 400 000 de locuitori, cel
oomeni ou fost 225 000 ou romos foro
odopost.
Aceasta harta arato cum Mia San Andreas
strabate coasta calilorniano. Oceanul Pacific
1i (;1ia de pamint allata la vest de lalie se
0110 pe placa pacilica, ce se deplaseaza
spre nord-vest. Restul teritoriului se
deplaseazo U10r spre sud-est. Los Angeles,
cu °populafie de 14,5 milioane, esle loarte
aproape de lalie, iar San Francisco este a1ezat
chiar pe lalie.
FRISCO iN FLACARI
in 1906, majoritatea diidirilor din San
Francisco care au rezistat cutremurului,
nu au putut rezista incendiilor. Multe
dintre ocesteo ou fost coulote de sobele
suprolncolzite. revile de opo ou fost sport ede
cu tremur10 rnorginil e oro)ului, opo necesoro
stingerii incendii lor devenind ostlel foorte putino
sou chiOf inexislento. Incendiile nu ou putut fi
slinse timp de trei zile, suprovietuitorii lncercind so
ojungo In zone sigure, ollote door in oforo oro)uluL
Folia San Andreas poate Ii
vozuta loarte clar din aer, co 0
cicatrice adinca la supralala
pamintului. Oamen;; de 1tiin1a
cred ca cele doua capete ale
laliei San Andreas - Cape
Mendocino, la nord de San
Francisco, 1i Imperial Valley, la
sud de Los Angeles - pot Ii 1;
mai periculoase decit Mia insa1;.
9
c
IO

SAU FOCAR
HIPOCENTRU $1 EPICENTRU
Hipocenlrul (focarul) unui culremur se afla 10 more adincime, in punctul de pe
folie in core rocile plesnesc se Epi centrul este punctul de 10 suprafoto pomlntului
allot exact deasupro hip ocentrului . Adeseori, undel e seismice nu se prapogo 0111 de simplu pe cit
poreai ci. undel epot fi di storsianate dnd trec de 10 un tip de roco 10 oltul undele de odlncime pot
fi tron smise din nou spre adlncul pomlntului cind oiung 10 suprofato .
ALASKA, 1974
La 27 marlie 1964, un culremur a lovil
Anchorage din Alaska, provocind
o alunecare de leren ucigind 131 de
oameni . Cosele ce fu sesero constru ite pe ro ca
friobilo pe po mint au fa st purtote 10 mori
di stonte de olunecoreo de teren - unele chior 10
diston te de 600 m. Ep ice ntrul a fast descoperi t 10
130 km de An chorage, ior hipocentrullo 20 km
ornn cime lula de suprofota. Cutremurul a COUlot
un fen omen de tip tsunami (vezi p. 16-17), core a
lovit coosto Alo skai cu voluri moi lnolte de
5 m, oiunglnd plna In California .
putin dedt solul n
Cind rocile incep SO
propoga de obicei un
inointe de cutremurul
cutremure constituie
pentru 0 couto un loc
UNDE SEISMICE
L
ocul subteran exact in care placile
tectonice se ciocnesc produc un
cutremur se hipocentru
sau locar. Acest loc se poate afla 10 mii de
kilometri sub pamint sou sub apa.
rocilor genereaza vibratii, numite unde
seismice, care se propaga in toate directiile
pornind dinspre hipocentru. Undele seismice
se foarte repede, iar noi Ie simitim cind
ojung 10 suprafata. Ele ajung 10 mognitudinea
moxima In punctul de 10 suprofata aflot exoct
deasupra hipocentrului (epicentrul). (u cit se
indeparteaza de hipocentru, undele devin mai
slabe. Distrugerile provocate de undele
seismice depind in oarecare masura de tipul
de roci core alcatuiesc suprofata ce transmite
vibratiile. Granitul sou straturile mosive de
ALASKA,1974
gresie, de exemplu, se zguduie mult mai
La 27 marlie 1964, un culremur a lavit
putin decit solul nisipos, aflat de obicei Iinga riuri pe coasta.
oraJul Anchorage din Alaska, provocind
Gnd rocile Incep sa plesneasca de-a lungul unei fa Iii, se
oalunecare de teren ucigind 131 de
propoga de obicei un cutremur moi slab sou chior moi multe
oameni. Cosele ce fusesero conslruile pe roca
friobilO pe pomlnl au fosl pu rtole 10 mori Inainte de cutremurul principal. Aceste zguduiri slnt pre­
dislonte de ol unecoreo de leren - unele chim 10
cutremure constituie un avertisment pentru oamenii din zona
dislonte de 600 m. Epicenlrul 0 fosl descoperit 10
pentru a cauta un loc mai sigur.
130km de Anchorage, iar hipocentrullo 20 km
odlncimefoto de suprofoto. Cutremurul acouzat
un fenomen de li p Isu nomi(vezi p. 16-17), core a
lovil cooslo Aloskoi cu voluri mai Inolle de
DISTRUGERI LA MARl DISTANTE
5 m, oi unglnd plnoln Californi a.
intr-o seara din 1989, la 5.04
_S! . ' p.m., paminlul a incepul sa se
;:::;:::ril·. ... : '- . ----:--;1:'i ':." - . zguduie pulernic in San
Francisco acesl
fen omen a dural 15
secunde. Mai mull de
28 000 de case au fosl
dislruse, 63 de oameni
oproape 4000 de
oomeni roni)i. Oome nii de
au descoperil ul terior
co epi centrul se otiose 10 130
km spresud de Son Franci sco, In
muntii Sonto Cruz.
UNDE DE ADiNCIME
Vibrofiile core se propoga in oa.ncime, pornintl
tlinspre hipocentrul unui cutremur, se numesc untie
tie oa.ncime. Ele sint tie tloua leluri: untie primare
(sou untie P) 1i untie secuntlore (sou untie 5).
Untlele Pse propoga moi repeae, cu oproximotiv
21 600 km /h (viteza tie multe ori moi more
tlecit vitezo sunetului). Ele imping 1i trog blocurile
tie roca, blocur; core se mi1ca osemeneo
vogoonelor unui tren extrem tie rop;tI. Untlele 5
zgutluie rocile in sus 1i in jos precum loterol,
lacintlu-Ie sa se m;1te osemen; unu; 10rpe.
-
UNDA P
'(
UNDA 5
UNDE DE SUPRAFATA
Lo suprmofa ex;sta tot tloua leluri tie untie
seism;ce, purtintl numele oomen;/or tie 1t;;nfa
core le-ou tlesu;s. Undele Rayleigh se m;1ca in
sus in jos, in t;mp ce undele Love, core se
tleploseoza tlrept ino;nte, imp;ng rocile loterol.
Untlele tie suprolofa sint mo; lente tlecit cele tie
oa.nc;me, tlor ele provooca cele mo; multe
pagube structur;/or tie 10 suprolofa tocmo;
tlotor;ta loptulu; ca ou nevo;e tie mo; mult t;mp
pentru 0 se propago.
UNDA RA YLEIGH
UNDALOVE
II
Un seismograf modern inregislreala
mi1carile paminlului pe 0 coala de
hirlie fixata pe 0 ,oba rolaliva. Liniile
sinl/soida/e relullale a/call/iesc 0
seismograma (vezi supra), care poale
fi sludiala in forma grafica liparita
sau pe ecranul unui compuler. Cu cit
este mai mare culremurul, cu aliI mai
mari sint 1i mi1carile paminlu/u; 1;
mai inalle s;nl/soidele seismograme;.
\
Pentru a miisura cele mai mari cutremure,
seismologii folosesc scara de magnitudine a
momentului. Aceasta se bazeazo pe lnregistriirile morimii
Jaliei, ole mi$corii 10 suprafo) o$i ale duratei cutremurului .
Graficul rezultat este oproximotiv acelo)i cu cel reolizot pe
scara Richter plno 10 mognitudineo 7. Ceo mai more
mognitudine a momentului lnregistrato vreodato afast
oceeo de 9,5 pentru un culremur ce 0 ovut loc pe coasto
chileanoIn 1960, core 0 provocat )i erup)ia unui vulcan si 0
ucis 5 700 de oomeni. Mognitudmeo oceslui cutremur pe
scora Richter 0 fosl 8,3.
SCAR ARICHTER
Se;smalogul american Charles F. R;chler (1900­
I985) dezvollat s;stemul de
masurare in 1935. F;ecare
numiir de pe scara
R;chter reprez;nta 0
de zece or; a
terestre
inreg;strate de
se;smograf. Astfel,
intr-un cutremur
de magnitud;ne 7,
pamintu/ se
de 100 de or;
ma; pl/tern;c
dec;t ;ntr-unu/ cu
magnitudinea 5.
MAGNITUDINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA
PE AN LiNGA EPICENTRU
100000 iNREGISTRAT DAR NU S/MTIT
0-','
2-2,' 300000 iNREGISTRAT DAR NU SIMTIT
3-3,' MINOR 40000 S/MTIT DE UN"
4-4,' 6200 S/MTIT DE MULTI
5-5,' /r10DERAT 800 PAGUBE
6-6,' PUTERNIC 120 PAGUBEMARI
7-7,' MAJOR 18 DISTRUGATOR
B-B,' FOARTE PUTERNIC I iN 10·20 DE ANI DEVASTATOR
DINE DESCRIERE MEDIA INTENSITATEA
PE AN I. LiNGA EPICENTRU
9 700000 iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT
9 300000 iNREGISTRAT DAR NU $1 S/MTIT
,
MINOR 40000 S/MTIT OE UNII
9 U$OR 6200 S/MTIT DE MULTI
,
MODERAT 800 PAGUBE U$OARE
,
PUTERNI( 120 PAGUBE MARl
,
MAJOR 18 DISTRUGATOR
9 FOARTE PUTERNIC I iN 10-20 DEAHl DEVASTATOR
MAsuRATOru
amenii de spedolizaJi in
studiul (utremurelor se numes(
Oseismologi_ Ei folosesc instrurnenle
de masura numite seismografe sou
seismometre pentru aInregistro structuro
undelor seismice a prevedeo forto
duroto fiecarui cutremur. inregistrarile
se culeg din moi multe puncte
diferite ostfellnclt so se poota
locolizo corect hipocentrul epicentrul.
Forto unui cutremur, stobilila pe
SEISMOGRAFUL LUI MILNE
bozo efectelor pogubelor provocote, este Inginerul seismologul britanic
John Milne (1850-1913) a devenit
redota sub forma unui numar pe 0 scora_ 0
profesor de geologie la
prima ostfel de scora a fost inventota de
Universitatea din Tokio in prima
Giuseppe Mercolli, In 1902_ Astazi, ceo moi sa zi in Japonia a fost intimpinat
de un (utremur. Mi lne a lncepu t SO -ii
cunoscuta closificore a cutremurelor este scara
creeze propriul seismogrof, core lnregistro
Richter, core masuratorile reolizote
miicoril e unui pendul mai lntli pe 0 hlrti e
de seismogrofe pentru a descrie campara
afumatoii mai apoi pe un fil mfo tog rafic.
Mil ne 0 lnregistrot rezultotele 0 moi mult de
forto dimensiunile cutremurelor.
8000 de cutremure door In Ja po nia . A pus
bozele unei Societoti Seismologice In 1880
- primo orgonizatie de acest tip din lume
Acest instrument a fast inventat in iurul anului 130 d_Hr_
de un astranom matematician chinez pe nume IlCLI!!!!!!I--==
Chang Heng (78-139 d_Hr.). in interiorul
vasului se of/a un pendul, care era
acfionat de orice a pamintului.
Pendulullovea bila de bronz plasata
in gura unuia tlintre dragoni. Silo
cadea in gura unei Pozifia
acestei arata direcfia din care
se propaga cutremurul. Se
spune ca in anul 138 d.Hr.
seismograM i-a permis
lui Chang Heng sa
anunfe un cutremur
putemic of/at 10 600
km distanfa, cu mult
inainte co
despre distrugerile
pro vocate de acesta sa
aiunga, aause ae mesageri
calare.
IJ
LISABONA, 1755
I
n dimineata zilei de 1
noiembrie 1755, 0 mare
parte a (elor 275 000 de
(etoteni ai Lisabonei se aflau in
biseri(o, aprinzind luminori
pentru Sorbotoarea Tuturor
Sfintilor. La 9.40, din
catedrala portughezo centrolo au auzit
deodato un zgomot asurzitor.
Cotedrola s-a zguduit oomenii ou
fugit In strado pentru 0 vedeo cum
pomlntul se ridicoln ondulate.
Clodirile din tot ou Inceput dintr­
odoto so se dorlme uciglnd mii de
oomeni. Multi suprovietuitori ou fugit spre port, dor ocolo ou privit
(U oroare cum se ridicou vol uri pe fluviul laio dinspre
Oceonul Atlantic. Primul dintre ocestea 0 lovit portullo oro 11 .00.
Dor ce ero mai rou obio urmo. in cHeva ore, sobele suprolncolzite
lompile de iluminot ou provocot incendii, rosplndite ropid de
vlnturile puternice. Un incendiu 0 cuprins orzlnd toote din lemn ale clodirilor
precum corpurile celor decedoti. Acest cutremur teribillmpreuno cu inundotiile incendiile core ou

KANT
inainte de (utremur (u
zile, la Cadiz, un port
nu depart. de
pamintul s-a umplut de
care au ieJit bruse din
Aceosla nu era primo davadii
compo rtamente ci udate ale
sou inseclelor Inainte de cutremure
olte lipu ri de dezastre eo a
foarte importantii pentru oomenii
LlSABONA MODERNA
Lisabana a fost rapid
re(onstruitii dupii (utremur ea
are astiizi 0 populatie de 1,8
milioane este un foarte
(iiutat de Porleo moi veche a
are stroziIngusle Ii obrupte, dar
In cor tierele noi slnl slrozi drepte, lorgi
piele spa)ioose. Docuril ese Inlind pe a
distonto de 10 km pe molul oceonului. In
1966 s-a construit un pod cu suspensie
peste fluviul lajo.
urmat au ucis oproximotiv 60 000 de oomeni.
LISABONA 1755
DIN ROMANUL CANDIDE
(1759) AL LUI VOLTAIRE
Au sim,it cum tremurfl pflmintul sub
ei. Marea c1ocotea in port 1i izbea
vasele ancarate. Virte;uri de f/iiciiri
1i cenu1ii cuprinseserfl striizile 1i
piefele, casele se ./
acaperi1urile ciideau pinii la temelii
1i temeliile insele se sfiirimau ...
"Acest cutremur nu este ceva nau",
a remarcat Pangloss. "Ora1ul Lima
din America a trecut prin acela1i
$OC anul trecut. Acelea1i cauze,
iN RUiNE
acelea1i efecte; existii, desigur, un
Aproape trei sferturi dintre diidirile Lisabonei au fost distruse. Se din
ziiciimint de sull subteran, ce
documenle co loaIe cele 40 de biserici porohi ole ole au ovul de suleril, jumolalefiind
a;unge din Lima pinii la Lisabana. "
compl el dislruse. Incendiile nu au pulul fi slinse zile de-a rindul. loblouri nepretuile reolizole de
lilian, Rubens sou Correggio ou losl orse. MOjorilolea suprovietuilorilor au parosillisobona, mulli
itiinta.
slobilindu-ii lobaro pe deoluri .
I4
din lemn ole cliidirilor
e incendiile core au
Aceasta gravura arata
cum valurile se napustesc
asupra navelar portolo;.
Unele cladiri au fast deja
luate de voluri incendiile
sint tot mai puternice. Se
erede ca unul dintre voluri
a ojuns chior 10 12 m
iniilfime. Pentru
cutremurul de 10 Lisabona,
seismol09ii au estimat 0
mognitudine de 8,7 pe
scara Richter. Ei ered ca
epicentrul a fast undeva
pe fundul Oceanului
Atlantic, poote in
apropiereo locului de
inti/nire dintre Ploco
Eurosiotica ceo Africona.
Se spune, de asemenea, ca
clopotele bisericilar au
inceput sa bota 10 m;; de
kilometri distanfa. Loch
Ness, in Scofia, a inceput
sa fie inerefit de valuri 10
suprofofa, ior barcile cu
core se circulo pe canalele
din Amsterdam au fast
desprinse de 10 chei.
KANT
Filozoful german Immanuel
Kant (1724-1804) relata (ii
inainte de (utremur (u opt
zile, la Cadiz, un port spaniol
nu departe de Lisabona,
piimintul s-a umplut de viermi,
• (are au ieJit brus( din piimint.
JL IN RUiNE Aceosto nu era primo dovoda de
me Usabonei au' fost distruse. 5e ltie din comportomente ciudate ale animalelor
[hiale ale ou ovut de suleri t, iumotote liind sou insectelor inointe de cutremure sou •
,nse zile de-a rindul. To blouri nepretuite reolizote de oltetlpuri de eo 0 In tahlou se orato Lisobollo illointe de cutremur. EI devenise
ljoritoleo suprovietuitorilor ou piirasit lisobono, multi foorte Importonta pentru oamenll de capItola Porlugaliei In 1256 rapid a develllt ullul dintre eele mai importante din
lahOre pe deo luri. lti into. Europa, fiiml principalul port care deservea vastullmperiu Portughez.
- IJ
TSUNAMI
C
utremurele care au loe
pe fund ul oceanului
pot crea val uri
la suprafata. Aceste voluri se
numesc tsunami, dupo termenul
joponez core Inseomno "voluri In
port". Au prim it ocest nume pentru co
sint deosebit de distructive moi oles otund
cind ojung In porturi sou pe coosto. Ele slnt numite
va/uri seismice marine sou va/uri de moree, dor
ocest nume este ombiguu pentru co ele nu ou nimic
de-o foce cu moreele. Tsunomi sint provocote de
undele seismice tronsmise prin opa, core zguduie
fundul oceol1ului opo de deosupro . in lorgul
oceonului tsunami se propago foorte repede, cu
viteze de pino 10 1 000 km/h. Acolo unde opele
sint odinci volul poote otin ge door Inaltimi de 30
em . Dor rind volul ojunge in ope moi putin odinci,
lingo coostO, vitezo lui scode inaltimeo lui
pina 10 30 muneori.
DIST RUGERI PE MARE
Aceasta corabie a din cauza unui tsunami care alovit insula Kodiak, in largul
coastelor Alaskai, Statele Unite. Tsunami sint foarte periculoose pentru navigafie, mai ales
daca vasul se afla in apropiere de coasta.
INSULA
Marele cutremur chilean din
1960 a provocat trei valuri
tsunami care au traversat
Pacificul. in drumull ar, au lavi t
Insula amicii insula
vuleoni co de oproape 3 BOO km,
din lorgul coostei sud -omeri cone.
Tsunami 0 (Uleot 10 pominl c1levo
dinlre misteri oosele stotui de piotro
penl ru core insul a esle vesli to.
NICARAGUA, 1992
in seara de 1septembrie 1992, doi
oameni se allau in barco lor, in
portul nicaraguan San Juan del Sur.
Se lasa intunericul. Au auzit
deodata a lovitura barco lor a
atins lundul apei intr-un punel in
care apa avea in mod normal cel
putin 6 m. Cei doi au lacut toate
elorturite pentru aimpiedica barco
sa se rastoarne apoi au privit
spre port. Au putut vedea luminite
prin creasta valului care
tocmai trecuse de barco lor. Apoi
luminile s-au stins. Portullusese
lovit de un tsunami.
r6
NICARAGUA, 1992
La I septembrie 1992, un cutremur oceanic cu magnitudine 7
pe scara Richter a zguduit fundul Oceanului Pacific, la I00 km
de coasta nicaraguanil, in America Centralil. Muln nicaroguani nici
mocor nu au simti t pamlntul dar in curind caasta a fast lavita, pe
a lungime de 300 km, de un tsunami de 10m inoltime Valurileau uci s 170
de aameni au lasat mai mult de 13 000 de oameni foro ado post
ERI PE MARE
Itsunami care a/ovit insula Kadia'" in largul
foarte perkuloase penlru navigatie, mai ales
Iii apropifre de coosla.
Impresii/e redate de ocest artist
orata lelul in core se monilesta un
tsunami pe caastele Asiei de Sud­
Est. Muntele din lundal arata
legatura impartanta dintre
vu/cani, cutremure tsunami
avind in vedere ca arice 19uduire
de pe lundul mar;; poote ontrena
va/uri Cladirile din planul
apropiat vor Ii maturate de lorta
teribila a apei. Se relateala ca un
tsunami core alovit Japonia in
1771 a ajuns pina 10 inaltimea
de 85 m.
CUM SE FORMEAZA
Un culremur zguduie lunduloceanului, punind aSllel in
mi1care apa de deasupra. A,a se lormeaza un Isunami,
care devine 101 mai inalt pe miisura ce se apropie de
port. Aproape Irei slerturi dintre ce/e mai tlistruga­
toare tsunami apar in Pacific, 1i Hawaii este lowl itkal
pentru Centrul de avertizare impatriva lenamenelor tie
tip tsunami. Un averlisment lansat 10 vreme Ie dii timp
oamenilar sa evacueze regiunile de coastif.
I7
IABARA DE
REFUGIATI
Gnd casele
oamenilor sinl
dislruse de
culremure sau
de aluneciiri de
leren, ei au
nevoie de
adiiposl lem­
porar pinii cind
pol incepe
reia viata nor­
maiD. Corturile sou
olte tipuri de
locuin)e temporore
sint, de osemeneo,
moi sigure dupo un
cutremur puternic, in
cozul opari)iei unor
replici
C
utremurele
de teren
(ale, mai
de (oasto. Acolo
slaba vibrafie poate
cutremur din cenlrul
ucis 200 000.
KAZAHSIAN
Alma-Ata, eel mai mare din
Kazahstan, in Asia CentralD,
are 0 populatie mai mare de
un milion de oameni. se
ollii intr-o vole, 10 poolele lon)ului
muntos lion-Shon Si
regiuneo este continuu
omenin)otii de oluneeiiri
de teren. Almo-Ato
0 lost oproope
dist rusde eutremure in 1887
1911, iar un vo l de noroi din 19210
provocot mori distrugeri intr-un elort de aevito ostlel de Intimpliiri In
viitor, inginerii au aruncot in oer in mod deliberot 0 parte dintr-un versant
in 1966. Alunecoreo de teren a bloeot 0 crevosii c1nd 0 pornit urmiitorul
vol de noroi, In 1973, electele sale osupro locolnicilor au lost mult reduse.
(AUTiND SUPRAVIETUIIORI
in 1970, peruan Yungay a dispiirul complel sub un val de
noroi 66 000 de oameni au fost Aluneeorile de teren sint un
eveniment atit de eomun in Anzi inc1t Uniuneo Interno)ionolii a Studiil or Geologiee 0
demorot un program de depistore 0 lor cu oiutorul sotelitilor radar ostfelinc1t oomenii
de so aile moi multe despre oluneeiirile de teren si volurile de noroi Si sa
Ineeree sii Ie prevodii in viitor.
Ace1t; oomen; couto suprov;elu;tor; in urmo une; olunecar; de teren in Peru,
in 1963, cu on; ina;nte de teribilul dezastru de pe virful Huascaran.
KAZAHSTAN
Alma-Ata, (el mai mare oraJ din
Kazahstan, in Asia Centrolii,
are 0 populatie moi more de
un milion de oameni. se
aflo intr-a vale, 10 poalele lantului
muntas Tian-Shan
regiunea este continuu
amenintoto de oluneco ri
de teren. Almo-Ata
insuii afost aproape
strus de cutremu re in 1887
Ide noroidin 1921 0
:fel de intimplori in
' porte dintr-un versant
cind a pornit urmotarul
lor au fost mult red use.
DSUPRAVIETUITORI
arut (omplet sub un val de
IdJi.Alunecori le de teren sint un
·nationalo aStudiilor Geologice a
telitilor radar asrlelincit oamenii
Ie teren Ii valurile de noroi Ii so
incerce so Ie prevado in viitor.
._eift; de teren in Peru,
'nI de pe virlul HUlIsellrlln.
ALUNECAru DE TEREN
SI VALuru DE NOROI
,
C
utremurele determina adeseori alune(ari I
de teren (are due (u ele tot (e Ie iese in
(ale, mai ales in munfii abrupti pe stindle
de (Oasta_ Acolo unde existo sol nisipos sou orgilo, ceo moi
slobo vibroJie poote foce so olunece Intregul versant. In 1920, un
cutremur din centrul Chinei a 0 olunecore de pomint care 0
ucis 200 000_ Coderile de roco pot fi ele cotostrofole_ In 1970, un
cutremur cu mognitudineo de 7,8, din lorgul coostelor peruone, 0
provocot 0 olunecore de teren gheolo, provenitO de 10 gheJorul de
pe virful Huoscoron, eel moi Inolt vlrf din Anzii peruoni. de 10
poole a fost ocoperit In intregime_ Ploile torenJiole pot ele
determino olunecareo solului a rocilor deja
desprinse In urmo cutremureloL Acesteo slnt
volu rUl e noroi.
OPERATIUNI DE SAlVARE
in Anzi Ji oriunde oltundeva, una
din marile probleme este de a
ojunge cit moi repede 10 oomenii
(are ou nevoie de ajutor .
Alunecarile de teren Ii volurile de noroi
distrug drumurile Ii co ile ferate .
Elicopterele reprezinta ceo moi efi cienta
modolitote de salvore. Chior Ii otunci c1nd
nu pot oterizo, ii po t ridi co pe oomeni
in aer sou pot orunco alimente Ii
medico mente.
CUTREMURE
PROVOCATE DE OM
C
utremurele sint provoeate de for,e naturale,
dar oamenii Ie pot provoea sou, eel pu,in,
favoriza atund dnd intervin brutal asupra
stratului exterior 01 seoartei terestre. Exploziile
nucleore au loc, de obicei, in zonele eliberind 0
cantitate de energie actionind co cutre­
mure. Deversorea apei in pomint poate eo cauza
cutremure. Acest lucru a fost descoperit atund cind
apa rezidualo de 10 0 fabrico a fost pompato
subteran lingo Denver, Colorado, in Statele Unite.
Operatiunea a incetat atund cind oamenii de
au observat co frecventa cutremurelor pe
mosuro ce se pompa mai multo apo in pomint.
Multe proiecte de boraje au fost de asemenea
considerate responsabile pentru aparitia
cutremurelor, deoarece greutatea apei din
rezervoore apaso asupra terenului aflat dedesubt.
AMENAJAREA NILULUI
Inainte co barajul de 10 Assuan sa fie construil pentru a opri apele Nilului, templullui
Ramses alII-lea, de 10 Abu Simbel, [gipt, construit cu mai mult de 3000 de ani in urmo, a
fast dezasomblot mutat pe un teren mai Inalt pentru a evita inundarea lui. Borojul de 10 Assuon a fo st dot In fo losinto In
1971 , Cle1nd u·se ostfellocu l Nosser. un rezervo rde moi mu ll de 500 km lungi me. In zono respedivo nu existosero cu trem ure inoin te, do r in 198 1,
lacul a fost zgud uit de un cu tremur cu mog nitudi neo 5,6. Epicentrul era 10 oproximotiv 60 km in oval de baro j, sub fundu llocului.
BARAJUL
HOOVER
Barajul Haover
apele
riului (olorado
'0 capiitul
Marelui (anion,
10 graniJa dintre
Arizona
Nevada, in Statele
Unite. Gnd baroju l a fost
termina tin 1936, s-o creot un
in 1997, satenii
af/ali in apropierea
unui nou rezervor,
in Lesotho, in suduf
AIricii, au fuat-o la
fuga atunci cind a
rezervo renorm ­ lacul Mead. Pemosu ro ce se
ump leo ocest reze rvo r, au incep ut so se simto cu trem ure in reg iune. Gnd rezervo rul
era aproo pe plin, un cutremur cu mog nitudi neo 5 a zgudu it ora sullos Vegas, oflot
10 40 km distonto. Din fericire, boraju l nu a fos t ovariot si cutremurele s-ou oprit.
Astozi, barojul Hoover osiguro opo si energio electrico lntr-o zono foorte intinso.
aparut 0 crapatura
fungo de 1,51cm 1i
lata de 7 em. De
cind incepuse so se
umple rezervorul
Katse, in 1995,
muntenii din
Lesotho simlisera
numeroase mici
eutremure.
20
I
I
I
OM
e naturale,
I, eel purin,
al asupra
Exploziile
e, eliberind 0
wlre­
eo couzo
Ilunci cind
)mpola
i'o'e'e Unile . \
r
enii
de J
1r pe
in pamin!.
semeneo
r.
ItlO
.i din
I dedesubl.
aapri apele Nilului, templullui
mult de 3000 de ani in urmo, a
I de 10 Assuon afast dot in folosin!o In
existosera cutremure lnointe, do r In 1981,
boroj, sub fundul lo cu lui.
'siteD
LACUL KARIBA
Barajul Kariba, pe fluviul Zambezi, 10
granifa dintre Zambia Zambezi, in
sudul Africii, a creat un lac de opt ori
mai mare dedt eel creat de barajul
Hoover. Pe dnd Lo(ul Koriba se umpl eo, lntre
1958 Ii 1961 , regiuneo afost zguduito de mai
mult de 2000 de cutremure. Ce l mai mare a
ovut magnitudineo de 5,8. Cutremurele au
incetot clnd rezervorul 0 lost plin .
Anumite zone din jurullacului Kariba au devenit
rezervoare naturale.
PRESIU NEA APEI
acum co apa subterano
poate genera ale
presiunii alunecori ale
rocilar . Lo Rangely, In Colorodo,
oomenii de Itiinro ou lncercot un
ex periment con trolot pomplnd opo 10
presiuni loorte mori prin intermediul
sondelor petro li ere existente. Ei au
mosurot contitoteo obsorbito de roci le
subt erone Ii ou folosit seismogrofe
pentru 0 observa eventuolele
cu tremure. Ei au observo t co 0 doto cu
crejtereo presiunii opei se inregistrou
tot moi multe mid cutremure. Se pOle
co apa, umezind zo nele in core roco
preze nto fi suri, provoco oluneciiri ole
ocesteio Ii mid cu tremu re.
2I

1
I
MEXICO, 1985
oasta vestidi a Mexicului face parte din
"Cer(ul de Fo(Ji al Padficului. Aici, Ploca
Cocotierilor, oflota sub ocean, oluneeo ineet pe
sub Ploca Nord-americana, moi formind un
canion tot moi more in odincurL La ora 7.18, in dimi­
neoto zilei de 19 septembrie 1985, rocile au olunecat
de-o lungul unei folii de 200 km din oceosto regiune,
pe 0 distonto de 2 m, in douo zvicniri separate, 10
distonto de 26 secunde uno foto de alto. Hipoeentrul
cutremurului se oflo 10 20 km odincime, lingo (Oosto
statului mexican Michoocon . Cutremurul a eliberat 0
energie de 0 mie de ori moi mare declt a bombei otomice
de 10 Hiroshima, ovind 0 mognitudine de 8,1 pe scora
Richter. Un minut moi tirziu, undo seismico, deplosindu­
se cu 0 vitezo de 24 139 km/h, a otins Mexico,
of10I 10 380 km distonto. in cinci minute, moi mult de
400 de dodiri s-ou in olte 3 000 au fost
grav ovoriote. Numorul oEiciol 01 mortilor a fost de 9 500,
dar este posibil ca cifrele exocte so nu se ofle niciodoto .
MONITORIZAREA CUTREMURELOR
La Centrul american national de informafii des pre
cutremure din Golden, Colorado, alarma a inceput su
sune 10 7.23, 10 4 minute dupu cutremurul din Mexico.
Undele de suprafol oau fosl monilorizole dnd au ojunslo cenlru, 10
oproope 2500 km de epi cenlru, dupo ioco 5 minule. Cenlrul transmile
ropoorle despre culremure in ln lreogo lume ii 0 locolizot moi mull de un
sfert de milion de culremure incepind din 1973.
multe insule legate
intre ele printr-o
refea de canale.
Canalele
griit/inile din
Xochimilco, in sudul
Mexico de
astiili, sint
singurele vestigii
ale vechilor canale.
Echipele de solvore au
mulfi supravietuitori I
apartamentelor Mo i
de oomeni au fo sl ron iIi ii ce l pulin 10
foro odoposl Suprovie)uilorii pol Ii prin;
timp de moi mulle zile. So lvo lorii au son
locolizo su provieluilorii ii de ain dep1
faro so -i roneo sco. Penlru a-i ajula,
speciol ontreno)i ii echipoment cu ro
echipomenl cu senzori pen lru de
dego jolede oo meni. ln regiunile mai :
und e un asMel de echipamenl nu esle
echipelor de salvare esle n
CAPITALA AZTECA
Conform legendei, oztecilor Ii se spusese su
stabileoscu ocolo unde guseau un semn
special - un vultur pe un cactus cu un
in gheare In preajmo anului 1325, ei au gosit acest
semn pe a insula mlostinooso 0 Lacului Tex(oco si au construit
ocolo co pilolo imperiului lor, Tenochlillon. Copitala azteco 0
fosl di slruso de cucerilorii sponioli in 1521si In locul ei a fost
conslruit orasul Mexico. Gnd cutremurul a lovil in 1985,
vibroli il e din vechiull ac s-ou inlensificot, zguduind pulernic
ciodirile orosului de deosupro
C
Capitola aztecii
Tenochtitlan era
construitii pe mai
, 1985
ifxicului face parte din
Pacificului. Aici, Placo
ocean, alunedi incet pe
moi formind un
. La ora 7.18, in dimi­
1985, rocile au alunecat
km din oceasto regiune,
zvicniri separate, la
foto de alta. Hipocentrul
adincime, lingo coasta
Cutremurul aeliberat 0
dedt abombei atomice
de 8,1 pe scara
ndo seismico, deplasindu­
aatins Mexico,
minute, mai mult de
alte 3000 au fost
mortilor afost de 9500,
nu se afle niciodato.
(UTREMURELOR
c1nd ou oiuns10 centru, 10
5minute. Centrul tronsmite
0 locolizot moi mull de un
de cutremure Inceplnd din 1973.
(AUTARI PRINTRE DARiMATURI
Echipele de salvare au sii salveze
multi supravietuitori dintre ruinele
apartamentelor Moi mull de 30 000
de oomeni ou fost roniti li eel putin 100 000 ou romos
fora odapost Supravietuito rii pot fi prinli sub dorlmaturi
ti mp de moi multe zile. Solvotorii ou sorcino dificilii de 0
locolizo supravietuitorii li de 0 Indep5rto diirimoturile
fii rii sii -i raneosco. Pentru o-i oiuto, se folosesc dini
speci ol ontrenoti $i echipoment cu raze infrorolli sou ,
echipoment cu senzori pentru detedoreo coldurii
degoiote de oomenL in regiunile moi sorace ole lumii,
unde un de echipoment nu este occesibi l, munco
echipelor de solvore este mult moi difici lo.
(U RATA REA
DAR iMATURILOR
in 1985, Mexico avea 0
populatie de 18 milioane.
Majoritatea locuitorilor
au fost afectati
mai mult sau mai putin
de cutremur. Multi dintre cei
romoli forii odopost ou fost
coloti In corturi plno dnd s-ou
putut gosi noi locui nte. Lo
Inceput, oceltio ou fost nevoiti
pur li simplu so se descurce
sing uri. Bolile se pot 10sp1ndi
foorte Ulor dupo orice dezostru
natural, doco opo curoto ?i
hrono sonotooso lipses( Unele
dintre ciodiril e probulite erou
spitale li salvatarii au gosilln
total 58 de nou-nosc uti sub
ruine. Unii romosesero sub
dorlmOturi chior $i lapte zile. Se
consi derii co ei ou supravietuit,
deoorece corpullor s-o
comportot co li cum or fi fost
Inca In plntecele momelor.
2J
HONSHU, JAPONIA
..........................................
aponia este situata la intilnirea a patru
plad tectonice - placa eurasiatica cea
TOKIO, 1923
nord-americana la nord, cea filipineza
supravietuilori au
J
tiiulal prin ruine incertind padfica la sud. De oceeo nu trebuie so ne
sa gaseasca obiede ce Ie
mirom co insulele orhipelogului joponez au oHt de
apartineau. Douo incendii
multi vulconi, oici oVlnd loc In jur de 1000 de
izbucnisero In din couzo unor
sobe suprolocolzite, core cutremure pe on. Mojoritoteo ocestoro slnt destul
oprinsesero (osele de lemn.
de slobe, dar In 1923 un cutremur cu mognitu­
Incendiile au provocot cele moi
multe decese sou roni .1n
dineo 8,3 a zguduit Honshu, ceo moi more insulo
timp, unele zone din oforo
a orhipelogului, Tokio, capitola Joponiei . Moi
au fost ridicote cu 2 m, ior fundul
mult de 0 jumotote de milion de case au ojuns
Golfului Toki os-o mutot cu 3 m moi
10 nord. vecin Yokohama a
ruine au murit 143 000 de oomeni, dintre
fast, de osemeneo, foort e puternic
core 100000 numoi In Tokio. Apoi, In 1995, su­
lovit. Corespondentul ziorului
dul insulei, 10 oproximotiv 440 km de Tokio, a
London Times nota co Yokohama
.fusese de pe harIa". fost lovit de un cutremur. Porlul industrial Kobe a
suferit cele moi mori pogube, dodirile
conductele de gaze izbucnind In flocori In tot Multe dintre dodirile
moi noi ole au rezistot deoorece fusesero construile tinlndu­
se cont de m05urile de protectie Impotrivo cutremurelor.
KOBE, 1995
Culremurul care a incepul la ora
5.46, in dimineata zilei de 17
ianuarie 1995, a avul 0 magni­
ludine de 7,2 pe scara Richler
Kobe a fosl zguduillimp de 20 de
secunde, limp In core pilonii de belon ce
susJineou 0 sec)iunede 600 m a liniei expresului Honshin,
ce leogo Kobe de Osoko, au cedol. Expresul suspendol s-o
roslurnol s-o gol Au muril, In loloi, 5500
de oomeni.
Conform unei vechi legende japoneze,
. culremurele sinl provocale de namazu, un
ce in namo!. 1n
1855, un cut remura lovil Tokio, numil Edope
otunci, oomenii au crezut co nomozu era prin
preojmo Se spune co Inoinle de culremurul din 1923
au pulul fi vozuJi sorind In diferit e loculi . 1n
ultimii ani, au fa st focule sludii ?liinJifice penlru avedeo
daco, Intr-adevor, pol fi folosi Ji pe$lii -pisico pentru a prevedeo
culremurele, dar nu s- ou ob)inul suc(ese preo mori.
CU
CUTREMURELE
Copiii din Japonia fac
exercitii de aparare
impolriva cUlremurelor
ca 0 malerie
de sludiu invatu cum
sa foloseascu
echipamenlul rezistent
la foe la apa. La Tokio,
ziuo de 1septembrie esle
Cutremurul din Kobe a distrus
ziuo prevenirii dezostrelor. La
fast gray avariate. Moi mult de
comemororeo leribilului
lacuit In taberele de refugiali saptomini
culremur din Tokio au loc de
mai locuiau Inca In labere. 1n oceoslli
obicei servi cii religioose In
focut pe mulJi so creodo co va urmo un
ominlirea viclimeloL
nu s-o
ru
La



de
;ul
10
tre
I

eo
e
e
du­
ra
i-
de
ce
CU
expresului Honshin,
CUTREMURELE
a distrus conductele
. resul suspendot s-o
lit, in total, 5 500
Copiii din Japonia fac
exercilii de apiirare
impotriva cutremurelor
ca 0 moterie
de studiu invalii cum
sii foloseascii
echipamentul rezislenl
10 foe 10 opii . LaTokio,
ziuo de 1septembrie este
ziuo prevenirii dezostrelor. Lo
comemororeo teribilului
cutremur din Tokio ou loc de
obicei servicii religioose in
omintireo victimelor.
EVACUATI
(ulremurul din Kobe a dislrus 100 000 de case aile 88 000 au
lost gray avariate. Moi rnult de 300 000 de oorneni ou fost evocuoti mu lti ou
locuit in toberele de refugioti saptarnini 10 rind . Dupa doua luni, 70 000 de oomeni
moi locuiou inca in tobere. in oeeosta periooda, ou ovu! loc mii de rep lici, core i-ou
fowt pe multi sa creoda ea vo urmo un nou cutremur puternic Din fe ricire, mest lucru
nu s-o inlimplot.
de apa ale ora1ului.
Aproximativ un
milion de locuinfe au
TamaSIOTa apa timp
de 10 zile, astlel
inc;t oamen;; au lost
obligafi so stea la
coada pentru mici
rezerve de apa.
Gazul1i
electTicitatea au lost
1i ele oprite, 1i 2
milioane de case au
Tamas lara energie
electrica.
2.f
I
in mitologia greadi, Poseidon
a fost initial zeul cutremure­
lor ulterior 01 miirii. EI era
uneori cunoscut Ii sub numele de
"eel ee zguduie pamintul ".
Poseidon era frotele lui Zeus Ii era
odeseori reprezentat co un zeu
ototputernie, implieot in multe
batalii. Greeii eonsiderau ea el
reprezinta lorlele violente ole
noturii Ii socrifi eou touri in
cinsteo lui.
fulgerul
t
Trei dintre cele minuni ale lumii antice - Mausoleul Colosul Farul ­
t
au fost distruse de cutremure. Primul more palat din Knossos construit de
t
civilizatia minoidi
t
avusese soarta In jurul anului 1700 i.Hr. Ceta)enii
romane Pompei Herculaneum au resimtit cutremure foarte
DESCOPERlREA
TRECuruLUI
C
Ufremurele au lo( de
milioane de ani. in
vremurile de demult se
credea (0 foote dezastrele
naturale se daforeazo
inferventiei divine.
Cutremurele tunetut
t
inundatiile secetele erau semne ale mlniei zeilor.
PRIMUL MAUSOLEU
Mausol era regele
(ariei, 0 parte a
Imperiului Person.
EI aproiectot un
monument funeror
impozont pentru sine
Ii regino so,
Artemisia.
Monumentul afast
terminot 10 seurta
vreme dupa moorteo so,
in 3531.Hr. In secalul 01
XIII-lea d. HI. Mousoleul a
fast distrus de un
eutremuf. Lasute de ani
dupa aeeea, statui )i
sculpturi co aeestea,
despre core arhealogii
ered eo ii reprezinta pe
rege )i regina, au fast
excavate intr-un sit
orheologie din Tureia
de ostazi.
puternice au suferit de pe urma distru­
gerilor cauzate de acestea
In anul 63 d.Hr.t cu 16
ani Inainte de erup)ia
Vezuviului care Ie-a
t
distrus pe amlndoua.
Dar In acea perioada
nu se prea mult
despre legatura
dintre cutremure
vulcani.
Farul a fost cons'rui, in secolul allll-lea
i.Hr. pentru a indruma coriibiile astlel
incit sii aiungii in siguranlii in portul
Alexandria, Egip,. Acesta a las'
probabil primul far din lume. in
'firfulilli era °f/acara ref/eela,ii de ....
folii de bronz astlel incit sii paata
fi vazutii de pe mare. in '324,
Farul a fost dis'rus de un cutremur
,i, dupii cifi'fa ani, musulman;; au
folos;' blocurile de piatrii din ruine pen'ru
a constru; un for'.
Se eredea eli
insula R
statui
numitu
CU I
portului,
zguduita
de 10 genund
spus de catre
statuia, 0)0 co
I
mult
a

f,._"­
,dille astfel
sigurantll in porlul
I. Acesla a fasl

fllr din lume. In
C4r1l ref1ectalll de
incil 511 poalll
I •
lit /illite. In 1324,
b de un cutremur
rr alii, musu/man;; au
It pilltrll din ruine pentru
a eanstrui un fort.
o STATUIE (AlUTA
Se credea co portul Mandraki, de pe
insula Rhodos, era proteiat de 0
statuie de bronz, a lui
Helios, zeul Soarelui. SIOluio,
numitul Colos di n Rhodos, eroplasolo
cu cite un pi cior de fi ecore porte0
portului, dor in onul 226 i. Hr. eo 0 fost
zguduilo de un culremur, fiind relezoto
de 10 genunehi Oameni lor din Rhodos Ii s-o
spus de colre un oraeol so nu reeonslr uiosco
stotuio, 010 co au losot-o oeolo unde ciizuse.
KURION, ClPRU
La 21 iulie 365, un cutremur foarte puternic a
I lovit regiunea esticii a Mediteranei. Cer(etalolii (fed
co epi centrul souse 0110 pe lundul morii, 10 oproximoliv60
km de coosto Ciprul ui. Cut remurul 0 ucis mii de oameni de pe
insul o in portul Kurian arheolog ii au descoperil schelele,
vase, potire multeolte obiecte de orto, cum or Ii mozoicul
allot sub ruine.
TEMPLUL LUI lEUS
Grecii antici se rugau lui Zeus, zeullor suprem, la
Olimpia. 0stotuie imenso 0 ocestui o, seulplolo in OUI
Ii pietre pre)i oose, se oflo in templul sou Ii eo deveni se uno
dintre minunil e Iumii. Slotuio a fost Iri ­
misa cu 0corobie 10 Constontino­
pol in onul 462 d.H!. Ii 10 0sul a
de oni dupo o(eeo lntreogo regiu­
ne din iurul Olimpiei a losl zguduilo
de culremure. Templul slodionul ou
fost dislluse de olunecari de lelen Ii
de incendii, ele fiind excovote doar In
peri oodo re(enl o. Tot ce a moi romos
oslozi se leduce 10 eilevo coloone.
Astiizi, de fieeare parte a
intriirii in porlul Mllndrafci,
in locul unde se affa (olosul, se
allii doar ni,te eerbi de bronz in
virlul unor coloane.
I
I
l
TEHNOLOGIA CU LASER
in California, laserele sint folosite pentru a miisura
cele mai mid cu 0 acurateJe totalii , Din oceosto
stotie slnt trimise ro ze loser spre rell ectoorel eollote de ceololto
porte 0 foli ei , Instrumenteextrem de sensibile mosooro limpul
necesar pentru co raze Ie so olungo 10 rellectaa re si inopai osriel
Incit s6 se pooto detecto orice schimbare 0 distan)ei, COUlOtO de
miscarile pamlntuluL Aces lo es le un sistem de amore ocuralete, ce
poote fi monitorizo t consta nt.
HAICHENG
La inceputul anului 1975, seismologii au observat cil
nivelul opei In fintinile din jurul Haicheng, in
nord-estul Chinei, se schimbii, Apoi au Inceput mi ci
cutremure, Aproximotiv un milion de oomeni ou fost evocuo)i din
regiunein dimineoto de 4 februori e, ior in oceeosi seoro un cutremur
cu mognitudineo de 7, 50 devo stot regiuneo, Mii de cladiri s-ou
probusit Si ou fo st uci Si 1 328 de oamenL Foro overti smentul
sei smologilor, or fi fost inca multe olte mii de morti ,
VERIFICAREA APE I
DIN SOL
(ereetiitorii au
abservat cum
cantitatea de
minerale 1i de
gaze prezente in
apa din sol se poate
schimba inaintea unlli
cutremllr 0 datii ce racile se
mi1cii 1i apa treee dintr-a fisurii intr-alta. De
aceea, nivelul apei este constant verificat.
BEUING
RECOHStRU(JIE
(II CIIIIStr./ ,. /lOll'
TANGSHAN
La mai pUJin de 18 luni de la cutremurul din Haicheng, un dezastru
mai mare a lovit Tangshan, la 400 km distantil Dedata
aceasta nu 0 mai exista t nici 0 prognoza si nici un avertisment. Epi cen trul unui
cu lremur cu magnitudinea 7,9 a fosl chiar in ora s, rezultatele fiind cotastrofa le Cifra
oficio lii 0 mortilor 0 fost de 242 000, dor esle posibil co rnoi mult de 1milion de
oomeni so murit.
PREVJ
cun

(are sa-I
vor oveo
cercetiitori cred
cutremur puterr
cutremure slabe
presiunea ce ar
(U rise mare din
experimente pe
de-a lungul falii
experimente i-a
cutremur puter
evacuati din lor
asemenea co sci
din sol pot spun
fisuri ale rocilor
p
Parkfield se aflii pe falia Son And
Los Angeles, Este zona ceo moi in tens
o Un seismometru subteran miisoa
8 Un magnetometru miisoarii schim
cimpului magnetic 01 Piimintului,
indicii presiunea rocilor subteron!
e Un seismometru plasat aproape I
suprafafii inregistreazii vibratiil
puternice.
e Un instrument ce produce vibrato
creeazii unde de 10C pentru ain
zona seismicii.
o Un alt aparat (creepmeter) miislH
precizie mi1ciirile de la supra/atlli
o Un aparat de miisurat presiunea
deformare subteranii a roci/or, gl
presiunii, 1i transmite informatii/.
& Un senzor verificii continuu nive/.
asemenea trimise ciitre satelit.
9 Un satelit spatial prime1te date 0
stafie importantii de studii geo/o!
o Laserele miisoarii orice mi,care
din Haicheng, un dezastru
la 400 km distantii De data
ni ci un overtilment. Epicentrulunui
rezultotele fiind cotoltrolole. CitIO
murit.
PREv!ZIUNI ALE
CUTREMURELOR
S
eismologii (outa (ontinuu noi metode
(ore sa-i ajute sa prevada dnd unde
vor avea lo( (utremure puterni(e. Unii
cerceHitori ned co este pulin probobil so oporo un
cutremur puternic Illtr-o zona In core ou loc multe
cutremure slobe, deoorece ocesteo
presiuneo ce or puteo duce 10 cutremure mori. In zonele
cu rise more din Stotele Unite Joponio ou loe
experimente pentru detectoreo celor moi mid
de-o lungul foliilor. Oomenii de spero co oceste
experimente i-or puteo ojuto so prevo do un posibil
cutremur puternic pe viitor, ostfellnclt oomenii so fie
evocuoti dill zonele periculoose. Ei OIJ descoperit de
osemeneo di schimborile nivelului sou continutului opei
din sol pot spune multe despre posibilele
fisuri ole rod lor.
PAR KFI ELD, CALIFORNIA
CREEPMETER
A(estea sint aparate (are miisoarii
(creep) unei falii (u mare
precizie, fiind (apabile sii detedeze
schimbiiri infime. Cercetotorii conlidero co
moi muhe dote delpre infime ole
pomlntului de-o lungul a moi multi ani Ii VOl
oiuto 10 recunoosco moi Ichimborile din
st ructu rile normo le. Acelte Ichimbiiri or puleo
sugero co se opropie un cutremur more.
Parkfield se atlii pe falia San Andreas, aproape la jumiitatea distantei dintre San Francisco
Los Angeles. Esle zona ceo moi intens mo nito rizolo dinl re 100 Ie zonele seism ice ole lumii. Siige)ile indico direc)io In
(are se deploseozo folio.
o Un seismometru subteran miisoarii cele moi mici vibralii.
8 Un magnetometru miisoarii schimbiirile
cimpului magnetic 01 Piimintului, care
intlicii presiunea rocilor subterane.
o Un seismometru plasat aproape tie
suprafalii inregistreazii vibrafiile mai
puternice.
o Un instrument ce protluce vibralii
creeazii untie tie pentru ainvestiga
zona seismicii.
o Un alt aparat (creep meter) miisoarii cu mare
precizie tie la suprafalii.
o Un aparat tie miisurat presiunea inregistreazii orice
tleformare subteranii a rocilor, generatii tie
presiunii, transmite informaliile ciitre satelit.
fI Un senzor verificii continuu nivelul apei tlin sol; rezultatele sint tie
asemenea trimise ciitre satelit.
o Un satelit spalial tlate tlin Par/cfieltl transmite informalia ciitre °
stafie importantii tie stutlii geologice.
o Laserele miisoarii orice a piimintului in zona faliei prin intermetliul unor raze reflectate. tIl).
29
SA PRIVIM SPRE
VIITOR
C
ercetotorii au incereat so goseasco
metode de a reduce forta
cutremurelor - de exemplu, prin
pomparea de apo in sol pentru a umezi
faliile a Ie permite so alunece
scozind astfel presiunea morind
MATERIALE CAPABILE
SA REDUcA
posibilitatea de a avertiza populatia. Plna
Perne de eaueiue afel, numife
ocum, oceste ex perimente IlU s·ou dovedit preo
izalanfi, pDf fi insfalafe sub da­
probobil co nu yom niciodota so
dirile noi sau sub eele deja exis­
oprim cutremurele. Cu toote ocesteo, putem
fenfe penfru a Ie mari rezisfenfa
la eufremure, la fel ca in acesf invato mult moi multe lucruri despre ele astfel
expanaf din Muzeul Californian
inclt so putem overtizo luo moi multe masuri
Izolon)ii obsorb locul, iar spoJiul din iurul
de siguronta, solvind vieti de
lor loso clodi rea so se mi lle foro so se
dOrlme. Clodiri le lnolle Irebuie so bolanseze osemeneo, de distrugereo totola. Cladirile
foro 0 se fi suro, 10 fel cum se inllmplo cind
pot fi construite tinrnd cont de riscul seismic, ior
vlnlul e pulernic. Penlru 0 Ie mori
siguran)a, zidurile Irebuie ridi cole din beton
tehnologio moderna poote fi folosit6 pentru 0
armal, Inliirile cu bore de olel.
prevedeo unde cind pot opareo dezostre.
SA AFLAM MAl MULTE
Cu eif afliim mai mulfe despre cufremure, eu afif sinfem
mai pregafifi sale faeem fafa Exi slo numeroose seismografe
li aile tipuri de echipomenlln loboroloorele omericone de cercelii ri
geologice din Menlo Pork, Californ io. Seismologii di n 10lreogo lu me
impii rlojesc informo) ii despre cutremurele Irecule ji cele posibil e10
viilor. Ei folosesc de osemeoeo progrome compulerizole peolru a vedeo
ce se poole 10t1mplo 10 diferi le zone daco are loc uo cul remur.
ECHIPAMENT DE
SALVARE
in zonele seismice, mulle
case birouri defi"
echipome,,' de solvore.
Aceslo poole ojulo
oomenii sii riiminii in vio!ii
docii sinl bloco!i in cliidire
penlru 0 perioodG mo;
lungii.
ECHIPAMENT DE
SALVARE
in zonele seismice, multe
case ~ i birouri delin
echipament de salvare.
Aeesta poate ajuta
oamenii so ramina in viala
daca sint bloeali in cladire
pentru 0 perioadii mai
lunga.
Fortele nalurii i ~ i dezvaluie secrelele unui cercelalor
japonez care se afla pri nlre liderii mondiali in cercelarea
seismologica. Institutul de Cercetari pentru Constructii din Tsukubo are
cele moi importonteechi pomentepentru studiereo cutremurelor. Arhitect ii Ii
inginerii folosesc echipomente core exerci ta vibrotii pent ru testa reo modelelor
de ciadiri noi, produc1nd oceloli elect co Ii cutremurele Ii putind fi reglote 10
dierite mognitudini. Modelele sint testate pentru 0 vedeo rezistento lor 10
distrugere - intensitoteo vibrotiilor pe core 0 pot suporto. Tehni cienii
morcheoza fiecore fisura oparuta dup6 oceste vibro)ii induse deliberol.
Acest Igirie·nori in forma de piramida, cu 48 de
etaje, este cea mai inalta dadire din San Francisco,
avind 260 m. Forma sa a fost intentionat aleasii
pentru a rezista la cutremure. Cladirea a fost
terminata in , 972 ~ i este folosita pentru birouri.
JI

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful