Teza de licenţă (indicaţii metodice privind regulamentul de organizare şi desfăşurare a examenului de licenţă în instituţiile de învăţămînt superior universitar) Teza

de licenţă (TL) reprezintă o lucrare de sinteză executată în baza cunoştinţelor şi capacităţilor acumulate de student în perioada studiilor, cunoştinţelor teoretice precum şi a abilităţilor practice obţinute la disciplinele fundamentale şi cele de specialitate, a activităţii de cercetare ştiinţifică efectuată în cadrul cercetărilor ştiinţifice etc. Criterii de evaluarea a perfectării şi corespunderea cerinţelor TL se prezintă în Anexa 1. Tezele de licenţă se realizează sub îndrumarea conducătorului ştiinţific la profilul respectiv, în corespundere cu direcţiile de cercetare teoretice şi experimentale ale catedrelor şi a altor sarcini şi obiective instructiv-aplicative actuale. Structura tezei de licenţă cuprinde următorele compartimente: • CUPRINS • INTRODUCERE • Conţinutul lucrării (divizat în CAPITOLE, Paragrafe, etc ) • CONCLUZII • BIBLIOGRAFIE • ANEXE Adică TL constă din 4 părţi majore: introductivă, teoretică, practică (de proiect), rezumativă (concluzii finale). În partea introductivă („INTRODUCERE”): • Se întemeiază selectarea temei (motivarea alegerii); • Se argumentează actualitatea temei; • Se formulează problema de cercetare (sarcinile TL); • Se formulează obiectivul principal, cele derivate şi criteriile de atingere a lor • Se relatează despre metodele utilizate pentru realizarea TL • Se face o prezentare sumară a structurii lucrării şi conţinutului rezumativ. În partea teoretică a lucrării, în capitole şi paragrafe, studentul va trata concret fiecare problemă (întrebare) abordată, va elucida comparativ opiniile expuse în literatura analizată în problema vizată, va realiza obiectivele înaintate, va expune rezultatele obţinute, poziţiile personale şi va formula concluzii, recomandări şi opinii proprii, se poate aborda aspectul istoric, formula strategii, tehnologii, variante şi soluţii prioritare, cu întemeierea selectării unora din ele pentru realizarea TL. În TL în mod obligatoriu se cere: • Trecerea în revistă a esenţei problemelor de soluţionat, a direcţiilor principale de soluţionare a problemelor ce ţin de tema TL • Analiza succintă a surselor bibliografice şi materialelor folosite în lucrare (reviul literaturii, istoriografia problemei, oferta pieţei etc);

limbaje. posibil câteva variante. Introducere în tehnica cercetării. p. să se propună căi de soluţionare a lor. documentarea şi întemeierea soluţiilor de proiect. ziare: Gîrneţ Ch. utilizarea metodelor statistice. editoare etc. Bucureşti. să se prindă şi să se fixeze problemele. 2000. p. fie a obiectelor. 1993. SO. evaluarea eficienţeoe economice şi/sau a nivelului tehnicoştiinţific (sistemo-tehnic. comparative etc). De exemplu: Monografii Cherman I. Istoria tragică a Bucovinei. • Practic fiecare compartiment al tezei trebuie să se înceapă cu o examinare şi generalizare a situaţiei concrete în domeniul respectiv. formula recomandări şi propuneri de utilizare practică etc. se vor menţiona modalităţile de realizare a obiectivelor formulate în introducere şi se vor reflecta opiniile şi contribuţia personală în studierea şi elucidarea problemei abordate. 70. Dacă se repetă pe altă pagină din lucrare: Cherman I. se va efectua generalizarea experienţelor. Articole din culegeri. designului. . după caz). În TL se recomandă a se omite descrieri masive. p. Dacă se repetă imediat: Ibidem. Chişinău 1997”). SGBD. 91. nr 3.Reflectarea problemei abordate în literatura de specialitate. În mod obligatoriu studentul va reflecta contribuţia personală în elucidarea problemei abordate. Basarabiei şi ţinutului Herta. Nu se admite expunerea textuală de la prima persoană. fie a sistemelor hardware-software. 1993. • Metodele şi procedeele de pregătire şi realizare a lucrării (efectuarea experimentului. elemente noi la investigarea şi tratarea problemei respective. Basarabiei şi ţinutului Herta. inclusiv hardware. 9-15. instrumentelor etc. 81-82. Bucureşti. Referinţele se numerotează prin cifre şi se prezintă fie în subsolul fiecărei pagini. fie se indică numărul de ordine al lucrării din bibliografie şi pagina respectivă (Conform standardului). Absolventul este obligat să facă în textul lucrării referinţele respective la sursele şi lucrările utilizate în pregătirea lucrării. reviste. folosind pe larg cele mai contemporane surse tehnico-ştiinţifice. a instrumentelor şi mijloacelor utilizate. rezumativă a rezultatelor obţinute. proceselor. Evaluarea unităţii şcolare // Didactica Pro …. Încheierea va conţine prezentarea succintă. E necesar să se acorde mai multă atenţie proiectării informatice. respectând regulile de referinţă. Partea practică a lucrării va conţine specificarea. Istoria tragică a Bucovinei. Bibliografia lucrării se perfecţioneaza în conformitate cu standardele în vigoare (vezi “Irina Condrea. p.

cele bazate pe munca de cercetare a studentului sau înfăptuite pe baza unui original material experimental. Tranziţii globale şi parţiale: cazul Europei de est. Perfectarea tezei – vezi Ghidul de perfectare a tezelor pe site-ul facultăţii: http://phys. Rezultatele susţinerii lucrării se comunică studenţilor în aceeaşi zi. Ciurea C.md/index. În Anale ştiinţifice ale Universităţii de Stat din Moldova. Dacă se repetă. Globalizarea ca destin // Făclia. votul Preşedintelui Comisiei pentru examenul de licenţă este decisiv.. 17 ianuarie 2001. p. seria “Ştiinţe socio-umane”. 399. poate fi prezentată sau nu la o susţinere repetată sau de a schimba tema lucrării de licenţă. . cu o simplă majoritate de voturi. Comisia pentru examenul de licenţă decide dacă aceeaşi lucrare.Fruntaşu P. după reflectările necesare. Hotărîrea comisiei pentru examenul de licenţă este definitivă şi nu poate fi revăzută. Rusu T. Comisia pentru examenul de licenţă are dreptul de a recomanda pentru publicare cele mai valoroase lucrări. 1999. Chişinău. ca şi la monografii. În cazul cînd lucrarea a fost apreciată cu o notă sub 5. care conţin recomandări şi propuneri importante de ordin teoretic şi practic.usm.php?id=24&id_news=14 Exemplu de prezentare în PowerPoint vezi mai jos în Anexa 3. în primul rînd.00. Pentru susţinerea tezei de licenţă se acordă pînă la o oră academică pentru fiecare student. Decizia asupra notei de la susţinerea tezei de licenţă se ia la şedinţa închisă a Comisiei pentru examenul de licenţă prin vot deschis sau secret. În cazurile cînd voturile se împart egal. după şedinţa Comisiei pentru examenul de licenţă.

) Evaluarea conţinutului (corespunderea conţinutului şi denumirii TL teoriilor.. a normelor şi standardelor. neajunsurile lucrării) Aprobarea rezultatelor (confirmate prin acte. utilizării cunoştinţelor practico-teoretice. 5. 7. 4. d/o 1. sistematizării. iscusinţa utilizării metodelor teoretice studiate şi a literaturii tehnico-ştiinţifice. materialelor metodice speciale. 8. practicilor evaluare criteriilor de atingere a scopului) Importanţa practică a rezultatelor obţinute Aportul personal în realizarea TL (independenţa gândirii. 3. ) Calitatea perfectării (Evaluarea perfectării şi corespunderea cerinţelor. a locului şi rolului în domeniul respectiv.. Criteriu de estimare Pregătirea teoretică şi practică a autorului (iscusinţa colectării. etc în procesul fundamentării actualităţii temei. publicaţii etc) Nota generală recomandată (vezi Anexa 2) .Anexa 1 Unul din criteriile de bază de estimare a TL este nivelul de argumentare a actualităţii temei şi a deciziilor de proiect. soluţionare. Studentul trebuie să demonstreze cunoştinţele acumulate în procesul de învăţământ. Criterii de evaluarea a perfectării şi corespunderea cerinţelor TL (de către conducător şi comisia de examinare) Nr. a surselor bibliografice tehnico-ştiinţifice şi instrumentelor software în realizarea TL) Argumentarea actualităţii temei TL (eventual şi a deciziilor de proiect) Noutatea (prin modul de abordare. 6. 2. expunere.

precum şi Iniţiativele Uniunii Europene privind dezvoltarea Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii (SIC)şi trecerea la noua economie bazată pe cunoaştere. Nivelul pregătirii teoretice destul de avansat i-a permis să sintetizeze problematica şi genereze principii şi abordări noi de edificare a SIC. caracteristeice pentru Molodva. Rezultatele lucrării au fost raportate la Bit+2003. detectă o iscusinţă deosebită a studentei în utilizarea cunoştinţelor teoretice şi surselor tehnico-ştiinţifice în realizarea tezei. Mottoul tezei „Performanţa. încheiere. rolul şi sarcinile primordiale ale statului în asigurarea tranziţiei spre SIC. evaluare şi raportare a edificării Societăţii Informaţionale şi a Cunoaşterii în Moldova Lista de 48 izvoare bibliografice. corespunde cerinţelor pentru aşa gen de lucrări. importanţa social-politică. prezintă interes practic concret pentru edificarea SIC în Republica Moldova.M ____________ Tudor Bragaru . Cap IV „Cadrul legislativ şi instituţional” caracterizează starea de lucruri în Moldova. În cap III. eficienţa şi competitivitatea unei societăţi moderne.P. cuprinde 96 pagini. şi poate fi considerată ca o lozincă a vremii. care ar crea şi asigura condiţiile necesare pentru accelerarea alinierii la nivelul internaţional.Anexa 2 AVIZ asupra tezei de licenţă a studentei anului V. În cap. 4 tabele. la care se fac numeroase referinţe. specialitatea Informatică şi Limbi Moderne Aplicate N. nu numai pentru Moldova. Teza este bine documentată. proceduri de urmărire. opţiuni strategice în dezvoltarea domeniului tehnologiilor informaţionale şi a comunicaţiilor.S. scopul lucrării a fost atins.P pe tema Strategia Informaţională Naţională a Republicii Moldova Lucrarea prezintă o sinteză a strategiilor de informatizare a societăţii noastre. dezvoltarea economiei electronice.Informatica şi Telecomunicaţiile” caracterizează din plin actualitatea temei. Conducător ştiinţific conferenţiar universitar la catedra Informatica Aplicată. Teza examinată constă din introducere. U. chestiuni de pregătire a populaţiei pentru traiul în Societatea Informaţională. sînt iluzorii în afara tehnologiilor specifice avansate . direcţiile de bază ale tranziţiei ţării spre o societate informaţională. proiecte propuse spre elaborare şi implementare pentru anii 2001-2010. şi au trezit un viu interes al auditoriului.II „Societatea Informaţională în Republica Moldova” se analizează particularităţile tranziţiei Moldovei spre o societate informaţională. 4 figuri. evoluate în plan politic. lucrarea se admite spre susţinere şi nota generală recomandată este 10 (zece). o listă de 48 izvoare bibliografice. În cap.I „Strategia informaţională şi noua economie” se examinează cadrul conceptual general. „Orientări şi opţiuni strategice în dezvoltarea tehnologiilor informaţionale şi de telecomunicaţii în Moldova” se examinează obiective globale şi priorităţi. patru capitole. 3 scheme. economic social şi spiritual. scrisă într-un limbaj accesibil. caracteristică pentru toastă lumea.

comunicaţii şi afaceri. TUDOR BRAGARU.ca bază a afacerilor pe Internet” (Cadrul 1 – denumirea temei) Onorată asistenţă. Obiectele de studiu sunt: Internetul. a computerelor personale şi serviciilor electronice de informaţii şi a Web-ului. • Mişcarea omenirii către Societatea Informaţională şi a Cunoaşterii. care doresc să stabilească o prezenţă a sa pe Internet. textelor.în fiecare minut pe Internet apare un site Web. au condus la răspândirea explozivă a utilizării sistemelor moderne de telecomunicaţii.ca bază a afacerilor pe Internet”. Propun atenţiei dvs teza de licenţă întitulată „Web-site . (cadrul 2 – actualitatea şi importanţa temei) De ce am ales. Punerea pe Internet la un loc a datelor stocate digital. tehnici de realizare a Web resurselor . • pentru cei ce doresc să publice şi/sau să regăsească informaţii pe Internet (Cadrul 3 –Scopul lucrării. prin ce este actuală şi cui este interesantă tema prezentată? Fiinţa umană este făcută să comunice. • În care Internetul este o platformă globală de informaţii. din ce în ce mai multe firme şi persoane particulare vor să stabilească prezenţa sa pe Internet. instrumente. Anul V. şi utilizarea ulterioară a acesteia în scopuri proprii. Afaceri pe Internet. student la specialitatea Tehnologii Informaţionale. stimaţi colegi.Anexa 3 SCENARIU DE PREZENTARE A TEZEI DE LICENŢĂ „Web-site . conducător ştiinţific. obiectele de studiu) Deci. mult stimaţi membri ai comisiei de stat! Mă numesc Tudor Bragaru. Tematica prezintă interes: • pentru cei ce doresc să deschidă sau să efectueze afaceri electronice on-line ca fiind unul din instrumentele cele mai performante de afaceri. După mai multe izvoare . • Majoritatea cărora se finalizează cu un Web-site. scopul tezei constă în ANALIZA E-AFACERILOR ŞI WEB-SITEURILOR: A) pentru a evalua posibilităţile de deschidere a unei e – afaceri B)pentru a-l pune în actualitate pe omul de afaceri cu posibilităţile oferite de Web în dezvoltarea unei afaceri. Etape. Web – tehnologiile. Anume acestea şi determină actualitatea tematicii abordate. sunetului şi imaginii (multimedia). pentru promovare personală. în fiecare 5 sec se înregistrează o nouă IP adresă. • pentru persoane juridice şi persoane fizice.

se analizează unele business-modele de site-uri. în capitolul patru. precum şi utilizarea acestuia drept sursă principală de realizare ale bunurilor unui agent economic. 2 figuri. se prezintă o metodologie de realizare în sine a Web – site-urilor. se caracterizează etapele principale. se subliniază impulsionarea dezvoltării Internet de către Web. şi ca o inter-reţea (globală) de reţele are două aplicaţii principalele: • comunicaţia rapidă şi sigură între persoane aflate la distanţe mari. 28 izvoare bibliografice şi circa 100 Internet adrese de Web site-uri utile în dezvoltarea unei afaceri pe Internet şi realizarea de Web resurse. hakerii. clasificare a acestora. CARACTERISTICILE LUCRĂRII: Lucrarea cuprinde 99 pagini.(Cadrul 4 –Structura şi caracteristicile lucrării) Pentru realizarea temei lucrarea a fost structurată în introducere. Într-adevăr. În cadrul primului capitol se examinează Internetul şi Web-ul ca infrastructura şi suport a afacerilor electronice. provoacă globalizarea. 2 anexe. demonstrarea posibilităţilor lărgite ale e-learningului. subliniind în mod special modelul publicitar. s-a transformat în platforma globală de comunicaţii şi afaceri. şi bibliografie. Dezvoltarea Internet a fost puternic impulsionată în 1972 de e-mail. (Cadrul 5 – 1. încheiere. la structurarea lui actuală. Ulterior. dat fiind importanţă cu care trebuie tratat acest proces la fiecare din etapele creării lui. devine o alternativa virtuala a realităţii "cyberspace" (Cadrul 6 –Vulnerabilităţile şi criza Internetului) Internetul îşi are şi el problemele sale. patru capitole. În 1988 apar primele comentarii şi reacţii privind vulnerabilitatea tehnologică a Internetului.site-urilor. iar din 1990 a cunoscut o dezvoltare explozivă datorită Webului. . Modalitatea de afişare a informaţiilor pe Internet are loc în mare parte prin intermediul Web. Internetul devine dimensiunea de bază a SIC. Astfel. virusurile informatice. astfel că în cadrul capitolului 3 în mod special se efectuează o sistematizare. Principalul element de vulnerabilitate al Internetului rămân atacurile. Internetul din fenomen tehnologic se transformă în unul social prin participarea utilizatorilor. cel de susţinere a unor afaceri existente precum şi modele de lansare a unor noi afaceri cu toate efectele pozitive ulterioare lansării acestuia. • publicarea de informaţii. desigur în cazul unei lansări de succes. INTERNETUL . ale utilizării Internetului în realizarea unor afaceri.DIMENSIUNEA PRINCIPALĂ A SIC) Internetul în primul rând este un fenomen tehnologic. Capitolul doi prezintă o tentativă de demonstrare a impactului decisiv a eafacerilor asupra dezvoltării societăţii. Internetul ca reţea globală de informaţii. din ce în ce mai numeroşi. se atenţionează asupra riscurilor informatice.

la distanţă şi în timp real. Termenul Noua Economie (new economy) este folosit din ce în ce mai mult în ultimii ani şi este înţeles de cei mai mulţi. E-magazine.Noua economie Rolul nou al informaţiei în condiţiile Internetului a deschis perioada unei noi economii. tele-învaţă etc. e-publicitate. ca fiind echivalent cu economia bazată pe Internet (Internet economy) sau economia digitală (digital economy). Noua economie se bazează pe noile tehnologii digitale. Media de viaţă a aptitudinilor (abilităţilor) unui lucrător (angajat) este 3. 1. Pe învăţare. Noile tehnologii ale informaţiei şi comunicaţiilor oferă noi forme de educaţie şi instruire. etc  E-marketing. de deschiderea lui extraordinară.5 ani. e-learning ş. 7 zile în săptămână). 4. Astfel se creează ciber-spaţiul global.a. Pe inovare. inovarea este capacitatea de a asimila şi de a converti cunoaşterea nouă pentru a îmbunătăţi productivitatea şi pentru a crea noi produse şi servicii. 2. (cadrul 8 Noua economie şi e-afacerile – expres prezentare) Internetul reprezintă un mediu prielnic pentru afaceri şi comunicaţie. Cele mai importante "materii prime" ale noii economii sunt cunoştinţele şi capacitatea inovativă. combinând toate tehnologiile actuale într-un singur cadru de lucru în care sunt integrate diferite dispozitive electronice (telefon. Fără inovare nu poate fi vorba de o nouă economie. 3. erodarea rapidă a cunoştinţelor. fax. instruirea la distanţă. Produsele realizate în noua economie au o nouă proprietate: cunoştinţele.  Sisteme financiare . E-licitaţii. se tele-cumpără. cauzată de comercializarea considerabilă a Internetului şi scindarea spaţiului cândva unic şi integru al Internetului în două tabere: comercială şi academică. Viteza de înnoire tehnologică. E-Vitrine.afaceri  Sisteme de Comerţ electronic  Pieţe virtuale. Noua economie este o economie globală. Pe cunoaştere.  E. Noua economie reprezintă o sinteză complexă între economia digitală (Internet + bunuri şi servicii digitale + noi modele de afaceri + noi moduri de muncă) + globalizare + inovare + dezvoltare durabilă. 5. În acest nou tip de economie se urmăreşte exploatarea maximă a potenţialului produselor şi serviciilor bazate pe informaţie. Comerţul exterior şi pieţele de capital sunt conectate la nivel global şi operează continuu (24 ore/zi. Dezvoltarea vertiginoasă a Internetului a fost cauzată anume de gratuitatea lui. În contextul noii economii. cerinţele competitivităţii necesită o actualizare continuă a cunoştinţelor şi adoptarea noului concept de formare continuă de-a lungul vieţii. (cadrul 7 .Multe persoane consideră că Internetul astăzi trece printr-o criză de identitate. de neapartenenţa cu drept de proprietate nimănui. un spaţiu virtual în care corespondenţa se face prin email. universităţi virtuale. calculator portabil etc). se tele-lucrează. BBS.

(Cadrul 10 WEB . care uneori ating sume astronomice. cursuri automatizate. Extranet. IP-telefonie. Astfel de site-uri pot avea cele mai diverse arhitecturi. Iar la rândul său. via pagini personale. E-plăţi. nivelul traficului depinde. sau stăpânul informaţiilor. chiar dacă ele nu au caracter comercial. E-banking . de calitatea site-ului şi de permanenta reînnoire a paginilor acestuia.o expres comentare a desenului) Înainte de construirea site-ului o decizie importantă ce trebuie luată este tipul lui. Semnifică concentrarea diverselor servicii. Pot fi de două tipuri: de reclamă. Cartea de vizită oferă informaţii ample. tele-centre. Intranet. scopul site-ului. detaliate despre firmele şi ofertele sale. în funcţie de informaţia amplasată pe site. Servici tipice integrate în portal . amplasarea paginii proprii. etc  Site-uri informaţionale . Este bine să deosebim site-uri gratuite. sau de prezentare (carte electronică de vizită). de cantitatea de informaţii prezentate.servere.poşta electronică. Biblioteci virtuale. dar mai des ele îmbină ambele funcţii.oferă consumatorilor diverse servicii. sisteme de regăsire a informaţiilor. chiar dacă ele au cel mai mare număr de vizitatori. acces la noutăţi. diverse nomenclatoare şi îndrumare. ca regulă oferite consumatorului separat. Care n-ar fi tipul site-ului . teleservicii. pentru a aloca resursele necesare. manuale virtuale.SITE CA BAZĂ A E-AFACERILOR – dacă la acest moment timpul este deja depăşit . E-trading. gratuit sau contra unei plăţi simbolice. Problema de bază a acestor site-uri constă în asigurarea unicităţii informaţiilor  Site-uri corporative asigură prezenţa virtuală a firmelor şi ofertelor lor pe Internet. în cadrul unui singur site. . de navigare. teleconferinţe  Gestiune şi e-guvernământ  E-guvern.  Site-uri comerciale . începând cu vânzare de mărfuri şi terminând cu oferirea serviciilor financiare. Pentru accesul la informaţii poate plăti sau clientul. tele-jocuri etc (cadrul 9 Clasificarea web-siteurilor . teleconferinţe. E-asigurări  Sisteme de învăţâmânt  E-learning (distance –learning). în primul rând. etc  Comunicaţii  E-mail. procurarea de mărfuri şi servicii. ce au ca scop accesul la informaţii. pot conţine funcţii de căutare. a planifica şi urmări realizarea resursei pe tot ciclul vieţii. organizaţii virtuale etc  Teleactivităţi.doar citiţi cadrul)  Portalurile sunt cele mai noi inovaţii în reţea şi chiar cele mai puţine.scopul principal al tuturor activităţilor legate de crearea/promovarea unui site este acela de a creşte traficul acelui site. etc. şi cu bugete alocate.

la cheie. senzaţiei de comunicaţie.SITE) Astăzi tot mai mulţi sunt cei care vor să între pe Web. asigurarea utilizatorilor cu informaţii privind serviciilor ante. virtuale. . sau propriile browsere. pentru lărgirea arsenalului de instrumente pentru colaborarea pe piaţă. asigurarea vânzărilor directe.  Business modele de site-uri  Modelul publicitar. bazate pe utilizarea Internetului ca mediu de dezvoltare. licitaţii etc –examinate în capitolul anterior. de la câteva sute până la câteva milioane de dolari SUA. sau firme cu activitate adiacentă. Sarcinile de bază ale acestui model: lansarea publicităţii. Nu există metode si procedee standard de divizare a procesului de Web-design în etape şi faze bine stabilite. Acestea pot fi burse virtuale.şi post-vânzare.  Model de susţinere a afacerii existente -Se utilizează în cazurile când firma are un business real.se creează în scopul de a forma un auditoriu stabil. este nevoie de a parcurge anumite etape.Organizarea noilor canale de desfacere a produselor. care în mod normal. magazine virtuale. Contactul cu acest auditoriu se vinde beneficiarilor de reclamă. care este rezultatul activităţii unor firme specializate în domeniul Web-designului. în mod esenţial referindu-ne la comercializarea proprietăţilor intelectuale. Multe din soluţii au o gamă largă de preţuri. Internetul permite de asemenea crearea unei afaceri prin comercializarea unor produse. segmentat sau din contra. implicarea activă a utilizatorilor în viaţa siteului (participarea la discuţii. sisteme de plată.  Model de creare a unui business nou Internetul susţine posibilităţi avansate de creare a noilor tipuri de business. de apartenenţă la societatea site-ului. şi promovarea mărcii comerciale a companiei şi/sau a mărfurilor firmei. adaptate nevoilor lor specifice. sau sponsorilor. Sarcinile de bază ale acestui model: Atragerea primară a vizitatorilor pe site. nu pot fi comercializate pe pieţele obişnuite. orientarea spre auditoriu. concursuri. lucrări. cum ar fi ISP. semnificaţia site-ului. inclusiv şi între firme. pe posibilităţile unicate a lui. (Cadrul 11 ETAPE ŞI FAZE DE REALIZARE WEB. fie concret. dar etapele cheie pe care . să-si construiască propriile site-uri. În aşa caz site-ul ca instrument de marketing devine o parte componentă a proceselor de business a firmei.a. Internet-pasaje. în funcţie de scopul siteu-lui. suprafaţa de acoperire. etc). pentru o serie de afaceri electronice. inclusiv şi pe Internet (în cazurile în care este posibil răspândirea prin intermediul Internetului). anchete. Este de menţionat că există o serie de soluţii gata. videotelefonie) ş. servicii cu plată (IP-telefonie. Formarea loialităţii. licitaţii virtuale. destinat celei mai largi mase posibile. inclusiv în dezvoltarea şi promovarea site-ului. Pentru cei ce au ecis totuşi realizarea unui Web – site. magazine.Acestea sunt site-uri de pieţe virtuale.

Cărţi de oaspeţi (guestbooks). Accesibilitate înseamnă că orice utilizator trebuie şi poate să aibă acces la site-ul elaborat. care are în vedere descrierea propriu zisă a site-ului şi proprietăţilor lui. indiferent de browserul pe care-l foloseşte. Feedback (interacţiunea cu vizitatorii). Scop. practic. precum şi a resurselor disponibile.foarte succint. relative Navigare: legături text+hărţi grafice+ butoane de navigare+ liste derulante+ pagini generate dinamic + harta site-ului Divizare ecran cu cadre (frame)/Sau divizare ecran cu tabele . Unde cititorul poate să-şi scrie impresiile şi comentariile după vizitarea unui site. externe. Pe Internet se poate realiza foarte uşor o comunicare în ambele sensuri.foarte succint. 5.. 6. rezoluţia sau dimensiunile ecranului. Principalul motiv pentru care oamenii accesează Internetul este căutarea de informaţii într-un domeniu sau altul. sfaturi. Adică e necesar a determina „CE” anume se doreşte a realiza (cu ponderea semnificativă de circa 90%) şi numai după aceia tehnica realizării „CUM” (circa 10%). mişcarea textului (scrolling marques). Lista de discuţii. Acest „ce” nu semnifică o simplă denumire a afacerii. Printre cele mai folosite se pot enumera: imagini animate. setările calculatorului sau eventualele disfuncţii ale vederii 4. termenii de realizare. texte clipitoare. 8. Audienţa reprezintă publicul ţintă pentru care este destina site-ul Web. Mulţi Web-designeri folosesc diverse "efecte speciale" pentru a da o notă spectaculoasă paginilor pe care le-au realizat.doar de citit cadrul) 1. Audienţa. Este un element critic.Contoare de pagina • • • • • (Cadrul 13 Machetare web-site . Pentru a creşte gradul de interactivitate cu vizitatorii se poate seta în pagină o listă de discuţii 10.. practic. (Cadrul 12 Planificare Web-site. folosirea spaţiilor goale etc Grafica: nu excesivă Legături: Interne. Un site Web reprezintă o operă de creaţie intelectuală şi poate constitui obiect al dreptului de autor. 9. deoarece designul site-ului şi conţinutul acestuia sunt în strânsa legătura cu audienţa 3. 7. Copyright. Conţinutul site-ului trebue să ofere informaţii de actualitate.doar de citit cadrul) Stil de scriere: de aranjare în pagină. orarul (graficul) realizării etc 2. Efecte speciale. mici secrete etc. Să examinăm succint fiecare din aceste etape.trebuie să le urmăm sunt cele patru tradiţionale pentru orice proiect (vezi cadrul 11). ci o descriere completă şi detaliată. Conţinut.

doar de citit cadrul) SO (Windows NT. Microsofr jif Animator. Alegere gazdă Web o gratuită o o plată. Limbaj de programare HTML Editoare HTML(DreamWeaver. control legături. video (Adobe Photoshop. Java.doar de citit cadrul)) Promovare on-line Motoare de căutare Directoare Marketing prin email Liste email " Opt-In" Ziare electronice Anunţuri publicitare Liste de discuii Newsgroup Schimb de banere Schimb de legaturi Inele Web Fişiere semnătura Autoresponder Pagini FFA Premii (Cadrul 17 Rezumat) • • • • • • • • • • • • • • • E-afacerile ocupă un segment important în piaţa afacerilor globale . MySQL. navigare.. Linux etc) Web Servere (IIS.doar de citit cadrul fără comentarii) Alegere nume de domeniu pentru site o propriu (contra cost) o furnizat de o firma (gratuit). timpi etc Întreţinere şi actualizate site o Îmbunătăţiri. PERL.MicrosoftFrontPage .• • • • • • • • (Cadrul 14 Instrumente de programare site + software .. reacţii la feedback etc (Cadrul 16 Promovarea unui site Web . Unix. Mpeg etc) (Cadrul 15 Publicare . Transfer site pe calculatorul-gazdă Verificare şi validare funcţionare o Verificare text. audeo. appleturi (PHP. ASP etc) Browser (Internet Explorer Netscape Navigator etc).) Editoare grafice. Appache etc) Baze de date (MsSQL. modificări. Informix etc) Limbaje de programare scripturi.

• Din ce în ce mai multe firme şi persoane particulare vor să stabilească prezenţa sa pe Internet • nSe dezvoltă o industrie a web-designului • Web-ul se află într-o continuă transformare şi dezvoltare • Web-ul şi e-learningul pare să aibă un impact neaşteptat de mare asupra societăţii contemporane VĂ MULŢUMEC PENTRU ATENŢIA ACORDATĂ .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful