P. 1
Analiza Stocurilor

Analiza Stocurilor

|Views: 19|Likes:

More info:

Published by: Camelia Maria Bîldescu on May 09, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/28/2013

pdf

text

original

ANALIZA STOCURILOR LUCRARE DE SEMINAR

Tema: ANALIZA STOCURILOR Probleme de urmărit: a) Analiza dinamicii şi structurii stocurilor finale (Sf ) b) Analiza stocurilor medii ( S ): • Analiza stocului mediu de mărfuri pe sectoare şi pe total activitate; • Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu. c) Analiza stocurilor de siguranţă α şi ß Tabel nr.1 Sold
nr crt. SECTOR 1 Alimentar, din care: lactate, brânzeturi mezeluri panificaţie dulciuri alte mărfuri 2 Nealimentar,din care: textile,încălţăminte electrocasnice chimice şi menaj cosmetice jucării 3 Alimentaţie publică 1997 45104 9399 4650 2906 9113 19036 755140 259215 258111 127501 89548 20765 4447 804691

Situaţia fluxurilor de mărfuri iniţial
1998 56430 10561 5095 2737 6953 31084 905560 269420 367900 132580 90030 45630 6815 968805 1999 1997 56705 642656 10612 190230 5120 252492 2750 62850 13780 36170 24443 100914 905668 3171587 271350 918803 362467 1312580 135926 461509 90617 303125 45308 175570 5559 56705

- mii lei -

INTRĂRI DESFACERI Sold Final 1998 1999 1997 1998 1999 1997 1998 1999 628870 647660 630055 630450 646389 169796 187528 189017 170222 187453 259250 278907 252022 258485 277947 56821 51559 63006 56741 51711 25023 38909 31503 25218 38783 117980 90757 94507 119784 90495 3102175 3312530 3020579 3121685 3312743 976802 1114320 906168 967722 1093205 1415058 1406464 1208244 1404758 1391352 278579 332046 453084 312169 364402 244855 334039 302056 249735 331274 186881 125661 151027 187301 132510 67720 80321 55593 68775 80799

TOTAL

967932 3870948 3798765 4040511 3706227 3820910 4039931

1

ANALIZA STOCURILOR

Tabel nr.2

Situaţia privind duratele de rotaţie a stocului pe sectoare de activitate
Structura desfacerilor (g%) 1997 1998 1999 Durata medie de rotaţie (di) Stoc mediu S (mii lei) 1997 1998 1999 1997 1998 1999 17 18 16 52 49 56 8 9 10

Desfaceri totale (mii lei) Desf medii zilnice (mii lei/zi) nr crt SECTOR 1997 1998 1999 1997 1998 1999 1 Alimentar 630055 630450 646389 2 Nealimentar 3020579 3121685 3312743 3 Alimentaţia publică 55593 68775 80799 4 TOTAL 3706227 3820910 4039931

Tabel nr.3

Situaţia vânzărilor aferente produsului A - mii lei -

2

07 3 21.07 .20.ANALIZA STOCURILOR nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 LUNA Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie CA anuală CA lunară 1997 40000 18000 28000 10000 31000 45000 56000 15000 34000 39000 27000 29000 372000 31000 1998 42000 21000 25000 12000 30000 39000 61000 18000 38000 44000 35000 43000 408000 34000 1999 41500 20000 26500 12600 35000 29600 65000 16800 30000 33500 35000 38500 384000 32000 Se calculează: CAz = CAtot / 360 Tabel nr.10.07 -.07 2 11.07 INTRĂRI (mii lei) Prevăzut cf contract Efectiv 30000 27000 30000 36000 30000 21000 INTRĂRI (zile) Prevăzut Efectiv 10 9 10 12 10 7 3 .07 .4 Situaţia intrărilor aferente produsului B in perioada 1997 nr crt DECADA 1 01.31.

09 TOTAL 30000 30000 30000 30000 30000 30000 270000 27000 39000 42000 30000 33000 27000 282000 10 10 10 10 10 10 9 13 14 10 11 9 INDICAŢII METODOLOGICE: Se vor calcula următorii indicatori privind: a) dinamica stocurilor Sf = Si + I – E.10.08 .30. S = Dz × d .09 .31.08 .08 11.20.08 .09 11. Δ Sf.20.ANALIZA STOCURILOR 4 5 6 7 8 9 01.10.08 01.09 .09 .08 21. S = ca z × d b) − − − − Stocurile medii (S): 100 Pentru analiza stocului mediu pe sectoare de activitate se va folosi modelul: ΔSi Pentru analiza S la nivelul întregii activităţi se va folosi modelul: ΔS d= − ∑g i =1 n i × di 4 .09 21.

Sα = t × s1 × y (mii lei). Dz = desfaceri medii zilnice la nivelul întregii actvităţi. c) Sα = necesare în condiţiile caracterului variabil al cererii pentru produsul A. dzi = desfaceri zilnice pe structura anunţată. n2 = 9 decade Transformarea stocului de siguranţă Sα: 5 . y = raportul dintre termenul de aprovizionare (în zile) şi intervalul analizat ( zile ) În general y = Δ /360 Δ = intervalul de aprovizionare (Δ = 10 zile) n1 = 12 luni. S = stoc mediu de mărfuri.ANALIZA STOCURILOR Durata medie de rotaţie a stocului mediu ( d ) se calculează ca: d= − S S ×T = sau d = Dt Dz − − − ∑g *d i =1 i n Si zi T = 360 100 Se va folosi următorul model de analiză a variaţiei duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri Δd: Unde: gi = structura desfacerilor pe sectoare de activitate. T = 360 zile. Si = valoarea stocurilor individuale pe structura anunţată. s1 = abaterea medie pătratică a vânzărilor efective faţă de cele medii. Dt = desfaceri totale. unde: t = coeficient de corecţie statistică (t = 2 ).

: s2 = abaterea pătratică a intrărilor efective faţă de cele previzionate ( zile ). comparăm Sopt (val) cu Sefectiv de unde rezultă abateri în + sau în – −   ca − ca   ∑  i =1  n1 n 2 s1 = s2 = ∑ ( Ief − Ipl ) i =1 n 2 n2 S ß = necesare în condiţiile neritmicităţii aprovizionării cu produsul B t × s2 Sβ = . n2 − 1 n2 = numărul de aprovizionări.ANALIZA STOCURILOR S ( α ) miilei ∆ ⇒ Sopt = + ( Sα + Sβ ) ca 2 caz = tot 360 • În zile → Sα ( zile ) = • valoric → Sopt ( val ) = Sopt ( zile ) × caz . NOTĂ: datele de analiză aparţin unei firme care operează exclusiv în sfera distribuţiei de mărfuri. unde. 6 . S optim = − − ∆ + ( Sα + Sβ ) 2 − − − S opt ( zile ) × ca z = S opt ( valoare ) ⇒ sec ompara S ef ↔ S opt ( valoric ) ⇒ abateri { + − Ambele stocuri de siguranţă (Sα şi Sβ ) se calculează exprimându-se în zile.

268% 1.88% 102.474% 93.58% 104.91% 97.093% 29.071% 0.971% 2 Nealimentar.47% 100.986% 1.38% 105.953% 1.47% 100.597% 93.421% 2.551% 30.694% 9.284% 1.457% 8.71% 118.776% 5.197% 38.45% 103.91% 102.628% 0.ANALIZA STOCURILOR a) Analiza dinamicii şi structurii stocurilor finale nr crt.40% 88.674% 5.298% 0.31% 7 . 1 SECTOR 1997 Sold Final (mii lei) 1998 1999 Δ Sf (mii lei) 99/97 99/98 552 220 -219 7148 -4575 99/97 I ( %) 99/98 Structura Sf gi (%) 1997 1998 1999 Alimentar.489% 3 Alimentaţie publică TOTAL 5559 5760 5081 -478 -679 91.525% 100% 969412 946660 968512 -900 21852 99.043% 37.619% 0.75% 92.67% 85.din care: textile.84% 104.75% 94.419% 39.528% 0.21% 0.05% 84.63% 109.70% 105.095% 0.642% 3.995% 4.20% 103.348% 4.608% 100% 0.77% 84.021% 9.436% 2.714% 3.794% 1. brânzeturi mezeluri panificaţie dulciuri alte mărfuri 57705 10612 5120 2750 13780 25443 54850 10135 5860 2817 6758 29280 57976 10687 6080 2598 13906 24705 271 75 960 -152 126 -738 3126 100.19% 93.17% 76.23% 205.10% 105.388% 14.încălţăminte electrocasnice chimice şi menaj cosmetice jucării 906148 271850 362447 135926 90617 45308 886050 278500 378200 98990 85150 45210 905455 292465 377579 103570 93382 38459 -693 20615 15132 -32356 2765 -6849 19405 13965 -621 4580 8232 -6751 99.951% 10.01% 99.573% 100% 0.625% 28.103% 0.92% 107. din care: lactate.07% 5.985% 10.

39 Structura desfacerilor (g%) 1997 1998 1999 17.137.6 11222.38 458.0306 ( mii lei ) 1998 31.752.17 = +5.5600002 42. SECTOR 99/98 99/97 – mii lei caz/1998 caz/1999 caz/1997 8 .0% 100% 100% 100% gi*di 1997 1998 1999 2.86 1.40 515.50 424.1 10613.2000009 45.165016 48.441667 10295.0% 81.5 8671.25 1795.235.85 Δd 99 / 97 =48.51 zile.288.ANALIZA STOCURILOR nr crt 1 2 3 4 nr crt 1 2 3 4 SECTOR Alimentar Nealimentar Alimentaţia publică TOTAL SECTOR Desfaceri totale (mii lei) 1997 1998 1999 630055 630450 646389 3020579 3121685 3312743 55593 68775 80799 3706227 3820910 4039931 Desf medii zilnice (mii lei/zi) 1997 1998 1999 1750.03302 45.305.42 546.70% 82.293.390039 43.35 9202.68 – 43.50% 16. b) Analiza stocurilor medii de mărfuri: Analiza stocului mediu de mărfuri la nivelul fiecărui sector de activitate al firmei: Variaţia absolută a stocului mediu de mărfuri.68 .315.728.0% 1.60 436.01 1.8899835 2.58 2.80% 2.29 zile.9699993 2.1619967 0.522.919994 0.% 16.525 8390.380056 40.45.719.896.06389 154.40 467.1199991 0.679995 Alimentar Nealimentar Alimentaţia publică d= Stoc mediu S 1997 29. Δd 99/98 = 48.39 = +3.244.89 S=Dz*d 1999 28.425 191.5% 1.5% 81.042 224.15 1751.

1.54 1750.10 90.95 + ( − 3591.12 + ( + 64414.0417 10613.25) * 18 = +796.20 79.064 − 8621.525 − 1751.05) = −2794.03 Perioada de analiză 1999 faţă de 1998 ∆S A99 / 98 = −2794.994.347 ) * 49 = +26005.009.45miilei ∆S N 99 / 98 = ∆Scaz + ∆Sdr = +26005.024.95miilei ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 98 ) = 1795.51 .10miilei SECTORUL ALIMENTAR: ∆Scaz = ( caz 99 − caz 98 ) * d r 98 = (1795.009.419.ANALIZA STOCURILOR Alimentar Nealimentar Alim.02 78.150.497 154.064 224.4417 11222.08 1751. publica TOTAL .25 8671.45) = +90419.05miilei ∆S A99 / 98 = ∆Scaz + ∆Sdr = +796.56miilei SECTORUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE: 9 .12miilei N ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 98 ) = 9202.56 525.064 * ( 56 − 49) = +64414.64 1795.425 10295.794.10miilei SECTORUL NEALIMENTAR: ∆S N 99 / 98 = +90419.347 191.2.04 88.525 * (16 − 18) = −3591.153 8390.525 9202.56miilei N ∆Scaz = ( caz 99 − caz 98 ) * d r 98 = ( 9202.72 1.

44 − 191.467 miilei N ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 97 ) = 9202.ANALIZA STOCURILOR ∆S AP 99 / 98 = +525.256) = +79009.525 − 1750.328miilei A ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 97 ) = 1795.20miilei SECTORUL NEALIMENTAR: ∆S N 99 / 97 = +79009.04miilei Perioada de analiză 1999 faţă de 1997 ∆S A99 / 97 = −1024.20miilei SECTORUL ALIMENTAR A ∆Scaz = ( caz 99 − caz 97 ) * d r 97 = (1795.256miilei N N ∆S N 99 / 97 = ∆Scaz + ∆Sdr = ( + 42201.525 * (16 − 17 ) = −1795.042 ) * 9 = +300.44miilei ∆S AP 99 / 98 = ∆Scaz + ∆Sdr = +300.72miilei SECTORUL ALIMENTAŢIEI PUBLICE: 10 .15) * 17 = +771.525miilei A A ∆S A99 / 97 = ∆Scaz + ∆Sdr = ( + 771.04miilei AP ∆Scaz = ( caz 99 − caz 98 ) * d r 98 = ( 224.6 + ( + 224.064 − 8390.72miilei N ∆Scaz = ( caz 99 − caz 97 ) * d r 97 = ( 9202.064 * ( 56 − 52 ) = +36808.328) + ( − 1795.44 * (10 − 9 ) = +224.5) * 52 = +42201.467 ) + ( + 36808.6miilei AP ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 98 ) = 224.525) = −1024.44) = +525.

8833miilei AP AP ∆S AP 99 / 97 = ∆Scaz + ∆Sdr = ( + 560.99miilei d   VERIFICARE − − − − − ∑g ×d i =1 i n i 100 Perioada de analiză 1999 faţă de 1997: − − ∆ S = ∆Scaz + ∆S− = ( + 42074.44 * (10 − 8) = +448.425) * 8 = +560.99 ) = +78994.55) + ( + 36919.39 ) = +36919. d = ∆ S = +78994.02miilei AP ∆Scaz = ( caz 99 − caz 97 ) * d r 97 = ( 224.0306 * ( 48.54miilei d − − − Perioada de analiză 1999 faţă de anul 1998: 11 .55miilei − − −  ∆S− = caz99 *  d 99 − d 97  = 11222.39 = +42074.0306 − 10295.133miilei AP ∆Sdr = caz 99 * ( d r 99 − d r 97 ) = 224.68 − 45.02miilei Analiza stocului mediu de mărfuri la nivelul întregii activităţi: S = dz × d .8833) = +1009.ANALIZA STOCURILOR ∆S AP 99 / 97 = +1009.44 − 154.1) * 45.133) + ( + 448.54miilei ∆S caz = ( caz99 − caz97 ) × d 97 = (11222.

29 zile − 1. 100 Perioada de analiză 1999 faţă de 1997: ∆ d r 99 / 97 = ( 48.51miilei ∆S caz = ( caz99 − caz98 ) × d 98 = (11222.0306 − 10613.52 = 3.52 zile 100 2.0306 * ( 48.27 ) = +88150.1.51miilei d − − − Analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: dr = − − S S ×T = sau d r = Dt Dz − − ∑g i =1 n i * Si d zi .Influenţa factorului de structură gi: ∆dgi = d R − d 97 = 45.6389 ) * 43.27 miilei d   VERIFICARE − − − S ∆ S = ∆S caz + ∆ − = ( + 26261.24miilei − − −  ∆S− = caz99 *  d 99 − d 97  = 11222.ANALIZA STOCURILOR ∆ S = +88150. T=360 zile.Influenţa factorului calitativ: ∆ddi = d 99 − d R = 48.68 − 45.17 ) = +61889.52 − 45.68 − 43.16 zilei R i =1 − − d = ∑g n 99 * d 97 2.13 zile = 45.Influenţa factorului caz asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: 12 .39 ) = +3.24 ) + ( + 61889.68 − 45.17 = +26261.39 = +0.

24 = − 2.85 ∆dSi = d 99 − 97 = 48.1.68 − 43.17 ) = +5.Influenţa factorului Si asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri: S 467293.Influenţa factorului Si: 13 .44 zilei R 2.68 − = +7.2.68 − 43.Influenţa factorului caz: n  n S 99 S  caz 99 S 458137.Influenţa factorului structural gi asupra dr ∆dr − d r 98 = 43.88 zile ∑ i 99  ∑ caz  caz97  caztot caz99 11222.Influenţa factorului dri asupra dr: ∆dr di = d r 99 − d r = 48.24 zile 2.17 = +0.2.89 R  ∆ dr = * g − g i 99 * 98  × 1000 = ∑ × 98 − d r = − 43. 0306 i = 1 i = 1 99 98  99 tot 99  2.0306 Perioada de analiză 1999 faţă de anul de bază 1998: ∆ d r 99 / 98 = ( 48.04 zile caz99 11222.85 ∆dcaz =  * g − g i 99 * 97  × 1000 = ∑ × 97 − d R = − 45.24 − 43.ANALIZA STOCURILOR n  n S99 S  caz99 S 467293.0306 i =1 99  i =1 2.42 zile ∑ caz i 99  ∑ caz  caz caz caz 11222 .51zile − 1.07 zile gi = d r dr = R − R − ∑g i =1 n 99 * d r 98 100 = 43.52 = −3.24 = + 5.

0306 ∆dr Si = d r 99 − c) Analiza stocurilor de siguranţă : −   ca − ca   ∑  i =1  n1 n 2  Sα = t × s1 × y s1 = nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 LUNA Ianuarie Februarie Martie Aprilie Mai Iunie Iulie August Septembrie Octombrie Noiembrie Decembrie TOTAL CA 1997 (ca-cam)^2 81000000 169000000 9000000 441000000 0 196000000 625000000 256000000 9000000 64000000 16000000 4000000 1870000000 CA 42000 21000 25000 12000 30000 39000 61000 18000 38000 44000 35000 43000 408000 1998 (ca-cam)^2 64000000 169000000 81000000 484000000 16000000 25000000 729000000 256000000 16000000 100000000 1000000 81000000 2022000000 CA 41500 20000 26500 12600 35000 29600 65000 16800 30000 33500 35000 38500 384000 1999 (ca-cam)^2 90250000 144000000 30250000 376360000 9000000 5760000 1089000000 231040000 4000000 2250000 9000000 42250000 2033160000 40000 18000 28000 10000 31000 45000 56000 15000 34000 39000 27000 29000 372000 14 .ANALIZA STOCURILOR S98 458137.86 zile caz98tot 11222.68 − = +7.89 = 48.

07 -.166667 4338.07 11.166667 4161.09 .843 1066.08 .16666667 4326.32 34000 12980.33333 3.09 11.107 1033.07 21.08 21.027 1998 12980.10.08 11.53 2 0.818 1999 13016.08 01.07 .08 .07 .30.20.08 .09 .53 nr crt 1 2 3 4 5 6 t INDICATOR s1 SQRT (y) Sα (mii lei) ca zilnică Sα (zile) 1997 12483.20.31.32 2 0.09 21.91833 1133.20.31.10.09 .667 4.75 32000 13016.ANALIZA STOCURILOR 14 15 CA lunară s1 31000 12483.068 t × s2  Sβ = n2 − 1 s2 = ∑ ( Ief − Ipl ) i =1 n 2 n2 (Ief-Ipl)^2 mii lei zile 9000000 1 36000000 4 81000000 9 9000000 1 81000000 9 144000000 16 0 0 9000000 1 9000000 1 Situaţia intrărilor aferente produsului B pt anul 1997 nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 DECADA 01.333 4.09 INTRĂRI (mii lei) INTRĂRI (zile) Prevăzut Efectiv Prevăzut Efectiv 30000 27000 10 30000 36000 10 30000 21000 10 30000 27000 10 30000 39000 10 30000 42000 10 30000 30000 10 30000 33000 10 30000 27000 10 9 12 7 9 13 14 10 11 9 15 .755 2 0.07 01.10.

1094 10000 Sef-Sopt 3254.0268781 9327.1602469 2 Sß Sopt (zile) Sopt(mii lei) Sef (mii lei) 1.067665 9672.273 -21.5275252 6.5275252 6745.25 Sα (zile) 2Sopt (zile) Sopt (mii lei) Sef (mii lei) 4.176 9650.926 16 .067665 Sef-Sopt 3150.817869 4.8906 stocul de siguranţă pentru produsul A nr crt 1 6 3 4 5 IDICATOR 1997 9.8559 1002.63 1998 8.0268781 3.ANALIZA STOCURILOR TOTAL 270000 282000 378000000 42 S optim = −  ∆ + ( Sα + Sβ ) 2 − − − S opt ( zile ) × ca z = S opt ( valoare ) ⇒ sec ompara S ef ↔ S opt ( valoric ) ⇒ abateri{ + − − stocul de siguranţă pentru produsul B Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 INDICATOR n2 s2 t 1997 9 2.585 10995.817869 9993.7741 12478.86 1999 9.

determinată în principal de către devansarea fluxului de aprovizionare de către cel de desfaceri al firmei.000 lei pe de o parte. evoluţie determinată pe de o parte de o reducere a stocului de „alte mărfuri alimentare” cu 740. iar pe de altă parte de o creştere considerabilă a stocului de mezeluri cu circa 960.000.ANALIZA STOCURILOR Comentariu privind rezultatele analizei dinamicii şi structurii stocurilor finale de mărfuri (Sf): Perioada de analiză 1999 faţă de anul 1999 ca an de referinţă În ceea ce priveşte dinamica stocului final de mărfuri în perioada de calcul se înregistrează o scădere de 900. iar pe de altă parte creşte 17 .000 lei în perioada de calcul faţă de cea de bază. situaţie datorată atât creşterii .000 lei.000 lei şi a celui de produse de panificaţie cu 150.000 lei . cât şi reducerii unor stocuri individuale de mărfuri ale firmei în perioada de analiză astfel: se reduce cu circa 32 mil lei sctocul de produse chimice şi de menaj din cauza realizării unor vânzări superioare în raportcu cele prevăzute şi cel de jucării cu 7. astfel pe sectoare de activitate situaţia se prezintă în felul următor:  în cadrul sectorului alimentar se înregistrează o creştere a stocului final de mărfuri de circa 270.000 lei.000 lei şi a celui de dulciuri cu 125.  în sectorul nealimentar se înregistrează o scădere a stocului final de mărfuri .

mai ales că creşterea cea mai mare de stoc este la produsul „ mezeluri” . deci ele pot aduce un venit important firmei. măresc şi cheltuiele cu depozitarea şi păstrarea lor.000 lei .  în sectorul alimentaţiei publice evoluţia este similară cu cea din sectorul nealimentar. În ceea ce priveşte structura stocului final de mărfuri în perioada de analiză practic nu s-au înregistrat schimbăti majore din acest punct de vedere. cea mai mare shimbare fiind scăderea ponderii stocului de produse chimice şi de menaj cu circa 4% din cadrul sectorului nelimentar. reducând astfel profitul firmei . de asemenea reducerea stocului de produse de panificaţie poate fi privită şi ea ca un punct slab în activitatea firmei.ANALIZA STOCURILOR stocul de produse textile şi încălţăminte cu circa 20 mil lei datorită caracterului sezonier al acestor produse şi cel de produse electrocasnice cu 15 mil lei.Pentru rezolvarea problemelor existente în gestiunea sectorului alimentar firma trebuie să elimine produsele „lente” şi să stabilească condiţii mai dure pentru furnizorii săi de mărfuri prin penalizarea acestora în cazul nerespectării termenilor contractuali. deoarece acestea mărind stocul final de mărfuri al fimei. el reprezentând în perioada de calcul doar 91% din stocul final al perioadei de bază. În ceea ce priveşte sectorul nealimentar firma ar trebui să reducă sau să renunţe la produsele cu caracter sezonier . constatându-se o scădere a stocului final de mărfuri de circa 480 mii lei. situaţie explicată de livrările întărziate de la furnizori. deoarece pentru aceste produse există o cerere mare pe piaţa produselor alimentare. creştere care nu este importantă ca valoare. 18 . dar care prezintă un pericol pentru calitatea serviciilor oferite de către firmă din cauza perisabilităţii produselor alimentare. Din rezultatele analizei dinamicii stocului final de mărfuri în perioada de calcul deducem că firma are o problemă în ceea ce priveşte valoarea stocul final de mărfuri din sectorului alimentar care înregistrează o creştere de 270. Pentru rezolvarea acestei probleme firma ar trebui să caute noi furnizori care să respecte termenii contracuali de livrare luînd în considerare natura produselor contractate sau să reducă ponderea produselor „lente” sau uşor perisabile din nomenclatorul său de mărfuri.

Pe sectoare de activitate evoluţia stocului mediu de mărfuri se prezintă astfel: Constatăm o scădere de 1. şi anume are loc o creştere a stocului mediu de mărfuri de 80 mil lei. evoluţie explicată prin influenţa combinată negativă a următorilor doi factori: creşterea CA zilnice în perioada de calcul cu 800.000.000 lei şi în acelaşi timp accelerarea vitezei de rotaţie stocului cu 2 zile determină reducerea stocului mediu de mărfuri cu circa 3.6 mil lei. 19 .ANALIZA STOCURILOR Comentariu privind analiza stocurilor medii de mărfuri ale firmei. În cadrul sectorului nealimentar situaţia este inversă.000 lei/zi generează o creştere sănătoasă a stocului mediu de 42 mil lei.000. în timp ce creşterea duratei individuale de rotaţie de la 52 zile la 56 zile influenţează negativ valoarea stocului mediu cu 37 mil lei. lei a stocului mediu de mărfuri în cadrul sectorului alimentar.5 mii lei/zi în 1999 justifică o creştere corespunzătoare a stocului mediu cu circa 800. situaţie favorabilă explicată prin două influenţe pozitive conjugate: creşterea desfacerilor medii zilnice de la 1750 mii lei/zi în 1997 la 1795.

unde prin creşterea acesteia în sectorul alimentaţiei publice cu 2 zile şi în cel nealimentar cu 4 zile în condiţiile în care acesta din urmă concentrează în perioada de calcul 82% din desfcerile firmei determină o nouă încărcare a stocului mediu de mărguri cu circa 67 mil lei.3 zile favorizează a încărcare a stocului mediu de mărfuri de circa 37 mil lei. Se recomandă restructurarea activităţii prin acordarea unei ponderi sporite sectorului alimentarcare care înregistreză scăderea duratei individuale de roatţie co 1 zi ( reprezintând circa 2 săptămâni) şi prezintă o situaţie pozitivă în ceea ce priveşte volumul şi evoluţia stocului 20 . cu excepţia sectorului alimentar. singura influenţă din cele negative fiind justificată de mărirea volumului desfacerilor medii zilnice ale firmei.ANALIZA STOCURILOR Sectorul alimentaţiei publice înregistrează la rândul său o creştere de 1. Pe total activitate situaţia stocului mediu de mărfuri se prezintă în felul următor: Creşterea stocului mediu de mărfuri cu circa 79 mil lei la nivelul întregii activităţi se datoreză înfluenţelor combinate a următorilor factori:  creşterea vânzărilor medii zilnice de la 10.000 lei a stocului mediu de mărfuri care se explică pe de o parte printr-o creştere justificată a acestuia de 560.  În concluzie. ceea ce presupune operarea cu stocuri mărite de mărfuri. ceea ce generează o încărcare a stocului mediu de mărfuri cu 440.000 lei/zi.295 mii lei/zi în 1997 la 11222 mii lei/zi încurajează o creştere justificată a stocului mediu de mărfuri cu circa 42 mil lei. iar pe de altă parte printr-o încetinire a vitezei de rotaţie a stocului cu 2 zile. Tot o influenţă negativă o regăsim şi la nivelul variaţiei duratelor individuale de rotaţie a stocului. cât la nivelul întregii activităţi. Datorită faptului că în perioada de calcul faţă de cea de bază practic nu s-au operat modificări în această privinţă factorul structural nu influenţează evoluţia stocului mediu de mărfuri. pe de altă parte influenţa negativă a celui de-al doilea factor calitativ manifestată prin creşterea duratei medii de rotaţie a stocului cu 3.000.000 lei/zi la 225.000 lei datorată creşterii desfacerilor medii zilnice de la 155. situaţia analizată este nefavorabilă din toate punctele de vedere atât la la nivelul fiecărui sector de activitate.000 lei.

13 zile asupra duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri.3 zile în perioada de analiză faţă de cea de bază reprezintă o evoluţie negativă a fenomenului studiat.  Influenţa cea mai importantă. spre deosebire de sectorul nealimentar.2 zile a duratei medii de rotaţie la nivelul întregii activităţi.ANALIZA STOCURILOR mediu de mărfuri . 21 . este dată de variaţiile duratelor individuale de rotaţie ale celor două din trei sectoare de activitate în sensul că creşterea dri a sectorului nealimentar de la 52 zile la 56 zile (+ 4 zile) coroborată cu creşterea dri a sectorului de alimentaţie publică de la 8 la 10 zile (+2 zile) în condiţiilei în care aceste două sectoare deţin în anul 1999 peste 80% din total desfaceri ale firmei conracareză evoluţia uşor pozitive a dri sectorului alimentar care scade în perioada de analiză cu 1 zi generând o creştere de circa 3. Încetinirea vitezei de rotaţie a stocului mediu de mărfuri cu 3. evoluţie datorată influenţelor conjugate ale următorilor factori:  menţinerea relativ constantă a ponderii majoritare a sectorului nealimentar – 82% din desfacerile medii zilnice ale firmei în detrimentul sectorului alimentar şi al celui de alimentaţie publică în condiţiile în care aceste două sectoare de activitate au durate individuale de rotaţie sub două săptămâni determină pe fondul unor variaţii minore o influenţă uşor negativă de 0. unde timpul de epuizare completă prin desfasere a unui loc comandat se apropie în perioada de analiză de 2 lui. Comentariu privind analiza duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri. tot de sens negativ.

stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri.Prin comparaţia valorii stocului optim şi a celui efectiv constatăm că firma analizată a aplicat o politică neutră a stocurilor pentru produsul A operând cu un suprastoc de 3. în condiţiile în care se consideră că datele prezentate pentru efctuarea analizei fenomenului studiat sunt corectate cu indicile inflaţiei aferent perioadei de analiză.În aceste condiţii se recomandă reducerea ponderii acestui sector în activitatea firmei în detrimentul celorlalte două sectoare cu dri mai mici care permit o circulaţie mai rapidă a licidităţilor firmei şi o îmbunătăţire a situaţiei aprovizionărilor şi vânzărilor pe termen mediu şi lung.300. Comentariu privind analiza stocurilor de siguranţă (α şi β ) Din rezultatele calcului stocurilor de siguranţă α şi β a stocului optim se pot trage următoarele concluzii cu privire la fenomenul studiat: # în anul de analiză 1997 situaţia se prezintă astfel: * penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4. În concluzie apreciem situaţia firmei analizate ca fiind nefavorabilă din acest punct de vedere datorită existenţei duratei individuale de roatţie a stocului de mărfuri care se apropie de 2 luni în sectorul nealimentar care în perioada de analiză deţine peste 80% din totalul desfacerilor ale firmei.150. unde se înregistrează creşteri la toate cele trei sectoare ceea ce justifică o influenţă favorabilă de aproximativ 4 zile la nivelul duratei medii de rotaţie a stocului mediu de mărfuri al firmei analizate.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9.000 lei care reprezintă o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile şi rentabilitatea actvităţii desfăşurate de către firmă.160. Acesta influenţă favorabilă este însă depăşită de evoluţia stocului mediu de mărfuri care în perioada de calcul creşte cu cira 80 mil lei la nivelul întregii activităţi ceea ce determină cea mai severă încetinire a vitezei de rotaţie a stocului de mărfuri cu +7 zile. Singurul aspect pozitiv care trebuie încurajat şi-n viitor este creşterea vânzărilor pe total şi la nivelul fiecărui sector de activitate.000 lei. * pentru acoperirea riscului fluctuaţie aprovizionărilor efective cu 22 .ANALIZA STOCURILOR Singura influenţă pozitivă este dată de evoluţia desfacerilor medii zilnice pe sectoare şi pe total activitate .

stoc care va acoperi riscul de discontinuitate a aprovizionărilor în 95% din cazuri.750.700. imaginea acesteia în ochii clienţilor săi. fapt care îmbunătăţeşte calitatea serviciilor oferite de firmă .000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 9. # în anul 1999 în vederea acoperirea riscului de cerere neuniformă pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4.000 lei pentru acest produs ceea ce va afecta rentabilitatea firmei respective pe termen mediu şi lung.Prin comparaţia valorii stocului optim şi a celui efectiv constatăm că firma analizată a aplicat o politică exagerat de prudentă stocurilor pentru produsul A operând cu un suprastoc de 1.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 6.000 lei. stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri. stoc care va acoperi cererea curentă şi fluctuaţiile acesteia în 95% din cazuri.000 lei.000. dar şi imaginea sa şi calitatea serviciilor oferite clienţilor săi 23 . Din comparaţia stocului efectiv cu cel optim rezultă că firma nu se confruntă cu riscul rupturii de stoc în perioada de analiză . cât şi rentabilitatea firmei pe termen mediu.000. # în anul 1998 penru acoperirea riscului de variabilitate a cererii pentru produsul A este necesară constituirea unui stoc de siguranţă α de 4.300. creind posibilitatea apariţiei rupturii de stoc în valoare de 22. cererea pentru acest produs nu a depăşit stocul existent.000 lei.000 lei care va determina o valoare a stocului optim de 10.600.300. Din compararea valorii stocului optim şi a cea a stocului efectiv constatăm că firma analizată se poate confrunta cu o cerere pentru produsul A care depăşeşte stocurile existente.ANALIZA STOCURILOR produsul B faţă de aprovizionările prevăzute conform contractelor încheiate cu furnizorii este necesară constituirea unui stoc de siguranţă ß de 1. sumă ce reprezintă o blocare de resurse care poate afecta pe termen mediu costurile şi rentabilitatea actvităţii desfăşurate de către firmă.000 lei .

ANALIZA STOCURILOR 24 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->