PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII (II

)
PSIHOLOGIE Anul de studii III Semestrul I

Tematica cursurilor:
1. Psihodiagnoza personalitatii - notiuni introductive 2. Diagnosticul caracterologic si al temperamentelor (Gaston Berger) 3. Teoria lui Eysenck privind structurarea personalitatii; Chestionarele Eysenck E.P.I., E.P.Q. 4. Teoria factoriala a lui Cattell asupra personalitatii. Chestionarele Cattell (16PF, H.S.P.Q., Chestionar privind nivelul anxietatii) 5. Inventarul de personalitate Myers – Briggs 6. Chestionarele de tip ‚Big Five. Chestionarul NEO PI (R) 7. Chestionarul de personalitate California: Teoria lui Gough privind evaluarea personalitatii 8. Chestionare de investigare a tendintelor psihopatologice: Inventarul Multifazic de Personalitate Minnesota (M.M.P.I.), Chestionarul de personalităţi accentuate (Smiescheck) 9. Tehnicile proiective in evaluarea personalitatii 10. Teste proiective de desen: Testul arborelui, Testul persoanei umane, Testul familiei 11. Teste proiective ‚clasice’: Testele de aperceptie tematica (T.A.T, C.A.T), Testul petelor de cerneala (Rorschach), Testul pulsiunilor (Szondi) 12. Bateria de examinare psihologică şi raportul psihologic

Titular curs, Lect.univ.drd. Gabriela Dima

1. PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII –

NOTIUNI INTRODUCTIVE
Personalitatea este definite ca o configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana si ii confera individualitatea. Probele prin care se realizează investigarea personalităţii sunt extrem de diverse - reflectand multitudinea de definitii si caracteristici identificate de-a lungul timpului. Concepte caracteristice Psihodiagnoză = mai general, termenul este folosit pentru orice procedură de evaluare psihologică sau de personalitate; in mod specific, termenul se referă la proceduri de diagnosticare a anormalităţilor psihologice, a tulburărilor mentale etc. Teorii ale personalităţii = în funcţie de orientarea generală si modul in care caracterizează termenul de personalitate, deosebim între: teorii tipologice si teorii privind trasaturile. Teoriile tipologice pun accent pe clasificarea indivizilor în funcţie de tipuri (ex. Jung – introvert vs.extravert). Teoriile privind trasaturile operează pe presupunerea că personalitatea unui om este un complex de trăsături sau moduri caracteristice de comportament, gândire, de a simti sau reactiona. Teoriile recente utilizează analiza factorială pentru a izola dimensiunile subiacente ale personalităţii. Abordările tipologice şi cele privind trăsăturile sunt complementare. Test de personalitate = orice instrument profesionist pentru evaluarea personalităţii. Se disting în principal teste directe, care se adresează direct comportamentului observabil sau care poate fi evaluat conştient, şi teste indirecte, sau proiective, care se adresează întregului personalităţii şi aspectelor inconştiente. Chestionar de personalitate = în sens larg, un set de întrebări-itemi care se referă la o temă (aspect al personalităţii) sau un grup de aspecte învecinate acesteia; în sens specific, un instrument de evaluare standardizat. Trăsătură de personalitate = reprezintă o dispoziţie sau caractenstică subiacenta care poate fi folosita ca o explicaţie pentru regularităţile sau aspectele consistente ale comportamentului acesteia; in sens mai larg, o descriere a modurilor de comportament, percepere, gândire caracteristice pentru o persoana. Factor = în general, orice aspect care are o influenţă cauzală asupra unui fenomen; in statistica, un produs al analizei factoriale, numere într-o matrice factorială. Există..o tendinţă mai ales când tehnica analizei factoriale se aplică inventarelor de personalitate, să se identifice factorii care apar cu trăsăturile. Factorul nu este o trăsătura; trăsătura este inferată pornind de la factorul obţinut. Analiză factorială = metodă statistică ce incearcă să pună în evidenţă factorii comuni unui ansamblu de variabile care au între ele anumite corelaţii. Analiză de item = analiza în detaliu a itemilor individuali ai unui test sau chestionar cu scopul de a evalua fidelitatea şi validitatea fiecăruia; analizele se centrează pe conţinutul itemilor şi pe forma acestora. Se pot desfăşura cantitativ sau calitativ, stabilind cât contribuie efectiv fiecare la fidelitatea generală şi validitatea testului; analiza calitativă se preocupă şi de aspecte precum ambiguitatea, dificultatea etc. 2

Analizele moderne încearcă să reconsidere, într-o manieră sistematica nivele ale problematicii chestionarelor in investigarea personalitatii, printre care: modul de construire a itemilor, forma şi conţinutul lor; tehnicilor statistice, prin care se detecteaza surse de distorsionare. Limita principală a chestionarului de personalitate este intrinsecă demersului de cuantificare a ceva ce in esenta nu a putut fi cunatificat psihismul viu. Dintre dificultăţile clasice avute în vedere sunt: „vizibilitatea” itemilor, gradul de schimbare vs. constanţă a comportamentului masurat, specificitatea mare a răspunsurilor în sfera personalităţii, ceea ce duce la dificultăţi de grupare în categorii bine definite de trăsături sau structuri ale personalităţii. O altă problemă majoră ţine nu atât de construirea chestionarelor, cât de interpretarea datelor: 1. Interpretarea factuala - literala se apropie foarte mult de situaţia interviului sistematizat; interpretarea psihologică - diagnostică - simptomatică este posibilă în urma experimentării şi validării chestionarului, respectiv a stabilirii empirice a relaţiei dintre răspunsurile la itemi şi un criteriu specificat de validare. 2. Discuţii privind ce anume interpretăm atunci când interpretăm răspunsul la itemi este faptul că există o inerentă ambiguitate a răspunsurilor, ceea ce conduce spre posibilitatea unei game relativ largi de interpretări pentru fiecare răspuns. Formularea mai specifica si mai clară a itemilor, precum şi formularea unor seturi de răspunsuri specificate, pot conduce, pe de o parte, la scăderea gamei de posibilităţi de interpretare de către subiect a conţinutului, dar, paradoxal conduc şi spre o „vizibilitate” prea mare, care face ca răspunsurile sa poarte amprenta prea putemică a efectului de faţadă si a stărilor emoţionale pe care le trăieşte sau le-a traversat de curând subiectul.

2. DIAGNOSTICUL CARACTEROLOGIC SI AL TEMPERAMENTELOR (Gaston Berger) Cei 3 factori fundamentali ai caracterului definiţi de Rene Le Senne sunt emotivitatea, activitatea şi secundaritatea. Emotivitatea: emoţiile diferă prin obiectul lor, intensitate şi modul de declanşare (mai uşor sau mai greu); a fi emoţionat echivalează cu a fi tulburat, în timp ce nonemotivul este greu de emoţionat, rămâne raţional, cu emoţii nonviolente (toţi oamenii sunt emoţionaţi în circumstanţe excepţionale), îl priveşte pe emotiv cu uimire şi neîncredere. Pentru emotiv însă, raţiunea este o facultate inferioară simţirii. Activitatea: nu este comportament, ci dispoziţia celui care acţionează. Activul acţionează de la sine, face mai puţin efort decât ceilalţi, pentru el activitatea este firească, îşi reface uşor forţele după o muncă epiuzantă. Inactivul acţionează contra voinţei sale, silit, este indecis, pentru el totul înseamnă efort, recuperează greu, pare secătuit de energie. Secundaritatea: sau „rezonanţa” - toate impresiile trăite exercită asupra noastră o acţiune imediată numită „funcţie primară”; după ce aceste impresii şi reprezentări dispar, ele continuă să răsune în noi şi să ne influenţeze modul de a gândi şi acţiona, ceea ce caracterizează „funcţia secundară”. Viaţa tipului primar se află sub dependenţa directă a evenimentelor prezente, care îi solicită memoria şi îi determină acţiunile, se supune acţiunilor care se întâmplă, activitatea lui are discontinuităţi,

3

personalitatea este schimbătoare şi multiplă, este capabil de adaptări rapide, are reacţii vii, dar superficiale. La tipul secundar impresiile au un efect puternic ulterior; este orientat, predeterminat de propriul trecut, se supune acţiunilor care s-au întâmplat, se angajează profund în tot ce face, este mai puternic dar mai lent, nu este spontan, ci reflexiv, se adaptează mai greu la nou, nu are încredere în noutate şi schimbare şi se apără de surprize printr-un comportament prevăzător. Chestionarul elaborat de Gaston Berger pentru evaluarea temperamentelor contine 99 de itemi. Din combinaţiile celor trei dimensiuni – emotivitate, activitate, secundaritate – rezultă opt tipuri temperamentale definite după cum urmează: 1. Pasionaţii (EAS – emotiv, activ, secundar): se autorealizează, au o tensiune extremă a întregii personalităţi, sunt concentraţi asupra unui scop unic, sunt dominatori, apţi pentru a conduce; ştiu să-şi folosească violenţa în propriul interes, dar pot şi să şi-o domine; sunt sociabili, serviabili, buni oratori; foarte importante pentru ei sunt familia, patria, religia; valoarea dominantă a vieţii lor este opera de realizat. 2. Colericii (EAP – emotiv, activ, primar): generoşi, cordiali, exuberanţi, plini de vitalitate, optimişti, bine dispuşi, adesea lipsiţi de simţul măsurii, duc o activitate intensă şi febrilă, multiplă şi diversă; pot mobiliza mulţimea, sunt carismatici; valoarea dominantă este acţiunea. 3. Sentimentalii (EnAS - emotiv, non-activ, secundar): ambiţioşi care rămân însă la stadiul aspiraţiei, meditativi, introvertiţi, schizotimi, melancolici, nemulţumiţi de ei înşişi, timizi, vulnerabili, scrupuloşi; îşi alimentează viaţa interioară prin distilarea trecutului, nu ştiu să interrelaţioneze; se resemnează cu uşurinţă chiar în faţa evenimentelor care puteau fi evitate; sunt individualişti, valoarea dominantă este intimitatea. 4. Nervoşii (EnAP - emotiv, non-activ, primar): dispoziţie variabilă, vor să atragă şi să uimească, non-obiectivi, au nevoia de a influenţa realitatea; gust dezvoltat pentru bizar, oribil, negativ; inconstanţi sentimental, muncesc doar după bunul plac, nu au sentimentul datoriei; au nevoie de excitanţi puternici pentru a se sustrage inactivităţii şi plictiselii (droguri, muzică etc); valoarea dominantă este divertismentul. 5. Flegmaticii (nEAS – non-emotiv, activ, secundar): oameni ai obişnuinţelor, cu respect faţă de principii, punctuali, obiectivi, demni de încredere; ponderaţi, cu o dispoziţie echilibrată, impasibili, răbdători, tenaci, lipsiţi de afectare; au un civism profund, moralitate înaltă, simţ al umorului bine reprezentat, iubesc sistemele abstracte; valoarea dominantă este legea. 6. Sanguinii (nEAP – non-emotiv, activ, primar): extrovertiţi, buni observatori, au un remarcabil simţ practic; ştiu să manipuleze, diplomaţi abili; iubesc societatea, sunt politicoşi, spirituali, ironici, sceptici; liberali, toleranţi, pun mare preţ pe experienţă, iniţiativă, oportunişti, cu supleţe a spiritului; valoarea dominantă este succesul social. 7. Apaticii (nEnAS – non-emotiv, non-activ, secundar): închişi, secretoşi, introspectivi, dar fără o viaţă interioară intensă, sumbri, taciturni, râd foarte rar; conservatori, supuşi obişnuinţei, greu de reconciliat, tenaci în dispute; vorbesc puţin, preferă solitudinea, sunt indiferenţi la viaţa socială; onorabili, oneşti, sinceri; valoarea dominantă este liniştea. 8. Amorfii (nEnAP - non-emotiv, non-activ, primar): disponibili, concilianţi, toleranţi prin indiferenţă, uneori încăpăţânare pasivă şi tenace; neglijenţi, nepunctuali, indiferenţi faţă de trecut şi viitor; valoarea dominantă este plăcerea.

4

E. controlat de sistemul reticulat activator ascendent (SRAA): a) introvertiţii se nasc cu un nivel ridicat al excitaţiei (de aceea evita excitatia). cu glandele ce dezvolta si mentin caracteristicile masculine (activismul şi agresivitatea). cei 3 factori sunt conceputi ca un continuum de-a lungul caruia se pozitioneaza persoanele.Q. Cauzalitatea genetica apare ca ‘predispozanta’. de laborator. Psihoticismul – este pus in legatura cu sistemul hormonal androgin. Extraversia – introversia. obiective dintr-o varietate de surse: date anamnestice. Adept al empirismului a intreprins numeroase studii experimentale şi de laborator. 1953) – abordarea ‘personalitatii intregi’. unul dintre conceptele de bază ale teoriei sale a fost teoretizat si impus inca de la inceputul sec. sangvinic. Mare parte din munca sa.3. sunt necesare informatii factuale.G. ideea si-a gasit numeroase confirmari ulterioare. evaluări sau autoevaluări ale comportamentului înseamnă să depinzi de date ‘subiective’. Preocuparile principale merg spre o fundamentare biologica a comportamentului. Eysenck explica acest construct prin teoria nivelului innascut al excitarii nervoase. 3. determinari fizice. născut la Berlin a fost profesor de psihologie la Universitatea din Londra (1955 – 1983). adept al teoriilor genetice care accentueaza rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni. b) extravertii au nevoie de schimbări mai intense pentru a se declanşa trezirea bioelectrică a creierului (de aceea cauta excitatia). Nevrozismul (stabilitate – instabilitate emotională ) 3. biografice. 1. evaluari ale comportamentelor făcute de altii (Eysenck. ideea şi-a găsit mai puţine confirmări ulterioare. s-a desfăşurat în domeniul cercetării psihometrice a personalitatii si inteligentei umane. la una din cele doua extreme sau in puncte intermediare. 1916) – psiholog englez. Nevrotismul (instabilitatea emotionala) – este legat de sistemul limbic si activarea emotiilor la nivelul sistemului nervos automat (ariile hipocampice şi amigdaliene ca sediu al emoţiilor). defineste tendintele naturale de a reactiona (aspectele genotipice). Prin combinarea factorilor extraversie si nevrotism Eysenck regăseşte şi dă o nouă întemeiere tipologiei hipocratice a temperamentelor: coleric.P. se masoara prin tehnici experimentale. 2.XX de catre C. 5 . autoevaluări.P. Eysenck a dezvoltat un model factorial ortogonal tridimensional al personalităţii. flegmatic si melancolic Cei 3 factori tipologici au o importanta contributie ereditara in gradientul de normalitate – anormalitate. Psihoticismul (adaptabilitate – psihotism) Analiza celor trei factori / dimensiuni de personalitate releva ‘tipul de personalitate’ – cel mai inalt ca grad de generalitate – definit ca si “constelaţii observabile sau sindroame de trăsături”. Extraversia (extraversie – introversie) 2. 1. Hans Jurgen (n.I. Jung. Comportamentul observabil este rezultatul interactiunii cu mediul (aspectele fenotipice) – se masoara prin chestionare. in viziunea lui a te baza doar pe chestionare. Eysenck. TEORIA LUI EYSENCK PRIVIND STRUCTURAREA PERSONALITATII CHESTIONARELE EYSENCK E. masuratori fiziologice..

nu agreează agitaţia. adesea rigide .Eysenck Personality Questionnaire (EPQ . depresie. . investigaţiile originale identificând doi factori: extraversia (E) si nevrozismul (N). apatiei. in creaţia estetică. retras. optimist. limbajul este mai accesibil nivelurilor mai putin educate. incluzand si o scala de minciuna (L – lie). introspectiv.Extravertul – este sociabil. calm “plat” foarte repede după activarea emoţională.P. avem de-a face cu persoane extrem de greu de stimulat emoţional. Scala extraversie – introversie (E): Notele mari sunt caracteristice extraversiunii. Scala instabilitate emotionala (nevrotism) – stabilitate (N) . cu iniţiativă şi bun organizator. posedă gândire abstractă. tinde să se subaprecieze.Eysenck Personality lnventory (EPI – 1964) adăuga: o scară L (Lie). ii place să facă glume. uşor tensionat. inclinat spre un mod de viaţă ordonat. EPI masoara personalitatea prin 2 dimensiuni independente una de alta : extraversia si nevrozismul. pentru a detecta minciuna. se dezvolta si o forma paralela. are mulţi prieteni. toate datorate lipsei de control emoţional. are o viaţă interioara bogată. este tipul gânditor. artistic. doreşte agitaţia şi este in general impulsiv. adesea cu subiect abstract. indicat pentru cercetare. tinde spre emoţii puternice. reacţiile emoţionale sunt slabe ca intensitate.Introvertul – este liniştit. . işi asumă uşor riscul. ii plac activitatile distractive. are tendinţa de a fi agresiv şi işi pierde cu uşurinţă stăpânirea de sine. disimularea.Stabilitatea emotionala – caracteristica notelor scazute.Primul chestionar.CHESTIONARELE EYSENCK Ca bază empirică.1979) introduce variabila psihoticismului. timiditate. simte nevoia de a discuta cu oamenii şi nu îi place să lucreze de unul singur. Maudsley Medical Questionnaire (MMQ – 1952) cuprindea doar o scară de nevrozism alcătuită din 40 de itemi. INVENTARUL DE PERSONALITATE EYSENCK – E. neîncrezător şi planificat (non-impulsiv). . produce un desen împrăştiat. îi place aventura şi se expune pericolelor. îşi domină agresivitatea şi nu-şi pierde uşor cumpătul. este definit de interrelaţia dintre trăsăturile de anxietate. 6 . tinde să se supraaprecieze şi să accepte doar propriul punct de vedere .I. . intră greu în atmosfera emoţională şi au tendinţa de a reveni la starea de apatie. căci îi lipseşte uşurinţa exteriorizării bogatelor trăiri interioare. in relaţiile sociale este rezervat şi distant. dar un spirit de observaţle mal puţin dezvoltat căci este orientat spre interior şi oarecum rupt de exterior. este oscilant. notele mici introversiunii. autoapreciere scăzută. înclinat spre exterior. reacţiile emoţionale puternice ale instabilului interferă cu adaptarea sa scazuta la evenimentele de viată şi îl conduc spre reacţii emoţionale iraţionale. tip alert. studiile sale au inceput in 1940. respectiv lipsei emotionalitatii. lente.Maudsley Personality Inventory (MPI – 1959) conţinea scala pentru nevrozism şi extraversie.Nevrotismul este caracteristic notelor ridicate. .

este definit de interrelaţiile dintre trasaturile de agresivitate. H. psihopatie.Q. din această perspectivă. este unul din cei mai prolifici psihologi ai secolului trecut. intrucat toţi oamenii au in comun un anume fundal genetic. au nivele de aspiraţie adaptate la realitate. drepturilor celorlalţi. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE EYSENCK – E. doar la o mică proporţie de persoane care prezintă un nivel înalt de psihotism este posibil să se dezvolte o condiţie psihotică propriu-zisă.Scala de minciuna (L) .trăsătura comună este cea pe care o are fiecare om intr-un anume grad de dezvoltare (ex. preferinta pentru lucruri ciudate şi neobişnuite. Scala L este orientativa in interpretarea rezultatelor chestionarului. CHESTIONAR DE ANXIETATE) Raymond B. Cercetările lui Cattell asupra personalităţii sunt nomotetice în măsura în care analiza factorială include cercetarea unui mare număr de persoane şi nivelul de performanţă la diferite instrumente de cercetare. Desi sunt utilizati termeni psihiatrici. a fi solitar. Include fata de EPI si o a patra scala ‘psihotism’. notele mici indica sinceritatea raspunsurilor. dar pe care marea majoritate a populatiei le incalca in comportamentul informal. apoi al Harvard. 7 .P. cu tendinta de a acorda un mare respect regulii sociale. TEORIA FACTORIALA A LUI CATTELL ASUPRA PERSONALITATII. 4. semnificatia lor nu este in acest caz propriu-zis clinica. Există la Cattell câteva modalităţi de taxonomizare a trăsăturilor.trăsăturile unice sunt cele care rar sunt împărtăşite de alţii şi apar mal ales în sfera intereselor şi atitudinilor. in timp ce notele mari sunt masuri ale raspunsurilor dezirabile. Pentru Cattell personalitatea are un sens direct diagnostic şi diferenţial. . . a arăta cruzime. trăsăturile nu au o existenţă ca atare în psihologia fiecărei persoane. CHESTIONARELE CATTELL (16PF. Psihotismul . Cattell le consideră constructe ipotetice sau imaginare inferate din observarea obiectivă a comportamentului deschis. include de asemenea nivele înalte de criminalitate.Cotele scazute.Cotele ridicate specifice psihotismului indica tendinţa de a produce tulburări. egocentrism. ostilitate fata de ce ceilalti. Illinois.S. comportament antisocial şi lipsa de empatie. Rezultate în urma analizelor statistice.afirma comportamente sociale dezirabile.Q. tulburări de tip maniaco-depresiv. .P. . Schizofrenia este la un capăt extrem al dimensiunii psihotism. distincţie intalnita si la Allport. intrucat se adreseaza persoanelor normale. Cattell (1905-1998) profesor la universitatile din Massachusetts.. extraversia). inteligenta. Trăsături comune şi trăsături unice. conformiste sau disimulative. Primul care a analizat sistematic trăsăturile prin analiza factoriala si a oferit o clasificare detaliată a acestora sub forma factorilor de personalitate. convenţiilor. specifice adaptabilitatii indica persoane socializate.

.trăsături dinamice. alcoolul duce la influenţe comportamentale ce se pot descrie ca lipsă de griji. unitatea de bază a motivaţiei si este direcţionat spre scopuri precise (ex.Trăsăturile sursa sunt importante. au o valoare în primul rând descriptivă. este o structură permanentă şi niciodată nu va dispărea total din psihicul persoanei. . de un ofiţer de carieră). in măsura în care nu sunt determinate de o aceeaşi trăsătura sursa. Factorii primari care derivă din analiza factorială exprimă aceste trăsături sursă ca elemente de bază ale personalităţii. limbuţie etc. temerile irationale formează un cluster de elemente alcătuind această trăsătura de suprafaţă). fiind constituţional. Trasaturile sursa se clasifica in doua tipuri: . considerata o perioada de formare majora a personalitatii (formarea deprinderilor bazale. . deriva din influenţele cadrului socio-fizic si grupează acele caracteristici sau modalităţi de comportament învăţate care formează un model impus de mediu (ex. . stabile şi permanente pentru că sunt factori unitari.capacităţi sau abilităţi care determină cât de eficientă este persoana în a acţiona în vederea unui anumit scop (ex. atitudinea fata de autoritate si posibila tendinta spre nevrotism).). . inteligenta). poae fi in timp supus procesului invers. nevrotismului – diferite elemente de comportament. pana la 6 ani.trăsături temperamentale care definesc stilul sau tempoul de acţiune (ex. putand varia doar ca intensitate. de dez-învăţare. Cercetând longitudinal şi transversal personalitatea. Cattell mai ia in considerare pe langa aceste trasaturi si forţele dinamice sau motivationale si considera ca in psihicul uman exista două tipuri de trăsături dinamice care se manifestă la nivelul atitudinilor: . virtual. astfel că poate dispare. precum anxietatea. care sunt acele modalităţi sau forţe care activează şi conduc comportamentele (ex. pentru fiecare persoană există un model sau set de sentimente care va funcţiona ca un sentiment – master. structurarea atitudinilor sociale primare. Distincţia între trăsături de suprafaţă şi trăsături sursă: .sentimente. stabilitatea si forta eului si supraeului. motivaţiile). si anume sentimentul de sine care este cel mai important şi. (2) Copilaria.trăsături constituţionale. fiecare dintre ele fiind sursa unui aspect al comportamentului. curiozitatea. asemeni sindroamelor clinice (ex. format prin învăţare. perioada de consolidare. indecizia. rapiditatea in actiune). se reflectă în toate atitudinile persoanei. isi au originea în condiţiile interne ale organismului (nefiind in mod necesar innascute) si depind de fiziologia organismului (ex. nemaiavând importantă viaţa persoanei. Cattell a evidenţiat 6 stadii pe care aceasta le traverseaza: (1) Mica copilarie. inceputul 8 . Diferenţa dintre erg şi sentiment ţine de durabilitatea diferită: ergul.Trăsăturile de suprafaţă sunt un set de caracteristici ale personalitatii care corelează între ele fără a forma propriu-zis un factor. pana la 14 ani. sexualitatea etc. un cantăreţ de jaz este diferit ca trăsaturi sursă formate de mediul său. sentimentul de securitate / insecuritate.trăsături care ţin de mediu. Trăsăturile de suprafaţă apar mai puţin stabile şi au o natură mai puţin permanentă.Conform formei de manifestare trasaturile sunt grupate în: .grupate de analiza factoriala ca trasaturi sursa).ergi – un erg este energia sursă pentru întreg comportamentul.

spre celălalt. personalitatea tinde sa devina stabilizata. 23 – 50 ani. In functie de aceste stadii Cattell a construit mai multe instrumente de masura: 16 PF destinat vârstelor adulte. pana la 23 de ani. pentru 12-18 ani. nonexpansivitate: este un constituent important al extraversiei-introversiei. nonexpansivii sunt. dominanţă: de la (cote scazute) polul comportamentului supus. blând. factori secunzi. Cattell utilizeaza un sistem standard de 10 clase. (4) Maturitatea. la (cote ridicate) inteligenţa vie. (3) Adolescenta. Factorii evaluaţi prin analiză factorială sunt constructe bipolare care încearcă să cuprindă mulţimea de manifestări comportamentale specifice dimensiunii în mod gradat. suspiciune. Factorul B – Abilitate rezolutivă generală: de la (cote scazute) slabă abilitate mentală. Descrierea factorilor primari Factorul A – Schizotimie vs. cea mai plina de stres si probleme subiective cu transformari ale trasaturilor de personalitate – unele dispar. amabil. sociale. tendinta de a se identifica cu cei din jur. dependent. Factorul F – Expansivitate vs. creator de optimism. Factor care suportă influenţa mediului de formare: cei expansivi au avut în general un mediu mai facil. Există şi itemi verbali sau numerici destinaţi evaluării unui factor de abilitate rezolutivă. încrezător. ciclotimie: de la comportamnet caracterizat prin (cote scazute) schizotimie. crescuţi după norme mai severe si tind spre un plus de moderaţie. blând. sau de la cota 0-3. Scala nu are corelaţii semnificative cu testele de abilităţi mentale obişnuite care tipic sunt probe psihologice in timp limitat. sigur de sine. rigiditate. combativ. cu interes pentru ceilalţi. în general. opozanţă. CHESTIONARUL 16 FACTORI PRIMARI (16PF) Cattell construieşte şi publică în 1950 chestionarul 16 PF denumit „Chestionarul celor 16 factori ai personalităţii” care evalueaza trasaturile identificate de autor prin analiza factoriala. la (cote ridicate) un comportament agresiv. obisnuinta cu singuratatea si lipsa securitatii personale. lipsa de interes pentru subiecte intelectuale. caracterizat printr-o maximă exprimare a opusului. Factorul C – Instabilitate emotionala vs. Se considera semnificative pentru comportamentul real al unei persoane acele trasaturi care au o pozitie de la cota standard 7-10. nu rareori aleg profesii care inseamnă contacte interumane şi o tendinţă spre a se confonna convenienţelor sociale. stabilitate emoţională: forţa eului este definită ca şi grad de realizare a integrării dinamice şi a controlului emoţional Factorul E – Supunere vs. include problematica adaptarii la o serie de pierderi. prietenos. (4) Maturitatea tarzie – include schimbari si adaptari in personalitate ca raspuns la cele fizice. psihologice. orgoliu. altele apar. Chestionarul masoara 16 factori: 12 trasaturi sursa si 4 factori de ordinul al doilea.emanciparii si independentei fata de parinti. Chestionar de Analiză Clinică (CAQ). de la unul dintre polii acesteia caracterizat printr-o maximă exprimare în comportament a unei extreme a dimensiunii. conştiinciozitatea şi perseverenţa în rezolvarea problemelor. dar şi cu aspiraţii mai puţin exigente. mai puţin sever. spirit critic. (5) Batranetea. adaptabil şi cald. la (cote ridicate) comportament caracterizat prin ciclotimie: individul este bun. răceală şi indiferenţă. CPQ pentru 8-12 ani şi ESPQ pentru vârste de la 6 – 8 ani. 9 . serviabil. HSPQ. încăpăţânat. perioada productiva. chestionar de anxietate etc.

Factorii ‘Q’ . . sunt mai putin clarificati dar au o buna valoare pronostica atunci cand sunt activi in comportament. depresiv.Q. cooperare. la (cote ridicate) indică lipsa de securitate. premsia: factor din categoria celor formaţi prin influenţa mediului si a culturii. expresiv. spirit logic. pretension: de la (cote scazute) încredere.P. senin. . Factorul N – Naivitate vs. la (cote ridicate) perspicacitate şi luciditate în opinii. uneori stângaci şi neîndemânatic. se distinge de stabilitatea emoţională măsurată de factorul C prin faptul că rezultă dintr-o integrare dinamică adecvată de-a lungul vieţii. autia: de la (cote scazute) comportament practic şi constiincios. alură intelectuală.FactorulQ4 -Tensiune ergică slabă vs. tensiune. prezintă o corelaţie substanţială cu integrarea pulsională care vizeaza menţinerea unei adecvate imagini sine. lipsa de respect pentru convenţii . tendinţa de a susţine eul şi a frâna impulsurile idului. extraversie CHESTIONARUL DE PERSONALITATE PENTRU ADOLESCENT ( H. Factorul O .) 10 . spirit analitic.Factorul Q 3 -Sentiment de sine slab vs. contribuie la factorul secund introversie. subtilitate: (cote scazute) polul naivităţii.Intraversie vs. opus. interes faţă de ceilalţi. datorate pulsiunilor nedescărcate sau frustraţiei.Factorul II. Factorul I. sentiment de sine puternic: factorul depinde de mediu. care isi urmează calea proprie.încredere vs. agitat de a se raporta la existenţă. parmia: factor puternic dominat de ereditate. Factorul H – Threctia vs.S. adesea original. dar cu o relativă lipsă de imaginaţie. eficient.Factorul G – Supraeu slab vs.Factorul Q 1 – Conservatorism vs. cu încredere în sine. Factorul M – Praxernia vs. Factorul L – Alexia vs. conform denumirii. imaginativ.sunt derivati din analiza factoriala asupra celorlalti factori. termenul ‘parmia’ indică predominanţă parsimpatică. anxietate: . Factorii 16 PF secundari: . o viziune nesentimentală asupra lucrurilor şi vieţii. la (cote ridicate) ‘nonconvenţionalul excentric’. adaptabilitate. curaj şi lipsă de sensibilitate. factorul corespunde supraeului psihanalitic prin accentul pus pe consideraţia faţă de normele morale. suspicios şi timid. timiditate şi sensibilitate la ameninţare. boem. în principal. un mod anxios.tensiune ergică ridicată: factor interpretat ca nivel de excitatie. independenta personală: Factor care se manifesta mai ales la nivelul atitudinilor interioare.Adaptare vs. forţa supraeului: este legat. naiv.Factorul Q 2 – Dependenţa de grup vs. la (cote ridicate) care reprezintă tensiunea. tendinţa spre culpabilitate: de la (cote scazute) comportament calm. indică un comportament direct. temperament constituţional. contribuie la factorul secundar anxietate. Termenul de ‘threctia’ vine de la ‘threat’ – ameninţare si indica o corelaţie ridicata cu reactivitatea ridicată a sistemului nervos autonom faţă de ameninţare. de energie şi perseverenţă. deschis ca interese.Harria vs. . un mod de a trăi neîncrezător.Factorul I .

Factorul (M) Autia/praxernia: tendinţă de creştere în perioada 11 – 17 ani. . în timp ce la fete se produce o stagnare.Factorul (Q4) Relaxare/tensiune: creştere la ambele sexe in adolescenta timpurie. . după 11 ani apare la ambele sexe o creştere semnificativă.Factorul (E) Sumisiv/ dominant: la ambele sexe de-a lungul timpului creste dominanta. la fete tendinţa spre culpabilizare înregistrează scoruri mai mari. . apoi apare o tendinţă spre aplatizare intre 17 – 19 ani. . .Factorul (D) Flegmatic /excitabil: de la 11 la 17 ani.Factorul (H) Parmia /threctia: uşor declin al timidităţii de-a lungul vârstelor. Q1 si apar ca factori suplimentari D si J. M. . dar in mod diferit: la fete are loc mai întâi o creştere între 11-17 ani.Factorul (O) Incredere / culpabilitate: tendinţă generală de descreştere. .Factorul (Q1)Conservator /radical: fetele sunt mai conservatoare.Factorul (A) Schizotimie / ciclotimie: de la 11 la 17 ani o creştere a sociabilităţii şi reducere a însingurării. realism. N. . băieţii (la colegiului) prezintă o tendinţă spre creşterea radicalismului.Factorul (Q2) Dependenţă /independenţă: pentru fete. mai hotărâţi. urmata de decline. creşterea la fete este mai semnificativă între 15-18 ani. si o scădere a excitabilităţii şi nesiguranţei. . declinul la băieţi apare mai mic.23 ani.Factorul (I) Premisa /harria: scorurile pentru băieţi apar mult mai scăzute decât la fete. . la băieţi continuă creşterea intre 18-23 ani.Factorul (C) Forta eului: creşterea nu este semnificativă pentru nici unul dintre sexe. . scepticismului. . Tendinţe în dezvoltarea personalităţii in adolescenţă (Sealy & Cattell): . . . băieţii devin dea lungul adolescenţei mai puţin nelinistiti. la fete apare un declin slab spre ciclotimie. .Factorul (J) Coasthenia /zeppia: intre 11-17 ani uşor declin în coasthenia pe masură ce creşte participarea la grup. in general scorurile fetelor sunt mai scăzute. la fete apare un declin semnificativ în perioada următoare.Factorul (N) Naivitate /subtilitate: Tendinţă de creştere mai semnificativă intre 15 . la băieţii de peste 18 ani o creştere a obiectivitătii. cu semnificaţia de convenţionalism. . la ambele sexe se notează o creştere a identităţii şi suficienţei personale. 11 . în adolescenţa timpurie. . cu încredere în sine. chiar o uşoară tendintă spre submisivitate. devin mai realişti. un declin semnificativ de la 11-16 ani.Factorul (B) Inteligenţă: creştere stadială de la 11 la 15 ani. fără a fi radicale. scădere semnificativă a tensiunii ergice intre 18-23 ani pentru (tinerii de la colegiu).Factorul (Q3) Controlat/necontrolat: creştere semnificativă doar la băieţi în prima parte a adolescenţei.Factorul (L) Protension/ alexia: pentru fete apare un declin ordonat de-a lungul adolescenţei.HSPQ – (Hight School Personality Questionnaire) contine factorii masurati de 16 PF cu urmatoarele modificari: lipsesc L.Factorul (F) Taciturn /expansiv: expansivitatea creşte intre 11-17 ani. băieţii prezintă o creştere clară. spirit practic.Factorul (G) Forţa supraeului: nu apare nici o tendinţă semnificativă.

Q4 . in termenii freudieni poate fi acoperit prin conceptul de anxietate cauzată de presiunea superegoului.O – Înclinarea către culpabilitate – indică propensiunea spre culpabilitate ce se poate transforma în stare de anxietate depresiva sau in sindrom depresiv. 12 . o alta explicatie este ca o tensiune anxioasă puternică a cauzat o anumită regresie şi a împiedicat cresterea normală a EU-lui. desfaşurată in mod inconstient. extreme.indică gradul de integrare (respectiv neintegrare) în funcţie de dezvoltarea conştiinţei de sine. este cea mai importantă componentă în structura anxietăţii.lipsă de securitate paranoică. care nu are corespondent în scară. un Eu îngrijorat.L – Insecuritate sau tendinţe paranoice . persecuţie. este un indice pentru gradul de mascare sau de exprimare în comportamentul observabil al anxietăţii. transformabilă în sentimentul de insecuritate sociala.CHESTIONARUL CATTELL PRIVIND NIVELUL ANXIETATII Masoara nivelul de anxietate generala al persoanei si face distinctia între anxietatea manifestă. Cuprinde un număr de 40 de itemi organizaţi după factorii primari componenţi si după caracterul manifest sau interiorizat al simptomelor respective. simptomatică şi anxietatea mascată. cu multă apăsare conţine in germene anxietatea. Cotele ridicate. Q4 ridicat se exprimă prin hiperemotivitate.slăbiciunea eului. . Primii 20 itemi se referă la manifestări indirecte.C – Forta Eului . . iritabilitate şi nervozitate. nota arata masura gradului in care s-a legat anxietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele social acceptate.Q3 . psihoticii prezintă o notă C ridicata.timidiate.pornire spre culpabilitate. Nota L se menţine chiar în situaţia schimbării cauzelor care au condus la instalarea sentimentului de insecuritate.Dezvoltarea conştiinţei de sine . .reprezintă propensiunea sau tendinţa paranoică. făcând individul ineficent. suspiciune. este un factor de personalitate sensibil la tratament psihoterapeutic şi la ambianţa sociala. Factorii de anxietate Cattell sunt: O . in timp ce nivelul 10 standard indică necesitatea unei intervenţii terapeutice. . iar ceilalţi 20 la expresia directă a stării la nivelul comportamentului.capaciatea de a controla imediat si de a exprima tensiunile într-un mod adaptat şi realist. Raportul intre jumătatea A şi jumătatea B. H .lipsa de integrare. pentru faptul că influenţează randamentul. L . Q4 . este o componentă dependentă de mediu care prin condiţiile sale poate genera sau ameliora o stare de anxietate. tensiune. indică instalarea anxietăti.tensiune ergică. începând de la nota standard 7. Q3 . .Tensiunea ergică .se dezvoltă din orice fel de nevoi nesatisfăcute. C . calculate separat de nota generală de anxietate. C variază în funcţie de situaţiile specifice unui anumit mediu. o notă O ridicată trebuie să reţină atenţia căci are stabilitate chiar in cazul schimbării condiţiilor de mediu. “voalate” ale anxietătii.

BRIGGS Teoria lui C. ci prin dezvoltarea selectivă a fiecăreia în parte. 2.G. exista modelul tipologic al personalitatii. care se fundamenteaza pe teoria jungiană a tipurilor psihologice. 13 . Teoria tipurilor pleacă de la ideea că oamenii sunt născuţi cu o predispoziţie pentru preferarea unei anumite funcţii în faţa celorlalte. forma M (93 de itemi) publicată în 1998. S-au construit şi publicat cinci variante: forma F (166 de itemi). Chestionarul se adresează personalităţii normale şi nu este conceput ca un test clinic. 3. dintre eul conştient şi conţinuturile inconştiente. şi a celor patru tipuri de funcţii de cunoaştere: doua rationale – functia logica. extravert afectiv. MBTI) este un chestionar de evaluare a personalităţii. fiecare cu un sistem de categorizare pornind de la presupunerea că există modele coerente de comportament. respectiv stiluri de acţiune care sunt suficient de stabile pentru a permite o clasificare a persoanelor de-a lungul acestor tipuri. cea mai recentă. Cel mai adesea ne identificăm mai mult sau mai puţin complet cu funcţia cea mai privilegiată şi de aceea cea mai dezvoltată.5. forma G (126 itemi). forma MMTIC (Murphy-Mesgeier Type Indicator Children – 70 itemi). introvert intuitiv. Indicatorul de tipuri Myers-Briggs vizeaza tipologia de personalitate construită de-a lungul dinamicii dintre atitudinea extraverta şi cea introvertă. Folosirea optimă a celor patru funcţii nu trebuie şi nu se poate obţine prin egalizare. funcţia care în procesul de diferenţiere rămâne cel mai în urmă este numită de Jung „funcţie inferioară”. descrie modul cum este percepută informaţia. Inventarul tipologie Myers-Briggs (forma G ) Myers-Briggs Type Indicator (Indicatorul tipologie Myers-Briggs. Scala TF: Gândirea logică – Afectivitatea . Scala SN: Senzoria1itatea – Intuiţia . Descrierea scalelor MBTI 1. Există numeroase tipologii. gandirea si functia afectiva . Jung privind tipologia de personalitate Complementar abordării personalităţii prin prisma trăsăturilor sau dimensiunilor de bază. extravert logic. Jung este întemeietor al psihologiei analitice şi al modelului de analiză de profunzime şi psihoterapie.preferinţa pentru adunarea informaţiei din mediu. Scala EI: Extravertire – Introvertire . Din experienţă rezultă că este imposibil ca toate funcţiile să se dezvolte in mod egal.si doua irationale. extravert intuitiv. introvert logic. forma AV (50 itemi). Tipologia jungiană descrie reacţii şi preferinţe curente.INVENTARUL DE PERSONALITATE MYERS . aspecte forte şi aspecte limitative pentru 8 tipuri principale în functie de orientarea şi funcţia dominantă la nivelul eului conştient: introvert senzorial. şi. legata de cuprinderea unei situatii ca intreg. legata de informatiile de tip perceptiv si functia intuitiva.indica felul in care se iau deciziile.Jung descrie o tipologie bazata pe o viziune structurala asupra psihicului. introvert afectiv. o formă abreviată de auto-evaluare. C. extravert senzorial. „perceptive” – functia senzoriala.preferinţa pentru focalizarea atenţiei. descrie modul cum este orientată energia la dispoziţia eului.G. Aici îşi au originea tipurile psihologice.

MBTI este utilizat preponderent in consiliere vocationala. 6. se simt mai bine atunci când dau decât atunci cand primesc. sunt frecvent plictisite de un status quo. Majoritatea studiilor de acest gen s-au centrat pe adjective – au dus la elaborarea de instrumente de evaluare de tip Lista de adjective (Goldberg. Funcţia dominantă Dintre cele patru funcţii (senzorială – intuitivă. dorinţa de putere.). la introvertiti funcţia preferenţială este menită construirii realităţii interioare. au mare capacitate de ascultare empatică. se simt cel mai bine când au obligaţii. să prezică şi să explice realitatea.presupune că la nivelul limbajului curent sunt encodate trăsăturile cele mai pregnante confom cărora oamenii se evaluează unii pe ceilalţi. ascultătoare si doresc să fie de folos grupurilor sociale cărora le aparţin. iar una din ele este functia numarul unu – cea care raspunde prima cand subiectul se afla in fata unei informatii noi. 1978. ci putere asupra mediului înconjurător. doresc să devină aşa cum sunt în realitate. 3. 14 . 4. în căutarea Sinelui. nu neapărat putere asupra oamenilor. implică răspunsul la problema modului cum abordezi raţional sau iraţional datele de informaţie asupra realităţii interioare sau exterioare. sa faca ceva. selectia profesionala si cercetare. studii ulterioare au inclus si verbe si propozitii. să controleze. Ipoteza lexicală . căutători naturali. Functia dominanta este cea mai familiara subiectului. Scala JP: Judecata . Angleitner. NT (intuitiv şi logic) . SP (senzorial şi percep tiv ) – interes pentru bucuriile vieţii şi distracţie. pe care le conduc bine în practică. spre realitatea din jur. care sunt supusi unor criterii de selectie. Paradigma lexicala in evaluarea dimeniunilor personalitatii porneste de la analiza dictionarului unei limbi pentru a extrage descriptorii potentiali de personalitate. pe căi bine stabilite. vor să fie cei care poartă de grijă întregii lumi. Tipuri de temperamente 1. 2.CHESTIONARELE DE TIP ‚BIG FIVE’ CHESTIONARUL NEO PI (R) Chestionarele de tip ‘Big Five’ (cinci superfactori ai personalităţii) se fundamenteaza pe teoriile psiholingvistice in abordarea personalitatii. sunt cei mai idealisti si romantici. impulsive. preferă să lucreze mai ales cu situaţii de criză.4.Percepţia . Funcţia dominantă se manifestă diferit la extravertiţi şi la introvertiţi: la extravertiti se manifesta inspre afară. adesea sunt spontane. aici si acum. logică – afectivă) două sunt preferate deoarece sunt mai dezvoltate. NF (intuitiv şi afectiv) – se află în căutarea autenticităţii şi auto-actualizării. 1987 etc. SJ (senzorial şi raţional) – generează un dezvoltat simţ al datoriei. Doresc să fie cunoscuţi pentru competenţa lor. Brokken. persoane care vor sa fie implicate.interes pentru putere si intelect. persoane aşezate.preferinţa pentru orientarea faţă de lumea exterioară. 1981.’ ascultătoare şi în primul rând soanele cu aceste litere sunt aşezate. isi doresc sa fie capabili să înţeleagă.

modstie. afirmare. impulsivitate. doar la nivel global. 4. dorinta de realizare. explicativi pentru comportament.agreabilitatea şi conştiinciozitatea. simtul datoriei. Adaptarea romaneasca Cercetarile romanesti asupra NEO PI R au inceput in 1995 sub coordonarea M. agresivitate Factorul III: Agreabilitate .clasică . vulnerabilitate. Controversa majora in evaluarea personalitatii este intre abordarea de tip trăsături ale personalităţii .fatete: incredere. Adaptare normala . comparativ cu alte structuri factoriale. Deschiderea (D) . 1985) include 3 factori . Agreabilitatea (A) .Lipsa agreabilitatii Factorul IV: Constiinciozitate .Lipsa ordinii Factorul V: Actualizare (atitudine si motivatii generative) . ostilitate. s-a realizat o validare si etalonare a testului pe populatia adulta. altruism. 2. extraversie şi deschidere. bunavointa. deschidere in planul actiunilor.fatete: anxietate. ordinea. dezvoltaţi la nivelul faţetelor lor. Nevrotism (N) .fatete: competenta. NEO PI (NEO Personality Inventory. deschidere in planul valorilor. raspunsurile se dau pe o scala in 5 trepte.nevrotism. Costa şi McCrae dezvolta un model interpretativ care justifica faptul că trăsăturile de personalitate sunt factori determinativi. deschidere spre modurile proprii de a simti. fara tulburari. deliberare. in conduita.fatete: deschidere spre fantezie.Imaturitate.Toate cercetarile din diferite spatii culturale au evidentiat in urma analizei factoriale cinci superfactori. incluzand si continuturi din alte teste.Introversie Factorul II: Maturitate. Extraversia (E) . a rezultat un chestionar cu 5 scale principale si 25 de scale structurale: Factorul I: Extraversie . deschidere in plan ideatic. Exista o versiune prescurtata . cautarea excitarii. sinceritate in exprimarea opiniilor. activism. constiinta de sine (exagerata). Factorii NEO PI (R): 1. CHESTIONARUL NEO PI (R) Autorii americani Costa şi McCrae au conceput şi experimentat mai multe variante de chestionare de tipul ‘Big Five’ pentru masurarea celor cinci factori ai personalităţii. Cercetarile au condus spre un model factorial cu o specificitate anume in ceea ce priveste compozitia factorilor si ierarhizarea lor. psihopatie. spirit gregar. depresie. 3. Chestionarul NEO PI (R) cuprinde 240 de itemi. auto-disciplina. variantele NEO PI R pot fi utilizate pentru subiecţi începând de la 17 ani. si doi factori . Cei 5 mari factori in modelarea Big-Five in limba romana prezinta fiecare cate 5 fatete.faţă de abordarea de tip comportamental.Stagnare (nonevolutiv) 15 . blandete 5. Minulescu.fatete: caldura / entuziasm.NEP FFI (NEO Five-Factor Inventory) cu 60 itemi care masoara scalele doar global. calitatea pozitiva a starilor emotionale. Constiinciozitate (C) .

1987 cuprinde 20 de scale şi un total de 462 de itemi. astfel scalele CPI se coreleaza una cu alta in aceeasi masura in care se coreleaza conceptele populare (ex. distanta.7. Scalele pot fi grupate in 4 grupe / clase de semnificatii psihologice. atunci si scala ‘Independenta’ trebuie sa se refere la aceste concepte).) Prima versiune apare in 1951 cu 15 scale. creatorul Inventarului de Personalitate California – unul din cele mai populare inventare moderne de evaluare obiectiva a personalitatii. scopul fiecărei scale este să reflecte cât de fidel posibil un aspect. Stilul si orientarea interpersonala . . capacitate de statut (Cs). scalele CPI nu sunt derivate prin analiza factoriala. caracteristicile obisnuite. o anume temă a comportamentului interpersonal. Baza conceptuala Gough este adeptul constituirii unui instrument de evaluare centrat pe persoana.Criticile cele mai dificile aduse ideii “conceptelor populare” constă în problema dacă nu cumva cuvintele au dobandit conotatii diferite pentru diferite persoane. CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA: TEORIA LUI GOUGH PRIVIND EVALUAREA PERSONALITATII Harrison G. care include validarea practica si de construct. trebuia construit un instrument paralel pentru normalitatea psihica – pornind de la realitatile fiinţei normale.Scalele CPI nu pot fi interpretate la fel ca scalele specifice inventarelor construite pe modelul trasaturilor / modelul factorila. iar atuul il reprezinta faptul ca acestea sunt universale atat cultural cat si in timp.lnventarul Multifazic de Personalitate Minnesota destinat psihopatologiei.I. obişnuite.Sistemul conceptual a fost structurat prin anii 1940. sociabilitate (Sy). adaptarea romaneasca a inceput in 1970. prezenta sociala (Sp).P. aflate in interrelatie. siguranţa de sine.psiholog american. ci pe baza utilizarii sistematice a analizei conceptuale. Independenta (In). 16 . termei care fac parte din limbajul cotidian si sunt pastrati in limba o durata mare de timp. cotidiene. I. avand ca baza de pornire asa-numitele ‘concepte populare’ (folk concepts) – acei termeni descriptivi pe care oamenii îi utilizează între ei pentru a-şi descrie modurile de a se comporta. Gough se sprijina pe si cauta acele concepte care apar în interrelationarea sociala in toate culturile şi societăţile. varianta mai recenta . are o larga aplicabilitate internationala.Gough . nu se urmareste in primul rand gasirea unei tipologii sau dimensiuni generale a personalitatii. empatie (Em). chestionarul a fost supus unei serii de revizuiri si imbunatatiri. imaginea de sine şi adecvarea interpersonala: dominanta (Do). Gough doreşte să evalueze tocmai constructul asa cum este definit cultural. acceptare de sine (Sa). fiind tradus in peste 28 de limbi (pana in 1990).indică dimensiunile personalităţii ce intervin in afirmarea persoanei. independenta include multimire de sine. urmata de o versiune cu 18 scale. CPI-ul a aparut ca un instrument simetric fata de MMPI . . CHESTIONARUL DE PERSONALITATE CALIFORNIA (C.

Scala II: Capacitatea de statut – Cs (28 itemi) – masoara calitati asociate statutului social. spontaneitatea.Em (38 itemi) – orientarea spre intuitia afectiva si rezonanta fata de alte persoane. Descrierea scalelor C. Scala XIV: Toleranţa – To (32 itemi) – atitudini de toleranta. in al doilea rand evalueaza pe un continuum gradul de conventionalitate – neconventionalitate.Ai (36 itemi) – evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru deschis. identifica persoanele al care se prezinta prin supraestimare a atributelor prosociale(prezentare favorabila). Eficienta intelectuala . flexibilitate (Fx). toleranta (To). Atitudinea fata de norme si valori – indică opţiunile valorice si maturitatea interrelaţionala: responsabilitate (Re). minim definit. scorurile brute sub 20 sunt un indiciu al accentuarii false pe probleme personale si suparari.Ie (42 itemi) . autocontrol (Sc).II. Scala XVII: Eficienta intelectuala . Scala XII: Comunalitatea – Cm (38 itemi) – scala are doua functii: de a identifica protocoalele cu prea multe raspunsuri neuzuale sau date la intamplare (scorurile brute de 27 sau sub). Scala XVIII: Intuitie psihologica . Scala VII: Empatie . socializare (So).Ac (38 itemi) – evidentiaza potentialitatile de realizare care functioneaza bine intr-un cadru bine definit si clar structurat. atasat social. realizare prin independenta (Ai). 17 .P. si siguranta de sine. Scala VIII: Responsabilitatea – Re (36 itemi) – surprinde constientizarea regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din jur. Rol si stil personal– surprind unele modalităţi intelectuale ce modelează un stil personal: intuitie psihologica (Py). Scala IX: Socializarea – So (46 itemi) – evalueaza gradul de interiorizare a valorilor normative si culturale. Scala I: Dominanta – Do (36 itemi) – este o masura a dominantei sociale.Sa (28 itemi) – se adreseaza simtului propriei valori si autoaprecierii. Scala IV: Prezenţa socială – Sp (38 itemi) – evalueaza echilibrul. în sensul potenţialului de realizare personală şi al focalizării pe valorile intelectuale: realizarea prin conformism (Ae). sanatatea (Wb). IV. eficienta intelectuala (Ie). Scala X: Autocontrol – Sc (38 itemi) – indica pastrarea exigentelor normative si respingerea reactiilor nevrotice. rabdare si lipsa a prejudecatilor. comunalitate (Cm).I. Scala XVI: Realizare prin independenta .măsoară mai ales nivelul motivaţional. Scala XI: Impresie bună – Gi (40 itemi) – indica raspunsurile caracterizate prin dezirabilitate sociala (scor brut 31 si peste). feminitate (Fe). Scala III: Sociabilitate – Sy (32 itemi) – identifica un comportament deschis. impresie buna (Gi). Scala XV: Realizare prin conformism . III. Scala V: Acceptarea de sine .reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utilizate eficient. Scala XIII: Sanatatea / Stare personală de bine – Wb (38 itemi) – se refera la starea fizica si psihica a persoanei.Py (28 itemi) – masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc. Scala VI: Independenta – In (28 itemi) – masoara resursele şi distanta.

În prezent.1951). Inventarul este construit prin validare empirica – autorii plecand in construcţia itemilor şi scalelor de la categoriile nosologice ale vremii: au selectionat 1000 de itemi din studii de caz.Scala XIX: Flexibilitate . . CHESTIONARE DE INVESTIGARE A TENDINTELOR PSIHOPATOLOGICE INVENTARUL MULTIFAZIC DE PERSONALITATE MINNESOTA (M. Gough oferă un model conceptual asupra structurii personalităţii.P.Alfa .I.Gama .Vectorul 2 . prin aplicarea lor unor grupuri de pacienţi 18 . cărţi de specialitate.M.semnifică sentimentul personal de competenţă. teste deja existente. . CPI se foloseste predominant in domeniul orientarii si selectiei profesionale.Delta . chestionarul de personalitate California este unul dintre :ele mai bine experimentate instrumente psihologice de evaluare a personalităţii.I este construit în mod deliberat “să evalueze acele trăsături care sunt caracteristici comune ale anormalităţii psihologice dizabilitante” (Hathaway şi McKinley. faţă de polul infenor. 8.introvert şi dependent .semnifică raportarea la normele sociale.semnifică stilul interpersonal.I. Chestionarul M.Beta . Modelul cuboid Dupa anii ’70 s-au realizat cercetari care au grupat factorial itemii testului dezvoltand un model ‘cuboid’ in functie de trei super-factori inalt semnificativi.Vectorul 1 .P. rapoarte psihologice.) M. Scala XX: Feminitate / Masculinitate – F/M (32 itemi) – evalueaza pe un continuum rolul social masculin la un pol si feminin la celalalt pol. Este un test profesionist.Vectorul 3 . interpretabil doar de profesionişti care s-au format pentru interpretarea acestei probe. a aparut ca un instrument care avea ca scop distinctia intre normali şi anormali si evaluarea şi diagnoza marilor dezordini psihiatrico-psihologice. retinand doar 550 de itemi consideraţi a fi independenţi unul în raport ceilalţi. definit prin contribuţia maximă a neîncrederii în sine.P.extravert şi independent . Este un test multifazic pentru că are mai multe subscale care au fost detreminate empiric. Polul superior este definit prin contribuţia maximă a încrederii în sine. rezultand 7 nivele diferite pntru fiecare din cele 4 stiluri. denumite de Gough cu literele greceşti: .extravert şi dependent . utilizând ca axe cardinale trei vectori: .M.introvert şi independent. Aceste 4 stiluri comportamentala capata un specific prin raportarea la vectorul 3 (încredere – neîncredere în sine). fata de fluiditatea si placerea schimbarii. Din intersecţia vectorului 1 (extraversia – introversia) şi a vectorului 2 (dependenţa independenţa de norme) rezulta patru stiluri comportamentale.M.Fx (38 itemi) – identifica la un pol rezistenta la schimbare.

Diferenţa F – K . chiar dacă este nesemnificative.Scala “L” – minciuna (15 itemi) – un rezultat ridicat indică o tendinţă de prezentare (conştientă sau cvasi-conştientă) sub o lumină favorabilă. dar indică o subestimare a notelor psihopatologice. iar in 1989 apare forma a doua M. caracterizând subiecţi cu atitudini sociale naive care cer afecţiune şi prezinta reacţii infantile când preteţiile nu le sunt satisfăcute. care comit delicte de tipul minciunii.?” – numărul de itemi la care subiectul a răspuns ‘Nu ştiu’. revizuirea itemilor depasiti. . subiecţii cu un scor K ridicat tind să adopte o atitudine defensivă faţă de obiceiurile lor psihologice.I. ceea ce conduce la o probabila subapreciere a notelor patologice. extinderea constructelor. se ridică imediat ce în simptomatologie există o notă depresiva sau anxioasa. un subiect poate fi homosexual fara a avea o notă ridicata. Scala masclinitate (Mf): scala a fost validată pe un grup de homosexuali cu personalitate feminină constituţională. largirea bazei de intrebari. . F. K: primele trei sunt utilizate`pentru evaluarea globală a inregistrărilor la probă. Scala depresiei (D): este foarte sensibilă.Scala. subiecţii cu scor scăzut au tendinţa opusa. criteriul empiric a fost gradul de concordanţă între diagnosticul prezumtiv pe baza scalelor testului şi diagnosticul clinic. Scala are o relativă valoare diagnostica pentru aspectele patololgice.frecvenţă (24 itemi) . Scala de deviaţie psihopată (Pd ): o nota ridicata ete caracteristica subiectilor delincventi. furturilor. astfel prezinta un profil “normalizat”. Prima varianta MMPI a aparut in 1941. când scorul e foarte ridicat rezultatele întregului test nu sunt valide.elimină posibilitatea existenţei unui “trucaj” deliberat al răspunsurilor. re-standardizat prin aducerea a zi a normelor. toxicomaniei sau delicte sexuale. este ridicata într-un mare număr de stări nevrotice sau psihotice. au urmat imbunatatiri ulterioare prin cercetari.P. Scala isteriei (Hy): cuprinde doua grupe: o scală de temperament isteroid.Scala “F” . iar dacă scorurile trec de o valoare maxim admisă sunt suspectate înregistrările. L. Scala nu invalideaza profilul. 2. Scala K are funcţia unei ‘variabile normalizatoare’ calculate pentru a permite o corecţie a scorurilor scalelor clinice. dar poate evidentia şi unele simptome patologice. spre autocritică. subiecţii neconventionali ajung să prezinte scoruri ridicate între 10 şi 20. o scala de simptome de conversie.psihiatrici deja încadrati in categorii definite de boli şi unor grupuri de control. un scor brut superior lui 20 indică fie că subiectul nu a înţeles. .corecţie . admiterea unor simptome. alcoolismului. Scalele de validare ale profilelor MMPI Sunt construite de autori 4 scale de validare ‘?’.Scala “K” . .răspunsurile corespunzătoare scalei sunt relativ convenţionale. Scalele clinice MMPI Scala ipohondrie (Hs): o notă Hs ridicată indică faptul că subiectul are tendinţa de a se plânge excesiv de boli fizice fără nici o bază organică. 19 .M.a fost construită pentru a corija o eventuală influenţă a atitudinii subiectului. Scala paranoia (Pa): scală ‘caracterială’ care detecteaza tendinţe paranoide şi la subiecţi care n-au prezentat niciodată manifestări patologice.. .

Tipul introvertit (trăieşte preponderent în lumea imaginaţiei) 20 . Accentuarea. funcţionare şi adaptare – din perspectiva psihologica a personalitatii mature vs. (3) personalitati patologice. determinate atât de evenimente triste. Raportul de interiorizare (In): masoara tendinţa spre ‘interiorizarea’ dificultăţilor.Tipul demonstrativ (teatral.Tipul exaltat (excesivă oscilaţie a afectelor între euforie şi depresie) .Tipul nestăpânit (irascibil.Scala psihastenie (Pt): este o scală simptomatică.Tipul hiperperseverent (susceptibilitatea şi ambiţia) . indiferent de situaţie. hiper şi distimie) . itemii se refera la simptomele fobice si obsesionale. cât şi fericite) . presupune o manifestare ieşită din comun în mod constant. care manifestă tendinţa de a aluneca în anormal fără a deveni propriu-zis tulburări de personalitate.Tipul distimic (posomorât. Scala hipomanie (Ma): itemii constituie 2 subscale: expansivitate si iritabilitate. se autolaudă şi autocompătimeşte) . imature diferentiem: (1) personalitati accentuate.Tipul hipertimic (cu o constantă bună dispoziţie) . În cadrul continuum-lui dintre normalitate şi anormalitate – având în vedere aspectele de structură. MMPI se foloseste predominant in domeniul clinic. seriozitate exagerată) . din „media” de manifestare în cadrul populaţiei generale. indispoziţie cronică. în sens pozitiv sau negativ. CHESTIONAR DE INVESTIGARE A TENDINTELOR PSIHOPATOLOGICE (SMIESCHECK) Teoria lui K. Leonhard privind normalitatea şi condiţia de anormalitate: Autorul german aduce în diagnoza personalităţii o teorie fondată pe practica sa psihiatrică ca medic.Tipul emotiv (trăiri afective puternice. Scale suplimentare Indicele de anxietate (Ai): masoara nivelul anxietăţii. Scala introversiei sociale (S): scala nu este o scală clinică stricto sensu. spre numeroase simptome psihosomatice sau subiective. Karl Leonard (1968) descrie aceste tipuri din datele empirice clinice şi este cel care introduce termenul de „personalitate accentuată”. Categoria personalităţilor accentuate prezintă o serie de caracteristici care ies din comun.Tipul anxios Combinaţii ale trăsăturilor de caracter şi temperament accentuate: .Tipul hiperexact (conştiinciozitatea şi seriozitatea sunt exagerate) . scorurile ridicate indică tendinţa de a evita contactele sociale. devieri în direcţia alcoolismului sau sexuale) Combinaţii ale trăsăturilor de caracter accentuate ce conduc spre: . Scala schizofrenie (Sc): autorii admit faptul că scala permite depistarea a 60% din schizofrenii.Tipul labil (oscilaţii între veselie şi tăcere. Clasificarea sa cuprinde ca trăsături accentuate ale firii: . (2) personalitati destructurate.

stânjeniţi în context social.Valoarea 13 puncte = procent simptomatic de 75%. rezidă în capacitatea anormală de refulare. pot manifesta o exaltare neobişnuită. 21 . . Scala X Emotivitate: emotivii sunt impresionaţi doar de trăirile înseşi. la care predomina exclusiv oscilatiile provocate de o cauză lăuntrică. respectiv al celei paranoide. control: fire incapabilă să se stăpânească. cu o impresionantă dorinţă de a trăi. .Valoarea 11 puncte = procent simptomatic de 50%. în timp ce dispoziţia generală a labililor se schimbă în functie de evenimentele exterioare. precum şi cu o inclinaţie spre divagări.Valoarea 6 puncte = procent simptomatic de 25%. . Chestionarul se completeaza fara limita de timp. caz în care este vorba de ciclotimie în sensul unei psihopatii. inmultindu-se cota bruta cu un coeficient specific fiecarei scale. Scala II Hiperexactitate: firea hiperexactă este contrariul firii demonstrative şi se distinge prin lipsa capacităţii de refulare. Scala IX Anxietate: Acest tip de persoane sunt tot timpul anxiosi. in functie de numarul itemilor. la un grad mai ridicat. Scala VII Ciclotimie: personalităţi labile afectiv.- Tipul extravertit (trăicştc preponderent în lumea percepţiei) Tipul introvertit – hipertimic Chestionarul elaborat de Smiescheck contine 88 de itemi repartizati in 10 clase care corespund la 10 tipuri de trasaturi accentuate ale personalitatii. Scala VIII Exaltare: persoane vesele. Scala V Hipertimie: temperamentul hipertimic. Calcularea notelor se face printr-o corectie. Scala IV Lipsa de stapanire. Scalele chestionarului Scala I Demonstrativitate: firea demonstrativa atunci când atinge grade mai înalte devine fire isterică. Caracteristica de ‚accentuare’ apare atunci cand la una sau mai multe scale procentul depaseste 50%. Scala VI Distimie: temperamentul distimic devine. Scala III Hiperperseverenta: substratul firii hiperperseverente. a cărui accentuare este denumită hipomaniacal prezinta o combinaţie a veseliei cu dorinţa de acţiune şi cu nevoia de a vorbi. temperament subdepresiv.Cifra maxima 24 puncte = procent simptomatic de 100%. este perseverenta anormală a afectului. prezintă o lipsă a controlului comportamentului emoţional ca o caracteristică definitorie. de a „gusta viaţa din plin”. se tem de critică sau dezaprobare. Valorile au urmatoarea interpretare: .

Printre factorii care influenteaza intensitatea proiectiei fac parte: intensitate a emoţiilor sau a trebuinţelor. Termenul de ‘test’ este încă refuzat de unii autori. până la gradul maxim . 1994 dupa Dumitrascu 2005). în general. subiectivismului psihologului in interpretare si scorare. in alegerea profesiei. 1990 dupa Dumitrascu 2005): .Codificarea şi/sau interpretarea răspunsurilor conţin în grade variabile o anumita implicare subiectivă din partea psihologului. care perimit multiple răspunsuri din partea subiectului (‘open-ended tasks’). ca metode de evaluare psihologică mai neconvenţionale.înţelegerea obiectivă a realităţii.sunt standardizate. . preferându-se mai curând cel de ‘tehnică’ proiectivă (Anastasi. proiectează mai mult sau mai puţin în comparaţie cu ceilalţi. Prezintă in general următoarele caracteristici (Liebert & Spiegler. chiar obiecte pe care nu le cunoaşte sau le refuză în sine însuşi” (Laplanche & Pontalis. Definitie generala: “Termen utilizat într-un sens foarte general în neuro-fiziologie şi în psihologie pentru a desemna operaţia prin care un fapt neurologic sau psihologic este deplasat şi localizat în exterior. gradul de ambiguitate a situaţiei. A-F sau tip grilă). 1988). Aparitia lor a starnit vii controverse si dezbateri furtunoase. o operaţie prin care subiectul expulzează din sine si localizează în altul calitaţi. Proiecţia are loc în grade variabile şi intensitatea ei variază pe o axă începând cu gradul zero . Definitie operationala: “proiecţia este tendinţa oamenilor de a fi influenţaţi de trebuinţele. termenii ‘test’ / ‘tehnica’ proiectiva sunt folositi de multi autori ca echivalenti. in joc. validitate. forţa şi integritatea Eului.” (Vocabularul psihanalizei al lui Laplanche & Pontalis. 1994).Subiectul nu cunoaşte semnificaţia răspunsurilor sale. standardizare). TEHNICILE PROIECTIVE IN EVALUAREA PERSONALITATII Termenul de proiecţie a fost folosit pentru prima dată în psihologie de S. . dorinţe.reprezintă sarcini bine structurate. modul de codificare si interpretare. trecând dincolo de sensul ei primar de mecanism de apărare.Sunt sarcini mai ambigue ca cerinţe sau mai slab structuratea natură. Ca fenomen psihologic. în lucrarea Psihonevrozele de Apărare (1894). partizanii abordării psihometrice critica: lipsa cerinţele psihometrice de bază ale unui test (fidelitate.9. prevăzute cu modalităţi clare de raspuns (Da-Nu. Testele proiective Testele proiective au inceput sa fie utilizate în psihologia aplicată începand cu anii ’30. Testele obiective se disting de testele proiective prin: . emoţiile si structura lor psihologică de ansamblu în interpretarea realităţii. sentimente..pierderea limitelor personale şi invazia spre exterior a fantasmelor noastre care deformează flagrant realitatea. Diverşi autori au propus însă şi alte accepţiuni ale proiecţiei. Există momente în viaţă când proiectăm mai mult sau mai puţin şi există persoane care. in plan macro-social etc. ori de câte ori câmpul percetiv prezintă o anumită ambiguitate” (Exner. fie trecând de la centru la periferie. valide si fidele. Proiecţia este .1994). proiecţia este prezenta la aproape toate nivelurile comportamentului nostru: in sfera relatiilor interpersonale. fie de la subiect la obiect. in boala mentala. 22 . in arta. Freud. .

“proiecţia structurală” Ex. testele de desen: “Testul persoanei”.Majoritatea tehnicilor proiective pot fi aplicate pe subiecţi cu aptitudini verbale reduse sau defavorizaţi cultural. testul Luscher. 2005): Limbajul desenelor . trebuie mentionat ca nivelul de profunzime al proiecţiei diferă în funcţie de tehnică şi de rezonanţa subiectului la respectiva tehnica. la care subiectul trebuie să alcătuiască povestiri plecând de la anumite imagini.Pot dezvălui aspecte mai profunde ale personalităţii subiectului (temeri. . Children Apperception Test (C. 23 . de exemplu. Limbajul povestilor . la care subiectul trebuie sa asocieze cât mai repede la stimulii verbali prezentaţi de examinator.“ proiecţia asociativă”: Ex.“proiecţia pulsională”: Ex. unde subiectul trebuie să selecteze nişte culori în ordinea preferinţelor.scorarea si interpretarea urmează reguli clare.“proiecţia grafică” Ex. Testul de Apercepţie Tematică (T.test proiectiv are la bază o prejudecată: un test obiectiv poate conţine itemi proiectivi. “testul Arborelui”. testul Rosenzweig. dorinţe. ceea ce implică un subiectivism mai mare în codificarea şi interpretareare şi un risc mai mare de eroare.Unele teste proiective (ex.Multe dintre ele sunt mai puţin standardizate. unde subiectul trebuie sa raspunda la nişte situaţii frustrante prezentate de test. chestionare de personalitate. testele Rorschach. fabulele Duss pentru copii.T. Limbajul frustrării – Ex. la care subiectul trebuie să spună ce vede în nişte pete de cerneală. . cărora nu li se pot aplica. . riscul scade proporţional cu nivelul de pregătire al interpretului în tehnica respectivă. 2005). testul de asociere verbală a lui Jung. testul Szondi. Avantaje şi dezavantaje ale tehnicilor proiective Avantaje: .. .“proiecţia cromatică”: Ex.Dificultatea subiectului de a trişa. Limbajul percepţiei . au reguli mai puţin clare de scorare şi/sau interpretare. Limbajul culorilor .T). Holtzmann etc.Interpretarea tehnicilor proiective este mai dificila decat a altor tehnici de evaluare. unde subiectul trebuie să completeze povestiri neterminate.A. care solicită la minimum implicarea subiectivă a psihologului. conflicte inconştiente). Dezavantaje: . Exner (1994) aduce argumente care sa sustina ideea nefondarii impartirii testelor in ‘obiective’ si proiective’.A.“proiecţia tematică” Ex. Limbajul cuvintelor . Distincţia test obiectiv .). Limbajul pulsiunilor . Clasificarea testelor proiective Fiecare tehnică proiectiva apelează preferenţial la o anumită poartă proiectivă – un limbaj prin care subiectivitatea noastră se proiectează (Dumitrascu. “testul Familiei” etc. testul culorilor sau testul pulsiunilor) cosumă un timp minim de aplicare şi scorare si ofera rapid informaţii despre eventuale frustrări sau probleme afective. la care subiectul trebuie să aleagă din nişte fotografii pe cele care îi plac şi care îi displac cel mai mult. asa cum un test proiectiv poate fi standardizat la nivelul unui test obiectiv (Dumitrascu.

Canada. cu tulburări de conduită etc. ca instrumente utile în clarificarea diagnosticulu şi evaluarea structurii şiu dinamicii personalitătii pacientului.În psihologia militară şi în psihologia judiciara: pot oferi informatii valoroase despre personalitatea criminalului (Gacono & Meloy.- Majoritatea tehnicilor necesită un timp şi un efort mai mare de învăţare. Precauţii in utilizarea tehnicilor proiective Selectarea ipotezelor plauzibile tine de familiarizarea cu testul. Pentru psihologia proiectivă desenul a devenit un mod preferenţial de analiză a personalităţii individului. exista critici vehemente la adresa folosirii tehnicilor proiective in domeniul organizational. evaluarea grupurilor de munca. Cea mai eficienta utilizare este in cadrul unei baterii de testare compusa din teste ‘obiective’ si ‘proiective’: numai aplicarea unei baterii face posibila completarea reciprocă sau amendarea unor caracteristici care reies dintr-o probă sau alta (ex. in evaluare si selectie. anamneza. necesita aptitudini verbale minime.T sau Szondi implică programe de instruire variind între 1-3 ani). TESTUL FAMILIEI Desenul a reprezentat dintotdeauna o modalitate fundamentală de expresie a trăirilor. Interpretarea rezultatelor se face intotdeauna in contextul altor informatii obtinute prin interviu. TESTUL PERSOANEI UMANE. dar. un individ anxios. observatii. alte teste. o specializare intensivă (în alte ţări. testarea inteligentei lui ne indica nivelul intelectual). T. Domeniile de aplicare a tehnicilor proiective .A. . . ele pot fi folosite şi pentru aprecierea evoluţiei pacientului în cursul unei psihoterapii.In psihologia şcolară: pot fi aplicate pe copii pentru a evalua aspecte ale personalităţii asociate cu eşecul şcolar. 10. testul Rorschach pune indirect in evidenta si capacitatile intelectuale. 1994. limitate. TESTE PROIECTIVE DE DESEN: TESTUL ARBORELUI. SUA. 24 . . satisfactiei muncii sau stresului profesional. prin aplicări repetate ale aceluiasi test.In psihologia clinică: majoritatea tehnicilor s-au născut în strânsă relaţie cu activitatea clinicianului. inhibat poate da raspunsuri sarace. Franţa. pregatirea psihologului si de modul in care acesta poate intelege contextul de viata al subiectului. atitudinilor şi modului de gândire.In psihologia organizaţională: sunt folosite de o serie de autori in selectia de personal. tehnici ca Rorschach. Szondi 1959. 1973).

b)Analiza trăsăturilor grafice Se referă la analiză liniilor desenului care pot dezvălui anumite caracteristici ale subiectului (ex. predominanţa liniilor ascuţite semnalează agresivitate. Bradul este foarte scheletic şi ar da posibilitatea subiecţilor rezistenţi să se ascundă uşor prin acest desen. o serie de caracteristici grafice primitive (ex. stare de spirit. instinctual. coroana.). zona inferioară a foii este zona originii. arbore armonios / nearmonios. Stora. inconştient. Există astăzi mai multe variante ale testului. pentru a ne forma o imagine intuitivă. plin de forţă / fără energie. devenirii). Aplicarea testului necesită o coală de hârtie A4 şi un creion cu o mină nici tare nici moale.. accesoriile au semnificaţii simbolice. reprezentări naive. cu sinele. Componentele arborelui pot fi cu uşurinţă asociate simbolic cu aspecte ale vieţii psihice. deschiderea spre lume). aşa cum vreţi dvs. Koch (2002) afirmă că spaţiul grafic al colii de hârtie deţine nişte coordonate simbolice care ne permit orientarea în lumea inteioară a subiectului. stereoptipii grafice. nerealiste. atotudinea faţă de sine. Prima impresie ne poate arată rapid unele trăsături ca nivel energetic. dar să nu fie brad”. vesel / morbid etc. care la vârste mai mari pot semnala o regresie afectivă şi / sau intelectuală. trunchiul. orice fel de arbore. complexitatea psihologică. Interpretarea desenului Koch recomandă parcurgerea următoarelor etape în interpretarea arborelui: a) Impresia de ansamblu b) Analiza trăsăturilor grafice c) Simbolismul spaţiului grafic d) Semnificaţia componentelor desenului a)Impresia de ansamblu Impresia generală poate fi folosită ca ipoteză de lucru pentru analiză ulterioară a desenului. cu mama. c)Simbolismul spaţiului grafic Analiza spaţiului grafic se referă la plasarea în pagină şi la mărimea desenului. abia vizibile. mâzgăleli) prezente în special la copiii mici. Koch (2002 citat în Dumitraşcu 2005) recomanda ca primul pas al interpretării să reprezinte doar o privire contemplativă asupra desenului. linii moi. schematic / cu detalii. Astfel analiză plasării în pagină se face după cordonatele: sus – jos şi stânga – dreapta (ex. partea drepată cu viitorul. liniile ondulate arată flexibilitate etc.). schematisme. Este important să observăm dacă apar „forme primare” (Koch. devenirea sau pierderea contactului cu realitatea. de ansamlu asupra acestuia (ex. simbol al verticalităţii. rădăcinile. Instructajul este următorul: „Desenaţi un arbore. 2002). fără vlagă indică lipsă de energie. ipoteză care va fi întărită sau amendată de această analiză.Koch şi R. cele mai cunoscute fiind ale lui K. partea stângă este asociată cu trecutul. 25 . a ceea ce este primit. partea de sus a foii simbolizeaza ascensiunea. d)Semnificaţia componentelor desenului Componentele desenului precum linia solului.TESTUL ARBORELUI Arborele reprezintă un element al naturii foarte încărcat de semnificaţii (ex. ascensiunii.

care îşi schimbă aspectul în funcţie de anotimp.tehnică valoroasă mai ales dacă este inclusă într-o baterie de teste care pot confirma.testul este o sarcină accesibilă subiecţilor cu un nivel redus de instruire sau deficienţe cognitive. de devenire. de spijin sau dependenţă. Trunchiul este un indicator al vieţii afective. fără contact prea ferm cu realitatea. asociată cu dimensiunea bazală. visătoare. .validitatea testului este controversată. . cuiburi. Coroana este şi elementul mai fragil. Absenţa ei dă impresia unui copac „aerian”.oferă rapid o serie de informaţii despre persoană. latura noastră nevăzută. ascuns. instanţa care mediază între pulsiunile inconştientului şi aspiraţiile conştiente. adică între dimensiunea subterană şi cea aeriană. trăsătură asociată cu firile „aeriene”.este o minimă reprezentare a lumii în care se află arborele. 26 . cu problemele sau conflictele specifice care ţin de imaginea de sine” (Urban. TESTUL PERSOANEI UMANE (Testul Omului) Iniţial F. Rădăcina – reprezintă ceea ce este necunoscut. Face legătuara între coroană şi rădăcină. simbolizând Eul subiectului. Trunchiul – este elementul de stabilitate al arborelui.necesită un timp scurt de aplicare. testul pleacă de la principiul că „ în desenul unei siluete umane subiecţii îşi proiectează modul în care se percep pe ei înşişi .bogaţia informaţiilor desprinse depinde de gradul în care subiectul s-a proiectat în sarcină şi de nivelul de expertiză al psihologului care interpretează. aspiraţiile (coroana urcă spre cer). În accepţiunea lui de tehnică proiectivă. completa sau amenda ipotezele interpretative. dorinţa de dezvoltare personală. Goodenough utilizaze tehnica desenului unei persoane pentru a evalua dezvoltarea inteligenţei la copii.). dezgolit de frunze). . flori. Linia solului fuzionată cu baza arată rezervă.reprezintă raporturile cu mediul. Limite: . mai perisabil al arborelui. simbol al nevoii de ataşament. . pulsională a vieţii omului.Linia solului . lasă loc subiectivităţii.sunt cele vegetale (frunze. prudenţă. fruncte) şi alte elemente ale desenului (arbore într-un peisaj. cu semnificaţii detaliate în manualul testului. subteran. asemenea corpului uman.test mai puţin standardizat ca interpretare. Utilitatea testului Avantaje: . Rădăcina asigură inserţia şi stabilitatea arborelui. . Coroana . Accesoriile . păsări etc. Coroana este un simbol al vârstelor omului şi al dispoziţiei afective (arbore cu flori sau înfrigurat. 1967 în Dumitraşcu 2002:245).

camufla asxpecte conflictuale din imaginea de sine. barbă etc. batjocoritoare sau pierderea simţului realităţii.Expectanţele de rol sexual legate de desenul persoanei de acelaşi sex cu subiectul (ex. este sediul conştiinţei care ghidează adaptarea individului la mediu. băieţii desenează elemente ale masculinităţii. Interpretarea desenului Interpretarea presupne parcurgerea următoarelor etape: a) Criterii generale b) Analiza formală c) Analiza de conţinut a)Criterii generale: include o serie de aspecte de luat în considerare în prima etapă a analizei. Analiza spaţiului grafic se referă la plasarea în pagină şi la mărimea desenului. haşurarea excesivă sau multiplicarea unor elemente ale desenului – sugerează importanţa pe care subiectul o acordă elementului respectiv în viaţa sa (ex.Accentuarea. dezvăluind ceva din lumea interioară a persoanei. indicator al dezechilibrului etc. persoană înclinată. Cea mai consistentă este analiza zonelor corporale care se bazează pe funcţiile biologice sau sociale pe care ele le îndeplinesc în realitate: . liniile zimţate exprimă agresivitatea. . ce ţin de aspectul de ansamblu.) şi a spaţiului grafic. c)Analiza de conţinut: ia în considerare modul în care sunt realizate diferitele elemente şi detalii corporale (eventual accesoriile lor). Instructajul este următorul: „Desenaţi o persoană în întregime”. sâni. liniile întrerupte sugerează nesiguranţă. al emoţiilor. vestimentaţie specific feminină.buze. simbolismul fiind asemănător celui discuat la analiza arborelui. cum ar fi îmbrăcăminte. siluată în acţiune care indică o fire dinamică. atipice. exagerarea. 27 .Diferenţele flagrante de mărime a personajului masculin faţă de cel feminin sau valorizarea diferită a siluetei masculine faţă de cea feminină. atitudine ludică.). sexul sau nivelul educaţional al subiectului) sunt foarte importante. evadare.Omiterea nejustificată sau tratarea superficială a unor elemente sugerează conflicte în zona respectivă sau lipsă de implicare în sarcina. fetele desenează în general siluete feminine cu păr lung. îngroşarea. impresia holistă asupra desenului: . accentuarea detaliilor sexuale . Figura desenată schematic arată că subiectul a evitat să se implice în ssarcină. . . anxietate etc. copase – indică dorinţe erotice intense).Poziţia sau atitudinea persoanei desenate (ex. b)Analiza formală: include analiza trăsăturilor grafice (ex.Semne de bizarerie sau irealism grafic sugerează conflicte interioare puternice.Elemente distinctive.). haşurarea excesivă poate sugera nevoia de a ascunde. . i se cere: „Întoarceţi pagina şi desenaţi acu o persoană de sex opus primei persoane desenate”. .Aplicarea testului necesită o coală de hârtie A4 şi un creion cu o mină nici tare nici moale. individuale (în comparaţie cu vârsta.Capul: este sediul gândurilor. al concepţiei despre sine şi lume şi al controlului organismului. . După ce subiectul a terminat.

o Parul – element decorativ. Elemente de interpretare particulară sunt umerii şi burta. echilibrul. dar legat şi de expresia unor afecte precum furia. unii autori au subliniat aportul specific al desenului familiei. Cele mai vechi lucrări în acest sens aparţin lui Cain şi Gomila (1953). mănuşile. Accesoriile (îmbrăcămintea. pălăria.- - - o Faţa . între gândire şi emoţii. în funcţie de tipul şi de accentuarea lor. respinse etc. care au identificat 4 elemente de analiză a desenului familiei: a) Numărul personajelor desenului în comparaţie cu numărul de personaje al familiei reale (personaje uitate. Studii ulterioare. între inconştient şi conştiinţă. cravata. Picioarele: asigură deplasarea. expresie a forţei şi a stabilităţii persoanei (ex. bijuteriile etc. o Gura – este organul de asimilare a hranei şi simbolic al experienţelor afective. Porot (1965) (în Jourdan-Ionescu şi Lachance. Este recomandat să fie inclus într-o baterie de examinare şi să nu fie folosit ca unică probă de inevstigare a personalităţii.) au o importanţă specifică în interpretare. cu braţele se exprimă dorinţa de contact afectiv sau respingerea sau agresarea celuilalt (degete ascuţite). autonomia persoanei. 2005) studiază valoarea proiectivă a desenului familiei.este principalul element al expresivităţii emoţionale. c) Raportul figură – fond. Principalul dezavantaj constă tot în insuficienta validare prin studii specifice. mici indică închiderea faţă de lume). o Nasul – simbol falic. o Ochii – „fereastra sufletului”. Utilitatea testului Avantajele sunt similare testului arborelui: rapiditatea aplicării şi faptul că poate fi utilizat pe grupuri de subiecţi defavorizaţi cultural. asociat şi cu partea instinctuală a omului. Braţele şi mâinile: componentă instrumentală care asigură manipularea obiectelor din mediu în vederea adaptării. asigură expresivitatea feţei şi funcţia de receptor al informaţiilor din lume (ex. d) Aspectul dinamic al fiecărui personaj. Trunchiul: reprezintă zona impulsurilor vitale. TESTUL FAMILIEI În raport cu alte teste de desen. Stora (1963). desenat subţire sugerează sentimente de slăbiciune).) b) Ordinea de realizare şi legăturile dintre personaje. masculinitate. nastuii. între planificare şi execuţie. participă la exprimarea emoţiilor şi are semnificaţie erotică particulară. 28 . o Urechile – au semnificaţie dată de funcţia lor dde orientare în mediu (ex. precum Borelli-Vincent (1965). Gâtul: are funcţia de canal de comunicare între minte şi corp. accentuate indică o stare de hiper-vigilenţă). cureaua. masiv indică dorinţa de forţă.

Selectarea elementelor observate în desen. progresia continuă sau discontinuă a desenului – cap.). ipotezele izolate sunt păstrate pentru analiză la nivelurile următoare. În acest moment final ipotezele rămase izolate pot fi abandonate prin lipsă de validare. se notează observaţii asupra mimicii. consemnul poate fi modificat sau completat astfel: „ Desenează familia ta”. verbalizările subiectului. intelectuale. precum şi orientarea mişcării grafice. 2. personalitate etc. gesticii.). orice altă observaţie asupra manierei subiectului de a desena trebuie consemnată (ex. La sfarşit se solicită subiectului să arate cu cine se identifică el sau ce persoanj i-ar place să fie el. Instructajul este următorul: „Desenează o familie”. Nu poate fi făcută o interpretare valabilă a desenului familiei decât tinând cont de mediul şi realitatea subiectului. caracteristici ale deficienţei. La terminarea desenului examinatorul solicită persoanei să dea un nume familiei desenate şi să scrie pe desen deasupra fiecărui personaj numele.). Elaborarea convergenţelor interne (conţinutului latent): sunt puse în legătură ipotezele presupuse şi se reţin cele care reapar sau se repetă (părţile 6-7 ale grilei de cotare). Interpretarea desenului familiei Jourdan-Ionescu şi Lachance (2005) prezintă patru etape ale muncii interpretative: 1. sexul lor sunt comparate cu caracteristicile familiei reale şi se analizează dacă vreun personaj a fost 29 .Aplicarea testului necesită o coală de hârtie A4 prezentată subiectului orizontal. astfel sunt confirmate sau infirmate anumite ipoteze si generate altele. b)Compoziţia familiei desenate în raport cu familia reală Caracteristicile legate de numărul persoanelor din desen. În funcţie de obiectivele administrării. vârsta. 4. Criterii de analiză şi interpretare: a) Observaţii pe timpul administrării probei b) Compoziţia familiei desenate în raport cu familia reală c) Aspectul dezvoltării d) Aspectul global e) Aspectul detaliat f) Aspectul clinic a)Observaţii pe timpul administrării probei Se notează dacă subiectul este dreptaci sau stângaci. Anamneza permite considerarea ca fiind normale şi relative a unor elemente care. a conţinutului manifest (grupate în părţile 1-5 ale grilei de cotare elaborate de autori). 3. corp membre sau mai intâi capul tuturoro personajelor etc. în alte circumstanţe ar semnificative patologic (ex. dimensiunile foarte mici sau mari ale membrilor familiei ăn realitate. sexul acestuia şi relaţia cu restul familiei. vârsta. Convergenţe externe: confruntarea ipotezelor elaborate pe urma desenului familiei cu observaţii şi rezultate de la alte instrumente diagnostice (teste de dezvoltare. bolii. Convergenţe cu istoria subiectului: punerea în legătură a datelor diagnostice culese cu istoria subiectului. Deasemenea timpul de execuţie a desenului ofera informaţii asupra caracteristicilor psihomotrice şi afective. Se pun la dispoziţie creioane colorate din lemn (nu carioci sau creioane cerate). moarte etc.

Trasaj: continuu sau discontinuu. diferenţele dintre caracteristici şi personajul cu care se identifică subiectul. accentuări. liniile curbe au drepte. situarea desenului în pagină (sus. . . urechile. dimensiuni mai mici. . dreapta. capul. c)Aspectul dezvoltării Acest punct vizeaza stabilirea nivelului de dezvoltare a desenului personajului celui mai bune executat. trist). Pentru evaluarea în termeni de scală mentală poate fi folosită scala lui Goodenough amintită la desenul persoanei umane. pezentarea siluetei (cu faţa sau din profil). personaj executat ultimul. bizarerii (roboţi. .). nasul. jos. identificări ale dorinţei. expresia feţei. trunchiul (umeri piept). haşuri. . tăieturi. gâtul. braţe şi mâini. gruparea. la fete feminitatea poate fi exprimată prin bijuterii.Amplasare: se verifică dacă foaia a fost păstrată sau întoarsă (opoziţie faţă de consemn). umbre. sex). gambe şi picioare. trăsături de animale etc.Factori regresivi: regresia-simplificare (figuri primitive). d ciornă sau exces de precizie. proporţiile între desen şi pagină şi între desen ca întreg şi detalii. omisiuni. privirea. repetarea sistematică a mai multor elemente sau stereotipia minoră. rigidă. pomeţii. trasaj sigur. valorizarea personajului special investit în plan afectiv (este adesea desenat primul). omiterea unui personaj sau a unei părţi a acestuia. apect murdar.). simetria.Valorizare sau devalorizare: tendinţa este de a valoriza personajul de acelaşi sex.Înălţimea: dimensiunea fiecărui personaj este legată de importanţa investirii de către subiect.Sexualizare: ex. . linii frânte. bărbia.Dispunerea: aliniamentul global al desenului. când subiectul se desenează în manieră realistă (vârstă. direct sau reluat. . linia sânilor.Detalii corporale: părul. organele interne. distanţa între personaje. are un aer fericit. sprâncene.Perseverarea: stereotipia majoră. . apăsat sau uşor. când subiectul îşi proiectează 30 . mai în spate etc. tocuri înalte etc. poziţia membrelor. striuri. . gura. organele sexuale.Adăugiri: îmbrăcămintea. stânga). mediul înconjurator f)Aspectul clinic . e)Aspectul detaliat Tipuri de detalii: . fragmentarea unui personaj. clasarea personajelor. postura şi mişcarea. Devalorizarea indică o realitate inacceptabilă sau dureroasă: ex.Identificările: realiste.Dispunerea fiecărui personaj: echilibrul. multe sau puţine etc. talia. .Culoarea: alegerea culorilor este un indicator afectiv (culori calde sau reci. reproducerea diferenţiată. . d)Aspectul global: . ochii.omis sau adăugat.Expresia: expresia chipului fiecărui personaj are o semnificaţie clinică (ex. barba şi mustaţa. unghiulare sau buclate.

pe spatele planselor este numărul de ordine pe care il ocupa în serie. silueta unui bărbat (sau a unei femei) în faţa unei ferestre deschise. este ca povestind despre personajele şi obiectele prezente în planse. Principiul testului: o trebuinţă latentă puternică . un băiat contemplă o vioară aflată pe o masă in fata lui etc. Testul are la baza o teorie despre motivatie: trebuintele unui om se pot manifesta direct in comportament. Un subiect aflat sub influenta unei trebuinţe are tendinţa de a «proiecta» în obiectele inconjurătoare ceva din imageria asociată cu trebuinţa respectiva” (Murray 1962 dupa Dumitrascu 2005).). TESTUL PETELOR DE CERNEALA (RORSCHACH). Se consideră că fiecare plansă activează o fantasmă specifică.T. iar anumite planse au 31 . alti autori vorbesc de teme dominante sau comune ale fiecarei planşe care apar in povestirile subiecţilor (Rapaport et. dar si indirect. Murray. ca instrument foloseste productiile narative .T. Conceptul-cheie: APERCEPTIA este definită ca fiind “condiţionarea experienţei perceptive de experienţa anterioara a subiectului. dupa Exner. C. rigoare). TESTUL PULSIUNILOR (SZONDI) TESTUL DE APERCEPŢIE TEMATICĂ (T.- - tendinţele într-un alt personaj. Murray elaboreaza testul cu scopul de a masura aceste trebuinte si trasaturi de personalitate.al. fiecarui subiect i se aplica doar 20 de planşe. este compus dintr-un numar de 31 de planşe dintre care 30 cu imagini reprezentând personaje umane sau obiecte. profesor la Universitatea Harvard.1974.U.povestirile subiectilor pe marginea unor planse reprezentând diverse situaţii interpersonale. 1955). Principiul T. Imaginile nu au fost alese la întâmplare. adeziv abundă culoarea. fiind mai greu de sesizat.A. adică are un “continut latent” care se mobilizează la contactul cu percepţia subiectului (Shentoub).A.A. ele redau scene cu un anumit grad de ambiguitate şi cu un conţinut esenţial pentru problematica psihologică umană in general. tipul raţional denotă echilibru.A. Testul T. latent.) Publicat în 1935 de către H. Plansele se aplica diferentiat in functie de varsta si sexul subiectului. medic şi biochimist. senzorial.T. TESTE PROIECTIVE „CLASICE”: TESTELE DE APERCEPTIE TEMATICA (T.A. subiectul povesteşte de fapt despre sine. Aceasta faciliteaza şi corecteaza aspectele eventuale imprecise ale percepţiei” (Dictionar de Psihologie. 11. identificări de defensă.. fiind usor de identificat. ale Supra-Eului.T. Schiopu 1997). apariţia testului nu a avut de la început un ecou prea larg.T). aperceptia implica continutul perceptiv si continutul proiectiv (proiectiile subiectului in interpretarea datelor reale).la tipul senzitiv. 1994).A. identificare cu instanţa punitivă. si o plansa alba. permiţând o gamă largă de proiecţii ale individului (ex. S. Organizarea personalităţii: dă indicaţii asupra unor trăsături ale personalităţii în funcţie de maniera de a desena (ex. dar a proliferat odata cu curentul proiectiv si teoriile psihanalitice si a dus la numeroase sisteme de scorare şi interpretare (peste 20 la ora actuala. Analiza relaţiilor dintre personaje: distanţa dintre personaje este semnificativă pentru relaţia pe care o întreţine cu aceştia în lumea sa internă şi pentru dorinţele inconşiente faţă de ei.este aptă sa perceapă… ceea ce doreşte. Stein.

necesitand aproximativ o oră de sedinta (prima serie: 1-10. Analiza formală – vizează cadrul formal al povestirilor: nivelul de conceptualizare. agresivitate). altii să se realizeze chiar pe parcursul testării. celelalte personaje ale povestirii pot fi considerate sub-identităţi ale subiectului. este protagonistul. Interpretarea are în vedere două dimensiuni: 1. dar nu întotdeauna. 2. intensitatea lor. producţii literare sau artistice etc.). functie de varsta. teme.de iubire. de obicei dorinţele acceptate de către subiect sunt atribuite Eroului. apoi 11-20.. Analiza de continut este cea mai complexa forma de analiza a povestirilor. Aplicarea testului: Testul se aplica in două sedinte a cate 10 planse fiecare.trecute simbolul care arata categoria de subiecţi la care se aplică: BM (boysmales/baieti-barbati). inclusiv stilul de verbalizare sau particularităţile discursive ale subiectului (reveniri. resursele imaginative. trecerea de la conţinutul manifest al povestirilor la personalitate si stiluri de comportament. Paşii de interpretare 1. numarul plansei in serie). B (boys). eroul este personajul căruia i se acordă cea mai mare atenţie in naratiune. fantezia. Inregistrarea datelor: Examinatorul trebuie să noteze cât mai fidel posibil povestirile subiectulul pe foaia de protocol. naratiunea poate implica perceptia de sine si a lumii. manifestarea directa sau indirecta in comportament. Interpretarea conţinutului . trebuintelor. reprezintă un demers mai puţin standardizat. particularităţi ale limbajului.G (girls). fineţea analizei psihologice. aspiratiilor eroului . deznodăminte. emoţiile Eroului care rezultă din aceste interacţiuni – pot fi interactiuni favorabile sau nefavorabile. o forma metaforica a unor conflicte interne in care personajele sunt subidentiatile personalitatii subiectului etc. Identificarea dorinţelor. unii autori propun ancheta dupa ultima povestire (plansa 20). uneori ‘ancheta’ este sacrificată din motive de timp. negate ale personalitatii. lapsusuri etc. lumea fanteziei.. se urmareste identificarea tipului de trebuinte ale ‘eroului’ (ex. simboluri etc. MF (males-females/ barbatifemei). cea mal dificilă sarcină a interpretului este de a afla care dintre aceste variante este valabilă din povestirile individului. planşele care nu prezintă iniţiale se aplică tuturor subiecţilor. tonul afectiv al povestirii. emoţii ale personajelor. indiferent de sex sau vârstă. care arata 32 .se referă la conţinutul propriu-zis al povestirilor: personaje. fiind personajul cu care subiectul se identifica cel mai mult. aspecte inconstiente. sex. Analiza interactiunii dintre Erou şi mediu. Ultim fază de ancheta are scopul de a elimina eventualele neclarităţi sau confuzii narative si de a depista prin intrebari sursele povestirilor: experienţa de viaţă. coerenţa discursului. etc.reprezinta intr-o formă reală sau metaforică pe cele ale subiectului. Cele doua demersuri se integreaza intr-o singură interpretare a subiectului. ambiantă. de obicei are acelaşi sex şi/ sau vârstă cu subiectul. gradul de implicare in sarcina. ezitări. 3. BG (boys-girls/baieti-fete). 2.GF (girls-females/fete-femei). poticniri. cele reprimate sau neintegrate altor personaje sau obiecte. acţiuni. Identificarea personajului principal – ‘eroul’ din fiecare povestire: dupa Murray eroul are o semnificatie particulara.

exista o varianta pentru copii C.necesită un timp mai mare de învăţare si expertiza in utilizarea lui. obiectele/persoanele foarte investite afectiv. . si o versiune pentru varsta a treia S. 4.T. Analiza formala . concizia. critici. intre 1916-1920 a elaborat şi testat o serie de astfel de pete de cerneală pe pacienţii lui şi a descoperit ca schizofrenii reacţionau diferit de ceilalţi pacienţi si ca metoda releva o serie de caracteristici psihologice şi la subiecţii normali. complexitatea gândirii. simţul realităţii. jocul Blotto: consta în asocierea liberă în faţa unor imagini formate prin plierea unei foi peste nişte pete de cerneală. intuiţia psihologică. este unul dintre cele mai sofisticate instrumente diagnostice şi unul dintre cele mai răspândite în practica psihologica atât în Europa.T. T. se blochează din cauza emoţiilor. bogăţia detaliilor. se bucura de o popularitate comparabila cu Rorschach.evaluarea nevoii de reusita scolara). Avantaje: . Autorul publica descoperirile sale in ‘Psihodiagnostic’ – vehement criticata de comunitatea stiintifica a vremii.se refera la limbajul în care sunt elaborate naratiunile: coerenţa. claritatea gândirii. Dezvoltarea sa a fost influenţata de teoriile psihanalitice la moda si de 33 .A.tipul ‘relatiilor obiectule’ ale subiectului. Dezavantaje: . sansa testului este data de utilizarea sa de catre colegii sai. mediul educational .necesita un timp mai mare de aplicare si interpretare. Sinteza concluziilor partiale care derivă din această analiză.are aplicabilitate larga. atât în clinică. tendinţele descriptive. TESTUL PETELOR DE CERNEALA (RORSCHACH) Autorul testului .stil cognitiv. Rorschach dorea un instrument prin care să poată discrimina schizofrenia de alte tulburări mentale şi de subiecţii normali. Sinteza datelor – descriere a personalităţii subiectului pe baza concluziilor desprinse din fiecare poveste cu accent pe: teme frecvente. trăsături frecvent atribuite Eroului sau derivând din comportamentul lui. pentru fiecare poveste. deznodăminte. (Children Apperception Test) care foloseste poze cu animale (Bellak & Sorel). 5. conflictele sau problemele interne ale individului. Labilitatea afectivă devine evidenta atunci când subiectul reacţionează afectiv excesiv la o planşă. creativitaea. prin explicaţii. Avantaje si limite ale T. emoţii si comportamente dominante. sfera afectivă şi motivaţională. (Bellak & Bellak). Ajuns in America testul capata o amploare fara precedent in istoria testelor.psihiatrul elveţian Hermann Rorschach (1884-1922) porneste elaborarea testului de la un joc de societate celebru în epoca.T. cât şi în afara ei (ex. stilul. După moartea autorului (la 37 de ani). descrieri foarte emoţionale.T. in plus sunt relevante povestirile foarte investite afectiv sau cu o temă neobişnuită pentru planşa respectivă. realismul. relaţii interpersonale. Acest tip de analiză evidentiaza particularităţi ale subiectului precum: inteligenţa. aptitudinile verbale.ofera informaţii despre diversele paliere ale personalităţii . cât şi în America. se tulbură afectiv pe punctul de a plânge. jucatorii trebuiau sa spuna ce vad. .A.A.A. .

proba implica un proces de interpretare a situatiei-stimul (‘Formdeutung’). în urma anchetei. 34 B) .arată dacă subiectul este orientat mai mult spre lumea interioară. Aplicarea testului implică două faze: 1. inregistrarea se face pe o foaie A4 impartita in 2 coloane: in stanga se trec verbalizarile din faza de raspuns.apariţia conceptului de “tehnica proiectivă” lansat de L.Lambda . Simetria unele sunt compacte. Clusterul cognitiv . lumea externă sau ambele.indica stilul de adaptare al subiectului / ‘tipul de rezonanţă intimă’ . Criterii de interpretare a Rorschach A) Variabilele-cheie: scorurile L.care sunt rezultatul ambiguu al plierii unei coli peste o pată de cerneală.‘tipul de rezonanta intima’ ne dau informaţii în lumina carora trebuie analizate cele patru clustere. . Frank. Faza de anchetă . un sistem standard de scorare si interpretare a autorului american John Exner Jr. arată efortul depus de subiect si complexitatea operaţiilor mentale desfăşurate în rezolvarea de probleme.EB . Testul este o sarcină perceptivă nestructurata (nu o proba de imaginatie) la care se cere subiectului să spună ce ar putea fi la fiecare planşă. scopul anchetei este de a clarifica ce a fost perceput în faza de răspuns pentru a permite scorarea răspusurilor. altele dispersate.in linii mari. (2) determinanţii (Ce îl face să semene cu?) şi (3) conţinutul (Ce este?). Aplicarea Rorschach Materiale necesare: cele 10 planse. folosită în faza de anchetă pentru localizarea răspunsurilor pe planşă. simplificand excesiv situatiile cu care se confruntă. iar in dreapta explicatiile din faza de ancheta. examinatorul a aflat cele trei componente majore ale scorării: locaţia (Unde este?). sau desfasurat numeroase studii.‘lambda’ şi EB. gradul diferit de ambiguitate). fiind capabil sa suscite în subiect o varietate de reacţii cognitive şi afective prin care işi dezvăluie lumea interioară şi trăsăturile de personalitate. Autorul a selectionat aceste pete din multe altele după anumite criterii empirice (ex. Caracteristicile petelor de cerneala asigură testului forţa sa diagnostică. cât de bun este contactul cu realitatea sau dacă exista distorsiuni serioase la nivelul gândirii.5 policrome şi 5 alb-negru . cateva foi A4 si aşa-numita foaie de locaţie.ne arată dacă subiectul tinde sa inteleaga lumea dintr-un cadru ingust de referinţă. experimente. Testul constă în zece pete de cerneală simetrice . care a reuşit să dea testului o bază empirică solidă. criteriul culorii. raspunsurile care nu sunt notate fidel nu pot fi codificate. . Esential este ca examinatorul vrea să vadă asa cum vede subiectul. Faza de răspuns este prima etapa a aplicarii testului: se noteaza cuvant cu cuvant tot ce spune subiectul. Un răspuns este considerat clarificat dacă. 2. Tehnica “petelor de cerneala” a proliferat într-o gamă impresionantă de şcoli de scorare şi interpretare. s-au scris tratate. pastrand o atitudine neutra. In prezent se foloseste “Sistemul Comprehensiv”. percepţia este o construcţie a lumii. cercetari.se realizează după ce s-au dat toate răspunsurile la cele l0 planse. pe care o elaborăm în acord cu datele noastre interioare fundamentale. articole.

a fost unul dintre cei mai originali gânditori din domeniul psihiatriei şi psihopatologiei.Testul măsoară o serie de aspecte foarte variate şi profunde ale personalitatii subiectului si ofera un tablou integrat al personalitatii. Dezavantaje: . Baza conceptuala: “Analiza destinului” (Schicksalsanalyse) – introduce noţiunea de ‘destin’ în cadrul ştiinţelor umane şi medicale. Interpretarea finală – reuneste informatiile desprinse din analiza clusterelor si variabilelor-cheie si le integreaza intr-un tablou final privind: stilurile de conduită. . sistemul conferă o anumită validitate şi siguranţă scorării şi interpretarii. TESTUL PULSIUNILOR (SZONDI) Leopold Szondi (1893-1986). Clusterul interpersonal – se referă la natura si calitatea relaţiilor interpersonale ale subictului. implicarea afectivă şi stresul resimtit pe plan afectiv. inclusiv despre obsesiile sau fantasmele care invadeaza imaginea de sine. dar unul dintre cei mai puţin menţionaţi în manuale. dimensiunea emoţională. Avantaje şi limite ale testului Rorschach Avantaje: . de formatie medic endocrinolog. Predispozitiile genetice familiale sunt denumite ‘inconstient familial’ (Szondi) – situat la un nivel intermediar intre ‘inconstientul colectiv’ postulat de Jung şi ‘inconstientul personal’ descris de Freud. Teoria sa face un salt de la ‘destin’ la ‘ genele familiale’ si rolul genelor latente 35 . stilul lui de percepţie a celorlalţi şi de relaţionare cu ei.Poate fi greu aplicabila in conditii limtate de timp sau numar mare de subiecti. ca şi cum tendintele strămoşilor lui ar continua să se manifeste si ii dirijeaza viata. prietenie.Este consumatoare de timp: aplicarea dureaza in medie 30-45 de minute. . Alegerile care conturează profilul destinului se supun unei determinari familiale – o mostenire ereditara care impinge persoana sa faca inconstient anumite alegeri.Necesită un timp mare de învăţare pentru a putea fi utilă în practica evaluării personalităţii.Are aplicabilitate larga intrucat masoara de la stiluri şi abilităţi cognitive până la stiluri afectiv-temperamentale şi interpersonale. profesie. nu divizat ca multe alte teste. scorarea in jur de 20-30 minute. Clusterul imaginii de sine – ne dă informaţii despre modul în care subiectul se percepe pe sine. . boală şi moarte” (Dumitrascu 2005).Dintre toate testele proiective. scorării si interpretării unui test obiectiv. iar interpretarea in jur de 2 ore. .C) D) E) F) Clusterul afectivitate – ne da informaţii despre controlul emoţional. Rorschach-ul se pare ca merita cel mai mult termenul de ‘test’: ‘Sistemul Comprehensiv’ ofera o tehnica standardizată la nivelul aplicării. Dupa Szondi destinul este “un sir de alegeri fundamentale pe care le face individul şi care îi marchează viata in principalele ei domenii: in iubire. modul de a gândi si de a reacţiona.

astfel se pot explica formele maladive in care se pot manifesta anumite pulsiuni puternice. Pulsiunea Paroxismală – energia prin care reactionam afectiv sau prin care ne controlăm exprimarea emotiilor.nevoia de organizare a Eului ca entitate distinctă de mediu. libertatea individului şi asumarea propriului destin constă în capacitatea lui de a-şi conştientiza şi regla o anumită dispoziţie pulsională periculoasă.Factorul e (de la epilepsie) . iar in functie de incarcatura genetica / familiala pulsiunile se manifestă în mod diferenţiat de la om la om.Factorul s (de la sadism) . Szondi afirma că ele sunt în număr de patru. .se referă la dorinţa de exhibiţionism. . de păstrare. fiecare fiind compusă din doi factori pulsionali complementari.se referă la tendinţa de descărcare bruscă a energiei afective. compusa din: . dură a sexualităţii. tandră a sexualităţii.Factorul hy (de la isterie) .Factorul d (de la depresie) – indică nevoia de căutare şi de păstrare a obiectelor din mediu. . Testul Szondi a apărut din dorinţa autorului de a da o baza empirică teoriei sale despre schema pulsionala.Factorul k (de la catatonie) . 3.se referă la latura masculină. Pulsiunea Eului – energia depusă de subiect pentru a regla şi a controla celelalte trei pulsiuni. Pulsiunea de Contact – energia investită relaţia cu obiectele lumii (de căutare. compusa din: . 4. urmeaza un alt salt.nevoia de fuziune a Eului cu lumea. iar oamenii au tendinţa de reacţiona afectiv puternic la alţi oameni care prezintă acelasi tip de încărcătură pulsională (“genotropism”). in baza unor cercetări empirice (inclusiv genealogice). plus cateva figuri de criminali sadici si altele ale unor pacienti a lui Szondi. al lui Wilhelm Weygandt.Factorul p (de la paranoia) . Sistemul pulsional 1. Materialul testului: 48 de fotografii de bolnavi mental. Manifestarea intensă a unei pulsiuni nu duce neapărat la dezadaptare. încât să se asigure un echilibru între satisfacerea lor şi supravieţuirea organismului. fiecare boală reprezinta câte un factor pulsional. compusa din: . alese din multe altele.Factorul m (de la manie) . Spre deosebire de Freud. de la ‘gena’ la ‘pulsiune’: genele se manifestă în viaţa subiectului prin anumite pulsiuni a căror interacţiune asigură dinamismul psihic individual. care spunea că nu se poate cunoaşte numărul pulsiunilor. Szondi alege figurile unor bolnavi mental considerand ca nebunia este o forma extremă şi maladivă de manifestare a genelor pulsionale. Pulsiunea Sexuală .Factorul h (iniţiala de la homosexualitate) -conturează latura feminină. Sarcina subiectul este sa aleagă dintre fotografii pe cele care îi plac 36 . .energia investită în activităţile sexuale şi agresive. compusa din: . 2.se referă la nevoia de a cbţine plăcere din aceste obiecte. de ataşament). Acest sistem pulsional descris de Szondi este considerat general uman.recesive asupra reactiilor psihologice. majoritatea feţelor provin dintr-un atlas de psihiatrie din secolul al XIX-lea.

personele cele mai placute si primele respingeri. s (sadism). 4/0. 1/5.III. Instructaj: “Vă voi arăta nişte persoane şi va trebui să-mi spuneţi care dintre ele vă plac cel mai mult şi care vă displac cel mai mult”. Pe spatele fiecarei fotografii apare: . e (epilepsie). 1/2. reacţiile ambivalente exprimă un 37 . Principiul testului este că dacă cunoaştem aceste alegeri. . 3/2.II. 2/3. reactia negativa indica existenta unei atitudini negative. profilul de culise arată tendinţele latente ale subiectului. d (depresie) sau m (manie) . 6/0). iar pentru persoanele simpatice se iau ultimele 2 poze ramase in fiecare serie. 0/4. o Profil complementar experimental sau de culise . 0/3. refuzul identificarii cu pulsiunea acelui factor care tinde sa se exprime în comportament într-o formă modificată sau disimulată.se notează cu ‘+’ reacţia în care exista 2 sau mai multe alegeri simpatice si maximum una antipatică (2/0. cele mai antipatice. Principii generale de codificare si interpretare Fiecare reacţie din profilele pulsionale este codificată cu unul dintre următoarele patru semne:  Reacţia pozitivă (+) .locul fotografiei în seria respectivă notat cu o cifră arabă (de la 1 la 8). 0/6). 5/1. 3/3. Dupa faza de inregistrare a alegerilor si respingerilor se trece la faza de elaborare a profilelor pulsionale: o Profil de fatada – in care intra alegerile. Nu staţi să vă gândiţi prea mult.se notează cu ‘+’ reacţia în care exista 2 sau mai multe alegeri antipatice si maximum una simpatică (0/2.numarul seriei simbolizat printr-o cifră romană (I.h (homosexualitate). k (catatonie). profilul pulsional de faţadă prezintă reacţiile cele mai actuale care îi determină conduita. O a doua etapa solicita: “Acum vreau să alegeţi două persoane care vă displac cel mai mult” şi “incă două persoane care vă displac din cele rămase”. putem cunoaşte personalitatea subiectului. reactia pozitiva indica o identificare constienta sau inconstienta cu structura motivationala corespunzatoare acelui factor. Aplicare şi inregistrarea datelor Cela 48 de fotografii ale testului sunt repartizate în sase serii echivalente de câte opt fotografii. 2/1 . 0/5.  Reacţia ambivalentă (±) – se notează cu ‘±’ reacţia în care subiectul a ales minimum două fotografii ale unui factor ca simpatice si minimum două ca antipatice (2/2. 1/3.VI). Se pun în faţa subiectului cele opt fotografii din prima serie. 4/1. 3/1.  Reacţia negativă (-) . testul trebuie aplicat de cel puţin şase ori. p (paranoia).cel mai mult şi cele care îi displac cel mai mult – reprezentand o situatie de alegere fortata prin care subiectul isi exprima ‘alegerile’ pe care le face in viata reala. 5/0.V. adica tipul de boală mentală pe care o reprezintă. pe doua randuri de cate patru: “ Uitaţi-vă la ele şi alegeţi două persoane care vă plac cel mai mult.indicand factorul la care se referă poza respectivă. hy (isterie).3/0.initiala . 1/4. Observatie: Pentru a pune un diagnostic sau a avea o imagine consistentă despre personalitatea subiectului. 2/4. alegeţi la prima impresie”. 4/2). care în anumite circumstanţe se pot actualiza. . se recomandă să avem zece profile ale subiectului.in care intra a doua transa de respingeri.IV. testat la intervale de minimum 24 de ore.

Necesită un timp destul de mare de practică pentru a putea elabora o interpretare complexa despre personalitatea subiectului.Pozitia si tensiunea factorilor din fiecare vector . . observabili comportamental. capabil să surprindă o arie cât mai mare şi în acelaşi timp relevantă de aspecte: abiltăţi.Testarea consuma putin timp. BATERIA DE EXAMINARE PSIHOLOGICĂ ŞI RAPORTUL PSIHOLOGIC Evaluarea psihologică presupune utilizarea unui instrumentar psihodiagnostic complex.Reactiile nule .se notează cu ‘0’ reacţie în care apare maximum o alegere simpatică si maximum o alegere antipatică (0/0.Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte. fie existenta unor bariere interne sau externe. fie patologic. motivaţii etc. 1/1). la fel si codificarea reactiilor. la un nivel minimal al interpretarii. o orientare rapidă în problematica subiectului. reacţia nulă arată că nu există momentan o tensiune dinamică în trebuinţa respectivă.Testul este mai putin vulnerabil la incercarile subiectului de a trisa. ‘!!’ la 5 si ‘!!!’ la 6 alegeri in aceeasi directie) . . este uneori dificil de corelat reacţiile factoriale şi vectoriale intre ele pentru a oferi o imagine unitară şi dinamică a structurii subiectului.Ca tehnica non-verbala este accesibila copiilor sau persoanelor cu un nivel redus de instruire. conflict intre acceptarea si refuzul simutan al acelei trebuinte. In interpretarea unui profil Szondi se analizeaza: . trăsături. psihologul poate depista rapid disconfortul produs de tensiunea unor trebuinţe nesatisfăcute. . fie normal.Poate oferi. 12. factorii incarcati indica trebuintele cele mai puternice care nu isi pot descarca energia fie din cauza extremei lor intensitati.. 38 . .Reactiile ambivalente . astfel examenul psihologic presupune folosirea adecvată a întregului ansamblu de metode specifice psihologiei cu nuanţe de interpretare şi corelare specifice diagnosticului.Reactiile tensionate . reactiile nule sunt factori simptomatici obiectivi. Avantaje şi limite ale testului Szondi Avantaje: . .apar atunci cand subiectul alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie (se notează câte un ‘!’ unde avem 4 alegeri. 0/1. 1/0.Dificultatea de a face trecerea de la semnificatia de baza a reacţiilor pulsionale la anumite trăsături de personalitate sau comportamente. fiind o sarcina putin transparenta pentru subiect. reactiile ambivalente sunt factori simptomatici subiectivi. Dezavantaje: . aptitudini. Reacţia nulă (0) .

si preponderant prin scale de evaluare atunci cand scopul este instituirea unui program educationalrecuperator. Rămâne semnalată ca o necesitate validarea bateriilor de examinare. dar nici absolutiza. pentru ca. consumator de servicii etc. sumarizare (concluzii) şi recomandări. mult mai bună comparativ cu utilizarea separată a probelor incluse). combinaţia de teste aleasă să aibe într-adevăr o valoare predictivă. . iar fişa la psiholog. astfel încât nu se poate anula valoarea unei metode.Scopul evaluarii – de exemplu evaluarea potentialului cognitiv se face cu precadere prin teste in cazul selectiei de personal. Forma pe care o ia raportul este de obicei direct legată de tipul de examen şi de cerinţele beneficiarului: raportul unui examen clinic diferă în amploare şi profunzime a interpretărilor de raportul unui examen de selectie. deoarece raportul rămâne la client. fiecarei metode i se acorda o pondere şi valoare specifica în rezultatul final cu o interpretare corelată nuanţată a informaţiilor obtinute din fiecare metodă. Din păcate. RAPORTUL PSIHOLOGIC Raportul psihologic este expresia condensată a activităţii de testare / evaluare psihologică a unei persoane (client. adesea studiul validităţii combinaţiilor de teste nu se cunoaşte. raportul privind consilierea 39 . raportul „traduce” în termeni inteligibili informaţia prezentă în fişă. respectiv validitate ridicată (un exemplu de combinare a metodelor de evaluare îl reprezintă centrele de evaluare.Varsta persoanei evaluate – unele metode nu sunt potrivite pentru evaluarea copiilor. Întotdeauna trebuie să se ţină cont de necesitatea folosirii unor metode diferite in evaluare. dar şi accesibili celui care a comandat-o.Criteriul folosit la evaluare – de exemplu inteligenta se masoara folosind teste si scale de evaluare. In procesul de decizie privind alegerea unui chestionar sau test in favoarea altuia similar se tine cont de calitatile psihometrice ale probelor. pentru a asigura o valoare ridicata a rezultatelor obtinute. Alegerea metodelor de evaluare incluse intr-o baterie de examinare este dependenta de (Horghidan 1997): . dar importantă este „traducerea” limbajului cifric într-o descriere narativă. interviul şi testul.Bateria de examinare reprezinta o metodologie de evaluare care combina mai multe probe în funcţie de scopul testării pentru a creşte puterea de predicţie a unor instrumente. Valoarea fiecărei metode este variabilă în funcţie de tipul de psihodiagnostic în care este implicat. observaţia. Raportul psihologic nu exclude partea tehnică de prezentare a datelor (notele brute şi notele standard ale testelor utilizate). . Raportul psihologic nu se confundă cu fişa psihologică. Cele mai frecvent folosite metode în psihodiagnostic sunt: anamneza. la care se adaugă obligatoriu capitole de interpretare. care s-au dovedit a avea o valoare predictivă ridicată. Rapoartele se adapteaza nivelului de comprehensibilitate al beneficiarului fiind redactat în termeni profesionişti. într-un limbaj accesibil clientului.) care răspunde cu instrumentele ştiinţei sale scopului pentru care a fost desfăşurată investigaţia. in timp ce complexele se evidentiaza prin observatie si convorbire. in timp ce altele nu pot fi aplicate pentru evauarea persoanelor varstnice. chestionarul.

explicarea semnificaţiei rezultatelor prezente. data evaluării (care permit determinarea vârstei). Rapoartele descriptive compuse din copierea din manualul testului a propozitiilor corespunzatoare unui scor sau ansamblu de scoruri la teste nu sunt decat o recolta de concepte si idei disparate. discordanţelor dintre date. la conferinte. incertitudinilor. 2. În raport se includ explicaţii posibile. Testele administrate si rezultatele obtinute (note brute si note standard) – pentru anumite tipuri de teste pot exista foi de inregistrare / centralizare. seminarii. psihodiagnosticul complex este mai putin raspandit . risc pentru… etc. cercetari etc. atenţionând când acestea nu sunt certe (posibil. relevante in legătură cu acest 40 . prelucrare după Richard 1988): 1. se referă la informaţii precum: data naşterii.respectarea confidentialitatii . fara vreun efort de intelegere si integrare din partea psihologului. In cazul prezentarii unui studiu de caz in contextl educational. 4. Datorita resurselor de timp si numarului mare de subiecti ce trebuie adesea investigati.). Cand se cere o evaluare globala a unui subiect se insista frecvent asupra folosirii unui psihodiagnostic complex care sa abordeze atat clinic.obiectivitate . cat si educational / profesional un subiect. Un psihodiagnostic profesional poate implica si elemente clinice. Date factuale si de identificare a subiectului . deontologie profesionala.lipsa de ambiguitate şi subiectivism . astfel incât investigarea trecutului clientului să surprindă elementele semnificative din viaţa persoanei. Anamneza sau istoria personala a cazului – care este ghidată de scopul explicit al evaluării. desprinse din fiecare test si servite drept interpretare. ocupaţie. Scopul evaluarii psihologice (motivul evaluării sau intrebarea de referinţă / reper) – indică cine a cerut evaluarea psihologică şi in ce scop. starea civilă etc. Structura raportului psihologic Structura unui raport psihologic trebuie să cuprindă (Clinciu.educaţională diferă în conţinut şi tip de centrare pe probleme de raportul de expertiză judiciară. un psihodiagnostic clinic poate evidentia carente profesionale. are o durata mare de desfasurare. se anonimizeaza datele care pot duce la identificarea clientului / cazului din motive de confidentialitate.neutilizarea unor termeni care nu sunt inteligibili beneficiarului . În situaţia unor rezultate contradictorii este important ca psihologul să prezinte obiectiv constatările şi să încerce explicarea inconstanţelor. 3.o categorie.el implica un numar mai mare de metode si instrumente folosite.non-intruziune . universitar.sunt datele care descriu caracteristicile demografice principale pentru identificarea subiectului şi includerea sa intr. O deficienţă constă în descriptivismul exagerat (privind comportamentul subiectului in timpul examinarii) fara a oferi si comentarii asupra acestor prezentări. şcolarizare. Condiţiile şi principiile generale de întocmire a raportului se refera la: . uneori contradictorii. sex. si o interpretare mai complexa. această secţiune conţine informaţie de strictă specialitate şi vizează personalul de specialitate in cazul in care raportul ajunge la alţi psihologi sau categorii de specialişti.

sociologi etc. document pentru care psihologul işi asumă responsabilitatea. .Faptul de a include datele cele mai pertinente reieşite din observatie. fluctuaţie a atenţiei datorate scăderii motivaţiei. comentariile cu care se asociază reuşita / nereuşita. moment in care devine un document oficial cu consecinţe posibile asupra clientului. beneficiar. 8. nivel de energie. se datează şi semnează. impulsivitate. furnizate de ţările cu mare tradiţie în testarea psihologică. La final raportul psihologic se parafează. dar care să nu lezeze.Faptul dacă rezultatele sunt confirmate de timp fidelitatea test-retest). . stilul de abordare cognitivă. toleranţa la frustrare etc. părinte. evaluarea in vederea selecţiei profesionale se interesează de evoluţia educaţională şi profesională.scop (ex.Faptul de a ţine pasul cu cele mai noi si avansate standarde din domeniu. persoana căreia i se adresează raportul şi nu in ultimul rând persoana care redactează raportul. Sumarizarea – este secţiunea in care se rezumă in unul-două paragrafe rezultatele de ansamblu ale intregului examen. Recomandari – sugestiile oferite sunt date in sensul potenţării calităţilor insuficient puse in valoare şi a optimizării sau compensării aspectelor deficitare. cu scopul de a le da un sens inteligibil pentru client. Valoarea raportului psihologic este data de: . de faptele anticipate (validitatea relativă la criteriu) sau de viaţa însăşi aflată dincolo de peretii cabinetului (validitatea ecologica). intr-o manieră obiectivă. interesului sau epuizării.) puncte de sprijin solide in deciziile sau în interventiile lor de specialitate. 5. care au o mare valoare diagnostică. . Bibliografie selectiva 41 . 6. . în raport cu solicitarea clientului.Măsura în care s-a operat cea mai potrivită selecţie a testelor şi a procedurilor disponibile la un moment dat. Important de reţinut este faptul că lungimea unui raport psihologic nu dă insă şi valoarea acestuia. . cât şi in practica curentă intâlnim formate foarte diferite de rapoarte psihologice in funcţie de scopul evaluării. Atât in literatura de specialitate. de alţi evaluatori (fidelitatea interscoreri sau interspecialişti). dar nu de aspecte legate de famile / relaţii de famile). Raporturile descriptive merg cu un pas dincolo de raporturile de scoruri prin includerea interpretărilor rezultatelor scală cu scală (in cazul testelor de personalitate).Gradul de acoperire a scopului şi a aşteptărilor clientului.Faptul de a oferi altor specialişti (profesori. informaţia fiind explicită şi utilizabilă şi in alte contexte. aspecte legate de autocontrol. Observatii relevante din timpul examinarii – care se referă la aspecte precum conduita generală in timpul examenului. strategiile utilizate (mai ales la probele de performanţă). 7. metodele folosite in evaluare. De obicei intâlnim diferenţe mari de format intre raportul psihologic al funcţiilor intelectuale şi cel al profilului de personalitate. medici. starea de mobilizare. de observaţie şi provenite din surse colaterale. Interpretarea rezultatelor – este cea mai complexă şi cea mai importantă parte a raportului psihologic deoarece face sinteza datelor psihometrice cu cele de anamneză.

Jourdan-Ionescu. (2005). Psihodiagnoza moderna. Evaluarea personalitatii. M. Psihodiagnostic.II ed. N. Tehnicile proiective în evaluarea personalităţii. 5. (2005). Desenul familiei. Iasi: Polirom. 2. 3. (2005).Z. Bucuresti: Editura Fundatiei Romania de Maine. 42 .1. C. Dumitraşcu.). Bucuresti: Editura Profex. Bucuresti: Editura Tgrei.. Brasov: Editura Universitatii Transilvania. Chestionarele de personalitate (Ed. A. R. J (2005). Clinciu. Cretu. Lachance. 4. (2005). Minulescu. Modele alternative.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful